100
CUPRINS Capitolul 1. China în economia mondială………………………………………3 1.1 Începuturile erei Chinei………………………………………………………..3 1.2 Resurse şi capabilităţi…………………………………………………………..4 1.3 Sinergiile Marii Chine………………………………………………………….6 1.4 Economia în plin avânt a Chinei………………………………………………6 1.5 Investiţiile străine directe……………………………………………………..11 Capitolul 2. Republica Populară China–o putere economică incontestabilă..16  2.1 Afirmarea Chinei ca putere economică pe plan mondial…………………..17 2.2 Comerţul exterior al Chinei…………………………………………………..18 2.2.1 Evoluţia comerţului……………………………………………………..18 2.2.2 Exporturile şi importurile Chinei……………………………………...20 2.2.3 Dificultăţi întâmpinate în activităţile de comerţ………………………27 2.3 Zonele economice libere………………………………………………………29 Capitolul 3. China unica………………………………………………………...35  3.1 Dragonii mari şi mici…………………………………………………………36 3.1.1 Coreea de Sud…………………………………………………………...38 3.1.2 Taiwan…………………………………………………………………...40 3.1.3 Singapore………………………………………………………………...41 3.2 China şi Uniunea Europeană………………………………………………...42 3.3 China versus Japonia………………………………………………………...44 3.4 China versus Statele Unite ale Americii…………………………………….47 Capitolul 4. Prezentarea performanţelor economice care au susţinut ideea “miracolului chinez” după al doilea război mondial………………………….52  4.1 Stadiile reformei economice – schimbări îndrăzneţe de orientare……….54 4.2 Reforma întreprinderilor – un resort puternic al dezvoltării economice..59 4.3 Reforma sistemului fiscal şi a sistemului financiar………………………..63 4.4 Dezvoltarea regională – adâncirea disparităţilor şi noi provocări……….65 4.5 China şi Organizaţia Mondială a Comerţului……………………………..69 Capitolul 5. Hong Kong (Studiu de caz)………………………………………..73  5.1 Istoric………………………………………………………………………....74 5.2 Politica şi guvernul…………………………………………………………..76 5.3 Sisteul legal………………………………………………...…………………77 5.4 Economia……………………………………………………………………..77 Scenarii pentru viitorul Republicii Populare China…………………………..91 Abrevieri…………………………………………………………………………94  Anexe……………………………………………………………………………..95 Bibliografie……………………………………………………………………...100 2

China - Putere Mondiala

  • Upload
    alexmgn

  • View
    255

  • Download
    3

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 1/100

CUPRINS

Capitolul 1. China în economia mondială………………………………………31.1 Începuturile erei Chinei………………………………………………………..31.2 Resurse şi capabilităţi…………………………………………………………..4

1.3 Sinergiile Marii Chine………………………………………………………….61.4 Economia în plin avânt a Chinei………………………………………………61.5 Investiţiile străine directe……………………………………………………..11

Capitolul 2. Republica Populară China–o putere economică incontestabilă..16  2.1 Afirmarea Chinei ca putere economică pe plan mondial…………………..17

2.2 Comerţul exterior al Chinei…………………………………………………..182.2.1 Evoluţia comerţului……………………………………………………..182.2.2 Exporturile şi importurile Chinei……………………………………...202.2.3 Dificultăţi întâmpinate în activităţile de comerţ………………………27

2.3 Zonele economice libere………………………………………………………29

Capitolul 3. China unica………………………………………………………...35  3.1 Dragonii mari şi mici…………………………………………………………36

3.1.1 Coreea de Sud…………………………………………………………...383.1.2 Taiwan…………………………………………………………………...403.1.3 Singapore………………………………………………………………...41

3.2 China şi Uniunea Europeană………………………………………………...423.3 China versus Japonia………………………………………………………...443.4 China versus Statele Unite ale Americii…………………………………….47

Capitolul 4. Prezentarea performanţelor economice care au susţinut ideea

“miracolului chinez” după al doilea război mondial………………………….52  4.1 Stadiile reformei economice – schimbări îndrăzneţe de orientare……….544.2 Reforma întreprinderilor – un resort puternic al dezvoltării economice..594.3 Reforma sistemului fiscal şi a sistemului financiar………………………..634.4 Dezvoltarea regională – adâncirea disparităţilor şi noi provocări……….654.5 China şi Organizaţia Mondială a Comerţului……………………………..69

Capitolul 5. Hong Kong (Studiu de caz)………………………………………..73  5.1 Istoric………………………………………………………………………....74

5.2 Politica şi guvernul…………………………………………………………..765.3 Sisteul legal………………………………………………...…………………77

5.4 Economia……………………………………………………………………..77Scenarii pentru viitorul Republicii Populare China…………………………..91

Abrevieri…………………………………………………………………………94 Anexe……………………………………………………………………………..95Bibliografie……………………………………………………………………...100

2

Page 2: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 2/100

Capitoulul 1CHINA ÎN ECONOMIA GLOBALĂ

1.1 Începuturile erei Chinei.

Economiştii şi editorialiştii deseori descriu ascensiunea Chinei ca pe un caz al uneieconomii înfloritoare care urmează un drum ascendent, precedata de Japonia si de „ tigrii” Asiatici(Coreea de Sud, Singapore, Taiwan şi Hong Kong) şi cărora li se va alătura în curând şi India. Însănu este chiar aşa: evoluţia Chinei are mai mult în comun cu evoluţia SUA cu un secol în urmă decâtcu progresul predecesorilor şi urmaşilor săi din perioada modernă actuală.

Suntem martorii unei creşteri dramatice si menţinute a unei viitoare puteri mondiale, cu ovastitate de neegalată de resurse, cu aspiraţii măreţe, cu o poziţie puternică de negociere şi totnecesarul financiar şi tehnologic pentru o Diasporă specializată în domeniul afacerilor. Impactul

unei Chine in continuă ascensiune asupra ţarilor lumii-atât asupra celor dezvoltate cât şi celor în cursde dezvoltare - va fi enorm, şi la fel va fi şi nevoia de a găsi noi strategii si reacţii la provocărilecreate de China.

Dacă se ia in considerare puterea de cumpărare diferenţiată, China este deja a doua mareeconomie a lumii. Avansând într-un ritm mai mare decât al oricărei alte mari naţiuni, este pe făgaşulcare ar putea duce la surclasarea SUA ca economia cea mai mare a lumii în decursul a două decenii.Unii observatori consideră cifrele ce indică creşterea economiei Chinei ca fiind exagerate, dar aşacum afirmă chiar şi ei, o rată a creşterii PIB de 6-8 procente ar face ca această ţară să fie ţara curata de creştere cea mai mare din ţările dezvoltate şi în dezvoltare pe o perioadă de timp mare.Bazându-se pe datele referitoare la consumul de energie, alţi observatori susţin că rata de creştere aChinei este în realitate mai mare decât cea pe care o sugerează datele oficiale. În timp ce economiaChinei se confruntă cu câteva obstacole serioase ca sistemul bancar care se destramă, un sector falimentar al serviciilor, aceste obstacole vor încetini, însă, nu vor stopa marşul economiei Chinei.

În multe industrii, în special cele bazate pe munca fizică, China este jucătorul dominantglobal. Fabricile din această ţară produc 70% din jucăriile aflate în lume, 60% din bicicletele de pepiaţă, 50% din încălţăminte si o treime din genţile de voiaj. În această categorie de produse, estedeseori imposibil să găseşti un produs care nu este produs în China pe rafturi. În alte categorii deproduse, ca textilele şi activitatea industriei textilelor, participarea Chinei a fost mai mică datorităbarierelor tarifare care totuşi se preconizează că vor scade cu timpul datorită apartenenţei Chinei la

OMC şi a expirării regimurilor de comerţ internaţional. Totuşi China nu se mulţumeşte să rămână unproducător dotat cu tehnică slabă şi bazată intens pe utilizarea forţei de muncă. Este deja activă îndomeniile unde tehnologia joacă un rol important şi forţa de muncă nu este factorul dominant încostul de producţie. Această ţară produce jumătate din cuptoarele cu microunde vândute in lume, otreime din televizoarele şi aparatele de aer condiţionat, un sfert din maşinile de spălat, o cincime dinfrigidere; aceste produse fac parte din segmentul de export al său care au o rată mai mare de

3

Page 3: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 3/100

creştere. Producătorii din alte ţări se bazează tot mai mult pe componentele produse în China pentrua rămâne competitivi.

Spre deosebire de Japonia şi Coreea, China nu va renunţa la folosirea forţei de muncă întimp ce urcă în clasamente. În schimb se va folosi de dominanţa sa în industriile bazate pe forţa demuncă şi nivelul mediu de tehnologie pentru a consolida o intrare puternică în domeniile bazate pe

tehnologie care vor influenţa viitoarea economie mondială. Această combinare va catapulta China înpoziţiile de lider şi va face din China un adversar important în competitivitatea mondială. Cu opolitică externă din ce în ce mai impunătoare, China poate transpune puterea economică din ce in cemai mare, în poziţie geo-strategică şi să contrabalanseze hegemonia globală a SUA. În acelaşi timp,ca şi alte naţiuni, China se foloseşte de puterea sa politică pentru a interesele economice.

1.2.Resurse şi capabilităţi

Resursele cu care China vine în lupta economică sunt de multe ori minimizate şi înţelesegreşit. A spune că este o ţară cu peste 1,3 miliarde de locuitori a devenit un fel de clişeu, până cândse iau in considerare implicaţiile acestei cifre imense. China este deja cea mai mare piaţă dedesfacere pentru avioanele Boeing şi utilajele americane ce produc unelte, iar piaţa pentruautomobile este una dintre cele mai promiţătoare, China fiind deja piaţa externă cea mai mare pentruVolkswagen, înaintea SUA.

Caracterul atrăgător al pieţei asigură Chinei o putere de negociere imensă, un atu care nuera disponibil Japoniei şi Coreei de Sud înainte. Piaţa sa atractivă face ca ea să necesite un transfer de tehnologie, aceasta fiind condiţia pentru ca un investitor să intre pe piaţă, făcându-i sa accepteconcesiuni fără precedent. În industria automobilelor, firme străine ca General Motors au acceptat saînfiinţeze centre de cercetare şi dezvoltare pe domenii de aplicare care nu fuseseră niciodată studiate

într-o piaţă în dezvoltare. Nu numai că aceşti producători au acceptat să transfere tehnologie care cusiguranţă aparţine capacităţii de bază, dar au făcut acest lucru într-un mediu unde practic nu existaprotecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi au constituit alianţe nemaiîntâlnite: China estesingura ţară unde producătorii naţionali de automobile deţin acţiuni cu parteneri străini care sunt încompetiţie ceea ce face posibil să se înveţe practicile de la ambii parteneri şi deţin astfel cunoştinţemai multe şi mai bune decât fiecare dintre parteneri. Scopul este să se înfiinţeze companiimultinaţionale chinezeşti care să fie competitive pe piaţa mondială şi să reproducă succeselecompaniilor ca Toyota, Sony, Samsung, dar într-o perioadă mai scurtă.

Dimensiunea Chinei implică de asemenea un vast parc de resurse uman. Aceasta nu

include numai o sursă practic nelimitată de muncitori necalificaţi, dar şi un număr în creştere deingineri, oameni de ştiinţă, tehnicieni, mulţi dintre care sunt angajaţi în centre de cercetare şidezvoltare finanţate de guvern, sau în centre tehnologice din ce în ce mai des întâlnite fondate decompanii multinaţionale străine.

Coexistenţa forţei de muncă ieftină cu numărul tot mai mare de personal calificat nu ţinecont de supoziţiile comune despre competitivitatea naţională, şi stă la baza strategiei Chinei de a-şimenţine dominaţia în industriile bazate pe forţă de muncă chiar şi când intră în domeniile intensiveîn tehnologie.

4

Page 4: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 4/100

Scopul şi ritmul modernizării propriului sistem educaţional este mult mai mare decât cel alpretendenţilor dinaintea. Chiar şi în prezent sistemul educaţional al Japoniei este majoritar insular,influenţele străine şi reforma în acest domeniu având efecte puţin vizibile. Aceasta este văzută decătre Japonia ca un obstacol serios în dezvoltarea şi creşterea economică într-o economie bazată pecunoştinţe. Universităţile din Coreea deşi mult mai deschise decât în Japonia, au început de curând

să recruteze studenţi străini sau absolvenţi străini deşi până acum au recrutat studenţi coreeni care auabsolvit în străinătate. Instituţiile de educaţie superioară au demonstrat o deschidere mai mare si celpuţin instituţiile elitiste arată nu numai că sunt pregătite dar şi nerăbdătoare să ajusteze programaanalitică şi să facă orice schimbare. Universităţile de stat ale Chinei îşi îmbunătăţesc infrastructurastabilind parteneriate cu instituţii şi companii occidentale şi recrutând personal instruit în străinătate.

Pe lângă susţinerea intensă a sistemului educaţional, China se bazează pe un eventual valde absolvenţi chinezi care se întorc din străinătate. Studenţii chinezi sunt cel mai mare contingent destudenţi străini din SUA. Potrivit Institutului Internaţional de Educaţie, mai mult de 64 000 destudenţi din China continentala au studiat în SUA în 2002-2003. În aceeaşi perioadă, SUA a fostgazda a mai mult de 8000 de studenţi din Hong Kong şi mai mult de 28 000 din Taiwan, cu un totalde peste 100 000 de studenţi chinezi ce studiază în Europa, Australia şi Japonia. Guvernul chinez aintensificat eforturile de a atrage pe cei mai buni şi mai inteligenţi din această „recoltă” înapoi înChina, oferind „condiţii de peste hotare” şi funcţii combinate celor care au perspective promiţătoare.Chiar şi fără stimulentele formale mulţi studenţi şi oameni de ştiinţă sunt atraşi înapoi datorităbogăţiei şi oportunităţilor oferite de companiile care se dezvoltă într-un sistem rapid. Aceştia aduccu ei nu numai cunoştinţele academice ci şi ceea ce chinezii aveau nevoie teribil: expertiza îndomeniul afacerilor şi aplicarea know-how-ului.

Altă sursă importantă a cunoştinţelor tehnologice, ştiinţifice şi manageriale rezidă îneconomiile din Taiwan şi Hong Kong. Impulsionaţi în parte de cei ce produc ieftin, producătorii din

ambele teritorii mai puţin Singapore- au fost ocupaţi să îmbunătăţească sistemele lor educaţionale înultimele două decenii. Hong Kong-u se mândreşte cu 8 universităţi , plecat de la 3 în 1970. Acesteuniversităţi, unele de talie mondială, au un rol important în a promova infrastructura resurselor umane din China; tot mai multe sunt gazde pentru studenţii din China continentală şi mulţi dinabsolvenţii locali ajung să lucreze direct sau indirect în întreprinderile continentale.

Acestea fiind spuse, China are un lung drum până sa depăşească nevralgiile principalepentru a-şi producţia si către care să-şi canalizeze personalul superflu, un sector bancar aproapelipsă, şi abilitaţi limitate de a genera inovaţii tehnologice. Judecând după experienţa trecută, suntmotive să credem că China va fi în stare să depăşească actualele probleme, ieşind şi mai puternică

din acest proces. Un fapt important este că nu este singură, mai degrabă este punctul central al unuigrup de economii complementare şi în continuu integrate care formează China Cea Mare.

1.3. Sinergiile Marii Chine

5

Page 5: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 5/100

Page 6: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 6/100

va conta extrem de puţin pentru ţăranii chinezi, ale căror terenuri sunt închiriate pentru foarte scurteperioade de timp de la stat, iar pentru cohortele de proprietari de locuinţe din clasa mijlocie, ce iauspaţiul locativ în arendă de la stat pe 70 de ani, s-ar putea să aibă o importanţă practică şi mairedusă. Însă implicaţiile acestei noi legislaţii a proprietăţii sunt clare - proprietatea privată este unelement pozitiv şi trebuie protejată prin lege.

Majoritatea economiştilor occidentali sunt de acord că protecţia dreptului de proprietateeste vitală dacă se doreşte susţinerea avântului economic al Chinei. Dacă nu eşti sigur că vei puteapăstra roadele eforturilor tale, nu prea există stimulente pentru a munci sau a investi. Însă, desigur,proprietatea particulară este un lucru tabu pentru comuniştii tradiţionalişti. Nu este de mirare atunci,că în momentul în care a fost propusă pentru prima oară în partid, în 2006, legea a fost primită cuproteste şi huiduieli din partea conservatorilor de stânga, care o considerau a fi doar ultima dintrenumeroasele trădări ale idealurilor comuniste venite din partea liderilor reformatori. Faptul căguvernul a ieşit învingător, sau că cineva s-a gândit, pur şi simplu, să propună o astfel de lege, este omărturie nu doar a nivelului de influenţă pe care-1 deţin în prezent reformatorii economici dinconducerea Chinei, dar şi a uluitoarei forţe a boom-ului economic, ce pare să spulbere totul din cale,făcând ca argumentele opozanţilor să devină ineficiente.

Ritmul progresului economic chinez a fost într-adevăr ameţitor. La sfârşitul anului 2006China însuma 28 de ani de creştere economică rapidă şi constantă, cu o medie de aproape 10% pean. Aceastădezvoltare rapidă şi susţinută este impresionantă, însă proporţiile sale o fac şi maiuimitoare. Intre 1962 şi 1989, Taiwanul s-a dezvoltat aproape la fel de repede, iar între 1967 şi 1993,acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Singapore. Însă aceste două economii sunt minuscule în comparaţiecu cea a Chinei. China este un gigant. În 2006, China a depăşit Marea Britanie, devenind cea de-apatra cea mai mare economie a lumii, surclasată doar de Statele Unite, Japonia şi Germania. Într-adevăr, între 2001 şi 2005, China a fost responsabilă de o treime din întreaga creştere economică

mondială. Din 2000, contribuţia Chinei la creşterea economică mondială a fost de două ori mai maredecât a celor trei mari economii emergente — India, Brazilia şi Rusia, împreună. Mai mult de atât,spre deosebire de tigrii asiatici ai anilor '60 şi '80, expansiunea economică chineză nu dă semne deîncetinire. Mulţi prezic, plini de încredere, că în următoarele câteva decenii, ar putea depăşi chiar şiStatele Unite, devenind cea mai mare economie de pe glob.

Există unele îndoieli în legătură cu proporţiile avântului economic chinez. Atunci cândChina a depăşit Marea Britanie, în 2006, acest lucru s-a întâmplat, în parte, deoarece China şi-aschimbat maniera de calculare a produsului său intern brut (PIB). În 2005, chinezii au descoperit unsurplus de 17% al productivităţii economice în telecomunicaţii, vânzări cu amănuntul şi în afacerile

imobiliare, pe care, iniţial, nu-l luaseră în calcul. Efectul a fost ridicarea cifrei produsului intern brutpeste cel al Italiei (al şaselea ca mărime la ora respectivă), iar în următorul an peste cel al Franţei şiapoi al Marii Britanii.În unele domenii, câştigurile raportate de China sunt în mod certfantasmagorice. În trecut, probabil că oficialităţile le-au supradimensionat pentru a demonstra cetreabă bună făceau. însă acum, când guvernarea redirecţionează fonduri dinspre estul aflat în plinavânt, către regiunile mai sărace din vestul ţării, tendinţa prevalentă este de a le a subestima.Regiunile prospere din est inventează nişte cifre mai mici, astfel încât să nu piardă prea mult dinfonduri. Regiunile stagnante din vest raportează la rândul lor sume mai mici, pentru a demonstra cât

7

Page 7: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 7/100

de mare nevoie au de fonduri. Nivelul de frustrare al guvernului în faţa acestor manipulări esterevelat de faptul că, în 2003, a intentat procese de fraudă pentru peste 20 000 dintre funcţionarii cese făceau vinovaţi de astfel de măsluiri ale registrelor.

Graficul 1: Rata de creştere a economiei chineze (PIB)

.

Sursa „Secretele Chinei – ascensiunea unei noi superputeri mondiale” – John Farandon

Şi chiar dacă funcţionarii sunt de o probitate exemplară, ei nu dispun decât de cifrelecomunicate lor de firme, faimoase pentru dubla contabilitate şi alte modalităţi de alterare aregistrelor. În afara acestor aspecte, există şi o uriaşă economie subterană ce presupune afaceri

neautorizate, sau chiar ilegale. Astfel încât, este foarte probabil ca, până la urmă, estimările oficialeale proporţiilor economiei chineze să fie cu mult mai mici decât în realitate.Graficul 2: Avântul economiei chineze (PIB)

Sursa „Secretele Chinei – ascensiunea unei noi superputeri mondiale” – John Farandon

8

Page 8: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 8/100

Mai există şi o altă modalitate prin care economia chineză poate fi subevaluată. Iar aceasta sereferă la ceea ce pot cumpăra banii chinezeşti. De multă vreme deja, China şi-a fixat moneda, yuan-ul (cunoscut şi ca yen sau Renminbi) la o cotă fixă în raport cu dolarul american, în loc să-i permităo fluctuaţie, aşa cum se întâmplă şi cu alte monede. China este atât de hotărâtă să menţină stabilacest nivel, încât este pregătită să cheltuiască o mare parte din uriaşele sale rezerve de valută pentru

a păstra raportul dintre dolar şi yuan. E posibil ca, dacă yuanul nu ar fi scăzut în comparaţie cu altevalute, odată cu dolarul, economia chineză să fi părut cu mult mai puternică.În 2001, Jim Neill, de la banca de investiţii Goldman Sachs, a arătat că economia Chinei

s-ar putea dovedi şi mai dezvoltată dacă am lua în considerare ce se poate cumpăra cu un dolar înChina. Unele bunuri, cum ar fi petrolul, costă aproape la fel peste tot în lume. Dar costurile altor bunuri, cum sunt alimentele, chiriile şi bunurile de larg consum produse la nivel local variazăextraordinar de mult. Un produs care te-ar costa 5 dolari la New York, se poate deseori cumpăra, înChina, cu puţin mai mult de un dolar. Astfel încât unii economişti preferă să folosească, pentru acompara economiile un sistem denumit paritatea puterii de cumpărare (PPC). În baza acestuia,demonstrează Neill, economia Chinei reprezenta încă din 2001, 12,5% din economia mondială,situându-se deja pe locul doi în lume, doar cu puţin în urma Statelor Unite.2

Nu toată lumea e de acord că acest sistem este unul valid, însă el aduce, cu siguranţă, odovadă în plus a faptului că economia chineză nu este doar mare, dar ar putea fi chiar mai maredecât o înfăţişează cifrele oficiale. La câţiva ani după raportul lui Neill, Goldman Sachs a publicatun alt raport, care avea drept obiect, de această dată, predicţii pe termen lung. Autorii săi sugereazăcă ţara va deveni într-atât de puternică, încât, chiar şi după standardele cele mai stricte, va depăşiGermania până în 2010, devenind cea de-a treia putere economică a lumii, apoi Japonia, în 2016, şi,în fine, Statele Unite, în 2041, moment în care procentul său de creştere economică anuală va fi denumai 3,5%.

Dar care este secretul reuşitei în China? Cum a fost posibil ca una dintre cele mai săraceşi înapoiate ţări din lume să devină o atât de mare putere economică, într-un timp atât de scurt?O primă şi cât se poate de simplă raţiune a acestui succes este mâna de lucru. China are cea maimare populaţie de pe glob şi cea mai mare forţă de muncă la nivel mondial. În numeroase privinţe,vasta forţă de muncă chineză ar putea fi descrisă ca cea mai valoroasă resursă mondială. Poate căţara nu este bogată în resurse naturale, însă are miliarde de mâini capabile să trudească, iar cheiaascensiunii sale a fost şi va fi şi în viitor această vastă forţă de muncă. Însă , chestiunea nu ţine doar de cantitate, oricât de impresionantă ar fi aceasta. Esenţial este numărul imens de muncitori„migranţi" - cele aproximativ două sute de milioane de muncitori ce au invadat zonele urbane,

venind din mediul rural ori de câte ori a fost nevoie de mână de lucru necalificată, menţinândfabricile în funcţiune şi construind totul, de la blocuri de locuinţe şi până la stadioane olimpice. Fărăaceşti muncitori dornici, adesea neglijaţi şi subestimaţi, însă tot timpul disponibili, miracoluleconomic chinez nu s-ar fi produs nicicând. În sud, în Shenzhen, acolo unde a început totul,muncitorii migranţi alcătuiesc 85% din populaţia de 10 milioane a oraşului.

2 John Farandon, „Secretele Chinei- ascensiunea unei noi superputeri mondiale”, Ed. Litera Internaţională, Bucureşti,2008

9

Page 9: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 9/100

0 a doua cauză o reprezintă investiţiile. Sumele investite de guvernul chinez pentru astimula avansul ţării sunt uriaşe şi, cu atâţia plătitori de taxe, nici nu-i de mirare. Există, însă, şinumeroase investiţii străine. Atraşi atât de vasta forţă de muncă, cât şi de uriaşul potenţial al pieţei,investitorii străini au pompat peste 50 de miliarde de dolari pe an aici, de 10 ori mai mult decât înIndia. Şi într-adevăr, în 2002, China a depăşit Statele Unite, devenind cel mai mare destinatar de

valută străină din lume. De atunci, Statele Unite şi-au recâştigat poziţia, însă nu au decât slabe şansesă o păstreze pentru multă vreme. Sume uriaşe au venit din Hong Kong şi Taiwan, nefiind practicvorba de bani străini în adevăratul sens al cuvântului, însă impactul lor este acelaşi. Aceşti bani aufost folosiţi la înălţarea unor noi fabrici, la reconstrucţia oraşelor şi la impulsionarea afacerilor. Iar forţa de muncă a fost întotdeauna acolo, contribuind la transformarea banilor în progres economicreal şi în profit.

Un element-cheie al strategiei lui Deng a fost promovarea unei strategii a „porţilor deschise". Sub conducerea lui Mao, comerţul Chinei cu restul lumii a fost aproape inexistent. Denga susţinut că, în măsura în care China doreşte să prospere, va trebui să înceapă să interacţioneze cualte ţări străine. „Dacă ne izolăm şi închidem iarăşi toate uşile" ,a spus, „ne va fi absolut imposibil săatingem acelaşi nivel cu al ţărilor dezvoltate în următorii cincizeci de ani."3 Noua sa strategie a„porţilor deschise" se va concretiza în nişte Zone Economice Speciale (ZES), în care nivelulimpozitelor urma să fie redus la jumătate, iar taxele de import urmau să fie anulate.

Trei dintre primele patru oraşe care urmau să facă parte din aceste zone favorizate (ZES)- Shenzhen, Zhuhai şi Shantou - se aflau în Guangdong, foarte aproape de Hong Kong, iar oameniide afaceri din Hong Kong s-au şi grăbit să profite de oportunităţile ce le fuseseră oferite pe tavă.Pentru producătorii din Hong Kong a intra pe piaţa chineză era cel mai normal lucru cu putinţă. în1990, salariile medii în fabricile din Hong Kong erau de 4 dolari pe oră; în Guangdong abia dacăajungeau la 50 de cenţi. Deloc surprinzător, fabricile s-au mutat în Guangdong. în 1991, douăzeci şi

cinci de mii de afacerişti din Hong Kong deţineau deja fabrici în Guangdong, în care lucrau treimilioane de localnici.

Aceste schimbări au determinat o adevărată explozie în comerţul exterior. În 1985,exporturile din Guangdong erau de 2,9 miliarde de dolari; până în 1994, ajunseseră la 50 de miliardede dolari. Pe la mijlocul anilor '80, Guangdong a depăşit Shanghai-ul, devenind cel mai mareexportator chinez, iar la începutul anilor '90 ajunsese să deţină 40% din exporturile chineze. Efecteleau fost de-a dreptul uimitoare, în special asupra oraşului Shenzhen. În doar câţiva ani, Shenzhen s-atransformat dintr-un mic port pescăresc cu o populaţie de doar şaptezeci de mii de locuitori, într-unînfloritor oraş industrial.

Deloc surprinzător, şi alte regiuni au vrut să intre în afacere. în 1982, altor 14 oraşe decoastă le-a fost conferit un statut asemănător cu cel al zonelor economice speciale, iar un an maitârziu, o serie de alte regiuni, printre care şi delta Râului Perlelor (Zhu Jiang), au fost transformate în„regiuni economice deschise".

Fireşte că strategia lui Deng a funcţionat, iar în octombrie, Congresul Naţional alPartidului a declarat că în China funcţionează o „economie de piaţă socialistă". În curând, fiecareoraş din China îşi dorea măcar o parte din succesul Shenzhenului. În ianuarie 1992, când Deng a3 Deng Xiaoping, 1978

10

Page 10: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 10/100

pornit în excursia sa spre Shenzhen, existau doar o sută de zone deschise investiţiilor străine. Până lasfârşitul anului, apăruseră 8 700 de astfel de zone. Biroul pentru Zonele Economice Speciale (ZES)dorea să le organizeze pe baza celor „trei alinieri" - de-a lungul coastei, de-a lungul fluviuluiYangtze şi de-a lungul graniţei de nord-est. Însă intenţiile acestui birou s-au dovedit a nu avea ofoarte mare importanţă, administraţiile locale luându-i-o înainte şi instituindu-şi propriile zone.

Această febră a zonelor de dezvoltare a dat naştere unui uriaş val de investiţii pe piaţa de capital şipe cea imobiliară.În decembrie 1992, revista The Economist a publicat un grupaj special, de 16 pagini,

despre China, intitulat „Uriaşul se trezeşte la viaţă", atrăgând atenţia asupra progresului economic alChinei. Anul următor, David Roche şi Barton Biggs, de la Banca de Investiţii Morgan Stanley,ambii figuri importante pe pieţele de capital, au decis să meargă în China pentru a vedea în legăturăcu ce se făcea atâta tevatură şi au rămas uimiţi. într-un articol ce purta incitantul titlu, China!, Biggsscria: „După opt zile în China m-am acomodat foarte bine, am mâncat pe săturate şi sunt cât se poatede optimist în legătură cu ce se petrece aici." „China", se entuziasma el, „va fi piaţa cu cea maiuimitoare ascensiune." În perioada imediat următoare, frenezia investiţiilor de pe piaţa din HongKong a fost botezată chao gupiao, sau „investiţii la foc deschis", atât de „fierbinte" a fost. Biggs afost atât de şocat de această febră stârnită de China, încât a început să se îngrijoreze că „toată aceastăagitaţie în legătură cu magia Chinei începe să arate ca un balon de săpun”.

1.5. Investiţii străine directe

China şi-a consolidate poziţia de sursă importantă de investiţii străine directe şi continuă săcrească datorită achiziţiilor tot mai multe de către firmele sale în ţările dezvoltate. China rămâneprincipala ţară,dintre ţările în dezvoltare, în domeniul atragerii investiţiilor străine directe atrăgând

72 miliarde în 2005 şi 69 milierde în 2006. în anii ’80-’90 sprijinul principal în investiţiile străinedirecte veneau în China în principal din Hong Kong şi întreprinderile mijlocii şi mici dinîmprejurimi. Investiţiile străine directe au cauzat schimbări importante în structura economiei şiindustriei în China. Astfel s-a modernizat industria şi nivelul tehnologic. Volumul investiţiilor străine directe a scăzut în ultimul an,pentru prima data în ultimii 7 ani. Modestul declin de 4%(pânăla 69 miliarde)a fost datorat reducerii investiţiilor în domeniul serviciilor financiare. Uneleprovincii din centrul şi vestul ţării au acaparat mai multe investiţii decât în anii precedenţi,iar regiunile mai dezvoltate precum Pear River şi Yangtze River Delta,investiţiile au scăzut puţin,dar s-au concentrat în domeniul ,,higher value’’,adică echipament pentru telecomunicaţii, calculatoare şi

semiconductoare. Sectorul principal de atragere a investiţilor este cel manufacturier , cu precădere înconstrucţia automobilelor, electronicelor , petrochimie şi siderurgie,dar la fel şi în domeniulserviciilor, ca cel bancar , telecomunicaţii şi imobilizărilor.

11

Page 11: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 11/100

Tabelul 1: Fluxul investiţiilor străine directe (1990- 2006)

Sursa Banca Mondială

După cum se poate observa, pe toată durata acestei perioade fluxurile intrărilor de investiţiistrăine directe în China sunt cu mult mai mari decît cele ale ieşirilor de investiţii străine directe, atîtca valoare cît şi ca procent din formarea brută a capitalului fix.

Intrările de ISD în Asia de sud, de est şi de sud-est, inclusiv Oceania, au atins cote şi mai

înalte în 2005 –165 de miliarde de dolari SUA– reprezentând o creştere de 19% faţă de anul 2004, searăta în Raportul mondial al investiţiilor 2006, elaborat de UNCTAD 4. Regiunea şi-a continuatcreşterea economică şi a devenit tot mai atractivă pentru investitorii străini, în special în ţările cucosturi relativ scăzute. În plus, zona a devenit un loc fierbinte al corporaţiilor transnaţionale (CTN)care investesc în servicii financiare şi în industria tehnologiilor de vârf..

China a fost din nou cel mai mare receptor de investiţii străine directe din regiune, dar şicel mai mare receptor dintre toate ţările în curs de dezvoltare din lume. Intrările de ISD din China s-au ridicat la 72 miliarde de dolari SUA. Numai ISD nefinanciare s-au ridicat la 60 de miliarde dedolari SUA, înregistrând un declin uşor, în timp ce fluxurile către serviciile financiare s-au ridicat la

12 miliarde de dolari, creşterea datorându-se investiţiilor masive în băncile chinezeşti.Hong Kong (China) şi Singapore şi-au păstrat poziţia de al doilea, respectiv al treilea

receptor major din regiune, atragând investiţii străine directe în valoare de 36, respectiv 20 miliardede dolari SUA. Mai multe state membre ale Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN 5) auînregistrat de asemenea creşteri ale fluxurilor de ISD.

În China, ISD în sectorul manufacturier se reorientează acum catre tehnologiileavansate. Şi tot în China Airbus intentionează să construiască o linie de asamblare a avionului A320.Se simte, însă, tendinţa unei schimbări a interesului către servicii în regiune, în particular celebancare, telecomunicaţii şi imobiliare.

Politica de reconstrucţie a economiei chineze a implementat multiple facilităţi fiscalecare nu au întârziat să atragă masiv investiţiile străine în China. Prin acest procedeu, China a reuşitsă atragă marile companii transnaţionale ale lumii, care şi-au stabilit sediul central la poaleleMarelui Zid.

