MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI

ORDINUL Nr. 1503 din 9.10.2002

pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind cerinţele de calitate pentru

unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere",

indicativ NP 079­02

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,

Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generala nr. 32/16.04.2002,

Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei emite următorul

ORDIN:

Art. 1. ­ Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere", indicativ NP 079­02, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare­Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor Bucureşti (ÎNCERC) şi prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. ­ Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor prin grija Direcţiei Generale Tehnice în Construcţii.

Art. 3. ­ Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU,

MIRON TUDOR MITREA

MINISTERUL DE INTERNE CORPUL POMPIERILOR MILITARI

INSPECTORATUL GENERAL

AVIZ Nr. 11 din 6.08.2002

La cererea INSTITUTULUI NAŢIONAL DE CERCETARE­DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII Şl ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ ÎNCERC, nr. 3018/22.07.2002. potrivit atribuţiilor ce îi revin conform prevederilor art. 17, alin. (1), lit. d, din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari şi ale art. 16 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată şi modificata cu Legea nr. 212/1997, modificată şi completată cu Ordonanţa Guvernului nr. 114/2000, aprobată cu Legea nr. 126/2001, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari avizează lucrarea „NORMATIV PRIVIND CERINŢELE DE CALITATE PENTRU UNITĂŢI FUNCŢIONALE DE CAZARE (CAMERE, GARSONIERE Şl APARTAMENTE) DIN CLĂDIRI HOTELIERE". Avizul se emite în baza:

• redactării finale elaborate de către INCERC, cu modificările solicitate de către I.G.C.P.M.; • contractului nr. 38/2001; • avizului C.T.S. ­ M.L.P.T.L. nr. 32/2002; • procesului­verbal nr. 25.672/2 din 06.08.2002, al şedinţei comisiei de avizare a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.

COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI

General de brigadă Vladimir SECARĂ

LOCŢIITOR AL ŞEFULUI DE STAT MAJOR Şl ŞEF AL INSPECŢIEI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Colonel Ing. Mihai ROTH

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI

NORMATIV PRIVIND CERINŢELE DE CALITATE PENTRU UNITĂŢI FUNCŢIONALE (CAMERE, GARSONIERE Şl

APARTAMENTE) ÎN CLĂDIRI HOTELIERE

INDICATIV NP 079­02

Elaborat de:

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE­DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII Şl ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC ­ Bucureşti

Director general: prof. dr. ing. Dan LUNGU

DEPARTAMENTUL FIZICA CONSTRUCŢIILOR, INTERACŢIUNE CONSTRUCŢII­MEDIU

Director departament: dr. ing. loan PEPENAR Şef proiect: dr. ing. Marta­Cristina ZAHARIA

Avizat de:

DIRECŢIA GENERALA TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII ­ MLPTL Director general: ing. Ion STĂNESCU Responsabil lucrare: ing. Cătălin ROŞU

CUPRINS

1.GENERALITĂŢI ..............................................................8 1.1. Obiect.......................................................................8 1.2. Domeniu de aplicare ................................................9 1.3. Condiţii de utilizare .................................................9 1.4. Categorii de utilizatori ........................................... 10 1.5. Note generale ......................................................... 10 1.6. Terminologie.......................................................... 11 1.7.Reglementări conexe ............................................. 12

2. SPECIFICAŢII DE PERFORMANŢĂ .......................... 18 2.1. Considerente generale............................................. 18 2.2. Cerinţe de calitate (conform Legii calităţii în construcţii)19

A. Rezistenţă şi stabilitate ............................................. 19

B. Siguranţă in exploatare ............................................ 19

C. Siguranţă la foc ........................................................ 26

D. Igienă, sănătatea oamenilor. Refacerea si protecţia mediului ................................................................ 32 D.l. Igiena aerului .................................................. 32 D.2. Igiena apei .................................................... 34 D.3. Igiena evacuării apelor uzate menajere .......... 36 D.4. Igiena evacuării deşeurilor şi gunoaielor ....... 37 D.5. Igiena higrotermică a mediului interior............38 D.6. Igiena însoririi ................................................42 D.7. Iluminatul ......................................................43 D.8. Calitatea finisajelor ........................................47 D.9. Igiena mediului acustic ..................................48

E. Izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie.....50 E.l. Izolaţie termică şi economie de energie............50 E.2. Izolare hidrofugă .'. ..........................................53

F. Protecţie împotriva zgomotului .................................54 F.l. Izolare acustică ...............................................54

ANEXA I. (Informativă) 1. Recomandări generale pentru proiectarea clădirilor hoteliere.......59 2. Tipuri, definiri, clasificări, spaţii funcţionale etc ........60 3. Cerinţe funcţionale ....................................................65

ANEXA II. (Informatică) ­ Lista (conform Normelor Ministerului Turismului) cuprinzând piese de mobilier şi instalaţii sanitare, instalaţii electrice şi electronice necesare dotării complete a camerelor de cazare în conformitate cu categoria de clasificare a unităţii hoteliere ................ 70

NORMATIV PR1VIND CERINTELE DE

CĂLITATE PENTRU UNITĂTl FUNCŢIONALE DE CAZARE (CAMERE, Indicativ NP 079­02 GARSONIERE ŞI APARTAMENTE) DIN CLĂDIRI HOTELIERE

1. GENERALITĂŢI

1.1. Obiect

1.1.1.Prezentul normativ cuprinde condiţii tehnice, parametri şi niveluri de performanţă, corespunzătoare cerinţelor de calitate (cf. Legii nr. 10/1995), specifice unit ăţ ilor funcţionale de cazare, din structurile de primire hoteliere (unit ăţ ile hoteliere) de tip hoteluri şi hoteluri­ apartament. condiţii necesare pentru realizarea exigenţelor utilizatorilor.

1.1.2. In contextul normativului, unităţ ile funcţionale de cazare sunt încăperile cu cea mai mare repetabilitate în cadrul unei unităţi hoteliere şi anume:

camerele garsonierele apartamentele.

Elaborat de: Aprobat de: MINISTRUL INSTITUTUL NAŢIONAL LUCRĂRILOR PUBLICE. DE CERCETARE­DEZVOLTARE TRANSPORTURILOR ŞI ÎN CONSTRUCŢII Şl ECONOMIA LOCUINŢEI, cu ordinul CONSTRUCŢIILOR ­ ÎNCERC nr. 1503 din 9.10.2002

1.2. Domeniu de aplicare

1.2.1. Prevederile normativului se aplică la proiectarea unităţ ilor funcţionale de cazare din no ile hoteluri şi hoteluri­apartament. indiferent de forma de proprietate a acestora, precum şi la modernizarea, reamenajarea, expertizarea, transformarea, consolidarea sau repararea celor existente, după caz.

1.3. Condiţii de utilizare

1.3.1. In conformitate cu prezentul normativ se vor proiecta unit ăţ ile funcţionale de cazare d in următoarele tipuri de structuri de primire hoteliere încadrate în categoriile de clasificare specifice:

Hoteluri de 5, 4, 3, 2 şi 1 stele Hoteluri­apartament de 5, 4, 3 şi 2 stele

Pentru t ipur ile de structuri de primire, în afara celor două tipuri tratate în acest normativ, această reglementare tehnică are caracter informativ.

1.3.2. Prezentul normativ tratează unit ă ţ i le funcţionale de cazare, în condiţ iile dispunerii acestora în cadrul unei clădiri care respectă toate reglementările tehnice ce derivă din Legea calităţ ii în construcţii.

1.3.3. Pentru tratarea celorlalte spaţii funcţionale dintr­o unitate hotelieră proiectantul va consulta normativele specifice în vigoare la data proiectării investiţiei respective şi, de comun acord cu investitorul, va stabili condiţiile necesare proiectării clădirii in ansamblul ei, funcţie de situaţia concretă.

In cazul proiectării unor unităţi funcţionale de cazare cu cerinţe specifice deosebite, se vor consulta reglementările tehnice în vigoare, astfel:

1) Proiectarea şi / sau verificarea şi expertizarea c lăd ir ilo r hoteliere se va face în conformitate şi cu „No rmat ivu l privind proiectarea c lăd ir ilo r civile d in punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare”, ind icat iv C.E.­1.

2) Proiectarea clădir ilor hoteliere, pentru necesităţile de spaţii suplimentare destinate persoanelor cu handicap, se va face în conformitate cu „Normativ pentru proiectarea şi adaptarea clădir ilor c iv i l e şi spaţiului urban aferent la exigenţele persoanelor cu handicap”, ind icat iv NP 05 1.

1.4. Categorii de utilizatori

In accepţia prezentului normativ, utilizatorii unit ă ţ ilo r funcţionale de cazare din hoteluri şi hoteluri­apartament sunt următorii: tur işt ii, vizitatorii, personalul hotelu lu i.

1.5. Note generale

1.5.1. La proiectarea c lădir ilor hoteliere se va ţine seama de relaţia clădire­mediu natural şi clădire­mediu construit . In acest sens ANEXA 1 cu caracter informativ a prezentului normativ cuprinde recomandări generale pentru proiectarea clădir ilor hoteliere.

In folosul proiectanţilor, pentru uşurarea formării unei v iz iu n i de ansamblu despre structurile de primire turist ice, ANEXA 1 a prezentului normativ cuprinde informaţii despre

t ipur ile, definirea şi clasificarea acestora, cât şi despre spaţ iile funcţionale dintr­o unitate hotelieră.

De asemenea. în ANEXA 1, sunt prezentate principalele cerinţe funcţionale, parametrii şi nive lur i le de performanţă specifice acestora, ce trebuiesc respectate la proiectarea unit ăţ ilo r funcţionale de cazare din clăd ir ile hoteliere.

1.6. Terminologie

Terminologia folosită în prezentul normativ este indicată în continuare:

• Utilizator ­ persoană sau obiect care foloseşte sau exploatează construcţia (sau spaţ iu l)

• Exigenţa utilizatorului ­ enunţarea unei necesităţi a ut ilizatorulu i faţă de construcţia (sau spaţ iul) folosită

• Cerinţă de calitate ­ exprimarea calitativă a însuşirilor (caracterist icilor) clădirii hoteliere în ansamblu sau a părţilor componente, pe care trebuie să le îndeplinească pentru a satisface exigenţele utilizatorilor, ţinând seama de diverşi agenţi care acţionează asupra clădir ii

• Condiţie tehnică ­ exprimarea şi detalierea în termeni tehnici de performanţa a cerinţei de calitate

• Parametru (criteriu de performanţă) condiţie în raport de care se evaluează îndeplinirea unei cerinţe de performanţă

• Nivel de performanţă ­ valoare impusă pentru un anumit criteriu de performanţă în funcţie de condiţ iile tehnice şi influenţa agenţilor care acţionează asupra construcţiilor

• Performanţă ­ comportarea unui produs (element) în raport cu domeniul său de ut il izar e

• Specificaţie de performanţă ­ ansamblu ce cuprinde şi exprimă totalitatea exigenţelor utilizatorilor, cerinţelor de calitate, condiţiilor tehnice, parametrilor (criteriilor) şi nivelurile de performanţă

• Element component ­ produs (element) realizat ca unit ate distinctă destinat a fi încorporat în clădire pentru a îndeplini una sau mai multe funcţiuni specifice

• Subsistem al clădirii ­ parte a clădirii care îndeplineşte mai multe funcţiuni necesare satisfacerii exigenţele utilizatorilor

