Click here to load reader

CLAUDIO MONTEVERDI - AN EMBLEMATIC 02 51.pdf · PDF filegidni 2 history and cultural mentalities 545 claudio monteverdi - an emblematic

  • View
    214

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of CLAUDIO MONTEVERDI - AN EMBLEMATIC 02 51.pdf · PDF filegidni 2 history and cultural...

  • GIDNI 2 HISTORY AND CULTURAL MENTALITIES

    545

    CLAUDIO MONTEVERDI - AN EMBLEMATIC PERSONALITY OF THE

    ITALIAN CULTURE LIFE

    Maria Virginia Onia, PhD Student, West University of Timioara

    Abstract:Claudio Monteverdi is one of the most representative figures in the Italian culture

    due to its decisive contribution regarding the history of opera as a musical phenomenon. Monteverdis

    L'Orfeo is considered to be a benchmark for the birth of opera. The cultural context which generated

    this historical moment is the period of the Italian Accademie small aristocratic societies that led

    the cultural, but also the social life of Italy, in the 1600s - 1700s.

    The presence of Claudio Monteverdi in the Mantuan musical life and in the cultural

    Academies over the years he activated as a musician under the protection of Duke Gonzaga, had a

    major role in creating and staging the first modern opera. Over the years Gonzaga dinasty has

    supported numerous personalities of the Italian cultural and artistic life, such as Pisanello, Mantegna,

    Giulio Romano, Rubens, Raphael, Leonardo, Titian, Palestrina, Torquato Tasso, Giovanni Battista

    Guarini and Claudio Monteverdi. The latter changed the course of Italian music, raising the Franco-

    Flemish style of the sixteenth and seventeenth centuries at the level of an European musical language.

    Keywords:Italia, music, opera, history, academy

    1. Influenele academiilor Italiei asupra operelor lui Monteverdi

    n anul 1562 Cesare Gonzaga de Guastalla fonda Accademia degli Invaghiti. La

    nceput membrii acesteia se ntlneau n palatul lui Cesare din Mantua, care a decis s-i

    transforme palatul ntr-un teatru. ... legturile sale cu cercurile influente din Roma, a adus

    [acestei organizaii culturale] privilegii deosebite din partea Papei Pius al IV-lea, printre care

    i posibilitatea de a emite diverse distincii i titluri profesionale.1 [tr.n.] Discuiile acestora

    atingeau subiecte precum arta, literatura, dar n cea mai mare msur vizau muzica, palatul

    devenind centrul cultural al Renaterii.Din pcate palatul s-a degradat ntr-o msur att de

    mare nct, n cea de-a doua jumtatea a secolului al XVIII-lea, academia a fost nevoit s-l

    reconstruiasc. Academia, care a primit un nou nume din partea Mariei Theresa de

    1 Iain Fenlon, The Mantuan 'Orfeo' in John Whenham, Claudio Monteverdi: Orfeo (Cambridge opera

    handbooks), New York, Cambridge University Press, 1999, p. 12: ... his proximity to influential

    circles in Rome helped to acquire for it special privileges from Pope Pius IV, including the power to

    award various professional qalifications.

  • GIDNI 2 HISTORY AND CULTURAL MENTALITIES

    546

    Austria(Academia de tiin, Literatur i Art), a contactat arhitectul Antonio Galli Bibiena

    pentru a ridica o nou cldire n locul palatului. Astfel a luat fiin Teatrul Bibiena, care a avut

    inaugurarea n data de 3 decembrie 17692, el fiind gazda multor spectacole de oper i

    astzi.Membrii academiei proveneau att din rndul clericilor, ct i dintre laici, adresndu-se

    societii aristocrate, societi asemntoare ca i ideologie academiilor de pe lng curile

    nobiliare.n cadrul lor se studia cu precdere ceremonialul cavaleresc i arta oratoriei i

    versificaiei. Printre membrii acestei academii se numrau cei doi fii ai lui Vincenzo Gonzaga,

    Francesco i Ferdinando de Gonzaga(sub patronajul crora a avut loc prima reprezentaie a

    operei Orfeu a lui Monteverdi) i Alessandro Striggio(libretistul acestei opere).

    Mai trziu, n Veneia, o alt academie influent i-a nceput activitatea Accademia

    degli Incogniti. n urma cercetrilor, Ellen Rosand afirm c aceast academie a devenit cea

    mai important academie literar a Veneiei: Accademia degli Incogniti o academie la

    fondarea creia a participat Giulio Strozzi i care avea drept carte de cpti a sa Venetia

    edificata.3 [tr.n.]. Despre importana instituiei ne vorbete i Michele Battaglia, un

    cercettor care a ncercat o inventariere a tuturor academiilor culturale ale secolului al

    XVII:n anul 1630, Gianfrancesco Loredano, senator recunoscut pentru pruden i doctrin, a fost

    tatl acestei academii, denumit i Loredana. [...] dup multe lacune lsate de scriitorii apropiai ai

    academiilor veneiene ntemeiate n primii ani ai acestui secol, a putea, dup o ndelung cercetare, s

    evideniez academia degli Incogniti, pe care recunoscutul poet Guido Casoni o asemna cu Nilul care,

    cobornd din muni, dup ce irig Egiptul, se vars nfocat n Mediteran, cu motto-ul Ex ignoto

    notus;4 [tr.n.]Printre membrii si se numrau veneienii Giovanni Garzoni (senator), Lionardo