SUA, Japonia, Coreea de Sud, Singapore şi Finlanda au dat tonul investiţiilor străine ineconomia chineză, aducând, în 2003, 41 de miliarde de dolari în tehnologie şi fonduri.4 UNCTAD= Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare -,,ISD din tarile in curs de dezvoltare

si in tranzitie: Rolul lor in dezvoltare’’-5 ASEAN = Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore, Brunei, Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam

12

Page 12: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 12/100

Samsung, IBM, Nokia, Motorola, Intel au deschis în China cel mai mare număr de filialedin lume. Fără îndoială apetitul lor investiţional a fost şi este determinat de avantajele ce vin lapachet cu mărimea şi creşterea pieţei interne chineze, cu surplusul de forţă de muncă cu lanţurile defurnizori extrem de bine organizate şi, nu în ultimul rând,cu oferta generoasă a guvernului chinez înmaterie de facilităţi fiscale. Forţa de muncă este disciplinată, produce mult şi costă puţin.Un

muncitor calificat este plătit cu 43 euro pe lună. Este salariu mediu brut lunar al unui inginer,architect sau medic este de circa 100 euro lunar. Salariul mediu brut lunar al unui polonez este de547 euro lunar iar al unui sloven de 1100 euro lunar.

Alături de forţa de muncă, regimul fiscal este cel de-al doilea punct de atracţie pentrucapitalul străin. Companiile străine plătesc impozite de până la 27%, cu 6% mai mici decât celelocale, şi se bucură de reduceri şi scutiri fiscale dacă îşi localizează producţia într-una din cele şasezone economice speciale sau în una din cele 14 zone libere. Cota de impozitare a companiilor care-şideschid capacităţi de producţie în aceste zone este de 15%. Nu în cele din urmă, conteaza şi legileaspre care sancţionează evaziunea fiscală şi corupţia funcţionarilor publici chinezi. Pentru fraudăfiscală sau “şpaga” în valoare de 2500 euro, pedeapsa legală este de neconceput pentru lumeaoccidentală, 20 ani închisoare.

Aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comerţului, în 2001, a impus schimbareapoliticii de atragere a investitorilor străini. Pentru că legiile OMC interzic discriminarea fiscală întrecompaniile naţionale şi cele străine, guvernul chinez este nevoit să reformeze codul fiscal în vigoare,acţionând în două direcţii. Prima constă în unificarea cotelor de impozitare la 24%-27% pentru toatecompaniile de pe piaţă, indiferent de originea capitalului. Cea de-a doua se referă la taxa pe valoareaadăugată. În prezent este de 17% şi se plăteşte de către toate companiile producătoare.

Noul cod fiscal va stabili posibilitatea unor deduceri substanţiale ale TVA pentruimpozitele de echipamente ale companiilor din industria chimică, metalurgică, IT, construcţii de

nave şi automobile. Prin această reformă, guvernul de la Beijing încearcă să împuşte doi iepuri dintr-un foc: împăcarea OMC-ului şi stimularea capitalului, indiferent de provenienţă. Noul cod fiscal afost definitivat, iar implementarea sa va lua sfârşit în 2010.

După valul din 2004, ieşirile de ISD din regiune au scăzut în 2005 cu 11%. Totuşi,acestea au rîmas relativ însemnate (68 de miliarde de dolari SUA). Conform Raportului Mondial alInvestiţiilor 2006, care acordă o atenţie specială ţărilor în curs de dezvoltare şi în tranziţie în posturade surse importante ale investiţiilor străine directe, recenta creştere a corporaţiilor transnaţionale(CTN) din aceste ţări a fost determinată în special de companii având sediul principal în ţărileasiatice în curs de dezvoltare. Asia de est şi cea de sud-est găzduiesc aproximativ patru cincimi din

primele 100 de corporaţii transnaţionale din ţările în curs de dezvoltare.Noile economii industrializate din Asia şi anume Hong Kong (China), Republica

Coreea, Singapore şi provincia chineză Taiwan au rămas – în pofida unui regres semnificativ alieşirilor de ISD din 2005 – principala sursă de ISD din ţările în curs de dezvoltare . Între timp,creşterea rezervelor valutare ale Chinei a stimulat şi creşterea rapidă a ieşirilor de ISD din aceastăţară, contribuind la reconturarea tiparului de fluxuri din Asia.

Ieşirile de ISD din Asia de sud, de est şi de sud-est se axează încă pe servicii, deşi oproporţie tot mai mare a ieşirilor de capital din regiune (China), a vizat resursele naturale şi

13

Page 13: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 13/100

manufactura. În ceea ce priveşte fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere, cota combinată a sectoarelor manufacturier şi primar a crescut semnificativ – de la 29% în 2004 la 54% în 2005.

Companiile asiatice de energie, din China, şi-au sporit eforturile de achiziţionare aactivelor petroliere. Corporaţia Naţională Petrolieră din China (CNPC) a achizţionat în August 2005PetroKazakhstan contra sumei de 4,2 miliarde de dolari SUA – de departe cea mai mare afacere din

industria petrolieră şi de gaze naturale încheiată de o companie provenind dintr-o ţară în curs dedezvoltare sau cu economie în tranziţie. China se afirmă tot mai incisiv în arena internaţională îndomeniul investiţiilor strategice susţinute de Guvern: în mine din Canada şi Australia, la cele înexploatarea resurselor naturale în state din America de Sud, şi de la achiziţionarea a companiei IBMde către concernul chinez Lenovo Group, la încercarea de anul trecut a companiei de stat CNOOCde a cumpăra compania UNOCAL.

În contextul în care principalul favorit la preluarea acţiunilor UNOCAL părea la vremearespectivă compania americană Chevron, care ofertase 16 mld. USD, surpriza de proporţii s-aprodus însă atunci când în joc a intrat CNOOC, care a licitat cu 2,5 mld. mai mult decât Chevron.Însă preocupările în legătură cu securitatea naţională, au dus la blocarea cumpărării Unocal (StateleUnite ale Americii) de catre CNOOC (China). Miza strategică a fost extrem de importantă, fie şinumai prin prisma faptului că UNOCAL deţinea la rândul ei 54% din concernul CentGas, carecontrolează oleoductele strategice care vor transporta petrolul caspic spre India, Pakistan, China şiJaponia.

O dată cu întărirea sprijinului guvernamental şi cu încheierea unor fuziuni şi achiziţiitransfrontaliere majore, creşterea investiţiilor străine provenind din China poate continua.

Graficul 3. Intrările de investiţii străine directe în ţările est- asiatice (2004- 2005)

FDI Inflows

60.6

14.8

7.7

5.5

1.9

4.6

1.4

1.1

1.6

35.9

20.1

7.2

6.6

5.3

4

3.7

2.2

2

34

72.4

0 20 40 60 80

China

Hong Kong, China

Singapore

Republic of Korea

India

Indonezia

Malaysia

Thailand

Pakistan

Vietnam

2004

2005

 Sursa UNCTAD, Raportul mondial al investiţiilor 2006

După cum se observă China prezintă cel mai mare flux de intrări de investiţii străinedirecte dintre ţările est asiatice, cu o creştere în 2005 de 19,47 % faţă de anul 2004.

14

Page 14: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 14/100

Graficul 4. Ieşirile de investiţii străine directe din ţările est asiatice(2004-2005)

FDI Outflows

1.8

7.1

8.5

4.7

3.4

2.1

2

0.1

0.6

32.6

11.3

6

5.5

4.3

3.1

3

1.4

0.2

0.2

45.7

0 10 20 30 40 50

Hong Kong, China

China

Taiwan Province of China

Singapore

Republic of Korea

Indonezia

Malaysia

India

Thailand

Philippines

2005

2004

Sursa UNCTAD, Raportul mondial al investiţiilor 2006

China este a doua ţară ca mărime a fluxului ieşirilor de investiţii străine directe dinAsia de sud- est cu 1,8%, respectiv 11,3%, însă Hong Kongul o devansează având 45,7% respectiv32,6%.

Capitolul 2

15

Page 15: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 15/100

R.P.CHINA - O PUTERE ECONOMICĂ INCONTESTABILĂ

R.P.China este ţara cu cel mai mare număr de locuitori 1.306.313,512 locuitori şi are osuprafaţă de 9.572.419 km pătraţi şi totuşi a reuşit să uimească lumea prin performanţele saleeconomice.

O mare putere înseamnă un stat bogat şi influent. Printre marile puteri ale lumii se află şiR.P.China “un model atipic de putere.”6  Această ţară a uimit lumea deoarece în prezent este singuraţară comunistă care are o economie de piaţă funcţională.

Centralizarea statală chineză a fost una dintre cele mai asupritoare la nivel mondial, statulmonopolizând emisiunea monetară, reglementa piaţa de produse agricole şi alimentare şi controlavânzările şi cumpărările de pe această piaţă, deţinea proprietatea asupra domeniilor silvice şi asupraresurselor naturale, de aur, de cupru şi de argint şi limita dezvoltarea întreprinderilor private.

În acelaşi timp, liberalizarea economiei a permis pentru perioade scurte de timp o accentuare acomerţului cu ţările vecine, ceea ce a produs efecte şi asupra economiei interne.

R.P.China a încercat să găsească o cale proprie de modernizare a economiei. Din păcatemăsurile adoptate, în majoritate neconforme cu spiritul timpului respectiv, au creat premisele uneimodernizări în care competitivitatea externă a sectoarelor economice sau a produselor era ignorată.

La sfârşitul anului 1978 R.P.China s-a orientat către o economie de piaţă. Schimbărilerealizate de autorităţile chineze, au fost următoarele : colectivizarea în agricultură a fost înlocuită cuferme particulare, a crescut autonomia pe plan local, s-a deschis o gamă largă de firme în domeniulserviciilor şi de asemenea economia a fost deschisă investiţiilor străine şi lărgirii schimburilor comerciale cu alte state.

Rezultatul a fost creşterea PIB-ului, iar în 1999 a devenit cea de-a doua putere economică alumii , după SUA, cu un PIB de 3800 USD per cappita.

În anii ’80 industria a adus importante câştiguri datorită investiţiilor realizate în zonele decoastă din apropierea Hong-Kongului şi Taiwanului. Resursele naturale ale R.P.China suntnumeroase şi variate, ea fiind una dintre cele mai mari producătoare de cărbuni, minereu de fier şistaniu, petrol, aur, sare, etc. la nivel mondial.

Industria are un rol important în economia acestei ţări, ea fiind un mare producător de fontă şioţel, maşini, electronice şi rachete cosmice.

Astăzi, agricultura R.P.China e diversificată. Terenurile cultivate ocupă o zecime dinsuprafaţa ţării, mai mult de jumătate din acestea fiind irigate. R.P.China ocupă primul loc pe glob lasuprafeţe irigate. Este cel mai mare producător de cereale – orez şi grâu – şi de asemenea produce

bumbac, ceai , cânepă şi fructe.La sfârşitul anului 1993 conducătorii R.P.China au aprobat reformele adiţionale pe termen

lung urmărind ca instituţiile din economia de piaţă să aibă un rol mai important şi în această ţară, dar firmele de stat vor continua să domine multe industrii cheie în ceea ce acum se numeşte “ o economiede piaţă socialistă”.

6 S. Neguţ, China, un model atipic de putere, revista Jurnalul Economic, nr. 15

16

Page 16: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 16/100

Consumul din industrie, creşterea veniturilor şi schimbarea tradiţiilor de consum fac dinR.P.China motorul schimbării configuraţiei pieţei mondiale.R.P.China este cel mai serios cumpărător de materii prime din regiune, în 2003 cheltuind pe acestea 413 miliarde USD.

2.1 Afirmarea R.P.China ca putere economică pe plan mondial

Viitorul economic al R.P.China şi rolul său politic în regiune constituie una dintre problemelecele mai importante cu care se confruntă Asia de Est, iar pe termen lung, întreaga lume. Rata decreştere economică a acestei ţări în anii ’90 a fost uluitoare. În 1992-1993, economia chineză acrescut cu 13%, înainte ca inflaţia să constrângă guvernul să aplice frâne. Din punct de vedere alProdusului Naţional Brut ( PNB ), economia R.P.China a devenit a doua sau a treia din lume, şi dupăunele estimări, va depăşi SUA la începutul secolului XXI. Pe măsură ce economia R.P.China acrescut şi s-a industrializat, prezenţa sa economică în regiune şi, în general, în economia globală adevenit din ce în ce mai impunătoare.

Capacităţile militare chineze s-au dezvoltat şi, pe fondul declinului importanţei militare aRusiei în Asia de Est, R.P.China se conturează ca putere militară dominantă în Asia.

Din cauza problemelor financiare ale altor economii din regiune şi stagnării economice aJaponiei, mulţi observatori americani şi de alte naţionalităţi văd în R.P.China principala putere dinregiune. Bineînţeles că industrializarea impresionant de rapidă a R.P.China şi extraordinara eiafirmare ca ţară exportatoare au stat la baza caracterizării R.P.China drept "o altă Japonie" sau chiar "o super-Japonie". Această imagine asupra dezvoltării economice a R.P.China trebuie să fie restrânsăîn anumite privinţe. Spre exemplu, “deşi excedentul comercial al R.P.China cu SUA, de 40-50

miliarde USD anual, era aproximativ egal cu cel al Japoniei, acest succes al exporturilor 

nutransformă R.P.China într-o superputere economică”7 . Succesul economic al R.P.China era strâns

legat de accesul său la capitalul extern şi la tehnologie, precum şi de accesul său pe piaţa americană.O parte substanţială a excedentului comercial al R.P.China cu lumea a fost produs de firme

non-chineze; marii exportatori din R.P.China sunt, în cele mai multe cazuri, filiale ale unor corporaţiistrăine.

Succesul economic al R.P.China continentală se datorează în cea mai mare parte Hong – Kongului, cel mai mare furnizor de capital al R.P.China.

Dinamismul economic chinez a fost stimulat de ISD-uri şi de exporturi, precum şi deacumularea de capital intern şi / sau de piaţa internă în expansiune.

Firmele străine au acoperit, direct sau indirect, aproximativ 75% din exporturile R.P.China.

Cea mai mare fabrică de pantofi sport din R.P.China şi din lume are manageri taiwanezi, estefinanţată de Goldman Sachs şi produce pantofi Adidas, Reebok şi Nike, pe bază de contract. Firmelestrăine şi fabricile în proprietate străină şi-au intensificat ritmul de producţie şi, între mijlocul anilor ’80 şi mijlocul anilor ’90, exporturile chineze datorate firmelor străine a crescut semnificativ. Acestefiliale ale firmelor străine constau mai ales în fabrici de prelucrare sau asamblare, în ramuri cuvaloare adăugată redusă şi tehnologie inferioară, multe din componentele acestor produse fiind

7 Robert Gilpin(2004),Economia mondială în secolul XXI, ed. Polirom, Iaşi, 2004, pag 211

17

Page 17: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 17/100

importate. În consecinţă, o mare parte a profitului înregistrat de aceste firme a revenit altor naţiuni, întimp ce R.P.China a câştigat un procentaj relativ mic, prin taxe şi salarii.

Exporturile R.P.China se compun din produse precum jucării, produse electronice de calitateinferioară, textile şi încălţăminte, aceste produse de export fiind vândute sub mărci de fabricaţiestrăine. Deşi R.P.China a urcat în mod constant pe scara valorii adăugate şi pe cea tehnologică,

sectorul exportator a rămas, în mare măsură, o enclavă cu efecte de revărsare limitate în raport cuimensa economie continentală a R.P.China.În pofida realizărilor economice limitate ale R.P.China, statele vecine din ASEAN au toate

motivele să considere această ţară o provocare economică, în prezent, şi o posibilă ameninţaremilitatră, în viitor. În particular, ţările membre ASEAN au fost tulburate de rapiditatea cu careR.P.China a devenit o putere industrială, mai ales în domeniul înaltei tehnologii. Spre exemplu, “ în

1993, R.P.China a produs mai multe automobile decât toate cele 6 ţări membre ASEAN; de

asemenea, ea a devenit cel mai mare producător de televizoare din lume”8 . Statele din ASEAN suntpreocupate şi de faptul că ea absoarbe ISD – uri, care altfel s-ar îndrepta către ele; dezvoltareaindustrială a R.P.China le-a stimulat, de altfel, să-şi intensifice cooperarea economică între ele.

Deşi liberalizarea economică a avansat considerabil, la mijlocul anului 1999 birocraţia avea,încă un cuvânt greu de spus în economie. Mai mult decât atât, aproape 50% din totalul fabricilor dinR.P.China aparţineau statului, iar multe sectoare industriale primeau subvenţii guvernamentalegeneroase, decisive pentru supravieţuirea lor.

În prezent, R.P.China se află între economia de comandă din trecut şi economia de piaţă dinviitor. R.P.China a devenit o economie duală, în care există inegalităţi imense şi periculoase.

R.P.China urmăreşte două scopuri: “ să devină campionul culturii chineze, statul de nucleu,

magnet civilizaţional înspre care toate celelalte comunităţi chineze ar trebui să se orienteze şi să îşi

reia poziţia de putere hegemonică în Asia de Est, pe care a pierdut-o în secolul XIX.” 9

2.2. Comerţul exterior al R.P.China

2.2.1. Evoluţia comerţului

“Lăsaţi China să doarmă, fiindcă atunci când se va trezi, va zgudui lumea” spune zicalafaimoasă a lui Napoleon, se pare că el vedea peste veacuri. Din 1978, când Deng Xiaoping şi-aîndreptat ţara spre o cale a reformei economice, PIB-ul ei a crescut cu o medie de 9.5% pe an, de trei

ori cât este rata în Statele Unite, şi mai rapid decât în orice altă economie. Cifrele oficiale ar puteaexagera puţin rata creşterii, dar, cu toate acestea, China e posibil să întreacă într-o zi Statele Uniteale Americii şi să devină liderul în economia mondială.

Nivelul exporturilor a generat în ultimul sfert de secol o creştere medie a economiei de 9,6procente. Anul trecut, exporturile chineze au crescut cu 28,4 %, atingând 631,6 miliarde de euro, întimp ce importurile s-au redus cu 17,6 procente , fiind evaluate la 547 miliarde de euro.

8 R. Gilpin(2004), op.cit., pag 2129 S.P.Huntington(1997), Ciocnirea civilizaţiilor, Editura Antet, Prahova, pag 247

18

Page 18: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 18/100

De fapt, China a fost cea mai mare economie de-a lungul unei bune părţi a istoriei cunoscute.Până în secolul XV, China a avut cel mai mare venit pe cap de locuitor şi a fost liderul în tehnologieal epocii. Dar apoi, pe neaşteptate, şi-a întors spatele lumii. Conducătorii săi au impus limite stricteasupra comerţului internaţional şi au înăsprit controlul lor asupra ramurilor economice. În 1820 eadeţinea 30% din PIB-ul mondial. Totuşi, în 1950, după un secol de anarhie, de dictatură militară, de

ocupaţie străină, după războiul civil şi conflictul cu Japonia, partea sa din producţia mondială ascăzut sub 5% (toate cifrele măsurate la paritatea puterii de cumpărare).Acum China recuperează din terenul pierdut. Dacă economiile dezvoltate doresc creştere

economică rapidă ele trebuie să o obţină pe cale grea, prin inventarea de noi tehnologii sau prinadoptarea de metode de management mai bune. Dar ţările sărace, cel puţin din punct de vedereteoretic, ar trebui să reuşească creşteri economice rapide deoarece ele pornesc cu niveluri scăzute alevenitului şi capitalului pe cap de locuitor. Cu politicile potrivite, şi aici mă refer la politicilemonetare şi fiscale, ţările în curs de dezvoltare au o posibiliate uriaşă să se dezvolte rapid prinimportul de capital, idei şi tehnici de la economiile dezvoltate şi prin folosirea pieţelor ţărilor bogateca trambulină pentru dezvoltare. Deşi China se află în postura de întârziată, ea nu trebuie săreinventeze roata, ci pur şi simplu să-şi deschidă economia spre idei de la lumea bogată – lucru pecare îl şi face cu entuziasm.

Mare parte din creşterea economică a Chinei de-a lungul ultimului sfert de secol poate fiexplicată prin rate ale investiţiilor ridicate şi migrarea lucrătorilor de la ferme de subzistenţă, undeproductivitatea lor marginală se apropie de zero, către fabrici mai productive în industrie. Dar creşterea economică a Chinei nu se bazează doar pe forţa de muncă ieftină: salariile sunt mai mici înIndia şi Vietnam. China are de asemenea avantajele unei infrastructuri bune, a unei forţe de muncăeducate, a unei rate a economisirii disponibilă pentru investiţii financiare şi, cel mai important, are oeconomie extrem de deschisă.

Taxele vamale ale Chinei au scăzut de la 41% în 1992 la 6% după ce s-a alăturatOrganizaţiei Mondiale a Comerţului în decembrie 2001, făcând disponibilă cea mai scăzută taxă deprotecţie din toate ţările în curs de dezvoltare.

Multe bariere non-tarifare au fost deasemenea demolate. Mai mult decât atât, China a permisintrarea investiţiilor străine, care au sprijinit creşterea prin sporirea stocului de capital fix şi prinfurnizarea de tehnologie nouă şi know-how managerial. Societăţile asociate cu firme străine produc27% din produsule industriale al Chinei. Guvernul chinez vizează în special SUA, ca principalăsursă de capital şi tehnologie. Produsele chinezeşti sunt prezente în marile supermarketuri americanesau europene, iar companiile chineze achiziţionează firme renumite şi încep să pătrundă tot mai mult

pe piaţa mondială. SUA şi Japonia, ţări care au dominat piaţa mondială în ultima jumătate asecolului XX, înregistrează în ultimii ani încetiniri ale creşterii economice. În prezent încep să seafirme noi economii în creştere, ca cea a Chinei, a Rusiei sau a Indiei.

China a avut de înfruntat multe obstacole până la creşterea economică: sistemul bancar fragil, lipsa unui sistem legal transparent, corupţia, riscul unor nelinişti sociale şi politice cauzate deextinderea inegalităţilor în privinţa venitului sau abuzul drepturilor omului, cât şi poluarea gravă amediului.

19

Page 19: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 19/100

Principala constrângere asupra creşterii economice a Chinei este inabilitatea sistemului săufinanciar să aloce capitalul în mod eficient, cu riscul asociat al unor împrumuturi proaste în sistemulbancar. Au existat cu siguranţă investiţii excesive în anumite sectoare, cum ar fi industria deautomobile, oţel şi imobile, deci inevitabil unele proiecte s-au dovedi neprofitabile. Sistemulfinanciar trebuie să fie reformat pentru a îmbunătăţi deciziile legate de investiţii. Listarea băncilor de

stat la bursa din Hong Kong este o soluţie bună pentru a schimba structura şi managementulacestora, dar privatizarea efectivă ar fi şi mai utilă. Discrepanţele de la nivelul politic, diferenţa întreteoria comunistă şi dreptul la proprietate nu permit lăsarea unui sector vital pentru guvernul chinezîn mâinile unor persoane juridice, fie ele şi autohtone.

2.2.2. Exporturile şi importurile Chinei

În aceşti ani China a contribuit la creşterea cererii energetice mondiale, influenţândincontestabil asupra evoluţiei preţurilor petrolului întrucât trebuie să facă faţă unei industrii mariconsumatoare de energie care o obligă să consume de 3 ori mai mult petrol decât SUA şi de 5 orimai mult decât Uniunea Europeană pentru a genera o cantitate de bogăţie comparabilă.

La momentul actual, China ocupă deja primul loc în lume la consumul de oţel (25% dinproducţia mondială, comparativ cu 12% în cazul SUA) şi de cupru şi se plasează în topulconsumatorilor de aluminiu, zinc, platină, etc. Judecând şi după timpul scurt, consumul de petroleste cel care a înregistrat probabil cea mai spectaculoasă evoluţie în contextul în care, deşi a începutsă importe petrol abia în 1993, China reprezintă la ora actuală al doilea importator din lume (maiexact 32% din necesarul său) şi acoperă 30% din rata marginală a consumului mondial de petrol.

Zăcământul de petrol descoperit recent în marea Bohai (nord-estul ţării) are rezerve demiliarde de barili de petrol, fiind astfel cel mai mare descoperit în ultimii 40 de ani. Potrivit

estimărilor, zăcământul are între 1.300 şi 1.500 kilometri şi conţine în jur de 7,3 miliarde barili.Aceasta descoperire ar putea contribui la reducerea importurilor de petrol ale Chinei. Anul trecut,China a produs 183 milioane tone petrol, cu 1,7 la sută mai mult faţă de 2005, dar a importat 138milioane tone (cu 16,9 la sută mai mult ca în urmă cu doi ani). O parte din petrolul extras din Chinaa fost utilizat pentru constituirea rezervei strategice pe care Guvernul de la Beijing a decis să ocreeze.

China este cu siguranţă un gigant agricol, care nu mai stârneşte frica concurenţilor de pepiaţa mondială. Urbanizarea galopantă, lipsa resurselor de apă, solurile de proastă calitate şipoluarea solurilor sunt doar câteva cauze care ămpiedică dezvoltarea agriculturii. Creşterea

puternică a populaţiei face din China o piaţă extrem de tentantă pentru ţările exportatoare de produseagricole. Statele Unite ale Americii au început deja să profite de oportunităţile oferite de piaţachineză.

China a devenit importatoare netă de produse agricole în anul 2004. Previzioniştii sunt depărere ca această situaţie se va menţine şi pe parcursul următorilor 20 de ani. Cele mai ceruteproduse de chinezi sunt: soia, oleaginoasele, cerealele şi zahărul. Importurile au atins în anul 2005,valoarea de 22 de miliarde de dolari, dintre care jumătate au fost consacrate produselor vegetale.

20

Page 20: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 20/100

Grâul se constituie în a doua mare cultură, dupa orez (160 milioane de tone), iar împreunafac parte din hrana de bază a chinezilor.

Guvernul chinez trăieşte cu teama că importurile masive de cereale vor afecta puternicagricultura. Cu toate acestea, marile provocări vin din interior. Lipsa terenurilor arabile de bunăcalitate şi producătorii individuali care deţin în medie doar 0,65 hectare/familie, fac imposibil visul

conducătorilor comunişti care doresc o agricultură chineză competitivă la nivel mondial.China este de asemenea cel mai mare importator de lemn tropical din lume: jumătate dintrearborii tropicali exploataţi pe plan mondial ajung în statul asiatic. O mare parte provin din Indoneziaşi Papua Noua Guinee, unde 76-90% din exploatări sunt ilegale, conform organizaţiei ecologiste. Înultimii 10 ani, consumul total de produse din lemn al Chinei a avansat cu 70%. O treime din creşteres-a datorat ascensiunii înregistrate de exporturi şi două treimi se justifică prin accelerareaconsumului intern. Greenpeace avertizează că, în cazul în care China şi-ar mări consumul de hârtiepe cap de locuitor până la nivelul celui din SUA, spre exemplu, acest lucru ar necesita suplimentareavolumului de lemn exploatat cu aproape 1,6 miliarde de metri cubi – volum echivalent cu recoltamondială anuală.

Creşterea competitivităţii unor sectoare industriale a dus la sporirea volumului vânzărilor decalculatoare, China deţinând peste 30% din exporturile regionale de produse electronice. Exemplede companii chineze de succes sunt firmele LEGEND, cu o cotă de piaţă de 26% şi HAIER

(producătoare de aparate electrocasnice) care intenţionează să impună primul brand mondial „madein China”. Ele atacă în principal pieţele segmentate, cu competiţie fragilă, iar strategia lor este de avinde ieftin. Haier a reuşit sa isi construiasca în acest mod o cota de 20-70% la cele mai multecategorii de aparate electrocasnice pe pieţele nationale unde este prezentă. Cifra de afaceri realizatăde Haier în afara Chinei este de un miliard de dolari şi vine din 100 de ţări. Foarte ambiţioasă,Shanhai Automotive Industry ţinteşte să ajungă printre primele şase companii din lume până in

2020, iar Huawei, activă în telecomunicaţii, a investit mai cu seamă în Europa, unde a reuşit să ofereechipamente de telecomunicaţii cu până la 30% mai ieftine decât competitorii. Investiţiile peansamblu sunt destul de modeste - 2,9 miliarde de USD - dar se preconizează creşteri.

Echipamentele şi maşinile industriale constituie peste 60% din exporturile chinezeşti, urmatede textile. Exporturile de textile şi îmbracăminte realizate de China în 2006 au totalizat 144 miliarde de dolari, cu circa

25% peste nivelul înregistrat în 2005. Destinaţiile principale sunt, în ordine: Statele Unite, dragonii asiaticişi Germania

China a devenit cel mai mare producător mondial de oţel, cupru, ciment şi aluminiu, încondiţiile în care în anii '90 era unul dintre cei mai mari importatori pe aceste pieţe.

China ocupă locul al treilea în ierarhia mondială în privinţa exporturilor şi importurilor deproduse manufacturate, devansând Japonia, atât valoric, cât şi în privinţa ritmului de creştere (29%la exporturi şi 15% la importuri). Comerţul Chinei cu produse agricole  deţine o pondere redusă, de0,5% din comerţul mondial de mărfuri.

Combustibilii şi produsele industriei extractive constituie o grupă care a înregistrat cel maimare ritm de creştere (35%) şi valorile cele mai ridicate la importuri provenite din Asia, America deNord, Europa sau Africa, fapt care confirmă rolul Chinei în creşterea cererii mondiale la aceastăgrupă de produse.

21

Page 21: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 21/100

Din anul 1999, până acum, comerţul Chinei cu produse ITC a crescut anual în medie cu38%. China a depăşit de asemenea Japonia, în anul 2004, în calitate de cea mai mare ţarăexportatoare de produse ITC către SUA, această categorie de produse fiind importate din China înproporţie de 27%.

După ce au “inundat” Europa şi America cu tenişi, camăşi, jucării şi electronice, chinezii se

pregatesc acum să inunde piaţa cu bani. Cifrele arată că s-au făcut investiţii străine de proporţii înservicii financiare în China, dar şi că, la rândul ei, China a crescut numărul investiţiilor “plasate” înstrăinătate.

Cele mai recente cifre anunţate de guvernul de la Beijing arată că investiţiile făcute în Chinade firmele străine au urcat brusc, susţinute în special de investiţiile în sectorul financiar. Pe de altaparte, şi totalul sumelor investite de China continuă să crească rapid. Informaţiile arată faptul căimportanţa statului asiatic este în creştere nu doar ca destinaţie de investiţii, ci şi ca sursă de capital.Conform Agenţiei de Comerţ Exterior a Chinei, investiţiile nete realizate de China au crescut la 11,3miliarde de dolari. Cele mai mari sume au fost cheltuite de China National Petroleum, care a făcut,recent, achiziţii în PetroKazahstan şi într-o companie canadiana, cu sediul tot în Kazahstan.

Totuşi autorităţile chineze doresc să încetinească creditarea, care finanţează în principalinvestiţiile, şi au luat o serie de măsuri în acest sens: creşterea dobânzilor, a ratei dobânzilor pentrurezervele obligatorii, restricţionarea plafoanelor de credit în sectoarele în care s-au atins creşteriexcesive, cum este cel al imobiliarelor.

Piaţa chineză a absorbit, în 2006, peste 7,22 milioane de automobile şi a urcat pe locul doi înlume, după Statele Unite, surclasând Japonia, în ierarhia vânzărilor de maşini. Per total, vânzările deautomobile noi în China s-au triplat în ultimii cinci ani, iar estimările indică o creştere de 15% înacest an, până la aproape opt milioane de unităţi. Lucrul marcant pentru piaţa auto mondială în 2006este că vânzările totale de automobile din China le-au depăşit pe cele din Japonia, unde piaţa a

scăzut uşor, până la 5,72 milioane de automobile. Doi producători locali, Geely AutomobileHoldings Ltd. şi Chery Automobile Co, fac parte din grupul principalelor firmele ce vor contribui lacreşterea pieţei.

Potrivit unui raport Unesco privind comerţul internaţional de bunuri şi servicii culturaleChina a ajuns cel de al doilea exportator de "arte vizuale", cu o cotă de 19% din totalul mondial. Nua fost singura surpriză pentru piaţa de artă. Comerţul în domeniul artistic este concentrat într-un topde cinci state, fiecare fiind atat importator cât şi exportator. Chiar dacă o astfel de analiză este dificilde făcut, Unesco a acceptat provocarea şi a monitorizat comerţul de artă în perioada 1994-2005. Înacest interval comerţul de bunuri culturale de toate categoriile (arte vizuale, bunuri de patrimoniu,

carte, massmedia, film) aproape s-a dublat, de la 39 de miliarde de dolari în 1994 la 59 de miliardeîn 2005, ajungând să reprezinte aproximativ un procent din comerţul internaţional. Marea Britanierămâne pe locul întâi în topul exporturilor, cu 8,5 miliarde de dolari în 2005, urmată de China şiSUA.

Valoarea exporturilor R.P.China în perioada 2000-2004 este prezentată în tabelul numărul 2.Din tabel reiese că exportul de animale vii se mentine în ultimii ani la valoarea de 300

milioane USD, în perioada 2000-2003 fiind într-o scădere, iar în 2004 acesta creşte dar nu foartemult.

22

Page 22: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 22/100

La exportul de lapte se observă o scădere în anul 2001, de la valoarea de 51 de miliarde USDla 41 de miliarde, iar în 2002 se observă o creştere însemnată a exportului acestui produs. În 2004 seobservă o creştere importantă a valorii exportului de lapte.

La exportul de orez se observă o scădere faţă de anul 2000, cea mai mică valoare având-o în2004- 232 miliarde USD.

În anul 2001 exportul de fructe înregistrează o scădere pentru ca în următorii ani să creascăimpresionant faţă de anul 2000.Exportul de zahăr şi produse zaharoase se menţine în anii 2000-2004 între valorile 170-180 miliardeUSD..

În anul 2004 R.P.China a exportat cafea în valoare de 43 miliarde USD, aceasta fiind cea maimare valoare din această perioadă.

Exportul de cacao nu a înregistrat nici el creşteri importante în această perioada , din 2001 elcrescând constant până în 2004 când a ajuns la valoarea de 29 miliarde USD

În 2004 R.P.China a înregistrat cea mai mare valoare a exportului de ceai şi mate, acestaatingând valoarea de 451 miliarde USD.

Din anul 2000 pâna în 2002 exportul de băuturi non-alcoolice a crescut constant, în anulurmător scăzând la valoarea de 320 miliarde USD pentru ca în anul următor să aibă o creştereimportantă atingând valoarea de 472 miliarde USD.

Valoarea exportului de lână a variat anual , de la 380 miliarde USD în 2000 la 445 miliardeUSD în 2004.

Valoarea tutunului prelucrat exportat a crescut în perioada 2000-2003 , iar în 2004 a cunoscuto uşoară scădere.

Exportul de băuturi alcoolice a crescut constant în această perioadă, în 2004 atingând valoareade 227 miliarde USD.

Exportul de fier a cunoscut creşteri importante în anii 2003-2004 când a ajuns la valorile de219 miliarde USD, respectiv 349 miliarde USD.

