chirurgie toracica, cardiovasculara

7/24/2019 chirurgie toracica, cardiovasculara

1/47

coala postliceal sanitar Carol Davila Targovite

Chirurgie toracic,cardiovascular i

nursing specializat

Profesor : Matei Elena Clasa 2 A AMG

Elev : Ilie Florentina Mihaela

2014


2/47

CHIRURGIE TORACICA si CARDIOVASCULARA

Notiuni de anatomie

Toracele-reprezinta partea superioara a trunchiului;-e constituit din:continator=peretele

toracic(schelet,muschi,tesut subcutanat, piele);continut=plamani,pleura si oraganele mediastinale; -scheletul

toracic e constituit din coaste(12 perechi-primele 7= Coade!arate,Co"-1#=Co$alse,Co11-12=Co%otante)&cartila'e

costale&stern & coloana !ertebrala dorsal(12 !ertebre

toracale sau dorsale)

-are regiuni-1anterioara-prezinta simetric ,de oparte si de alta a liniei mediane,sanii;tine in lateral pana lalinia ailara anterioara(*++)

-2 posterioara-tine pana la linia ailaraposterioara(*+) si este impartita de linia mediana,in 2 regiuniposterioare simetrice

- eterna,laterala-care are in . sup-regiunea ailara-

intre *++ si *+- costo-dia$ragmatica-diafragma-pe partea

dr este mai sus decat pe stgcu 7-1# cm /ind impinsa de/cat(*0) cu care !ine in raport in ca!itatea abdominala;in partea

stg dia$ragma are !ine in raport in ca!itatea abdominala cu

/catul(*),splina , $undul stomacului

Plamanii-principalele organe ale aparatului respirator- sunt situati in ca!itatea toracica,deasupra

dia$ragmului,/ecare in cate o ca!itate pleurala-dreapta si

stanga,separate pe linie mediana de mediastin - confguratia

externa a plamanilor-au $orma unui con a!and:

!ar$(ape)-rotun'it,ocupa regiunea superioara a ca!itatiipleurale (domulpleural - cupola pleural), depind cu puin prima coasti clavicula.baza plminului sau faa diafragmatic, uor boltit, vine n contact cu faa

superioar a diafragmei fata interna sau mediastinala-prezinta hilul


3/47

pulmonar,locul de intrare si de iesire al elementelor pediculului pulmonar

(bronhia principala, artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervi

si vase limfatice)

fata externa sau costala-vine in raport cu coastele si spatiile intercostale

prezinta la- plamanul drept! fisuri -una oblica si una orizontala-care il impart in


4/47

" lobi#superior,mijlociu,inferior

-plamanul stango singura fisura-oblica-care il imparte in !

lobi-superior si inferior.

Segmentatia plamanilor

Plamanul drept-" lobi-superior-" segmente-apical-anterior-posterior

-mi$lociu-! segmente-medial

-lateral

-inferior- % segmente-apical inferior (&o'ler)

- bazale-anterobazal

-laterobazal-posterobazal

-mediobazal(paracardiac)

* segmente

Plamanul stang-! lobi-superior-% segmente-apical superior-apical posterior-anterior-lingular superior-lingular inferior

-inferior-% segmente-la fel ca lobul inferior

drept (apical,anterobazal,laterobazal,posterobazal,mediobazal)cu precizareaca segmentul paracardiac uneori poate lipsi si atunci plamanul stang are

doar + segmente.)

Pleura-membrana care acopera aproape complet plamanii,cu

exceptia hilului pulmonar

-cuprinde ! foite #pleura viscerala-care acopera plamanul sipleura parietala-care tapeteaza cavitatea toracicafoitele sunt separate

printr-

un spatiu denumit cavitate pleuala, care contine un /lmlichidian si se unesc la ni!elul hilului

Apaatul cadio!vascula=este constituit dininima=organul central al


5/47

aparatului c-! si vase de san"e#se mai numeste ciculato-transporta sange in tot corpul

Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa: - marea

circulatie sau sistemica- conduce sangele oxigenat din ventriculul stang(Vs)al

inimii prin aorta in tot organismul, iar de acolo preia sangele sarac in oxigen, pentrua-l transporta inapoi in atriul drept(Ad) si apoi in ventriculul drept(Vd);

-mica circulatie sau pulmonara: conduce sangele sarac in oxigen din

ventriculul drept(Vd) al inimii in plamani, iar din plamani conduce sangele

oxigenat atriul stang(As) si apoi in ventriculul stang(Vs).

CORDUL

este un organ musculo-ca!itar,de $orma unui con turtit,cu rol de pompa aspiratoare-respingatoare;

locali$ae!in mediastin%inte cei &

plamani%deasupa dia'a"mei# este in!elit intr-un sac /bros numit peicad;dimensiunea si capacitatea !ariaza in $unctie de indi!id,se si

!arsta;greutatemedie=##g;capacitate medie=3##

cm;volumul asemanator pumnului drept

con("uatie intena-cordul are o structura tetracamerala-2atrii-asezate superiorsi 2 !entriculi-dispusi in$erior , camerele/ind separate 4ntre ele prin septurileinterventricular 5iinteratrial +triul 5i !entriculul de aceea5i parte comunic6 4ntreele prin o/ciul atrio-!entricular corespunz6tor

-atiile!d si st"-au capacitate mai mica decat a!entriculilor, peretii mai subtiri si prezinta cate oprelungire,numite urechiuse(auricule);

-la ni!elul +d-se gasesc 3 ori/cii:ori/ciul C,ori/ciulC8(pre!azut cu !al!ula lui 9ustachio), ori/ciul sinusului

coronar(pre!azut cu !al!ula Thebesius), ori/ciul urechiusei drepte

si ori/ciul atrio!entricular drept (pre!azut cu valvula

ticupsida,care proemina ca o palnie in !entricul);!al!ula

tricuspida-$ormata din !al!ule numite cuspide;


6/47

-la ni!elul +s-se gasesc ori/cii:- ori/cii de

deschidere ale !enelor pulmonare,ori/ciul de deschidere al

urechiusei stangi si ori/ciul


7/47

atrio!entricular, pre!azut cu valvula )icuspidasaumitala;

-la ni!elul septului interatrial in !iata intrauterina eistaori/ciul lui otallo prin care atriile comunica intre ele si care

dupa nastere se inchide; persistenta lui duce la amestecareasangelui arterial cu cel !enos ducand la maladiaal)asta(sangele nu se mai oigeneaza)-ciano$a* -venticulele!d si st"! la baza lor se a%a ori/ciileatrio!entriculare (drept sistang),/ecare pre!azut cu !al!ulaatrio!entriculara respecti!a,cat si ori/ciile arteriale prin careVscomunica cu aorta,iar Vd cutrunchiul pulmonar


8/47

stuctua inimii -inima este alcatuita din straturi:

1 endocodul sau statul inten% -nvele.te toate

cavit/0ile inimii .i secontinu/ cu endoteliul ateelo

.i venelo#


9/47

&* miocadul sau statul mi1lociu ! asi"ua e,pul$aeasan"elui din inima in vasele san"uine # alcatuit dinmiocadul popiu!$is =miocadul contactil si dintesutulspeci(c saue,citoconducto;

miocadul contactil este mai bine reprezentat la ni!elul!entriculilor decatla ni!elul atriilor si in special la ni!elul s,careare rolul de a pompa sange pentru tot organismul;tesutul speci(c este constituit dintr-un muschi cu aspectembrionar, $oarte bogatin celule ner!oase si cuprinde:

>=nodul sino-atrial(situat in peretele +d langa ori/ciul de

!arsare al C); >=sistemul de conducere atrio-

!entricular alcatuit din nodul atrio-

!entricular (situat in partea in$ a septului interatrial) si

$asciculul is-care ia nastere din nodul a-!,coboara in pereteleinter!entricular si se imparte in 2 ramuri,dr si stg,si se termina

prin reteaua anastomotica urAin'e in miocardul !entricular;

epicardul sau stratul etern, reprezint6 $oiBa !isceral6 a

pericardului seros. ; pericardul are ca si pleura tot 2 $oite-

!iscerala si parietala ,intre care se gaseste ca!itatea

pericardica

VASCULARI2ATIA INI3II

Vasculati$atia ateiala! 2 aa.coronare-dr si stg,carepleaca din primaparte a aortei ascendente,numita bulbul aortic sicare sunt dispuse in santul coronar; ultimele ramificaii ale vaselorcoronare sunt de tip terminal, adicreprezint unica surs de vascularizaie a unuiteritoriu de miocard-aceasta explic de ce, n o!strucia ramurilor arterelorcoronare, teritoriul muscular deservit de ele, neav"nd alt surs de vascularizaie senecrozeaz, produc"ndu-se infarctulmiocardic;n realitate, ntre vasele coronare

pot exista anastomoze, dar de cali!rumic #i ineficiente practic.

Vasculai$atia venoasa! cea mai mare!en6a inimii senume5tesinusulcoona si se !arsa in +d; preia prin a%uentiisai(v.mare ,v. medie,v. mica a inimii)cca # din sangele !enosal inimii; restul de # din sangele !enos este preluat devv.anterioaresi !!mici ale cordului,care se deschid prin oriciimici in toatecavitatile inimii.


10/47

SISTE3UL CIRCULATOR


11/47

+cest sistem poate / comparat cu o reea imens de vasecomunicanteprin care s@ngele este pus 4n mi5care datorit6$orBei de pomp6 aspiro-resping6toare a inimii

$ipurile de vase din care este format sistemul circulator sunt:

1. Artere-care transport s"nge oxigenat (excepie arterele pulmonare caretransport s"nge neoxigenat);-structura arterelor-au perete format din mai multe tunici: %&

tunica intim la interior, reprezentat de un epiteliu (endoteliu); %&tunica medie format din fi!re musculare #i elastice n cantiti #i proporiivariate; dupa cali!rul #i esutul predominant n tunica medie aa. pot fi: arteremari (elastice) arteremi'locii (musculo-elastice) arteremici sau arteriole (musculare) %&tunica extern (adventicea) formata din tesut con'unctiv, vasa vasorum#i fi!renervoase vegetative dispuse n reea n 'urul arterei.

2. Capilare- sunt vase de cali!ru foarte mic cu peretele foarte su!ire,formatnumai din endoteliu. apilarele fac legtura ntre arteriole #i venule.

3.Venule- adun s"ngele din reeaua de capilare, se continu cu venele.

4. Vene-transport s"nge neoxigenat (cu excepia venelor pulmonare caretransport s"nge oxigenat). eretele lor este mai su!ire dec"t cel arterial, iardiametrul este mai mare dec"t al arterelor. Au structura asemntoare cu arterele,dar tunicile medie #i extern sunt mult mai su!iri.

SISTEMU VASCUA! A!TE!IA A MA!II CI!CUATII

Aota! are originea 4n s, la ni!elulori/ciului aortic;

- are trei p6rBi: aorta ascendent, crosa aortei5i aortadescendent; -

se termin6 4n abdomen, unde se 4mparte 4n arterele iliace comune- dreapt6 5i

st@ng6 -aota ascendenta- are o prim6 parte dilatat6 numit6bulbulaorticdin care pleaca

arterele coronare -cosa aotei=acul aotic-din el pleacatrunchiulbrhiocefalic(care se imparte inacarotida comuna dr si a subcla!ie dr),a.carotida comuna stgsi


12/47

a.subclavie stg

-aota

descendenta-are 2 mari segmente:toracic-coboaraprin

torace cuprinsa intre eso$ag-ant si coloana !b-post;da ramuri


13/47

parietale,aadia$ragmatice superioare si pt!isceretoracice(aabronsice, eso$agiene,pericardice,mediastinale)abdominal- are un traiect retroperitoneal 5i este situat6 anterior

de coloana !ertebral6 5i la st@nga !enei ca!e in$erioare(C8);daaa.diafragmatice inferioare, trunchiul celiac(care se 4mparte 4n

a gastric6 st@ng6, a hepatic6 comun6 5i

asplenic6),aa.renale,a.mezenterica superioara(!"),aa.

genitale(ovarienesautesticulare),a.mezenterica

inferioara(!#),cate aa lombarede /ecare parte,a.sacrata

medie

-se termina cu aa* iliace comune dsi st"care se

impart la randul lor in dreptul articulatiilor sacro-iliace in aa

iliaca e,tenasi intena#

!a*iliaca e,tena!se continua cua*'emuala;

!a *iliaca intena!a*4ipo"astica!da ramuri

parietale si !iscerale(ptorganele din pel!is)

Aa* capului si "atului! aacarotide comune drsistg(cu originidi$erite-dr intrunchiul brahioce$alic si stg in crosa aortei) seimpart in aa .carotida externasiinterna; -manunchiul !asculoner!os al gatului este constituit

din:acarotida comunan!ag

!'ugulara interna - manunchiurile !asculo-ner!oase ale

gatului se gasesc lateral de trahee si eso$ag

Aa*mem)ului supeio-a*su)clavie d si st" (cu origini di$erite-

dr in trunchiulbrahioce$alic si stg in crosa

aortei)a*a,ilaaa*)a4iala-coboara pe marginea mediala a m

biceps brahial;se poate palpa in santul bicipital medial;la plica

cotului

se bi$urca in a*ulnaa!ramura mediala a abrahiale sia*adiala!ramura laterala a abrahiale;in 1Din$erioara a

antebratului trece prin Esantul pulsuluiF;

ac ateial palma supe(cial si po'und!reprezinta o


14/47

maniera de anastomoza intre a radiala si aulnara(chirurgul

poate lega orice arter a palmei, teritoriul respectiv primind

s$nge de la artera din partea opus).