1.7. Reglementări conexe1.7.1. Generale

• Legea nr. 10 /1995 ­ Lege privind calitatea în construcţii

• NC 001 ­ Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10 /1995

1.7.1. Reglementări tehnice

Referitoare la cerinţa B ­ Siguranţă în exploatare:

• C.E.1 ­ Normativ privind proiectarea clădirilor c iv i le din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare

• NP 051 ­ Normativ pentru proiectarea şi adaptarea clădirilor c iv i le şi spaţiului urban aferent la exigenţele persoanelor cu handicap

• STAS 297/1:2 ­ Culori şi indicatoare de securitate, condiţii tehnice, respectiv reprezentări

• I 5 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare

• I 7 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea inst alaţ iilor electrice cu tensiuni

până la 1000 V

• I13 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire

•I 18 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţ iilor interioare de telecomunicaţii

• NP008 ­ Normativ pr iv ind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţ ii în funcţie de act iv it ă ţ i le desfăşurate în regim de iarnă­vară

• STAS 6131 ­ Înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor la construcţii c ivile

• STAS 1 1054 ­ Aparate electrice şi electrocasnice. Clase de protecţie contra electrocutării

• STAS 12217 ­ Protecţia împotriva electrocutării la ut ila je le şi echipamentele electrice mobile. Prescripţii

• STAS 12604 ­ Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale

• STAS 12604/4 ­ Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţ ii electrice fixe. Prescripţii

• STAS 12604 5 ­ Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare

• NGPM ­ Norme generale de protecţie a muncii

Referitoare la cerinţa C ­ Siguranţa la foc:

*** ­ Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul Ml nr. 775 / 1998.

• P 118 ­ Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor

Referitoare la cerinţa D ­ Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului:

Igiena aerului • NP 008 ­ Normativ privind igiena compoziţiei aerului in spaţii cu diverse destinaţii în

funcţie de act ivit ăţ ile desfăşurate în regim de iarnă­vară

Igiena apei • I 9 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţ iilor sanitare

• STAS 1342 ­ Apa potabilă

• STAS 1478 ­ Instalaţ ii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii c iv i le şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare

• STAS 1504 ­ Instalaţ ii sanitare. Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armături şi accesoriile lor

Igiena evacuării apelor uzate şi dejecţiilor:

• STAS 1795 ­ Instalaţ ii sanitare. Cana lizare interioară. Prescripţii fundamentale de proiectare

• NTPA 002 ­ Normativ pr iv ind condiţ iile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţ ilor

Igiena evacuării deşeurilor .şi gunoaielor: Igiena higrotermică a mediului interior

• C 107 / 7 ­ Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale c lădir ilor

• SR 1907­2 ­ Inst alaţ ii de încălzire. Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare convenţionale de calcul

• SR ISO 7730 ­ Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor P.MV si PPV şi specificarea condiţ iilor de confort termic

• SR EN 27726 ­ Ambianţe termice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice

Insorirea

• STAS 6648/ 1 ­ Instalaţ ii de ventilare şi climatizare. Calculul aporturilor de căldură din exterior. Prescripţii fundamentale

• STAS 6648/2 ­ Instalaţ ii de ventilare şi climatizare. Parametrii climatici exteriori

Iluminatul • STAS 6221 ­ Construcţii civile, industr iale şi agrozootehnice. Iluminatul natural al

încăperilor. Prescripţii de calcul

• STAS 6646/1...3 ­ Iluminatul artificial. Condiţii generale

STAS 8313 ­ Construcţii civile, industr iale şi agrozootehnice. Metodă de măsurare a iluminării

• STAS 11621 ­ Iluminatul artificial

Calitatea finisajelor

• C 3 ­ Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

• C 35 ­ Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor

Igiena mediului acustic

• STAS 6691 ­ Acustica în construcţii. Durata de reverberaţie în încăperile din clădiri. Metodă de determinare

• GP 001 ­ Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic

• STAS 9783 1 ­ Acustica construcţiilor. Procentul de articulaţie (grad de inteligibilitate) în sălile de audiţie publică. Metode de determinare

Referitoare la cerinţa E ­ Izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie:

• C 107/0 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri

• C 107/2 ­ Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât locuirea

• C112 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii

• C 107/3 ­ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor

• C 107/5 ­ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul

• C 107/6 ­ Normativ general p r iv ind ca lcu lu l transferului de masă (umiditate) pr in elementele tic construcţie

• STAS 6472 7 ­ Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul permeabilităţii la aer a materialelor si elementelor de construcţii

Referitoare la cerinţa F­ Protecţie împotriva zgomotului:

Izolare acustică: • C125 ­ Normativ p r iv ind proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a

tratamentelor acustice la c lădir i • STAS 6156 ­ Acustica în construcţ ii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii

c ivile şi social­culturale. L imit e admisibile şi parametri de izolare acustică

• STAS 6161 1...4 ­ Acustica în construcţii. Măsurarea n ive lu lu i de zgomot şi a capac ităţ ii de izolare

• STAS 10144/ 1 ­ Străzi. Profiluri transversale. Prescripţii de proiectare

• SR EN ISO 717­1 ­ Evaluarea izolării acustice a clădir ilor şi a elementelor de construcţii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian

• SR EN ISO717­2 ­ Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact

• STAS 6691 ­ Acustica în construcţ ii. Metoda pentru măsurarea duratei de reverberaţie

• STAS 9783 /1 ­ Acustica în construcţii. Procent de art icula ţ ie(Gradul de inteligibilitate) în sălile de audiţie publică. Metodă de determinare

2. SPECIFICAŢII DE PERFORMANŢĂ

2.1. Considerente generale

2.1.1. În conformitate cu Legea nr. 10 1995 „Legea calit ăţ ii în construcţii”, clădirile hoteliere trebuie obligatoriu să satisfacă, pe întreaga durată de exploatare (existentă) a lor, următoarele cerinţe de calitate:

A) Rezistenţă si stabilitate. B) Siguranţă în exploatare. C) Siguranţă la foc. D) Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului. E) Izolaţ ie termică, hidrofugă şi economie de energie. F) Protecţie împotriva zgomotului.

2.1.2. In cadrul tuturor domeniilor de utilizare ale prezentului normativ, şi anume proiectarea, verificarea de proiecte etc. a unor clădiri hoteliere, se vor avea în vedere toate specificaţ iile de performanţă prezentate în continuare şi anume: cerinţe de calitate, condiţ ii tehnice, parametri şi niveluri de performanţă corespunzătoare.( de asemenea se vor avea in vedere agenţii de mediu si din exploatare, care acţionează asupra clădirii şi sau elementelor sale componente, cerinţele suplimentare (specifice) şi condiţiile tehnice de performanţă suplimentare specifice).

2.1.3. În cuprinsul paragrafelor A...F ce urmează, sunt conţinute şi „Note” şi „Observaţii” în care se dau unele explicaţii cu scopul de a uşura activitatea proiectantului.

2.2. Cerinţe de calitate (conform legii calităţii în construcţii)

A. Rezistenţă şi stabilitate • Condiţiile tehnice specifice cerinţei A ­ Rezistenţă si stabilitate, anume: A.l. Evitarea prăbuşirii totale sau parţiale a clădirii, A.2. Limitarea deformaţiilor, A.3. Limitarea avariilor,

se referă la toate componentele clădirii hoteliere.

Întrucât unit ăţ ile funcţionale de cazare reprezintă o parte din componentele clădir i i hoteliere in ansamblu, iar asigurarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate implică verificarea întregii clădiri, în cadrul prezentului normativ nu se stabilesc valurile parametrilor specifici unităţilor funcţionale de cazare, din punctul de vedere al acestei cerinţe. • Proiectarea şi verificarea rezistenţei şi stabilit ăţ ii structurale se va face pe baza reglementărilor tehnice în vigoare, în funcţie de categoria de importanţă a clădir ii, stabilită de proiectant.

B. Siguranţă în exploatare Unităţile funcţionale de cazare din clădirile hoteliere trebuie astfel realizate încât să confere

siguranţa necesară în exploatare din punct de vedere al ut ilizăr ii lor. Siguranţa în exploatare presupune:

a) protecţia utilizatorilor unităţilor funcţionale de cazare din c lădir ile hoteliere împotriva riscului de accidentare în următoarele cazuri:

­ deplasarea pe orizontală (şi sau pe verticală, dacă este cazul) în interiorul camerelor; ­ utilizarea instalaţiilor aferente clădirii; în timpul lucrărilor curente de întreţinere a clădirii.

b) asigurarea securităţii u t il izator ilo r un it ă ţ i lo r funcţionale de cazare împotriva posibilităţilor de intruziune şi efracţie.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă Bl. Siguranţei cu privire la circulaţia interioară se realizează prin asigurarea protecţiei

împotriva riscului de accidentare prin: a. alunecare

­ stratul de uzură al pardoselilor trebuie realizat din materiale antiderapante ( în special in încăperile cu umiditate ridicată);

b. împiedicare b. 1. ­ denivelare admisă

• max. 2,50 cm; b.2. ­ nu se admit trepte izolate; se admit denivelări de min. 3 trepte, sau planuri înclinate

vizibil şi bine marcate; c. contactul cu proeminenţe joase

­ înălţimea liberă de trecere • min. 2.10 m;

d.contactul cu elemente verticale laterale ­ suprafaţa pereţilor nu trebuie să prezinte bavuri, proeminenţe, muchii ascuţite sau alte surse de lovire, agăţare, rănire;

e. contactul cu suprafeţe transparente (uşi. terestre şi pereţi din st iclă cu parapet sub 0.90m sau tară parapet) e. 1. ­ se vor realiza din geam de siguranţă; e. 2. ­ elementele interioare transparente (pereţi şi uşi) se vor semnala cu marcaje de

atenţionare: • amplasate între 0.70 ÷1,50 m de la suprafaţa finită a pardoselii; • având diametrul, sau lăţimea, de cca. 20 cm.

f. siguranţa cu privire la deschiderea uşilor f.1. ­ uşile batante vor fi semnalizate cu marcaje de atenţionare:

• amplasate între 0,70 ÷1.50 m de la suprafaţa finită a pardoselii; • având diametrul, sau lăţimea, de cca. 20 cm.

f.2. ­ amplasarea şi sensul de deschidere al uşilor trebuie rezolvat astfel încât: • să nu limiteze sau să împiedice circulaţia: • să nu se unească înt re ele (la deschiderea consecutivă a două uşi): • să nu lovească persoane care se află în vecinătatea uşilor.

g. coliziune cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente g.l. ­ lăţimi libere de circulaţie:

• min0,90m g.2. ­ piesele de mobilier adiacente traseului de circulaţie nu trebuie să prezinte

colţuri, muchii ascuţ ite sau alte surse de agăţare, lovire, rănire; g.3. ­ lăţimi libere uşi interioare:

• / min 0,80 m uşi grup sanitar; • / min. 0,90 m celelalte uşi.

h. producere de panică h.l. ­ dimensiunile şi alcătuirea căilor tic evacuare vor îndeplini condiţiile prevăzute

în cap. C ­ Siguranţa la foc din prezentul normativ şi în Normat ivul P118; h.2. ­ toate uşile prevăzute pe căile de evacuare se vor deschide în sensul evacuării; h.3. ­ revederea de sisteme de informare vizuală şi sau acustică, şi sau prevederea de

sisteme de contactare a unor persoane autorizate, uşor accesibile utilizatorilor.

