Chestionar de evaluare final

Chestionar de evaluare final la disciplina Mobilizarea comunitiilectr. univ., CRUDU Cristina, 2014-20151. Specificai elementele de definire a unei comuniti.

2. Dezvluii conceptul de asisten social comunitar.

Asistenta sociala comunitara este o parte integranta a sistemului de asistenta sociala si poate fi definita drept o activitate de asistenta sociala ce cauta ce cauta sa abordede capabilizeze sa sprijine si sa consolideze retelele de asistenta sociala locale formale si neformale.

3. Analizai i caracterizai termenul de ngrijire comunitar.

Ingrijirea comunitara inseamna sa oferi un nivel corespunzator de interventie si sprijin pentru oamenii care necesita sa detina control asupra vietii lor si sa devina independenti.

4. Descriei i caracterizai termenul de dezvoltare comunitar.

Dezvoltarea comunitara presupune un concept complex care cuprinde domenii conceptuale sociale cum ar fi : incluziune; reintegrare sociala precum si promovarea calitatii vietii.

Dezvoltarea comunitara implica cresterea resurelor locale prin asociere actiune colectiva in scopul controlarii promovarii politicilor si programelor care vizeaza dezvotarea comunitatii in cauza.

5. Prezentai scopul i obiectivele asistenei sociale comunitare.

Scopul serviciului de ASC consta in prestarea asistentei sociale la nivel de comunitate in vederea prevenirii si depasirii situatiilor de dificultate la nivel de comunitate. 6. Obiectivele serviciului de ASC este: 1) identificarea persoanelor in situatii de dificultate a persoanelor in vederea depasirii lor la nivel de comunitate si facilitarea accesului la serviciile sociale. 2) sustinerea si mobilizarea comunitatii in vederea prevenirii si solutionarii situatiilor de dificultate.

7. Comentai principiile asistenei sociale comunitare i beneficiarii acestui serviciu.

Principiile asistenei sociale comunitare sunt:

Principiul accesibilitatii serviciile de ASC asigura accesul nemijlocit al beneficiarilor la asistenta sociala oferita;

Principiul abordarii nondicriminarii si egalitatea sanselor serviciile de ASC este deschis fiecarui beneficiar indiferent de sec,religie,nationalitate,stare de sanatate,nivel de educatie,stare sociala,virsta si altele; Principiul abordarii individualizate si respectarea demnitatii beneficiarilor fiecare beneficiar trebuie sa fie tratat cu respect acordindui sprijin in dependenta de nevoile sale individuale;

Principiul participative serviciul de ASC se realizeaza prin implicarea comunitatii si beneficiarilor in prevenirea si solutionarea problemelor;

Principiul confidentialitatii si respectarii eticii profesionale informatii privind beneficiarul este confidentiala.

Beneficiarii acestui serviciu sunt: 1)Comunitatea ca un tot intreg;

2)Persoanele,familiile si grupurile aflate in dificultate din comunitate: copii: copii in situatii de risc; familii cu copii cu dizabilitati; copii ramasi fara ingrijire parinteasca; copii orfani; persoane tinere: tineri cu dizabilitati;mame minore; tineri aflati in conflict cu legea, tineri absolventi ai institutiilor rezidentiale; grupuri cu probleme speciale specifice: persoane adulte cu dizabilitati, victime ale violentei in familie,victime ale tfu,someri,persoane depandente de alcool,drog,infectate cu HIV-SIDA si altele.persoane virstnice: solitare cu dizabilitati cu afectiuni grave, cupluri de virstnice dintre care unul este grav bolnav.8. 3)Persoane aflate in dificultate.

9. Prezentai etapele de instrumentare a cazului n asistena social comunitar.

Instrumentarea unui caz social presupune, indiferent de specificul acestuia sau domeniul abordat (protecia copilului, a persoanei cu nevoi speciale, a btrnului, a omerului, a persoanei delincvente, etc.), parcurgerea unui traseu comun tuturor cazurilor din practica asistenei sociale (vezi schema alturat):

Data referirii (este ziua n care se nregistreaz sesizarea, referirea sau( transferul cazului de ctre asistentul social n cadrul instituiei care ofer servicii sociale);

Evaluarea iniial (presupune o investigare sumar a situaiei cazului pentru( a se decide dac acesta face obiectul specificului instituiei care ofer servicii sociale i dac se ncadreaz n criteriile acesteia de sprijin);

Data deschiderii cazului (este ziua n care asistentul social, mpreun cu( supervizorul su, decide deschiderea cazului n vederea instrumentrii i soluionrii acestuia);

Etapa de evaluare (presupune o investigare i analiz amnunit a tuturor( elementelor care sunt implicate n cazul instrumentat: clientul i mediul su de via, familia i sistemul acestuia de relaii, factorii care au generat situaia problematic, resursele posibile pentru rezolvarea cazului, etc.);

Data planului de intervenie/permanen (este ziua n care este conceput de( ctre asistentul social i aprobat de ctre supervizor planul de intervenie pentru cazul-familie sau planul de permanen atunci cnd clientul este un copil);Etapa de intervenie (presupune aciuni specifice de intervenie realizate de ctre managerul de caz, precum i mobilizarea i implicarea tuturor resurselor umane, finaciare, materiale, comunitare identificate de ctre acesta n vederea rezolvrii cazului prin ndeplinirea obiectivelor planului de intevenie/permanen; pentru cazulcopil, trecerea de la etapa de intervenie la cea de monitorizare se face n ziua prezentrii cazului n Comisia pentru Protecia Copilului);

Etapa de monitorizare (presupune urmrirea i evaluarea permanent a( situaiei clientului pentru a se asigura starea de echilibru urmrit n rezolvarea cazului; asistentul social nu intervine dect dac se modific date ale situaiei clientului sau intervin factori neprevzui care pot afecta echilibrul realizat);

Data nchiderii cazului (este ziua n care asistentul social decide, prin( consultare cu supervizorul su, s ncheie orice implicare n cazul instrumentat; nchiderea cazului se poate realiza fie conform planului de intervenie/permanen atunci cnd asistentul social i-a atins obiectivele stabilite anterior, fie prin referire sau transfer ctre o alt instituie/alt serviciu social atunci cnd situaia problematic nu poate fi rezolvat de instituia sau serviciul social n care s-a instrumentat cazul pn la acel moment).

10. Numii i caracterizai funciile serviciului de asisten social comunitar.

Funciile Serviciului de asisten social comunitar.

-Serviciul de asisten social comunitar acioneaz la nivel de comunitate, la nivel de grupuri de beneficiari i la nivel de persoan aflat n dificultate.

