Ceva de Bistrita

ANEXA NR.1 LA HOTARAREA NR. _____________________A CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI BISTRITA

STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI BISTRIŢA

Bistriţa, Aprilie 2005

~ 1 ~

I EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL

I.1.Aşezarea geografică – lat/long. 47.1° N 24.5° E

Oraşul Bistriţa, municipiu - reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud este aşezat în depresiunea Bistriţa, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, la altitudinea de 358 m. În cadrul judeţului, oraşul are o poziţie central - sud - estică.Depresiunea Bistriţa aparţine Dealurilor Bistriţei, o subdiviziune a Podişului Transilvaniei şi au ca limită la N şi NV culoarul Someşului Mare, la SV Valea Dipşei până la Şirioara şi mai departe culoarul Şieului până la confluenţa cu Someşul Mare. La E limita este dată de o denivelare de câteva sute de metri faţă de Munţii Călimani şi Bârgău.Depresiunea Bistriţa se leagă la sud-vest de culoarul Şieului, închis de culmea Şieului, iar la nord - est se continuă cu culoarul depresionar Livezile - Bârgău.Culmile deluroase care străjuiesc oraşul sunt orientate pe direcţia NE - SV şi sunt reprezentate prin Dealurile Cetăţii la NV (dealul Cetăţii 680m, dealul Ruja 475m, dealul Schulerwald 469m, dealul Hebăl 546m), Mocilor (Jelnei) 607m şi Budacului 475m, la SE.

I.2 ReliefulDin cauza reliefului montan, cu vegetaţie bogată, microclimatul Bistriţei prezintă caracteristicile unei localităţi situate la o altitudine mai înaltă decât cea reală, de 350 m.

I.3 ClimaDatorită poziţiei geografice, judeţul Bistriţa – Năsăud se situează în sectorul cu climă continentală moderată, cu influenţe ale maselor de aer dinspre Oceanul Atlantic, dar şi cu pătrunderi temporare, mai ales iarna, de aer polar.În cadrul judeţului, municipiul Bistriţa are o climă temperat-continentală, cu veri relativ umede şi călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi reci.Temperatura medie anuală la Bistriţa este de 8,3 grade Celsius, maxima absolută fiind înregistrată la 16 august 1952, 37,6 grade Celsius, iar minima absolută la 18 ianuarie 1963 ( 33,8 grade Celsius).Luna cea mai rece este ianuarie, cu o medie anuală de -4,7 grade Celsius, iar cea mai caldă este iulie, media anuală fiind de 18,9 grade Celsius.Data medie de apariţie a primului îngheţ este 4 octombrie, iar a ultimului 29 aprilie, durata medie a intervalului fără îngheţ fiind de 158 de zile. Numărul mediu al zilelor de vară este de 52 (temperaturi maxime mai mari de 25 grade Celsius), iar al celor de iarnă de 33 (temperaturi maxime sub 0 grade Celsius).Vânturile dominante bat din sectorul vestic în timpul verii şi din sectorul nord-estic iarna. Media anuală a precipitaţiilor căzute este de 680 mm, luna cea mai ploioasă fiind iunie (90 mm), iar cea mai secetoasă februarie (20 mm). Durata medie a menţinerii stratului de zăpadă este de 65 zile, grosimea maximă atinsă fiind de 52 cm.

I.4 Resurse primare şi secundare

Resursele municipiului sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zonă, cât şi de capitalul antropic, realizat de agenţii economici care fiinţează pe teritoriul acestui centru urban.Dintre ele, apa şi solul sunt esenţiale pentru creşterea prezentă şi viitoare a municipiului, de existenţa lor, în cantitatea şi calitatea necesară, depinzând durabilitatea dezvoltării.Dealurile din apropierea municipiului sunt împodobite cu păşuni, fâneţe, livezi de meri, peri, cireşi, pruni, nuci şi păduri de foioase. În aceste păduri specia dominantă este gorunul la care se adaugă carpenul, frasinul, salcâmul, cireşul, lemnul câinesc, cornul, alunul, socul, etc.Prin pădurile de gorun din jurul municipiului pot fi întâlnite animale specifice zonei de deal: iepure, vulpe, cerb, căprioară, mistreţ.Sub covorul vegetal menţionat s-au format soluri brune argiloiluviale care permit practicarea pomiculturii pe mari suprafeţe.

Apa

Reţeaua hidrografică

Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, însă vulnerabilă şi limitată, un element indispensabil vieţii, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, şi un factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.

~ 2 ~

Una dintre funcţiunile de bază ale apei şi unul din elementele principale ale menţinerii echilibrului natural al mediului este cea de transport a diferitelor reziduuri şi de dizolvare a unora dintre ele. Capacitatea de regenerare a resurselor de apă este limitată şi deseori afectată datorită impurificărilor de tot felul. Municipiul Bistriţa, reşedinţa administrativă a judeţului Bistriţa-Năsăud, este şi principalul centru industrial şi urban. Municipiul este amplasat pe cursul inferior al râului Bistriţa, care îl străbate pe o lungime de 18 km. Principalii afluenţi ai acestui râu sunt: pârăul Slătiniţa, pârâul Tărpiu şi pârâul Ghinda.

Teritoriul municipiului este traversat de Râul Bistriţa Ardeleană, care îşi are izvoarele în Munţii Călimani, sub culmea Viişoara-Străcior-Bistricior-Ţuţurgău şi se varsă în Şieu la Sărăţel. Debitul mediu anual al râului este de 7,28 mc/s. În perimetrul municipiului Bistriţa, râul are ca afluenţi Ghinda (cu izvoarele în Piemontul Călimanilor) şi Valea Căstăilor (Tărpiul, cu izvoarele sub Dealul Cetăţii şi Dealul Ciuha). Debitul acestor pâraie este nesemnificativ.În partea de nord-est a municipiului, cursul râului Bistriţa a fost barat, formându-se un mic lac de acumulare pentru regularizare şi agrement.Râul Bistriţa Ardeleană traversează oraşul Bistriţa de la est către vest.Afluenţii de dreapta ai râului Bistriţa sunt Valea Slătiniţei (în cartierul Unirea), Valea Rusului (în zona Staţiei de Tratare apă) şi Valea Căstăilor (în zona M.A.T – Abator).Afluenţii de stânga sunt Valea Ghinzii şi Valea Lempeş (zona peste podul Budacului).

Resursele de apă potabilă

Râul Bistriţa reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă a populaţiei municipiului Bistriţa. Captarea se face atât din suprafaţa râului, cât şi din subteran – lunca râului Bistriţa.

Sursa de suprafaţă: priza de apă este realizată printr-un baraj deversor din beton armat, construit în anul 1910 pentru vechea centrală hidroelectrică. Barajul este prevăzut pe malul drept al râului cu două stăvilare, din care unul este acţionat electric. Pe partea dreaptă a acestuia este amplasată priza de apă.Necesarul total de apă este de 30.267 m3/zi, iar cerinţa de apă este de 35.412 m3/zi. În cursul anului 2003, la Bistriţa a fost prelevat un volum de 13.693,9 mii mc apă din cele 2 surse de alimentare: Cuşma cu un debit de 20,0 l/s.( captări de izvoare, desnisipator, conductă de aducţiune veche

OL.-150 mm ( dublată de o conductă nouă de aducţiune OL-200 mm) Cuşma Bistriţa, şi rezervoare de înmagazinare a apei, cu un volum total de 1.300 mc, în zona Drumul Ghinzii din Bistriţa, din care două rezervoare de 300 mc şi un rezervor de 700 mc.

Suprafaţă râu Bistriţa, prin intermediul unei staţii de tratare complexe cu o capacitate de 1.300 l/s, amplasată în amonte de municipiul Bistriţa, în partea de est a oraşului, pe malul drept al râului Bistriţa Ardeleană.

Există o rezervă de apă subterană având un debit de cca. 60 l/s care poate fi folosită prin captări cu drenuri pe malul stâng al râului Bistriţa Ardeleană, în amonte de oraş. Datorită colmatărilor în timp a acestei surse, ea a fost trecută în conservare, nefiind folosită în prezent.

Resurse de ape minerale

Apele minerale sunt o resursă naturală importantă, de cele mai multe ori însă insuficient pusă în valoare. În zona municipiului Bistriţa sunt de menţionat apele sărate de la Slătiniţa şi apele stufoase de la Viişoara. Amplasamentul fostelor băi se află astăzi pe teritoriul administrativ al comunei Feldru, dar accesul principal se face din Slătiniţa ( 2 km ). La 1 km de localitatea Viişoara, la poalele sudice ale dealului Corhana, există urmele unei fântâni cu apă sulfuroasă şi trei izvoare sulfuroase cu debite reduse din cauza obturării canalelor de ieşire la suprafaţă. Apa sulfuroasă de aici este singura de acest fel din judeţul Bistriţa- Năsăud.

Resursele de sol şi potenţialul productiv al acestora

Datorită amplasării sale într-o zonă de interferenţă geomorfologică, pantele versanţilor au valori diferite. Panta generală are între 6-8 0, iar tuosa Bistriţei şi Şieului au o pantă cuprinsă între 1-3 0 bine dezvoltată şi fragmentată de mai multe văi colectate de cele două râuri. Solurile s-au format pe depozite de argile, nisipuri şi aluvocoluviale. Nivelul pânzei de apă freatică diferă în funcţie de relief şi de strategie. Pe versanţi, apa freatică se află la adâncime mai mare de 10

~ 3 ~

m. La poalele versanţilor şi pe terase apa freatică se află la 2-5 m, iar pe lunca Bistriţei şi a Şieului la adâncimea de 1,5 - 2 m. Printr-o acţiune permanentă şi sistematică, factorii naturali au contribuit la formarea următoarelor tipuri de sol :

- sol brun argiloiluvial pseudogleizat

- sol brun luvic pseudogleizat moderat - luvisol albic pseudogleiyat moderat- sol negru clinohidromorf- erodisol argiloiluvial pseudogleizat moderat- sol aluviol tipic

Teritoriul agricol al municipiului Bistriţa se află într-o diversitate de stări calitative, existând terenuri cu fertilitate ce se încadrează în categoriile IV-V .

Încadrarea terenurilor agricole din municipiul Bistriţa pe zone de fertilitate şi favorabilitate pe localităţi componente :

Localizare Grad de fertilitateBistriţa IVGhinda VSărata IVSigmir VSlătiniţa VUnirea IVViişoara IV

Factori degenerativi ai soluluiDatorită aşezării sale la interferenţa unor structuri geomorfologice diferite, cu o largă

diversitate a formelor de relief, perimetrul municipiului Bistriţa este puternic afectat de toate categoriile de factori degenerativi ai solului. În funcţie de grupele de soluri, există procente ridicate de aciditate sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune, alunecări şi ravene.

Această situaţie presupune reevaluarea tuturor proiectelor de limitare a efectelor negative produse de factorii degenerativi ai solului.

Spaţiile verzi

Spaţiile verzi din municipiul Bistriţa se întind pe o suprafaţă totală de 54,450 ha, distribuită astfel:- Parcuri, scuaruri, peluze, plantaţii florale 109.838 mp- Spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe 353.306 mp- Spaţii verzi în zona industrială 81.378 mpUnui bistriţean, îi revine, în medie, circa jumătate din spaţiul verde acceptat de normele internaţionale (aproximativ 6,7 mp/locuitor, faţă de 12 mp/locuitor, cât este limita acceptată la nivel internaţional), la care se adaugă şi 386,29 mp pădure /locuitor .În această suprafaţă este inclus Parcul Municipal amenajat în anul 1900 în partea central-sud-estică a burgului, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi. El a fost integrat armonios în peisajul urban, îmbinând elementele arhitecturale (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii, vilele din zonă), cu elementele naturale (Râul Bistriţa, Pădurea Codrişor). După 1952 parcul a suferit modificări prin adăugarea de alei noi şi mobilier urban.În prezent, Parcul Municipal se întinde pe 7 ha, din care 4 ha reprezintă spaţiile verzi şi 3 ha aleile. Suprafaţa spaţiilor verzi se împarte în 76 de parcele de diferite mărimi şi totalizează 1.487 arbori şi 352 arbuşti.Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi 4.770 arbori de aliniament, speciile dominante fiind Acer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%).În zonele cu plantaţii florale se folosesc anual cca. 220.000 plante anuale şi bienale.

Vegetaţia forestieră

Municipiul Bistriţa şi localităţile sale componente beneficiază de o însemnată suprafaţă de pădure, ce contribuie la modificarea sensibilă a climatului, primenind aerul şi asigurându-i o compoziţie normală, îndulcind extremele de temperatură, mărind umiditatea, frânând viteza vânturilor, favorizând depunerea zăpezii şi reducând evaporarea. Suprafaţa forestieră este de 3.112 ha amplasată în jurul municipiului Bistriţa şi localităţile componente după cum urmează:

~ 4 ~

Bistriţa - 1.132 haSărata 42 haGhinda 551 haUnirea 548 haViişoaa 410 haSigmir 243 haSlătiniţa 186 ha

Întreaga suprafaţă de pădure este răspândită uniform şi fără a fi intercalată cu alte păduri proprietate, motiv pentru care o dată cu punerea în posesie a acestor terenuri s-a putut prelua şi personalul (pădurari), ce asigură paza şi întreţinerea lor.Geografic, fondul forestier proprietate publică a municipiului este situat în sectorul median al dealurilor Bistriţei.Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile din U.B. I Bistriţa sunt situate în etajul de gorunete, făgete şi goreuneto-făgete.Limitele U.B. sunt naturale (culmi şi ape) şi artificiale, învecinându-se la nord cu Ocolul Silvic Valea Şieului şi U.B. II Livezile, la est Composesoratul Cuşma, la sud şi vest Ocolul Silvic Valea Şieului. Fondul forestier este împărţit în 28 trupuri (bazinete) de pădure.Corespunzător obiectivelor social economice şi ecologice s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească aceste păduri. Ca urmare, arboretele au fost încadrate în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, după cum urmează:Grupa I:1.1 A – pădurile situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor de apă potabilă - 2,3 ha1.2 A – pădurile situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe ternuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 350 – 76,4 ha; 1.2 H – pădurile situate pe terenuri alunecătoare – 0,7 ha;1.4 B – pădurile din jurul municipiului Bistriţa – 1.358.3 ha;1.4 J – pădurile de interes cinegetic deosebit, stabilite de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale – 371 ha;1.4 K –pădurile care protejează obiective speciale, stabilite de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale – 17,9 ha ;1,5 H – pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării genofondului forestier, cuprinse în catalogul rezervaţiilor de seminţe – 127,8 ha;Grupa a II-a:2.1 B – pădurile destinate să producă, în principal arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea – 1.008,9 ha;2.1 C – pădurile destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări – 141,6 ha;TOTAL U.B. : 3.104,9 ha În urma cartărilor staţionale au fost identificate 4 clase de sol, cu 9 tipuri şi subtipuri de sol. Cele mai răspândite tipuri de sol sunt:- brun luvic pseudogleizat – 26%- brun eumezobazic – 25%- brun luvic tipic – 23%- brun argiloiluvial tipic – 13%Au fost identificate 10 tipuri de staţiune şi 17 tipuri de pădure.Din punct de vedere al bonităţii, pe 32% din suprafaţa unităţii se găsesc staţiuni de bonitate superioară şi pe 68% din suprafaţă staţiuni de bonitate mijlocie.Situaţia fondului forestier pe categorii de folosinţă:Fond Forestier total - 3.136,6 haTerenuri acoperite cu pădure - 3.104,9 haTerenuri care servesc nevoilor de producţie silvică - 7,7 haTerenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră - 19,3 haTerenuri neproductive - 4,6 haOcupaţii şi litigii - 0,1 haIndicele de utilizare a fondului forestier este de 99,0%; 0,9% reprezintă terenuri afectate gospodăririi silvice, iar 0,1% terenuri neproductive.

Principalele caracteristici ale fondului forestier din U.B. I Bistriţa:Compoziţia : 43% GO; 28%CA; 13%FA; 6%MO; 4%ST; 2%DT; 3%DM; 1%DRClasa de producţie: 3,0Consistenţa: 0,78Creşterea curentă: 5,0 (mc/an/ha)

~ 5 ~

Volum mediu: 232 ( mc/ha)Volum total (mc) 720.425

Structura posibilităţii pădurii (produse principale, conservare, produse secundare, tăieri de igienă):- Produse principale.................8.500 mc/an- Tăieri de conservare................... 96 mc/an- Produse secundare...............1.446 mc/an- Tăieri de igienă..........................100 mc/anVolum Total pe Unitatea de Bază - 10.142 mc/an

Unitatea de Bază I Bistriţa face parte din fondurile de vânătoare 210 Dumitra; 22 Poieni; 23 Cuşma; 24 Simioneşti. Vînatul principal este mistreţul şi căpriorul iar cel secundar cerbul carpatin. La acestea se adăugă speciile de răpitoare: lupul, jderul, vulpea, pisica sălbatică . Se menţionează prezenţa în faună a cocoşului de munte. Fondurile de vânătoare se încadrează în categoria a II-a de bonitate pentru speciile menţionate.Instalaţiile de transport au o lungime de 41,5 km, din care drumuri publice 29,2 km şi drumuri forestiere 12,3 km. Acestea asigură accesibilitatea fondului forestier în proporţie de 100%.Prin programul de amenajare a fondului forestier proprietate a municipiului Bistriţa, în următorii 10 ani, se are în vedere crearea a trei zone de agrement pentru cetăţenii municipiului şi localităţilor componente, respectiv „Pădurea Schulerwald”, „Pădurea Codrişor” şi „Zona de agrement Slătiniţa”.

Resursele minerale

Argila comună

Pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, resursa minerală aflată în exploatare este argila comună, ce se găseşte în zona Podului Jelnei, în Pădurea Schifferberg, cu o rezervă omologată în 1971 de 11.950.000 tone. Amplasamentul acesteia, mult prea aproape de oraş şi într-o zonă cu manifestări de instabilitate şi alunecări de teren, nu va permite în viitor dezvoltarea activităţii.

Există însă un alt zăcământ de argilă comună situat pe Valea Căstăilor, cu rezervă omologată în 1977 de 10.968.000 tone.În Bistriţa mai există şi un zăcământ de nămol sărat cu rezervă neomologată.

TUF vulcanic

Dintre substanţele minerale utile, nemetalifere sunt prezentate pe teritoriul municipiului Bistriţa, tufurile vulcanice (Ghinda şi Viişoara).

Resurse alimentare

Municipiul Bistriţa poate asigura aprovizionarea populaţiei prin producţia de carne, lapte şi ouă, majoritatea societăţilor cu profil alimentar având centrele de tăiere (abatoare) şi prelucrare pe teritoriul oraşului, iar pe cele de achiziţie în imediata vecinătate a acestuia, la cel mult 20-30 km distanţă. De asemenea, producerea făinii şi a pâinii se face prin unităţi specializate aflate pe raza municipiului, materia primă, grâul fiind cultivată şi produsă în cantităţi suficiente în zonele limitrofe. În ceea ce priveşte restul vegetalelor ( legume şi fructe), suprafeţele cultivate nu asigură o producţie suficientă întregii populaţii a oraşului, pieţele fiind aprovizionate din alte surse decât cele locale.În Bistriţa există următoarele capacităţi de prelucrare a producţiei agricole :

- 22 unităţi de panificaţie cu o capacitate totală de prelucrare de cca 38 to/24 h- 4 unităţi de prelucrarea laptelui cu o capacitate de prelucrare de 38 000 l/24 h- 10 unităţi de abatorizare şi fabricarea preparatelor din carne, cu o capacitate de lucru de

cca 5600 to/an la abatorizare şi 950 to/an la preparate din carne.- 2 unităţi de prelucrarea legumelor şi fructelor cu o capacitate de prelucrare de conserve

legume, fructe de 840 to/an.La acestea se adaugă unităţi de stocare, păstrare sau prelucrare a producţiei agricole.

1.5.Calitatea factorilor de mediu

AERReţeaua de monitoring a poluării de impact în municipiul Bistriţa cuprinde:

~ 6 ~

1) 4 puncte pentru măsurarea concentraţiilor medii de lungă durată (24 h) cu frecvenţa zilnică, pentru indicatorii NH3, NO2, SO2. Aceste patru puncte fixe sunt:S.C. IPROEB S.A. situat în zona industrială, S.C. URBANA S.A. respectiv zona SV municipiu, Staţia de tratare RAJA AQUABIS Bistriţa, Sediul A.P.M. 2) 2 puncte de prelevare pentru monitorizarea pulberilor în suspensie, prin determinări de lungă durată (24 ore) cu frecvenţa săptămânală, respectiv :Sediu APM şi SC MEFIL SA.3) 1 punct de prelevare pentru pulberile PM10, care sunt pulberi în suspensie cu diametru aerodinamic de 10 microni, la sediul Primăriei Municipiului Bistriţa. 4) 4 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile, prin determinări lunare, respectiv : Sediul APM, Staţia Meteorologică, Zona SV Bistriţa şi SC MEFIL SA.

a. Apele de precipitatii

Apele de precipitatii se recolteaza in municipiul Bistrita din doua puncte: depozitul AQUABIS si Sediul APM Bistrita. Colectarea si analiza precipitatiilor se efectueaza saptamanal. In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile medii obtinute la monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apelor din precipitatii in 2007:

Puncte prelevar

e

anul 2007

Cantit preci

ppH Alc NH4

+ NO2-

NO3- Ca2

+ SO42- Cl- Rez

. fixCon

d

l/mpunit pH

mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mS

Sediu

SUMA239.2

5

medie7.57

0.330.53

80.01 0 6 7.6

11.33

70 93

min6.54

0.10.00

60 0 3 3 7 17 22

max8.39

1.7 1.86 0.08 0 10 14 18 125 167

nr.det.

38 38 38 35 32 32 35 32 36 38 38

RAJA

SUMA252.9

5

medie7.51

0.363

0.637

0 0 4.91 7.23 12.3 73 97

max12

8.03

1 1.36 0.09 0 11 15 17 108 144

min0.25

6.52

0.020.00

50 0 3 2 7 11 14

nr.det.

38 39 37 35 32 32 34 33 36 38 38

Nu s-a constatat aparitia de ploi acide in anul 2007.

b. Concentratii ale dioxidului de sulf

In anul 2007 s-au efectuat in municipiul Bistrita 1407 determinari ale indicatorului SO2, conform tabelului de mai jos:

ANUL 2007

Indicatorul SO2, probe 24 h

Punctele de prelevare

SC URBANA SC IPROEB Sediu APMZona hotel

DIANANr. determinari 344 352 356 355Val.max. (µg/mc) inregistrata 22.1 161.2 21.6 11.3

~ 7 ~

Nr.depasiri val.lim zilnica 0 1 0 0Nr.depasiri prag superior 0 1 0 0Nr.depasiri prag inferior 0 1 0 0Conc.medie anuala (µg/mc) 1.2735 2.8749 1.6021 0.9240Valoare Medie anuala pe municipiul Bistrita (µg/mc)

1.6691

Nr total prelevari 1407

S-a inregistrat o singura depasire a valorii limita zilnica pentru protectia sanatatii (125 µg/mc), ale valorilor pragului superior de evaluare (75 µg/mc) si pragului inferior de evaluare (50 µg/mc), asa cum sunt ele impuse prin Ord. 592/2006. Concentratia medie anuala pentru indicatorul bioxid de sulf este in 2007 de 1,669 µg/mc, incadrandu-se sub valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane care este de 46,7 µg/mc.

In graficul de mai jos este prezentata evolutia indicatorului bioxid de sulf, in municipiul Bistrita

c. Concentratii ale dioxidului de azot si oxizilor de azot

In municipiul Bistrita, dioxidul de azot se monitorizeaza prin probe zilnice, de lunga durata (24 ore) in patru puncte fixe, conform tabelului:

ANUL 2007

Indicatorul NO2, probe 24 h



DIANANr. determinari 348 356 360 360Val.max. (µg/mc) inregistrata 32.6 99.9 34.3 26.8Nr.depasiri val.lim zilnica 0 0 0 0Conc.medie anuala (µg/mc) 8.4336 13.9485 6.1646 5.3986Valoare Medie anuala pe municipiu Bistrita (µg/mc)

8.4714


Au fost efectuate 1425 de determinari. Nu s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxim admise de STAS 12574/1987 pentru probele de lunga durata.Concentratia medie anuala pentru indicatorul bioxid de azot a fost in 2007 de 8,471 µg/mc incadrandu-se atat sub valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane cu marja de toleranta (46,7 µg/mc) cat si sub valoarea limita fara marja de toleranta ( 40 µg/mc), conform Ordinul 592/2002.

~ 8 ~

In graficul din figura de mai jos se poate vedea evolutia concentratiei medii de dioxid de azot in perioada 1999-2007.

d. Concentratii ale amoniaculuiAmoniacul se monitorizeaza prin probe zilnice, de lunga durata (24 ore) in patru puncte fixe din

municipiul Bistrita. Datele privind monitorizarea sunt redate in tabelul de mai jos.

ANUL 2007

Indicatorul NH3, probe de 24h(conf. STAS 12574/1987)



DIANANr. determinari 351 353 363 363

Val.max. (µg/mc) 122.1 239.2 91.2 98.6Nr.depasiri val.lim zilnica 6 5 0 0

Conc.medie anuala (µg/mc) 32.0008 27.2289 18.6343 27.8884Valoare Medie anuala pe municipiu

Bistrita26.3859


A fost efectuat un numar de 1430 de determinari. S-au inregistrat 11 depasiri ale concentratiei zilnice maxim admise care, conform STAS 12574/1987, este de 100 µg/mc pentru probele de lunga durata. Dintre acestea, 6 depasiri s-au inregistrat in punctul de prelevare SC URBANA SA si 5 depasiri in punctul de prelevare din zona industriala SC IPROEB SA.Concentratia medie anuala a amoniacului a fost in anul 2007 de 26,3859 µg/mc, mai mica fata de anul anterior.

~ 9 ~

e. Pulberi in suspensie (PM10 SI PM2,5)In anul 2007 s-a monitorizat fractiunea de pulberi in suspensie PM10 in punctul de prelevare de

la sediul APM. S-au efectuat 313 prelevari, adica o captura de date de 86,9% ceea ce nu respecta obiectivul de calitate a datelor conform cerintelor din Ordinul nr. 592/2002.

Din numarul total de prelevari s-au inregistrat 18 depasiri ale valorii limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (VL=50 µg/mc), frecventa depasirilor fiind de 5,75%.

Concentratia medie anuala in anul 2007 este de 26,4984 µg PM10/mc aer, situandu-se sub valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (40 µg/mc) dar peste valoare pragului superior la media anuala (14 µg/mc).

Valorile indicatorului PM 10, municipiul Bistrita, anul 2007

µg/mc

Valoarea limita zilnica admisa 50 Nr. de prelevari de 24 ore 313Nr.depasiri ale valorii limita zilnice 18Valoarea limita anuala admisa 40Media gravimetrica anuala 26.4984

f. Pulberi sedimentabile In anul 2007 au fost efectuate determinări lunare in 4 puncte din municipiu. Din cele 48 de

determinări nu a fost înregistrată nici o depăşire:

punct prelevare tip poluantnr.

determ.

concentratia frecventa depasirilor VL sau CMA (%)anuala UM

BISTRITA pulberi sedimentabile

4.0431 g/mp/luna

sediul APM pulberi sedimentabile 12 3.2334 g/mp/luna 0SC MEFIL SA pulberi sedimentabile 12 6.1629 g/mp/luna 0

SV-ul municipiului (casa)

pulberi sedimentabile 12 4.3646 g/mp/luna 0

statia meteorologica

pulberi sedimentabile 12 2.4115 g/mp/luna 0

g. Concentratii ale metalelor grele

~ 10 ~

In cadrul monitorizarii calitati aerului, laboratorul APM Bistrita-Nasaud determina concentratia metalelor plumb, cadmiu, crom, zinc si cupru din pulberile PM10. Datele sintetice privind aceste determinari sunt prezentate in tabelul urmator.

Metale din PM 10 Anul 2007

Punct prelevare:BISTRITA

sediul APM

µg/mc nr. determinari

PlumbValoarea limita anuala admisa 0,5Media anuala la Pb 0.01347 256 CadmiuCMA 0,02Valoarea medie anuala 0.001367 267 CromValoarea medie anuala 0.055993 230 ZincValoarea medie anuala 0.023517 259 CupruValoarea medie anuala 0.014204 267

APĂCalitatea apei potabile

În conformitate cu Legea 458/8.07.2002, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud asigură supravegherea, inspecţia şi monitorizarea calităţii apei potabile. Supravegherea apei potabile se face prin prelevarea şi analiza probelor de apă din reţeaua de distribuţie, de două ori pe săptămână în 8 puncte de recoltare amplasate dispersat pe raza municipiului, şi zilnic in punctul de recoltare DSP. Pentru a aprecia că o apă este sigură, numărul probelor anuale care prezintă abateri calitative trebuie să fie sub 5% din totalul probelor analizate.

Analize/an 2001 2002 2003Total analize(probe) 1.806 1.729 1. 478Total parametri analizaţi 11.581 11.086 8. 958Depăşiri chimic 80 44 66Depăşiri bacteriologic 23 21 4

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2001 2002 2003

Situatia pe ultimii 3 ani a probelor de apa analizate

Depasiribacteriologic

Depasiri chimic

Totalanalize(probe)

În concluzie, apa furnizată prin reţeaua de distribuţie a municipiului Bistriţa apare ca sigură. De altfel, nu s-a înregistrat nici o epidemie hidrică în anii mentionaţi.

