Click here to load reader

CHIRURGIE PEDIATRICĂ - USMF

  • View
    2

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of CHIRURGIE PEDIATRICĂ - USMF

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU
“Academician Natalia Gheorghiu”
CHIRURGIE PEDIATRIC
CHIINU
2014
1
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU
CHIRURGIE PEDIATRIC
CHIINU
Lucrarea a fost aprobat de CMC al USMF Nicolae Testemianu;
proces-verbal nr.5 din 15 mai 2014.
Autori: Eva Gudumac, dr. hab. med., prof. univ., acad. al AM, Om Emerit, ef Catedr chirurgie, ortopedie
i anesteziologie pediatric; Petru Moroz, dr. hab. med., prof. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i
anesteziologie pediatric; Boris Curajos, dr. hab. med., prof. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i anesteziologie pediatric; Nicolae avga, dr. hab. med., prof. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i
anesteziologie pediatric; Jana Bernic, dr. hab. med., prof. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i
anesteziologie pediatric; Gavril Boian, dr. hab. med., conf. cercet., ef al laboratorului tiinific de corijare a viciilor, IMSP IM i C; Nicolae avga jr., dr. hab. med., conf. cercet., Laboratorul infecii
chirurgicale la copii; Argentina Sandrosean, dr. med., conf. univ, Catedra chirurgie, ortopedie i
anesteziologie pediatric; Iurie Nepaliuc, dr. med., conf. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i anesteziologie pediatric; Vera Dzero, dr. med., conf. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i
anesteziologie pediatric; Vladimir Radilov, dr. med., conf. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i
anesteziologie pediatric; Alexandru Jalb, dr. med., conf. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i anesteziologie pediatric; Lidia Dolghier, dr. med., conf. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i
anesteziologie pediatric; Lev Stati, dr. med., conf. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i anesteziologie
pediatric; Olesea Priscaru, dr. med., asistent univ., Catedra chirurgie, ortopedie i anesteziologie
pediatric; Lilia Baranov, dr. med., cercettor tiinific, Laboratorul infecii chirurgicale la copii;
Victor Roller, cercettor tiinific, Laboratorul infecii chirurgicale la copii; Aliona Pisarenco, dr.
med., efa seciei Chirurgie nou-nscui a CNP de Chirurgie Pediatric „Academician Natalia Gheorghiu”; Irina Livi, chirurg pediatru, CNP de Chirurgie Pediatric „Academician Natalia
Gheorghiu”; Alina Dnil, chirurg pediatru, CNP de Chirurgie Pediatric „Academician Natalia
Gheorghiu”; Angela Maniuc, medic anesteziolog, CNP de Chirurgie Pediatric „Academician Natalia Gheorghiu”; Gheorghe Gîncu, dr. med., conf. univ., Catedra chirurgie, ortopedie i anestezie
pediatric; Angela Ciuntu, dr. med., conf. univ., Departamentul de pediatrie
Recenzeni:
Gheorghe Ghidirim, dr. hab. med., profesor universitar, academician al AM
Vladimir Hotineanu, dr. hab. med., profesor universitar, Laureat al Premiului de Stat al RM,
academician al AM
Redactor: Sofia Fletor
Chirurgie pediatric: Culegere de cazuri clinice / Eva Gudumac, Petru
Moroz, Boris Curajos [et al.]; Univ. de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae
Testemianu. – Chiinu: CEP Medicina, 2014. – 184 p.
50 ex.
ISBN 978-9975-118-64-4.
© E. Gudumac .a., 2014
4
PREFA
Arta de a pune un diagnostic nu este înnscut. Ea se dobândete
prin studierea teoretic a patologiei i prin examinarea repetat a bolna-
vilor (H. Roger). Copilul bolnav nu are capacitatea de a povesti despre
suferinele sale. De aceea, o mare importan are discuia cu prinii lui.
O anamnez bine selectat ne permite s stabilim un diagnostic corect
în aproximativ 80% din cazuri. Iat de ce aceast lucrare, editat cu pri-
lejul jubileului de 100 ani al naterii academicianului Natalia Gheorghiu,
este actual i va prezenta un interes deosebit pentru studeni.
Pe paginile acestei lucrri vei gsi suficiente informaii referitoare
la stabilirea diagnosticului i alegerea tehnicilor chirurgicale.