B.2. Siguranţa cu privire la schimbările ele nivel (balcoane, ferestre) se realizează prin asigurarea protecţiei împotriva riscului de accidentare prin: a. cădere de la un nivel la altul

­ ferestrele şi uşile­ferestre aliate în încăperi având nivelul pardoselii situat la mai mult de 0,50 m faţa de nivelul exterior, vor avea prevăzute balustrade parapete de protecţie conformate şi dimensionate corespunzător prevederilor din STAS 6131.

B.3. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială se realizează prin asigurarea protecţiei împotriva riscului de accidentare prin: a. întreruperea în caz de avarie (întrerupere alimentare energie electrică)

­ asigurare min.10% ­ din iluminatul normal

b. crearea de panică în timpul nopţii ­ iluminatul de siguranţă pentru veghe:

• 2 lx ­ după caz, în spaţ iile de cazare din hotelurile de tratament.

c. limitarea fenomenului de orbire ­ conform prevederilor privind condiţia tehnică D.7. Iluminatul şi conform

prevederilor din STAS 6646/1 . (Pentru asigurarea corespunzătoare a iluminatului artificial combinat cu iluminatul natural se vor respecta prevederile din STAS 6221).

B.4. Siguranţa cu privire la riscuri provenite din instalaţii. Siguranţa cu privire la riscuri provenite din agenţii agresanţi din instalaţii presupune asigurarea protecţiei împotriva riscului de accidentare prin:

a. electrocutare a. 1. ­ tensiuni nominale de lucru • Un = max. 220 V pentru corpuri de iluminat • Un = max. 400 V pentru ut i la je electrice (se vor respecta şi condiţ iile conf. STAS

12604 şi conf.I7 ) a.2. rezistenţa la dispersie a prizei de pământ (conf. I 7 şi I 20);

•R = max. 4 Ω ­ pentru instalaţ ia electrică de joasă tensiune •R = max. 1Ω ­ când priza de pământ este comună pentru joasă tensiune şi pentru paratrăsnet; •R = max. 10 Ω ­ pentru instalaţ ia de paratrăsnet (priză artificială) •R = max. 5 Ω ­ idem (priză naturală)

a.3. rezistenţa de izolaţie •R =min.50000Ω ­ pentru materialele electroizolante ale elementelor conducătoare

a.4. măsuri de protecţie pentru atingere directă şi indirectă: • conform: NGPM 1996, STAS 12604 şi normativ I7

b. arsură sau opărire b. 1. ­ temperatura suprafeţelor elementelor de instalaţ ii:

• pentru suprafeţe viz ib i le dar neaccesibile ­ max. 80°C metalice ­ max. 90°C nemetalice

• pentru suprafeţe atinse accidental în condiţii normale de folosire: ­ max. 70 C metalice ­ max. 80°C nemetalice

• pentru suprafeţe ce pot fi atinse continuu: ­ max. 55°C metalice ­ max. 60°C nemetalice

b2. ­ temperatura aerului introdus prin instalaţia de climatizare • se stabileşte conform Normativ 15 (astfel ca temperatura maximă să corespundă prevederilor NGPM 1996)

b.3. ­ temperatura apei calde menajere • max. 60 °C

b.4. ­ măsuri de protecţie contra arsurii:

• corpurile de iluminat, cu lămpi cu incandescenţă (având t > 100 °C accesibile utilizatorilor, se vor proteja cu elemente de protecţie corespunzătoare conf. normativ I 7, STAS 6646 I. 2. 3 şi STAS 12249; • echipamentele pentru încălzire (corpuri sau conducte de încălzire) se protejează conform normativului I 1 3

c. intoxicare datorată prezenţei unor substanţe nocive în aer (oxid de carbon, bioxid de carbon, formaldehidă, radon); protecţia se poate realiza prinţi­o ventilare corespunzătoare:

c. 1. debitul de aer proaspăt • in cazul reciclării aerului acesta trebuie să reprezinte min. 10% din debitul total necesar, conf. normativ I 5 şi normativ NP008 • valorile debitului de aer proaspăt se vor stabili conform normativ 15. normativ NP00S şi STAS 1238 1

c.2. numărul orar de schimburi de aer • se va stabili de la caz la caz funcţie de situaţia concretă • valon orientat ive – conf. normativ I 5

c.3. concentraţiile limită admisibile ale substanţelor nocive • conform condiţiei tehnice D. 1 ­ Igiena aerului

d. contactul cu elemente de instalaţii executate, montate sau întreţinute defectuos: • suprafeţele accesibile utilizatorilor nu trebuie să prezinte muchii ascuţite, bavuri,

proeminenţe periculoase sau rugozităţi • se interzic soluţiile constructive de înzidire sau fixare a echipamentelor de instalaţii pe

părţile de construcţie care ar permite riscul de accidentare prin defectare, desprindere, cădere sau răsturnare a acestora.

B.5. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere a vitrajelor ­ înălţimea de siguranţă a parapetului la ferestre trebuie să fie hcurent= 0,90 m şi conform

prevederilor din reglementările specifice; ­ ferestrele fixe de la etajele aflate la mai mult de 4 m înălţime vor fi întreţinute de persoane

autorizate care vor fi asigurate în timpul lucrului prin sisteme speciale de susţinere şi ancorare; ­ ferestrele ce nu pot fi întreţinute prin exterior vor fi astfel alcătuite încât partea fixă să poată

fi curăţată din interior în condiţii de siguranţă.

B.6. Siguranţa la intruziune şi efracţie a. ­ Investitorul, de comun acord cu proiectantul vor stabili, după caz, nivelul de siguranţă

pentru diverse zone sau încăperi din clădirea hotelieră precum şi categoriile de utilizatori care au acces în zonele sau încăperile respective. In cadrul zonelor cu nivel maxim de siguranţă este necesar ca circulaţia utilizatorilor care au acces în aceste zone, să nu se intersecteze cu circulaţia celorlalte categorii de utilizatori.

b. ­ Nivelul de siguranţă al încăperilor din clădirea hotelieră poate fi: • normal (pentru spaţiile de cazare).

c. ­ In funcţie de categoria unităţilor funcţionale de cazare, controlul accesului în încăperi. Protecţia se realizează prin montarea (Ia ferestre şi uşi) unor dispozitive şi sisteme

speciale de monitorizare a accesului în încăperi cât şi a trecerii din interior spre exterior. d. ­ Prevederea de dispozitive speciale pentru împiedicarea pătrunderii în unităţile funcţionale de cazare a insectelor, animalelor etc.

C. Siguranţă la foc Prevederi generale

1. Prezenta cerinţă tratează siguranţa la foc a unităţilor funcţionale (camera sau apartamentul de hotel), prin a căror proiectare, realizare şi utilizare trebuie să se asigure, în caz de incendiu următoarele condiţii tehnice de performanţă:

a) protecţia şi evacuarea utilizatorilor, ţinând seama de vârsta şi starea lor fizică; b) limitarea pierderilor de bunuri; c) preîntâmpinarea propagării incendiilor; d) protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin pentru evacuarea persoanelor,

protejarea bunurilor periclitate, limitarea şi stingerea incendiului şi înlăturarea unor efecte negative ale acestuia; 2. Siguranţa la foc a camerelor sau apartamentelor de hotel se realizează prin menţinerea

riscurilor de incendiu în limitele admise, limitarea propagării incendiilor o perioadă de timp normată, asigurarea posibilităţilor de evacuare a persoanelor şi bunurilor, echiparea cu sisteme de semnalizare şi de stingere a incendiilor etc.

3. În funcţie de numărul de stele în care se încadrează hotelul, performanţele şi nivelurile admisibile ale acestora stabilite pentru unităţile funcţionale de cazare pot fi completate cu măsuri suplimentare.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă

C1. Riscul de incendiu

C 1.1. Riscul de incendiu este determinat în principal de valoarea densităţii sarcinii termice a materialelor şi substanţelor combustibile, încorporate sau aflate în unitatea funcţională (cameră de hotel sau apartament) şi sursele de aprindere.

C. 1.2. La stabilirea nivelurilor de risc se au în vedere următoarele: a) densitatea sarcinii termice determinată conform STAS 10903/2; b) tipul şi caracteristicile construcţiei în care sunt dispuse unităţile funcţionale de cazare.

C1.3. Unităţile funcţionale de cazare (camera sau apartamentul de hotel) se încadrează în nivel de risc mic şi mijlociu, conform tabelului CI.­1.

Tabelul C.1.­1.

Nivelul riscului de incendiu Densitatea sarcinii termice

Mic Qi, ≤ 420 MJ/ m 2

Mijlociu Qi = 420 ... 840 MJ/m 2

C1.4. În cazul în care unităţile funcţionale de cazare încadrate în nivel mijlociu de risc de incendiu sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiului pot fi considerate cu nivelul de

risc mic, potrivit tabelului C. 1.­1.

C. 1.5. În unităţile funcţionale de cazare nu se admite nivelul de risc mare de incendiu.

C.2. Rezistenţa la foc: Nivelurile minime de rezistenţă la foc pe care trebuie să le îndeplinească elementele de separare

ale unităţilor funcţionale de cazare se vor stabili conform prevederilor Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor ­ indicativ P 118, în funcţie de gradul de rezistenţă la foc, densitatea sarcinii termice şi nivelul riscului de incendiu.

C.3. Preîntâmpinarea propagării incendiilor Preîntâmpinarea propagării incendiilor se exprimă în funcţie de următorii factori:

C.3.1. Timp de propagare a incendiului la spaţii vecine Valorile timpului de propagare a incendiului la spaţiile vecine unităţii funcţionale de cazare,

vor fi determinate în funcţie de rezistenţa la foc a elementelor de compartimentare a unităţii funcţio­ nale de cazare ­ faţă de încăperile alăturate ­ stabilită în funcţie de gradul de rezistenţă la foc, densitatea sarcinii termice şi nivelul riscului de incendiu, conform normelor în vigoare.

C.3.2. Combustibilitatea materialelor utilizate: În funcţie de tipul construcţiei şi gradul de rezistenţă la foc a acesteia, potrivit reglementărilor

tehnice se utilizează materiale şi elemente din clasele de combustibilitate admise.

C.3.3. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa materialelor de construcţii: Materialele de construcţie utilizate vor îndeplini condiţiile de propagare a flăcărilor: • mai puţin de 45 cm în 10 minute (conform STAS 1 1357).

C.3.4. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa materialelor de construcţii: Materialele de construcţie ut ilizate vor îndeplini condiţiile de propagare a flăcărilor: • mai puţin de 45 cm în 10 minute (conform STAS 11357).

C.3.5. Degajările de fum, gaze fierbinţi şi produse nocive: Elementele de construcţii vor fi astfel alcătuite şi conformate încât să limiteze degajările de

fum, de gaze fierbinţi şi de alte produse nocive şi să împiedice propagarea rapidă a fumului, gazelor fierbinţi şi produselor nocive.

C.3.6. Propagarea focului pe faţade şi acoperişuri: Elementele de faţadă şi acoperiş v o r fi astfel realizate încât să nu favorizeze propagarea

focului. Rezistenţa la foc a faţadelor şi acoperişurilor va fi corespunzătoare gradului de rezistenţă la foc al clădir ii.

C.4. Comportarea la foc a unităţilor funcţionale de cazare şi a instalaţiilor aferente Comportarea la foc a unit ăţ ilo r funcţionale de cazare şi a instalaţiilor aferente este

determinată de contribuţia la foc a elementelor, materialelor şi substanţelor combustibile utilizate în raport cu clasa de combustibilitate şi rezistenţa la foc asigurată. Contribuţia la evo luţ ia incendiului depinde de cantitatea de căldură care va acţiona asupra elementelor de construcţie, deschiderile special amenajate, ferestrele şi golurile care, prin amploare şi conformare, pot contribui la evacuarea gazelor fierbinţi, aria şi geometria spaţiului şi modul de amplasare a materialelor combustibile în spaţiul considerat.