Calitatea apei râului Bistriţa

Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate în scopul potabilizării, pe teritoriul municipiului Bistriţa, în cursul anului 2003, s-au organizat campanii lunare de recoltare a probelor de apă în secţiunea priza Bistriţa.

~ 11 ~

Determinările de laborator au cuprins analize fizico-chimice şi microbiologice. Prelucrarea datelor s-a făcut în conformitate cu prevederile “Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare” şi a “Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă”, aprobate prin H.G. 100/07.02.2002.

În urma interpretării datelor furnizate de campaniile lunare efectuate în secţiunea de potabilizare – priza Bistriţa, au rezultat următoarele:

Calitatea apei în această secţiune se încadrează din punct de vedere fizico-chimic în categoria A2, încadrare determinată în principal de valorile înregistrate de indicatorul amoniu. S-au înregistrat depăşiri faţă de categoria A1 şi pentru indicatorii: suspensii (ianuarie, martie - 2 recoltări), CCO-Cr (martie - 3 recoltări, aprilie, iulie şi octombrie), CBO5 (octombrie) şi mangan (ianuarie).În ceea ce priveşte indicatorii microbiologici s-au evidenţiat următoarele aspecte:- Din punct de vedere al coliformilor totali la recoltările din lunile martie, aprilie octombrie şi noiembrie s-au înregistrat valori care încadrează apa în categoria A2 (542-4.900 coli/100 ml). La campaniile din lunile mai, iunie, iulie, august, septembrie şi decembrie valorile acestora a încadrat secţiunea în categoria A3 ( 5.420-16.090 coli/100 ml).- În toate campaniile de recoltare, valorile înregistrate pentru coliformi fecali, streptococi fecali şi salmonela încadrează cursul de apă în categoria A1.

Fluxul lent şi Fluxul informaţional rapid zilnic şi săptămânal, componentă a fluxului rapid din cadrul Monitoringului Naţional a Calităţii Apelor, ce asigură supravegherea operativă a calităţii apelor curgătoare de suprafaţă sub aspectul efectului imediat al impactului produs de poluările importante a fost efectuat în secţiunea: râul Bistriţa la Sărata .

Datele furnizate au scos în evidenţă situaţii în care au fost deversate ape insuficient epurate, atât de către agenţii economici industriali, cât şi de unităţile de gospodărie comunală.Faţă de prevederile “Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă” aprobat prin Ordinul nr. 1146/10.12.2002 referitoare la apele de suprafaţă s-au înregistrat următoarele situaţii: Secţiunea Sărata: Valoarea minimă înregistrată pentru indicatorul CCO-Mn a fost 2,8 mg/l, iar cea maximă 11 mg/l. În lunile aprilie şi iulie s-a înregistrat depăşirea valorii indicatorului CCO-Mn-11 mg/l faţă de categoria a II-a de calitate (obiectiv de referinţă-10 mg/l) datorită fenomenelor hidrometeorologice aferente respectivelor perioade. În ceea ce priveşte indicatorul N- NH4

+ , valoarea minimă înregistrată a fost 0,54 mg N/l, iar cea maximă 10,66 mg N/l. Depăşirea în permanenţă a valorii acestui indicator faţă de categoria a II-a de calitate (obiectiv de referinţă– 0,3 mg N/l) se datorează aportului de ape uzate insuficient epurate evacuate de RAJA “AQUABIS” BN, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare.

Apele din precipitaţii se prelevează în 2 puncte din municipiul Bistriţa, cu frecvenţa săptămânală, respectiv la : sediul APM şi depozitul RAJA AQUABISIndicatorii determinati sunt pH, cloruri, sulfati, calciu, amoniu, azotiti, azotati, alcalinitate, conductivitate. In anii 2001-2003 s-au inregistrat patru cazuri de precipitatii cu pH usor acid (pH=6,37 in noiembrie 2001 ; pH=6,38 in decembrie 2001 ; pH= 6,42 martie 2002).

SOLMonitorizarea calităţii solului se efectuează de către APM Bistriţa-Năsăud şi urmăreşte cu predilecţie calitatea solurilor din zone cu potenţial de poluare ridicat. Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud, prin laboratorul propriu, a efectuat in cursul anului 2007 analize ale pH-ului si metalelor din sol, conform tabelului de mai jos:

Valorile medii ale indicatorilor monitorizati pentru factorul de mediu SOL (mg/kg sol uscat),

Municipiul Bistrita, anul 2007

punct prelevar

e

BIS

TR

ITA

-

limit

a H

AL

DA

D

E Z

GU

RA

BIS

TR

ITA

-

limit

a R

AM

PA

D

ES

EU

RI

ME

NA

JER

E

BIS

TR

ITA

-

ZO

NA

IN

DU

ST

RIA

LA

VALORI DE REFERINTA conf. Ord.756/1997

Val

ori

n

orm

ale

folosinta mai putin sensibila

~ 12 ~

indicatorul Pra

g d

e al

ert

a

Pra

g d

e in

terv

enti

e

suprafata

pH 7.7 7.760 7.005

Zn 41.575 29.000 30.031 100 700 1,500Cu 8.1813 19.845 7.213 20 250 500Pb 97.531 34.725 45.225 20 250 1,000Cd 0.05 0.230 0.056 1 5 10Cr 1.9938 5.188 1.708 30 300 600

adancime pH 7.785 7.696 6.915 Zn 126.46 92.380 30.150 100 700 1,500Cu 10.475 58.325 12.050 20 250 500Pb 33.044 104.730 36.769 20 250 1,000Cd 0.15 0.320 0.094 1 5 10Cr 4.2813 1.981 2.933 30 300 600

nr. prelevari 4 5 4

Se constata ca s-au inregistrat depasiri ale valorilor normale la prelevarile de sol de suprafata la indicatorul Pb in toate cele 3 puncte de prelevare. In ceea ce priveste prelevarile de adancime s-au inregistrat depasiri ale valorilor normale la indicatorul Zn, la limita haldei de zgura, la Cu la limita rampei de deseuri menajere si la indicatorul Pb in toate cele 3 puncte de prelevare.

In cursul anului 2007 a fost monitorizat solul in zona podului Budac, categoria de folosinta sensibila, toti indicatorii monitorizati incadrandu-se in valorile normale.

In cursul anului 2006, s-au efectuat o serie de analize ale solului. Rezultatele acestor analize sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos

Puncte de prelevare Nr. prelevari/anul 2006Tipuri de folosinta sensibile:Bistrita – zona rezidentiala podul Budacului 3Tipuri de folosinta mai putin sensibila:Bistrita - limita haldei de zgura ARIO 4Bistrita – limita rampei de deseuri menajere 4Bistrita – zona industriala 4Puncte de prelevare deseuri:Bistrita – rampa de deseuri menajere 2Bistrita – halda de zgura ARIO 3

Valorile medii ale indicatorilor monitorizati pentru factorul de mediu SOL (mg/kg sol uscat), in municipiul Bistrita, anul 2006

~ 13 ~

ind

ica

toru

l / p

un

ct p

rele

vare

BIS

TR

ITA

- li

mit

a H

AL

DA

D

E Z

GU

RA

BIS

TR

ITA

- li

mit

a R

AM

PA

D

ES

EU

RI M

EN

AJ

ER

E

BIS

TR

ITA

- Z

ON

A

IND

US

TR

IAL

A

BIS

TR

ITA

- P

OD

UL

B

UD

AC

UL

UI

VALORI DE REFERINTA conf. Ord.756/1997

Val

orI

no

rmal

e Prag de alerta

Prag de interventie

folo

sin

ta

sen

sib

ila

folo

sin

ta m

ai

pu

tin

folo

sin

ta

sen

sib

ila

folo

sin

ta m

ai

pu

tin

se

ns

ibila

suprafata

pH 8,02 7,09 7,71 7,69 Zn 68,93 93,77 64,23 38,87 100 300 700 600 1.500Cu 12,10 29,16 15,17 14,71 20 100 250 200 500Pb 12,50 41,32 19,93 4,05 20 50 250 100 1.000Cd 0,63 0,25 1,06 0,17 1 3 5 5 10Cr 9,13 7,56 7,94 25,33 30 100 300 300 600

adancime pH 8,10 7,24 7,79 7,74 Zn 67,22 53,60 53,77 43,81 100 300 700 600 1.500Cu 6,74 34,24 9,47 19,78 20 100 250 200 500Pb 3,71 15,33 30,07 3,47 20 50 250 100 1.000Cd 1,25 0,13 1,56 1,42 1 3 5 5 10Cr 9,81 22,56 14,81 20,75 30 100 300 300 600

Din interpretarea datelor se constata ca la nivelul municipiului Bistrita, in cursul anului 2006 nu au fost inregistrate depasiri ale valorilor normale.

In anul 2005 monitorizarea solului din judet s-a realizat prin prelevarea de probe lunare si/sau bilunare (in lunile cand conditiile meteorologice au permis) si determinarea indicatorilor specifici pentru sol si vegetatie in urmatoarele puncte din municipiul Bistrita :

halda de deseuri industriale a SC ARIO SA din Bistrita, doua puncte in rampa de deseuri menajere a municipiului Bistrita un punct in zona industriala Bistrita, prelevari trimestriale parcul municipiului si zona podul Budacului Bistrita, cu prelevari trimestriale la limita haldei de zgura a SC ARIO SA Bistrita un punct, prelevari trimestriale

Pentru aceste probe s-au determinat urmatorii indicatori, functie de care se stabileste calitatea solului: pH, plumb, crom, cadmiu, cupru, zinc.

Din interpretarea datelor se constata ca: valorile la plumb depasesc valoarea normala dar sunt sub valoarea pragului de alerta

in punctele de prelevare din zona industriala Bistrita si la limita haldei de zgura Bistrita, pentru prelevarile de suprafata si adancime

valorile la zinc depasesc valoarea normala in sol in punctul de prelevare de la podul Budacului , pentru prelevarile de adancime

Valori medii ale indicatorilor analizati pentru SOL in judetul BISTRITA-NASAUD - ANUL 2005

Puncte de prelevareVALORI DE REFERINTA

conf. Ord.756/1997

~ 14 ~

BIS

TR

ITA

- li

mit

a H

AL

DA

DE

ZG

UR

A

BIS

TR

ITA

- P

AR

C

OR

AS

BIS

TR

ITA

- Z

ON

A

IND

US

TR

IAL

A

BIS

TR

ITA

- P

OD

Val

orI

no

rmal

e

Pra

g d

e al

ert

a

Pra

g d

e in

terv

enti

e

Suprafata pH 7.9225 7.43 7.98 7.627 Zn 46.57 34.9 93.74 42.91 100 700 1500Cu 7.5063 16.3 11 15.13 20 250 500Pb 44.7 17.7 237.2 22.15 20 250 1000Cd 0.0688 0.12 0.175 0.167 1 5 10Cr 4.0188 2.77 3.767 3.967 30 300 600

Adancime pH 7.915 7.23 8.013 7.753 Zn 38.181 54.2 39.83 117.3 100 700 1500Cu 19.994 14.1 12.43 17.19 20 250 500Pb 44.588 14.1 117.8 17.13 20 250 1000Cd 0.2313 0.02 0.158 0.158 1 5 10Cr 6.7188 5.63 4.658 6.15 30 300 600

NIVELUL ZGOMOTULUI URBAN

Agentia Pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud a efectuat in cursul anului 2007, conform planului propriu de monitorizare, un numar de 48 determinari ale nivelului de zgomot in patru puncte in municipiul Bistrita si anume:

o Bistrita - Intersectia Piata Petru Rares: Bl. Republicii- str. Crinilor- Bl. 1 Decembrie; o Bistrita - Intersectia Decebal : Bl.Decebal- str. Cuza Voda – str. Ursului;o Bistrita - Intersectia Posta veche: Bl. Independentei- str. Garii – str. Al.Odobescu;o Bistrita - Intersectia Han : Calea Moldovei – str. Nasaudului- Bl. 1 Decembrie;

Frecventa acestor determinari este lunara, valorile limita admise pe diferite categorii tehnice de strazi sunt conform Stasului 10009/88.

Din analiza datelor, pentru perioada 2004-2006, se constata:- in anul 2004, au fost efectutate 40 de determinari, inregistrandu-se 3 depasiri;- pentru anul 2005, au fost efectuate 44 de determinari din care 2 depasiri;- in cursul anului 2006 s-au efectuat 48 de determinari ale nivelului de zgomot, neinregistrandu-se nici o depasire. Cele mai mari valori ale nivelului de zgomot pentru perioada 2004-2006, au fost

inregistrate in Intersecţia stradală Poşta Veche (Bl. Independenţei-Str. Gării-Str. Al. Odobescu-Str.Ghe. Şincai) si Intersecţia stradală Han ( Bl. Calea Moldovei-Str. Năsăudului-Bl. 1 Decembrie).

- in cursul anului 2007 s-a facut 48 determinari ale nivelului de zgomot si s-a inregistrat o singura depasire in intersectia stradala Decebal-Cuza Voda –Ursului.

De asemenea, Agentia de Protectia Mediului a mai efectuat o serie determinari la limita unor zone functionale din Bistrita (determinari efectuate la comanda agentilor economici), observandu-se ca exista unele depasiri fata de nivelul de zgomot echivalent admis prin STAS 10009/1988, cap.2. In acest caz, deoarece unele din unitatile pentru care s-au efectuat determinarile se gasesc in zona industriala, defalcarea nivelului de zgomot produs pe surse efective nu s-a putut realiza. Aceasta zona fiind relativ departe de zona locuita a orasului se poate considera ca depasirile inregistrate nu reprezinta o sursa de poluare sonora a populatiei.

ARII NATURALE PROTEJATE În municipiul Bistriţa există 2 arii protejate de interes local, care ocupă o suprafaţă totală de 6 ha şi sunt reprezentate prin:Parcul Municipal Bistriţa declarat în baza deciziei nr.58/1976 a Consiliului Judeţean şi reconfirmat prin Hotărârea nr.3/1995 are o suprafaţă de 7 ha din care 5 ha cu statut de arie protejată, aflat în

~ 15 ~

administrarea Consiliul local al municipiului Bistriţa. Parcul cuprinde numeroase specii de arbori grupaţi în parcele delimitate de alei. Dintre speciile de arbori prezente putem enumera ginkgo biloba, arborele lalea (Liriodendron tulipifera), pinul ( Pinus sylvestris), bradul argintiu (Abies alba-pectinata), teiul (Tilia sp.), castanul porcesc (Aesculum hippocastanum), molidul (Picea abies), larice (Larix decidua), tuia (Thuia orientalis) etc. Gradina dendrologică a Liceului „Liviu Rebreanu” declarată în baza deciziei nr.58/1976 a Consiliului Judetean şi reconfirmată prin Hotărârea nr.3/1995 are o suprafaţă de 8393 mp. Este administrată de Liceul Liviu Rebreanu şi face parte din categoria rezervaţiilor botanice de tip dendrologic conţinând specii valoroase ca: Liriodendron, Magnolia, Abies, Rhododendron, Sequoia, Viburnum, etc.De asemenea prin aceeaşi hotărâre au fost declaraţi ca arbori protejaţi şi două exemplare de Taxus baccata aflate în incinta Spitalului de pe B-dul Independenţei.

SURSE DE POLUARE MAJORĂ DIN MUNICIPIUL BISTRIŢA

În municipiul Bistriţa există 5 agenţi economici care intră sub incidenţa Directivei IPPC ( Directiva privind Controlul Poluarii Industriale):

- SC ARIO SA – turnatorie armături industriale din oţel şi piese turnate;

- SC ROMBAT SA –activitate de producere acumulatori, baterii şi pile electrice;

- SC TERAPLAST GP SA- productie cahle pentru teracota si caramizi;

- SC KEMWATER CHIMBIS SA productie sulfat de aluminiu ;

- DIRECŢIA DE TERMOFICARE BISTRIŢA, uzina termica.

Pentru factorul de mediu aer principalele surse de poluare sunt: instalaţiile de ardere pentru producerea energiei termice : Direcţia de Termoficare

Bistriţa, a generat în anul 2006 din activitate următoarele cantităţi de poluanţi: 14789t CO2; 5,332t CO; 0,109t SO2, 38,667t NOx; 0,639t N2O.

activităţi industriale:

- SC ARIO SA - in cursul anului 2006 a generat următoarele cantităţi de poluanţi: 1480 t CO2; 0,312 t SO2; 2,536t NOX; 11,936 t CO; 0,178 t N2O;

- SC ROMBAT SA – din activitatea desfăşurată au rezultat: 2675 t CO2 ; 0,034 t SO2 ; 2,899 t NOx ; 0,969 t CO ; 0,297 t N2O.

- SC TERAPLAST GP SA - în anul 2006 a produs următorii poluanţi: 2371t CO2 ; 1,573t SO2, ; 4,436t NOx ; 0,684 t CO ; 0,267t N2O.

- SC KEMWATER CHIMBIS SA – în cursul anului 2006 a rezultat: 7,490 t SO2 ; 5,85t NH3.

• traficul rutier - poluarea aerului se datorează stării tehnice a autovehiculelor, calităţii combustibililor şi infrastructurii rutierePoluarea apeiCaracterizarea globală a surselor de ape uzate

Principala sursă de poluare a râului Bistriţa o reprezintă apele uzate insuficient epurate evacuate de R.A.J.A. “AQUABIS “, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară pentru nutrienţi ( NH4.+ - N ). De asemenea, calitatea apei râului Bistriţa este afectată de influenţa antropică coroborată cu fondul natural, care determină depăşiri la ionii generali şi metale .

Evacuarea apelor uzate

În ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şi industriale, colectate de pe teritoriul municipiului Bistriţa prin sistemul de canalizare nu toate apele uzate generate din activităţile productive şi menajere sunt deversate în canalizare, multe dintre ele ajungând direct în emisarul natural, iar pe de altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregime suprafaţa municipiului.

Staţia de epurare este amplasată în extremitatea de sud-vest a municipiului Bistriţa, pe malul drept al râului omonim, afluent de dreapta al Şieului, afluent de stânga al Someşului Mare.

Canalizarea apelor uzate şi staţia de epurare s-au dezvoltat în două etape:

- etapa I: între anii 1970-1973, la un debit de 220l/s

- etapa II: între anii 1977-1983, la un debit de 500l/s

~ 16 ~

Canalizarea este exploatată de RAJA AQUABIS BN care preia apele uzate spre epurare în staţia veche cu capacitatea de 530 l/s şi prin staţia nouă, cu capacitatea de 500 l/s.

Staţia veche de epurare este prevăzută cu trei linii, din care primele două sunt în stare de conservare :

- două mecano-biologice: - una cu capacitatea de 110 l/s; - una cu capacitatea de 250 l/s.- una mecano-chimică cu capacitatea de 170 l/s.

Staţia nouă de epurare este prevăzută cu linie tehnologică de epurare mecano-biologică, cu capacitatea de 500 l/s.În anul 2003 unitatea a evacuat următoarele debite medii de ape uzate:

Staţia veche – 8,32 l/s; Staţia nouă – 421,95 l/s;

În anul 2003 râul Bistriţa, aval de evacuarea staţiei de epurare (cca. 9 km) s-a situat în clasa a V-a de calitate (încadrare determinată de nutrienţi: NH4

+-N=3,47 mg/l), datorită evacuării de ape uzate insuficient epurate provenite de la această unitate, S.E. nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare. Lipsa acesteia determină în continuare în secţiunea Sărata situarea valorii indicatorului NH4

+-N peste valoarea corespunzătoare categoriei a II-a de calitate (obiectiv de referinţă).Staţia de epurare Bistriţa nefiind proiectată pentru reducerea nutrienţilor din apa uzată, apa rezultată în urma procesului de epurare prezintă depăşiri la indicatorii amintiti anterior.

1.6 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR Salubrizare stradală

Suprafaţa străzilor oraşului Bistriţa este de 740 497 mp; zilnic se salubrizează o suprafaţă de 662.998 mp, care include un număr de 558 de străzi si parcarile aferente.

Salubrizarea stradală a municipiului Bistriţa este efectuată de firma privată S.C.Codrişor S.R.L. Primăria municipiului Bistriţa monitorizează cantitativ şi calitativ desfăşurarea acestei activităţi , stabilind totodată şi programul de lucru.Serviciile de salubrizare constau în:

- măturat manual străzi, transport deşeuri stradale, transport zăpadă cu tractorul pe timp de zi, activităţi efectuate de S.C.Codrişor S.R.L ;

- întreţinere curăţenie – activitate prestată de S.C.Codrişor S.R.L pe timp de iarnă, când nu se poate efectua măturatul manual ;

- stropit mecanizat, curăţat rigole prin răzuire, degajat zăpada de pe trotuare– activităţi efectuate de Primăria municipiului Bistriţa şi de S.C.Codrişor S.R.L pe bază de comandă.

În vederea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor industriale, stradale, comerciale şi menajere, precum şi pentru efectuarea salubrizării stradale, societăţile de salubrizare posedă următoarele dotări:

- SC CODRIŞOR SRL: 4 autogunoiere compactoare- SC URBANA SA: 135 containere de 4000 l, 366 eurocontainere de 1100 l, 260 pubele de 240

l, 1500 pubele de 120 l, 6 autogunoiere compactoare, 2 autotransportoare cu container, 2 tractoare cu remorcă şi 1 basculantă.

În cursul anului 2005, Primăria municipiului Bistriţa va concesiona activitatea de salubrizare stradală, precum şi cea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor menajere, în conformitate cu Ordonanţa nr. 87 din 30 august 2001, privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată de Legea nr. 139/2002.

Colectarea şi transportul deşeurilor Colectarea deşeurilor menajere, comerciale şi asimilabile acestora se realizează prin intermediul a două societăţi : S.C. Urbana S.A şi S.C.Codrişor S.R.L., după un grafic întocmit pe străzi, zone şi ore, aprobat de Primăria municipiului Bistriţa.Deşeurile comerciale şi asimilabile acestora sunt colectate de către fiecare agent economic în pubele proprii de 120 l sau 240 l, a căror ridicare este efectuată în urma încheierii unui contract de salubritate cu una din firmele amintite mai sus.Ritmicitatea ridicării este stabilită prin contract direct cu beneficiarul, în funcţie de cantitatea de deşeuri rezultate în urma activităţilor desfăşurate.Colectarea deşeurilor menajere se realizează fără o selecţie prealabilă în pubele proprii în cazul locuinţelor individuale şi în containere de 1,1 mc sau 5 mc în ansamblurile de locuinţe. Containerele sunt amplasate pe platforme gospodăreşti, special amenajate cu respectarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.536/ 1997. În oraşul Bistriţa există la data de 01.06.2004 un număr de 137 puncte gospodăreşti, din care 84 sunt deservite de S.C.Codrişor S.R.L, 36 de către S.C.Urbana S.A, 11 sunt puncte gospodăreşti comune, iar 5 sunt ghene aparţinând blocurilor dotate cu tubulatură interioară. Aceste puncte gospodăreşti sunt dotate cu 224 containere de 1,1 mc şi 4 containere de 5 mc.

~ 17 ~

În vederea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor industriale, stradale, comerciale şi menajere, precum şi pentru efectuarea salubrizării stradale, societăţile de salubrizare posedă următoarele tipuri de utilaje:

S.C.Codrişor S.R.L : 7 autogunoiere, 4 tractoare, o autobasculantă, 2 automăturători, un bulldozer mare şi unul mic, pentru rampa de deşeuri, o autocisternă, un buldoexcavator.

S.C.Urbana S.A. : 2 autocontainere, o cisternă, 2 tractoare, 3 autocompactoare, autocarosată.

Depozitarea deşeurilorÎn municipiul Bistriţa, activitatea de depozitare s-a realizat în 2006 in 2 depozite de deşeuri: SC

URBANA SA şi SC CODRIŞOR SRL. Conform prevederilor HG349/2005, depozitul Urbana şi-a încetat activitatea la finele anului 2006.

Cantitatile de deseuri depozitate in rampa in perioada 2004-2007: tone

Agent economic 2004 2005 2006 2007SC Urbana SA 28294 33566 70989 56500SC Codrisor SRL 41779 32150 8675 7257

TOTAL 70073 65716 79664 63757

Compozitia medie a deseurilor menajere (%)

Compozitia deseurilor

Hirtie, carton

%

Sticla

%

Metale

%

Plastice

%

Biodegradabile

%

Inerte%

Altele%

Total

% 5 3 4 8 55 20 5 100 %

Deşeurile industriale

~ 18 ~

Deşeurile industriale (cca 5000 tone/an) se depozitează în halda de zgură, situată în apropierea zonei industriale şi aparţinând S.C.ARIO S.A. Bistriţa.Halda de zgură are urmatoarele caracteristici : capacitate proiectată 400.000 mc, capacitate ocupată (31.12.2003) 200.000 mc, suprafaţă 4 ha, suprafaţă ocupată (31.12.2003) 2,4 ha. În acest depozit ajung în fiecare an următoarele tipuri de deşeuri: nisip uzat şi zgură, miezuri şi forme de turnare.

Reciclarea deşeurilor

Ordonanţa de urgenţă nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, aprobată prin Legea nr. 465/2001, reglementează activităţile de gestionare a grupelor de deşeuri industriale reciclabile.

Fără să existe un sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, o parte din aceste materiale (hârtie, carton, fier, acumulatori auto) se recuperează direct de la producătorii de deşeuri sau indirect prin intermediul întreprinzătorilor particulari, prin unităţi specializate. Aceste unităţi au mai multe puncte de precolectare, unde populaţia şi agenţii economici pot depune deşeurile refolosibile contra cost. Există şi un program de recuperare a hârtiei, care se desfăşoară prin intermediul şcolilor. Astfel, fiecare şcoală din municipiul Bistriţa a fost dotată cu câte un container de 1,1 mc pentru colectarea hârtiei, care apoi este valorificată prin intermediul unităţilor specializate.Faţă de anul 2000 când doar SC REMAT SA colecta de la persoane fizice şi juridice deşeuri industriale reciclabile (deşeuri metalice feroase, deşeuri de hârtii şi cartoane, deşeuri de mase plastice), începând din anul 2001 a primit avizul Primăriei municipiului Bistriţa pentru colectarea deşeurilor industriale ( conform OU nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile ) un alt agent economic, SC REDIVIVUS SRL pentru: deşeuri metalice feroase, deşeuri de hârtii cartoane, deşeuri metalice neferoase, deşeuri textile, deşeuri de mase plastice, deşeuri de sticlă.

S.C.ROMBAT S.A. a fost autorizată în anul 2002 pentru colectarea acumulatorilor uzaţi cu plumb care se predau spre recuperare la NEFERAL Bucureşti.

Altă societate autorizată, în 2003, este SC FITART PLAST SRL Bistriţa care colectează în vederea recuperării deşeuri din materiale plastice. Tot în 2003 a fost autorizată SC ALUMIL ROM INDUSTRY SRL Bucureşti, cu punct de lucru la Bistriţa, pentru desfăşurarea activităţii de colectare, depozitare, transport deşeuri de aluminiu.

Deşeuri colectate pentru valorificare: tone

2005 2006Agent Economic Plastic Hârtie/carton PET Plastic Hârtie/carton PETSC REMAT SA 997 947

SC Redivivus Prodcom SRL

1128 680

SC Ecoprimus SRL 282

SC Frattelo Pet Grup SRL

135 149 165

Agentul Economic Date De Contact Deseur i Gest ionate

SC REMAT SA Bis t r i ta , s t r . Drumul Ceta t i i n r .1A,

B is t r i ta , car t ie r Un i rea nr .284/A

Bec lean, s t r . Parcu lu i -p ia ta agroa l imentara ,te l 0263/232446

res tur i meta l i ce fe roase s i ne feroase,

veh icu le scoase d in uz , acumula tor i au to ,

deseur i de p las t i c , deseur i de har t ie s i

ambala je d in har t ie /car ton , D.E.E.E

~ 19 ~

SC REDIVIVUS SRL Bis t r i ta , s t r . Ioan Ca ian nr .4 , te l 0263/234940

res tur i meta l i ce fe roase s i ne feroase,

veh icu le scoase d in uz , acumula tor i au to ,

deseur i de p las t i c , deseur i de har t ie s i

ambala je d in har t ie /car ton , D.E.E.E

SC ROMBAT SA Bis t r i ta , s t r . Drumul Ceta t i i n r .1 , te l . 0263/238007

acumula tor i au to

SC FITART PLAST SRL Bis t r i ta , s t r . S t . O. Ios i f n r .8 , ap .32 ,

B is t r i ta , s t r . Zavoa ie f .n .te l / fax 0263/238426

Plas t ic (PVC, PP, PE, PS)

SC POLIMED COM SRL Bis t r i ta , s t r . Drumul Ceta t i i n r . 3 -5 , te l 0263/234844, fax

0263/234663

Plas t ic (PP, PE)

SC ECOPRIMUS SRL Bis t r i ta , s t r . Emi l Gar leanu nr . 2 , te l 0263/219943, fax

0263/231623

Plas t ic (PET, PS)

SC FRATTELO PETGRUP SRL

Bis t r i ta , s t r . Tanase Tudoran nr . 27 , te l 0745/699692, fax

0363/103484

Plas t ic (PET, PE, PVC)

SC FULGER-COM SRL Bis t r i ta , s t r . George Enescu nr . 4A, te l / fax 0263/233605

deseur i de har t ie s i ambala je d in har t ie /car ton

Deseuri colectate pentru valorificare: tone

AGENTUL ECONOMIC

Deseuri colectate 2007Hirtie/carton Plastic PET Acumulatori

uzatiD.E.E.E

SC REMAT SA

715 3.2

SC REDIVIVUS

SRL

397.46 12.75

SC ROMBAT SA

16000.83

SC FITART PLAST SRL

156.74

SC

390.87

~ 20 ~

ECOPRIMUS SRL

SC FRATTELO PETGRUP

SRL

161.34 235.24

SC FULGER-COM SRL

822.12

I.6 Educaţia ecologică

De ce se pune accent pe educaţie de mediu? Pentru că, în prezent, mai mult de 5.3 miliarde de oameni folosesc (abuzând deseori, cu bună ştiinţă sau fără) resursele naturale ale pământului. În fiecare colţ al lumii, omenii taie păduri, extrag minerale şi surse de energie, erodând solul de la suprafaţă, poluând aerul şi apa, creând deşeuri primejdioase şi producând o ruptură a zonelor naturale într-un ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ. Deoarece cerinţele care decurg din suprapopulare şi dezvoltare cresc, devine tot mai greu pentru oameni să-şi satisfacă nevoile şi dorinţele. Şi devine de asemenea imposibil să scape de consecinţele degradării serioase a mediului: dispariţia speciilor, extinderea deşertului, contaminarea cu pesticide, creşterea problemelor de sănătate, foametea, sărăcia şi chiar pierderea de vieţi umane. Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că, dacă acest ritm de distrugere continuă, vom fi martorii distrugerii treptate chiar a sistemelor care sprijină viaţa pe pământ.

Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele de mediu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.

Copiii sunt un public important pentru educaţia mediului deoarece sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor. Şi în unele cazuri copiii îşi pot influenţa părinţii şi alţi membri ai comunităţii. Educatorii şi toţi cei care lucrează în şcoli şi cu elevi pot avea un impact deosebit, de la creşterea conştientizării şi cunoaşterii până la formarea de atitudini şi proiecte active în numele educaţiei mediului. Este important să recunoaştem că nu este doar o singură cale corectă de a „face” educaţie de mediu.

În municipiul Bistriţa procupările privind educaţia ecologică se reflectă în acţiunile întreprinse de autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale. Astfel sunt marcate prin diverse acţiuni evenimentele din calendarul ecologic, cum ar fi : Ziua Mondială a Apei, Luna Pădurii, Ziua Pământului, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Mondială “O zi fără autotursm”.

În municipiul Bistriţa funcţionează de la sfârşitul anului 2003 un Centru de Informare şi Educaţie Ecologică în care se desfăşoară un Program de educaţie ecologică adresat elevilor ciclului primar. În cadrul acestui centru sunt puse la dispoziţie informaţii privind starea factorilor de mediu, legislaţia locală, naţională şi europeană din domeniul mediului.

De asemenea, de la 1 septembrie 2008, in municipiul Bistrita se deruleaza proiectul « ECO-TRIERE », proiect al carui obiectiv il constituie constientizarea fiecarui cetatean de a actiona in directia colectarii selective a deseurilor, ca masura de reducere a gradului de poluare a mediului, in contextul responsabilitatilor ce revin administratiei publice locale cu privire la gestionarea deseurilor municipale.

Prin acest proiect, se doreste educarea tinerei generatii in spiritul respectarii si ocrotirii naturii prin includerea in programele de educatie ecologica de la Centru de Informare şi Educaţie Ecologică a unor noi cursuri cu privire la colectarea selectiva a deseurilor, stimularea copiilor in exprimarea crestivitatii prin participarea la diferite actiuni, concursuri cu tematica referitoare la colectarea selectiva a deseurilor, expunerea necesitatii cunoasterii principalelor surse de poluare a mediului inconjurator, precum si a metodelor de diminuare sau stopare a poluarii, realizarea de campanii privind colecatrea deseurilor de echipamente electronice si electrice si nu in ultimul rand, prezentarea factorilor de mediu si cunoasterea rolului pe care fiecare factor de mediu il are asupra mediului inconjurator si tratarea in mod egal a fiecarui factor de mediu.

~ 21 ~

ANALIZA SWOT – CAPITAL NATURAL

Factori pozitivi Factori negativi Factori interni

Puncte tari :

Tendinţă pozitivă de scădere a gradului de poluare a aerului.

Folosirea gazelor naturale în detrimentul combustibililor tradiţionali care sunt mai poluanţi.

Sistem de certificare a calităţii ISO 14001 SC Rombat SA, producător de baterii auto.

Râul Bistriţa se încadrează în categoria I a de calitate conf. STAS 4706/1988 sau categ. A2 conf. HG 100/2002 , în secţiunea de potabilizare.

Capacitatea surselor de apă depăşeşte necesarul actual al municipiului, Râul Bistriţa şi asigurând acest necesar fiind utilizat şi ca sursă de apă potabilă

Suprafaţa mare de vegetaţie forestieră situată în jurul municipiului Bistriţa.

Existenţa pe teritoriul municipiului Bistriţa a două arii naturale protejate şi a unor arbori, monumente ale naturii, care îndeplinesc multiple funcţii: estetice, recreative, sanogene, etc.

Existenţa unei colecţiii dendrologice cu specii valoroase care reprezintă un excelent material didactic pentru elevi.

Existenţa în cadrul primăriei a unui serviciu public specializat cu personal calificat şi dotare corespunzătoare

Puncte slabe:

Funcţionarea unor companii poluatoare cu sisteme de reţinere ineficiente.

Degradarea calităţii aerului, datorită stării infrastructurii edilitare, stării tehnice a autovehiculelor, calităţii combustibilului şi salubrizării ineficiente.

Râul Bistriţa, aval de evacuarea staţiei de epurare se încadrează pe o porţiune de aproximativ 9 km în categoria a V-a de calitate datorită depăşirilor la nutrienţi.

Lipsa reţelelor de preluare a apelor uzate în unele zone ale oraşului unde există retele de alimentare cu apă.

Insuficiente dotări edilitare publice : surse stradale de apă potabilă, grupuri sanitare.

Suprafaţa insuficientă a spaţiilor verzi in raport cu nr. de locuitori.

Suprafaţa limitată şi lipsa amenajărilor utilitare şi estetice a Parcului municipal.

Administrarea deficitară a spaţiilor verzi aferente blocurilor de locuinţe.

Salubrizarea ineficientă a arterelor de circulaţie datorită dotărilor tehnice necorespunzătoare şi a parcării autovehiculelor.

~ 22 ~

care administrează spaţiile verzi.

Producerea în baza proprie, în proporţie de 100%, a materialului floricol şi în proporţie de 80% a arbuştilor necesari amenajării şi întreţinerii spaţiilor verzi ale municipiului.

Varietatea de specii dendrofloricole.

Funcţionarea Centrului de informare şi educaţie ecologică.

Existenţa unui amplasament adecvat pentru amenajarea depozitului ecologic în municipiul Bistriţa.

Aspectul punctelor gospodăreşti.

Funcţionarea în condiţii necorespunzătoare a Rampei de deşeuri Zăvoaie de jos.

Lipsa unui depozit ecologic pentru deşeuri nepericuloase în municipiul Bistriţa.

Inexistenţa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile.

Lipsa unui sistem corespunzător de eliminare a deşeurilor spitaliceşti.

Monitorizarea insuficientă a nămolurilor rezultate din sistemele de epurare şi preepurare.

Educaţie ecologică insuficientă în cadrul sistemului de învăţământ.

ONG-uri cu slabă activitate in domeniul protectiei mediului.

Slabă atitudine civică a cetăţenilor în protejarea factorilor de mediu.

Personal insuficient în instituţiile publice cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.

Factori externi

Oportunităti:Cadru legislativ complet în domeniul protecţiei mediului.

Implementarea proiectului "Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona Bistriţa" în cadrul programului ISPA.

Ariile protejate beneficiază de protecţie legislativă şi au administratori.

Parteneriate şi colaborări între autorităţile şi instituţile publice locale, agenţi economici şi ONG-uri.

Absorbţia fondurilor nerambursabile ale UE pentru proiectele prioritare.

Imaginea de oraş fără poluare istorică.

Ameninţări:

Creşterea numărului de agenţi economici care desfaşoară activităţi cu impact negativ asupra mediului.

Agenţi economici care funcţionează fără respectarea legislaţiei de mediu.

Zona industrială cu potential ridicat de poluare accidentală.

Diminuarea spaţiilor verzi în favoarea amplasării de obiective economice şi edilitare.

Creşterea nr. de autovehicule.

Potenţial risc de poluare a apei râului Bistriţa, amonte de Staţia de tratare din cauza activităţilor economice neconforme.

Descărcarea în reţeaua de canalizare a unor ape care nu se

~ 23 ~

încadrează în prevederile NTPA.

Populaţia agresivă faţă de factorii de mediu (apă, aer, sol, vegetaţie).

Funcţionarea în continuare a actualei rampe de deşeuri.

Axa 1 Satisfacerea necesităţilor umane de bază pentru aer şi apă curată, hrană nutritivă, necontaminată

Axa 2 Management-ul durabil şi adaptativ al elementelor componente ale Capitalului Natural

Axa 3 Aplicarea strategiilor de prevenire, şi a tehnologiilor moderne, pentru minimalizarea poluării

Capitalul NaturalOBIECTIVE SPECIFICE

1. Conservarea resurselor (bunurilor şi serviciilor) oferite de componentele capitalului natural: aer, apă, sol, vegetaţie, faună.

2. Creşterea calităţii factorilor de mediu (aer, apă sol, zgomot) în conformitate cu normele şi legislaţia UE.

3. Reducerea impactului asupra mediului prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor.

4. Îmbunătăţirea din punct de vedere calitativ a spaţiilor verzi urbane existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de agrement. Creşterea suprafeţei totale a spaţiilor verzi în intravilanul municipiului Bistriţa.

5. Creşterea suprafeţei pădurilor cu rol de protecţie şi agrement din jurul municipiului Bistriţa.

6. Creşterea gradului de conştientizare şi implicare a locuitorilor municipiului Bistriţa, în special al copiilor şi tinerilor în protejarea şi conservarea mediului înconjurător prin programe şi acţiuni de educaţie ecologică.

II. EVALUAREA SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC EXISTENT

II.1 Evaluarea capitalului antropic

II.1. SISTEMUL ECONOMIC

II.1.1 Prezentare generală

Producţia industrială pe anul 2003, realizată de principalii agenţi economici de profil din municipiul Bistriţa a crescut cu 4,7 % faţă de anul 2002. De asemenea, productivitatea muncii în industria din municipiu a crescut în anul 2003 cu 18,9 % faţă de 2002. Creşterea s-a realizat în condiţiile sporirii producţiei dar şi a reducerii numărului mediu de salariaţi cu 11,9% faţă de anul anterior.

Cu toate acestea, în anul 2003 s-au pus bazele creşterii numărului de salariaţi prin crearea a peste 3.500 de locuri de munca prin acordarea de sprijin de către Consiliul local şi Primărie investitorilor de la firmele Leoni Wiring System şi Roseyarns SRL. Numai în 2003 aceste firme au angajat peste 1.000 de salariaţi. In prezent numarul de salariati care lucreaza in cadrul firmei Leoni Wiring System este apropiat de 2500.

~ 24 ~

Numărul de societăţi comerciale inmatriculate in perioada 2005-2008 la Oficiul Registrului Comertului Bistrita Nasaud

SITUATIE STATISTICA 31.12.2005 (municipiul Bistrita)

Situatia agentilor economici dupa forma juridica:Nr. crt.

Structura Nr.agenti economici inmatriculati la 31.12.2005 *

Nr. agenti economici inmatriculati in anul 2005

TOTAL, din care: 6931 8561. Persoane fizice si asociatii familiale

Din care:Persoane fiziceAsociatii familiale

1141

661480

258

18276

2. Persoane juridice (inclusiv sucursale)Din care:Regii autonomeSocietati pe actiuniSocietati cu raspundere limitataSocietati in nume colectivSocietati in comandita simplaCooperativa de consumOrganizatie cooperatista de creditSocietati cooperativeCooperativa agricola

5790

3199

5500591116101

598

-10

577----

101

Structura numarului de agenti economici dupa tipul de capital:Nr. crt.

Tipul de capital Nr.agenti economici inmatriculati la

31.12.2005

Nr. agenti economici inmatriculati in anul 2005

TOTAL, din care: 5699 5911 Cu capital autohton

din care:- privat 100%- mixt- de stat

5226

521547

543

543--

2 Cu capital privat strain 205 243 Cu capital privat autohton + strain 268 24



Structura Total agenti economici inmatriculati la 31.12.2006 *

Nr. agenti economici inmatriculati in anul

2006TOTAL, din care: 6754 7171. Persoane fizice si asociatii familiale


1223

763460

183

15627

2. Persoane juridice (inclusiv sucursale)Din care:Regii autonomeSocietati pe actiuniSocietati cu raspundere limitataSocietati in nume colectivSocietati in comandita simplaCooperativa de consumOrganizatie cooperatista de credit

5531

2184

5299273-5

534

-10

524----

~ 25 ~

Societati cooperativeCooperativa agricola

101

--


Tipul de capital Nr.agenti economici inmatriculati la

31.12.2006


2006TOTAL, din care: 5446 527

1 Cu capital autohtondin care:

- privat 100%- mixt- de stat

4999

499045

479

4781-


* - nu au fost luati in calcul agentii economici radiati la data de 31.12.2006.



Structura Total agenti economici inmatriculati la 31.12.2007 *


2007TOTAL, din care: 7269 8441. Persoane fizice si asociatii familiale


1319

877442

194

17420

2. Persoane juridice (inclusiv sucursale)Din care:Regii autonomeSocietati pe actiuniSocietati cu raspundere limitataSocietati in nume colectivSocietati in comandita simplaCooperativa de consumOrganizatie cooperatista de creditSocietati cooperativeCooperativa agricola

5950

2184

5723233-4101

650

-6

644------


Tipul de capital Total agenti economici inmatriculati la

31.12.2007


2007TOTAL, din care: 5863 646

1 Cu capital autohton – din care:din care:

- privat 100%- mixt- de stat

5382

537345

582

58200




Situatia agentilor economici dupa forma juridica:TOTAL, din care: 15287

~ 26 ~

1. Persoane fizice si asociatii familialeDin care:Persoane fiziceAsociatii familialePersoane fizice autorizateIntreprinderi individualeIntreprinderi familiale

4739

245620871154833

2. Persoane juridice (inclusiv sucursale)Din care:Regii autonomeCooperativeSocietati comerciale din care:Societati pe actiuniSocietati cu raspundere limitataSocietati in comandita simplaSocietati in nume colectivSocietati in comandita simpla pe actiuniCooperative agricole Societati cooperative

10548

28

10538235

100904

3201

46


Tipul de capital Nr. agenti economici inmatriculati la

30.06.2008TOTAL, din care: 10365

1 Cu capital autohton – din care:din care:

- integral de stat

9572

82 Cu capital privat strain 4073 Cu capital privat autohton + strain 378


Analizand numarul de firme dupa natura capitalului social constatam un fapt incurajator si anume ca cei mai multi investitori sunt autohtoni. Acesta este un element relevant pentru strategia de dezvoltare locala si autoritatile trbuie sa incurajeze permanent acest fenomen deoarece acesti investitori asigura sustenabilitatea afacerilor la nivel local. Ei sunt cei mai interesti in consolidarea pozitiei pe piata, si pe crearea unui nume la nivel local. Tot ele participa in mod responsabil la rezolvarea problemelor sociale ale comunitatii.

Principalele domenii de activitate

În economia oraşului s-au dezvoltat în special industria, comerţul, serviciile şi turismul. Ca ramuri industriale menţionăm electrotehnica, construcţiile de maşini, prelucrarea maselor plastice, prelucrarea lemnului, sticlărie şi menaj, textile, industria alimentară.

Trendul ascendent al acestor investitii poate fi justificat prin investiţiile autohtone: - SC TERAPLAST GP – Noua fabrică de tâmplărie cu geam termopan ORIZONT - SC ELECTROPLAST – Secţie de cablaje- SC FLORSYSTEM SRL- Aparatură sportivă şi de întreţinere- SC RAAL SRL – o nouă secţie de producţie- SC ROMBAT SA – Baterii auto - SC POLITUB SRL- Hala de producţie- SC BRIOFRESH SRL- instalaţii de vopsire cu pulberi în câmp electrostatic

Investitori străini : - SC LEONI WYRING SYSTEM – investiţie germană – Fabrica de cablaj auto- SC ROSEYARNS SRL- investiţie italiană – Filatura- SC TESITURA SARATA – fabrica de ţesături - SC ITALTEXTIL Sarata SRL- Filatura de mătase- SC STORIA SRL – Ţesături din mătase şi bumbac.

~ 27 ~

Agenţi economici reprezentativi :

Municipiul Bistriţa are o serie de agenţi economici reprezentativi care se situează pe primele locuri în Topul Firmelor organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bistriţa Năsăud. Primele 15 companii REPREZENTATIVE în ordinea ciferi de afaceri sunt:

Clasificare municipiu

Clasificare judet

Denumire societate Cifra de afaceri Mii lei

Profit brut Mii lei

Nr salariati

1. 1 SC TERAPLAST GP SA 727.801.594 89.041.176 3842. 2 SC ROMBAT SA 690.747.758 125.103.212 5013. 3 SC COMELF SA 598.442.226 23.858.482 1.2764. 4 SC IPROEB SA 574.720.054 20.269.713 8275. 6 SC RAAL SA 387.356.957 30.571.204 7096. 7 SC MIRO SA * 273.492.736 13.099.574 2367. 8 SC REDIVIVUS PRODCOM SRL 253.519.321 8.133.396 1028. 9 SC ARIO SA 224.218.904 206.960 7069. 11 SC ELECTROPLAST SA 222.193.179 11.522.531 9910. 13 SC MEBIS SA* 204.010.595 906.083 49211. 14 SC ROMFULDA PROD SRL 198.313.693 2.994.970 4712. 16 SC PLASTSISTEM SA 192.017.750 9.796.842 9613. 17 SC OZANA SRL 191.966.845 1.832.038 5814. 18 SC GOMAR LUX SA 185.575.937 678.786 5215. 21 SC HOBBY STAR 94 IMPEX SRL 160.451.831 359.555 45

* ÎNREGISTREAZĂ DATORII LA BUGETUL DE STATAnalizând această ierarhie se poate observa că atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi

din punct de vedere al profitului centrul de greutate al activităţilor economice se regăseşte în municipiul Bistriţa .

II.1.2 Activitatea industrială

În ultimii ani se constată o preocupare deosebită a investitorilor locali pentru dezvoltarea activităţilor proprii şi pentru creşterea calităţii. Astfel în ultimii ani 11 societăţi comerciale au obţinut certificate privind asigurarea calităţii ISO 9000. Trebuie mentionată aici SC ROMBAT SA care pe lângă certificarea ISO 9000 a obţinut şi certificare ISO 14000 ( protecţia mediului ) fiind în prezent în perioada de pregătire pentru certificarea din punct de vedere al protecţiei muncii şi social.

Un pas important în creşterea competitivităţii produselor îl face în prezent SC TERAPLAST SA care se află în plin proces de introducere a unui sistem de management performant. Prin introducerea sistemului informatic integrat SAP, compania urmăreşte integrarea proceselor economice cu cele de producţie şi control ( intrări- ieşiri de elemente patrimoniale), astfel încât informaţia să circule în timp real, reprezentând un instrument puternic pentru managementul companiei în luarea unor decizii rapide şi corecte. Se pot urmări astfel, în timp real costurile şi veniturile pe întreg ciclul de producţie, cu avantaje deosebite în : strategia de producţie, creşterea productivităţii, reducerea costurilor, atragerea clienţilor, furnizarea unor produse de calitate şi, nu în cele din urmă, urmărirea locurilor de muncă şi motivarea personalului pe baze reale.

II.1.3 Comerţ şi servicii

Activităţile de comerţ se desfăşoară de către unităţi private care s-au dezvoltat după anii 90 cu prepoderenţă în vechile spaţii comerciale existente, dar şi în noi spaţii amenajate şi modernizate de mărime mică şi medie. Comerţul en detail şi en gros este privatizat integral şi se desfăşoară în condiţiile impuse de reglementările legale.

În ultimii ani a fost observată o tendinţă de transformare a unor apartamente aflate la parterul blocurilor în spaţii comerciale permiţând astfel creştere suprafeţelor cu destinaţia comerţ fără investiţii prea mari aceasta în detrimentul unor spaţii comerciale mai mari, dar care sunt utilizate ineficient (magazinul Măgura) sau care nu îndeplinesc criteriile necesare unui comerţ civilizat. Cea mai mare problemă o reprezintă activitatea comercială în localităţile componente fiind slab dezvoltată şi contribuind la scăderea calităţii vieţii în aceste locaţii. O tendinţă care începe să se profileze în municipiu este legată de apariţia unor puncte de lucru ale unor reţele mari de magazine cum sunt :

- Flanco – produse electrice, electrocasnice şi tehnică de calcul- Flamingo – tehnică de calcul

~ 28 ~

- Altex – produse electrocasnice- Carefour Express – produse alimentare - Profi- produse alimentare - Casa Ambient – produse de construcţii

Totuşi nu putem aprecia ca pe ansamblu în municipiul Bistriţa comerţul este foarte bine reprezentat. În general produsele care se vând pe piaţă sunt aceleaşi în marea majoritate a punctelor de lucru iar oferta este relativ săracă.

Nu există la nivelul municipiului un magazin de tipul Cash&Carry astfel încat cei care doresc un anumit tip de produse sunt obligaţi să se deplaseze la Târgu Mureş sau Cluj.

Oferta de produse vegetale proaspete în municipiul Bistriţa funcţionează trei pieţe agro-alimentare care, deşi au fost modernizate, nu corespund standardelor unui comerţ civilizat. De multe ori producătorii sunt obligaţi să-şi prezinte marfa pe trotuar iar condiţiile de igienă lasă de dorit. Comerţul en-gros cu legume şi fructe proaspete este organizat într-un mod deficitar neexistand un loc special amenajat în acest sens.

Serviciile oferite pe piaţa municipiului Bistriţa sunt diversificate, fără a acoperi însa toată gama necesară. Astfel oferta de servicii se axează pe domeniile:

- întreţinerea şi reparaţiile de autovehicule, - reprezentanţe auto, - întreţinerea şi repararea aparatelor electrocasnice,- reparaţii şi întreţinere birotică. - Săli de fitness- Ateliere de coafură şi cosmetică - Confecţii textile - Reparaţii încălţăminte- Ş.a.m.d

Din ce în ce mai puţine servicii sunt oferite în domeniul micilor reparaţii, ceasornicărie, etc., servicii care sunt solicitate pe piaţă şi care ar putea asigura un loc de muncă pentru persoanele cu handicap sau cu probleme.

II.1.4 Agricultura

FONDUL FUNCIARSuprafaţa agricolă totală a municipiului Bistriţa este de 7.775,87 ha. Structura pe categorii de folosinţă

este următoarea ( datele corespund fisei localitatii pe anul 2007 realizata de Directia Judeteana de Statistica Bistrita-Nasaud) : - suprafaţa arabilă – 3080 ha- păşuni - 1.733,16 ha- fâneţe - 1.964 ha - vii si pepiniere viticole - 5 ha - livezi si pepiniere pomicole - 1508 ha

Ponderea culturilor la livezi, este de 52%, din care suprafaţa ocupată cu specia măr fiind în proporţie de 75% din suprafaţa agricolă; la cultura plante de nutret proporţia este de 35%, la porumb 34% si cartofi 11% din suprafata de arabil.În sectorul zootehnic la specia bovine efectivele sunt de 1.210 capete, iar la ovine de 6480 capete. Rasele la categoria bovine sunt : Bălţată Românească, Brună de Maramureş şi H.F., iar la ovine rasele preponderente sunt : Ţurcană şi Ţigaie. PROPRIETATEA FUNCIARĂ ŞI ORGANIZAREA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

Pe raza municipiului Bistriţa îşi desfăşoară activitatea 4 societăţi comerciale cu capital privat cu profil agricol, din care două pomicole, una legumicolă şi una cu culturi de câmp. În sectorul zootehnic îşi desfăşoară activitatea 37 exploataţii agricole din care : trei de ovine, două de bovine şi 32 apicole. Au fost constituite 4 asociaţii ale crescătorilor de taurine.

Municipiul Bistriţa beneficiază de aportul unei unităţi de cercetare cu profil pomicol, precum şi a unor regii autonome pe regim silvic, îmbunătăţiri funciare, mecanizare etc.

SISTEMUL INSTITUŢIONAL AL AGRICULTURII

În municipiul Bistriţa se află sediile tuturor instituţiilor implicate în procesul derulării activităţilor agricole. Dintre acestea amintim :

- Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală care are în subordine - Unitatea de ameliorare şi reproducţie în zootehnic - Unitatea de protecţie a plantelor- Inspectoratul teritorial pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialul Săditor Cluj, filiala Bistriţa - Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie

~ 29 ~

- Direcţia Sanitar Veterinară care are în subordine circumscripţiile sanitare - control alimentar din pieţele municipiului Bistriţa şi de la Unităţiile de industrie alimentară, un laborator sanitar-veterinar şi Poliţia sanitară.- Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu liceul agricol având ca profil : producţia pomicolă şi zootehnic- Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură - Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă aparţinând Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă

PRODUCŢIA AGRICOLĂ

Deşi municipiul Bistriţa dispune de 3080 ha teren arabil, structura culturilor de câmp nu este corespunzătoare unei rotaţii normale a culturilor agricole.

Ţinând cont de necesitatea valorificării corespunzătoare a acestei resurse funciare, pe viitor se impune corijarea structurii osolamentelor şi a unei agriculturi superintensive specifice zonelor periurbane. Se pot menţiona câteva direcţii :

- echilibrarea ponderii culturilor cerealiere;- creşterea ponderii culturilor tehnice şi legumelor în câmp şi în spaţii protejate ;- creşterea suprafeţelor de plante furajere, îndeosebi a leguminoaselor perene.Ponderea pomiculturii în suprafaţa agricolă a municipiului este de cca 20%. Prin favorabilitatea

pomicolă ridicată a zonei, se poate estima creşterea uşoară a suprafeţelor cu plantaţii vii, dar mai ales refacerea şi modernizarea vechilor plantaţii. Se estimează producţii ce pot oferi posibilităţi de livrare de fructe în afara zonei.

Pe viitor se va accentua rolul de echilibrare a mediului prin plantaţiile de pomi folosind tehnologii ecologice, fără efecte reziduale.

Zootehnia municipiului este dezvoltată, având efectivele de 1.210 capete bovine cu rase din Bălţata Românească, Brună de Maramureş şi H.F., iar la specia ovine un efectiv de 6.480 capete cu rasele Ţurcană şi Ţigaie.Efectivele fiind repartizate în principal la gospodăriile populaţiei, randamentele obţinute sunt sub posibilităţile existente.

PRELUAREA ŞI PRELUCRAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE

În Bistriţa există următoarele capacităţi de prelucrare a producţiei agricole :- 22 unităţi de panificaţie cu o capacitate totală de prelucrare de cca 38 to/24 h- 4 unităţi de prelucrare a laptelui cu o capacitate de prelucrare de 38 000 l/24 h

- 10 unităţi de abatorizare şi fabricarea preparatelor din carne cu o capacitate de lucru de cca 5600 to/an la abatorizare şi 950 to/an la preparate din carne.

- două unităţi de prelucrare a legumelor şi fructelor cu o capacitate de prelucrare de conserve legume, fructe de 840 to/an.

La acestea se adaugă unităţi de stocare, păstrare sau prelucrare a producţiei agricole.

PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII AGRICULTURII MUNICIPIULUI BISTRIŢADeşi redusă ca pondere, agricultura municipiului Bistriţa se va dezvolta având ca obiect următoarele

coordonate: -integrarea în zona de produţie agricolă periurbană de tip intensiv cu un profil specific consumului

uman imediat;- ridicarea performanţei productive şi economice a producţiei agricole;- dezvoltarea procesării producţiei agroalimentare; -creşterea rolului instituţional de coordonare zonală a agriculturii judeţului .

Dezvoltarea economiei mediului vizează conturarea unui concept de dezvoltare durabilă, în care agricultura în zonele urbane să cedeze treptat în favoarea unor activităţi de îmbunătăţire a calităţii mediului din care amintim:

- combaterea eroziunii solului;- consolidări de versanţi prin lucrări de impăduriri;- creşterea spaţiilor verzi controlate;- înfiinţarea unor plantaţii forestiere melifere; - regularizări de ape şi asanarea unor cursuri poluate.Dezvoltarea integrată urban-rural, cu interferenţe între mediul citadin şi mediul natural, constituie

pivotul dezvoltării viitoare a municipiului Bistriţa.