-Susinerea comunitii n vederea prevenirii i soluionrii situaiilor de dificultate prevede: a)Evaluarea problemelor sociale din comunitate; b)Informarea i sensibilizarea populaiei privind problemele sociale din comunitate i organizarea activitii n vederea prevenirii i stoprii extinderii problemelor sociale n comunitate; c)Identificarea resurselor disponibile n comunitate pentru soluionarea situaiilor de dificultate; d)Mobilizarea potenialului comunitar pentru depirea strii de dificultate i susinerea aciunilor de voluntariat; e)Organizarea cooperrii i conlucrrii ntre instituiile locale i membrii comunitii pentru implicare n soluionarea situaiilor de dificultate de ordin comunitar, de grup i individual.

-Susinerea grupurilor de beneficiari aflai n dificultate n vederea depirii problemelor sociale prevede: a)Evaluarea necesitilor grupurilor de beneficiari din comunitate aflai n dificultate; b)Susinerea grupurilor de beneficiari n accesarea prestaiilor sociale; c)Dezvoltarea i prestarea serviciilor sociale la nivel de comunitate pentru grupurile de beneficiari aflai n dificultate; d)Susinerea beneficiarilor prin organizarea i facilitarea activitilor n cadrul grupurilor de suport reciproc;-Susinerea persoanei aflate n dificultate n vederea soluionrii problemelor sociale prevede: a)Prestarea serviciilor sociale primare, care se realizeaz conform procedurii managementului de caz i include urmtoarele etape de lucru cu beneficiarul: - identificarea persoanei aflate n dificultate din comunitate, - evaluarea necesitilor individuale, - elaborarea i implementarea planului individualizat de asisten a beneficiarului, n caz de necesitate, - referirea beneficiarului spre servicii sociale specializate, - evaluarea rezultatelor i revederea planului individualizat de asisten, nchiderea cazului. Pentru beneficiarii serviciilor sociale primare asistentul social este manager de caz. b)Organizarea activiti de susinere a beneficiarilor de diferite vrste cu diverse probleme sociale i a familiilor acestora prin: - consolidarea capacitii familiei/persoanei de a face fa problemelor cotidiene;

11. Caracterizai etapele dezvoltrii comunitare12. Specificai rolul asistentului social n dezvoltarea social-comunitar.

13. Caracterizai intervenia social n comunitate.

14. Argumentai impactul managementului social n furnizarea serviciilor sociale n comunitate.

15. Prezentai tipurile de servicii sociale comunitare din Republica Moldova.

16. Descriei conceptul de munc social la nivelul comunitii.

17. Prezentai conceptul de mobilizare a comunitii, scopul i principiile acesteia.Mobilizarea comunitatii este un proces planificat indreptat spre solutionarea unei probleme realizat si evaluat de membrii comunitatii grupurile si organizatiile din comunitate pe baza de participare si in mod sustinut.Prin intermediul mobilizarii comunitare membrii unei comunitati devin constienti de existenta unor probleme, iar act de faptul ca aceasta problema este foarte importanta pentru viata lor si hotarasc impreuna care sint pasii necesari pentru rezolvarea problemei si trec impreuna la actiune.

Mobilizarea comunitatii ofera oamenilor oportunitatea si ajutor de a depasi problemele si de a face ceva pentru solutionarea lor.Mobilizarea comuniatii se bazeaza pe premisa simpla ca schimbarea este posibila.mobilizarea comunitatii permit grupurilor de orice virsta si in orice circumstante sa intreprinda actiuni si sa-si atinga scopurile obiective.Problemele din comunitate sint diverse,Sin probleme care afecteaza persoana in parte, familia grupurile de populatie dar si probleme care afecteaza comunitatea in general.AS nu poate solutiona problemele de unul siingur din comunitate deoarece resursele sunt limitate.Pentru a spori eficienta interventie este bine de utilizat si alte resurse existente ca: organizatii: scoala,gradinite punctul medical, biserica organizatii active si altele.Scopul procesului de mobilizare a comunitatii este de a implica toate resursele disponibile in comunitate in vedereaeficientizarii procesul de solutionare problemelor cu care se confrunta populatia la nivel de comunitate.

Obiectivele sunt: - sustinerea membrilor comunitatii in vederea identificarii si solutionarii problemelor; - fortificarea capacitatilor membrilor comunitatii pentru planificare si solutionarea problemelor.

Principiile: 1)principiul oportunitatilor egale.Inegalitatea in procesul de mobilizare se tinde de a fi exclusa ceea ce tine de rasa,virsta, religie clasa sociala dizabilitate sau alta forma de diferentiere; 2)principiul competentei experientei si intelegerii problemelor in comunitate.ASC trebuie sa constientizeze ca membrii comunitatii au diferite competente si diferita experienta in solutionarea unor probleme din comunitate si fiind uniti in grupuri de experti care ar putea contribui la schimbare; 3)principiul respectarii drepturilui la autorealizare specific mobilizarii comunitatii.Toti oamenii au dreptul inclusiv dreptul de a fi auziti, de a defini problemele cu care se confrunta si de a intreprinde actiuni pentru a le solutiona.Oamenii au dreptul de a se autodefini de a respinge stigmatizarile negative care li se impun.Rolul ASC este de a-i incuraja si de a insufla incredere in fortele proprii de a-i sustine atit in propriile opinii idei cit si realizarea lor.; 4)principiul imputernicirii persoanelor si comunitatii.Lucrind intr-un colectiv oamenii pot fi puternici.Persoanele care au putere si influenta de a depasi neregula si presiunea de unii singuri pot solutiona problema fiind sustinuti de alte persoane care se afla in aceeasi situatie.Sarcina AS este de a ajuta pe oameni sa se aune impreuna astfel incit sa faca schimb de opinii de experienta sa-si uneasca resursele si posibilitatile in solutionarea unei probleme.18. Prezentai ciclul mobilizrii comunitii.Ciclul mobilizarii comunitatii presupune 5 etape. 1)Identificarea problemei.Aceasta etapa tine de descoperirea la ceea ce se intimpla in viata mediului comunitatii.Este identificat ce se intimpla care sint problemele,ce ii supara,ii preocupa.Aceasta este cea mai lunga etapa a procesului de mobilizare a comunitatii.In orice comunitate exista 2 grupuri tina: 1)comunitatea;2)autoritatile care sint responsabile pentru comunitate. Scopul comunitii const n consolidarea i promovarea

aciunilor proprii, iar scopul autoritilor este de a face munca durabil n contextul dezvoltrii.

