Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar Bucuresti Centrul National de Educatie Continua a Medicilor, Medicilor Dentisti si Farmacistilor Bucurestin colaborare cu

Societatea Romana de Homeopatie

HOMEOPATIENOTE DE CURS- Modulul 3 -

Manual adresat medicilor cursanti nscrisi la Atestatul de Studii Complementare n domeniul Homeopatiei din Romania

Intocmit pe baza notelor de curs ale lectorilor Coordonator Dr Doina Pavlovschi 2010

1

CUPRINS MIASME - Dr Secil Omer .................................................................................................. 3 DESPRE POTENTE IN ISTORIA HOMEOPATIEI - Dr Gheorghe Jurj ...................... 12 GEMOTERAPIA - Farm. Carmen Ponoran ..................................................................... 30 MEDICAMENTUL HOMEOPAT - Farm Carmen Ponoran .......................................... 36 ACTUALITATI IN MEDICAMENTUL HOMEOPAT - Farm Carmen Ponoran ......... 51 ENDOCRINOLOGIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi .................................... 53 SPONGIA - Dr Ioana Ionescu .......................................................................................... 59 IODUM - Dr Ioana Ionescu .............................................................................................. 61 COFFEA CRUDA - Dr Ioana Ionescu ............................................................................ 64 ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPIA CANCERULUI - Dr. Ileana Rindasu 66 ABORDARE HOMEOPATICA IN ENUREZIS SI ENCOPREZIS - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................................... 70 HOMEOPATIA IN URGENTELE RESPIRATORII SI RENALE - Dr. Ioana Ionescu . 72 HOMEOPATIE IN URGENTE CARDIO-VASCULARE SI DIGESTIVE - Dr Secil Omer ................................................................................................................................. 87 CAUSTICUM - Dr. Ileana Rindasu.................................................................................. 95 GRAPHITES NATURALIS - Dr Ileana Rindasu ............................................................ 97 HOMEOPATIA IN TRATAMENTUL BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE - Dr. Silvia Nedelcu ................................................................................................................... 99 VACCINAREA SI HOMEOPATIA - Dr. Mariana Galesanu........................................ 102 HOMEOPATIA IN OFTALMOLOGIE - Dr Ioana Ionescu .......................................... 108 ABORDARE HOMEOPATICA IN PEDIATRIE SUGAR, COPIL MIC - Dr. Adrian Dumitrescu ...................................................................................................................... 120 ABORDARE HOMEOPATICA IN DERMATOLOGIE - Dr Gheorghe Jurj ............... 126 POSOLOGIE HOMEOPATICA - Dr. Ileana Rindasu .................................................. 132 ABORDARE HOMEOPATICA IN COLAGENOZE, BOLI AUTOIMUNE - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................................................................... 134 ABORDARE HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA CEFALEEI - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................................................... 138 AMETELI - Dr Doina Pavlovschi .................................................................................. 143 ABORDAREA HOMEOPATICA IN TRATAMENTUL INSOMNIILOR - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................................................................... 145 ASTENIA - Dr Doina Pavlovschi................................................................................... 148 DRENAJUL IN HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi ............................................... 152 ORGANOTERAPIA - Dr Doina Pavlovschi ................................................................. 156 OLIGOELEMENTE - Dr Doina Pavlovschi .................................................................. 158 SARURILE SCHUSSLER - Dr Secil Omer ................................................................... 163 POLUAREA MEDIULUI SI HOMEOPATIA - Dr Ioan Dumitrescu .......................... 171 LEDUM PALUSTRE - Dr Adrian Dumitrescu .............................................................. 177 CAMPHORA - Dr Adrian Dumitrescu........................................................................... 180 HOMEOPATIA IN BOLILE CRONICE Dr Adrian Dumitrescu ............................... 183

2

MIASME - Dr Secil Omer

De ce este important sa cunoastem miasmele? Nu este oare suficient sa urmarim totalitatea simptomelor si sa alegem cel mai similar remediu? Problema este ca nu putem selecta cel mai similar remediu daca nu intelegem modul cum actioneaza miasmele. Adevaratul similimum se bazeaza intotdeauna pe miasma existenta. J.H.Allen 72. Urmtoarele remarci generale sunt o considerare preliminar referitoare la primul punct (vezi par 105, par 146) Bolile omului sunt acute sau cronice. Acelea pe care le numim acute sunt procese morbide rapide ale principiuluiu vital anormal perturbat. Carecteristic ele si urmeaz cursul si ajung la un sfrsit mai mult sau mai putin rapid. Celelalte, insignifiante si adesea neobservate la nceput, perturb dinamic organismul viu, fiecare ntr-un mod caracteristic si-l ndeprteaz gradat de la starea de sntate n asa fel nct energia vital automat - forta vital - , cu intentia de a pstra sntate, nu poate oferi dect o rezistent imperfect, nepotrivit, ineficace att la nceput ct si pe parcursul lor si nu le poate elimina niciodat de una singur, cu propria ei putere astfel c ea este nevoit s le lase s se dezvolte n timp ce devine mai perturbat pn cnd n final organismul este distrus. Le numim pe acestea boli cronice; ele se nasc prin contaminarea dinamic cu o miasm cronic. Caracteristicele unei infectari miasmatice Este cuprins intregul organism Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect. Se transmite de la o generatie la alta Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant Este cuprins intregul organism Rezolvarea locala face de fapt supresie Ceea ce este diagnosticat ca boala nu este propriu-zis o boala ci efectul unei afectiuni a intregului organism. Un homeopat adevarat intelege ca nu trebuie tratata o boala particulara a unei anume parti a organismului ci trebuie tratat organismul ca intreg. Daca un organ cum este ficatul, rinichiul, cordul este afectat aceasta inseamna ca omul era bolnav cu mult timp inainte de aparitia acestei expresii patologice Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect. Supresia mai ales iatrogena grabeste evolutia Daca forta vitala nu este ajutata in directia corecta din copilarie atunci organismul va fi supus unei lungi serii de supresii (vaccinari, tratamente locale, tratarea efectului exterior al bolii) si vor aparea boli asa zis noi care sunt de fapt expresii ale miasmei predominante la un anume moment. Se transmite de la o generatie la alta Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant

