74
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE NICOLAE MORO CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII SISTEMELOR TEHNICE MILITARE AFLATE ÎN EXPLOATARE – REZUMATUL TEZEI – CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC PROF.UNIV.DR.ING. CARMEN SIMION 2011

CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

  • Upload
    dotruc

  • View
    230

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE

NICOLAE MORO

CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII SISTEMELOR TEHNICE

MILITARE AFLATE ÎN EXPLOATARE

– REZUMATUL TEZEI – CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC

PROF.UNIV.DR.ING. CARMEN SIMION

2011

Page 2: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

1

CUPRINSUL LUCRĂRII

TE

RE

ZU

MA

T

PrefaŃă ........................................................................................................................... 5 - INTRODUCERE ......................................................................................................... 6 4 Actualitatea temei de cercetare .......................................................................... 6 4 Ipotezele de lucru şi obiectivele tezei ................................................................. 10 5 Structura tezei..................................................................................................... 12 6

Capitolul 1. CONSIDERAłII ASUPRA STADIULUI ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND ASIGURAREA CALITĂłII SISTEMELOR TEHNICE

1.1. Cercetări teoretice asupra conceptelor de calitate şi îmbunătăŃirea calităŃii pentru produsele cu destinaŃie militară ………….………………………..…

17

10

1.1.1. Aspecte evolutive ale conceptelor de calitate şi asigurarea calităŃii …… 17 10 1.1.2. Conceptul, modul de organizare şi metodologia îmbunătăŃirii calităŃii.... 23 10

1.1.3. Studiu comparativ între metodele de îmbunătăŃire (6 Sigma, 8 Discipline) şi familia de standarde ISO 9000 ..........................................................................

25

10

1.2. Ciclul de viaŃă al unui produs cu destinaŃie militară ………………..……… 29 -

1.2.1. Conceptul de ciclu de viaŃă al unui produs şi abordări ale conceptului de ciclu de viaŃă al unui produs ……………………………..……................….…

29

-

1.2.2. Abordarea militară a conceptului de ciclu de viaŃă al unui produs.…….. 30 11 1.3. Concluzii şi direcŃii actuale de aprofundare a cercetărilor în acest domeniu 34 12

Capitolul 2. CERCETĂRI ASUPRA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A SISTEMELOR TEHNICE MILITARE AFLATE ÎN ACEASTĂ ETAPĂ A CICLULUI DE VIAłĂ

2.1. Aspecte privind noŃiunile de disponibilitate, mentenabilitate şi fiabilitate ale sistemelor tehnice militare ………………………...……………………..……

36

13

2.1.1. Analiza conceptuală a termenilor de disponibilitate, mentenabilitate şi fiabilitate ……………………………………………………………………….

36

13

2.1.2. Indicatori ai produselor reparabile (cu restabilire) destinate utilizării militare 40 - 2.1.3. Deprecierea fiabilităŃii pe durata exploatării ………………..………..... 44 13

2.1.4. Cercetări privind tipurile caracteristice de defecŃiuni la sistemele tehnice militare ……………………………………………….…………………..……..

47

14

2.2. Uzarea şi degradarea pieselor în procesul de exploatare a sistemelor tehnice militare …………………………………………………………………………

59

17

2.2.1. Starea de nefuncŃionare a sistemelor tehnice militare ……………....…. 59 17

2.2.2. Analiza S.W.O.T. a sistemelor tehnice militare din dotarea armatei României ………………..……………………………………………………...

63

-

2.2.3. Tipuri de uzare la care sunt supuse sistemele tehnice militare în perioada de exploatare……………..………………………………..……..……………..…..

64

17

2.3. Cercetări teoretice privind asigurarea calităŃii pe timpul utilizării sistemelor tehnice militare ……………………………………………………….………..

67

19

2.4. Concluzii şi formularea direcŃiei de cercetare ................................................. 70 19

Capitolul 3. CERCETĂRI PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE MENTENANłĂ A SISTEMELOR TEHNICE MILITARE AFLATE ÎN EXPLOATARE

3.1. DefiniŃii şi aspecte generale ……………………………………..……..……… 74 21 3.2. Studiul tipologiei sistemelor de mentenanŃă ……..…………..………….....… 76 21 3.3. ContribuŃii teoretice privind conceptul de mentenanŃă integratoare …….... 80 21 3.3.1. AutomentenanŃa ……………………………...……………………....… 83 -

Page 3: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

2

3.3.2. MentenanŃa după necesitate ………………………………….……....… 84 - 3.4. Structura sistemului de mentenanŃă .…………………………………....…… 88 22 3.4.1. Subsistemul de conducere ……………………………………..…..…… 88 23 3.4.2. Subsistemul de execuŃie ……………………………………...…..…..… 88 23 3.4.3. Subsistemul informaŃional ………………………………………..…..… 89 23 3.5. Nivelurile de mentenanŃă …………………………………………..…..…..… 90 23 3.6. ActivităŃile asociate conceptului de mentenanŃă .........………...…..…..…..… 91 24 3.7. Stări ale unui sistem tehnic prin prisma mentenanŃei …………….……....… 93 24 3.8. Componente ale timpului referitor la mentenanŃă ………………………...... 94 - 3.9. Analiza SWOT a mentenanŃei sistemelor tehnice militare ……..………..….. 97 - 3.10. Concluzii privind organizarea şi desfăşurarea proceselor de mentenanŃă a

sistemelor tehnice militare ………………………………..…………..……..…

98

25

Capitolul 4. CERCETĂRI PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE MENTENANłĂ PREVENTIVĂ A SISTEMELOR TEHNICE MILITARE AFLATE ÎN EXPLOATARE

4.1. Cercetare teoretică privind asigurarea calităŃii pe timpul executării mentenanŃei preventive la sistemele tehnice militare …………………………

100

26

4.1.1. Organizarea mentenanŃei preventive a sistemelor tehnice militare ……... 100 26 4.1.2. Organizarea şi desfăşurarea controalelor sistemelor tehnice militare ….... 100 26

4.1.3. Organizarea şi desfăşurarea întreŃinerilor tehnice ale sistemelor tehnice militare ……,…………….………………………………………………….…..

101

26

4.2. ModalităŃi de diagnoză a stării tehnice a unui sistem tehnic militar .............. 104 26 4.3. Cercetare aplicativă privind efectuarea operaŃiunilor de mentenanŃă

preventivă condiŃională având la bază urmărirea şi interpretarea parametrilor de uzură ai legăturii elastice rezultaŃi din exprimarea prin calcul a corelaŃiei dintre modificările de recul datorate scăderii presiunii din recuperator şi numărul loviturilor trase cu un sistem tehnic de artilerie ...............................

108

27 4.4. Concluzii privind organizarea şi desfăşurarea proceselor de mentenanŃă

preventivă a sistemelor tehnice militare ……………………………………...

112

30

Capitolul 5. CERCETĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ORGANIZĂRII PROCESULUI DE MENTENANłĂ CORECTIVĂ A SISTEMELOR TEHNICE MILITARE AFLATE ÎN EXPLOATARE

5.1. Analiza calitativă a proceselor de mentenanŃă corectivă la care sunt supuse sistemele tehnice militare aflate în exploatare ……………………………..…

114

31

5.1.1. Abordarea sistemică a proceselor de mentenanŃă corectivă ………….…. 114 31

5.1.2. Fazele procesului de mentenanŃă corectivă şi principalele probleme care apar în obŃinerea calităŃii ……………………………………………………..….

119

31

5.1.3. Cercetări privind calitatea proceselor de mentenanŃă corectivă ….….… 126 31 5.2. Cercetare practic aplicativă privind efectuarea unei Analize a Modului de

Defectare, a Efectului şi CriticităŃii procesului de mentenanŃă corectivă …..

131

33 5.2.1. ConsideraŃii generale ……………………………..…………………..… 131 33

5.2.2. Analiza Modului de Defectare, a Efectului şi CriticităŃii procesului de mentenanŃă a legăturii elastice a sistemului de artilerie calibrul 100 mm ………

134

33

5.3. Concluzii privind organizarea şi derularea procesului de mentenanŃă corectivă a sistemelor tehnice militare …………………………………………..……....

147

38

Capitolul 6. CERCETĂRI EXPERIMENTALE ASUPRA UNUI MODEL DE ÎMBUNĂTĂłIRE CONTINUĂ A CALITĂłII SISTEMELOR TEHNICE MILITARE

6.1. ContribuŃii teoretice privind fundamentarea unui nou model de îmbunătăŃire a procesului de mentenanŃă corectivă şi prezentarea hărŃii de parcurs a acestuia

148

39

6.2. Cercetări experimentale pentru aplicarea practică a modelului de îmbunătăŃire

Page 4: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

3

a procesului de mentenanŃă corectivă ……..…………………………………. 164 - 6.2.1. Identificarea şi măsurarea problemei de calitate ……............................... 164 39 6.2.1.1. Identificarea proiectului ………………......................…….....… 164 39 6.2.1.2. Măsurarea neconformităŃii …………………………....…....…… 165 39 6.2.2. Formarea şi instruirea echipei de îmbunătăŃire ……….…………….…… 167 39 6.2.3. Definirea proiectului de îmbunătăŃire ……………...…………………… 167 39 6.2.3.1. Stabilirea obiectului şi defectului …………...……..…………… 167 - 6.2.3.2. Formularea problemei …………………..………………….…… 167 39 6.2.3.3. Formularea misiunii ……………………………………….….… 167 40 6.2.4. Analiza şi detectarea cauzelor rădăcină ……………………………....… 167 40 6.2.4.1. Descrierea procesului unde a fost sesizată problema .................... 167 40 6.2.4.2. Identificarea cauzelor care generează problema ……..…….…… 170 40 6.2.4.3. Estimarea/ponderarea cauzelor potenŃiale .................................... 172 42 6.2.4.4. Analiza rezultatelor şi confirmarea (sau modificarea) misiunii …. 172 42 6.2.5. Selectarea acŃiunilor corective şi optimizarea căilor de aplicare ................ 173 42 6.2.5.1. Identificarea alternativelor de îmbunătăŃire pe criterii de evaluare 173 42 6.2.5.2. Proiectarea îmbunătăŃirilor …………………………………..…. 174 - 6.2.5.3. Schimbarea culturii ……………………………………...……... 175 - 6.2.5.4. Planificarea implementării ……………………………………… 176 - 6.2.6. Implementarea acŃiunilor corective …………………..…….……..…..… 177 43

6.2.6.1. Realizarea acŃiunii corective - Programul informatic pentru mentenanŃa sistemelor tehnice „INFOMENT” de legătură a structurilor beneficiare cu centrul de mentenanŃă ……………………………………

177

43 6.2.6.2. Implementarea şi testarea acŃiunii corective ……………………. 178 43 6.2.7. Monitorizarea rezultatelor şi calculul eficienŃei programului de îmbunătăŃire 197 45

6.2.7.1. Monitorizarea rezultatelor pentru confirmarea/neconfirmarea şi validarea/invalidarea îmbunătăŃirilor ………………………………….…

197

45

6.2.7.2. Justificarea matematică a eficienŃei aplicării programului INFOMENT …………………………………………………………….

197

45

6.2.7.2.1. Analiza indicatorilor tehnici de eficienŃă a activităŃii de mentenanŃă ……………………………………………………….…

197

45

6.2.7.2.2. Analiza eficienŃei sub aspect economic şi aspect temporal 201 47 6.2.8. Confirmarea rezultatelor, valorificarea şi extinderea (difuzarea) rezultatelor 205 48 6.2.8.1. Confirmarea rezultatelor …………………………………..…… 205 48 6.2.8.2. Valorificarea şi difuzarea rezultatelor ……..…………………… 216 51 6.2.8.3. Arhivarea documentelor ………………………………………… 216 51 6.2.9. Stabilirea de noi proiecte complementare ................................................ 216 51 6.3. Concluzii rezultate în urma aplicării programului de îmbunătăŃire a procesului de mentenanŃă corectivă .............................................................................................

217

51

CAPITOLUL 7. SINTEZA REZULTATELOR, CONTRIBUłII PERSONALE ŞI DIRECłII DE CERCETARE VIITOARE

7.1. Sinteza rezultatelor cercetărilor teoretice şi practice efectuate ..……..…….. 219 53 7.1.1. Principalele rezultate obŃinute în urma cercetărilor ..……………………. 219 53

7.1.2. Noutatea ştiinŃifică a postulatelor teoretice şi a rezultatelor experimentale obŃinute de către autor ……………………………………….…………….…..

220

54

7.1.3. Metode de cercetare, credibilitatea şi argumentarea rezultatelor ……… 221 54 7.2. Concluzii şi recomandări..………………………………………………….…… 222 55 7.3. DirecŃii de cercetare viitoare în domeniul abordat ………………………..…… 223 56

Bibliografie ................................................................................................................... 225 58 Glosar de termeni şi abrevieri ........................................................................................ 232 - Anexe ............................................................................................................................ 242 -

Page 5: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

4

INTRODUCERE

Actualitatea temei de cercetare

Sistemele tehnice militare (în unele lucrări regăsite sub sintagma „produse cu destinaŃie

militară”, „produse cu destinaŃie specială” sau mai pragmatic „tehnică militară”) au un rol

important (de multe ori decisiv chiar) în acŃiunile de luptă ale războiului modern, deoarece de

performanŃele lor depinde succesul sau insuccesul misiunii dar mai ales viaŃa şi integritatea

corporală a celor ce le deservesc, adică utilizatorii lor. Un astfel de sistem tehnic militar trebuie să

înglobeze într-un tot unitar bine pus la punct, un ansamblu de caracteristici de calitate necesare şi

obligatorii precum şi un sistem de mentenanŃă adaptat situaŃiei.

Mijloacele de luptă utilizate în acŃiunile militare din teatrele de operaŃiuni sau folosite în

Ńară pentru instruirea forŃelor sunt intens solicitate în procesul de exploatare atât din punct de vedere

fizic cât şi mecanic, solicitări care duc inevitabil la creşterea uzurii şi, implicit, la creşterea

numărului şi volumului defecŃiunilor. MenŃinerea sistemelor tehnice militare în stare de funcŃionare

şi la parametrii calitativi impuşi de cerinŃele misiunilor de luptă, necesită periodic intervenŃii de

mentenanŃă, de durate mai lungi sau mai scurte care, pe ansamblu, înseamnă sisteme tehnice

neoperative. Suma intervalelor de timp necesare intervenŃiilor de mentenanŃă constituie timpul total

de imobilizare, timp în care sistemul respectiv nu este disponibil. Aşadar, reducerea timpului de

imobilizare şi creşterea calităŃii sistemelor tehnice militare sunt preocupări de actualitate ale

specialiştilor din domeniu.

Lucrarea urmăreşte o abordare nouă a problemelor sistemului de mentenanŃă al sistemelor

tehnice militare, având la bază un aparat matematic care să permită modelarea strategiilor posibil de

aplicat în interiorul sistemului (este vorba despre modelul matematic de exprimare prin calcul a

corelaŃiei dintre modificările de recul datorate scăderii presiunii din recuperator şi numărul

loviturilor trase şi interpretarea acesteia în funcŃie de uzura fizică a legăturii elastice apărute în urma

tragerii, aspect prezentat în cadrul subcapitolului 4.3). Trebuie menŃionat că meritele unei abordări

matematice nu sunt de neglijat, deoarece viitorul strategiilor de conducere a proceselor de

mentenanŃă ale sistemelor nu poate să se bazeze doar pe simpla raŃiune empirică, acest lucru

dovedindu-se de multe ori prea costisitor.

Dacă în trecut rolul mentenanŃei era deseori subestimat, iar funcŃia sa productivă nu era

recunoscută, implementarea unei politici de mentenanŃă va permite structurilor militare să analizeze

întreruperile în activitate, stăpânirea şi reducerea nivelurilor costurilor de producŃie, optimizarea

activităŃilor de mentenanŃă, utilizarea de metode de mentenanŃă adaptate şi axate pe acŃiuni

Page 6: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

5

preventive, corecta gestionare a pieselor (subansamblelor) de schimb şi în general a resurselor

materiale, adaptarea resurselor umane la nevoile şi modificările generate de sistem şi nu în ultimul

rând gestiunea interfeŃelor cu celelalte compartimente ale organizaŃiei militare implicate în proces.

Prin demersul ştiinŃific iniŃiat în acestă lucrare doresc să demonstrez că şi în armata română

există un teren bun pentru implementarea metodelor de îmbunătăŃire continuă, poate mai cu teamă

la început, dar fiecare început creează teamă. Subiectul este axat pe îmbunătăŃirea procesului de

mentenanŃă care, chiar dacă poate nu va crea avantaje financiare considerabile, poate duce la o

creştere a calităŃii serviciilor prestate şi la o îmbunătăŃire a imaginii şi prestigiului centrelor de

mentenanŃă şi a angajaŃilor care lucrează acolo.

Ipotezele de lucru şi obiectivele tezei

Din cele menŃionate anterior reiese că problema ştiinŃifică a cercetărilor va fi canalizată

în direcŃia elaborării unui model de îmbunătăŃire a procesului de mentenanŃă corectivă a sistemelor

tehnice militare adaptat la particularităŃile organizatorice ale sistemului militar, testarea acestuia în

condiŃii reale, monitorizarea rezultatelor obŃinute, analiza indicatorilor tehnici de eficienŃă a

activităŃii de mentenanŃă, precum şi analiza eficienŃei programului de îmbunătăŃire sub aspect

temporal şi economic.

În calitate de obiect al cercetărilor a servit procesul de mentenanŃă corectivă a legăturii

elastice a sistemului de artilerie calibrul 100 mm, o gură de foc de fabricaŃie românească, a cărei

principii constructive sunt asemănătoare cu ale majorităŃii gurilor de foc de artilerie din dotare. De

asemenea, organizarea procesului de mentenanŃă, a documentelor şi a fluxul tehnologic în general,

este comună în cea mai mare parte cu a altor sisteme tehnice ce pot fi supuse aceluiaşi proces, iar

transferul de informaŃie către mentenanŃa altor sisteme este uşor de realizat. Repetarea testărilor a

fost transferată şi către alte sisteme tehnice urmărindu-se rezultatele obŃinute şi modul de

manifestare dar şi posibilele manifestări contradictorii.