~ 30 ~

Evoluţia producţiei agricole în municipiul Bistriţa între 1990-2002

~ 31 ~

II.1.5 Înscrierea în teritoriu

Municipiul Bistriţa este o localitate urbană de rangul II - municipiu reşedinţă de judeţ - cu elemente şi nivel de dotare corespunzător acestei clasificări:

INDICATOR MUNICIPIUL BISTRIŢA

Populaţia(la 01.07.2007)

50.000 – 200.000 locuitori 83.039 locuitori

Zonă de influenţă

200.000 – 500.000 locuitori 326.161 locuitori

Raza de servire

60 - 80 km 80 km

Accesul la căile de comunicatie

AcceAccesul direct la cel puţin două sisteme majore de căi de comunicaţie DN 17Staţie de cale ferată

Municipiul Bistriţa răspunde exigenţelor de dotare ale localităţilor urbane de rangul II în ceea ce priveşte:

- funcţiunile economice- nivelul de dotare – echipare

Suprafaţa totală a teritoriului administrativ (ha) – 14.547

Suprafaţa totală agricolă (ha) – 9.140

Număr locuitori (iulie 2008) – 83.571

Număr gospodării (1992) – 25.820

Număr locuinţe (2007) – 30.137

Suprafaţa locuibilă totală (mp, 2007) – 1.251.540

Indice de locuibilitate (suprafaţa locuibilă / locuitor)

1.251.540 / 83.571 = 14,95 mp / locuitor

Lungimea totală a străzilor (km) - 174

Lungime reţele alimentare cu apă (km) – 296,142

Lungime reţele de canalizare (km) – 262,82

Lungime reţele de gaze naturale (km) – 166,9Branşamente (km) – 29,1 Număr abonaţi telefonici – 23.588 ; in ultimii 3 ani, 15000 abonati UPC

Suprafaţa teritoriului intravilan (ha) – 2.560,3

Densitate brută propusă a locuitorilor (locuitori / ha în intravilanul propus)

83.039 / 2.560,3 = 32,4

Densitatea netă propusă a locuitorilor (locuitori / ha în zona pentru locuinţe)- în oraşul propriuzis

- 83.039 / 817,9 = 101,52- pe total municipiu

~ 32 ~

- 83.039 / 1.490,1 = 55.72

Zonarea functionala a municipiului BistritaÎn noile condiţii marcate de trecerea la economia de piaţă, privatizare şi restituirea terenurilor

din fostele CAP-uri dezvoltarea municipiului Bistriţa a luat dimensiuni cu totul nebănuite înainte de anul 1989.

Această dezvoltare este marcată în primul rând de extinderea (aproape explozivă) a zonelor cu locuinţe individuale. Locuinţeles-au realizat în primul rând acolo unde amplasamentele aveau avantajul existenţei unei infrastructuri urbane minimale, sau realizarea acesteia erau mai economică.

Acestea sunt zonele de legătură dintre Bistriţa şi localităţile componente Unirea şi Viişoara, precum şi zonele libere dintre linia ferată şi drumul de centură (str. Cetăţii).

Un alt factor care a influenţat dezvoltarea unor anumite zone ale municipiului a fost existenţa unui cadru natural atractiv, la o distanţă acceptabilă faţă de oraş. Aceste zone sunt cele de pe Valea Ghinzii şi Valea Jelnei, cuprinse deja în intravilan, dar şi o importantă zonă exterioară către localitatea componentă Sigmir.

După 1990, suprafaţa teritoriului intravilan al municipiului Bistriţa a cunoscut o creştere substanţială în primul rând datorită necesarului de amplasamente pentru case de locuit individuale însă dezvoltarea semnificativă după 1990 a zonelor cu locuinţe individuale noi nu a fost determinată de o creştere a populaţiei, care dimpotrivă a scăzut. Factorii determinanţi ai evoluţiei municipiului Bistriţa au fost evident de natură economică, iar factorii favorizanţi au fost existenţa unor suprafeţe libere propice realizării construcţiilor la distanţe acceptabile de centrul oraşului, un cadru natural atractiv şi nu în ultimul rând aspiraţia către un sistem de locuire mult mai confortabil decât locuinţele colective.

Evoluţia municipiului Bistriţa după 1990 nu s-a manifestat la fel în cazul tuturor localităţilor componente. Oraşul Bistriţa şi-a accentuat rolul său polarizator în cadrul teritoriului administrativ, avantajate fiind localităţile mai apropiate: Unirea, Viişoara şi Sigmir.

Zona unităţilor industriale şi de depozitare

Zona unităţilor industriale şi de depozitare cuprinde o suprafaţă totală de 284,0 ha din care 243,2 ha în oraşul propriuzis fiind organizată în platforme industriale cu o suprafaţă totală de 199,5 ha din care:

- platforma industrială Vest, cu o suprafaţă de 146,6 ha ;- platforma industrială Est, cu o suprafaţă de 32,0 ha ;- platforma indutrială Sud, cu o suprafaţă de 20,9 ha .

În afara acestora se mai adaugă suprafeţele aferente unităţilor de producţie dispersate în ansamblurile de locuit.

Zona unităţilor agro-zootehnice

Zona unităţilor agro-zootehnice are o suprafaţă totală de 34,6 ha, din care 20,7 ha în oraşul propriuzis. Suprafaţa acestei zone este în continuă scădere, marile platforme agro-zootehnice schimbându-şi profilul în activităţi de producţie. Fenomenul are un efect benefic asupra zonelor învecinate, în condiţiile în care platformele agro-zootehnice sunt amplasate în intravilanul localităţilor.

Zona rezidenţială

Zona rezidenţială se dezvoltă în formă de semicerc în jurul centrului istoric, cu aspect de amfiteatru deschis către valea Bistriţei, are o suprafaţă totală de 878,1 ha reprezentând 38,9% din suprafaţa totală a intravilanului şi cuprinde următoarele subzone ce se constituie în unităţi teritoriale de referinţă :

Zona centrală, delimitarea şi caracterul complex al acesteia

Patrimoniul cultural naţional construit este alcătuit din bunuri sau ansambluri de bunuri imobile valoroase din punct de vedere arheologic, istoric, cultural, religios, urbanistic, peisagistic, sau tehnico-ştiinţific.

Pentru municipiul Bistriţa, zona centrului istoric, definită în PATN – Secţiunea a III –a Zone protejate ca ansamblu urban fortificat – monument istoric este o zonă cu valori de patrimoniu cultural construit de interes naţional .

~ 33 ~

Contextul social politic şi economic românesc al amenajării teritoriului şi localităţilor, din trecutul nu prea îndepărtat, a contribuit de multe ori la distrugerea sau degradarea a unor valori importante de patrimoniu.

Şi în momentul de faţă, în condiţiile existenţei unor reglementări detaliate privind modul de a se construi în centru istoric apar, încă intervenţii asupra clădirilor care agresează ambientul existent.

Zona protejată a centrului istoric este delimitată de străzile Bistricioarei, Liviu Rebreanu, Vasile Alecsandri, traseul malului de apărare din parcul oraşului, str. Al. Odobescu, bulevardul Republicii, piaţa Petru Rareş.

Orientarea corectă a intervenţiilor şi construcţiilor noi în centrul istoric se bazează pe documentaţia de urbanismm : Planul Urbanistic Zonal al zonei protejate a centrului istoric – Bistriţa şi regulamentul aferent, documentaţie avizată şi aprobată în conformitate cu prevederile legale.

În urma studiului istoric de fundamentare ce intră în componenţa PUG - ului iniţial, aprofundat o dată cu elaborarea PUZ, s-au stabilit limitele zonei de protecţie a centrului istoric, pe aproximativ următoarele repere:

- str. Şt.O. Iosif, râul Bistriţa, dealul Codrişor, str. V.Conta, str. G-ral Grigore Bălan, Str. P.Ispirescu, str. 1 Decembrie, B-dul Republicii, Str. Gării, B-dul Independenţei.

Zona de protecţie a centrului istoric se situează la limita zonelor cu blocuri de locuinţe şi are rolul de a păstra vechiul ţesut urban, pentru a realiza o trecere gradată către centrul istoric. În această zonă se păstrează, pe lângă unele monumente istorice, numeroase clădiri cu valoare ambientală.

Zona de protecţie a centrului istoric cuprinde următoarele zone:- rezervaţia istorică;- rezervaţia arheologică;- rezervaţia de arhitectură.

Au fost de asemenea evidenţiate monumentele istorice în conformitate cu Lista monumentelor istorice din judeţul Bistriţa-Năsăud, însuşită de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud prin Hotărârea nr. 14/27.02.2003, la propunerea Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Zona pentru căi de comunicaţie şi transporturiZona pentru căi de comunicaţie şi transporturi cuprinde o suprafaţă totală de 196,23

ha din care 156 ha căi de comunicaţie rutieră şi 40,23 ha căi de comunicaţie feroviară, reprezentând respectiv 8,6% , 6,9% şi 1,7% din suprafaţa totală a intravilanului.

Zona de spaţii verzi şi sport

Zona de spaţii verzi şi sport a municipiului cuprinde o suprafaţă totală de 75,9 ha, din care 36 ha în oraşul propriuzis, reprezentând 3,4% , din suprafaţa totală a intravilanului şi cuprinde următoarele subzone:

- Parcul municipal cu o suprafaţă de 14,7 ha (inclusiv stadionul), parte din dealul Codrişor cu o suprafaţă de 2,1 ha ce cuprinde ştrandul oraşului.

- Baza de agrement şi sport din partea de vest a oraşului – limitrofă zonei industriale de vest.

- Zona de agrement din partea de est a oraşului, ce se dezvoltă în jurul lacului microhidrocentralei Bistriţa (MHC).

Zona de gospodărie comunală

Zona de gospodărie comunală cuprinde o suprafaţă totală de 23,2 ha, din care 11,4 ha în oraşul propriuzis reprezentând 1% , din suprafaţa totală a intravilanului.

Zona pentru echipare tehnico-edilitară

Zona pentru echipare tehnico-edilitară cuprinde o suprafaţă totală de 34,5 ha, din care 34,5 ha în oraşul propriuzis reprezentând 1,5% , din suprafaţa totală a intravilanului.

Zona pentru instituţii publice şi servicii

Zona pentru instituţii publice şi servicii cuprinde o suprafaţă totală de 284 ha, din care 243,2 ha în oraşul propriuzis, reprezentând 12,7% , din suprafaţa totală a intravilanului.

Zona cu destinaţie specială

Zona cu destinaţie specială cuprinde o suprafaţă totală de 35,8 ha, din care 28,3 ha în oraşul propriuzis, reprezentând 1,6% , din suprafaţa totală a intravilanului.

~ 34 ~

Zonele protejate şi limitele acestora (zone cu valoare istorică, peisagistică, ecologică, protejate sanitar)

Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 3 din 14.03.1995 a stabilit lista zonelor naturale protejate şi monumentele naturii în judeţul Bistriţa- Năsăud.

În această listă este declarată arie protejată suprafaţa de 6 ha din oraşul Bistriţa, ocupată de parcul oraşului şi grădina botanică a liceului Liviu Rebreanu.

În cadrul parcului se află un exemplar din arborele pagodelor (Ginkgo-biloba), declarat monument al naturii şi ocrotit ca atare.

În curtea spitalului vechi de pe B-dul Independenţei se află două exemplare de Tisa (Taxus baccata), declarate monumente ale naturii şi ocrotite în consecinţă.

O zonă cu valoare peisagistică este o arie naturală protejată, caracterizată prin concentrarea în cadrul teritoriului său a unor peisaje naturale unicate sau rare. Pentru municipiul Bistriţa a fost declarată zonă cu valoare peisagistică zona împădurită a dealului Codrişor, care face parte şi din zona de protecţie a centrului istoric al municipiului Bistriţa.

În aceste zone, autorizarea executării construcţiilor va avea în vedere păstrarea calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic, interzicându-se amplasarea de unităţi productive. Pentru dealul Codrişor se propune reamenajarea parcului care a funcţionat aici în perioada interbelică.

II.2 Capitalul antropic

II.2.1 Resurse economice şi utilizarea lor

A). Forţa de muncă

În municipiul Bistriţa forţa de muncă activă a înregistrat o tendinţă de scădere determinată în principal de restructurarea economică din anumite sectoare de activitate, preponderent din industria prelucratoare. O altă cauză a scăderii forţei de muncă active a fost privatizarea aproape integrală a companiilor cu capital de stat care au început să-şi dezvolte activitatea pe baze de eficienţă şi care încearcă să crească productivitatea muncii pentru a deveni competitive.

Populaţia activǎ pe ramuri ale economiei naţionale

Populaţia activă a scăzut cu un procent de 11% în anul 2002 faţă de anul 1992.

Cel mai mult a scăzut populaţia activă implicată în industria prelucratoare. Aceasta se datorează scăderii masive a numărului de salariaţi în zona industrială a oraşului, în cadrul unor firme cum sunt COMELF SA, RAAL SA, ROMBAT SA, IPROEB SA, MOPAL SA , ARIO SA, MEBIS SA şi altele, scădere

~ 35 ~

datorată privatizării şi restructurării şi blocajului economico- financiar care a afectat dezvoltarea unora din firmele privatizate .

O parte din populaţia disponibilizată se regăseşte în domeniul serviciilor dar trebuie precizat că deşi procentul este mare în valoare absolută numărul de persoane absorbite este nesemnificativ.

Dinamica numarului de someri la nivel de municipiu în perioada 2005 - 2008

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec

2005 1644 1625 1425 1415 1404 1032 1062 984 927 849 846 8692006 1318 1080 1018 955 869 807 779 748 731 776 792 8172007 831 775 742 646 565 565 547 520 417 511 511 5112008 443 397 410 394 410 405 413 492 508 484 572 667

B) Servicii pentru afaceri

Bănci

~ 36 ~

În municipiul Bistriţa funcţionează 11 bănci, majoritatea filiale ale celor mai importante bănci cu capital privat din România, precum şi sucursala Casei de Economii şi Consemnaţiuni ( CEC). Singura sucursala a unei banci cu capital majoritar strain este Reiffeisen Bank.

Cooperative de credit

În municipiul Bistriţa fucţionează trei Cooperative de Credit care oferă o alternativă de creditare persoanelor fizice şi juridice.

Asigurări

Piaţa asigurărilor în municipiul Bistriţa este reprezentată de marile firme de asigurări care au sucursală în judeţul Bistriţa – Năsăud, alături de care se găsesc trei societăţi locale de consultanţă şi asigurări.

Piaţa valorilor mobiliare

Piaţa mobiliară în municipiul Bistriţa este slab reprezentată. Marile firme de intermediere a valorilor mobiliare nu sunt prezente în municipiu fapt care îngreunează investitiile de acest tip.

Consultanţă

Activitatea de consultanţă se desfasoară în principal prin intermediul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bistriţa Năsăud şi Centrul de consultanţă agricolă din cadrul Direcţiei Agricole BN.Activitatea privată de consultanţă se desfăşoară prin intermediul câtorva firme specializate pe consultanţă juridică, birouri de arhitectură, cadastru funciar şi experţi tehnici şi contabili. Funcţionează la nivelul judeţului o serie de asociaţii profesionale cum sunt : Corpul experţilor tehnici şi contabili, Asociaţia evaluatorilor din Romania - ANEVAR, Uniunea Arhitecţilor din Romania – Filiala Bistriţa. Activitatea de consultanţă pentru mediul economic nu este însă suficient dezvoltată fiind un punct slab în analiza ofertei de servicii din municipiu.

C) Sistemul de comunicaţii

Nr. crt.

Denumire 1995 2000 2001 2002 2005

1. Unităţi PTTR – total -număr 11 9 13 15 -2. Abonamente telefonice ( telefonie fixă) –

număr17.093 22.577 23.588 22.903 21.443

II.2.2 Infrastructura de bază

A) Infrastructura de transport: Rutier:

Municipiul Bistriţa se află situat pe traseul DN 17, care este în acelaşi timp şi drum european E 578 şi care asigură legătura cu judeţele limitrofe Suceava şi Cluj, iar prin ramificaţiile reprezentate de DN 15A şi DN 17C cu judeţele Maramureş şi Mureş. DN 17, DN 17A, DN 17C, DN 17D constituie reţeaua de bază care asigură legătura rutieră a municipiului Bistriţa cu toate localităţile judeţului.

DN 17 traversează localităţile componente Viişoara şi Unirea, unde este strada principală, iar în oraşul propriu-zis, traseul acestuia trece pe străzile Libertăţii, Independenţei, Gării, Republicii, 1 Decembrie şi Calea Moldovei. DN 17 este principala legătură dintre Transilvania şi nordul Moldovei şi singura care permite circulaţia autovehiculelor de mare tonaj.

Legătura rutieră între localităţile componente ale municipiului Bistriţa este asigurată de drumurile:- DN 17 – Viişoara – Bistriţa - Unirea- DJ 154 – Sărata – Bistriţa (DN17)- DJ 151 – Sigmir – Bistriţa (DN17)- DJ 172 B – Slătiniţa – Unirea (DN 17)- DC 8 - Ghinda – Bistriţa

~ 37 ~

Circulaţia rutieră în municipiul Bistriţa - analiza situaţiei existente

Municipiul Bistriţa este situat în estul Transilvaniei, în apropierea drumului european E60 Oradea-Cluj Tg.Mureş-Braşov, care se intersectează cu drumul DN17 (E576) şi continuă cu E58 Dej-Bistriţa-Vatra Dornei-Suceava şi cu drumurile judeţene 17C legătura cu orasul Năsăud şi 15A legătura cu orasul Reghin (prin Sărăţel).

Municipiul Bistriţa se află la întretăierea unor importante drumuri europene şi naţionale, ce străbat Transilvania de la Est-Vest (Timişoara, Arad) cu nordul Moldovei şi de alta parte Sud-Nord centrul Transilvaniei cu Maramureşul.

Trafic European

Nodul rutier se găseşte amplasat pe drumul european E58 la cca 280 km de graniţa de vest.

Un trafic important de marfă şi călători se desfăşoară făcând legătura Est-Vest Ungaria-Ucraina.

Trafic National

Legături de importanţă naţională şi interjudeteană DN15A, DN17C legătura cu judeţele limitrofe Maramureş, Mureş.

DN17 (E58) traversează teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, prin străzi centrale ale localităţilor Viisoara, Bistrita, Unirea.

Trafic Local

Legături de importanţă locală DN17 Viişoara-Bistriţa; Bistriţa –Unirea;DJ 172B Unirea-Slatiniţa; DJ 151 Bistriţa-Sigmir; DJ 154 Bistriţa-Sărata;DC 8 Bistriţa-Ghinda.

FeroviarMunicipiul Bistriţa este racordat la reţeaua feroviară naţională, fără însă a fi traversat de nici o linie CF magistrală. Liniile magistrale de cale ferată care străbat judeţul Bistriţa – Năsăud la distanţa de 15-20 km de municipiul Bistriţa asigură legătura acestuia pe calea ferată cu întreaga ţară.

Aerian:Municipiul Bistriţa, reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud, nu dispune de aeroport, cele mai apropiate aeroporturi de trafic intern şi internaţional fiind cele din oraşele Cluj-Napoca (120 km) şi Târgu-Mureş (100 km).

Transport public local

În municipiul Bistriţa activitatea de transport public local de călători este reglementată prin H.C.L. nr. 91/28 mai 2001 şi se desfăşoară în baza „Programului local de transport public de călători prin servicii regulate”, aprobat anual de Consiliul Local al municipiului Bistriţa.Programul de transport cuprinde:

- lista nominală a traseelor de transport;- graficul de circulaţie pentru fiecare traseu;- numărul de vehicule necesare pentru deservirea traseului.Programul local de transport stabileşte un număr de 14 trasee atribuite spre execuţie operatorilor

de transport în urma licitaţiilor organizate de Primăria municipiului Bistriţa. Pe cele 14 trasee stabilite va opera un singur operator de transport conform atribuirii in gestiune

delegata a serviciului public de transport public.Capacitatea mijloacelor de transport public local de călători în municipiul Bistriţa se prezintă

astfel: - autobuze urbane = 28 buc. – uzura medie – 50% - microbuze =32 buc.–,uzura medie–20%

Fiecare traseu din programul de transport este executat zilnic conform graficelor de circulaţie aprobate, fiind deservit de un număr de autovehicule stabilit pentru fiecare traseu.

Traseele şi capacitatea de transport sunt adaptate cerinţelor cetăţenilor, optimizarea transportului public local, fiind un obiectiv permanent al administraţiei publice locale.

Taximetrie

~ 38 ~

În municipiul Bistriţa funcţionează 31 operatori de transport care deţin 390 de autovehicule autorizate, precum şi 95 operatori independenţi. De asemenea există 18 staţii de taxi, cu un număr de 106 locuri de aşteptare.

B) Echipare urbana:

În ce priveşte echiparea teritoriului municipiului conform fisei localitatii intocmita de Directia Judeteana de Statistica Bistrita Nasaud, situaţia se prezintă astfel:

Nr. crt.

Denumire 2005 2006 2007

1. Suprafaţa totală 14.547 14.547 14.5472 Locuinţe existente- total-număr 29.216 29.623 30.1373. Locuinţe în proprietate publică-

număr1321 1437 1408

4. Locuinţe din fondurile private-număr

27.895 28.186 28.729

5. Suprafaţa locuibilă-total mp 1.176.315 1.206.264 1.251.5406. Suprafaţa locuibilă-proprietate

publică -mp41.636 45.376 44.024

7. Suprafaţa locuibilă – fonduri private -mp

1.134.679 1.160.888 1.207.516

8. Lungimea străzilor orăşăneşti –total-km

148 148 174

9. Lungimea străzilor orăşăneşti modernizate-km

123 123 123

10. Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile –km

359,3 359,3 359,3

11. Lungimea simplă a reţelei de canalizare-km

249,4 260,1 262,8

12. Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor – km

144,8 151,1 154,6

13. Numărul autobuzelor în inventar

54 77 79

Alimentare cu energie electrică:

Retea de distributie energie electrica- linii electrice aeriene de joasa tensiune (L.E.A.j.t.)=123km- linii electrice subterane de joasa tensiune (L.E.S.j.t.)=158km- linii electrice subterane de medie tensiune de 20 kV (L.E.S.m.t.)=60km

Energie electrica consumata in luna iulie 2008: 14300 Mwh, din care- 10700 Mwh de agentii economici- 3600 Mwh de consumatorii casnici

Numar consumatori: 32800 consumatori casnici si 3301 agenti economici.Surse de producere a energiei electrice:

- microhidrocentrala “MHC BISTRITA” cu o putere instalata de 1850 kw si o productie de 90 Mwh in luna iulie 2008.

Statii de transformare care trebuie modernizate;- statia de 110/20kV Viisoara - statia de 110/20 kV Unirea

Lungimea retelei care trebuie modernizata:- linii electrice aeriene de joasa tensiune (L.E.A.j.t.)=41km- linii electrice subterane de joasa tensiune (L.E.S.j.t.)=72km- linii electrice subterane de medie tensiune de 20 kV (L.E.S.m.t.)=50km

Procent pierderi in retea : 10,4%.În data de 31.12.2003 erau alimentate cu energie electrică toate locuinţele construite anterior

anului 1989.Locuinţele noi, construite după anul respectiv, nu sunt alimentate în totalitate cu energie

electrică. În luna mai 2007 erau înregistrate la S.C.Electrica – Sucursala Bistriţa grupurile de locuinţe care necesita alimentare cu energie electrică:

~ 39 ~

Nr. crt.

Locaţie (cartier) Număr locuinte

1. Bistrita 3372. Slatinita 143. Unirea 1324. Valea Ghinzii 165. Ghinda 126. Valea Jelnei 467. Viisoara 778. Sigmir 369. Drumul Dumitrei vechi 11

Există posibilităţi de extindere a reţelei electrice în teritoriul intravilan şi periurban. Disfuncţionalităţile în alimentarea cu energie electrică sunt datorate , în principal, extinderii

zonelor construite. Aceasta a dus la necesitatea electrificării unor zone şi la necesitatea realizării injecţiilor de putere din 2 zone: Lempes şi Valea Jelnei.

O disfuncţionalitate apărută recent se datorează extinderii pe înălţime a gropii de gunoi a oraşului, până în apropierea liniei de medie tensiune ( 20 kV) existente . Ar trebui începută lucrarea pentru platforma de gunoi ecologică a oraşului, mai ales că este demarată documentaţia, inclusiv cea privitoare la alimentarea cu energie electrică.

Alimentare cu energie termica

Consiliul Local al municipiului Bistrita, intrunit in sedinta ordinara in data de 22.02.2007, a hotarat aprobarea incetarii producerii, furnizarii si distribuirii energiei termice in sistem centralizat in municipiul Bistrita incepand cu data de 15.04.2007. Ca urmare, in municipiul Bistrita nu exista beneficiari ai sistemului centralizat de incalzire urbana, populatia beneficiind de agentul termic provenit de la centrale termice de zona.

Alimentare cu apă şi reţele canalizare

Regia Autonomă Judeţeană de Apă “AQUABIS” exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă, precum şi cel de evacuare a apelor uzate din municipiul Bistriţa având ca obiect de activitate următoarele: captarea, tratarea, transportul, acumularea şi distribuirea apei potabile în sistemele zonale Bistriţa, Bârgău şi Rodna;

1. canalizarea şi epurarea apelor uzate;2. realizarea programelor de investiţii necesare acestei activităţi;3. servicii de proiectare şi prestări de servicii specifice profilului de activitate;4. achiziţionarea, comercializarea, montarea, repararea, verificarea şi etalonarea

aparatelor de măsurat debite.

Serviciile prestate de regie asigură distribuirea apei potabile şi canalizarea pentru 82.000 locuitori ai municipiului Bistriţa şi 18.000 locuitori din zonele rurale, precum şi deservirea a 1.025 agenţi economici. Zonele acoperite de serviciile de apă şi canalizare se desfăşoară pe traseul : Cusma - Bistriţa - Şieu Măgheruş - Lechinţa, având 326 km reţele de transport şi distribuţie apă potabilă şi 240 km reţele colectoare ape uzate.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie apă potabilă în Bistriţa şi localităţile componente la data de 02.09.2008 era de 293,142 km.

Lungimea totală a reţelei de canalizare în Bistriţa şi localităţile componente la data de 02.09.2008 era de 262,82 km.

În cadrul aplicaţiei ISPA planificată a se derula începând cu anul 2005 sunt prevăzute extinderea reţelelor de apă şi a celor de canalizare cu 28,5 km, respectiv 21,65 km în Bistriţa şi în localităţile componente: Ghinda, Viişoara, Unirea şi Sigmir.

Disfuncţionalităţi în distribuţia de apă potabilă se constată în zona Valea Budacului şi în Unirea, manifestate prin scăderea presiunii în perioada de consum de vârf. În ceea ce priveşte canalizarea se constată probleme cauzate în principal de vechimea reţelelor de canalizare ale municipiului.

În limita fondurilor disponibile sunt prevăzute spre reabilitare 5,95 km reţele de canalizare şi 10,45 de reţele de apă în Bistriţa şi localităţile componente.

~ 40 ~

Reţele de gaz

S.C.E.ON GAZ DISTRIBUTIE S.A.- SUCURSALA BISTRIŢA are ca principală activitate distribuţia şi furnizarea gazelor naturale tuturor abonaţilor în condiţii de siguranţă, în mod continuu precum şi întreţinerea şi exploatarea sistemului de distribuţie cu gaze naturale.

Lungimea reţelelor de alimentare cu gaze naturale în municipiul Bistriţa la data de 30.09.2008 a fost de 166,9 km.

Pe anii 2006, 2007, 2008 s-au înregistrat următoarele date:1.Volum de gaze naturale distribuite, din care pentru uz casnic :- 2006 – total 80.086.489 mc din care 39.642.258. mc pentru uz casnic- 2007- total 70.669.828 mc din care, 37.101.660 mc pentru uz casnic - total (la data de 30.09.2008) 44.452.441 mc din care 22.670.745 mc pentru uz casnic2. Procent acoperit din lungimea si volumul optime- 2006 – 65%- 2007 – 60%- 2008 – 65%3.Numarul de abonati si agenti economici racordati la retea- 2006 – total 38.000 din care 36.000 casnici- 2007 – total 39.000 din care 36.800 casnici- 2008 – total 39.400 din care 37.400 casnici (la 30.09.2008)4. Densitate retea la 1000 locuitori- 2006 – 154,1 km/81.259 mii loc.) = 1,896 km/1000 loc.- 2007 – 154,6 km/81.259 mii loc.) = 1,902 km/1000 loc.- 2008 – 166,9 km/81.259 mii loc.) = 2,053 km/1000 loc.5.Densitate retea la 100 km2

- 2006 – 154,1 km/25,6 km2 = 6,019km/ km2 =0,06km/100 km2

- 2007 – 154,6 km/25,6 km2 = 6,039 km/ km2 =0,06km/100 km2

- 2008 – 166,9 km/25,6 km2 = 6,159 km/ km2 =0,065km/100 km2

Cu precizarea ca la calculul indicatorului « densitate retea la 100 km2 » s-a luat in considerare suprafata intravilan de 2.560,3 ha si nu cea totala de 14.547 ha, deoarece retelele E.ON GAZ sunt doar in intravilan.

