4 1 's.1°

I I

t *

GEci()_,GE GI tl.)11G--EkriÌ

.

.

0 f

_ 1

i_

www.dacoromanica.ro

, , ./ ." t-,- ,) ' ' /I; : , / 2. , .

' * ' --:;:l./,/ , t., " - --";27=m7.17,5,-.4.,.., . 4,x-//ivy.:12' '.,;-. ??7-22.77,7,76 .1.A,lhAltA 1

,,,..17.,Wzre:MITIE-;MtatThArtV,¡YjIL '-f.II,---

Vechiul Blazon Familiaral casei E.Merck, Darmstadt

devenit marea tabricei, demonstreaziigents unei traditii de.mundi creatoare timpde aproape trei secole. Ntimele E. Merckreprezintii in lumen intreagii un sinloi de

muncri i calitate.

CHEMISCHE FAR-RIKDARMSTADT

www.dacoromanica.ro

GEORGE GIURGEAASIBTENT IINIVENSITAR

CHIMIAF.A.R,A

FORMULE

r,BUCIIRE$T1

TrPOGRAFIA VA/11)1171 ..IINIVERSUL" S. A., Str. 111EZOIANU Nr. 1$-24

I 4 I

www.dacoromanica.ro

IN PREGATIRE :

FIZICA FARA FORMULE

www.dacoromanica.ro

Chimia faret formuleeste dedicata tinerilor dornici sa experimenteze si sa se distreze

invatand.

Autorul n'are alta pretentie deceit sa raspunda dorintei celarcare vor ea' faca peraii pasi inteuna dinire cele mai vantadiscipline si sa le deschida gustul pentru cbimia... cu formule.

www.dacoromanica.ro

PLECAM dela SAREA deBUCATARIE si REVENIM la ea

Stiaticá trecAnd un curent elec-

tric printr'o solutie saturatA desane de burdtkie, o puteti trans-

forma in lesie? CA incAlzindsarca cuacid sulfuric si disolvAnd gazul for-mat in al* vd puteti prepara sin-guri acid clorhidric? CA prin altetransformAri chimice, cele mai multefoarte simple, puteti transforma sa-rea in soda', borax, sarea lui Glau-ber si o serie intreagA de alti com-pu.si al sodiului ?

Aceasta este una dintre frumuse-tile chimiei compusii dinteo sin-gura familie chimicA, indiferent deInfAtisarea lor aparentil, sunt inru-diti si pot fi transformati usor din-tr'unul intealtul.

In cazul compusilor sodiului, po-sibilitAtile de transformare sunt ne-numdrate. Sarea, sau clorura desodiu, este unul dintre compusit ceimai rdspAnditi in naturA. Numai inmAri sunt peste 36 milioane de mi..liarde de tone de sare.

..........---Bicarbonatul de sodiu se translermiIn carbonat de sodiu prin inClizire. Ga-till care se 'tate este bioxidul decarbon : el turburi apa de var din

eprubeta din stings

Acidul clorhidric gazos care se nest°In baton prin inalzirea sitrii de bu-atitrie en acid sulfuric, trece prinprima eprubeti id se disolvit in apadin a doua eprubeta, and arid clor.

!Ada° in solutle

AfarS de faptul cA este un ali-ment minera important, un mijlocde conservare pentru carne si pestest un element in amestecurile ri-citoare, sarea este punctul depiecare al industriilor compusilor dasodiu folositl astAzi. Multe din a-ceste produse pot fi obtinute pescar5 redusA In laboratorul amato-rului.

De exemplu, numai cu un tub desticlA in form& de U si cu cAtevabaterii, puteti adds cum o solutieconcentratA de sare poate fi trans-formatA intr'o solutie de hidrat desodiu, cunoscut de obiceiu sub nu..mele de soda caustic& sau lee. In-stalati tubul pe un suport si In Eel-care din rarnurile lui introduceti cAteo sfinn5 de curpru, aegAnd apol fie-care din aceste sArme.la bornele uneibaterii electrice. DacA puneti cAtevepicituri de solutie rosie de turnesolIn fiecare raniurA a tubului, vet;1

www.dacoromanica.ro

6

observa mai repede ceeace se pe-trece.

Indatfi ce circuitul este inchis,solutia din jurul anodului, (electro-dul legat de polul pozitiv al bate-riel), va incepe sA se coloreze inalbasiru. Aceasta aratA formareahidratulut de sodiu, care este o sub-stantA alealin5 puternicA. In acelastimp, solutia din jurul celuilalt e-lectrod, catodul, se va decolora, do-vedind formarea acidului clorhidricla acest poi. LAsAnd sa treaca 'maideparte curentul, solutia de sare seva transforma complet in hidrat desodiu. Fabricarea industriall a hi-dratului de soditi se face printr'unaparat numit celula Nelson. In a-ceastA celulA hidratul de sodiu, do-rul si hidrogenul care se desvoltAla anod, sunt prinse separat ca sAse previn& amestecarea lor. Gazeleproduse sunt de asemeni prinse,pentru alte intrebuintAri industria-le. In foarte multe transformAri chi-mice se formeaz5 produse secundarecare sunt uneori la fel de impor-tante ca si produsul a eArei fabri-care se urmAreste. CAnd amestecAmsarea cu acid sulfuric, de exemplu,

daca in-e:11mm in-cet amestecul, se des-volta aci duiclorhidricgazos. Prin-deti acestgaz in spasi obti nettastfel aci-dui clorhi-dric obi s-nuit. Ceea-ce ramanedin s a r e,dupa ce s'ades voitattot gazul siestul deacid sulfu-ric s'a eve-porat, numat este

E. XI' IN CT 012.EX PE RIKENTAL

sare cl sulfat de sodiu. Recristali-zat si ref:net, el se vinde la far-macie ca sere Glauber", purgativi.

Carbonatul de sodiu este untildintre cei mai importanti compusiai sodiului. El este folosit la fabri-carea sticlei, a sApunului, la purl-ficarea petrolului, pentru curAtiresI vopsire I drept bazA pentru alticompusi ai sodiului. In naturA el seaseste in proportie redusä, dar se°Mine in cantitiiti enorme printr'unprocedeu inventat de un chimistbelgian, Solvay.

Procedeul Solvay este o transfor-mare chimicA complex& ce produceaproape 10 produse secundare com-plet intrebuintate. In linii marl lu-crurile se petrec astfel: bioxidul de.carbon sub presiune este Introdus-lute° solutie saturatA de sare si a-moniac. Se produc mai multe reactiicomplexe, care dau nastere une! so-lutii Insolubile de bicarbonat de so-diu in clorurrt de amoniu. Bicarbo-

natu1 esteseparatprin filtra-re, cu rAt atprinre tran-sfoimat incar bon atprinzire.Caracter,14princ.paleale bicarbo.natului desodiu suntusurinta Julde a punsIn libertatebioxidul decarbon a-tunci andeste ames,

etc)

sou.rrtipi 8 iCAREoreAT

D..AODIU

sciculefde 1- i for:,continandbic.árbonat.de .todit4

EXTNCTOR'COMERCIA L

CHIMIA FARA FORMULE

'MAW

Deosebirea Intro un stingItor de in-oendiu din comer( el unul flout de un

=star nu este pees mare

spAla-.si

www.dacoromanica.ro

CIUMIA FARA FORMULE

StIngitarul nostril arunci spa, eapresiune puterniel

tecat cu substante acide. Ame-stecat Cu lapte batut sau Cu sub-stantele acide din prafurile de copt,el desvolta bioxidul de carbon careface sa creasca" prajiturile, Ame-stecat cu acid sulfuric, carbonatulde sodiu produce presiunea care a-rutted spuma in pompele de incen-diu.

In stingAtoarele 'ce se gasesc incomert, un rezervcir umplut cu so-lutie de bicarbonar de sodiu are lavarf o stela cu acid sulfuric. Stielaeste astfel aranjata !neat isi varsacontinutul, amestecandu-t cu blear-bonatul, atunci cand rezervorul esteIntors pe dos. Un stingator simplupoate fi facut dintr'o stteli 1 matmulte bucfitt de teas/ de sticla, ast-

1

Fierul Went . . .

otelulFonta cenusieFonta albaPlumbulCositorulSulfulAurul

fel cum se vede in cfliseu. PentrUsimplificarea constructiei, solutia incazul nostru este acid sulfuric di.luat pe cand bicarbonatul este ase-zat intr'un saculet suspendat dea-supra solutiet atunct cand flaconuleste vertical. Rilsturnand balonul,substantele se amesteca, gazul seformeaza si solutia este aruncati a-fall din cauza presiunet.

Bicarbonatul de sodiu se transfor-ma in carbonat de sodiu incälzin.du-1.Punett putin bicarbonateprubeta avand un tub indoit careintra in alta eprubeti cu apa de var.Incalziti prima eprubeta si basicilsde gaz formate vor trece prin tubIn eprubeta cu apa de var, care seturbura dovedind astfel prezentsbioxidului de carbon. Cand gazulInceteaza sa bolboroseasca, bicarbo-natul s'a transformat in soda ce-nusie" o form§ uscata a carbo-natului de sodiu. Disolvatt aceastipulbere uscata in apa, lasati apase evapore incet si yeti gaol cri.stale marl de carbonat de sodiu, a-vAnd apa de cristalizare in struc-tura lui.

Puteti proceda st invers. Disolvaticarbonat de sodiu in apa, treceti uncurent de bioxid de carbon prinlutie si veti obtine bicarbonat. Di.solvati carbonat de sodiu In acidclorhidrtc, lasati acidul sa se eva-pore si sunteti iarasi la punctuide unde ati plecat, la sarea de bu-bucatariel

PUNCTELE DE TOPIRE ALE CÁTORVASUBS TANTE

1300-15000 Cupruil 10570

1700-19000 Argintul 10000

1050°Ceara alba 68°

Ceara galbena 61°Oblate 0°Mercurul

Zncul

34,4b

4201120(r,i

326°230°

114 5-14001066°

inteo

so.

www.dacoromanica.ro

CHIMIA inatura adAposteste cea mai

Nmare industrie chimicA a lumii.Fiecare fir de Jeri* fiecare

!run.* este unul din laboratoarelesale. Printr'un secret nepAtrunstried de om, trunzele transformA bio-xidul de carbon din aer si din apA,In zah5r, amidon, grfisimi si celu-/ozA. abia fncep sA inte-leagii cum se petrec lucrurile.Cheia procesului pare EA fie clo-rofila, pigmentul verde pe care na-tura 11 intrebuinteazd drept cata-liza tor.

VA puteti distra experimentAndeu cAteva plante pe care le putetiIasi in grAdini, sau pe care le cu-

,

I

Alir4

1.11. rt"

" ' "

GRADINAlegeti Inteo plimbare pe cAmp. Dintrei frunze de iarbA, sau de copaqde exemplu, puteti extrage si ana-liza clorofila care joaci un rol prin-cipal In accste uzine chimice alevietii.

Luati patru sau cinci frunze din-tr'un copac, zdrobiti-le Intr'un mo-jar cu putin nisip i cAteva gramsdintfun dizolvant, cum ar fi alcoo-luL Alti solventi ce pot fi íntre.buiptati. sunt acetona, benzenul,sulfura de carbon. Nisipul ajutA lamacerarea frunzelor i expune ce-lulele interne actiunii dizolvantu-lui.

Dup5 cAteva minute de frecare

... Iv 7,,.,

.:11 tro'i:, 41: ,'..4%&.r.4 .;-,4'

1 4' .::;1'..:¡:.'N.:; ;,

ri ' .-',..L ,.,

i '''. 1

1:,,..: 't

' r

Cu aceasti byttalit.tie s avid complicitdintr'un babe, oninedizitor electric

'D sau o lamp& gi nunr. refrigerent en MA

i'puteti extrage cl-... iente mirositoare

n. .

din toate florile.

www.dacoromanica.ro

CHIMIA FARA FORMULE

filtrati solutia ,printeo /Artie de fil-tru obisnuita. Ea va fi limpede sf deculoare verde Inchis, cand razelesoarelui tree prin ea. Suprafata so-lutiei, privita In lumina pe care oreflectä, va apare galben-roscata.Ceeace ati obtinut este un extractbrut de clorofila, cuprinzand patruIngrediente principale. Dota dintreele, cunoscute de chimisti sub nu-mele de clorofila A si B, dau cu-loarea verde. Un pigment rosu-por-tocaliu numit caroling si un pigmentgalben, xantofila, sunt prezenti Incantitati mici. Desi culorile lor suntascunse, puteti descoperf acest1componen' printeo operatiePik

Picurati putin din extractul ver-de de clorofila pe o bucata curet§de sugativa. Picaturile trebue sacada exact in acelas loe l la un in-terval de cinci secunde, timp de unminut sau chiar mai mutt. O patacirculara cu diametrul de 5 cm. seva forma pe hartia sugativa. Vetígasi pata verde in centru, unde pig-meniii Ii manifesta ac-tiunea. Marginile cerculul vor fi co-lorate inteun galben roscat, culoarerezultata din combinarea efectuluicarotinei i xantofilei. In aceastaexperienta sugativa lucreaza ca unfel de filtru, absorbind" salt reti-nand mai mult clorofila decat cei-/alti pigment'.

Putem dovedi acelas lucru in altmod, uznpland un tub de stioli cucarbonat de calciu. Astuparti ca-patul de jos a: tubului ou un dopCu o singura gaura prin care treceun tub de sticla. Turnati clorofilabruta deasupra cretei i lasati-o safiatreze. Partea superioarra a creteiva absorbí clorofila, si se va coloraIn verde. Cellalti component' vorramane in lichidul care se scurge pela fund, colorändu-1 in galben. A-ceasta experienta reuseste si malbine and extractul brut de cloro-fila a fost pregOtit cu benzen sauCu benzina usoara.

Patrunzand mai adanc In miste-Tele clorofilei, yeti descoperi ca eaeste un campus metalo-organic. A-laturi de ingredientele obisntite ale

compusilor organici, ea ouprindeun element metalic : magneziul.

Pentru confirrnarea acestui ade-concentrati o lingura din so-

lutda verde inchis extractul al-coolie, filtrat, de clorofila panaand capita un volum de cativacentimetri cubi cat o linguritif.Flacara mica ce trebue folosita pen-tru acest scop poate fi inlocuita cuo bae de apa fierbinte. Turnati so-lutia concentrata. Inteun creuzetincalziti-1 pini la rosu. Partea or-ganica a clorofilef va arde, lasandmagnezful sub forma uric.' cenusialbe, in care oxidul de magneziupoate fi identificat printeo reactiechimica. Turnati peste cenusfi cite-.va picaturi de acid clorhidric, di-luat cu un volum egal de apa. A-cesta transforma oxidul de magne-ziu insolubil in clorura de "magne-ziu solubila, sau in sulfat de mag-naziu soln.ibil, daca am folosit acid

CLOROFI LA (VERDE)

XANTOFILi (C,AlBEN)

DOP DE PLUTAtU %Pi TUB DEST I c..LA ,CAROTINA (CALBEN

9

In aceasti experienti, o solutiedin frunze este fittrati prin prat ueoretit. Carotina se scurge In Pahang

de Jos 1 clorofila se separk de

clorofilei

xantefili

www.dacoromanica.ro

lo

Analiza clorotilei nu cere n4!..-unaparat complicat

Sulfuric in loe de acid clorhidric.Neutralizati solutia sau fficeti-ogoarte slab alcalina, cu o solutie dehidrat de sodiu sau potasiu, folosindo Millie de turnesol ca indicator.

Pentru reactie, dizolvati un cris-tal de iod si de cloud ori volumul luide iodura de potasiu, in cativa cen-timetri oubi de and. Acläugati o so-lutie de hidrat de sodiu sau pots-tasiu, pand cand dispare culoareabruna o iodului.

Turnati cativa centimetri cubi dineceasta solutie peste un volum e-gal din solutia cu cenupa cloroftlei.Veti observe un precipitat roscatsau brun, care dovedeste prezentamagneziului. Precipitatul este hidratde magneziu, colorat in brun dincauza iodului in stare libera pe ca-re-1 absoarbe. Aceasta reactie senumeste proba lui Schlagdenhau-fen pentru descoperirea magneziu-tui". O alta reactie pentru magne-ziu intrebuinteaza un colorant nu-mita galben de titan". Adaugati ojurnatate de cm. cub (aproximativopt picaturi) dintr'o solutie in apade galben de titan, peste o picaturadin solutia cenusie de magneziuApoi turnati o picaturii de hidratde sodiu sau de potasiu. Culoarea

CHIMIA FARA FORMULE

rosie sau precipitatul care se for-meaza arata prezenta magneziului.

Dovada ca o frunza verde cuprin-de amidon se poate face foarte usorcu reactia iod-amidon. Frecati ofrunza verde intre degete cateva mi-nute, in benzina, pi varsati surplu-sul de lichid. Faceti acum acesteifrunze o bae in alcool cald. Acesttratament spala clorofila verde, la-sand frunza fail culoare. Amin spa-lati frunza in puling apa, o secun-da sau dot* ca sa fie mai putinfragilä. Ungeti suprafata frunzei cutincturä de iod, sau mai bine cuiod, sau pi mal bine cu iod dizolvatin benzin& O coloratie albastra nedovedeste imediat prezenta amido;nului.

Felul cum frunzele producdon si zahar din bioxid de carbons't apa, cu ajutorul clorofilei, rama-ne un mister. Unii chimipti banuescea clorofila provoaca o reactie intrebioxidul de carbon si apa ca sa for-meze formaldehida i ca mai multemolecule de formaldehicla se con-denseaza sau se unesc ca sa for-meze o molecula de amidon sau dezahar. Uneori amidonul fabricat Infrunze este trimis in alte parti aleplantei i inmagazinat acolo. De e-xemplu, cartoful, care create subpamant, este plin de amidon. Tut',nati o picatura de tinctura de iodpeste suprafata unui cartof Mat sttmediat se va forma o pata albas-

Pleuratl acid sulfuric concentrat peWilma de ade: spare o paid rosie

www.dacoromanica.ro

CHIMIA FARA FORMULE

tra, care area prezenta amidonu-lui. Nu va inchipuiti !ma ca toatetuberculele ce cresc sub pämant cu-prind amidon. Dei cartoful uneidalii seamana cu cartoful, o pica-tura de tinctura de iod turnati pes-te el nu produce nici o coloratie.El n'are amidon. In loe de amidon,cartoful daliei cuprinde un. hidratde carbon numit inu/ind.

Gradina va poate procura si altemateriale pentru experientele dechimie. Este foarte usor de obtinutuleiurile esentiale sau volatile alemultor plante parfumate care crescIn jurul nostru. Pentru acest lucru*weld nevoe de and curgatoare inlaborator, deoarece refrigerentul a-paratului de distilare trebue !Icacu apa.

Umpleti pe jumatate un balon cufundul rotund cu substanta de dis-tilat, care pot fi plante taiate ma-runt ca menta, flori de levantica,ace de brad. Adaogati apa pang candbalonul este aproape plin. Legatibalonul de un refrigerent Cu aparece, cu un tub interior foarte In-gust. Pentru facerea legdturilor fo-lositi dopuri de pluta. Incepeti dis-.tilarea cu o flacare mica ce trebuemarita astfel ca o picaturä dinchidul distilat sa cada la fiecaresecunda. Puteti intrebuinta once tipde lampi cu exceptia lampilor Cualcool, .a caror caldura nu este su-ficienta. Prindeti intr'un vas pro-dusul distilat, care va fi mai multape, cu putin ulei volatil plutinddeasupra. Cand distilarea este ter-minata (ea trebue conclusa pána ceIn balon ramâne o cincime sau nu-mai o patrime din lichid) separatiuleiul de aria turnand amesteculInteo palnie de separatie.

Pentru aceasta experienta putetifolosi mirodenii in loc de plante,cu mai mult succes. Cuisoarele vorda putin ulei alb de cuisoare, candle distilatt cu apa. Daca cuisoareleaunt macinate, incalziti incet, %sand

ape l u:berea sa fiarba cateva mi-nute inainte de a face legatura curefrigerentuL Aerul prins inauntru,face amestecul sa spumege. In prac-tica, toate uleiurile pe care le dis-tilati trebue sa pluteasca pe apa.Uleiul de cuisoare este o exceptie;el este mai greu decat apa si va ca-dea la fund.

Daca aveti o salcie in apropiere,smulgeti scoarta depe o ramurii.Turnati o picatura de acid sulfuricconcentrat peste partea interioara ascoartei si pe cea exterioari a ra-murelei de lemn. In cfiteva minutevor apare pete mici, rosii. Ele a-rata prezenta unui compus nurnitsalicilina, care a fost folosit in me-dicina ca tonic. Este unul din nu-meroasele produse pe care labora-toarele naturii le fabrica din bioxidde carbon si ape'.

Totusi, nu toate substantele din-teo planta yin din aceste isvoare.Magneziul din clorofila este extrasprin radacini, din pamant. Alte e-lemente, intre care potasiul si man-ganul, sunt de asemeni obtinuteprinadacini.

41'4e

n; 4 r

'Y',?'il:0.."';;:i

O piclituri de tinetura de lod pe uncartef tliat produce o pail albastrit,dovada existentei amidonulul. Asupra

until oartof de dalle, iodul nu areseek.* efect.

O f/oare de iasomie pierde o suVtne din greutatea el, pe zi,prin evaPorarea parfumului.

11

www.dacoromanica.ro

CHIMIA IN GOSPODARIE

e-ar fi sa Incercati !edema-Cnarea pregatind in laboratorul

de amator chimicalele necesareunci gospodarii? Dupace yeti aveasatisfactia de a fi executat acesteexperiente, veti fi realizat I cevapractic, imediat folositor.