C5. Stabilitatea Ia foc Stabilitatea la foc a elementelor de structură se realizează prin: ­ asigurarea rezistenţei la foc a structurii portante, in raport cu gradul de rezistenţă la foc al

construcţiei stabilit conform Normativului de siguranţă la foc P 118; ­ ut ilizarea unor elemente şi materiale care prin ardere să nu degaje cantităţi mari de

căldură, gaze fierbinţi, substanţe explozive, substanţe care pot afecta capacitatea portantă a elementelor de structură etc;

­ echiparea unităţilor funcţionale (birourile) cu instalaţii, dispozitive, aparate şi alte mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, potrivit reglementărilor tehnice specifice (P 118, I 7, I 9, I 18, STAS 1478 etc), în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, densitatea sarcinii termice, tipul şi gradul de rezistenţă la foc a construcţiei.

C.6. Căi de acces, evacuare şi intervenţie

C.6.1 Timpul de alarmare şi

C.6.2. Timpul de alertare: Se vor stabili pe ansamblul clădirii, potrivit scenariilor de siguranţă la foc sau, după caz, a

evaluării capacităţii de apărare împotriva incendiilor, în funcţie de nivelul de echipare a acesteia cu instalaţii de semnalizare a incendiilor, în conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare contra efracţiei din clădiri, indicativ I 18/2.

6.3. Timpul normalizat de evacuare C.6.3.1. Timpul normalizat de evacuare a persoanelor din unităţile funcţionale de cazare,

respectiv lungimea maximă, sunt conform tabelului C.6.­1, în funcţie de gradul de rezistentă la foc a construcţiei hotelului şi tipul de clădire ( înalta, foarte înaltă sau cu înălţimea mai mică de 28 metri).

Tabelul C.6.­1

Timpul maxim de evacuare T(secunde) şi lungimea maximă de

parcurs ­ L(metri) în interiorul unităţii funcţionale din clădiri cu gradul de

rezistenţă la foc I II III IV V

Spaţiul considerat

T (s)

L (m)

T (s)

L (m)

T(s)

L(m)

T(s)

L(m)

T(s)

L(m)

Unităţi funcţionale de cazare situate în clădiri: ­cu înălţimea mai mică de 28 m ­ înalte ­ foarte înalte

50

3825

20

1510

50 20 40 16 25 10 15 6

C.6.3.2. Timpul maxim normalizat de evacuare a persoanelor (lungimea maximă de parcurs) se consideră în interiorul biroului, din cel mai îndepărtat loc accesibil, stabilit şi în funcţie de amplasarea mobilierului, până la uşa care permite accesul la o circulaţie comună de evacuare din interiorul clădirii. Atunci când timpul maxim normalizat de evacuare a persoanelor (lungimea maximă de parcurs) în interiorul biroului depăşeşte valorile din Tabelul C.6.­1, acesta va fi luat în calculul timpului normalizat de evacuare pe ansamblul clădirii.

C.6.3,3. Timpul de evacuare se determină cu relaţia:

T = V L

în care: L ­ lungimea maximă a căii de evacuare; v ­ viteza de deplasare a unui utilizator pe calea de evacuare:

v = 0,4 m/s pe circulaţii orizontale.

D. Igienă, sănătatea oamenilor

Refacerea şi protecţia mediului

D.1. Igiena aerului Unit ăţ ile funcţionale de cazare (camera sau apartamentul de hotel) trebuie proiectate şi

verificate astfel încât încărcarea aerului cu poluanţi proveniţi din materiale şi echipamente de construcţii să nu conducă la riscuri pentru sănătatea ocupanţilor.

Prezentele prevederi se referă la substanţele poluante cele mai obişnuite care pot apare în unit ăţ ile funcţionale de cazare (CO, CO2, formaldehidă. radon). Dacă, datorită condiţiilor de utilizare, pot apărea şi alţi poluanţi, se vor adopta măsuri speciale pentru eliminarea acestora.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă D.l.l. Rata de aer proaspăt şi numărul orar al schimburilor de aer necesar respiraţiei Nivelul: conform tabelului D.1.1

Tabelul D.l.l.

Destinaţia Rata de aer proaspăt (m 3 /h x pers.)

Schimbul de aer (volume/oră)

minimă recomandată minim recomandat

Unităţi de cazare din hotelurile de clasa 5, 4 şi 3 stele

40 50 2 ­

Unităţi de cazare din hotelurile de clasa 2 şi 1 stele

25 40 1 ­

Bucătării în apartamente (garsoniere) de hotel

­ ­ 10 15

Camere de baie în unităţile funcţionale de cazare

­ ­ 2 4

Camere de duş în unităţile funcţionale de cazare

­ ­ 5 10

Notă: Pentru fiecare încăpere se va face calculul schimburilor de aer atât în funcţie de numărul de

persoane cât şi în funcţie de volumul încăperii (luându­se în consideraţie situaţia cea mai defavorabilă) astfel încât să se asigure în mod permanent o compoziţie corespunzătoare a aerului care să nu depăşească concentraţiile maxime de substanţe poluante indicate în tabelul D. l. l.a.

Tabelul D.l.l.a

Substanţa poluantă Concentraţia maximă admisă 1

Monoxid de carbon ≤ 6 mg/m 3

Dioxid de carbon ≤ 1,6 g/m 3

Radon Valoarea anuală ≤ 140 Bq/ m 3

Formaldehidă ≤ 0,035 mg/m 3

Pulberi în suspensie (cu dimensiuni maxime ale particulelor de 0,80 µm)

≤ 0,5 mg/ m 3 (pulberi respirabile cu

φ ≤ 0.80 µm)

¹ Conform “Normativelor privind igiena compoziţiei aerului în spaţii su diverse destinaţii în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă­vară­indicativ NP 008.

D.1.2. limita maximă a emisiei de mirosuri dezagreabile în încăperi, provenite de la materialele de construcţii folosite în alcătuirea elementelor de construcţii ( vezi D.3.­ parametrul D.3.2.) Nivelul : Greu detectabil

D.2. Igiena apei Condiţiile privind consumul de apă aferent unităţilor funcţionale de cazare se referă la consumul menajer (băut, prepararea hranei, spălat). Exigenţele utilizatorilor privind calitatea apei se referă la componenţa apei, presiunea şi continuitatea asigurată, precum şi cantitatea necesară (caldă, rece).

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţa D.2.1. Dotarea minimă cu obiecte sanitare a unităţilor funcţionale de cazare Nivelul:

­ conform tabelului D.2.1.:

Unităţi funcţionale de cazare în

hoteluri de clasa: Dotarea minimă cu obiecte sanitare

5 stele

• grup sanitar propriu cu: ­ cadă sau cuvă cu duş ­ lavoar ­ WC separat de baie ­ bideu

• bucătărie (garsonieră sau apartament) ­ spălător de vase

4, 3 şi 2 stele

• grup sanitar propriu cu: ­ cadă sau cuvă cu duş ­ lavoar ­ WC ­ opţional bideu

• bucătărie (garsonieră sau apartament) ­ spălător de vase

1 stea • lavoar cu apă curentă caldă şi rece, în camerele fără grup sanitar propriu

D.2.2. Prevederea de puncte de alimentare cu apă în unităţile funcţionale de cazare. Nivelul:

­ Punctele de alimentare cu apă se prevăd în: băi, grupuri sanitare, camere de hotel (în cazul în care unităţile de cazare nu au grupuri sanitare proprii), bucătării (în cadrul garsonierelor sau apartamentelor de hotel)

D.2.3. Programul de distribuţie a apei reci şi calde

Nivelul: ­ Permanent, la debitul necesar

D.2.4. Temperatura de distribuţie

Nivelul: ­ apa rece 10 ÷ 20°C ­ apa caldă 55 ÷60°C

D.2.5. Presiunea de distribuire a apei la unităţile funcţionale de cazare situate la ultimul nivel al clădirii

Nivelul: ­ min. 2 m col. H20

D.2.6. Componenţa apei distribuite

Nivelul: ­ apă potabilă conform STAS 1342

D. 3. Igiena evacuării apelor uzate menajere Unităţile funcţionale de cazare trebuie prevăzute cu un sistem de eliminare a apelor uzate,

conform reglementărilor tehnice pentru construcţii şi pentru igienă a utilizatorilor. Coloanele interioare de canalizare care traversează grupurile sanitare sau, după caz, bucătăriile

din unităţile funcţionale de cazare, precum şi racordurile la coloanele de canalizare ale obiectelor sanitare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale:

­ să nu prezinte zone potenţiale de contaminare cu microorganisme a vecinătăţilor (microbi, bacterii etc);

­ să nu emită mirosuri dezagreabile; ­ să nu prezinte degajări de gaze; ­ să nu prezinte riscul contactului cu sistemul de distribuţie a apei.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă

D.3.1. Număr de obiecte sanitare. în unit ăţ ile funcţionale de cazare, prevăzute cu dispozitive care să permită colectarea şi deversarea apelor uzate Nivelul:

­ Conform STAS 1795 D.3.2. Nivelul mirosurilor dezagreabile provenite din evacuarea apelor uzate Nivelul:

­ 0 ­ în camerele sau apartamentele de hotel de clasa 5 şi 4 stele; ­ 1 ­ în camerele sau apartamentele de hotel de clasa 3, 2 şi 1 stele.

Notă: Nivelul de mirosuri dezagreabile reprezintă o anumită valoare maxim admisă, pe o scală

gradată de la 0 la 4, în funcţie de intensitatea mirosului resimţit pe un grup de 10 persoane, normale din punct de vedere olfactiv:

0 ­ miros nedetectabil: 1 ­ miros greu detectabil; 2 ­ miros uşor detectabil; 3 ­ miros jenant; 4 ­ miros iritant.

D.4. Igiena evacuării deşeurilor şi gunoaielor Unităţilor funcţionale de cazare, indiferent de clasa de confort, trebuie să li se asigure un sistem

de colectare şi evacuare a gunoaielor uşor accesibil.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă D.4.1. Dispozitjve igienice de colectare a gunoaielor în interiorul camerelor sau apartamentelor de hotel. Nivelul:

­ Prevederea unităţilor funcţionale cu coşuri de gunoi etanşe (pentru a se putea asigura protecţia sanitară a utilizatorilor în timpul de păstrare, asigurându­se şi evacuarea ritmică a acestora).

D.5. Igiena higrotermică a mediului interior Unităţile funcţionale de cazare trebuie proiectate şi construite astfel încât să asigure confortul

higrotermic pentru ocupanţi. Totodată unităţile funcţionale de cazare trebuie proiectate din punct de vedere higrotermic

astfel încât să nu se producă degradarea elementelor de închidere prin fenomene de condens pe suprafaţa sau în structura acestora.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă

D.5.1. Indicele global de confort PMV (opţiunea medie previzibilă) Nivelul:

­ conform tabelului D.5.1.

Tabelul D.5.1.