Pentru realizarea scopului lucrării, au fost structurate următoarele obiective ale tezei:

1. studierea stadiului actual al cercetărilor privind ale conceptele de calitate şi asigurarea

calităŃii, modul de organizare şi metodologia îmbunătăŃirii calităŃii şi realizarea unui studiu

comparativ între metodele de îmbunătăŃire (6 Sigma, 8 Discipline) şi familia de standarde ISO 9000;

2. studiul conceptului de ciclu de viaŃă al unui produs şi abordări ale conceptului de ciclu

de viaŃă al unui produs cu destinaŃie militară din punct de vedere logistic militar;

3. studiul şi analiza ştiinŃifică a modului de comportare în exploatare a sistemelor tehnice

militare aflate în această etapă a ciclului de viaŃă prin urmărirea în exploatare pe o perioadă de timp

determinată;

Page 7: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

6

4. prezentarea unui nou concept, cel de mentenanŃă integratoare, ca alternativă la actuala

abordare structurală a conceptului de mentenanŃă şi studiul avantajelor şi dezavantajelor acesteia în

raport cu cele două tipuri de mentenanŃă existente în prezent (preventivă şi corectivă);

5. studiul fundamentat ştiinŃific al modului de realizare al mentenanŃei preventive a

sistemelor tehnice militare;

6. realizarea unor analize S.W.O.T. obiective şi complete ale stării sistemelor tehnice

aflate în exploatare şi a procesului de mentenanŃă în ansamblul său la acest moment;

7. analiza calitativă a procesului de mentenanŃă corectivă la care sunt supuse sistemele

tehnice militare aflate în exploatare şi realizarea unei Analize a Modului de Defectare, a Efectului şi

CriticităŃii procesului de mentenanŃă corectivă a unui sistem tehnic de artilerie reprezentativ;

8. studierea, conceperea şi realizarea hărŃii de parcurs a unui model de îmbunătăŃire a

procesului de mentenanŃă corectivă a sistemelor tehnice militare adaptat la particularităŃile

sistemului militar;

9. testarea modelului de îmbunătăŃire a procesului de mentenanŃă corectivă în condiŃii

reale, monitorizarea rezultatelor obŃinute şi analiza eficienŃei programului de îmbunătăŃire.

Structura tezei

Pornind de la aceste obiective, lucrarea elaborată este structurată pe şapte capitole şi îşi

propune să studieze modalitatea de îmbunătăŃire a procesului de mentenanŃă corectivă a sistemelor

tehnice militare.

Primul capitol al tezei prezintă stadiul actual al cercetărilor şi realizărilor privind

asigurarea calităŃii în general şi al sistemelor tehnice în special. În primul subcapitol sunt prezentate

rezultatele activităŃilor de documentare în domeniul abordat de teză iar analiza volumului vast de

informaŃie a fost realizată în mod obiectiv şi critic urmărindu-se evidenŃierea celor mai importante

opinii şi afirmaŃii ale exponenŃilor în domeniu.

Metodologia îmbunătăŃirii calităŃii este abordată din trei perspective: DMAIC (Define,

Measure, Analyze, Improve, Control), DMADV (Define, Measure, Analyze, Design, Verify),

respectiv DMAICR (Define, Measure, Analyze, Improve, Control, Realise) iar standardele luate în

discuŃie sunt de dată recentă. Întrucât teza abordează problematica asigurării calităŃii într-o anumită

etapă a ciclului de viaŃă (etapa exploatării), subcapitolul 1.2 prezintă în mod extins această

problematică prin prezentarea definiŃiilor şi a diferitelor concepŃii de structurare pe etape a ciclului

de viaŃă: abordarea de marketing şi foarte important pentru particularitatea tezei - în abordarea

logistică militară.

Capitolul doi prezintă un studiu al comportării în exploatare a sistemelor tehnice militare

aflate în această etapă a ciclului de viaŃă, rezultatele comportării constituind unul dintre pilonii pe

care s-a fundamentat cercetarea.

Page 8: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

7

În prima parte a capitolului sunt prezentate aspecte privind noŃiunile de disponibilitate,

mentenabilitate şi fiabilitate şi indicatorii de fiabilitate cu particularizare pentru produsele de tehnică

militară. Subcapitolul 2.1.4 analizează tipurile caracteristice de defectări ale unui număr de de 55 de

sisteme tehnice militare de artilerie la care au fost monitorizate defecŃiunile înregistrate într-o

perioadă de cinci ani. Analiza are ca finalitate localizarea unor defecŃiuni tipice la anumite

componente ale categoriei de sisteme tehnice observate, stabilirea ponderii şi frecvenŃei unor

defecŃiuni, studierea organizării sistemului de mentenanŃă dar şi o serie de concluzii cu privire la

modul de exploatare de către beneficiari.

În partea a doua a capitolului sunt dezbătute o serie de cauze ale stării de nefuncŃionare ale

sistemelor tehnice militare, tipurile de uzare şi degradare la care sunt supuse în perioada de

exploatare şi care conduc la înrăutăŃirea parametrilor funcŃionali şi a performanŃelor şi la pierderea

parŃială sau totală a capacităŃii de funcŃionare. Deoarece printre cauze sunt identificate greşeli de

exploatare dar şi erori de concepŃie şi proiectare, studiul este completat de o analiză a punctelor tari,

punctelor slabe, a oportunităŃilor dar şi ameninŃărilor care au ca subiect sistemele tehnice militare

din dotarea armatei române. Deoarece în urma cercetării de la subcapitolul 2.1.4, una dintre

concluzii a fost că aceste defecŃiuni apar şi datorită unor abateri de la normele corecte de exploatare,

în subcapitolul 2.3 sunt prezentate activităŃile necesare (unele chiar obligatorii) a fi executate de

către utilizatori în scopul asigurării calităŃii în exploatare a acestor sisteme tehnice.

Capitolul trei este consacrat studiului organizării procesului de mentenanŃă a sistemelor

tehnice militare aflate în exploatare în ansamblul său.

Este prezentat conceptul de mentenanŃă în numeroasele sale accepŃiuni şi evoluŃii

temporale sub care este cunoscut, tipologia sa (fiind realizată şi o comparaŃie sub aspectul

avantajelor şi dezavantajelor tipurilor de mentenanŃă – preventivă, corectivă – şi propunerea

autorului, mentenanŃa integratoare) precum şi o structurare pe subsisteme şi niveluri de mentenanŃă

în funcŃie de complexitatea lucrărilor şi durata de imobilizare a sistemelor tehnice. Întrucât

conceptul de mentenanŃă este unul complex, în subcapitolul 3.6 sunt dezbătute cele zece activităŃi

asociate conceptului de mentenanŃă în domeniul militar.

Un element original în cadrul capitolului este reprezentat de introducerea conceptului de

mentenanŃă integratoare, care îmbină elemente ale celor două tipuri consacrate de mentenanŃă

(preventivă şi corectivă) precum şi concepte noi cum ar fi conceptul 5S şi care este mai bine adaptat

specificului militar în cele două ipostaze particulare: mentenanŃa în starea de pace şi mentenanŃa la

război (în teatru de operaŃii extern).

Deoarece pe timpul utilizării (exploatării), asigurarea calităŃii sistemelor tehnice militare se

realizează în cea mai mare parte prin respectarea regulilor de manipulare a acestora şi prin

respectarea lucrărilor de mentenanŃă preventivă, în capitolul patru sunt analizate şi prezentate

Page 9: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

8

aspectele şi modalităŃile prin care acest tip de mentenanŃă este aplicat în domeniul militar, accentul

fiind pus pe organizarea şi desfăşurarea controalelor, întreŃinerilor tehnice precum şi modalităŃile de

realizare a diagnosticării corecte a stării tehnice ale sistemelor. Această diagnosticare a stării tehnice

prin interpretarea uzurii unor piese, mecanisme şi subansamble componente este realizată în cadrul

subcapitolului 4.3, în care este efectuată o cercetare aplicativă privind exprimarea prin calcul a

corelaŃiei dintre modificările parametrilor normali de funcŃionare (valoarea presiunii din recuperator

şi implicit lungimea de recul a legăturii elastice) datorate uzurii anumitor elemente constructive

componente (cutia cu garnituri de etanşare) apărută în urma creşterii numărului de lovituri trase cu

un sistem tehnic de artilerie. Metoda are aplicabilitate în exploatarea raŃională a gurii de foc prin

oportunitatea realizării mentenanŃei preventive, în acest mod obŃinându-se economii pe linia

costurilor de întreŃinere şi reparaŃie şi a măririi intervalelor de mentenanŃă corectivă.

Capitolul cinci abordează inevitabil aspecte ale organizării procesului de mentenanŃă

corectivă a sistemelor tehnice aflate în faza de exploatare. Capitolul debutează cu o abordare

sistemică a procesului de mentenanŃă corectivă precum şi modalităŃile de descompunere a fluxului

procesului pe nivele şi activităŃi. Fazele procesului de mentenanŃă identificate

(planificarea/pregătirea proceselor de mentenanŃă, aprovizionarea, desfăşurarea proceselor, montaj,

încercare, inspecŃia finală, livrare către beneficiar, activităŃi post-livrare) şi problemele care apar în

cadrul planificării şi executării lor sunt prezentate „in extenso” în cadrul subcapitolului 5.1.2. Aceste

probleme care pot să apară în cadrul procesului de mentenanŃă sunt confirmate de către cercetarea

privind calitatea proceselor de mentenanŃă corectivă, cercetare care are la bază o analiză a modului

în care s-au derulat procesele de mentenanŃă pe parcursul anilor 2008–2009 şi a cauzelor care au

determinat anumite disfuncŃionalităŃi în derularea acestor procese.

Pentru a confirmarea rezultatelor acestui studiu s-a efectuat o analiză de tip AMDEC,

particularizată la specificul procesului de mentenanŃă în domeniul militar şi care permite studiul

sistematic al cauzelor şi efectele defectărilor care afectează componentele procesului de mentenanŃă.

Pentru aceasta, au fost examinate în mod sistematic defectările potenŃiale ce apar pe fluxul

procesului, a fost evaluată gravitatea consecinŃelor lor, detectându-se acŃiunile corective cele mai

adaptate punerii în aplicare în funcŃie de gradul de criticitate. Echipa AMDEC a analizat

oportunităŃile deschise pentru remedierea disfuncŃionalităŃilor constatate şi a elaborat un plan de

măsuri în trei puncte pentru reducerea efectelor şi de prevenire pentru cauzele a căror indice de

criticitate a depăşit pragul din matricea criticităŃii.

Prima dintre măsuri (care are şi impactul preconizat cel mai puternic) face subiectul

capitolului şase în cadrul căruia este prezentat un model de îmbunătăŃire continuă a calităŃii

sistemelor tehnice militare adaptat cerinŃelor domeniului militar şi în care au fost integrate şi

modelate etape şi activităŃi din cadrul metodelor 6 Sigma şi 8 D.

Page 10: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

9

Primul subcapitol prezintă în detaliu harta (calea de parcurs) a modelului de îmbunătăŃire

propus, oferindu-se argumentaŃia, justificarea şi explicaŃiile necesare pentru înŃelegerea corectă a

activităŃilor din cadrul etapelor.

Al doilea subcapitol prezintă aplicarea practică a modelului de îmbunătăŃire propus, aşa

cum a fost realizată în perioada septembrie – decembrie 2010 şi cu acŃiunea de confirmare la

beneficiar derulată în perioada februarie – mai 2011. Realizarea acŃiunii corective Programul

informatic pentru mentenanŃa sistemelor tehnice „INFOMENT” de legătură a structurilor

beneficiare cu centrul de mentenanŃă este o concepŃie integral nouă, a fost testat real în teren iar

rezultatele aplicării sale confirmă reuşita demersului ştiinŃific de îmbunătăŃire propus. Obiectivele

care au stat la baza cercetărilor din acest capitol au fost: conceperea unui model de îmbunătăŃire cu

elemente de noutate adaptabil şi aplicabil în sistemul militar, realizarea unui program informatic

care să răspundă şi să soluŃioneze neconformităŃile identificate în capitolele anterioare, dar cu cerinŃe

de hardware reduse, care să poată fi uşor de accesat şi rulat de către benefiari de pe platforme

informatice relativ modeste. De asemenea s-a urmărit obŃinerea unor rezultate concrete prin care să

se înlăture una dintre cauzele reclamaŃiilor cele mai des venite din partea beneficiarilor. Pentru

confirmarea obiectivelor formulate s-au iniŃiat demersurile pentru aplicarea măsurii corective şi

monitorizarea rezultatelor (inclusiv a satisafacŃiei clienŃilor) la un număr de cinci beneficiari din

teritoriu.

În capitolul şapte sunt prezentate sinteza rezultatelor obŃinute, în care un accent deosebit a

fost pus pe evidenŃierea noutăŃii ştiinŃifice a postulatelor teoretice şi a rezultatelor experimentale

obŃinute. Sunt prezentate metodele de cercetare utilizate şi argumentele care stau la baza

credibilităŃii rezultatelor. O importanŃă deosebită este acordată concluziilor finale dar şi prezentarea

unor oportunităŃi deschise de realizarea prezentului demers ştiinŃific.

De asemenea este prezentată bibliografia ce însumează 93 titluri de autori români şi străini

cu ani de apariŃie între 1969 – 2010, 19 instrucŃiuni, manuale şi publicaŃii militare, un număr de 30

adrese web accesate, lista abrevierilor utilizate în teză şi o secŃiune alcătuită din 14 anexe. Pe

parcursul lucrării, aspectele studiate, cercetate şi interpretate sunt reprezentate prin 42 de tabele şi

112 figuri sub formă unor scheme, grafice şi fotografii. În cadrul rezumatului numerotaŃia figurilor,

graficelor şi a tabelelor este cea din cadrul tezei.

O parte din cercetările teoretice şi experimentale efectuate pe parcursul elaborării şi

finalizării programului de cercetare precum şi rezultatele acestora au fost valorificate prin publicare,

susŃinere şi discutare cu ocazia unor manifestări ştiinŃifice interne şi internaŃionale.

Page 11: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

10

CAPITOLUL 1.

CONSIDERAłII ASUPRA STADIULUI ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND

ASIGURAREA CALITĂłII SISTEMELOR TEHNICE

1.1. Cercetări teoretice asupra conceptelor de calitate şi îmbunătăŃirea calităŃii pentru produsele

cu destinaŃie militară

1.1.1. Aspecte evolutive ale conceptelor de calitate şi asigurarea calităŃii

NoŃiunea „calitate“ este una complexă, cu utilizări în multe domenii unde i se atribuie

diferite sensuri, motiv pentru care este greu a se formula o definiŃie unică şi riguroasă.

ÎmbogăŃind şi clarificând unele aspecte, standardul SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de

management al calităŃii – Principii fundamentale şi vocabular, statuează pe plan internaŃional

expresia calităŃii ca fiind „măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte

cerinŃele” [109]. Pentru înŃelegerea deplină a conceptului este nevoie să clarificăm (conform

aceluiaşi standard) şi termenii de cerinŃă respectiv caracteristică de calitate. Prin cerinŃă de calitate

se înŃelege “nevoia sau aşteptarea care este declarată, în general implicită sau obligatorie", iar

caracteristica de calitate este “o trăsătură distinctivă de natură fizică, senzorială, comportamentală,

temporală ergonomică şi funcŃională”.

1.1.2. Conceptul, modul de organizare şi metodologia îmbunătăŃirii calităŃii

ÎnŃelegerea metodologiei de îmbunătăŃire a calităŃii aduce în discuŃie cele trei metode

DMAIC, DMADV şi DMAICR [24]:

DMAIC (Define, Measure, Analyze, Improve, Control) se utilizează atunci când există un

proces în desfăşurare sau un produs efectiv (real fizic) dar nu sunt îndeplinite cerinŃele clientului

(procesul sau produsul nu are performanŃele aşteptate), aşa cum este şi procesul de mentenanŃă

corectivă ce face subiectul prezentului demers ştiinŃific.

DMADV (Define, Measure, Analyze, Design, Verify) conŃine un set de acŃiuni destinate

proiectării unui proces, a unui produs sau a unui serviciu şi se utilizează în cazul în care procesul sau

produsul sunt în stadiul de idee sau când procesul sau produsul există, a fost optimizat dar nu atinge

încă performanŃele aşteptate.

Pentru cea de a treia variantă, DMAICR (Define, Measure, Analyze, Improve, Control,

Realise), se introduce pasul auxiliar al analizei realizărilor (Realise), dar criticii spun că axarea pe

câştiguri obŃinute din metodologiile de îmbunătăŃire nu este productivă pe termen lung [24].

1.1.3. Studiu comparativ între metodele de îmbunătăŃire (6 Sigma, 8 Discipline) şi familia de

standarde ISO 9000

Page 12: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

11

Certificarea acordată pe baza unui standard de calitate nu conferă însă garanŃii certe

asupra faptului că produsele realizate ulterior de firma respectivă respectă întotdeauna anumite

standarde de calitate sau mai mult, că vor fi mai bune din punct de vedere calitativ. Este un fapt

dovedit că mulŃi producători de bunuri materiale sau furnizori de servicii, după obŃinerea certificării

ISO şi apariŃia înscrisurilor cu această certificare pe produse sau pe reclame, renunŃă la nivelul

calitativ din momentul certificării, fie din cauza imposibilităŃii menŃinerii aceluiaşi nivel pentru toate

produsele sau serviciile, fie din considerente de reducere a costurilor, pentru că este bine ştiut,

“calitatea costă dar nu atât de mult cât costă non-calitatea”. În afară de acest fapt, este bine ştiut că

standardardele ISO nu stabilesc proceduri ce vor fi urmate, ci doar le standardizează pe cele deja

existente. Iată deja două elemente de diferenŃiere clară între metodele de îmbunătăŃire a calităŃii (6

Sigma, 8 Discipline) şi standardele de management al calităŃii (familia ISO 9000). Cu alte cuvinte

implementarea unui program de îmbunătăŃire de forma DMAIC, DMADV sau DMAICR înseamnă

livrarea permanentă de produse sau servicii de o calitate superioară prin eliminarea

neconformităŃilor interne. O firmă ce aplică metodele de îmbunătăŃire a calităŃii va avea produse sau

servicii performante din punct de vedere calitativ şi este sigur că va putea menŃine şi ulterior acelaşi

nivel de performanŃă deoarece se bazează pe procese de producŃie şi administrative eficiente şi

constante, lucru necerut de către standardele ISO.

