Exercitii de literatie Ruxandra Nechifor.inddCltorii reale. Cltorii imaginare
Caiet de lucru cu exerciii de literaie pentru clasele a V-a i a VI-a
Editura Taida Iai, 2020
7Cltorii reale. Cltorii imaginare
Capitolul al III-lea: Lumea în care triesc .............................................................59 Veronica D. Niculescu, O var cu Isidor ......................................................................59 Alex Moldovan, Vasilache .............................................................................................67 Florin Bican, Tropice tâmpe .........................................................................................74 Autoevaluare ....................................................................................................83
Bibliografie ........................................................................................................ 138
Grace Lin, Btrânul din Lun
I. Prelectura. Înainte de text 1. Ce fel de cititor eti? Realizeaz-i profilul de cititor, având în vedere i afirmaia: „Autorul
i cititorul poart în sine i împart jocul fanteziei.” (Wolfgang Iser)
2. Alctuiete un scurt text despre poveste, folosind, la alegere, trei termeni din urmtoarea list:
plcere; frumusee; evadare; alt lume; joc; speran.
3. Privete cu atenie coperta ediiei engleze i spune despre ce crezi c va fi cartea.
http://kidscorner.org/books/bookmobile/item/313-where-the-mountain-meets-the-moon
II. Textul
* Un fragment aproximativ a stat la baza subiectului dat la Olimpiada „Lectura ca abilitate de via”, etapa judeean, în 2013. ** jad – piatr semipreioas de culoare alb-verzuie pân la verde închis, cu luciu sticlos
a. Lectura. Intrm în lumea textului.
Citete cu atenie textul de mai jos i pune semnul ? în dreptul cuvintelor/pasajelor pe care nu le-ai îneles i semnul ! pentru a indica ceea ce i-a plcut.
BTRÂNUL DIN LUN*
de Grace Lin
1. Peste mri i ri, de-a lungul Râului de Jad**, se afla cândva un munte negru ca tciunele, care strpungea înaltul cerului ca un dinte zdravn de oel. Stenii îi spuneau Muntele Neroditor, fiindc nu cretea fir de iarb pe el, iar animalele i psrile nu poposeau niciodat pe culmea lui. La rscrucea dintre Muntele Neroditor i Râul de Jad, înghesuit într-un cotlon, se afla un sat nevoia, învluit în umbre cafenii. Satul aprea ters i palid din pricina pmântului srac i arid care-l împresura. Pentru a se alege cu recolte de orez de pe urma inutului îndrtnic, stenii erau nevoii s-l ude necontenit. Zi de zi, oamenii se umpleau de noroi, aplecându-se la fiecare pas pentru a sdi cele trebuincioase. Pmântul muncit era împrtiat pretutindeni, uscat de soarele dogoritor pe hainele, prul i casele oamenilor. Cu timpul, întregul sat fu învluit de o pâcl brun-cenuie, asemenea noroiului uscat. 2. Una dintre casele din sat era atât de mic, încât scândurile de lemn ce-i serveau drept perei, i care erau inute laolalt doar de acoperi, preau un mnunchi de chibrituri legate cu o sfoar. Înuntru abia încpeau trei oameni strâni în jurul mesei – mare noroc, cci întocmai atâia locuiau acolo. Printre ei i o feti pe nume Minli. 3. Minli nu era nici pmântie i nici tears ca restul stenilor. Fetia avea prul negru
