Seediscussions,stats,andauthorprofilesforthispublicationat:http://www.researchgate.net/publication/207374967

Evoluiacreieruluiprinencefalizare,saudeceschimbareaedureroasARTICLEJANUARY2010

READS38

1AUTHOR:

DragosCirneciSpiruHaretUniversity,Bucharest62PUBLICATIONS3CITATIONS

SEEPROFILE

Availablefrom:DragosCirneciRetrievedon:30September2015

interferente

Evolutia creierului~

prin encefalizare sau de ceschimbarea e dureroasa

Abstract Rezumat

II

I

ill!

III

Dr. Drago~GrneciSyner

TO motorcortices

The Thalamus TOpre(ron,alconexNudreticulem Internal

(aUlTOUnding thM.mua medullaryts ROt shown IntrBJamlnBr lamina

nUCle~

Med"od I ~ - AnteriorI orsa / nuclei

Internal Nucleus- - ct

m~':::II~:ry~,~f ~..~:qLVI(TO auditory ,cortex VPL

~ Pulvinar ;"\I Medial .).... ~

Geniculat. ~ ,., VPMBody ~ Centrummedianum

T( IfflatlJ,';f>J '}corh~x

TO v;sus/corter TO posterIOr

associatIon cortex

Figura 7.Reteaua durerii - in dreapta cu ro~uACC - cortex cingulat, Ins - cortex insular

psihiatru.ra

ficarea stimulilor durero~i,ci in aspectele evaluarii subiec-tive ale stimulilor durero~i(Kringelbach,2005;Vogt, 2005;Amodio ~iFrith, 2006).Aceste proieqii ajung in special inzona dorsalaa cingulatului anterior (girusul cingulat), dar~iin zona rostrala.Neuronii din cele doua zone au rol dife-rit:cei din zona rostralasemnalizeazacaracterulde nepla-cut al unui stimul,in timp cezona dorsalaeste implicata indeclan~areacomportamentului de evitare (partea cauda-la)~ia reaqiei de frica (parteadorsala) (Vogt, 2005).

Re~eauadurerii con~inedivizii somato-senzoriale, emo-~ionale,aten~ionale~imotorii (Berns ~icolab., 2006). A~-teptarile pe care Ie avem privind durerea sau efectul an-algezic al unui medicament inf1uen~eazain mod directfelul cum experimentam ulterior 0 stimulare dureroasa.Dacaactivitateain re~eauadurerii - formata din cingulatulanterior pregenual ~icortexul insular anterior - este ridi-cata inaintea stimularii dureroase, omul este intr-o stare

de receptivitate fa~ade durere ~ipercepe stimulul ca fi-ind mai intens (Boly ~icolab., 2007).Sesizareastimululuidureros este data de zona mediana anterioara/cingulatanterior rostral (BA 32) in timp ce evaluarea durerii estelocalizata mai ventral ~iposterior (BA 24) (Boly ~icolab.,2007). Direqionarea aten~ieiinf1uen~eazaactivitatea in-sulei anterioare - 0 zona care prime~teinputuri nocicep-tive ~ieste implicata in evaluareaintensita~iisubiective adurerii -, activitatea insularacrescandatunci cand aten~iaeste orientata catre durere. Comutarea voluntara a aten-

~ieise realizeaza de cortexul parietal posterior (aria 7)cu extensie catre sulcusul postcentral (aria 5) ~icampulfrontal ocular (aria 8) sau a~a-numitare~eaaten~ionaladorsala, care se ocupa atat cu comutarea aten~iei,cat ~icu men~inereaacesteia in detrimentul stimulilor distrac-tori. De asemenea,s-a constatat 0 reducere a activita~iiintalamusul median, cingulatul anterior (BA 24) ~icortexulsomatosenzorial secundar 0 data cu diminuarea durerii,reduceremediata de zona frontala inferioara - BA 45 ~i47- ~izona periapeductului cenu~iu(pAG).Zona 45-47, dar~iPAG sunt parte din re~eauaaten~ionalaventrala (sau

Anul VI Nr.23 4/2010

cingulo-operculara) specializata in detectarea stimulilorcu relevan~acomportamentala, in special daca sunt noi,inten~i,nea~tepta~isau poten~ialpericulo~i~ideclan~ea-za 0 starede alerta. Durerea se pare ca activeazaaceastare~ea,iarstareaafectivanegativacare implica re~eauaPAG- amigdala - cortex insular anterior - cortex cingulat - orbi-tofrontallateral (BA 45, 47) accentueazapercep~iadurerii,afectand capacitatea acestor zone de a modula senza~iadureroasa (Villemure ~iSchweinhardt, 2010).