1.2.2. Abordarea militară a conceptului de ciclu de viaŃă al unui produs

Analizând ciclul de viaŃă al produselor cu destinaŃie militară se poate afirma că există

diferenŃe faŃă de produsele destinate utilizării civile, deoarece pentru cele mai multe produse militare

există încă o ultimă etapă extrem de importantă şi anume relansarea (cu sau fără îmbunătăŃire sau

modernizare). Aşadar, pentru aceste produse există o etapizare care arată astfel (figura 1.6).

Fig. 1.6. Etapele ciclului de viaŃă al unui produs cu destinaŃie militară

Practic durata de exploatare începe din momentul ieşirii sistemului tehnic militar de pe

poarta fabricantului şi se finalizează prin dezasamblarea (demilitarizarea, neutralizarea sau asanarea)

lui în condiŃiile fixate de normative. Datorită costurilor foarte mari, a importanŃei sale operaŃionale

Page 13: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

12

dar şi a efectelor produse, menŃinerea intactă caracteristicilor de calitate a acestor produse cu

destinaŃie specială este foarte importantă. Detalierea acestei etape este ilustrată în figura 1.7.

Fig. 1.7. Detaliarea etapei de utilizare a unui sistem tehnic militar

1.3. Concluzii şi direcŃii actuale de aprofundare a cercetărilor în acest domeniu

Sintetizând datele din literatura de specialitate, a observaŃiilor realizate pe timpul derulării

programului de cercetare precum şi experienŃa proprie acumulată pe parcursul a aproximativ două

decenii de serviciu militar activ, se pot trage următoarele concluzii:

� caracteristicile de calitate ale sistemelor tehnice militare trebuie să se menŃină la aceeaşi

parametrii pe întreaga durată de viaŃă deoarece sunt utilizate de cele mai multe ori în condiŃii

extreme la întreaga lor capacitate;

� ciclul de viaŃă al sistemelor tehnice militare respectă structura ciclului de viaŃă al

produselor materiale dar apare o ultimă etapă foarte răspândită, cea de relansare (multe dintre

sistemele de armament străine achiziŃionate de către România se găsesc în această fază);

� politica adoptată în ultimii ani de achiziŃionare de sisteme tehnice “second hand”

(sisteme tehnice militare “relansate” – a se vedea capitolul “Ciclul de viaŃă al sistemelor tehnice

militare”) de la partenerii din alianŃă, deşi pare avantajoasă, pe termen lung se va dovedi costisitoare;

� majoritatea sistemelor tehnice militare din dotarea categoriilor de forŃe (terestre, aeriene

şi navale) au durata de viaŃă utilă expirată iar menŃinerea acestor sisteme tehnice în utilizarea curentă

se face cu mari cheltuieli, în special pe zona de mentenanŃă;

� metodologia de îmbunătăŃire a calităŃii de tipul DMAIC, reprezintă pentru procesul de

mentenanŃă a sistemelor tehnice militare cea mai bine adaptată cale, deoarece se utilizează asupra

unui proces în desfăşurare dar care nu îndeplineşte una sau mai multe cerinŃe formulate şi impuse de

către client (procesul nu are performanŃele aşteptate);

UTILIZARE

Testare şi clasificare operaŃională

Sisteme tehnice operaŃionale Sisteme tehnice indisponibile

ÎntreŃinere Reparabile

Nereparabile din punct de vedere economic sau nerecuperabile

Conservare

OperaŃii de control şi întreŃinere pe timpul

conservării

Deconservare Utilizare şi control

ÎntreŃinere şi reparare

Recuperare şi evacuare

Reparare, reasamblare

Scoatere din funcŃionare şi

casare

Page 14: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

13

� abordările orientate pe echipă, de tipul 6σ sau 8D, generează o ghidare foarte bună a

acŃiunilor de îmbunătăŃire, permiŃând acestora să descopere cauza primară a problemei şi să verifice

funcŃionarea corectă a soluŃiilor corective descoperite.

CAPITOLUL 2.

CERCETĂRI ASUPRA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A SISTEMLOR TEHNICE

MILITARE AFLATE ÎN ACEASTĂ ETAPĂ A CICLULUI DE VIAłĂ

2.1. Aspecte privind noŃiunile de disponibilitate, mentenabilitate şi fiabilitate ale sistemelor

tehnice militare

2.1.1. Analiza conceptuală a termenilor de disponibilitate, mentenabilitate şi fiabilitate

O dată cu ridicarea nivelului tehnic şi de complexitate al produselor, anumite

caracteristici cum ar fi disponibilitatea, accesibilitatea, mentenabilitatea, fiabilitatea sau

conservabilitatea au dobândit o importanŃă deosebită fiind urmărite cu prioritate pe întregul

ciclu de viaŃă.

Disponibilitatea (conform SR EN 62308:2007) constituie “aptitudinea sistemului,

sub aspecte combinate de fiabilitate, mentenabilitatei şi de organizare a acŃiunilor de

mentenanŃă, de a-şi îndeplini funcŃiile specifice la un moment dat sau într-un interval de timp

impus” şi se obŃine prin patru mijloace: fiabilitate, mentenanŃă, exploatare corectă şi

modernizare (îmbunătăŃire, înnoire).

Fig. 2.1. Elementele care contribuie la disponibilitatea şi siguranŃa în funcŃionare a sistemelor tehnice militare

Conceptul de disponibilitate este inseparabil de un alt concept ce reprezintă

capacitatea sistemului tehnic militar de a fi reparat (restabilit, repus în funcŃiune) după

defectare, concept denumit mentenabilitate şi care reprezintă “caracteristica unei entităŃi

utilizată în condiŃii date, exprimată prin probabilitatea ca o operaŃie de mentenanŃă activă

dată să poată fi efectuată într-un interval de timp dat, cu asigurarea logisticii de mentenanŃă,

utilizând procedee şi mijloace prescrise” [63].

NoŃiunea de fiabilitate se utilizează în sensul de “caracteristica unui produs exprimată

prin probabilitatea îndeplinirii funcŃiei cerute, în condiŃii date, pe o durată de timp specificată”.

Page 15: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

14

2.1.3. Deprecierea fiabilităŃii pe durata exploatării

Fiabilitatea este o funcŃie descrescătoare care depinde de timp iar lucrurile se

complică o dată cu intrarea produsului în exploatare.

Sunt posibile două modalităŃi de exploatare (figura 2.3):

• cu întreŃinere preventivă – situaŃie care presupune ca periodic să fie efectuate

activităŃi de întreŃinere, în scopul menŃinerii unui nivel de fiabilitate cât mai ridicat;

• fără întreŃinere preventivă – situaŃie în care produsul este lăsat să funcŃioneze până

se defectează, după care este reparat.

Exploatarea (utilizarea) produsului cu întreŃinere preventivă reprezintă o strategie

mai eficientă. Produsul este exploatat mai raŃional, deoarece după aceeaşi perioadă de timp

nivelul de calitate este mai ridicat (figura 2.3).

Fig. 2.3. Deprecierea fiabilităŃii pe timpul etapei de utilizare

2.1.4. Cercetări privind tipurile caracteristice de defecŃiuni la sistemele tehnice militare

În studiul fiabilităŃii şi mentenabilităŃii este deosebit de important a se cunoaşte

frecvenŃa şi ponderea apariŃiei unor defecŃiuni din ansamblul construcŃiei. Acest lucru este

necesar în primul rând, în scopul orientării corecte a activităŃii de proiectare-cercetare în

sensul realizării unor componente cu calităŃi superioare sub toate aspectele, cunoscând deja

localizarea unor defecŃiuni tipice la anumite componente. În al doilea rând, cunoscând

ponderea şi frecvenŃa unor defecŃiuni se poate organiza în mod adecvat întregul sistem de

mentenanŃă, începând cu activităŃile de asistenŃă tehnică şi service şi terminând cu asigurarea

pieselor şi subansamblelor de schimb.

Timpul de utilizare

Depreciere în timp datorită uzurii

Depreciere în timp datorită uzurii

ReparaŃie

ReparaŃie

Depreciere în timp datorită uzurii prin exploatare

MentenanŃa preventivă

A

B (defectare)

C (repunere

în funcŃionare)

D (defectare)

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

Timpul

CICLUL DE FUNCłIONARE 1 CICLUL DE FUNCłIONARE 2

FĂRĂ ÎNTREłINERE PREVENTIVĂ

CU ÎNTREłINERE PREVENTIVĂ

Nivelul de fiabilitate după efectuarea mentenanŃei preventive

Niv

el d

e fi

abil

itat

e

Page 16: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

15

Pentru tabloul de bord au fost monitorizate în perioada 2004 – 2009 un număr de 55

de sisteme tehnice militare de tipul sistem de artilerie calibrul 100 mm. model 1977.

Cele mai frecvente defecŃiuni sunt cauzate de procesul de uzare atât pe ansamblul

sistemului tehnic cât şi la fiecare componentă în parte (49,4%), adică aproape jumătate din

defecŃiuni, ceea ce denotă o exploatare intensă. În schimb îmbâcsirea (0,1%), griparea şi calare

(0,4%), deformarea (0,4%) sunt defecŃiuni relativ rare ceea ce denotă la rândul său o întreŃinere

corectă. Îngrijorează totuşi ponderea relativ mare a deteriorărilor şi a fisurilor ceea ce arată fie că

materialul care din care sunt confecŃionate piesele respective nu au respectat normativele tehnice de

fabricaŃie, fie că regimul de utilizare sau sarcinile la care a fost supus sistemul tehnic pe timpul

exploatării au depăşit limitele maxime admise.

Pentru cea mai răspândită defecŃiune, uzarea, ponderile cele mai mari se localizează

la piesele legăturii elastice (62,3%), Ńeava cu închizător (15,3%), mecanismele afetului

(9,6%), aparatele de ochire (8,9%) şi completul piese, scule şi accesorii (3,9%). Ponderea

defecŃiunilor pe subansamblele componente ale gurii de foc este ilustrată în figura 2.9. Dacă

defecŃiunile sunt analizate după procesul de apariŃie, progresive după dezvoltare sau bruşte

după apariŃie, atunci repartiŃia lor pe sistemele componente ale gurii de foc se poate urmări

din figura 2.10.

Fig. 2.9. Ponderea defecŃiunilor pe

subansamble componente ale gurii de foc

Fig. 2.10. Ponderea defecŃiunilor după viteza

de apariŃie pe subansamble componente

Rezultă, aşa cum era de aşteptat, că în majoritatea cazurilor intervin defecŃiuni

progresive apărute în timpul exploatării, distribuŃia lor pe sisteme componente fiind

neuniformă. ExcepŃia (aparatele de ochire) arată că exploatarea acestora nu s-a realizat

întocmai cu cerinŃele manualelor de exploatare deoarece defecŃiunile bruşte apărute la aceste

subansambluri pot apărea doar prin bruscarea (trântirea, scăparea din mâini, lovirea lor de

piese metalice dure) iar în general defectele la aceste aparate sunt spargerea lentilelor obiectiv

şi ocular, dereglări majore ale sistemului optic sau spargerea nivelelor de control.

Analiza defecŃiunilor elementelor componente ale legăturii elastice (figura 2.11)

arată că un procent 63% dintre defecŃiuni s-au înregistrat la cutia cu garnituri (34,7% cutia cu

Page 17: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

16

garnituri de la frâna de tragere şi 28,3% cutia cu garnituri de la recuperator) care sunt cauza

celor mai multe incidente apărute pe timpul exploatării. Aceasta duc la scurgeri de lichid

STEOL-M din legătura elastică, ceea ce implică pentru trăgător întreruperi dese ale tragerii şi

verificarea existenŃei celor 13,4±0,3 litri.

Fig. 2.11. Ponderea naturii defecŃiunilor

apărute la legătura elastică

Fig. 2.15 Ponderea în funcŃie de numărul de

defecŃiuni, volumul manoperei şi consumul de piese de schimb

O importanŃă deosebită o are şi un alt criteriu şi anume preŃul de cost al piesei de

schimb, datorită căruia se pot deosebi defecŃiuni cu consum mic sau mare de piese. Volumul

de manoperă pentru înlăturarea defecŃiunilor şi consumul de piese de schimb stabilesc

evaluarea generală a defecŃiunii prin costul total al restabilirii. Se remarcă faptul că

defecŃiunile la aparatele de ochire deşi relative reduse ca procent (8,9%) determină costuri

ridicate de restabilire (33,8%) datorate complexităŃii lor iar la legătura elastică defecŃiunile

sunt dese (62,3%) dar costurile sunt mai reduse (22,8%) şi sunt constituite din cheltuieli cu

consumabile şi piese relativ ieftine.

Dacă se analizează după simptomele de manifestare a defecŃiunilor toate agregatele

şi sistemele au comportări individuale specifice. Se evidenŃiază în special legătura elastică,

unde se localizează majoritatea defecŃiunilor (62,3%), cu un volum relativ mare de manoperă

pentru înlăturarea acestora (44,1%). Dacă se ia în considerare consumul de piese de schimb, el

se situează de asemenea la un nivel relativ ridicat (22,8%), dar redus în comparaŃie cu

ponderea defecŃiunilor, fiind depăşit de costurile pieselor de schimb de la afet şi aparate de

ochire. Diferit se prezintă situaŃia la aparatele de ochire. Dacă numărul defecŃiunilor în acest

caz este relativ mic (8,9%), de asemenea şi volumul manoperei (19,3%), în schimb sunt destul

de ridicate costurile pieselor de schimb (33,8%) pentru restabilire. În funcŃie de suma

consumului de piese de schimb, pe primul loc se află aceste aparate de ochire, datorită

costului lentilelor şi al pieselor de mecanică fină, care se află la 33,8% din totalul consumului

de piese de schimb (figura 2.15). Datele prezentate servesc ca punct de plecare pentru

evaluarea căilor de reducere a cheltuielilor la menŃinerea fiabilităŃii funcŃionale a sistemelor

Page 18: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

17

tehnice militare pentru fiecare model în mod individual.

Page 19: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

18

2.2. Uzarea şi degradarea pieselor în procesul de exploatare a sistemelor tehnice militare

2.2.1. Starea de nefuncŃionare a sistemelor tehnice militare

În procesul de exploatare şi chiar în perioada de conservare (sau inactivitate) a sistemelor

tehnice militare au loc fenomene care conduc la înrăutăŃirea parametrilor funcŃionali, a

performanŃelor şi la pierderea parŃială sau totală a capacităŃii de funcŃionare. Aceste schimbări ale

stării tehnice a sistemelor tehnice militare se datorează acŃiunii unor factori interni sau externi:

1. acŃiunea energiei mediului înconjurător, inclusiv a omului;

2. sursa internă de energie;

3. energia potenŃială.

2.2.3. Tipuri de uzare la care sunt supuse sistemele tehnice militare în perioada de exploatare

O imagine de ansamblu asupra modului în care se abordează problematica degradării

sistemelor tehnice militare (armamentului), prin prisma uzurii acestuia, este prezentată în figura 2.17

care este în esenŃă o schemă bloc generală cu adaptările specifice.

Fig. 2.17. Schema bloc de analiză a uzării sistemelor tehnice militare

Eroziune

Abraziune

Oxidare Termică Mecanică Coroziune Oboseală

Exfoliere

CavitaŃie

Electro-chimică Fisurare

Chimică

NORMALĂ AVARIE

Forme de uzare

UZARE

Metode de măsurare a uzării

Factori de influenŃă

Criterii de stabilire a

uzării

Tehnice

Tehnologice

Economice

Şocuri, vibraŃii, jocuri, etc.

Consum materiale, piese

de schimb

Calitatea materialelor

pieselor

Regim de utilizare

Calitatea lubrifianŃi

Calitatea suprafeŃelor

Viteză, presiune

Duritate

ToleranŃe

Metode discontinue

Măsurarea domensiunilor

Cântărirea

Profilografia

Metode continue

Metoda izotopilor radioactivi

Metoda impurităŃilor din lichide

Metoda indicatorilor funcŃionali

Page 20: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

19

Uzura (U) se poate exprima prin viteza de evoluŃie a unui parametru reprezentativ,

funcŃie de timp:

U = f(u)dt (2.22)

Procesul de uzare poate să fie apreciat cu ajutorul curbei din figura 2.18, în care:

− zona I – corespunde perioadei de rodaj;

− zona II – corespunde perioadei de utilizare (funcŃionare) normală;

− zona III – corespunde creşterii accelerate a intensităŃii uzurii.

Zonele I şi II corespund uzurii normale, iar zona III perioadei de intrare spre uzura de avarie.

Este posibilă cuprinderea în relaŃii matematice de forma:

− zona I: f(u1) = a × t1

− zona II: f(u2) = b × (t2-t1) (2.23)

− zona III: f(u3) = c × (t3-t2)m

în care: a, b, c – coeficienŃi de proporŃionalitate;

m, n – exponenŃii funcŃiilor;

α – unghiul de înclinare a dreptei de uzare.

Din 2.22 şi 2.23 rezultă uzura totală (U) care este suma acestor funcŃii:

U = f(u1) + f(u2) + f(u3) (2.24)

U = a × t1n + b × (t2-t1) + c × (t3-t2)

m

Viteza de uzare este în raport de zonele de uzură şi reprezintă derivata funcŃiilor anterioare:

zona I: V1 = V(u1) = a × n × t1n-1

zona II: V2 = V(u2) = b (2.25)

zona III: V3 = V(u3) = c × m × (t3-t2)m-1

Fig. 2.18. Curba de variaŃie a uzării pieselor

0

U (µm)

α

U1 U2

U3

III III

Rodaj Uzare normală Uzare

distructivă

t1 t2 t3 t

Page 21: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

20

2.3. Cercetări teoretice privind asigurarea calităŃii pe timpul utilizării sistemelor tehnice

militare

Planificarea utilizării sistemelor tehnice militare are ca scop precizarea şi stabilirea în

timp a tuturor activităŃilor necesare pentru asigurarea desfăşurării integrale a procesului de

instruire în condiŃiile folosirii sistemelor tehnice militare conform procedurilor standard de

operare, organizării şi păstrării acestuia în deplină securitate, executării la timp a întreŃinerilor

tehnice, reparaŃiilor şi aprovizionării oportune cu piese de schimb, scule, accesorii şi materiale

de întreŃinere. Planificarea utilizării sistemelor tehnice militare se execută de către persoana

cu atribuŃiuni pe linia mentenanŃei armamentului pe baza hotărârii comandantului şi a

indicaŃiilor şefului logisticii şi se concretizează în planurile de utilizare şi mentenanŃă, anuale

şi lunare.

