Cine suntem : ce inseamna DaciaCine suntem : ce inseamna Dacia

Gradina Edenului din Marea NeagraGradina Edenului din Marea Neagra

Primul calendar neolitic din cartea lui EnohPrimul calendar neolitic din cartea lui Enoh

Potopul de la Marea NeagraPotopul de la Marea Neagra

Capitolul 2 din cartea GenezeiCapitolul 2 din cartea Genezei 10.Şi din Eden ieşea un râu, care uda 10.Şi din Eden ieşea un râu, care uda

raiul, iar de acolo se împărţea în patru raiul, iar de acolo se împărţea în patru braţe.braţe.

11.Numele unuia era Fison. Acesta 11.Numele unuia era Fison. Acesta înconjură toată ţara Havila, în care se află înconjură toată ţara Havila, în care se află aur.aur.

Havila e anagrama de la Vlahia si daca Havila e anagrama de la Vlahia si daca tinem seama de afluentii sai Tisa, Prutul, tinem seama de afluentii sai Tisa, Prutul, Nistrul Bugul (atunci inainte de potop) intr-Nistrul Bugul (atunci inainte de potop) intr-adevar Dunarea inconjoara tara in care se adevar Dunarea inconjoara tara in care se afla mult aurafla mult aur

Cel mai vechi calendarCel mai vechi calendar atestat documentar atestat documentar

Acest calendar apare explicat in cartea lui Acest calendar apare explicat in cartea lui Enoh in capitolul 69. Explicatiile apartin Enoh in capitolul 69. Explicatiile apartin Arhanghelului Uriel, cel care mai tarziu Arhanghelului Uriel, cel care mai tarziu rastoarna piatra de pe mormant in ziua rastoarna piatra de pe mormant in ziua Invierii. Este descris rasaritul si apusul Invierii. Este descris rasaritul si apusul Soarelui evidentiind modificarea azimutului Soarelui evidentiind modificarea azimutului in cursul anului. Apar 2 indicii importante in cursul anului. Apar 2 indicii importante care ne permit sa calculam latitudinea la care ne permit sa calculam latitudinea la care functiona si sa-l datam.care functiona si sa-l datam.

3. Am observat sase porti prin care soarele 3. Am observat sase porti prin care soarele isi incepe drumul si sase porti prin care el isi incepe drumul si sase porti prin care el il termina.il termina.

5. Toate aceste porti sunt aliniate una dupa 5. Toate aceste porti sunt aliniate una dupa alta si la dreapta si la stanga sunt facute alta si la dreapta si la stanga sunt facute ferestre.ferestre.

10. Astfel se arata el in prima luna a 10. Astfel se arata el in prima luna a drumului sau :drumului sau :

11. El pleaca din a patra din aceste porti 11. El pleaca din a patra din aceste porti care este la rasarit.care este la rasarit.

12. Si la aceasta a patra poarta prin care el 12. Si la aceasta a patra poarta prin care el trece in prima luna sunt douasprezece trece in prima luna sunt douasprezece ferestre deschise pe unde ies torente de ferestre deschise pe unde ies torente de flacari, cand ele se deschid la timpul care le flacari, cand ele se deschid la timpul care le este hotarat.este hotarat.

13. Atunci cand soarele se ridica pe cer, el 13. Atunci cand soarele se ridica pe cer, el trece prin a patra poarta in timp de treizeci trece prin a patra poarta in timp de treizeci de zile si prin a patra poarta din partea de de zile si prin a patra poarta din partea de apus el coboara in linie dreapta.apus el coboara in linie dreapta.

14. Dupa acest timp zilele se maresc, 14. Dupa acest timp zilele se maresc, noptile se micsoreaza timp de treizeci de noptile se micsoreaza timp de treizeci de zile. Atunci ziua este cu doua parti mai zile. Atunci ziua este cu doua parti mai lunga ca noaptea.lunga ca noaptea.

15. Intr-adevar ziua are zece parti, in timp 15. Intr-adevar ziua are zece parti, in timp ce noaptea are opt parti.ce noaptea are opt parti.