3

CREATIE-----MENTINERE-----DISTRUGERE SICOZA HIPER PSORA HIPO SIFILIS DIS

PSORA Manifestari primare- prurit secundare- enurezis, epilepsie, vene varicoase anxietate, iritabilitate

SICOZA Manifestari primare- condiloame genitale, scurgere uretrala secundare- chiste ovariene, inflamatii cronice, moartea subita mai ales cardiaca, HTA, valvulopatii reumatiamale SIFILIS Manifestare primara- sancrul secundara- fistule, carii osoase, ulcere, agg. nocturna, azoospermie Adevratele boli cronice naturale sunt acelea car apar dintr-o miasm cronic si care, lsate singure far remediul lor specific, continu s creasc indefinit, chinuind pacientul cu o suferint mereu mai mare pn la sfrsitul zilelor sale, n ciuda celor mai bune obiceiuri mentale si-a unei diete corecte. Aceste boli sunt de departe cele mai grave, cele mai numeroase flageluri ale umanittii dup acelea cauzate de abuzul de medicamente (vezi par 74). Cea mai robust constitutie fizic, cel mai ordonat mod de viat si cea mai activ energie vital nu sunt suficiente pentru a le eradica *. Pn acum sifilisul a fost oarecum, recunoscut ca o boal cronic miasmatic, boal care, netratat, dispare doar la moartea individului. Sicoza (condilomatoza), deasemenea neeradicat de forta vital n lipsa tratamentului corect, nu a fost recunoscut ca o boal cronic miasmatic particular desi cu sigurant este; se crede c este vindecat odat cu distrugerea excrescentelor de pe piele n ciuda declinului persistent al pacientului care rmne. 80. Mult mai rspndit, de nemsurat si n consecint mult mai important dect acestea dou este miasma cronic a psorei. n timp ce celelalte dou manifest boala lor intern specific cronic prin sancrul veneric si respectiv excrescentele conopidiforme, miasma cronic monstruoas, interioar a psorei se anunt doar dup infectarea intern complet a ntregului

4

organism printr-o eruptie cutanat caracteristic nsotit de o mncrime voluptoas, de nesuportat, ca o gdilitur si un miros specific iar uneori numai prin cteva vezicule. Aceast psora este adevrata cauz subiacent si creatorul celor mai multe nenumratele forme de boal care nu se datoreaz sifilisului si sicozei * printre care: neurastenia, isteria, ipohondria, mania, melancolia, idiotia, nebunia, epilepsia si toate formele de convulsii, rahitismul, scrofula, scolioza si cifoza, cariile osoase, cancerul, guta, hemoroizii, icterul si cianoza, hidropizia, amenoreea, hemoragia gastric, nazal, pulmonar, vezical si uterin, astmul si supuratiile pulmonare, impotenta si infertilitatea, migrena, surditatea, cataracta si amauroza, litiaza renal, paraliziile, deficitul simturilor, orice fel de durere etc toate mentionate n crtile de patologie ca boli individuale. 81. Transmiterea gradat si dezvoltarea incredibil a acestor vechi contaminri, prin sute de generatii si milioane de organisme umane, explic ntr-o oarecare msur nenumratele forme de boal n care a evoluat de la un cap la altul al ntregii rase umane n special cnd considerm numrul mare de factori extrinseci * si diversitatea de nedescris a constitutiilor umane distincte ce au contribuit la formarea acestei mari varietti de boli cronice (simptome secundare ale psorei). Nu e de mirare c att de multe si diferite influente duntoare interne si externe, adesea prelungite, produc o astfel de varietate nesfrsit de deficiente, deteriorri, dizarmonii si suferinte n att de mult variate organisme infiltrate de miasma psoric. Pn acum vechea patologie le-a prezentat n mod gresit ca boli separate cu o multitudine de nume particulare **. Tratament Dintre remediile care acopera simptomele pacientului se va alege acela care acopera si miasma activa in momentul respectiv. Pe baza simptomelor actuale se decide care miasma este activa si se alege un remediu care acopera miasma respectiva. Adica in proving-uri dezvolta simptome corespunzatoare miasmei. Caz dr Dey Copil de 8 ani se prezinta la homeopat pentru o eczema pentru care primeste Mez, Sulph, Psor fara nici un efect.Pe baza istoricului familial dr Dey ajunge la concluzia ca este vorba de o stare de sicoza in familie iar prima boala a pacientului fusese o artrita juvenila. Se administreaza Med 1M. La 1 luna eczema este complet disparuta dar reapare ulterior o orhita cu hematurie si febra pentru care copilul fusese tratat cu 3 ani inainte. Pacientul nu se simtea insa slabit si nici anxios.. Nu s-a administrat nici un remediu iar a doua zi diparuse hematuria si febra. Intr-o saptamina starea era absolut normala. Scurgerile gonoreice supresate apar de regula dupa administrarea unui remediu antisicotic corect chiar la ani de zile. De asemenea condiloamele sau negii supresati pot reapare ca un semn al directiei corecte de vindecare. Caz dr Dey