Destinaţia Valorile normate pentru indicele PMV

Cameră de hotel sau cameră de zi şi dormitoare din apartamentul de hotel

0,5 ≤ PMV ≤ 0,5

Notă: Indicele PMV reprezintă opţiunea medie a unui grup important de persoane asupra senzaţiei

termice produsă de un anumit mediu, exprimată prin referire la o scară cu 7 nivele cuprinse între „frig" şi „cald". Indicele PMV este bazat pe bilanţul termic al corpului uman. Omul este în echilibru termic şi mediul este resimţit ca „neutru" atunci când căldura internă produsă în corp este egală cu pierderea de căldură în mediul ambiant. Calculul indicelui PMV se face în conformitate cu SR ISO 7730.

D.5.2. Temperatura aerului interior, Ti

Nivelul: ­ conform valorilor din tabelul D.5.2.

Tabelul D.5.2.

Destinaţia Temperatura interioară °C

ÎN CONDIŢII DE IARNĂ

Cameră de hotel min. 20(22) '

Apartament de hotel ­ cel puţin o cameră din apartament

min. 20 min. 22

Băi şi duşuri (din cadrul unităţilor funcţionale de cazare)

min. 22

ÎN CONDIŢII DE VARĂ

Cameră de hotel sau apartament de hotel ­ pentru hoteluri de clasa 5 şi 4 stele

max. 22 2

Cameră de hotel sau apartament de hotel ­ pentru hoteluri de clasa 3, 2 şi 1 stea max. 25 2

Notă: 1. La hotelurile de clasa 5 şi 4 stele se vor prevedea instalaţii de climatizare pentru toate

încăperile. 2. Hotelurile de 3 stele existente, din staţ iunile montane, pot fi exceptate, cu condiţia să

dispună de încălzire centrală. 3. La hotelurile de 2 stele si 1 stea se vor accepta şi sobe cu acumulare de căldură

(teracote), în condiţ iile reglementărilor tehnice.

' Pentru hotelurile de tratament. 2 Se admite ca această temperatură să fie depăşită 5 zile pe an. In caz contrar se vor lua măsuri de ventilare mecanică.

D.5.3. Umiditatea relativă a aerului interior

Nivelul:­ conform valorilor din tabelul D.5.3., atât pentru realizarea condiţiilor de

confort cât şi pentru evitarea fenomenelor de condens pe suprafaţa şi în structura elementelor de construcţie

Tabelul D.5.3.

Destinaţia Umiditatea relativă (%)

Cameră (apartament de hotel) 45 ... 60

Băi şi duşuri (din cadrul unităţilor funcţionale de cazare)

min. 75 (intermitent)

D.5.4. Diferenţa de temperatură, ∆Ti între temperatura interioară de calcul Ti şi temperatura medie a suprafeţei interioare a fiecărui element delimitator Tsi.

Nivelul: ­ conform valorilor din tabelul D.5.4.

Tabelul D.5.4.

Destinaţia ∆T imax °C Cameră sau apartament de hotel

­ pereţi max. 4,0 pardoseală max. 2,0

­ tavan max. 3,0

D.5.5. Amplitudinea oscilaţiei temperaturii aerului interior, Ati, Nivelul:

conform valorilor din tabelul D.5.5.

Tabelul D.5.5.

Destinaţia Ati ( 6 C)

[ÎN CONDIŢII DE VARĂ

Cameră sau apartament de hotel

­ pentru hoteluri de clasa ; 5, 4 şi 3 stele

max. 3°C

Cameră sau apartament de hotel ­ pentru hoteluri de

clasa 2 şi 1 stea

max. 5°C

ÎN CONDIŢII DE IARNĂ

Cameră sau apartament de hotel

max. 1°C

D.5.6. Asimetria temperaturii de radiaţie a ferestrelor sau a altor suprafeţe verticale (∆ tpr) (în raport cu un mic element plan vertical situat la 0,6 m deasupra pardoselii).

Nivelul: ­ maxim 10°C

D.5.7. Asimetria temperaturii de radiaţie a unui plafon încălzit ( ∆ tpr) (în raport cu un mic element plan vertical situat la 0,6 m deasupra pardoselii). Nivelul:

­ maxim 5°C

D.5.8. Diferenţa de temperatură a aerului pe verticală intre nivelul capului şi nivelul gleznelor Nivelul:

­ maxim 3°C

D.5.9. Viteza curenţilor de aer Nivelul:

­ max. 0,15 m/s, în regim de iarnă; ­ max. 0,275 m/s, în regim de vară.

D.6. Igiena însoririi Orientarea camerelor sau apartamentelor de hotel se face astfel încât fiecare cameră de hotel

sau cel puţin una din camerele apartamentului de hotel să primească radiaţie solară directă un anumit număr de ore pe zi sub anumite unghiuri minime.

De asemenea, la orientarea unităţilor funcţionale de cazare se va ţine seama şi de tipul şi destinaţia hotelului, precum şi de amplasament.

In vederea evitării creşterii temperaturii Ti, pe timp de vară, peste valorile de la parametrul D.5.2., se recomandă ca toate elementele vitrate exterioare din camerele de hotel, indiferent de clasa hotelului, să fie proiectate astfel încât să se asigure posibilitatea introducerii de dispozitive reglabile de protecţie parasolară, sau se vor folosi sticle sau pelicule reflectante sau absorbante astfel încât să se evite supraîncălzirea încăperii în cursul verii iar utilizatorii să nu fie expuşi riscului ca efect al fenomenului de orbire produs de iluminatul natural.

Criterii (parametri) si niveluri de performanţă D.6.1. Durata de însorire

Nivelul: ­ minim 2 ore ­ valoare recomandabilă, în ziua de referinţă şi în ipoteza de cer senin

Notă: ­ Durata de însorire a unei încăperi reprezintă intervalul de timp exprimat în ore, în care

suprafeţele vitrate ale pereţilor de faţadă ai încăperii sunt expuşi la radiaţia solară directă sub unghiurile de incidenţă verticale şi orizontale prescrise.

­ Ziua de referinţă reprezintă ziua din an pentru care este stabilită durata minimă de însorire a unei încăperi. Această zi de referinţă se consideră 21 februarie sau 21 octombrie.

D.6.2. Unghiul de incidenţă vertical al razelor solare directe

Nivelul:­ minim 6°, calculat pentru ziua de referinţă

Notă: ­ Unghiul de incidenţă vertical al radiaţiei solare directe, reprezintă unghiul razelor solare

faţă de un plan orizontal care trece prin rama de la baza suprafeţei vitrate a peretelui de faţadă.

D.6.3. Unghiul de incidenţă orizontal al razelor solare directe.

Nivelul:­ minim 20°, calculat pentru ziua de referinţă

Notă: ­ Unghiul de incidenţă orizontal al radiaţiei solare directe,

reprezintă unghiul razelor solare faţă de planul în care se află suprafaţa vitrată a peretelui de faţadă.

D. 7. Iluminatul Unităţile funcţionale de cazare trebuie proiectate şi executate astfel încât ocupanţii lor să

poată beneficia de iluminat natural în cursul zilei şi de iluminatul artificial atât în cursul zilelor cât şi nopţilor.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă

a) Iluminatul natural D.7.1. Raportul dintre suprafaţa golurilor de lumină .şi suprafaţa pardoselii încăperilor de locuit N ive lu l:

­ 1/6.......1/8

D.7.2. Iluminarea naturală minimă (E) pentru iluminatul lateral

Nivelul: ­ Se recomandă să fie în funcţie de destinaţia încăperii mai mare sau egală cu valorile

date în tabelul D.7.2.

Tabelul D.7.2.

Destinaţia E(lx)

Cameră de hotel sau cameră de zi şi dormitoare din apartamentul de hotel 30

Băi 1 16

Holuri şi alte încăperi cu suprafaţa mai mare de 6 m 2 din unităţile funcţionale de cazare 1 16

Notă: Iluminarea naturală minimă pentru iluminatul natural reprezintă raportul dintre fluxul luminos

minim primit prin golurile de lumină din pereţii exteriori, de un element al suprafeţei planului de lucru (planului util) şi aria elementului de suprafaţă.

1 Pentru încăperile iluminate natural

D.7.3. Coeficientul iluminării naturale (e)

Nivelul: ­ Se recomandă să fie, în funcţie de destinaţia încăperii, mai mare sau egal cu valorile

date în tabelul D.7.3.

Tabelul D.7.3.

Destinaţia e(%)

Cameră de hotel sau cameră de zi şi dormitoare din apartamentul de hotel 0,75

Băi 1 0,4

Holuri şi alte încăperi cu suprafaţa mai mare de 6 m 2 , din unităţile funcţionale de cazare 1

0.4

Notă: 1. Coeficientul i luminăr ii naturale e reprezintă raportul dintre iluminarea interioară pe

planul de lucru, într­un punct dat şi iluminarea simultană orizontală în spaţiu deschis dată de bolta cerească.

2. Valorile indicate în tabelul D.7.3. sunt stabilite pentru nivelul planului de lucru (planului util) care se află la o înălţime cuprinsă între 0,85...1,00 m de la. nive lu l pardoselii. 1 Pentru încăperile iluminate natural

D.7.4. Puterea optică a sticlei utilizate pentru vitraje.

Nivelul: ­ Maxim 0.1 dioptrii (pentru a nu deforma imaginea transmisă prin suprafeţele vitrate)

b) Iluminatul artificial D.7.5. Iluminarea medie pe suprafaţa planului de referinţă

Nivelul: ­ conform valorilor din tabelul D.7.5.

Tabelul D.7.5.

Destinaţia Nivelul de iluminare medie ­E(lx)­

Cameră de hotel sau cameră de zi şi dormitoare din apartamentul de hotel

50 la iluminatul general 150 la iluminatul local

Băi (din cadrul unităţilor funcţionale de cazare)

50

Holuri şi alte încăperi cu suprafaţa mai mare de 6 m 2 , ale unităţilor funcţionale de cazare

20

D.7.6. Factorul de uniformitate a iluminării

Nivelul: ­ Pentru camera de hotel, camera de zi şi dormitoarele din apartamentul de hotel:

E min — > 0,50 E max

Notă: Factorul de uniformitate se exprimă prin raportul între iluminarea minimă şi iluminarea medie,

pe planul general de lucru sau pe suprafeţele de lucru.

D.7.7. Factorul de reflexie a elementelor de construcţie delimitatoare

Nivelul: • 0,6...0,85 pentru pereţi (în funcţie de calitatea şi culoarea finisajului); • 0,7...0,85 pentru plafoane (în funcţie de calitatea şi culoarea finisajului). •

D.8. Calitatea finisajelor

Condiţiile de calitate a finisajelor din unit ăţ ile funcţionale de cazare se referă la următoarele lor proprietăţi: calitate (estetică, igienă, duritate, textură, netezime), culoare, stabilitate chimică si fizică, etc. Se va verifica, în plus, ca finisajele să nu prezinte nici un risc pentru sănătatea utilizatorilor, astfel: să nu emane substanţe toxice sau urât mirositoare, să nu reţină praful, să aibă o comportare corespunzătoare la acţiuni de curăţire prin metode mecanice (frecare, măturare, aspirare) şi cu ajutorul apei (spălare).

In funcţie de categoria de clasificare (număr stele) a unităţii hoteliere se va alege tipul şi nivelul de calitate al finisajelor.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă a) Camere, garsoniere sau apartamente de cazare ­ Elemente delimitatoare

D.8.1. Pereţii vor fi prevăzuţi cu finisaje interioare estetice, igienice, netoxice etc. Nivelul:

­ tapete, zugrăveli, vopsitorii, lambriuri de lemn sau înlocuitori, alte plăci cu faţa finisată din fabrică etc.;

­ eventual, ornamente şi / sau profile decorative.