6.gaze distribuite pe cap de locuitor - 2006 –39.642.258 mc gaze distribuite/81.259 loc. = 487,8 mc/loc.- 2007 – 37.101.660 mc gaze distribuite/81.259 loc. = 456,6 m/loc.- 2008 (la 30.09.2008) = (22.670.745 mc gaze distribuite/81.259 loc) = 278,99 mc/loc 6.Proiectele de investitii, propuse spre a fi realizate de societatea E.ON GAZ Distributie in

perioada 2009-2011, care la aceasta data se afla in stadiu de tema de proiectare, sunt inlocuiri de conducte si bransamente, dupa cum urmeaza:

Lucrarea Lungimi conducte si bransamente (m)

Inlocuire conducte si bransamente str. L.Rebreanu 256Inlocuire conducte si bransamente str. Vanatori 210Inlocuire conducte si bransamente str. Sigmirului 3380Inlocuire conducte si bransamente str.Zefirului 90Inlocuire conducte si bransamente str. Al. Salciilor, D.Voda, B-dul. Independentei, Imparatul Traian

2460

Inlocuire conducte si bransamente str. Valea Ghinzii 3612Inlocuire conducte si bransamente str. I.Vulcan, V.Braniste, Rodnei, T.banciu, Pietrosu, Libertatii

2113

Construcţii

În municipiul Bistriţa există în ultimii ani o tendinţă clară a populaţiei de a investi în construcţia de locuinţe ceea ce a făcut să apară cartiere noi . Această situaţie implică însă şi o politică de extindere a utilităţilor publice

~ 41 ~

care nu au reuşit să ţină ritmul construciilor realizate. Această tendinţă a dus la creşterea preţurilor terenurilor care în acest moment se pot compara cu preţurile din capitală. Piaţa imobiliară a Bistriţei este printre cele mai scumpe din ţară.

La nivel local s-a reuşit atragerea unor fonduri guvernamentale pentru construcţia de locuinţe tip ANL. Astfel a fost rezolvată, măcar parţial, situaţia locativă a unor familii tinere din municipiu.

Spaţii – terenuri disponibileÎn urma reactualizării planului urbanistic general, suprafaţa de intravilan a municipiului Bistriţa s-a mărit de

la 2.259,8 hectare la 2.560,3 hectare. În cadrul acestei suprafeţe, zona pentru unităţi industriale şi depozitare s-a mărit de la 284 de hectare ( 12, 4 % ) la 381,5 hectare ( 14, 9 %).

Există astfel o suprafaţă de cca 40 de hectare disponibilă în zonele Valea Căstăilor, Drumul Tărpiului, Drumul Sigmirului. Aceste terenuri pot fi concesionate sau vândute investitorilor pentru înfiinţarea de unităţi industriale ceea ce ar duce la crearea de noi locuri de muncă în municipiul Bistriţa.

~ 42 ~

ANALIZA SWOT – CAPITAL ANTROPIC

Factori pozitivi Factori negativi Factori interni

Puncte tari : Costuri relativ reduse de acces la

reţeaua Internet Producţia de acumulatori auto (nr.

1 în Romania –ROMBAT) Producţia de cabluri electrice,

mase plastice (cu volum de producţie în creştere)

Intreprinderi lider in productia de tuburi PVC( TERAPLAST)

Intreprinderile cheie din judeţ (ROMBAT-baterii

auto; RAAL-radiatoare auto; TERAPLAST –tuburi PVC; ELECTROPLAST -cabluri) îşi menţin numărul de angajaţi şi nu semnalează probleme majore

Majoritatea agenţilor economici din oraş sunt cu capital privat (autohton şi mixt)

Privatizarea agenţilor economici finalizată în judeţ;

Ponderea sectorului privat în cifra de afaceri este de ...........%;

Serviciile bancare au un trend pozitiv (e-banking, international banking, transfer prin card);

Investiţii străine de tipul LEONI şi Roseyarns care atrag potentiali alţi investitori în zonă

Construcţii de locuinţe tip ANL care rezolvă probleme sociale

40 ha de teren disponibil pentru activităţi industriale;

existenţa reţelelor de apă rece, canalizare, gaze naturale, telefonie, cablu în majoritatea zonelor municipiului

Puncte slabe: Industria locală nu dezvoltă

produse de marcă internaţională; Competitivitate redusă pe piaţa

internaţională a produselor cu valoare adăugată ridicată;

Capabilitatea tehnologică nu depăşeşte nivelul 4 (producţie de bază, cu eventuale modificări minore în producţie) din 7 nivele;

Nu există capacităţi de producţie inovativă (produse cu valoare adăugată foarte ridicată sau capacitate de reproiectare inovativă la cele mai înalte standarde internaţionale);

Tehnologia informaţiei este utilizată în producţie la nivel mediu;

Nu sunt adoptate programe de reinginerie competitivă a proceselor cheie şi de administrare optimă a resurselor prin sistemul de costuri ale non-calităţii

Număr scăzut de firme care au implementat ISO 9000:2000 de management al calităţii şi nu există preocupări în privinţa introducerii Sistemului Excelenţei în Afaceri după modelul EFQM, excepţie făcând SC ROMBAT SA;

Infrastructura potenţială pentru a permite înfiinţarea de incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice şi industriale are o soluţionare de nivel scazut;

Infrastructura de comunicare (drumuri, reţele slabă)

Probleme de ordin ecologic: lipsa unui depozit de deşeuri ecologic

Cercetarea, inovarea şi transferul tehnologic sunt relativ scăzute raportat la necesităţi şi există mecanisme foarte slabe de colaborare reală universitate-industrie pe cercetare-dezvoltare;

Nu există firme în judeţ care să dezvolte software;

Principalele 10 sectoare industriale nu includ domenii cu valoare adăugată ridicată (confecţii, textile, alimente, încălţăminte –în sistem lohn);

~ 43 ~

Cifra de afaceri/locuitor este foarte redusă 4200 EURO/cap de locuitor

Nu există consecvenţă în aplicarea unei politici de dezvoltare urbană valabilă

Teren insuficient pentru amplasare locaţii industriale.

Cartierele orasului sunt lipsite de dotarile edilitare de baza dupa cum urmeaza :

Viisoara –canalizare Sigmir – apa ,

canalizare Sarata - alim cu gaze

naturale, canalizare Ghinda - canal, drum

de acces Slatinita- alim cu gaz,

apa, canalizare Produsele şi serviciile exportate

sunt cu valoare adăugată foarte redusă (lohn textil şi transport mărfuri);

Valoarea exporturilor anuale este foarte redusă în raport cu cifra de afaceri în judeţ

Număr redus de IMM-uri active la 1000 locuitori (47);

Majoritatea IMM-urilor active sunt de tip micro-intreprindere 90 %; 8 % sunt intreprinderi mici şi numai 2% intreprinderi mijlocii ;

Lipsă parcuri industriale, tehnologice şi incubatoare de afaceri ;

Serviciile cu ponderea cea mai ridicată sunt în lohn ;

Grad redus de acoperire a unităţilor turistice (45%) deşi există potenţial

Foarte puţini turişti străini (sub 10%)

2 institute/ centre de cercetare; 28 de cercetători în judeţ; 0 firme cu profil cercetare&dezvoltare

Facilităţile de creditare nu sunt la nivelul UE în termeni de dobânzi favorabile pentru dezvoltarea afacerilor;

Facilităţile fiscale nu sunt competitive cu cele din UE;

Lipsa parcuri industriale, tehnologice şi incubatoare de afaceri

Grad relativ redus de acoperire a unităţilor turistice

Politica energetică necorespunzătoare (SC PRODITERM)

Factori externi

Oportunitati: Potenţial pentru dezvoltarea

următoarelor ramuri industriale: producţia de fire, cabluri electrice şi optice; tevi din PVC, sticlărie

Nivelul productivităţii muncii în

Ameninţări: Fondurile străine pentru investiţii sunt

relativ reduse raportat la necesar Scăderea volumului de producţie în

industria construcţiilor de maşini şi a sticlăriei (de la 3% la 2% într-un an),

~ 44 ~

uşoară creştere Valoarea producţiei industriale în

uşoară creştere (6% în EURO) dar nu atinge un nivel care să fie satisfăcător

Program Phare, Banca Mondială, BERD, ISPA;

Program ISPA de alimentare cu apă a Văii Bârgăului

Realizarea şoselei de legătură Cluj- Suceava

Potenţial turistic foarte bun, dar nevalorificat corespunzător;

Crearea unor parteneriate public private puternice.

două dintre sectoarele productive considerate importante la nivelul orasului Bistrita ;

Se constată o scădere a intreprinderilor mari (semnificative pentru locuri de muncă)

Soldul balanţei comerţului exterior şi al importurilor (deşi este pozitiv) este în puternică scădere;

Lipsa unor măsuri reale şi concrete de retehnologizare a proceselor şi accentuare a transferului de tehnologie va conduce la scăderea competitivităţii agenţilor economici din sfera producţiei;

Lipsa inovaţiei tehnologice în toate sectoarele economice va face imposibilă creşterea economică accelerată;

Firmele nu au o politică adecvată de protecţie a mediului;

Exploatarea ilegală a pădurilor; Suprafaţa de pădure în uşoară

scădere ; Proprietarii funciari vârstnici nu se pot

acomoda cu economia de piaţă, nu sunt calificaţi şi nu există un sistem de consultanţă adecvată;

Fermele agozootehnice mai mari nu respectă prevederile de ocrotire a mediului, nu au instalaţii adecvate;

Fermierii nu au bani de cofinanţare pentru dezvoltarea sectorului agricol;

Patrimoniul turistic valoros se află într-o proastă stare de conservare (Centrul Istoric);

Lispa de know-how în accesarea de fonduri de dezvoltare.

Axa 1 Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe, întărirea competitivităţii activităţilor economice şi promovarea sectorului privat;

Axa2 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii;

Axa 3 Întărirea potenţialului resurselor umane, a capacităţii forţei de muncă de a se adapta la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale;

Axa 4 Sprijinirea dezvoltării cartierelor la nivelul oraşului;

Axa 5 Stimularea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, inovării, comunicaţiilor, tehnologiei informaţiei şi crearea societăţii informaţionale;

Axa 6 Îmbunătăţirea legăturilor economice ale municipiului cu oraşe partenere.

Capital antropicObiective specifice

1. Crearea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de creştere a competitivităţii agenţilor economici, prin susţinerea dezvoltării şi aplicării inovaţiei tehnologice;

2. Susţinerea creării şi dezvoltării unor structuri specializate în asigurarea de consultanţă/formare continuă în domenii prioritizate pentru dezvoltarea de afaceri durabile;

~ 45 ~

3. Susţinerea creării unor facilităţi direcţionate pe creşterea capabilităţii tehnologice, retehnologizarea şi eficientizarea producţiei, cu accent pe domeniile industriale cheie ale judeţului;

4. Îmbunătăţirea măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării forţei de muncă şi creşterea capabilităţii acesteia de adaptare la nevoile în continuă evoluţie de pe piaţa muncii;

5. Sustinerea crearii unei strategii locale de asigurare a unor facilitati investitorilor locali care investesc in dezvoltare la nivelul municipiului;

6. Crearea si dezvoltarea unor programe de reabilitare a retelei de drumuri ale orasului si a cartierelor sale, precum şi optimizarea transportului public local;

7. Creşterea eficienţei energetice la toate nivelele: producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei;

8. Analizarea posibilitatii realizarii in zona a unui aeroport pentru avioane tip charter;

9. Reabilitarea retelelor de alimentare si distributie a utilitatilor la nivel de oras si cartiere;

10. Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri in sensul sustinerii dezvoltarii unei piete a intermediarilor de valori mobiliare;

11. Scheme de promovare a produselor locale alimentare si nealimentare si de artizanat ;

12. Susţinerea unor strategii de promovare a oraşului la nivel European în scopul atragerii de investiţii străine;

13. Susţinerea dezvoltării unor programe de formare profesională pentru forţa de muncă absorbită de domeniile cheie din municipiu şi judeţ;

14. Susţinerea atragerii unor lanţuri de magazine de tip CASH&CARRY în imediata apropiere a municipiului.

II.2 EVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI BISTRIŢA

II.2.1.Evaluarea potenţialului turistic generat de resursele naturale Apa

Pe râul Bistriţa se află oraşul Bistriţa şi localităţile Unirea, Viişoara, Sărata, componente ale municipiului.

Râul Bistriţa şi afluenţii săi pot prezenta interes turistic, în măsura în care debitul râului va fi reglat normal, iar sursele de poluare vor fi eliminate.

Singura amenajare actuală este zona de alimentare cu apă a municipiului – zona MHC – situat pe malul stâng al Bistriţei.

Resurse de ape minerale Pe teritoriul municipiului sunt prezente ape minerale clorosodice ( clorurosodice, muriatice,

sărate) şi ape minerale sulfuroase.Cele sărate se află pe teritoriul localităţilori Sărata, iar cele sulfuroase, la Viişoara.Utilizarea lor în trecut este cunoscută, iar reluarea ei ar fi benefică. Amenajarea a două

staţiuni – una cu ape sărate şi nămol sărat, iar a doua cu ape sulfuroase - ar ridica gradul de atracţie turistică al municipiului.

Spaţii verziÎn prezent nu există o susţinere a regenerării spaţiului verde şi a evidenţierii unei structuri

verzi a municipiului. Localităţile componente ale municipiului tind să se unească cu oraşul propriu zis, fără o articulaţie verde între ele. Această stare de lucruri este în dezavantajul aspectului estetic şi confortului pe care îl poate oferi zona.

Dealul Codrişor, deal care bordează malul stâng al râului Bistrita, în prezent neamenajat are un potential nevalorificat, putand prin pozitie si amenajari sa devina un punct de atractie turistica

~ 46 ~

(locuri de belvedere). Altitudinea la care se află aceste puncte permite o vedere de ansamblu asupra oraşului vechi.

II.2.2.Potential turistic generat de resursele antropicePatrimoniu construit

Municipiul Bistriţa este format din oraşul Bistriţa şi şase localităţi componente :Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara, conservând imobile şi structuri urbane specifice spiritualităţii româneşti, săseşti şi maghiare. În Lista Monumentelor Istorice1 în vigoare, judeţul Bistriţa- Năsăud figurează cu 769 poziţii din care 209 sunt monumente, ansambluri sau situri aferente municipiului Bistriţa, cu următoarea structură:

- 12 arheologie- 193 arhitectură- 3 monumente de for public- 1 monumente funerare

VALORILE DE PATRIMONIU CULTURAL DE INTERES NAŢIONAL / MONUMENTE ISTORICE DE VALOARE NAŢIONALĂ EXCEPŢIONALĂ / aferente mun. Bistriţa, menţionate de Legea 5/2000, sunt următoarele: -clădiri civile urbane – CASA ION ZIDARU / Bistriţa CASA ARGINTARULUI / Bistriţa ŞIRUL SUGĂLETE / Bistriţa -ansambluri urbane - ANSAMBLUL URBAN FORTIFICAT / Bistriţa -unităţi administrative-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional : municipiul BISTRIŢA

Începuturile cetăţii Bistritz sunt la mijlocul sec.al XII, fiind una din primele aşezări ale coloniştilor saşi în Transilvania. Întemeiată la o distanţă apreciabilă de lanţul cetăţilor săseşti din partea centrală şi sudică a Transilvaniei, ea este încorporată în Universitatea Săsească la 1474. Situat la încrucişarea unor drumuri comerciale importante spre Moldova, Bucovica cât şi spre vestul Transilvaniei şi Europa Apuseană, oraşul devine în sec. XIII-XIV, o puternică localitate urbană, în care îşi desfăşoară activitatea cele peste 32 de bresle meşteşugăreşti, care se afirmă tot mai mult în viaţa economică a Transilvaniei. În 1352 Bistriţa primeşte din partea regelui Ludovic de Anjou dreptul de a ţine târg ( bulciul ) de Sfântul Bartolomeu. Tot el acordă oraşului însemnele unei steme proprii ce reprezintă un struţ cu potcoavă în cioc, simbol al îndeletnicirilor comerciale şi artizanale ale bistriţenilor. Oraşul va atinge deplină înflorire în sec. al XVI- lea atât pe plan economic cât şi politic şi cultural. Construirea zidului de incintă începe în 1464 şi se încheie în 1574. Cu trei linii de apărare, 18 turnuri şi bastioane Bistriţa era cea mai puternică cetate din nordul Transilvaniei. Căpitanul Grama declara în 1564 că în întreg Ardealul doar Sibiul şi Bistriţa „ SONO PER NATURA INESPUGNABILI ”. În 1862 – 1863 din ordinul Vienei, sunt dărâmate porţile principale ale cetăţii. Numeroasele incendii şi noi construcţii, au dus la eliminarea vechiului sistem de apărare. Din sistemul de fortificaţii al cetăţii au mai rămas câteva resturi disparate. Centrul istoric, în perimetrul Cetăţii Medievale, cu configuraţia medievală a reţelei stradale, pasajelor, pieţelor, cvartalelor şi parcelelor, a rămas nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat oraşul, conferindu-i particularitate.

Monumente reprezentativeARHITECTURA ECLEZIASTICA

Biserica ortodoxă Intrarea în biserică a Maicii Domnului / Piaţa Unirii nr. 8 Edificiul face parte din categoria bisericilor sală, cu un fronton masiv, decorat cu o rozasã,

nava sprijinindu-se pe contraforti înalti. In afara elementelor de stil corespunzãtoare fazei initiale sunt de mentionat o serie de transformãri ulterioare: nava a fost transformatã în perioada baroc. Biserica fostei mãnãstiri franciscane din Bistrita este o descendentă a şantierelor cisterciene (ordin călugăresc) din Transilvania ce înglobau elemente stilistice din goticul timpuriu.

Biserica Evanghelică / Piaţa CentralăEste un monument de arhitectură construit în sec. XIV-XV în stil gotic şi modificat în sec. XVI

în stilul renaşterii, de către arhitectul italian Petrus Italus de Lugano şi are la bază urmele unei basilici romane. Turnul a fost construit separat de biserică şi anterior transformărilor acesteia. Este cel mai înalt turn de piatră din ţară având o înălţime de 75m. Pe peretele de sud al bisericii se află cea mai veche sculptură gotică din Transilvania, ce datează din 1320. În biserică au fost expuse 23 de steaguri de bresle, din anul 1851 până la începerea lucrărilor de restaurare în 1992. Alte exponate

1 aprobată cu Ordinul nr. 2.314/8 iulie 2004 al Ministerului Culturii şi Cultelor~ 47 ~

valoroase sunt: o orgă veche din 1795, clopote datând din 1430, vitralii policrome si strane.Interiorul bisericii este marcat de stilurile de construcţie: gotic, baroc şi renascentist. Biserica romano-catolică Sfânta Treime / Gherorghe Şincai nr. 26 Este construită pe locul vechiului asezământ al ospitalierilor Burger Hospital, menţionat la sfârşitul secolului al XIII-lea. Actuala biserică este o construcţie baroca si a fost terminată în 1787, planurile de constructie fiind intocmite la Viena. ARHITECTURA CIVILĂ

Casa ArgintaruluiEste un monument de arhitectură ridicat în a doua jumătate a secolului al XV-lea în stil gotic

şi de renaştere transilvăneană. Denumirea « Casa Argintarului « i-a fost atribuită datorită celeor două potire sculptate în relief pe ancandramentul ferestrei cu deschidere semicirculară. Clădirea a suferit transformări radicale la mijlocul secolului al XVI-lea realizate de către arhitectul italian Petrus Italus de Lugano. La baza acestei afirmaţii stă ancadramentul intrării carosabile care este asemănător cu cele întâlnite la portalurile bisericii evanghelice din Piaţa Centrală. Aspectul de astăzi al clădirii este rezultatul unei minuţioase restaurări efectuată în deceniul şapte al secolului nostru.

Casa Andreas Beuchel (Casa Ion Zidaru) Monument de arhitectură construit în sec.XV, casa face parte din seria numeroaselor clădiri

medievale etajate: parterul adăposteşte elemente gotice, iar la etaj se păstrează un frumos planşeu din lemn profilat. Casa a fost restaurată în 1975 şi transformată în cramă. Din 1992 imobilul este neutralizat şi abandonat, consecinţă a unor litigii în justiţie. În 2004 ea revine proprietarilor de drept.

Ansamblul arhitectonic „Sugălete”Complexul a fost construit în sec.XV-XVI, într-o perioadă de prosperitate economică a

oraşului, când Bistriţa a beneficiat de privilegii şi înlesniri, construit cu privire la realizarea unui comerţ de tranzit între Transilvania şi Moldova pentru adăpostirea mărfurilor negustoreşti împotriva intemperiilor, ansamblul este format din clădiri etajate legate între ele printr-o galerie cu 20 de bolţi – majoritatea pe arce în ogivă, sprijinite pe 21 de pilaştrii patrulateri. Casa Petermann construită probabil după icendiul care a devastat oraşul în 1457, conservă cele mai multe elemente ale construcţiei originale din întreg şirul Sugălete.

ARHITECTURA MILITARĂ

Turnul DogarilorEste singurul turn păstrat din cele 18 incluse în zidul de apărare al oraşului. Lucrările de

construcţie pentru fortificarea oraşului au început în 1464 şi au durat peste un secol. Prima fază a acestor fortificaţii a fost încheiată în jurul anului 1480, când au fost terminate o parte din ziduri, turnuri şi bastioane, precum şi porţile oraşului.

SITUATIA PATRIMONIULUI

Monumentele restaurate, cu fonduri de la bugetul de stat, pe perimetrul municipiului sunt : Bistriţa/Casa Argintarului, Casa Ion Zidaru, Sugălete/Casa 24, Sărata/Biserica de lemn »Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil » iar monumentele în curs de restaurare (cu cofinantare) sunt : Biserica Evanghelică CA, Sugălete/Casa 13. Există şi situaţii de neîntreţinere sau neutilizare şi chiar de distrugere a unor elemente apartinând monumentelor istorice reprezentative, restaurate (Casa Ion Zidaru, abandonată în contextul litigiilor dintre cei care-şi dispută dreptul la proprietate).

Lucrările de restaurare sunt puţine, insuficient susţinute financiar, nu există încă programe/proiecte de reabilitare, nici o implicare a capitalului privat aferent conservării şi valorificarii patrimoniului, lipsesc specialiştii şi executanţii cu experienţă şi cunostinţele necesare intervenţiei pe imobile monument istoric.

Definirea urbanistică a Bistriţei s-a făcut în strânsă legatură cu construirea zidului de incintă. Există un spaţiu urban reprezentativ, organizat în jurul bisericii parohiale, de la care pornesc străzile spre porţile oraşului. Perimetrul fostei cetăţi medievale are o suprafaţă de aproximativ 41,45 ha.

Clădirile existente (din care un număr mare aflate pe lista monumentelor istorice) sunt majoritatea într-o stare înaintată de degradare, nu corespund unui standard minim de confort şi nu sunt puse în valoare nici măcar prin siglele de monument.

Perioadei regimului socialist, când lucrările de întreţinere curentă au lipsit în oraşul istoric, i-a urmat cea de după 1990, când intervenţiile de reabilitare în zonă au cunoscut multiple abordări greşite.

~ 48 ~

Intervenţiile în zona protejată se realizează de multe ori în detrimentul conservării autenticităţii patrimoniului. Derulându-se în absenţa unor soluţii competente şi ponderate, aceste intervenţii duc la pierderi ireversibile ale valorilor patrimoniale/arhitecturale.

Păstrarea autenticităţii patrimoniului local, a coerenţei şi atractivităţii acestuia, va avea ca efect motivarea interesului turistic.

Conservarea şi transmiterea valorilor patrimoniale generaţiilor viitoare constituie o datorie pentru locuitori, specialişti şi autorităţile responsabile.

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Baza materială a turismului în municipiul Bistriţa şi evoluţia acesteia este următoarea:Nr. crt.

Baza materială 2000 2004 2008

Număr unităţi de cazare 8 13 16Capacitate de cazare (locuri) 573 797 1055Număr hoteluri 6 8 9Locuri în hoteluri 371 627 805Tabere de elevi şi preşcolari 1 1 1Locuri în tabere 160 160 160Pensiunisi moteluri 2 3 4Locuri în pensiuni şi moteluri 42 88 168Camping-uri 2 2 2Locuri în camping-uri 72 82 82

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Nr. crt.

Tipul de structură Clasificare număr stele

Număr locuri de cazare

Număr total de camere

Alte dotări

1. Hotel “ Coroana de Aur”

3 stele 264 109 + 4 ap. InternetParcare

2. Hotel „Diana” 3 stele 150 76 + 8 ap. Parcare 50 loc.Sală conferinţa – 200 loc.Sala sport

3. Hotel „ Codrişor” 3 stele 120 29 Parcare - 20 loc.Sala restaurant -60loc.Sala de restaurant cu o capacitate totala de 60 locuri. Bar de zi cu capacitate de 30 locuri.Terasa acoperita, incalzita cu o capacitate totala de 300 locuri.Terasa neacoperita cu o capacitate de 150 locuri.

4. Hotel „ Cora ” 3 stele 50 28 Parcare – 15 loc.5. Hotel „ Castelano ” 3 stele 40 18 Internet

Parcare – 20 loc.6. Hotel „ Flamingo ” 3 stele 30 15 Internet

Parcare – 20 loc.Sală conferinţa – 100 loc.

7. Hotel „Krone” 3 stele 98 44 Sala de mese Sala de fitness

~ 49 ~

LiftParcare proprie Cafenea

8 Hotel „Minerva’ 3 stele 48 12+8ap. Parcare pentru autoturisme si camioane supravegheata video 24 din 24h

9. Hotel „ Bistriţa ” 2 stele 97 47 + 2 ap. InternetParcare – 20 loc.Sală conferinţa – 30 loc.

10. Hotel „ Decebal ” 2 stele 54 27 + 1 ap. InternetParcare – 10 loc.

11. Pensiune „ Ştefan ” - 14 7 Parcare – 7 loc.12. Motel „ Azuro ” - 44 23 Parcare13. Pensiune „ Sheriff ” - 30 14 Parcare – 20 loc.14. Pensiune „Saphir” - 80 26 Restaurant cu

separeu pentru intruniri specialeParcare auto pentru clientii nostriiClub cu activitati sportive, bowling, biliard si snookerInternet wireless

15. Camping - 52 22 Parcare – 30 loc.16. Camping - 30 15 Parcare

Municipiul Bistriţa beneficiază de un potenţial turistic valoros insuficient valorificat.Semnalam inexistenta ghizilor profesionisti si a materialelor de promovare a ofertei turistice.

Oferta bancară actuala se rezumă la 9 bănci şi un număr de 22 bancomate, dintre care trei se află în centrul istoric.

Dintre cele 8 oficii poştale din Bistriţa, doar unul singur funcţionează în aria zonei protejate.În Bistriţa îşi desfăşoară activitatea 10 agenţii de turism-transport persoane, un Punct de

Informare Turistică la Casa Municipală de Cultură, înfiinţat prin programul PHARE şi Oficiul de Tineret şi Turism din cadrul Primăriei municipiului Bistriţa. Este necesară găsirea unui sediu nou pentru Oficiul de Turism, întrucât locaţia actuală a acestuia nu este uşor accesibilă turiştilor.

. Oferta turistică

Tematica Situaţia existentă Centrul istoric Municipiu ServiciiConsultanţă

- 10 agenţii de turism-transport

- Punct de informare turistică-Casa Municipală de Cultură

- Oficiul de Tineret şi Turism- Primăria Bistriţa

- 4 agenţii pe străzile N. Titulescu, L. Rebreanu, P-ţa Petru Rareş

- Punct de informare turistică-Casa Municipală de Cultură

- Oficiul de Tineret şi Turism- Primăria Bistriţa

- 6 agenţii de turism-transport pe raza municipiului

- nici o agenţie de turism în localităţile componente

Spaţii cazare - 9 hoteluri- 3 pensiuni- 1 motel- 2 campinguri

- hotel “ Coroana de Aur ” şi “ Bistriţa ” în P-ţa Petru Rareş

- Hotel “Cora”, “Codrişor”, “Castelano” în parcul municipal

- hotel “Diana”, “Flamingo ”, “Decebal” pe raza oraşului

- pensiuni, motel, campinguri în localitaţile componente Unirea şi Viişoara

Gastronomie - 19 restaurante - 5 restaurante situate în - 5 restaurante în parcul

~ 50 ~

- 14 pizzerii centrul istoric- 5 pizzerii

municipal- 9 restaurante pe raza

municipiului - 4 pizzerii pe raza

municipiuluiAlte oferte turistice

- 13 cluburi+ baruri + terase

- 7 cluburi cu ring de dans

- 7 baruri în centrul istoric- nici un club cu ring de

dans

- 6 baruri, terase pe raza municipiului

- 7 cluburi cu ring de dans

Potential turistic generat de resursele culturale-RESURSE TURISTICE CULTURALE

SĂLI DE SPECTACOLE, SĂLI DE EXPOZIŢII, MUZEEÎn municipiul Bistriţa funcţionează, sub egida Primăriei, Casa Municipală de Cultură « George

Coşbuc », care deţine o sală de spectocole pe str. Albert Berger nr.10 şi o sală de expozitii situată în Piaţa Mică nr.18.

De asemenea, în fiecare din cele şase localităţi componente - Viişoara, Unirea, Ghinda, Sărata, Slătiniţa şi Sigmir - funcţionează câte un cămin cultural.