Tabelul 2. Valoarea exporturilor pe grupe de mărfuri în perioada 2000-2004(miliarde USD)

GRUPA DEMĂRFURI

ANUL

2000 2001 2002 2003 2004TOTAL din

care:8.247,513 7.243,452 7.819,555 10.037,801 12.648,479

ANIMALE VIIEXCEPTÂND

PEŞTELE384,808 344,492 343,879 326,571

330,251

LAPTE 51,168 41,555 58,855 53,735 69,581OREZ 561,054 329,005 380,398 494,662 232,553

FRUCTEPROASPETE 384,361 353,118 463,795 604,543 771,544

ZAHĂR ŞI

23

Page 23: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 23/100

PRODUSEZAHAROASE

176,996 167,536 184,516 165,639 174,170

CAFEA 16,537 22,458 26,503 37,678 43,573CACAO 18,119 16,889 17,128 25,998 29,546

CEAI ŞI MATE 356,996 352,420 339,852 375,865 451,865BĂUTURI

NON-ALCOOLICE

319,529 350,887 354,659 320,927 472,324

BĂUTURIALCOOLICE 123,412 136,334 196,275 204,999 227,967

TUTUNPRELUCRAT 150,587 196,810 227,313 263,546 249,530

BUMBAC 307,274 82,048 172,426 134,654 17,565LÂNĂ 380,045 315,993 338,537 392,367 445,071FIER  85 90 88 219 349

CUPRU 734 722 1,084 3,119 438

METALEPREŢIOASE 2,219 4,911 11,098 10,294 3,682

PETROLBRUT

2.132,032 1.383,328 1.296,176 1.661,601 1.324,692

TEXTILE 766,031 742,694 922,792 1.271,285 1.532,039TELEVIZOAR 

E1.297,345 1.590,974 2.396,269 3.471,318 5.485,526

SURSA: WWW.INTRACEN.ORG

Valoarea cuprului exportat a avut creşteri importante în anii 2002 şi 2003 – 1,084 miliardeUSD respectiv 3,119 miliarde USD. În 2004 exportul a scăzut semnificativ până la valoarea de 438miliarde USD.

Exportul de metale preţioase a avut cele mai impresionante creşteri în 2002 şi 2003 – 11,098miliarde USD respectiv 10, 294 miliarde USD.

Exportul de petrol s-a mentinut în această perioadă între valorile de 1,300- 2,100 miliardeUSD.

Cele mai importante creşteri la exportul de textile s-au înregistrat în anii 2003 şi 2004 – 1,271miliarde USD şi 1,532 miliarde USD.

În această perioadă la exportul de televizoare s-a înregistrat o creştere continuă, în 2004ajungând la valoarea de 5,485 miliarde USD.

Valoarea importurilor efectuate de R.P.China în perioada 2000-2004 este prezentată în tabelulnumărul 3.

În anii 2003 şi 2004 importul de animale vii a avut cele mai mari valori – 117 miliarde USDrespectiv 219 miliarde USD.

Valoarea importului de lapte a crescut anual în această perioadă de la 207 miliarde în 2000 la403 miliarde în 2004.

24

Page 24: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 24/100

În 2001 şi 2002 importul de orez a scăzut de la 112 miliarde în 2000 la 98 miliarde în 2001 respectiv79 miliarde USD în 2002, iar în 2004 a crescut până la valoarea de 251 miliarde USD.

Cele mai importante creşteri le-a avut importul de fructe proaspete în anii 2003 şi 2004 – 470miliarde USD respectiv 594 miliarde USD.

Importul de zahăr şi produse zaharoase a avut cea mai mare valoare în anul 2001 când a ajuns

la valoarea de 350 miliarde USD.Valoarea importului de cafea a crescut anual de la 7 miliarde USD în 2000 la 20 miliardeUSD în 2004.

Cea mai importantă creştere la importul de cacao a avut loc în anul 2003 când acesta a ajunsla valoarea de 66 miliarde USD, iar în 2004 la 74 miliarde USD.Importul de ceai şi mate a scăzut în 2002 la valoarea de 3 miliarde USD, iar în 2003 şi 2004 a crescutpână la valorile de 4 miliarde USD respectiv 6 miliarde USD.

Până în 2003 importul de băuturi non-alcoolice s-a mentinut între valorile de 3 miliarde USDşi 4 miliarde USD, în 2004 crescând până la valoarea de 9 miliarde USD.

Tabelul 3. Valoarea importurilor R.P. China pe grupe de mărfuri în perioada 2000-2004( miliarde USD)

 

GRUPA DEMĂRFURI

ANUL

2000 2001 2002 2003 2004TOTAL din

care:12.191,114 13.670,474 13.391,44 19.738,488 35.112,453

ANIMALE VIIEXCEPTÂND

PEŞTELE

52,284 34,830 53,414 117,252 219,909

LAPTE 207,160 211,725 258,524 322,224 403,854OREZ 112,714 98,853 79,664 96,532 251,538

FRUCTEPROASPETE 367,049 365,154 371,909 470,791 594,620

ZAHĂR ŞIPRODUSE

ZAHAROASE148,113 350,001 257,662 196,251 313,951

CAFEA 7,055 8,419 10,139 17,265 20,155CACAO 36,912 39,758 37,970 66,991 74,402

CEAI ŞI MATE 4,618 3,593 3,032 4,775 6,870BĂUTURI

NON-ALCOOLICE

4,581 4,599 5,125 5,260 9,186

BĂUTURIALCOOLICE 155,231 139,608 139,316 177,334 246,930

TUTUNPRELUCRAT 40,402 34,312 27,450 45,807 59,762

25

Page 25: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 25/100

BUMBAC 137,197 116,609 199,512 1,218,245 3,242,122LÂNĂ 1,124,719 1,104,019 1,063,435 956,946 1,263,128FIER  1,857,699 2,502,759 2,769,066 4,856,212 12,699,131

CUPRU 805,976 898,066 811,243 1,296,470 2,235,584METALE

PREŢIOASE 572 934 2,789 3,655 12,511

PETROLBRUT

3,657,061 3,745,396 3,798,257 5,863,487 9,239,294

TEXTILE 2.840,394 3.038,468 3.465,945 3.937,477 4.071,424TELEVIZOAR 

E59,949 40,305 36,988 85,514 148,082

SURSA: WWW.INTRACEN.ORG

În 2001 importul de băuturi alcoolice a scăzut la valoarea de 139 miliarde USD, iar în aniiurmători a crescut, în 2004 atingând valoarea de 246 miliarde USD.

Importul de tutun a scăzut de la valoarea de 40 miliarde USD în 2000 la 27 miliarde USD în2002 şi în 2004 a crescut până la valoarea de 59 milioane USD.

Cele mai mari valori le-a avut importul de bumbac în 2003 şi 2004 – 1.218 miliarde USDrespectiv 3.242 miliarde USD.

Importul de lână a avut cea mai mică valoare în 2003 când a atins valoarea de 956 miliardeUSD, în ceilalţi ani menţinându-se la valoarea de 1.100- 1.200 miliarde USD.

Valoarea importului de fier a crescu anual de la valoarea de 1.800 miliarde USD în 2000 lavaloarea de 12.699 miliarde USD în 2004.

Importul de cupru a avut cea mai mare valoare în 2004 – 2.235 miliarde USD, valoarea sa

scăzând în 2002 – 811 miliarde USD.Valoarea importului de metale preţioase a scăzut anual de la 572 miliarde USD în 2000 la 12

miliarde în 2004.Şi valoarea petrolului importat a crescut anual de la 3.657 miliarde USD în 2000 la 9.239

miliarde în 2004.De asemenea şi valoarea importului de textile a crescut de la 2.840 miliarde USD în 2000 la

4.071 miliarde USD în 2004.În 2001 şi 2002 importul de televizoare a scăzut până la valoarea de 36 miliarde USD în 2002

pentru ca în 2004 să atingă valoarea de 148 miliarde USD.

2.2.3. Dificultăţi întâmpinate în activitatea de comerţ

China se află în conflict cu mai multe state ale lumii, în special cu SUA. De aceea urmăreşteo diminuare a exporturilor, ca urmare a excedentului comercial al ei şi al tensiunilor din ultimavreme legate de textile şi alte produse chinezeşti care au invadat pieţele lumii, îndeosebi celeamericane şi europene. În privinţa aceasta China va creşte taxele la export pentru o serie deproduse, printre care şi oţelul, cu 5%, până la 10%, în încercarea de a încetini explozia exporturilor 

26

Page 26: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 26/100

Page 27: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 27/100

caută rezerve de petrol pe termen lung. Ministrul indian al petrolului vrea însă să înceteze rivalităţileşi propune o cooperare a marilor importatori de petrol.

Republica Populară China este cea mai populată ţară din lume de unde şi locul doi pe care îlocupă datorită consumului de energie după SUA. Cererea în creştere de petrol şi de asemenea şiimporturile tot mai mari de petrol au făcut din China un factor important pe piaţa petrolului.

Graficul 5. Evoluţia furnizării de energie în R.P.China 1971- 2005

Sursa World Energy Outlook, 2007

După cum se vede, China este o mare consumatoare de cărbune. China este cel mai mareproducător şi consumator de cărbune, şi un participant important în piaţa internaţională a cărbunelui.Paradoxal, deşi este un mare producător de cărbune este şi un importator de cărbune.

Deşi o altă sursă importantă de energie este şi petrolul, cărbunele va rămâne sursa dominantăde energie din China, deşi autorităţile fac mari eforturi să diversifice sursele de energie. Petrolulocupă de asemenea un loc important în importurile Chinei.Guvernul chinez va adopta măsuri pentru a spori proporţia energiei regenerabile în consumul

energetic total, a declarat, Xu Dingming, directorul Departamentului pentru Energie din cadrulComitetului de Stat pentru Reformă şi Dezvoltare din China.Vechea structură energetică din China, în care cărbunele ocupă cel mai important loc, a dus

la afectarea mediului şi la creşterea costurilor pentru funcţionarea economiei naţionale. Totodată,dezvoltarea rapidă a economiei chineze implică un mare consum de energie. În momentul de faţă,guvernul chinez acţionează pentru elaborarea programului privind dezvoltarea pe termen lung şimediu a resurselor regenerabile de energie. Potrivit acestui program, până în 2020, 16% din energiaconsumată în China va fi reprezentată de resursele regenerabile.

28

Page 28: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 28/100

China, Coreea de Sud şi Japonia sunt vizate pentru cooperare atât în procurarea de petrol, câtşi pentru atragerea de investiţii în domeniu. S-au discutat premisele formării acestui bloc energetic,dar s-a realizat, de asemenea, şi o apropiere deosebită a relaţiilor diplomatice între China şi India.Aceste două tări ar putea să ajungă mai repede la un consens, întrucat cooperează deja pe câmpurilepetroliere din Sudan, iar în Rusia, interesele celor două se vor întâlni din nou. India's Oil & Gas Co.

doreşte să cumpere 20% din Yugansk, o proprietate Rosnef cu care China intenţionează şi ea săîncheie un acord de şase miliarde dolari pentru un contract de livrare pe termen lung. India importă70% din petrolul său, iar China, deşi în prezent importa numai 40%, pe fondul reduceriizăcămintelor, ar putea ajunge la 75% în 2025. În aceste condiţii, chiar o colaborare bilaterală ar schimba regulile pe piaţa petrolului.

2.3 Zonele economice libere

Un rol imoprtant în economia R.P.China îl au zonele libere.R.P.China este o ţarã a cãrei ieşire la mare însumeazã 18 mii de km şi dispune de resurse

foarte bogate. Cu sprijinul acordat de guvernul chinez, sectorul capitalist din zona litoralului se aflãîn prezent în perioada cea mai favorabilã a dezvoltãrii.

Valoarea totală realizată de acest sector în anul 2003 a depăşit 1000 de miliarde yuani,atingând, în anul 2004, 1280 de miliarde yuani (80% din PIB - ul R.P.China), nivel record în istorie.Valoarea adăugată realizată în 2004 de acest sector a crescut cu 9,8% în comparaţie cu anul 2003,înregistrând ritmul de dezvoltare cel mai înalt în structura economiei naţionale.

Au fost create 3 mari zone economice speciale pe litoral, care concentreazã cea mai mareparte din creşterea economicã a R.P.China, sunt dinamice şi puternic industrializate.

Cele trei areale geo-economice principale sunt:

- Golful Bohai, cu axa Beijing-Tianjin şi raza sa de influenţã asupra provinciilor Liaoning,Shandong şi Hebei (la nord, sud şi respectiv vest);- Delta râului Yangtze, cu marele său centru Shanghai şi provinciile adiacente Jiangsu şi Zhejiang

(la nord şi respectiv la sud) şi conexiunile spre interior de-a lungul râului Yangtze;- Delta Râului Perlelor.

Zona economică a Golfului Bohai cuprinde municipiile Beijing şi Tianjin, precum şiprovinciile Hebei, Shandong şi Liaoning, reprezentând 5% din suprafaţa totală a R.P.China (peste500000 km pătraţi), respectiv peste 15% din populaţie (215 milioane locuitori).

În zona economică a Golfului Bohai se realizează 23,5% din PIB-ul întregii R.P.China.

Produsul intern brut pe cap de locuitor în aceastã zonă este de 1250 USD, faţă de nivelulnaţional de 1090 USD.

În acest areal funcţionează Zona de Dezvoltare Economică şi Tehnologică Tianjin – TEDA – care a înregistrat în ultimii 2-3 ani o dezvoltare impresionantă, devenind prima zonă de acest fel înR.P.China. În cadrul TEDA au realizat investiţii peste 8000 de firme chineze şi străine. Facilităţileoferite de TEDA investitorilor străini şi costurile reduse ale forţei de muncă au condus la atragereaunui volum de capital care l-a depăşit deja pe cel înregistrat de Shanghai. În acest fel s-a putut creaşi cea mai bună infrastructură din zonele de investiţii din R.P.China.

29

Page 29: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 29/100

Producţia industrială a golfului Bohai echivalează cu 22% din totalul naţional. În Beijing şiTianjin sunt concentrate numereoase unităţi industriale, cu produse încorporând valoare adăugatămare, circumstanţa favorizată de gradul înalt de calificare a forţei de muncă. Producţia industrială acelor două oraşe luate împreună este de circa 80% din cea a oraşului Shanghai, oraşul cu cea maimare producţie industrială din R.P.China.

Provincia Hebei, care înconjoară municipiile Beijing şi Tianjin a fost influenţată pozitiv decreşterea economică a celor două municipii şi ca atare şi-a dezvoltat o puternică bază industrialăplecând de la extracţia cărbunelui şi ajungând la industria chimică şi farmaceutică.

În perspectivă, obiectivul principal al industriei din golful Bohai este acela de a realizadiminuarea participării întreprinderilor de stat în economia regiunii respective şi crearea uneistructuri industriale competitive. În prezent, această zonă depinde excesiv de industria primară(produce 28% din petrolul national şi 25% din gazul natural) şi de industria grea.

Sistemul bancar chinez se află în plină restructurare. În 2004, s-a introdus sistemul privindgradul de risc, pentru prima dată în R.P.China, iar Comisia de Supraveghere Bancară monitorizeazăîndeaproape cele 11 bănci comerciale, pentru a le obliga să funcţioneze eficient, să elimine crediteleneperformante şi să se apropie de managementul occidental.

Zona golfului Bohai exportă 18-20% din totalul exporturilor chineze şi importă 20-22% dintotalul importului realizat de R.P. China. Principalii parteneri comerciale sunt: Japonia, Hong-Kong,SUA, Uniunea Europeană, Coreea de Sud, Singapore.

Principalele bunuri de import: maşini şi echipamente de înaltă tehnologie, produse chimice,îngrăşăminte, maşini agricole.

Zona economică a Deltei fluviului Yangtze cuprinde:- municipiul Shanghai- regiunea care este străbătută de fluviul Yangtze

- provincia Jiangsu în zona de nord- provincia Zhejiang, în zona de sudShanghaiul reprezintă motorul industrial şi comercial al zonei,cu aproximativ 18 milioane de

locuitori. Este principalul centru comercial, financiar şi industrial din China şi unul din cele maimari din Asia.

Populaţia zonei în discuţie (în sensul strict al fluviului Yangtze) o egalează pe cea a Japoniei,131 milioane locuitori, PIB-ul zonei reprezintă 20% din PIB-ul R.P. China, iar producţia industrialăaproximativ 25% din cea a R.P. China.

Regiunea fluviului Yangtze contribuie cu 25% la producţia industrială a R.P. China. Existădouă mari coridoare de creştere economică în zona analizată:

- unul spre sud de la Shanghai la Ningbo- cel de al doilea către vest, pe axa Suzhou, Wuxi până la Nanjing.Ningbo, Hanzhou, Wuxi şi Nanjing sunt importante centre industriale ce dispun de bogate

resurse naturale.

30

Page 30: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 30/100

Jiangsu este una din primele 5 provincii industrializate din R.P.China, cu urmãtoarelesectoare dezvoltate: maşini şi utilaje, textile, electronicã, petrochimie, materiale de construcţii,produse alimentare.

În provincia Zhejiang principala industrie este cea uşoarã.Oraşul Shanghai deţine locul 1 la producţia industrialã a R.P.China (5%), dispune de 10000

de întreprinderi industriale, din care 10% sunt de mărime mare şi mijlocie. În Shanghai există 173 deîntreprinderi ce au dreptul de a realiza operaţiuni de comerţ exterior. Sectoarele industriale cheiesunt: auto, siderurgie, textile, telecomunicaţii, naval, electronică, petrochimie, bunuri de largconsum.

Piaţa mobiliară în Shanghai dispune de peste 500 de membri şi de aproximativ 5 milioaneacţiuni. Începând cu anul 1994, Shanghaiul funcţioneazã ca centru pentru tranzacţii de schimbvalutar.

Veniturile relativ mari ale populaţiei oraşului Shanghai, l-au transformat în una dinprincipalele pieţe de consum ale R.P. China.

Oraşele din delta fluviului Yangtze derulează 24% din exportul R.P.China şi 23% dinimporturi, beneficiind de avantajele Shanghai-ului în privinţa distribuţiei şi comercializării.

Partenerii principali în comerţul internaţional ai zonei analizate sunt Hong-Kong, Japonia şiSUA, principalele bunuri importate fiind produsele manufacturate, echipamente, produse chimice,fibre sintetice şi oţel.

Zona analizată nu are un potenţial agricol deosebit, nici mari resurse minerale, deşi la exportdeţin o pondere însemnată produsele alimentare, de artizanat, mătase şi produsele minerale.

Delta fluviului Yangtze a devenit în ultimul deceniu al doilea mare beneficiar chinez îndomeniul investiţiilor străine, cca. 26-30% din totalul acestora fiind realizate în această zonă. Dinprimele 100 de companii mari din lume, 65 au decis să investească în zona Specială Liberă Pudong-

Shanghai. Şi în această zonă investitorii străini întâmpină încă multe dificultăţi birocratice.Shanghai-ul a devenit, începând din anul 2004 un important Centru de traznacţii pentru

produse petroliere, operând cu contracte standardizate, ceea ce a condus la aşezarea preţurilor, înmod gradual, la cele internaţionale, în prezent ele situându-se sub nivelul mondial.

Zona economică a Deltei Râului Perlelor depăşeşte suprafaţa de 237000 km2 şi are 104milioane locuitori (8,3% din populaţia R.P.China), cuprinzând în special provinciile Guandong şiFujian.

Proximitatea geografică a provinciei Guandong de Hong-Kong coroborată cu o birocraţieaflată la mare distanţă de centrul politic al ţării (Beijing) au fost factori de natură să determine ca

această provincie să devină principala beneficiară a invetiţiilor străine în R.P.China. Un exemplu înacest sens este şi oraşul Shenzhen, care este principala destinaţie a investiţiilor provenind din Hong-Kong. Provincia Guangdong deţine 42% din exportul total al R.P China şi 39% din import.Provincia Fujian reprezintă principala destinaţie a investiţiilor provenite din Taiwan.

În zona economică a Deltei Râului Perlelor au fost stabilite primele Zone EconomiceSpeciale din R.P.China, respectiv:

- Xiamen şi Fuzhou în provincia Fujian şi- Shenzhen, Zhuhai şi Shantou în provincia Guandong.

31

Page 31: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 31/100

În provincia Guandong există autostrada ce uneşte Gunagzhou (Canton) cu Shenzhen şiHong-Kong şi care în prezent este legată prin Shanghai, Nanjing de capitala Beijing.

Principalele zone economice al Deltei Râului Perlelor se găsesc pe coastă, având buneconexiuni cu porturile maritime, exemplu Zxhuhai şi Shenzhen, care beneficiază de aproprierea lor geografică de Macao şi Hong-Kong. În privinţa porturilor maritime, Hong-Kong-ul continuă să

rămână principalul punct de ieşire pentru exporturi, în special spre SUA, Japonia şi Europa.Aprovizionarea cu electricitate şi apă se desfăşoară în parametri normali. Un rol decisiv îljoacă termocentrala de la Huaneng şi construcţia de centrale hidroelectrice.

Reţeaua telefonică fixă s-a extins în ultimii ani. În plus generalizarea utilizării telefonieimobile a contribuit la creşterea reţelei de comunicaţii. Serviciile naţionale şi internaţionalefuncţioneazã bine în oraşele zonei analizate.

Principalul avantaj al zonei Deltei Râului Perlelor în comparaţie cu restul provinciilor chinezeşti rezidă în ponderea mică a întreprinderilor de stat. Astfel, cu sprijinul unor masiveinvestiţii străine, în special din Taiwan, provincia Fujian a ajuns să deţină una din industriile celemai sănătoase din R.P. China. La rândul ei provincia Guandong a reuşit să transforme cele maimulte întreprinderi de stat în firme private.

Provincia Fujian posedă un enorm potenţial agricol, constând în principal, în produsesubtropicale şi fructe, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei importante industrii de procesare aalimentelor.

Deşi nu este de talia Shanghai-ului, oraşul Shenzhen s-a transformat într-un important centrubancar şi financiar. Shenzhen împreună cu Hong Kong au format un spaţiu economic unic, foarteatractiv pentru firmele străine care doresc să abordeze piaţa chineză, beneficiind de avantajele şiexperienţa economiei de piaţă oferite de Hong-Kong.

Datorită, în mare parte, proximităţii geografice a Hong-Kong-ului, zona care înconjoară

provincia Guangdong a devenit principalul centru de distribuţie pentru întreaga ţară. În perimetrulformat de oraşele Zhuhai, Shenzhen şi Guangzhou se găseşte cea mai mare platformă de primire şiulterioară comercializare a produselor importate de R.P.China.

Principalii parteneri comerciali ai zonei analizate sunt Hong-Kong, Taiwan, Japonia,Uniunea Europeană, SUA.

Principalele produse exportate sunt bunurile de consum şi produsele cu un procent mare devaloare adăugată.

Zona analizată realizează 48% din exporturile R.P.China, iar în ultima perioadă a devenitprincipala poartă de intrare pentru importuri (44% din total).

Administraţiile locale stimulează orice intrare de capital străin, în cadrul unei birocraţiiflexibile, cu excepţia oraşului Shenzhen care favorizează numai investiţiile de avengură şi care atragdupă sine dezvoltarea unor tehnologii avansate.

Zona Fujian oferă facilităţi sporite investitorilor străini, în comparaţie cu provinciaGuangdong, ceea ce a stimulat investiţiile provenind din Hong-Kong şi Taiwan.

ZONA LIBERĂ NINGBO

32

Page 32: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 32/100

Această zonă este principalul producător de confecţii lucrate manual de calitate. Toateprodusele textile din această zonă sunt în concordanţă cu standardele internaţionale.

ZONA LIBERĂ SHANGHAIAceasta a fost prima zonă liberă din R.P.China şi este una dintre cele mai mari din ţară şi

cuprinde: o zonă de liber schimb, depozite, servicii de comerţ şi procesare, etc.Până acum 44 de ţări, printre care: Japonia, SUA, ţări din Europa şi Asia au făcut investiţii de2,73 miliarde USD în această zonă.

ZONA LIBERĂ TIANJINTianjin este singura zonă liberă din nordul R.P.China. Ea mai cuprinde un aeroport

internaţional şi un parc industrial aeronautic. Cele 3 zone sunt cele mai eficiente şi au cele mai micicosturi.

Cele 3 zone formează o reţea de transport maritim, rutier şi aerian datorită avantajului de a fiin acelaşi timp aproape de oraş şi de porturi.

Tabelul 4. Indicatori economici ai zonellor libere din R.P. China î perioada Ian 2000- Iun. 2004

INDICATOR UNITĂŢI DEMĂSURĂ

IUNIE 2004 IANUARIE-IUNIE 2004

% IANUARIE-IUNIE 2004

PIB TOTAL 10000 YUAN 93.322 456.530 32,87INDUSTRIA

SECUNDARĂ 10000 YUAN 9.785 40.400 64,4INDUSTRIA

TERŢIARĂ 10000 YUAN 83.537 416.130 30,5VALOAREAISD

10000 USD 13.659 62.358 65,14

UTILIZAREAACTUALĂ

ACAPITALULUI STRĂIN

10000 USD 5.987 22.372 33,16

VENITURI 10000 YUAN 9.850 82.983 29,42TAXE

COMERCIALE

ŞIINDUSTRIALE

10000 YUAN 8.699 71.324 19,07

TAXE VAMALEŞI ALTE TAXE 10000 YUAN 78.782 543.162 36,27

VALOAREATOTALĂ A

IMPORTURILOR ŞI

10000 USD 46.125 209.868 50,69

33

Page 33: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 33/100

EXPORTURILOR 

IMPORTURI 10000 USD 40.232 180.428 45,15EXPORTURI 10000 USD 5.893 29.440 96,66

SURSA:WWW.TJFTZ.GOV

Peste 4000 de firme din peste 1000 de ţări au făcut investiţii în cele 3 zone.

Capitolul 3CHINA UNICĂ

China nu este prima economie care avansează rapid dintre economiile în dezvoltare saudin cenuşa războiului şi a conflictelor interne şi ajunge o putere industrială. În perioada de după alII-lea Război Mondial, Japonia şi Germania (cu ajutorul SUA) au revitalizat industriile răvăşite decătre distrugerile din război şi au reuşi să le transforme în „economii miracol”. Coreea de Sud, HongKong, Taiwan şi Singapore au ieşit de sub ocupaţia Japoniei şi au devenit „tigri” sau „micii

dragoni”, cu economii cu dezvoltare rapidă şi nivel de ţară tot mai dezvoltat. Taiwan a reuşit săsuporte un influx major de continentali în1949, în timp ce Coreea de Sud a rezistat războiului şiinsurgenţei şi s-a transformat dintr-o societate agrară într-o putere industrială. Ambele au beneficiatde ajutorul SUA dar au fost capabile să menţină progresul. Thailanda, Malayesia, Indonezia, Filipineşi Vietnam au fost şi ele denumite „noua generaţie de tigri” cu destinul de a urma drumul Coreei deSud, Taiwanului, Singapore si Hong Kong-ului, deşi criza financiara din Asia şi revoluţia socială

34

Page 34: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 34/100

.le-a încetinit progresul. Mai recent, India a lansat primele sale reforme serioase şi este în competiţiecu alte state pentru investiţiile multinaţionale.

Este ceva special în legătură cu China atunci? Este doar o za din lungul lanţ aleconomiilor în plină ascensiune care va preda ştafeta noilor economii miracol – Vietnam sau India?Va ajunge China un „tigru de hârtie”?semănând cu o Japonie stagnantă sau cu micii dragoni ce au

urmat crizei asiatice. Dacă această ţară este doar o economie în dezvoltare în ascensiune atunciimpactul său ar trebui să fie temporar limitat şi mai presus de toate previzibil în forma sa deevoluţie. Aceasta în schimb, va face mai uşor să se înveţe din impactul predecesorilor Chinei să-şievalueze competitivitatea, vis-a-vis de adversarii actuali şi să elaboreze strategii şi tehnici să rezolveaceste provocări.

Evoluţia Chinei la începutul secolului XXI este diferit şi are mai multe în comun cuevoluţia SUA în secolul XX decât cu evoluţia vecinilor asiatici, repercusiunile progresului suntmonumentale; unicitatea Chinei şi a ascensiunii sale îşi are rădăcina numai în imensa sa populaţie;în fond India a trecut de pragul de un miliard. Nu îţi are rădăcinile în economia sa mare sau înascensiunea sa rapidă, deşi combinaţia acestor factori este apreciată în cazul Chinei. Ce esteexcepţional la China este legat de moştenirea sa, diferitele sale instituţii, aspiraţii înalte şi ocombinare unică a resurselor, capabilităţilor şi a puterii sale de negociere. Unicitatea sa vine şi dinsincronizare. Urmează un drum ascendent într-o perioadă de accelerare dramatică în globalizare,într-o perioadă în care multe instituţii multinaţionale se înfiinţează. Este o perioadă foarteimportantă deoarece asistăm la o realizare semnificativă a geopoliticilor şi la o presiune crescătoareasociată restructurarea economică în ţările industrializate, în special SUA. Acest mănunchi deevenimente interdependente este fără precedent: este foarte puţin probabil să poată fi replicat în altăparte în curând.

China este singura ţară comunistă (cu o economie atât de deschisă) care are o creştere

economică atât de rapidă. Este o economie cu un regim autoritar care caută, deşi cu dificultate, sămenţină controlul asupra libertăţii individuale şi de exprimare deşi deschide tot mai multe segmenteale activităţilor economice către exterior. Este singura ţară care anual atrage un număr tot mai marede investiţii străine, mai multe decât în orice altă piaţă, dezvoltată sau în dezvoltare. China primeştede asemenea şi tehnologie într-un ritm nemaivăzut, mai ales că nu este considerată un aliat pentruacei investitori. Şi dintre toate economiile din ultimii 50 de ani, China este de departe cea maiambiţioasă în a-şi îndeplini scopul.

Înţelegerea experienţei predecesorilor săi atât pe pieţele naţionale cât şi pe celeinternaţionale şi evaluarea eficienţei lor este importantă nu numai pentru demonstrarea unicităţii

Chinei. Comparaţia este vitală şi pentru identificarea ţelurilor propuse de guvernul Chinez şimodelele, strategiile pe care le urmează efortul său continuu de a se dezvolta atât naţional cât şi înexpansiunea sa pe pieţele externe.

3.1. Dragonii economici ai Asiei

O analiză a evoluţiei economice actuale relevă fenomene deosebit de complexe, uneorichiar contradictorii. Unele state înregistrează succese economice remarcabile, dezvoltându-şi

35

Page 35: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 35/100

anumite ramuri în ritmuri deosebite altele au cunoscut o evoluţie spasmodică (Asia de Sud-Est) sauo recessiune accentuată (ţările Sahelului).

Unul dintre fenomenele actuale este tripolizarea economiei mondiale. În sec XIX Europaconstituia polul economic al lumii, cu o dinamică datorată revoluţiei indusriale şi dezvoltării ştiinţeişi tehnicii. Această poziţie dominantă a deţinut-o până în prima jumătate a sec. XX când s-a conturat

un al doilea pol de putere economică în America de Nord, cu exponentul său Statele Unite,economia mondială devenind astfel bipolară.A doua jumătate a sec. XX a fost marcată de expansiunea economică miraculoasă a unui

grup de state din estul şi sud-estul Asiei, cu o dinamică economică ascendentă, rapidă şi extrem deeficientă, grup cunoscut şi sub denumirea de “Dragonii economici ai Asiei”. S-a creat în scurt timpcel de-al treilea pol al economiei mondiale, la care se ataşează progresiv China, ţară cu un dinamismeconomic fără precedent, care o propulsează treptat spre vârfurile economiei lumii. Dacă până nudemult, acum câteva decenii, factorii naturali (resurse, clima, sol) şi umani erau preponderenţi, înprezent factorii care determină dezvoltarea economică sunt cei politici şi financiari.

Colapsul socialismului din ţările Europei s-a declanşat pe fondul unei politici economiceiluzorii, dar şi pe fondul plafonării societăţilor comuniste la un nivel de viaţă scăzut. Mutaţiilepolitice radicale au determinat recesiune economică şi încercări mai mult sau mai puţin reuşite derestructurare ale unor economii necompetitive şi supercentralizate. Adaptarea la mecanismeleeconomiei de piaţă s-a realizat diferenţiat, convulsiv, cu mari sacrificii sociale şi drumul este încăanevoios. Factorul uman a avut un rol determinant în dezvoltarea Japoniei, “dragonilor”, Chinei,unde un potenţial uman deosebit a intrat cu succes în angrenajul complicat al economiei de piaţă,standardizându-şi producţia industriale la nivele ridicate ale calităţii şi adaptându-se perfect lacererea mondială.

Evoluţia ascendentă a dragonilor a fost favorizat şi de poziţia Americii faţă de China, pe

care a înconjurat-o cu state puternic dezvoltate, prin investiţii masive în zonă.Alături de Japonia, numele unor ţări mici (Hong Kong – actualmente inclus la China,

Coreea de Sud, Singapore, Taiwan, Macao) au devenit simbolice pentru succesul lor economiccontemporan şi au primit apelativul de “dragoni economici”.

Pe o suprafaţă însumată de numai 136 333 km 2 (aproximativ ½ din România) trăiescpeste 80 000 000 de locuitori, care realizează împreună peste 830 mld $, PNB:- Coreea de Sud – 485,- Taiwan – 284,- Hong Kong -163,

- Singapore – 101,- Macao – 10în 1993, adică aproape dublu cât Africa (431 mld. S în 1993 din care 115 mld. S – Africa de Sud).Sunt ţări mici, devenite remarcabile puterii economice, financiare şi comerciale şi care deţin 9% dincomerţul mondial (7% Japonia). Dezvoltarea lor economică s-a bazat pe un ritm foarte înalt alcreşterii producţiei industriale într-un timp foarte scurt.

Cauzele care au favorizat progresele economice rapide sunt multiple :

36

Page 36: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 36/100

- o poziţie geografică privilegiată – toate sunt pe rutele comerciale spre Japonia, China,SUA şi Australia, iar unele au poziţie strategică deosebită. (Singapore);

- infarstructurile de decolare economică create în anii ’60;- un ajutor financiar şi tehnologic consistent din partea S.U.A.;- politica economică transparentă;

- politica fiscală a statului extrem de avantajoasă pentru investiţii;- forţa de muncă ieftină, disciplinată, conştiincioasă, calificată sau cu posibilităţi decalificare;

- orientarea producţiei industriale spre export (devenit aproape un scop în sine);- accesul liber pe piaţa S.U.A. şi apoi pe cea vest – europeană;- investiţii masive din partea Japoniei, SUA, a ţărilor arabe exportatoare de petrol;- un accent particular pe cercetare şi învăţământ;- inserţia benefică a statului care acordă facilităţi faţă de impozite, terenuri în poziţii

avantajoase;- promovarea unui control tehnic de calitate foarte exigent;- promovarea unor politici comerciale de dumping;- integrarea societăţilor în companii puternice etc.