16. In acest timp soarele trece prin 16. In acest timp soarele trece prin aceasta a patra poarta si apune trecand aceasta a patra poarta si apune trecand prin poarta corespunzatoare, dupa aceea prin poarta corespunzatoare, dupa aceea el se apropie de a cincea poarta care este el se apropie de a cincea poarta care este la rasarit timp de treizeci de zile si apune la rasarit timp de treizeci de zile si apune de asemenea trecand prin poarta de asemenea trecand prin poarta corespunzatoare.corespunzatoare.

17. Atunci ziua se mareste cu inca o parte, 17. Atunci ziua se mareste cu inca o parte, in acest fel ziua are unsprezece parti, in acest fel ziua are unsprezece parti, noaptea descreste si nu are decat sapte.noaptea descreste si nu are decat sapte.

18. Atunci soarele inainteaza catre rasarit 18. Atunci soarele inainteaza catre rasarit pentru a trece prin a sasea poarta si el se pentru a trece prin a sasea poarta si el se ridica si apune la trecerea prin aceste porti ridica si apune la trecerea prin aceste porti la fel timp de treizeci de zile.la fel timp de treizeci de zile.

19. In acest timp ziua este de doua ori mai 19. In acest timp ziua este de doua ori mai lunga decat noaptea si are douasprezece lunga decat noaptea si are douasprezece parti. … parti. … este solstitul de varaeste solstitul de vara

Primul indiciu : la ce latitudine noaptea Primul indiciu : la ce latitudine noaptea dureaza 8 ore la solstitiul de vara ?dureaza 8 ore la solstitiul de vara ?

39. Atunci soarele trece prin cea de a doua 39. Atunci soarele trece prin cea de a doua poarta la răsărit.poarta la răsărit.

40. Revine prin cea pe care inainte o evitase 40. Revine prin cea pe care inainte o evitase timp de treizeci de zile, rasare si apune timp de treizeci de zile, rasare si apune prin doua parti asemanatoare.prin doua parti asemanatoare.

41. Noaptea se micsoreaza in continuare, ea 41. Noaptea se micsoreaza in continuare, ea mai are zece parti si ziua opt. Soarele trece mai are zece parti si ziua opt. Soarele trece prin a doua poarta atat la răsăritul sau cat si prin a doua poarta atat la răsăritul sau cat si la apusul sau apoi el inainteaza către răsărit, la apusul sau apoi el inainteaza către răsărit, rasare prin a treia poarta timp de treizeci si rasare prin a treia poarta timp de treizeci si una de zile si apune prin poarta una de zile si apune prin poarta corespunzătoare de la apus.corespunzătoare de la apus.

42. Noaptea continua sa se micşoreze, ea nu 42. Noaptea continua sa se micşoreze, ea nu mai are decât noua parti la fel ca si ziua caci mai are decât noua parti la fel ca si ziua caci este egalitate intre una si cealalta;este egalitate intre una si cealalta;

Aici apare al doilea indiciu : luna cea mai Aici apare al doilea indiciu : luna cea mai lunga e cea dinainte de echinoctiul de lunga e cea dinainte de echinoctiul de primavara. deci atunci era afeliulprimavara. deci atunci era afeliul

Calculam cand a fost afeliul cu 15 zile Calculam cand a fost afeliul cu 15 zile inaintea echinoctiului de primavara tinand inaintea echinoctiului de primavara tinand seama atit de precesie (cu perioada de seama atit de precesie (cu perioada de 25920 ani) cat si de avansul periheliului (cu 25920 ani) cat si de avansul periheliului (cu perioada de 92006 ani) ceea ce da pe perioada de 92006 ani) ceea ce da pe ansamblu o perioada de 21000 ani pentru ca ansamblu o perioada de 21000 ani pentru ca cele 2 fenomene se desfasoara in sensuri cele 2 fenomene se desfasoara in sensuri opuse: vom obtine astfel obtine anul opuse: vom obtine astfel obtine anul aproximativ (datorita erorii de 15 zile) 4850 aproximativ (datorita erorii de 15 zile) 4850 BC. Rezultatul e unul foarte bun pentru ca BC. Rezultatul e unul foarte bun pentru ca aproximativ atunci a trait Enohaproximativ atunci a trait Enoh