Concluzionand, percep~ia subiectiva a durerii esterealizatade aceea~ire~eacerebrala implicata in orientareainvoluntara a aten~ieica raspuns laceva nou, nea~teptat.

Noutatea, pericolul ~iemisfera dreaptaLa toate vertebratele (pe~ti,amfibieni, reptile, pasari ~i

mamifere) emisfera dreapta este mai sensibila la stimulicare induc emo~iinegative,precum percep~iaunui prada-tor ~imediaza raspunsuri de evitarecomportamentala. Deasemenea,eagazduie~tesistemulaten~ionalcare reorien-teaza aten~iaca raspuns la stimuli nea~tepta~isau foarterelevan~i- reflexulde orientare.in schimb,emisferastangaare rolin declan~arearutinelor comportamentale - un rolcomplementar la rolul celei drepte de raspuns la urgen~esauamenintari (Quaranta,Siniscalchi~iVallortigara,2007).Adaptarea de succes necesita formarea de har~imentalecare sa incorporeze continuu noi informa~ii.Pentru oriceorganism, informa~iacea mai importanta din mediu esteceacareinca nu estecunoscuta ~iin~eleasa.Pentru a apre-cia relevan~amotiva~ionalaa necunoscutului, a noului,trebuie sa studiem reflexulde orientare.Reflexulde orien-

tarefaciliteazaacestprocesde formarede noi har~iindrep-tand aten~iaautomat catre evenimentele nea~teptate.Lafel, amenin~arilenea~teptate~inecontrolabile produc 0anxietate de anticipare mai mare ~iun raspuns fiziologicmai puternic, decM amenin~arileprevizibile, controlabile(Hirsh ~iInzlicht, 2008).

Procesarea bottom-up a stimulilor noi, nea~tepta~isaucare au caracteristicideosebite este realizatain prima in-

Figura 2.Ariile /ui Brodmann (BA)

nica conectivitate intre cingulatul dorsal ?i restul re,eleiprezinta 0 mai puternica anxietate anticipatorie (Seeley?i colab., 2007). Folosind tehnica resting state functionalconnectivity MRI (rs-fcMRI),care eviden,iaza regiunile dinsubstan,a cenu?ie care sunt conectate funqional in starede repaus,Dosenbach ?i colab. (2007)au descoperitca re-,eaua cingulo-operculara alcatuita din zona dorsomedia-na prefrontala/cingulat dorsal, orbitofrontallateral/insulaanterioara ?i fronto-polar, este implicata atat in ini,ierealpregatirea comportamentelor, cat ?i in men,inerea reguliide execu,ie ?i in monitorizare/procesarea feedback-ului.Aceasta re,ea este implicata in orientarea aten,iei la apa-ri,ia nea?teptata a unui stimul, intr-o loca,ie nea?teptatasau a unui stimul care are proprieta,i nea?teptate,dar ?iin reamintirea spontana a unui eveniment saudetaliu da-torata unui stimul din mediu ?i in depistarea erorilor (Ca-vanna ?iTrimble,2006;Fox?i colab.,2005,Cabeza?i colab.,2008).Studiile folosind tehnica Granger CausalityAnalysis(GCA)au relevatfaptul cazona insula-cingulat (saucingu-lo-operculara) dreapta are un rol fundamental in situa,iilede conflict, depistare erori sau in general de adaptare acomportamentului la schimbarea regulilor mediului sausarcinii, re,eaua cingulo-operculara realizand comutareape noua staresau de pe 0 starepe alta (Sridharan,Levitin?i Menon, 2008).Eaintervine ori de cate ori trebuie ini,iatao aqiune sau cand un pattern de aqiune existent trebuiemodificat sau oprit. Aceasta re,ea decide daca 0 aqiunetrebuie ini,iata in oricare dintre urmatoarelesitua,ii:

17

II:

interferente

stan,a de amigdala bazolaterala (Davis ?i Whalen, 2001).Eaeste legataprin proieqii glutamatergice de capsula nu-cleului accumbens, iar expunerea la stimuli noi cre?te do-pamina in nucleul accumbens, fenomen mai accentuat lapersoanele anxioase sau la cele care au stat multa vremeizolate. Efectuleste de a se declan?a 0motiva,ie de evita-re adica baza inhibi,iei comportamentale (Barrot?i colab.,2005). Consecutiv amigdalei, procesarea are loc in hipo-camp in girusul dentat?i zona CA3, apoi de zona intrapari-etala, iarapoi de cortexullateral prefrontal ?i este mediatanoradrenergic (Buschman ?i Miller, 2007; Hirsh ?i Inzlicht,2008;Sara,2009).Studiile folosind RMN funqional au ara-tat ca in depistareaunui stimul nou sunt implicate:nucleiipulvinari talamici, coliculul superior mezencefalic,girusulfrontal superior (BA 8), girusul frontal mijlociu (BA 10, 9,46),cingulatul anterior (BA 32),girusul frontal inferior (BA45) ?izona intraparietalaventrala (aria40).incluzfmdjonc-,iunea temporoparietala (aria 39) (Hopfinger, Buonocore?i Mangun, 2000;Yantis ?i colab., 2002; Pessoa ?i Unger-leider,2004;Shomstein ?i Behrmann, 2005).Activitatea inorbitofrontalullateral caudal, la grani,a cu ventrolateralulprefrontal (BA 45) este rela,ionata cu detectarea oricaruieveniment nea?teptat/improbabil (Parris ?i colab., 2007).Tntotdeaunacand ne intalnim cu un stimul nou, zona or-

bitofrontala dreapta (BA 45) se activeazapentru a encodaaceststimul, legandu-I de contextul apari,iei (Frey?i Petri-des,2000).

Deci, re,eauade procesaresubiectiva a durerii esteace-ea?i care raspunde la nou, dar ?i la pericoI, formand bazaneuronala a inva,arii aversive,precum ?ia anxieta,ii.

Du~ere'.Pr~cesareagre~elilor~iini!iereaschlmbaru

Termeni precum aten,ia, memoria sauafectivitateasuntconcepte psihologice care i?i au originea in filosofia facul-ta,ionista a lui Palton ?i Aristotel. Filosofii greci ai antichi-ta,ii au fost se pare primii careau vazut activitateaumanaca fiind sub semnul acestor faculta,i mentale sau psihice,sau,cum Ie spuneau ei, "calita,iale psihicului': Astfel, per-cep,ia vizuala era conceputa de ei ca bazandu-se pe ni?teraze care plecau din ochi ?i intalneau lumea din jur. Deaici, ?i aten,ia vizuala a fost mutt timp reprezentataca un"fascicul"sau"Ianterna"carese"focuseaza"pe lucrurile din

jur. Tnultimii ani, neuro?tiin,ele au identificat bazele bio-logice ale fenomenelor pe care Ie legam de"aten,ie'; rele-vfmd0 lume foarte diferita,cu conexiuni nebanuite.Astfel,studiile folosind tehnica ICA (Independent Component

Analysis) careeviden,iaza conectivitatea intrinseca dintrere,elele neuronale (lCN) au relevatexisten,a a doua re,eleanticorelate.Prima - numita"re,eaua aten,ionala ventrala"(sau "salience processing network'; sau "cingulo-opercu-lara) - este formata din zona orbitofrontala (BA 47/12) ?icortexul insular anterior, cingulatul dorsal/cortexul para-cingulat, aria pre-suplimentara motorie (BA 8), amigdala,corpi stria,i ventraIi, hipotalamus, talamus dorsomedian,periapeductul cenu?iu (pAG). substan,a neagraNTA ?iproceseaza informa,ie interoceptiva vegetativa, dimen-siunea emo,ionala a durerii ?i empatie fa,a de durereaaltora,dar?i respingereasociala.Oamenii cu 0 mai puter-

10

1018

17

Anul VI Nr.23.4/2010

a) procesareade rutina a stimulilor e~ueazain a generasuficientainforma!ie in vedereadeclan~ariiunui raspuns-de exemplu selectareadintre doua variante de aqiune caraspunsla un stimul ambiguu;

b) aparedintr-o data un motiv nou de aqiune;c) generarea unor aqiuni de explorare a mediului. in

oricare dintre cele trei situa!ii se declan~eazaaqiuni aleacestei re!ele care suspenda controlul rutinier de tip sti-mul-raspuns ~icomuta spre controlul pe sistemul voli!io-nal (Haggard,2008).