D.8.2. Pardoselile vor fi realizate din materiale estetice calde, rezistente la acţiuni de curăţire mecanice (aspirare, măturare, frecare) şi/sau cu ajutorul apei (spălare)

Nivelul:­ pardoseli foarte calde şi pardoseli calde (parchet, covoare PVC etc.)

Notă: Se va consulta şi E.1.6. din prezentul normativ.

b) Grupuri sanitare ( d in camere, garsoniere sau apartamente) Elemente delimitatoare

D.8.3. Pereţii vor fi prevăzuţi cu finisaje interioare din materiale estetice şi de bună calitate cum sunt: plăcile ceramice sau altele similare.

Nivelul: ­ Placarea se va face pe întreaga suprafaţă a pereţilor (până la tavan) in cazul

unit ăţ ilor hoteliere de 5, 4 şi 3 stele. La categoria 2 stele se admit şi placări parţiale (până la înălţimea de 1,80 m), iar la 1 stea, pereţii pot fi acoperiţi cu vopsitorii lavabile.

D.8.4. Pardoselile vor fi reci. realizate din materiale estetice şi de bună calitate cum sunt: plăcile ceramice, marmură sau alte materiale asemănătoare. în cazul unităţilor hoteliere de 5, 4 şi 3 stele. La categoriile de 1 şi 2 stele se admit şi pardoseli din mozaic lustruit.

D.9. Igienei mediului acustic Unit ăţ ile funcţionale de cazare din clădir ile hoteliere vor fi proiectate şi conformate astfel

încât să fie îndeplinit e necesităţile de sănătate ale utilizatorilor, referitoare la condiţ iile admisibile de zgomot din interiorul acestor încăperi.

Notă: Pentru realizarea nive lur ilo r prevăzute la această condiţie tehnică, se va consulta cer inţa F

„Protecţie împotriva zgomotului", din prezentul normativ.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă

D.9.1. Asigurarea unei ambianţe acustice normale. Nivelul (maxim, echivalent) al zgomotului interior (ce provine din exteriorul unităţii funcţionale) va fi precizat în mod diferenţiat, în funcţie de natura unităţilor funcţionale considerate, de caracteristicile zonei construite, în care se găseşte hotelul şi eventual de perioada de timp considerată (ziua, noaptea).

Valorile sunt conform tabelului D.9.1. Tabelul D.9.1.

Valoarea admisibilă, maximă, a zgomotului

Tipul de clădire Unitate funcţională interior „Lech” dB(A)

Hoteluri camere de locuit, Hoteluri­ garsoniere şi 35 apartament apartamente

Notă: In cazul în care hotelurile şi hotelurile­apartament de 5 şi 4 stele sunt amplasate în zone cu: L fond < 30 dB(A), valoarea luiLechse va impune a fi : L.ech ≤Lfond+ 5 dB(A)

D.9.2, Asigurarea unei ambianţe acustice normale în timpul funcţionării instalaţiilor şi echipamentelor din hotel.

Nivelul (maxim echivalent) al zgomotelor emise de instalaţii va fi precizat în mod diferenţiat: a) în încăperile unde sunt amplasate echipamentele; b) în restul clădiri, în funcţie de tipul de instalaţie considerat.

Nivelul maxim, al zgomotelor emise de instalaţii (inclusiv cele de climatizare) trebuie să fie cel mult egal cu cea mai redusă din următoarele valori:

a) valoarea prevăzută în tabelul D.9.1.; Notă:

In cazul în care hotelurile şi hotelurile­apartament de 5 şi 4 stele sunt amplasate în zone cu Lfond) < 30 dB(A), valoarea lui “Lech” se va impune a fi:

Lech ≤ Lfond + 5dB(A)

b) nivelul zgomotului de fond + 5 dB(A).

D.9.3. Durata de reverberaţie în interiorul unităţilor funcţionale de cazare, (pentru gama de frecvenţe cuprinse între 125 Hz...4000 Hz).

Nivelul: 0,5 sec. ÷1,2 sec.

D.9.4. Gradul de inteligibilitate ­ minimum 80% (cf. STAS 9783/1­84)

E. Izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie

E. 1. Izolaţie termică şi economie de energie

Unităţile funcţionale de cazare (camerele sau apartamentele de hotel) trebuie proiectate şi executate astfel încât să se limiteze consumul anual de energie pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere precum şi pentru toate tipurile de consumatori de energie necesari pentru satisfacerea exigenţelor utilizatorilor, fără reducerea parametrilor privind mediul higrotermic şi igiena aerului.

Unităţile funcţionale de cazare se clasifică, în funcţie de modul de ocupare (ocupare continuă sau ocupare discontinuă) şi clasa de inerţie termică, în două categorii, „clădiri de categoria 1” şi „clădiri de categoria 2”, definite conform „Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât locuirea” ­ indicativ C 107/2.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţa E.l. 1. Coeficientul global de izolare termică „G l” Nive lu l:

­ max. Glref (W/m 3 K) (calculat cf. normativului C 107/2) Notă:

1. Prin calculul coeficientului global de referinţă „Glref se stabilesc performanţele termoenergetice ale unităţ ii funcţionale de cazare, conform proiectului de arhitectură, performanţe ce trebuie asigurate prin proiectul de execuţie şi menţinute pe toată durata de viaţă a

acesteia. 2. Coeficienţii ,,G1” şi „Glref” se vor calcula în conformitate cu prevederile din „Normativ

pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât locuirea” ­ indicativ C 107/2.

Coeficientul „Glref” se va stabili pe baza coeficienţilor de control a, b, c, d, e (definiţi conform normativ C 107/2) daţi în tabelul E. 1.1., în funcţie de categoria de clădire.

Tabelul E.l.1.

Ca

teg

ori

Zo

na

cli Coeficienţi de control

a (m 2 K/W)

b (m 2 K/W)

c (m 2 K/W)

d (W/mK)

e (m 2 K/W)

1 1 0,80 2,10 0,90 1,30 0,30 II 0,90 2,30 1,00 1,30 0,30

III şi IV

1,00 2,50 1,10 1,30 0,30

I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30 II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30

III şi IV

0,85 2,45 1,10 1,40 0,30

E.1.2. Valoarea minimă a temperaturi) în oricare punct de pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţii, (Tsi mim), în condiţii normale de umiditate a aerului interior

Nivelul: ­ Tsimin= min.θ r

Notă: ­ θ r reprezintă temperatura punctului de rouă, corespunzătoare valorilor normate ale

temperaturii şi umidităţii relative a aerului interior.

E.1.3. Creşterea, ∆ w, umidităţii masice a materialelor din alcătuirea elementului de închidere, ca urmare a condensării vaporilor de apă.

Nivelul:

­ ∆w = max. ∆w adm (calculată conform normativ C 107/6)

E.1.4. Cantitatea de apă, mw ­ mv, acumulată pe parcursul unui an în interiorul unui element de închidere, ca rezultat al fenomenelor de condensare a vaporilor de apă.

Nivelul: ­ mw ­ mr < 0

Notă: mw şi mv se calculează conform normativ CI07/6.

E.l .5. Rezistenţa la permeabilitate la aer a structurii elementului de închidere (Ra)

Nivelul: ­ Ra = min. Ramim (Ramim calculată conform STAS 6472/7)

E.1.6. Energia transferată de la picior spre pardoseală, legată de senzaţia de rece­cald la contactul piciorului cu pardoseala

Nivelul: ­ conform valorilor din tabelul E. 1.6.

Tabelul E.1.6.

Destinaţia Tip pardoseală

la 1 minut 1 Q1 J/m 2

la 10 minute 2 Q10 J/m 2

Cameră sau apartament de hotel ­ în hoteluri de clasa 5 şi 4 stele

foarte caldă caldă

max. 40 x 10 3 (40...50)x 10 3

max. 200 x 10 3 (200...300) x 10 3

Cameră sau apartament de hotel ­ în hoteluri de clasa 3, 2 şi 1 stea

caldă (40...50)x 10 3 (200...300)x 10 3

1 Contact de scurta durata. 2 Contact de lunga durata

E. 2. Izolare hidrofugă Unităţile funcţionale de cazare (camerele sau apartamentele de hotel) trebuie să fie prevăzute cu o protecţie hidrofugă (conform normativ C 112) eficientă împotriva apei provenite din interiorul încăperilor aferente (grupuri sanitare, bucătării, chicinete etc.) acestora, care vor fi prevăzute cu sifon de pardoseală.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă

E.2.1. Nu trebuie să se semnalate infiltraţii de apă la: • faţa finită a pardoselii care are stratul suport (de beton etc.) aşezat direct pe pământ; • tavanul de la nivelul inferior adiacent încăperilor prevăzute cu sifon de pardoseală; la

proba de inundare, realizată în condiţii de înfundare a sifonului de pardoseală, nu trebuie să se semnaleze infiltraţii de apă;

• faţa interioară a pereţilor adiacenţi încăperilor dotate cu instalaţii de apă; • suprafaţa v iz ibi lă a ghemelor care maschează instalaţiile de apă şi canalizare.

F. Protecţie împotriva zgomotului Asigurarea protecţiei împotriva zgomotului presupune realizarea confortului acustic pentru

utilizatorii unit ăţ ilo r funcţionale de cazare din clădir ile hoteliere. Aceasta se obţine printr­o conformare judicioasă din punct de vedere acustic a spaţiilor cât şi a elementelor constructive delimitatoare, astfel încât zgomotul perceput de utilizatori să se încadreze în limit ele admisibile corespunzătoare activităţilor specifice desfăşurate în respectivele spaţii.

F. I. Izolare acustică

Unit ăţ ile funcţionale de cazare din clădir ile hoteliere trebuie proiectate şi executate astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori (tur işt i, personal hotelier) să fie menţinut la un nivel ce nu poate afecta funcţionalitatea spaţiilor şi nici sănătatea oamenilor.

Se va stabili o protecţie adecvată atât împotriva zgomotului aerian cât şi a celui de impact în funcţie de natura surselor poluante exterioare hotelulu i: diferite mijloace de transport (rutier, aerian etc), industrii, activităţi urbane etc.

De asemenea se va realiza o protecţie a unităţilor funcţionale de cazare şi împotriva zgomotului aerian şi / sau de impact provenit din surse poluante amplasate în interiorul clădir ii hoteliere în spaţii destinate altor funcţiuni decât cele de cazare. Notă:

Pentru realizarea unei ambianţe acustice normale în unităţile funcţionale de cazare, se va corela respectarea nivelurilor prevăzute la această cerinţă cu a celor prevăzute la condiţia tehnică D.9. „Igiena mediului acustic”, din prezentul normativ.

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă

F. 1.1. Indicele de izolare la zgomot aerian Ia corespunzător fiecărui perete exterior Nivelul este conform valorilor din tabelul F. 1.1., diferenţiat în funcţie de destinaţia unităţilor

funcţionale care se protejează faţă de zgomotul exterior şi caracteristicile acustice ale mediului ambiant.

Tabelul F.l.l.

Tipul de clădire Unitatea funcţională

Valoarea admisibilă a indicelui de izolare la zgomot aerian Ia (dB) în funcţie de categoria tehnică a străzilor 1 pe care sunt

amplasate clădir ile I 2 II III IV

Hoteluri şi hoteluri­ apartament

­ cameră sau apartament ­ spaţii de circulaţie (coridoare, holuri)

min. 40 35 30 25

min. 25 25 25 25

1 Conform STAS 10144 1­90 "Străzi. Profiluri transversale. Prescripţii de proiectare". 2 În cazul clădirilor amplasate pe magistrale, indicele de izolare aerian, necesar, se determină în urma măsurării valorii reale a nivelului de zgomot corespunzător străzii.