Modelul dezvoltării economice a fost preluat de la japonezi, mizând pe investiţii masiveşi tehnologice de vârf şi pe calificarea forţei de muncă. Conducerile acestor ţări au sprijinit masivformarea cadrelor calificate şi a specialiştilor şi în primul rând au lichidat analfabetismul. Salturilerealizate spre exemplu în Coreea de Sud în decursul mai multor generaţii sunt uluitoare (96% dinpopulaţia adultă este alfabetizată). Aceste state au adoptat foarte rapid noile tehnici ale informaticiişi ale comunicaţiilor şi tranzacţiilor prin internet, fiind printre cele mai “computerizate” din lume

(Singapore: 458 computere la 1000 de locuitor). Având de guvernat popoare al căror respecttradiţional pentru muncă şi educaţie constituie un avantaj esenţial, guvernanţii acestor ţări au alocatponderi foarte mari din PNB penru învăţământ şi cercetare în anii ’60 – 70’.

O reflectare a creşterii standardului cultural este ilustrată de scăderea masivă a natalităţii,mortalităţii, a mortalităţii infantile şi creşterea duratei medii a vieţii.

Tabelul 5. Evoluţia indicatorilor demografici în perioada 

Indicator Coreea de Sud Taiwan Hong

Kong

1990 1950 1950 1990 1950 1990

Natalitate %15

32 17 45

38

12

Mortalitate%6

330

 20 5

16

010

37

Page 37: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 37/100

MortalitateInfantilă %

 19

1150 115 21

76

779

Speranţa deviaţă (M F)

668 – 77

446 – 49 39 – 42 69 - 73

557 – 65

775 – 80

Pondereatinerilor 64

447

 47 63

537

533

Este o evoluţie demografică de tip occidental, cu un comportament spontan. Dacă alteţări sud-est asiatice au o demografie progresivă, aceste state, care au făcut salturi imortante pe liniacivilizaţiei, tind spre un echilibru demografic, depăşind faza tranziţiei.

Totuşi, ritmurile de dezvoltare ale dragonilor au cunoscut şi perioade de fluctuaţii,datorate unor crize financiare ( 1996 – 1998 ), sau datorită recesiunii economice mondiale survenităîn urma atentatelor criminale din 11 sept. 2001.

3.1.1.Coreea de Sud

De la statutul de colonie a Japoniei, Coreea de Sud a ajuns a unsprezecea putereeconomică şi a douăsprezecea putere comercială a lumii (2,32% din volumul comerţului mondial).

Ţara a avut o istorie recentă zbuciumată. Între 1910 şi 1945 a cunoscut perioada neagră acolonizării japoneze, iar între 1950 şi 1953 a avut războiul nimicitor cu Coreea de Nord. La 27 iulie1953 s-a încheiat armistiţiul de la Panmunjon, încă în vigoare, deşi între cele două părţi au existatnumeroase runde de convorbiri, rămase fără un rezultat concret.

După războiul civil, a început o campanie susţinută de dezvoltare economică, în paralelcu un program ambiţios de promovare a învăţământului şi cercetării ştiinţifice. Dezvoltarea

economică a început prin apariţia unor mari conglomerate de firme care şi-au concentrat atenţiaasupra exporturilor. Au început prin lucrări de construcţii în străinătate şi au ajuns în prezent la oproducţie de nivel tehnologic ridicat în domeniul aparaturii electronice şi automobilelor. Şi astăzieconomia sud-coreeană este dominată, în proporţie de 70%, de marile conglomerate economice,numite „chaebol”.

Firmele mari au penetrat agresiv pieţele externe, ajungând să-i concureze pe japonezi pepiaţa americană şi vest-europeană. Concurenţa cu Japonia a devenit acerbă. Alături de SUA, Coreeade Sud este vocea cea mai vehementă care pledează pentru deschiderea pieţelor japoneze pentruproduse de import. Pe de altă parte, piaţa lor internă este bine protejată şi tot după model japonezsunt impuse restricţii la importuri, invocându-se protecţia mediului înconjurător. Deschiderea pieţeipentru importurile de orez, în condiţiile neacordării de subvenţii compensatorii a stârnit protesteleagriculturilor şi studenţilor.

Între 1990 şi 1998, PNB a crescut cu peste 200 mld. $, de la 237 mld. $ la 485 mld. $(17500 $/loc. în 2001), perioadă în care a depăşit India, Mexicul, Olanda, şi Rusia (17500 $/loc. în2001). (Rusia a scăzut din 1990 de la 528 mld. $ la 394 mld. $ în 1998, dar pe fondul unei slabedezvoltări economice şi a unei inflaţii fulminante).

38

Page 38: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 38/100

Volumul comerţului exterior este de aprox. 280 mld. $, 141 mld. $ export şi 138 mld. $import, asigurându-I un loc fruntaş în ierarhia mondială.

Modelul economic sud-coreean (un alt miracol economic sud-est Asiatic) se pare că afost copiat după cel japonez şi presupune o coordonare foarte precisă între stat, finanţe şi activitateaeconomică şi socială. Un rol deosebit de important l-a avut în stimularea producţiei ajutorul

financiar american, ca şi prezenţa bazelor şi soldaţilor americani (care au stimulat cererea şiproducţia de bunuri de larg consum şi servicii). Astăzi cererea internă este foarte ridicată şi o partedin producţia destinată altădată exportului este dirijată spre piaţa internă.

În mare parte, capitalul sud-corean este plasat prin investiţii în străinătate: China(zonelelibere), Indonezia, Malaysia, Thailanda, în ţările est-europene (în România peste 50 mil. $ întelecomunicaţii, firma Daewoo). În Europa, în 4 ani (1992-1995) a investit 540 mil. $, peste tot undeexistă oportunităţi de investiţii. În interiorul ţării s-au creat 10 zone libere, cu 1631 întreprinderi şipeste 1 mil. de angajaţi. S-au dezvoltat firme şi întreprinderi foarte puternice, cu activităţidiversificate. Dintre primele 500 de mari întreprinderi din lume, 25 sunt sud-coreene. (Samsung estemai important în prezent decât Renault, având 9 uzine în Europa, iar centrul de coordonare a fostplasat la Londra.)

Producţia industrială este diversificată, dar excelează în construcţiile de maşini (auto,construcţii navale, electronică). În producţia de automobile, Coreea de Sud a intrat în grupul marilor producători, cu 3,1 mil. buc. produse în 2001, locul 5 pe Glob (a devansat Rusia, Italia, MareaBritaniei). Firme mari, ca Hyundai, Kia, Daewoo au devenit bine cunoscute pe plan internaţional şiau câştigat progresiv segmente de piaţă pe toate continentele. Dar, în ultimii ani, firma Daewoo aavut dificultăţi care au adus-o la faliment şi a fuzionat cu GMC. Industria auto sud-coreeană apătruns pe piaţă cu modele fiabile şi relativ ieftine, care se schimbă şi reînnoiesc la 2-3 ani. Hyundaiva produce 1,2 mil. într-una dintre cele mai mari uzine de pe Glob, la Ulsan. Industria auto este

susţinută de o producţie importantă de oţel, de cca 43mil. t, realizată în oţelării moderne, dominatăde conglomeratul POSCO (Pohan Iron and Steel Company).

La construcţii navale ocupă locul al II-lea pe Glob, cu 12 mil. t/2005, în şantierele de laPusan, Ulsan, Seul, Inchon, realizând mineraliere şi petroliere, dar şi nave specializate.

Industria electronică este reprezentată mai ales prin trei firme mari: Samsung (cuinvestiţii şi în industria auto la Pusan), Goldstar (cu 30% din valoarea exportului de produseelectronice) şi LG. Concentrarea industriei electronice este una dintre cele mai reprezentative, laSeul – Kyongi se realizează 75% din totalul producţiei. Importante sunt şi producţiile de ciment (51mil. t), energie electrică (267 mld. kW/h) şi de textile, unde ocupă locul III pe Glob, cu peste 60

mld. $ în balanţa exportului.În ultimii ani, Coreea de Sud a cunoscut unele convulsii economice şi sociale, legate de

criza financiară din sud-estul Asiei şi de conjuncturile mondiale. În decembrie 2000, DaewooMotors a intrat în faliment, iar în aprilie 2001 Dong-ah Construction la fel. Ritmul de creştereeconomică a scăzut de la 10% în 1999, la 8% în 2000 şi doar 4% în 2001. Dar exporturile şiconsumul intern au rămas la un nivel bun, fapt ce întreţine speranţa unei revigorări a producţieiindustriale.

39

Page 39: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 39/100

3.1.2. Taiwan

Mica Chină este o insulă (Formosa) de 36 000 km2, cam cât Belgia sau Elveţia, despărţită deChina continentală prin strâmtoarea Formosa, largă de 150 km. Teritoriul este în mare parte muntos,iar terenurile arabile nu reprezintă decât 25% din suprafaţa insulei.

Este o ţară dens populată, având 22,2 mil. loc. şi o densitate medie de 626 loc/km

2

, cu unPNB de 314 mld. $ şi 14 100 $/loc.Ocupat de Japonia la sfârşitul secolului al XIX-lea, Taiwanul a fost retrocedat Chinei în

1945. În 1949 Chang Kai Shi împreună cu naţionaliştii anticomunişti s-au refugiat în insulă şi deatunci coexistă două state chinezeşti. Chiar dacă nu a fost recunoscut şi nu a întreţinut relaţiidiplomatice cu majoritatea statelor lumii, a avut o inserţie crescândă în marile fluxuri comercialemondiale, fapt ce i-a permis contacte strânse cu un mare număr de ţări industrializate sau în curs dedezvoltare.

Agricultura a fost motorul dezvoltării Taiwanului. Ocupaţia japoneză a orientat economiaspre o agricultură diversă şi de înaltă productivitate pentru a satisface cererea crescândă de produsealimentare a Imperiului nipon. Au creat vaste sisteme de irigaţii, uzine pentru producerea deîngrăşăminte, centrale electrice, o infrastructură rutieră şi o industrie agro-alimentară. Între 1952 şi1984, producţia agricolă a crescut cu 300%.

De la jumătatea anilor 50, activitatea economică a fost relansată prin promovareaexporturilor. O sumă de măsuri speciale au încurajat producţia destinată exportului: împrumuturipreferenţiale, taxele vamale obţinute din importuri au fost destinate susţinerii exportului,privatizarea întreprinderilor şi devalorizarea monedei naţionale pentru o mai bună liberalizare acursului de schimb. În acelaşi timp structura comerţului exterior a fost substanţial modificată. Dacăîn 1952 produsele industriale reprezentau doar 10% din exportur, în prezent acestea reprezintă peste

90%, contribuind decisiv la excedentul balanţei comerciale.Dezvoltarea economică a fost susţinută prin investiţii străine masive: SUA (41,4%), Japonia

(20,4%), Europa (16,6%), chinezi din alte ţări (Hong Kong, Singapore, 7,1%), alte investiţii(14,5%). Pentru investitorii străini au fost amenajate perimetre speciale, privilegiate: zona Kaoshungîn SV, Nantze şi Taichung. După 1980, a fost creat parcul ştiinţific Hsinchu, cu obiective principaleîn domeniul industriilor de vârf: electronică, maşini unelte de înaltă tehnicitate, aparate de precizie,chimie fină, farmaceutică, metale rare, energetică nucleare, aeronautică şi alte domenii de ultimăgeneraţie tehnologică.

Ritmurile de creştere globală au fost în anii 60 – 65 de 8,5%, în 70 – 75 de 10,2%, 80 – 85 de

6%, dar a scăzut la mai puţin de 4% în ultimii ani. Producţia industrială a crescut, în schimb, înritmuri mai alerte: între 1963 şi 1972 a avut ritmuri care au depăşit 15% anual, realizând salturiextraordinare ale producţiei, în special a celei industriale.

Statul este la originea a jumătate din investiţii, dar pentru Taiwan, ajutorul american a fostpiatra de temelie a dezvoltării. S-a ajuns în prezent la situaţia că Taiwanul deţine de 5% din piaţaamericană, ceea ce înseamnă un excedent comercial de peste 10 mld. $. (50% din exporturi seîndreaptă spre SUA).

40

Page 40: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 40/100

Orientările industriei spre produse competitive a cunoscut mai multe etape: după succesul însemiconductori şi în domeniul informaticii urmează, promovarea actuală a biotehnologiei, curespectarea unor norme stricte de protecţie a mediului şi transformarea ţării în „Green Silico Island”.

Şi alte producţii sunt importante: computere (12 mil. buc/an), energie electrică (145 mld.kW/h, din care 39 mld. – nucleară), oţel (16 mil. t), auto (0,5 mil. buc./an), nave (1 mil. t/an), textile

sintetice (3,2 mil. t), ciment (19 mil. t), hârtie.Relaţiile cu China rămân încă tensionate în plan politic. În plan economic se menţin foartebune: schimburi comerciale de 22 mld. $ în 2000, investiţii taiwaneze în China de 60 mld. $ în 2001.

3.1.3. Singapore

Este o insulă de 648 km2 situată în strâmtoarea Malacca, din care cca 1/5 este ocupată deoraşul Singapore şi are o populaţie de 4 mil. locuitori, care realizează un PNB de 101 mld. $,reprezentând cca 30 000 $/loc.

Între 1867 şi 1965 a fost colonie britanică (în 1963 inrtă în federaţia Malayeză şi iesedupă doi ani), iar din 1965 este stat independent.

Situat într-o poziţie geografică şi ştrategică cu totul deosebită, la confluenţa spaţiuluiasiatic cu cel pacific, la încrucişarea unor importante drumuri comerciale mondiale, Singapore este ointerfaţă între Occident şi Orient.

Dezvoltarea sa economică se bazează pe industria prelucrătoare şi pe servicii şi constituieuna din plăcile turnante ale comerţului internaţional şi în acelaşi timp una din marile antreprize aleAsiei. Portul său ocupă locul 2 pe Glob ca volum al mărfurilor tranzitate: 326 mil. t/2001 (179 – descărcate; 147 – încărcate ). Un alt atu al dezvoltării îl constituie computerizarea totală al activităţiieconomice şi financiare, având o circulaţie extrem de rapidă a informaţiei şi banilor. Cu 458 de

computere la 1000 de locuitor, Singapore ocupă primul loc pe Glob la informatizarea activităţilor (aproape fiecare domiciliu are cel puţin un computer).

Industria prelucrătoare se remarcă prin rafinarea petrolului din import,în cadrul căreiaposedă al III-lea mare complex petrochimic al lumii, cu o capacitate de rafinare şi prelucrare de 55mil. t/an.

Industria electronică realizează aparate de radio, TV, componente pentru tehnică decalcul, tehnică de telecomunicaţii, etc. Acest sector a avut o dezvoltare exponenţială, realizând în1999 produse în valoare de 70 mld. $, dar în ultimii ani se constată o reducere a producţiei datorităreducerii cererii pe plan mondial, concurenţei altor producători şi saturării pieţii interne.

Singapore este un activ centru financiar, bancar, de transport, telecomunicaţii, reparaţiinavale şi service de escală. Atragerea investiţiilor străine a fost atât de puternică, încât s-a depăşitcapacitatea spaţială şi umană oferită de statul singaporez. Au fost transferate astfel investiţii îndomenii de vârf tehnologic în unele insule din statele vecine în nord – în Malayzia – insula Johor şiîn sud în Indonezia, în insulele Riau şi Batam, formând împreună “triunghiul creşterii”.

Creşterea economică a fost de 10% pe an în 1993 şi 1994,a scăzut uşor o perioadă, apoi arevenit la 10% în anul 2000.

41

Page 41: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 41/100

Turismul este extrem de activ: Singapore Air Lines transportă peste 20 mil. pasageri/an,iar cei 6,5 milioane de turişti/an aduc peste 6 mld. $ venituri. Este şi un centru al cumpărătorilor datorită unor preţuri avantajoase, mai ales pentru angrosişti. Valoarea comerţului exterior a fost de271 mld. $ în anul 2000, ceea ce reprezintă 2,14% din valoarea schimburilor mondiale.

Dar efectul de feed-back al unei dezvoltări exponenţiale a industriei electronice începe să

se facă simţit. Piaţa internă este prea mică, nu absoarbe decât 20% din producţie şi nu poatecompensa căderea exporturilor. Se fac eforturi pentru diversificarea partenerilor comerciali şi înultimii ani, Singapore s-a orientat spre relaţii de schimb mai ales cu Australia şi Noua Zeelandă,Uniunea Europeană şi China, unde Singapore a devenit un investitor important.

Societatea din Singapore se bazează pe valorile confucianismului, deoarece mareamajoritate a populaţiei este de origine chineză (societatea înaintea individului, cultul familiei,educaţie înainte de toate, cultul muncii, încrederea totală în şefi, etc.).

3.2. China şi Uniunea Europeană

Relaţiile Uniunii Europene cu China au la bază comunicarea din 1998 intitulată„Construirea unui parteneriat cuprinzător cu China”, completată de strategia propusă de Comisie„Strategia Uniunii Europene faţă de China: Implementarea Comunicării din 1998 şi paşii viitori aiunei politici UE mai eficiente” (COM ( 2001) 265), având următoarele obiective:

-angajarea Chinei în comunitatea internaţională prin actualizarea dialogului politic;-sprijinirea tranziţiei Chinei spre o societate deschisă bazată pe statul de drept şi

respectarea drepturilor omului şi a democraţiei;-integrarea Chinei în economia mondială, prin aducerea ei în sistemul mondial al

comerţului şi prin sprijinirea proceselor de reformă economică şi socială;

-folosirea mai eficientă a asistenţei financiare europene;-creşterea profilului UE în China.

Dezvoltarea economică rapidă a Chinei în ultimii douăzeci de ani a avut un impactsemnificativ asupra relaţiilor comerciale şi economice UE-China. Relaţiile bilaterale au crescut demai mult de şaizeci de ori de când au început reformele în China în 1978, şi au fost în valoare de210 de miliarde de € în 2005. UE a pornit de la un surplus de comerţ, la începutul anilor 1980 şi aajuns la un deficit de 106 de miliarde de € în 2005, cel mai mare deficitul comercial cu oricepartener. Per total, China este acum al doilea mare partener comercial al Chinei, după SUA, şi UE şiChina a devenit cel mai mare partener comercial în 2004. În ultimii ani, companiile UE au investit

considerabil în China (fluxurile anuale de ISD utilizate de aproximativ 4 miliarde de dolari în medieîn ultimii 5 ani), aducând stocurilor de ISD ale UE, la peste 35 de miliarde de dolari.Deficitul comercial al UE reflectă, printre altele, efectele obstacolelor în calea accesului liber 

pe piaţa Chinei. Politica UE în acest domeniu are ca scop liberalizarea comerţului şi a fluxurilor deinvestiţii. Obiectivele-cheie includ eliminarea barierelor la importurile de anumite bunuri (controlulpreţurilor, discriminatorii, necesitǎţi privind înregistrarea, standarde sanitare arbitrare), îndepărtareaobstacolelor din calea investiţiilor (restricţii geografice, necesitǎţi privind companiile cu capitalcomun, procedurile discriminatorii de acordare a licenţelor, închidere a anumitor sectoare

42

Page 42: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 42/100

cetăţenilor străini , Reglementările restrictive de schimb valutar), precum şi îmbunătăţirea mediuluide afaceri (de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală etc.)

La data de 19 mai 2000, China a încheiat un acord bilateral privind accesul pe piaţă cu UE, opiatră de hotar a Chinei în procesului de aderare la OMC. UE a salutat aderarea Chinei laOrganizaţia Mondială a Comerţului la sfârşitul anului 2001, care a venit după 15 de ani de negocieri

dure. Aderarea Chinei a fost un salt istoric, pentru a OMC, mǎrind extinderea OMC la 1,3 miliardede oameni într-un singur pas. Calitatea de membru aduce beneficii atât Chinei cât şi partenerilor comerciali, a cimentat locul Chinei în cadrul economiei globale şi a asigurat un mai mare grad decertitudine pentru comercianţii din China şi din întreaga lume. Pentru ca aceste beneficii sǎ fie pedeplin realizate, este esenţial ca China sǎ implementeze condiţiile sale de aderare la timp şi într-omanieră comprehensivă. În acelaşi timp, Uniunea Europeană doreşte să sprijine China în aceastǎsarcină greoaie, atât prin dezvoltarea unor dialoguri sectoriale în domenii economice cheie şi prinintermediul UE-China Co-operation Programme. Un dialog structurat anual privind drepturile deproprietate intelectuală (DPI) a fost realizat la a şasea întâlnire la nivel înalt UE-China în 2003 şi afost înfiinţat de grup de acces pe piaţǎ la un nivel înalt în 2005.

China este singura şi cea mai importantǎ provocare pentru politica comercială a UE. China s-a relansat nu numai ca a treia economie din lume şi al patrulea exportator, ci şi ca o putere politicădin ce în ce mai importantǎ. Relaţiile comerciale UE-China au crescut dramatic în ultimii ani. Chinaeste acum al doilea partener comercial al UE dupǎ SUA şi cea mai mare sursǎ de importuri. UE esteprintre cei mai mari parteneri comerciali ai Chinei . În 2008, UE şi China a lansat un nou mecanismstrategic de conducere a politicii economice şi de comerţ . Piaţa deschisǎ a Uniunii Europene a fostun mare contribuitor la exporturile în creştere ale Chinei. De asemenea, UE a beneficiat de creştereapieţei chineze şi UE se angajează să deschidă relaţiile comerciale cu China. Cu toate acestea,impinge China sǎ respecte drepturile de proprietate intelectuală şi să îşi îndeplinească obligaţiile

OMC.În cadrul schimburilor de mărfuri UE a exportat mărfuri către China 2007 în valoare de €

71,6 miliarde şi UE a importat mărfuri din China 2007 în valoare de € 230,8 miliarde de euro.UE a importat din China în principal bunuri industriale: maşini şi echipamente de transport

şi diverse articole fabricate. Exporturilor UE în China sunt, de asemenea, concentrat pe produseindustriale: maşini şi echipamente de transport, diverse bunuri şi produse chimice.

Comerţul cu serviciiServiciile exportate de UE către China 2006au avut valoarea de € 12,4 miliarde

UE a importat servicii din China 2006 cu valoarea € 11,2 miliarde

Investiţii străine directeUE a investit în China în 2006 € 6 miliarde de euro iar China a investit în UE în 2006 € 2,1 miliardede euro.Tabelul 6. Relaţiile de comerţ UE-China în perioada 2000- 2005 Source: EUROSTAT)

Comerţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005

43

Page 43: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 43/100

exterior alChinei cuUE(milioanede euro)

Importuri 4.369 81.620 89.610 105.389 127.444 158.098Exporturi 5.758 30.554 34.869 41.170 48.189 51.796Balanţ 48.611 -51.066 -54.741 -64.219 -79.255 -106.302

Sursa EUROSTAT

Se observă o balanţă pasivă în ultimii ani, ceea ce reflectă relţiile comerciale tot maistrânse dintre China şi UE. China tinde să deţină un procent tot mai mare în importurile în U.E. ceeace relevă deschiderea sa către un comerţ liber cu parteneri de pe orice meridian.

3.3. China versus Japonia

China este cel mai important partener comercial al Japoniei, înaintea SUA , schimburiledintre cele doua state totalizând 240 miliarde de dolari în 2006.Comerţul dintre China şi Japonia acrescut continuu in acesti ani.În 2004, Japonia exporta în China bogăţii în valoare de 8,0 trilioanezen si importa din China marfuri in valoare de 10,1 trilioane yen.Deficitul comercial a crescut la 2,2trilioane.China este a doua mare ţară care importă din Japonia , iar Japonia depinde de China ,adica6,3 procente din exporturile sale se indreapta spre China, in anul 2000 si 13,1 procente in 2004.

Rusia ,China si India sunt pe cale să consolideze un parteneriat gigantic, menit săcontrabalanseze puterea economică si politică a SUA, dominate pe plan mondial după încheiereaRăzboiului Rece.Cele trei ţări deţin în total 40 de procente din populaţia lumii, o cincime dineconomia mondială si mai bine de jumătate din armamentul nuclear.

China şi India vor fi furnizori giganti de produse si servicii.Foamea lor de materie prima vafi alimentata de doi giganţi ai resurselor , Rusia si Brazilia.

Chinezii par să aibă o raportare la timp diferită faţă de europeni. Timpul lung prevalează,chinezii gândesc în perioade generoase de timp. China duce o politică pe termen lung, care ar puteacuprinde două stagii. În prima etapă, China trebuie să îşi creeze o bază economică, să îşi multipliceresursele financiare pentru a se putea dezvolta strategic şi afirma politic. După aceea, China se poatemanifesta ca o mare putere, la nivel regional şi global. Prima etapă este oricum departe de a fi

încheiată.În planul relaţiilor internaţionale se vede deja o ofensivă discretă a Chinei. Chinezii au

investiţii în Africa şi America Latină şi relaţii politice bune cu lideri din aceste zone. Tenacitatea şiperseverenţa chineză dau roade. Companiile chineze extrag petrol, exportă sau construiesc fabrici şistrăzi în Angola, Gabon, Sudan, Africa de Sud. Politica chineză include şi pregătirea unei eliteafricane pregătite în China: 10.000 de studenţi africani studiază în universităţi chineze în fiecare an.Din 15 miliarde de dolari investiţi în Africa anul trecut, aproape 1 miliard au fost investiţii chineze,

44

Page 44: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 44/100

China având relaţii diplomatice cu 47 din cele 53 de ţări de pe continentul negru. Tot ce cere Chinaeste recunoaşterea drepturilor sale asupra Taiwanului şi unda verde pentru investiţii chineze şicomerţ. Oriunde alţii lasă terenul gol, chinezii îşi sporesc prezenţa. Din primele 15 firme străine careoperează în cea mai mare ţară din Africa, Sudan, 13 sunt chineze. În schimbul petrolului extras dinaceastă ţară, China acorda sprijin politic guvernului de la Khartoum când Consiliul de Securitate, în

care China este membru permanent cu drept de veto, intenţionează să adopte o linie mai tranşantăfaţă de guvernul sudanez pentru a opri atrocităţile din Darfur şi a încheia definitiv procesul de pacecu rebelii din Sud. China începe să arate că este un jucător global, chiar dacă nu dispune încă deatuuri să joace tot timpul în divizia A. Demersurile politice şi economice sunt sprijinite şi printrupele cu care China contribuie la misiunile ONU de menţinere a păcii, de pildă în Liberia şiRepublica Democratică Congo, ţări bogate în resurse. China intenţionează anul acesta să trimitătrupe sub stindardul ONU şi în Sudan. sub stindardul ONU şi în Sudan. 

Dincolo de încercarea de a-şi constitui propria zonă de influenţă, China s-a lansat încooperări regionale. În 2001, a încheiat cu Rusia şi patru din "stanurile" din Asia Centrală un acordde cooperare. Organizaţia pentru cooperare convenită la Shanghai prevede contraponderea Americiiprin cooperare politică, economică, ştiinţifică şi tehnologică între membri. Foşti aliaţi din timpulRăzboiului Rece ai SUA, chinezii s-au aliat cu ruşii, care le furnizează majoritatea importului dearmament şi o importantă parte a petrolului şi gazelor.

Graficul 6. Graficul comerţului exterior al Japoniei pe regiuni sau ţări

45

Page 45: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 45/100

În ceea ce priveşte comerţul cu marile ţări străine şi regiuni în ultimii ani, Japonia aînregistrat un excedent continuu comerţul în cadrul schimburilor comerciale cu Asia, SUA şi UE. Pede altă parte, Japonia a înregistrat un deficit continuu în comerţul cu Orientul Mijlociu şi Oceania.

Relaţiie economice între cei doi uriaşi din Asia a crescut constant, în pofida relaţiilor 

politice tensionate. Japonia rămâne cea mai mare putere economică în Asia, cu o economie de $ 4,3trilioane în 2006, faţă de China's $ 2,7 trilioane, conform datelor Băncii Mondiale.

China înlocuieşte SUA ca partener comercial al Japoniei, în 2007, totalizând $ 236,6miliarde de euro, raporteazǎ Organizaţia Comerţului Exterior a Japoniei (JETRO). Potrivitstatisticilor chineze ale autoritatǎţii vamale din China, Japonia a fost cel mai mare al treilea partener de comerţ, în spatele Uniunea Europeană şi Statele Unite în anul 2007.

China a depǎşit Statele Unite având Japonia ca cea mai mare destinaţie de export în2007, pentru prima dată în istoria modernă. Exporturile către China şi Hong Kong combinate auvalorat la 17,4 trilioane de yeni ($ 165,2 miliarde de euro), comparativ cu 16,9 trilioane de yeni în

Statele Unite, în urma Uniunii Europene şi a Statelor Unite, de anul trecut.Exporturile Chinei către Japonia au fost în valoare de $ 102 miliarde în 2007, o creşterede 11,4 la sută faţǎ de anul precedent.

Investiţiile străine directe ale Japoniei în China au fost de $ 6,2 miliarde anul trecut,atingând apogeul în valoare de $ 6,6 miliarde în 2005, în conformitate cu JETRO. Traficul în altădirecţie este relativ nou spaţiu de dezvoltare. Băncile chineze au posibilitatea să investească baniiclienţilor lor în stocurilor şi fondurile mutuale japoneze începând din februarie.

46

Page 46: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 46/100

3.4. China versus SUA

47

Page 47: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 47/100

Chiar şi în aceste condiţii, interesele divergente dintre SUA şi China in Pacific potconduce spre confruntare militară, un al doilea Război Rece fiind iminent, odată cu mutareacentrului geostrategic de gravitate din Europa şi Orientul Apropiat spre Asia. Argumentele ar fiinvestiţiile de 30 de miliarde de dolari ale Chinei, în 2005, în industria de apărare şi în dezvoltareacapacităţilor militare cu vocaţie de proiectare a forţei la distanţă: rachete, submarine şi avioane de

vânătoare. Este o dovada a unui spirit beligerant alocarea a 10% mai mult în fiecare an bugetuluiapărării? China îşi dă seama că, dacă vrea să fie credibilă politic, trebuie să fie puternică şi militar,nu doar economic. Raţionament pe care Uniunea Europeană nu pare să îl împărtăşească cândmajoritatea ţărilor membre sunt puse în faţa problemei de a investi în industria de apărare, cercetarestrategică sau constituirea unei forţe militare comune. Este adevărat, China se află pe locul patru înlume în privinţa bugetului alocat apărării şi are cea mai mare armată din lume - 2,5 milioane deoameni. Dar, chiar şi în aceste condiţii, China nu cheltuieşte pe apărare decât 10% din cât alocăanual Congresul SUA Pentagonului. .

Înţelepciunea chineză spune să amâni bătăliile pe care nu este sigur că poţi să le câştigi.China trebuie să se concentreze asupra unei strategii de creştere economică. Odată creatfundamentul economic, China ar putea trece la altă etapă în care să aibă o atitudine mult maiofensivă în politica internaţională. Pentru moment nu îşi permite să îşi sperie actualii partenerieconomici, depinzând de investiţiile străine, în special ale SUA, Europei, Japoniei şi ale "tigrilor"asiatici, care urmăresc cu atenţie mişcările Chinei şi ar amenda imediat orice politici militarehazardate sau o politică însoţită de iz imperialist. .

În ciuda vocilor alarmiste, cel mai probabil însă competiţia dintre China şi SUA nu va fimilitară, ci se va exprima economic. O rivalitate susceptibilă să fie tranşată, ca şi în cazulrăzboaielor economice dintre SUA şi Uniunea Europeană în privinţa exportului de brânza, banane,

oţel sau a subvenţiilor pentru Boeing sau Airbus, prin mijloace de negociere şi compromis în cadrulOrganizaţiei Mondiale a Comerţului, din care face parte şi China din 2001. Aşa cum România s-atransformat în ultimii 15 ani prin reforme care să încorporeze, sub presiunea integrării europene, înlegislaţia şi practica internă standardele Uniunii Europene, în mod similar China a trebuit să îşideschidă şi mai mult piaţa şi să adopte reforme care să îi permită aderarea la Organizaţia Mondială aComerţului.

Oficialii chinezi, dar şi chinezii de rând, par să fie mai curând orientaţi spre o viaţă maibună şi succes prin afaceri, deşi recentele manifestaţii anti japoneze din China au arătat că există unrezervor plin al naţionalismului care poate scăpa de sub controlul comunist. În fond, şi chinezii

păşesc pe o Terra incognito, ineditul modelului şi particularităţile situaţiei făcând ca experimentullor să se construiască din mers, prin încercări şi rectificări.

48

Page 48: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 48/100

Anul acesta, Earth Policy Institute a anunţat că SUA au fost depăşite de China înconsumul de otel, cărbune, carne şi grâne. O competiţie pentru resurse, un război economic e maiprobabil decât o confruntare militară intre SUA şi China. Cele două ţări concurează deja acerbpentru petrolul mondial. China produce 3,3 milioane de barili de petrol pe zi, jumătate din câtconsumă în prezent. Iar nevoile Chinei cresc pe măsură ce economia sa se dilată. O economie în

creştere are nevoie de energie. Modernizarea Chinei şi coeziunea sa internă depind de găsirea de noiresurse de petrol şi gaze. China secondează deja SUA, fiind al doilea consumator de petrol din lume.Cele 20 de milioane de maşini din China vor ajunge, in 2020, 120 de milioane, pe măsură ce maimulţi chinezi o să aibă putere de cumpărare şi vor renunţa la tradiţionalele biciclete. Chiar şi aşa, vor fi departe de cele 230 de milioane de maşini din SUA, în 2001, care consumă 21 de milioane debarili de petrol pe zi. Aceasta la o populaţie de aproape patru ori mai mică decât a Chinei. Nu numaiChina şi SUA au nevoie de mai mult petrol. India şi alte economii în expansiune împărtăşesc seteade energie. Preşedintele Venezuelei, ţara care produce 3 milioane de barili de petrol pe zi, a anunţatcă ar putea reorienta exportul ţiţeiului din ţara sa dinspre SUA către China. Petrolul venezuelianacoperă 10% din necesarul SUA. China extrage deja petrol din ţări africane, acoperind mai bine de25% din nevoile sale actuale. China se află totodată în relaţii de concurenţă pentru petrolul rusesc şidin Kazahstan atât cu Japonia, cât şi cu Uniunea Europeană, traseul unui nou oleoduct făcândobiectul unor negocieri intense. Diverse previziuni, de la colaps intern şi implozie bancară până laconsolidarea economică şi militară ce va conduce spre un conflict inevitabil cu actuala superputeremondială, SUA, alimentează strategiile şi viziunile privind viitorul Chinei şi configurarea relaţiilor internaţionale în secolul abia început. Anumiţi analişti prevăd deja decăderea SUA şi triumfulChinei. Unii dintre ei s-au grăbit sa anunţe că, după dominaţia Europei asupra lumii începând dinsecolul al XVII-lea şi cea a Americii începând din secolul al XX-lea, asistăm la următoarea mareschimbare de paradigmă mondială prin mutarea centrului de putere în Asia, cu exponenţii China,

India şi Japonia. .Poate cel mai onest ar fi să recunoaştem că este mai probabil ca centri de putere să se

dezvolte concurând SUA mai degrabă la nivel regional, precum China şi India în Asia, sau UniuneaEuropeană pe vechiul continent, fiind posibilă şi reemergenţa Rusiei. Aceşti centri de putere nu vor fi însă autonomi, ci legaţi prin reţele care îi interconectează prin interese comune.