Aproape in toate gospodariile sefoloseste ceva pentru curatirealustruirea pantofilor albi. Am pu-tea curate pantofii mal economic,mal trine si roadem, fabri-cand u,sor un preparat foarte bun,dinieo pudra alba numita litoponcare se vinde la vopselarii. Este unamestec de sulfura de zinc si sulfatde bariu Amestecati 40 gr. de lito-pon, 3 gr. de fulgi de sdpun, 60 ernc.de spa, 4 cmc, de solutie de gluedEirabica i aproximativ o zecime degram de benzoat de sodiu. Ca sacfintariti usor ingredientele, putetisocoti ca o lingurita cuprinde apro-ximativ 5 gr. de substanta pulveri-zeta, si un pahar de apa obisnuitcuprinde aproximativ 240 cinc. A-mestecat1 bine lichidul Inaintea fie-caret Intrebuintari. Solutia de gurnaarabica poate fi facuta disolvand olingurita de guma arabica In treilingurite de apa, lasand-o linrisAtapeste noapte l apoi Incalzind solu-Va. Albirea pielei se datoreste fap-tului ca solutia cuprinde pigmentalb suspendat intr'un lichid Incazul de fata, apa i o gum& careface pigmentul sa se prima de su-prafata p.antofului. Sapunul inde-plineste un rol dublu : curata pan-toful si In acelas timp tine in sus-pensie pigmentul alb. Benzoatul desodiu impiedica fermentarea gumetsi el ponte lipsi daca lichidul va fiintrebuintat In cateva saptamaninu va fi pastrat un timp mai hide-lungat.

Daca nu gasiti usor litopon, pu-teti folosi o Rita formula care cu-prinde 5 gr. carbonat de calciu pre-cipitat. 2 'gr. oxkl de zinn. 40 rim.de api, 2 erne, de giuni arabia

aproximativ o zecime de gram debenzoat de sodiu. Amestecati aces-te materiale i veti obtine un lichidbun pentru curätirea pantofilor

Cercetarile recente au aratat caortodiclorbenzenu/ Inlatura ruginadepe metale. Puteti folosi aceastlidescoperire, preparand o pasta mi-nunata pentru lustruirea metalelor.Amestecati o parte din ortodiclor-benzen, in greutate, cu aproximativ5-6 parti de carbonat de calciuprecipitat. De altfel lichidul singurpoate fi folosit cu ajutorul unei car-pe la lustruirea obiectelor de me-tal. Cand cumparati aceasta substanta, fiti atenti sa cereti ortodi-clorbenzen, care este lichid l n.u,paradiclorbenzen, solid, Intrebuintat.contra moliilor.

O taanela magical' pentru cura-tirea metalelor poate fi preparatAacasa folosind o alta formula sim-pia. Turnati 10 gr. de acid oleicchid peste aceiasi cantitate de ben-zine'. Fiti atenti sa nu se gaseasetiIn apropierea acestui amestec nielo flacare care ar putea aprinde va-poni inflamabili (sau chiar lichidul).Adaogati apoi aproximativ o Juana-tate de gram de acid stearic pecare 1-ati incalzit panfi la punctulde topire, la o flacare mica. Afun-dati In aceasta solutie bucati de fla-.nela sau de postav gros i puneti-lela uscat, afarä, timp de 24 de ore.Panza se Impregneaza cu cei doi a-cizi organici, care disolvd ruginadepe metalul frecat cu aceasta sto-fa. Deoarece amandoi acizii se cu-rata extrem de usor, puteti folosiflanela Mee' sa va temeti ca va yetimurda'ri mainile.

Petele de rugini depe haine sescot usor cu ajutorul oxalatului acilde potasiu. Ca sa preparati aceastasubstanta, disolvati aproximativ 10gr. de acid oxalie In 50 canc, de apicaldä. Luati 25 one, din aceasta so-lutie, puneti-i inteo capsula de eva-porare i adäogatl o picliturA de fe-

www.dacoromanica.ro

CHLMIA. FARA FORMULE

nolitaleind. Mute° bi-uret5 prevAzutfi cutub de cauciuc si unyid de sticla, adaugatipicatura cu picatura osolutie de hidrat depotasiu, sau potash ca.ustica, obtinutaWind aproximativ 6 gr.de substanta sonciaIn 10-15 cmc. de spa.Continuati sa turnatipicAturA Cu picAturapAna and solutla deacid oxalic, care cu-prinde fenolftaleina,capata culoarea roziPrin aceasta operatienumita. titrare", obti-nem oxalatul de pots-siu. La sfarsit adau-gati eel 25 elm. dinsolutia originala de a-cid oxalic peste por-Wines pe care ati ti-trat-o. Culoarea rozilva dispare si yeti a-yea acum o solutie deoxalat acid de potasiu.

Ca sa Indepartatipetele de rugina depehaine, frecati puta cu opene muiata In aceastasolutie. Oxalatul acidde potasiu face partedin class substate/orCa iodul i amo-niaoul periculoase, dar folositoareand sunt folosite cu grija. Acestcuratitor al petelor de rugina poatefi folosit si in forma solida. Dacivreti, evaporati solutia de oxalatacid de potasiu Ora la jumatate dinvolumul ei original si apoi lasati-osa stea Intr'un loc rece, ca sa sepoati cristaliza. Ca sa obtineti cri-stale dintr'o solutie in acest mod,lichidul txebue acoperit spre a fiferit de praf I pentru ca evapora-rea sa se faca incet. In acest scopputeti acopen i vasul Cu once panzafina sau cu tifon. Cristalele albe deoxalat acid de potasiu pe care le ob-tineti, trebuesc inchise inteun bor-can de sticla spre a le putea pastra.Ca sa curatiti o pata de rugina, u-

Is

Picurind o sOlutie de hidrat de Potash' peste ooolutie de acid oxalic, se ()Mine oxaiatul acid depotasiu. eel nisi bun eurititor al petelor de rugind.

dati pata si apoi frecati-o cu uncristal de oxalat.

Cerneala folosita la insemnarearufariei poate fi descompusa de cal-dura cand rufele sunt ealcate, cuformarea unor substante chimicepot ataca panza. Ca sa fabricati ocerneala ce nu prezinta aceste nea-junsuri, disolvati 2 gr. de azotat deargint In 15 cmc. de ap5. Deasemenidisolvati aproximativ 2 gr. de car-bonat de sodiu, sau soda obisnuita,In 20 cmc, de apa. Amesteeati celecloud so:utii. Strangeti precipitatulalb, care este carbonatul de argint;filtrand solutia, acest carbonat deargint alb va cuprinde urme de a-zotat de sodiu solubil, care poate flindepartat trecand un curent de apa

un

dizol-

ce

www.dacoromanica.ro

14

din sticla spalatoare peste precipI-tat, cat el se mal CIA Ina pe hartade filtru.

Luati depe filtru precipitatul spa-lat i amestecati-I cat mai este u-med, cu 2 gr. de acid tartric. Pre-cipitatul se va transforma in tartratde argint. Adaugati apoi hidrat, deamoral in cantitati mici, pana. andobtineti un lichid limpede. Acestadisolva sarea de argint. Adaogati an.ail de cutit sau doua de zaharun cristal mic de sulfat de cupru,care va servi drept agent colorant.Diluati solutia cu 210 pana la unvolum de 15 eme. i cerneala pentrurufarie este gata.

O crema de fall simpla färá gräsi-me poate fi usor fabrica ta de un chi-mist amator. Topiti 20 gr. acid stea-ric incalzindu-1 la o lampa Bunsen

AMEJTEC DtACA 0 OLEICGAZOLINA.:

C.ASZPA IN_SOLUTIE. SI LIACATI-0 IN AL.. LIBEr

2.4 011.E.

Flanela magici" se fabrici duni s-omata' reteti simpla. In lea de gazo-

lini puteti folosi benzinS.

la 80-90 grade C. Intr'o capsula deportelan, turnati o solutie de hidratde potasiu, obtinuta prin disolvareaa 1 gr. pi jumatate de substanta so-lidä in 50 eme. de spa, pe care atiincalzit-o la aceiasi temperatura ca

acidul stearic. Pasta alb& care

CHIMIA FARA FORMULE

se fcirmeaza, produsa prin saporu-ficare, este stearatul de potasiu.

Dupa ce 1-0 emestecat aproxima-tiv 1/2 minut, adaugati un amestecde 5 anc, de glicerina si 30 eme de

deasem. eni preparate.la tempe-ratura materialelor din capsula. A-gitati bine, ina, o data, si turnaticontinutul vasului bite° cana dea-semeni caldA. Vasele in careIncirdzit acidul stearic j ati facutcrema pot fi curatite usor stergab-du-le cu ziare si apoi spalandu-lecu apa.

Va puteti fabrica acasa pastapral de dinti. Majoritatea produse-lor comerciale cuprind carbonat decakiu precipitat, amestecat cu altesubstante: Luati 60 gr. de carbonatde cakiu precipitat, 25 gr. carbonatde magneziu pulbere, 10 gr. zaharsi 5 gr. sapun pudra.

Nu inlocuiti carbonatul de calciucu alte substante ce albesc, chiardaca sunt din punct de vedere chi-mic identice, pentruca albirea ar pu-tea fi prea energia. Ca sa incercatiasprimea pudrei de dinti frecati ocantitate mica pe o bucata de sticlacu o piesa de metal; ea nu trebue sasgarie sticla. Proportia de zaharpoate varia dupa gust. Daca vretica pasta O. fie mai spumoasa adau-gati mai multa pulbere do sdpun.Puteti da un miros frumos acestuipraf de dinti cu ulei de menta sauesenta de cuisoare, folosind aproxi-mativ o picatura de ulei pentru 30gr. de praf. Operatia se face malbine in cursul prepararii. Disolvatiuleiul picatura de alcoolamestecati-I bine cu carbonat demagneziu, freand cu o spatula.Apsoi amestecati carbonatul de mag-neziu parfumat cu celelalte sub-stante.

MUIATI

apd,

ayi

inteo

www.dacoromanica.ro

ALTE RETETE UTILE

Ocernealäexcelentä pentru

tocuri rezervoare se pre-para dupä formula urma-

toare : 1,8 grame tanin 80%, 0,6grame acid galic cristalizat, 1,8 gra-tne cristale 'sulfat feros, 0,6 grameacid clorhidric 32%, 0.6 grame so-Iutie de gumi arabicd (1/2 apa si t/2gurna arabica), 0,1 grame acid fenic,0,4 grame albastru de metilen (saualt colorant albastru) si 100 grameapi distilatä. Solutia astfel prepa-ratä se lasä sa stea cel putin o lunisI se filtreaza inainte de a se turn.aIii sticle si a se intrebuinta.

Mierea artificied se fabrica usordisolvand 1 kg. zahär In 2 litri deapi, adäugand un gram de acid lac-tic si fierband amestecul pänä candnu rimâne decat 1300 eme, de lichid.

Pentru impermeabilizarea pdnze-turilor folositi solutia urmatoare,care se intinde calda, cu pensula, peambele fete ale tesiturii ce trebuesä fie impregnatä. Solutia se prepa-ra din 10 pärti clei alb, 10 pärti gli-cerinh' si 50 de pärti apa. Dupi cepanza a fost pensulata cu a7est ame-stec si s'a uscat, se afuncli si se lagmai mult timp inteo solutie prepa-rata din 10 pirti aldehidä. formici40% amestecate cu 90 de pirti apl.Dupi cel putin 10 ore de sedere inaceasta solutie, panza se scoate si seusucd.

Un clei pentru etichete se preparäpunand In apä rece 150 gr. dextrinäalba' i turnand dupä aceea, deasu-pra pastel obtinute, 250 grame apäclocotiti In care ati disolvat malinainte 30 grame glicerina si 30 gra-me ac:d acetic diluat.

Once meta/ se poate niche/a cuurmatorul amestec, obtinut din sub-stante fin pulverizate: 25 pärti sul-fat de nichel-amoniu, 15 pärti sul-fat de ni-hel, 10 pirtl tartrat de so-diu, 10 pirti cloruri de zinc, 5 partí

(cloruri de amoniu), 3 0.41sare de bucitarie, 20 pirti creta pul-verizatä si 10 pärti cupru metalic,pulver:zat. In momentul intrebuin-

amestecul este frecat cu put.inälapa i metalul ce trebue nichelateste frecat apoi cu pasta obtinutä.Se formeaza la suprafata metaluluio foarte frumoasi páturá subtire denichel.

Petele de cerneald se curätä cu osolutie preparati din 75 grame acidoxalic amestecat cu 25 parti hipo-sullit de sodiu si diluatä cu putininainte de intrebuintare, cu 900pärti apa. Apa face si ia nast'erebioxid de sulf, care distruge cer-neala. Se spald apoi bine hartia saupanza patata, spre a indepartaurma de hiposulfit de sodiu.

lama, ferestrele nu 'ingheatd dacisunt unse Cu un tampon de varamuiat inteun amestec campus din 45pärti apii, 45 pärti .akool si 10 partíglicerina. O alta solutie la fel de bu-nä se prepara disolvand 10 pirtisare de bucitirie in 50 pirti apaamestecand totul cu 40 piirti alcool.

O vopsea fosforescentd se obtinefrecand cu putin ulei massa pulve-rizatä Olatinuti amestecand 20 4ra-me oxid de calciu, 6 grame sulf ba-stoane, 2 grame amidon, 0.5 gramesulfat de potasiu si 0,5 grame sulfatde sodiu. Se adauga acestui amestec2 cm. dintr'o solutie de 0,5 gr. a-zotat de bisrnut in 100 cmc. spirtdenaturat (in aceastä solutie se a-dauga i cateva picäturi de acidclorhidric concentrat). Totul se puneinteo capsulä. de portelan si se in-cilzeste timp de 45 de minute inflacira neluminoasd a lampii. Bun-sen.

Un praf de curdtit aseminitorVim-ului se prepara din '700 gramecreta' pulverizatä. 250 grame soda si50 grame säpun pral.

www.dacoromanica.ro

is

O limonada. excelentd se preparficu o lingurita din amestecul urma-tor: 120 grame acid citric cristal"-zat si fin pulverizat, 150 grame za-bar pulbere vi 5 grame citronelol.Aceste substante se amesteca binevi se pastreaza In borcane bine in-chise. O lingurita din aceasta pul-bere amestecata Intr'un paliar cuapa rece da o limonada foarte gu-etoask.

Petele de yopsea de pe pAnzl *sescot astfel: amestecati bine alcooI vibenzizia, ungeti cu aceasta solutiesuprafata patata, la nevoe chiar demai multe ori, lar dupa ce vopseauas'a disolvat o curatati cu un cutitneasoutit I frecati bine locul cu unpetec muiat In apfi fierbinte. Pentruvopsea veche ungeti locul cu un a-mestec compus din 4 parti alcool, 3parti sapun moale si o parte amo-niac.

Ca sd coloratt un obiect de cela-lotd, spalati-1 intai in apa cu sOpun

apoi useati-1 bine. Obiectul astf elcuratat se va colora in verde dacieste afundat tuteo solutie de acetatde cupru; in albastru, daca e afun-dat intr'o solutie de indigo neutrali-za% Cu carbonat de sodiu.

Sticla se poate gduri foartefolosind una din urmatoarele

I) Pisen% de terebentinO.Solutie saturata de cotutor in

esenta de terebentind,Solutie de camfor 8 gr. in ben-

zind 10 cmc., la care se adauga 25ame. untdelemn de mäsline. Prefe-rati solutia ai carel comptmentiaunt mai usar de gásit.

Avänd de perforat o placd de stl-ela, dupä ce am insemnat locul, pu-nem o picaturd dinteuna din celetrei solutii i incepem gaurirea cuburghiu rapid.

Sticlele i tevt/e de sticld se pottdia, legand locul dorit cu o sfoaratmbibata In spirt sau petrol si aprin-

CHIMIA PARA FORMULE

zänd-o spot. Sticla este rau condu-catoare de caldura si ea se spargenumai la Iocul incalzit. La legareasfoarei evitati nodurile prea mari,caci printr'o Incilzire inegala sticLanu se tse drept.

Nu idsati niciodatd obiectele decauciuc la &S'Aura, niel la soara Ti-neti-le inteun lec intunecos si umedsau mai bine acoperiti-le. Nu uitati:cauciucul nu suporta grdsimile, ben-zina l acizii.

Peteie de ulei, grdsime, p5curd'ceara se scot cu un säpun preparatdupa aceasta reteta. Sapun de Mar-silia 60 gr. ; lesie 12 gr.; e-senyá de terebentiná 8 gr. Se a-mesteca totul dand sapunului for-ma unei bile cu ciare se freacd pata.Se cura% In urma locul cu tapa .sise freaca cu o carpa pana se usuclistofa patatiL

Pentru lustruirea In,obiletur vechi,lata o reteta excelenta. Se pun in-tr'un vas 60 gr. de ceara galbena,la'sand-o s'a se topeasca incet pecoltul masinel. Se toarni deasupra,departe de foc, 120 gr. teTebentina.Lasam si se raceasca l frecarn mo-bila cu aceasta crema. Dupä putintimp, cu o flanell, lustruirn binolemnuL

Pentru iiptt portelanul amestecatiIn cdteva linguri de apfi caldicicagumA arabica pisata bine, putindfaina vi un albuv de ou. Cu aceast5solutie, se ung partile pe care voimsi le lipim, se leaga strans Cu o

atoara si se lasi sa se usuce.

Pentru a scoate un dop de sticidIntepenit in gatul sticlei, aprindeti obucatä de hartie si tineti gatul inflacära cam o jumätate de minut,Intorcandu-1 mereu astfel ca flactirasä-1 Incalzeasca peste tot. Dopul ieseapoi foarte uvor.

www.dacoromanica.ro

HARTIE, VOPSELE, MATERIIPLASTICE in LABORATOR

ei veehi nu inveleau niciodatalucrurile de bficanie in papirus- hfintia facut6 din trestbe

pentruc.1 ea nu era suficientà. Nuaveau uleiuri de una, ci unturi deporc pentru carele lor de lupt.i. Oa-'ele lor erau colorate, dar in foarteputine nuante.

Astazi dispu-nem de cantitatinelimitate dehartie ieftinagrasimi si u-leiuri de mil defeluri ; pigmentisi imante carerivalizeaza invarietate sistrillucire Cu in-susi curcubeul.

,

4;60/.4.;

;44 ,

"41:117t. °IfT, - I

-4}'!.e 11.- . f.11j ...WUV

rAm',

t..;.,

.;; .

"tilk. ;

V'ati intrebat vreodatii cum suntfAcute aceste obiecte? Chiar in cc'mai simplu laborator de amator, pu-teti incerca sA le fabricati.

Transformarea lemnului in hartie,de exernpau, ar fi Incurcat mult pefabricantii de papirus. Dvs, o pu-teti face usor. O bucat.51 de lemn

;:f.

brad va serVi ca materialbrut. Transformati-o in partí-cele miel, rozand-o Cu o pila.Cerneti printr'o sita deasii,Indepartand astfel particeleleprea mari. Luati o linguritidin praful acesta. Fierbetiaceasta lingurita de rozatura10-15 minute, inteo solu-tie facutii dizolvand aproxi-mativ 20 gr. de hidrat desodiu, in 100 cm. cubl deapà (O lingurita cuprinde a-proximativ 5 gr. de substantasolida, sau 3,5 cm. cubi de

Chímla färg. formule 1

-

www.dacoromanica.ro

18

solutie; capacitatea unui pahar debäut este de aproximativ 240 era.cubi).

Solutia caustica extrage gumele,rasinele si alte substante solubile,lasánd 'ibex% celuloza din fibreleiemnului. Decantati i Inlaturati ii-chidul de ouloare inchisa, repetatiapoi fierberea ca o solutie !loud dehidrat de sodiu.

Pentru inlaturarea lesiei Mattceluloza intr'un vas cu apa. Spalaticeluloza prin decantare varsatiapa pe deasupra i adAugati apAcurata. Celuloza este acusa gatapentru albit.

Clorul va fi agentul de decolo-rare si de aceea yeti face aceasta o-peratie afara, in aer liber. Punettsceluloza spAlata intr'un pahar, eau-gati suficientA api !neat stratul deceluloza sa se gAseasca la jumatateacl:qtantei de suprafata l lasati clo-rul sa treaca prin pahar. Puteti pre-pira clorul picurand acid clorhidrieprintr'o palnie cu robinet Intr'unpahar cu cristale de permanganat depotasiu i culegand gazul printeoalta deschidere a dopului. Pentru osingura albire Intrebuintatl- 15-20gr. de permanganat de potasiu siaproximativ 50 cmc, de acid.

Cu aceasta operatie Incheiati pri-mul cielu al fabricatiei, dar celulozanu va fi chiar atat de alba cum ardon i un fabricant de hArtie. Toatiseria de operatii va fi repetata de3-4 ori In aceasi ordine ,,dige-rind" celuloza cu hidrat, spalAnd-oprin. decantare si albind-o cu clor.La sfarsit, celuloza albita va fi spa-lata cu apa, turnata Intr'un stratsubtire deasupra unet site de sarmiqi uscati. Ceeace obtineti este ofoae de hArtie adevfirata, harta diacare se fabrici fíltrele.

In industrie, celuloza este prepa-ran In acelas mod. Prin Incleire,umplere si calandrare hArtia brutaeste transformati In /Artie de seria.

Doriti si va Imbogatiti muzeuldvs de chimie cu probe de lemnvopsit cu vopsele fabricate chiar dedvs.? Del multe vopsele sunt deorigina minerala, unele dintre cull-rile cele mai stralucitoare Isi au

CHIML9. FARA FORMULE

origina In eprubeti. Un mare nu-mar dintre ele se prepard' extrerade usor. Acolo unde concentrattasolutiei nu este speclficata In re-tetele de mai jos, folositi 10 gr. desubstanta dizolvata In aproxixnativ150 canc, de apa.

Ca sa obtineti galben de crom,amestecati o solutie de bicromat Jepotasiu cu o alta solutie de acetatde plumb sau azotat de plumb. Fil-trati procipitatul galben obtinut.Spalati precipitatul cu apä, .canar pehartia de filtru si apoi uscati-L Ob-tineti cromat de plumb, numit popu-lar galben de crom".