Aa*mem)ului in'eio! a$emurala-continua ailiaca eternasi se continua cua*poplitee care se bi$urca in-a* ti)iala

anteioaa Gse continua cua*dosala a


15/47

picioului5a*pedioasa(se poate palpa in primul spatiu interosos)

!a* ti)iala posteioaa!se poate

palpa in spatiulretromaleolar medial%se divide in cele & aa

plantae medialasilateala

6666666Atea 'emual/ poate ( punc0ional/ la 7!& cm

in'eio de 1um/tatea li"amentului in"4inal

SISTE3UL VENOS AL 3ARII CIRCULATII

Acest sistem este format din "ene #uperificiale#i din "ene profunde; nmareacirculaie, arterele de cali!ru mare sunt nsoite de o singur ven profund, iararterele mici #i mi'locii de dou vene profunde care au acela#i nume #i traseu.

Venele marii circula$iipot fi mprite n dou categorii, dup cum dreneazs"ngele:#itemul VCSsi #i#temul VCI.

Si#temul VCS-VCSse $ormeaz6 prin unirea celordou6vene)a4ioce'alice,dreapt6 5i st@ng6 si se !arsa in +d;

-venele )a4ioce'alice!se $ormeaz6 prin unireavenei 1u"ulaeintene cuvena su)clavie*

!v*su)clavie continuav*a,ilaa care aduce sangele!enos de lamembrul superior;

-!'ugulara interna preia sangele neoigenat de la ni!elintracranian

Sistemul venos po'und al mem)ului supeio:-vv*po'unde ale mainii&vv*adiale&&

vv*ulnae&vv*)a4iale v* a,ilaa(ce se continua cu apoi cuv*su)claviculaa)

Sistemul VCI-aduce sangele !enos din parteasubdia$ragmatica a corpului;-VCI-se $ormeaza prin

unirea vv*iliace comune,dr si stg-!!iliace comune-prin unirea vv*iliace intenasie,tena!v*iliaca e,tena!continuav*'emuala care aduce

sangele !enos de lani!elul membrului in$erior;-v*iliaca intena!se $ormeaza prin unirea !! care !inde la organele


16/47

pel!ine

Sistemul venos po'und al mem)ului in'eio:-ac venos planta&vv*plantae medialesi &

vv*plantae lateale &vv*ti)ialeposteioae -


17/47

!enele ce insotesc adorsala a piciorului(pedioasa)& vv*ti)ialeanteioae; -cele & vv*ti)iale ant%& vv*ti)iale post si&vv*peoniee(aperoniera este ram din atibialaposterioara) seunesc in partea in$erioara a regiunii poplitee,$ormand

v*poplitee(unica)v*'emualav iliaca e,tena

Sistemul venelo a$8"os! acest sistem reprezint o cale deanastomoz venoas ntre teritoriul venei cave superioare #i cel al venei caveinferioare.

-".a%&'o#-incepe la nivel su!diafragmatic pe partea dreapta a coloaneiverte!rale(din vv.lom!are ascendente) si aduna sange din teritoriul V*,urca intorace ,preia sange venos si de la acest nivel si se varsa in V+;

-".(emia%&'o#-se formeaza pe partea stanga a col.v!.su!diafragmatic

similar cu v.azgos,urca in torace si se varsa in v azgos-".(emia%&'o# acce#orie- se $ormeaz6 din unirea !enelor

intercostale 2-7din partea st@ng6 si se !ars6 4n !ena hemiazHgos

Sistemul venelo supe(ciale- aceste !ene sunt a5ezate

subcutanat5i nu4nsoBesc arterele;sunt:

-vv supe(ciale ale mem)ului supeio!au originea inreteaua !enoasa super/ciala la ni!elul $etei dorsale a mainii; deaici pleac6 lateral vena ce'alic/ 5i medial vena )a$ilic/,care

urca la ni!elul cotului unde se anstomozeaza cu venamediana aante)atului(dreneaza sangele din reteaua super/cialaanterioaraantebratului) realizand EIF-ul !enos al antebratului(ptca da o ram medio-bazilica si una medio-ce$alica)=aici se eecutacel mai $rec!ent punctiile !enoase

-v*)a$ilica9se vasa inv*)a4iala

!v*ce'alica!se vasa in v*su)clavie

-"" #uperficiale ale mem)rului inferior- 4ncep la ni!elul reBelei!enoase depe $aBa dorsal6 a piciorului;

din partea medial6 a acestei reBele pleac6 cea mai mare

!en6 super/cial6 din corp, numit6 vena sa'en/ mae!urc6 pe

$aBa medial6 a membrului in$erior p@n6 4n trigonul $emural ;aici

$ace o cros6 5i se !ars6 4n vena 'emual/

din partea lateral6 a acestei retele pleac6 vena sa'en/ mic/-


18/47

urc6 pe $aBa posterioar6 a gambei p@n6 4n $osa poplitee unde se

!ars6 4n vena poplitee

****6&ilataiile venelor safene se 'nt$lnesc 'n boala varicoas.


19/47

3ediastinul-este o regiune !iscerala incare se gasesc:organe ale aparatului

cardio-vascular=cordulin!elit in pericard(are tot 2 $oite-!iscerala si

parietala) =aortacu portiunile ei : -ascendenta(cu o

portiune mai dilatata=bulbul

aortic din care pleaca aa.coronare);

-crosa aortei-din care pleaca

trunciul brahio-ce$alic,acarotida comuna stg si a subcla!ie

stg;

-descendenta-care in segmental toracicda ramuri parietale,aadia$ragmatice sup si ramuri !iscerale-aabronsice, eso$agiene, pericardice,mediastinale=trunchiul pulmonar care se imparte inaapulmonare,dr si stg =!enele pulmonare-in nrde ,2 dr si 2 stg(sup si in$)=C-$ormata prin unirea trunchiurilor !enoase brahio-ce$alice,dr

si stg(!'ugulara interna&!subcla!iculara) =!azHgos-pe partea dr

a col !b si se !arsa in Csistem !enos de anastomoza intre

teritoriul C8 si al C,pt ca ! azHgos se $ormeaza

subdia$ragmatic ,in teritoriul C8 si se

!arsa in C=!hemiazHgos-pepartea stg

si se !arsa in !azHgo organe ale aparatului

respirator =traheea sibi$urcatia ei in cele 2 bronhii principale indreptul !b T organe ale

aparatului digestiv

=eso$agultimusul-apartine sistemului endocrin(producerea

hormonului de creJtere lacopii -timopoetin6);-maturarea lim$ocitelor T(organ lim$opoetic)rol

in imunitate vase si ganglioni limatici

nervi(nn!agi,lantul ganglionilor simpatici)