Obiectivul asistentului social n ceea ce privete liderii politici sau informali, administratorii,

specialitii, indiferent de scopurile lor, este de a-i determina s devin furnizori i facilitatori de

sprijin n comunitate. Aceasta este o activitate care presupune mult implicare care este parcursa de 4 etape.I. Informarea autoritilor locale despre procesul de mobilizare a comunitii

nainte de a ncepe munca n comunitate, asistentul social ar putea s informeze autoritile

despre faptul c ncepe un proces de mobilizare a comunitii.

II. Organizarea ntlnirii publice cu membrii comunitii

n acest caz asistentul social realizeaza urmatoarea actiune care consta in organizarea unei intilniri publice cu toti membrii comunitatii.Aceast aciune din cadrul ciclului de

mobilizare a comunitii contribuie la contientizarea problemei. Urmeaz de asigurat ca la aceste ntruniri s vin toate categoriile de persoane din comunitate: femei, brbai, persoane cu disabiliti, minoriti etnice, minoriti religioase, oameni foarte sraci i marginalizai. n cadrul discuiilor privind problemele comunitare, urmeaz de asigurat c soluionarea acestor probleme va fi n avantajul lor. Urmeaz de explicat c ei i vor rezolva problemele singuri, iar asistentul social ca mobilizator doar i va asista i ghida n acest proces.

III. Identificarea i utilizarea eficient a resurselor existente n comunitate

Un alt aspect important ine de identificarea i utilizarea eficient a resurselor. Membrii comunitii trebuie s identifice i s furnizeze propriile resurse iar asistentul social s-i asiste n

utilizarea lor. Scopurile membrilor comunitii n parte pot fi diferite de scopurile comunitii n

general. Unii doresc, de exemplu, o instalaie de ap, o coal sau un drum, iar alii doresc ca

aceast comunitate s fie mai puternic, s reduc srcia sau s mbunteasc administrarea

comunitii, dar ambele dorine pot fi satisfcute prin mobilizarea comunitii.

IV. Reexaminarea prioritilor

n analiza problemelor i cutarea unor soluii practice, comunitatea poate s rspund prin

reexaminarea prioritilor, problemelor i redefinirea scopurilor. Important este ca asistentul

social s nu accepte pasiv prima alegere a lor, primul lor scop. Este necesar ca la luarea deciziei s participe ntreaga comunitate i nu doar un grup din comunitate.

Asistentul social comunitar ar putea mobiliza comunitatea pentru soluionarea oricror

probleme din comunitate printre care ar putea fi: ngrijirea n comun a copiilor, ajutorul btrnilor din comunitate, prevenirea excluziunii sociale, a traficului de fiine umane, a violenei n familie, ocuparea timpului liber al tinerilor, etc. Dup ce comunitatea a fost pregtit, a contientizat problema, au fost stabilite prioritile de aciune, a fost obinut unanimitatea, urmeaz o alt etap.2)EVALUAREA PROBLEMELORDup ce s-a convenit asupra problemelor, este important de a identifica motivele pentru

care acestea exist pentru ca soluiile gsite s nlture cauzele de baz i nu doar simptomele.

ntrebarea de ce? i ajut pe oameni s-i examineze problemele personale n context mai larg. Aceast etap a procesului permite membrilor comunitii s se implice n analiz

i s-i prezinte nelegerea proprie a problemelor cu care se confrunt. De asemenea, ea i ajut

s descopere cele mai eficiente puncte de intervenie; momentul n care este posibil de a face

schimbri ce vor afecta rezultatele finale. Aceast analiz este acceptat de ctre asistentul social,

fr interpretare repetat, fiind respectat principiul: oamenii snt experi n propria lor via.

I. Instituirea grupului de iniiativ

n scopul eficientizrii activitii de mobilizare a comunitii este binevenit, ca asistentul

social s creeze un grup de iniiativ, dintre cei mai activi membrii ai comunitii. Grupul format necesit a fi structurat pentru a-i atinge obiectivele propuse. Acest grup poate fi constituit din 5-7 reprezentani. Este necesar s fie ales un preedinte al grupului. Pe parcurs se mai pot alipi i ali membri, care pot fi implicai n soluionarea unor anumite sarcini. De vreme ce este stabilit acest grup, conteaz ca membrii lui s-i asume angajamentul de a active mpreun un timp pentru a realiza un anumit obiectiv. Se recomand ca acest angajament s fie expus n scris i s fie fcut public. Cei care formeaz grupul de iniiativ trebuie:

- s se cunoasc reciproc i s aib ncredere unul n cellalt, chiar i atunci cnd apar

divergene;

- s fie preocupai de problemele locale i s-i doreasc condiii de via mai bune pentru ei

i semenii / constenii lor;

- s fie contieni de dificultile cu care se pot ciocni.

Rolul asistentului social la aceast etap este de a ghida membrii grupului de iniiativ n

efectuarea unei evaluri calitative. De asemenea, grupul poate propune implicarea i altor

persoane n realizarea acestui proces.

3)STABILIREA SOLUIILOR, RESURSELOR I ELABORAREA PLANULUI DE ACIUNI

Aceast etap trebuie s rspund la ntrebarea: cum pot oamenii soluiona problema

identificat i schimba lucrurile ntr-un mod eficient de sinestttor? Ea implic urmtorii pai:

I. ntrunirea grupului de iniiativ

Membrii grupului de iniiativ se vor ntruni pentru a propune, discuta idei privind

soluionarea problemei i schimbrile necesare. De asemenea, pot fi invitai i ali membrii din

comunitate.La aceast etap rolul asistentului social, n calitate de mobilizator se schimb.

Responsabilitatea lui const n identificarea i crearea locurilor sigure unde grupul i poate testa ideile de schimbare nainte de a le aplica n practic, de a stimula ideile din partea membrilor grupului (prin metoda de brainstorming). Este vital ca membrii comunitii s nu fie programai la eec i ca ideile lor s fie supuse unei examinri riguroase nainte de a le scoate n afara grupului.Decizia referitor la care idei trebuie s fie implementate aparine grupului.

II. Stabilirea aciunilor concrete pentru soluionarea problemei

Problema identificat este analizat astfel, nct soluionarea ei s fie realist, iar obiectivele

trasate s corespund posibilitilor i necesitilor stringente ale comunitii. n cadrul acestui

proces membrii grupului de iniiativ stabilesc prioritile n mobilizarea comunitar i aciunile

concrete ce urmeaz a fi ntreprinse n activitatea imediat urmtoare. Membrii grupului trebuie s examineze i soluii alternative de soluionare a problemei identificate. Pentru a realiza toate acestea, asistentul social comunitar trebuie s faciliteze comunicarea

comunitar. Aceasta este o etap de pregtire pentru elaborarea planului de aciuni.