Activităţi culturale se mai desfăşoară la Galeriile de Artă ale Uniunii Artiştilor Plastici, (situată în Piaţa Centrală ), la Galeria de Artă a Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional din Piaţa Petru Rareş nr.1, la Galeria de Artă a Colegiului “Corneliu Baba” şi în cadrul celor şase săli expoziţionale ale Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, situat pe b-dul Gen. Gh. Bălan.

Muzeul dispune de şase expoziţii cu caracter permanent şi de şase saloane expoziţionale temporare. În incinta muzeului se află instalată o biserică de lemn din sec. XVIII, monument istoric, precum şi un parc dendrologic.STATUI, MONUMENTE

În rezervaţia de arhitectură a municipiului se află: statuia “Andrei Mureşanu”, opera (aparţinând sculptorului Cornel Medrea), statuia poetului “George Coşbuc”, situată la intrarea în parcul municipal (realizată de sculptorul G.Covalschi), statuia scriitorului “Liviu Rebreanu”, din Piaţa Unirii, (autor Romul Ladea). În exteriorul rezervaţiei se mai găsesc cinci busturi: bustul “Avram Iancu” din Piaţa Petru Rareş (autor Mircea Mocanu), bustul poetului George Coşbuc aflat în incinta Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional (aparţinând lui G.Pârvan), bustul domnului Moldovei, Petru Rareş din piaţa omonimă, (aparţinând lui Mihai Barbu), bustul domnitorului Al. I. Cuza, aflat în faţa Inspectoratului de Poliţie şi “Capul de expresie” şi cinci monumente comemorative: “Evreiesc”, “Eroilor neamului”, “Soldatului sovietic”, “Foştilor deţinuţi politici” , monumentul german din Slătiniţa şi alte câteva monumente de for public (“ Praguri ” , Măiastră” şi “ Monumentul Veteranilor” ).

Trasee turistice1.Excursie în Munţii Rodnei. Traseul Bistriţa – Năsăud - Complexul carstic Tăuşoare – Zalion. Drumul naţional 17 c.

Traseul spre Munţii Rodnei trece prin localitatea Liviu Rebreanu, unde se află Muzeul memorial înfiinţat în 1957 în casa părintească a scriitorului. Muzeul prezintă obiecte de familie, fotografii, diferite ediţii din operele scriitorului şi o bibliotecă.

Traseul se continuă apoi prin localitatea Năsăud, unde pot fi vizitate biserica ortodoxă construită între anii 1880-1884 şi Muzeul Grăniceresc Năsăudean (Bd. Grănicerilor nr. 25), muzeu organizat în vechea cazarmă militară a Regimentului II de Graniţă, monument istoric din sec. XVIII.

Urmează apoi Rebrişoara şi Valea Gersei, cu cele 2 sate Gersa I şi Gersa II, ajungîndu-se apoi la complexul carstic „Tăuşoare-Zalion”, cu peşterile „Izvorul Tăuşoarelor”, „Peştera lui Măglei”, „Jgeabul lui Zalion”.

Peştera „Izvorul Tăuşoarelor” este constituită dintr-o reţea de galerii care gravitează spre punctul de maximă adâncime. Este peştera cea mai adâncă din ţară (415m) şi a fost declarată monument al naturii. Peştera nu prezintă fenomene carstice clasice (stalagtite, stalagmite, etc.) ci doar cristale de gips (antrodite).

„Peştera lui Măglei” se prezintă sub forma unei grote verticale de 6 m adâncime, terminîndu-se într-o sală de dimensiuni reduse.

Peştera „Jgheabul lui Zalion” are în linie dreaptă 475m, iar adâncimea ei este de 130m. Traseul prin peşteră este alcătuit prin lărgiri în formă de săli, cascade şi sifoane situate de-a lungul cursului de apă.

2.Excursie în Munţii Bârgăului. Traseul Bistrţa – „Castelul lui Dracula” – Pasul Tihuţa. DN 17.

~ 51 ~

Traseul trece prin localitatea Livezile, unde se află o interesantă colecţie de etnografie „Muzeul de sub poartă” ce prezintă ceramică, icoane pe sticlă, unelte vechi, picturi pe lemn, o colecţie de bâte ciobăneşti ornamentale, etc. De asemenea aici se află ruinele unui castru roman.

Drumul se continuă prin cele „8 Bârgaie”, localităţi de la poalele Munţilor Bârgăului: Rusu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundu Bârgăului, Tiha Bârgăului, Bistriţa Bârgăului şi Mureşenii Bârgăului. Localităţile sînt renumite pentru portul popular tradiţional, casele şi instalaţiile tehnice populare. În Prundu Bârgăului se află un muzeu sătesc.

Urmează apoi localitatea Piatra Fîntînele, situată la 1.100 m altitudine unde se află hotelul „Dracula”, construit în 1983, cu o arhitectură ce sugerează un castel medieval. Hotelul „Dracula” este amplasat pe locul descris în romanul „Dracula” de către scriitorul irlandez Bram Stoker, destinaţie spre care se îndreaptă turişti din toată lumea în căutarea contelui-vampir.

3.Excursie în Munţii Suhardului. Traseul Bistriţa – Sângeorz Băi – Valea Vinului, Lacul Lala. DN 17 D.

Traseul trece prin localităţile Liviu Rebreanu, Năsăud (traseul 1) şi se continuă prin staţiunea balneoclimaterică Sângeorz Băi. Staţiunea are izvoare de ape minerale cu indicaţii în afecţiuni hepatice, digestive, ulcer şi boli de nutriţie. De asemenea pot fi vizitate aici „Biserica de peste apă” cu icoane executate la 1747 de Teodor Zugravu şi colecţia de artă şi tablouri „Ileana Antonu”.

Traseul se continuă prin localitatea Rodna, unde se află ruinele unei bazilici dominicane construită la sfîrşitul secolului XIII şi o biserică din secolul XVIII. În împrejurimi se află staţiunea balneoclimaterică Valea Vinului, localitate cunoscută pentru exploatările de minereuri încă din timpul romanilor, precum şi lacul Lala şi „Poarta lui Beneş”.

ANALIZA SWOT - TURISM URBAN

SWOT turism urban

Factori pozitivi Factori negativi

Mediulintern

Puncte tari Municipiul Bistriţa şi localităţile componente: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara / conservă imobile şi structuri urbane specifice spiritualităţii româneşti, săseşti şi maghiare ;

Cadrul de dezvoltare al localităţii depresiunea intracolinară Livezile-Bârgău, aferent cursului râului Bistriţa, străjuită de dealuri între 450-680m, Schieferberg, Schullerwald, Burich, oferă o panoramă asupra oraşului şi împrejurimilor ;

Bistriţa concentrează cea mai mare parte a valorilor patrimoniale ale municipiului ; oraşul conservă încă perimetrul fostei cetăţi medievale fortificate (Bistritz), cu maximă înflorire în secolele XV-XVI/ configuraţia medievală a reţelei stradale, pasajelor, pieţelor, cvartalelor şi parcelelor ansamblului urban fortificat ;

Existenţa drumului de centură, cu posibilitatea preluării traficului de tranzit greu ;

Existenţa unei platforme industriale care nu afectează zona protejată ;

Trecerea în proprietatea unor persoane cu

Puncte slabeInexistenţa unui program de acţiune cu măsuri, proiecte şi responsabilităţi în domeniile : locuire, infrastructură tehnică, spaţii publice, trafic, turism, comerţ, prestări servicii, mesteşuguri şi întreprinderi mici, industrie, în intenţia conservării autenticităţii zonei istorice, esentială în promovarea turismului ;

Absenţa unui sistem global informational, suport în monitorizarea patrimoniului şi gândirea unor programe aferente acestuia ;

Inexistenţa sau insuficienta punere în valoare a patrimoniului, absenţa siglelor de monument, inscriptionarilor şi a plăcuţelor de semnalizare şi presemnalizare rutieră a monumentelor istorice, inexistenţa unui program de vizitare a monumentelor, a ghizilor; neiluminarea nocturnă; nereprezentativitatea denumirii unor artere în zona rezervaţie ;

Caracterul intervenţiilor în zonele protejate, în mod special în perimetrul fostului ansamblu urban fortificat Bistriţa, de multe ori în detrimentul substanţei originale ; absenţa specialiştilor şi executanţilor abilitaţi în lucrări pe imobile istorice ;

Tolerarea unor funcţiuni incompatibile cu zona istorică şi problemele acesteia ;

~ 52 ~

posibilităţi economice şidisponibilitatea necesară reabilitării patrimoniului a unor imobile istorice;

Interesul împrejmuirilor, monumente restaurate, Arcalia, Herina, Livezile, Tărpiu ; rezervaţii rurale, Dorolea, Livezile;

Existenţa unui potenţial uman şi instituţional cu capacitatea de a organiza manifestări reprezentative/polarizante pentru zonă ;

Dezvoltare economică pe un traiect relativ ascendent ;

Existenţa unui număr mare de hoteluri şi unităţi de alimentaţie publică ;

Nevalorificarea clădirilor istorice şi a spaţiilor publice medievale, calitatea îndoielnică a unor monumente de for public amplasate în aceste spaţii ;

Alterarea zonelor de protecţie aferente monumentelor istorice ;

Insuficienta promovare a meşteşugurilor şi micilor întreprinderi, pierderea meştesugurilor tradiţionale, în special în domeniul construcţiilor, cu calificarea şi cunoaşterea tehnicilor de intervenţie pe monumente istorice ; Reţeaua de comunicaţii slab dezvoltată, sistem deficitar de legătură a oraşului şi a localităţilor componente cu reţeaua de trafic interregional şi european ;

Problemele traficului în oraş, (în mod special în zona istorică) absenţa parcajelor în zonele marginaşe ale oraşului vechi, absenţa elementelor de particularizare a circulaţiei şi a pistelor de biciclete ;

Neutilizarea mijloacelor de transport ecologice şi carenţele transportului în comun ;

Deficienţele infrastructurii urbane ;

Lipsa unei gropi ecologice şi efectele necolectării selective a deşeurilor ;

Insuficienta susţinere financiară şi slaba valorificare a patrimoniului prin actul cultural ;

Locuirea preponderentă a zonei de rezervaţie istorică şi de arhitectură Bistriţa de o categorie defavorizată a populaţiei, fără posibilităţile materiale şi disponibilitatea de a răspunde provocărilor acestei zone ;

Insuficienta educaţiei, sensibilizării şi constientizării locuitorilor făţă de valorile patrimoniale ;

Insuficienţa amenajărilor sportive şi a spaţiilor de agreement pentru populaţie şi turişti ;

Nevalorificarea potentialului turistic şi curativ al municipiului ;

Inexistenţa unui concept detaliat de turism ;

Inexistenţa sau neatractivitatea ofertei turistice, neatingerea standardelor europene în servicii şi consultanţă, hoteluri, pensiuni

~ 53 ~

particulare, gastronomie, manifestari şi evenimente culturale, festivaluri, trasee tematice, organizarea de conferinţe, simpozioane, expoziţii insuficiente ; nevalorificarea decorului istoric pentru manifestările culturale ; nevalorificarea tradiţiilor multiculturale şi pluriconfesionale ale oraşului ;

Insuficienţa sau pozitionarea nefavorabilă a punctelor de informare turistică, absenţa hărţilor turistice, a ghizilor profeşionisti, a panourilor turistice;

Neactualitatea sau inexistenţa site-urilor locale, regionale şi naţionale actualizate, conţinând informaţii turistice şi culturale /

Mediul extern

Oportunităţi

Poziţia geografică a municipiului, apartenenţa la o regiune cu un potential turistic ridicat de interes naţional şi internaţional ;

Existenţa unor localităţi în zona cu potential balneo-climateric, rezervaţii naturale, ţinuturi de vânătoare / Blăjenii de Jos,Colibita,Cusma, Lunca Ilvei, Parva, Piatra Fântânele, Posmus, Sângeorz-Băi, Valea Mare, Valea Vinului , posibilitatea valorificării rezervaţiilor existente în judet : munţii Bârgăului, Calimani, Rodnei,/ turism cultural, ecologic, trasee tematice; manifestări sportive cu participare internatională;

Existenţa resurselor de ape minerale la Viişoara, Slătiniţa şi Sărata având potenţial turistic şi curativ nevalorificat;

Particularizarea şi diversitatea spirituală a municipiului, rezultată prin combinarea elementelor româneşti, săseşti şi maghiare în configuraţia localităţilor şi a fondului construit ;

Recunoasterea atractivităţii localităţii Bistriţa în literatura de specialitate. Giovanni Botero, la sfârşitul secolului al XVI-lea, publica impresii de călătorie europeană, notând că Sibiul este cel mai mare oraş, Clujul cel mai populat, iar Bistriţa « cel mai frumos oraş al Transilvaniei » ;

Existenţa unei relaţii tradiţionale între zona istorică a Bistriţei, curs apa şi dealurile perimetrale. Relaţia dintre acest sit/leagăn, curs apa şi zona istorică poate personaliza şi potenţa interesul turistic;

Ameninţări

Nemotivarea interesului turistic prin pierderea autenticităţii patrimoniului local; intervenţii necontrolate sau de calitate îndoielnică care conduc la depersonalizarea oraşului şi localităţilor componente la devalorizarea spaţiului public medieval ;

Alterarea raportului oraş istoric-parc-apă-dealuri perimetrale ;

Diminuarea zonei de agement a oraşului ;

Accentuarea problemelor zonei istorice prin dificultatea eliminării traficului motorizat din perimetrul zonei istorice şi nerezervarea unor zone pentru parcaje;

Inexistenţa unui concept privind circulaţia rutieră la nivelul municipiului ;

Atenuarea oportunităţilor drumului de centură ;

Alterarea zonei de percepere a monumentelor istorice ;

Depersonalizarea localităţilor componente ;

Manifestări culturale de un nivel profesional discutabil, nereprezentative pentru promovarea valorii şi autenticului, depreciind zona ; insuficienta valorificare a monumentelor istorice prin evenimente culturale ;

Exploatarea iraţională a resurselor forestiere în zonele apropiate; neprotejarea zonei verzi;

~ 54 ~

Localitatea Bistriţa este uşor cognoscibilă / particularitate conferită de fondul construit din interiorul fostei cetăţi medievale fortificate, oraşul putând deveni atractiv pentru turişti, cu condiţia conservării autenticităţii substanţei istorice ;

Existenţa unui număr mare de monumente istorice reprezentative care ar putea fi puse în valoare şi incluse în circuite turistice: Biserica evanghelică CA, sec. XIV-XVI; Turnul Dogarilor, sec.XV-XVI Casa Andreas Beuchel cunoscută sub denumirea : « Casa Ion Zidaru «, sec. XV-XVI ; Casa Argintarului, sec.XVI-XVIII-XIX ; Şirului Sugalete / având ca reprezentative Casa parohiei evanghelice, sec. XV-XVI-XVIII şi Casa Petermann, sec. XV-XVI-XVIII ; Biserica din lemn “Sfinţii Arhangheli “ Mihail şi Gavriil” din Sărata sec.XVIII ;

Posibilitatea valorificării cadrului istoric; evenimente culturale de marcă, festivaluri, concerte, parade, expoziţii şi muzee, laboratoare, ateliere, stagii de specialitate ;

Oportunitatea dobândirii statutului de « oraş istoric » pentru Bistriţa ;

Tradiţia mesteşugurilor în zonă ;

Tradiţia multiculturală şi pluriconfesională a oraşului ;

Condiţii de amenajare a unor spaţii de cazare de tip Jugendherberge/Horst, camping – tabere pictură, sculptură, agro-turism, valorificând imobile istorice şi situri ;

Recunoaşterea importanţei moştenirii istorice de factorii politici şi de către public, vechiul oraş interesând atât ca spaţiu locativ, cât şi ca centru comercial şi de producţie mesteşugărească ;

Crearea premizelor pentru libera iniţiativă, pentru dezvoltarea potenţialului economic şi a infrastructurii tehnice şi sociale ;

Legătura cu saşii din diasporă, atragerea agentiilor de turism străine etc ;

Legătura cu oraşele înfrăţite.

Scăparea de sub control a fenomenului poluării ; acceptarea unor investiţii fără a respecta tehnologiile ecologice şi protecţia zonei ;

Riscurile neglijării lucrărilor de infrastructură ;

TURISM URBAN / ZONE PROTEJATE

~ 55 ~

OBIECTIVE SPECIFICE:

1. Reabilitarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi zonelor de protecţie ale acestora cu atenţie la pericolul pierderii autenticităţii, coerenţei şi, deci a atractivităţii patrimoniului local.

2. Adoptarea unui program de acţiune pentru zonele protejate cu măsuri, proiecte şi responsabilităţi în domeniile: locuire, infrastructură tehnică, spaţii publice, trafic, turism, comerţ, prestări servicii, meşteşuguri, întreprinderi mici;

3. Dezvoltarea reţelei de trafic interregional şi european, rezolvarea disfuncţionalităţilor în circulaţia rutieră şi a stării arterelor de circulaţie, particularizarea circulaţiei (poduri, piste de biciclişti);

4. Restricţionarea şi, treptat, eliminarea traficului motorizat din perimetrul Centrului Istoric Bistriţa; rezervarea locuri de parcare în aria protejată;

5. Reconsiderarea aspectului general al oraşului / remodelarea şi reabilitarea fondului construit existent şi a spaţiilor publice;

6. Amenajarea malurilor râului Bistriţa, între Unirea şi Sărata, legarea acestora de structura verde a oraşului istoric şi includerea în zona de agrement a oraşului a dealului Schifferberg;

7. Manifestări şi evenimente culturale valorificând cadrul istoric;Perpetuarea tradiţiei multiculturale şi multiconfesionale a zonei;

8. Extinderea, creşterea şi particularizarea prestărilor de servicii aferente turismului; prezentarea ofertei turistice continând informaţii turistice şi culturale;

9. Promovarea meşteşugurilor şi meseriilor tradiţionale, precum şi integrarea acestora în conceptul turistic general;

10. Sensibilizarea populaţiei pentru valoarea, frumuseţea şi potenţialul oraşului istoric.III. Capitalul social

III.1 Structura şi dinamica populaţieiConform datelor furnizate de Direcţia judeţeană de statistică Bistriţa-Năsăud, populaţia

municipiului Bistriţa la data de 1iulie 2008 a fost de 83.571 locuitori, în crestere faţă de datele de la recesământul populaţiei efectuat în anul 2002, când era înregistrat un număr de 81.259 locuitori

Structura populaţiei municipiului Bistriţa, pe grupe de vârste la 1 iulie 2007

Grupe de vârste

2007

0-4 40945-9 388010-14 430415-19 654920-24 720925-29 764030-34 705835-39 778140-44 646045-49 736050-54 725155-59 500160-64 275065 si peste 5702TOTAL 83039

~ 56 ~

Principalele fenomene demografice înregistrate în municipiul Bistriţa prezentate comparativ 2003 cu 2007:

III.2 Servicii sociale

Protecţia copilului

A. Copii care beneficiaza de o masura de protectie speciala - 258 de copii din care:

Centru maternal din cadrul Complexului de Servicii Sociale Comunitare Bistrita – 10 copii Centru de plasament de tip familial pentru copilul deficient din cadrul Complexului de

Servicii Sociale Comunitare Bistrita – 34 copii Asistenta maternala DGASPC – 91 copii, plasati la un numar de 65 de asistenti maternali

profesionisti care domiciliaza pe raza municipiului Bistrita; Asistenta maternala ONG – 15 copii, plasati la un numar de 4 asistenti maternali; Plasament familii / persoane / rude de gradul IV care domiciliaza pe raza municipiului

Bistrita – 108 copii.

Numarul de copii intrati in sistemul de protectie in anul 2008:

In centrul de plasament de tip familial pentru copilul deficient – 1 copil in varsta de 10 ani. In sistemul de asistenta maternala a DGASPC – 3 copii; pe grupe de virsta: 2 copii: 1 – 2 ani si 1 copil: 3 – 6 ani. In plasament familii / persoane / rude de gradul IV – 17 copii, pe grupe de virsta: 2 copii: 1 – 2 ani, 2 copii: 3 – 6 ani, 2 copii: 7 – 9 ani, 7 copii: 10 – 13 ani si 3 copii: 14 – 17 ani.

B. Protectia copilului cu deficiente

La data de 31.12.2008 DGASPC Bistrita Nasaud avea in evidenta un numar de 254 de copii incadrati intr-un grad de handicap, cu dizabilitati locomotorii, neuro-psihice sau asociate, care domiciliaza pe raza municipiului Bistrita .

Servicii oferite, de catre DGASPC, acestei categorii de copii: Centru de plasament de tip familial pentru copilul deficient din cadrul Complexului de

Servicii Sociale Comunitare Bistrita – 34 copii asistenta maternala – 13 copii cu deficiente; 1 Centru de zi si de recuperare, din cadrul Complexului de Servicii Sociale Comunitare

Bistrita – 124 beneficiari din care 90 din comunitate sau din asistenta maternala si 34 din centrul de plasament de tip familial.

un serviciu mobil de interventie timpurie, adresat copiilor cu virsta intre 0 – 6 ani, in structura fundatiei Inocenti – 50 beneficiari.

Din cei 34 copii plasati in Centru de plasament de tip familial pentru copilul deficient, un numar de 13 copii frecventeaza scoala la Asociatia Lacrima Unirea si 1 copil merge la gradinita in cadrul Scolii Speciale nr. 2 Bistrita. In cadrul centrului de recuperare, copiii cu deficiente beneficiaza de urmatoarele servicii:

kineto- si hidroterapie

~ 57 ~

logopedie psihoterapie ergoterapie.

Avand in vedere numarul mare de copii incadrati in grade de handicap si diversitatea serviciilor care le sunt necesare (prevazute in planul de servicii) posibilitatile de a raspunde pe plan local, nevoilor acestora sunt limitate.

C. Copilul abuzat, exploatat, neglijat si copilul care a savirsit o fapta penala si nu raspunde penal

Copii parasiti in unitatile sanitare 2008 - 13 copii parasiti in Sectia de pediatrie a Spitalului Judetean de Urgenta Bistrita.

Copii abuzati neglijati 2008 – 13 copii:

- 2 copii <1 an- 7 copii 1-2 ani- 3 copii 3-6 ani- 1 copil 14-17 ani

Pentru 11 copii, din aceasta categorie, s-a impus luarea unei masuri de protectie speciala.

Copii care au comis fapte penala si nu raspund penal – 12 copii din care: 2 copii cu virsta intre 7 – 9 ani si 10 copii cu virsta intre 10 – 13 ani. Pentru aceasta categorie de copii s-a luat masura supravegherii specializate, de catre parinti.

Copiii exploatati prin munca:

In cadrul Complexului de servicii sociale comunitare Bistrita functioneaza Centru de zi pentru copilul exploatat prin munca in care se urmareste prevenirea si combaterea exploatarii prin munca a copiilor din mediul urban (Bistrita) prin reintegrarea lor familiala si scolara. Centrul are o capacitate zilnica de primire de 10 copii. In cadrul acestui centru se desfasoara urmatoarele activitati:

integrare/reintegrare scolara- sprijin in efectuarea lectiilor scolare ; cursuri in conformitate cu programa scolara pentru clasele I – IV ;

evaluare si consiliere psihologica individuala si de grup pentru copii ; consiliere psihologica si sprijin pentru parinti; asistenta medicala primara- asigurata de personal specializat ; activitati educative pe diverse teme : educatie privind drepturile copilului, educatie pentru

sanatate, orientare scolara si profesionala, educatie estetica, educatie religioasa , educatie moral-civica, activitati de socializare, cunoastere a mediului, educatie muzicala etc.

activitati de timp liber : vizionari de emisiuni pentru copii, jocuri in aer liber, plimbari, jocuri sportive, puzzle, jocuri de constructii, etc.

oferirea de suport nutritional ;

Copiii strazii:

Pe raza municipiului Bistrita au fost identificati un numar de 50 de copii, care provin de pe raza judetului Bistrita Nasaud, cu varste cuprinse intre 3 si 14 ani. Acesti copii au fost identificati de catre serviciile sociale ale DGASPC si SPAS Bistrita, impreuna cu politia, cu ocazia raziilor efectuate in oras.Tinind cont de criteriul relatia copilului cu familia, combinat cu criteriul relatia copilului cu strada (asa cum este mentionat in literatura de specialitate), in ultimii ani, in judetul nostru am identificat 2 categorii de copii:- Copiii care muncesc in strada si care se intorc, de regula, zilnic in familiile lor. Acesti copii se afla

ziua in strada (mare parte obligati de catre parinti) incercand sa castige bani, in general, prin cersit sau, mai putini, prin alte activitati (spalatul masinilor, furturi sau prostitutie). De regula, seara se intorc in familiile lor cu banii castigati. Din aceasta categorie fac parte cca. 75 % din copiii strazii din judet.

- Copii care traiesc cu parintii in strada. Aceasta categorie include copiii ai caror parinti si-au pierdut locuinta si care au ajuns sa locuiasca in baraci improvizate (linga gropile de gunoi sau in paduri). Parintii supravietuiesc cersind impreuna cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii. Din aceasta categorie fac parte cca. 25 % din copiii strazii din judet.

Dupa mediul din care provin:

~ 58 ~

- 10 copii din mediul urban, mai exact din municipiul Bistrita (resedinta de judet);- 40 din mediul rural. - mai rar sunt gasiti si copii din alte judete (de ex. in 2007 - 5 copii).Circa 90% dintre copii provin din familii de romi.Toti acesti copii provin din familii numeroase (majoritatea cu peste 5 copii), in care cel putin unul dintre parinti consuma in mod frecvent alcool. Nici unul dintre parintii acestor copii nu este angajat in munca, veniturile familiei provenind din alocaţia pentru copii, ajutorul social si bani sau produse câştigate din munca cu ziua. In multe cazuri familiile nu primesc alocatie sau ajutor deoarece nu au un domiciliu / resedinta si, unii dintre ei, nu au acte de identitate.In majoritatea familiilor din care provin acesti copii unul dintre parinti a savirsit cel putin o fapta penala, unii dintre ei chiar ispasesc pedepse privative de libertate. Nivelul de educatie al parintilor este foarte redus, unii dintre ei fiind chiar analfabeti.

Pentru aceasta categorie de copii va fi creat un Centru de primire in regim de urgenta care va functiona in cadrul complexului de servicii sociale comunitare Bistrita.

Identificarea problemelor

a. Implicarea comunităţii localeUn studiu efectuat în jud. Bistriţa Năsăud a relevat faptul că majoritatea consiliilor locale nu au

angajat un lucrător social, în cel mai bun caz transferând aceste atribuţii unor persoane care au deja alte îndatoriri şi care nu au o pregătire de specialitate în domeniu.

S-a iniţiat atunci un proiect intitulat “Pregătirea reţelei judetene de lucrători sociali în vederea descentralizării serviciilor în domeniul protecţiei drepturilor copilului în jud. Bistrita Năsăud”.

Proiectul a fost finanţat de „Fundaţia pentru o Societate Deschisă”, şi s-a desfăşurat în perioada 1.08.1999-1.08.2000, obiectivele specifice fiind:

descentralizarea activităţii de protecţie a drepturilor copilului prin implicarea autorităţilor locale; instruirea lucrătorilor primăriei pentru soluţionarea unui număr cât mai mare de cazuri

sociale care să nu necesite implicarea directă a personalului DJPDC; crearea unei reţele profesioniste funcţionale, la nivel judeţean, care să acţioneze unitar

în probleme de protecţie a drepturilor copilului; reducerea numărului de copii din instituţiile de ocrotire.

Concluzia trasă la încheierea proiectului, în luna august anul 2000, este aceea că obiectivul general declarat, şi anume “promovarea drepturilor copiilor şi familiilor lor prin crearea condiţiilor necesare în vederea îngrijirii copiilor în familia naturala sau, în caz de nevoie, accesul rapid la servicii profesioniste de ocrotire” a fost atins, însă o evaluare corectă de ansamblu se va putea face doar pe parcursul anilor care vor urma.

Pentru funcţionarea eficientă a reţelei create, s-a impus continuarea activităţii de pregătire prin informare şi instruire continuă realizată de către specialiştii DJPDC, în colaborare cu fundaţia Bethany.

Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, cu sediul în Bucureşti, este câştigătoare a proiectului “Parteneri pentru copii şi familii” din cadrul Programului “Child Net” – finanţat de USAID şi derulat de World Learning, în parteneriat cu Autoritatea Natională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie.Proiectul se derulează în cinci judeţe ale ţării, printre care şi Bistriţa Năsăud.

Prima fază a proiectului a început în mai 2002 şi a constat într-o evaluare a sistemului de protecţie a copilului, atât la nivelul Direcţiei Generale pentru Protecţia Drepturilor Copilului Bistriţa Năsăud, cât şi în cadrul comunităţilor locale.

A doua faza (iulie-august 2002) a constat în organizarea unor cursuri de pregătire şi formare a lucrătorilor sociali comunitari, în colaborare cu Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Bistriţa Năsăud, în două etape, după cum urmează: 23-25 iulie 2002 Bistriţa, 30 iulie-1 august 2002 Năsăud, cu tema generală “Modele de bună practică”.

Proiectul “Parteneri pentru copii şi familii” se derulează pe parcursul a doi ani şi are drept scop sprijinirea dezvoltării capacităţii locale, în ariile defavorizate din România, prin replicarea şi extensia celor mai bune modele de practică din domeniul prevenirii, asistenţei maternale şi adopţiei nationale, prin creşterea numărului de soluţii de ocrotire pentru copiii aflaţi în situaţie de dificultate, soluţii bazate pe parteneriatul cu comunitatea.Tot în cadrul acestui proiect, în luna februarie 2004, s-a organizat un curs cu tema “Cauze, consecinţe şi intervenţia în situaţiile de abuz asupra copilului”.