20/47

+st$el,cavitatea toacicaeste di!izata in 2 regiuni

simetrice,regiunile pleuro-polmonare ,care ocupa cam D3 din

!olum si intre ele mediastinul


21/47

Simptome-au caracter subiectiv,sunt relatate de

bolnav,sunt variabile de la caz la caz(dupa modul de

perceptie si nu intotdeauna au o traducere obiectiva

(ex:-ebra,cealee,insomnia,astenie,sughit,dispnee etc

emne -mani$estari obiecti!e produse de boala,obser!ate de

bolna! si completate de medic (e-su%u,ral-la

auscultatie;matitateDsonoritate Gla percutie)

emnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si cardio-vasculara

Ap.respirator

!unghi toracic-apare prin iritatia terminatiilor ner!oase de lani!elul pleureiparietale; -durere de intensitate mare,!ie(Klo!itura de pumnalF),eagerata de tuse,stranut,palparearegiunii dureroase;insotita de dispnee

+pare in :=L9MIL8+


22/47

pulmonar)-'unghi localizat la !ar$ul plamanului

ebra,rison,transpiratii tuseseaca

sau expectoratie

hemoptizie-eliminare pe gura a unei cantitati de sange rosu,aerat,proaspat care


23/47

pro!ine din arborele traheobronsic siDsau parenchimulpulmonar in cursul e$ortului de tuse

8n timpul hemoptiziei bolna!ul e palid,anios,cu transpiratii

reci,dispnee, tahipnee si uneori chiar lipotimieulsul este

$rec!ent tahicardic,iar !aloarea tensiunii arteriale !ariaza $unctiede cantitatea hemoptiziei

0pd! cantitati!:hemoptizie mica(3#-1##ml sange) hemoptiziemedie(1##-2##ml) hemoptiziemare,gra!a(pana la 3## ml)

hemoptizia $ mare,cataclismica(peste 3##ml)-poate

/ mortal prin as/ia produsa de inundarea bronhiilor sau prin

soc hemoragic

Trebuie $acut diagnosticuldi$erential cu: epistais ant

sau post inghitit;

gingi!oragii-sange neaerat,amestecat cu sali!ahematemeza-eliminarea de sange din tractul digesti!superior(Kzat de

ca$eaF;poate / si rosu in hemoragii digesti!e superioare

gra!e;este urmata de aparitia scaunelor melenice)

Cauze de hemoptizie-respiratorii-TC,neoplasmbronhopulmonar, pneumonie,chist hidatic,corpi straini-cardio!asculare-edemul pulmonar

acut din 8, ane!rismul de aorta,embolia pulmonara-a$ectiuni hematologice-leucemii acute

si cornice, trombocitopenii se!ere; -a$ectiuni mediastinale-

tumori

-di!erse-tratamentanticoagulant,traumatisme

dispneea-tulburare de ritm,$rec!enta si intensitate arespiratiei,uneori inconstienta,iar alteori resimtita de pacientca o sete de aer,respiratie di/cila, discom$ort

Clasi/care:

=dpd! al modului de aparitie -acuta-inhalare de corp

strain, TO -cronica-C,/broze


24/47

interstitiale di$uze -paroistica-

apare in accese-in astm bronsic

-dispneea de e$ort sau de repaus :

-dispneea de e$ort- este dispneea care e!olueaza constant in

timp, de


25/47

la e$orturi mari la e$orturi din ce in ce mai mici;

-dispneea de reapus- prezenta in stadii a!ansateale dispneei de ePort; iar cea care apare acut in repaus,ridica problema trombembolismului pulmonar;si dispneea

paroistica este de repaus=dpd! al $actorilor declansatori-de e$ort,epunerela alergeni etc =dpd! al intensitatii-moderataDimportantaDse!era=dpd! al mecanismelor /ziopatologice-

obstructi!Drestricti!e -obstructi!-secundar

obstructiei incomplete a cailor

respmici(C,astm bronsic si este de tip e,piato

,prelungita,suieratoare)sau mari(compresii etrinseci-ane!rism

aortic,tumori mediastinale;cauze intriseci-corpi straini,aspiratii desecretii sau sange)

-restricti!-apare prin reducerea capacitatii pulmonaretotale(CT) si cresterea e$ortului de !entilatie;cauze-parietale(de$ormatii toraciceanchiloza costo-!ertebrala,ci$oscolioza;$racturi costale;mobilitatea anormala adia$ragmului-pareze de $renic,tumori abdominale,ascita);pulmonare-scade !olumul pulmonar si elasticitateapulmonara (pneumonii,edem pulmonar,/brotora, lobectomii) ;pleurale-pleurezii,TO

-mita-cancer bronhopulmonar,TC

*a aceste tipuri de dispnee ritmul si marimea ampliatiilor

respiratorii isi pastreaza constanta

++Volumele #i capacitatile pulmonare,"olumul curentVC-cantitatea de aer scim!ata in respiratie normala,in repaus sau in

efort."olumul in#pirator de re%er"aVI!-volumul ce mai poate fi inspirat la sfarsitul unei

inspiratii normale."olumul e/pirator de re%er"aVE!-volumul ce poate fi expirat fortat la sfarsitul unei

expiratii normale."olumul re%idualV!-volumul ramas in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.u aceste valori masurate se calculeaza o serie de capacitati pulmonare: -

capacitatea pulmonara totala(CPT)-VV*/V0/V/ -capacitatea reziduala functionala(CRF)-V/V0/ -capacitatea inspiratorie(CI)-VV*/ -capacitatea vitala(CV)-VV*/V0/-scaderea cu 123 a valorii ideale este patologica;la


26/47

scaderea cu 423 apare di#pneea 00

Tipuri de re#piratie nere'ulata la ace#tea #e produc modificari aleritmului #i amplitudinii re#piratorii,


27/47

dispneea Cheyne-Stoces-cresterea frecventei si amplitudiniiventilatorii(iperexcitatia centrului respirator pe !aza cresterii p51 insange)scadere a ritmului si amplitudinii ventilatorii pana laapnee(iperventilatia determina eliminarea 51)p51 creste din nou si ciclul

se repeta;apare in * stanga, intoxicatii cere!raledispneea !ussmaul-se caracterizeaza prin respiratii profunde, zgomotoase,cu remanenta in platou a inspirului,urmat de expir zgomotos si pauze lungi intrecicluri(6-72 resp8min);apare in comele uremice,dia!etic,epatice,agonie

dispneea "iot-respiratiile sunt normale,dar ciclurile respiratorii sedesfasoarala interval f. lungi(9-2 s);apare in tumori cere!rale,AVhipo#ie-scaderea concentratiei de 51 din sangehipercapnie- crestere a concentratiei de dioxid de car!on in sange.

ipercapnia este un semn de ipoventilatie alveolara (diminuareaintrarilor si iesirilor de aer in alveolele pulmonare). ipoventilatia se o!serva incaz de insuficienta respiratorie si este asociata, in general, cu o micsorare aconcentratiei in oxigen din sange(ipoxemie)si cu o acidoza respiratorie(cresterea aciditatii sangelui).