O nuantä mai deschisa poate tobtinuta disolvind suLfat de sodiuintr'o solutie de bicromat de pota-siu, Inainte de intrebuintare. Apot,cand adaugati solutia unei sari deplumb, se fonneaza sulfat alb deplumb impreuna cu cromat galbende plumb, Filtrati amestecul de pig-menti, spalati-1 si uscati-1 ca Imfl pri-mul caz. Portocaliul de crom sau ro-sul de crom pot fi preparati fie:-bind galbenul de crom (cromat deplumb) intr'o solutie slaba de hi-drat de sodiu sau de calciu. Rezul-tatul este o forma bazica a croma-tului de plumb, cu o culoare rola-tica. Filtrati, spalati si uscati.

Albastrul de cobalt 11 puteti ob-tine daca faceti o pasta din oxidde aluminiu si o solutie slaba declorura de cobalt sau azotat de Cl-balt si ida.cA Incalzití total la o tem-peratura ridicata, la flacArea uneilAmpi Bunsen. Daca incalzirea estepre:uagitä, nuanta de albastru este.mal intensa. Numele chimic al pig-mentului este aluminat de cobalt.

Verdele de Brunswick se obtineamestecand, uscate, aproximativ 12part' de galben de crom si o partealbastru de Prusia.

Ca sa preparati alb de plumb, di-solvati 20 gr. acetat de plumb in150 eme, de apa.. AdAogati 15 gr. delitarga si fierbeti solutia. Ea cu-prinde acum o forma basicA, solu-bilä, de acetat de plumb, Filtrati 51Inraturati resturile nedisolvate. LA-sati sa treacA bioxid de carbon prinlichidul filtrat. Veti °Nine un pre-

www.dacoromanica.ro

CHIMIA FARA FORMULE

cipítat de carbonatbazic ,cle plumb,sau alb de plumb, care trebuetrat. spilat i uscat. Bioxidul decarbon necesar Il puteti obtine prinactiunea acidului clorhidric diluatcu de patru orí volumu1 li. Cu api,asupra carbonatului de sodiu sauasupra unei buciti de marmori.

Vopselele utilizate lt viata detrate zilele sunt ficute din pigmentíca acestia, frecati cu diferite uleiurísicative. Din pígmentii de maí sus,vi pttteti prepara vopseaua doriti.In primul rind, frecatí pigmentulCu putin uleí de in ca si formati opasta. Adiogatí un vitrf de borat demangan. Frecati din nou amestecul

apoi subtiati-1 pini la consistentadoritfi, cu terebentini. Aplioatí yap-seaua pe o fisie de lemn si lisatiasi se usuce mal multe zile. Chiarboratul de mangan intrebuintat inaceasti reteta il putetiprepara in laboratoracasa. Adaogati o solutle filtrata de bora;Intr`o solutie de do-rurli de mangan satde azotat de mangan.Precipitatul roz-cenusiu de borat de mangan este spalat si uscal

i1nainte de a putea ..folostt

Ca prin farmec pu `Zrir:1:.

teti transforma uleiu °

obisnuit de automobilute° grasimeTot ce vi trebue est.(sA incilzIti 90 gr. deule1 cu 10 gr. de stea- y:

rat de aluminiu. A- 4mestecati pftni se lim- 1",

pezeste. Apoí resat' sise riceasci Incet, (Ara ,h.si mai amestecati. Seva forma o grasimetare 4+1 transparentli.Puteti dovedl cat detare este, asezand ogreutate deasupra el.Greutatea ramane sus-

,7 ' °

01' *N.":' °

t i.ton %If °:1,1.,,

pendati In loe si cadi la fund. Un-sorile de tipul cunoscut ca sipuade aluminiu'. se fabrici exact in a-cest

Fabricarea risinilor sintetice tre-zeste fiori de satisfactie unui chlmistamator. Puteti repeta o minunechimici, preparfind räinI sinteticedupä aceasi metodi ca inventatorullor, dr. Leo H. Backeland,parintelebakelitei, acum treizeci de ant.Pentru experienti aveti nevoe de osolutie de formaldehidd cu o con-centratie de 37% si de fenol, adiciacid fenic In forma luí curati, soli-da, nu solutia care este folositi caantiseptic. Afundati o sticli cu fenolin api caldi, ca si se disolve con-tinutul. Cristalele se topesc la 43grade C. Dupi ce s'au lichefiat, in-te= pahar de 300 cm. cubí, adiu-

-gati 5U cmc. de solutie de formal-,

I

1

4 0r:,;4111I:

, 11;'

Filtrares colo rantilor preptratl n laborator

19

f

www.dacoromanica.ro

20

dehidi; apoi un gram de hidrat desodiu sau de potasiu, care a fostdisolvat in aproximativ 3 cmc. dea-pa p care serveste drept catalizator,inlesand reactia. Restul ex,perien-tei trebue ficut afara, daca nuaveti in laborator o nisa prin caresa iasa vaporii de aldehida formica.

Inca,Iziti lichidul brun la un focTineti-I la aceasta tempe-

ratura pan& ce, dupa taproximativ 20minute, tot conjinutul devine gros.Nu este greu sa va dati seama ckidoperatia este terrninata privind in-cetineala cu care basicile isi facdrum prin lichidul cald. Este tim-pul s'o turnati in tipare

Ca tipar puteti folosi o eprubetasau o sticla micä, sau va puteti pre-gat Upare de diferite forme. Eletrebuesc pregatite mai inainte pre-sand obiecte mici ca nasturi, inele,sau capul unei papusi mici, in ip-sos ud i lisand ipsosul sa se in-tareasca. Dupa ce ati turnat riLsinäin ttpare, ìncàizii tiparele 4 ore la utemperatura .de 60 gr. C.; apoi 4 ore

Tnai mult la 70 grade C. Cant' vetisooate rasiila din tipare, ea va fitransparent& si colorata in rosu In-chis. Incilzirea poste fi continua%chiar o saptknan.A.

Un alit tip de rfisina sinteticapoate fi preparat de amatori. In-calziti 60 gr. de etilen glicol si 150gr. anhidrida ftalica intr'un balonlegat de un refrigerent. Introducetisi un termometru al carui rezervortrebue Pi se afun.de in continutulbalonului. In jurul temperaturii de188 grade C., amestecul devinecornplet lichid. Continuand Incal-zirea, apa distill si poate fi !ride-partata. Cand temperatura atinge210 gr. C., lichidul fierbinte, tare

acusa o rasina sintetica estegata sa fie turnat in Upare. Ca sicealalta rasing sintetica, i aceastapeale fi Intirita intr'un cuptor casi devina infuzibilaabiectele transparente ficute dinaceast& rasina sunt mal limpezi de-cat mara. Restul de räsina din ha-

ion poste fi disolvat in acetona saualti dizolvanti, ca sa obtinem unlac. Puteti curafi balonul de rezi-diui Vascos care rfimane, inciltndIn el un amestec in parti egale deacid sulfuric p apa, impreuna Cubicromat de potasiu sau de sodiu.

Cu instalatia descrisa mai sus,puteti prepara o alta rasina dedata aceasta una neagra care sea-ming cu catranul. InclIziti 250 grde fenol, 175 gr. glicerina si 5 crac,de acid suLfuric concentrat, me.nti-nand temperatura intre 16G-190 L.C. Apa i fenolul se vor aduna inreceptorul condensatorului. Dincfind in cand, turnati inapoi ulti-male fractiuni ale fenolului din vasIn balonul in care are loe reacia.Dupa ce au distilat aproximativ 50cmc, de apa, rdciti balonul usor. A-mostecati cu 5 gr. de creta precipi-tata sau carbonat de calciu ca saneutralizati acidul. Apoi turnaticonjinutul balonului, cat mai estefluid, in Upare si proceciati la felca p cu celelalte

CHIMIA FARR FORMULE

Uleiul de automobil se transform&Intr'un solid daci este incAlzit eustearat de altuntniu 1 lisat al se rti-oeasell. Snbstanta rezultati este atatde tare fncit o greutate pusit deasn-

isra no se si andil

si

insolubila.

www.dacoromanica.ro

CHIMIA COLOIZILORu o raza de lumina si o epru-

Cbeta, chimistul amator poatestudia elementele chianiei co-

loizilor.Asemeni eristalelor de nisip

zahar, majoritatea substantelormint cuprinse In doua categoriiacelea care formeaza adevarate so-lutii cu un disolvant i acelea carenu dau aceste solutii. Bucatile dezahar aruncate in apa dispar ime-diet. Nisipul, pe de alta parte,ramane vesnic vizibil si curand sedepune la fund.

Mara de aceste doui categorii e-xist& o a treia categorie de sub-stante, mult mai interesante, careaid nu divar ca zahasul, nici nuse separa ea nisipul, ci rimansuspendate in lichid. Ele plutese indisolvant ca particele ultramicros-copiee, mai maxi decat particelelemid din solutiile adevarate, darmal mici de cat particelele mari cese depun la fund. Acestora ehianiale-a dat numele de coloizi".

Ori de cate ori va spalati mat-nile cu sarpun folositi o proprietatea coloizilor. Vopseaua nu este alt..

Afectul Tyndall" caraoteristie colol-zilor, se obsertä cu acest aparat aim-

compus dintr'o eprubeti si o bit-cati de carton

ceva decal particele coloidale depigmenti, suspendate intr'un ulelce se usuca, lar cauciucurile auto-mobilelor consta in mare masuradin negru de fum coloidal si altesubstante suspendate fin cauciucvulcanizat. Laptele este si el o sus-pensie coloidalä de albuminäcaseing, iar cafeaua este o sus-pensiunc coloidala de particele de

'catea.01#ineti, foarte usor un coloid

sim.plu adaogand apd peste &co-olul de frictiuni. Se formeaza unprecipitat alb care nu se limpeze-ste. O bucatica de eolofoniu (sa-caz) disolvata in alcool diluat cuapa produce de asemeni o solutiecoloidala. Pirticelele mid de co-lofoniu suspendate In lichid ii dauun aspect laptos i opac. Privitochiul libel", de multe ori un a-mestec coloidal ni se pare o ade-varata solutie. In majoritatea da-zurilor, particelele minuscule sus-pendate In lichid nu pot fi vazuteIn conditii obisnuite. Totusi, daci

eprubeta cu o asemenea solutiecoloidala este asezata in calea tmeiraze de lumina, fiecare iparticulase va vedea perfect din cauza

reflectate. In lichid se vaforma un con drept de lumina.

Aceasta actiune a razelor de lumi-na asupra unei suspensii coloidalese numeste efectul Tyndall" si a-paratul cu ajutorul caruia putemobserva acest efect este alcatuitdintr'un isvor puternic de lumina,cum ar fi un bec electric, si o bu-cata mare de carton cu o deschi-dere in cen.tru. Cand facem expe-rienta, asezam cartonul la o depar-tare de cativa cm. de lampa, iareprubeta lipitä de suprafata car-tonului. Aceiasi raza de lumina oobtinem cand lamina solará pa-tru,nde printr'o deschidere mica In-tr'o camera intunecoasa. Particele-le de pral din aer devin imediatvizibile, fiecare punet microscopiodevenind o scantee de lumina. In

o

lu-minii

www.dacoromanica.ro

22

acest caz, praful este o suspensiecoloidala in aer. Tot astfel colora-

rosie vizibili la apusul soareluieste datorita luminii reflectate depraful coloidal din atmosfera. Cea-ta devine si ea vizibila din cauzareflectarii luminii de picaturile deapa suspendate in aer.

Lutul fin, carat de rauri, este siel suspendat in apl. Cand fluviilese versa in mari, aceste particelede lut Ll pierd starea lol coloi-dala l sunt precipitate. Cu cat seaduna mai mult aceste päxticele,cu atat se formeaza mal repededelta fluviului.

Multe substante pot fi trecuteIn fama coloidala. O solutie de per-mangaziat de potasiu, de exemplu,produce o forma coloidala de bio-xid de mangan daca 1-se adaucatipa oxigenati. Cateva picaturi desolutle de clorura fericfi aruncateIn epa fierbinte V Or da naatere unel

Eprubeta secaste rAsturnati olpail ea o toas de celofan, cuprinde osolutie de loduril de potasia. In paharse aula o solutie de acetat de plumb.Pe.membrana de celofan se vor forma

tarjad de loduri de plumb

CHIMIA PARA FORMULE

suspensii coloidale, rosii, de hidratferie.

Chimistrul amator poate sfarfimamiele substante atát de fin incatle poate considera coloidale. Gra-fitul urbui creicn negru nr. 1 de e-xemplu, poate fi sfarimat in epaatat de fin cu un mojar si un pistil,incat devine grafit coloidal.

Cand particele foarte mici de li-chide sunt risipite printre soli-de se numesc geluri. coloidale. Celmal obianuit dintre geluri este ge-latina. O cantitate relativ mica degelatina -da o aparenta de semi-soliditate unei cantitáti mari deepa_ Particelele coloidale de gela-tina absorb intai epa el apoi seunesc unele cu altele ca sa forme-ze 'un burete microscopic, cu ace-,las' structura, indiferent de ames-.tec. In spatifle celulare sunt cu-prinse cantitati mari de arpa.

Un gel interesant porte fi ficutdin silicat de sodiu (wasserglas-apa de sticlfi). Adaugati o cantitateegalfi de epa peste o anumita can-theta de, silicat de sodiu i turna#apoi -o cantitate ecala de acid clor-hidric sau suLfuric. Amestecati binetotul si 'hall apoi gelul sa se a-eze. Veti obtine gel de acid

In aceasta experienta yeti ob-serva porte ca gelul se depune Ina-Ente de a agita amestecuL In a-cest caz diluati acidul l folositimai putin silicat de sodiu. Daca ge-.lul se depune intfun tub in formade U puteti realiza experiente fru-moase, cu precipitári. Dupace s'adepus gelul, turnati putin acetatde plumb tuteo t'amura a tubuluisi o solutie de iodura de potasiuIn cealalta t'amura. Dupa catevazile yeti observa formarea unorfluturasi de iodura de plumb inmassa gelului. Daca folositide bicromat de potasiu si azotatde argint, vor pare minunate benzlcolorete succesiv.

Prepareti un gel din sillcat desodiu in care adaogati acetat deplumb, puneti-I intr'o eprubetáturnati acid clorhidric. Cánd in-troducet1 in aceasta solutie o buce-% de tabla de plumb se va forma

lia

www.dacoromanica.ro

CHIMIA FARA FORMULE

imediat pomul de plumb sau ar-borele lui Saturn". Cand gelatinas'a depus, turnati puting solutie deazotat de argint deasupra geluluiIn ciiteVa zile vor apare benzi fru-mos colorate. Aceste culori suntformate prin aparitia bicromatuluide argint.

O caracteristica aiudatä a %so-lutillor, presiunea osmotica", ser-veste la separarea substantelorcristaline de cele coloidale si faceposibila o experienta ce poate firealizatä cu un aparat sim.plu. Totceeace va trebue ca sa demonstratipreshmea osmotica a unei solutijeste o sticla cu fundul taiat jos, obucata de celofan si un tub de st-eLl potrivit ou un dop de pluta §aude oauciuc.

Acoperiti Cu celofan fundulfixati-1 cu afoara sau cu o bu-

cata de cauciuc. Un strat de lac sauvopsea va impiedica aerul sh pa-trundi pe la marginile membra-neL Unxpleti nticla cu o solutie con-.centrata de zahär in aria, astupa-ti-o cu dopul prevazut cu tubul de

Aparatul' pentru misttrarea presionitosmotice este gata de funetionare

So LuT t

BEN Z.iCOLokATE

LAT I NA

23

Benxi oolorate Intr'un gel de silicade sodiu

sticli l introduceti Watt 'Meltsvas cu spit.

Dupa ciltva timp vet observaoa solutia din sticla s'a ridicat Intub. Daa tubul nu este suficientde lung, solutia poate iesi earl.Desigur cA trebue sa existe o for-tá care mareste volumul solutialde zahar si o sileste sa se rid:ceIn sus. Aceasta forth este presiu-nea osmotica.

Membrana de celofan dela fun-dul sticlei tinkle sh absoarba apadin solutia de zahär at de asementdin substanta din afara apei. Za-härul disolvat in solutie impiedicao sporire a proportiei de apa carear trece afará, prin membrana.Apa din afara nu cuprinde sub-stanta disolvata si trece prin mem-brand färä greutate. Rezultatul esteea apa paräseste vasul exterior siintra in sticlä, micsoränd concen-tratia in zahär a solutiei i marin-du-Li volumuL

aceasta experienta, schimbulse va face totdeauna dela solut:amai diluata spre cea mai concen-

Desi coloizii au si ei aceastacaracteristicä, presiunea lor osmo-tea este insa foarte reclusa in com-paratie Cu presiunea solutiilor a-devarate, actia a solutiilor crista-line.

-

trail.

www.dacoromanica.ro

COBALTUL SI FAMILIA LUI

artia care isi schimba culoareacernelurile simpatice sunt

.doui dintre numeroasele ex-periente ce pot fi fAcute de chi-mistul avatar, lucrar- cu sarurilede cobalt si niched.

Ambele substante stint puterniccolorate, dar faptul ci compusil co-baltului isi schimba culoarea candsunt amestecati cu apa, deschidecalca unor experiente interesantede scamatorie chimicA. Pentru ceadintai experientA pe care o:vomprezenta, aveti nevoe de catevasit inguste de battle subtire, albAsi de o solutie de clorura de cobalt,

r

1, 41

. 1 . 1

\Aci

nicinerde lernn.

Fundul une Miele albastre. flaat In-Jean constitue un foarte bunfiltra de Haase. Cu ajuterul lui pu-Iei ehtmloalele necunoseute,china meted& arltati in &cent& twin!.

preparatä prIn disolvarea In apä acatorva cristale de clorurA de co-balt. Afundati fasiile de hirtie IDaceasta solutie, i cand s'au satu-rat scoateti-le i atarnati-le al seusuce. Intre timp yeti observa unefect ciudat. La aer umed, hartillevor fi trandafiril, pe cand in aeruscat vor fi albastre

Poate ati vAzut hirtii preparatein acest fel si vandute ca indica-toare de ploaie". Ele nu areaploada ci umiditatea, care este Instransii lefaturA cu schimbfiriletimpului. Preparind douà probe,una cu o atmosfera uscatacealalta cu una umedli, puteti de-cnon.stra aceasta actiune a }tartletcu clorura de cobalt, !Ara sa astep-tati ca umiditatea aerului sA pro-voace aceastA schimbare. Douliborcane de dulceatA, aviind capacecare se insurubeaza, pot ti folositedrept carnere de incercare, intro-ducid in interiorul lor eprubetesau sticlute mid care sa cuprindahartille destinate experientei.

In primul vas puneti putinä clo-rurA de calciu, introduceti hArtiamuiata in clorura de cobalt in e-prubetA p insurubati capacul bine.Clorura de calciu absoarbe va-poni de apA fiind foarte la-comb. de apd i atmosfera din bar-can poste fi considerata uscataIn aceeste conditii, hartia Cu do-rura de cobalt va fi albastrA. Pu-nett putinä apa in al doilea bor-can si punet,i a doua 'Artie Cu do-rur5 de cobalt in eprubetA. Dupace capacul va fi insurubat, aced'Doreen va cuprinde o atroosfera u-medä si hartia cal:at:a o culoaretrandafirie.

Ca verificare finalä, deschidetiarnbele vase, schanbati fasiile dehartie intre el i poi insurubatiloe capacele. HArtia trandafirie, a-flatä acum In vasul uscat, 'is: vaschimba repede culoarea in albas-tru l }Artie albastra va deveni

d

fa-

miner,

analiza

www.dacoromanica.ro

CHIMIA FARA FORMULE

trandafirie. Multumiti acestei ca-Map de a-si schimba culoarea, clo-rura de cobalt poate fi intrebuin-tan ca bazi pentru un termoine-tru. In. ice si mate temperaturaprin cresterea unei coloane de 11-chid, acest termometru va aritaschimbirile de temperaturi painschimbirile de culoare. Ca si de-monstrati acest lucru, disolvati ca-teva cristale de clorurd de cobaltinteo cantitate mica de alcool de-naturat. Deoarece akoolul va scoa-te apa din cristale, solutia rezul-tati va fi albastri. Solutia va fiapoi incilziti i mai tarziu riciti a-diugandu-i-se api, picituri ca pica-turft, Ora c5nd apare osinguri au-}care slab trandafirie. Aceet lichidtrandafiriu va prezenta o sensibilita-,te mare flati de schimbEtrile de tan-pera turii. Tinuti in mini si agitati, oeprubeti cu acest lichid isi vaschimba culoarea deis un roz slabla un albastru puternic. Incilzindeprubeta la un c.hibrit, lichidul seva colora In albastru. Melt, Ii re-vine la culoarea trandafirie origi-nail. O eprubeti plini cu acest 11-chid, astupati ca si nu se evapo-re, poate fi folositi ca termo-ipetru. O tabell de temperaturipoate fi obtinuti trep-tat si comparind culorile pe careie ja solutia cu dungi de culori de

e

:

4 7;1'

-

Apropiend de un magnet e ¡Won eatadrat de fier yeti descoperl cA hi-dratul de fier este atras de magneteeeace-1 apropie de cobalt si niched,

cure aunt efe Magnetice

aguaren, trase pe o foae de hAY-tie.

Aceasti proprietate a clorureide cobalt de a-si schiroba culoarea.o face pretioasi ca cerneali sim-

patici. Scrieti cateva vuvintehirtie Cu o peniti muian in sola-tia de cloruri de cobalt. Cind seusura, scrisul va fi invizibil, dor.and hartia estetele vor apare colorate in albastruCa si le faceti si dispari din noutrespirati de ckeva ori deasuprahirtiei.