~ 59 ~

b. Colaborarea cu ONG-uri

Prezentăm câteva din activităţile derulate, în această perioadă, în colaborare cu ONG-urile care au activat pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud:

SERA România: Perioada 1996 – 1998: cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţii DJPDC -

donarea unui automobil, proiect de finanţare a cheltuielilor pentru plata salariilor angajaţi DPC, cheltuieli de funcţionare şi cheltuieli implicate de susţinerea familiilor aflate în situaţii de risc;

2001: cheltuieli de restructurare a centrelor de plasament – CP Bistriţa: înlocuirea reţelei de instalaţii termice în corpurile A, B, C şi dotări cu aparatură electrocasnică;

2002: reabilitarea instalaţiei termice în corpul D la CP Bistriţa; susţinerea financiară a 60 de asistenţi maternali,

2003: susţinerea financiară a Serviciului de prevenire a abandonului de copii prin planificare familială: acordarea dreptului de folosinţa a unui automobil, costul combustibilului şi costurile de întreţinere a automobilului, drepturile salariale ale personalului din serviciu, consultanţă de specialitate pentru implementarea serviciului; sustinerea financiară a 21 de asistenţi maternali în perioada oct-dec 2003.

susţinerea financiară a 22 de asistenţi maternali în luna ianuarie 2004.

Copii Fericiţi : Activităţi desfăşurate împreună cu DJPDC care au ca obiect protecţia copilului prin încredinţare

sau plasament la asistenţi maternali profesionişti; Cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţii DJPDC; Cheltuieli efectuate pentru finanţarea programelor privind prevenirea abandonului sau integrarea

copilului în familia naturală; Cheltuieli efectuate pentru restructurarea centrelor de plasament în module de tip familial.

Alternativa: Activităţi desfăşurate împreună cu DJPDC care au ca obiect protecţia copilului prin plasament la

asistenţi maternali profesionişti; Cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţii DJPDC; Sprijinirea integrării socio-profesionale a tinerilor în vârstă de peste 18 ani care părăsesc sistemul

de protecţie. Love Basket

Cheltuieli efectuate pentru restructurarea centrelor de plasament în module de tip familial ; Cheltuieli efectuate pentru finanţarea programelor privind prevenirea abandonului sau integrarea

copilului în familia naturală; Cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţii DJPDC; Activităţi realizate împreună cu DJPDC pentru protecţia copilului prin încredinţare sau plasament

la asistenţi maternali profesionişti; Donaţii sau sponsorizări efectuate în favoarea centrelor de plasament, folosite în interesul

copilului. Asociaţia Benita Bistriţa – susţine un Centru de zi cu o capacitate de 11 locuri Fundaţia Inocenţi/RCR Bistriţa - parteneriatul cu Fundaţia Inocenţi Bistriţa Năsăud a

demarat începând cu luna septembrie 2000 şi constă în implementarea unui program pentru asistarea copiilor şi familiilor (biologice, asistenţi maternali) în tranziţia dinspre centrul de plasament sau familia asistentului maternal, înspre familia naturală.

Principalele servicii oferite sunt: - program de intervenţie educatională pentru copii intre 0 – 1 ½ ani: activităţi specializate în vederea eliminarii întârzierilor în dezvoltarea fizică -motorie şi integrare senzorială. Aceste activităţi sunt realizate de educatori specializaţi şi psihologi- program de “literacy”, care constă în activităţi de stimulare a limbajului; - evaluarea dezvoltării copiilor plasaţi la asistenţii maternali se realizează prin aplicarea periodică a unor teste de evaluare a dezvoltării intelectuale şi fizice (6 luni);- sustinere specializată prin organizarea unor grupuri de suport pentru familii, grupuri de joacă pentru copii, vizite copil - familie biologică, biblioteca pentru asistenţii maternali şi copii, editarea unui ziar de informare lunară pentru asistenţii maternali profesionişti, împrumutarea de cărucioare, cât şi decontarea abonamentelor de călătorie pentru transportul asistenţilor maternali la aceste programe, sponsorizarea întâlnirilor de grup ale asistenţilor maternali;

~ 60 ~

Asociaţia Inceputuri noi Unirea – susţine 2 case de tip familial, una în localitatea Unirea şi una în localitatea Bistriţa, cu o capacitate totală de 16 locuri.

Direcţia Municipală de Servicii Sociale are în structura sa următoarele compartimente:

Compartiment prestaţii sociale

Compartiment asistenţă personae cu handicap

Serviciul Cămin pentru personae vârstnice

Serviciul financiar contabil, salarizare şi administrativ

Oficiul pentru consilierea romilor

Cabinet stomatologic

În cadrul acestor compartimente se desfăşoară activitatea de asistenţă social prin

punerea în aplicare a legislaţiei în vigoare, şi anume:

Compartiment prestaţii sociale

Aplicarea Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificări şi completări ulterioare:

Din datele existente în evidentele Compartimentului Prestatii sociale rezultă că a

scăzut numărul familiilor care beneficiază de ajutor social după cum urmează:

în anul 2005 au beneficiat de prevederile acestei legi136 familii, totalizând 408 membri,

suma totală cheltuită pentru plata ajutorului social fiind de 107.965 lei.

pentru anul 2006, cereri înregistrate erau 152, totalizând 347 membri, suma totală

cheltuită pentru plata ajutorului social fiind de 117.036 lei.





De dreptul de servire a mesei la Cantina de ajutor social potrivit Legii 208/1997 au beneficiat

cetăţeni din municipiul Bistriţa şi localităţile componente, astfel:

în anul 2005 au beneficiat de prevederile acestei legi 112 persoane/lună, suma totală

cheltuită pentru plata acestui tip de ajutor fiind de 197.000 lei.


cheltuită pentru plata acestui tip de ajutor fiind de 145.260 lei.


cheltuită pentru plata acestui tip de ajutor fiind de 100.749,78 lei.


cheltuită pentru plata acestui tip de ajutor fiind de 116.285,94 lei.

Un număr mediu lunar de 6 persoane/lună beneficiare ale cantinei de ajutor social au

efectuat muncă în folosul comunităţii în conformitate cu prevederile Regulamentului de

organizare şi funcţionare a cantinei de ajutor social.

În prezent beneficiază de dreptul de servire a mesei un număr de 71 persoane, dintre

care 24 plătesc 30% din venitul lor, iar 47 sunt persoane care beneficiază de acest drept fără

plată.

~ 61 ~

Nr. Beneficiari

Cu plată

Fără plată

Copii Adulţi Pensionari Lipsiţi de

venituri

Bolnavi La domiciliu

71 24 47 60 11 7 37 11 0

În cadrul acestui compartiment se întocmesc dosarele în vederea obtinerii drepturilor

prevazute de Legea 61/1993 privind acordarea alocatiei de stat pentru copii, republicată,

precum si O.U.G.R. nr.105/2003 privind alocaţia complementară şi alocaţia de sustinere pentru

familia monoparentală.

În ceea ce priveste O.U.G.R. 105/2003 au fost depuse cereri pentru acordarea alocatiilor

complementare şi de susţinere pentru familiile monoparentale, astfel:

în anul 2005 s-au acordat 1397 alocaţii familiale complementare, respectiv 491 alocaţii

de susţinere pentru familiile monoparentale. Sumele cheltuite pentru plata alocaţiei

familial complementare şi de susţinere monoparentală au fost de 33.363 lei pentru

alocaţiile familial complementare şi 9.800 lei pentru alocaţiile de susţinere

monoparentală.





monoparentală.





monoparentală.

în anul 2008 s-a acordat un număr mediu lunar de 342 alocaţii familiale complementare,

respectiv 169 alocaţii de susţinere pentru familiile monoparentale.

Serviciul “Caminul pentru Persoane Vârstnice” este un serviciu în cadrul Direcţiei Municipale de

Servicii Sociale care funcţionează conform prevederilor Legii17/2000. Protecţia socială a

persoanelor vârstnice s-a realizat în două forme:

a) instituţionalizată, prin intermediul Serviciului „Căminul pentru Persoane Vârstnice”;

b) la domiciliul persoanelor, prin intermediul Compartimentului de Asistenţă la Domiciliu a

Persoanelor Vârstnice.

a) Caminul pentru Persoanele Vârstnice asigură:

autonomia si siguranţa persoanelor vârstnice asistate;

respectarea identităţii, integrităţii şi demnităţii persoanelor vârstnice prin condiţiile de

îngrijire oferite;

~ 62 ~

menţinerea sau ameliorarea capacitătilor fizice sau intelectuale ale persoanelor

vârstnice;

stimularea participării persoanelor vârstnice la viaţa socială;

facilitarea si încurajarea legăturilor interumane, inclusiv cu familiile persoanelor

vârstnice;

supravegherea si îngrijirea medicală necesară, potrivit reglementarilor privind

asigurările sociale de sanatate;

prevenirea si tratarea consecinţelor legate de procesul de îmbătrânire;

Perioada Număr beneficiari mediu/lună Sex persoane asistate

Anul 2005 37 F-18

B-19

Anul 2006 31 F-15

B-16

Anul 2007 28 F-16

B-12

Perioada Număr beneficiari mediu/lună Sex persoane asistate

Anul 2008 29 F-15

B-12

In anul 2008 a inceput derularea proiectului „Repararea si amenajarea Caminului

pentru persoane varstnice”. Acest proiect este finantat de Ministerul Muncii, Familiei si

Egalitatii de Sanse si vizează: consolidarea structurii de rezistenţă, recompartimentarea

imobilului, amenajarea de camere pentru 2 si 3 persoane, 3 grupuri sanitare si a unei băi la

parter, 4 grupuri sanitare si a unei băi la etaj, amenajarea unei săli de mese si a unui club la

parter, reparaţii şi consolidări acoperiş, amenajări exterioare. Pentru realizarea acestui obiectiv

de investitii s-a alocat suma de 1.568.000 lei, conform Hotărârii Guvernului Romaniei

nr.1538/19.12.2007. Datorită amplorii lucrărilor de reparaţii, persoanele vârstnice cazate în

Cămin au fost mutate în luna octombrie 2008 în alte două locaţii: persoanele vârstnice de sex

masculin au fost cazate la Centrul Scolar pentru educatie incluziva nr. 1, situat in municipiul

Bistrita, str. Alba Iulia nr. 20 iar persoanele vârstnice de sex femenin la Centrul „Casa

Sperantei”, situat in municipiul Bistrita, B-dul Independentei nr 24-26.

b) Compartimentul de asistenţă la domiciliu a persoanelor vârstnice asigură:

servicii sociale privind în principal îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizării

sociale şi reintegrarea social, consiliere social, juridică şi administrativă, sprijin pentru

plata unor servicii şi obligaţii curente, îngrijirea locuinţei, ajutor pentru menaj,

prepararea hranei;

~ 63 ~

servicii socio-medicale prvind, în principal ajutorul pentru realizarea igienei personale,

readaptarea capacităţilor fizice şi psihice, adaptarea locuinţei la nevoile persoanei

vârstnice şi antrenarea la activităţi economice, sociale şi cultural;

servicii medicale, sub forma consultaţiilor şi îngrijirilor medicale la domiciliu,

consultaţii şi îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de

material sanitare şi dispositive medicale.

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Număr beneficiari mediu/lună

42 37 35 40

Compartimentul asistenţa persoane cu handicap are urmatoarele atributii:

întocmeste anchete sociale cu privire la modificările survenite în starea fizică, psihica

sau sociala a persoanei cu handicap, de natură să modifice acordarea drepturilor sau

facilitatilor pentru asistentii personali;

întocmeşte anchete sociale pentru acordarea indemnizatiei lunare pentru persoane cu

handicap;

face propuneri Consiliului Local pentru aprobarea listei persoanelor cu handicap si

asitentii personali ai acestora pentru acordarea de abonamente gratuite pentru

utilizarea mijloacelor de transport în comun.

Tabel cu persoanele cu handicap care au beneficiat de abonamente gratuite potrivit legii


Număr beneficiari mediu/lună

332 353 295 528

Valoarea transportului/an 53.475 66.635 93.480 190.080

Tabel cu persoanele cu handicap grav care au beneficiat de asistent personal angajat conform legii


Număr asistenţi personali mediu/lună

145 149 140 170

Tabel cu persoanele cu handicap grav care au beneficiat de indemnizaţie conform legii


Număr indemnizaţii acordate mediu/lună

74 92 96 95

Centrul de Cazare Temporară a Persoanelor fara Adapost este un asezamânt de protectie socială

si resocializare a persoanelor din municipiul Bistrita lipsiţi temporar de adapost sau care se

găsesc în situatii de risc social.

Persoanele asistate prin Centrul de Cazare Temporară a Persoanelor fara Adapost sunt

sprijinite în vederea integrarii în munca în limita posibilităţilor prin îndrumarea spre serviciul

~ 64 ~

public specializat în medierea muncii Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Bistrita;

- sunt sprijinite în obtinerea unei locuinte - în limita posibilităţilor existente prin

informarea corecta si constanta cu privire la situatia pietei locuinţelor, identificarea spatiilor

locative;

- intermedierea obtinerii unor servicii din partea altor institutii: sprijin în obtinerea

actelor de identitate, internarea minorilor în institutii de ocrotire a minorilor, intermedierea

internării în Caminul de persoane Vârstnice, intermedierea internării în institutii medicale,

întocmirea dosarului de pensionare etc.

Oficiul pentru Consilierea Romilor este un compartiment de specialitate care functioneaza în baza

HGR 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de Îmbunatatire a Situatiei

Romilor.

Obiectivul principal este îmbunatatirea accesului cetatenilor de etnie roma din

municipiul Bistrita la serviciile sociale în conditiile prevazute de lege si a participarii acestora

la viata economica sociala si culturala a comunitatii.

Oficiul pentru consilierea romilor are următoarele atributii:

analizeaza situatia socio-economica a familiilor de romi si face propuneri în functie de

specificul fiecarui caz în parte;

sprijină populatia de romi lipsită de mijloace de subzistenţă pentru obtinerea de

ajutoare materiale si financiare, în conditiile prevăzute de lege;

sprijină populaţia de romi lipsiti de mijloace de subzistenta în vederea obtinerii

documentelor de identitate si stare civila;

întocmeste si implementează proiecte/programe cu specific pe problemele romilor cu

finanţări din fonduri externe sau interne care sa aiba drept scop îmbunatatirea situatiei

cetatenilor de etnie roma din municipiul Bistrita.

Date despre populaţia de romi

Din datele detinute de recesamântul populatiei din martie 2001 comunitatea de romi din

municipiul Bistrita are 1973 de romi.

Numarul beneficiarilor de servicii sociale

22 persoane de etnie romă sunt beneficiari la Cantina de Ajutor Social;

30 de copii au beneficiat lunar de lapte praf gratuit, în valoare de 14.904 lei;

30 familii de etnici romi au beneficiat de prevederile Legii 416/2001 privind venitul minim

garantat;

97 de familii de etnie romă beneficiază de alocaţii familiale complementare şi de susţinere

pentru familia monoparentală;

Cabinetul Stomatologic

Cabinetul Stomatologic functioneaza conform O.G.R nr.124/1998 republicată, privind

organizarea si functionarea cabinetelor medicale.

~ 65 ~

Categorile de beneficiari sunt:

persoanele vârstnice din Caminul de Persoane Vârstnice din Bistrita;

persoanele din Centrul de Cazare Temporară a Persoanelor fără Adăpost si Centrul

“Casa Sperantei”;

persoanele care beneficiaza de ajutor social;

persoanele al caror venit pe membru de familie nu depaseste nivelul minim pe

economie.

Au beneficiat de asistenţă stomatologică:

în anul 2005 = 700 persoane




III.3 Sănătatea populaţiei

III.3.1 Evaluarea infrastructurii pentru sanatate

Reţeaua unităţilor sanitare publice Asigurarea serviciilor de sănătate pentru populaţie în anul 2008 s-a realizat prin reţeaua unităţilor sanitare publice, mixte si particulare, alcătuită din: PUBLIC:

NR.CRT.

SERVICII NR. - COMPONENTA

1. Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana 1 - 13 medici- 31 asistenti medicali- 5 chimisti si biologi.

2. Spitalul judetean de Urgenta 1 - 1120 paturi- 140 de medici Incadrati- 487 asistenti medicali- 8 farmacisti- 13 biologi si chimisti.

3. Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Judetean de Urgenta Bistrita

1 - 50 cabinete medicale- 30 medici- 36 asistenti medicali

4. Serviciul Judetean de Ambulanta 1 - 6 medici- 25 asistenti medicali- 8 operatori 112- din 35 de ambulante pe

judet, 12 ambulante pe municipiul Bistrita.

5. Centrul de Transfuzii sanguine 1 - 1 medic- 12 asistenti medicali

6. Serviciul Judetean de Medicina Legala 1 - 2 medici - 4 asistenti medicali

7. Cabinete medicale individuale – medici de familie

11 - 11 medici

8. Cabinete medicale individuale – medici stomatologi

14

9. Farmacii cu circuit inchis 210. Cabinete medicale scolare 8 - 6 medici

- 30 asistenti medicali11. Cabinete medicale scolare stomatologice 5 - 5 medici

- 5 asistenti medicali12. Cabinet medical de urgenta stomatologica 1 - 1 medic

~ 66 ~

- 1 asistent medical13. Dispensar medical TBC 1 - 2 medici

- 6 asistenti medicali14. Cabinete medicale de intreprindere 5 - 5 medici

- 8 asistenti medicali

PRIVAT:

NR.CRT.

SERVICII NR. - COMPONENTA

1. Clinica Sanovil SC MURIVISAN 1 - 5 medici- 15 asistenti medicali- nr. paturi (18 OG+8NN+1ATI= 30 buc)

2. Cabinete medicale individuale – medici de familie 32 - 32 medici3. Cabinete medicale medicina generala adulti 184. Cabinete medicale de specialitate 405. Farmacii 28 - 62 farmacisti

- 40 asistenti de farmacie 6. Laboratoare medicale 5 - 5 medici

- 15 asistenti de laborator7. Laboratoare de tehnica dentara 33 - 35 tehnicieni dentari8. Cabinete stomatologice 55 - 55 medici

Situaţia Spitalului Judeţean, unitatea medicală cea mai reprezentativă - structura personalului şi a serviciilor:

STRUCTURA PERSONALULUI SANITAR- 2008Nr. Crt. Personal Numar

1 MEDICI 152

2

ALT PERSONAL SAN. SUP.( farmacisti, biologi, chimisti, psihologi, asistenti sociali,prof.C.f.m.) 21

3 PERSONAL SANITAR MEDIU 5954 PERSONAL SANITAR AUXILIAR din care: 279

- infirmiere 154- ingrijitoare 91- spalatorese 18- brancardieri 16

5 MUNCITORI SI PERSONAL DESERVIRE 132

6 TESA 62

7 TOTAL 1241

STRUCTURA SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA BISTRITA – 2008

Nr. Crt. Compartimente

1 Sectii si compartimente cu paturi

2Unitatea de Primire a Urgentelor cu paturi pentru internari provizorii si Cabinet medicina

dentara de urgenta3 Sectii de farmacie de circuit inchis4 Laboratoare pentru investigatii cu puncte de lucru5 Statie de sterilizare si blocuri de sterilizare6 Serviciul de statistica medicala si analiza a starii de sanatate7 Compartiment de nutritie si dietetica

~ 67 ~

8 Ambulatoriul de specialitate integrat al spitalului cu:- cabinete de specialitate clinica- puncte de laborator pentru investigatii- laborator de medicina fizica si recuperare medicala- dispensar TBC- cabinete de medicina sportiva - dispensare medicale scolare cu:

- cabinete de medicina generala- cabinete de stomatologie

- centrul judetean pentru planificare familiala- serviciul de prevenire si control al infectiilor nozocomiale- centrul judetean de hemodializa

9 Serviciul de prevenire si control al infectiilor nozocomiale10 Centrul judetean de hemodializa11 Serviciul judetean de medicina legala12 Compartiment de intretinere si reparatii aparatura medicala

13Compartiment pentru intretinere reparatii cladiri, deservire activitati specifice , activitate

hoteliera si blocuri alimentare14 Aparat functional compus din:

- servicii si birouri de specialitate

STRUCTURA ACTIVITĂŢII SPITALICEŞTI -2008

Nr. Crt. Sectii si compartimente Numar paturi1 Sectia medicina interna I 752 Sectia medicina interna II 303 Sectia diabet zaharat nutritie si boli metabolice 254 Sectia chirurgie generala din care: 80

- comp. arsi 55 Compartiment urologie cu sala de operatii 156 Sectia O.g. 757 Compartiment neurochirurgie (nu este in circuit) 78 Sectia pediatrie din care: 75

- comp. terapie intensiva 10 - comp. neurologie pediatrica 5 - comp. psihiatrie pediatrica 5

9 Sectia psihiatrie 9010 Sectia psihiatrie cronici (nu este in cicuit) 3011 Sectia pneumologie I din care: 60

- comp. terapie intensiva 412 Sectia pneumologie II din care: 40

- comp. terapie intensiva 313 Sectia dermato-venerice 3014 Sectia oftalmologie 3015 Sectia O.R.L. 2516 Sectia neurologie din care: 55

- comp. terapie intensiva 817 Sectia cardiologie din care: 60

- comp. terapie coronarieni 618 Sectia ortopedie si traumatologie 5219 Sectia neonatologie din care: 50

- comp. prematuri 12 - comp. terapie intensiva 7

20 Sectia A.T.I. 20

21Compartiment chirurgie vasculara (nu este in circuit) 10

~ 68 ~

22 Sectia recuperare medicina fizica si balneologie 6023 Sectia cronici 2524 Sectia oncologie medicala din care: 40

- comp. ingrijiri paliative 5 - compartiment hematologie 5

25 Sectia boli infectioase din care: 60 - comp. terapie intensiva 5

26 Compartiment radioterapie( nu este in circuit) 527 Centrul de hemodializa 928 Unitate de primire a urgentelor 1329 Spitalizare de zi 19

TOTAL 1165

STRUCTURI PARACLINICE SI ALTE STRUCTURI 2008

1. Laborator analize medicale cu 3 puncte de lucru: - Locatia centrala (700 paturi) - Ambulatoriul integrat al spitalului - Locatia sectii pneumologie

2. Laborator de radiologie si imagistica medicala cu 4 puncte de lucru: - Locatia centrala (700 paturi) - Locatia sectii str. Alba Iulia - Locatia sectii pneumologie

3. Laborator explorari functionale cu 3 puncte de lucru: - Locatia centrala (700 paturi) - Locatia B-dul. Independentei - Ambulatoriul integrat al spitalului

4. Serviciul de anatomie patologica

5. Centrul de sanatate mintala

6. Serviciul de statistica medicala si analiza a starii de sanatate

7. Laborator medicina fizica, recuperare si balneofizioterapie cu 2 puncte de lucru: - Locatia centrala (700 paturi) - Locatia B-dul. Independentei

8. Statia de sterilizare cu 4 puncte de lucru: - Locatia centrala (700 paturi) - Locatia B-dul. Independentei - Ambulatoriul integrat al spitalului - Locatia sectii str. Alba Iulia

9. Compartiment dietetica cu 3 puncte de lucru: - Locatia centrala (700 paturi) - Locatia B-dul. Independentei - Locatia sectii str. Alba Iulia

10. Compartiment medici rezidenti

11. Farmacii cu circuit inchis - Locatia centrala (700 paturi) - Farmacia Nr. 1 - Locatia B-dul. Independentei - Farmacia Nr. 2

12. Compartiment asistenta sociala 13. Compartiment prevenire si control a infectiilor nozocomiale

14. Formatia de intretinere si aparatura medicala

~ 69 ~

15. Spalatorii mecanice cu 2 puncte de lucru : - Locatia centrala (700 paturi) - Locatia B-dul. Independentei

16. Compartiment pentru intretinere reparatii cladiri, deservire activitati specifice , activitate hoteliera si blocuri alimentare

17. Aparatul functional compus din: - servicii si birouri de specialitate - compartimente de specialitate

18. Blocuri operatoare - chirurgie generala si urologie - ortopedie-traumatologie - obstetrica ginecologie - oftalmologie - O.R.L.

În anul 2008 la finalul semestrului I, în municipiul Bistriţa s-au înregistrat 18.526 bolnavi internati in spital, 18.152 externati din spital din care 284 decese.● Consultatii in spital :

- sem.I /2008 au fost 17225 adulti si 21024 copii din mediul urban.● Examinari medicale in Bistrita:

- sem.I /2008 in spital-

EXAMINARI NUMARRADIOSCOPII 372RADIOGRAFII 4340SEDINTE DE FIZIOTERAPIE 11823EKG 3212EEG 172EXPLORARI FUNCTIONALE APARAT RESPIRATOR

745

AP. CARD VASCULAR 48908ALTE 27007

- in ambulatoriu de specialitate:EXAMINARI NUMARRADIOSCOPII 918RADIOGRAFII 2305SEDINTE DE FIZIOTERAPIE 18287EKG 1764EXPLORARI FUNCTIONALE APARAT RESPIRATOR

850

AP. CARD VASCULAR 1764ALTE 11203

● Tratamente in ambulatoriu de specialitate 3046 adulti si 548 copii din mediul urban.● Transfuzii efectuate in spital :2236, nr. bolnavi - 609, litri sange – 53● Bolnavi internati in spital : 18526 (+ aflati 380) externati din spital – 8152● Bolnavi cronici in evidenta medicilor de familie Bistrita:

- diabet zaharat – 2113- epilepsie – 316- hipertensiune arteriala – 95741- cardiopatie ischemica – 3666- cord pulmonar cronic – 113- accidente vasculare cerebrale – 591- boli pulmonare cronice obstructive – 902- ulcer – 1189- ciroza – 654- insuficienta renala cronica – 103

~ 70 ~

- tumori – 836- tulburari psihice – 858

● Gravide in evidenta medicilor de familie la sfarsitul sem. I 2008 – 399. Starea de sănătate în relaţie cu stilul de viaţă

În prezent, aproape 40% din totalul deceselor care se înregistrează în România sunt produse de boli legate de stres, deci de boli evitabile sau care pot fi amânate prin modificări în stilul de viaţă al populaţiei. Dintre grupurile cele mai vulnerabile la acţiunea componentelor negative ale stilului de viaţă, dar care în acelaşi timp mai pot să-şi ajusteze comportamentele spre cele favorabile sănătăţii, fac parte copiii şi tinerii. Tinerii sunt afectaţi de o serie de rezultate negative ale modului de viaţă specific societăţii moderne, printre care rata mare de accidente (ponderea accidentelor rutiere), toxicomaniile, maladiile sexuale transmisibile (printre care şi SIDA), comportamentele violente, criminalitatea, sarcina la vârsta adolescenţei, sinuciderile etc. În septembrie 2003, s-a realizat un studiu orientativ privind stilul de viaţă al tinerilor, prin aplicarea unui chestionar pe un grup de 152 de tineri cu vârste între 14 şi 25 ani din Bistriţa. Studiul a scos în evidenţă nivelul de informare, principalele atitudini şi convingeri personale privind stilul de viaţă al tinerilor bistriţeni. Principalele concluzii ale acestui studiu sunt:

- tipul de alimentaţie este nesănătos şi favorabil apariţiei principalelor boli cronice;- contrar aşteptărilor, mai bine de 70% din tinerii investigaţi nu sunt fumători;- în timp ce fumatul nu pare să fie la modă, consumul de alcool face parte din viaţa tinerilor

bistriţeni (numai 42,1% dintre subiecţi au declarat că nu consumă alcool deloc);- în ciuda unei poziţii majoritare ferme împotriva consumului de droguri, răzbat ecouri

nefavorabile (11,84% au dat răspunsuri evazive, au refuzat să răspundă sau au recunoscut că au consumat);

- Preocuparea pentru mişcarea fizică este redusă (mai ales în cazul fetelor). Mişcarea este percepută mai mult ca o activitate direcţionată de întreţinere a corpului şi nu ca un stil de viaţă sănătos;

- Modalităţile esenţiale prin care se depăşeşte stresul sunt pasive (ascultarea muzicii şi somnul) şi mai puţin active (plimbare şi sport); foarte rar se recurge la o manieră în care este implicat aspectul spiritual (scris, desen, meditaţie religioasă);

- Tinerii găsesc înţelegere şi soluţii pentru problemele personale în special la prietenii lor şi abia apoi la părinţi sau fraţi.

- În ceea ce priveşte debutul în viaţa sexuală, majoritatea nu şi-au inceput viaţa sexuală, dar dintre cei care şi-au început-o, mai puţin de jumătate dovedesc că au şi responsabilitatea actului sexual (prin folosirea mijloacelor de protecţie). O responzabilizare mai mare se înregistrează la fete;

- Responsabilitatea şi preocuparea faţă de mediu este şi ea modestă; - Principala modalitate de petrecere a timpului liber (pentru 52% din subiecţi, zilnic!) este “în

faţa ecranului” de TV (34,2%) sau monitorului PC (17,76%). Ca activităţi mai puţin frecvente au fost indicate: discoteca, ascultatul muzicii, ieşitul în oraş cu prietenii şi, mai rar, lectura; - În privinţa ofertelor pe plan local pentru petrecerea timpului liber, tinerii bistriţeni şi-au exprimat

dorinţa de a avea mai multe posibilităţi pentru practicarea sportului (57%); accesul la diferite cursuri (10,52%); organizarea de concerte în aer liber (10,5%); sau aşteaptă pasiv alte oferte de petrecere a timpului liber 8,5%;

- În privinţa comportamentului legat de consumul de alcool şi conducerea unor vehicole, 16,44% au declarat că s-a întâmplat să conducă maşina sau alt vehicol (bicicleta) dupa ce au consumat alcool, iar 54,6% au fost într-o maşină condusă de cineva care a consumat alcool.