Comportamentul cotidian este, in cea mai mare par-te, compus din aqiuni habituale ce necesita un controlcon~tientscazut. insa in cazul in care mediul se schimba,acesteaqiuni devin inutile, individul ajuns in acest puncttrebuind sa depa~eascaaceste comportamente habitua-Ie care sunt dictate automat. Cingulatul anterior ~izonapre-suplimentara motorie (SA 6 ~i8) participa la reglareacontrolului cognitiv exercitatde cortexul prefrontal lateralcaruia ii trimit semnale numite de eroare negativa in pre-diqie (sauERN)caremarcheazatranzi!ia dintre comporta-mente rutiniere ~icele non-rutiniere (Quilodran, Rothe ~iProcyk,2008).Declan~areaunui ERNeste urmatade:

1. comutarea intr-un raport acurate!e/viteza in detri-mentul celeide-a doua, adica intr-un mod de raspuns maiprecaut;

2.cre~tereaaten!ieiasupraaqiunii pentru a spori proce-sarea informa!iei ~iinhibarea distractorilor (Ridderinkhoff~icolab., 2004; Isoda ~iHikosaka, 2007). Cu cat este maimare valoarea ERN, cu atilt este mai rapida ~imai puter-nica activareaconsecutiva a zonelor laterale prefrontale,specialzona inferioara prefrontaladreapta (SA 44,45) (Ri-dderinkhof ~icolab.,2004).

Zona dorsomediana prefrontala ini!ial suprima com-portamentul habitual indezirabil, iar apoi activeazarepre-zentareaaqiunii controlate dezirabile (lsoda ~iHikosaka,2007).Studiile imagistice au aratat ca activitatea in orbi-tofrontalullateral caudal, la grani!a cu ventrolateralul pre-frontal (SA 47/45). este rela!ionata cu detectarea schim-barilor ce apar in asocierea stimul-context-recompensa(Ridderinkhof ~icolab.,2004)saua oricarui eveniment ne-a~teptat/improbabil(Parris~icolab.,2007).Acestestudii aurelevatca exista,de fapt, 0co-activare a orbitofrontaluluilateral~ia cingulatului anterior atunci cand se detecteazao pedeapsa,0 non-recompensare sau 0 schimbare intr-oasociere de tip stimul-raspuns,evenimente care semnali-zeazanecesitateaunei schimbari rapide in comportament(Kringelbach,2005;Parris~icolab.,2007).

Concluzionand, studiile relevaca re!eauaneuronala res-ponsabila de procesareasubiectiva a durerii ~ia pericolu-lui, este implicata ~iini!iereaadaptarii comportamentuluila schimbari survenite in mediu, precum ~iin procesareafeedback-ului - deci in inva!areaprin experien!a.

Biochimia raspunsului la schimbareCeea ce in psihologie sunt denumite "memorie de lu-

cru'; dar ~i"aten!ie"se bazeaza pe doua componente, ~ianume unade men!inere a scopurilor ~iregulilor sarcinii~iprotejarea lor de interferen!e,iar a doua de schimbare ra-pida ~iflexibila a scopurilor ~iactivita!ilordaca se schimba

I Anul VI Nr.23 4/2010

psihiatru.ra

contingen!ele. Combina!ia dintre cele doua este realizatabiochimic de un mecanism dublu - dopaminergic ~inora-drenergic. Dopamina, dar ~inoradrenalina au doua com-ponente funqionale, una tonica ~iuna fazica.in condi!iifeunui nivel tonic dopaminergic ~inoradrenergic are loc 0cre~tereputernicaa excita!ieiintre neuroni,ceeace condu-ce la0activitatesus!inuta~iprotejarefa!ade interferen!e.inschimb,comutareafazicaa dopaminei ~inoradrenalineiin-dusadeevenimentesemnificative- succesulsaue~eculintr-osarcinasauapari!iaunui stimulnou careanun!a0recompen-sa sau un pericol - cre~tetaria input-uriloraferente ~iducefa up-datarea starii de activare neuronala care favorizeazanoua strategie, regula sau scop (Wolters ~iRaffone, 2008;Sara, 2009). S-a descoperit ca noradrenalina faciliteazaadaptarea comportamentului la schimbarile din mediusau la modificarile in cerin!ele unei sarcini. Nucleul/ocuscoeruleus din mezencefal declan~eaza0eliberare fazica anoradrenalinei care favorizeaza comutarea aten!ionala ~ischimbarea de strategieprin aqiunea asupra receptoriloralfa-adrenergici (Sara,2009).Studiile realizatepe animaleau indicat faptul ca ~iactivitatea dopaminergica din nu-cleul accumbens este necesarain comutarea de pe com-portamentul aflat in derulare pe unul alternativ,declan~atde un stimul nea~teptat(Nicola ~iFields,2005).Studii neu-rofiziologice (Goto ~iGrace,2005)au demonstrat ca elibe-rareatonica ~ifazica a dopaminei comuta in mod selectivbalan!a dintre input-urile catre nucleul accumbens alecortexului prefrontal ~iale hipocampului, astfel mediindfunqiile cognitive necesare comportamentului orientatspre un scop. Atat cre~terea,cat ~idescre~tereaeliberariifazice a dopaminei au impact asupra input-urilor dinsprecortexul prefrontal, producand atenuarea sau facilitareaacestora, prin receptorii D2. Asemenea facilitare a input-urilor cortexului prefrontal mediata de receptorii D2 areo aqiune modulatoare asupra procesarii informa!iei incircuitul cortex prefrontal - nucleu accumbens, procesarece mediaza strategiile de comutare a setului ~iinhibarearaspunsului (Goto ~iGrace,2005).Stimularea receptorilorD2 moduleaza activitatea in corpii stria!i ventrali, lucrucare se eviden!iaza comportamental prin reducerea"cos-turilor comutarii'; facilitand flexibilitatea cognitiva (Cools~icolab.,2005).