Din cauza culoarei. frumoase al-bastre pe care o produce, cobartill

25

Hidromercuritiocdanatul de cobaltpoate fi procipltat Mitten solulle, tor.aind deasupro el azotat de cobalt ;prectpitatul se depone sub forma suer

fuigi de sipadi albastri

Incilzind-o

www.dacoromanica.ro

este un material important la fa-bricarea stielei albastre. Sticla

co.lorataIn acest mod se nuxneste&MA de cobalt si poate fi prepa-ratá de chimistul amator incalzindo vergea de sticla pana la rosu, a-tingand-o de un cristal al unei saride cobalt si reincalzind-o. Indatace sticla se raceste, culoarea al-bastra a cobaltului va fi vizibild.Culoarea se datoreste silicatului al-bastru de cobalt format prin com-binarea cobaltului cu siliciul dinAida.

Nichelul poaie fi folosit si elpentru cokwarea sticlei. Dar in a-test caz, in loe de albastra, sticlarezultata va fi bruna: Sticla de

aceasta de lema are sortulelute° bucati de !Artie mulati Indorm% de cobalt. Culoarea sortuluifoe schimbi, dupil cum atmosfera esteasoati sae inabibati ou vapori de aprs.

CHIMIA FARA FORMULE

Experlenta aceastA area perfect CUMbattle mulata In cloruri de cobaltschimbi repede culoarea, dupft, cumse &US lute° atmosferA umedi sao

uscattl

eobalt este foarte folositoare pen-tru descoperirea prezentei unorcampus' chimici necunoscuti,flacare. Dupa cum stiti, unii corn:pusi pot fi identificati usor pentruca ei coloreazd flacara obisnuitaa unei lampi Bunsen. De exemplu,compusii sodiului coloreaza fla;care in galben, in timp ce potasiulda o culoare violeta. Privindu-le.sepa.rat in flacare, putem foarte u-sor sä deosebim o culoare caracte-.risticii de cealalta, Totusi, uneoricele doua substante pot fi ameste-cate i combinatia celor cloud fa-earl va fi confundata. In cazul u-nui. imestec de azotat de potasiu

clorura de sodiu, de exemplu,numai culoarea galbena caracteris-flea sodiului va fi vizibila, viole-tul potasiului fiind ascuns In gal-ben.

Sticla albastra de cobalt rezolvaaceasta problema. Servind ca filtru,ea elimina galbenul sodiului sisc,oate in evidenta violetul pota-siuluL Filtrele de flacara, facutedin sticlä de cobalt si fclosite pen-tru identificarea compusilor chi-mici necunoscuti, se gasesc de van-zare, dar chimistul amator poateobt.ine rezultate la fel de bune

lorata

www.dacoromanica.ro

CHIMIA. FARA FORMULE

Mind fundul unei sticle obisnutte,albastre. Fixänd acest fund intr'unmaniac, cum se vede in cliseulnostru, sticla de cobalt poate fifolesità ca o lupfi.

Cobaltul mai poate fi folositdescoperirea prezer tei compusilorpotasiului. Preparati o solutie disol-Wind 15 gr. (aproximativ 3 lingu-rite) de azotat de cobalt si 25 gr.azotat de sodiu in 65 one, de apàIn care ati adAogat 5 eme. de acidbeetle glacial (100%). Cand aceas-ta solutie este turnati peste o so-lutie care cuprinde potasiu, se vaforma un.precipitat galben.

Pe proprietAtile magnetice ale

Proprietitile magnetice ale oteluluiau oobalt aunt demonstrate de acesttalc spars*, in care un inel magneticeste sustinut In aer prin forts de

repalsie a pallor de aerial mime

27

cobaltuluf se bazeazi fabricarea a-liajelor de cobalt si (01, metale cuo putere magnetic& mult mai maredealt toate celelalte oteluri. Pro-prietatile magnetice ale oteluluicu cobalt sunt ilustrate foarte binede magnetul plutitor". Aparatul con:sta dintr'un inel metalic care plu-teste in aer deasupra unui posta-ment. Secretul constà in folosireaotelului cu cobalt. Un magnet per-.manent de otel cu cobalt este as-cuns in postament, in timp ce ine-lul este fäcut din acelas metal.Combinarea fortelor de respingereale polilor de acelas nume tine ine-lul deasupra bazei, f&cändu-1 siNutcase& in aer. Niel un alt °tel.nu prezintà calititi magnetice atfitde puternice.

Del nu este nimic uknitor Infaptul ca fierul este magnetic, yeti.fi poate surprinsi afländ cA hidra;tul de fer prezintä i el praprietAtimagnetice. Acest campus se poateprepara adAog&nd o linguritä deapti oxigenatà peste o solutie di-luatl de fero-suflat de amoniu.Turnati spot cfiteva picaturi de hi-drat de sodiu concentrat l hidra-tul de fer se va precipita sub for-ma unei pudre brune. La sfarsit a-gitarfi eprubeta i apropiliti-o depolli unui magnet. 0 cantitate dinhidratul de fer precipitat se va lipide stielA in apropierea magnetului.

Putine substante chimice au unnume atilt de impunätor ca hidro-mercuritiocianatul de cobalt, uncompus al cobaltului. Desi nu areintrebuintari practice, culorile pecare le prezintà il fac interesantpentru chimistul amator.

Ca sag preparati, turnati o so-lutie de &maniac, sodiu, sau tiocia-nat de potasiu peste o solutie declorurä mercuric& si puneti-o in-tr'o sticlâ. Apoi ad&ogati o solutiede azotat de cobalt. In acest timp,un precipitat albastru se va depu-ne la fund. Acest precipitat, careseamänd cu o ninsoare albastri,va fi hidromercuritiocianatul deeobalt, care spälat l filtrat poatefi p&strat.

la

F1°-

'

www.dacoromanica.ro

CHIMISTUL DETECTIV

are cititor de romane politisten'a admirat metodele stiintificecu care cei mal abili criminali

sunt descoperiti cAt ai elipi din ochi?Petele mici de sfinge, un grdunte

de praf intr'o mansetA de pantalonisuspecti, o serisoare arsA, desvAluesecretele lor chimistului detectiv,fAurese o dovadA care leagA pe vi-novat de crima lui. Veti fi surprinsipoate, aflAnd cA si un amator chi-mist, ou cea mal simplá aparaturi,poate Lace multe cercetAri de poli-¡le stiintificA.

In laboratona dvs aveti tot ce vitrebue pentrudescoperirea ampren-telor digitale, a textelor pe hArtieami, ea sA descoperitl ,petele de sArt-

ge, etc. Inehipuiti-vA cd un excrocvrAnd si distrugti un document com-promiattor, l-a bAgat In foc i nu s'amai gAsit decid cenusa lui. pa-tea reface originalul? SA presupu-nem cA faceti Incercarea. ScrieticAteva cuvinte cu cernealA pe o coalAde hArtie, l hisati-o sA arda la uncolt. Apoi tineti una din bucitilearse deasupra fumului care se ridi-cA farfurie In care ati pusatin acid clorhidrie amestecat CusulfocianurA de potasiu (tiocianat depotasiu). Dael cerneala a fost de ti-pul acelora care reactioneaz5 cu a-cest turn, scrisul va reapare pe ce-nusa tartiet.

Compusii fierului, Intrebuintatl Pu

HAVIE94518ATAtu SoLuTIE

SLAISA DE

Pi ACETAT

Llidrogenul in Mate nilse.indi se preparil din acid clorhidric i zinc, Anos&iiidrogen la ca el arsenul care s'ar giisl in solutla 8uspect4 si arsenal este

Pus in evidenti de hulla co azota de argint.

Ati

www.dacoromanica.ro

No DFCALiCid,t4

3LieNtiOE C1,012URAS

°Og., C?MtÇ un4.," 4 r.

1 ,°( Al. ,, 1

AA, X

.1C:11,f.*1.1

7=:

tug bEUS.CARE,',

';h1; ;s

eiNSTAtkDg.,fs)D.

-1'4.1**70: .

Pfttehil en vavori de flod

mai miroase a amoniag..Un'alt provedeueste 55 presgm un document., arapeste o placA fotografici neexpushsi s'o 15sIm la intuneric mai multesAptImfini. Dupik developarea plAcii,documentul apare pe ea, ca rezul-tat al actiunii chimice a cernelii a-supra.emulsiunii fotografice..

Descoperirea amprentelor digitaleasicunse sau lnvizlbile va. oferà altAposibilitate de a vil dovedi Indernfi-

0/11)/LIA PARA FORMULE 29'

mod obisnult la fabricarescalor mai multe terneluri,l'aman In resturile de hartleerg& al raspund imediat re-actiei chimice. Alte ingre-diente obisnulte ale cerne-lurilor apar si ele prin me-tode potrivIte. Nu toate fa-bricile folosesc aceleasi sub-stante chimice, si un chirnisttrebue sa caute In diferitemoduri descoperlrea scrisu-fui. De exernplu, in loculincercaril de mal sus putetisi expuneti cenusa la vaporilunei solutii de sulfura de a-moniu, obtinuta prin trece-rea Mdrogenului sulfuratprintr'o solutie de hidrat deamoniu pana alud solutia nu

www.dacoromanica.ro

SO

narea de detectiv stiintific. Una din-tre metodele folosite de profesionistica sa faca amprentele vizibile, fucksa poatä fi fotografiate, este stro-pirea lor cu un instrument numitrevolverul cu vapori de iod vaputeti face si dvs. qnul, dintr'unuldin acele tuburi de uscat, cunoscutesub numele de tuburi pentru clorurade calciu. Dacd nu aveti un astfelde tub, va puteti servi de o eforu-beta mai mare, dupd ce i-ati Matfundul si la unul din capete i-atipotrivit un clop care se prelungestaprinteun tub scurt de stela. La a-cest tub, sau la capatul tubului declorura de calciu, addugati o buck.-tica de tub de cauciuc, pe care-Iyeti folosi pentru suflat.

Tubul trebue umplut scum cu ma-terialele necesare. Plecfind dela ca-patul in care yeti sufla, introducetiIn ordinea urmatoare, putina seeingde Pima, sau vatd, destule grauntede clorurfi de calciu pa si umpletitubul pana la un cm. Thaltinie delacapätul deschis, al doilea strat demama, un strat subtire de cristalede iod si un al treilea strat de Ka-ma. Ca incercati revolverul cuvapori de iod, frecati degetul ari-%tor dealungul nasului cel malbun loe pentru strangerea urmelorde sebum, grasimea caracteristicapielei omenesti l apoi apäsati de-getul pe o foae de hfirtiialba. Dacafate dvs. este curati, nu va ramanepe /Artie niel-o urma vizibilfi. A-cum suflati usor prin revolverul cuvapori de iod deasupra petei, tintindcapatul deschis la o departare de ojumatate de cm. de hartie. In cu-rand amprenta va deveni vizibilaDuna ce ati Incercat catva timp a-ceasta metoda yeti gasi distractiv safolositi revolverul cu vapori de iodla descoperirea amprentelor digitalede pe plicurile primite prin post&Deobicei aceste amprente postale"vor fi mai slabe deck cele produseartificial pentruci vfirfurile dege-telor secreta mal putina substantagrasi decal pielea fete, dar ele potfi descoperite totusi prin acestmijloc

Reactille chimice care se petrec

airmiA FARA FORMULE

In acest caz sunt la fel de simple capistoluL Grduntele de clorura de

calciu absorb vaporii de alai dinrespiratia noastra, si se incdlzesc.Respiratia dei caklii, este prin ur-mare si rnai mult incalzita in mo-mentul in care atinge cristaleleiod. Acestea se vaporizeaza i vapo-rii de iod reactioneaza cu grasimeadepusa pe hârtie de degetele noa-stre. lodul va ataca de asemeni sca-ma sau vata, care va trebui schim-beta dupd experientä i pastratilute° sticlä inchisd pfina la o nouaIntrebuintare. Intre timp, aerul tre-bue ferit sa vinA in contact cu do-rura de calciu pecare o yeti astucebine; altfel ea va absoarbe atitaspa din atmosfera incit va devenilichida 1 improprie pentru' Acorerirea ampnetatelor cu alba-stru Victoria, o vopsea albastra, sauCu pudrd cenusie" un amestec decalciu i mercur, sunt alte metodefolosite pentru ca ele ad devinä vizi-bile. Cateodata, detectivii expunemprentele la vaporil reactivului,Fleming incáizit, sau in. contact cuaichidul fnsusi. Puteti prepara reac-tivul Fleming, amestecand 30 cm.de solutie 1% de acid cromic anhi-dru (cristale rosii) in spa, 8 cm. c.dintr'o solutie 2% de acid osmic inapi si 2 cm. C. de acid acetic gla-ciaL Cand acest reactiv intra in con-tact cu substanta lasati de degete,o culoare bruni face sd apari am-prentele foarte vizibil.

Identificarea petelor de sangedesleaga adesea misterul celor maibine ascunse crime. Pentru aceastäprobi chimisti( folosesc de obi-cei o substanti numita benzidina.

Vaporil mad solutii de aullará deamoniu dan la Iveali tot cm a'a sorb

pe o battle Arai

pistoL

www.dacoromanica.ro

CHIMIA PARA FORMULE

Ei dilueazd sängele presupus, sauspalä pata suspecta de pe haine Cucfiteva picaturi de tapa, i adeoggcfiteva picfituri de apd oxigenatápeste sángele diluat sau pata s'A-lati. Adaogà de asemeni cdteva pi-cáturi dintr'o solutie saturatd debenzidind in acid acetic glacial. A-paritia unei culori verzi-albästruitaldeazd prezenta sdngelui. Putetiincerca aceastd probd si pe un ban-daj luat jos dela un deget tdiatsan mi n hatistd folositd in acela%scop. In loe de benzidind puteti fo-losi un reactiv preparat din fenolf-taleihd. Pentru aceasta disolvati ungram de fenolftaleind si 25 gr. dehidrat de potasiu in 100 cm. c. deapi fierbeti solutia rezultatd cu ocantitate de praf de zinc pfini cfindlichidul devine incolor. Cánd addu-gati mai multe picdturi din acestreactiv si una sau doud picIturi deapd oxigenatd peste o picAturd desinge diluat sau peste o patá spd-latä, rezultatul va fi aparitia uneiculori

O pata de auge tratatd en Ittmlneldevine Iuminiseenti.

O ala Ineercare pentru singe estespectaculoasi, pentruci face petelede sfin,ge si striluceasci In intune-ric ca para focului. Aceastä metodifoloseste substanta numitä triami-noftalalhidrazidä lumina" pescurt care face substantele lumi-

SI

noase. Ca si preparati acest reactiv,disolvati o zecime de gram de lumi-nol inteun cmc. de epa, care a footalcalinizatfi cu aproximativ o jumd-tate de gram de hidrat de potasiu,hidrat de sodiu sau carbonat de so-diu. Inainte de a o folosi addugatteateva picAturi de apfi oxigenati.

Turnati reectivul peste pata deainge cu o pipeta sau cu un pulve-rizator i intunecati camera. Veti ve-dea pata strälucind cu o lurnind fru-inoasa, albastrd. Cercetdrile au do-vedit cd luminiscente nu se (Minecu pete provocate de alte substantesi proba este deci infailibild pentrusinge.

O monedi falsificati poate fifoarte usar identificati pe cale chi-mica'. In 3 crac, de api disolvati a-proxirnativ 1,6 gr. de azotat de ar-gint, si 30 picituri de acid azoticconcentrat. O picituri din acestreactiv nu 'asa niel o pati pe o mo-neda de argint, dar trädeazi monedafalsificatilprin pata apiruti pe loculunde a fost turnat reactivul.

Pentru stivilirea activitAtii be-Por vi recomandim un truc chi.

Minerele saltarelor si. dula-purilor care ar putea ispiti pecineva sunt pudrate pe partea

unde nu se vede, cUO vopsea pulverizati cum ar fiverde malachit, violetul de gen-liana sau fuxina. Cei care nu cunoscecest lucru pleaci cu degetele mur-dirite de culoare. Adeviratul vino-vat este repede identificat, si per-soanele nevinovate sunt ferite deonce binuiali. Culorile de acest fetsunt Intrebuintate In microscopie siele se pot cumpira din comert. Elesunt sulastante solide nu lichide.Pata ficuti de o astfel de cu-loare este imposibil de Inderirtatimediat de pe degete chiar -cu celemal energice mijloace.

Poate cA putini chimiSti amatorisunt dispusi si devini toxicologisi caute In stomacul sinucigasilorurmele otrivirii cu arsenic, - dar obucitici de arsen, ne va serví si de-monstrim principiul metodei. Unuibaba al cirui dap are o singuri de-

ante.

inferioard,

www.dacoromanica.ro

32

schidere, adaugati-i un tub de Ai-da vertical, cu diametral de aproxi-mativ o jumatate de cm., sau un tubde uscare. Puneti un strat de vatil,nu prea indesata, in fundul tubului.Puneti apoi cateva coale de hàrtiede filtru in tub si udati-le cu o so-lutie de acetat de plumb, obtinutprin disolvarea unui gram de ace-tat de plumb, in 20 cinc. de epa.Intrebuintati numai atata solutaecat sa umezitl harta. Wirful tubu-,lui trebue sra cuprinda hartie defiltru muiata Rae° solutie coticen-la-ata de azotat de argint, sau uncristal de azotat de argint pestecare ati turnat cateva picaturi de

ln&AL

balen, turnati acid sulfuricivat si zinc metalic curat. InclIzitibalenul ea s provocati formarea hi-drogenului prin actiunea acidultuasupra metalului. Daca zincul esteprea curat, acidul nu-1 va ataca; Inacest caz, adtiugati In balon o pica-tura de sulfat de cupru. Indata cedetwoltarea hildrogenului a inceput,indepartati Sacara si lasati reactiasa-si .urmeze singurä cursul, timpde cateva minute. Daca fa.,siile deharte pe care le-ati udat cu azotatde argint nu se decoloreaza la dar-situl acestor operatii pregatitoare,introduceti in baba substanta incare cautati arsenicul sau calce

CHIMIA PARA FORMULE

substanta despre care stiti ea ar cu-prinde arsen. Arsenicul pe care pro-ba 11 Ruprinde se va combina cu hi-drogenul si va forma hidrogenul ar-senios. Ele trece prin hartia cu ace-batul de plumb, care indeparteazOhidrogenul sulfurat ce ar trebuija nasstere in reactie si se combinacu proba de arsenic. La sfarsit, hi-drogenul arsenios vine ha contact cuharta cu azotat de argint, cu careva reactiona. Daca hartia devinegalbena, bruna, sau neagrii, sub-stanta pe care ara adaugat-o l.a ba-len cuprinde arsenic, intensitateaaufloarei depinzand de cantitatea dearsenic.

Daca harta se coloreazii inaintede a adliuga proba In balen, este.dovadi ca arsenicul este prezent cao ianpuritate a zincului sau acidului,uneori a ambelor substante, i tae-bue intai sa curatim substantele decarlee urrne de arsenic.

In aceasta experienta puteti folosiin loc de azotat de argint cloruramercurica. In acest caz, cel mal bunlucru este sa impregnati há'rtia Cu osolutie de clorurii mercurica si s'ouseati inainte de a o introduce in tub.Ca si hartia cu azotat de argint, eava fi deccaoratti sau de arseniculdin proba noasträ sau de impuri-tatile cu arsenic ale materialelorfolosite.

DIN CURIOZITATILE CHIMIEIAluminita si aurta, amb ele metale ma/eabi/e, dau un aliaj

care nu este catusi de putin malea/AL* *

4t

Lana de peste", fabricat'd in Germani2 din celuloza si albu-mina de peste, se poarta la fe/ de bine si este aproope la fel decaldwroasa ca si lana de oae.

* *

Tapioca Mina pe care o mananca tori copiis mici sefabrica din radaoi.vo. %mata a unes plante ce crepe fn Ame-ricacentra/a. Cata vreme radacina de tapioca n'a fost uscata prinincalzire, ea este foarte otravitoare.

10111111111~1111.11111111.1111.11.01

www.dacoromanica.ro

PUTINA CHIMIE ORGANICA

ajoritatea substantelor chimicemdin rafturile labcratorului dvs.

oxidul de cupru, clorura demagneziu, silicatul de sodiu suntnearganice, adica de origina mine-relit Substantele chimice produsede plante si animale sunt cunoscu-te sub numele de substante orga-nice. Pentruca chimia organic& areusit sa obtina multe (Entre sub-stantele organice !Ara ajutorulna-turii, o definitie mat exacta a chi-miei organice este chiinia compu-qilor carbonului". Exista astazisute de mil de asemenea corapusi.

Unul dintre cei mat curioqleste pulberea organic& nutnita al-dehida metilicrl. Introduceti un fierincalzit intr'o capsula cu acestmaterial s'i yeti, veden ridican-du-se fulgi care se vor impras-tia in toate direct:Me. Experientaface o impresie grozava asupraprofanilor si o puteti prezenta dreptzapada artiticiala" sau ,.itturtul In-,ghetat".

Aceast& scamatorie este usor ex-plicabilii. Aldehida metilica nu setopete and este incilzith, cl sesublimeaza", adic& se transforma

I---,,.., ,, ,,, ,,r 1,,, . - ..-.1lie.r

T Ags : ,---,ii h 1 A, t 'w MO'', ,ii. .....::,?.::}"''''1,;, fsiktltriirk

:,;,/.,.. tv-);4. ...... ,-',....i,11. 0, ,

;. ,,,,le., ,.,. ,..s ,: -n.,. .: ii.12,1 Ì ,.:0.- 4 6»:: 1, ',:',.° **.: 1'1T

-b, ' --;. L''', ''', 1.- '' %',,,: ifit; .,4'

8?,'

1,J , s'1111)IiI,

1,44 ,S4 . -0:- L.,- 4'2

direct in vapor care Se solidificaindata ce vin in ,contact cu aerulrece. I)acA siti?stantU este insei su-praincalzitd, la Inc, =al'cu o flacare aIbazte la fe l cu a-ceca produsa de arderes a/coolului.