- Participarea la activităţi care implică voluntariat nu este o obişnuinţă pentru tinerii bistriţeni (23,68% nu au participat niciodată, 61,2% doar uneori şi doar 14,5% ori de câte ori au avut ocazia). În general, fetele sunt mai dispuse (aproape de 2 ori mai mult) să se implice în astfel de activităţi.

- Atitudinea faţă de sănătate şi percepţia influenţei propriului stil de viaţă asupra sănătăţii este duală; deşi foarte multi tineri (70,4%) consideră că stilul de viaţă influenţează sănătatea, 47% dintre aceştia sunt de părere că propriul stil de viaţă nu are nici o influenţă asupra sănătăţii. Dintre cei care sunt de părere că propriul stil de viaţă are influenţă asupra sănătăţii, majoritatea apreciază ca fiind o influenţă favorabilă, în timp ce o treime dintre ei par conştienţi de influenţa negativă a propriului stil de viaţă.

Ca o apreciere generală, se poate spune că stilul de viaţa actual al tinerilor din Bistriţa este unul dominat de divertisment pasiv şi vizual, puţin orientat spre comunitate şi mediu şi fără a acorda importanţă influenţei asupra sănătăţii.

III.4 Educaţie

~ 71 ~

Structura pe unităţi şi număr de elevi la diferitele forme de învăţământ, la finele anului şcolar 2007-2008, s-a prezentat astfel:

Învăţământul preşcolar / din care

24 grădiniţe

2.735 copii

-grădiniţe cu program săptămânal

1 56 copii

-grădiniţe cu program prelungit

7 1.488 copii

-grădiniţe cu program normal

10 926 copii

-grădiniţe cu program normal (cartiere)

6 265 copii

Învăţământul primar şi gimnazial

unităţi de înv.(*numai primar)

nr. eleviprimar

nr. elevigimnazial

Bistriţa 11 2.765 3.304Viişoara 1 72 60

Sigmir 1 45 44Slătiniţa 1 51 45Unirea 1 55 48Ghinda 1 46 49Sărata 1* 53 -Total 17 3.087 3.550

Principalii indicatori din învăţământ

învăţământ primar

învăţământ gimnazial

-promovaţi din total 3007 3.424-repetenţi din total 10 59

-abandon şcolar din total

2 11

- plecaţi în străinătate40 23

Învăţământul liceal 10 unităţi de învăţământ – 6.286 elevi

Distribuţia elevilor din licee pe profilurile şi specializări:Uman - 564Real - 1.516Educaţional - 54Servicii - 1071Resurse naturale - 1173Tehnic - 1212 Sportiv - 396Arte plastice - 107Arhitectură - 112Muzică - 81Învăţământ postliceal - repartizare pe profiluri şi specializări

155 elevi

Asistent medical de laborator - 28Asistent medical balneo- - 28

~ 72 ~

fiziokinetoterapeut şi recuperareAsistent medical de farmacie - 43Tehnician controlul calităţii produselor agroalimentare

- 28

Tehnician în prelucrarea cărnii şi a laptelui

- 28

Învăţământul profesional / repartizare elevi pe profiluri şi specializări

1.517 elevi

Mecanică - 489Electromecanică - 18

Electronică-automatizări - 101

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

- 153

Chimie industrială- 76

Electric- 141

Agricultură - 121

Fabricarea produselor din lemn

- 116

Industrie textilă şi pielărie - 64Industrie alimentară - 28Turism şi alimentaţie - 85Comerţ - 82Estetica şi igiena corpului omenesc

- 43

În municipiu îşi desfăşoară activitatea sucursale ale unităţilor de învăţământ superior de stat şi privat cum sunt: Babeş-Boliay şi Universitatea Tehnică – ambele din Cluj, precum şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” – Arad. Specializările principale sunt în domenii ca: administraţie publică, turism, economie, informatică, etc. precum şi formare post universitară.

III.5 Cultură şi artă

În municipiul Bistriţa funcţionează, sub egida Primăriei, Casa Municipală de Cultură “George Coşbuc, care deţine o sală de spectacole pe str. Albert Berger nr.10 şi o sală de expozitii situată în Piaţa Mică nr.18.

În fiecare din cele şase localităţi componente, Viişoara, Unirea, Ghinda, Sărata, Slătiniţa şi Sigmir, funcţionează câte un cămin cultural.Activităţi culturale se mai desfăşoară la Galeriile de Artă ale Uniunii Artiştilor Plastici (Piaţa Centrală) şi în cadrul Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud (b-dul Gen. G. Bălan. 9

În Bistriţa sunt două aşezăminte de cultură : primul Casa de Cultură a Sindicatelor (strada Odobescu, desfăşurându-şi activitatea într-un imobil edificat în prima parte a secolului al XV-lea), dispune de o sală de spectacole de 200 de locuri şi o bază materială corespunzătoare. Ansamblul său folcloric „Codrişorul” deţine Colierul de Aur la Festivalul Internaţional de Folclor de la Dijon-Franţa.

În municipiul Bistriţa îşi desfăşoară activitatea complexul muzeal judeţean situat pe strada

Grigore Bălan , nr.19 , care următoarele profile :- istorie - arheologie - etnografie – artă populară- geologie – ştiinţe ale naturii Biblioteca judeţeană situată în Bistriţa, strada Gării, nr.2 a luat fiinţă la 1 decembrie 1950 ,

având la debut un fond de carte de 2.340 volume şi a funcţionat în actuala casă municipală de cultură . În prezent dispune de 195.385 de volume şi 11.216 cititori activi.

~ 73 ~

La nivelul municipiului Bistriţa funcţionează o „Societate de Concerte” o fundaţie de impresariat condusă de prof. Gavril Ţărmure, care contribuie la complectarea activităţilor culturale cu spectacole specifice .

Şi arta plastică este reprezentată în Bistriţa: menţionăm Galeria de Artă a U.A.P. din Piaţa Centrală, cea a Direcţiei pentru Cultură din Piaţa Petru Rareş, nr.1, Galeria de Artă a Casa Municipală de Cultură „George Coşbuc” din Piaţa Mică, Nr.1 şi cea de la sediul unităţii, cele 3 săli expoziţionale ale Muzeului Judeţean, precum şi Galeria de Artă a Colegiului „Corneliu Baba”. Desigur Bistriţa deţine şi reprezentări plastice ample care prezintă personalităţi marcante ai istoriei şi culturii noastre naţionale : statuia poetului Imnului Naţional, Andrei Mureşanu, opera aparţinând sculptorului Cornel Nedrea, statuia poetului George Coşbuc situată la intrarea în parcul municipal şi realizată de sculptorul G. Covalschi, statuia scriitorului Liviu Rebreanu, din Piaţa Unirii, sculpatată de Romul Ladia, bustul poetului George Coşbuc aflat în incinta Direcţiei pentru Cultură, aparţinând lui G. Pârvan, bustul domnitorului Al. I. Cuza aflat în faţa inspectoratului de poliţie, autor Mircea Mocanu, bustul domnului Moldovei, Petru Rareş, din piaţa omonimă aparţinând lui Mihai Barbu, bustul lui Avram Iancu situat pe bulevardul Republicii autor, Mircea Mocanu şi „Capul de expresie” (poetul Ioan Alexandru) al autorului Vasile Gordun.

III.6 Sport si agrement

Evaluarea infrastructurii pentru sport:

Cluburi fanion:- Clubul Municipal Bistriţa- Clubul Fotbal Gloria 1922 Bistriţa

Cluburi de elită :- Liceul cu program sportiv Bistriţa- F.C. Inter Viişoara- C.S. Arte Martiale- C.S. Drumarul - Clubul Netex- Palatul Copiilor

Clubul Spotiv Municipal în 2002 : - 138 medalii nationale

- 32 medalii internaţionale 2003 : - 169 medalii naţionale

- 48 medalii internaţionale Investitii majore : - finalizarea sălii de gimnastică din complexul sportiv Sala Polivalentă

- finalizarea tribună I a Stadionului municipal ( Centrul National de pregătire a olimpicilor la haltere )

II. SPORTUL PENTRU TOŢI

Calendarul cuprinde anual : 10 acţiuni sportiv-recreative organizate în municipiu; 2 acţiuni sportive traditionale în afara municipiului şi în municipiu ; 2 acţiuni naţionale cu participarea specialiştilor bistriţeni.

- aproximativ 2% din populaţia municipiului practică mişcarea şi sportul pentru sănătatea în cele 13-14 “ centre “ numite sau autointitulate “ centru de sănătate – Fitness “.

- ne lipsesc : - bazin de înot acoperit- pista de jogging- amenajare pădure Codrişor- amenajare dealul Budacului pentru sporturile de iarnă- spaţii de joacă dintre blocuri

BAZE SPORTIVE ÎN MUNICIPIUL BISTRIŢA

Nr Denumirea Elementele de identificare~ 74 ~

. crt.

bunului

0 2 31 Baza sportivă “

Cuza Vodă ” Stada Cuza Vodă nr. 4-6 a)Construcţii vestiarb)Suprafaţa totală =1.174,5 mp

2 Baza sportivă “ Big ”

Complex comercial Big Şcoala generală nr. 1, Bl.1, Solomon Halita Suprafaţa = 780 mp

3 Baza sportivă “ Avram Iancu ”

Râul Bistriţa, SGA, str. Avram IancuNr. 9Suprafaţa = 2.500 mp

4 Baza sportivă “ Viişoara ”

Localitatea componentă ViişoaraSuprafaţa = 6.208 mp

Centralizator pentru inventarierea bazelor sportive din unităţile şcolare ale municipiului Bistriţa

Nr. crt. Scoala Terenuri Stare1. Şcoala gen. nr. 1 -3 terenuri handbal

-sală de sport necorespunzătoare

rea

2. Şcoala gen. nr. 2 - un teren handbal - sală de sport

bunăbună

3. Şcola gen. nr. 3 - un teren handbal- sală de sport

reabună

4. Şcoala gen. Nr. 4 -două terenuri handbal - sală de sport

bunăbună

5. Şcoala gen. Nr. 5 „ Lucian Blaga „ - două terenuri handbal - sală de sport

bunăfoarte bună

6. Şcoala gen. Nr. 6 “Ştefan cel Mare” - un teren handbal cimentat

necesită strat de uzură , astfalt

7. Colegiul Naţional “ Liviu Rebreanu ” - un teren handbal - două baschet- teren fotbal cu pista- teren tennis de camp- sală de sport

buna bunabunabunabuna

8. Colegiul Naţional “ Andrei Mureşanu ”

- teren handbal- teren baschet- două săli de sport

bunabunabuna

9. Liceul cu program sportiv - trei terenuri handbal - sală volei- sală de gimnastică

buna bunafoarte buna

10. Liceul de Informatică şi Electrotehnică

.– două terenuri handbal

buna

11. Grup Şcolar Forestier - teren handbal -sală de sport

buna

~ 75 ~

improvizată12. Grup Şcolar “ G. Moisil ” - două terenuri

handbal - sală de sport

slaba

buna13. Grup Şcolar Agricol - teren de sport

- sală de sport- bunafoarte bună

14. Grup Şcolar Sanitar - nu are bază sportivă ( curte interioară)

-

15. . Liceul “ Corneliu Baba ” - nu are bază sportivă proprie

-

16. Liceul de muzică - nu are bază sportivă proprie

-

Şcolile speciale care sunt în patronajul Consiliului Judeţean au spaţii amenajate în funcţie de specificul fiecăreia ( pregătire fizică, recuperare etc. )

III. 7 Societate civilăÎn municipiul Bistriţa sunt înregistrate 817 ONG-uri, dar din păcate nu foarte multe au o activitate susţinută . Domeniile în care activează sunt dintre cele mai variate: asistenţă socială, protecţia mediului, tineret, sport, cultură şi artă, etc.

III.8 Sindicate : În municipiul Bistriţa există trei sindicate, iar numărul aproximativ al membrilor acestor sindicate sunt : C.S.D.R. – în Bistriţa aproximativ 2000 (în special învăţământul) C.N.S.L.R. Frăţia aproximativ 1500 – Sanitas ( asistenţi medicali) , Cristiro, SAIO ( de la ARIO ), taximetrişti B.N.S. apoximativ 2000 – Comelf, Electrica, Salvarea, Poşta, Finanţele, Casa de Sănătate

III.9 Siguranţa cetateanului şi ordine publică

Poliţia municipală

Urmare directă a întregului ansamblu de măsuri întreprinse în anul 2003, s-a reuşit stabilizarea fenomenului infracţional şi înregistrarea scăderii faptelor de natură judiciară comise, precum şi o creştere în identificarea şi cercetarea infracţiunilor de natură economico-financiare, consecinţă directă fiind scăderea prejudicierii bugetelor.

A crescut în eficienţă cooperarea şi comunicarea cu organele administraţiei publice locale şi centrale, dar şi cu instituţiile descentralizate.

● Serviciul public Poliţia Comunitară a municipiului Bistriţa

Legea nr. 371/2004 stipuleaza ca “în scopul asigurarii ordinii si linistii publice, cât si pentru cresterea eficientei pazei obiectivelor si a bunurilor de interes publicsi privat se înfiinteaza, la nivelul municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti Politia Comunitara pentru ordine publica, ca serviciu local specializat.” Potrivit aceleiasi legi, una dintre atributiile primarului privind înfiintarea,organizareasi functionarea Politiei Comunitare este cea potrivit careia Primarul:a) îndruma, supravegheaza si controleaza activitatea Politiei Comunitare,conform atributiilor stabilite acesteia prin lege.

Cu toate acestea, în 2007, la 3 ani de la adoptarea legii, mai existau înca în România municipii precum Oradea sau Baia Mare care nu înfiintasera înca acest serviciu, dovedind un minim interes pentru asigurarea linistii si ordinii cetatenilor din localittaile respective.În ceea ce priveste municipiile care au înfiintat serviciul de Politie Comunitara, analiza de fata utilizeaza 2 indicatori pentru masurarea eficientei acestui serviciu:

1. Gradul de acoperire a localitatii cu serviciul public Politie ComunitaraFormula de calcul: numarul de cetateni din fiecare municipiu pe care îi deserveste un politist

comunitar.În stabilirea acestui numar, legea prevede ca ar trebui sa se tina cont de marimea populatiei,

întinderea fiecarui municipiu si de starea infractionala si contraventionala înregistrata pe raza

~ 76 ~

ocalitatii. Raportat la marimea populatiei, cel mai mic numar de politisti comunitari se înregistra în 2007 în municipiile Bistrita (1 politist la 1597 de locuitori) si Deva (1 politist la 1206 locuitori), în timp ce gradul cel mai mare de acoperire a localitatii cu acest serviciu era în Slobozia (1 politist la 302 locuitori) si Buzau (1 politist la fiecare 300 de locuitori).

2. Eficienta activitatii Politiei ComunitareFormula de calcul: numarul mediu de sanctuni aplicate de un politest comunitar pentru

contraventii precum: tulburarea linistii si ordinii publice, nerespectarea regimului curateniei localitatilor, comertul stradal sau încalcarea normelor privind protectia mediului înconjurator.

Potrivit acestui indicator, localitatile în care s-a înregistrat cea mai slaba activitate a politistilor comunitari au fost Buftea (1 politist a aplicat în medie 1,4 sanctiuni/an) si Târgu Jiu (3,3 sanctiuni/an), în timp ce municipiile în care Politia Comunitara a înregistrat cel mai mare volum de activitate au fost:Bistrita (36,1 sanctiuni/an) si Timisoara (28,9 sanctiuni/an). Este interesant de urmarit, de asemenea, în ce masura acest indicator se coreleaza si cu bugetul anual alocat functionarii serviciilor de Politie Comunitara, cu alte cuvinte ce procent din acest buget “recupereaza” politistii comunitari prin sanctiunile aplicate.

Asigurarea unor servicii publice de calitate ar trebui sa se numere printer prioritatile 0 ale oricarui viitor primar. În acelasi timp, orice cetatean care plateste taxe si impozite la bugetul local are dreptul sa cunoasca informatii despre modul în care sunt administrate serviciile publice din localitatea sa, indiferent daca acestea sunt gestionate direct de Primarie sau sunt furnizate în gestiune delegata de diversi operatori.

Jandarmeria

Cu efectivele existente, în cursul anului 2003, Comandamentul de jandarmi judeţean Bistriţa-Năsăud a executat următoarele tipuri de misiuni pe raza municipiului:

- misiuni de menţinere a ordinii publice (O.P.) cu public numeros, la greve, mitinguri, marşuri de protest, activităţi sportive, culturale, religioase, sau omagiale, intervenţii în cadrul sistemului naţional de protecţie civila, şi alte asemenea;

- misiuni independente de ordine publică în zona unităţilor şcolare ; - misiuni independente de ordine publică în zona parcurilor şi locurilor publice de agrement;- misiuni independente de ordine publică în mediul urban;- misiuni independente de ordine publică în mediul rural, în cartierele municipiului;- misiuni în cooperare cu organele silvice;- misiuni de sprijin cu efective al forţelor de poliţie, la acţiuni – controale, filtre, razii şi alte

asemenea;- misiuni (sau rezerve) de intervenţie, împreună cu alte forţe abilitate, pentru urmărirea şi

prinderea urmăriţilor şi activităţi specifice de protecţie civilă, etc.

Gardieni publici

Corpul Gardienilor Publici Bistriţa Năsăud având în componenţa sa un efectiv de 30 de oameni, a întreprins în anul 2003 activităţi de pază a bunurilor şi valorilor, a participat la apărarea ordinii şi liniştii publice şi la îndeplinirea altor misiuni .

Serviciile de pază a bunurilor şi valorilor s-a desfăşurat în următoarele posturi fixe:- sediul Primăriei Bistriţa;- Centrul de cazare temporară a persoanelor fără adăpost;- Baza de producţie a Primăriei ;- Serviciul public “Direcţia Fond Imobiliar”; - Serviciul public “Direcţia Finanţe Publice Municipale”.

III.10 Mass – media

În municipiul Bistriţa informarea cetăţenilor se realizează prin:- mijloace de informare în masă tipărite: 2 cotidiene „Răsunetul” şi „Mesagerul de Bistriţa-Năsăud”, 2 săptămânale „Atac de Bistriţa” şi „Gazeta de Bistriţa”, precum şi publicaţiile naţionale;- mijloace de informare în masă audio – posturile locale „Radio Transilvania”, „Radio 21” şi „Radio Bistriţa” – precum şi cele cu acoperire regională sau naţională;- mijloace de informare în masă audio-vizuale – postul local de televiziune „AS-TV” şi „Astral Telecom” – precum şi cele de acoperire regională şi naţională.

III.11 Relaţii internaţionale~ 77 ~

Municipiul Bistriţa are încheiate acorduri de înfrăţire cu : Oraşul Besancon ( Franţa) din anul 1997 Oraşul Zielona-Gora ( Polonia) din anul 2001 Oraşul Columbus ( Statele Unite ale Americii) din anul 2003 Herzogenrath (Germania) din anul 2005 L` Aquila (Italia) din anul 2006

De asemenea, întreţine relaţii de colaborare şi parteneriat cu oraşele: Cottbus din Germania, Kerkrade din Olanda şi Forshaga din Suedia.Municipiul Bistriţa este membru al Oraşelor Unite şi a Asociaţiei Regiunilor şi Oraşelor din marea Europă “Les Rencontres” si a Asociatiei Energie-Cites.

ANALIZA SWOT – CAPITAL SOCIAL

Factori pozitivi Factori negative

Mediul intern

Puncte tari

Existenţa unui minim de servicii specializate: pentru copilul în dificultate, persoane vârstnice, persoane fără adăpost ;

Existenţa unor strategii la nivel judeţean în unele domenii : protecţia copilului, învăţîmânt şi educaţie , sport;

Personal specializat în domeniul protecţiei copilului cu posibilităţi de perfecţionare;

Colaborare între ONG-uri şi instituţii publice;

Structura organizatorică a sindicatelor la nivel central şi teritorial;

Experienţă şi capacitate în atragerea şi gestionarea de fonduri extrabugetare;

Tehnicieni de elită în domeniul sportului de performanţă şi a sportului pentru toţi;

Colaborare optimă între Direcţia Judeţeană pentru Sport , Clubul Sportiv Municipal şi Asociaţii judeţene pe ramuri de sport;

Iniţierea unor programe de susţinere financiară şi diseminarea lor la nivel naţional : “ Bursa sportivă”, “ Indemnizaţii de efort ” ;

Existenţa a trei centre naţionale de pregătire a loturilor olimpice : haltere, tenis de masă, gimnastică pe teritoriul municipiului în care se pregătesc şi sportivi bistriţeni ;

Existenţa unei echipe dornice de afirmare în sport ;

Puncte slabe

Insuficient personal calificat şi insuficient motivat în domeniul protecţiei copilului;

Insuficiente solicitări pentru adopţii naţionale;

Insuficienţa resurselor financiare pentru cofinanţarea proiectelor şi insuficienţa voluntarilor;

Insuficienta colaborare între instituţiile şi autorităţile locale ;

Insuficienţa terenurilor, spaţiilor şi dotărilor pentru înfiinţarea unor noi centre şi servicii specializate;

Insuficienţa serviciilor pentru vârstnici ;

Lipsa perteneriatului social lucrativ ;

Insuficienţa ONG-urilor active ;

Susţinere insuficientă din partea forului local în domeniul sportului de performanţă ;

Dezinteres pentru susţinere financiară a forurilor locale în categoria sportului pentru toti ;

Susţinere bugetară minimă pentru categoria sportul pentru toti şi o bază materială precară ;

Condiţii de practică improprii (stadioane, baze de agrement, stranduri, păduri, zone amenajate pentru iarnă şi vară, jogging)

Tehnicieni competenţi insuficient valorizaţi şi înlocuiţi cu cadre necalificate în categoria sportul pentru toţi ;

Circulaţia defectuoasă a informaţiei către Inspectoratul Şcolar Judeţean şi unităţile din

~ 78 ~

Parteneriat al societăţii civile ( Biserica Ortodoxă , Consiliul Local) pentru dezvoltarea societăţii civile de tineret ( CETIN) ;

Fundamentarea Planului de şcolarizare în funcţie de Strategia de dezvoltare a judeţului ;

Derularea proiectelor locale judeţene şi naţionale pe diferite componente (abandon şcolar, consum de droguri, trafic uman) ;

Aplicarea cu eficienţă a unor programe guvernamentale “ Lapte şi corn ”, “ Săli de sport ”, “ Informatizarea şcolilor ”;

Oferta bogată de alternative educaţionale ( educaţie nonformală step by step, timp liber, vocaţional etc.);

Existenţa Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică şi a Casei Corpului Didactic;

Existenţa programelor de reabilitare, de dotare a şcolilor cu mobilier şcolar ;

Încadrarea şcolilor din municipiul Bistriţa cu cadre didactice calificate ;

Cooperari internationale, programe de înfrăţire între oraşe ;

Ofertă mass-media diversificată şi accesibilă ;

Existenţa unui Centru de Relaţii Publice în cadrul primăriei municipiului Bistriţa ;Existenţa unui Centru de Sănătate care funcţionează la standarde europene ;

subordine( logistică insuficientă);

Absenţa fondurilor necesare creării unei reţele electronice de transmitere a datelor;

Inerţia în aplicarea standardelor educaţionale;

Transformarea şcolii din instituţie de stat în una de tip comunitar cu accent pe relaţia şcoală – comunitate – familie;

Insuficienta preocupare a menagerilor şcolari pentru atragerea de fonduri pentru autodotarea şcolilor ;

Inerţie în aplicarea prevederilor legale referitoare la managementul reformator;

Greutăţi în stabilirea unei comunicări de bună calitate cu primăria şi celelalte instituţii comunitare;

Absentismul şi delicvenţa juvenilă în creştere;

Abandonul şcolar în cazul familiilor aflate în situaţia de risc social ;

Lipsa unor zone sociale urbane (cluburi, spatii deschise pentru socializare) ;

Frecvenţa scăzută a preşcolarilor ;

Servicii şi insuficiente programe adresate vârstnicilor ;

Nivel scazut de educatie a populatiei asistate ;

Stare precara a familiilor cu multi copii ;

Coeziune scazuta între corpurile tehnice, asociatii profesionale, experti;

Sistem sanitar insuficient finanţat ;

Inexistenţa dialogului între actorii politici (partide politice, senatori, deputati, consilieri ) cu cetaţenii şi societatea civilă ;

Lipsa spaţiului adecvat şi a cadrelor medicale în localităţile componente;

Mediul extern

Oportunităţi

Legislaţia în concordanţă cu necesităţile pentru stimularea angajatorilor prin

Ameninţări

Rezistenţa la schimbare din partea instituţiilor ;

Noile servicii s-ar putea să nu aibă capacitate suficientă pentru satisfacerea nevoilor

~ 79 ~

subvenţionarea locurilor de muncă;

Existenţa unor fundaţii şi asociaţii în domeniul protecţiei sociale;

Legislaţie favorabilă în domeniul protecţiei sociale;

Insuficient exploatate unele domenii de activitate şi existenţă de cerere de servicii ;

Existenţa programelor cu finanţare externă ;

Acceasarea şi derularea programelor de finanţare – PHARE VET – 2003/2004 privind dezvoltarea învăţământului professional şi în Şcolile de Arte şi meserii ;

Încheierea şi derularea parteneriatelor cu agenţii economici pentru desfăşurarea practicii comasate ;

Derularea programelor de perfecţionare- formare continuă la nivel local, prin CCD Bistriţa şi la nivel regional în colaborare cu Universitatea Cluj- Napoca : programe de utilizare a calculatorului, de dezvoltare a reţelei Centrelor de documentare şi informare, programe de educaţie pentru tinerii rromi etc.;

Derularea programelor de abilitare curriculară şi a programelor de formare a managerilor şcolari;

Accesarea programelor europene : Leonardo da Vinci, Commenius etc.;

Realizarea Programului guvernamental de informatizare a învăţământului liceal prin dotarea cu calculatoare performanţe;

Existenţa traditiilor cultural –artistice;

Existenţa unor bune relaţii interetnice( maghiari, saşi, rromi ) şi religioase( ortodoxi, catolici, grecocatolici , evanghelici, neoprotestanţi ) ;

populaţiei ;

Lipsa unor alternative pentru minori, bolnavi psihici etc. datorată lipsei unor instituţii medico-sociale ;

Pierderea încrederii , credibilităţii sindicatelor;

Scăderea natalităţii care afectează Proiectul judeţean de şcolarizare;

Posibilitatea creşterii absenteismului, a abandonului şcolar în actualele condiţii socio-economice ;

Neîncadrarea unităţilor de învăţământ cu un psiholog şcolar ;

Neimplicarea autorităţilor locale în organizarea unor licitaţii pentru finanţarea unor proiecte educative pe diferite componente ;

Munca la negru si la limita salariului minim (evaziuni mascate) ;

Economie monoindustriala, reconversii dificile ;

Emigrare a resurselor umane adulte, calificate si necalificate ;

Lipsa de locuri de munca /adecvate cererii

Axa 1 Creşterea calităţii vieţii prin asigurarea de servicii medicale de calitate, locuinţe sigure şi sănătoase;

~ 80 ~

Axa 2 Combaterea sărăciei şi a excluderii sciale, precum şi asigurarea unui grad de protecţie socială corespunzător grupurilor defavorizate;

Axa 3 Dezvoltarea infrastructurii recreaţionale, de sport, educaţie, artă şi cultură pentru creşterea calităţii capitalului uman al oraşului ;

Axa 4 Combaterea efectelor economice şi sociale ale îmbătrânirii societăţii ;

Axa 5 Dezvoltarea parteneriatelor sociale pentru creşterea gradului de coeziune economică şi socială ;

Axa 6 Asigurarea egalităţii şanselor prin învăţământ şi educaţie de calitate.

Obiective specifice

1. Modernizarea şi îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a serviciilor sociale existente2. Dezvoltare de noi servicii sociale3. Promovarea valorilor culturale autohtone4. Diversificarea actului cultural 5. Creşterea participării şi implicării ONG-urilor în procesul decizional privind dezvoltarea socio-

economică a municipiului Bistriţa 6. Crearea cadrului adecvat desfăşurării acţiunilor de voluntariat7. Organizarea de către Primăria municipiului a licitaţiei de proiecte 8. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor de sănătate9. Revitalizarea şi înfiinţarea de noi baze sportive pentru sportul de sănătate şi agrement10. Cuprinderea tuturor copiilor în învăţământul preşcolar 11. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităţilor de învăţământ 12. Crearea de parteneriate între primărie şi sindicate vizând realizarea proiectelor rezultate din

Agenda Locală 21 a municipiului Bistriţa

~ 81 ~

Documents

Ceva de Bistrita