lucios i obrjori rozalii, ochi scânteietori mereu însetai de aventur i un surâs ager care îi lumina chipul. Când îi bgau de seam firea vesel i neastâmprat, oamenii scuturau din cap spunându-i c numele – care însemna „gând sprinten” – i se potrivea chiar bine. „Prea bine”, ofta mama ei, Minli având obiceiul de a fi iute nu doar la minte, ci i la fapt. 4. Ma ofta adesea, gemea mâhnit i se încrunta de fiecare dat când ddea cu ochii de hainele lor aspre, de casa prpdit i de masa lor srccioas. Minli nu-i amintea vreun moment în care Ma s nu ofteze; tocmai de aceea fetia îi dorea deseori s fi avut un nume care s însemne „aur” sau „noroc”. Asta pentru c Minli i prinii ei erau la fel de sraci precum întregul sat i pmântul din împrejurimi. Reueau cu greu s strâng orezul pentru traiul zilnic, iar singurii bnui din cas erau dou monede vechi de aram, pstrate într-un bol albastru de orez, pe care era desenat un iepure alb. Erau bolul i monedele lui Minli, pe care fetia le primise când era bebelu, i pe care le avea prin preajm de când se tia. Ceea ce o împiedica pe Minli s devin pmântie i tears ca restul stenilor erau povetile pe care tatl ei i le spunea sear de sear, la cin. De fiecare dat, chipul fetiei se lumina de încântare i uimire, într-atât încât nici
11Cltorii reale. Cltorii imaginare
mcar Ma nu se putea abine s zâmbeasc, cltinând totodat din cap. […] 5. În fiecare diminea, înainte de rsritul soarelui, Minli, cu mama i tatl ei se duceau la câmp. Era vremea semnatului, aa c munca era cu mult mai istovitoare. Noroiul gros li se lipea de tlpi ca un clei, iar ei trudeau sdind fiecare smân cu mâna. Când le ajungea soarele deasupra capului, lui Minli îi tremurau deja genunchii de oboseal. Fetia ura noroiul gros i moale care se întindea pe mâini i pe fa; i de multe ori, mai-mai s se opreasc din munc de-atâta suprare i oboseal. Dar privindu-i prinii care, adui de spate, lucrau rbdtori pmântul, îi înghiea nemulumirile i trudea mai departe. 6. De cum scpta soarele pe cer, Ma i Ba o trimiteau acas pe Minli, s pregteasc cina i s-i trag sufletul, în timp ce ei continuau s munceasc în noroiul gros. Prinii fetei ajungeau acas doar dup ce soarele disprea de mult de pe cer. 7. Odat ajuns acas, Minli se spla pe fa, pe mâini i pe picioare, îns chiar i dup ce apa din lighean se fcea maro, tot mai simea noroiul acoperind-o din cap pân în picioare. Mâinile i picioarele o dureau aa de tare, încât se mica greoi, ca un crab btrân care se târte pe stânci. Privindu-i imaginea oglindit în apa tulbure, surprinse pe chipul ei figura încruntat a mamei sale. 8. „Ma are dreptate”, îi zise Minli. „Vai de norocul nostru! În fiecare zi, Ba i Ma muncesc de diminea pân la cderea nopii i tot nu avem nimic. Ce n-a da s le pot schimba soarta.” Chiar în acea clip, Minli auzi un murmur stins, cu totul i cu totul neobinuit, ca un cântec coborât din ceruri. Curioas, deschise ua i privi afar. 9. i acolo, pe poteca din faa casei, ddu cu ochii de un necunoscut mic de statur care optea:
* cotig – cru scurt pentru transporturi uoare
– Petior auriu, zicea încet, de parc încerca s-l conving s înoate, adu noroc în casa ta. Minli i stenii îl priveau mirai cum îi împingea cotiga*. 10. Dei satul se afla pe malul unui râu, trecuser muli ani de când cineva nu mai zrise un petior auriu. Petii din Râul de Jad erau cenuii i maronii, asemenea satului. Cotiga brbatului cu petiorul auriu era plin-ochi de boluri cu peti strlucitori care sclipeau ca nestematele. oapta blând a brbatului o atrase pe Minli, aa cum e atras molia de lumina unui lampion. – Cum poate un petior auriu s aduc noroc în cas? întreb ea. 11. Negustorul de petiori ridic privirea spre ea; apusul de soare din spatele lui îl fcea s strluceasc în nuane de rou i galben aprins. – Nu tii? întreb el. Un petior