5

Barbat cu azoospermie care nu prezinta nici un simptom homeopatic. Anamneza familiala de asemenea nu orienteaza catre o anume stare miasmatica. Presupunindu-se ca este vorba de miasma sifilitica (distrugere a celulelor secretante testiculare ) se administreaza Syphilinum cu reaparitia spermatozoizilor. Psora tratament Selectarea remediului trebuie sa fie in concordanta atit cu simptomele pacientului cit si cu starea miasmatica de Psora. Altfel boala va reveni din nou si din nou sau va reapare sub alte forme sau alte entitati nosologice.De exemplu daca in cursul tratamentului unui astm bronsic reapare o boala de piele veche (tratata) atunci aceasta trebuie lasata sa se exteriorizeze pentru ca remediul care a stimulat forta vitala sa readuca simptomele vechi este capabil sa le si rezolve. Daca starea generala a pacientului nu este buna desi au reaparut simptome vechi atunci trebuie schimbat remediul. Uneori simptomele vechi supresate care au reaparut necesita administrarea unui alt remediu. T.A. b 43ani insomnie pancreatita acuta in 2001 colecistectomie 1999 pentru litiaza biliara fost alcoolic pina la pancreatita mai lua pastile de somn s-a speriat foarte tare la operatia de colecist; de atunci insomniile simte si furnicaturi pe piele ca si cum ar fi purici somnul este scurt si superficial sta si nu poate adormi si se enerveaza; mai adoarme pe la 3-3.30 ii plac lucrurile bine facute se enerveaza usor, injura; nu mai are rabdare nici la televizor, nici sa citeasca ameteste cind se scoala in picioare are complexe de inferioritate scrisneste dintii in somn nu poate adormi pe burta, doarme pe parti balonari cu eliminari de gaze si pe sus si pe jos dintotdeauna nu mai suporta carnea de la prima operatie Sensibil la mirosuri vegetalele il amelioreaza ii placea grasimea, acum nu, ii e indiferenta ii plac produsele lactate dintotdeauna ii plac si ouale nu-i place frigul, ii place caldura ii e sete des, bea apa la temperatura camerei transpira cind maninca , la cel mai mic effort, la concentrare ejaculare precoce dintotdeauna sensibil la atingere dinainte de operatie a facut judo si karate

6

Vertigo on rising ailm fright vegetables desire meat av sweets desire anger easily cursing grinding teeth sleep during thirst large quantities sleep light hears every sound ejac too quick perspir exertion during slight av being touched fating fast pain liver colic gallstone ARS alb 30ch N-a mai dormit deloc nu mi-e somn ma pun in pat transpir si ma enervez meat av ailm fright sweets desire cursing thirst large quantities perspir exertion during slight PHOS 30ch Energie buna doarme automat pe la 22.30-23.00 La o luna reapare dorinta de grasimi, se accentueaza mincarimea pielii cu intoleranta la caldura, cu o tuse la 2 noaptea. Sulph 30 ch 3 zile cu disparitia simptomelor. Daca psora se asociaza cu sicoza sau sifilisul se trateaza miasma predominanta in momentul respectiv.Dupa ce dispar simptomele unei anumite miasme se trateaza miasma care se actualizeaza ulterior prin simptome specifice. De ex un pacient cu sancru genital, agg nocturna si agg dupa transpiratie primeste un remediu antisifilitic (ex. Merc) ulterior acuza fierbinteala in palme si plante, eruptie pruriginoasa si foame matinala dureroasa. Ca urmare necesita un remediu antipsoric (ex. Sulph) Homeopatii care folosesc in principal tratamentul miasmatic recomanda ca la sfirsit sa se administreze un tratament antipsoric. Caz Dr Nash Copil cu eczema a pielii capului care este supresata cu aplicatii locale, prezinta o enterocolita severa cu emaciere, anorexie, neliniste motorie. Scaunul are o culoare bruna, miros fetid si e amestecat cu alimente nedigerate. Graph 6M produce o vindecare completa.

7

Daca in cursul tratamentului reapar condiloame atunci directia este buna si nu se administreaza remediul decit daca simptomele persista. Potenta remediului va fi crescuta in acest caz. Caz dr Mc Laren Un pacient tinar care prezinta o tuse primavara care este persistenta si invalidanta fiind insotita de o stare de slabiciune marcata.Tusea se ameliora la culcatul cu fata in jos. Aceasta informatie plus istoricul familial de sicoza au condus la Med. A doua zi a reaparut o secretie uretrala groasa iar tusea s-a amelirat notabil. Pacientul avusese un contact infectant cu citeva saptamini inainte. Pacient cu diaree din copilarie care nu a trecut la nici un remediu.Tatal fuses tratat pentru gonoree cu doi ani inainte de a se naste baiatul. Med. a rezolvat cazul. Fata de 20 de ani prezinta o tuse violenta ce nu a raspuns la nici un tratament.Tatal avusese gonoree cu un an inainte de nasterea fetei. Med. de asemenea a rezolvat cazul. (H.C.Allen) Tratament sifilis Tratamentul antisifilitic trebuie continuat pina la disparitia simptomelor locale. Daca e in paralel cu Psora activa se incepe cu tratamentul antipsoric apoi antisifilitic. Reaparitia in cursul tratamentului a sancrului reprezinta un semn ca e directia corecta . In caz de infectie simultana a tuturor celor trei miasme se incepe cu tratament antipsoric apoi cu tratamentul impotriva miasmei active si ulterior se incheie cu tratament antipsoric Caz dr Phatak Un domn de 45 de ani se prezinta pentru un istoric de sifilis acuzind cojirea pielii roseata si edeme ale pielii expuse la soare. A primit Merc viv 10M si Syph. Ulterior ameliorarea s-a oprit si a aparut o senzatie de tragere in buze si limba la adormire. Simptomele au disparut cu Phytolacca. Caz dr C.C.Desai Copil de 3 ani sufera de 3 luni de o febra intermitenta pentru care a primit antibiotice si antimalarice fara succes. S-a prescris Ars pentru ca febra aparea la mijlocul zilei si la miezul noptii. A mai primit Tub, Pyrogen, Malaria off. Fara rezultat. Apoi dr a aflat ca mama avusese 4 avorturi spontane anterior. Copilul a primit Syphilinum 10M 3 doze la 24h cu disparitia febrei. - ameliorari - agravari Se analizeaza - aparitia de simptome noi si directia de evolutie a simptomelor: - centru-periferie - de sus-in jos - dinauntruin afara 157. Dar orict de sigur este faptul c un remediu ales homeopatic, din cauza similarittii lui si a dozei foarte mici, nltur cu blndete si distruge boala sa acut analoag fr manifestarea simptomelor persistente nehomeopatice, adic fr strnirea a noi tulburri semnificative, este totusi obisnuit pentru el (dar numai cnd doza nu este atenuat adecvat) s produc o oarecare mic agravare n prima or sau primele cteva ore dup ce este luat si pentru mai multe ore dac doza este prea mare. Aceast agravare este att de similar bolii originale nct