F.1.2. Indicele de izolare la zgomot aerian I'a, (R'w,) corespunzător fiecărui perete interior considerat.

Nivelul este conform valorilor din tabelul F.1.2., diferenţiat în funcţie de destinaţia unităţilor funcţionale considerate.

Tabelul F.1.2.

Tipul

clădirii Elemente despărţitoare de

construcţii între:

Nivel de zgomot perturbator

corespunzător spaţiului alăturat;

Lech dB(A)

Pereţi interiori I'a(R'w) 1

dB unităţi funcţionale ce se izolează

spaţiile alăturate unităţ ii funcţionale

încăperi adiacente 75 51

Hoteluri şi

hoteluri­

apartament

camere de cazare

coridoare, holuri comune, casa scării şi alte spaţii similare

75 51

uscătorii. spălătorii, spaţii de depozitare centrale de instalaţii

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

garaje, spaţii comerciale

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

restaurante şi altele similare

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

săli de întruniri, conferinţe, cinematografe

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

1 R w' corespunde notaţiei utilizate în SR EN ISO 717­1

F.l .3. a) Indicele de izolare la zgomot aerian I'a(R'w) corespunzător planşeului considerat (inclusiv pardoseala).

Nivelul este conform valorilor din tabelul F.l.3.a), diferenţiat în funcţie de destinaţia unităţilor funcţionale considerate.

Tabelul F.l.3.a.

Tipul clădirii

Elemente despărţitoare de construcţii între:

Nivel de zgomot perturbator

corespunzător spaţiului alăturat

Lech dB(A) Planşee

I'a(R'w) 1 dB unităţi funcţionale ce se izolează

spaţiile alăturate unităţii funcţionale

încăperi adiacente 75 51

coridoare, holuri comune, casa scării şi alte spaţii similare

75 51

Hoteluri şi

hoteluri­

apartament

camere de cazare

uscătorii, spălătorii, spaţii de depozitare centrale de instalaţii, garaje

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

spaţii comerciale nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

restaurante şi altele similare

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

săli de întruniri, conferinţe, cinematografe

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

1 R w' corespunde notaţiei utilizate în SR EN ISO 717­1

b) Indicele de izolare la zgomot de impact l´i (L'nw) corespunzător planşeului considerat (inclusiv pardoseala) trebuie să fie precizat. în mod diferenţiat.

Nivelul este conform valorilor din tabelul F.l.3.b., diferenţiat, în funcţie de destinaţia unităţilor funcţionale considerate:

Tabelul F.1.3.b. Tipul clădirii

Elemente despărţitoare de construcţii între:

Nivel de zgomot perturbator corespunzător

spaţiului adiacent; dB(A)

Planşee l´i (L'nw) 1

dB unităţi

funcţionale ce se

izolează

spaţiile alăturate unităţii funcţionale

încăperi adiacente suprapuse 75 59

coridoare,holuri comune, casa scării şi alte spaţii similare 75 53

Hoteluri şi

hotcluri­

apartament

camere de cazare

uscătorii. spălătorii, spaţii de depozitare centrale de instalaţii

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

garaje, spaţii comerciale

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

restaurante şi altele similare nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

săli de întruniri, conferinţe, cinematografe

nu se admite amplasarea acestor spaţii adiacent camerelor de cazare

1 L'nw corespunde notaţiei utilizate în SREN ISO 717­2.

ANEXA I. (Informativă)

1. Recomandări generale pentru proiectarea clădirilor hoteliere

1.1. La proiectarea hotelurilor se va ţine seama de relaţia clădire­mediu natural şi clădire­ mediu construit, relaţii ce implică studiul prealabil referitor la condiţii de : a) amplasare a clădirii din punct de vedere al urbanismului şi amenajării teritoriului:

• asigurarea compatibilităţii cu funcţiunea dominantă a zonei; • amplasarea şi conformarea clădirii faţă de:

­ aeroporturi; ­ drumuri publice; ­ aliniamente; ­ reţele edilitare etc;

• respectarea regimului de înălţime al construcţiilor învecinate; • conformarea aspectului exterior al clădirii astfel încât acesta să nu contravină funcţiunii

clădirii şi să se încadreze în aspectul general al zonei; • asigurarea procentajelor de spaţii verzi şi plantate cât şi de parcaje normate în funcţie de

capacitatea de cazare şi alte funcţiuni (restaurant, magazine etc.) ale clădirii hoteliere; • amplasarea clădirilor, în funcţie de specificul destinaţiei acestora (de ex.: hoteluri de cură

balneară etc.) etc. b) amplasare din punct de vedere geoclimatic; c) orientare faţă de punctele cardinale; d)protecţie a mediului natural; e) amplasare în zone nepoluate, bogat plantate; f) punere în valoare a monumentelor sau rezervaţiilor istorice şi de arhitectură existente în zonă; g) vecinătăţi; h) branşare la reţele ut ilizate (alimentare cu apă, gaze, energie electrică, la instalaţii de canalizare, la reţele de telecomunicaţii etc); i) racordare la reţeaua de trafic rutier, feroviar, aerian sau portuar etc, în funcţie de necesităţi); j) accese la clădire, pietonale şi carosabile, inclusiv parcaje / garaje; k) dezvoltare turistică în perspectivă, în funcţie de potenţialul zonei privind şi resursele naturale. De asemenea, se vor face studii prealabile referitoare la condiţ iile de amplasare în funcţie de:

­ caracteristicile terenului de fundare; ­ vânturile dominante d in zonă; ­ nive lu l apelor freatice; ­ zonele potenţial inundabile; ­ impactul asupra zonei în care se amplasează etc.

2. Tipuri, definire, clasificări, spaţii funcţionale

2.1. Structurile ele primire turistice sunt definite, ca fiind „orice construcţie şi amenajare destinată, prin proiectare şi execuţie, cazării sau servirii mesei pentru turişt i, împreună cu serviciile specifice aferente”.

2.2. In România pot funcţiona, conform Normelor Ministerului Turismului, următoarele tipuri de structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistic , care sunt clasificate astfel:

1. Hoteluri de 5, 4, 3,2,1 stele; 2. Hoteluri­apartament de 5, 4, 3, 2 stele; 3. Moteluri de 3, 2, 1 stele; 4. Vile de 5, 4, 3, 2. 1 stele; 5. Cabane de 3. 2, 1 stele; 6. Bungalouri de 3. 2, 1 stele; 7. Sate de vacanţă de 3, 2 stele; 8. Campinguri de 4. 3. 2. 1 stele; 9. Pensiuni turistice de 4, 3, 2, 1 stele; 10. Ferme agroturistice de 3. 2. 1 stele; 11.Camere de închiriat în locuinţele familiale de 3, 2. 1 stele.

2.3.Hotelul este structura de primire amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri, care pun la dispoziţia turiştilor spaţii de cazare dotate corespunzător clasificării, asigură prestări de servicii specifice şi dispune de spaţii pentru recepţii, aşteptare, corespondenţă, alimentaţie etc. OBS.: Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea, prepararea alimentelor şi servirea mesei în incinta acestora, sunt considerate hoteluri­apartament.

2.4. Clasificarea pe stele a hotelurilor se face în funcţie de: ­ caracteristicile constructive: numărul şi dimensiunea spaţiilor cu diverse funcţiuni

(camere de cazare, coridoare, anexe, spaţii comerciale, parcaje etc); ­ nivelul şi calitatea dotărilor:

­ instalaţ ii şi aparatură tehnică; ­ mobilier. lenjerie şi alte obiecte etc,;

­ calitatea serviciilor obligatorii asigurate turişt ilor; ­ gama de servicii suplimentare oferite turiştilor.

2.5.Hotelurile, sunt de categoria: ­ tranzit ­ amplasate în localităţi, de regulă în apropierea centrelor administrative sau

comerciale; ­ cu legătură la marile artere de circulaţ ie rutieră, feroviară, aeriană sau navală; ­ turistice ­ amplasate în staţiuni climaterice; ­ cură şi tratament ­ amplasate în zone cu potenţial pentru astfel de act ivităţi.

2.6. Principalele spaţii funcţionate ale hotelurilor sunt:

1) Spaţii de cazare, ce cuprind: • camere şi / sau apartamente grupate în unităţi funcţionale, deservite de oficiile şi anexele aferente acestora;

2) Spatii de circulaţii, ce cuprind: • spaţii de primire:

­ recepţia; ­ holuri; ­ încăperi pentru aşteptare, corespondenţă;

• circulaţ iile orizontale şi / sau verticale: ­ coridoare; ­ holuri; ­ scări; ­ ascensoare.

3) Spaţii de alimentaţie publică, ce cuprind: • săli de restaurant şi anexele lor; • bar de zi, bufet, cofetărie, cafenea, berărie etc.

4) Spatii comerţ şi servicii, ce cuprind: • magazine; • spaţii pentru diferite ut ilit ăţ i:

­ agenţii de voiaj ­ păstrare obiecte ­ saloane de coafură­frizerie, cosmetică etc.

În funcţie de clasa de confort şi de categorie, hotelul poate cuprinde spaţii cu diferite funcţiuni, cum sunt:

• saloane multifuncţionale pentru congrese, recepţii, banchete, conferinţe, club etc; • bază proprie de cură balneară (pentru hotelurile cu profil de cură balneară) cu:

­ săli de tratament; ­ piscine de tratament: ­ săli de consultaţii medicale etc.

• spaţii pentru practicarea de activităţi sportive: piscină, saună, săli de gimnastică, club, teren de sport etc;

• anexe tehnice aferente construcţiei, cum sunt: ­ centrală termică: ­ centrala de ventilare­condiţionare; ­ grup electrogen; ­ centrala telefonică; ­ gospodărie de apă; ­ spălătorii, călcătorii; ­ depozite etc;

• garaje / parcaje auto şi spaţii auxiliare acestora etc.

În fig. 1. este prezentată schema de principiu a unei clădiri hoteliere.

3. Cerinţe funcţionale

3.1. Proiectarea şi execuţia unit ăţ ilo r funcţionale de cazare din hoteluri se va face astfel încât acestea să permită cazarea si prestarea de servicii potrivit categoriilor de clasificare hoteliere stabilite.

3.2. Dimensionarea unităţilor funcţionale de cazare (camerele, garsonierele şi apartamentele) se va face astfel încât să se asigure:

­ posibilităţi de amplasare a mobilierului necesar (corespunzător categoriei de clasificare a hotelului); ­ condiţiile optime de circulaţie pentru utilizatori (turiştii, personalul de deservire etc.) şi desfăşurarea normală a activităţilor prevăzute în programul unităţilor hoteliere respective.