2.4. Concluzii şi formularea direcŃiei de cercetare

Rezultatele cercetărilor teoretice şi aplicative, dezvoltate pe parcursul elaborării şi

capitolului au evidenŃiat următoarele:

• nivelul tehnic şi de complexitate ridicat al sistemelor tehnice militare determină ca

anumite caracteristici cum ar fi disponibilitatea, mentenabilitatea, fiabilitatea, accesibilitatea

sau conservabilitatea să dobândească o importanŃă deosebită fiind urmărite cu prioritate pe

durata întregului ciclu de viaŃă;

• disponibilitatea sistemelor tehnice se obŃine în principal prin fiabilitate,

mentenanŃă, utilizare corectă şi înnoire;

• analiza defecŃiunilor după monitorizarea celor 55 de produse pe perioada anilor

2004-2009 a reliefat faptul că cele mai frecvente defecŃiuni sunt cauzate de procesul de uzare

atât la ansamblul sistemului tehnic cât şi la fiecare componentă în parte (49,4%), adică

aproape jumătate din defecŃiuni, ceea ce denotă o exploatare intensă. În schimb îmbâcsirea,

griparea, calarea şi deformarea (care sunt forme de manifestare a lipsei de întreŃinere) reunesc

sub 1% şi sunt defecŃiuni relativ rare ceea ce denotă la rândul său o întreŃinere corectă.

Îngrijorează totuşi ponderea relativ mare a deteriorărilor şi a fisurilor ceea ce arată fie că

materialul care din care sunt confecŃionate piesele respective nu au respectat normativele

tehnice de fabricaŃie, fie că regimul de utilizare sau sarcinile la care a fost supus sistemul

tehnic pe timpul exploatării au depăşit limitele maxime admise;

• analiza defecŃiunilor elementelor componente ale legăturii elastice arată că un

procent 63% dintre defecŃiuni s-au înregistrat la cutia cu garnituri care sunt cauza celor mai

multe incidente apărute pe timpul exploatării;

Page 22: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

21

• în majoritatea în cazurilor intervin defecŃiuni progresive apărute în timpul

exploatării, distribuŃia lor pe sisteme componente fiind neuniformă;

• la acest tip de sistem tehnic, defecŃiunile care se înlătură cu scoaterea gurii de foc

din exploatare a depăşit 33% din totalul defecŃiunilor. Volumul manoperei de înlăturare a

defecŃiunilor din această grupă s-a situat la peste 78% din totalul manoperei pentru

mentenanŃă, iar durata întreruperilor a atins 82% din suma duratelor întreruperilor sistemelor

tehnice militare impuse pentru reparaŃii;

• volumul manoperei pentru înlăturarea defecŃiunilor la 75% din cazuri s-a situat

sub 4 ore (volum de manoperă mic şi mediu) şi ele se pot rezolva în atelierul unităŃii sau chiar

în poziŃia de tragere. Pentru diferenŃa de 25% însă, remedierea impune deplasarea gurii de foc

la centrele de mentenanŃă. Uneori este oportună utilizarea noŃiunii de manoperă cumulată de

înlăturare a defecŃiunii, când la costurile şi durata efectivă de înlăturare pentru fiecare

defecŃiune se adaugă costurile şi duratele de transport dus-întors de la unităŃi la centrele de

mentenanŃă şi timpul de imobilizare datorat lipsei pieselor de schimb pe stoc;

• analizând costurile, defecŃiunile la aparatele de ochire deşi relative reduse ca procent

(8,9%) determină costuri ridicate de restabilire (33,8%) datorită costului lentilelor şi al pieselor de

mecanică fină iar la legătura elastică defecŃiunile sunt dese (62,3%) dar costurile sunt mai reduse

(22,8%) şi sunt constituite din cheltuieli cu consumabile şi piese relative ieftine.

Cercetările, analizele şi studiile efectuate pe marginea tematicii abordate au

determinat concretizarea următoarelor direcŃii de cercetare:

� studiul obiectiv şi critic al modalităŃilor prin care se derulează activităŃile de

mentenanŃă preventivă şi corectivă la nivelul structurilor implicate şi identificarea punctelor

vulnerabile asupra cărora se poate interveni oportun;

� efectuarea unor cercetări teoretico-experimentale asupra modalităŃilor de

îmbunătăŃire a mentenanŃei preventive (prin operaŃiuni de mentenanŃă preventivă

condiŃională) având la bază urmărirea şi interpretarea corelaŃiei dintre parametrii de uzură a

diferitelor ansamble şi subansamble şi resursa rămasă a respectivului sistem tehnic;

� investigarea modalităŃilor de mentenanŃă corectivă, realizarea unor analize

obiective de tip S.W.O.T. şi/sau AMDEC a acestui tip de proces;

� efectuarea unor cercetări teoretico-experimentale asupra calităŃii fluxurilor

proceselor de mentenanŃă corectivă a sistemelor tehnice militare;

� căutarea, identificarea celei mai eficiente şi eficace metode de îmbunătăŃire a

calităŃii acestor bunuri materiale costisitoare şi deopotrivă periculoase şi/sau adaptarea celor

existente la specificul militar al acstor procese de mentenanŃă.

Page 23: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

22

CAPITOLUL 3.

CERCETĂRI PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE MENTENANłĂ A

SISTEMELOR TEHNICE MILITARE AFLATE ÎN EXPLOATARE

3.1. DefiniŃii şi aspecte generale

Cea mai mare parte a documentelor NATO ce fac referire la conceptul de mentenanŃă

afirmă că: “maintenance means all actions to maintain the materiel or restore it to a specified

condition” – mentenanŃa înseamnă toate acŃiunile în vederea păstrării, menŃinerii materialului sau

restabilirii acestuia într-o condiŃie specificată” [94] sau că aceasta reprezintă „totalitatea acŃiunilor

întreprinse pentru menŃinerea sau restabilirea parametrilor specifici de funcŃionare a

echipamentelor militare” [97, 102].

3.2. Studiul tipologiei sistemelor de mentenanŃă.

Abordarea sistemică presupune considerarea următoarelor forme de organizare a

mentenanŃei (figura 3.1) care, în funcŃie de resursele alocate şi de obiectivele urmărite, sunt

destinate a asigura disponibilitatea optimă a sistemelor tehnice.

Fig. 3.1. Componentele sistemului de mentenanŃă

În conformitate cu prevederile doctrinei logistice NATO care impune existenŃa şi

operaŃionalizarea unui Sistem Logistic Integrat, la nivelul armatei române se aplică un

sistem de mentenanŃă combinat, clasic şi externalizat, bazat pe conceptele de mentenanŃă

preventivă şi corectivă. În funcŃie de starea tehnicii militare, momentul efectuării lucrărilor şi

costurile aferente acestora, mentenanŃa poate fi preventivă şi corectivă (figura 3.1).

3.3. ContribuŃii teoretice privind conceptul de mentenanŃă integratoare

Deşi această structură a componentelor mentenanŃei este cea unanim acceptată, se poate

totuşi să vorbim şi de o altă variantă care să cuprindă pe lângă cele două componente majore şi o a

treia numită MENTENANłA INTEGRATOARE aşa cum este arătată în figura 3.2.

Sistemul de mentenanŃă integratoare cuprinde “activităŃi de mentenanŃă

preventivă şi corectivă care se desfăşoară pentru a menŃine un sistem tehnic în stare de

Page 24: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

23

funcŃionare în scopul creşterii timpului mediu de bună funcŃionare şi a timpului maxim admis

în utilizare în comparaŃie cu celelalte două sisteme de mentenanŃă preventivă şi corectivă” şi

presupune o serie de activităŃi care au ca finalitate realizarea obiectivelor mai sus menŃionate:

Fig. 3.2. Componentele sistemului de mentenanŃă (variantă)

• întreŃineri tehnice şi inspecŃii tehnice periodice planificate la o anumită perioadă

de timp sau în funcŃie de numărul de kilometri rulaŃi, ore de funcŃionare, număr de lovituri

trase, cicluri de funcŃionare sau punere în funcŃiune executate şi prevăzute în norme şi

instrucŃiuni;

• executarea testărilor şi diagnosticărilor periodic, de regulă în cadrul întreŃinerilor

tehnice, care să se situeze la baza clasificării operaŃionale a sistemului tehnic respectiv;

• executarea reparaŃiilor pe baza parametrilor măsuraŃi în cadrul diagnosticărilor sau

când apar defecŃiuni ce au dus la oprirea funcŃionării.

În concluzie, mentenanŃa integratoare înseamnă:

� executarea întreŃinerilor în sistem preventiv;

� stabilirea nivelului reparaŃiilor pe necesităŃi;

� automentenanŃa;

� aplicarea conceptelor “5S”.

3.4. Structura sistemului de mentenanŃă

Sistemul de mentenanŃă este „un ansamblu format din oameni şi tehnică specifică,

organizaŃi pe anumite structuri, şi relaŃiile care se stabilesc între aceştia, în scopul menŃinerii

sau repunerii tehnicii în stare de funcŃionare, conform specificaŃiilor tehnice date” [74].

El se compune din următoarele subsisteme principale:

Page 25: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

24

• subsistemul de conducere;

• subsistemul de execuŃie;

• subsistemul informaŃional.

3.4.1. Subsistemul de conducere

Fig. 3.5. Canalele subsistemului de conducere

3.4.2. Subsistemul de execuŃie

Subsistemul de execuŃie al mentenanŃei se compune din toate structurile specializate

de mentenanŃă precum şi operatorii (echipajele) tehnicii militare. Pentru buna derulare a

activităŃilor, structurile de execuŃie trebuie proiectate şi realizate pe principiul modularităŃii

(pe module) şi complementarităŃii.

3.4.3. Subsistemul informaŃional

Subsistemul informaŃional cuprinde “totalitatea informaŃiilor, circuitelor şi fluxurilor

informaŃionale, procedurilor şi mijloacelor de preluare a informaŃiilor de mentenanŃă şi are scopul

să asigure suportul informaŃional necesar biroului logistic pentru sprijinul de mentenanŃă necesar

forŃelor luptătoare în vederea îndeplinirii misiunilor” [74].

3.5. Nivelurile de mentenanŃă

Sistemul operaŃional de mentenanŃă (a se vedea anexa nr. 6 din teză) este format

din intervenŃii de mentenanŃă (I.M.), de la nivelul 1 la 5, astfel:

• intervenŃia de mentenanŃă de nivel unu (I.M. 1) - lucrări de verificare, întreŃineri

tehnice curente (întreŃineri tehnice zilnice, întreŃineri tehnice înainte şi după îndeplinirea unei

misiuni), care sunt executate de regulă, la nivelul subunităŃii de către operator, folosind

sculele, dispozitivele şi materialele din loturile de bord individuale, tehnica devenind

disponibilă de regulă în aceeaşi zi;

• intervenŃia de mentenanŃă de nivel doi (I.M. 2) – operaŃiuni de întreŃineri tehnice

de volum mare şi reparaŃii curente de mică amploare executate cu forŃe şi mijloace

specializate din unitate, tehnica devenind disponibilă de regulă, în ziua următoare;

• intervenŃia de mentenanŃă de nivel trei (I.M. 3) - reparaŃii curente RC cu volum

MIS

IUN

EA

Subsistemul de conducere Subsistemul informaŃional

Canalul de legătură directă (comenzi)

Canalul de legătură inversă

Subsistemul de execuŃie

InformaŃii de stare Canalul de legătură

inversă

Canalul de legătură directă (comenzi)

Page 26: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

25

de muncă mare, executate cu forŃe şi mijloace specializate de le eşalonul superior, tehnica

devenind disponibilă de regulă, în ziua următoare;

• intervenŃia de mentenanŃă de nivel patru (I.M. 4) – reparaŃii de complexitate

medie RM şi/sau reparaŃii de complexitate ridicată RR (funcŃie de categoria tehnicii), cu

volum mic de lucrări şi complexitate redusă, executate de forŃe şi mijloace aflate la dispoziŃia

eşalonului superior, tehnica devenind disponibilă după 3 – 4 zile de la primirea în reparaŃie;

• intervenŃia de mentenanŃă de nivel cinci (I.M. 5) – lucrări de RC, RM sau RR,

executate de forŃele şi mijloacele mobile de reparaŃii din subordinea centrului de mentenanŃă

arondat, unităŃi de service agreate sau intreprinderi fabricante de tehnică militară şi civilă, etc.

Perioada de imobilizare depăşeşte 4 zile. Perspectivele şi corespondenŃa dintre nivelele de

mentenanŃă este ilustrată în anexa nr.6.

3.6. ActivităŃile asociate conceptului de mentenanŃă

Prin această definiŃie, consider că termenul de mentenanŃă care va caracteriza cel mai

cuprinzător fenomenul studiat, va avea drept componente de bază activităŃile asociate: control

tehnic, testare/diagnosticare, întreŃinere, revizie, clasificare operaŃională, recuperare şi evacuare,

reparare, monitorizare, pregătirea tehnică a mentenorilor şi automentenanŃa, dar şi pe cele legate

de managementul mentenanŃei, în întreaga lor complexitate (figura 3.7).

Fig. 3.7. ActivităŃile asociate conceptului de mentenanŃă

3.7. Stări ale unui sistem tehnic prin prisma mentenanŃei

Un sistem tehnic militar este caracterizat de următoarele stări standard (figura 3.8):

disponibilitate indisponibilitate stare de incapacitate

stare de indisponibilitate stare liberă stare ocupat stare de incapacitate externă

supus întreŃinerii nefuncŃionare Fig. 3.8. Graficul stărilor unui element

Page 27: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

26

3.10.Concluzii privind organizarea proceselor de mentenanŃă a sistemelor tehnice militare

Rezultatele cercetărilor derulate în scopul analizei obiective a procesului de

mentenanŃă efectuat în cadrul structurilor militare, au evidenŃiat următoarele concluzii:

• la nivelul armatei române se aplică un sistem de mentenanŃă combinat, clasic şi

externalizat, bazat pe conceptul de mentenanŃă preventivă şi corectivă;

• specificul utilizării îndelungate a unor sisteme tehnice militare în situaŃii limită (acŃiuni

militare) care impune aplicarea unor tipuri de mentenanŃă după necesitate (de obicei paliativă dar nu

numai) îmbinate cu operaŃiuni de automentenanŃă iese din tiparele mentenanŃei corective

încadrându-se într-o nouă categorie cea a mentenanŃei integratoare ce integrează elemente de

mentenanŃă preventivă cu elemente de mentenanŃă corectivă (paliativă);

• automentenanŃa se aplică de multă vreme în armata română, este drept cunoscută mai

ales sub sintagma de autoîntreŃinere şi reprezintă activitatea operatorilor (servanŃi, şoferi, mecanici

conductor, trăgători la armament) de a păstra în bune condiŃii echipamentele, maşinile, instalaŃiile şi

utilajele din dotare, prin verificări zilnice, gresări regulate, înlocuirea unor anumite piese, a măsurării

corecte a parametrilor de funcŃionare. Fiecare dintre aceşti operatori enumeraŃi mai sus au dobândit

pe timpul carierei de un anumit nivel de pregătire care le asigură nivelul de competenŃă adecvat

efectuării acestor intervenŃii de mentenanŃă simple şi uşoare;

• aplicarea mentenanŃei după necesitate presupune ca aceste sisteme să beneficieze

din concepŃie de un grad ridicat de standardizare a subansamblelor, mecanismelor,

dispozitivelor şi pieselor, precum şi de o accesibilitate ridicată la diferitele elemente

componente care să reducă timpul de imobilizare pentru reparaŃie. Acest fapt generează

obligativitatea fabricanŃilor de a respecta în activitatea de concepŃie a prevederilor din caietele

de sarcini şi din standardele NATO şi iar pentru tehnica deja existentă presupune modificări

(acolo unde se poate) a soluŃiilor constructive actuale;

• mentenanŃa sistemelor tehnice militare presupune existenŃa a patru nivele de

mentenanŃă, cinci tipuri de intervenŃii de mentenanŃă, trei categorii de parametrii de

diagnosticare cărora le corespund trei stări ale sistemului tehnic (după valoarea parametrilor

de diagnosticare) şi cinci tipuri de operaŃii de diagnosticare;

• existenŃa, modalitatea de completare şi controlul în timp al documentelor de

evidenŃă a stării tehnice a sistemelor de armament (cărŃi tehnice, proceduri, instrucŃiuni de

lucru, certificate de garanŃie, buletine de analiză, caiete de sarcini sau normative tehnice) arată

rigurozitatea cu care se urmăreşte evoluŃia în timp a stării de operativitate şi de întreŃinere a

acestor sisteme tehnice.

Page 28: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

27

CAPITOLUL 4.

CERCETĂRI PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE MENTENANłĂ

PREVENTIVĂ A SISTEMELOR TEHNICE MILITARE AFLATE ÎN EXPLOATARE

4.1. Cercetare teoretică privind asigurarea calităŃii pe timpul executării mentenanŃei

preventive la sistemele tehnice militare

4.1.1. Organizarea mentenanŃei preventive a sistemelor tehnice militare cuprinde:

a) aprecierea stării tehnice a sistemelor tehnice militare;

b) determinarea consumului de motoresurse şi studierea condiŃiilor de exploatare;

c) stabilirea măsurilor şi a activităŃilor necesare pentru asigurarea mentenanŃei

corecte a sistemelor tehnice de către unităŃi;

d) acordarea asistenŃei tehnice pentru executarea corectă la timp şi în volum complet

a controalelor şi întreŃinerilor tehnice.

4.1.2. Organizarea şi desfăşurarea controalelor sistemelor tehnice militare

În funcŃie de volumul şi periodicitatea lucrărilor care se execută şi de situaŃia

sistemului tehnic (în utilizare sau depozitare), controalele poate fi:

1. controlul sumar;

2. controlul tehnic;

3. revista de front tehnică.

4.1.3. Organizarea şi desfăşurarea întreŃinerilor tehnice ale sistemelor tehnice militare

În funcŃie de volumul şi periodicitatea lucrărilor, se execută:

a) întreŃinere curentă (I.C.);

b) întreŃinere tehnică din cadrul zilei de verificare şi întreŃinere a armamentului şi

tehnicii (I.T. - Z.V.I.T.A);

c) întreŃinerea tehnică nr.1 (I.T.-1);

d) întreŃinerea tehnică nr.2 (I.T.-2);

e) întreŃinerea tehnică de sezon (I.T.S.).