8

pacientului i pare a fi o agravare a propriei sale afectiuni; de fapt este o boal medicinal foarte similar dar ceva mai puternic dect cea natural. Agravarile pot fi: -ale simptomelor - ale bolii - ale remediului 1)Agravarile simptomelor sunt agravarile homeopatice veritabile. De regula apar brusc si rapid dupa remediu fiind insotite de ameliorarea starii generale. 2)Agravarile bolii sunt accentuari ale simptomelor care apar gradual si progresiv cu inrautatirea starii generale. Remediul e complet diferit de similimum. 3)Agravarile remediului sunt constituite de aparitia unor simptome ale remediului dat,cu starea generala agravata Exista unele agravari in bolile cronice cind dupa un remediu apar o serie de agravari si ameliorari cu intensitate progresiv mai mica la intervale din ce in ce mai lungi. (bronsitele) Uneori ameliorarile sunt intrerupte de agravari secundare si inainte de a repeta remediul trebuie sa fim siguri ca recaderea este completa.(se asteapta cam 15 zile) Pacientul e mult mai bine din toate punctele de vedere. Este o agravare clara urmata de o ameliorare a tuturor simptomelor. Remediul bun, forta vitala puternica, prognostic bun. Se asteapta mult, probabil 6 luni de zile sau mai mult. Agravarea initiala este de 3 ore pina la trei zile urmata de ameliorare o luna. Boala primara se pare ca a fost concentrata pe patologia functionala. Se poate spatia consultatia urmatoare la 3 luni sau mai mult cu rezerva ca daca apare o recadere sau o boala intercurenta sa vina mai repede la consult. Problema principala care era de regula una fizica este mai bine. Starea generala, energia, starea psihica sunt neschimbate dar au aparut simptome noi. Este o supresie. Adica agravare de la remediu.Trebuie reluat cazul. Daca cu simptomele noi nu s-a clarificat cazul (nu e one-sided disease) trebuie luate simptomele initiale si dat remediul similimum. Daca nu se gaseste un remediu potrivit se asteapta pina apar simptome clare. In cazul in care pacientul nu suporta starea se poate antidota actiunea primului remediu. Antidotarea se face cu medicatie alopata sau cu cafea, menta, musetel, cacao timp de 1-2 saptamini dupa care se ia din nou cazul. Nu se recomanda antidotare cu un remediu homeopat pentru ca se zapacaste si mai mult forta vitala. Problema principala care era de regula una fizica este mai bine. Starea generala, energia, starea psihica sunt neschimbate dar au aparut simptome noi. Este o supresie. Adica agravare de la remediu.Trebuie reluat cazul. Daca cu simptomele noi nu s-a clarificat cazul (nu e one-sided disease) trebuie luate simptomele initiale si dat remediul similimum. Daca nu se gaseste un remediu potrivit se asteapta pina apar simptome clare. In cazul in care pacientul nu suporta starea se poate antidota actiunea primului remediu. Antidotarea se face cu medicatie alopata sau cu cafea, menta, musetel, cacao timp de 1-2 saptamini dupa care se ia din nou cazul. Nu se recomanda antidotare cu un remediu homeopat pentru ca se zapacaste si mai mult forta vitala. Pacientul declara ca a fost mai rau dar se simpte mai bine in ultima saptamina. In aceasta situatie pacientii de regula ignora imbunatatirile recente. De aceea trebuie chestionati foarte atent. De regula sunt pacienti cu o patologie profunda care au suferit mult, descurajati,

9

care incearca sa te convinga sa faci ceva deosebit pentru ei. Prezenta agravarii este elementul de prognostic bun. Intrebarea este de ce dureaza asa mult agravarea. Pentru ca e o patologie profunda. Remediu corect. Prognostic bun. SE ASTEAPTA Pacientul este mult mai rau din toate punctele de vedere. Agravare a tuturor simptomelor. Fie remediul a fost complet antidotat de un tratament alopatic fie e departe de a fi similimum iar boala isi urmeaza cursul ei natural.(mai ales la intreruperea unui medicatii supresive) Trebuie reluat cazul. Daca este acelasi remediu dupa ce gasim si alte simptome care sa ne convinga il dam in potenta mai mare. Daca agravarea nu este asa de serioasa, atunci putem astepta citeva saptamini pentru ca forta vitala sa exprime mai clar remediul. Daca agravarea este serioasa atunci trebuie dat un remediu similimum situatiei Se poate folosi in acest caz un remediu cu viza paleativa. 158. Aceast usoar agravare homeopatic din primele ore este un semn bun c boala acut va fi probabil vindecat de prima doza si nu este nimic neobisnuit din moment ce boala medicamentoas trebuie s fie cumva mai puternic dect cea natural care este tratat pentru a o nvinge si a o elimina asa cum o boal natural trebuie s fie mai puternic pentru a o anihila pe o alta similar 159. Cu ct doza din remediul homeopatic este mai mic n tratarea bolilor acute cu att mai blnd si mai scurt este aparenta intensificare a bolii n primele ore. 161. Cnd spun c aceast asa-zis agravare homeopatic sau mai degrab actiunea primar a medicament homeopatic, care pare s amplifice oarecum simptome bolii originale, are loc n primele cteva ore de la administrare, aceast este cu sigurant adevarat pentru problemele acute cu debut recent; dar cnd un medicament cu actiune lung trebuie s nving o boal cronic veche sau foarte veche niciuna din aceste aparente exacerbri ale bolii originale nu trebuie s-i fie permis s apar n timpul tratamentului. Ele nu apar dac medicamentul ales cu acuratete si administrat n doze mici potrivite care sunt treptat mrite este de fiecare dat oarecum modificat printr-o nou dinamizare (vezi par 247) *. Dac se procedeaz n acest mod exacerbrile simptomelor originale ale bolii cronice pot apare la sfrsitul tratamentului cnd vindecarea este complet sau quasi complet. 180. Acest medicament care a fost ales pe ct de bine s-a putut dar care este doar incomplet homeopatic pentru motivul mentionat mai sus va produce efecte secundare n timpul actiunii lui asupra bolii, care este doar partial analoag lui si va aduga n economia pacientului mai multe simptome din propriul lui complex de simptome, ca n cazul de mai sus cnd selectia a fost imperfect din cauza numrului mic de remedii homeopatice (vezi par 162). Dar aceste simptome sunt n acelasi timp tulburri apartinnd bolii nsesi, chiar dac ele au fost slab simtite anterior sau chiar deloc. 190. Orice tratament medical corect al unei afectiuni aprute pe prtile externe ale corpului determinat de o injurie din afar minor sau deloc trebuie de aceea directionat ctre totalitate, ctre anihilarea si vindecarea maladiei generale prin folosirea remediilor interne dac se vrea ca el s fie eficace, sigur, plin de succes si complet (profund).

