Chestionare de evaluare a motivaţiei

5/15/2018 Chestionare de evaluare a motiva iei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/chestionare-de-evaluare-a-motivatiei 1/3

Chestionare de evaluare a motivaţiei. După faza de training, participanţii au

completat trei chestionare, respectiv Inventarul Motivaţiei Intrinseci (IMI; Deci, Eghrari,

Patrick, & Leone, 1994), Inventarul Motivaţiei susţinută de Mediile Educaţionale

(Instructional Materials Motivation Survery – IMMS; Keller, 1983a; Margueratt, 2007) şi

Chestionarul Strategiilor Motivaţionale pentru Învăţare (The Motivated Strategies for

Learning Questionnaires – MSLQ; Garcia & Pintrich, 1994).

Inventarul Motivaţiei Intrinseci (IMI) este un instrument multidimensional, elaborat

pe baza teoriei evaluării cognitive (Deci & Ryan, 1985), care permite evaluarea motivaţiei

intrinseci a subiecţilor (văzută ca o rezultantă a mai multor dimensiuni: interes/plăcere,

competenţă percepută, valoare/utilitate, efort, tensiune percepută, percepţie asupra

posibilităţilor de alegere).

lităţilor de alegere).

În acest studiu, am utilizat o versiune adaptată a chestionarului, care păstrează doar

cinci din cele şapte scale originale (am exclus scalele: Tensiune percepută şi Apartenenţă) şi

conţine o nouă scală numită Comportament motivat intrinsec, pentru a evalua tendinţa

„autoraportată‖ a subiecţilor de a avea un comportament intrinsec motivat în cadrul unui

mediu educaţional computerizat (Martens, Gulikers, & Bastiaens, 2004). De reţinut că

Markland şi Hardy (1997), citându-i pe McAuley, Duncan şi Tammen (1989), au argumentat

că includerea sau excluderea unui factor motivaţional în acest chestionar nu influenţează

negativ caracteristicile psihometrice ale factorilor rămaşi. În plus, aceşti autori au afirmat că

subscalele chestionarului pot fi „scurtate‖ prin eliminarea unor itemi redundanţi fără a fi

compromisă validitatea. În fine, s-a argumentat că itemii subscalelor din acest chestionar pot

fi modificaţi pentru a „reflecta‖ motivaţia intrinsecă a subiecţilor în cadrul unor activităţi

specifice.

În concluzie, versiunea adaptată a Inventarului Motivaţiei Intrinseci, folosită în studiul

de faţă, cuprinde şase scale, respectiv: Interes (7 itemi), Efort (5 itemi), Competenţă

percepută (6 itemi), Percepţie asupra posibilităţilor de alegere (7 itemi), Utilitate (7 itemi) şi



Comportament motivat intrinsec (11 itemi). Valorile α Cronbach pentru scalele anterior

menţionate sunt în ordine: .91, .68, .84, .90, .93, .78. Pentru fiecare item răspunsul este

acordat pe baza unei scale Likert cu 7 trepte, care subîntinde variante de răspuns de la „deloc

adevărat‖ la „foarte adevărat‖.

Chestionarul Strategiilor Motivaţionale pentru Învăţare (MSLQ) este un instrument

elaborat de Garcia şi Pintrich (1994) ce permite evaluarea „orientărilor‖ motivaţionale ale 58

subiecţilor şi a strategiilor de învăţare utilizate. Modelul teoretic propus de Garcia şi Pintrich

(1996) postulează că motivaţia şi strategiile de învăţare ale subiecţilor sunt contextualizate

sau specifice situaţiei, ca urmare, dimensiunile motivaţionale MSLQ nu au fost

operaţionalizate la nivel general. Mai exact, itemii chestionarului nu au vizat toate sarcinile

sau situaţiile cu care un subiect se poate confrunta în procesul de învăţare (de ex., învăţarea

pentru un test, înţelegerea a ceea ce citeşte, etc.), ci au vizat situaţii de învăţare specifice.

Dimensiunea motivaţie conţine 6 scale (corespunzătoare celor trei constructe

motivaţionale propuse de modelul expectanţe-valori, respectiv expectanţă, valoare şi afecte;

Pintrich, 1988a,b) şi anume: Autoeficacitate, Credinţe referitoare la control (componenta

expectanţă), Orientare pe scopuri intrinseci, Orientare pe scopuri extrinseci, Credinţe despre

valoarea sarcinilor (componenta valoare) şi Anxietate de evaluare (componenta afectivă).

În versiunea utilizată de noi, au fost păstrate scalele: Autoeficacitate (8 itemi) şi

Credinţe referitoare la control (4 itemi). Valoarea coeficientului de consistenţă internă, α

Cronbach, pentru scala Autoeficacitate a fost .93, iar pentru scala Credinţe referitoare la

control a fost .62. De mDe menţionat că în acest chestionar, subiecţii au acordat răspunsurile pe

baza unei scalei Likert în 7 puncte, unde 1 este „deloc adevărat‖, iar 7 este „foarte adevărat‖.

În fine, participanţii au completat şi Inventarul Motivaţiei susţinută de Mediile

Educaţionale (Instructional Materials Motivation Survery – IMMS; Keller, 1983a; vezi şi

Margueratt, 2007). Acest instrument a fost elaborat de Keller (1983a) pe baza modelului

ARCS şi permite o evaluare contextualizată a reacţiilor motivaţionale pe care subiecţii le au

faţă de materiale instrucţionale prezentate în termeni de atenţie, relevanţă, încredere şi



satisfacţie. IMMS este compus din 36 de itemi, grupaţi în patru scale: Atenţie (12 itemi),

Încredere (9 itemi), Relevanţă (9 itemi), Satisfacţie (6 itemi). Pentru fiecare item, răspunsul

este acordat pe baza unei scale Likert cu 5 trepte, care subîntinde variante de răspuns de la

„întotdeauna fals‖ (1) la „întotdeauna adevărat‖ (7). Analiza fidelităţii pentru scalele IMMS

în ordinea menţionată anterior a indicat următoarele valori α Cronbach: .87, .78, .83 şi .86).

Documents

Chestionare de evaluare a motivaţiei