Eva Gudumac,
5
INTESTINULUI SUBIRE
Caz clinic Pacientul C., 6 zile de la natere, se prezint în Centrul Naional
tiinifico-Practic de Chirurgie Pediatric „Academician Natalia Gheor-
ghiu”, secia reanimare chirurgical, cu suspectare la chist hepatic.
Se prezint la chirurg pentru:
− regurgitaii;
− hematemez (în unele cazuri).
Din anamnez este cunoscut c intranatal la copil a fost suspectat
o anomalie congenital a rinichiului drept, chist renal. La a treia zi dup
natere, examenul ecografic a depistat în cavitatea abdominal un chist
cu dimensiunile de 29x20 mm în proiecia lobului drept al ficatului. A
fost exclus chistul renal.
Care este diagnosticul prezumtiv?
intestinal înalt – duplicaia intestinului subire.
Anatomia duplicaiilor intestinului subire
Deseori, duplicaia i intestinul au peretele i circuitul sangvin comun.
În 50% din cazuri, se localizeaz pe partea distal a intestinului
subire, între foiele mezenterului. Formaiunile mici intramurale sunt
localizate, de regul, lâng valvula Bauhin i poate provoca stenoza i
obstrucia lumenului intestinal.
Duplicaia intestinului subire este o patologie rar întâlnit i con-
stituie 44–60% din toate duplicaiile tractului digestiv. În 67% din cazuri,
6
duplicaia intestinului subire se depisteaz la vârsta de pân la 1 an de
via i în 85% – la vârsta sub 2 ani.
Clasificarea duplicaiilor intestinului subire
În funcie de form:
1) fr comunicare;
2) cu comunicare:
În funcie de mrime:
Ce va decela examenul obiectiv?
Examenul obiectiv va pune în eviden semne importante pentru
stabilirea diagnosticului.
7
Tueul rectal este obligatoriu în examenul obiectiv al unui paci-
ent cu sindrom ocluziv intestinal, suspectat la duplicaie a in-
testinului subire!
Cu care afeciuni trebuie efectuat diagnosticul diferenial? Se va lua în discuie diferenierea de: − tumorile benigne localizate în peretele intestinului; − diverticulul Meckel; − membrana intestinului; − chistul mezenteric; − chistul marelui epiploon; − limfangiomul chistic.
Ce anomalii asociate pot fi depistate?
1. Anomalii vertebrale (vertebr cuneiform, spina bifida etc.). 2. Duplicaia vezicii urinare sau vezic urinar cu septuri. 3. Malformaii genitale. 4. Alte malformaii ale intestinului (atrezie, malrotaie etc.).
Ce explorri paraclinice solicitai pentru certificarea diagnosti- cului?
Una din cele mai importante examinri este ecografia abdominal, careia i se asociaz examenele radiologic, endoscopic i radiologic baritat.
Semnele radiologice prezentate de radiografia abdominal simpl Radiografia abdominal simpl poate fi util în apariia compli-
caiilor (ca ocluzia intestinal), cu depistarea nivelurilor hidroaerice.
Atenie! Pentru concretizarea diagnosticului este necesar efectuarea ra-
diografiei tractului digestiv cu masa baritat.
Semnele radiologice prezentate de radiografia tractului digestiv cu masa baritat
În cazul comunicrii segmentului adugtor cu lumenul intestinului bazal:
− masa baritat intr în segmentul adugtor i se reine acolo; − lumenul intestinului bazal se deformeaz i se îngusteaz;
8
− elasticitatea peretelui este pstrat, fr dereglri de peristaltic. În cazul duplicaiei bonte: − simptomul apsrii segmentului adugtor bont pe lumenul in-
testinului bazal; − prezena defectului, marginal sau central, de umplere, cu contur
net sau uor ondulat.
1) deplasarea anselor intestinului subire;
2) compresiunea duplicaiei
peretelui intestinului adiacent;
nosticului?
bilirea diagnosticului sunt:
1) endoscopia digestiv;
Alte examinri:
subire?
• Ulcer peptic.
• Perforaia duplicaiei.
Fig. 2. Ecografie.
Tratamentul corect al unui copil cu duplicaie a intestinului subire
trebuie s includ urmtoarele obiective:
− reechilibrarea hidro-electrolitic i acido-bazic cât mai rapid;
− decompresiunea tractului digestiv;
pacientului este mai favorabil.