10

197. Dar un astfel de tratament este complet condamnabil, nu numai pentru simptomele locale aprute din miasma psoric ci si pentru acelea din miasma sifilitic sau sicotic, pentru c a folosi local un remediu n acelasi timp cu administrarea lui intern n bolile care prezint o afectiune local persistent drept simptom principal, are seriosul dezavantaj c, prin aplicarea local, acest simptom principal (boal local) *, de obicei dispare vederii nainte ca boala intern s fie distrus si astfel ne nsal cu aparenta unei vindecri complete. Aceast disparitie prematur a simptomului local face, cel putin, mult mai dificil si uneori aproape imposibil judecarea dac ntreaga boal a fost distrus de folosirea simultan a medicamentului intern. 198. Pentru acelasi motiv este condamnabil s se foloseasc un remediu ce are puterea de a vindeca atunci cnd este administrat intern doar aplicndu-l extern la nivelul simptomelor locale ale bolii cronice miasmatice. Pentru c dac simptomul local al bolii cronice este nlturat doar prin mijloace externe, deficiente, tratamentul intern care este esential pentru restaurarea complet a snttii rmne n obscuritate. Simptomul principal (boala local) a disprut lsnd n urm altele mai greu de distins care sunt mai putin stabile si constante dect el si adesea nici nu sunt suficient de caracteristice pentru a furniza o schit clar si complet a imaginii bolii. 201. Se pare c atunci cnd este mpovrat cu o boal cronic pe care nu o poate nvinge cu propriile ei mijloace, forta vital decide (n mod caracteristic) s formeze o boal local pe una din prtile externe, cu singurul scop de a alina boala intern care altfel ar ameninta organele vitale si viata pacientului. Ea creeaz si mentine o boal ntr-o zon extern neesential pentru supravietuire ca si cum ar distrage si ar ncredinta boala intern uneia locale nlocuitoare. In acest mod boala local atenueaz boala interna pentru un timp fr ns a fi capabil s o vindece sau s o diminueze material *. Boala local nu este niciodat altceva dect o parte din totalitate bolii, dar este o parte dezvoltat disproportionat de forta vital organic si transferat unei prti mai putin periculoase (externe) a corpului pentru a alina boala intern. 202. Dac medicul vechii scoli distruge simptomul local prin oarecare mijloace externe, gndindu-se ca prin aceasta s vindece ntreaga boal, natura compenseaz asta prin trezirea bolii interne si a celorlalte simptome ce existau n stare latent alturi de boala local adic amplific boala intern. In astfel de cazuri se spune, de obicei incorect, c boala local a fost mpins napoi n corp sau asupra nervilor prin mijloace externe.

11

DESPRE POTENTE IN ISTORIA HOMEOPATIEI - Dr Gheorghe Jurj

Ce potene a folosit Hahnemann? O examinare a potenelor folosite de Hahnemann n timpul vieii, n diferitele sale perioade, ne aduce informaii dintre cele mai interesante. De la nceput trebuie s spunem c el a experimentat aproape n permanen i, de aceea, de-a lungul vieii Hahnemann a folosit diluii foarte diferite. La nceputuri, Hahnemann a folosit pur i simplu substanele medicinale ale timpului su dar n cantiti foarte mici. 1. Pe msur ce experiena lui s-a maturizat el a devenit din ce n ce mai contient de problemele pe care le ridic ajustarea medicamentelor la reactivitatea pacientului i diluiile au nceput s creasc. Modificarea potenelor a mers oarecum n paralele cu etapele experienelor i existenei sale; fiecare mutare dintr-un loc n altul a dus i la o modificare a perspectivei sale n legtur cu diluiile. n primele 3 ediii ale Organonului, Hahnemann nu vorbete dect de reducerea cantitii medicamentelor , de cea mai mic doz eficace. Termenul propriu zis de poten apare doar n a 4 a ediie a Organonului, odat cu teoria Dynamisului ca for vital determinant a proceselor morbide. Pragmatismul lui Hahnemann. Ceea ce trebuie precizat de la nceput este c scopul lui Hahnemann att n ceea ce privete potenele dar i n general, n toat homeopatia a fost n primul rnd unul pragmatic. Spre deosebire de kentienii de mai trziu, care, pornind de la a patra ediie a Organonului, vedeau n potenare un proces spiritual n care erau implicate consideraii metafizice*, principalul motiv pentru care Hahnemann a experimentat diluii din ce n ce mai mari a fost unul practic i anume reducerea agravrilor provocate de aciunea remediilor homeopatic similare. Scopul permanent al lui Hahnemann a fost cel enunat nc din al doilea paragraf al Organonului: obinerea unor vindecri rapide, permanente i blnde, lipsite de reacii nedorite din partea organismului. Pragmatismul a ghidat mereu cutrile sale i n aceast privin demersul lui Hahnemann a fost unul eminamente experimental; ceea ce a descoperit Hahnemann se bazeaz pe experien i ntreaga sa homeopatie este dominat de acest pragmatism la care nu a renunat niciodat. Motivele pentru care Hahnemann a sczut progresiv cantitatea de substan au fost legate de doi factori: pe de o parte prezena agravrilor, pe de alt parte nevoia lui de a experimenta mereu noi limite. Felul n care Hahnemann a crescut diluiile nu a fost nici liniar nici simplu. O scurt istorie a potenelor hahnemaniene Punctul de plecare al homeopatiei a fost legea similaritii, descoperit de Hahnemann la primul experiment fcut pe el nsui cu Chincona, dup lectura Materiei Medicale al lui Cullen. De aceea, primul lucru descoperit a fost n legtur cu substana ce poate fi1

n primul su raport asupra unui caz vindecat utiliznd principiul similitudinii i anume ntr-un caz de colicodinie, rezistent la alte tratamente) el a utilizat Veratrum Album, sub form de prafuri de cte patru grune. Cazul a prezentat o agravarea spectaculoas urmat de vindecare (Hufeland's Journal der practischen Arzneykunde. Vol. iii. 1797., apud EH)