SUA nu par să fie pregătite sau animate de dorinţa de a preda ştafeta Chinei. În topulcelor 500 de mari companii din lume, doar 15 sunt chinezeşti, marea majoritate fiind americane şieuropene. În ciuda globalizării, SUA sunt în continuare cel mai mare producător mondial,acoperindu-şi în proporţie de 75% propriile nevoi de consum. Alte ţări şi zone ale lumii pot prelua

locul Chinei, dacă vor reuşi să producă mai ieftin şi calitativ mai bine. India are în regiuneaBangalore un al doilea Silicon Valley, unde sunt localizate toate marile companii care produc şioferă servicii în domeniul tehnologiei de vârf. .

Arnold Toynbee, în studiul său comparativ asupra a 26 de civilizaţii care au marcatistoria omenirii, surprinde cauzele care au dus la geneza, creşterea şi decăderea marilor imperii şicivilizaţii dominante de-a lungul istoriei. Suntem avertizaţi că o sursă a ridicării puterilor dominanteîn lume, dar şi a declinului lor, a fost dobândirea sau, respectiv, pierderea coeziunii sociale interne şia unei creativităţi şi vitalităţi deosebite. SUA încă nu par să ducă lipsă de acestea, în timp ce China

49

Page 49: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 49/100

nu poate pretinde că stă foarte bine la toate aceste capitole. Totuşi, deficitul bugetar al SUA şiprezenţa peste hotare a 500.000 de militari americani avertizează asupra disipării resurselor,extinderii şi ambiţiilor nemăsurate, cauze care au condus la prăbuşirea altor mari puteri.

Incontestabil, China va fi o mare putere. Întrebarea este cât de mare. În prezent, nici oţară nu se poate dezvolta în afara realităţii globalizării şi a reţelelor internaţionale. Conflictul, sub

forma unui război convenţional, nu este inevitabil, mai ales când interdependenţa este atât de mare.Nivelul total al investiţiilor americane în China este in prezent de 48 de miliarde de dolari. Nunumai China beneficiază de pe urma investiţiilor americane, ea însăşi investind, în 2004, un miliardde dolari în SUA. Exporturile Chinei în SUA au crescut de 1.600 ori în ultimii 15 ani. China are înbăncile sale rezerve de 600 de miliarde de dolari. Cea mai mare corporaţie americană şi mondială,Wal-Mart, importa anual bunuri în valoare de 18 miliarde de dolari produse în China. Volumulexporturilor UE în China a crescut cu 600% în 15 ani. .

Relaţiile politic tensionate dintre Japonia şi China nu au împiedicat 28.000 de companiijaponeze să investească în regiunea Dalian din sud-vestul Chinei, deschizându-şi sucursale deproducţie. La fel, investiţiile taiwaneze în China continentală şi profitul mutual nu par să ţină seamade fricţiunile politice.

Tabel 7: Relaţiile comerciale ale China cu SUA (miliarde de dolari)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007ExporturileSUA

16.3

19.2

22.1

28.4

34.7

41.8

55.2

65.2

% variaţia 1

8.3

1

8.3

1

5.1

2

8.5

2

2.2

2

0.6

3

2.1

1

8.1ImporturileSUA

100.0

102.3

125.2

152.4

196.7

243.5

287.8

321.5

% variaţia 22.3

2.2

22.4

21.7

29.1

23.8

18.2

11.7

Total 116.3

121.5

147.3

180.8

231.4

285.3

343.0

386.7

% variaţia 22.6

21.4

21.2

22.8

28.0

23.3

20.2

12.7

Sursa The U.S. – China Business Council

În perioada 2000- 2007 exporturile SUA către China au scăzut, cu variaţii în jurul cifreide 8% în anii 2000, 2001 şi variaţii în jurul cifrei de 2% în rest. Însă importurile au crescut foartemult datorită deschiderii Chine către relaţiile comerciale cu SUA.

Graficul 7. Exporturile SUA către Chia în perioada 2000- 2007

50

Page 50: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 50/100

Sursa The U.S. – China Business Council

China reprezintă a treia piaţă de export din lume pentru SUA. Exporturile către China aucrescut cu 301%, pe când cele către restul lumii doar cu 44%.

Principalele produse exportate către China sunt calculatoarele şi electronicele,echipamentele de transport, produse chimicale şi utilaje.

Tabel 8: Partenerii de comerţ ai Chinei 2007 ( miliarde de dolari)Poziţia Ţara/ Regiunea Volumul % Variaţia1 SUA 302.1 15.0

2 Japonia 236 13.93 Hong Kong 197.2 18.84 Coreea de Sud 159.9 19.15 Taiwan 124.5 15.46 Germania 94.1 20.47 Rusia 48.2 44.38 Singapore 47.2 15.49 Malaysia 46.4 25.010 Olanda 46.3 34.3

Sursa The U.S. – China Business Council

SUA este partenerul principal al Chinei în comerţul exterior. Această ţară este urmată dedragoniii asiatici . De asemenea Rusia şi Germania sunt parteneri importanţi în economia Chinei.

Tabel 9. Destinaţii de export ale Chinei

Pozitia Ţara/ Regiunea Volumul %

51

Page 51: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 51/100

Variaţtia1 SUA 232.7 14.42 Hong Kong 184.4 18.83 Japonia 102.1 11.44 Coreea de Sud 56.1 26.15 Germania 48.7 20.8

6 Olanda 41.4 34.27 Marea Britanie 31.7 31.08 Singapore 29.6 27.89 Rusia 28.5 79.910 India 24.0 64.7Sursa The U.S.- China Business Council

Şi in cazul exporturilor SUA este partenerul de pe poziţia unu . SUA sunt urmate deasemenea de draonii asiatici, Marea Britanie, Rusia, India şi Germania.

Principalele state din SUA care au înregistrat exporturi crescute către China sunt:California, Washington, Texas, Louisiana, New York, Illinois, Carolina de Nord, Georgia, Ohio,Oregon,Arizona, Michigan, Pennszlvania şi Wisconsin. Aproape fiecare stat a înregistrat o creştere aexporturilor foarte mare. În 2007 creşterea faţă de 2006 per total a fost de 18,1%. 19 stateamericane au exportat mai mult de 1 miliard de dolari către China şi 10 mai mult de 500 de milioanede dolari.

În ciuda relaţiilor comerciale bune între China şi SUA, există tensiuni economice totuşideoarece China ameninţă poziţia de top a SUA, şi pe bună dreptate.

Capitolul 4PREZENTAREA PERFORMANŢELOR ECONOMICE CARE AU

SUSŢINUT IDEEA “MIRACOLULUI CHINEZ” DUPĂ AL DOILEARĂZBOI MONDIAL

52

Page 52: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 52/100

China, unul dintre primele leagăne ale umanităţii, adăposteşte una din cele mai strălucitecivilizaţii ale antichităţii. Istoria ei este încă presărată cu revolte populare, răscoale, războaie deocupare, prin care se încearcă destrămarea imperiului sau aservirea lui puterilor coloniale dar, înacelaşi timp, şi cu războaie de eliberare.

Poporul chinez a reuşit să depăşească toate aceste obstacole şi să proclame la 1 octombrie1949 Republica Populară Chineză, realizând de atunci mari progrese şi deschizând o nouă eră înistoria sa. Ea alege calea socialistă de dezvoltare. Istoria modernă a Chinei este epoca afirmăriiluptei antiimperaliste, a luptei împotriva acelui imperialism care s-a opus independenţei şi adezvoltării în China. Pentru a explica de ce capitalismul nu s-a născut în China, Mao Zedungformula, cu mulţi ani în urmă, un răspuns semnificativ şi profund, în sensul că, imperialismulinternaţional nu a vrut să vadă China devenind un adversar suficient de puternic pentru a intra incompetiţie cu el, dar în acelaşi timp nici nu vroia să piardă o ţară mare ca producţie şi materiiprime, o mare piaţă de desfacere şi o sursă de mână de lucru10.

Ei au folosit orice obstacole pentru a se împotrivi dezvoltării capitalismului în China.Totodată, marea burghezie chineză nu a putut acţiona, ea găsindu-se sub depedenţa puterilor capitaliste internaţionale. Fragilă economic şi slabă politic, burghezia naţională chineză a fostincapabilă să ducă o revoluţie radicală împotriva imperialismului şi fundamentalismului şi să facădin China o ţară capitalistă puternică şi indepedentă.

Comuniştii etnici chinezi au răsturnat “trei mari obstacole reprezentate de imperialism,feudalism şi capitalismul birocratic, şi după 28 de ani de lupte de o extremă asprime au repurtatvictoria şi au fondat Republica Populară Chineză”11.

În urmă cu 50 de ani se credea că partidul communist va fi incapabil să rezolve problemeleeconomice şi China se va găsi permanent în haos şi în cele din urmă în impas, dar naşterea Chinei

noi a arătat că ţara a intrat într-o nouă perioadă de dezvoltare. Poporul chinez a stabilit şi consolidatputerea de stat şi dictatura democraţiei populare dirijată de către clasa muncitoare şi bazată pealianţa muncitorilor şi ţăranilor care a devenit pentru viitor stăpâna statului constituind o garanţiefundamentală pentru existenţa unei ţări socialiste.

Crearea puterii populare a pus capăt stării de destrămare a vechii Chinei şi a realizatcoeziunea la care poporul chinez a revenit după mult timp. Statul a făcut tot posibilul pentrupromovarea prosperităţii comune a celor peste cincizeci de naţionalităţi între care au fost stabiliterelaţii de egalitate, unitate şi ajutor reciproc.

Lumea Chinei este o enigmă. Când se aplică Chinei termenul de “model”, cuvântul are

două accepţiuni: pe de o parte, el este o temă de analiză şi, pe de altă parte, un exemplu de urmat.În acest cuvânt cele două accepţiuni par să se unească. Modelul a fost realizat de poporul chinezcare luându-şi destinul în propriile mâini depăşesc multe obstacole încheind cu afirmareaautonomiei şi devenind un popor întreg. El arată cum o civilizaţie mai veche a lumii, traversând operioadă de efervescenţă, prin muncă, reuşeşte să devină o societate nouă. Prima revoluţie chineză,în 1949, şi a doua revoluţie, cea culturală, sunt reacţii ale poporului chinez la revoluţia ce are loc la

10 La Chine en marche. Chine: 40 ans de changements, Editions Nouvelle Etoile, Pekin, 1989, p.511 La Chine en marche. Chine: 40 ans de changements, Editions Nouvelle Etoile, Pekin, 1989, p.21

53

Page 53: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 53/100

nivel mondial, o speranţă pentru poporul oprimat şi jignit, un răspuns la încercarea puterilor mondiale de a-şi impune şovinismul de mari puteri.

Pe plan internaţional, China după o lungă perioadă de izolare, obţine în 1971-1972 caprestigiul să-i fie restabilit şi Adunarea Generală a ONU îi recunoaşte drepturile. Ea devine unuldintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU.

În perioada ce urmează, China, încheie tratatul de pace cu Japonia, stabileşte relaţiidiplomatice cu SUA (care recunosc guvernul chinez ca singurul legal, iar Taiwanul ca partecomponentă a Chinei), iar declaraţia comună semnată cu Marea Britanie a intrat în vigoare la 1iulie 1997, dată la care China îşi exercită din nou puterea asupra Hong-Kong-ului, sub deviza “unstat-două sisteme”.

În aceeaşi perioadă, în istoria Chinei se mai înscriu şi alte evenimente care-i marcheazăevoluţia: normalizarea relaţiilor cu URSS-ul, cu Vietnamul şi Coreea de Sud; apariţia în 1993 aunei noi constituţii; reînnoirea de către SUA a clauzei naţiunii celei mai favorizate.

Dar impresionantele rezultate economice au la bază şi politici mai puţin democratice,reflectate de continuarea regimului autoritar şi de represiunea asupra dezidenţilor politici.

Organizaţiile internaţionale de apărare a drepturilor omului plasează China în eşalonulfruntaş al celor ce încalcă aceste drepturi şi chiar încearcă să convingă lumea să aplice sancţiunieconomice pentru a le stopa.

Cu o suprafaţă de 9.595.961 km pătraţi, care o plasează pe locul trei pe glob, cu o populaţiede circa 1,3 miliarde locuitori, adică peste 20% din populaţia globului, China ocupă primul locîntre statele lumii. Populaţia Chinei este foarte numeroasă şi de aceea problema demograficăconstituie o prioritate. Prin politica de scădere a natalităţii pusă în aplicare de câteva decenii s-aobţinut o reducere a creşterii cu 1% pe an. Pentru a accede la un loc fruntaş în ierarhia mondială,China avea nevoie să educe această populaţie.

În ceea ce priveşte diplomaţia chineză după 1980, aceasta a fost supusă mai multor schimbări prin care s-a încercat perfecţionarea şi realizarea unui stil propriu şi original. Ea a reuşita salvgarda suveranitatea Chinei, a se opune hegemoniei, a apăra pacea în lume şi a-şi aduce ocontribuţie adecvată la dezvoltarea prieteniei şi cooperării internaţionale, la promovareaprogresului uman. Astfel ideea fundamentală ce a stat la temelia activităţii diplomatice este aceeacă o ţară trebuie să-şi menţină suveranitatea, demnitatea sa naţională şi indepedenţa în politicaexternă.

Totodată China încurajează cooperarea cu alte state în vederea utilizării paşnice a energieinucleare. Ea se opune ferm ocupării de către o ţară a unei alte ţări sau teritoriu, amestecului în

afacerile interne ale altei ţări sau oricărei altei agresiuni. Deschiderea spre exterior, dezvoltareacooperării economice cu străinătatea şi promovarea dezvoltării comune sunt misiunile importanteale diplomaţiei chineze.

După cel de-al doilea război mondial, China a susţinut şi a ajutat politic, moral şi economic,ţările din Asia, Africa şi America Latină care luptau pentru libertate şi indepedenţa lor. Astăzi eaîntreţine relaţii de cooperare economică, comercială, ştiinţifică, tehnică şi culturală cu peste 180 destate şi teritorii şi participă, de asemenea, în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a altor organizaţii internaţionale, la activităţi economice de anvergură.

54

Page 54: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 54/100

Prin cooperarea economică şi schimburile comerciale ea întreţine relaţii cu ţări dezvoltate,ţări socialiste sau ţări în dezvoltare. Cooperarea cu ţările dezvoltate se dovedeşte foarte eficacepentru importurile de tehnologie şi bunuri, atragerea de capital străin şi dezvoltarea comerţuluiexterior ca şi a schimburilor ştiinţifice, culturale şi sportive. Cooperarea economică şi tehnologică aChinei cu ţările în dezvoltare are noi şi vaste orizonturi. Continuând a acorda ajutor, China practică

avantajul mutual sub forma întreprinderilor mixte, schimbului de lucrări, servicii tehnice şi comerţcompensatoriu, toate acestea în vederea promovării dezvoltării unei cooperări regionale şi Sud-sud.În virtutea conceptului “un stat, două sisteme” şi ţinând seama de situaţia din Hong Kong şi

Macao, China va menţine sistemul capitalist în aceste două regiuni administrative asigurândprosperitatea, stabilitatea şi dezvoltarea. Multe tratate oferă exemple noi de soluţionare paşnică aproblemelor moştenite şi vor contribui, ca model semnificativ, la salvgardarea păcii în Asia şi înansamblul economiei mondiale. Pentru a realiza returnarea paşnică şi a Taiwanului în patrie, Chinava aplica acelaşi concept “un stat, două sisteme”. Dar, deocamdată, Taiwanul nu este dispus săaccepte, ci doreşte mai întâi o schimbare politică în China.

Experienţa diplomatică acumulată de către China, în ultimii ani, şi situaţia internaţionalăactuală determină China să rămână fidelă politicii sale externe de indepedenţă şi pace şi să continuereforma de deschidere. Ea joacă un rol din ce în ce mai important în afacerile internaţionale şi are ocontribuţie remarcabilă în lupta contra hegemoniei şi pentru pace în lume.

4.1 Stadiile reformei economice – schimbări îndrăzneţe de orientare

Începutul procesului de reformă economică şi de deschidere puternică a economiei chinezespre exterior s-a produs în anul 1978, la doi ani după încetarea Revoluţiei culturale care adusese

economia chineză la marginea prăpastiei. La cel de-al XI-lea Congres Naţional al PartiduluiComunist Chinez s-a hotărât schimbarea profundă de orientare a efortului naţional de pe făgaşulpolitic al luptei de clasă spre cel al dezvoltării economice, realizată prin “reformă profundă şideschidere”.

Din acel moment, economia chineză a cunoscut o dezvoltare neîntreruptă şi în ritmuriînalte, mult superioare celor înregistrate de alte ţări recunoscute pentru ritmul alert al creşteriieconomice.

Efortul la scară naţională de identificare a celor mai bune şi eficiente căi de dezvoltare aeconomiei chineze, după dezastrul provocat de Revoluţia culturală, a permis conturarea treptată a

coordonatelor pe care trebuie să se înscrie procesul de reformă, precum şi a orientărilor majore alemăsurilor destinate să transpună în fapt coordonatele respective. Viziunea strategică cu privire lacoordonatele esenţiale ale dezvoltării şi la orientările de politică economică s-a perfecţionat treptat,a cunoscut schimbări de fond, a determinat, în funcţie de judiciozitatea ei, accelerări sau încetiniriale ritmului reformei. După peste două decenii de reformă, viziunea lui Deng Xiaoping, artizanulrecunoscut al reformei profunde a Chinei, s-a dovedit corectă, pe drumul urmat potrivit acesteiviziuni asigurând economiei chineze un ritm rapid de dezvoltare, printre cele mai înalte din lume,premise solide pentru modernizare şi creştere a competitivităţii.

55

Page 55: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 55/100

Două trăsături majore pot fi desprinse din analiza modului în care s-a înfăptuit până înprezent reforma economiei chineze. Prima este cea a realizării unei reforme graduale, în care,potrivit cuvintelor lui Deng Xiaoping, “se tatonează pietrele pentru a trece râul”. Abordareagraduală a reformei a fost indicată întrucât – la această idee subscriind numeroşi specialişti - Chinase găseşte şi va rămâne multă vreme în stadiul socialist primar, având o economie de piaţă

specifică caracterizată printr-un nivel redus al productivităţii, mult inferior celui înregistrat deeconomia de piaţă consolidată din ţările dezvoltate; standardul redus de viaţă al populaţiei, care îidiminuează mult capaciatea de a face faţă durităţilor reformei, precum şi ritmul lent al schimbăriimentalităţilor fac deci imperios, necesară efectuarea reformei “pas cu pas”, într-un ritm mai lentdar cu o avansare sigură şi neîntreruptă.

A doua trăsătură este aceea că orice schimbare majoră produsă de reformă este mai întâitemeinic experimentată în unităţi pilot (întreprinderi, forme instituţionale noi etc), după care, pebaza învăţămintelor trase din încercările soldate cu succes, schimbarea respectivă se difuzează cuşanse sporite de reuşită în întreaga economie.

• Primul stadiu, 1978-1984: Realizarea unei economii precumpănitor planificate însoţite de oeconomie de piaţă

Reforma a început la nivelul microeconomic şi, mai ales, la cel al gospodăriilor dindomeniul rural, prin înlăturarea “comunelor poporului” şi introducerea unui sistem de contractare aresponsabilităţii gospodăriilor, care lucrau pământul aflat în propritate publică, de a furniza statuluio anumită cantitate de produse agricole pe bază de remunerare echitabilă, proporţională cucantitatea oferită; sistemul, simplu şi logic, constituia însă o ruptură netă cu vechiul sistemegalitarist şi nestimulativ specific economiei planificate. Potrivit acestui sistem, surplusul de

producţie faţă de cantitatea contractată cu statul putea fi vândut pe piaţa liberă. Rezultatele aplicăriisistemului au fost spectaculoase şi rapide, producţia agricolă crescând semnificativ, iar standardulde viaţă al unei bune părţi a populaţiei rurale îmbunătăţindu-se vizibil.

În paralel cu măsurile luate în ceea ce priveşte economia rurală, guvernul central a iniţiatreforma managementului întreprinderilor prin reducerea controlului de stat al activităţii acestora,creşterea puterii lor decizionale în gestionarea propriilor afaceri, introducerea în întreprinderile destat a sistemului de reţineri pentru nevoile proprii din profit proporţionale cu mărimea acestuia,introducerea de stimulente pentru obţinerea de performanţe economico-financiare superioare. Cusprijinul guvernului central, au început să se dezvolte întreprinderi orăşeneşti şi comunale, acestea

din urmă extinzându-se rapid şi cunoscând un succes deosebit.Preţurile majorităţii mărfurilor, cu excepţia celor esenţiale (cereale, bumbac, cărbune) au

început să fie liberalizate treptat, fluctuaţiile lor fiind de acum încolo determinate exclusiv deechilibrul cererii şi ofertei de pe piaţă.

Au fost create în regiunile Guangdong şi Fujian primele patru zone economice speciale(ZEE) – Shenzen, Zhuhai, Shantou, Xiamen, considerate drept arii pilot pentru experimentareamecanismelor economiei de piaţă şi adevărate ferestre deschise către comerţul internaţional şieconomia mondială.

56

Page 56: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 56/100

În general, în acest prim stadiu al reformei schimbările produse au fost limitate ca extindereşi profunzime, nereuşindu-se rezolvarea contradicţiilor fundamentale ale economiei chineze dar producându-se breşe apreciabile în mecanismele de funcţionare ale economiei planificate.”Economie precumpănitor planificată” semnifica faptul că mecanismele planificării centralizate semenţineau în partea principală a economiei naţionale, cea care determina esenţialmente ritmul şi

direcţiile de dezvoltare ale acesteia; economia de piaţă, care avea rol complementar, era acceptatăîn partea mai puţin importantă a activitaţii economice.

• Al doilea stadiu, 1984-1992: Realizarea economiei de mărfuri planificate socialiste

În cursul acestui stadiu, concentrarea acţiunilor de reformă s-a deplasat de pe sectorul ruralspre cel urban. A treia Sesiune Plenară a celui de al 12-lea Comitet Central al Partidului ComunistChinez, desfăşurată în octombrie 1981, a adoptat Decizia asupra Restructurării Economice,adoptată la cel de al 13-lea Congres National al Partidului Comunist Chinez, care a statuat ideeaesenţială potrivit căreia economia planificată socialistă reprezintă un sistem consensual între plan şipiaţă, controlul dezvoltării economice făcându-se prin instrumentele adecvate ale ajustărilor planului şi pieţei. Complementul necesar şi cu profitabilitate superioară al economiei socialiste îlreprezintă, de acum încolo, întreprinderile aflate în proprietatea ne-publică, precum şi noileîntreprinderi create cu participarea capitalului străin.

În noul sistem în care “economia integrează planul şi piaţa”- în sensul că economiasocialistă este una de mărfuri planificată pe baza proprietăţii publice, dar care nu este exclusivplanificată ca în trecut şi nici una de piaţă complet reglementată de mecanismele pieţei - Statulcontrolează piaţa, iar piaţa ghidează întreprinderile.

Principalele direcţii de acţiune în cadrul acestui stadiu au fost reforma sistemului de preţuri

şi reforma întreprinderii. În domeniul preţurilor mijloacelor de producţie s-a aplicat ”sistemul cudouă căi”, potrivit căruia pentru o bună parte a acestor mijloace, evident cea mai consistentă şi cumijloacele cele mai importante, preţurile se stabilesc planificat, pentru restul preţurile fluctuândliber în funcţie de jocul cererii şi al ofertei de pe piaţă.

Cel de al doilea pilon al reformei înfăptuite în acest stadiu, reforma întreprinderii, a constatîn creşterea puterii decizionale a managementului în domeniile producţiei, aprovizionării,vânzărilor, gestiunii financiare şi a personalului. S-a introdus, pe baza colaborării strânse întreguvernul central şi guvernele locale, un nou sistem de contractare care garanta Statului posibilitateade a colecta profiturile, întreprinderile începând să plătească taxe Statului în loc de a-i ceda

profitul.A continuat deschiderea economiei chineze spre exterior, în acest scop principalele măsuri

fiind:

Desemnarea în mai 1984 a 14 oraşe deschise de pe coasta de est, printre care Shanghai,Tianjin, Guangzhou şi Dalian, care să permită accesul investitorilor străini în zonele respectivepentru iniţierea de afaceri;

57

Page 57: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 57/100

Crearea în 1984 a zonelor de dezvoltare economică şi tehnologică în 11 oraşe, printre careDalian, Tianjin şi Guangzhou;

Crearea în 1985 a zonelor economice deschise în zona costală a deltelor FluviuluiYangtze şi Fluviului Perlei;

Înfiinţarea în perioada mai 1988 - martie 1991 a 27 noi zone de dezvoltare de înaltă

tehnologie în Beijing şi Shanghai; Construirea şi înfiinţarea în iunie 1990 a Noii Arii Pudong, în Shanghai, cea maicunoscută şi competitivă zonă economică specială.

Cel de-al doilea stadiu a reprezentat un progres pe calea reformei mult mai consistent decâtcel înregistrat în stadiul precedent, principala coordonată a efortului fiind aceea de a crea şiconsolida o breşă largă în constrângerile specifice vechilor concepte tradiţionale şi antireformiste.Iniţierea unui nou suflu în activitatea economică prin dinamizarea întreprinderilor de stat pe bazacontractării responsabilităţilor acestora, adoptarea sistemului cu două căi în stabilirea preţurilor şideschiderea puternică a economiei chineze spre exterior au constituit direcţiile majore de acţiune

care au dat conţinut celui de al doilea stadiu al reformei economice. Trebuie menţionată totodată,iniţierea măsurilor de reformare a politicilor macroeconomice, a sistemului de taxare şi ainstituţiilor financiare, menite să susţină eforturile de dezvoltare accelerată a activităţii economice,de modernizare şi eficientizare a acesteia.

• Al treilea stadiu, după 1992: Edificarea economiei socialiste de piaţă

La cel de al 14-lea Congres Naţional al Partidului Comunist Chinez, desfăşurat înoctombrie 1992, Deng Xiaoping a afirmat că principalul obiectiv în cadrul reformei economicechineze este crearea şi consolidarea economiei socialiste de piaţă. După 14 ani de experimentări,conducerea Chinei a confirmat hotărârea de a continua şi consolida reforma economică prinmenţinerea poziţiei dominante a proprietăţii publice în activitatea economică, paralel cudezvoltarea altor forme de proprietate; unităţile economice din cele două forme juridice vor colabora strâns şi vor contribui cu mijloace specifice la creşterea competitivităţii activităţiieconomice şi la deschiderea în continuare a acesteia spre economia mondială.

În februarie 1993, două modificări de o importanţă deosebită în Constituţia Republicii aufost propuse celui de al VII-lea Congres Naţional al Poporului, şi anume, schimbarea sintagmei ”economie planificată pe baza proprietăţii publice” în economie socialistă de piaţă”, ceea ce aasigurat fundamentul juridic pentru înfăptuirea în continuare a reformei orientate spre piaţă,

precum şi a sintagmei ”întreprinderi conduse de stat” în ”întreprinderi în proprietatea statului”,ceea ce semnifică faptul că întreprinderile aflate în proprietate publică pot fi conduse şi în alteforme decât întreprinderile conduse nemijlocit de către stat .

În decembrie 1993, guvenul chinez a stabilit cadrul de bază al creării şi consolidăriieconomiei socialiste de piaţă, care are drept coordonate:

58

Page 58: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 58/100

Crearea unui sistem modern de întreprinderi caracterizat prin “forma de proprietate clar stabilită, puterea decizională şi responsabilităţile precis definite, separarea întreprinderii deadministraţiei, management ştiinţific”;

Stimularea şi dezvoltarea sistemului de piaţă ca mijloc principal de alocare a resurselor,construirea unei pieţe unificate şi deschise bazată pe concurenţă;

Perfecţionarea sistemului de control macroeconomic şi îmbunătăţirea funcţiilor guvernamentale.

În ceea ce priveşte prima coordonată, Legea Corporaţiei a fost promulgată în 1993,reglementând formele şi mijloacele prin care caracteristicile menţionate sunt transpuse în practicaorganizării şi funcţionării întreprinderilor. În scopul conturării sistemului de organizare şifuncţionare a întreprinderilor, 100 de mari întreprinderi de stat au fost desemnate drept unităţi pilotpentru experimentarea măsurilor preconizate şi eventuala reconsiderare a acestora în funcţie derezultatele experimentului; ulterior, experimentul s-a extins la alte 2000 de întreprinderi în acelaşiscop al îmbunătăţirii modului de funcţionare a întreprinderilor de stat, 18 oraşe-pilot au fost

desemnate în anul 1994 pentru “optimizarea structurii capitalurilor întreprinderilor”, ce avea caobiectiv reducerea datoriilor întreprinderilor de stat şi capitalizarea acestora pentru a face faţă cusucces presiunilor concurenţiale; şi acest experiment s-a extins ulterior la 111 oraşe-pilot. În anul1995 au fost iniţiate experimente privind falimentarea sau fuziunea întreprinderilor ale căror datoriidepăşeau activele lor, supravieţuirea fiindu-le până atunci asigurată cu subvenţii substanţiale de labugetul de stat.

În domeniile vizate de cea de a doua şi a treia coordonată, este de menţionat, printreprincipalele măsuri iniţiate, reformarea sistemului financiar prin adoptarea în anii 1994 şi 1995 aLegii Băncii Populare a Chinei, Legea Băncilor Comerciale, Legea Documentelor Bancare etc,care înscriu funcţionarea sistemului pe coordonatele specifice unei economii moderne şi separă

activitatea de stabilire a politicilor financiare de cea a finanţelor comerciale. În acest ultim sens, aufost create trei bănci responsabile cu definirea politicilor financiare în domeniile lor specializate – Banca de Export-Import a Chinei, Banca Chineză de Dezvoltare şi Banca Chineză de DezvoltareAgricolă -, precum şi alte bănci cu vocaţie comercială dintre care unele au rezultat dintransformarea unor foste bănci de stat ( Banca Industrială şi Comercială a Chinei, Banca Agricolă aChinei, Banca Chineză de Construcţii).

În domeniul monetar, în scopul asigurării definirii şi urmării unei politici coerente a fostcreat, de către Consiliul de Stat, Comitetul de Politică Monetară.

În domeniul fiscal, taxele destinate bugetului de stat au fost separate de cele destinate

bugetelor gestionate de guvernele locale; totodată, au fost experimentate sisteme de transfer alplăţilor.

În domeniul schimburilor comerciale economice externe, Legea Comerţului Exterior a fostadoptată în 1994, ceea ce a determinat o adevărată explozie a numărului întreprinderilor înfiinţatecu capital străin – peste 200 000 în 1996, precum şi a capitalului străin cumulate din economiachineză, care a atins 283,4 miliarde dolari în perioada 1979-1996. Aceasta a contribuit alături de

59

Page 59: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 59/100

alţi factori, la creşterea rezervelor valutare ale Chinei la 120 miliarde dolari în anul 1996, plasând-ope locul al doilea în lume.

Trecerea sintetică în revistă a principalelor orientări şi măsuri specifice economicedemonstrează că eforturile de identificare, fundamentare, reconsiderare şi adoptare finală a celor mai potrivite căi de urmat pentru modernizarea economiei chineze şi creşterea competitivităţii

acesteia .

4.2 Reforma întreprinderilor – un resort puternic al dezvoltării economice

Pentru corectarea primului efect nefavorabil, autorităţile centrale au orientat cea mai mareparte a împrumuturilor guvernamentale externe spre realizarea unor proiecte ample de dezvoltare ainfrastructurilor şi a unor industrii de bază în regiunile centrală şi vestică ( în anul 1996 deexemplu, potrivit statisticilor, 47% din împrumuturile de la guvernele străine şi 40% dinîmprumuturile de la organizaţii financiare internaţionale au fost orientate spre realizarea unor asemenea proiecte în regiunile menţionate).

Un alt domeniu în care reforma economică chineză s-a afirmat pregnant este celmicroeconomic, în care restructurarea întreprinderilor de stat a cunoscut progrese semnificative,sensibil mai mici.

Principiul esenţial care a guvernat restructurarea întreprinderilor a fost cel al îmbunătăţiriisemnificative a conducerii întreprinderilor mari de stat - prin transformarea lor în unităţi economicecare dispun de deplină autoritate de conducere şi responsabilitate pentru propriile profituri şipierderi – şi al relaxării concomitente a controlului asupra întreprinderilor mici, în paralel cuasigurarea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea lor accelerată, respectiv adoptarea unor forme

organizatorice potrivite, de natură să le permită revigorarea şi dezvoltarea.Acordarea facilităţilor fiscale întreprinderilor cu capital străin le-a plasat pe acestea într-o

poziţie net avantajoasă în raport cu întreprinderile autohtone, ceea ce a distorsionat în modmanifest concurenţă pe piaţa internă. Din această cauză, numeroase întreprinderi orăşeneşti şicomunale (IOC), care de la înfiinţare cunoscuseră o dezvoltare accelerată şi îşi amplificaseră forţacompetitivă, nu au rezistat totuşi presiunii concurenţiale firmelor cu capital străin, ceea ce a creatsituaţii îngrijorătoare în industriile spre care s-a îndreptat cu predilecţie capitalul străin.

Pentru a corecta aceste imperfecţiuni ale funcţionării pieţei, autorităţile centrale au adoptatpolitica acordării “tratamentului naţional” şi întreprinderilor cu capital străin, punându-le deci pe

picior de egalitate cu cele autohtone în ceea ce priveşte regimul de impozitare, şi au continuateforturile de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi de introducere a noi stimulente pentru atragereacapitalului străin. Deşi conform acestui principiu s-au iniţiat anumite măsuri judicioase de reformăa întreprinderilor în perioada 1978-1991, sistemul întreprinderilor de stat a continuat să-şi păstrezeconfiguraţia şi mecanismele de funcţionare, în sensul că cele care intrau în dificultăţi economico-financiare continuau să se bazeze pe sprijinul statului, acordat în noile condiţii nu sub formeleobişnuite înainte de 1978, ci sub forma nouă a “politicilor preferenţiale”. Drept urmare, reforma

60

Page 60: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 60/100

întreprinderilor de stat efectuată în perioada menţionată a fost şovăelnică şi nu a dat rezultateleaşteptate.