Majoritatea colorantilor sunt sub-stante organice. Printre ei se nu-mrà chimioi care nerata daca un lichid este acid saubaza, ca turnesolul, fenolftaleina,metiloranjuL Vd puteti prepara,singuri indicatart cu materiale pecare natura vi le pune la dispozitievara, pentruca florile cuprind ma-terii colorante care au proprietà-

le De pilda, opariti for'de darmoz mai ales albastrecu ap& fierbinte 1 yeti obtine unextras din materia lor coloranta.Adiugati putin acid si lichidulva schimba culoarea In row. Dacaadaugatl o baza, ca hidratul de so-din, lichidul va deveni si mal al.bastru. Aproape toate plantele alecliror flori Bunt albastre inchis saurosii au proprietatt asemanatoare

Florile pe care le puteti folosipentru prepararen indicatorilor suntirisil, daliile, petunia si trandafirliagatatori. Frunzele verzelordeasemeni, vor da un extract careLi schimb& culoarea cand vine incontact cu o baza sau un acid. Unalt indicator este *ofranul, careponte ft cumparat la once bacinie-si care este intrebuintat drept con-diment in bucatärie.

Disolvati pulberea de sofran inapd fierbinte. Hartle albi muiat3in aceasti salutie, retine materiacoloranta.. Ea trebue nscata, taiataIn fa*li inguste i pastrata In sticleinchise, spre a fi folosit& ca harteindicatoare. Solutiile date de com-pusii borului, ca boraxul, pot fiidentificate cu aceste fasii de bar--tie. Cfuld o astfel de solutie esteacidä i introducem hartia galbe-na de *ofran, hartia se va colora inro*u. Culoarea este intensificati

3

A.1dehida metillel se anblimeaziproduce o zipadi artificiala."

Chlmta flir3 formule

Unistit

indicatorii a-

dorite. -

www.dacoromanica.ro

34

prin uscare. Daca aceiasi fasie dehartie indicatoare este afundatä a-poi in hidrat de amoniu, sauin emoniac, 1st schimba culoarea Inalbastru. Prima schimbare de cu-loare este o dovada a existenteiborului si a doua schimbare con-firma prezenta lui. Deed este in-.trebuintatä o soltutie cunoscuta d:n-tr'un compus al borului, a douaschimbare de culoare poate fi fo-losita ca o proba pentru amoniac.

Unii compusi organici, ca i mul-te substante neorganice pot fi pre-Parati prin electoliza trecând uncurent electric printr'o solutie carecuprinde materialele brute. Unuldintre acestia este iodoformul, uncompus organic cu iod, care esteintrebuintat drept antispectic.

Putem face aceasta operatie pescar% mica, disolyand aproximatiV5 gr. (o lingurita) de iodura rle po-tasiu si 10 gr. de carbonat eis so-diu in 90 cmc, de apa paharcuprinde aproximativ 240 eme.). A-poi adaogam aproximativ 10 eme.de alma.

Turnati aceasta solutie intr'unelectrolizor, lasati curentul sa trea-ca prin ea si ati obtinut todoferm.Mirosul lui caracteristic Il punerepede in evidenta. Inealzind solu-tia intre 60-70 grade, in timpclectroliza este in curs, yeti maximult cantitatea fanrIcata. Dupaceelectroliza a durat aproximativ 15minute, puteti obtine iodoformulfiltränd lichidul.

In aceasta experienta trebuescelectrozi de carbune, pen-

truca eleotrozii metalici ar formaioduri metalice. Pentru acest scopsunt foarte bune firele de carbuneluate dela berurile vechi cu fila-ment de carbune si care pot fi fo-losite lipind sarme groase la cape-tele lor de alama. Energia elecbricaneceserä ne-o asigura cateva pileuscate legate in serie. Curentul al-ternativ nu poate fi folosit in elec-troliza.

O experienta frumoasa se facepunand vergele sau fäsii de zincInteo solutie de acetat de plumb

observAnd depunerea cristalelor

CHIMIA FARA FORMULE

In forma unui pom, fenomen ce 9epetrece in interval de catevaAcetatul de plumb folosit pentru a-cest scop este un compus organic,si prepararea lui in laborator neofera un exercitiu interesant cifprivire la metodele de laboratarale chimiei organice.

Puneti inteun balon putin oxidde plumb (litarga) i acid acetic.Prin dopul ce astupa gätul baIo-nului fixati in pozitie verticala unrefrigerent cu reflux. Apoi -incepetisa Irlcälzíti balonul. Caldura traes-forma acidul si apa in vapori, caretrec prin gatul flaconului i vor satse imrprastie dar ii impiedica re-frrgerentul. In el vaporii sunt con-densati si lichidul rezultat cededin nou in balon, unde continuareactia cu oxidul de plumb. Acea-sta operatie este cunoscuta sub nu-mele de ,,distilare cu reflux" si eaevita pierderea materialelor bruteEn cursul

Dupäce ati distilat astfel ames-.tecul de acid acetic si litarga apro-ximativ o jurnatate de °fa, o can-titate considerabilä din litarga s'atransforrnat In acetat de plumb.Raciti solutia 1 filtrati-o. Filtratulcuprinde un amestec de solutie deacetat de plumb si restul de acidacetic netransformat. Daca.-1 la-sati sä cristalizeze, yeti obtine ace-tatul de plumb solid. Lichidul, to-tusi, poate fi folosit asa cum reprezinta, in experientele facute cuacetatul de plumb, si poate fi pusIn st:cle, etichetat $i pästrat pentruaoest scop.

In metoda descrisa putem inlo-cui acidul acetic curat cu otet, de-oarece otetul este o solutie(aproximativ 5%) de acid acetic-Acidul acetic glacial este 100% cu-ret, fara apa. Indiferent de pro-portia pe care o intrebuintati, pu-tell dovedi totdeauna cá lichidulobtinut in experienta cuprindeplumb adaugänd cateva picaturide acid suifuric concentrat sau a-cid clorhidric. Un precipitat alb desulfat de plumb, sau de dlorurade plumb, dupä acidul folosit, vadovedi prezenta piumbuitd.

www.dacoromanica.ro

cHIMIA FARA FORMULE

In operatiile de distilare cu re-flux yeti observa cd un balon cufundul rotund este mai potrivitpentru fierberi violente decal unbalen cu fundul plat.

0 altä substanta chimicd cucare puteti face experiente foartespectaculoase este paranitroaceta-nilida. Puneti aproximativ 30 eme.de acid sulfuric concentrat inteunbalen cu o capacitate de aproxi-mativ 150 eme. Rdciti acidul, afun-and balonul in ghiatd. Adäugatiapoi aproximativ 14 gr. de acetani-lidä, putin cate putin, mentinandbalonul rece. Adäugati apoierne, de acid iazotic, picaturd Cupicalurd. Aceastä loperatie se nu-meste nitrare si -transforma ace-tanilida in compusul (nitric. Introtimp acidul sulfuric se combina cuaPa care la nastere in reactie, darprocesul, de nitrificare nu va fiincetinit din eauza diluarii. Nu 11-

Eprubetele cctre vor fi tinu-te in flaccIra 1än.pil trebuefie perfect uscate altfel cra-pd. Gura ePrubetei nu va fiindreptatd nici-odatd spre fataexperimentatorului, pentrucdunele lichide inalzite tdfnescuneo-ri din eprubetd.

Dacd aveti de incd/zit o sub-stantd solidd, faceti operatia incapsule de portelan, pe care oineti cu cleftele in junuitatea

superioard a flactirei itimpii.Portelanul capsulei fiind malrezistent decdt sticla, nu avetisd vd temeti de accidente.

Cdnd un corp solid este di-solvat intr'un lichid i doritisd-/ cdp'dtati in stare solidd,trebue sä evaporatiEvaporarea se face in capsu/ade porte/an, care este inctilzi-

As

stati temperaturacreased peste 20 grade.

Cand tot acidul azotic a fost tur-nat, 15sati flaconul sä mai steaapd 15 minute. Apoi turnati conti-

;nutul balonului in aproximativ unSfert de apd rece si agitati. Preei-

.pitatul care se formeaza este paranitroacetanilida. Filtrati precipita-tul printeo palnie in care ati puSo bucatd de panzd ea mediu fil-trant. Spälati bine precipitatul pefiltru, cu -apd rece. Apoi stoarceti

.incet panza ea sd indepArtaticesul de umezeald, avand grirá slnu pierdeti dn precipitat. PreciLpitatul uscat va fi pastrat in sticlespre a fi folosit la nevoe.

Substantele chimice organice,,mai ales acelea preparate in labo-ratorul amartorului, sunt pästratemai bine in sticle eu dopul de sti-ed. Dopurile de cauciuc nu suntrecomandábile (pentrucà trnajorita-tea substantelor chimice organicedistrug cauciucul.

SFATURI DE LABORATORtd pe sitd pdnd cdnd tot lichi-du/ s'a vaporizat. Indatd ce b.-chidul a dispdrut, opriti incdt-zirea pentru ca substanta so-lidcl care a ramas in capsuldsit nu se descom,pund.

Gind un corp solid, care nus'a disolvat inteun iichid, tre-bue despiírtit de acest /ichid,recurgeti La filtrare. Hdrtia defiltru nu trebue sd depdseascdmarginea pd/niei. Pentruca

sit se lipeascd de sticld,stropiti-/ Cu putind apti distt-tat& Pe cdt posibil, lichidele sefiltreazd calde, de oarece instarea aceasta ele trec mai re-pede prin filtra. Substage. caretrece prin filtru fi se purifiedse numeste fi/trat.

www.dacoromanica.ro

SUFLATI-VA un balonas de sticlgt

ufilarea unui .balonas de sticlAeste nu numai o operarle pli-

cutA, dar si o experienta bonapentru cine vrea sA capete indemA-nare in luararile de sticlázie obis-nuite inteun laborator.

In primul rEind, tineti capAtul te-vii de s ti 5 in flacAra lampit Cugaz invartind teava mereu In tiropce sticla se moaie. 1njcàiztii nurnaivarful, pentru ea teava sA nu se In-covoae. Cu putiná atentie veti ob-#ne in cateva minute o mira um-f,AturA de stielá topita la capatal

.Acurn ,continuand sa invartititeava Intre degete, dueeti la bumapdtul rece si strflatt ineetisor In

el. Capatul inrosit va incepe sA seca un balan de sapun. Cand

ati obtinut o urnflAturA de mArimeadoriti, incetati sA suflat.i dar incil-ziti din nou in flacare, continuandsA invartiti teava de sticIA futredegete. Cand balonasul s'a anuiat,turtiti-1 de un bloc de mangal, casA-1 faceti un fund plat.

Cu o pi15, sgaraiati teava de sti-

Ciad suflati balonasul aveti erija sainvirtitt mereu teava de Mica pe care

o tineti futre degete.

cLA acolo undedoriti si fie gura mi--cului balon. Atingeti sgaraietura cuca,pAtul inrosit al unei baghete dedi:cid i teava se va desface.

Gatul astfel ohtinut este inrositapoi si slefuit cu un carbune debaterie electrial, ascutit ca un

Dela stinga la dreapta: muiati capital tubalui de &d'ea l suflati fa el;turtiti spot balonasul obtinut pe o bucata de mangal. Sgiriati un semn pegit, cu o pilI, si atingeti sgirietura en capital inrosit al unei baghete desticla; atícela se va desface. Inrositt apol gitul gi slefuiti-1 cu un carbune.

tevii.

www.dacoromanica.ro

AVETI BECURI ARSE ?

Experientele in faborator stint simai interesante daca sunt facute cuaceleasi aparate folosite si in labo-ratoarele industriale. De regula,chimistul amator incearca sá uti-lizeze cat mai putine vase de sti-cla. Randurile de mai jos ii vor a-räta cum poate sa °Mind din becu-rile arse diferite vase necesare u-nui laborator de chimie.

Metodele pentru prelucrarea becu-rilor sunt aceleasi, indiferent demarimea lor i atunci cand vcticapata destula indemanare pentru

aceasta operatie o yeti face usor incateva minute. Vom descrie aicinumai metoda pentru obtinere-aunui balon de fier dintr'un bec de300 sau 600 wati.

Pentruaceasta, tàiai intai garni-tura care face legätura Cu firele me-talice din interior, folosind o pila,

rupeti varful tubusorului de sti-era prin care s'a facut vidul la fa-.bricarea becului. Aceasta operatie

este necesara pentru ca aerulpatrunda in bec i astfel presiuneaaerului sa fie egala de ambele part'ale peretelui de sticla. Fundui be-cului este incalzit Cu grija la Inca-put si apoi din ce in ce mai puter-nic, pang la rosu. Cand e rosu, pu-neti-1 repede in pozitie verticalape un bloc de lemn sau pe o bu-can de asbest. Becul sferic se vaturd la fund. Daca a fost incalzitprea mult, becul se va sbarci si seva rasuci ; daca n'a fost incil-zit suficient, va cere o apasare preamare si sticla se va sparge. Prineateva inceredri yeti gasi tempera-tura cea mai potrivita.

Dupa ce becul s'a rdcit sufici-ent ea sa poatä fi =Inuit, indepar-tati garnitura metalled pilind ghi-ventul cu o pill, dar avand grijasa nu se sgArie sticla. Rupeti gar-nitura arapata cu un cleste si ra-deti ceara care se gaseste intregarnitura metalica i sticlà, avandgrija sa nu distrugeti cele cloud fire

Ceo dntât operatie este tierea ea opill, a garniturij metalice a beculttielectric. DupS ce al dcspirtit garni-ture de balonul de stiell, rupeti tu-

busorul prin care so flcut

Olsen' din sting*anal trel baloane

de sticlii obtinutedin transformers&

unor incur'electrice arse

www.dacoromanica.ro

32

de cupru care merg in interiorulbecului.

Deoarece becul va fi incälzit pAndaproape de rosu ca sä-1 modelatigAtul, trebue sd vd pregdtiti Cate-va unelte ea s5.-1 tineti. Dacd nuaveti la inciernAnd mdnusi de as-best, puteti folosi o bucatd de cfir.7pd groasd, tdind in ea o deschizd-turd rotunda destul de mare ca sdintre gAtul becului. Capätul gAtuluibecului este incAlzit cu atentiepang cdnd stela devine rosie simoale. Cu un cleste, apucati celedoud fire de &firma de cupru # in-depärtati Incet inima de shell trd-gaud de sArme in timp ce beculeste invArit la flacdre, pentru catoatd suprafata lui sd capete aceasitemperaturd. Luati apoi o vergearotunda de brad, cu vArful conic, siincepeti s'o impingeti in gura ga-tului, invArtind gAtul la flacdremodelând sticla muiati in toate di-rrectitle. Aceastd operatie (de ldr-gire este continuatä phn.d cAnd gd-tul eapdtd rárgimea doritd.

Balonul este actun terminatgata de a fi intrebuintat. Dacd estedestinat sd devind sticld spdlätoa-re, o ffisie de cauciuc sau o Iran-ghie tare rdsucitd in jurul gAtului11 va face mai rezistent la presiu-nea dopului si mai usor de md-nuit, Dacd becul este menit sd de-vina un balan de. fierbere, fundul nutrebuie turtit si garniture metaliedpoate fi indepärtata iar gAtul Far-git la mdrimea doritä chiar delaInceput.

Deed doriti un balm mai simplu,capdtul ingust al becului poate fi

' de dce_cie fire

---,-,,- 1.-

.-_-..--,:,-.7....-- ,---:-,- --',,, s, , r....., ,:.:

,inecqzifiratil dprnf

Urtnati aceste indicatii pentru sees-terea ina.mentului din balenul de

aticla

CliIMIA FABA FORMULZ

Balonal, Invelit intee carpi, estefnalzit la Mare spre a I se Hire guraCu o vergea rotunda' de brad sau coun cirbune de baterie elected, a.seu,

tit la vie ca un melon

tdiat infasurAnd in jurul gAtuluisfoard imbibatd cu petrol; dati-i foe,ldsati-o sd. era incet si apoi afun-dati brusc gAtul in apd rece, pAndla inelul incalzit. Sticla se va con-tracta si va cape in dreptul su-prafetei unde a fost incdizitd. Mar-gines ruptd este apoi nivelatdajutorul unei pile.

Dec& aveti la indemdnd un dia-mant de Mat sticla, atunci capdtulgAtului poabe fi indepärtat Mr*greutate. Aceastil metodd cid rezul-tate mai sigure decal aceea cu sine-ra aprinsfi.

Baloanele cu gAtul lung pot Pi°Minute sudand la gAtul becuriloreprubete sau gAturi care au spar-tinut unor jbaloane sparte. Dupäputinä practicd aceastd operatiapoate fi fdcutd fArá nici o greuta-te. In primul rAnd, asigurati-vd cdtubuxile pe care vreti sil le lipitiau acelas diametru si se potrivesc.IncAlziti apoi capetele incet i Cugrill pAnd cAnd sticla se moaie ;apoi apropiati-le si apäsati-le pu-tin, pdnd cand se lipesc.

Ca sd tabricati un balan de dis-tilare, va trebui sA lipiti un tub lagAtul unui balon mare, sub un un-ghi de aproximativ 75 grade. Pen-tru acerastä operatie, faceti intdi ogalled la naijlocul gAtului. IncAlzittacea parte a gAtului pänd la rowla o 'lampa Bunsen si apoi facet,'

www.dacoromanica.ro

CTIIM/A FARA FORMULE

Un balon de distilare fabricat d ntr'unbee electric. Tubal de culegere, bien-nat la 75 grade, se Hueste dupi intli-

catitle din aceasta, paginb.

pura infigand o Sarrna inrosita inpunctul dorit. Alegeti un tub cudiametrul si lungimea doritd si in-

oapatul lui liber ca sa se ni-veleze marginile ascutite. Capatulcare (Tebuie sudat este apoi incal-

Din ce se compune laboratorulincepatorului?

ChltnIstul amator 1l poatealcitui un mic laborator pro-eurandu-si la ineeput numai

ninA.toa.rele materiale:Zece eprubete.O palnie de sticl l hartle

de flitzru.Dota baghete de Miela.Douä pahare de stioli.Doui baloane Erlenmayer.Un stropitor de epa distl-

lata.O eapsula de portelan de

10 cm. diametru.Un taiunghi de s'arma (ea

snport pentru capsuJi san

sp

zit, ca l gAtul balonulud, la areealltemperatura, in aceeasi flacara; a..poi tubul este potrivit cu grija dea-supra gaurei balonului si ambelesunt apásatecu atentie. Trebue saaveti grija ca apasarea sa fie mica,altfel balonul se strAmba. Punctulde lipire este anal incalzit la rosupentru ca lipitura sa devina malputernici I mai curata.

Dupace sudura a fost terminata,bakmul fierbinte trebuie lasat sase raceasca foarte incet. Astfel sti-da se va cali, si va deveni mai re-zistenta.

Daca toate baloanele intrebuin-tate in laborator ar fi supuse a-cestui tratament de racire incea-ta, ele ar fi mal putin expusespargerii in timpul intrebuintarii,mat ales cAnd sunt incalzite directla flacara de gaz. Uneori, gatulbaloanelor crapa din cauza incal-zirii neatente. cu bagarede seama si jumatatile inferioareale baloanelor mal pot fi intrebu-intate ea discuri de evapczare.

Un trIp ed de fier st o sitaen asbest.

Dona sacie de eeasornie.Cateva plitel de Miela (vechi

plâci fotografiee, eirora li s'aindepärtat gelatina en apicalda).

Un eilindru gradat de 100eme.

O lampa daca se posteun bee Baunsen sau olampa de spirt.

Ilartie de turnesol.Cateva tuburi de Miela.Un eleste de lemn

calziti

u

painie).

Taiati-le

www.dacoromanica.ro

MICI SFATURI PRACTICE

Agitati bine inointe de intre-buinfare" pentruce unii far-macisti adaoga ace_st sfat pe sticlu-ta cu medicamente, in timp ce altiirenunta la el? Medicamentele nupot fi totdeauna la fel de limpezi,ca apa, benzine sau alcoolul. Uniifarmacisti sunt mal indemánateci

altii nu. Tot astfel, un chimistnepriceput poate sa agite un li-chid l un ulei zile dearandul faraca amestecul sà devina uniform ;chimistul priceput reuseste repede..sa le transforme intr'o spuma. E-xista, in practica de laborator, di-ferite siretlicuri pe care am.atorulle invata cu vremea.

Ca sa curatiti un mojar murdar,puneti in el putin VIM, udati-1 sifrecati-1 apoi bine. VIM-ul este fo-losit deasemenea i la curatirea ,0-biectelor de sticla.

Asigurati-va ca substantele chi-mice pe care voiti sa le amestecatisunt potrivite scopului dvs., ca sanu obtineti ceva neasteptat. Uniiocanpusi, se irnfluenteaza unul pe altul

isi schimba caracterul, chiar instare uscatä, cAnd se gasesc im-preuna. Un amestec alb de iodurade potasiu si clorura mercurica setransforma in oxid galben demercur, chiar prin simpla ames-tecare, cum puteti controla foarteusor. Freoati impreuna clorurfi dearnoniu si tiosulfat de sodiu, siyeti vedea ca amestecul devine opasta umecia in interval de unminut. Un amestec de clorat depotasiu i sulf explodeaza candeste frecat intr'un major sau estelovit cu un ciocan; puteti verificaaceasta proprietate, fära pericol,folosind cantitati mid cât o gamä-Ile de ac.