Componenta fazica a dopaminei ~inoradrenalinei esteimplicata deci in procesareaschimbarii ~icomutareaaten-!iei in vederea adaptihii la schimbare sauce numim re-in-va!are.

RasRunsul biochimicla schimbare ~icalmarea durerii

Intensitatea efectului placebo asupra unui individ se~tieca este legata de cantitatea de dopamina eliberata innucleul accumbens, iar oamenii care sunt mai responsivila placebo sunt cei caresea~teaptain mai maremasurasaca~tigeintr-un joc de tip Gambling. Efectul placebo estecu atat mai puternic cu cat este mai mareactivarearecep-torilor D2/D3 dopaminergici din accumbens in fazade an-ticipare a ca~tigului,iar oamenii care prezinta 0activitatesinaptica mai ridicata in accumbens in timpul a~teptariiunei recompense ~isimt un arousal pozitiv mai accentuat,

Figura3.Corpiistriati,cuverdenuc/eulaccumbens

CAU

PUT \' A..,.I '\." \ 1L.... '\.-.......

-... J' I.,~." '

/ ~\~,\/ .. --\7~~rNA ~ -" NA

prezintii efectul placebo cel mai puternic. Oeci efectulplacebo este de fapt un tip de procesare a recompensei(Scott ~icolab.,2007).Stimulii durero~iinduc descarcareade dopamina in accumbens, prin acest mecanism declan-~andu-seanalgezia.Oamenii cu dureri cronice elibereazamai pu~inadopamina in accumbens. Efectul analgezic aldopaminei se bazeaza pe cre~tereacomponentei fazicedopaminergice. Eliberarea fazica a dopaminei produce 0cre~terea eliberarii opioidelor in accumbens. Un sistemdopaminergic fazic foarte responsiv este asociat cu dis-pozi~iepozitiva ~iflexibilitate cognitiva (Leknes ~iTracey,2008).Oeci, semnalul fazic este folosit ca semnal de inva-

~arepentru a deprinde comportamente indreptate sprerecompensa (Caldu ~iOreher,2007).

Tratamentele placebo induc cre~tereaactivita~iiopi-oide in regiunile limbice ~iparalimbice bogate in recep-tori ~,precum PAG, nucleul rafeului dorsal, amigdala, ac-cumbens, insula anterioara, orbitofrontalul lateral drept(BA10/47), cingulatul anterior pregenual ~irostral (Wager,Scott ~iZubieta, 2007).Opioidele endogene cresc efectulfazic al dopaminei in accumbens inhiband interneuroniilocali GABA din VTA (Leknes~iTracey,2008).0 faza tonicacrescuta este asociata cu stres ~idurere in timp ce 0 fazatonica redusa - care duce la 0 cre~terea componentei fa-zice - este asociatacu cautareade senza~ii,impulsivitatea~iabuzul de substan~e(Leknes ~iTracey,2008).Oameniicu alela Met/Met ai genei COMT (care produce enzimacatecol-O-methyl-transferazace degradeaza sinaptic cate-colaminele) au 0 activitate tonica mai ridicata (~i0 inhi-bare a celei fazice).dar ~iun efect analgezic mai scazut ~io eliberare mai redusa a opioidelor endogene. Alela Metproduce mai pu~inaenzima, care se reflecta intr-o activi-tate dopaminergica mai sus~inutain cortexul prefrontalin condi~iide stres (Leknes ~iTracey,2008).in accumbensexista 0 colocalizare a receptorilor 02 cu neuronii enke-falinergici, ceea ce poate explica implicarea mecanisme-lor dopaminergice ~iopioide in analgezia indusa placebo(Scott ~icolab., 2007). Efectul analgezic al opioidelor en-dogene depinde insa ~ide sistemul serotonergic (Leknes~iTracey,2008).