Criterii (parametri) .şi niveluri de performanţă

Cerinţe funcţionale 1. Numărul unit ăţ ilo r funcţionale de cazare. Prin ponderea cea mai mare a suprafeţelor şi

modul în care asigură confortul turiştilor, ­ spaţiile destinate cazării constituie piesele principale ale unit ăţ i lo r hoteliere. Numărul minim al unităţilor funcţionale de cazare ­ stabilit în tabelul de mai jos ­ este funcţie de tipul unit ăţ ii hoteliere şi categoria de clasificare a acesteia

Tipul unităţii hoteliere Hotel Hotel­apartament

Categoria de clasificare (nr. de stele)

5 4 3 2 1 5 4 3 2

Numărul minim al unităţilor funcţionale de cazare (camere, garsoniere sau apartamente)

20 20 15 10 5 10 10 10 5

Din care nr. de unităţi funcţionale pentru cazare cu un pat. (minim ... %) (max. 50%)

25 20 15 10 ­ l/ap 1 /ap l/ap l/ap

La care se adaugă balcoane sau logii. la unit ăţ ile funcţionale de cazare situate în staţiuni turist ice sau balneare

x x x x ­ x x x x

Observaţii:

1°. Unităţile funcţionale de cazare pot avea următoarele structuri: 1.1. Camere simple ­ compuse din:

a)spaţiul pentru dormit cu 1, 2. 3 sau 4 paturi; b)spaţiu pentru baie şi grup sanitar; c)spaţiu pentru vestibul intrare, cu dulapul pentru haine. 1

1.2. Garsoniere compuse din: a) dormitor pentru două persoane; b) salon la dormitor cu comunicare directă între ele; eventual despărţite printr­un

glaswand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică; c) vestibul; d) spaţiu pentru baie si grup sanitar propriu.

1.3. ­ Apartamente ­ compuse din: a) unu] sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare); b) sufragerie; c) vestibul; d) cel puţin un grup sanitar propriu (baie dotată obligatoriu cu cadă, vas WC şi chiuvetă, iar opţional, cu bideu) (la categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria 4 stele, cât şi restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri); e) opţional, oficiu pentru păstrarea şi prepararea alimentelor.

1 ca variantă simplă cu confort scăyut, pentru hotelurile de 1 stea, sunt spaţiile prevăzute doar cu o chiuvetă în vestibul, iar grupul sanitar şi duşul fiind comune

2°. Categoria de clasificare a hotelurilor este determinată de cea a majorităţii un it ă ţ i lo r funcţionale de cazare din cadrul lor. Pentru unităţ ile hoteliere de categorie 5 şi 4 stele nu se admit spaţii încadrate la alte categorii.

3°. In funcţie de capacitatea şi categoria de clasificare a clădir ii hoteliere, conform reglementărilor specifice (normativul NP 051), se vor prevedea camere adaptate pentru necesităţile persoanelor cu handicap, astfel:

­ pentru o capacitate de 20 de camere: o cameră adaptată; ­ pentru o capacitate de 50 de camere: 2 camere adaptate; ­ pentru fiecare 50 de camere în plus: se adaugă câte o cameră adaptată. Se va avea în vedere ca ponderea de distribuire a acestora pe nivele să fie la parter (acolo unde este posibil) sau la etaje inferioare.

Notă: Pentru necesităţile de spaţii suplimentare pentru handicapaţi, în camerele de cazare, la băi etc.

se va consulta „Normativ pentru adaptarea clădir ilor c ivile şi spaţiului urban aferent la exigenţele persoanelor cu handicap” ­ indicativ NP 05 1.

4°. Camerele de cazare, de regulă, vor fi orientate către zonele de interes turist ic, peisagistic, evitându­se orientările către curţi de servicii, calcane, zone poluante (degajări fum, de zgomote specifice serviciilor etc).

De asemenea, se va evita orientarea spre nord. a camerelor de cazare.

2. Dimensiunile unităţilor funcţionale de cazare: a) Dimensiunile minime (suprafeţe, înălţimi etc.) ale unit ăţ ilor funcţionale de cazare sunt

determinate de: categoria de clasificare (nr. stele) a hotelului: numărul locurilor (paturilor) în camera de cazare, conform tabelului de mai jos.

Tipul unităţii hoteliere Hotel Hotel­apartament Clasificarea, nr. stele: 5 4 3 2 1 5 4 3 2 Suprafaţa minimă (m 2 ) a camerelor în unităţile nou­construite:

cameră cu 1 pat 16 15 14 12 11 ­ ­ ­ ­

cameră cu 2 paturi 20 18 16 13 12 cameră CU 3 paturi ­ ­ ­ 18 15

cameră cu 4 paturi ­ ­ ­ ­ 20

salonul din apartament 20 18 16 13 12 20 18 16 13 dormitorul din apartament

20 18 16 13 12 20 18 16 13

Suprafaţa minimă a camerei de baie: m 2 4 4 3,5 3 ­ 4 4 3,5 3

înălţimea liberă minimă a camerei H= ... (m)

2,8 2,8 2,7 2,5 2,5 2,8 2,8 2,7 2,5

înălţimea minimă a camerei mansardate H=. . . (m)

­ ­ ­ 1,8 1,8 ­ ­ ­ 1,8

b) în mod suplimentar conformarea unit ăţ ilo r funcţionale de cazare trebuie realizată astfel încât să respecte încadrarea în modularea pe multipli de 30 cm practicată ­ stabilită la alcătuirea structurii de bază a part iu lu i.

c) La stabilirea lăţimii si lungimii unit ăţ ilo r funcţionale de cazare se va ţine cont de: ­ numărul de paturi admis (tipuri şi dimensiuni): gradul de confort; dotările aferente (mobilier, tehnico­sanitare sau electronice, electrice);

­ circulaţ iile interioare aferente.

d) La stabilirea adâncimii unit ăţ ilo r funcţionale de cazare se va ţine cont de: ­ asigurarea iluminatului natural în inst it uţ ii le publice raportul între înălţimea

vit r a ju lu i şi adâncime (conform reglementărilor); ­ raportul optim de conformare a spaţ iilor interioare.

e) Pentru stabilirea dotării grupurilor sanitare, din sau aferente unităţilor funcţionale de cazare, se va consulta tabelul „Instalaţii sanitare” prezentat în ANEXA II.

3. Dotarea unit ăţ ilo r funcţionale de cazare Borderoul de dotare a unit ăţ ii funcţionale de cazare cu piesele de mobilier şi cu

instalaţ iile sanitare, electrice şi electronice necesare, este prezentat în ANEXA II.

ANEXA II. (Informativă)

Lista (conform normelor Ministerului Turismului) cuprinzând piese de mobilier, instalaţii sanitare,

instalaţii electrice şi electronice necesare dotării complete a camerelor de cazare,

în conformitate cu categoria de clasificare a unităţii hoteliere

Tabel ­ Piese de mobilier Dolari cu piese de mobilier

Hoteluri (nr. stele)

Hoteluri apartament (nr. stele)

5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Spaţiu pentru dormit Pentru o persoană l,10 x 2,10 m

X X X X X X X X X

Matrimonial (pentru 1 sau 2 persoane) de 1,40 x 2,10 m 1,60 x 2,10 m

­ ­ X X X X X X X

2 paturi simple alăturate sau distanţate sau pat dublu (pentru 2 pers.) 1,80 x 2,10 m

X X X X X X X X

Nr. max. de paturi în cameră

2 2 2 3 4 2 2 2 3

1) pat

Nr. max. de paturi în dormitorul din apartament sau garsonieră

2 2 2 2 ­ 2 2 2 2

1 2 3 4 | 5 (6 7 8 9 10 X X X X X X X X X 2) Noptieră sau etajeră

­ ­ X X ­ ­ ­ 3) Fotoliu (1 pe loc)

X X ­ ­ X X ­ ­

4) Demifotoliu (1 pe loc)

­ ­ X ­ ­ ­ ­ X ­

5)Scaun şemitapiţat (1 pe loc)

­ ­ ­ X X ­ ­ ­ X

6) Şezlong sau mobilier de balcon la hotelurile din staţiuni

X X X X ­ X X X X

7) Dulap sau spaţiu amenajat pt. haine şi lenjerie, prevă/ut cu umeraşe (min. 4 buc. pers.)

X X X X X X X X X

8) Minibar frigorific

X X X ­ ­ X X X ­

9) Masă ­ ­ ­ X X ­ ­ ­ X

10) Masă pentru toaletă şi de scris

X X X ­ ­ X X X ­

11) Măsuţă X X X ­ ­ X X X ­ 12) Scaun tapiţat la masă de scris şi toaletă

X X ­ ­ ­ X X ­ ­

13) Taburet tapiţat pt. masa de scris şi toaletă

­ ­ X ­ ­ ­ ­ X ­

14) Oglindă înrămată

X X X X X X X X X

15) Cuier X X X .

X X X X X X

16) Portbagaj sau spaţiu pentru bagaje

X X X X X X X X X

17) Trusă pentru curatat incaltaminte

X X X X X X X X X

18) Masă televizor X X X ­ ­ X X X ­

19) Inventar moale: dotare lenjer ie + + saltele + perne + prosoape + + cuvertură pat, pahare, veioză optică, şampon, scrumieră, vaze, flori, televizor

Se vor consulta „Normele M.T.”

Salonul din apartamente şi garsoniere 1) Masă de scris cu scaun tapiţat cu braţe X X X X ­ X X X X (la garsoniere este facultativ) 2) Măsuţă X X X X X X X X X 3) Masă pentru amplasarea X X X X X X X X X televizorului 4) Suport pentru pahare 6 persoane (apă. vin. coniac)

X X X ­ ­ X X X ­

5) Fotolii sau demifotolii

X X X X X X X X X

6) Canapea 2­3 pers.

X X X X X X X X X

7) Fr igider sau mini­bar X X X X X X X X X frigorific 8) Televizor X X X X X X X X X

Tabel ­ Instalaţii sanitare

Hoteluri (nr. stele)

Hotel apartament (nr, stele)

Tipul grupului sanitar

Tipul de instalaţie sanitară

5 4 3 2 1 5 4 3 2 ­ WC X X

X X X X ­ X X X X Grup sanitar propriu camerei de cazare. compus din :

­ Cameră de baie cu: cadă sau cuvă pentru duş; lavoar: vas WC(opţional: bideu, uscător de păr) ­ cabină WC şi ­ ­ ­ ­ X ­ ­ ­ ­ lavoar pentru max. 10 locuri. ­ sală de baie. ­ ­ ­ ­ X ­ ­ ­ ­ cadă sau duş pentru max. 15

Grup sanitar comun, separat pe sexe, pentru camerele care nu dispun de grup sanitar propriu locuri.

­ ­ ­ ­ X ­ ­ ­ ­ Lavoare cu apă curentă caldă şi rece în camerele propriu

• Opţional, căzile sau duşurile vor fi prevăzute cu perdele de protecţie sau alte mijloace similare.

• Bideul şi uscătorul de păr sunt facultative pentru camerele de 4 stele. • Duşul poate înlocui cada în cazul bă ilor de la camerele de 3, 2, 1 stele;

Tabel ­ Instalaţi i electrice şi electronice

Tipul de instalaţie electrică Hoteluri (nr. stele)

Hotel apartament (nr. stele)

5 4 3 2 1 5 4 3 2 • candelabre X X ­ ­ ­ X X ­ ­ • lustre X X X X ­ X X X X

Instalaţii • aplice X X X X X X X X X electrice de • lampadare X ­ ­ ­ ­ X ­ ­ ­ iluminat • lămpi birou X X X X ­ X X X ­

• prize şi X X X X întreruptoare

X X X X X

• servicii • urgenţe

X X

X X

­ X

­ X

­ ­

X X

X X

­ X

­ X

Inst alaţ ii electrice de avertizare vizua lă auditivă

X X X ­ ­ X X X ­ Inst alaţ ii pentru aparatură radio şi TV Inst alaţ ie automată de trezire

X X X X X X X X X

Inst a laţ ie telefon X X X X ­ X X X X