III. Elaborarea planului de aciuni

Elaborarea unui plan de aciuni se bazeaz pe toate activitile realizate la etapele

precedente. Planul de aciuni trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri:

Care este problema identificat drept prioritar pentru comunitate?

Ce trebuie de realizat pentru soluionarea ei?

Ce resurse exist n comunitate?

Care snt ateptrile membrilor comunitii?

Care snt aciunile pentru a soluiona problema?

Un plan de aciuni poate s fie elaborat pentru cteva luni, 1 an, pe 5 ani ori pe alt perioad

de timp n funcie de planurile locale. Planul de aciuni trebuie s fie elaborat de grupul de

iniiativ, s se bazeze pe o implicare participativ din partea membrilor comunitii i trebuie s se ajusteze n funcie de aceasta.4)IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ACIUNI

Grupul de iniiativ mpreun cu ali membrii din comunitate i aplic ideile n practic. Pn

la aceast etap, ei trebuie s aib o viziune realist a rezultatelor posibile, s presupun dac

acestea le vor rezolva problema sau va fi doar prima etap a unui proces de durat. Chiar dac

aciunea dezamgete, cum se ntmpl uneori, este important ca membrii grupului de iniiativ s aib o nelegere i experien practic necesar pentru abordarea problemelor cu care se vor confrunta n viitor.n procesul de implementare a planului de aciuni trebuie s se in cont de urmtoarele aspecte:Aciunile s corespund cu cele planificate; S se respecte termenele; S implice mai multe persoane, nu doar membrii grupului de iniiativ; S fie numit o persoan responsabil pentru implementarea ntregului plan de aciuni S fie stabilite persoane responsabile pentru fiecare sarcin n parte; S se stabileasc o persoan responsabil de resursele financiare, dac activitile ce se realizeaz implic acest aspect; S fie pregtit localul, invitaiile pentru desfurarea aciunilor concrete.

La aceast etap este binevenit stabilirea unor indicatori de monitorizare i perioada cnd

va avea loc prima evaluare a efectelor i posibilului impact a procesului de mobilizare a

comunitii.

5)REFLECIE/MONITORIZAREA I EVALUAREA IMPACTULUI PROCESULUI DE MOBILIZARE A COMUNITII. REVIZUIREA ACIUNILOR

Aceast etap trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri: Ce s-a ntmplat? Ce s-a

schimbat? Acum cnd am finalizat aciunea noastr, chestiunile, problemele i ngrijorrile au

rmas aceleai? Aceast reflecie critic permite grupului de iniiativ i membrilor comunitii s

nvee din experiena lor, s revizuie aciunile i s planifice aciuni viitoare pentru schimbare.

mpreun cu grupul de iniiativ asistentul social are sarcina de a realiza procesul de

monitorizare i evaluare a procesului de mobilizare a comunitii. Acesta este un proces de

analiz, n urma cruia snt examinate mai multe aspecte legate de soluionarea problemei n cauz i anume: resursele, eforturile implicate n procesul de soluionare a problemei cum s-a desfurat nsi procesul rezultatele atinse pn la momentul respective efectele, consecinele, urmrile procesului impactul i beneficiile aduse comunitii prin mobilizarea acesteia n soluionarea problemei identificate.

Ca rezultat a acestui proces se depisteaz lacunele, greelile, experienele pozitive,

potenialul anumitor persoane din care se pot deduce concluzii privitor la aciunile care ar putea fi utile pe viitor.

Procesul Ce, De Ce, Cum se poate ncepe din nou pentru a soluiona o alt problem

identificat de comunitate.19. Specificai rolul asistentului social n mobilizarea comunitii.Rolul asistentului social n calitate de mobilizator al comunitii const n:-furnizarea de informaii corecte, tuturor membrilor comunitii i asigurarea c toate informaiile snt corect interpretate i colectate. Eliminarea informaiilor incorecte, n special cele care descurajeaz ateptrile sau pot crea mai trziu neplceri sau nencredere;

-angajarea n activiti care promoveaz creterea eficienei, a capacitii i a puterii;-ncurajarea membrilor comunitii s confirme c ei au abilitile de a se dezvolta singuri;

-asigurarea c fiecare decizie despre activitile din comunitate snt nelese i schimbate n interesul ntregii comuniti nu numai doar a unui grup restrns.

Asistentul social este persoana - resurs i un facilitator care ajut comunitatea s-i defineasc problemele, s gseasc soluii i s elaboreze tactici de susinere. Asistentul social poate s-i asume responsabiliti de a menine legtura i a comunica ntre membrii comunitii.Abilitatea asistentului social de a comunica n mod eficient cu ceilali i de a fi acceptat ca persoan poate fi un factor foarte semnificativ n a obine sprijin i cooperare. Asistentul social n lucrul cu comunitatea nu este lider, ci facilitator. Sarcina lui este de a-I face pe oameni s ia decizii pentru sine i de a deine controlul asupra rezultatelor acestor decizii. Abilitile i aptitudinile necesare asistentului social pentru mobilizarea comunitii reprezint instrumente importante necesare mobilizrii, care odat nsuite vor fi folosite n beneficiul comunitii, nu n propriul beneficiu. Mobilizatorul trebuie s aib trsturi personale bine dezvoltate cum ar fi: onestitatea, entuziasmul, pozitivismul, tolerana, flexibilitatea, creativitatea, nelegerea i motivaia. Trebuie s tie cum s-i asculte i s-i neleag pe oamenii care i expun opiniile. Un mobilizator trebuie s dein abiliti tehnice de dialog n public i de organizarea grupului pentru aciune. Dac inta este comunitatea, asistentul social trebuie s tie s evalueze necesitile acesteia i natura schimbrilor sociale care au loc n dezvoltarea ei. Un alt aspect important n acest sens este capacitatea asistentului social de a discuta cu

persoanele cheie, care vin n contact cu un numr mare de ceteni, dar i cu grupuri

dezavantajate sau persoane aflate ntr-o situaie de dificultate. Acetia snt de multe ori i

formatorii de opinie n comunitile din care provin, i pot fi: medicul, profesorii, preotul din sat, proprietarul unui magazin, efii de asociaii agricole, etc. De asemenea, este important de inut cont i de liderii informali din comunitate, care, uneori, ntr-o msur mai mare dect cei formali se bucur de ncrederea oamenilor. Mobilizatorul este un agent al schimbrii sociale sau un catalizator al acesteia. Pentru aceasta asistentul social trebuie s nvee cte ceva din tiinele sociale, economice i sociologice. El trebuie s cunoasc elementele eseniale ale societii, s neleag interdependena ntre dimensiunile culturale care compun comunitatea.Comunitatea este un sistem integrat, care triete i funcioneaz avnd diferii membrii care vin i pleac, se nasc sau mor.