Atat durerea, cat ~iplacerea cresc nivelul opioidelor inorbitofrontal, amigdala,accumbens ~ipallidum ventral. Lafel, a~teptareadurerii ~ia placerii induc 0cre~terea activi-

II'

A

interferenteI '

BCAU

I..

!r

ta~iifazice dopaminergice in VTA, accumbens ~ipallidumventral, care activitate cre~teeliberarea opioidelor in ac-cumbens. Oeci aceste regiuni - amigdala, accumbens ~ipallidum - mediaza interaqiunea dintre durere ~iplacere,dar in timp ce placereaeste procesatade zona medianaapallidumului, durerea e procesata de zona laterala; la felzona rostra/aa capsulei accumbensului proceseazaplace-rea, iar zona caudala durerea; in general, in corpii stria~iventrali zona rostralaproceseazaca~tigul,iarzona caudalapierdereade bani (Leknes~iTracey,2008).

Componenta fazicaa dopaminei este implicata nu doarin adaptarea la schimbare,ci ~iin adaptarea la durere sauraspunsul analgezic, facand astfel 0 legatura biochimicvorbind, intre durere ~ischimbare.

Relatiile sociaIe,durerea~iraspunsul proinflamator

Studiile din ultimii ani au relevant faptul ca sistemulimunitar folose~teaceia~itransmi~atorica ~icreierul, iarpe mul~idintre ei chiar ii secreta.Una dintre cele mai inte-resantedescoperiri esteaceeacadeclan~arearaspunsuluiimunitar are la baza principalul excitator din creier,adicaglutamatul. Astfel, celulele dendritice sintetizeaza gluta-mat, iar glutamatul eliberat de aceste celule aqioneazaini~ialasupra receptorului glutamatului Glu5R de pe lim-focitele T inhiband produqia de interleukina 6 (lL-6), iardupa 48 de ore asupra receptorului Glu1R, aqiune careconduce la secre~iade interleukina 6 (lL-6). interleukina2 (IL-2),interferongama (IFNgama)~itumor-necrosis-factoralfa (TNF alfa)(Pacheco~icolab.,2006).Stimularearecepto-rilor Glu5R,dar ~ia receptorilor01/05 ai dopaminei de pelimfociteleT de tipul C08+ conduce la inhibareaactivariilor,iar stimulareareceptorilor02/03 ~ia receptorilor5-HT7 aiserotonineistimuleazaraspunsulimunitarprineliberareadeinterleukina8 (lL-8)~iinterleukina10(IL-10) efectemediatede limfociteleT heiperTh2 (Franco~icolab.,2007).

S-aconstatat caatitudinea de tip suportiv/empatic a ca-drelor medicale in timpul rela~ieicu pacientul conduce ladublarea secre~ieide interleukina 8 la 48 de ore dupa vizi-ta lamedic, precum ~ilascurtareaduratei raceliiacelor pa-cien~i(Rakel~icolab.,2009).Suportul social perceput de 0persoana depinde de receptorii 02/03 ai dopaminei dincorpii stria~iventrali (in special nucleul accumbens).dopa-mina realizand0mai buna cuplare cu ace~tiala persoane-Ie care percep un suport social mai puternic ~iau 0 pozi~iesociala mai 'ridicata (Martinez ~icolab., 2010). Oe aseme-nea, se ~tieca citokinele pro-inflamatoare interleukina 6(lL-6)~itumor-necrosis-factor alfa (TNF alfa) sunt crescutein condi~iide strescronic (Ziv~iSchwartz,2008),iarscoru-rile ridicate la scalelePositiveRelationswith Others,Purpo-se in Life ~iEnvironmentalMasteryale chestionarului PWB(considerate indicatori ai well-being-ului) coreleaza inverscu nivelul bazal de IL-6 (Friedman,Hayney ~iLove, 2007).Interesant este ca evaluarea sociala nefavorabila (criticii)

~irespingerea socialacoreleazacu nivele mai crescutedeIL-6 ~iTNF alfa, asociate cu activari ridicate in zonele dincreier care proceseaza respingerea sociala, adica cingu-latul dorsal (aria 24) ~iinsula anterioara, bilateral. Acestpattern de activari reprezinta 0 trasatura stabila ~imedi- Anul VI Nr.23 4/201 0 ----~

aza raspunsul inflamator la stres social. Cele doua struc-turi sunt conectate cu hipotalamusul ?i trunchiul cerebral?i fac parte din reteaua visceromotorie care controleazaraspunsulendocrin ?i vegetativ.Oe?icele doua sunt parte?i din reteaua de perceptie a durerii, studiile au implicatacestestructuri intr-un sistemmai general de strespe care11 activeazaorice tip de evenimente negative,declan?fmdraspunsuri inflamatorii (Slavich?i colab.,2010).