Calculam acum la ce latitudine poate fi ziua Calculam acum la ce latitudine poate fi ziua de 2 ori mai lunga ca noaptea tinand seama de 2 ori mai lunga ca noaptea tinand seama si de refractia atmosferica si obtinem si de refractia atmosferica si obtinem aproximativ 47,7ºN. La data obtinuta mai aproximativ 47,7ºN. La data obtinuta mai sus locatia aceasta din Maramuresul istoric sus locatia aceasta din Maramuresul istoric este iar una foarte buna intrucat atunci acolo este iar una foarte buna intrucat atunci acolo era cea mai avansata cultura neolitica a era cea mai avansata cultura neolitica a continentului cea la care in jurul anului 5000 continentului cea la care in jurul anului 5000 B.C. apare mutatia genetica care face B.C. apare mutatia genetica care face posibila asimilarea laptelui de vaca si pe posibila asimilarea laptelui de vaca si pe care vorbitorii de limba europeana ce s-au care vorbitorii de limba europeana ce s-au raspindit de aici o vor purta peste continentraspindit de aici o vor purta peste continent

Periodicitatea fenomenelorPeriodicitatea fenomenelor

De pe grafic deducem ca inclinarea de De pe grafic deducem ca inclinarea de atunci a axei terestre era 24,25º si astfel atunci a axei terestre era 24,25º si astfel putem calcula azimuturile de rasarit putem calcula azimuturile de rasarit corespunzatoare la fiecare luna a corespunzatoare la fiecare luna a anotimpului primaveriianotimpului primaverii

Vom obtine dupa prima luna o diferenta de Vom obtine dupa prima luna o diferenta de 19º fata de directia E spre N, 32º dupa a 19º fata de directia E spre N, 32º dupa a doua luna si 38º la solstitiudoua luna si 38º la solstitiu

Adica o fereastra inseamna aproximativ Adica o fereastra inseamna aproximativ 1,5º si daca punem stalpii de la marginile 1,5º si daca punem stalpii de la marginile portii 5 in interiorul lunii a doua vom regasi portii 5 in interiorul lunii a doua vom regasi descrierea din cartedescrierea din carte

Exemple de calendareExemple de calendare La ceva timp dupa cele descrise de Enoh a La ceva timp dupa cele descrise de Enoh a

avut loc potopul de la marea Neagra si avut loc potopul de la marea Neagra si populatiile avansate aflate la vest de populatiile avansate aflate la vest de aceasta pe malurile ei au inceput sa se aceasta pe malurile ei au inceput sa se raspandeasca in lume ducand si raspandeasca in lume ducand si cunoasterea in constructia calendarelor : cunoasterea in constructia calendarelor : spre vest in insulele britanice (la 51spre vest in insulele britanice (la 51º º latitudinelatitudine), spre est langa Urali (la 52), spre est langa Urali (la 52º º latitudinelatitudine), spre sud in Asia Mica (la 35,5), spre sud in Asia Mica (la 35,5º º latitudinelatitudine), si la noi (la 45,5), si la noi (la 45,5º latitudineº latitudine). ).

Din locul in care era acest calendar Enoh Din locul in care era acest calendar Enoh

este purtat catre rasarit si ajunge este purtat catre rasarit si ajunge

deasupra unei mari in care se varsa 2 deasupra unei mari in care se varsa 2

fluvii venind dinspre miazanoapte si unul fluvii venind dinspre miazanoapte si unul

venind dinspre apusvenind dinspre apus

Calatoria este anterioara potopului deci Calatoria este anterioara potopului deci

cand Nistrul si Bugul erau afluenti ai cand Nistrul si Bugul erau afluenti ai

Dunarii iar Niprul si Donul colectau apele Dunarii iar Niprul si Donul colectau apele

de pe malul nordicde pe malul nordic

Fluviul dinspre apusFluviul dinspre apus

Fluviile dinspre miazanoapteFluviile dinspre miazanoapte

Europa la sfarsitul ultimei ere glaciareEuropa la sfarsitul ultimei ere glaciare

Zona inundata

Culturile populatiilor de pe malul laculuiCulturile populatiilor de pe malul lacului

Raspandirea civilizatieiRaspandirea civilizatiei