12

folosit homeopatic, conform principiului similitudinii. n primii ani ai homeopatiei, Hahnemann nu vorbete de potene ci de substane atenuate. ncepnd din jurul anului 1796, dup apariia Fragmenta, el a nceput s foloseasc substane n cantitate foarte mic dar care erau nc n doze ponderale. Cu timpul cantitatea de substan s-a redus progresiv, pentru c una dintre marile surse de nemulumire ale lui Hahnemann n legtur cu alopatia erau dozele mari i practic de necontrolat folosite. Din 1784 pn n 1797 toate dozele folosite de Hahnemann au fost n grune (a 480 parte dintr-o uncie ==) i drahme (echivalentul n greutate a 60 de grune) 2, doze de la 20 de grune pn la o grun din substan, n mai mult de 95%din cazuri, ceea ce era apropiat cu folosirea curent. n aceast perioad Hahnemann tria la Dresda (17841792), mai mult din traduceri, luptndu-se cu srcia; n 1790 traduce Cullen i face primul experiment cu China. ntre timp dobndete renume ca traductor de scrieri tiinifice dar nu mai practic aproape deloc medicina. n 1796 public Eseu asupra unui nou principiu pentru cunoaterea virtuilor curative ale substanelor medicinale care este prima scriere n care enun principiul similaritii i necesitatea de a experimenta medicamentele pe oameni sntoi. Apoi urmeaz perioada de micri continue dintr-un ora n altul: ntre 1792 i 1804 Hahnemann a locuit n nu mai puin de 14 orae! Din 1796 ncepe din nou s practice medicina fr s ia bani pentru medicamentele pe care le producea el nsui. n anul 1797, Hahnemann public, n jurnalul lui Huffeland mai multe cazuri: Un caz de atac astmatic in care a folosit nti Ignatia, care a adus o oarecare ameliorare la doze de cate opt grune, dar atacul a cedat complet la o drahm i jumtate de coaj de Cinchona. Apoi alte dou cazuri (unul de febr intermitent i altul de hematurie) n care a folosit aceleai remedii. n anul 1801, Hahnemann public, la Gotha, o lucrare despre Tratamentul i prevenia scarlatinei 3 n care, pentru prima dat, aplic pe scar larg tratamentul homeopatic, cu succes. n cursul epidemiei, a utilizat mai multe remedii dup starea pacienilor. Iat modul de preparare pentru Opium (pe care l-a gsit indicat pentru debutul bolii) pentru uzul intern, am luat o pictur de tinctur i am amestecat-o intim cu 500 de picturi de alcool diluat ( echivalentul a C 5, sau D 10) i apoi, o pictur din acest amestec l-am amestecat din nou cu 500 de picturi de alcool, amestecnd bine. Din aceast tinctur diluat de opiu ( care conine, in fiecare pictur o a cincimilionimea parte dintr-o grunte de opiu) o pictur a fost mai mult dect suficient pentru a ndeprta starea descris mai sus, n cazul unui copil de patru ani, iar 2 picturi, n acela al unui copil de 10 ani Dup cum se vede este vorba de dou diluii succesive 1/500, ceea ce, n termeni cantitativi, ar fi echivalentul aproximativ al diluiei C10. Un alt remediu utilizat a fost Ipeca, preparat dup cum urmeaz: Am folosit tinctura preparat prin digestie la rece pentru cteva zile, o parte din pulbere la 20 de pri de alcool, i din aceasta o pictur a fost amestecat cu 100 de

n sistemul farmaceutic anglosaxon de msur a cantitilor, un grunte (aprox 64,779 miligrame) este a 60-a parte dintr-o drahm ( o drahm este aprox 3.88793 grame, , iar uncie este egal cu 480 de grune (31.10 g). 3 HAHNEMANN Samuel : The Lesser writings of Samuel Hahnemann pag 369 385, n EH2.2, 20072