1. Amodio, D.M. ~iFrith, C.D. (2006) - Meeting of minds: the medial frontal

cortex and social cognition. Nature Reviews Neuroscience, 7, 268-277.

2. Barrot, M. ~icolab. (2005) - Regulation of anxiety and initiation of sexual

behavior by CREB in the nucleus accumbens. PNAS, 102 (23). 8357-8362.

3. Berns, G.s. ~icolab. (2006) - Neurobiological substrates of dread. Science, 312,

754-758.

4. Boly, M. ~icolab. (2007) - Baseline brain activity fluctuations predict soma-

tosensory perception in human. PNAS, Vol. 104 (29),12187-12192.

5. Buschman, T.J. ~iMiller, E.K. (2007) - Top-down versus bottom-up control

of attention in the prefrontal and posterior parietal cortices. Science, 315,

1860-1862.

6. Cabeza, R. ~icolab. (2008) - The parietal cortex and episodic memory: an at-

tentional account. Nature Reviews Neuroscience, 9, 613-625.

7. Caldu, X. ~iDreher, J-C. (2007) - Hormonal and genetic influences on processing

reward and social information. Ann.N.Y.Acad.Sci., 1118,43-73.

8. Cavanna, A.E. ~iTrimble, M.R. (2006) - The precuneus: a review of its functional

anatomy and behavioural correlates. Brain, 129,564-583.

9. Cools, R. ~icolab. (2005) - Dopamine D2 receptor stimulation potentiates

BOLD activitity in the striatum during attentional switching in visual working

memory. 2005 Abstract Viewer/Itinerary Planner. Washington, DC:Society for

Neuroscience.

10. Davis, M. ~iWhalen, P.J. (2001) - The amygdala: vigilance and emotion.

Molecular Psychiatry, 6, 13-34.

11. Dosenbach, N.UJ. ~icolab., (2007) - Distinct brain networks for adaptive and

stable task control in humans. PNAS, Vol. 104 (26),11073-11078.

12. Fox, M.D. ~icolab. (2005) - The human brain is intrinsically organized into

dynamic, anti correlated functional networks. PNAS, 102 (27), 9673-9678.

13. Franco, R. ~icolab. (2007) - The emergence of neurotransmitters as immune

modulators. Trends in Immunology, 28 (9). 400-407.

14. Frey,S. ~iPetrides, M. (2000) - Orbitofrontal cortex: a key prefrontal region for

encoding information. PNAS, 97 (15), 8723-8727.

15. Friedman, E.M., Hayney, M. ~iLove, G.D. (2007) - Plasma Interleukin-6 and

soluble IL-6 receptors are associated with psychological well-being in aging

women. Health Psychology, Vol. 26 (3), 305-313.

16. Goto, Y.~iGrace, A. (2005) - Dopaminergic modulation of limbic and cortical

drive of nucleus accumbens in goal-directed behavior. Nature Neuroscience, 8

(6),805-812.

17. Haggard, P. (2008) - Human volition: towards a neuroscience of will. Nature

Reviews Neuroscience, 9, 934-946.

18. Hirsh, J.B. ~iInzlicht, M. (2008) - The devil you know; Neuroticism

predicts neural response to uncertainty. Psychological Science, 19 (10).

962-967.

19. Hopfinger, J.B., Buonocore, M.H. ~iMangun, G.R. (2000) - The neural

mechanisms of top-down attentional control. Nature Neuroscience, 3 (3).

284-291.

20.lsoda, M. ~iHikosaka, O. (2007) - Switching from automatic to controlled

action by monkey medial frontal cortex. Nature Neuroscience, 10,240-248.

21. Kringelbach, M.L. (2005) - The human orbitofrontal cortex: linking

reward to hedonic experience. Nature Neuroscience, 6, 691-702.

22. Leknes, S. ~iTracey, I. (2008) - A common neurobiology for pain and

pleasure. Nature Reviews Neuroscience, 9, 314-320.

23. Martinez, D. ~icolab. (2010) - Dopamine type 2/3 receptor availability in the

striatum and social status in human volunteers. Bioi Psychiatry, 67 (3). 275-278.

24. Nicola, S.M. ~iFields, H.L. (2005) - Specific role for nuclues accumbens

dopamine in behavior switching. 2005 Abstract Viewer/Itinerary Planner.

Washington, DC: Society for Neuroscience .