Variante de tratament chirurgical în duplicaia intestinului subire:
− marsupializarea;
− rezecia segmentului intestinului subire cu duplicaia, aplicând
enteroanastomoza;
intestinal, cu aplicarea anastomozei între duplicaia tubular i
intestinul de baz (fig. 3);
− înlturarea mucoasei duplicaiei tubulare prin multiple incizii.
Fig. 3. Etapele tratamentului chirurgical.
Care este atitudinea postoperatorie?
plicaiilor.
− tratament antibacterian;
− alimentaia trebuie reluat cu pruden; nutriie parenteral –
exclusiv 10–15 zile;
anastomotic; nu trebuie de aplicat gastrostoma;
− prevenirea complicaiilor chirurgicale generale (septice, pulmo-
nare etc.);
iei intestinului subire?
Prognosticul este favorabil.
• Diagnosticul prenatal al anomaliilor intestinale.
• Îngrijirile de sprijin în centrul regional de neonatologie.
• Stabilirea cât mai devreme a timpului adecvat pentru operaie la
prematuri i la cei cu anomalii asociate.
• Refacerea primar folosind tehnici chirurgicale moderne.
• Nutriie parenteral total pe termen lung, în special la prema-
turi.
Bibliografie
11
1. James A. Oneillm, Marc I. Rowe, Jay L. Grosfeld. Pediatric surgery.
P. 1257-1267.
2. Puri P., Höllwarth M. Pediatric Surgery. Germany, 2006, p. 632.
3. . ., . . . -,
1997, c. 392.
5. . . -
. , 1984, . 288.
6. . ., . ., . . -
. , 1985, . 254.
7. . . ,
. ,1987, . 399.
LIMFANGIOMUL CHISTIC LA NOU-NSCUT
Caz clinic Pacienta C., în vârsta de o lun, se prezint pentru:
− o formaiune tumoral cervical;
− detres respiratorie.
Din anamnez este cunoscut c la naterea copilului a fost vizuali-
zat o formaiune chistic în regiunea cervical pe dreapta. În dinamic,
formaiunea dat s-a mrit în dimensiuni i au aprut dereglri de respi-
raie.
chistic – limfangiom cervical.
Clasificarea limfangiomului chistic
În funcie de localizare:
− în cele mai multe cazuri – în regiunea cervical, pe dreapta spre
spate (75%);
− în mediastin, spaiul retroperitoneal, bazin i regiunea inghinal
(5%).
12
Anatomia limfangiomului chistic
Limfangiomul chistic se formeaz din dilataia chistic a sacilor lim- fatici primitivi, din formaiuni chistice multiple, de diferite dimensiuni i forme, desprite prin septuri, ce conin lichid seros, glbui.
Patogenia limfangiomului chistic
În perioada embrionar se dezvolt sacii limfatici, care, în mod nor- mal, se deschid în sistemul venos. Absena drenrii în sistemul venos duce la dilatarea progresiv a acestor saci limfatici.
Epidemiologia limfangiomului chistic În 50–65% din cazuri se determin imediat dup natere, iar în 80–
90% din cazuri apar în primii 2 ani de via. În 3–5% din cazuri, limfangi- omul chistic poate fi depistat în mediastin.
Ce va decela examenul obiectiv?
Examenul obiectiv va evidenia anumite semne importante pentru stabilirea diagnosticului.
La inspecie: − formaiune tumoral în regiunea cervical; − tegumentele adiacente – cu aspect normal, mobile; − consistena formaiunii tumorale – elastic, moale;
13
− formaiunea nu ader la ramul orizontal al mandibulei, având o mobilitate relativ;
− la palpare – nedureroas; − prezinta fluctuaie; − dispnee inspiratorie, uneori cu triaj intercostal, stridor; − cianoz perioral i periorbital (în formaiunile gigante); − imposibilitatea alimentaiei orale – în prezena infiltrrii cavitii
bucale.
Limfangiomul chistic se va diferenia de: − teratoamele cervicale; − hemangioamele cervicale; − lipoame; − tumorile chistice de arc brahial; − degenerescene ale glandei tiroide ectopice; − adenopatii tumorale. Ce explorri paraclinice solicitai pentru certificarea diagnosti-
cului?
relui sau luminii.
Semnele ecografice pe care le putei întâlni pe ecografia limfan-
giomului chistic
de caracter chistic, care conine multiple septuri de diferite grosimi.
Ce alte explorri imagistice putei solicita pentru certificarea
diagnosticului?
rale i a compresiunii asupra laringelui).