Aparatul C.-V.

durere anginoasa-este simptomul cel mai evident si specific al anginei

pectorala(este forma cea mai frecventa de b.coronara ischemica/0)

-localizare-retrosternal,care poate iradia in umarulstang,bratul stang sau ambele brate, torace anterior, gat sau

mandibula;localizarile precordiala(in zona inimii) sau in spate

sunt atipice ,dar posibile

-caracterul durerii- constricti!, de apasare, peo supra$ata mai mare si nu este asemenea unui 'unghi in punct/

- durata durerii-in angina pectorala stabila criza

dureroasa tine de obicei cateva minute (sub minute), in timp

ce in cazul anginei instabile si in in$arctul miocardic durerea

dureazapeste 2* + * minute.

+actori declansatori- durerea apare deobicei la e$ort, cedand la intreruperea acestuia, dar poateaparea si in repaus;ea mai poate sa apara si in conditiiechi!alente e$ortului ($rig, postprandial, mese copioase)


28/47

-ameliorarea- de obicei,durerea din angina stabila

cedeazade la sine, dupa incetarea e$ortului; dispare rapid (in 1-2

minute) dupa


29/47

administrarea de nitroglicerina sublingual sau sub $orma de

spraH; daca nu inceteaza dupa 2# - # de minute atunci durerea

ori nu are cauza miocardica, ori este o su$erinta cardiaca mai

se!era (angina instabila, in$arct miocardic acut)

dispnee cardiaca- unul din simptomele ma'ore ale insu/cienteicardiace mai alesstangi; -e de tip inspirator si insotita depolipnee;

-poate / :=de e$ort- primul semn de insu/cientacardiaca

= dispneea de epaus cu otopnee!

)olnav in po$itiese$anda%pe$entand polipnee

inspiatoie#

=

dispneea pao,istica noctuna!'omaacuta de ICst"

=dispneea C4e8ne!Sto:es!cualtenanta de

ta4ipnee cu )adipnee*

palpitatii-simptom $rec!ent, dezagreabil, ce poate / de/nit ca /indstarea decon5tientizare a b6t6ilor inimii, cauzat6 de schimb6ri 4nritmul sau $rec!enBa cardiac6 sau de o cre5tere a contractilit6Bii

sale - sunt resimBite de pacienBi 4n di$eritemoduri, cum ar /: !ti neregulatef"lf"iri ale inimii

!ti mai puternice ale inimii !ti care survin dup o pauz mai ndelungat

pulsaii care survin n regiunea precordial sau la !aza g"tului-pot fi de cauze cardiace (tul!urari de ritm cardiac-extrasistole,$+V,>>angele arterial contine in medie #,73 gr hemoglobina redusa,iar sangele !enos ,3 gr *a ni!elul capilarelor media normala ahemoglobinei reduse este de 2,3 gr 0e regula cianoza apare atunci candconcentratia hemoglobinei reduse in capilarele super/ciala este egala sausuperioara la 3 gr Culoarea tegumentelor poate !aria de la albastru


30/47

!iolaceu pana la aproape negru???

-poate / ade!arata-cand e prin eces hemoglobinaredusa sau poate / prin aparitia de hemoglobine anormale(hemoglobinopatii)

!este!ciano$a centala!datoita de(citului deo,i"enae a san"elui in plaman:aectiuni cardiace-careproduc staza pulmonara"#C dr,stg si globala$;

-cu scurt circuit dreapta -stg in carepeste 1D din


31/47

sange trece direct din inima dreapta in inima stanga> comunicatiiinter!entriculare sau interatriale?

aectiuni pulmonare- broza pulmonara, astm bronsicetc

-ciano%a periferica- cianoza care apare ca urmare a cresteriiemoglo!inei reduse insangele venos, pentru ca aici procesul se petrece la

periferie, sangele cedand o cantitate mai mare de 51tesuturilor( in insuficientacardiaca sau in starea de soc).

*n ciano%a centralapielea este calda. $egumentele si lim!a sunt de coloratie al!astra.*n ciano%a perifericapielea este rece, iar lim!a ramane rosie.

-cianoza poate fi :-discretala lo!ii urcilor si la extremitatea degetelor;-marcata apare la nas, !uze si in 'urul ocilor;-intensa acopera toata fata, inclusiv lim!a. -in raport cu modul de instalare cianoza este:

&acuta -#e in#talea%a )ru#c; in o)#tructii ale cailor aeriene #uperioarepneumopatii acute ma#i"e EA em)olia pulmonara pneumotora/ul cronica

-se instaleaza lent la !olnavii cu suferinte cronice pulmonare cumar fi astmul !ronsic, !ronsitele cronice, !ronsiectezii, simfize pleuraleintinse, emfizem, scleroze pulmonare, silicoza, tu!erculoza.

edem-retentie patologica de lichid in tesuturile organismului in

specialtcon'uncti!;cauze-8C,8N,carente de proteine-

bilateral;trombo%ebita-unilateral

atigabilitate-scaderea anormal de rapida a $ortei

musculareoboseala la cel maimic e$ort

lipotimie(lesinul)- este o pierdere de cunostinta usoara,incompleta, care apare lapersoane emoti!e, cu labilitate psihica,dupa emotii puternice, urmata de o cadere la intamplare care sepoate solda cu accidente gra!e;

-pulsul, bataile cardiace si respiratia sunt

perceptibile, iar T+ masurabila; - este precedata de ameteli,sudori reci, tulburari !izuale, bolna!ul a!and timp sa se asezeinainte de a se prabusi;

- de cele mai multe ori lipotimia are o durata$oarte scurta, de numai cate!a secunde

8n general hipotensiunea asociata cu hipocalcemie si cu


32/47

hipoglicemie duce ine!itabil la instalarea lesinului

Pimul a1uto: -


33/47


34/47

>>>-actorii etiologici actioneaza prin oprirea inimii, diminuarea severa a

frecventei sale sau prinprabusirea .., cu micsorarea debitului cardiac.

/prirea inimii este urmata, dupa apro0imativ

* de secunde, de oprirea respiratiei. 1onsecinta cea mai grava a opririi

inimii sau a respiratiei este suprimarea aportului de /&la ceie* Dacalipsa O2depaseste -3 minute, apar leziuniire!ersibile???