Ca sä puteti alege componentiiunui amestec trebuie 4 cunoasteticateva din proprietatile lor. Unclesubstante chimice uscate pot fistrate in cutii de carton. Altele,care cuprind carbonat de amoniu,oxid de calciu i cristale de iod,trebuesc pastrate in stiole. Stictelegalbene i albastre stint folositepentru substantele care sunt des-compuse de lumina, inclusiv ant-tatul de argint si multe substanteorganice. Sticlele colorate retin ra-zele luminoase care ar descompunesubstantele. Uneori se intámpla in-vers: substantele ataca sticla. Sub-stantele alcaline ataca sticla, si do-purile de sticla nu pot fi folositedin a.ceasta cauzä. Flacoanele de -Al-en in care pastrati hidratii de so-diu si de potasiu vor avea neapa-rat dopuri de pluta, sau mai binode cauciuc.

Ca sà vedeti cum este atacatásticla de o substanta alcalina, um-pleti pe jurnatate o stela cu o so-lutie de hidrat de sodiu, sau sodacaustied, tineti-o mai multe orein apa la temperatura de fierbere.Puteti face aceasta incercare ii-fundand-o inteo solutie concentra-te' de sare, care poate fi tinuta La

temperatura mai mare deck WOde grade C., avánd grija se' prin-deti bine slide Inca sa nu semiste singura. Dupil ce ati incalzitsolutia de hidrat de sodiu un timpoarecare, Pxaminati suprafata in-terioarä a sticlei. Veti vedeaea e foarte roasa de hidratul dosodiu. Din acest motiv st'clele incare ati pastrat o solutie de hidratde sodiu mai multe luni prezintipete.

Solufitte diluate de sdpun curifIcl mai u§8-r murddrto decdtsolufii/e concentrate.

www.dacoromanica.ro

SCAMATORII CHIMICE

Chirnistulamatot ii poate dis-

tra prietenii cu diferite sca-matorii chimice, unele mai

simple, altele mai complicate. Veanarata mai jos cateva, aträg:ind a-tentia cititorilor ca once scama-torie chimica trebuie incercata decloud sau de trei ori inainte de a fipiezentata in public.

Uzina chimica in palma" ar pu-tea fi intitulata o scama- torie, carepoate fi realizata cu cele mai pu-tine pregatiri. Daca amestecali inpalmá putin var cu tot atata do-rurii de amoniu, se produce amo-niac. Este o experienta foarte obis-nuita pentru, 'un chimist, dar numai putin impresionanta pentru unneounoscator. Amoniacul se recu-noaste u;or din cauza mirosului sa.u.

O pudra fermecata" care-sischimba culoarea cand este atinsade scamatar este un amestec declorurd mercuroasä i iodurd de po-tasiu, uscate. Cand amestecul estefrecat, cantitatea micà de oxid rosude mercur care s'a format da o cu-loare galbena intregii podre. Fre-carea fdouta In palma manii, saudind amestecul alb este pus intr'unplic mic de harte si scuturat cate-va minute, este suficienta ca sa pro-duca o surprinzatoare sehimbarede culoare.

Chibriturile magice" se preparadin chibrituri obisnuite, accperindvarful si o mica parte din lungimealor cu o solutie de silicat de sodiu(wasserglass). Lasati coaja sa seusuce complet. Cand chibnitucrilesunt frecate de marginea cutiet, pu-fae, fumega 1 stropesc, dar nimicnu le poat. face sa ce aprinda.

Chibriturile explozive" se fa-bricä plinteo metodä ce nu boatefi folosita intr'un laborator de a-anator; efectul lor e.,te produs deun mi,. cristal dn fulminat de ar-gint, fixat de chibrit printr'un clei.

Expozii mici pot fi produse cualte chimicale, de exemplu cu unamestec de sulf j clorat de potasiu.Cantitatea de amestec intrebuintata

Una dintre eel mal simple si malfrumoase seamatorii este schimbareaapel in vin". Tot seeretul se redwotla prepararea paharelor din vrcnteSi la tolosirea unet solutii alabe de

elorura feria,

nu trebue sa depaseasca marimeaunei jumatati de bob de mazare.Cam' amestecul este lovit cu unciocan, produce o detunitura puter.alca.

Cursa de cal", un joc distractivou ajutorul salpetrului (azotatul depotasiu) consta dintr'o fasie de heir-tie imbibata cu aceasta substantape care se aplica chibrit aprinssau varful unei tigari, in puncrtulinsemnat Start". Apar doul saumai multe dare de foc inaintanddealungul hartiei pana cand atingsemnul Potou". Ditorita diferitelorlungimi ale darelor de salpetru, oclara de foc va ajunge la capat Ina-intea celorlalte si juditorul care aales-o este castigator.

Pentru prepararea solutiei dtsol-vat un varf de briceag de azotat depotasiu in aproximativ o linguritade apa. Intrebuintand aceasta solu-tie ca o cerneala, trasati drumuldela plecare la sosire, in linli ondu-late de diferite lungimi. Läsati Ur-

un

www.dacoromanica.ro

42

tia sa se usuce. Daca ea nu estepres I ustruitä, senmele vor fi a-proape invizibile.

Numerele vizibile pot fi serse cuoerneala obisnuitä al&turi tie startlocat jucätorii isi pot alege caii"sau pozitiile. Sau, pentru a marinesiguranta, juc&torii pot alege nu-merele la intimplare.

.5enpii faraanultri", o scamatorie:loarte distractivd, poate fi f&cuta.44or intr'un laborator de amator.Acesti $erpi nu surd altceva dorätoenusa unei pirasnide preparatadinteo anumitä compozitie chimica,atusici cand i-se aprinde virful. Umetodá obi3nuad pentru prepararealor consta din amestecarea

unei sari de mercur i ale uneisulrfociarburi; clorura merourica sauazotatul mercuric pot fi intrebuin-late ca sare mercurica lar sulfocia-na.tul de potasiu sau sulfocianurade sodiu ca al dollea component.

Precipitatul de sulfocianura dedierar care remita din amesteculacestor solutii este spdlat, uscatadunat in piramide miei, ameste-candu-1 Cu dextrina sau clei, ca sase lege mai bine. Alta metoda folo-seste a materii prime zahar, azotatde potasiu si doicromat de rpotasiu,amestecate imoreung si modelatespoi in form& de piramida. Acestamestec produce 'Misa o cantitatemica de cenusa. O demonstratiemai fruanoasa a serpilor rfaraoriu-

freparatt dupi rcteta de mal sus opframithl pe care o incallziti intr'oeapsuli. Se produce o cenusi abun-lenti caro searn5na cu un barge

care se intinde pe toati, masa

MIMA. FARA FORMULE

Bila de foo" este o simpa' sferil dearami in care se tearnit un amesteece produce cIlduri, pe misuri cediferitele lut chimicale incep si

reactioneze

lui" poate fi rácuta i cti un ame-stec de acid sulfuric concentrat f$1

paranitroacetanilidä. Accst produsorganic este o pulbere purfoasa, gal-benä desohis. Amestecati-o ou acidsulfuric concentrat intr'un vas, pu-nand intäi pulberea i adaogänd a-cidul sulfuric mica-Aura cu. picatura.Trebue sä obtineti o pasta groasa,aproape solidä; o pasta subtire nueste latina.

Cänd tobul este gata peritru de-monstratie, incalziti incet de tot a-mestecul la o flacare mica, pana ceporneste reactia. Cenusa erupe dinfarturie svärcolindu-se, simul&ndun sarpe urjas si cantitatea de ce-nusä produsa de foarte putin ames-tec este uimitor de mare. Pentruproducerea efectului spectaoulos din

solutiii-

www.dacoromanica.ro

CHIMIA FARTS. FORMULE

solutie de azota t de potasiu, folo-Kit*, drept cerneali, dupi eurn m'ataeliseul din dreapta, face si ara,hfirtia pe care a fost 1ntins, daca, set'Unge punctul de plecare cu o idgarii

aprinsi. Aeesta e tot secreto!corsei de caí"

cliseul nostru este nevoe numai delingurä de supà din amestec. Ce-

nusa este relativ tare si poate fitrecutá din máná In mánä.In cursuldemonstrastiei este bine sa deschi-deti ferestrele, dei mirosul produsnu este nepláout.

Unele chimicale desvoltä o can-titate ulanitoare de eáidurd cánd1-se adaogd apá i putean folosi a-cest fenornen pentru o scamatoriefrumoasd. O biLii gáuritä de aramä,de felul acalora folosite pentru re-zervoarele de apä si pe care le gá-siti la in.stalatorii da ap5 este idea-

In ea trebue introdusä o litigarádin amestecul preparat dupä unadin retetele date (mai jos.

In tirrupul experientei ad'Augatiun sfert de pahar de apä peste a-mesteotul din bild i astupati totulcu uzsurub. Apoi rugati pe cineva-dintre spectatori sä minä i si

tind bila, ca sa" vil puteti ocupa dealtceva. Lmecliat va observa cA bilase incálzeste si-1 yeti vodea schim-banda-o dintr'o máná In .alta.Foarte repede, bila va fi toatá fier-bitate. Spectatorii se vor distra pri-vind pe biata victimä care se vagrabi sá. caute un loe unde sa poa-tá pune bila de feo".

Pentru scamatorie, putetb alegemai multe amestecuri ce producecáldurá, oprindu-vá la acela alecarvi substante de aveti la lude-m'Ana. Un preparat potrivit poate fifAcut amestecând 90 gr. acetat desodiu, 10 gr. hiposulfit de sodiu, 4

www.dacoromanica.ro

44

gr. glicerina g u ngram de clorurade calciu (o lingurita reprezintä5 gr.). 0 alta formula buna constadin 60 gr. pilitura de fer, 1 gr. clo-runt de plumb, o cincizne de grampulbere de alurniniu. A treia retetacuprinde 60 gr. pilitura de fer, 7gr. sulfat de cupru, 2 gr. sare de bu-catarie, 1 gr. clorurä de calciu i 1gr. clorat de potasiu.

Niel-un spectacol de scamatordchanice nu este coanpleta fara clasi-cul true ,,apa transforrnatd In vin".Aceasta demonstratie consta din tur-narea unui lichid, aparent apä, Incinci pahare goale, asezate la ra.nd.Pe 19.6surg ce fiecare paliar este um-plat la randul sau ,primul paharpare ea este plin cu apa; al doileaou vin rosu; el treilea cu cernealaalhastra; al patrulea cu ilapte si alcincilea spumegä. Deoarece lichi-dele nu sunt ceeace par, nu permi-rem nimari- ui sa guste din ele. Li-chidul pe care-1 turnati in pallareeste In realitate o solutie slabd declorura fericä sau azotat ferie.Dupace ati disolvat in apa din sti-ula una salt alta din aceste saruride fier, lichidul trebue facut acid a-daogándu-i 3-4 eme. de acid sulfu-ric concentrat. Daca solutia estedestul de diluata ca sd nu cal niel

culoare .poate fi turnata dintr'osticlO alba. O solutie mal concen-trata bate uneori in galben; ea poa-te fi totusi intrebuintatä dacä esteturnata dintr'o sticla colorata, ver-de de pilda, care Ii mascheaza cu-loarea.

Numal primal dintre cele cincipahare intrebuintate este in ade-var gol. Celelalte curprind cantitäti=id de substante chimice carereactioneaza ou solutia acida decare ferica i produc diferite e-fecte. Intrebuintati cantitati foartemici de suestante chitn;ce Incat sanu se poará vedea nimic, chiar deaproape. Paharul nr. 2, cand estepreeätit oentru aecacta sramatorie,este clätit cu o solutie concentratäde sulfocianurd de potasiu; daráputeti, lásati cateva picaturi deeuhstanta in fundul paharului,sa se vada. Dupa ce turnati solutiade sare ferica, se formeaza un tio-cianat de fer I culoaree lui rosiedá apol Infatisarea

CHI1VIIA FARA FORKULE-

Paharua nr. 3 a feet preparat lafel, numai Ica solutia foloeita esteferocianura de potasiu. Reaction'andcu fend din solutia turnata din sti-cla, se formeaza albastrul de Pru-sia. Paharul nr. 4 cuprinde catevapicaturi dinteo solurtie concentratäde clorura de bariu sau azotat debariu. Lichidul laptos obtinut sedatoreste precipitatului alb de sul-fat de bariu, prcdus de acidul sul-furic din solutia adaugata.

Paharul nr. 5 este presarat ca unstrat subtire de bicromat de sodiu.Acidul din lichidul turnat in paliardescompane bicarbortatul,

bioxid de carbon gazos careprovoaca efervescenta. Spalati binetoate aceste pahare Inainte de a beadin nou din ele.

Luarea amprentelor digitale Liracerneala este o scamatorie caresurprinde pe caeinitiati. Persoa-na ale carei amprente dorim sá lelain, aplica degetul pe o tusieriformata dintr'un postav imbibat cuo solutie chirnica fara culoare,amprenta este luata pe ceeace paresa fie o simpla hartie albà. Rezultäinsa o amprenta albastra Snehit.Pentru pregatirea hartiei,aproximativ 20 de pärti in greutatede acid citric cu aproxiznativ 10parti scrobeala, si 10 parti apä,pana ce reactia este completa i li-ch4dul a pierdut o buna parte dinInfatisarea lui laptoasa. Diluati pro-. dusul cu arpa i ungeti cu el hart's,care trebue apoi sa fie bine ua-cata.

Tu.siera se face din mal multestraturi de postav gros, apoi esteimbibata CIA o solutie din aproxi-rnativ trei parti azotit de sodiu saupotasiu nu azotat $i o parteiodurä pe potasiu sau sodiu, di-solvate In aproximativ 700 part/aea. Amprenta digitalA care se pro-duce &And deeetele sunt apagatepostav i apoi pe hartia preeati-toare apare ca i cum ar fi facutàeu cerneala. dei toate substantelefolosite sunt incolore. In reanate,acidul citrie de pe hartie. reactio-neaza cu azotitul adus de degete §1pune in libertate iodul din &areade iod. Iodai liber, la ramdulreactioneazi i da culoarea albastreiinchis.

www.dacoromanica.ro

FALSIFICAREA ALIMENTELOR

Tbatea:imentele ciinrind un nu-

mAr de elemente cunoscute canutritive si fiecare dintre ace-

ste elemente indeplinKte o functiuneantimitä in corpul nostru. Vom des-crie mai jos o serie de analize ele-mentare pentru descoperirea pre-zentei a cestcrr substante nutritive,:analizo usor de executat En labora-tonal chimistului amator. Dar nutotdeauna alimentele pe care legasinn in cornert sunt pure; destulde multe alimente sunt falsificateprin corpuri straine care uneori stint

alteori nu sunt primejdioase pen-tru sanAtatea noastra

Prin falsificare se intelegeficarea compozitei normale a ali-mentutui. Ea se poate producediferite feluri :

Adaogand alimentului unel(substante straine care mach-lice calitatea.

Inloouind. partial sau corn,plet,pi-in uncle substante infericare altesubstanle mai bune.

Scotand complet o parte din-tr'un component pretios al unui a-

Pi-in adaogarea unei substanteartificia:e, 'colorante sau mirosi-toare, care sa ascundO ca:itatea In-feriara a alimentului sau care tre-bue sa dea alimentului un aspeetmai frtunos decat cel real.

Amestecand cu alimentul oeuibstanti otrAvitoare sau alt corpcare ar putea fi primejdios pentruconsurnator

Falsificara poate fi deci primej-dioasa sau franduloasa. Fa:sifica-rile primejdioase sunt toate ace-lea care ne pun sAnatatea i viataIn primejdie, prin adaugarea tmorsubstante otrAvitoare, prin descom-punerea unei parti sau a intregu-lui. aliment, prin diluared sauscoaterea unei p5.rti nutritive a a-lirnentului. Sunt considerate eafalsificari fraudu:oase, falsifiesarilecare nu sunt vatamAtoare directfian Indirect dar care ne InsadA, Si

Cu sceasta verificareeriali In rindurile depeale oonsdata prezenta,

In taste

ne fac sa platirn un aliment madscunm decat as- trebut

Desi majoritate_a falsificAnlor nuaunt peripculoase sanatatlis i atingnumai buzunarul clientului, existatotusi cazuri care pot i7NYVCCEI ne-placeri organismului nostru: de pildaintrebuintarea substantelor chimicepreservative la uncle feluri de a-limente. Aceste substarrte chimice,ca acidul boric si benzonatul de so-diu, impiedicA desvoltarea bacte-ritlor si In acest fel conserva ali-mentele.

Dar substantele antiseptice caredesoompunorea alimen-

telor influenteaza de asemeni pro-cesele digestive si stricA mai ales

(suferinzilor si copiiilor. Deaceea fo-aosirea 'or nu este permisa.

Analiza si descoperireadiferitelor alimente oferd chi-

mistului amator un camp intins deactivitate. De cate ori n'ati bAnuitpuritatea sau calitatea unck

sirripla deci-mal ice, seformaidehidei

modi-

linten t.

impiedic6

falsificä-

ali-

www.dacoromanica.ro

43

mente, ca laptele, carnea, untul sauo serie intreagd de alte art:calecomestibile? De elite ori nu v'atitrebat daca culoarea cfrumoasa azunei marmelade se datara in ada-vdr fructului? Aplicand meto delede analiza aratate mai jos veti a-vea satisfactia sa descoperiti celemai multe dintre falsificarile in-cercate de negustori; rara constiinta.

Cel mai perfect dintre alimen-tele noastre este laptele. El esteu.sor falsificat addogandu-i-se tipa,satt fiind smAntanit. Aceasta frau-da poate fi descoperitd destul deusor, folosind un lactometru, caremdscard densitatea specified a lap-telui i arata gradul de diluare cuarpa.. O alta falsificare camuflaeste tratarea laptelui cu cliferitesubstante chimice preservative, maiales vara, ca sa se impneclice acri-rea lui. Aldehida formica sau for-maldehida este substanta cea maiintrebuintata pentru acest scap. Al-Clehida formica este corosivdconstitue o acievarata otrava candeste introdusa in laptele neceSarsuferinzilor si copiilor.

Ca sd davediti prezenta formal-

°

' p .kotoXli,ef yri,dl7. t '

L',.,4

"Okkl,

dehidei, luati intr'o eprubeta putinlapte. Adaugati o cantitate egald deacid .clorhidric concentrat si o bu-cdticd de alaun, cat gamalia thnut

1 ac. Amestecati lichidele usor, ou omiscare de rotatie. Asezati erpru-beta intr'un vas cu apd fiarta sit la-sati-o acolo cinc! minute. Dacalaptele cuprinde forrnaldehida, vaapare o co;oratie rosiatica. Dacanu exista formaldehida, soluffiapata o culpare bruna.

Cand laptele s'a descompus par-%ial, acriniu-se i form'andu-se a-cid lactic, laptaril vor sa-si salvezamarfa neutralizand acreala ou bi-carbonat de sod.u. Prezenta bicar-bonatului poate fi ardtatd evapo-rand o proba din laptele bdnuit,pana la uscare, pe o bae de apa,arzand ramasita ca sä obtinem ce-nusà. DupAce se raceste cenusa,

". acid clorhidric observati daca inadaugati o piedtura sau doud de

cenusa se produce efervescenta;razul afirmativ, efervescenta tra-deaza prezenta carbonatilor.

Cand untul s'a invechit, s'a ran-oezit si nu mai ponte 11 folosit, elpoate fi Improspatat" si fácut sa

F,

.;

MM-

Unte! natural fierbe ineet, Cu multaenemä. da,4 este Inellzit tuteo lle-gara de fler I amestecat continuu

ea un betlgor

Fr1,L , ' L ,

N t n

g.°2

4

. '1tu 1 71)119.`t ;.,-

' t

a 1.Nill

"1 O

CHIMIA FARA FORMULE.

Unte! falsifIcat, Inc41z1t In aceleaeloonditil ca 01 nntul natural, fierbeUta spumi, tropind ca erice amestee

de graelme sl api

ca-

www.dacoromanica.ro

cHIIVrIA FAR2i FORMULE

semene cu cel proaspät. Operatiaconsta din amestecarea cu atentiea untului in timp ce se suLa uncurent de aer prin el ca dispardmirosul; untul este apoi ameste-cat cu lapte si batut In putinei.Untul artificial, sau oleomargarina,este o forma comuna de inlocuitor

untului; desi facuta din grasiminaturale si considerate ca alimentperfect de bun, oleomargarina esteamestecata cu unt veritabil si ast-fel cade in clase falsificarilor, prinlaptul ea micsoreaza valoarea nu-tritiva a untului si constitue o frau-da. Ca sa deosebim untul veritabilde ce l Improspatat" nu avem ne-voe dec.at de o fierbere. Incalziti oprobä Intr'o lingurita de fer, la

flacare mica, amestecand mereucu un betisor. U,ntul veritabil vafierbe lijni5tit, producand o canti-tate mare de spuma, care poatefierbe chiar pe marginea lingurii.Untul falsificat sau oleomargarina,WOT fierbe cu sgomot, stropind,un amestec de gräsime si alpha, darMeg spurna. Diferenta In cantitateade spuma este foarte Insemnataeste o dovada sigura In privintanaturil untului.

Ca sa deosebiti oleomargarinade untul proaspat sau de col falsi-ficat, turnati aproximatirv o lingin'ade lapte Intr'o sticla i introduceti-ointr'un vas cu apa fierbinte. A-da-ugati peste laptele incalzit o Un-gtua de unt i amestecati-1 ca sa setopeasca. Luati sticla si puneti-ola ghiata, agitänd-o mereu panacand untul se Intareste. Dec.6 gra-simea solida' este granulará si seImprästie deasupra laptelui In par-ticule mici, atunei untul este veri-tabil. Deed grasimea se IncheagaIntr'o mesa solida, atunti ...tmtuleste margarina.