13

picturi de alcool slab; din aceasta am dat o pictur pentru copii mici dar celor mai n vrst cte zece picturi au fost date pe doz n acest caz, este vorba nti de o diluie 1/20 urmat (echivalent cu D2), urmat de o diluie centezimal. n ceea ce privete prepararea Belladonnei, Hahnemann a folosit ceea ce al numete trei trii ale soluiei. Prima o fcea triturnd o grun de pulbere cu 100 de picturi de ap distilat pentru a obine tinctura mam. Peste pistil i mojar turna trei sute de picturi de alcool diluat agitnd pn la omogenizare i aceasta era soluie tare (extrem de greu de echivalat, undeva ntre C 2 i C3). Din aceasta, o pictur amestecat cu 300 de picturi de alcool diluat (o diluie 1/300, echivalent cu C3, i dac mai adug diluarea anterioar echivalena ar fi undeva ntre C5 C6) era tria medie. Soluia slab o prepara amestecnd o pictur din soluia medie, cu 200 de picturi de alcool i agitnd timp de un minut (diluie 1/200, in total echivalentul aproximativ a C8). Din aceast ultim soluie Hahnemann a administrat , ca posologie, cte o pictur pentru fiecare an de vrst pe doz (de la o pictur pentru copiii de un an, pn la 40 de picturi pentru aduli, cte o doz la trei zile. Este greu de tiut de ce pentru primele dou soluii a folosit raia 1/300 i la ultima 1/200. Hahnemann mai amintete nc un remediu, Matricaria Chamomilla, pe care l-a folosit n aceeai epidemie de scarlatin din 1799 pentru convalescenele evolund ru. Pentru aceasta, metoda de preparare a fost un grunte ( din sucul uscat) a fost nti dizolvat n 500 de picturi de ap i apoi amestecat intim cu 500 de picturi de alcool, iar din aceast soluie o pictur a fost amestecat cu 800 de picturi de alcool diluat ( 1/800000 dintr-un grunte din sucul uscat ) din care am dat o pictur pentru copii mici, dou pentru cei de 10 ani .a.m.d. Este vorba de dou diluii 1/500 i una 1/800, echivalentul cantitativ ar fi in jur de C 18. Pentru fiecare din cele patru remedii descrise mai sus, preparate de Hahnemann nsui, a ntrebuinat un alt mod de preparare; este un exemplu n care putem vedea c, la nceput lucrurile nu erau deloc clare n ceea ce privete diluiile, c Hahnemann avea deja n minte i practica principiul dozelor mici dar c la acea dat nu a ajuns nc la o metodologie unitar i nici la ideea diluiei centezimale propriu-zise Stabilirea diluiilor centezimale s-a impus ca necesitate odat cu acceptarea doctrinei homeopatice de ctre alii medici; n atare condiii trebuia s existe o metod standard, simpl, uor reproductibil i unitar iar Hahnemann a optat pentru metoda centezimal, care ndeplinete aceste condiii. Este evident c tipurile de diluie (decimale, centezimale, etc.) sunt pur convenionale, mrimea lor nu reflect nimic altceva dect o convenie impus i acceptat n cadrul comunitii. n ceea ce privete folosirea diluiilor decimale de ctre Hahnemann, prerile cercettorilor homeopatiei sunt mprite. Peter Morrell 4 care a cercetat evoluia potenelor la Hahnemann afirm n mod repetat, pe baza documentelor studiate, c acestea au fost introduse de ctre maestru n primii ani dup Eseu. O prere ncetenit printre homeopai este aceea c ele ar fi fost introduse de Hering 5. n recenzia la Thorsons Encyclopaedic Dictionary of Homoeopathy de Harald Gaier, Julian Wiston scrie autorul menioneaz c scara decimal ( potenele X) au fost introduse de4 5

Ivor Hughes - Elements of Homoeopathic Pharmacy.; Bhatia, www.herbdatanz.com/elements_of_homeopathic_pharmacy.htm

MORRELL Peter, Hahneman and high potency,, homeoint.org/morrell/articles/pm_highp.htm

14

Hering. n realitate ea a fost introdus de Dr. Samuel Dubs din Philadelphia, n anul 1839. ncepnd din 1797 Hahnemann a nceput s foloseasc substane mult atenuate dar nc fr s existe aib reguli exacte dozele prescrise fiind aproximativ echivalente cu 2x ( sau D = diluii decimale) 4x i 2 C .Morrel scrie ns despre trecerea lui Hahnemann de la dozele ponderale joase la diluii acestea includeau 2x, 4x i 2c. n 1799 a nceput s reduc dozele n continuare folosind 5x, 6x, 3c i 8x, sau forma lor crud echivalent diluat i agitat sau o linguri ntr-un pahar cu ap ..n 1800 ncepe s foloseasc 10x, iar peste trei ani, n 1803 apare prima dat 12 C. Dup cum am vzut din analiza diluiilor folosite n epidemia de scarlatin din 1799, deja din acel an el a folosit echivalene ale centezimalei a 18-a. n 1804 Hahnemann i nelinitita sa nclinaie de a cltorii [Haehl, vol. 1, 47] se domolete i se stabilete la Torgau unde i are reedina timp de 7 ani. Este perioda n care apar cele mai importante scrieri ale sale. n 1805 apare n limba latin "Fragmenta de viribus medicamentorum positivis" n care sunt publicate pentru prima dat provingurile a 27 de substane, dintre care Aconit, Belladona, Ignatia, Pulsatilla. Tot n 1805 apare Medicina experimentului care prefigureaz Organon-ul. n 1808 folosete pentru prima dat termenul de homeopatie n Scrisoare pentru un medic de rang nalt n 1805 merge cu diluarea pn la 18 C una dintre diluiile sale preferate toat viaa. Urmeaz o perioad n care aproape 10 ani nu apar diluii noi. Sfritul perioadei de la Torgau este ncununat de publicarea celor 2 opere de cpti ale Homeopatiei : Organon-ul medicinei n 1810 i Materia Medica Pura n 1811. n 1812 Hahnemann se ntoarce la Leipzig, unde obine un post universitar cu o tez despre Helleborus. Expunerile lui sunt apreciate de studeni dar se transform adesea n uragane furioase mpotriva vechilor metode ([Haehl, vol. 1, 98], ceea ce , cu timpul i diminu asistena; de exemplu semestrul de iarn 1820 - 1821 este audiat numai de apte studeni [Haehl, vol. 1, 120] Dup o lung perioad de pauz n ceea ce privete potenele, de abia n 1814 apar n scrierile sale 8C, 15C i 16C. n 1816 apare pentru prima dat 30C care va rmne potena cea mai utilizat i recomandat n toat cariera sa. n 1819 apare prima dat 6C O alt diluie favorit, 24C apare n scrierile sale din 1821. n 1821 se mut la Koethen la invitaia ducelui Ferdinand de Altona Koethen care i asigur printr-un edict dreptul de a-i prepara propriile medicamente. Urmeaz o perioad de 14 ani de splendid izolare n care are o situaie material bun, practic noua medicin i public Bolile Cronice , n 1828, unde apare concepia despre miasme care nu este acceptat ns de toi practicanii homeopatiei din epoc i nici mai trziu. A patra ediie a organonului apare n 1829; Hahnemann ncearc s impun o limit a potenelor la 30 CH, pe care o consider o poten standard att pentru provinguri ct i pentru terapie . Nu reuete n nici una dintre aceste limitri : Contele Korsakov, Jenichen i Schreter merg mai departe cu diluiile pn la peste 2000. ' A existat un mic corp de elevi suprazeloi, nelinitii s depeasc Maestrul n potenare ei au produs a 60-a, a 90-a, a 200-a i n final a 1500-a poten. Printre aceti enuziati rolul principal l-au jucat Dr Gross of Jterbogk, Dr Schrter din