Un succes neîndoelnic au înregistrat însă întreprinderile orăşeneşti şi comunale (IOC),create îndeosebi în industria uşoară şi în alte sectoare ale industriei prelucrătoare caracterizate prinposibilitatea desfăşurării activităţii productive la scară mică; aceste întreprinderi, aflate în

proprietate colectivă şi desfăşurând activităţi productive de nivel tehnologic modest, cu intensitateredusă a capitalului, au funcţionat însă în condiţiile efective ale economiei de piaţă, în sensul că nuprimeau nici un fel de subvenţii şi supravieţuiau numai dacă erau profitabile. Succesul lor esteilustrat de faptul că valoarea brută a producţiei industriale realizate de aceste întreprinderi a crescutde la 49,3 miliarde yuani în 1978 la 5553,7 miliarde yuani în 1996, ponderea lor în valoarea totalăa producţiei industriale crescând în aceeaşi perioadă de la 11,6% la 55,8%

În iulie 1992 au intrat în vigoare ” Prevederile asupra transformării mecanismelor operaţionale ale întreprinderilor industriale de stat”, a căror esenţă consta în transformarea acestor unităţi în entităţi juridice indepedente în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile lor, orientareaproducţiei de bunuri şi servicii şi conducerea lor de către manageri responsabili deplini pentruprofiturile şi pierderile realizate, capabile să se autodezvolte şi autoadapteze potrivit cerinţelor competiţiei de pe piaţă. Prevederile nu făceau referire la problema determinată a schimbărilor instituţionale în materie de drepturi de proprietate, dar puneau accent pe cerinţele îmbunătăţiriisistemului de contractare a responsabilităţilor manageriale şi subliniau necesitatea asigurăriicondiţiilor corespunzătoare pentru experimentări privind organizarea şi funcţionareaîntreprinderilor pe acţiuni.

Lipsa definirii clare a drepturilor de proprietate a determinat însă adâncirea contradicţiilor generate de reforma întreprinderilor, evidenţiind clar faptul că aceasta nu se va putea finaliza cusucces fără rezolvarea corespunzătoare a problemei sale centrale – realizarea schimbărilor 

instituţionale privind drepturile de proprietate.S-a menţionat anterior iniţiativa din februarie 1993 de modificare a Constituţiei ţării în ceea

ce priveşte transformarea “economiei planificate pe baza proprietăţii publice”, în economiesocialistă de piaţă, precum şi a întreprinderilor conduse de către stat în întreprinderi aflate înproprietatea statului.

Reforma întreprinderilor a continuat prin adoptarea unor reglementări de natură să asigureîmbunătăţirea funcţionării întreprinderilor de stat în condiţiile pieţei, printre acestea putându-seevidenţia:

Transformarea mecanismelor operaţionale ale întreprinderilor şi orientarea puternică a

activităţii acestora spre piaţă; Întărirea macrocontrolului activităţii economice curente;

Reglementarea contabilităţii întreprinderilor şi a finanţării acestora;

Reforma sistemului de preţuri şi a controlului asupra nivelului preţurilor.Privatizarea şi proprietatea cooperativă a capitalului a fost adoptată de unele guverne locale

pentru a pune capăt pierderilor crescânde înregistrate de numeroase întreprinderi de stat, datorităeficienţei reduse a activităţii lor economice. Aceasta a fost autorizată de către guvernul central în

61

Page 61: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 61/100

cazul întreprinderilor mici, cele a căror privatizare nu pune problema schimbării formei deproprietate pentru volume apreciabile de active. În China producţia şi productivitatea unităţilor agricole au crescut mult, aproape peste noapte, numai după un proces de privatizare. 12

Ca urmare a măsurilor iniţiate în anul 1994, considerat un punct de cotitură în reformaîntreprinderilor, s-au pus bazele unui sistem sensibil îmbunătăţit de funcţionare a acestora prin care

s-au creat numeroase întreprinderi mari cu portofolii de activităţi multi-regionale şi multi-industriale şi s-au restructurat drepturile de proprietate în care proprietatea de stat este consideratăca cea mai importantă formă. În sinteză, principalele îmbunătăţiri aduse prin reformaîntreprinderilor şi în domeniul mediului de acţiune al acestora au constat în:

Introducerea unui sistem clar de responsabilităţi manageriale în ceea ce priveşte gestiuneapatrimoniului încredinţat de stat, precum şi de autoritate largă în exercitarea prerogativelor decizionale;

Crearea unui mediu deschis, favorabil desfăşurării unei competiţii corecte pe piaţă, prinaplicarea unui sistem de impozitare nediscriminatoriu pentru întreprinderile autohtone şi pentrucele cu capital străin;

Întărirea capacităţii de operare a întreprinderilor chinezeşti pe pieţele externe şi a celei deangajare a acestor întreprinderi în ample acţiuni de cooperare în producţie şi comercializare prinadoptarea sistemului dual de control al cursului de schimb, precum şi a celui de flotare liberă aacestui curs între anumite limite peste sau sub cursul anunţat de banca centrală.

Interesantă în reforma întreprinderilor aşa cum a fost realizată în China este diversitatea deforme adoptate în vederea dinamizării şi flexibilizării activităţii economice a acestor unităţi.Formele organizatorice şi funcţionale adoptate se referă atât la organisme cu prerogative specificeîn asigurarea funcţionării corespunzătoare a întreprinderilor, cât şi la întreprinderi propriu-zise,restructurate astfel încât să poată acţiona eficient pe piaţă. Principalele forme experimentate şi-au

probat oportunitatea, contribuind la instaurarea unui climat de ordine şi randament în activitateaunităţilor economice respective.

Fenomenul închirierii în sistem leasing sau vânzării integrale a întreprinderilor de stat dedimensiuni mici a căpătat amploare după 1995, generând necesitatea găsirii unor forme deconducere a activităţii economice adecvate noilor condiţii. Această formă de funcţionare constă, înesenţă, în încheierea unui contract de leasing între autorităţile publice şi persoanele fizice, prin careacestea din urmă sunt împuternicite să folosească şi să administreze activele statului dinîntreprinderile respective, dar şi să beneficieze de o parte din profitul realizat.

În capitala ţării, Beijing, aplicarea acestui sistem s-a făcut pe două căi: prin închiriere în

sistem leasing unor persoane particulare, în octombrie 1993, a peste 3400 magazine comercialeaflate în proprietate publică; prin contractarea de către autorităţile publice cu întreprinderi aresponsabilităţii de obţinere a unui profit; când profitul realizat depăşeşte nivelul contractat,autorităţile returnează taxele suplimentare pe venituri întreprinderilor, care pot reţine 5% dinvaloarea imobilizărilor iniţiale şi 20% din profitul net pentru creşterea activelor publice şi aproducţiei proprii.

12 Peter F. Drucker, Realităţile lumii de mâine, pg. 61

62

Page 62: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 62/100

Sistemul de funcţionare a întreprinderilor publice cu management privat s-a dovedit anul desucces în cazul întreprinderilor mici care l-au adoptat. Extinderea acestuia la întreprinderile dedimensiune mijlocie şi mare a generat dezbateri în rândul oamenilor de ştiinţă şi a specialiştilor,toţi raliindu-se la ideea că o asemenea extindere reclamă adoptarea unor politici adecvate.

Privatizarea şi proprietatea cooperativă a capitalului a fost adoptată de unele guverne locale

pentru a pune capăt pierderilor crescânde înregistrate de numeroase întreprinderi de stat, datorităeficienţei reduse a activităţii lor economice. Ca şi calea precedentă, aceasta a fost autorizată decătre guvernul central în cazul întreprinderilor mici, cele a căror privatizare nu pune problemaschimbării formei de proprietate pentru volume apreciabile de active.

Pe lângă cele 100 de întreprinderi de stat de importanţă naţională alese pentruexperimentare de către guvernul central, au mai fost ulterior desemnate de către guverneleprovinciale şi locale alte 1700 de întreprinderi de stat de importanţă mai redusă, experimentultransformării acestora continuând şi extinzându-şi aria de cuprindere. Diversitatea căilor şiformelor de înfăptuire a reformei întreprinderilor de stat, evidenţiază dorinţa guvernului central şi aguvernelor locale de a identifica cele mai potrivite modalităţi de eficientizare a activităţiiîntreprinderilor şi de creştere, astfel, a forţei lor competitive. Nu toate experimentările au condusînsă la rezultate concludente şi încurajatoare şi nu au putut fi, în aceste condiţii, extinse la scarănaţională. Experimentările, încheiate cu succes sau nereuşită, au evidenţiat însă dificultăţile majorecu care se confruntă întreprinderile de stat şi care trebuie rezolvate prin continuarea reformei:

Managementul ineficient şi gestiunea defectuoasă a activelor statului, concretizate în eficienţaeconomică redusă a activităţii desfăşurate în unele întreprinderi, investiţii nejustificate în activecare nu sunt imperios necesare, apelarea excesivă la “companii de servicii”, proliferareabirocratismului şi chiar a corupţiei; problema esenţială care trebuie rezolvată pe acest plan este ceaa delimitării prerogativelor administraţiei guvernamentale de cele ale managementului

întreprinderilor reorganizate; Situaţia financiară precară şi accesul limitat la creditele băncilor de stat, concretizate înponderea redusă a capitalului propriu în pasive, capacitatea slabă de plată a datoriilor, dificultateaîn recuperarea creanţelor, tendinţa de scăpare de datorii prin falimentare;

Cu toate dificultăţile relevate, reforma întreprinderilor şi-a demonstrat însă cu prisosinţăoportunitatea şi orientarea corectă, concretizate în paşii semnificativi care au fost făcuţi înainte înurmatoarele direcţii:

Crearea sectorului nepublic al economiei a avut un puternic efect de demonstraţie pentrusectorul de stat în ceea ce priveşte adoptarea unor forme noi de redistribuire a drepturilor de

proprietate, forme care s-au dovedit mult mai dinamice, eficiente şi competitive comparative cucele existente înainte de începerea procesului de reformă economică în 1978;

Generarea unei “culturi de întreprindere” de factură nouă chiar în întreprinderile de stat,pentru a nu vorbi de noile corporaţii, în care lucrătorii capătă conştiinţa capacităţii lor deautodepăşire, de ieşire din tiparele tradiţionale specifice culturii de inactivitate şi dependenţă debunăvoinţa statului;

63

Page 63: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 63/100

Succesele înregistrate în domeniul reformei întreprinderilor au fost facilitate dedezvoltarea puternică a sectorului bancar, de crearea treptată a pieţelor de capital, de acţiuni, detranzacţionare a drepturilor de proprietate, de instituţii financiare de intermediere care au creat unmediu din ce în ce mai favorabil expansiunii economice şi desfăşurării normale a activităţiiîntreprinderilor.

Guvernul chinez a iniţiat, pe lângă reforma din anii 1978 şi o altă serie de măsuri specificepentru întreprinderile de stat în anul 2003 pentru a accelera restructurarea lor.Mai mult de 3000 de întreprinderi de stat care aveau datorii în valoare de 200 miliarde

yuani au fost închise, 5,3 milioane salariaţi au fost concediaţi. Statisticile oficiale chinezeprecizează că 8% din firmele private chineze au cumpărat deja acţiuni sau deţin acţiuni laîntreprinderile de stat şi aproximativ 14% din firmele private se pregătesc să facă acelaşi lucru.

De la lansarea politicii de reformă, în urmă cu 28 de ani, sectorul privat chinez a înregistrato creştere de 20% comparativ cu o creştere de 9% înregistrată de ansamblul economiei chineze.

În acest context, chinezii au pledat pentru concentrarea statului chinez pe sectoarestrategice, “exceptând sectoarele vitale pentru economie şi securitatea naţională partea deţinută destat în alte sectoare în care rolul pieţei este important, fiind încă prea mare”13.

4.3 Reforma sistemului fiscal şi al sistemului financiar

În ceea ce priveşte reforma sistemului fiscal, direcţia principală a înfăptuirii acesteia în anii1980 a constat în descentralizarea puternică a competenţelor decizionale şi de gestiune a fondurilor,în sensul transferării unei bune părţi a acestora de la autoritatea financiară a guvernului centralcătre guvernele locale. Importanţa acestora din urmă a crescut semnificativ în dezvoltareaeconomiei locale a unei cote crescânde a fondurilor; către sfârşitul deceniului al noulea, veniturile

aflate în administrarea guvernelor locale reprezentau circa jumătate din veniturile totale fiscale.Drept urmare, fluxurile financiare către guvernul central s-au redus simţitor, ceea ce a determinatcreşterea deficitului bugetar şi a împiedicat angajarea la nivel naţional a unor lucrări de amploare,îndeosebi în domeniul infrastructurii. De asemenea, capacitatea guvernului central de a orientacorespunzător dezvoltarea economică de ansamblu şi de a controla funcţionarea economieinaţionale s-a redus pe măsură.

Replica prin politica fiscală la această tendinţă negativă a fost reforma profundă asistemului de taxare prin introducerea în anul 1994 a unui “sistem de împărţire a taxelor” potrivitcăruia responsabilităţile erau mai bine delimitate între guvernul central şi guvernele locale, iar 

transferul plăţilor şi restituirea plăţilor tarifare şi altor taxe pentru bunurile importate şi reexportateau fost reglementate pe baze noi. Noul sistem a contribuit substanţial la revigorarea forţeifinanciare a guvernului central, ale cărui venituri fiscale a crescut în acelaşi interval de timp de la22,0% la 48,8%.

Reforma sistemului de taxe realizată în anul 1994 s-a înscris într-o suită de cicluri deîncordare şi de relaxare a politicii fiscale după anul 1978. Astfel, controlul “supraîncălzirii”economiei şi a creşterii alarmante a inflaţiei s-a realizat prin înăsprirea politicii fiscale, în scopul13 Ioan Bari, Globalizaarea economiei, Bucureşti, 2005, p.35

64

Page 64: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 64/100

controlului investiţiilor şi a reducerii consumului, în perioada 1980-1981, anii 1985 şi 1987,perioadele 1989-1991 şi 1995-1997. Pe ansamblu însă, cu toate aceste perioade de încordare,politica fiscală a guvernului chinez s-a dovedit mai curând a fi una destinsă, fapt ilustrat de maimulte aspecte semnificative: ponderea veniturilor fiscale ale guvernului din taxe, impozite şi altesurse în venitul naţional, în ultimii ani fiind chiar negativă; deficitul fiscal a fost permanent şi

ridicat, atât în anii de creştere economică accelerată cât şi în cei în care politica fiscală a fostînăsprită; efortul investiţional s-a intensificat rapid, rata medie anuală de creştere a investiţiilor fiind în perioada 1981-1997 una ridicată, de 23%; veniturile individuale au crescut de asemenea, înmăsură apreciabilă, rata medie anuală de creştere a salariilor find de 16% în perioada 1978-1997.

Reforma sistemului financiar a demarat pornindu-se de la situaţia de “depresiunefinanciară” existentă înainte de 1978, caracterizată prin existenţa Băncii Poporului a Chinei carejuca concomitant rolul de bancă centrală şi de bancă comercială, lipsa unei pieţe financiareputernice şi dinamice, locul restrâns al finanţării directe. S-a statuat rolul exclusiv al BănciiPoporului a Chinei de bancă centrală şi s-a lărgit semnificativ piaţa financiară prin înfiinţarea debănci specializate menţionate şi anterior – Banca Chinei, Banca Agricolă a Chinei, BancaIndustrială şi Comercială a Chinei, Banca Poporului de Construcţie, precum şi prin înfiinţarea denumeroase instituţii financiare nebancare – companii de asigurări, companii financiare, corporaţiide investiţii, corporaţii de titluri de valoare etc. În 1985 au fost stabilite numeroase pieţeinterbancare, în anul următor Banca Poporului a Chinei a început să efectueze operaţii derediscount pentru bănci specializate şi s-a creat o piaţă de recreditare interbancară la scarănaţională.

În anul 1994 s-au mai înfiinţat trei bănci specializate cu rol major în dezvoltarea economicăa ţării: Banca de Stat de Dezvoltare (al cărei domeniu de creditare îl constituie marile proiecte deinfrastructură), Banca de Export şi Import a Chinei, Banca de Dezvoltare a Agriculturii, care şi-au

stabilit politici proprii de acordare a creditelor în domeniile corespunzătoare, preluând aceastăresponsabilitate de la cele patru bănci de stat care au fost reorganizate în bănci comerciale. În anul1995 a fost adoptată o lege privind Banca Poporului a Chinei, căreia i s-a întărit rolul de bancăcentrală cu responsabilităţi de stabilizare a cursului monedei naţionale şi de supraveghere ainstituţiilor financiare. Începând din anul 1997, în zonele economice speciale Shanghai şi Shenzhena fost acordat unor numeroase bănci străine dreptul de a efectua afaceri limitate cu monedănaţională.

În anul 1984 s-a înfiinţat prima companie pe acţiuni, în 1990 şi 1991 s-au înfiinţat burseledin Shanghai şi Shenzhen, iar la sfârşitul anului 1997 existau peste 800 de companii cotate la bursă,

valoarea totală de piaţă a acţiunilor tranzacţionate ridicându-se la peste 2000 miliarde yuani, de la5% în 1979 la peste 20% în 1997.

În 10 ani din perioada analizată volumul importurilor a fost superior celui al exporturilor,iar în 9 ani situaţia a fost inversă, înregistrându-se excedente ale balanţei comerţului exterior.

Politica dobânzilor, instrument important în asigurarea stabilităţii macroeconomice, aprezentat, în general pe parcursul procesului de reformă, caracteristicile contradictorii alemenţinerii unui nivel relativ scăzut al ratelor dobânzilor: pe de o parte, a redus valenţele benefice

65

Page 65: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 65/100

ale aplicării unei politici monetare adecvate şi, pe de o parte, a dus la folosirea în măsurăinsuficientă a acestui instrument pentru stimularea activităţii economice.

După ce, începând din anul 1980, Banca Poporului a Chinei a majorat în repetate rândurinivelul dobânzilor, în 1996 guvernul central a reglementat acest nivel, care nu se stabileşte de cătrebanca centrală prin operaţiuni de piaţă deschisă şi nici de către băncile comerciale pe baza cererii şi

ofertei; băncile centrale au posibilitatea să-şi fluctueze propriile dobânzi în cadrul unei zone deabateri de la nivelul dobânzii stabilite oficial. Este de menţionat faptul că nivelul reglementat aldobânzilor s-a situat, în general, sub cel al pieţei potenţiale, având chiar, în perioada 1994-1995,valori negative. În anul 1996 s-a deschis însă piaţa interbancară, s-a liberalizat complet niveluldobânzilor la creditele pe termen scurt şi s-au iniţiat emisiunile de obligaţiuni naţionale licitate pepiaţă, toate acestea corectând disfuncţionalităţile menţionate şi îmbunătăţind simţitor condiţiile defuncţionare a pieţelor financiare.

Pe planul politicii monetare, refacerea capitalului băncilor comerciale la nivelul reglementats-a favorizat prin emisiuni lansate de guvernul central de obligaţiuni naţionale speciale, acţiune lacare s-a adăugat reducerea în cinci etape, în perioada 1996-1998, a nivelului dobânzilor; în modcorespunzător, şi nivelul rezervelor bancare şi cel al ratei de scont au fost reduse.

Reformele profunde ale sistemelor fiscal, financiar şi monetar, realizate pe bazaînvăţămintelor rezultate din evoluţiile anterioare ale acestor sisteme, au permis folosirea maieficace a instrumentelor fiscale şi monetare în cadrul strategiei de dezvoltare macroeconomică.

Reformele au fost înfăptuite progresiv, pe măsura creşterii capacităţii guvernului central dea stabili politici specializate coerente şi de a mânui adecvat o gamă din ce în ce mai largă deinstrumente în conducerea economiei naţionale.

4.4 Dezvoltarea regională – adâncirea disparităţilor şi noi provocări

 Un alt plan pe care s-a afirmat pregnant reforma economică este cel al dezvoltării regionale,

politicile specifice adoptate în această direcţie după 1978 având ca obiective corectareadisparităţilor preluate de la regimul economiei planificate şi realizarea în continuare a uneidezvoltări echilibrate. Natura acestor obiective şi coordonatele politicilor de dezvoltare regionalăsunt determinate de existenţa a trei regiuni majore în care se împarte vastul teritoriu al ţării:regiunea estică, de coastă, cea mai dezvoltată, în care activităţile dominante sunt cele industriale şicomerciale; regiunea centrală, mai puţin dezvoltată, cu profil dominant agricol; regiunea vestică,cea mai puţin dezvoltată, bogată în zăcăminte ale subsolului.

În condiţiile sistemului economiei centralizate, guvernul central urmărea realizarea uneidezvoltări echilibrate a celor trei regiuni prin directive de plan pe două căi principale:

Prin dirijarea unei părţi însemnate din veniturile realizate în regiunea de est spresubvenţionarea activităţilor din celelalte două regiuni, mult mai puţin eficiente din punct de vedereeconomic

Prin orientarea investiţiilor publice în construcţii capitale amplasate precumpănitor înregiunea vestică şi mai puţin în cea centrală

66

Page 66: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 66/100

O asemenea orientare a determinat înregistrarea unor rate de creştere economică înregiunile centrală şi vestică la nivelul sau superioare celor din regiunea de coastă, situaţieneconformă însă cu potenţialul real de dzvoltare al celor trei regiuni. Este evident că politica dedezvoltare regională adoptată înainte de începerea procesului de reformă a fost benefică pentruregiunile centrală si vestică, contribuind la îmbunătăţirea într-o oarecare măsură a bazei lor 

economice şi că a împiedicat valorificarea integrală a potenţialului apreciabil pe care îl posedaregiunea de coastă. După anul 1978, guvernul central iniţiat o politică de descentralizareeconomică semnificativă, acordând largi prerogative decizionale guvernelor locale, care au începutsă joace un rol continuu crescând în conceperea şi aplicarea politicilor de dezvoltare regională,orientate tot mai accentuat în prima fază, unele disfunţionalităţi majore, cu efecte negative asupradezvoltării economice ulterioare atât a regiunilor în cauză, cât şi la nivel naţional:

Orientarea la nivel local a investiţiilor în proiecte rentabile pe termen scurt, fără a ţineseama de cerinţele dezvoltării în perspectivă a regiunilor respective; drept urmare, unele industriiprelucrătoare au cunoscut o dezvoltare rapidă, ceea ce a intensificat excesiv concurenţa pe planregional şi local, amplificând falimentele de întreprinderi şi şomajul. Iar investiţiile îninfrastructură şi în industria extractivă au fost neglijate;

Intensificarea măsurilor protecţioniste la nivel regional şi chiar local, prin crearea unor bariere comerciale între regiuni; aceasta a determinat comportamente ale întreprinderilor neconforme cu funcţionarea normală a pieţei naţionale şi a întârziat semnificativ modernizareanecesară a activităţii întreprinderilor respective;

Creşterea disparităţilor regionale în raport cu situaţia dinaintea începerii procesului dereformă, pe fondul dezvoltării economice susţinute la nivel regional. În perioada 1980-1994 ratamedie de creştere economică anuală a celor trei regiuni - de coastă, centrală şi vestică - au fost de10,69%, 8,72% şi respectiv 8,68%, ceea ce a determinat creşterea semnificativă a decalajului între

niveluri de dezvoltare economică ale lor; aceeaşi concluzie rezultă şi din compararea nivelurilor PIB/locuitor. Diferenţele apreciabile de eficienţă economică a activităţii desfăşurate în cele treiregiuni reies clar din faptul că regiunea de coastă producea, în ultimul an al perioadei menţionate,circa 60% din totalul PIB, reprezenta 40% din populaţia ţării şi acoperea 20% din teritoriu.Accentuarea disparităţilor în regiuni s-a făcut sub impactul puternic al politicilor adoptate pe alteplanuri ale dezvoltării economice, aflate însă în conexiune strânsă cu cel al dezvoltării regionale afost Politica deschiderii largi a economiei chineze spre exterior. Principala beneficiară a acesteideschideri a fost regiunea de coastă, cea care era conectată puternic la circuitele financiare şicomerciale internaţionale încă din perioada interbelică, care dispunea la începutul procesului de

reformă de avantaje de locaţie apreciabile. Caracterul preferenţial pentru regiunea de coastă alpoliticii de deschidere a economiei chineze spre exterior apare clar dacă se iau în considerareprincipalele zone de amplasare a investiţiilor, care au constituit primele ”ferestre deschise” spreeconomia mondială:

Noul district Pudon-Shanghai creat în1990, care beneficia de facilităţile stabilite prinpolitica privind zonele economice speciale.

67

Page 67: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 67/100

Drept urmare a acestei politici preferenţiale, investiţiiile s-au orientat rapid spre regiunea decoastă, această tendinţă accentuându-se pe parcursul procesului de reformă, aşa cum relevă dateledin tabelul următor:  Tabelul 10. Evoluţia distribuţiei geografice pe regiuni a investiţiilor în active fixe, înperioada 1991-1996 .

ANUL REGIUNEAESTICA

REGIUNEACENTRALA

REGIUNEAVESTICA

1991 57,0 24,2 14,71992 59,7 22,9 13,81993 62,9 21,8 12,41994 63,4 20,9 12,01995 63,8 21,0 12,01996 62,9 21,5 12,2

Sursa: Li Wuwei, An Analysis of China’s Regional Economic Development Policy, ‘SASSPapers’, 8, Shanghai Academy of Social Sciences, 2000, p. 181.

Amplificarea dezechilibrului economic între cele trei regiuni a indus, firesc, dezechilibresociale şi frustrări pshihologice pe care politicile macroeconomice şi de control al dezvoltăriiiniţiate în a doua jumătate a anului 1993 au încercat să le diminueze, cu ocazia trasării celui de alnoulea plan cincinal de dezvoltare economico-socială a ţării şi a stabilirii obiectivelor de atins înperspectiva anului 2010.

Principalele orientări ale politicii de dezvoltare regională adoptate de guvernul central şiurmate începând din anul 1994 au fost următoarele:

Orientarea precumpănitoare a investiţiilor publice spre regiunile centrală şi vestică şistimularea localizării activităţilor economice în acestea, prin intensificarea construcţiei deinfrastructuri şi favorizarea dezvoltării industriei extractive şi a industriilor intensive în resurse şi înforţă de muncă în regiunile respective. Pot fi citate în acest sens câteva aspecte semnificative:dintre cele 153 de proiecte majore de investiţii publice iniţiate în anul 1994, 91 au fost localizate înregiunile centrală, şi vestică; în anul 1995, localizarea investiţiilor publice în active fixe făcută înfavoarea regiunilor centrală şi vestică a redus decalajul dintre acestea şi regiunea estică, iar în anul1996 rata de creştere a investiţiilor în primele două regiuni a depăşit-o pe cea din regiunea estică,ceea ce a dovedit că noua politică de dezvoltare regională a început să dea roade; sub presiunea

creşterii apreciabile a costurilor terenurilor şi forţei de muncă în regiunea de coastă, unde există oconcentrare economică puternică şi o concurenţă pe măsură, numeroase unităţi economice dinaceastă regiune au început să migreze spre celelalte regiuni, valorificând avantajele de locaţieoferite de acestea.

Folosirea instrumentelor fiscale pentru îmbunătăţirea distribuţiei activităţilor economicepe teritoriul ţării, în favoarea regiunilor care înregistrează decalaje economice negative dedezvoltare. Reforma sistemului de impozite înfăptuită în anul 1994 a schimbat modelul dedistribuţie a veniturilor între guvernul central şi guvernele locale, primul primind responsabilităţi

68

Page 68: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 68/100

sporite în ceea ce priveşte colectarea şi controlul impozitelor. Ca urmare a reformei sistemului deimpozite, raportul dintre veniturile guvernului central şi cele ale guvernelor locale, care în anul1993 era de 1:3,55, a devenit în anul 1994 de 1:0,80, ceea ce a permis autorităţilor centrale sătrateze problema dezvoltării regionale dezechilibrate prin transferuri masive de plăţi financiare.

Continuarea deschiderii spre exterior a regiunilor centrală şi vestică s-a făcut atât prin

declararea ca ”deschise” a numeroase localităţi din aceste regiuni, cât şi prin schimbarea politicii deatragere a investitorilor străini de la una centrală pe deschiderea anumitor zone la una orientată sprestimularea dezvoltării anumitor industrii, prin înlăturarea diferenţelor zonale în materie deimpozitare. Investiţiile străine în industria extractivă, agricultură, infrastructură, proiecte de înaltătehnologie, în industriile orientate puternic spre export sau substituirea importurilor vor continua săfie stimulate prin tratamente fiscale preferenţiale; aceasta va avea, de asemenea, efecte beneficepentru dezvoltarea mai rapidă a regiunilor centrală şi vestică, care vor putea astfel să-şi valorificesuperior resursele naturale pe care le posedă, precum şi avantajele de locaţie pe care le prezintă;

Încurajarea legăturilor de cooperare economică şă tehnologică dintre unităţileeconomice din regiunea de coastă şi cele din regiunile centrală şi vestică. Cooperarea vizeazăcombinarea resurselor tehnologice şi financiare, a abilităţilor manageriale şi comerciale apreciabiledin unităţile aflate în regiunea de est cu resursele apreciabile de forţă de muncă, energetice şi dematerii prime de care dispun unităţile economice din regiunile centrală şi de vestică. Stimulareaputernică a acestei cooperări a determinat încheierea, în numai doi ani de la adoptarea noii politicide dezvoltare regională, a peste 30 000 de proiecte de cooperare între unităţi economice dinregiunea estică pe de o parte, şi din regiunea centrală şi din cea vestică, pe de altă parte.

Sprijinirea regiunilor defavorizate din regiunile centrală şi vestică pentru eradicareasărăciei până la sfârşitul secolului. Sprijinul s-a materializat în suplimentarea, începând din anul1994, a fondurilor de bază destinate regiunilor defavorizate cu 1 miliard yuani, precum şi în

acordarea de împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 1 miliard yuani pentru stimulareaafacerilor în acele regiuni. Actiunile conjugate întreprinse în cele cinci direcţii menţionate audeterminat accelerarea vizibilă a dezvoltării regiunilor centrală si vestică, începerea reduceriidecalajului apreciabil ce le desparte de regiunea estică, care a atins în numeroase zone un grad deprosperitate economică ce impresionează orice vizitator străin. Deja din anul 1996 rata de creşterea investiţiilor în regiunile centrală şi vestică a depăşit-o pe cea înregistrată în regiunea de est. Înacelaşi an, primele trei regiuni din ierarhia stabilită la nivelul întregii ţări în funcţie de ritmul decreştere economică au fost din regiunea centrală: Anhui, Hubei şi Jiangxi, care au înregistratritmuri de creştere de 20,9%, 20,4% şi respectiv 19,7%.

Experienţa chineză în materie de dezvoltare regională a demonstrat clar că mecanismele depiaţă, care au început să fie funcţionale în mediul economic dezvoltat şi consolidat îndeosebieconomice, au accentuat, în acelaşi timp, decalajele existente în dezvoltarea socio-economică lanivel regional. Aceasta a impus intervenţia fermă a statului pentru corectarea disfuncţionalităţilor mecanismelor de piaţă, stoparea adâncirii disparităţilor regionale şi înlăturarea surselor unor conflicte sociale potenţiale.

69

Page 69: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 69/100

4.5 China şi Organizaţia Mondială a Comerţului

După 15 ani de eforturi, China a obţinut în cele din urmă intrarea în O.M.C în noiembrie2001. pentru a obţine aprobarea finală a membrilor organizaţiei, China a fost de acord să îşi

liberalizeze comerţul exterior şi să reducă multe din restricţiile pentru investiţiile străine directe.Sintetic, liberalizarea comerţului exterior, realizată sau programată pentru viitorul apropiat esteprezentată mai jos:1. Reducerea taxelor medii de import de la 24,6% la 9,4%:

De la 22% la 17,5% pentru produsele agricole; eliminarea subvenţiilor pentru exportul deproduse agricole.

De la 25% la 8,9% pentru produsele industriale; de la 100% la 25% pentru autovehicule şi10% pentru piese pentru până în 2007 şi de la 12,5% la 3,4% şi 0% pentru produse de tehnologie ainformaţiei.2. Plafonarea subvenţiilor agricole la 8,5% din valoarea producţiei.3. Eliminarea taxelor de import pentru computere, semiconductori şi alte produse detehnologie.4. Eliminarea cotelor.5. Deschiderea semnificativă a sectorului servicii, inclusiv activitate bancară, asigurări,telecomunicaţii:

Până la 49% proprietate străină în telecomunicaţii şi asigurări, după trei ani.

Importatorii vor putea să aibă propriile reţele de distribuţie.

Acces complet pe piaţă pentru băncile străine în termen de cinci ani.În ultimii doi ani a fost făcut un mare efort pentru adaptarea legislaţiei şi pentru respectarea

angajamentelor luate. Desigur că mai sunt probleme nerezolvate în diverse domenii, interpretate deunii ca neînţelegeri, iar de alţii ca piedici în calea deschiderii.

Noi reglementări privind exporturile şi importurile au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004 şiînlocuiesc reglementări care funcţionau încă din 1985. Este specific modul în care se faceestimarea valorii mărfurilor în vamă şi taxele vamale prevăzute sunt, conform declaraţiilor,corespunzătoare prevederilor O.M.C. şi practicilor internaţionale. Prin noile reglementări s-a redusvaloarea medie a taxelor vamale de import de la 11% la 10,4%.

TVA de bază este în China de 17%, dar există produse pentru care taxa pe valoareaadăugată este doar 13%, iar firmele mici plătesc numai 6%. Prin noile prevederi, TVA returnat

firmelor de stat pentru producţia exportată a fost micşorată cu trei puncte procentuale. De fapt, lasfârşitul 2003 au fost schimbate prevederile privind TVA pentru multe produse de export.

Aderarea Chinei la organismul de reglementare a comerţului mondial a accelerat integrareaeconomiei chineze în economia mondială

Conform datelor publicate de “Le Figaro economie” ponderea Chinei în producţia mondialăla anumite produse este următoarea:

Tractoare 83%;

70

Page 70: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 70/100

Ceasuri 75%;

Jucării 70%

Aparate de fotografiat 55%;

Telefoane 50%;

Televizoare 29%;

Mobilă 16%; Oţel 15%.

Observatorii mai puţin binevoitori, inclusiv Camera de Comerţ americano-chinezăconsideră însă că entuziasmul manifestat de China s-a mai răcit şi, alături de angajamentele onorateîn termen, altele au fost întârziate. De exemplu în industria de automobile, noile reglementări carepermit constructorilor străini să ofere credite pentru cumpărarea de maşini nu au fost promulgatedecât în decembrie 2003, cu aproape doi ani întârziere faţă de calendarul iniţial.

La rândul său, Camera de Comerţ europeană, care pe ansamblu se declară satisfăcută demodul cum şi-a respectat China angajamentele, subliniază înmulţirea barierelor netarifare care

frânează expansiunea comerţului şi implatarea societăţilor străine. Într-o carte albă, apărută înoctombrie 2003, este menţionată menţinerea preferinţelor naţionale în detrimentul străinilor, lipsade transparenţă sau problemele legate de proprietatea intelectuală. China nu este desigur o excepţie,deoarece, ca majoritatea altor ţări, este formată dintr-un ansamblu de grupuri de interese, dintrecare unele nu foarte încântate de deschiderea adusă de aderarea la O.M.C.

Autorităţile chineze sunt, cel puţin după părerea reprezentaţilor unor grupuri de afaceri,foarte inventive în născocirea unor reglementări noi, care să nu încalce flagrant obligaţiile asumate,dar care să protejeze piaţa proprie. Spre exemplu, produsele cosmetice importate trebuie să fieînregistrate la două agenţii guvernamentale diferite, ceea ce îngreunează accesul pe piaţă.

