Click here to load reader

CLASIFICAREA OBLIGATIILOR

  • View
    302

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of CLASIFICAREA OBLIGATIILOR

CLASIFICAREA OBLIGATIILOR

CLASIFICAREA OBLIGATIILOR

1. NotiuneObligatiile civile sunt numeroase si variate. Este ceea ce a condus cu necesitate la anumite delimitari si diviziuni, la anumite clasificari, dintre care unele rezulta din lege, iar altele au fost formulate in doctrina juridica.

Clasificarile obligatiilor sunt de natura a contribui la cunoasterea si aprofundarea importantei institutii a obligatiilor, la sesizarea asemanarilor si deosebirilor de structura si de regim juridic ce exista intre diferitele categorii de obligatii civile.

2.Criterii de clasificare a obligatiilorObligatiile civile se pot clasifica dupa mai multe criterii: dupa criteriul izvoarelor, criteriul subiectilor, criteriul obiectului, criteriul modalitatilor si criteriul sanctiunii obligatiilor. Dupa aceste criterii infatisam clasificarile indeobste intalnite in doctrina juridica, precum si unele clasificari noi.

Clasificarea obligatiilor dupa izvoarele lorPotrivit clasificarii dupa izvoarele lor, pe care le retinem in cele ce urmeaza, obligatiile sunt: obligatii contractuale, cvasicontractuale, delictuale si cvasidelictuale; obligatii contractuale, cvasicontractuale, delictuale si cvasidelictuale si legale; obligatii izvorate din acte juridice, din fapte juridice licite si ilicite.

1. Obligatii contractuale, cvasicontractuale, delictuale si cvasidelictualeUrmand diviziunile Codului civil francez din 1804, Codului civil roman din 1865 a reglementat izvoarele obligatiilor sub denumirile de contracte sau conventii, cvasicontracte, delicte si cvasidelicte (art. 942-1003).

De aici si clasificarea cvadripartita a obligatiilor in:obligatii contractualeadica cele rezultate din contracte, care sunt acte juridice bilaterale sau multilaterale incheiate in scopul de a crea, a modifica, sau a stinge raporturi juridice de obligatii:obligatii cvasicontractualeadica cele rezultate din fapte licite, voluntare si unilaterale, ca gestiunea de afaceri si plata nedatorata;obligatii delictuale, adica cele rezultate din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii savarsite cu intentie, din culpa intentionala; siobligatii cvasidelictuale, adica cele rezultate din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii savarsite fara intentie, din culpa neintentionata.

Aceasta clasificare a obligatiilor preluata neinspirat dinInstitutelelui Iustinian, a fost pe drept cuvant criticata, mai ales datorita urmatoarelor deficiente:

a) clasificarea esteincompleta, deoarece ea nu cuprinde actul juridic unilateral si imbogatirea fara temei legitim, care sunt de asemenea izvoare distincte de obligatii;

b) denumirea de cvasicontract esteinexacta, intrucat desi ea pare a evoca o apropiere de contract (a carui specific este acordul de vointe), in realitate, asa-numitele cvasicontracte, gestiunea de afaceri si plata nedatorata, sunt manifestari unilaterale de vointa;

c) notiunea de cvasidelict esteinutila, intrucat (spre deosebire de dreptul penal, in care se face distinctie dupa cum fapta care prezinta pericol social s-a savarsit cu intentie sau din culpa), in dreptul civil, autorul faptei ilicite este tinut la repararea integrala a prejudiciului cauzat fara a deosebi dupa cum fapta a fost savarsita cu intentie sau fara intentie, adica din neglijenta sau imprudenta; in alte cuvinte, raspunderea civila pentru fapta ilicita este angajata fara a deosebi dupa cum raspunderea este delictuala sau cvasidelictuala.

Aceste deficiente au condus doctrina juridica la numeroase sugestii de clasificare mai stiintifica a izvoarelor obligatiilor.

2.Obligatii contractuale, cvasicontractuale, delictuale si cvasidelictuale si legaleImpartasind clasificarea izvoarelor in contracte, cvasicontracte, delicte si cvasidelicte, unii autori adauga la acestea si legea, ca izvor distinct de obligatii.

Adaugarea legii ca izvor de obligatii s-a motivat prin aceea ca, spre deosebire de obligatiile izvorate din contracte, cvasicontracte, delicte si cvasidelicte, care iau nastere prin fapta omului licita sau ilicita, obligatii la care legea nu face decat sa le recunoasca existenta si forta lor obligatorie, sunt si obligatii care se nasc din lege, fara interventia faptei omului. Asemenea obligatii legale sunt considerate, de exemplu, obligatiile ce incumba proprietarilor de imobile din raporturile de vecinatate.

Aceasta clasificare a obligatiilor comporta obiectii temeinice.

Observam ca obligatiile legale la care se face referire nu se incadreaza in notiunea obligatiilor civile care formeaza institutia juridica a obligatiilor si care presupun raporturi juridice la care partile au calitatile corelative de creditor si debitor (in exemplul dat, obligatiile pe care legea le prevede corespund institutiei proprietatii si nicidecum institutiei obligatiilor; sunt obligatii impuse de lege proprietarilor invecinati in vederea promovarii intre ei de relatii normale de vecinatate).