15

Lemberg i General Korsakoff n Russia. Ei au devenit adevraii fondatori ai teoriei potenelor nalte, care mai apoi i-a gsit harnicul i zelosul protagonist n Stapf 6 La nceput, Hahnemann nu a fost foarte ncntat de o cretere nelimitat a potenelor, dei nc din 1825 a prescris pentru prima dat Thuja 60 C ntr-un caz de gonoree. ntr-o scrisoare adresat lui Schreter, n 12 septembrie 1829 el scria: Nu aprob faptul c potenai medicamente peste XII i XXII trebuie s fie o limit aici, nu se poate merge tot mai departe infinit. Dar deciznd n mod definitiv c medicamentele homeopatice trebuie diluate i potenate pn la X (= 30 CH, nota lui Haehl ) apare un proces omogen n tratamentul tuturor homeopailor, i atunci cnd ei descriu o vindecare vom fi capabili s lucrm dup ei n acelai mod, ntruct ei opereaz cu aceleai instrumente ca i noi. Atunci , inamicii notri nu ne vor putea reproa c nu avem nimic definite, c nu avem nici un standard fix 7 n 1830 se face prima referin la metoda olfaciei pe care o va folosi pn la sfritul vieii dar n care nu va avea, practic, discipoli. A 5-a ediie a Organonului apare n 1833; n el nu se mai menioneaz limita de 30 CH, se introduc ns dozele diluate n ap i administrate n cretere progresiv, cu un grad de diluie sau potenare diferit la fiecare administrare ( de ex 200, 201, 202, etc.). De remarcat c, odat cu dozele administrate n ap, Hahnemann folosete prescripia zilnic, uneori de mai multe ori pe zi, repetat timp de mai multe zile, uneori pe durata a luni de zile, a aceluiai remediu, cu condiia unei uoare modificri de diluie 8Practic, n a 5-a ediie a Organonului Hahnemann abandoneaz ideea unei doze unice, urmat de o lung perioad de ateptare ( idee din care Kent va face o dogm). Dup o frumoas poveste de dragoste, n ianuarie 1835 Hahnemann se cstorete cu Melanie DHervilly Gotier [1800-1878] i se mut la Paris, n iunie. A fost, dup spusele lui Hahnemann nsui , cea mai frumoas perioad din viaa lui: era recunoscut, apreciat, bogat, cu muli pacieni, cstorit cu o femeie frumoas care l iubea i nc plin de idei creatoare. n 1842 textul final la a asea ediie a Organonului este terminat dar nu va fi publicat dect n 1922. n acest text Hahnemann afirm c cele mai bune potene sunt potenele LM. n caietele cazurilor de la Paris , se vede ns c el a folosit i numeroase potene centezimale 9, procentul diluiilor LM nedepind, ntre 1835-1843, 17% din totalul potenelor folosite 10, n 1853, J.Chapman 11 ntr-o scrisoare adresat la London Homeopathic Times scrie : Am n fa acum, n timp ce scriu, cutia cu medicamente pe care el ( Hahnemann) o6 7

HAEHL, R : Samuel Hahnemann, His Life and Work , vol 1, p321, 1922 HAEHL, R: Samuel Hahnemann, His Life and Work , vol 1, p322, 1922 8 HAHNEMANN Organon of Medicine, ediia tradus de Dudgeon, R E, n 1922 paragraful 246 9 Rima Handley : A Homoeopathic Love Story, North atlantic Books, Berkeley, 1993 (pp117-143)

Michelowski, A, S Sander & K-O Sauerbeck, 1989, Therapiegeschichtliche Materialen zu Samuel Hahnemanns Pariser Praxis, Med GG 8, pp171-196, Stuttgart .11

10

BRADFORD T L : The Life and Letters of Hahnemann, New Delhi: Jain Publishers pag.473; de asemenea, vezi i DUDGEON R. E. : Lectures on the Theory and Practice of Homeopathy, New delhi: Jain Publishers , 1987, pag. 407

16

purta cu el. De la ultima mea scrisoare am vzut dou cutii de remedii homeopatice ale lui Hahneamann dintre anii 1841-42. ..ntre ele sunt Arnica i Euphrasia 6 i alte diluii joase. Nici unul nu este mai nalt de 30 diluiile sunt 6, 9, 12, 18, 24 i 30. Am ceea ce consider eu cea mai bun autoritate s afirm c Hahnemann nu a folosit remedii peste a treizecea diluie n 1838 i fac apariia Potenele LM sau de 50.000 efectuate dup o metod dezvoltat chiar de Hahnemann, n care se tritureaz pn la C3, apoi se efectueaz o diluie de 1/499 ( se impregneaz 500 de granule cu o pictur) care apoi sunt folosite ca baz pentru diluarea centezimal 1/99, n mediu lichid i re-impregnare pe granule. Acest tip de poten nu a fost cunoscut i folosit n lumea homeopatic pn la publicarea tardiv, n 1922, a ediiei a asea a Organonului. n afar de Hahnemann i Melanie, singurul care se pare c a fost ntiinat despre ele a fost Boenninghausen dar el a fost rugat s nu comunice nimic pn la publicarea ediiei a 6-a. Modul n care a folosit diluiile LM difer destul de substanial fa de folosirea diluiilor centezimale. Considerndu-le suficient de blnde, Hahnemann le-a folosit ca diluii de administrare zilnic, pe perioade mai ndelungate de timp, cu condiia unei uoare modificri a diluiei ntre doze. 12 Un rezumat al tipului de diluii i potene hahnemanieine ( decimale i centezimale) l gsim la Morrell, dup care reproducem tabelul de mai jos , cu permisiunea autorului.

Dac n acest tabel includem i potenele LM , odat cu toate datele pe care le avem deocamdat la dispoziie, vom avea un tablou sinoptic dup cum urmeaz ( apud Morrell) n care rangul se refer la utilizarea n timp a diferitelor potene :

Poten 1-20gr