În urma intrării în O.M.C. China a beneficiat de cinci schimbări pozitive în politica sa dedeschidere. Gradul de deschidere a Chinei a evoluat de la deschiderea limitată a unui număr desectoare şi regiuni spre o deschidere către toate orizonturile, mai largă şi pe mai multe nivele, şi atrecut de la o deschidere ghidată de autorităţile politice la una garantată de un sistem de drept.

Dacă anterior deschiderea era unilaterală, acum ea are loc în conformitate cu acorduribilaterale, încheiate între China şi alte ţări membre O.M.C. Este apreciată şi posibilitatea de aparticipa la elaborarea reglementărilor din comerţul internaţional, în comparaţie cu rolul pasiv dintrecut.

Se apreciază că aceste schimbări privesc şi capacitatea Chinei de a-şi ajusta relaţiileeconomice şi de a rezolva diferendele cu alte ţări pe calea mecanismelor de negociere bilaterale şimultilaterale, ceea ce va avea un impact evident şi profund asupra ţării, creând noi oportunităţi dedezvoltare a comerţului exterior şi a cooperării economice, deschizând calea Chinei spreparticiparea la mondializarea economiei.

China s-a integrat oficial în O.M.C. la 11 decembrie 2001. Respectându-şi angajamentele,China a trebuit să reducă drastic unele taxe vamale şi să elimine o seamă de bariere netarifare. Autrebuit modificate sau anulate circa 2300 de acte normative privind activitatea de comerţ exterior şicooperare economică.

71

Page 71: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 71/100

La şaşe ani de la intrarea sa în Organizaţia Mondială pentru Comerţ, China este dejasubiectul a cinci plângeri înaintate de SUA, Uniunea Europeană, Canada şi Mexic, privind diferiteaspecte ale politicii comerciale chineze. Printre aceste, se pot enumera acordarea de „subvenţiiilegale“ unor sectoare industriale, rambursarea unei părţi din TVA aplicată circuitelor integratefabricate în China şi taxele vamale chineze, pe piesele detaşate de automobile străine, egale cu cele

puse pe întreaga maşină.Perspectivele Chinei la O.M.C. sunt umbrite de probleme economice şi politice. Temaabuzurilor împotriva drepturilor omului a fost intens dezbătută: mulţi americani şi vest europeni auconsiderat că refuzul Chinei de a acorda poporului său drepturi politice şi libertăţi fundamentaleeste o preocupare legitimă şi autentică. Există şi alte probleme cum ar fi statutul de membru OMCal Taiwanului.

Odată cu admiterea în O.M.C., China a reuşit să-şi îndeplinească îndatoririle asumate. Încursul anului 2002, diferite sectoare, de la nivelele centrale la cele locale şi de la instituţiiguvernamentale la întreprinderi, toate au depus eforturi susţinute pentru îndeplinirea acestui ţel.Începând cu luna februarie, au fost organizate numeroase cursuri de pregătire pentru funcţionariipublici de la nivel central şi local, pentru a-şi însuşi regulile care guvernează activitatea O.M.C. Înacelaşi timp, forurile de conducere de la nivel central şi local, au accelerat ritmul îndepliniriireformelor în sistemul administrativ şi al modificărilor aduse atribuţiilor care revin organelor statului. La începutul lunii noiembrie, Consiliul de Stat a hotărât desfiinţarea susţinerii examenelor în administraţie şi a aprobat ca promovarea în acest sector să se facă pe baza rezultatelor obţinute lacompletarea unor teste cu 789 de indicatori. China a început să aplice reglementările O.M.C. şi înscopul apărării drepturilor sale. Sprijinindu-se pe reglementările impuse de O.M.C., China a rezolvatfavorabil disputele sale de ordin comercial cu celelalte ţări, privind unele probleme, cum suntdumpingul de export sau import, măsurile de protecţie şi barierele tehnologice. De exemplu, ea a

recurs la mecanismul reglementării disputelor, ca membru al O.M.C., pentru soluţionarea uneiprobleme de ordin comercial cu Statele Unite, care au impus 201 măsuri de protecţie privindprodusele din oţel. China a participat activ la dezbaterile O.M.C. privind politicile din sferacomerţului, specifice celorlalţi membri O.M.C. şi s-a angajat în negocieri bilaterale cu unele ţăriasupra cererii lor de a deveni membre O.M.C.

China a participat activ la noua rundă de negocieri asupra comerţului multilateral în cadrulO.M.C., participând cu un număr de peste 20 de delegaţi la convorbirile care s-au desfăşurat laGeneva. În timpul negocierilor, delegaţii Chinei au avansat propuneri asupra problemei majoreprivind mărfurile, serviciile, drepturile asupra proprietăţii intelectuale şi agricultura, făcând

cunoscute punctele de vedere şi poziţia Chinei în cadrul noii runde de dezbateri. Acestea s-aubucurat de sprijinul delegaţiilor din ţările în curs de dezvoltare.

Măsurile eficiente adoptate de China au contribuit la crearea unei conjuncturi favorabile, princontinuarea politicii de deschidere a pieţelor agricole, de servicii şi de autoturisme, îndată dupăadmiterea ei în O.M.C. Sectorul agricol s-a dezvoltat neîntrerupt. Deschiderea sectoarelor financiare, de asigurări şi garanţii, de telecomunicaţii, logistică şi alte servicii a avansat tot mai multîn timp, dând un puternic impuls reformelor şi dezvoltării în aceste sectoare. Ritmul reorganizării şial modernizării tehnologice în industria de autoturisme a fost mai viu decât în anii precedenţi.

72

Page 72: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 72/100

Reorganizarea şi cooperarea dintre producătorii chinezi de autoturisme şi giganţii străini au adusbeneficii ambelor părţi.

Sectorul de presă şi publicaţiile au trecut la reorganizare în scopul adoptării lui la nouasituaţie creată în urma intrării Chinei în O.M.C. China a aprobat existenţa a şapte companiieditoriale, cinci grupuri de difuzare de publicaţii şi 38 de grupuri de presă. În plus, reorganizarea

industriei aeronautice a condus la apariţia a trei companii de linii aeriene. Monopolultelecomunicaţiilor a fost desfiinţat, sectorul mărindu-şi în acest fel puterea competiţională. Odată cuintrarea Chinei pe piaţa mondială ea a păşit într-o nouă etapă.

Încă de la începutul anului 2002, China a redus tarifele vamale pentru 5.300 de bunuri deimport, de la 15% la 12%. Tarifele medii pentru bunurile manufacturiere s-au redus de la 14,7% la11,3%, iar cele pentru produsele agricole (cu excepţia produselor acvatice) au scăzut de la 18,8% la15,8%. China a desfiinţat, de asemenea, contingenţele autorizate şi licitaţiile pentru opt tipuri deproduse, dintre care cerealele, lâna, bumbacul şi îngrăşămintele chimice.

În acord cu angajamentele asumate, China a trecut la revizuirea şi anularea unui număr delegi şi reglementări care contravin reglementărilor O.M.C. şi a promulgat altele noi, în carefigurează reglementările privind contracararea dumpingului, cele referitore la subvenţii şi lamăsurile de protecţie, care au început să intre în vigoare încă de la începutul anului trecut. Legeapatentelor, a mărcii comerciale, a drepturilor de autor şi alte legi şi reglementări de interes au fostrevizuite, iar legile şi reglementările interne referitoare la profitul investitorilor străini au fostmodificate. Aproximativ 30 de departamente din subordinea Consiliului de Stat au revizuit 2.300documente privind reglementările, anulând 830 şi amendând 325 dintre ele. Toate localităţile aurectificat, de asemenea, documentele regulatorii în conformitate cu cerinţele guvernului central.

În acelaşi timp, creşterea competiţiei a condus treptat la desfiinţarea monopolurilor însectoare ca telecomunicaţiile, aeronautica şi sectorul energetic. Reforma politicii de taxe şi impozite

a condus la uniformizarea suprataxelor, atât pentru societăţile chineze cât şi pentru cele străine.Taxele ridicate pentru societăţile cu capital străin au fost desfiinţate, odată cu practicarea taxelor standard duale pentru călătoriile aeriene, feroviare şi navale, tichetele de admitere şi taxele defolosire a facilităţilor publice.

Capitolul 5

73

Page 73: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 73/100

HONG KONG

Ocupă un teritoriu minuscul de numai 1045 km2, cu 7 mil. Loc. Compus din două părţi:insula Hong Kong şi partea continentală Kowloon – legate prin două tunele submarine.

Densităţile umane sunt foarte mari, cu valori de peste 6 500 loc./km2 . Structura

populaţiei active reflectă orientarea economică a ţării şi statutul de freeport: 72,3% servicii, 26%industrie, 0,7% agricultură. În aceste condiţii de penurie de terenuri şi mari densităţi şi-au permisamenajarea unui parc naţional.

Ocupat de britanici la 30 iunie 1898, teritoriul a cunoscut un început economic prosper,graţie poziţiei geostrategice excepţionale, rolului de avanpost chinez în relaţiile cu restul lumii şi nuîn ultimul rând spiritului riguros al britanicilor. Între 25 decembrie 1941 şi 30 August 1945, ocupaţiajaponeză a însemnat o perioadă de recesiune şi chiar de colaps economic. După război şi-a reluatrolul de bază militară ştrategică britanică şi de port liber deosebit de important. La 1 iulie 1997 a fostretrocedat Chinei, dar conform politicii chineze “o ţară cu două sisteme” şi-a păstrat o autonomieaproape totală. Investiţiile de capital american, englez, japonez (favorizată de o politică financiară şifiscală extrem de avantajoasă – poate mai bine zis de lipsa unei politici fiscale) au condus la apariţiaunuia dintre focarele expansiunii economice asiatice.

Hong Kong şi-a propus dezvoltarea rapidă a următoarelor ramuri industriale: textilă(locul IV pe Glob), bunuri de larg consum (mai ales produse electronice şi electotehnice), ciment,reparaţii nave, produse chimice, montaj auto. În paralel, a devenit o forţă financiară activă, cu mariconcentrări de capital şi cu o bursă eficace. Acestea au fost implantate cu precădere în arealulcontinental Tsuen Wan.

Industria este extrem de activă, dar practic necontrolată şi nemăsurată. Nu e o dezvoltarehaotică, ci una de conjunctură comercială. Se produce ceea ce se cere la un moment dat pe piaţa

mondială. Este o adaptare extraordinară la mecanismele economiei de piată. Forţa financiară permiterapid asimilarea de produse noi. Industria este concentrată în proporţie de 2/3 în întreprinderi mici(67% din întreprinderi au sub 10 muncitori ).

După un uşor relanti între 1989 – 1991, economia acestui stat-atelier a reintrat într-operioadă nouă de creştere, 5-6%/an, datorată între altele şi stânselor legături cu zona liberă Shenzendin China sudică. În zonele libere chineze salariul mediu este de cca 75 $, faţă de 400 $ în HongKong şi 1600 $ în Franţa. Simbioza economică cu aceste zone libere este profundă: 60% dininvestiţiile Hong Kong-ului în afară sunt în China. Reciproca este de acelaşi rang: China este primulinvestitor în prezent în Hong Kong cu peste 12 mld. $ annual. În anul 2000 a avut o creştere record

de 10% şi şi-a propus construirea unui Cyberport, conform formulei “Hong Kong centru deinovaţie”. Este un proiect de 2,2 mld. $, care va cuprinde 200 de întreprinderi specializate întehnologii de vârf. Sunt aşteptate grupuri de mare prestigiu mondial: IBM, Microsoft, Cisco,Legend, Helwett Packard, care, pe lângă producţia de serie vor realiza şi teste inovatoare deproducţie.

Hong Kong ocupă locul 9 în comerţul mondial, cu 3,3% din schimburile mondiale.Statisticile economice relevă producţii industriale însemnate:

- bumbac fire, pe bază de import de bumbac brut (250 000 t/an);

74

Page 74: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 74/100

- energie electrică, produsă pe filiera termocentralelor (35 mld. kW/h );- montaj automobile (0,5 mil. buc./an);- ciment (2,5 mil. t/an);- ceasuri (70 mil. Buc./an, producţie de ceasuri cu cuarţ şi electronice);- aparate radio (peste 50 mil. Buc./an, locul I pe Glob);

- aparate foto (5 mil. Buc./an, inclusiv aparate digitale );- televizoare (3 mil.buc./an);- confecţii şi textile (printre cei mai mari producători mondiali de confecţii).

La nivelul anului 1996 funcţionau în total peste 20 000 de întreprinderi, din care: 9 677de confecţii, 5 365 de textile, 2 160 de electronice.

Este a treia piaţă mondială a aurului şi deţine o enormă putere financiară. După unelestatistici ar fi a treia mare piaţă financiară, cu 400 de aşezăminte financiare, 140 bănci, 4 mari burse(cea mai importantă bursă ocupă locul III pe Glob ca volum al tranzacţiilor).

Deţine primul loc în ierarhia mondială la volumul de mărfuri vehiculat prin traficcontainerizat, şi un volum total al traficului portuar de 132 mil. t/an. Chek Lap Kok este al doileaaeroport al Asiei (după cel de la Kansai – Tokyo), ca dotări şi trafic, construit în Kowloon pe oinsulă artificială şi care a atins un trafic total de 35 mil. pasageri în 1998.

Raporturile cu China sunt extrem de strânse (de fapt 98% din populaţie este formată dinchinezi). Anual se consemnează cca 30 mil. de intrări din Hong Kong în China şi peste 5 mil. dinChina în Hong Kong. Relaţiile cu China au la bază complementaritatea: Hong Kong oferă capital,management, reţele de marketing, iar China oferă teren pentru construcţii, forţă de muncă şi facilităţide producţie. Integrarea economică este utilă şi benefică de ambele părţi, iar temerile privindmodificările structurale după revenirea acestui teritoriu la China s-au dovedit nejustificate. Ţara estevizitată de peste 9 mil. turişti/an, cu un aport de devize de peste 7 mld. $.

5.1 Istoric

Hong Kong, oficial Hong Kong Special Administrative Region (Hong Kong RegiuneAdministrativă Specială) , este una din cele două regiuni speciale administrative din RepublicaPopulară Chineză, cealelaltă fiind Macao.

Teritoriul se află pe partea de est a Pearl River Delta,la graniţă cu provincia Guangdong dinnord şi se învecinează cu Marea Chinei de Sud, în est, vest şi sud. Întemeiat iniţial ca un portcomercial în secolul al 19-lea, Hong Kong, a devenit unul dintre cele mai importante centre

financiare.Hong Kong a fost o colonie a Coroanei Regatului Unit din 1842 până în 1981 şi a fost un

teritoriu dependent de Regatul britanic din 1981, până la transferul de suveranitate către RepublicaPopulară Chineză în 1997. Declaraţia comună sino- britanică şi Legea de bază din Hong Kongstipulează ca Hong Kong operează cu un grad înalt de autonomie, cel puţin până în 2047, cincizecide ani de la data transferului.

În conformitate cu politica de "o ţară, două sisteme", Guvernul Popular Central esteresponsabil pentru apărarea şi afacerile externe ale teritoriului său, în timp ce guvernul din Hong

75

Page 75: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 75/100

Kong este responsabil pentru propriul sistem juridic, a forţelor de poliţie, de sistemul monetar,vamal, politica de imigrare politică, şi poate avea delegaţi la organizaţiile internaţionale şi alteevenimente.

Aşezările umane în locaţia cunoscută acum ca Hong Kong, dateaza din era paleolitică.Regiunea a fost prima oară încorporată în China Imperială în timpul dinastiei Qin, si a servit ca post

de comercializare şi bază navală în timpul dinastiei Tang şi Dinastia Song. Înregistrarea cea maitimpurie a unui vizitator european în zonă a fost a unui marinar portughey, Jorge Alvarey care aajuns în acel port în 1513.

În 1839, refuzul autorităţilor Dinastiei Qing să importe opiu a rezultat în primul Război alOpiului între China şi Marea Britanie. Insula Hong Kong a fost ocupată de către forţele britanice în1841, şi cedată apoi formal în conformitate cu Tratatul de la Nanking la sfârşitul războiului.Britanicii au stabilit o Colonie a Coroanei în următorul an, prin construirea oraşului Victoria. În1860, după ce China a câştigat al doilea Război al Opiului, Peninsula Kowloon şi Insula Stonecutter au fost cedate Marii Britanii conform Convenţiei de la Peking. În 1898 Marea Britanie a obţinut oconcesionare a Insulei Lantau pentru o perioadă de 99 de ani dar şi a teritoriilor nordice adiacente,formându-se astfel Noile Teritorii.

În campania militara din al doilea rayboi mondial a Japoniei, Imperiul japoniei a invadatHong kong pe 8 decembrie 1941. Bătălia de la Hong Kong s-a terminat cu predarea coloniei cătreJaponia de către britanicii şi canadienii învinşi pe data de 25 decembrie. În timpul ocupaţieijaponeze, civilii au fost privaţi de mâncare datorită raţionalizării şi de asemenea s-a înregistrat ohiper inflaţie datorită schimbului forţat de monedă cu bancote militare. Hong Kong a pierdutjumătate din populaţia sa în perioada dintre invazie şi predarea Japoniei în 1945, când mareaBritanie a reluat controlul aspura coloniei.

Populaţia Hong Kongului şi-a revenit rapid datorită unui val de imigranţi continentali care serefugiau din cauza Razboiului Civil Chiney de la momentul respectiv. Odata cu proclamareaRepublicii Populare Chineze în 1949, mai mulţi imigranţi au intrat în Hong Kong fugind depersecuţia Partidului Comunist. Multe corporaţii din Shanghai şi Guangzhou şi-au mutat activitateaîn Hong Kong. Colonia a devenit astfel singurul loc de contact între China continentală şi lumeaoccidentală deoarece guvernul comunist izola tot mai mult ţara de influenţele exterioare. Comerţulcu partea continentală a fot întrerupt în timpul Războiului Coreean, când Statele Unite ale Americiiau impus un embargou guvernului comunist.

Industriile textile si de manufactură au crescut datorită creşterii populaţiei si a forţei de

muncă ieftine. Pe măsură ce Hong Kongul se industrializa rapid şi economia sa devenea din ce în cemai mult bazată pe exporturile căatre pieţele internaţionale. Nivelul de trai a crescut constnt odată cucreşterea industrială. Construcţia complexului de apartamente Shek Kip Mei în 1953 a marcatînceputul programelor de construcţie a locuinţelor sociale.

Comisia Independentă Anticorupţie , formată în 1974, a redus dramatic corupţia în cadrulguvernului. Când Republica Populară Chineză a iniţiat reforme economice în 1978, Hong Kong adevenit principala sursă de investiţii străine către partea continentală. O Zonă Economică Specială afost formată în anul următor în oraşul chinez Shenyhen, localizat imediat la nord de graniţa

76

Page 76: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 76/100

caontinentală cu Hong Kong. Serviciile au înlocuit treptat industria textilelor şi manufacturii îneconomia Hong Kongului din moment ce sectoarele bancare şi financiare deveneau tot maidominante.

Cum concesionarea Noilor Teritorii trebuia să expire în două decenii, guvernul MariiBritanii şi guvernul Republicii Populare China au avut discuţii în legătură cu problema suveranităţii

Hong Kongului în anii 1980. în 1984 cele două ţări au semnat Declaraţia Comună Sino- Britanicăprin care se cădea de acord asupra ttransferului de suveranitate asupra Hong Kongului cătreRepublica Populară China în 1997. declaraţia stipula că Hong Kong va fi guvernat ca o regiuneadministrativă specială, menţinându-şi legile şi un grad înalt de autonomie pentru cel puţin 50 de anidupă transfer. Din lipsă de încredere în acest aranjament, unii rezidenţi au ales să emigreze, înspecial după evenimentele de protest din Piaţa Tiananmen din 1989.

Legea de Bază a Hong Kongului, care a servit drept document constituţional după transfer, afost ratificată în 1990. în ciuda a obiscţii puternice din partea Beijingului, guvernatorul Chris Patterna introdus reforme democratice referitoare la procesul de elecţie pentru Cosiliul Legislativ.Transferul de suveranitate s-a înfăptuit la mieyul nopţii în data de 1 iulie 1997, şi a fost marcat de oceremonie la Centrul de Convenţii şi Expoziţii din Hong Kong. Atunci Tung Chee Hwa a fost numitPrim Ministru al Hong Kongului.

5.2. Politica şi guvernul

În concordanţă cu Declaraţia Comună Sino- Britanică, şi reflectând politica „o ţară, douăsisteme” a Republicii Populare Chineye, Hong Kong se bucură de autonomie ca regiuneadministrativă specială exceptând domeniul apărării şi a afacerilor externe. Declaraţia stipulează căregiunea îşi menţine sistemul economic capitalist şi garantează drepturile si libertăţile cetăţenilor 

pentru cel puţin 50 de ani de la tarnsferul suveranităţii. Legea de Bază este documentulconstituţonal care trasează autoritatea executivă, legislativă şi judiciară a guvernului.

Prim Ministrul este şeful guvernului şi principalul reprezentant al regiunii. El este ales decătre Comitetul de Elecţie şi stă în funcţie nu mai mult de două mandate de câte 5 ani. Cei 800 demembri ai Comitetului servesc 5 ani şi includ foşti membri ai guvernului şi delegaţi aleşi de indivizicalificaţi şi entităţi legale ce aparţin unor sectoare sociale variate cum ar fi cele industriale,coemrciale, profesionale, academice şi religioase. Candidatul ales de către Comitet trebuie săprimească avizul Guvernului Republicii Populare pentru a putee ocupa postul. Primul Ministrunumeşte ofiţeri seniori şi stabileşte politicile guvernamentale cu consultaţia Comitetului executiv,

corpul de cabinet. Pe lângă acestea, Primul Ministru numeşte judecători, semnează legi şi poateacorda graţieri sau amâna sentinţe.

Consiliul Legislativ este unicameral şi conţine 60 de membri care servesc mandate de 4 ani.Jumătate din membrii săi sunt aleşi direct din districtele electorale geografice prin sistemul dereprezentare proporţională a listelor de partid, în timp ce cealaltă jumătate de membri sunt cei carese întorc din alte funcţii. Preşedintele Consiliului Legislativ este ales de către şi dintre membri şi arerol de purtător de cuvânt. Proiectele de lege guvernamentale sunt votate cu majoritate simplă, în

77

Page 77: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 77/100

timp ce poriectele de lege private necesită majorităţi separate din membrii împărţiţi pe regiunigeografice.

Serviciul Civil al Hong Kongului este un corp neutru din punct de vedere politic. Acestaimplementează politicile şi furnizează servicii guvernamentale. Numirea şi promovarea

funcţionarilor publici se bazează pe calificare, experienţă şi abilităţi. Secretarul permanent este celmai înalt post din fiecare birou guvernamental, fiind subordonat secretarului care este numit pecriterii politice. Cele douăsprezece birouri opereaza din clădiri guvernamentale localizate înteritoriu, cu sediul în Clădirea Centrală a Guvernului.

Legea de Bază şi sufragiul universal sunt subiecte majore de dezbatere de când s-a efectuattrabsferul de suveranitate. În 2002 guvernul a încercat să implementeze Articolul 23 al Legii deBază, care cerea legiferearea legilor care interziceau actele de trădare şi rebeliune împotivaguvernului chinez. Propunerea a ăntâmpinat o opoziţie puternică datorită îngrijorărilor că subminalibertăţile civile. Propunerea a fost amânată după ce a devenut clar că îi lipsea susţinerea legislaturii.Discuţii au existat şi în jurul subiectului reformării sistemului elecţional pentru Primul Ministru siConsiliul Legislativ, dar şi a momentului oportun pentru aceste reforme. Legea de Bază declară căscopul ultim este de alegere a Primului Ministru şi a tuturor membrilor legislaturii prin sufragiuuniversal. Politica Hong Kongului este deseori caracterizată de dezbateri între grupurile pro-guvernamentale şi grupurile pro- democratice, care susţin o democratizare într-un ritm alert. Oasemenea propunere pentru reformarea politicii a fost respinsă de legislator în 2005.

5.3. Sistemul legal

Spre deosebire de sistemul civil de legi al Chinei continentale, Hong Kong continuă să

urmeze tradiţia comună de legi stabilită pe baza regulilor coloniale britanice. Articolul 84 din Legeade Bză a hong Kongului îi permite curţii din Hong Kong să îşi ia deciziile şi pe baza precedentelor altor curţi din alte jurisdicţii. Articolele 82 şi 92 permit judecătorilor din alte jurisdicţii să participela proceduri ale Curţii de Apel Final din Hong Kong şi să ocupe posturi de judecători în Hong Kong.

Structural, sistemul judecătoresc din Hong Kong este format dn Curtea Finală de Apel care aînlocuit Comitetul Judiciar al Consiliului Privat, Curtea Înaltă care este formată din Curtea de Apelşi Prima Insanţă, şi Curtea Districtuală, care include Curtea de Drept Civil.

5.4. Economia

Hong Kong este unul dintre centrele financiare mondiale de top. Economia sa capitalistăfoarte dezvoltată, construită pe o politică de piaţă liberă, taxele mici si neintervenţia guvernamentalăa fost caracterizată ca cea mai liberă economie din lume în Indexul Libertăţii Economiei timp de 14ani consecutivi. Este un centru important pentru comerţul si finanţele internaţionale, cu cea maimare concentrare de sedii corporatiste din regiunea Asia- Pacific, şi este cunoscut ca unul din cei 4Tigrii Asiatici pentru ratele sale de dezvoltare mari şi industrializarea rapidă între anii 1960 şi 1990.bursa de Valori din Hong Kong este a şasea ca mărime din lume, cu o capitalizare a pieţei de 2,97

78

Page 78: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 78/100

trilioane de dolari pana în octombrie 2007, şi a doua după Londra ca mărime a valorii iniţiale deofertă publică. Moneda folosită în Hong Kong este dolarul Hong Kong care a fost corelat cu celamerican din 1983.

Continuând practica stabilită sub administraţia Britanică, guvernul din Hong Kong joacă îngeneral un rol pasiv în industria financiară lăsând în general ca economia sa urmeze direcţia indicată

de forţele pieţei şi de către sectorul privat. Sub politica oficială de non- intervenţionism pozitiv,Hong Kong a fost deseori dat exemplu ca având un capitalism „laissez faire”. După al doilea războimondial, Hong Kong s avut un ritm rapid de industrializare aceasta şi datorită exporturilor, şi apoi aurmat o tranziţie rapidă către o economie bazată pe sectorul serviciilor în anii 1980. Hong Kong aajuns la un nivel matur devenind centru financiar în anii 1990, dar a fost grav afectat de crizafinanciară din Asia din 1998, şi apoi din nou de epidemia SARS. O revitalizare a cererii externe şidomestice a dus la o recuperare puternică în următorii ani. Aceasta s-a datorat costurilor care erau înscădere pentru că exporturile Hong Kongului creşteau în competitivitate şi perioada deflaţionară de68 de luni s-a terminat cu o inflaţie a preţuriolor aproape de 0.

La sfârşitul lui 2007 Hong Kongul avea 3,46 milioane de oameni angajaţi cu normăîintreagă, cu o rată a şomajului de 4,1%. Economia Hong Kongului este dominată de sectorulserviciilor care constituie 90% din PIB-ul său, în timp ce industria doar 9%. Industria turismului dinHong Kong a beneficiat de o creştere a numărului turiştilor din continent datorită investiţiilor marifăcute de multe companii străine în Hong Kong. Inflaţia a fost de 2% în 2007 iar cele mai mari pieţede export ale sale sunt China, Statele Unite ale Americii şi Japonia.

Până în anul 1971 nu a fost înregistrat oficial niciun PIB, tot ce se ştia până atunci în legăturăcu PIB-ul era preluat din statistica internaţională a comerţului.

În următorul tabel se găseşte tendinţa de creştere a PIB-ului real al Hong Kongului, înmilioane de dolari Hong Kong. În anul 2007 PIB-ul 2007 a ocupat locul 40 cu 253,1 miliarde de

dolari americani. PIB-ul nominal a ocupat locul 15 cu valoarea de 36 500 de dolari americani,depăşind ţări ca Japonia, Elveţia, Marea Britanie, Canada şi fiind cu mult înaintea RepubliciiPopulare Chineze.

Tabelul 11. Produsul Intern Brut şi Variaţia sa în perioada 1980- 2005 Hong Kong

An Produsul Intern Brut Variaţia %

1980 437,5801985 574,710 5.60%1990 845,493 8.02%1995 1,110,240 5.60%2000 1,314,790 3.44%2005 1,619,980 4.26%

Sursa Government of Hong Kong

79

Page 79: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 79/100

 După cum se observă PIB-ul a înregistrat creşteri variate de peste 3%. Deşi în primii ani creşterea afost mai evidentă, în următorii ani aceasta nu a fost atât de semnificativă, însă s-a menţinut pestepragul de 3%.

Resurse

Hong Kong are o suprafaţă arabilă mică şi doar câteva resurse naturale, de aceea trebuie sărecurgă la importarea majorităţii alimentelor şi a materiei prime. Hong Kong este pe locul 11 dinpunct de vedere al comerţului datorită calorii mari ale importurilor şi exporturilor.

Economia Hong Kongului s+a transformat şi adaptat la diferitele perioade prin care a trecut.În perioada colonială sectorul principal era comerţul. În 1985, portul comercial din Hong Kong eraal patrulea ca mărime din lume. Economia sa era bazată pe comerţul internaţional.

Din 1950 pâna în 1960 industria textilelor în special a dominat economia ajutând ladezvoltarea sa.

Pe măsura trecerii anilor, sectorul financiar a devenit din ce în ce mai imprtant şi eraresponsabil pentru perioada cu creşterea economică cea mai mare din istoria Hong Kongului.

Din 1990 până în prezent, sectrul serviciilor este sursa a 85% din PIB. Componentele majoreale sectorului de servicii comerciale sunt: transporturile, aviaţia civilă, turismul şi diferite serviciifinanciare.

Una dintre caracteristicile speciale ale comerţului din Hong Kong este că din 500 000 defirme, 98% din firmele locale angajează mai puţin de 50 de oameni si majoritatea au angajaţi cunormă îtreagă mai puţin de 10 persoane.

Din 1999 economia din Hong Kong a început să crească tot mai mult. În viitor se aşteaptă ca

Hong Kong să prezinte cifre statistice tot mai mari cu fiecare an care trece.

Pe măsura trecerii timpului se aşteaptă ca Hong Kong să prezinte cifre statistice tot maimari.principalii parteneri în relaţiile comerciale ale Hong Kongului sunt: China, Statele Unite aleAmericii, Japonia, Taiwan, Germania, Singapore şi Coreea de Sud..

Tabelul 12. Produsul Intern Brut şi Deflatorul PIB în Hong Kong în perioada 2000-aprilie 2008

Produsul Intern Brut(PIB) şi Deflatorul PIB

An Trimestru PIB Deflatorul PIB

Pentru În dolari

80

Page 80: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 80/100

preţulrile pieţei

HK$million

Variaţiaanuală %

HK$million

Variaţiaanuală Variaţia

trimestrială 2006=100 Variaţia anuală %2000 Q1 315.359 6.7 265.512 10.7 3,0 118,8 -3.6

Q2 320.103 3.0 271.743 7.5 0,2 117,8 -4.1Q3 338.072 4.2 290.153 7.6 1,6 116,5 -3.2Q4 344.117 2.4 298.871 6.3 0,9 115,1 -3.7

2001 Q1 314.557 -0.3 272.594 2.7 - 0,4 115,4 -2.8Q2 317.779 -0.7 275.840 1.5 - 0,2 115,2 -2.2Q3 331.215 -2.0 289.775 -0.1 - 0,4 114,3 -1.9Q4 335.666 -2.5 293.671 -1.7 - 1,1 114,3 -0.7

2002 Q1 302.981 -3.7 269.893 -1.0 0,3 112,3 -2.7Q2 310.943 -2.2 277.315 0.5 2,2 112,1 -2.7Q3 328.762 -0.7 297.866 2.8 1,7 110,4 -3.4Q4 334.627 -0.3 307.644 4.8 0,4 108,8 -4.8

2003 Q1 299.502 -1.1 281.058 4.1 - 0,3 106,6 -5.1

Q2 287.670 -7.5 274.944 -0.9 - 2,2 104,6 -6.7Q3 317.747 -3.4 309.298 3.8 6,3 102,7 -6.9Q4 329.842 -1.4 322.069 4.7 0,8 102,4 -5.8

2004 Q1 308.143 2.9 302.713 7.7 2,5 101,8 -4.5Q2 310.687 8.0 307.938 12.0 2,0 100,9 -3.6Q3 327.651 3.1 329.710 6.6 1,1 99,4 -3.3Q4 345.442 4.7 347.539 7.9 1,9 99,4 -2.9

2005 Q1 321.331 4.3 321.358 6.2 0,9 100,0 -1.8Q2 331.485 6.7 329.778 7.1 3,0 100,5 -0.4Q3 356.460 8.8 356.328 8.1 1,9 100,0 0.7

Q4 373.314 8.1 371.646 6.9 1,0 100,4 1.12006 Q1 349.220 8.7 350.335 9.0 2,7 99,7 -0.3

Q2 350.756 5.8 350.155 6.2 0,6 100,2 -0.3Q3 375.643 5.4 379.261 6.4 1,8 99,0 -1.0Q4 400.292 7.2 396.159 6.6 1,3 101,0 0.6

2007 Q1 373.615 7.0 369.581 5.5 1,7 101,1 1.4Q2 380.113 8.4 371.931 6.2 1,5 102,2 2.0Q3 413.787 10.2 404.872 6.8 2,1 102,2 3.2Q4 448.700 12.1 423.506 6.9 1,5 105,9 4.9

2008 Q1 409.303 9.6 395.820 7.1 1,8 103,4 2.3

După cum se observă Hong Kong are un PIB ridicat iar variaţia sa deşi negativă la în anii2001- 2003 este mică. În decursul celorlalţi ani se observă o variaţie pozitivă şi relativ mare. Dacăiniţial PIB-ul Hong Kongului era în 2000 de 315.359 în primul trimestru ela junge să fie de 409.303în primul trimestru al anului 2008.

Graficul 8. Produsul Intern Brut din perioada 2002- 2008

81

Page 81: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 81/100

Sursa Government of Hong Kong

Produsul Intern Brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă atuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei îninteriorul unui stat în decurs de un an.

Deoarece PIB-ul combină suma tuturor activităţilor care se pot evalua în bani şi nu afolosinţei acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiţionat de măsurare abunăstării şi a calităţii vieţii.În cazul nostru datele din tabel susţin ideea de creştere a nivelului detrai din Hong Kong.

Deflatorul PIB este procentul obţinut din PIBul nominal si cel real. Deflatorul PIB se

foloseşte de exemplu pentru a descoperi proporţia de dezvoltare economică influenţată de inflaţieîntr-o perioadă anume de timp.