2. Radiografia toracic (poate fi util în depistarea fenomenelor de
compresiune a organelor toracice i în determinarea extinderii
tumorii).
Diagnosticul prenatal de limfangiom chistic poate fi stabilit prin
aplicarea ecografiei intrauterine, care permite evidenierea unei forma-
iuni transsonice neregulate, confluente, septate, cu perei proprii, locali-
zat în regiunea cervical.
giomului chistic?
• Eroziunea chistului i a vaselor adiacente cu apariia hemoragiei
i anemiei.
• Anomalia de muctur i deformarea mandibulei – în limfangioa- mele cervicale gigante.
• Recidiva.
trebuie s includ urmtoarele obiective: − decompresiunea cilor respiratorii; − reechilibrarea hidro-electrolitic i acido-bazic cât mai rapid; − antibioticoterapia; − tratamentul chirurgical; − profilaxia complicaiilor.
Cu cât iniierea terapiei este mai rapid, cu atât prognosticul pa- cientului este mai bun.
Ce tratament îi recomandai pacientului? Tratamentul adecvat este cel chirurgical. Variante de tratament chirurgical în limfangiomul chistic cervical: − excizia total a limfangiomului chistic cervical (fig. 2); − drenarea limfangiomului chistic cervical – în cazul infectrii;
15
− puncia limfangiomului chistic cervical cu aspirarea coninutu- lui – în formaiunile unicamerale în cazul interveniei chirurgicale de ur- gen i al imposibiliti tehnice de efectuare a tratamentului radical, dar poate provoca hemoragie sau infectare.
Fig. 2. Înlturarea total a limfangiomului subaxilar.
Care este atitudinea postoperatorie?
plicaiilor.
− tratament antibacterian;
− prevenirea complicaiilor chirurgicale generale.
cervical postoperator?
• Fistule.
• Lezarea vaselor i nervilor cerebrali VI, IX, X, XI, XII (descri-
s în literatura de specialitate), a plexului brahial i elementelor
sistemului simpatic.
Letalitatea constituie 2-6% din cazuri.
Care motive majore pot îmbunti supravieuirea?
16
• Îngrijirile de sprijin în centrul regional de neonatologie.
• Stabilirea cât mai devreme a timpului adecvat pentru operaie la
prematuri.
Bibliografie
1. Puri P., Höllwarth M. Pediatric Surgery. Germany, 2006, p. 632. 2. Sabetay Corneliu. Patologie chirurgical pediatric. P. 658. 3. Boia Eugen, Boia Mrioara. Urgene chirurgicale neonatale. Timioara,
1995, p. 286. 4. . ., . . . -, 1997,
c. 392. 5. . . . , 1959, . 496. 6. . ., . . . , 1971, . 432. 7. . . . , 1983, . 624.
DIVERTICULUL MECKEL I PATOLOGIA OMFALOMEZENTERIC
Caz clinic Pacientul P., 4 ani, se prezint în Clinica de Chirurgie Pediatric
pentru dureri abdominale periombilicale de caracter periodic, vrsturi repetate cu coninut gastric i bil.
Istoricul afeciunii relev în anamnez episoade de dureri abdomi- nale recurente cu vome repetate. Anticipat nu a fost examinat.
Ce sindrom suspectai?
Cel mai probabil diagnostic la etapa dat este abdomenul acut chi- rurgical. Aceste manifestri clinice pot fi caracteristice unor afecini chirurgicale acute, cum ar fi apendicita acut, diverticulul Meckel, inva- ginaia intestinal etc. Diverticulul Meckel este o structur anatomic cu complicaii greu de diagnosticat.
Clasificarea etiopatogenic a diverticulului Meckel la copil Patologie ombilical. Persistena canalului omfalomezenteric (fig. 1). În patologie se pot observa:
17
• persistena total a canalului vitelin permeabil pe întreaga sa lungime realizeaz o fistul omfalomezenteric;
• persistena parial a canalului vitelin în urmatoarele variante: − sinus ombilical (fistul oarb); − chisturi viteline situate în mijlocul canalului; − coard fibroas pe întreaga lungime între intestin i ombilic. − diverticul Meckel ataat de ombilic printr-un rest de canal
devenit fibros i obliterat. Diverticulul Meckel a fost descris pentru prima dat de Hildanus în
1598, iar ulterior definit în lucrrile lui Little i Meckel ca o anomalie de involuie a canalului omfalomezenteric, prin obliterarea parial a seg- mentului ombilical al acestuia (3, 4). Anatomic, este situat pe ileon, în zona ramurilor terminale ale arterei mezenterice superioare, antemezostenic, la 40–100 cm de valvula ileo-cecal, format din aceleai straturi ca i peretele intestinal. În 1⁄3 din cazuri, în structura peretelui diverticular se pot gsi insule de esut heterotopic: gastric (60–85%), jejunal, pancrea- tic, colic (4, 5, 8). Insulele heterotopice de mucoas gastric, întâlnite mai frecvent, ocup, pe o întindere variabil, baza diverticulului. În prezena mucoasei gastrice sunt identificate glande de tip fundic cu activitate se- cretorie pstrat, fapt ce explic complicaiile diverticulare (2, 6, 10).