auriu înseamn aur din belug. Un bol cu un petior auriu înseamn o cas plin de aur i jad. 12. i cum cerceta Minli cu ochii ei negri i ageri bolurile brbatului, un pete de un portocaliu intens îi întoarse privirea cu ochii negri lucioi. Apoi iute, atât de iute, încât nici nu-i ddu bine seama ce face, fetia nvli în cas i înfc cele dou monede de aram din bolul de orez cu iepura. – Îl cumpr pe acesta, zise Minli, artând spre petiorul de foc, cu ochi i aripioare negre, care-i czuse cu tronc. Ceilali copii din sat o privir cu ciud, în timp ce oamenii mari ddur din cap a dojan. – Minli, îi spuse un vecin, nu te încrede în vorbele lui amgitoare. Un petior auriu nu-i va aduce noroc i bogii. Mai bine i-ai pstra banii. 13. Îns fetia nu se ls descurajat i întinse negustorului cele dou monede de aram. Acesta o privi zâmbind. Lu o
12 Cltorii reale. Cltorii imaginare
moned, ridic bolul cu petiorul ales de ea i i-l ddu lui Minli. – Fie ca petiorul s-i aduc mult noroc, îi ur el. i, dup o plecciune scurt în faa stenilor, îi lu tlpia din sat, cu teleag cu tot. În doar câteva clipe se fcu nevzut în umbra Muntelui Neroditor, iar dac nu ar fi fost s in Minli în brae bolul cu petiorul auriu, cu toii ar fi crezut c întâmplarea fusese doar un vis. 14. Îns petiorul auriu era cât se poate de adevrat, iar când prinii ei s-au întors acas de la câmp, pentru cin, nu au fost deloc bucuroi s afle pe ce îi cheltuise Minli banii. – Cum ai putut s-i dai bnuii pe el? o întreb Ma, trântind castroanele de orez pe mas. Pe aa ceva de nefolositor? i când te gândeti c acum trebuie s-l hrnim i pe el! De-abia ne ajunge nou orezul. – O s-mi împart poria de orez cu el, rspunse Minli fr s stea pe gânduri. Negustorul de petiori aurii a zis c ne va aduce noroc i bogie în cas. – Noroc?! întreb Ma revoltat. Ai cheltuit jumtate din banii pe care-i aveam în cas! – Nevast, zise Ba cu voce domoal, erau bnuii lui Minli. E dreptul ei s-i foloseasc dup plac. Odat i odat banii trebuiau
cheltuii. La ce bun nite monede într-un bol? – Mai bine decât un pete într-un bol, fr îndoial, replic scurt mama fetiei. – Cine tie, zise Ba, poate într-adevr ne va aduce noroc i bogii în cas. – Alt poveste, zise Ma privind cu amrciune la orezul fiert din castron. E nevoie de mai mult decât un petior auriu ca s ni se umple casa de bogii. – Cum ar fi? întreb Minli. Ce putem face ca s avem parte de noroc i bogie? – Ah, rspunse Ba, asta va trebui s-l întrebi pe Btrânul din Lun. – Iar Btrânul din Lun, spuse Minli, ridicând privirea spre tatl ei. Ba, mi-ai promis c azi îmi vei spune din nou povestea Btrânului din Lun. – Poveti i iar poveti! pufni Ma, trântind beigaele în castronul gol. N-am auzit destule? – Nevast, începu Ba din nou, povetile nu ne cost nimic. – i nici nu ne-aduc nimic bun, replic Ma. 15. În odaie se ls o tcere grea, în timp ce Ba îi privea întristat castronul de orez. Minli îl trase de mânec. – Te rog, Ba, zise ea. 16. Ma cltin din cap i oft, dar pentru c nu zise nimic, Ba începu.
b. Primele impresii
2. Ce dificulti ai întâlnit? (Nume, cuvinte, expresii etc.)
https://www.freepik.com/home
a. Relectura pentru aflarea sensurilor. Ce spune textul.
O lume din cuvinte... 1. Alege explicaia potrivit pentru expresiile de mai jos: a-i lua tlpia (îi lu tlpia) – a. a primi o pedeaps; b. a pleca repede dintr-un loc, neavând ce s mai caute pe acolo; c. a alege ce este mai bun. (fr) a sta pe gânduri (fr s stea pe gânduri) – a. a primi s fac un lucru; b. a-i împrti gândurile cuiva; c. a ovi.