Economia Hong Kongului a continuat să se extindă cu tărie în primul trimestru din 2008, înciuda adversităţilor în creştere prezente în mediul exterior. Cu PIB-ului real în creştere de 7,1%, şiastfel s-a observat o rată a creşterii economice ce depăşeşte tendinţele intrându-se în aloptsprezecelea trimestru cu această caracteristică.

După cum spuneam Hong Kongul are o economie bazată în mare parte pe export. Parteneriisăi principali de export au fost China continentală – 47%, Japoini – 4,9%, Taiwan -8%, Statele Uniteale Americii – 15%, Coreea de Sud – 5% şi Singapore – 3%.

Domeniile în care s-au realizat exporturi în Hong Kong sunt textile, încălţăminte, aparaturăelectro- casnică, ceasuri, jucării, mase palstice şi pietre preţioase.

Graficul 9. Exportul din Hong Kong în perioada 2003- 2008

82

Page 82: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 82/100

Sursa Government of Hong Kong

Comerţul exterior a rămas rezistent şi elastic faţă de creşterea adversităţilor în mediul detranzacţionare în primul trimestru din 2008. Totalul exporturilor de mărfuri a înregistrat o creştereremarcabilă de 8,3% în termeni reali în primul trimestru faţă de cel înregistrat cu un an mai devremeîn aceeaşi perioadă, sprijinit de puternica evoluţie a multor pieţe emergente, precum şi datorităextinderii solide pe piaţa UE. Pe primul trimestru al anului 2008, valoarea totală a exporturilor debunuri a crescut cu mai mult de 1,4% în termeni reali.

Exporturile de servicii şi-au menţinut o puternică creştere economică de 10,8% în termenireali în primul trimestru din 2008. Exporturile de servicii de turism s-au extins în tandem cuturismul, comerţul şi exportul de servicii legate de turism a continuat să beneficieze de fluxurilor 

comerciale mari provenite de pe continent. Fără a fi atinse de turbulenţele financiare globale,exporturile de servicii financiare a crescut puternic , deşi uşor moderat faţă de ritmul său anterior deexpansiune. Exporturile de servicii au crescut cu 1,1% faţă de valorile înregistrate în primultrimestru din 2008.

Din moment ce Hong Kong este o regiune săracă în resurse naturale, aceasta se bazeazăfoarte mult pe importuri pentru a-şi asigura necesarul atât in economie cât şi pentru populaţie.Exporturile sunt relativ mai mari decât importurile însă nu cu mult. Partenerii principali de la careHong Kong importă sunt: China continentală (46%), Japonia (10%), Statele Unite ale Americii(4,8%), Taiwan (7.5%), Coreea de Sud (7,3%), Singapore (4,6%). Domeniile cele mai importante încare se realizează importuri sunt: alimentaţie, echipament de transport, materie primă, produsepetroliere. O mare parte a acestor produse sunt însă re- exportate.

Graficul 10. Importurile în Hong Kong în perioada 2003-2008

83

Page 83: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 83/100

Sursa Government of Hong Kong

Statisticile de comerţ exterior de marfuri ale Hong Kongului sunt bazate pe informaţiilor conţinute de declaraţiile de import / export. Regiunea Administrativă Specială Hong Kong este

separată ca teritoriul vamal, în conformitate cu "Legea de bază din Hong Kong din RepublicaPopulară Chineză". Declaraţia de import / export, este necesară în Hong Kong pentru schimburilor comerciale cu marfă din China continentală, şi statisticile referitoare la aceasta sunt incluse înstatisticile de comerţ exterior de mărfuri ale Hong Kongului.

Importurile de bunuri sunt bunuri care au fost produse sau fabricate în afara jurisdicţiei HongKongului şi aduse în Hong Kong pentru uz casnic sau export ulterior. Valorile lor sunt înregistratepe c.i.f. (cost, asigurare şi navlu).

Bunurile importate care sunt păstrate se referă la acele bunuri care sunt reţinute pentruutilizare în Hong Kong, mai degrabă decât să fie re-exportate în alte locuri. Valoarea păstrată

importurile de bunuri se calculează prin scăderea valoarii estimată a bunurilor importate destinate săfie re-exportate din valoarea importurilor de bunuri. Departamentul de Statistică şi recensământdesfăşoară cu regularitate un studiu asupra produselor re-exportateşi asupra comerţului. Pe acestestudii se bazează estimările ratelor de re-export pentru diferite categorii de bunuri. Statisticiimporturilor reţinute sunt supuse unor revizuiri ulterioare, când estimările privind ratele de re-export, devin disponibile.

Graficul 11. Re-exporturilor din perioada 2003- 2008

84

Page 84: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 84/100

Sursa government of Hong Kong

În aprilie 2008, volumul re-exportului de mărfuri din Hong Kong a crescut cu 14,7% faţă deaprilie 2007, întrucât exporturile de piata interna s-au diminuat cu 17,1%. Evaluate împreună,volumul total al exporturilor de mărfuri a crescut cu 13,4%. Concomitent, volumul importurilor demărfuri a crescut cu 8,5%.

Comparând primele patru luni ale anului 2008 cu aceeaşi perioadă din 2007, volumul re-

exportul de mărfuri din Hong Kong a crescut cu 11,0%, în timp ce exporturile din piaţa internă s-audiminuat cu 8,3%. Evaluate împreună, volumul total al exporturilor de mărfuri a crescut cu 10,2%.Concomitent, volumul importurilor de mărfuri a crescut cu 9,3%.

Comparând cele trei luni precedente lunii aprilie 2008, folosindu-se o bază ajustată sezonier,volumul total al exporturilor de mărfuri a crescut uşor cu 0,7%. În acest total, volumul re-exporturileau crescut cu 1,0%, în timp ce exporturile din piaţa internă s-au diminuat cu 6,2%. Concomitent,volumul importurilor de bunuri a scăzut cu 3,9%.

Schimbări în volumul de marfă comercializată în exterior sunt derivate din modificări dinvaloarea schimburilor externe de mărfuri datorită de modificărilor de preţ.

Comparând luna aprilie 2008 cu luna aprilie 2007, preţurile de re-export de mărfuri aucrescut cu 3,1%, iar cele ale exporturilor domestice au crescut cu 4,8%. Luate împreună, preţuriledin totalul exporturilor de mărfuri au crescut cu 3,2%. Concomitent, preţurile importurilor demărfuri au crescut cu 4,5%.

În ceea ce priveşte modificări de preţ în primele patru luni ale anului 2008 faţă de aceeaşiperioadă din 2007, preţurile re-exportulului de mărfuri au crescut cu 2,8%, iar cele ale exporturilor domestice au crescut cu 3,7%. Luate împreună, preţurile din totalul exporturilor de mărfuri aucrescut cu 2,8%. Concomitent, preţurile importurilor de mărfuri au crescut cu 3,8%.

85

Page 85: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 85/100

În aprilie 2008, volumul total al exporturilor către Germania şi China continentală(Continent) a crescut în mod semnificativ cu 21,7% şi 20,2%, respectiv, peste aprilie 2007. Pe dealtă parte, volumul total al exporturilor în Regatul Unit, Japonia şi SUA au scăzut cu 1,8%, 5,3% şi,respectiv, 7,2%.

În aceeaşi perioadă de comparaţie, totalul preţurilor exporturilor către toate principalele

destinaţii a crescut: SUA (+6,5%), Germania (+5,4%), Regatul Unit al Marii Britanii (+5,0%),Japonia (+4,0%) şi în Continent (+1,1%).În aprilie 2008, a fost înregistrată o creştere de două cifre pentru volumul de importuri din

SUA (15,7%) faţă de aprilie 2007. Simultan, volumul de import din Japonia, Singapore, Taiwan şipartea continentală a crescut cu 7,9%, 6,2%, 5,3% şi, respectiv, 4,6%.

Comparativ cu luna aprilie 2008 aprilie 2007, preţurile de import de la principalii furnizoricrescut: Singapore (14,8%), Taiwan (5,5%), Continent (3,5%), Japonia (2,5%) şi SUA (1,3 %).

Graficul 12. Balanţa de plăţi a Hong Kongului în perioada 1999- 2007

Sursa Government of Hong Kong

O balanţă de plăţi este integrat de statistică este o declaraţie economică de statistică integratăa tranzacţiilor cu restul lumii.

Hong Kong înregistrat un excedent în valoare de $ 55,0 miliarde de euro în contul său albalanţei de plăţi (de 13,4% din PIB) în primul trimestru al anului 2008, comparativ cu un excedentde 78,3 miliarde $ (de 17,4% din PIB) în al patrulea trimestru din 2007. Activele de rezervă în modcorespunzător au crescut cu aceeaşi sumă în primul trimestru din 2008.

Dintre cele mai importante componente ale balanţei de plăţi un surplus de cont curent de52,9 miliarde $ (de 12,9% din PIB) în primul trimestru al anului 2008, mai mic decât cel de $ 63,4miliarde de euro (de 14,1% din PIB) în al patrulea trimestru din 2007. În acelaşi timp, afluxul net de

86

Page 86: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 86/100

financiare non-active de rezervă în valoare de $ 18,6 miliarde de dolari ( de 4,5% din PIB) a fostînregistrat în primul trimestru al anului 2008, mai mare decât cel de $ 1,1 miliarde (de 0,2% dinPIB) în cel de-al patrulea trimestru al anului 2007.

Populaţia

Analiza populaţiei Hong Kongului este importantă datorită impactului pe care îl aredemografia asupra economiei unei ţări sau regiuni. Variaţia demografică este exprimată prin indiciidemografici.

Graficul 13. Populaţia Hong Kongului în perioada 1998- 2007

Sursa Government of Hong KongVariaţia populaţiei a fost relativ constantă, ajungându-se de la 6, 5 milioane în 1998 la puţin

peste 7 milioane la sfârşitul lui 2007.Din august 2000, a fost adoptată abordarea "populaţiei rezidente" în loc de abordarea "extins

de facto" pentru înregistrarea cifrelor populaţiei Hong Kongului. Datele populaţiei în cifre revizuită

până în 1996 au fost compilate. Populatia estimată şi compilată în conformitate cu abordarea"populaţiei rezidente" este denumită şi "populaţia Hong Kongului". " Populaţia Hong Kongului "cuprinde " locuitorii uzuali" şi "Locuitorii mobili".

"Locuitorii obişnuiţi" se referă la două categorii de oameni: (1) rezidenţii permanenţi dinHong Kong care au ramas în Hong Kong timp pentru cel puţin trei luni în cursul celor şase luniprecedente sau pentru cel puţin trei luni în cursul celor şase luni de la punctul de referinţă în timp ,indiferent dacă acestea sunt în Hong Kong sau nu la punctul de referinţă de timp; şi (2) rezidenţii ne-permanenţi din Hong Kong care sunt în Hong Kong, la punctul de referinţă de timp.

87

Page 87: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 87/100

"Locuitorii mobili", sunt rezidenţii permanenţi din Hong Kong care au ramas în Hong Kongtimp de cel puţin o lună dar nu mai mult de trei luni în cursul celor şase luni precedente sau pentrucel puţin o lună dar mai puţin de trei luni în termen de şase luni – după momentul de referinţă,indiferent dacă acestea sunt în Hong Kong sau nu . sub numele de „populaţie rezidentă” nu sunt

incuşi vizitatorii.

Graficul 14. Populaţia angajată în perioada 2005- 2008

Sursa Government of Hong Kong

Potrivit ultimelor statistici forţei de muncă lansate pe 17 iunie de către Departamentul deStatistică şi a recensământului (SD & C), rata şomajului sezonier este de 3,3% (cifra provizorie) înmartie - mai 2008, aceeaşi ca şi în februarie - aprilie 2008 . De asemenea, rata de subocuparea s-astabilit la 1,8% în ambele perioade (cifra provizorie pentru luna martie - mai 2008).

Comparând martie - mai 2008, februarie - aprilie 2008, scăderi în rata şomajului (neajustate

sezonier) au fost observate în principal în sectorul de construcţie, sanitar şi al serviciilor detransport, în timp ce creşterile au fost mai evidente în sectoarele recreaţionale şi al serviciilor deagrement, restaurante şi comerţul cu amănuntul. În ceea ce priveşte rata de subocupare, scăderi s-auobservat în principal în comunicaţii şi diverse sectoare de servicii personale, compensând creşterileîn sectoarele de servicii şi de agrement.

Totalul ocupării forţei de muncă a scăzut cu aproximativ 2.100, de la 3537300 în februarie -aprilie 2008 la 3.535.200 (cifra provizorie) în martie - mai 2008. În aceeaşi perioadă, forţa de muncăa scăzut cu aproximativ 900, 3658200 la 3657300 (cifra provizorie).

88

Page 88: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 88/100

Numărul persoanelor şomere (neajustate sezonier) a crescut cu aproximativ 1200, de la120900 în februarie - aprilie 2008 la 122.100 (cifra provizorie) în martie - mai 2008.

Atât forţa de muncă şi ocuparea forţei de muncă totală au arătat o uşoară scădere, în martie -mai 2008 în timp ce numărul persoanelor şomere (neajustate sezonier) a crescut moderat. Rataşomajului a rămas la 3,3% în martie - mai 2008. În acelaşi timp, subocuparea a rămas stabilă la

1,8%. Ambele cifre au fost la cel mai mic nivel în ultimii zece ani.În mai 2008, Departamentul Muncii (LD) a declarat că 56.242 de posturi din sectorul privaterau libere, cu peste 21,7% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. În medie,Departamentul a primit peste 2800 de posturi libere pe zi lucrătoare.

"Cum tot mai mulţi si mai mulţi proaspeţii absolvenţi care intră pe piaţa forţei de muncă înurmătoarele câteva luni, oferta de mână de lucru este de aşteptat să se extindă cu un ritm tot mairapid. Rata şomajului va rămâne scăzută doar dacă ritmul de creare de locuri de muncă în economieeste suficient de mare pentru a absorbi noi oameni în căutare de locuri de muncă.” A spus priulministru în 2008.

Se observă o creştere în numărul celor angajaţi şi aceasta exprimă o dezvoltare economică.

Graficul 15. Populaţia şomeră în perioada 2005-2008

Sursa Government of Hong Kong

S-a observat o scădere constantă în numărul celor şomeri şi aceasta se datorează politicilor 

guvernului, a deschiderii economice, a creşterii economice şi a investiţiilor masive ale giganţilor economici (atât cei statali cât şi cei de talia companiilor transnaţionale).

Hong Kong are o economie de piaţă liberă extrem de dependentă de comerţul internaţional.În 2006, valoarea totală a bunurilor şi serviciilor comerciale, inclusiv ponderea de reexporturi, a fostechivalentă cu 400% din PIB.

Teritoriul a devenit din ce în ce mai integrat cu China în ultimii câţiva ani, prin comerţ,turism,şi legături financiare . Continentul a fost pentru multă vreme cel mai mare partener 

89

Page 89: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 89/100

comercial al Hong Kongului, constând cam 46% din totalul schimburilor comerciale dca valoare în2006.

Ca rezultat al minimizării restricţiilor de călătorie de către China , numarul de turiştilor de pecontinent pe teritoriul Hong Kongului a urcat de la 4,5 milioane în 2001 la 13,6 milioane în 2006,atunci când aceştia au surclasat numărul de vizitatori din toate celelalte ţări combinate.

Hong Kongul s-a stabilit, de asemenea, ca bursa numărul unu pentru firmele din China carevor să fue listate la bursă peste hotare. susţinută de mai multe oferte publice iniţiale încununate desucces la începutul anului 2007, până în septembrie 2007 companii de pe continent reprezentau otreime din firmele cotate la Bursa de Valori din Hong Kong, şi mai mult de jumătate dincapitalizarea pieţei de schimb. În decursul ultimului deceniu, cum industria manufacturieră a HongKongului a fost mutată pe continent, sectorul său de servicii a crescut rapid şi acum, furnizează 91%din PIB-ul pe teritoriul lui.

Hong Kong are resurselor naturale sunt limitate, iar produsele alimentare şi materiile primetrebuie să fie importate. PIB-ula crescut puternic în medie cu 5% de la 1989 la 2007, în ciuda celor două recesiuni ale economiei, în timpul crizei financiare din Asia, în 1997-98. Hong Kong, continuăsă menţină o legătură strânsăîntre moneda sa şi dolarul SUA, menţinând un aranjament stabilit în1983.

Tabelul 13. Rata de schimb a dolarului Hong Kong 2003-2007

Anul Dolarul Hong Kong Dolarul S.U.A.2003 7,7868 12004 7,788 12005 7,7773 1

2006 7,7678 12007 7,802 1

Sursa Government of Hong Kong

Guvernul Hong Kongului a menţinut cursul monedei naţonale constant faţă de cel aldolarului american şi asta datorită politicilor fiscale şi monetare pe care le implementează.

5.5. Hong Kong sau Republica Populară China?

Între Hong Kong şi China Continentală existămulte probleme ca cea a identităţii.Spiritul antreprenorial entuziast din Hong Kong nu pare a fi deloc compaibil cu sobrietatea şiautoritarismul guvernului de la Beijing. Astfel încât întrebarea este: oare Beijingul va trage Hong

90

Page 90: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 90/100

Kong-ul în jos sau acesta va reuşi să schimbe China? Locuitorii mai vârstnici ai oraşului seconsideră mai întâi cetăţeni ai Hong Kong-ului, şi de abia apoi ai Chinei, fiind hotărâţi să nu renunţela sălbatica lor independenţă. În iunie 2007, revista Time îl cita pe Yan Xuetong, de la UniversitateaTsinghua din Beijing: „Reîntoarcerea Hong Kong-ului la China s-a realizat doar pe jumătate. HongKong-ul este acel loc aparte din China care continuă să fie privit ca o ţară străină. Hong Kong-ul s-a

întors cu numele, dar nu şi n realitate.”Interesant, totuşi, acest lucru ar putea să se schmbe mai repede şi mai uşor decât şi-ar fiputut imagina cineva. În rezent, tânăra generaţie de locuitor ai Hong Kong-ului creşte cunoscânddoar regulile chineze şi învţând după programa impusă de beijing. Mulţi dintre aceşti copii suntmândri că sunt chinezi, aşteptând să-şi primească valorile din partea Chinei şi nu a Occidentului, aşacum făcuseră părinţii lor. Ei sunt mai mult decât dispuşi să se considere atât chinezi cât şi locuitoriai Hong Kong-ului. Şi într-adevăr, majoritatea vorbesc doar chineză, mai degrabă decât engleză, iar în opinia generaţiilor mai vârstnice, aceasta ar putea onstitui o problemă în viitor.

Succesul afacerilor din Hong Kong, argumenteză ei, depinde de abilitatea de a acţiona cao poartă spre lumea din afara Chinei dar, în special, de fluenţa englezei vorbite în cadrul comunităţiide afaceri a oraşului. Dacă cei din Hong Kong îşi pierd engleza, oraşul şi-ar putea pierde atuul înafaceri. Mai rău, se îngrijorează aceştia, copiii învaţă cantoneza, nu mandarina, aşa că ar putea aveaparte de cele mai rele lucruri din ambele lumi, nefiind capabili să comunice fluent nici în limbaengleză, care ar putea fi folosită în toată lumea, nici mandarină care le-ar putea fi de folos pecontinent. Deloc surprinzător, locurile din şcolile private internaţionale, unde se predă în engleză,sunt la mare căutare. Însă, chiar dacă copiii familiilor înstărite vor privi spre vechea puterecolonială, viitorul Hong Kong-ului este chinez.

Scenarii pentru viitorul Republicii Populare China

91

Page 91: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 91/100

Page 92: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 92/100

În timp China va deveni mult mai eficientă în direcţionarea capitalului şi a resurselor umane şi va deveni astfel un mai bun competitor.

Scenariul pesimist

Acest scenariu prevede o criză între China şi SUA care va culmina cu un clash economic,politicşi în cadrul securităţii naţionale. Sub presiunea pierderilor de slijbe în sectorul manufacturier,administraţia va lua măsuri tarifare protecţioniste, depăşind cotele aprobate de O.M.C.

China va continua să îşi apre industria proprie incluzând măsuri antidumpng. În acelaşi timp seva apăra de investigaţiile de peste hotare în legătură cu antidumpingul. China va urma exemplul SUA şiva lansa şi ea un apel referitor la comerţ aşa cum a făcut şi SUA în cazul Chinei. Asia şi Europa nu vor susţine SUA cum mulţi consideră această ţară ca fiind nedreaptă în relaţile comerciale.

Simţindu-se izolată, SUA se va orienta spre fluxuri domestice decât spre cele intenaţionale. Subpresiunea uniunlor şi producătorilor, guvernul SUA va lua măsuri unilaterale pentru a-şi proteja industria,ameninţând sistemul global al comerţului. China va elibera enorma sa rezervă în dolari ceea ce va duce laprăbuşirea dolarului şi a unei crize financiare globale.

Acest scenariu este posibil dar nu realizabil. Un astfel de scenariu este posibil să fie provocatmai degrabă de proble interne ale Chinei. China se confruntă cu diferite riscuri: sistemul său financiar esteaproape bancrut dacă guvernul pierde abilitatea de a-l susţine. Un declin în rata de creştere ar putea faceca rata de şomaj deja mare, să crească şi mai mult. Inegalitatea dintre coastă şi continent şi dintre ceibogaţi şi cei săraci este în creştere , facând fragilitatea sistemului comunist şi mai puternică. O cădere acererii interne ar face ca Republica Populară China să externalizeze capacitatea imensă de producţie şiavând în vedere supraaglomerarea pieţei, impactul va fi devastator. Competitorii străini vor fi obligaţi săvândă în pierdere şi exporturile vor fi din ce în ce mai mici. Sfârşitul va fi o depresie globală comparabilă

cu cea din 1930.

În ciuda obstacolelor întâlnite, secolul 21 va asista la o revenire a Chinei la numele de „Regatulcentral”. Un pivot industrial, comercial şi politic, China se va extinde dincolo de Asia de Est- sfera satradiţionalaă de influenţă- mai întâi în Asia centrală şi de Sud- Est, şi apoi în restl lumii, unde estedestinată să devină unul dintre principalii 2 sau 3 jucători cheie. Este doar o chestiune de timp când vajuca această ţară un rol important în Orientul Mijlociu, ale cărui rezerve de petrol le râvneşte, sau când vaîncerca să preia frâiele în ajutarea Africii să iasă din „mlaştină”. În loc să fie o lumină călăuzitoare pentru„barbarii” care o înconjoară, de data aceasta China va deveni o forţă conducătoare într-o lume competitivă

şi interdependentă. În acest fel, China va putea să rescrie unele din acele reguli pe care alte ţări se aştaptăca ea să le respecte, fie că se referă la drepturile de proprietate sau comerţ internaţional, punând state,firme şi indivizi în poziţia de a îşi tranforma modelele economice şi aşteptările financiare. Mişcareamasivă a factorilor de producţie pe care China o declanşează, s-ar putea nu numai să modifice teoriileeconomice şi schimbe aroganşa politică, dar s-ar putea să testeze baza fundamentală a sociatăţii noastre.Cum se va manevra apropiata provocare va determina cât de mult vor moşteni urmaşii noştri.

Progresul Chinei este acum o realitate. Sloganul „ când se va trezi China” este înlocuit acum cu„ cât de mult şi cât de repede se va dezvolta”. Provocarea este acum să ne întrebăm şi apoi să răspundem

93

Page 93: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 93/100

la întrebarea „ cum vor fi afectate statele, companiile şi indivizii, cum vor reexamina şi ajusta modelele deafaceri care au dominat decenii, dacă nu secole, în funcţie de noile realităţi. O China prosperă nu e oameninţare la adresa altor naţiuni, dar este, ca şi celelalte evenimente tehnologice şi geopolitice majore, oameninşare la adresa necunoscătorilor, a celor mulţumiţi de sine, a celor nepregătiţi, şi a celor care auadoptat mentalitatea „ afacerile şi comerţul ca o obişnuinţă” bazată pe adagii şi proverbe vechi care nu îşi

mai găsesc aplicabilitate în vremurile actuale.

ABREVIERI

APEC - Cooperarea Economică Asia-Pacific

94

Page 94: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 94/100

ASEAN - Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-EstCNPC – Corporaţia Internaţională Petrolieră din ChinaCTN – Companii transnaţionaleFMI – Fondul Monetar InternaţionalIOC – Întreprinderi orăşeneşti şi comunale

ISD – Investiţii străine directeITC – International Trade CenterJETRO – Japan External Trade OrganisationLD – Consiliul Miniştrilor din Hong KongOMC – Organizaţia Mondială a ComerţuluiPIB – Produdul intern brutPNB – Produsul Naţional BrutTEDA – Zona de dezvoltare economică şi tehnologică TianjinUE – Uniunea EuropeanăUNESCO - United Nations Educational, Scientific and Cultural OrganisationUNCTAD - Conferinţa Naţiunilor Unite de Comerţ şi Dezvoltare 

ANEXA NR. 1 Harta Republicii Populare China

95

Page 95: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 95/100

 

ANEXA NR. 2 Harta Hong Kong-ului

ANEXA NR. 3. Harta Coreei de Sud

 

ANEXA NR. 4 Harta Taiwanului

96

Page 96: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 96/100

ANEXA NR. 5 Harta Singaporeului

ANEXA NR. 6

97

Page 97: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 97/100

Comerţul Hong Kongului- Exporturile

An Lună

Valoare Valoare unitară Cantitate

IndexVariaţieanuală Index

Variaţieanuală Index

Variaţieanuală

2000 Jan 93,0 +14,1 99,9 -0,5 93,0 +14,8Feb 72,6 +20,3 99,9 -0,2 72,6 +21,7Mar 93,7 +26,4 100,0 +0,1 93,6 +26,4Apr 93,9 +15,5 100,1 0,0 93,7 +16,1May 101,4 +22,3 99,9 +0,1 101,3 +23,1Jun 96,3 +14,1 100,3 +0,5 95,9 +14,0Jul 102,6 +9,6 100,1 +0,5 102,4 +10,0Aug 112,1 +18,2 100,1 +0,1 111,9 +18,7Sep 115,4 +25,0 100,3 0,0 114,9 +24,4Oct 118,2 +23,6 100,1 -0,7 118,1 +24,7

Nov 103,5 +8,7 99,8 -0,8 103,6 +9,7Dec 98,7 +4,6 99,6 -1,2 99,0 +5,4

2001 Jan 92,6 -0,4 99,4 -0,5 93,2 +0,1Feb 80,0 +10,1 99,0 -0,9 80,9 +11,4Mar 92,6 -1,2 98,2 -1,8 94,4 +0,9Apr 91,7 -2,4 98,0 -2,2 93,6 0,0May 97,8 -3,5 97,8 -2,0 100,2 -1,1Jun 88,2 -8,4 97,6 -2,6 90,5 -5,6Jul 101,8 -0,8 97,7 -2,3 104,2 +1,8Aug 101,9 -9,1 97,4 -2,7 104,8 -6,3

Sep 102,7 -11,0 97,4 -2,9 105,8 -7,9Oct 101,7 -13,9 97,1 -2,9 105,0 -11,1Nov 91,7 -11,3 96,8 -3,0 95,2 -8,1Dec 88,5 -10,4 96,5 -3,2 92,1 -6,9

2002 Jan 81,3 -12,2 95,6 -3,8 85,3 -8,4Feb 72,7 -9,1 95,8 -3,3 76,3 -5,6Mar 94,6 +2,2 95,1 -3,1 100,0 +6,0Apr 93,9 +2,5 95,2 -2,8 99,2 +5,9May 96,0 -1,8 95,2 -2,7 101,5 +1,2Jun 95,3 +8,0 95,2 -2,6 100,5 +11,0

Jul 111,7 +9,8 95,2 -2,5 117,7 +12,9Aug 107,8 +5,7 95,3 -2,2 113,5 +8,2Sep 113,0 +10,0 95,0 -2,5 119,5 +12,9Oct 114,9 +12,9 94,8 -2,4 121,5 +15,7Nov 107,6 +17,3 94,7 -2,2 114,3 +20,1Dec 103,3 +16,7 94,2 -2,3 110,1 +19,5

2003 Jan 103,0 +26,7 94,5 -1,2 109,5 +28,3Feb 80,2 +10,4 94,7 -1,1 86,0 +12,6

98

Page 98: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 98/100

Mar 109,2 +15,4 94,8 -0,4 116,1 +16,1Apr 102,4 +9,0 94,1 -1,1 109,7 +10,6May 109,1 +13,6 94,0 -1,2 117,1 +15,4Jun 108,6 +14,0 93,5 -1,8 117,3 +16,7Jul 120,2 +7,6 93,6 -1,7 129,9 +10,4Aug 115,3 +7,0 93,3 -2,0 124,6 +9,8

Sep 120,2 +6,4 93,4 -1,7 130,6 +9,3Oct 125,7 +9,4 93,2 -1,8 137,0 +12,8Nov 117,3 +9,0 93,1 -1,7 127,9 +12,0Dec 119,6 +15,8 93,3 -1,0 130,0 +18,0

2004 Jan 103,2 +0,2 93,5 -1,1 112,4 +2,7Feb 102,9 +28,2 94,2 -0,6 110,6 +28,6Mar 124,3 +13,9 94,2 -0,6 134,7 +16,1Apr 122,1 +19,3 94,1 0,0 132,0 +20,4May 126,2 +15,7 94,2 +0,3 136,7 +16,8Jun 128,4 +18,2 94,5 +1,1 137,4 +17,1

Jul 140,1 +16,5 95,1 +1,6 149,7 +15,3Aug 139,4 +20,9 95,2 +2,0 148,7 +19,4Sep 137,1 +14,1 95,4 +2,2 146,4 +12,1Oct 145,9 +16,1 95,6 +2,7 155,5 +13,5Nov 137,1 +16,8 95,6 +2,6 146,8 +14,8Dec 135,0 +12,9 95,7 +2,6 144,5 +11,1

2005 Jan 139,2 +34,8 95,9 +2,6 148,8 +32,4Feb 97,3 -5,4 96,3 +2,2 104,1 -5,8Mar 128,7 +3,5 95,9 +1,8 137,6 +2,1Apr 131,6 +7,8 95,9 +2,0 140,2 +6,2

May 147,5 +16,9 96,1 +2,0 158,5 +15,9Jun 144,6 +12,6 96,0 +1,6 155,0 +12,7Jul 151,4 +8,1 96,3 +1,3 161,0 +7,5Aug 157,1 +12,7 96,2 +1,0 168,4 +13,3Sep 160,4 +17,0 96,1 +0,7 172,5 +17,8Oct 162,9 +11,6 96,2 +0,6 175,9 +13,1Nov 152,9 +11,5 96,0 +0,5 166,2 +13,2Dec 144,0 +6,7 95,8 +0,1 155,8 +7,9

2006 Jan 145,0 +4,2 95,5 -0,4 158,0 +6,1Feb 117,2 +20,5 95,7 -0,6 128,5 +23,4

Mar 147,6 +14,7 95,7 -0,1 161,3 +17,3Apr 144,0 +9,4 96,3 +0,4 156,6 +11,7May 147,5 -0,1 96,5 +0,4 159,5 +0,6Jun 154,3 +6,7 97,0 +1,0 166,1 +7,2Jul 167,5 +10,7 97,4 +1,1 179,6 +11,6Aug 172,6 +9,9 97,5 +1,3 185,7 +10,2Sep 167,9 +4,7 97,7 +1,7 181,3 +5,1Oct 175,8 +7,9 97,7 +1,6 189,8 +7,9

99

Page 99: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 99/100

Nov 174,6 +14,2 97,7 +1,8 189,2 +13,8Dec 163,8 +13,7 97,9 +2,3 176,7 +13,4

2007 Jan 158,3 +9,2 98,1 +2,7 169,3 +7,2Feb 130,8 +11,6 98,2 +2,7 142,5 +10,9Mar 157,8 +6,9 98,3 +2,7 171,0 +6,0Apr 162,2 +12,6 98,4 +2,2 174,2 +11,3

May 165,3 +12,1 98,5 +2,1 177,7 +11,4Jun 171,4 +11,1 98,7 +1,8 184,2 +10,9Jul 182,0 +8,6 99,2 +1,8 194,8 +8,5Aug 185,5 +7,5 99,5 +2,0 199,2 +7,3Sep 182,1 +8,5 99,9 +2,3 195,1 +7,6Oct 193,1 +9,8 100,2 +2,5 206,0 +8,5Nov 186,2 +6,6 100,5 +2,9 198,6 +5,0Dec 177,2 +8,2 100,6 +2,7 188,0 +6,4

2008 Jan 183,2 +15,8 100,6 +2,6 195,3 +15,4Feb 140,7 +7,6 101,0 +2,8 150,4 +5,5

Mar 169,8 +7,6 100,9 +2,6 180,8 +5,8Apr 185,7 +14,5 101,5 +3,2 197,5 +13,4

BIBLIOGRAFIEBari I. – Globalizarea economiei, Ed. Economică, Bucureşti, 2005.Broob C., McGrew A. – Asia- Pacific in the New World Order, The Open University, New York,2002

100

Page 100: China - Putere Mondiala

8/7/2019 China - Putere Mondiala

http://slidepdf.com/reader/full/china-putere-mondiala 100/100

Chirilă M., Creţoiu Gh.- Econimie mondială, Ed. Porto- Franco, Galaţi, 2000.Drucker P.F.- Realitatea lumii de mâine, Ed. Teora, Bucureşti, 2000.Gilpin R. – Economia mondială în secolul XXI – provocarea capitalismului global, Ed. Polirom,Iaşi, 2004.Farandon J. – Secretele Chinei, ascensiunea unei noi superputeri mondiale, Ed. Litera Internaţională,

Bucureşti, 2008.Gu Z. G. – China΄s Global Reach- Markets, Multinationals and Globalization, Fultus Books, NewYork, 2006.Hungtington S. P. – Ciocnirea civilizaţiilor, Ed. Antet, Prahova, 1997.Neculiţă M. – Economie Europeană, Ed. Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, 2006.

Pann L. – The New Chinese Revolution, Contemporarz Books, Chicago, 2000. Pomeranz K. – The Great Divergence ( China, Europe and the Making of the Modern World),

Princeton University Press, 2000. Shenkar O. – The Chinese Century, Wharton School publishing, 2005. Stiglitz J. – Globalozarea, Ed. Economică, Bucureşti, 2005. Wilmots A. – La Chine dans le monde ( Les conflicts et différends, le contexte et les moyens), Ed.

L΄Harmattann, 1998. Dethlefsen K. - China΄s Foreign policy in Transition (www.cadranpolitic.ro ) Antonescu Al. – China, hegemonul noului mileniu (www.lumeamagazin.ro ) Badu A. – China cucereşte lumea (www.cadranpolitic.ro )

http://www.atimes.com/atimes/China WWW.TJFTZ.GOV WWW.INTRACEN.ORG http://www.meforum.org 

http://www.oecd.org http://www.economywatch.com/world_economy/ http://www.economist.com/ http://www.stats.gov.cn/english http://www.ceicdata.com http://www.made-in-china.com/