Dupa cum stie erice gospodina,cel mai primej dios articol din toa-ta alimentatia noastra este car-nea, deoarece in carne exista toa-te conditille bune pentru cresterea

desvoltarea bacteriilor putrefac-tiei. Pentru Impiedicarea stricariirepezi a cärnii sunt tolosite dite-rite preservative, ea acidul boric,benzoatul de sodiu, acidulPentru desooperirea lor av.ean nevoe

41

de rnai multi reactivi. Un preser-vativ pentru carnea toc-atii, ciu-perci, marmalade si peltelele defructe este aoidul benzoic, saurea lui, benzoatul de sodiu, cardeste si mai raspânditä Ca sa recu-noasteti prezenta lui in carne, spa-lat.' carnea cu apä si acid clorhi-dric. Puneti amestecul Intr'un vas;lasati-1 sa se evapore alatual deUn radiator ,sau la un loe cald,acoperit, ca sa fie ferit de praf;l5sati-1 cateva zile, pentru ca solu-:,tia sa se evapore incet. Se for-meaza cristale frumoase de acidbenzoic care pot atinge dimensiunfdestul de mari. Cand cantitatea oldbenzonat este mica, adäugati siroform. Rezultatul va fi formaresunor ace, cristale de acid benzoic.

Ca sa dovediti prezenta aridu-.lui boric sau a boratiilor, folositeca preservative pentru carnati, tint

lapte, Intrebuintati hârtia de tur-nesol. Frecati carnea tocata cu spa

filtrati ca sA Indepártati buca,telele Solide. Adaugati elncituri de acid clorhidric, muiati 6hfirtte de turnesol in solutie. sco-teti-o I incalziti-o usor la flactiraunei Lampi. Aparitia unel calor4;rodi desohise, prin uscare, tradeaziprezenta acidului boric sau a bo-ratilor. Deca turnati o picatura dearnoniac peste hartie, culoarea seva schimba In verde inchis sautr'un negru verzui.

Freest' ca apà carnea suspectiapot filtra,t1 amestecul. Muiati o hir-tie de turnesol In lichldul obtlnut

putIn la flacire ; &partiteu.nei °Wort rosil aratit prezenta ad-dului boric In preparatele de caree

s5.-i

o

ca si

;r4

www.dacoromanica.ro

48

Exista si o alta metod5 pentru fal-sificarea alimentelar, facanclu-le sapar& mai bune decat stmt, sauesimuleze alimente sanatoase: colo-rarea

Culorile de anilina aunt tolositede regula la colorarea alimentelorsi a bauturilor. Medid ii nu bunt totide aceea.si parere In privinta felu-Jui cum suporta corpul omenesernatcriile colorante. Nesigurantaeste Iasi pi-ea mica In privintaefectelor acestor culori si intre-buintarea lor este permisa. .

Substantele co:orante pot fi a-daoga te marmeladelor i peltelelorfacute din substante proaste, ca sale dea aceeasi infatisare ou aceleafacute din fructe proaspete si decalitate !Duna. Culorile mai pot fiadaugate conservelor ca sa-s1 re-capote culoarea originala pe careag pierdut-o in timpul pregatirii/or. Substarrte colorante aunt adau-gate adesea i untultii. Carnea toca-ta, care nu anal este proaspata," oatefi tratatft Cu o vopsea nosie ca sacapote infatisarea c5mil proaspete.'Ca sa dovediti prezenta substan-

tei colorante intr'o ccnserv5. deWcernplu, incalziti o cantitate micalit apa fiarla. Introduceti In acestliehid o burata de stola de lana.agitánd din &and in cfind. Scoatetistore si sp5lati-o cu apa calda.Dac5 stofa se coloreazi In nuantedeschise, ne indica prezenta culo-rilor artificiale. Culorile natural°dau nuante inchise.

In privinta culorilor artificialeeste interesant de stiut ca sOrurilede cupru slant intrebuintate uneoripentru obtinerea unei culori verziputemice care imita verdele natu-ral al mazarci, fasolelar, castnave-/Bor. Deoarece sarurile de cuprustint extrem de otrAvitoare, peri-caul acestor falsifican i este usor deInteles. Ca s5 dovediti prezentaacestei falsificar adilugati una saudoua picAturi de acid clorhidric,amestecati bine si introduceti insoltrtie un object de metal, o lamade cutit de excmplu. Un depozitnoscat de cupru vd va arata dacaafost folosita una din sarurile cu-prului. Sau filtrati i adaugatipeste filtrat &maniac. O culoare

CHIMIA FARA FORMULE

Daci marmelada este colorati artifi-cial, bricata de stofli care fierbepreuni cu o oantitate mica din mar-meted* anspeoti, se colore,azi intr'o

nuantii desobisi

albastra intensi WI va anta pe-seta% cuprului.

Penytru marmeladele de calitateinferioara este folosit ca agent decongelare aznidonul. Disolvatiproba in api, incäiziti pan5 la fier-bere i adaugati o solutie de per-manganat de potasiu picatura cupicátura, agitár' mereu pana andsolutia devine incolorfi. Ràciti li-chidu: bine i adaugati o picaturasau dcrua de ind. Culoarea albastracaracteristica dovedeste prezentaamidonului.

Zaharina este folosita si ea capreservativ, eziar mal ales pentruindulcit, avand o putere de Indul-cire de aproximativ 500 de ori malmare decat a zaharului. In multe/Sri folosirea ei este interzisa prinlege, pentruca ja lout; zaharuluicare este hränitor si pentruc5 noateavea efectele rele asupra sanatatii,daca este consumat5 in mod repe-tat. Zaharina este pusä in evidentaIn modul urmator: amestecati mar-melada stispiy_t5 cu apa, ca sa for-meze o solutie, si acia'ogati o can-Mate mica de cloroform. Aceastava disolva zaharina si nu zaharul,care se depone la fund si este in-,

www.dacoromanica.ro

CHIMIA ERRA FORMULE

depdrtat cu ajutorui tmei pipeteMedicinale..Evaporati solutia de cloroform,

Incalzind usor. Gustul dulce al res-tului de evaporare ne arata pre-zenta zaharinei.

Un alt inlocuitor al zandrului,folosit la fabricarea marmeladeloroi a prajiturilor, este glucoza, acarel prezenta poate fi aratata inmodul urmator: amestecati alimen-tul suspectat cu aP, incalziti solu-tia, filtrati i raciti. Addogaji-i unvo:um egal de alcool. Daca s'a in-trebuintat zahar curat se va pro-duce un precipitat foarte redus saunu va apare nici o urma de pi e-cipitat. Daca s'a intrebuintat glu-coza se forrneaza un precipitatdens de dextrina, care se depunela fund dupä un timp oarecare.

Pentru aromarea alimentelor, e-setele de vaniVe i lamaie sunt celemai intrebuintate. O mare parte dinesentele din comert nu sunt de va-nilie naturald, ci din vanilind si cu-marina amestecate cu materit colo-rante si zandr. Dovada o obtinemevaporand o anumita cantitate din

Chimla fAr5 formule

esenta de ventile pe bala de apipana and volumul solutiei se re-duce la jumatate. Adaugati apo. eparece, pana cand restabiliti volumuldela inoeput. Prin aceasta operapealcoolul esentei va fi indepartat ;dac.A solutia ramane turbure, si vaavea o culoare bruna, avem aface cuesenta veritabild, de vanilie. Esentaartificial& va fi limpede.

Pentru imitarea culoarei naturalela extractele mirositoare se intre-buinteaza caramelul. El este de a-semeni folosit ca sa se dea o culoarerosie sau bruna alimentelor. Cara-melul se prepara Incalzind zahartemperatura ridtcata ; el se descorn-pune atund partial si pierde u bundparte din gustul lui dulce si dinsolubilitate. Ca /s'a doved:ti prezentacaramelului, a:egetj douà eprubeteegale ca marlme si punet.i in tocarecate o probé din selutia suspectà.Adaugati o lingurita de pärnant defiltrat intr'o eprubeta agitati binecateva minute si filtrati. Comparatlfiltratul cu cealalta eprubeta. Dacao t'una parte din culoare a disparut,

Uneori cas!ravetil acri din comert sunt fnverziti artificial cu sulfat decupru (piatra vinitii). E sufic",nt si iaceti %crificarea din cliocu oi des-

coperitl imed:at prezen,a sul;atului de cLpru..

4

49

www.dacoromanica.ro

aveti dovada prezentel, caramelu-lui, deoarece parrifintul filtrant areproprietatea sa indeparteze acestmaterial.

Extractul de lämae se ()Mine di-solvand uleiul de lamfie in alcoolconcentrat. Diluat, uleiul are infäti-sarea unui lichid 'aptos. Ca sa-I ve-rificati, amestecati o parte din ex-tract cu trei pfirti de apà. Daca a-yeti in solutie ulei veritabil de la-mae, el va da lichidulul o infatisareturbure. Mai tarziu, uleiul va formaun strat la suprafata apei. Daca so-lutia ramane limpede dupa diluare,nu exista ulei de lamfie In ea, sause gaseste In cantitate prea nuca.

O forma de falsificare a cafelet,foarte raspanclita, este adaugarea demateriale straine Aceste materialesunt cicoarea, caramelul, mazareaprajita, grául, orzul si secara praj:t.A.O metoda simplä pentru descoperi-

Daca vi se pare suspecta o catea pe cara ati cumpirat-o gata astilla,facefl aceasta l'acercare. Cafeaua naturali pluteste, in t.mp ce surogatele

cad la fund si coloreara apa brun

rea acestor falsificar1 este sa ames-tecati o proba din cafeaua sus-Recta cu epa rece si lasati-o sa sedepuna. Cafeaua curati cuprinde ooantitate mare de uleiuri si de a-ceea majoritatea particelelor de ca-fea vor pluti. Aproape toate falsi-ficarile de cafea sunt mai grele de-ca.t tapa si cad la fund, ducand cu eleo parte din cafeaua veritabila si co-lorand apa Intr'o nuanta bruna. Dacaavem un depozit mare de sediment,cafeaua este falsificatd. Deoarececafeaua nu cuprinde amidon, pecata vreme inlocuitoarele de cerealesI legume (grau, mazare i fasole)au cantitati mari de amidon, poetafi facuta o verificare chimica. Fier-beti cafeaua cu epa tirnp de 2-3minute. Filtrati, raciti si adazgati opicatura de tinctura de tod. Cuba-rea albastra bine cunoscuti va tra-cia imediat prezenta amidonulut.

Oxigenul izo/at din aer este mat greu decdt oxigenul obtinutprin descompunerea apei.

* *

Otelurile fine se cálese in zeamd de portocale.* *

R017141016 nu cunofteau untul zandrul; el consumau untde-lemn miere.

53 CHIMI.A FARR FORMULE

in

www.dacoromanica.ro

MIC DICTIONARAcetanilida. Cristale fArA mi-

ros, care se topesc la 113 grade C.fierb la 304 grade C. Substanta

mai este cunoscuti sub numele defenilacetamid5.

Acetat de plumb. Cristale in-colore sau albe, cu un usor mirosde otet si care au la Inceput ungust dulce iar mai tfirziu metalic.Substanta se topete la 75 grade C.Acetatul de plumb este otrAvitor.

Acetona. Lichid volatil cu mi-ros caracteristic, care fierbe la 56grade C. Din cauza aceasta vapo-rii de acetonA pot lua foc chiar latemperatura camerei, dacA se gi-seste o flacAre in apropiere. Ace-tona se pAstreazA numai in sticlebine inchise cu dopuri de cauciuc.Ea disolvA foarte multe substanteorganice si neorganice.

Acid acetic. Acidul purr, zis $iacid acetic glacial", este limpedesi are un miros IntepAtor. La tem-peratura de 17 grade el ingheatiIn foite. Otetul de masii cuprindeintre 4 si 7% acid acetic.

Acid azotic. Acidul azotic dincomert este slab colorat In galben

cuprinde 60 pAnA la 70% acid a-zotic. Acidul azotic 99% zis si ,,a-cid azotic fumegAtor" este un 11-chid roscat i cu miros foarte in-tepAtor, ce dá vapori bruni de hi-poazotidA. Acidul azotic coloreazilIn galben pielea 1 unghiile, lar a-cidul Emetic fumegiitor poate pro-voca arsuri grave, care se vindecilgreu. Acidul azotic se pAstreazil Inlocuri rAcoroase l ferite de luminfi,In sticle de culoare Inchisä i cudopuri de sticlA. Dopurile de plutisunt distruse repede.

Acidul clorhidric. Acidul carese griseste in comert este o solutiemat mult sau mal putin concentra-

ti de acid clorhidric gazos In spit.Concentratia in procente de acidcl.orhidric se poate afla duAnd greu-tatea specificA a lichidului la tem-peratura camerei i inmultind cu 2primele dolt& zecimale. De exem-plu: dacA avem un acid cu greu-tatea specificA 1,14 el cuprinde 28%acid clorhidric. Acidul clorhidricdistruge substantele organice si deaceea once patil de acid pe pielesau pe halne trebue spAlatA repedeCu multä apA; dui:4 spdlare, pen-tru neutralizarea ultimelor resturlde acid. presArati pe locul stropitputin carbonat de sodiu.

Acid suifuric. (Vitriol). L;chidule:os, incolor sau usor colorat inbrun. El absoarbe vaporii de apidin atmosferà si de aceea trebuepAstrat In vase bine inchise cu dopde sticlA. Diluarea acidului sulfu-ric trebuie fkutA cu cea mai mareatentie. Se toarnA totdeauna cAteputin acid in ap5 rece nu tur-nati niciodatd apa in acid! OncepatA de acid sulfuric pe piele saupe haine trebuie spAlatA repede CuapA multá Arsurile provocarte pepiele de aciduil sulfuric se tempo-neazfi cu un amestec fAcut in pArtiegale din apA de var l uaei de in.

Alcoolul etitic. (Spirt). Lichidplficut mirositor si care se ameste-cA apa In once proportie. Elfierbe la 80 grade si arde cu M-are albastril.

Aldehicla meti/icd. (Formaldehidasau aldehida formicA). Gaz in-color cu miror Intel)Ator care sevinde diluat in apA la drogheriisau farmacii, sub numele de for-mol sau formalind. DupA catevaluni de sedere In stic1A, lichidul sedescompurne L is' pierde valoarea

www.dacoromanica.ro

52

Amidan. Pulbere alba formatadin graunte microscopice, ce da oculoare caracteristica cu tincturade iod, devenind albastrfi. Amido-nul absoarbe din aer apa si, subrstantele mirositoare si de aceeatrebuie pastrat intr'un loe uscat siferit de mirosuri.

Amoniac sau hidrat de amoniuOpa de amoniac). Lichid lim-pede, incolor, cu miros puternicintepator. Amoniacul gazos estefoarte solubil In epa: un litru epala O grade absoarbe peste 1000 li-tri de amoniac. O curiozitate a a-moniacului o prezinta faptul cagreutatea specifica a apei de amo-niac scade cu sporirea continutuluiIn amoniac gazos; in timp ce la oconcentratie de 5% amoniac greu-tatea specifica este de 0.98 la oconcentratie de 34% greutatea spe-cifica este de 0,88.

Apd oxigenatà (Perhidrol). Seaseste in comer% sub forma uneisolutii de 30% epa oxigenan inepa. Prin diluarea acestei ape oxi-genate din comer% cu de 10 ori vo-lumul ei in epa se platine apagenata 3%, care se foloseste in modobisnuit. Ea este limpede, fara mi-ros, amara, cu reactie slab acida sica infatisare nu se deosebeste cuh:trnic de apa obisnuitä. Apa oxige-nata trebue pästrata In sticle per-fect Inchise, daca se poate de cu-loare albasträ sau bruna, deoarecese descompune cu timpul in epa sioxigen.

Azotat de argint. Cristale albece trebuesc pästrate inteo sticlabine inchisä si de culoare brunapentruca se descompun la luminaAzotatul de argint lasa pete neerepe mkni sau pe erice obiect pe carecade.

Azotat de cobalt. Prisme ro-s!i deli.2vescente care incalzite sedisolva in apa pe care o cuprind.

CHIMIA FARA FORMULE

Azotatii de sodiu potasiu. (Sal-petru de Chili). Pulberi albe u-sor solubile In epa. Prin topire-elepun 6n libertate mult oxigen.

Benzen. Lichid M'A culoare,cu miros placut si mai usor decátapa. Benzenul se amestec& in onceproportie cu alcoolul si eterul, darau se disolvä In epa.

Bicarbonat de sodiu. Pulberealba, cristalina, cu gust salciu. Oparte de bicarbonat de s6diu se di-solva (la 15 grade) in 12 p&rti apl.Bicarbonatul absoarbe apa din at-mosfera si se descompune; de a-ceea el trebue pästrat in vase bineInchise, la racoare.

Bicromat de potastu. Prismerosii care se topesc prin incalzire.incalzit desvolta oxigen.

Bioxid de carbon. Gaz faraculoare i fax& miros, Q lumanareafundata in acest gaz se stinge.Bioxidul de carbon este un gaz o-travitor.

Boras. Cristale incolore, usorsolubile in epa, cu reactie alca-lina.

Bond. Praf brun, castaniu,sau cristalizat in cristale negrefoarte dure; sgarie once corp afaräde diamant.

Carbonat bazic de plumb. (Ceru-ea). I se mai spune i alb deplumb. Praf alb ce se intrebuin-teaza in vopselarie.

Carbonat de sod;u, (soda).Cristale sau pulbere alba ce se di-solva foarte usor in epa. Solutiatri ap'd disolva grasimile si atacapielea mknilor.

C/oru/. Gaz galben verzui cumiras inneeacios ; tras in pieptproduce tuse si chiar vársäturi desange.

www.dacoromanica.ro

CHI1VIIA FARA FORMULE

C/orurti de amoniu (tipirig).Sare alba Vera miros, Cu gust in.tepfitor, care se disolva in epa pro-ducand o racire puternica a solu-tiei, La O grade, 100 parti epa di-tolva 30 parti clorura de amoniu;la 100 grade, 100 parti epa disolvi73 parti clorura de amoniu.

Ciorurti de calciu. Cristale0:be ce absorb epa. Trebue pastra-ta in cutii de metal sau in sticle cudopuri de stield.

Clorurd de magneziu. Crista-le ce se descompun usor la aer, deoarece clorura de magneziu absoar-be foarte repede apa din aer. Sepastreaza de aceea in vase perfectInchise.

C/orurd de sodiu (sarea debucatarie). Cristale albe cu gustsarat. Ele se disolvä in tapa cu u-surinta.

Coba/t. Metal cenusiu ce bateputin in rosu, Cobaltul are pro-prietati magnetice.

Fenol (Acid fenic). Cristaleincolore. insolubile in apa dar foar-te solubile in alcool i eter. Feno-lul este un antiseptic puternic, o-travitor.

Formaldehida (Aldehida for-- Corp gazos cu miros in-

tepator 1 periculos de respirat, seintrebuinteaza ca desinfectant. Incomert se gaseste solutie de 40%In apa sub numele de formol sauformalina.

Hidrat de amoniu. Vezi amo-ojee.

Hidrat de potasiu. Se vinde inbastoane albe care absorb repedevaporii de epa din atmosiena (vezihidratul de sodiu).

Hidrat de sodiu (Soda causti-ea). Se vinde in comer% sub for-ma de bastoane albe, care se di-solvi in epa. Solutia este puternic

53

arrItoare si face pielea aspra. Dacav'ati stropit in ochi cu solutie dehidrat de sodiu, neutralizati Cuacid acetic. Hidratul de sodiu sepastreaza in sticle cu dop de plutaparafinat

Iod. Cristale violete. Tincturade iod se obtine disolvand 1 parteiod in 10 párti alcool. Se pastreazaIn sticle de culoare inchisa, cu gatLarg i cu dop de stica slefuita.

Iodoforrn. Foite galbene casulful, cu miros patrunzator si ca-racteristic. Intrebuintat ca antisep-

lodurd de potasiu. Cuburitranslucide sau albe, usor solubilein epa; 100 pärti apa disolva 140pärti iodura de potasiu. Substantase disolva de asemeni in alcoolacetona.

Litargd (Miniu, masicot).Pulbere galbue-roscatä, grea, inso-lubila in apd, dar solubiaa in acidazotic i acid acetic.

Oxidul de cupru. Pral negrutntrebuintat ca oxidant.

Oxid de magneziu (Magnezie).Pulbere alba, foarte usoara, care

absoarbe repede umezeala si bOxidulde carbon din aer. Pästrati-o nu-mai in cutii bine inchise. Magne-sia nu este solubilä in epa, dar esteasor solubila in acizi diluati.

Oxid de zinc (Alb de zinc).Pubere alba ca zapada intrebuin-tata in vopselerie.

Permangaiuit de potasiu. Cri-stale violete-rosiatice, uneori a-proape negre, cu luciu metalic,care se disolva usor in epa dand osolutie intens colorata in violet.Solutia se descompune in aer si deaceea trebue pastratfi in sticle cu-rate de culoare inchisa, cu douslefuitwww.dacoromanica.ro

54

Sarea de buicattirie. Vezi cloru-.ra de sodiu.

Silicat de sodiu (ATA de sti-cid Wasserglas). Lichid ule-los, limpede, fárd miros, care se in-tárete la aer intr'o massd sticloa-sd. Apa de stielä din comert cu-.prinde 50-70% apd. Silicatul desod:u se pdstreazd in sticle cu dopde cauciuc, deoarece dopurile deplutd sau de sticld se intepenescrepede. Silicatul de potasiu are a-celeasi proprietdti c i silicatul desodiu.

Sulfat de magneziu (Sare a-mard). Pulbere incolord sauIDA, care absoarbe foarte usor u-mezeala din aer; se disolvi in apiddnd o solutie amará. g o reactieneutrA.

ARSURI

,Pentru arsurile mai niki ale pie-lei, ungeti locul ars cu cerneald saucu ulei de in, sau puneti deasuprao felie de cartof crud. Pentru ar-surile mai mari, nu atingeti loculars si chemati imediat medicul.Dacd v'au luat foc hainele, rosto-goliti-vd pe jos sau acoperiti-vd cuo pdturd, care sd atina. fldcdrile.

MercurulUleiul de inAcidul sulfuricFosforulUleiul de terebentind .