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ce-ar fi dac... 13. Deseneaz casa lui Minli, având în vedere secvena: Una dintre casele din sat era atât de mic, încât scândurile de lemn ce-i serveau drept perei, i care erau inute laolalt doar de acoperi, preau un mnunchi de chibrituri legate cu o sfoar.
b. Relectura pentru interpretarea textului. Cum interpretm textul. 1. Completeaz urmtoarele enunuri cu referire la textul narativ:
a. Modul de expunere dominant este........................................................................................
b. Naratorul este .....................................................................................................................
..............................................................................................................., ................................
........................................., ................................................ .
15Cltorii reale. Cltorii imaginare
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
IV. Postlectura. Dincolo de text 1. Ce mesaj ai adresa...
.... mamei?
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
I. Prelectura. Înainte de text
Descrie imaginea de mai jos în câteva rînduri, având în vedere: anotimpul, culorile, planul îndeprtat, planul apropiat, elementele imaginii, ce se ascunde în iarb.
Imagine de Larisa Koshkina de la Pixabay
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
II. Textul
a. Lectura. Intrm în lumea textului.
Citete cu atenie textul de mai jos, punând semnul întrebrii acolo unde nu înelegi i semnul exclamrii acolo unde este ceva interesant/ plcut.
BIATUL I GÂNDACUL MAGIC de M. G. Leonard
1. Darkus îi scoase cheia i deschise ua din fa a apartamentului unchiului Max, apoi urc treptele pân în pod. – Baxter, asta e camera mea, spuse el, aprinzând becul. Arat, apoi, spre poza care atârn pe perete. – El e tatl meu. O s-i plac de el. Întotdeauna-mi spune s nu strivesc insectele. Crede c n-ar trebui s iei niciodat o via, oricât de mic. Nu m las nici mcar s omor melcii din grdin. 2. Elitrele gândacului fluturar, deschizându-se i închizându-se rapid. Insecta prea ciudat de surescitat i Darkus se îndeprt, gândindu-se c se speriase de poza tatlui su. – Eu dorm aici, art el spre hamac, i asta e situaia. E mic, dar e mai bine aa, decât s trieti în cracul pantalonului cuiva. 3. Se aez pe podea, puse gândacul pe masa improvizat i se aplec, pentru a-l studia cu atenie. Era destul de pros în anumite locuri, iar abdomenul care arta de parc ar fi fost acoperit cu o plato îi aminti lui Darkus de un crab. Picioarele din fa aveau rotule articulate, dar cele din spate erau mai groase i preau rigide. Gândacul îndur inspecia, holbându-se la el fr s clipeasc. 4. Darkus nu se temuse niciodat de insecte, dar nu-i trecuse prin minte c ai putea avea una ca animal de companie. Se întreb dac unchiul Max l-ar lsa s pstreze gândacul. Era destul de interesant i îi plcuse cum se simise când Baxter sttea pe umrul lui.
– Haide. Hai s mergem jos în buctrie i s aflm ce mnânci tu, spuse biatul, luându-l în mân.
https://pxhere.com/ro/photo/770772
5. – Am sosit! se auzi vocea unchiului. – Sunt în buctrie, îi strig Darkus, luându-l pe Baxter de pe mas. – Am veti bune, strig unchiul Max când ddu buzna în camer. Am aranjat o întâlnire la muzeu. 6. Se opri din vorbit când vzu ce inea Darkus în mâini. – Ce-i asta? – E un gândac. Nu e ceva special? Unchiul Max se holb întâi la insect, apoi la Darkus. – De unde l-ai luat? – Din strad. S-a urcat pe mâna mea. Am încercat s-l las s plece, dar n-a vrut. Mi se pare c m place. 7. Darkus îi duse, protector, mâinile la piept, fiind mirat de tonul unchiului su.
132 Cltorii reale. Cltorii imaginare
III. Relecturile
a. Relectura pentru aflarea sensurilor. Ce spune textul.
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Citim despre... 4. Recitete cu rbdare paragrafele 2, 3, 11 i 27 i completeaz tabelul, pentru a afla cum arat gândacul-rinocer mascul:
Aripi Abdomen Picioare Particularitate