4.2. ModalităŃi de diagnoză a stării tehnice a unui sistem tehnic militar

Testarea/diagnosticarea armamentului şi aparaturii artileristice are ca scop evaluarea

stării tehnice a părŃilor, subansamblelor sau ansamblurilor armamentului şi aparaturii

artileristice pentru a stabili uzura acestora, resursa tehnică şi a decide dacă tehnica poate fi

Page 29: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

28

menŃinută în exploatare sau este necesară introducerea acesteia în reparaŃie. Diagnosticarea

constă în verificarea stării tehnice şi de întreŃinere a sistemelor tehnice militare, fără

demontare sau cu demontare parŃială (în cazul armamentului), utilizând aparatură sau

instrumente din dotarea completului sistemului tehnic respectiv sau din dotarea atelierului de

mentenanŃă. Sistemul de diagnosticare a tehnicii şi echipamentelor de artilerie este un sistem

în cadrul mentenanŃei, fiind organic legat de procesele tehnologice de întreŃinere tehnică şi

reparaŃie al acestora.

4.3. Cercetare aplicativă privind efectuarea operaŃiunilor de mentenanŃă preventivă condiŃională

având la bază urmărirea şi interpretarea parametrilor de uzură ai legăturii elastice rezultaŃi din

exprimarea prin calcul a corelaŃiei dintre modificările de recul datorate scăderii presiunii din

recuperator şi numărul loviturilor trase cu un sistem tehnic de artilerie

În urma executării tragerilor cu 6 sisteme de artilerie calibrul 100 mm. pe parcursul

unor perioade de timp care se întinde între 25 ani (piesa cu seria A0001) şi 17 ani (piesa cu

seria A0006) şi a măsurătorilor efectuate pentru determinarea presiunii din recuperator, s-a

întocmit tabelul cu variaŃia presiunii din recuperator (anexa nr. 10). Datele experimentului au

fost culese din cărŃile de exploatare ale acestor sisteme de artilerie şi sunt rezultanta tragerilor

care au fost executate în cadrul procesului de instruire pe timpul duratei de exploatare reală.

Uzura materială a pieselor componente ale recuperatorului (în special a cutiei cu

garnituri) se manifestă prin modificarea în sens crescător a lungimii de recul a masei

reculante. DependenŃa scăderii presiunii din recuperator (∆P) de numărul de lovituri trase (N)

este în general cunoscută şi este specifică gurilor de foc cu legătură elastică de tip hidro-

pneumatică. Cu cât numărul de lovituri creşte, cu atât presiunea din recuperator scade.

Scăderile de presiune sunt consecinŃa uzurii fizice ce apare în materialul cutiei cu garnituri,

progresia uzurii fiind strâns dependentă de creşterea numărului de lovituri trase.

Scopul abordării problemei în acest mod permite ca printr-o metodă de calcul, pe

baza unui număr restrâns de trageri să se prevadă evoluŃia uzurii pieselor componente ale

legăturii elastice la modelul respectiv de armament, în acest mod deducându-se fiabilitatea

estimată a acestui tip de legătură elastică şi previziunea asupra intervalelor de mentenanŃă.

Din reprezentarea grafică a variaŃiei presiunii se observă că P = f(N) este determinată

de următoarea lege de variaŃie:

65, pentru N ≤ 150

a + bN + cN2 + ε1, pentru N ≥ 150 (4.1)

în care: P – presiunea normală de funcŃionare;

P =

Page 30: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

29

N – numărul de lovituri trase după care s-a determinat presiunea;

a,b,c, – coeficienŃii ecuaŃiei care trebuie determinaŃi;

ε1 – eroarea metodei utilizate.

Datele obŃinute la trageri conduc la valorile menŃionate în tabelul IV.1, valori pe baza

cărora sistemul de ecuaŃii va avea forma:

Tabelul IV.1. Valorile presiunii din recuperator după tragerea unui anumit număr de lovituri Nr. crt P Ni Ni

2 Ni3 Ni

4 P·Ni P·Ni2

1 64,87 300 90000 2,7·107 8,1·109 19461 5838300 2 64,82 441 194481 8,5766121·107 3,7822859·1010 28585,62 12606258 3 64,80 830 688900 5,71787·108 4,7458321·1011 53784 44640720 4 64,77 1369 1874161 2,5657264·109 3,5124794·1012 88670,13 121389407,97 5 64,75 1800 3240000 5,832·109 1,04976·1013 116550 209790000 6 64,66 2380 5664400 1,3481272·1010 3,2085427·1013 153890,8 366260104 7 64,61 2860 8179600 2,3393656·1010 6,6905856·1013 184784,6 528483956 8 64,52 3770 14212900 5,3582633·1010 2,0200652·1014 243240,4 917016308 9 64,41 4115 16933225 6,968022·1010 2,867341·1014 265047,15 1090669022,25

10 64,28 4666 21771556 10,158608·1010 4,7400065·1014 299930,48 1399475619,68 Σ 646,49 22531 7,2849223·107 2,7080614·1011 1,0762631·1015 1453944,18 4696169696,32

a×10 + b×22531 + c×7,2849223×107 = 646,49

a×22531 + b×7,2849223×107 + c×2,7080614×1011 = 14566066 (4.3)

a×7,2849223×107 + b×2,7080614×1011 + c×1,0762631×1015 = 47096294177,27

Sistemul se rezolvă utilizând metoda determinanŃilor, obŃinându-se următoarele valori pentru

coeficienŃii a, b, c:

646,49 22531 7,2849223×107 1453944,18 7,2849223×107 2,7080614×1011 4696169696,32 2,7080614×1011 1,0762631×1015

10 22531 7,2849223·107 22531 7,2849223×107 2,7080614×1011 7,2849223×107 2,7080614×1011 1,0762631×1015

10 646,49 7,2849223×107 22531 1453944,18 2,7080614×1011 7,2849223×107 4696169696,32 1,0762631×1015

10 22531 7,2849223×107 22531 7,2849223×107 2,7080614×1011 7,2849223×107 2,7080614×1011 1,0762631×1015

10 22531 646,49 22531 7,2849223×107 1453944,18 7,2849223×107 2,7080614×1011 4696169696,32

10 22531 7,2849223×107 22531 7,2849223×107 2,7080614×1011

a =

b =

c =

= 64,8494

= – 1,9774 × 10-8

= – 0,25044 × 10-4

Page 31: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

30

7,2849223 ×107 2,7080614×1011 1,0762631×1015

Deci ecuaŃia de regresie a presiunii va avea forma:

Pr = 64,8494 – 0,25044 × 10-4 N – 1,9774 × 10-8 N2 (4.4)

unde: Pr – reprezintă presiunea calculată conform ecuaŃiei de regresie, iar presiunea calculată

va fi reprezentată de următoarea lege:

65, pentru N≤150

64,8494 – 0,25044 × 10-4 N – 1,9774 × 10-8 N2, pentru N≥150 (4.5)

Prin înlocuiri succesive în ecuaŃia de regresie a numărului de lovituri trase (N), la

fiecare serie de 10 grupe de trageri, se obŃin valorile corespunzătoare pentru Pr şi diferenŃele

Pr – P precizate în tabelul de mai jos.

Tabelul IV.2. Valorile corespunzătoare pentru Pr şi diferenŃele Pr – P după rezolvarea ecuaŃiei de regresie Nr. crt Ni P Pr Pr – P

1 300 64,87 64,8401 0,0299 2 441 64,82 64,8346 -0,0146 3 830 64,80 64,8151 -0,0151 4 1369 64,77 64,7782 -0,0082 5 1800 64,75 64,7404 0,0096 6 2380 64,66 64,6778 -0,0178 7 2860 64,61 64,6161 -0,0061 8 3770 64,52 64,4740 0,046 9 4115 64,41 64,4116 -0,0016

10 4666 64,28 64,3021 -0,0221 Σ 22531 646,49 646,49 0

Prin urmare se poate afirma că legea de regresie a presiunii din recuperator

determinată conform formulei 4.4 reproduce corect situaŃia reală de descreştere a presiunii la

tragerea cu această categorie de armament aşa cum se poate observa şi din figura nr. 4.1.

Fig. 4.1. Diagrama comparativă a presiunii, conform datelor de la trageri şi ecuaŃiei de regresie pentru recuperatorul sistemului de artilerie cal. 100 mm. md. 1977

Prcalculată =

Page 32: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

31

În practică scăderea presiunii pe măsura creşterii numărului de lovituri trase se traduce prin

creşterea uzurii fizice a cutiilor cu garnituri ale recuperatorului din compunerea frânei de tragere.

Metoda de calcul a presiunii, utilizând ecuaŃia de regresie, poate fi folosită şi la fabricaŃia

armamentului unde se impune verificarea periodică a acestuia prin probe de durabilitate a pieselor

componente care necesită consum mare de muniŃii, deci timp şi cost ridicat. De asemenea, în

exploatarea frânei de tragere de calibrul respectiv, metoda se poate utiliza pentru evaluarea presiunii,

fără a fi necesară executarea de trageri reale şi se va putea prevedea capacitatea de luptă rămasă a

armamentului la un moment dat, exprimată prin numărul de lovituri pe care îl mai poate trage în

mod eficient şi sigur.

4.4. Concluzii privind organizarea proceselor de mentenanŃă preventivă a sistemelor tehnice

militare

• în armata română sistemul de mentenanŃă aplicat este unul sistematic, de tip preventiv –

planificat, în cadrul căruia se pune un accent deosebit pe verificări şi întreŃineri periodice, în scopul

menŃinerii acestora în permanentă stare sigură de funcŃionare la parametrii indicaŃi şi încadrării în

normele de consum şi poluare specifici;

• sistemul de mentenanŃă preventiv este diferit dacă sistemul este utilizat la pace faŃă de

cel din teatru de operaŃii;

• deşi sub aspect conceptual, sistemul de mentenanŃă în armata României este preventiv-

planificat (preventiv-sistematic), constrângerile financiare (asigurarea cu piese de schimb pentru

tehnica specifică militară este sub 10% din necesar) a făcut ca sistemul preventiv să fie doar teoretic,

nu şi practic, aplicându-se cu preponderenŃă o mentenanŃă corectivă, nu de puŃine ori paliativă;

• în urma executării tragerilor cu 6 sisteme tehnice de artilerie pe parcursul unor perioade

de timp care se întind între 25 ani şi 17 ani şi a măsurătorilor efectuate pentru determinarea presiunii

din recuperator, s-a observat că scăderile de presiune din legătura elastică sunt consecinŃa uzurii

fizice ce apare în materialul cutiei cu garnituri, progresia uzurii fiind strâns dependentă de creşterea

numărului de lovituri trase. În practică scăderea presiunii pe măsura creşterii numărului de lovituri

trase se traduce prin creşterea uzurii fizice a cutiilor cu garnituri ale recuperatorului din compunerea

frânei de tragere. Concluzia desprinsă este aceea că presiunea din recuperator scade cu cât numărul

de lovituri creşte;

• utilizându-se această metodă de calcul previzionar se poate anticipa teoretic momentul

critic în care respectivul element (piesă, mecanism, dispozitiv, subansamblu sau ansamblu) se poate

defecta, şi în funcŃie de acest moment, să se planifice intervenŃii de mentenanŃă preventivă;

Page 33: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

32

• metoda de calcul previzionar se poate constitui într-o măsură de asigurare a securităŃii şi

siguranŃei personalului ce deserveşte tehnica respectivă, deoarece anticiparea momentului defectării

(care este sursă potenŃială de accidente) poate evita apariŃia acidentelor în utilizare.

Page 34: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

33

CAPITOLUL 5.

CERCETĂRI PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE MENTENANłĂ

CORECTIVĂ A SISTEMELOR TEHNICE MILITARE AFLATE ÎN EXPLOATARE

5.1. Analiza calitativă a proceselor de mentenanŃă corectivă la care sunt supuse sistemele tehnice

militare aflate în exploatare

Datorită multitudinii de factori care intervin în derularea activităŃilor de mentenanŃă a

sistemelor tehnice militare şi asigurarea conformităŃii sale cu toate specificaŃiile impuse, s-a format

părerea că obŃinerea unui produs competitiv aflat în exploatare depinde nemijlocit de calitatea

procesului de mentenanŃă.

5.1.1. Abordarea sistemică a proceselor de mentenanŃă corectivă

Din punctul de vedere al caracteristicilor procesului se poate afirma că un proces este

structurat, analitic, interfuncŃional şi necesită îmbunătăŃire continuă. Este un flux de activităŃi cu un

început şi un sfârşit bine definite care creează valoare pentru client într-un interval mai mult sau mai

puŃin stabil. O abordare pe proces pune clientul în centrul atenŃiei, client ale cărui cerinŃe şi nevoi

vor fi satisfăcute de organizaŃie ca un întreg. Procesul foloseşte resursele organizaŃiei pentru a

transforma intrările în ieşiri şi este privit ca o activitate în care elementele de intrare se transformă

în elemente de ieşire, utilizând resurse şi reprezintă obiectul unor controale adecvate [45].

5.1.2. Fazele procesului de mentenanŃă şi principalele probleme care apar în obŃinerea calităŃii

Pentru cele mai multe tipuri de sisteme tehnice militare, desfăşurarea proceselor de

mentenanŃă impune parcurgerea mai multor faze (etape):

1. planificarea/pregătirea proceselor de mentenanŃă;

2. aprovizionarea;

3. desfăşurarea proceselor;

4. montaj, încercare, inspecŃia finală;

5. livrare către beneficiar;

6. activităŃi post-livrare.

5.1.3. Studiu privind calitatea proceselor de mentenanŃă corectivă

Studiul efectuat are la bază analiza modului în care s-au derulat procesele de mentenanŃă

pe parcursul anilor 2008 – 2009 şi a cauzelor care au determinat anumite disfuncŃionalităŃi în

derularea acestor procese, în conformitate cu prevederile şi planurile întocmite. În această perioadă

Page 35: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

34

au fost aduse pentru efectuarea de reparaŃii un număr de 282 de guri de foc de artilerie de diferite

calibre, care au însumat per total un număr de 9870 de zile de imobilizare pentru reparaŃii în cadrul

centrului de mentenanŃă. La acestea nu sunt luate în calcul zilele afectate transportului pe calea

ferată şi care au variat de la 2 până la 10 zile sau pe comunicaŃiile rutiere (în general de maxim o zi).

Raportând numărul de piese reparate la numărul de zile se ajunge la concluzia că o gură de foc a

staŃionat pentru reparaŃii în medie 35 de zile, adică aproape 5 săptămâni, ceea ce reprezintă o valoare

relativ mare. Dar având în vedere că în general o astfel de piesă este adusă la reparaŃii în centrul de

mentenanŃă în medie odată la 7 – 8 ani, se obŃine un procent de imobilizare de aproximativ 1,37 ~

1,20 % ceea ce per ansamblu este o perioadă acceptabilă având în vedere şi condiŃiile socio–

economice actuale. Totuşi, acest procent ar putea fi sub 1% dacă o serie de neajunsuri ar fi eliminate

sau reduse printr-o serie de măsuri eficiente şi eficace. Dintre cauzele care au determinat timpii de

staŃionare se pot aminti:

� lipsa pieselor de schimb şi S.D.V.-uri insuficiente;

� lipsa specialiştilor prin reorganizare şi plecare din sistem;

� planificarea defectuoasă prin aglomerarea în anumite perioade (înaintea plecării în

teatrul de operaŃii a unor structuri);

� timp nefavorabil (care a determinat amânarea unor testări în poligoane);

� planificarea transporturilor la/de la utilizator în funcŃie de disponibilităŃi.

Dintre aceste cauze se evidenŃiază cele datorate lipsei pieselor de schimb (mai ales în

perioadele sfârşitului de an şi începutul anului următor), datorate în mare parte lipsei unor resurse

financiare care să determine organizarea licitaŃiilor de achiziŃie de la producători din sectorul

economic civil. Graficul de mai jos scoate în evidenŃă acest lucru prin analiza imobilizărilor din

aceste perioade (figura 5.10).

Fig. 5.10. Numărul de sisteme tehnice imobilizate datorită lipsei pieselor de schimb în

perioada iulie 2008 – iunie 2009

Page 36: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

35

Fig. 5.11. RepartiŃia numărului de sisteme

tehnice aduse pentru verificări şi reparaŃii în perioada iulie 2008 – iunie 2009

Page 37: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

36

O altă cauză este identificată în planificarea cu oarecare probleme a numărului de sisteme

tehnice planificate pentru a fi verificate şi reparate, observându-se o repartiŃie neuniformă a acestora

pe anumite paliere de timp, care au dus inevitabil la supraîncărcarea în aceste intervale, respectiv

perioade subnormate de activitate în raport cu altele (figura 5.11). O atentă planificare sau chiar cu o

mentenanŃă preventivă corect executată ar fi redus din aceste probleme iar fluxul tehnologic ar fi

fost mult mai bine gestionat.

5.2. Cercetare practic aplicativă privind efectuarea unei Analize a Modului de Defectare, a

Efectului şi CriticităŃii procesului de mentenanŃă corectivă

5.2.1. ConsideraŃii generale

AMDEC este o metodă de analiză raŃională a procesului, care încearcă să pună în comun

competenŃele grupurilor de muncă implicate, prin inventarierea modurilor posibile de defectare a

acestora, a cauzelor care ar putea provoca aceste defectări, a efectelor pe care defectările le au asupra

ansamblului şi evaluarea cantitativă a probabilităŃilor de afectare a funcŃiilor procesului, în vederea

elaborării unui plan de măsuri ce are ca scop creşterea nivelului calitativ al proceselor de

mentenanŃă. Etapele procesuale ale metodei AMDEC (figura 5.14):

Fig. 5.14. Etapele procesului AMDEC

5.2.2. Analiza modului de defectare, a efectului şi criticităŃii procesului de mentenanŃă a

legăturii elastice a sistemului de artilerie calibrul 100 mm

Etapa 1: INIłIALIZAREA

Identificarea procesului, produsului sau mediului de studiat şi stabilirea variantei

de AMDEC care va fi aplicată

În cazul de faŃă, obiectul studiului îl reprezintă mentenanŃa legăturii elastice a gurii

de foc de artilerie ghintuită care, datorită numărului mare de defectări şi a timpilor de

imobilizare pentru reparaŃie mari, determină perioade de neoperativitate lungi, cu consecinŃe

negative asupra nivelului pregătirii pentru luptă a utilizatorilor din teritoriu. Este deci necesară

analizarea acestui proces prin aplicarea unui studiu AMDEC de proces.