Legea nu este nici izvor propriu-zis de obligatii si nici un izvor distinct de celelalte izvoare de obligatii, ci ea este suportul normativ al tuturor izvoarelor obligatiilor, intrucat, spre a fi valabile, toate obligatiile trebuie sa ia nastere in conformitate cu legea.

3.Obligatii contractuale si legaleDupa unii autori, izvoarele obligatiilor se reduc la contract si lege, ceea ce s-a motivat prin aceea ca nimeni nu poate fi obligat juridiceste decat daca el vrea sau daca legea dispune astfel; ca deci, nimeni nu poate deveni debitor intr-un raport juridic de obligatie decat prin vointa sa, exprimata in contract, sau prin vointa legiuitorului, exprimata in dispozitiile legale care prevad faptele ce pot da nastere la obligatii civile.

Prin obligatii legale se inteleg cele nascute din alte izvoare prevazute de lege decat contractele si anume din prevederile legii, adica sunt obligatii legale preexistente.

Clasificarea obligatiilor in contractuale si legale a provocat obiectii care au dus la izolarea sa doctrinara.

In realitate, tot legea este aceea care recunoaste si contractului calitatea de izvor de drept; ca deci, obligatiile contractuale sunt si ele legale.

4.Obligatii contractuale si extracontractuale

Unii autori impart obligatiile in contractuale si extracontractuale. Terminologic, aceasta clasificare a obligatiilor se deosebeste de cea precedenta numai prin aceea ca obligatiile legale sunt numite extracontractuale.

Clasificarea obligatiilor incontractuale si extracontractuale este mult prea simpla pentru a putea semnala deosebirile de regim juridic ce exista in multitudinea obligatiilor extracontractuale.

5.Obligatii izvorate din acte juridice si din fapte juridice

In doctrina juridica mai recenta, romaneasca si straina, marea majoritate a autorilor adopta clasificarea obligatiilor in obligatii izvorate din fapte juridice si obligatii izvorate din acte juridice; iar in cadrul fiecareia dintre aceste categorii se fac subclasificari care difera adesea de la un autor la altul.

In literatura romana de drept civil s-a sugerat ca: obligatiile izvorate din acte juridice sa fie grupate dupa cum ele rezulta din contracte, din acte administrative sau din acte juridice unilaterale; iar obligatiile izvorate din fapte juridice sa fie grupate dupa cum ele rezulta din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, in imbogatirea fara just temei, din gerarea de catre o persoana a intereselor altei persoane sau din plata unei prestatii nedatorate.

Clasificarea bipartita a obligatiilor dupa cum ele izvorasc din acte juridice sau din fapte juridice are calitatea evidenta de a corespunde generalizarilor ce se fac la nivelul sistemului de drept, conform carora, toate raporturile juridice, apartinatoare tuturor ramurilor de drept, se nasc fie din acte juridice, fie din fapte juridice.

Clasificarea obligatiilor dupa subiectii lor

Obligatii simple si complexeDin punct de vedere al subiectilor, raportul juridic de obligatie poate fii simplu, ceea ce de regula este cazul, sau complex.

Raportul de obligatie este simplu cand are un singur creditor si un singur debitor si este complex sau plural cand are fie mai multi creditori si un singur debitor, fie mai multi debitori si un singur creditor, fie deopotriva mai multi creditori si mai multi debitori.

De aceea si obligatiile se clasifica, din punctul de vedere al subiectilor, inobligatii simplesiobligatii complexesauplurale.Categorii de obligatii complexeDin punctul de vedere al subiectilor, obligatiile complexe se pot infatisa in categoriile urmatoare: obligatii divizibile si indivizibile; obligatii solidare siin solidum; si obligatii principale si accesorii.

Obligatii divizibile si indivizibile art.518, 519, 520, 521La obligatiile simple, care au un singur creditor si un singur debitor, delimitarea in obligatii divizibile si indivizibile nu prezinta interes, intrucat, potrivit legii, acestea trebuie executate, chiar daca prin obiectul lor sunt divizibile, ca si cum ar fi indivizibile. Dimpotriva, la obligatiile complexe, delimitarea in obligatii divizibile si indivizibile prezinta interes, intrucat ne arata, de la caz la caz, daca aceste obligatii se divid sau nu se divid intre creditori si intre debitori.

Clasificarea obligatiilor in divizibile si indivizibile, intalnita doar la cativa autori, o privim in cele ce urmeaza ca generala, in sensul ca ea cuprinde toate obligatiile complexe din punctul de vedere al subiectilor, intrucat, in realitate, toate acestea sunt ori divizibile ori indivizibile (ceea ce inseamna ca in categoria obligatiilor indivizibile includem nu numai obligatiile numite indivizibile de lege, ci si celelalte obligatii complexe care nu se divid, adica obligatiile solidare siin solidum.

A.Obligatii divizibile. Sunt numitedivizibile, conjunctesaudisjuncte,obligatiile cu pluralitate de creditori,

Search related