Diverticulul Meckel are o frecven de 2–4% din totalul anoma- liilor congenitale ale tractului gastrointestinal i prezint dificulti de diagnostic. Aceast patologie intereseaz în primul rând chirurgul pediatru, prin frecvena complicaiilor. 60% din complicaii se întâlnesc la copiii cu vârsta de pân la 2–4 ani.
Manifestarile clinice
1. Latena total De regul, diverticulul Meckel nu se asociaz cu complicaii i este
descoperit întâmpltor în cursul unei laparotomii efectuate pentru apen- dicit sau alt afeciune abdominal. Majoritatea chirurgilor pediatri ple- deaz pentru diverticulectomie i o cercetare sistematic ori de câte ori se practic o laparotomie (7, 9).
Fig. 1. Persistena canalului omfalomezenteric.
2. Formele simptomatice
Frecvena complicaiilor diverticulului Meckel se va analiza în funcie de vârst. Astfel, la nou-nscut i sugar principalele complicaii sunt he- moragia i ocluzia intestinal, iar la copiii cu vârsta de dup 2 ani – diverticulita (fig. 2, 3).
Fig. 2. O form tipic de
invaginaie ileo-ileac.
heterotopice în diverticul.
a. Ocluzia intestinal. Reprezint 1/4 din toate complicaiile diver-
ticulului Meckel i se realizeaz prin invaginaia diverticulului Meckel,
fiind o form tipic de invaginaie ileo-ileac sau ileo-ileo-colonic (6, 7,
10). Din punct de vedere clinic, acest tip de invaginaie se caracterizea-
z prin lipsa efectului tratamentului conservator, printr-o reducere chi-
rurgical dificil, în unele cazuri chiar imposibil, care oblig o rezecie
intestinal.
b. Ulcerul peptic. Are ca factor cauzal prezena mucoasei gastrice
heterotopice în diverticul. Clinic, se manifest prin crize de dureri abdo-
minale cu sediu periombilical. Evoluând, ulcerul diverticulului Meckel
poate s se asocieze cu o hemoragie digestiv inferioar ocult. Hemo-
ragia digestiv se manifest prin rectoragii mici sau moderate i se exte-
riorizeaz prin mici scaune melenice repetate (aspectul unei hemoragii
cronice oculte). Treptat, se asociaz cu o anemie cronic (10).
Pacientul indic la un sindrom algic abdominal recurent. Durerea
abdominal se aseamn mult cu cea de apendicit acut. Durerea de
intensitate moderat poate fi însoit de vrsturi i de tulburri de tran-
zit. La unii pacieni, diverticulul Meckel se poate complica cu perforaia
peretelui diverticular.
Preoperator, diagnosticarea diverticulului Meckel este dificil. Exa-
menul clinic nu ne ofetr date concludente pentru stabilirea diagnosti-
cului în faza necomplicat a bolii. Doar uneori descoper prezena unei
formaiuni palpabile în regiunea periombilical sau ombilical.
Examenul obiectiv, în caz de complicaii, poate decela semne cli-
nice importante pentru stabilirea diagnosticului.
• La inspecie – în invaginaia diverticulului Meckel sunt vizua-
lizate undele intestinale peristaltice sau acestea pot fi provocate
prin excitarea superficial a pielii (semnul „clepsidra”).
• La palpare – defans muscular, fiind prezente i semne de exci-
tare peritoneal. Palparea tumorii de invaginaie este posibil în
70–92,5% din cazuri, fiind un semn de certitudine.
• La percuie – poate fi pozitiv semnul clopoelului Mandel.