Page 38: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

37

Etapa 2. ANALIZA FUNCłIILOR

Fig. 5.17. Analiza funcŃiilor unui produs / proces / mijloc de producŃie

ETAPA 3. ANALIZA DEFECłIUNILOR

1. Stabilirea nivelurilor de analiză

Să analizăm tripleta Cauză – Mod – Efect pentru disfuncŃia: „lipsa pieselor de schimb

necesare procesului de mentenanŃă corectivă a sistemelor de foc de artilerie” (figura 5.20).

Fig. 5.20. Analiza tripletei C-M-E a procesului de mentenanŃă a legăturii elastice

ETAPA 4 COTAłIA DEFECłIUNILOR

1. Stabilirea criteriilor de apreciere a gravităŃii defectelor (G)

Tabelul V.6. Valorile indicelui de gravitate

Descrierea criteriului Valoare G Apreciere Efectul modului de defectare

MTSR<48 h 1 Minime DeficienŃă minimă, de obicei nepercepută sau care poate fi descoperită dar nu provoacă decât uşoară nemulŃumire iar rezultatele nu sunt afectate.

48 h < MTSR < 72 h 2 Secundare DeficienŃă care indispune sau incomodează clientul.

72 h < MTSR < 96 h 3 Principale DeficienŃă care antrenează degradarea performanŃelor iar clientul este nemulŃumit şi atrag cheltuieli mari.

MTSR > 96 h 4 Critice Produs în pană, stoparea procesului, deteriorări ale ansamblelor vitale sau care implică probleme de securitate, accidente posibile.

EFECTUL DEFECTĂRII

MOD DE DEFECTARE

CAUZA DEFECTĂRII

SISTEM TEHNIC NEOPERATIV

OPRIREA FLUXULUI DE

REPARAłIE

LIPSA PIESELOR DE SCHIMB

OPRIREA FLUXULUI DE

REPARAłIE

LIPSA PIESELOR DE SCHIMB

MAGAZII INSUFICIENT

APROVIZIONATE

LIPSA PIESELOR DE SCHIMB

MAGAZII INSUFICIENT

APROVIZIONATE

LIPSA ESTIMARE NECESAR PIESE

DE SCHIMB

N+2

N+1

N

Page 39: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

38

2. Stabilirea criteriilor de apreciere a frecvenŃei de apariŃie a defectelor (F) Tabelul V.7. Valorile indicelui de frecvenŃă

Descrierea criteriului prin MTBF prin procente procese

Coeficient de apreciere (F) EvoluŃia frecvenŃei de apariŃie

MTBF>3000 h Sub 20% 1 Foarte rar (improbabil) 3000<MTBF<1500 h 20 ~ 50% 2 Rar 1500<MTBF<500 h 50 ~ 80% 3 Frecvent

MTBF<500 h Peste 80% 4 Foarte frecvent 3. Stabilirea criteriilor de apreciere a gradului de detecŃie a defectelor (D)

Tabelul V.8. Valorile indicelui de detectare Descrierea criteriului Coeficient de apreciere

Detectarea se realizează pe timpul planificării procesului 1 Detectarea se realizează la recepŃia sistemului tehnic 2

Detectarea se realizează la intrarea sistemului pe fluxul tehnologic 3 Detectarea se realizează pe parcursul fluxului tehnologic după demontare 4

4. Calculul indicelui de criticitate – C (RPN, IPR)

Produsul ultimelor trei criterii cantitative prezentate anterior duce la obŃinerea unui

alt indicator cantitativ de evaluare a tehnicii AMDEC care poartă denumirea de indice de

criticitate, este notat cu C (Criticitate) sau RPN (Risk Priority Number) şi permite stabilirea

gradului în care soluŃia constructivă/tehnologică prezintă fiabilitate şi siguranŃă.

Formula de calcul SemnificaŃia termenilor

G = indice de gravitate F = indice de frecvenŃă D = indice de detectabilitate (detecŃie)

N = indice de non-detectabilitate (non-detecŃie)

IPR = Indice Prioritar de Risc

S = indice de severitate O = indice de ocurenŃă

Criticitatea fixează priorităŃile între diferitele tipuri de acŃiuni: A.R. (acŃiune de

reducere a efectelor) sau A.P. (acŃiune de prevenire a defecŃiunilor) sau A.D. (acŃiune de

detecŃie a defecŃiunilor), determină alegerea acŃiunilor corective şi ordinea lor de desfăşurare.

Criticitatea poate fi evaluată utilizând o matrice de următoarea formă, care pune în evidenŃă

zona critică (porŃiunea portocalie) şi zona necritică (zona verde).

Tabelul V.9. Matricea de criticitate FrecvenŃă

Criticitate Foarte frecvent Frecvent Ocazional Rar

Critic 16 12 8 4 Principal 12 9 6 3

Secundar 8 6 4 2

Minor 4 3 2 1 5. Stabilirea fişei AMDEC Analiza se va efectua pe un formular tip (tabel V.10.), care cuprinde toate datele necesare

identificării defectului, a cauzelor acestuia, precum şi modalităŃile de ameliorare a situaŃiei existente.

Page 40: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

39

Tab

elul

V.1

0. F

işa

AM

DE

C p

roce

s m

ente

nanŃ

ă le

gătu

ră e

last

ică

Com

part

imen

t: M

ente

nanŃ

ă si

stem

e te

hnic

e de

art

ileri

e A

MD

EC

PRO

IEC

T

PRO

CE

S M

IJL

OA

CE

DE

PR

OD

UC

łIE

Dat

a an

aliz

ei: 0

4.05

.201

0 Pa

gina

1 d

in 1

PA

RT

ICIP

AN

łI

PR

OD

US

/ PR

OC

ES

/ MIJ

LO

C D

E P

RO

DU

IE A

NA

LIZ

AT

Num

e pr

enum

e F

uncŃ

ia

Num

e pr

enum

e F

uncŃ

ia

Num

e pr

enum

e F

uncŃ

ia

Den

umir

ea: M

ente

nanŃ

ă le

gătu

ră e

last

ică

lt.c

ol.in

g. B

.A.

şef

Com

p.

men

tena

nŃă

sist

. th

. de

arti

leri

e in

g. A

.D.

şef

Com

p. d

e as

igur

are

a ca

lită

Ńii.

Mor

o N

icol

ae

cerc

etăt

or Ti

p re

per/

suba

nsam

blu/

prod

us:

Leg

ătur

a el

astic

ă a

sist

emul

ui a

rtile

rie

cal.

100

mm

md.

197

7

Rez

ulta

tele

acŃ

iuni

i D

enum

irea

re

per/

su

bans

ambl

u/

prod

us

Fun

cŃia

pr

oces

Mod

de

defe

ctar

e/

defic

ienŃ

ă

Cau

za

pote

nŃia

Efe

ct

pote

nŃia

l G

F

D

C

M

ăsur

i pr

opus

e

Res

pons

abil

aplic

are

măs

uri

Ter

men

M

ăsur

i lu

ate

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

12

13

Lip

sa p

iese

lor d

e sc

him

b ne

cesa

re

4 3

2 24

A

.P.C

. A

nunŃ

area

din

tim

p a

defe

cŃiu

nii

prod

use

de c

ătre

util

izat

or

ing.

B.A

. 01

.09.

20

10

Con

cepe

rea

şi te

star

ea u

nui

prog

ram

info

rmat

ic

Agl

omer

area

în a

num

ite

peri

oade

Măr

irea

dur

atei

de

in

oper

ativ

itate

a

guri

i de

foc

2

3 1

6 A

.P.D

. În

tocm

irea

unu

i pla

n de

men

tena

nŃă

axat

pe

prio

rită

Ńi şi

urg

enŃe

ing.

B.A

. 01

.12.

20

10

Rev

eder

ea P

lanu

rilo

r cu

prin

cipa

lele

act

ivită

Ńi al

e be

nefi

ciar

ilor

Lip

sa p

erso

nalu

lui

men

teno

r cal

ific

at

Der

egla

rea

flux

ului

te

hnol

ogic

2

2 1

4 N

u es

te c

azul

− −

Men

tena

nŃa

nu s

e ex

ecut

ă în

in

terv

alul

de

tim

p pl

anif

icat

Sinc

ope

în p

lani

ficar

ea

trans

port

urilo

r

Imob

iliza

rea

sist

emul

ui în

pa

rcul

tehn

ic

2 3

1 6

A.P

.D.

Opt

imiz

are

plan

de

trans

port

pri

n co

rela

rea

lui c

u pl

anur

ile d

e tra

nspo

rt

ale

bene

fici

arilo

r sau

ale

alto

r str

uctu

ri

ing.

C.O

. 01

.09.

20

10

Efe

ctua

rea

unei

şed

inŃe

de

plan

ific

are

a tra

nspo

rtur

ilor

mili

tare

a s

truc

turi

lor d

in

garn

izoa

Func

Ńiona

re în

afa

ra

para

met

rilo

r de

sigu

ranŃ

ă R

ecla

maŃ

ii al

e be

nefi

ciar

ului

1

1 2

2 N

u es

te c

azul

− −

Aba

teri

de

la s

peci

ficaŃ

iile

tehn

ice

Ner

ecep

Ńiona

rea

guri

i de

foc

de

către

ben

efic

iar

1 1

2 2

Nu

este

caz

ul

− −

Sist

em d

e ar

tiler

ie

cal.

100

mm

m

d. 1

977

Men

tena

nŃă

legă

tura

el

astic

ă

Men

tena

nŃa

nu s

-a

efec

tuat

la

ceri

nŃel

e de

ca

litat

e im

puse

D

efec

Ńiuni

ale

pie

selo

r şi

/sau

mec

anis

mel

or

prin

cipa

le c

onst

atat

e pe

Rel

uare

a pr

oces

ului

1

2 2

4 N

u es

te c

azul

− −

Page 41: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

40

timpu

l tes

tări

lor s

au

rece

pŃie

i fin

ale

Page 42: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

41

Etapa 5. STABILIREA ACłIUNILOR CORECTIVE SAU DE ÎMBUNĂTĂłIRE

a. Interpretarea fişelor AMDEC

Din analiza fişei AMDEC a procesului de mentenanŃă a legăturii elastice a sistemului

de artilerie cal. 100 mm. md. 1977, se observă că s-au identificat două moduri de defectare

(„mentenanŃa nu se execută în intervalul de timp planificat” şi “mentenanŃa nu s-a efectuat la

cerinŃele de calitate impuse”) pentru care au fost stabilite şapte cauze posibile care generează un

număr de şase efecte potenŃiale (pentru două dintre cauze “lipsa pieselor de schimb necesare”

respectiv “aglomerarea în anumite perioade” s-a identificat acelaşi efect potenŃial şi anume

“mărirea duratei de inoperativitate a gurii de foc”). Calculându-se indicii de criticitate C pentru

fiecare cauză, se observă că o singură cauză (lipsa pieselor de schimb necesare) generează o

criticitate foarte mare (24), două dintre cauze se situează în zona critică la limita cu zona

necritică (6) iar restul de patru cauze se situează în zona necritică. Este evident faptul că

pentru această cauză trebuie stabilite măsuri de reducere care să diminueze valoarea gravităŃii

G, care în cazul nostru are valoarea 4 (maximă). Echipa AMDEC a stabilit că pentru cauzele a

căror indice de criticitate este sub limita de 4 să nu se stabilească măsuri pentru a se putea

concentra eforturile pentru derularea acŃiunii de reducere a efectelor pentru cauza „lipsa

pieselor de schimb necesare” şi a acŃiunilor de prevenire a defecŃiunilor pentru cauzele

„aglomerarea în anumite perioade” şi “sincope în planificarea transporturilor”.

b. Elaborarea planului de ameliorare sau a acŃiunilor corective

Tabelul V.11. Plan de măsuri pentru prevenire pentru cauzele a căror indice de criticitate a depăşit pragul din matricea criticităŃii

Tipul acŃiunii Măsuri propuse Termen Măsuri luate

AcŃiune de prevenire a

cauzelor

AnunŃarea din timp a defecŃiunii

produse de către utilizator

01.09.2010 Testarea

capacităŃilor -

septembrie 2010

Conceperea şi testarea unui program informatic aflat la dispoziŃia beneficiarilor, prin intermediul

cărora cu ajutorul conexiunilor internet wireless să poată fi comunicate centrului de mentenanŃă, date privind defecŃiunile apărute la sistemele tehnice în

cauză, în vederea aprovizionării cu piesele de schimb necesare până în momentul când sistemul tehnic defect ajunge la centru pentru mentenanŃă.

AcŃiune de prevenire a

defecŃiunilor

Întocmirea unui plan de mentenanŃă

axat priorităŃi şi urgenŃe

01.12.2010 Revederea planurilor cu principalele activităŃi ale

tuturor unităŃilor beneficiare şi planificarea eşalonată în funcŃie de priorităŃi şi urgenŃe.

AcŃiune de prevenire a

defecŃiunilor

Optimizarea planului de

transport prin corelarea lui cu

planurile de transport ale altor

structuri

01.09.2010

Efectuarea unei şedinŃe de planificare iniŃială cu reprezentanŃii beneficiarilor şi a unităŃilor din

garnizoană pentru corelarea transporturilor în Ńară. în vederea realizării unor capacităŃi de încărcare bazate pe eficienŃă, stabilirea unor elemente de

contact iar ulterior prevederea unor întâlniri lunare pe această tematică.

Page 43: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

42

5.3. Concluzii privind organizarea proceselor de mentenanŃă corectivă a sistemelor

tehnice militare

• studiul efectuat reliefează faptul că pe parcursul a doi ani (2008 - 2009) s-au

efectuat operaŃii de mentenanŃă corectivă la un număr de 282 guri de foc de artilerie care au

staŃionat în centrul de mentenanŃă un număr de 9870 de zile ceea ce duce la un procent de

imobilizare de 1,37% ~ 1,20% (raportat la o periodicitate a intrărilor respectivelor guri de foc

în reparaŃie de o dată la 7 ~ 8 ani);

• cauzele care au determinat aceste imobilizări sunt lipsa pieselor de schimb şi/sau

S.D.V.-uri insuficiente (cauză care stă la originea întârzierilor mari înregistrate în perioada

lunilor noiembrie – martie şi a căror origine este determinată de lipsa resurselor bugetare

necesare pentru desfăşurarea licitaŃiilor necesare aprovizionării cu piese de schimb), lipsa

specialiştilor prin reorganizare şi plecare din sistem, planificarea defectuoasă prin

aglomerarea în anumite perioade (înaintea plecării în teatrul de operaŃii a unor structuri,

datorită unor necorelări a planului centrului de mentenanŃă cu cel al beneficiarilor din

teritoriu), timp nefavorabil (care a determinat amânarea unor testări în poligoane, mai ales

pentru gurile de foc de artilerie), respectiv planificarea transporturilor la/de la utilizator pe

calea ferată sau rutier în funcŃie de disponibilităŃi (vagoane platformă de cale ferată sau

camioane).

• analizând performanŃele organizaŃiei se constată faptul că domeniul unde trebuie

intervenit de urgenŃă pentru corectarea acestor probleme evidente este achiziŃia de piese de

schimb şi materiale, dar există şi domenii unde este necesară aplicarea unor măsuri de

îmbunătăŃire cum ar fi organizarea generală şi planificarea în timp a mentenanŃei, dotarea cu

aparatură de diagnosticare şi organizarea verificării metrologice la aparatura de măsură şi

control, la instalaŃiile sub presiune şi de ridicat. În scopul corectării problemei constatate

referitoare la asigurarea procesului de mentenanŃă cu piesele de schimb necesare s-a stabilit o

acŃiune de reducere a efectelor prin anunŃarea din timp a defecŃiunii produse de către

utilizator, această anunŃare fiind realizată prin intermediul unui program informatic aflat la

dispoziŃia beneficiarilor şi care, fie din unitate, fie din locul în care s-a constat (produs)

defectul, cu ajutorul conexiunilor internet wireless sau alte tipuri de legături de tip on-line, să

poată comunica centrului de mentenanŃă, date privind defecŃiunile apărute la sistemele tehnice

în cauză, în vederea diagnosticării preliminare, stabilirii existentului şi necesarului de piese de

schimb şi aprovizionării cu cele necesare până în momentul în care sistemul tehnic defect

ajunge la centru pentru efectuarea mentenanŃei corective.

Page 44: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

43

CAPITOLUL 6.

CERCETĂRI EXPERIMENTALE ASUPRA UNUI MODEL DE ÎMBUNĂTĂłIRE

CONTINUĂ A CALITĂłII SISTEMELOR TEHNICE MILITARE

1.2. Cercetări experimentale pentru aplicarea practică a modelului de îmbunătăŃire al procesului de mentenanŃă corectivă 6.2.1. IDENTIFICAREA ŞI MĂSURAREA PROBLEMEI DE CALITATE

6.2.1.1. Identificarea proiectului

a) Propunerea proiectului de îmbunătăŃire

� durata mare de imobilizare pentru desfăşurarea procesului de mentenanŃă în cadrul

centrului de mentenanŃă (55% din totalul reclamaŃiilor);

� un număr de 10% din loturile cu piese, scule şi accesorii prezintă lipsuri la

recepŃia după efectuarea mentenanŃei corective de la centrul de mentenanŃă;

� 15% din piesele de schimb recondiŃionate în cadrul procesului de mentenanŃă

corectivă sunt de calitate slabă şi cedează în timp scurt.

b) Evaluarea problemelor care ar putea genera proiecte de îmbunătăŃire şi selectarea

problemei prioritare → proiectul prioritar de îmbunătăŃire pentru centrul de mentenanŃă.