357e3150

33302900

1590

Apa de mereApa

CHIMIA FARA FORMULE

Soda causticd Vezi hidratul desodiu.

Sulfat de sodiu (Sarea lulGlauber). Cristale sticloase carestAnd la aer se transformd inteunpraf alb, pentrucd pierd apa decristalizare. Sulfatul de sodiu esteintrebuintat ca purgativ.

Sulfura de carbon. Lichidlimpede, foarte urát mirositor, inso-lubil in apd, dar solubil in onceproportie in alcool, eter l grdsimi.Sulfura de carbon fierbe la 43grade si de aceea trebue feral deonce flacdre in apropiere. Sticlade sulfurd de carbon trebue astu-patd. imediat dupd intrebuintare.Sulfura de carbon se pdstreazd insticle brune, la locuri rAccroase,departe de lumina soarelui.

CEL DINTAI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT I

OTRAVIRI

Pentru otrAviri se recomandd ca-fea neagra, respiratie artificiall,tampoane reci. CAnd cineva s'a o-trdvit cu gaze, scoatet1-1 in aerber 1 stropiti-i fata Cu apd rece.Faceti-i respiratie artificiald. Inorice caz, chemati imediat medicul,

IPUNCTELE DE FIERBERE ALE CATORVA LICHIDE I

10to1000

Acidul azotic 860

Alcoolul 73.40

Eterul 34 90

www.dacoromanica.ro

SAPUNURI-PETE-CLEIURI

Privite dln punct de vedere chi-säpunurhe sunt sarurale a-

cizilor grasi si ele se preparä dingräsimi si o solutie alcalinä, celedata substante fijad amestecate in-tr un vas si fierte. Prin aceastä ter-bere Cu alcalii, grasimea este desfa-cuta in part.he ei componente, aciziigrasi si glicerina. Acizii grasi se com-b:nä cu hidratul de sodiu sau de po-tas:u, formand o sare care nu estealtceva decat säpunul. AddugändIn solutie clorurä de sodiu, adicäsare de bucätarie, säpunul se des-parte i pluteste deasupra lichi-dului.

In teorie, nimic mai simpluaceasta simplicitate face pe

chimistul amator sa-si inchipue cä'poate fabrica in laboratorul säucele mai fine säpunuri de toaleta.Practica este !rasa mai grea decatteor:a. Un bun säpun de toaleta,adica un säpun care sa nu atace

piele delicata. trebue sä nu cu-prinda nici-o urma de alcalii ne-combnate cu alte cuvinte fie-care particica de hidrat de sodiutrebue sa se fi combinat cu un a-cid gras sub forma de sare, ast-fel ca sapunul rezultat al fie corn-plet neutru. Acest ideal nu este a-tins uneori nici de cei mal desa-värsiti specialisti .in fabricareasäpunului necum de amatori.

lata dece chimistul amator nutrebue sa incerce operatiuni caresunt peste puterile lui si sa se mul-tumeasca cu fabricarea unor säpu-nuri mai putin preterrtioase, cumsunt sapunurile de rufe, pentru caredam mal jos o retetA

Ca`eva cuvinte acum despre ac-tiunea curatitoare a sapunurilor.

Sä'punul curata murdariile pen-trucä', In prezenta unet cantitatimari de and, grasimea saponificatase descompune in saruri acide sibazice care disolvd impuritätilepielei sau ale tesaturilor

care sunt Indepartate cu onoua cantitate mare de apa. SA-punurtle bune isi exercitA efecteleasupra paturei superficiale a pie-

lei, asa numita patura cornoasa",care se d_solva in apa cu &bunsi este indepartata prin spalare.Ca'nd un säpan cuprinde alcalii li-bere, efecte:e disolvante ale aces-tor alcalii atacd mai departe depatura cornoasa, piela propiu zisa,In care produc cräpaturi usturd-toare. Un sapun bun face peleamoale. Säpunul prost. cu alcaliilibere ,se cunoaste ruwr atingän-du-1 cu limba; alcaliile libere pro-duc o senzatle de arsura.

Iatä, dupa Römpp, o reteta bunApentru aabricarea sap unului ancasa.

Incälziti la flacare mica., inteunvas de circa 20 litri, de fier sauemailat, 2 kilograme untura sauseu, pang cand untura se topete.(Vasul trebue sa aibA cel putin dedouä ori capacitatea materialelorfolosite, de carece in timpulfierberii lichidul se umflä. Nu fo-lositi vase de zinc sau aluminiu,de carece ele sunt atacate de le-sia fierbinte).

Inainte de inceputul operatiei,pregattti-va un vas in care ati da-solvat 1/2 kg. hidrat de sodiu (sodacaustica) in 6,5 litri apa de ploae,amestecanci mereu cu o bagheiàde stir:a pAna and tot hidratulde sodiu solid s'a disnlvat. Din a-ceasta solutie de soda värsati 15kg. in untura topita; ferindu-vafate, de oarece solutia poate sariIn ochi. Indatä dupä aceasta in-vartiti bine amestecul de lesie Si

un haqtrsn de km-, P"-rat. Amestec-il va incene sa fiarb1

41 waltinuati aceastA incatziretulip de 2 ore. Din timp in timpluati o probä cu o lingurä de lemn

observati cum se scurge solutia.Cata vreme proba este ina fhfcla,se adauga in fiertura Inca 1 sau 2litri de lesie ,astfel cA pan& lasfarsit tati cei 6.5 litri de lesietrebue sa fie consumati.

Dupa aproximativ douà ore defierbere se pleura o proba pe o far-www.dacoromanica.ro

E6

furie rece sau pe o bucata de sti-cía. Daca pe marginea picaturii,inainte de intärire, se formeaza uncerc, atunci solutia cuprinde Incagrdsime nesaponificata'. Daca lasuprafata picaturii se formeaza opielita, atunci lesia este in exces

lipseste grasimea. and grasi-mea si lesia sunt in cantitati po-trivite si saponificarea s'a fácutperfect, atunci picatura ramanelimpede .pe farfurie, Liana la inta-rire.

Spre sfarsitul operatiei, fierturanu mai face spuma si se obtine omassä d:n care se pot trage, culingura de lemn, fire lungi, subtiri.Aruncati atunci in fiertura 350grame de sare marunt mäcinata. Nuadaugati toatä sarea deodata, ci inportiuru, asteptfind de fiecare datapana cand sarea s'a disolvat infiertura. Fierbeti apoi alte 10 mi-nute, invartind mereu si yeti ve-dea cum säpunul se departe deles'e. Sapunul pluteste la supra-fata; leçia dela fund cuprinde sare,glicer'na si impuritatile unturii.

Turnati säpunul care plutestedeasunra in vase nu prea adanci,lasati-1 sa' se solidifice pana a douazi si apoi cu un cutit Inbucäti 'de märime potrivita pecare le puneti la uscat.

Sapunurile plutitoare" pentrubae n'au nimic misterios: in timpce massa lichicla se intäreste, fa-brica ntul sufla in ea un curent deaer Bas:cile de aer din massa sa-punului 11 fac usor si-si dau posi-bilitatea sA pluteasca.

Sapunurile medicina:e" icurprindIn masa or substante antiseptice,cum ar fi acidul fenic, iodul, su-bl:matul, aldehida formica, etc.

Sapunurile transparente" suntfabricate disolvand sälpun obis-nuit in spirt. Dui:A cateva sapta-mani, amestecul sapun-spirt setransforma inteo massa transpa-rent5'. Snirtul este inlocuit une-ori cu icerina; se °Min atuncisanunurile de glicerina, transpa-rente.

Säpunurile de ras sunt de celemai multe ori compuse din stea-

CHIMIA FARA FORMULE

ring incomplA saponificata. 0 re-tetä de säpun de ras, tot dupaRtimpp, este urmätoarea : se ames-teca 1 kg. stearina topita (acidstearic) cu un amestec incalzit la95 grade format din 445 gramesolutie de hidrat de potaslu 28%,88 grame hidrat de sodiu, 32% si55 grame glicerina. Se amestecabine si se invarteste usor panacand säpunul devine tramparent sifluid.

Scoaterea petelor depe tesaturilede má'tase, bumbac sau land con-stitue o operatie destul de simpladaca intrebuintati substantele caretrebue si metodele cele mai potri-vite. In primul rand, fiti siguri capata a fast produsa de o anumitacauza si nu de alta, deoarece in-trebuintarea unei substante nepo-trivite pentru scoaterea unei a-numite pete poate fixa pata, astfelca indepärtarea ei sa devina apoiimposibilä. La fei de importanteste sa stiti natura materialuluip'átat, de carece matasea i lanaau de suferit depe urma unor chimi-cale care niu fac niciun rau bum-bacului. Tineti seama de-asemenisi de culorile in care este vopsítmaterialul patat, deoarece uneledintre chimicalele folosite pot in-depärta nu numai pata dar si cu-loarea tesaturii. Apa trebue folo-sita cu bagare de seama la uneletesaturi delicate, pentruca ele sepot pata. In sfarsit, nu ultati caunele pete nu se pot scoate cu ni-mic ,s1 ca este uneori mai b'ne salasi o pata singura decal sa in-cerci s'o indepartezi si s'o largesti.

Curalarea petelor se face printrei metode. :

Metoda so/ventilar: Prin aceastametoda, se urmäreste sa se scoatapata din tesätura si sa se treaca

sugativa pusa dedesubt. Sol-ventul care ramane in tesatura seevapora. Aceasta metoda este folo-sita pentru scoaterea peteloT degräsimi i de uleiuri. Cei mal bunl

www.dacoromanica.ro

CHIMIA FARA FORMULE

solventi sunt tetraclorura de car-bon, benzenul i benzina usoara.Tetraclorura de carbon este ceamai recomandabi:a., pentruca nu seaprinde. Fiti eu mere bagare deseama cu benzenul si benzina, declarece vaporii lor se aprind peneasteptate.

Cand aplicati un asemenea sol-vent, aveti grija si nu intindetipata. Tesatura patata va .fi ase-zata pe o suprafatie neteda, cu osugativa curata dedesubt. AplicatisoIventul in cantitate mica, Cu ocarpa ouratä, frecand intr'o sin-gura directie pentruca sa nu se In-tinda pata. Solventui va sili patasa treaa In sugativa aflata dede-subt.

Metoda chimica: Prin aceastametoda, pata nu este 1ndepartata,vi decolorata" si chimicalul folo-sit t'emane in tesatura, de unde tre-bue indepartat prin spalare. Metodaaceasta este primejdioasa pentruculoarea tesäturii si de aceea,inainte de a o aplica, trebue incer-cata pe o mica bucata din tesa-tuna.

Dunáce ati aplicat pe pata chi-micalul cel mai indicat, si pata ad:sparut, spalati bine cu epa chimi-ca:u1 care a ramas in tesätura.Daca ati intrebuintat permanganatde potasiu si el* a lasat o patabruna, indepartati aceasta pata cuo solutie de tiosulfat de sodiu.

Solutia de hipoclorit de sodiueste foarte bunà pentru petele depebumbac, in $i matase artificia:ä,dar ea ataca multe culori, . ca simátasea si lana. Solutia se cum-para gata preparatä dele oncedrogherie.

Metoda absorbriei: Aceasta me-toda se fo:oseste numai In cazulpetelor de grasime si ulei. Carbo-natul de magneziu, talcul si alte;Pulberi fin granulate au proprie-tatea de a absorbí uleiuri'egräsimile. Dintre toate, carbonatulde magneziu este cel mai bun siel se gaseste la once vopse'arie saudrogherie. Pata se freacfi bine,sau se acopera eu pulbere de car-

ballet de magnezlu, se lea pinacand grasimea este bine abs._r-bita l apoi se cura% cu perla.Daca pata hatea nu este proas-pátá, amestecati carbonatul de mag-neziu cu putin benzen (nu ben-zina), ca sa obtineti o pasta. Fre-cati pata cu aceasta pasta, Malísa se usuce si curatati cu perla.Benzenul disolva grasirnea $1 car-bonatul de magneziu o absoarbe.

Tata acum cateva retete:Petele de rugind 'se cura% Cu o

solutie natura'a de oxalat ac:d depotasiu in tapa. (N'o fo:osit1 ciaratesitura se pateaza cu epa). Cla-titi cu epa rece dupice ati secapata (metoda chimia).

Pete/e de cafea sau de ceal securäta cu hipoclorit de sodiu pe te-.saturile de bumbac, in sau ma ase.artificiala. Daca solutia ctecolo-leaza tesatura, sau daca pata seafla pe lana sau matase, clalitipata cu api rece si apoi ap-icati osolutie de epa oxigenata 3% (me-toda chimica).

Petele de fructe, ca si acelea pro-vocate de iarba si frunze, se cu-ra% prin aceleasi metode capetele de ceai l cafea.

Petele de mucegat se curita cuo solutie de h'poclorit de sodiu pain, bumbac sau matase artificiall.Pé matase sau lana, folcsiti o so-lutie de acid tartric 75% (metodachirula).

Petele de iod se cur441 cu o so-lutie 10% de ioduri de potasiu inapa. Puteti folosi de asemcm te-traclorura de carbon sau alccolui(metoda solventilor).

Petele de pleura sau asfalt depecovoare se cura% cu benzen (me-toda solventilor).

Petele ae vopsele se curita, amisunt proaspete, cu terebentini, te-traclorual de carbon s3u benzen.Cand pata este mai veche $: vap-seaua s'a uscat, aplicati benzen satttetraclorura de carbon (metodasolventilor).

67

www.dacoromanica.ro

Petele de grdsime fi uleiuri secuatà cu tetraclorura de carbon,benzen sau benzina u.çoara (me-toda solventilor).

Peteie de transpirafie securacuun amestec de cinci partí eter,

5 parti spirt si 2 parti amaniac.Petele de cerneald se curfita cu o

solutie fäcuta disolvand un gramacid citric In 5 grame apá, pensu-land pata cu aceasta solutie sisand sa se usuce. Operatia se re-peta pana cand pata dispare,duna care se tamponeazd Cu apacurata .care este absorbita cu lar-de sugativa.

Numarul cleiurilor este imenschimistul amator poate experi-menta la randul lui preparatelecele mai variate, Peutru ce.e malfelurite Intrebuintari. Dam madjos cateva formule olasice decleiuri uzuale :

Pentru lipirea Inda folosirti ocompozitie preparatá disolvand ge-latina alba pe baia de apa In putinotet. Inainte de a face lipitura In-

bucatile de sticlá; dupa li-pitura, lasati obiectul lipit sa seusuce intr'un loc caldut, timp de24 de ore.

Pentru iipirea cauclucuri/or de bi-cicletc1 sau de automobil preparatiun clei din trei parti cauciuc brut(crep), taiat in bucal,' mici, d'sol-vat in 30 de partí benzen l lasand

totul sa stea cateva zile, scuturandsticla din and In cand. Dupi a-cest timp, obtinett o sub.Lantagroasa cleloasà, Cu miros caracte-ristic de caucitbc.

Un c/ei asemändtor Pe/iicanol."-ului se prepara disolvand dextrinaIn apa, adaogand 0,5% bisulfit desodiu, incalzind totul pe baia deepa, filtränd i adaugand apoi bo-rax in proportie de 10% din greu-tatea dextrinei.

Hdrtia se lipeste pe metal cu unclei fabricant disolvand 30 gramezahar candel fin pulverizat in 100grame waserglas (apa de sticla).

Portelenurile sparte se lipesc cuun clei preparat arnestecand, inparti egale, wasserglas Cu alb dezinc (zinkweiss).

Etichet ele care trebue sd rezisteumeze/ei se lipesc Cu un clei p-eparat din 20 parti caseina, 5 Parqamortiac. 6 parti wasserglas si 70parid apa.

Cleiul pentru gumarea plicurilortimbre/or se prepara din 100

par dextrina, 1 parte b:sulfit desodiu si 50 parti epa, In care s'auciisolvat 2,5 partí borax cristaizalsi 2 parti glicerina.

Un clei universal se prepara a-mestecand 4 pärti gips ars cu oparte guma arabica. La Intrebuin-tare se amesteca pu:berea cuputina apä, sau cu o solutie rerede borax .Cleiul acesta lipeçte sti-da, marmora, fildesul, portelanul,etc.

Unele boli sunt intovdrdsite de o transpirafie rosie, verde, gal-bend, neagrd sau albastrd. Uneori sudoarea este fosforescentd sistrdluceste In Intuneric /

* *Un milion de kg. argint sunt cartsumate in fiecare an pen-

tru fabricarea pidolor filmelor fotografice.e

Fumt4 unei figdri cdntdreste 0,0031 grame.

58 CHIMIA PARA FORMULE

www.dacoromanica.ro

In mal multe din paginile acestel(aryl am dat sfaturi asupra felululcum trebuese marmite unele ehiml-cale primejdioase. Vrem si le rea-mintim act 'I si atragem atentia el-titorului ci un chimist bun trebue sisocoteasci once subst anti chimicinecunoscuti drept otrivitoare, piniand nu se convinge de contrariul.Un el:11;111ml din eprubeti poste davapor/ Intepitorl sau puternic mire-etorl ; ca si vi dati seams de acestluorn nu aduceti eprubeta direct subflirt gl niel nu inspirati din plin va-

lporli;tineti eprubeta la 20-30 cm dl.-

FORMULE PENTRU TRANSFOR-MAREA GRADELOR EXPRIMA-

TE IN DIFERITE SCARI TERMO-METRICE

1° C = 0.8° R = 1,80 F.lo R = 11/40 C = 21140 F.10 F = 5/go C = 4/0 R.

4°R = 5° C.C. = Celsius (astronom I fizi-

clan suedez, 1707-1744).

R = Réaumur (fizician francez,1633-1757).

F. = Fahrenheit (naturalLst ger-man, 1686-1736).

414)41414,

SCARA DE DURITATE

1) Tale, 2) Gips, 3) Calcar,4) Fluorink 5) Apatit, 8) Ortozl,7) Cuart, 8) Topaz, 9) Corindon,10) D:amant

ATENTIEItanti i inspiratl agor vaporil careles din gura eprubetel gi pe care-irisiplti en mina.

Un chlmist bun nu amesteei sub-stantele chimIce la Intimplare, ,,ca sivadi ce se intimpli". Chimistul con-gffincios tine lichidele volatile gi in-flamabile departe de once Mare

lucreazi cu griji am puteaspune cu respect, en acizil taricum sunt acizil sulfuric gi azotic, deoarece el ard pities gl hainele.

Observind aceste misuri de pru-denti, vi putetl bucura din plin delucririle de chimie pe care le yetiface.

CATE VA GREUTATI SPECIFICE

TERMOMETRUL FIERLTLUI ROST./

Lemnul 082Al000lul 0 76Benzina 0 69Benzenul . 0,90Apa de mare 1,02Laptele 1,02-1.04Untdelemnul 0 918Petrolul 0 80Mercurul , 13,58

Apa 100Vinul 1,02-1,04

Rosu Inchis 530°Rosu visiniu 1nchis 640°Rosu ca cireasa 750°Row deschis 840°Galben 1000"

Portocallu 9000Alb peste 1200°

CHIMIA FARA FORMULE 59

www.dacoromanica.ro

SUMARUL

Pag.

VacAm dela sarea de bucätärie 5

C'himia In gradiniChimia in gospodärie 12

Alte retete utile 14

Hartle, vopsele, materii plastice 17

Chimia coloizilor 21

Cobaltul tai familia lui 24

Chimistul detectIv 28

Putinä chim:e organicä 33

Suflati-vä un balonaa de stela 38

Aveti becuri arse 37

Mici sfaturi practice 40

Scamstorli chimice 41

Falsificarea alimentelor 45

Sapunuri--Pete--Cleiuri 51

Mic dictionar 55

www.dacoromanica.ro

VA INSTALATI UN

LABORATORD

APROVIZIONATI-VA CU TOATEMATERIALELE, STICLARIA $1APARATURA NECESARE DELA

CASA

GHEORGHE SCORTEANI1BUCURE$TI. B-DUL REGELE CAROL I, No. 18

(Palatul Soutzo lângeí statuia Bratianu)

TELEFON 5-22-29

UN. ATELIER SPECIAL PENTRUPRELUCRAREA STICLEI CON-STRUESTE ORICE APARAT SIFACE TOATE REPARATIUN1LE.

www.dacoromanica.ro

DROGHERIATOMA ZLATKOSTRADA DOAMNEI Nr. 23

TELEF. 3-13-84 BUCURE'I

Cel mai complet asortimentde chimicale §i sticläriepentru laborator.Servim cantitAti minimalepentru incepAtori in chimieTot felul de chimicale

industriale.Sectie specialà cu oxizi

pentru ceramicA.

FURNITURI GENERALE PENTRU

LABORATOR

www.dacoromanica.ro

VOLUMUL II

PARA99C 1 ill F 1 LE"

APARE IN CURAND

DIN

EL CUPRINDE ALTE EXPERIENTE

DE CHIMIE, NUMEROASE SFATURI

PRACTICE, LUCRARI DE STICLA

PESTE 500 RETETE

www.dacoromanica.ro

Tipografia Ziarului Universur, Brezoianu 23-25Reg. Com. 437/932. 4000 ex. XI. 942.

Pretul Lei 440-

DROGUERIASTANDARDSOCIETATE ANONIMA ROMAN ABUCURESTI, STRADA SF. IONICA Nr. 8

TELEFON 5-16-10IIMB

DEPOZIT DE MEDICAMENTE

CHIMICALE FARMACEUTICE

DROGURI - PLANTE MEDICINALE - ULEIURI

SPECIALITATI FARMACEUTICE

ASORTIMENT COMPLET DE

REACTIVI DE LABORATORIn ambalale origInale ale reputatelor fabric!

MERCK, RIEDEL DE HAEN,

SCHERING, KAHLBAUM, GRUEBLER

LIVRARI PROMPTE DIN DEPOZIT

www.dacoromanica.ro