• Tueul rectal pune în eviden hipotonia sfincterului anal (simpto-
mul Hirschsprung), iar în alte cazuri – ampula rectal pustie sau
proeminarea peretelui rectal anterior. La unii pacieni, tueul
rectal este foarte dureros (iptul Douglasului).
Tueul rectal este obligatoriu în examenul obiectiv al unui copil cu
sindrom algic abdominal i suspecie la afecini chirurgicale urgente!
La tueul rectal, în caz de invaginaie intestinal, este prezent sânge
digerat (fig. 4), de culoare rou-închis, cu mucoziti sau seroziti sang-
vinolente cu „aspectul apei în care s-a splat carnea” (9, 14).
Fig. 4. Eliminri rectale sangvinolente cu „aspectul
apei în care s-a splat carnea”.
20
1. Apendicita acut.
2. Hernia strangulat.
4. Tumorile intraabdominale.
Semnele radiologice pe care le putei întâlni pe radiografia abdo-
minal simpl
Radiografia abdominala „pe gol” în ortostatism, din fa i în
profil, este indicat în toate cazurile de suspectare a ocluziei intestinale la
copil. Radiografia „pe gol” relev imagini hidroaerice sau „tuburi de
org” (fig. 5), opacitate în regiunea hipogastric, care apar dup 12–16
ore de la debutul bolii, dar nu sunt prezente în faza preocluziv. La
debut se poate depista o asimetrie a abdomenului, lips de aer i câteva
niveluri orizontale, opacifieri în cadranul colic drept. Alte explorri imagistice pentru certificarea diagnosticului
• Ecografia abdominal. Ecografia este un examen de rutin la copilul cu sindrom algic abdominal i la copilul cu o formaiune tumo- ral periombilical. În caz de invaginaie a diverticulului Meckel, eviden- iaz semne caracteristice invaginaiei: semnul „intei”, vizibil pe seciune transversal, i semnul „pseudorenal” (sau semnul unei „rulade”) în seciu- ne longitudinal (fig. 6). În caz de peritonit, se poate depista o colecie lichidian peritoneal în sacul Douglas i în spaiul Morrison. Este impor- tant posibilitatea de a efectua examenul ultrasonografic în dinamic.
Fig. 5. Radiografia „pe gol”
pune în eviden imagini
hidroaerice.
21
Fig. 6. USG evideniaz în invaginaie: semnul „ intei” pe seciune transversal i semnul „pseudorenal” în seciune longitudinal.
• Examenul CT. Este o metod modern i util în confirmarea diagnosticului de diverticul invaginat (4, 6, 7). Dar este utilizat mai mult în efectuarea diagnosticului diferenial (fig. 7).
Fig. 7. CT abdominal indic o invaginaie ileo-ileac clasic.
22
• Scintigrafia. Cunoscând c diverticulul Meckel este cea mai frecvent cauz a hemoragiei digestive inferioare la copil, se poate de
efectuat explorarea scintigrafic cu Tc-99 pertechnetat (fig. 8). Utilitatea metodei este limitat, pe de o parte, din considerente tehnice (aparatur, laborator specializat, radiotrasor), iar pe de alt parte, uneori metoda poate da rezultate incerte sau chiar fals negative (6, 9).
Fig. 8. Explorarea scintigrafic cu Tc-99 indic o aglomerare de contrast.
• Laparoscopia. Laparoscopia este o metod modern, ce permite, în ultim instan, stabilirea diagnosticului i sanciunea terapeutic, fiind net superioar laparotomiei sub aspectul morbiditii postopera- torii. Aceast metod se folosete pentru elucidarea unor situaii clinice incerte i în situaii de urgen (5, 14).
• Angiografia. O alt posibilitate de diagnosticare a hemoragiilor digestive inferioare ar fi angiografia selectiv de arter mezenteric su- perioar, singur sau asociat cu utilizarea radiotrasorului [1, 6, 7].
Complicaiile care pot surveni în evoluia patologiilor diverti- culului Meckel
• Diverticulita. Reprezint un tablou cu leziuni anatomice ase- mntoare apendicitei: diverticulita cataral, supurativ, abcedat, gan- grenoas, perforat (fig. 9).
Diagnosticul diferenial este, uneori, dificil fa de apendicita acut. Sediul medial al durerilor ar putea uneori s ne fac sa ne gândim la di- verticulul Meckel. Diverticulita poate prezenta un tablou de peritonit localizat sau, uneori, de peritonit generalizat.
23…

Search related