----- Anul VI Nr.23 .4/2010

psihiatru.ra

Oeci,putem concluziona cadetectareaerorilor,a schim-barilor, dar ?i feedback-urile sociaIe negative declan?eazaactivarea aceleia?i retele a creierului implicate in percep-

tia durerii, iar aceastaactivaredeclan?eaza la randul ei unraspuns imunitar proinflamator. De aici ?i pana la a spuneca raspunsul imunitar este modulat de relatii1enoastresociaIe, precum ?i de reu?ita in aqiune ?i capacitatea deadaptare la schimbari in mediu, este doar un pas.

25. Pacheco, R. ~icolab. (2006) - Glutamate released by dendritic cells as

a novel modulator ofT cell activation. The Journal of Immunology, 177,

6695-6704.

26. Parris, B.A. ~icolab. (2007) - The role of the lateral prefrontal cortex and

anterior cingulate in stimulus-response association reversals. Journal of

Cognitive Neuroscience, 19, 13-24.

27. Pessoa, L. ~iUngerleider, L.G. (2004) - Neural correlates of change detec-

tion and change blindness in a working memory task. Cerebral Cortex, 14

(5). 511-520.

28. Petrovici, P.~icolab. (2005) - Placebo in emotional processing - induced

expectations of anxiety relief activate a generalized modulatory network.

Neuron, Vol. 46, 957-969.

29. Quaranta, A., Siniscalchi, M. ~iVallortigara, G. (2007) - Asymmetric tail

wagging response by dogs to different emotive stimuli. Current Biology, 17 (6),

199-201.

30. Quilodran, R., Rothe, M. ~iProcyk, E. (2008) - Behavioral shifts and action

valuation in the anterior cingulate cortex. Neuron, 57, 314-325.

31. Rake!, D.P.~icolab. (2009) - Practitioner empathy and the duration of the

common cold. Fam Med, 41 (7),494-501.

32. Ridderinkhof, K.R. ~icolab. (2004a) - Neurocognitive mechanisms of cognitive

control: the role of prefrontal cortex in action selection, response inhibition,

performance monitoring, and reward-based learning. Brain and Cognition, 56,

129-140.

33. Ridderinkhof, K.R. ~icolab. (2004b) - The role of the medial frontal cortex in

cognitive control. Science, 306, 443-447.

34. Sara, S.J. (2009) - The locus coeruleus and noradrenergic modulation of cogni-

tion. Nature Reviews Neuroscience, Vol. 10, 211-223.

35. Scott, D.J. ~icolab. (2007) -Individual differences in reward responding

explain placebo-induced expectations and effects. Neuron, Vol. 55, 325-336.

36. Seeley, W.W. ~icolab. (2007) - Dissociable intrinsic connectivity networks for

the salience processing and executive control. The Journal of Neuroscience, 27

(9). 2349- 2356.

37. Shomstein, S. ~iBehrmann, M. (2005) - Goal- and stimulus- driven orienting

in patients with parietal lesions. 2005 Abstract Viewer/ltinerary Planner.

Washington, DC: Society for Neuroscience.

38. Siavich, G.M. ~icolab., (2010) - Neural sensitivity to social rejection is associ-

ated with inflammatory responses to social stress. PNAS, 107 (33), 14817-1482.

39. Sridharan, D., Levitin, D.J. ~iMenon, V. (2008) - A critical role for the right

fronto-insular cortex in switching between central-executive and default-

mode networks. PNAS, 105 (34), 12569-12574.

40. Tucker, D.M., Luu, P. ~iDerryberry, D. (2005) - Love hurts: the evolution

of empathic concern through the en cephalization of nociceptive capacity.

Development and Psychopathology, 17,699-713.

41. Villemure, C. ~iSchweinhardt, P.(2010) - Supraspinal pain processing: Distinct

roles of emotion and attention. Neuroscientist OnlineFirst, 1Aprilie 2010.

42. Vogt, B.A. (2005) - Pain and emotion interactions in subregions of the

cingulate gyrus. Nature Reviews Neuroscience, 6, 533-544.

43. Wager, T.D., Scott, D.J. ~iZubietta, J.K. (2007) - Placebo effects on human

miu-opioid activity during pain. PNAS, Vol. 104 (26). 11056-11061.

44. Wolters, G. ~iRaffone, A. (2008) - Coherence and recurrency: maintenance,

control and integration in working memory. Cognitive Process, 9, 1-17.

45. Yantis, S. ~icolab. (2002) - Transient neural activity in human parietal cortex

during spatial attention shifts. Nature Neuroscience,S (10), 995-1002.

46. Ziv, Y. ~iSchwartz, M. (2008) -Immune-based regulation of adult

neurogenesis: Implications for learning and memory. Brain, Behavior, and

Immunity, 22. 167-176.