n fiecare comunitate, exist fore separate, care se bazeaz pe diferene de grupuri etnice,

de religii, de clase, de gen, de vrst, de educaie, caliti fizice, abiliti mentale, ocupaii, venituri, bunstare, acces la pmnt sau alte caracteristici care pot separa sau diviza oamenii. Este important ca asistentul social comunitar, s fie neutru n comunicarea cu aceste grupuri, s

acioneze ca un arbitru, s nu favorizeze una dintre pri. Aceasta nseamn c asistentul social trebuie s cunoasc comunitatea foarte bine, s petreac ceva timp cu oamenii, s nu-i fie team s fac cunoscute publicului larg problemele sociale. Dar acest lucru trebuie s se ntmple fr a aduce argumente care s favorizeze una dintre pri. Rolul asistentului social nu este de a face comunitatea mai omogen, ci de a contribui ca grupurile s lucreze ntr-o atmosfer de toleran i ca membrii lor s se respecte unii pe ceilali.

Este sarcina ASC de a aduce claritate n aciunile comunitare.Mobilizarea comunitii este o activitate incluziv astfel nct toate scopurile, materialele, , edinele trebuie s fie realizate ntr-o manier prietenoas, care este neleas de ctre toi.

S fii CONSECVENT. Si sa spuneti acelasi lucru la inceput si la sfirsitul procesului de mobilizare.S fii LOGIC. Procesul de mobilizare presupune un proces logic, simplu si usor de comunicatS v conducei de o BAZ TEORETIC

S fii OPTIMIST ce tine de rezultatele proiectului si daca aveti anumite indoieli nu trebuie sa fie verbalizate.S fii AMBIIOS. Trebuie s avei scopuri nalte i ateptri mari de la potenialul

comunitii de a schimba viaa spre bine.S fii TRANSPARENT. Toat informaia este disponibil tuturor celor care au nevoie de

ea. Toate ntrebrile despre lucrul Dvs., abordarea Dvs. i inteniile Dvs. trebuie s fie

comunicate i s primeasc un rspuns din partea membrilor comunitii.

S nu facei PROMISIUNI pe care nu le putei ndeplini20. Caracterizai metodele i tehnicile utilizate n procesul de mobilizare a comunitii.Descrierea metodelor i tehnicilor ce pot fi utilizate n procesul de mobilizare a comunitii

I. Metode de informare a membrilor comunitii

1. Anunuri i panouri informative:

Aceste mijloace de informare trebuie s corespund urmtoarelor exigene:

-Trebuie s fie amplasate n locurile publice, inclusiv n zonele periferice ale satului;

-Anunurile trebuie scrise cu caractere mari, vizibile de la distan;

-Anunurile nu trebuie aplicate pe copaci, casele oamenilor, garduri pentru a evita nemulmirea oamenilor;

-Panourile informative trebuie s cuprind att informaie scris, ct i grafic(fotografii,desene);

-Limbajul informaiei trebuie s fie accesibil;

-Panourile trebuie executate n culori vii;

-Panourile trebuie s cuprind att informaie oficial, ct i nouti din viaa comunitii.

2. Contactarea direct, din cas n cas, a membrilor comunitii

Contactarea direct a membrilor comunitii este o metod utilizat frecvent i are un

rezultat pozitiv. Vizitele la domiciliu asigur transmiterea direct a informaiei membrilor

comunitii. Un alt avantaj al acestei tehnici rezid n posibilitatea de a vedea reacia oamenilor la informaia oferit. Pentru a spori credibilitatea informaiei difuzate din cas n cas echipele trebuie s cuprind tineri, consilieri locali, lideri non-formali ai comunitii. Este foarte important ca persoanele ce transmit mesajele s fie bine documentate astfel, nct informaia s fie identic, indiferent cine a fost mesagerul.

3. Informarea n timpul evenimentelor din comunitate

Evenimentele sportive, culturale, religioase din comunitate constituie prilejuri potrivite

pentru difuzarea informaiilor de interes public. Un rol deosebit n acest proces i revine primarului comunitii, asistentului social sau unor persoane cu un statut i influen n rndul membrilor comunitii.

4. Implicarea instituiilor educative n mobilizarea comunitii

Grdiniele de copii, colile i liceele din comunitate constituie nu doar un focar de

cunotine, dar i un izvor de iniiative comunitare:

Organizarea/ mobilizarea comunitii poate fi iniiat prin intermediul asociaiilor

printeti i cele ale pedagogilor;

Informarea membrilor comunitii poate fi efectuat prin comunicarea profesori - copiiprini;

Copiii, fiind cei mai activi mesageri, pot fi implicai n difuzarea unor anunuri, pliante,

ziare, la amenajarea panoului informativ, etc.;

coala poate mobiliza comunitatea prin organizare de concerte, expoziii, iarmaroace, n

timpul crora oamenii pot fi invitai i convini s participe la viaa comunitii;

Pedagogii constituie membrii cei mai activi ai grupurilor de iniiativ, ei dispun de

abiliti de comunicare i au o imagine credibil n comunitate.

II. Metode de identificare, evaluare i soluionare a problemei

1. Organizarea adunrii comunitare

Este o tehnic relativ flexibil, deoarece se pot obine informaii de la orice membru al

comunitii care dorete s participe la asemenea adunare, indiferent de vrst, religie, etnie, etc.nainte de desfurarea adunrii, grupul de iniiativ trebuie s stabileasc un set de ntrebri, care vor fi puse n discuie i care s aib scopul de a structura ntlnirea n jurul unor anumite probleme. Trebuie de fcut publicitate acestor adunri i de ncurajat membrii comunitii s participe la ele. Pentru aceasta pot fi transmise scrisori de invitaie persoanelor concrete,familiilor, organizaiilor. De asemenea, pot fi folosite i mijloacele mass-media existente n comunitate: radioul, ziarul local, etc.