Tabelul VI.5. Matricea de selectare a alternativelor de proiecte de îmbunătăŃire Criterii de selecŃie

ReclamaŃii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Total Maxim Procent

Durata mare de imobilizare pentru desfăşurarea procesului de mentenanŃă în cadrul centrului de

mentenanŃă 5 5 2 5 5 3 4 4 5 38 45 84,4%

Loturile cu piese, scule şi accesorii prezintă lipsuri la recepŃia după efectuarea mentenanŃei corective

de la centrul de mentenanŃă 1 3 2 2 3 3 3 3 5 25 45 55,5%

Piesele de schimb recondiŃionate în cadrul procesului de mentenanŃă corectivă sunt de calitate

slabă şi cedează în timp scurt 2 4 2 4 4 3 2 3 5 29 45 64,4%

Ca urmare a acestei matrice se conturează problema prioritară care s-a dovedit a fi

scăderea duratei de imobilizare pentru desfăşurarea procesului de mentenanŃă în cadrul

centrului de mentenanŃă. Acesta este deci cel mai important proiect de îmbunătăŃire pentru

SecŃia mentenanŃă sisteme de armament.

6.2.1.2. Măsurarea neconformităŃii

A avut la bază studiul efectuat asupra modului în care s-au derulat procesele de

mentenanŃă pe parcursul anilor 2008 – 2009 şi a concluziilor privind cauzele care au

determinat anumite disfuncŃionalităŃi în derularea acestor procese în conformitate cu

prevederile şi planurile întocmite, studiu prezentat în capitolul 5.1.3.

6.2.3. DEFINIREA PROIECTULUI DE ÎMBUNĂTĂłIRE

Page 45: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

44

6.2.3.1. Formularea problemei

PROBLEMA: „Durata mare de imobilizare pentru desfăşurarea procesului de mentenanŃă în

cadrul centrului de mentenanŃă (55% din totalul reclamaŃiilor)”.

6.2.3.2. Formularea misiunii

MISIUNEA: „Reducerea timpului de imobilizare a sistemului tehnic în cadrul centrului de

mentenanŃă la maxim 7 zile în perioada iulie – decembrie 2010”.

6.2.4. ANALIZA ŞI DETECTAREA CAUZELOR RĂDĂCINĂ

6.2.4.1. Descrierea procesului unde a fost sesizată problema

Fig. 6.2. Diagrama flux pentru pregătirea şi executarea mentenanŃei sistemelor tehnice

6.2.4.2. Identificarea cauzelor care generează problema

Pentru analiza relaŃiilor cauză–efect s-a folosit diagrama Cauză - Efect (figura 6.3)

urmărindu-se a se identifica caracteristici, a întreprinde analize iniŃiale, a discuta constatări,

Page 46: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

45

fapte, a identifica corelaŃiile dintre cauzele variate ale problemei şi efectul global asupra

întregului proces.

Page 47: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

46

F

ig. 6

.3. D

iagr

ama

Fis

hbon

e pe

ntru

iden

tifi

care

a ca

uzel

or c

are

gene

reaz

ă pr

oble

me

pe ti

mpu

l efe

ctuă

rii m

ente

nanŃ

ei c

orec

tive

Page 48: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

47

6.2.4.3. Estimarea/ponderarea cauzelor potenŃiale

Tabelul VI.7. Estimarea cauzelor potenŃiale

Fig. 6.4. Trasarea diagramei Pareto referitoare la cauze şi ponderea acestora

6.2.4.4. Analiza rezultatelor şi confirmarea (sau modificarea) misiunii

Cauzele confirmate de rezultate: – amânarea reparaŃiilor din lipsa pieselor de schimb;

Cauzele eliminate de rezultate: – transporturi întârziate.

– plecarea sistemelor tehnice în teatrele de operaŃii;

– lipsa specialiştilor;

– timp nefavorabil pentru testări;

6.2.5. SELECTAREA ACłIUNILOR CORECTIVE ŞI OPTIMIZAREA CĂILOR DE

APLICARE

6.2.5.1. Identificarea alternativelor de îmbunătăŃire pe criterii de evaluare Tabelul VI.8. Matricea de evaluare a alternativelor

Cauza Alternativa 1 2 3 4 5 6 7 Total A.1. – identificarea pieselor şi subansamblelor cu frecvenŃă mare de defectare şi asigurarea stocurilor necesare pe baza unui studiu cu privire la frecvenŃa defectărilor anumitor piese şi subansamble şi ponderea anumitor piese în totalul reparaŃiilor;

3 2 2 1 1 2 2 13

A.2. – conceperea, testarea şi implementarea unui program informatic de optimizare a conexiunilor dintre beneficiari şi centrul de mentenanŃă;

3 3 3 2 2 2 3 18

Amânarea reparaŃiilor

din lipsa pieselor de

schimb A.3. – asigurarea resurselor financiare necesare achiziŃionării la începutul anului a stocului necesar de piese de schimb (şi S.D.V.-uri);

1 1 1 2 2 1 2 10

Denumire neconformitate Număr Procent Procent cumulat

Amânarea reparaŃiilor din lipsa pieselor de schimb şi a S.D.V.-urilor 72 0,461538462 0,461538462 Transporturi întârziate 36 0,230769231 0,692307692

Plecarea sistemelor tehnice în teatrele de operaŃii 23 0,147435897 0,83974359 Lipsa specialiştilor 17 0,108974359 0,948717949

Timp nefavorabil pentru testări 8 0,051282051 1

Page 49: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

48

6.2.6. IMPLEMENTAREA ACłIUNILOR CORECTIVE

6.2.6.1. Realizarea acŃiunii corective - Programul informatic pentru mentenanŃa sistemelor

tehnice „INFOMENT” de legătură a structurilor beneficiare cu centrul de mentenanŃă

INFOMENT este un website compus din pagini HTML(.html), script-uri PHP(.php), o

aplicaŃie Flash (.swf) şi o bază de date în XML (.xml). Pentru rularea acestuia se utilizează ultima

versiune a programului WampServer.

Programul utilizează resurse accesibile pentru majoritatea calculatoarelor, mărimea lui fiind

de 128 MB. Resursele necesare pentru acest program sunt reduse pentru a putea oferi posibilitatea

tuturor beneficiarilor să utilizeze aceste facilităŃi.

6.2.6.2. Implementarea şi testarea acŃiunii corective

Programul a fost testat operaŃional în perioada 26 – 30.10.2010 în poligon iar transmiterea

datelor referitoare la defecŃiunea sistemului tehnic s-a realizat către Centrul de mentenanŃă. Accesarea

programului se execută prin intermediul pictogramei de pe desktop (WampServer), apoi prin

intermediul butonului Localhost din lista de meniuri ataşată iar din pagina gazdă a programului

se selectează „InfoMent” din grupul proiectelor (figura 6.6.a).

Fig. 6.6.a. Pagina de iniŃiere a programului

INFOMENT

Fig. 6.10. Pagina pentru crearea contului de

utilizator Următoarea pagină accesată reprezintă o cerinŃă de securitate impusă de către sistem pentru

restricŃionarea accesului neautorizat la informaŃiile pe care le-ar putea conŃine un asemenea program.

Se oferă posibilitatea creerii unui cont personalizat cu datele individuale pentru persoanele care

accesează programul (figura 6.10). Datele sunt stocate într-o bază de date ataşată iar la fiecare accesare

a contului individual, programul verifică identitatea utilizatorului şi permite, după caz, accesul sau

respingerea autorizării intrării în program (figura 6.12). Baza de date este securizată prin parolă şi poate

fi modificată (adăugare şi ştergere de utilizatori autorizaŃi) cu acordul administratorilor de la centrul de

mentenanŃă la care este arondat beneficiarul. După verificarea şi acordarea permisiunii de acces în

program, pentru raportarea defecŃiunii respectivului sistem tehnic, utilizatorul va putea alege categoria

din care face parte sistemul tehnic defect, dintr-o succesiune de astfel de categorii reprezentate simbolic

Page 50: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

49

prin semnul de armă din care face parte (figura 6.13). În momentul de faŃă sunt reprezentate patru astfel

de categorii mari (autospeciale de luptă, piese de artilerie, autovehicule rutiere şi autospeciale

C.B.R.N.) dar se pot introduce la nevoie şi alte categorii de tehnică după necesităŃi.

Fig. 6.12. Pagina pentru confirmarea

existenŃei contului de utilizator

Fig. 6.13. Pagina pentru alegerea categoriei

din care face parte sistemul tehnic defect După alegerea categoriei din care face parte sistemul tehnic se alege ansamblul component

defect, se va opta în continuare pentru selectarea subansamblului component la care s-a manifestat

defecŃiunea şi apoi a piesei defecte din cadrul acestui subansamblu. O astfel de înlănŃuire logică de la

complex la simplu este reprezentată în figura 6.16, unde a fost selectat ca ansamblu component defect

legătura elastică a tunului antiblindat de 100 mm, apoi ca subansamblu component defect frâna de

tragere şi în final ca piesă componentă defectă cutia cu garnituri.

Fig. 6.16. Schema de selectare de la general la particular

Pentru a demonstra acest lucru sunt prezentate fotografii ale subansamblului frână de tragere

înainte de tragere şi după tragere unde se observă scurgeri de lichid STEOL-M rezultate prin defectarea

cutiei cu garnituri care au determinat modificări ale lungimii de recul de la 755 mm - normal după

prima lovitură până la valoarea de 838 mm – anormal şi nesigur în funcŃionare. Acest fapt, combinat cu

scurgerile vizibile de lichid STEOL-M, reduse la început dar din ce în ce mai accentuate ulterior, a

determinat urmărirea atentă a evoluŃiei reculului iar în momentul în care s-a depăşit limitele normale

admise şi imediat după încheierea misiunii de foc aflată în derulare, s-a decis încetarea tragerii cu

această piesă. În cazul de faŃă, aceasta fiind cu 8 mm mai mare decât valoarea normală admisă,

armurierul (prezent obligatoriu la faŃa locului) a decis oprirea tragerii cu această piesă, înlocuirea ei cu

alta din rezervă şi iniŃierea demersurilor legale pentru trimiterea acesteia la centrul de mentenanŃă în

vederea reparării defecŃiunilor de la legătura elastică. Pentru identificarea exactă a sistemului tehnic

trebuie introduse şi informaŃiile referitoare la unitatea şi eşalonul utilizatorului (beneficiarului) precum

Page 51: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

50

şi data estimată a sosirii sistemului tehnic defect în centrul de mentenanŃă pentru reparaŃii, date

importante în vederea planificării aprovizionării şi organizării fluxului tehnologic.

Fig. 6.24. Pagina pentru introducerea datelor

de identificare ale sistemului

Fig. 6.33. Pagina pentru confirmarea

trimiterii mesajului către centru După finalizarea introducerii acestor informaŃii, conŃinutul mesajului se verifică pentru

a nu introduce date eronate, după care se transmite sub formă de e-mail printr-o conexiune

internet de tip wireless sau de alt tip (figura 6.33).

6.2.7. MONITORIZAREA REZULTATELOR ŞI CALCULUL EFICIENłEI

PROGRAMULUI DE ÎMBUNĂTĂłIRE

6.2.7.1. Monitorizarea rezultatelor pentru confirmarea/neconfirmarea şi validarea/invalidarea

îmbunătăŃirilor

Pentru calculul indicatorilor de eficienŃă, s-a realizat un grafic al ciclurilor de funcŃionare al

sistemului tehnic cu seria A – 4123 – 1987 între intervenŃiile de mentenanŃă de nivel 4 (I.M. – 4)

efectuate în perioada 20.06.2007 – 06.11.2010 (figura 6.34) în scopul de a obŃine valorile necesare

referitoare la timpii totali de funcŃionare, timpii totali de bună funcŃionare, timpii totali de staŃionare

pentru reparaŃii precum şi alte date care să ajute la determinarea timpului total, brut, net şi util de

funcŃionare pe parcursul ultimelor două cicluri de funcŃionare.

6.2.7.2. Justificarea matematică a eficienŃei aplicării programului INFOMENT.

Pentru a demonstra eficienŃa acestui program trebuie să plecăm de la definiŃia eficienŃei ca

fiind “relaŃia între rezultatul obŃinut şi resursele utilizate” [109]. EficienŃa în acest caz îmbracă trei

aspecte: aspectul tehnic, aspectul economic (costurile suportate pentru deplasarea şi repararea

sistemului tehnic) şi aspectul temporal (al duratei de nefuncŃionare sau neoperaŃionalitate a sistemului

tehnic militar).

6.2.7.2.1. Analiza indicatorilor tehnici de eficienŃă a activităŃii de mentenanŃă

Sistem tehnic (gură de foc de artilerie) Indicatori de eficienŃă a timpului de funcŃionare Ciclul de funcŃionare nr. 1 Ciclul de funcŃionare nr. 2

DM 0,942 0,987 IM 0,058 0,013

Page 52: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

51

Fig

. 6.3

4. R

epre

zent

area

cic

luri

lor

de fu

ncŃi

onar

e în

tre

inte

rven

Ńiil

e de

men

tena

nŃă

de n

ivel

4 (

I.M

.-4)

ef

ectu

ate

de c

ătre

cen

trul

de

men

tena

nŃă

pent

ru p

erio

ada

20.0

6.20

07 –

06.

11.2

010

TS2

2 =

4 z

ile

TS1

1 =

14

zile

21.0

6.

2007

24

.12.

20

07

07.0

1.

2008

25

.03.

20

08

05.0

4.

2008

15

.09.

20

08

19.0

9.

2008

22

.12.

20

08

05.0

1.

2009

08

.04.

20

09

13.0

5.

2009

23

.12.

20

09

04.0

1.

2010

05

.04.

20

10

09.0

4.

2010

30

.10.

20

10

06.1

1.

2010

Cic

lul d

e fu

ncŃio

nare

nr.

1

Tim

p to

tal =

692

zil

e ×

8 o

re/z

i = 5

536

ore

Tim

p to

tal d

e bu

nă fu

ncŃio

nare

= 6

15 z

ile

× 8

ore

/zi =

492

0 or

e T

imp

tota

l pen

tru

repa

raŃi

i = 3

8 zi

le ×

8 o

re/z

i = 3

04 o

re

Num

ăr p

roie

ctil

e tr

ase

= 8

12 p

roie

ctil

e ×

3´3

0" =

284

2´ =

47,

4 or

e N

umăr

ore

inst

rucŃ

ie =

84

săpt

ămân

i × 3

zil

e/să

pt. ×

6 o

re =

151

2 or

e

Cic

lul d

e fu

ncŃio

nare

nr.

2

Tim

p to

tal =

542

zil

e ×

8 o

re/z

i = 4

336

ore

Tim

p to

tal d

e bu

nă fu

ncŃio

nare

= 5

19 z

ile

× 8

ore

/zi =

415

2 or

e T

imp

tota

l pen

tru

repa

raŃi

i = 7

zil

e ×

8 o

re/z

i = 5

6 or

e N

umăr

pro

iect

ile

tras

e =

645

pro

iect

ile

× 3

´30"

= 2

257,

5´ =

37,

6 or

e N

umăr

ore

inst

rucŃ

ie =

74

săpt

ămân

i × 3

zil

e/să

pt. ×

6 o

re =

133

2 or

e

Men

tena

nŃă

core

ctiv

ă (I

.M.-

4) în

Cen

tru

men

tena

nŃă

(pie

rder

e pr

esiu

ne e

chil

ibro

r dr

ept +

rev

opsi

re in

tegr

al)

TIN

DIS

PO

NIB

ILIT

ATE

= 3

4 zi

le

Cm

ater

iale =

620

+ 8

4 =

704

lei

Ctr

ansp

ort =

688

6,7

lei

Men

tena

nŃă

core

ctiv

ă (I

.M.-

4) în

Cen

tru

men

tena

nŃă

(scu

rger

i lic

hid

STE

OL

-M p

rin

cutia

cu

garn

itur

i a fr

ânei

de

trag

ere)

T

IND

ISP

ON

IBIL

ITA

TE =

7 z

ile

Cm

ater

iale =

185

lei

Ctr

ansp

ort =

369

2 le

i

TS1

4 =

14

zile

T

S21

= 1

2 zi

le

TS1

2 =

11

zile

T

S13

= 4

zil

e

TS1

5 =

18 z

ile

TS1

6 =

11

zil

e

TR

12 =

4

zile

T

R13

=

5 zi

le

TR

22 =

5

zile

S (s

taŃi

onar

e în

par

c te

hnic

ben

efic

iar)

R

(rep

araŃ

ie în

C

entr

u m

ente

nanŃ

ă)

F

(fun

cŃio

nare

)

S (s

taŃi

onar

e în

pa

rc te

hnic

cen

tru

men

tena

nŃă)

stare

TS2

3 =

2

zile

To

(tim

p de

obs

erva

re)

Page 53: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

52

Se observă că disponibilitatea medie a crescut de la 0,942 pentru ciclul de funcŃionare

nr. 1 până la 0,987 pentru ciclul de funcŃionare nr. 2 datorită scăderii numărului de zile de

indisponibilitate de la 38 zile la numai 7 zile. Cauza acestei diferenŃe considerabile este legată de

neefectuarea în timp scurt, în perioada 08.04. – 13.05.2009, a mentenanŃei corective datorate

lipsei unor piese de schimb, care au determinat scoaterea piesei de pe linia tehnologică şi

staŃionarea ei (defectă), timp de 18 zile, în parcul tehnic al centrului de mentenanŃă. De

asemenea, lipsa unor variante de transport spre beneficiar a mai adăugat 11 zile de

indisponibilitate la cele 18 anterioare, ajungând la un total de 39 de zile de indisponibilitate.

Pentru cel de al doilea ciclu de funcŃionare, perioada de indisponibilitate a scăzut la 7 zile, fapt

datorat în principiu evitării situaŃiei de lipsă a pieselor de schimb, prin aplicarea programului de

îmbunătăŃire propus.

B. indicatorii de eficienŃă a timpului de funcŃionare

Tabelul VI.15. Valorile indicatorilor de performanŃă ai timpului de utilizare a sistemului tehnic Sistem tehnic (gură de foc de artilerie) Indicatori de eficienŃă a

timpului de funcŃionare Ciclul de funcŃionare nr. 1 Ciclul de funcŃionare nr. 2 RBF 0,889 0,958 RP 0,317 0,330

RCF 0,969 0,973 RRS 0,273 0,307

Finalitatea demersului este aceea de a obŃine un indicator al randamentului sintetic RRS

cât mai mare. Acest lucru se poate obŃine prin creşterea timpului net de funcŃionare şi a timpului

util de funcŃionare în condiŃiile reducerii (su cel puŃin al menŃinerii) unui număr redus de

defecŃiuni. Cu alte cuvinte, la acelaşi timp total de funcŃionare să se reducă timpul brut de

funcŃionare (prin reducerea numărului de ore de imobilizare în reparaŃie) dar cu creşterea

timpilor de utilizare la parametrii tehnologici ridicaŃi. Specificul acestor sisteme tehnice (în

esenŃă nişte utilaje) de a fi utilizate la parametrii tehnologici maximi numai pe timpul executării

unor trageri reale şi parŃial în cadrul procesului de instrucŃie va determina ca în foarte puŃine

cazuri, rata randamentului sintetic RRS să se ridice la valori peste 50%.