35/47

claudicatia intermitenta-simptomul cel mai comun si cel mai

precoce alboliiarteriale peri$erice; -reprezinta o senzatie de

tensiune sau durere apasatoare la ni!elul gambei, partea

in$erioara a coapsei sau $esa in timpul unei acti!itati, ca si

mersul;durerea este, de obicei, declansata dupa aceeasi cantitatede e$ort (o anumita distant de mers) si se calmeaza in repaus

$fectiuni chirur%ie toracica si cardiovasculara

Valvamitral (V=)

*n ciuda unei aparene de simpl supap cu rol idrodinamic de diri'are a fluxului sanguin din

inima stng prin nciderea #i desciderea orificiului dintre A+ #i V+, V= (


36/47

ontrac ia sistolic a peretelui V+ posterior condi ionat de o circula ie coronara adecvat prin artera circumflex stng contri!uie la mic orarea orificiului mitral n sistol cu pn la @3,astfel ca celelate elemente anatomice descries s poat asigura nciderea etan a orificiuluimitral. eziuni stenotice ale arterei circomflexestngi cu iscemie i diminuarea contractilit ii

peretelui posterior al V+ modific ecili!rul complex al func iei valvei mitrale i conduce la apari ia insuficien ei mitrale iscemice. auze care interfereaz cu structura i func ia valvei mitrale genereaz apari ia unor !oli valvulare: stenoza #i insuficiena mitral, caleziuni isolate sau asociate, mixte. =alformaiicongenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, Bparacute mitral valveB), leziuniproduse de reumatismul poliarticular acut (stenoza mitral, insuficien a mitral, leziuni mixte),tumori C mixoameatriale stngi, edocardita acut !acterian suntcauze de reducere a orificiuluimitral i n consecin produc semne de +=. +tenoza valvei mitrale const n reducerea suprafetei orificiului la valori su! 1,9 cm1(fa de 4 C@ cm1 valoare normal) prin ngro area valvulelor, sudarea comisurilor, scurtarea, fuzionarea i ngro area corda'elor tendinoase si a pilierilor, ascensionarea pilierilor spre marginea li!er a

valvulelor. += mpiedic umplerea V+.eziunile su! valvula se realizeaz un al 1-lea nivel destenoz, pe lng cel de la nivelul orificiului mitral.


37/47

infarctelorpulmonare, edemuluipulmonaracut irupturiiunor vasepulmonaremici.0m!olismulsistemicestefrecventn special nprezenafi!rila ieiatriale. *n ta!loulclinic al stenozeimitraleapar:a)In#uficien$a"entricular5#t6n'5- dispneea de efort, orto-pneea, dispneeaparoxisticnocturn,care se datorescsc-deriide!itului V+ #icre#teriipresiunii A+. +imptomele de

insuficienventricularstngn mod o!i#nuitnu se dato-rescdisfuncieiventricularestngi, cimaidegra! += propriuzise cu consecin ele sale. *n plus,ntimp,V+scadendimensiunidatoritfluxuluisanguindiminuatprinvalvamitral.

!)In#uficien a"entricular5dreapt5 aparencadruliperten-siuniipulmonarec"nd VEdevineinsuficientproducnd e-patomegalie, turgescen 'ugular, edemeperiferice, ascit,o!oseal.

+emnelestenozeimitrale au fostdescriseca:

- scdereaamplitudiniipulsului, fi!rilaiaatrial,#ocapexianvizi!il,

- zgomotul * (+7) accentuat - stenozalimiteazncidereaspontan a valveimitrale,valvarmnedescispn la ncidereafor at a acesteia de ctresistolaventricular ;tardivprogresiuneastenozeiimpiedecfuncionareavalvei#iintensitatea +7 scade,- clacment de descidereaccentuat la margineainferioarstng a sternului, dup +1 (zgomotul 1),cndvalvamitral se descidefor atndiastolprinpresiuneacrescut din A+.- *ntervalul +1 - clacment de desciderepoateindicanivelulpresiuniin A+ igradulstenozeimitrale- suflupresistolic, uruiturdiastolicaudi!ildupefort, ndecu!it lateral stng, la focarul mitral,dupclacmentul de desciderecomponentapulmonar a +1 estecrescutnintensitatenprezen aipertensiuniiipulmonare- raluripulmonare !ilateral suntsecundarecre teriipresiunii A+ i a presiuniivenoasepulmonare - em!olismsistemic cu originen A+ dilatat,nprezenafi!rilaiei a- triale cu semne de

iscemieacutperiferic.- mrirea VE produce o mi caresistolic a sternului*ndicaiile de tratament cirurgical constaun:

- ontraindicaii ale valvotomieimitralepercutane#ie#eculacesteia- += semnificativ (avmF7,9 cm1; ?GA ***; $ H@2 mmg)- Dolnavisimptomatici ?GA ** C *V- += cu risc de trom!-em!olism (


38/47

1. +eparareacorda'elorfuzionate, incizareapilieriloraglutinai#i as-censionai, rezeciansuprafa azonelorngro#ate,. Aplicareaunor fire comisuraleizolate - procedeulIooler - sauaplicareaunuiinel mitral deanuloplastie,4. $estareacompeteneivalveiintraoperator.

Valvuloplastiamitralpe cord-descisnprezenaunormodificrimorfologicecorecta!ilepoareoferio durat de funcionarende-lungat a valveimitrale.

a. rotezvalvular cu !il (+tarr 0dJards) npoziiemitral!. Dioprotezporcinnpoziiemitral (desenereproduse)


39/47

Knlocuireavalveimitrale: a. raporturianatomice ale valveimitrale, !.exciziavalveimitrale, c.meninereaunorporiuni de valvpentrupstrareacontinuitii la pilieri, d. nlocuireavalveimitralecu protez cu 1 valvule, e. !ioprotezporcinpentrunlocuireavalveimitrale.

789!I:I!EA ACIE8TUUI CU AEC=E>ITAC o!strucia lumenului venos cu un trom!us, nsoit de inflamareaperetelui venosactori fa"ori%an$i: afeciuni nsoite de staz venoas o!ezitate varice cardiopatii imo!ilizri prelungite n aparate gipsate sau dup intervenii cirurgicale afeciuni care producalterarea venoas (traumatisme, infecii, ultimele luni de sarcin)


40/47

Afec$iuni care fa"ori%ea%5 trom)ofle)ita: ca#exia afeciuni ale s"ngelui (anemii, leucemia)n care se produc tul!urri de coagulareManife#t5ri de dependen$5:+imptomatologia difer n funcie de vasele afectate put"nd aprea: su!fe!rilitate taicardie local durere pe traiectul venei, ce poate fi spontan sau provocat de mers, mi#cri, intesific"ndu-

se n stadiul edematos impoten funcional edemeE/amin5ri paraclinice: fle!ografie 05 Eopplerro)lemele pacientului: diminuarea mo!ilitii fizice care duce la impoten funcional alterarea perfuziei tisulare periferice inflamaia pereilor veno#i disconfort durere potenial de complicaii prin migrarea trom!ului=)iecti"e: com!aterea stazei venoase corectarea tul!urrilor !iologice favorizante promovarea comfortului prevenirea complicaiilorInter"en$ii: repaus la pat n perioadele fe!rile #i dureroase poziionare care s favorizezentoarcerea venoas dup 72 zile de repaus se poate ncepe mo!ilizarea progresiv, dacsemnele locale s-au diminuat iar pulsul #i temperatura sunt normale se vor o!serva semnele #i

simptomele complicaiilor (semne de em!olie pulmonar sau renale, ca ematuria) aplicarea demsuri de com!atere a imo!ilizrii prelungite la pat ngri'iri corect aplicate pre #ipostoperatorii educarea pacientului n purtarea de ciorapi elastici, masa'ul mem!relor, merszilnic pe 'os, evitarea ortostatismului #i alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus

VA!ICEEsunt caracterizate prin dilatarea superficial a venelor la nivelul gam!elorCircum#tan$e de apari$ie: insuficiena venoas ereditar compresiuni venoase (datorateortostatismului prelungit) tumori a!dominale #i pelvieneManife#t5ri de dependen$5: senzaii de tensiune #i amoreli la nivelul gam!ei dureriaccentuate n ortostatism care se diminueaz pe msura dezvoltrii cordoanelor venoase local

pot aprea dilatarea venelor superficiale edem accentuat dup ortostatism prelungit #i care sepot diminua n repausro)lemele pacientului: disconfort durere alterarea perfuziei tisulare staz venoas potenial de complicaii prin ruperea pereilor veno#i=)iecti"e: favorizarea circulaiei venoase prevenirea complicailor venoase promovareaconfortuluiInter"en$ii: alternarea perioadelor de repaus cu mem!rele inferioare ridicate o!servareasemnelor #i simptomelor complicailor (trom!ofle!it sau ruperea varicelor) educaiapacientului n evitarea ortostatismului prelungit, purtarea de ciorapi elastici, alternareaperioadelor de repaus-activitate, masa'ul mem!relor, mersul pe 'os #i com!aterea o!ezitii

789!I:I!EA ACIE8TUUI CU EU!E?IEAfeciuni caracterizate prin existena licidului intrapleural cu caracter de exudat, secundare unuiproces inflamator de la nivelul foielor pleuraleCircum#tan$e de apari$ie: n cursul unor afeciuni ca: pneumopatii !acteriene sau virotice cancer pulmonar infecii $D reumatism articular acut post-traumatic sau secundar unora!cese de vecintate (a!ces epatic)


41/47

Manife#t5ri de dependen$5:

1. leure%ia #u)fi)rinoa#5 de ori'ine T>C: frisoane fe!r transpiraii nocturne inapeten sl!iciune o!oseal durere toracic accentuat de mi#care scdere ponderal dispnee tuse la examenul fizic se o!serv !om!area toracelui #i limitarea mi#crilor

respiratorii la nivelul emitoracelui afectat

2. leure%ii purulente: frisoane repetate fe!r remitent durere toracic taicardie paloare $A alterarea strii generaleE/plor5ri paraclinice: examenul licidului pleural !iopsie pleural radiografie toracic *E/-E examinri de la!orator (recoltri de s"nge)ro)lemele pacientului: disconfort alterarea respiraiei #i nutriiei intoleran la efort=)iecti"e: m!untirea respiraiei #i a scim!urilor gazoase favorizarea expansiuniitoracice com!aterea infeciei cauzale diminuarea manifestrilor clinice prevenireacomplicaiilor

Inter"en$ii: asigurarea repausului la pat n perioadele fe!rile alimentarea pacientului cu odiet u#or digera!il, !ogat n vitamine asigurarea unei poziii care diminueaz durerea #ifaciliteaz o ventilaie maxim tratament simptomatic de com!atere a transpiraiilor, tusei #i adurerilor administrarea unui tratament etiologic cu tu!erculostatice #i anti!iotice tratamentpatogenic (corticoterapie) pregtirea pacientului pentru examinri paraclinice recoltareaproduselor !iologice pt. examenul de la!orator nvarea pacientului n efectuarea gimnasticiirespiratorii educarea pacientului cu privire la administrarea tratamentului la domiciliu,necesitatea continurii exerciiilor fizice respiratorii #i importana expectorrii sputei

E@=!A!EA U8CE=! VE8TIAT=!II A AA!ATU EUTESTMateriale nece#are: piese !ucale, piese de pensat nasul, pens de servit, recipient cu soluiedezinfectant, scaun, aparatre'5tirea pacientului: cu o zi nainte !olnavul este informat s nu mn"nce dimineaa sau cinvestigaia va fi executat la -4 ore dup mas nu se va administra nici o medicaie excitant


42/47

sau depresiv a centrilor respiratorii cu cel puin 14 nainte n ziua examinrii !olnavul va fin repaus fizic #i psiic 2min se a#eaz !olnavul n poziie #ez"nd #i se pregte#te psiicE/ecutarea pro)ei: piesa !ucal se prinde cu pensa #i se adapteaz la aparat pacientul preian m"n tu!ul cu piesa !ucal adaptat, se va pensa nasul iar la comanda asistentei va inspiraad"nc #i tot la comand va introduce piesa !ucal n gur !uzele se vor str"nge s nu ias aer pe

l"ng pies, apoi se expir maxim #i profund se scoate piesa din gur iar !olnavul este lsat s seodineasc se repet procedura de mai multe ori rezultatul se cite#te pe "rtie, cur!a nscrisnumindu-se expirogram.

AA!ATU 9=BA!B: se racordeaz !olnavul la aparat cu a'utorul piesei !ucale acestaeste rugat s respire lini#tit c"teva secunde pentru acomodare, dup care se penseaz nasul !olnavul respir 2-42sec. cu supapa descis dup care se ncide circuitul #i se nregistreaz7nre'i#trarea "olumului curent: se face timp de 1-min prin respiraie normal.7nre'i#trarea capacit5$ii "itale: pacientul inspir maxim urmat de o expiraie maxim. ro!a serepet, iar cur!a nscris arat capacitatea vital real umit #piro'ram5. Dolnavul este lsat s

se odineasc.Beterminarea VEMS: solicitm !olnavului s fac o inspiraie maxim urmat de expiraiefoat maxim pro!a se repet #i se msoar cantitatea de aer expirat din prim secund.Beterminarea "olumului re%idual: se face utiliz"nd metode indirecte. +e folose#te eliu care seintroduce n rezervorul de aer al spirografului. eliul nu particip la scim!ul de gaze ci seamestec n timpul ventilaiei cu aerul rmas n plm"ni, pe spirograf concentraia urmrindu-secu analizatorul de gaz.

SI!=E!9=9!AIA: test de efort cu a'utorul cruia se analizeaz capacitatea de adaptare arespiraiei la solicitri suplimentare. +e urmresc parametrii respiratori, cardiaci #i umorali(concentraia de 51, saturaia s"ngelui arterial, pulsul #i $A). ersoanele nu tre!uie s prezinte

afeciuni care contraindic efortul.Materiale nece#are: spirograf, oximetru, !iciclet$enica: !olnavul se racordeaz la spirogrf se aplic oximetrul pe lo!ul urecii se determinpro!ele o!i#nuite spirografiei nainte de efort pacientul este invitat s execute un efort dozat cuaceea#i intensitate+e trece prin faze funcionale la efort:

a. . de adaptare: 1-min caracterizat prin cre#terea valorilor).. de ec(ili)ru: parametrii funcionali rm"n la valori crescutec. . de re"enire: ntreruperea efortului, n care parametrii revin la valorile iniiale de

repaus (-9min.). Eac aceasta este mai lung atunci organismul are o capacitate de efortdeficitar.