Adunrile comunitare trebuie organizate astfel, nct s poat s se creeze mici grupuri

pentru a ncuraja participarea individual a fiecruia. Adunrile cu muli participani nu conduc la facilitarea comunicrii. Pe parcursul desfurrii adunrii trebuie s se rein ideile, atitudinile i prerile participanilor. La etapa final se face o list cu toate aceste sugestii privind subiectul discutat, fiind evideniate cele mai importante sau cele care au ntrunit consensul.

Adunarea comunitar are urmtoarele avantaje: este uor de organizat i condus, aduce

opinii de la toate segmentele populaiei din comunitate, conduce la o cretere a participrii

cetenilor i i identific pe aceia care pot deveni resurse.

Trebuie de inut cont i de posibilitatea unor ntmplri neplcute: adunarea se poate

transforma ntr-o plngere sau un grup poate prelua conducerea i i poate impune punctele de vedere.

Activitile necesare de efectuat nainte de desfurarea eficient a unei adunri

comunitare:Stabilirea subiectului care va fi pus n discuie;

Stabilirea listei ntrebrilor n jurul crora va fi structurat adunarea;

Stabilirea limitelor de timp pentru fiecare chestiune;

Stabilirea locului desfurrii adunrii, care trebuie s fie accesibil pentru toi

participanii;

Realizarea informrii populaiei prin afie, scrisori, mass-media;

Stabilirea persoanei care va nregistra ideile, informaiile, atitudinile de la adunare;

Prelucrarea informaiei obinute de la adunare, innd cont de opiniile fiecrei

categorii de populaie;

Redactarea raportului (procesului verbal) de la adunare.

Orice discuie n cadrul unei adunri comunitare ar trebui s aib urmtoarea structur:

1. Care pare s fie problema?

2. De ct timp a aprut problema? Au mai existat astfel de probleme? Cum s-au soluionat

anterior? Ce pericole exist?

3. Care este cauza?

4. Care este situaia n prezent? Ce aciuni se ntreprind? Care snt ultimele rezultate,

progrese? Care snt resursele disponibile?

5. Care este soluia?

O adunare eficient trebuie s fie o competiie ntre idei i nu ntre oameni.

Raportul sau procesul verbal al adunrii trebuie s includ:

1. Data, locul i mediatorul adunrii;

2. Numele celor prezeni;3. Ordinea de zi problemele discutate, hotrrile adoptate, persoanele responsabile

pentru aciunile decise;

4. Ora de ncheiere a adunrii;

5. Data, ora i locul viitoarei ntlniri.

La etapa de ncheiere a adunrii trebuie de stabilit data, ora i locul viitoarei ntlniri.

Aceste metode pot fi utilizate la toate etapele procesului de mobilizare a comunitii.

2. Brainstorming

Brainstorming-ul este o tehnic excelent de folosit n grupurile care caut modaliti de a

soluiona o problem i const n procesul de generare a ideilor. Utiliznd aceast tehnic, trebuie de inut cont de urmtoarele reguli de baz:

Poate dura de la un minut la jumtate de or;

edina continu att timp ct snt generate idei;

Fiecare edin este deschis;

Conteaz cantitatea ideilor i nu calitatea lor. Cu ct va crete numrul ideilor va crete i

posibilitatea ca idei folositoare s se iveasc;

Participanii snt ncurajai s construiasc pe baza ideilor altor membri, de cte ori este

posibil, alte combinaii de idei;

Participanii trebuie s se concentreze pe o singur problem, pe un singur aspect;

Pe parcursul edinei trebuie s domine o atmosfer relaxant, cooperant;Toi membrii, indiferent ct snt de timizi sau necooperani, ar trebui s fie ncurajai s participe;

Dup ncheierea edinei de brainstorming, grupul selecteaz cele mai bune idei legate de

problem.

3. Clasificare diamant

Este o activitate care se folosete pentru a-i ajuta pe oameni s stabileasc mpreun

prioritile. Se promoveaz n grup.

Se identific un domeniu problematic i oamenii prioritizeaz ideile de depire a ei. Idei

trebuie s fie 9 la numr.

Grupul se mparte n dou subgrupuri.

Fiecare idee se scrie pe o hrtie i se roag fiecare grup s-i aranjeze cele nou idei n form

de diamant cu cea mai mare prioritate n vrf, urmtoarea prioritate pe locul doi, prioritatea a

treia pe locul trei, a patra pe locul patru i cea mai puin important prioritate jos. Ei trebuie s

aib consens ca grup i i pot muta ideile pn cnd vor ajunge la o ordine acceptat de toi.

Este foarte util realizarea acestei tehnici deoarece:

Grupurile discut fr ca aceasta s par o discuie.

Hrtiile cu idei permit micarea ideilor.

Chiar dac oamenii nu au viziuni n privina tuturor aspectelor, ei, de obicei, au o opinie

referitor la importana unora din acestea.

Aceasta i ncurajeaz pe oameni s argumenteze de ce anumite lucruri snt mai

importante n opinia lor.

Participanii pot compara diamantele i compila rezultatele chiar i ntre diferite grupuri la

diferite evenimente.Membrii grupului pot oferi informaie clar prestatorilor de servicii, de exemplu, care snt

prioritile de cheltuieli n opinia beneficiarilor de servicii.

Aceast metod poate fi utilizat la urmtoarele etape ale procesului de mobilizare a

comunitii: identificarea problemei i stabilirea resurselor, soluiilor cu elaborarea planului de

aciuni.

4. Analiza SWOT

Scop:

Exerciiu util de a ajuta un grup n planificarea sau evaluarea activitii sale sau la un

eveniment. Poate fi utilizat ca parte a unui proces mai larg de planificare strategic sau ca un

exerciiu unic

Se explic noiunea SWOT:

S Puncte forte

W Puncte slabe

O Oportuniti

T Ameninri

Variaii, adaptri i dezvoltri: este posibil de a schimba cuvintele pentru a ajuta grupul s

neleag mai bine. De exemplu,

Puncte forte ce a fost bine?

Puncte slabe ce a fost ru?

Oportuniti ce s-ar putea ntmpla acum?

Ameninri - ce ar putea mpiedica ca lucrurile s se ntmple?

Instruire - de ce ajutor avei nevoie?

mpreun cu grupul se identific ce vrea s fie supus analizei SWOT poate fi grupul nsui,

un proiect sau un eveniment.

Aceast analiz poate fi folosit ca exerciiu de planificare sau reflecie.

5.Arborele problemei

Scopul acestei metode este de a analiza cauzele i efectele de nivelul nti i doi ale unei

probleme eseniale, identificate de ctre membrii comunitii.

n realizarea acestei metode trebuie de inut cont de urmtoarele principii:

1. Pentru a rezolva o problem este necesar de a nelege ce o cauzeaz i care ar putea fi

efectele.