    Quirini, Marino dell Angelo i Pietro Michele, iar dintre strini, Leone Alacci, Girolamo

    Brusoni, monseniorul Baldassare Bonifacio, abatele benedectin Agostino Lampugnani. Ali

    membrii de seam ai Academiei au fost, Giacomo Badoaro i Francesco Busenello, autorii

    libretelor celorlalte dou opere care servesc drept subiect al acestei teze de doctorat. n Le

    glorie degli Incogniti overo gli huomini illustri dell Accademia de Signori Incogniti, tiprit

    2Guide dItalia, Mantova e provincia, Mantua, Bolis Poligrafiche spa, 2003, p. 56.

    3 Ellen Rosand, Monteverdis Last Operas: a venetian trilogy, Oxford, University of California Press,

    2007, p. 19: the most important literary academy in Venice: the Accademia degli Incogniti an

    academy that Giulio Strozzi had helped to found, and for which his Venetia edificata was kind of

    gospel. 4 Michele Battaglia, Delle accademie veneziane: dissertazione storica, (ediie electronic, sursa:

    http://babel.hathitrust.org), Venezia, Orlandelli, 1826, p. 41: ... dopo tanta scarsezza di memorie

    lasciarsi dagli scrittori circa le accademie veneziane fondate negli anni primi di questo secolo, potrei

    pur una volta lunga trattazione tenere sopra quella degli Incogniti, a cui il valente poeta Guido Casoni

    diede per impresa il Nilo, che gi scendendo dai monti, dopo aver fecondato l'Egitto, mette pi foci nel

    Mediterraneo, col motto: Ex ignoto notus;.

  • GIDNI 2 HISTORY AND CULTURAL MENTALITIES

    547

    n anul 1647 la Veneia, sunt consemnate biografiile a 106 membrii, grupul fiind mult mai

    numeros. n prefaa volumului, secretarul academiei, Giovanni Battista Fusconi asemna

    ncercarea de a consemna toi componenii academiei ntr-un singur volum cu dorina de a

    restrnge mrea oceanului ntr-un singur ru5 [tr.n.]Aceast academie este, ntr-o oarecare

    msur, succesoarea altor numeroase academii veneiene care susineau financiar punerea n

    scen a spectacolelor teatrale nc de la mijlocul secolului al XVI-lea. Timp de mai multe

    decenii a constituit, n mod neoficial, leagnul puterii politice veneiene, grupul rspndindu-

    i influenta i prin publicaiile i scrierile unor literai valoroi, membrii ai Incogniti. Muli

    scriitori ai academiei au scris romane, eseuri cu caracter moral, brouri cu coninut religios i

    librete pentru noul gen muzical ce cpta proporii tot mai mari n cadrul vieii muzicale a

    Veneiei, profitnd de aceste ocazii pentru a-i exprima patriotismul veneian i dorina de

    prosperitate i recunoatere a Republicii: ...Incogniti au fost foarte implicai n ntreg

    fenomenul operistic din Veneia, nu doar ca autori ci i ca fondatori i manageri ai unuia

    dintre cele mai de succes teatre de oper ale anului 1640, teatrul Novissimo...6 [tr.n.].

    Autorii antici preferai de membrii academiei sunt Aristotel, Homer, Vergiliu, Horaiu,

    Plutarh, Cicero, Diodorus, Atrabo, Lucretius, Petrarca, Dante. Dezbaterile din cadrul ntlnirilor

    vizau n mod special perioada antichitii, analiznd vieile conductorilor antici ca modele ale

    unei bune guvernri, aplicabile circumstanelor perioadei contemporane. Au cutat exemple

    morale n literatura antic, pe care au supus-o la o varietate de prelucrri, de la traduceri ad

    litteram i pn la reinterpretri libere.7 [tr. n.]. Astfel, n scrierile membrilor academiei pot fi

    ntlnite subiecte identice, acestea avnd, evident, abordri i interpretri diferite. Un astfel de

    exemplu sunt scrierile lui Federico Malipiero Limperatrice ambiziosa (cu referire la Agrippina,

    mama lui Nero), ce se afl n strns legtur cu LIncoronazione a lui Busenello sau La

    peripezia dUlisse overo la casta Penelope, scriere inspirat de opera lui Monteverdi Il ritorno

    dUlisse in patria. A realizat o traducere la Iliada i Odiseea, o sarcin grea pe care Malipiero

    a justificat-o prin evidenierea indiscutabilei importane culturale a lui Homer pentru societatea

    5 Ellen Rosand, Opera in seventeenth-century Venice: the creation of a genre, Oxford, University of

    California Press, nota 7, p. 37: un voler restringere la grandezza dell'oceano in un sol fiume. 6 Idem, ibidem, p. 37: ... the Incogniti were much involved in the whole phenomenon of opera in

    Venice, not only as authors but as founders and managers of the most successful opera theater of the

    1640, the Novissimo.... 7 Ellen Rosand, Monteverdis Last Operas...,p. 20: They investigated the lives of ancient rulers as

    models of good government, applicable to present-day