Analiza gazelor se face pt. a explora cantitatea de oxigen #i 51din s"ngele arterial, carefurnizeaz relaii importante privind funcia pulmonar. Eeterminarea se poate face cu aparatulA+$/L, n care se recolteaz s"nge capilar, n tu!uri eparinizate.

!=>E A!MAC=BI8AMICEfolosite n special pt. diagnosticarea formelor latente de astm!ron#icMateriale nece#are: spirograf, su!st. !ronodilatatoare sau !ronoconstrictoare, trus deurgen


43/47

Te#tul )ron(ocon#trictorse efectueaz cu acetilcolin5 1#i (i#tamin5 1D1su! form deaerosoliTe#tul )ron(odilatatorse execut cu alendrin5 1sau alupent, a#tmopent, #al)utamol,)erotec(aerosoli)Dolnavul se pregte#te ca pentru spirografie se pregtesc materialele pentru determinarea

V0=+ se determin V0=+-ul+e ncepe cu testul !ronoconstrictor, acesta fac"ndu-se foarte prudent, !olnavul put"nd facecriz dispneeic, ceea ce impune administrarea de urgen de aerosoli cu alendrin.+e administreaz !olnavului acetilcolin73 timp de 2sec sau min$estul !ronodilatator se face dup determinarea V0=+ #i se administreaz alendrin 73 timpde min. +e determin V0=+ imediat.Interpretarea re%ultatelor:$estul !ronoconstrictor este pozitiv dac V0=+ scade cu mai mult de 72-793 fa de valoareainiial. Dolnavii astmatici rspund pozitiv acestei pro!e, V0=+ scz"nd cu peste 123$estul !ronodilatator este pozitiv dac V0=+ cre#te cu p"n la 723. a astmatici #i !ron#icicre#te la 123.

A8 BE 789!I:I!E

8ume, D.A.Se/,


44/47

A =: 7ani, =: regulate, ?r sarcini: 7AC varicel, ru'eolA9C fr importan

9rup #an'"inC A** (-)Temperatur5C 6.ul#C O6TAC 742892 mm8gDolnava este fumtore, nu consum alcool, nu consum droguri #i nu prezint protez.

In"e#ti'atii paraclinice,radiografie pulmonara, examen !acteriologic al sputei, examene dela!orator: , V+, $s, $c, $P, $ oJell, Qr sangvin, /

8e"oi afectate7. ?evoia de a respira si a avea o !una circulatie1. ?evoia de a evita pericolele. ?evoia de a-#i pstra temperatura corpului n limite normale4. ?evoia de a elimina9. ?evoie de a se alimenta #i idrata@. ?evoia de a comunicaR. ?evoia de a dormi si a se odiniO. ?evoia de a avea o !una postura6. ?evoia de a invata

7) , EispneeE,rezentei cistuluiS,


45/47

- ercetez posi!ilitile !olnavului #i incerc s-i ca#tig incredereaI.!.B,la indicaia medicului administrez algocalmin 7 fiol i.v pentru durereE"aluare,Kn urma ngri'irilor acordate, pacinetul prezint o diminuare a durerii

) , ipertermie

E,*nfectieiS, Eisconfort, diaforez, tegumente umede, ro#ea

=,acientul s-#i pstreze temperatura corpului n limite normaleI, - +cim! len'eria de pat a pacientului la nevoie

- un comprese reci pe frunte- Aerisesc ncperea- $ermometrizez pacientul #i notez n foaia de temperatur- Kn caz de frisoane nclzesc pacientul cu pturi sau termofoare

I.!.B,a indicaia medicului administrez pentru fiecare grad de temperatur peste Radministrez 73 glucoz #i ser fiziologic #i antitermice

E"aluare,Kn urma ngri'irilor acordate, pacinetul prezint o temperatur a corpului n limitenormale

4) , emoptizieE,ist idaticS, Eisconfort, expectoratii a!undente, paloare

=,acientul s nu mai prezinte emoptizieI,- A'ut pacinetul n timpul expectoratiilor

- Ki ofer un paar cu ap pentru a-#i clti gura- *nvat pacientul sa nu ingita secretiile

- ?otez emoptizia n foaia de temperatur- ini#tesc pacientul spun"ndu-i c este o stare trectoareI.!.B,administrez perfuzii cu ser fiziologic #i medicaia corespunztoareE"aluare,Kn urma ngri'irilor acordate, pacinetul nu mai prezint emoptizie

9) ,*napetenE,=ediul spitalicescS,+l!iciune, tegumente uscate datorit desidratrii, paloare

=,acientul s prezinte poft de m"ncare #i s se idrateze n mod adecvatI,-Administrez #i recomand pacientului mese regulate, cldue, n cantiti mici #i dese

- 0xplorez gusturile #i o!iceiurile alimentare ale pacientului- /ecomand pacientului s !ea 1.9l de licide pe zi-


46/47

E,=ediul spitalicesc, stare general alteratS,Anxietate, ini!are n sine, stare depresiv, nelini#te

=, acientul s comunice eficientI,-


47/47

- Kncura'ez #i a'ut pacientul la do!"ndirea noilor deprinderiE"aluare,Kn urma ngri'irilor acordate, pacinetul a acumulat cuno#tine noi cu privire la !oala sa#i la procesul de recuperare

E"aluare, acientul D.A, 6 ani, internata la secia cirurgie al +NL ?$ pe data de 71.26.1277 #iexternat pe data de 19.26.1277, s-a prezentat n secie cu urmtoarele simptome: durere toracica,fe!ra, dispnee, cianoza, tuse, emoptizie, inapetenta, diagnosticata cu cist idatic pulmonar. eperioada spitalizrii pacienta !eneficiaz de un mediu de siguran #i securitate. Lrmeaz untratament medicamentos #i se externeaz cu stare general !un.

"i&lio%rafie JJJ.sfatulmedicului.ro

JJJ.referate.ro

JJJ.referat.clopotel.ro

JJJ.scri!d.com

JJJ.gidmedicina.ro

JJJ.!i!lioteca.regielive.ro

JJJ.doctor!un.ro JJJ.preferatele.com
http://www.sfatulmedicului.ro/http://www.referat.clopotel.ro/http://www.scribd.com/http://www.ghidmedicina.ro/http://www.biblioteca.regielive.ro/http://www.doctorbun.ro/http://www.sfatulmedicului.ro/http://www.referat.clopotel.ro/http://www.scribd.com/http://www.ghidmedicina.ro/http://www.biblioteca.regielive.ro/http://www.doctorbun.ro/

Documents

chirurgie toracica, cardiovasculara