2. Este important de a nelege cum vd diferii constitueni cauzele i efectele unei

probleme.

Aceast metod se promoveaz n form de discuii n grup i se realizeaz n modul

urmtor:

1.Se identific o problem de baz. Se definete aceast problem ct mai clar posibil.

2. Se ntreab "De ce a aprut aceast problem?" Se identific pn la cinci sau ase factori

existeni, care snt responsabili direct pentru problem. Acestea snt cauzele de nivelul nti ale problemei. Se scrie fiecare cauz de nivelul nti pe o fi separat folosind o fraz scurt, cu

cuvinte clare i concrete (de ex. "Populaia satului a crescut" n loc de "O densitate mai mare a

populaiei"). Cadrul temporal poate ajuta s se identifice problema de baz i cauzele acesteia n timp.

Atunci cnd se scriu aceste fraze scurte, trebuie de asigurat c nu:

a. Se scrie mai mult de o singur cauz pe o fi (de ex. "Tot mai muli btrni snt singuratici");

b. Se scrie cauza i efectul (efectele) mpreun (de ex. "Btrnii snt marginalizai, exclui din

comunitate i instituionalizai");

c. Se creeaz diferite fie i fraze ce descriu aceeai cauz (de ex. "Tot mai muli btrni snt

singuratici", Copii lor aleg s plece n ora sau peste hotare, dect s ngrijeasc de ei);

d. Se folosesc cuvinte, care accentueaz absena sau lipsa unei anumite soluii pentru

problem (de ex. "Copiii nu i pot asigura un trai decent n sat, nu-i pot gsi un loc de munc"). Se descrie n schimb consecina a ceea ce lipsete (de ex. " Nu exist mecanisme legale de tragere la rspundere a copiilor ce nu-i ngrijesc prinii btrni ").

3. Se plaseaz toate fiele, care arat cauzele de nivelul nti ntr-un rnd sub problema de

baz.

4. Se folosete metoda descris n Pasul 2 pentru a determina factorii, care snt responsabili

direct pentru fiecare cauz de nivelul nti. Acestea snt cauzele de nivelul doi. Se scrie fiecare cauz de nivelul doi pe o fi aparte. Se plaseaz fiele noi ntr-un rnd sub cauzele respective de nivelul nti.

5. Se discut constatrile fcute asupra problemei de baz i care ar fi soluiile active la situaia examinat.

6. Se identific cauzele care se consider prioritare, n baza unui din aceti factori: ele snt

cele mai importante, cele mai urgente, sau cel mai puin complicate de rezolvat.21. Dezvluii conceptul comunitii dup autorul V. Pistrinciuc.22. Definii comunitatea dup autorii Em. Durkeim, C. Zamfir i L. Vlsceanu din Dicionarul de sociologie,,.Din dictionarul de sociologie autorii C. Zamfir i L. Vlsceanu definesc comunitatea ca pe o etnie social-umana,ai carei membri sunt legati prin faptul ca locuiesc pe acelasi teritoriu, ca in relatiile sociale stabilite intre ei sunt constante si consolidate in timp.

In conceptia lui Em. Durkeim comunitatea persista prin solidaritate organica iar in soacietatea prin solidaritate mecanica,caracterul organic al comunitatii fiind datorat relatiei bazate pe normele morale de convetuire intre membrii unei comunitati.23. Analizai termenul de solidaritate n comunitate

Solidaritate inseamna compatimire.A compatimi nu inseamna doar a exprima emotie.Este asumarea in sine a fiintei celuilalt.Este o conectare la patimirea celuilalt este cuprinderea si intelegerea suferintei celuilalt.Solidaritatea inlude in sine raportul cu celalalt. Eu nu sunt un eu simplu,un eu nedivizat,un eu-individ.In mine exista o intreaga societate de indivizi care au nevoie unul de altul.Concluzia esentiala care se naste din aceasta reflectie este ca solidaritatea ca element definitoriu si esential pentru toate tipurile de munca sociala se bazeaza pe responsabilitatea existentiala a fiecaruia dintre noi in raport cu ceilalti.

In evidenta pot si puse doua aspecte difinitorii ale solidaritatii:1)pe de o parte intilnim solidaritate imediata acea forma de solidaritate care se manifesta in viata cotidiana,in raporturile de zi cu zi si dincolo de ideologii care ne face sa iesim din rolurile noastre si sa ne dam seama ca suntem pur si simplu oameni.

2)pe de alta parte aspectul imediat al solidaritatii este depasit fiind evocata o silidaritate exprimata prin asumarea unor responsabilitati socialecu caracter imediat indirect care nu ne permit sa vedem imediat rezonanta propriului comportament asupra celorlalti.24. Numii i caracterizai principalele dimensiuni ale comunitii.Principalele dimensiuni ale comunitatii sunt :

Dimensiunea spatiala

Dimensiunea cantitativa

Dimensiunea structurala

Dimensiunea relationara

Dimensiunea funcionala

Dimensiunea temporala

Dimensiunea spatiala si cantitativa.Definind comunitatea din punct de vedere morfologic primele doua coordonate spatiala si cantitativa pot fi examinate impreuna cu atit mai mult ca aceasta este reclamata si de relativitatea inerenta prezenta in evaluarea continutului lor.Cele doua dimensiuni nu sunt deci suficiente pentru a da o definitie elocventa comunitatii.Or, utilizind expresia durkheimiana, densitatea materiala nu reprezinta decit o conditie necesara, dar nu si suficienta a existentei unei comunitati.

Dimensiunea structurala. Structura comunitatii la nivel general pastreaza indicii unui sistem social complex fiind determinata de citiva criterii importante : economie, drept, morala, religie. Concomitent cu evolutia societatii criteriile structurale ale comunitatii s-au completat cu noi elemente precum: apartenenta etnica, nivel si tipul scolarizarii, natura ocupatiei, nivelul aspiratiilor etc.Toate acestea vizeaza raportarea la o grila axiologica comuna iar termenul omonogitate exprima preponderenta si nu exclusivitate.Dimensiunea relationara. Este evident ca pentru orice grup relatia are un rol decisiv fiind de importanta majora si in cadrul comunitatilor.Dimensiunea data vizeaza tipurile de raporturi care se stabilesc intre membrii comunitatilor, acestea, la rindul lor fiind intemeiate pe : - sentimentul de apartenenta la comunitate; - interdependenta economica; - flexibilitatea grupurilor comunitare; - omogenitatea relativa a apartenentei etnice sau confesionale; - spiritul responabilitatii colective.Dimensiunea funcionala.Comunitatea indeplineste anumite functii in raport cu indivizii ce o comun,cele mai esentiale fiind: functia de socializare si cea de control social.Atributiile comunitatii reprezinta o instanta terta de socializare,dupa familie si grupul de prieteni, alaturi de scolala si intr-o competitie cu mass-media.Dimensiunea temporala.Pentru a intregi tabloul dimensiunilor definitorii ale comunitatii, este necesar sa ne referim si la timp.Caci o comunitate isi poate indeplini functiile doar persistind in timp, nu insa numai pentru o ingura generatie.Generalizind cele expuse putem concluziona ca comunitatea este o formatiune sociala rezistenta in timp,reunind un numar relativ de strins de indivizii umani cu temeiuri culturale si status-uri sociale asemanatoare, care locuiesc pe o uprafata relativ extinsa si intre care exista relatii viabile de cooperare,reusindu-se prin aceasta exercitarea unui control social eficient la nivelul grupului respectiv.25. Caracterizai specificului Polisului grecesc ca un model de comunitate.Polisul grecesc reprezinta un model de comunitate diferit de comunitatile contemporane.In primul rind admirata timp de sute de ani, aceasta comunitate merita atentie chiar si astazi,in mare parte datorita faptului ca reprezinta primul efort al democratiei participative.Polisul timpuriu reprezinta o unitate geografica cu dimensiuni restrinse cu un numar mic de locuitori,care functiona gratie economiei agricole si centralizarii bazate pe respectul fata de politica, religie si functii militare.Idealizarea polisului se datoreaza unor factori determinanti: - autoguvernarea la care participau o mare parte a memrilor comunitatii; distinctia clara intre hotarele comunitatii si lumea exterioara; unitatea spirituala si religioasa a membrilor; existenta unei ideologii a convetuirii.

La inceput polisul a fost conceput ca o fortareata ce avea scopul de a-si proteja locuitorii de pericolele exterioare ca mai apoi sa se transforme intr-un centru al vietii publice.Unul dintre obiectivele acestei comunitati era de a discerne clar intre individualism si problemele comune.O data cu aparitia polisului grecesc a aparut si ideea de educatie pentru o viata in comun.In concluzie putem spune ca polisul grecesc nu este nicidecum lipsit de sens.Chiar in conditiile de astazi putem gasi ft multe caracteristici ale comunitatii care reprezinta un deziderat pentru programele contemporane de dezvoltare comunitara.26. Desfurai specificul comunitii monastice.Comunitatea monastica este radical deosebita de polis valori principale ale acestui tip de comunitate fiind linistea izolarea un mod de viata conform principiilor bisericesti.Membri ai comunitatii monastice puteau deveni numai persoanele compatibile cu asemenea valor si cei care renuntau la dinamica vietii sociale la diversitate si relatii liber alese.Identitatea comunitatii monastice este rezultatul unor principii de convetuire si anume: - hotare fizice strict delimitate si izolate; - un etos al ajutorului reciproc; - aceeasi credinta si aceleasi ritualuri; - reguli universale pentru intreaga comunitate.Modelul comunitatii monastice prezinta interes datoriata mecanismului prin care se demonstreaza ca durabilitatea unei comunitati depinde de conventiile produse artificial care sa faciliteze apropierea intre toti membrii comunitatii.27. Analizai istoria i caracteristicile comunitii puritane.Comunitatea puritana a aparut in anii 1623-1624 ca rezultat al colonizarii coastei de Est in America de Nord actualmente regiunea New England (Noua Anglie), statul Massachusetts.Comunitatea puritana organizata de Winthrop s-a raspindit foarte repede ,de aceea era nevoie de a elabora mecanisme care sa transforme comunitatile create in comunitati durabile.Principiile unitatii comunitare puritane constau in : convingerea ca comunitatea puritana este comunitatea salvarii si numai in comun oamenii pot duce un mod decent de viata; educarea valorilor de modestie, contributie, caritate si filantropie; antrenarea populatie in activitati comune; edificarea unei comunitati bazate pe o etica a comportamentului si o credinta unificatoare.Este important a mentiona ca comportamentul altruist al membrilor comunitatilor puritane de cele mai multe ori era rezultatul constringerilor publice.Ideea comuna in aceste comunitati era identica cu credinta religioasa.Or, comunitatea puritana mai era numita comunitatea salvarii ca rezultat al cautarii unor forme de convetuire umana care sa favorizeze bunastarea comuna.28. Prezentai caracteristicile comunitilor utopice ale sec. XIX- lea.Comunitatile utopice ale secolului al XIX-lea au aparut ca rezultat al tendintei de a reforma lumea de a introduce noi principii de activitate umana de a construi centre industriale pentru ca in cele din urma totul sa se modernizeze.Comunitatile utopice intruchipau intentia oamenilor de a construi o lume noua in care sa predomine echitatea sociala, cooperarea pentru binele comun.Mai tirziu sub influenta administratiei publice locale apare o strategie de edificare a comunitatilor autosustinute care prevedea urmatoarele transformari: edificarea unui sistem de liderism formal; stabilirea unui set de reguli pentru membrii comunitatii; un etalon sau simbol comun; un plan de actiune comuna pentru rezolvarea unor obiective de interes public. Cea mai importanta experienta care ne este oferita de aceste comunitati istorice este atitudinea constanta si responsabila fata de organizarea comunitatilor.O comunitate nu poate fi edificata artificial intr-un termen scurt doar prin dorinta si ordinul cuiva.Ceea ce trebuie de facut este in primul rind de a genera atitudini si conditii in cadrul comunitatii insasi.Respectind aceste principii o comunitate ideala nu va deveni niciodata o rezonatanta istorica.29. Prezentai semnificaiile comunitare expuse de autorul V. Pistrinciuc.30. Numii i caracterizai componente ale activitii comunitare.31. Caracterizai termenul de planificare comunitar i tehnicile ei.

32. Caracterizai aspectele normative ale activitii comunitare.

33. Dezvluii modelul de organizare a lucrului comunitar: Modelul reorganizrii structurii puterii la nivel local (J. Alinsky).

34. Dezvluii modelul de organizare a lucrului comunitar: Modelul de abordare practic a dinamicii organizrii grupelor comunitare (BIDDLES).

35. Numii i caracterizai componentele ale activitii comunitare.36. Caracterizai raporturile Serviciului de asisten social comunitar cu structurile relevante.