6.2.7.2.2. Analiza eficienŃei sub aspect economic şi aspect temporal

Analiza eficienŃei sub aspect economic (costurile suportate pentru deplasarea şi

repararea sistemului tehnic) şi aspect temporal (al duratei de nefuncŃionare sau

neoperaŃionalitate) al sistemului tehnic militar vor fi analizate împreună.

Formula de calcul a cheltuielilor cu transportul pentru respectivul sistem tehnic este:

CTA-B = Nr.kmA-B × Cmotokilometru (6.29)

Unde: CTA-B – cheltuieli transport între localităŃile A şi B;

Nr.km.A-B – numărul de kilometrii între localităŃile A şi B;

Cmotokilometru – costul unui motokilometru.

Page 54: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

53

a. Varianta A (aplicabilă în prezent)

Această variantă cere ca sistemul tehnic defectat în poligonul Cincu (jud. Braşov), după

terminarea activităŃilor în poligon, să se deplaseze la unitatea de origine, staŃionat în parcul tehnic şi

apoi, după iniŃierea demersurilor legale şi obŃinerea aprobărilor necesare, să se deplaseze spre centrul de

mentenanŃă de la Sibiu. Deci în total, sistemul tehnic defect ar trebui să parcurgă 989 km, deoarece

între localităŃile Cincu şi Baia Mare sunt 351 km iar între Baia Mare şi Sibiu sunt 319 km, la care se

adaugă transportul sistemului tehnic reparat înapoi la unitatea beneficiară (Sibiu – Baia Mare = 319

km). Conform normativelor în vigoare costul unui motokilometru pentru autocamionul DAC 665T în

varianta cu remorcă (piesă de artilerie) cu carburant şi şofer este de 5,424 lei/kilometru. Rezultă că:

CTCincu-Baia Mare-Sibiu-Baia Mare = Nr.kmA-B-C-B × Cmotokilometru = 989 × 5,424 = 5364,3 lei (6.30)

b. Varianta B (propusă şi testată)

Această variantă cere ca sistemul tehnic defectat în Cincu (Braşov), să se deplaseze direct la

centrul de mentenanŃă de la Sibiu, deci sistemul tehnic defect ar trebui să parcurgă numai această

distanŃă de 81 km, fără a mai parcurge şi drumul până la unitatea de origine şi apoi înapoi spre centrul

de mentenanŃă Sibiu. La cei 81 km se vor adăuga transportul sistemului tehnic reparat înapoi la unitatea

beneficiară (Sibiu – Baia Mare = 319 km), deci în total vor fi 400 km. Rezultă că:

CTCincu-Sibiu-Baia Mare = Nr.kmA-C-B × Cmotokilometru = 400 × 5,424 = 2169,6 lei (6.31)

DiferenŃa dinte cele două valori este:

∆CT = CTCincu-Baia Mare-Sibiu – CTCincu-Sibiu =5364,3 – 2169,6 = 3194,7 lei (6.32)

Fig. 6.38 ComparaŃie între cheltuielile de transport ocazionate de aducerea sistemului tehnic

pentru reparaŃii în cele două variante 6.2.8. CONFIRMAREA REZULTATELOR, VALORIFICAREA ŞI EXTINDEREA

(DIFUZAREA) REZULTATELOR

6.2.8.1. Confirmarea rezultatelor

Pentru confirmarea/neconfirmarea şi validarea/invalidarea îmbunătăŃirilor s-a solicitat

repetarea aplicării în scop de testare a programului “INFOMENT” în alte condiŃii şi de către alŃi

beneficiari, chiar şi pentru alte sisteme tehnice, iar rezultatele obŃinute de către aceştia (cinci

beneficiari şi şapte sisteme tehnice) pe parcursul celor trei luni de monitorizare au fost sintetizate

prin completarea şi trimiterea către echipa de îmbunătăŃire a unor chestionare pentru evaluarea

performanŃelor măsurii corective. Acest chestionar este prezentat în anexa nr. 13 iar răspunsurile

celor implicaŃi sunt prezentate în tabelul VI.17.

Page 55: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

54

Page 56: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

55

Tab

elul

VI.

17. C

entr

aliz

ator

ul r

ăspu

nsur

ilor

la c

hest

iona

rul c

u pr

ivir

e la

apl

icar

ea p

rogr

amul

ui I

NF

OM

EN

T

Într

ebar

ea 1

În

treb

area

2

Într

ebar

ea 3

În

treb

area

4

Fun

cŃia

pe

care

o d

eŃin

e re

spon

dent

ul

Num

ăr d

e ap

licăr

i în

pra

ctic

ă a

prog

ram

ului

E

valu

area

car

acte

rist

icilo

r

prod

usul

ui in

form

atic

„IN

FO

ME

NT

” M

odul

de

prez

enta

re

al p

agin

ilor

prog

ram

ului

R

espo

nden

t 1

2 3

4 5

T

Res

pond

ent

1 2

3 4

5 T

R

espo

nden

t 1

2 3

4 5

T

Res

pond

ent

1 2

3 4

5 T

Loc

Ńiit

or te

hnic

-

- -

- -

- O

dat

ă x

- x

- x

3 Im

pres

ia g

ener

ală

6 7

7 6

7 33

Niv

elul

cal

itat

iv a

l gr

afic

ii u

tili

zate

5

6 5

5 4

25

Şef

com

part

imen

t m

ente

nanŃ

ă -

- x

- x

2 D

e do

uă o

ri

- x

- x

- 2

Gra

dul d

e no

utat

e

al p

rodu

sulu

i 7

7 7

6 7

34

Poz

iŃio

nare

a

pe e

cran

3

3 4

5 3

18

Şef

sec

Ńie

men

tena

nŃă

- -

- -

- -

De

trei

ori

-

- -

- -

- G

radu

l de

nece

sita

te

al p

rodu

sulu

i 6

6 6

6 6

30

Măr

imea

fe

rest

relo

r 2

4 4

5 4

19

Şef

bir

ou te

hnic

-

- -

- -

- M

ai m

ult

de tr

ei o

ri

- -

- -

- -

Gra

dul d

e cu

prin

dere

al

cate

gori

ilor

de

tehn

ică

4 3

4 3

5 19

M

ărim

ea

font

ului

lite

relo

r 5

6 6

7 6

30

Com

anda

nt

plut

on lo

gist

ic

- -

- -

- -

Str

uctu

ra p

rogr

amul

ui

este

ade

cvat

ă 5

6 4

5 4

24

Cul

oril

e ut

iliz

ate

7 6

7 7

6 33

Şef

ate

lier

r

epar

at te

hnic

ă x

x -

x -

3

Gra

dul d

e de

tali

ere

de

la g

ener

al la

par

ticu

lar

6 6

6 7

6 31

C

ontr

astu

l cu

lori

lor

6 6

7 7

5 31

Niv

elul

min

im o

blig

ator

iu a

l pe

rfor

man

Ńelo

r ha

rdw

are

impu

se

7 7

7 7

6 34

Cer

inŃe

le d

e se

curi

tate

impu

se

5 6

5 5

5 26

În

treb

area

5

Într

ebar

ea 6

În

treb

area

7

Într

ebar

ea 8

În

treb

area

9

Uşu

rinŃ

a în

acc

esar

e şi

nav

igar

e E

valu

area

cer

inŃe

lor

de s

ecur

itate

im

puse

de

cătr

e pr

ogra

m

Loc

ul d

e un

de a

fos

t acc

esat

pr

ogra

mul

Dac

ă s-

au u

tiliz

at

echi

pam

ente

har

dwar

e ap

arŃin

ând

stru

ctur

ii

Opo

rtun

itate

a im

plem

entă

rii

prog

ram

ului

la n

ivel

ul tu

turo

r st

ruct

urilo

r m

ilita

re

Res

pond

ent

1 2

3 4

5 T

R

espo

nden

t 1

2 3

4 5

T

Res

pond

ent

1 2

3 4

5 T

1 2

3 4

5 T

R

espo

nden

t 1

2 3

4 5

T

Foa

rte

uşor

de

uti

liza

t x

x x

x -

4 O

blig

ator

ii

x x

x x

x 5

În p

olig

onul

de

inst

rucŃ

ie

- x

x x

- 3

Da

x x

x x

x 5

În m

are

măs

ură

x x

x x

x 5

Oar

ecum

uşo

r de

uti

liza

t -

- -

- x

1 N

eces

are

- -

- -

- -

Pe

tim

pul

exec

utăr

ii

mis

iuni

i -

- -

- -

- N

u -

- -

- -

- În

tr-o

măs

ură

mod

erat

ă -

- -

- -

-

Nu

foar

te u

şor

de u

tili

zat

- -

- -

- -

Pot

lips

i -

- -

- -

- P

e ti

mpu

l de

plas

ării

-

x -

x x

3 În

tr-o

măs

ură

mic

ă -

- -

- -

-

Dif

icil

de

util

izat

-

- -

- -

- N

u şt

iu

- -

- -

- -

La

sedi

ul

unit

ăŃii

x

- -

- -

1

Del

oc

- -

- -

- -

Page 57: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

56

Tab

elul

VI.

17. C

entr

aliz

ator

ul r

ăspu

nsur

ilor

la c

hest

iona

rul c

u pr

ivir

e la

apl

icar

ea p

rogr

amul

ui I

NF

OM

EN

T (

cont

inua

re)

Într

ebar

ea 1

0 În

treb

area

11

Într

ebar

ea 1

2 În

treb

area

13

Pro

blem

e ap

ărut

e pe

tim

pul

utili

zări

i pro

gram

ului

C

ateg

orii

de s

iste

me

tehn

ic m

ilita

r pe

car

e a

fost

apl

icat

pro

gram

ul

Indi

cato

ri d

e pe

rfor

man

Ńă a

i tim

pulu

i de

utili

zare

a s

iste

mul

ui te

hnic

In

dica

tori

tehn

ici d

e ef

icie

nŃă

a ac

tivită

Ńii d

e m

ente

nanŃ

ă

Res

pond

ent

1 2

3 4

5 T

R

espo

nden

t 1

2 3

4 5

T

C

F

1 2

3 4

5

CF

1

2 3

4 5

0,81

2 0,

683

0,92

8 0,

958

Gre

utat

e în

ut

iliz

are

- -

- -

- -

Pie

să d

e ar

tile

rie

x x

- -

- 2

1 0,

783

0,78

2 0,

796

0,55

2 0,

596

1 0,

946

0,93

4 0,

912

0,96

2 0,

912

0,89

6 0,

790

0,94

4 0,

978

Pag

inil

e se

în

carc

ă gr

eu

- -

x -

- 1

Aut

ospe

cial

ă de

lupt

ă -

- x

x -

2 R

BF

2

0,89

2 0,

806

0,84

5 0,

598

0,72

0 D

M

2 0,

968

0,97

4 0,

925

0,97

0 0,

980

0,62

6 0,

550

0,07

2 0,

042

Apa

r er

ori d

e pr

ogra

m

- -

- -

- -

Aut

oveh

icul

ru

tier

-

x -

x x

3 1

0,42

0 0,

792

0,26

0 0,

511

0,58

6 1

0,05

4 0,

088

0,06

6 0,

038

0,08

8

0,71

0 0,

590

0,05

6 0,

022

Nu

are

logi

- -

- -

- -

Aut

ospe

cial

ă de

C.B

.R.N

-

- -

- -

- R

P

2 0,

494

0,83

1 0,

308

0,62

3 0,

612

I M

2 0,

032

0,07

2 0,

026

0,03

0 0,

020

0,96

0 0,

942

1 0,

920

0,95

0 0,

956

0,95

2 0,

948

0,97

0 0,

972

RC

F

2 0,

954

0,96

3 0,

968

0,96

0 0,

966

0,48

8 0,

354

Nu

am

întâ

mpi

nat

greu

tăŃi

în

tim

pul

util

izăr

ii

x x

- x

x 4

1 0,

302

0,55

8 0,

198

0,26

9 0,

331

0,61

7 0,

453

Alt

ele

- -

- -

- -

RR

S

2 0,

420

0,64

5 0,

252

0,35

8 0,

426

Într

ebar

ea 1

4 În

treb

area

15

Într

ebar

ea 1

6 În

treb

area

17

Pro

cent

ul d

e re

duce

re a

l cos

turi

lor

supo

rtat

e pe

ntru

dep

lasa

re

Dur

ata

de im

obili

zare

a s

iste

mul

ui te

hnic

P

roce

ntul

de

redu

cere

a ti

mpu

lui d

e im

obili

zare

D

acă

se v

a m

ai u

tiliz

a

prog

ram

ul p

e vi

itor

Res

pond

ent

1 2

3 4

5 T

R

espo

nden

t 1

2 3

4 5

T

Res

pond

ent

1 2

3 4

5 T

R

espo

nden

t 1

2 3

4 5

T

Cu

pest

e 90

%

- -

- -

- -

24 o

re

- x

- -

- 1

Pes

te 6

0 zi

le

- -

- -

- -

Sig

ur d

a x

x x

x -

4

Într

e 80

% –

90%

-

- -

- -

- În

tre

24 o

re –

48

ore

- x

- x

- 2

Într

e 50

zil

e –

60 z

ile

- -

- -

- -

Pro

babi

l da

- -

- -

x 1

Într

e 70

% –

80%

-

- -

- -

- În

tre

48 o

re –

72

ore

x -

- x

- 2

Într

e 40

zil

e –

50 z

ile

- -

- -

- -

Pro

babi

l nu

- -

- -

- -

Într

e 60

% –

70%

-

- -

- -

- În

tre

72 o

re –

96

ore

- -

- -

- -

Într

e 30

zil

e –

40 z

ile

- -

- -

- -

Sig

ur n

u -

- -

- -

-

Într

e 50

% –

60%

-

x -

- -

1 În

tre

96 o

re –

120

ore

-

- -

- -

- În

tre

20 z

ile

– 30

zil

e -

- -

x -

1

Într

e 40

% –

50%

-

- -

- -

- În

tre

120

ore

– 14

4 or

e -

- -

- x

1 În

tre

10 z

ile

– 20

zil

e x

x -

- -

2

Într

e 30

% –

40%

-

x -

x -

2 În

tre

144

ore

– 16

8 or

e -

- x

- -

1 În

tre

5 zi

le –

10

zile

-

- -

- x

1

Într

e 20

% –

30%

x

- x

- x

3 În

tre

7 zi

le –

14

zile

-

- -

- -

- În

tre

0 zi

le –

5 z

ile

- x

x x

- 3

Într

e 10

% –

20%

-

- -

x -

1 P

este

14

zile

-

- -

- -

- T

impi

i de

imob

iliz

are

au c

resc

ut

- -

- -

- -

Page 58: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

57

Într

e 0%

– 1

0%

- -

- -

- -

Cos

turi

le a

u cr

escu

t -

- -

- -

-

Page 59: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

58

6.2.8.2. Valorificarea şi difuzarea rezultatelor

a) Se va face demersurile necesare pentru licenŃierea şi implementarea acestui program

informatic la toate centrele de mentenanŃă şi unităŃile beneficiare astfel încât accesul la acesta să se

realizeze prin reŃeaua internă;

b) Se va studia posibilitatea conectării acestui program informatic la o bază de date on-line

(în reŃea) referitoare la managementul inventarului şi evidenŃa stocurilor de piese de schimb şi

subansamble din diferitele depozite şi magazii aflate în subordinea structurilor implicate (exemplu:

Smart Bill Gestiune, Buget V2 Stocuri – Aprovizionare, etc).

6.2.8.3. Arhivarea documentelor

Păstrarea documentelor proiectului de îmbunătăŃire în arhiva compartimentului specializat

este, în conformitate cu normativele în vigoare, de 5 (cinci) ani, accesul la acestea în vederea

documentării este liber iar caracterul documentelor este neclasificat.

6.2.9. STABILIREA DE NOI PROIECTE COMPLEMENTARE

Deoarece la evaluarea alternativelor de îmbunătăŃire „identificarea pieselor şi

subansamblelor cu frecvenŃă mare de defectare şi asigurarea stocurilor necesare pe baza unui studiu

cu privire la frecvenŃa defectărilor anumitor piese şi subansamble şi ponderea anumitor piese în

totalul reparaŃiilor” a întrunit un număr de 13 puncte, acesta poate constitui un nou proiect care să

îmbunătăŃească performanŃele obŃinute de către centrul de mentenanŃă în procesul de mentenanŃă

corectivă.

6.3. Concluzii rezultate în urma aplicării programului de îmbunătăŃire a procesului de

mentenanŃă corectivă

Rezultatele cercetărilor teoretice şi aplicative, dezvoltate pe parcursul elaborării şi

finalizării referatului de cercetare au evidenŃiat următoarele:

• impactul asupra problemei identificate. Problema prioritară “scăderea duratei de

imobilizare pentru desfăşurarea procesului de mentenanŃă în cadrul centrului de mentenanŃă”

formulată prin „durata mare de imobilizare pentru desfăşurarea procesului de mentenanŃă în

cadrul centrului de mentenanŃă (55% din totalul reclamaŃiilor)”, concretizată prin misiunea de

„reducere a timpului de imobilizare a sistemului tehnic în cadrul centrului de mentenanŃă la maxim

7 zile în perioada iulie – decembrie” a fost confirmată ca fiind realizabilă, deoarece durata totală de

timp în care sistemul tehnic ce a constituit subiectul aplicaŃiei a fost reparat, a fost de 7 zile

(30.10.2010 ~ 06.11.2010) faŃă de 34 de zile pentru reparaŃia din anul 2009 (08.04.2009 ~

13.05.2009), ambele operaŃii de mentenanŃă corectivă fiind de complexitate asemănătoare.

• eficienŃa acestui proiect de îmbunătăŃire este ridicată privind prin prisma raportului

costuri totale relativ scăzute versus rezultate conform aşteptărilor. InvestiŃia iniŃială este mică,

Page 60: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

59

deoarece majoritatea membrilor echipei implicaŃi în proiect sunt angajaŃi ai centrului de mentenanŃă

iar pentru cei de la structurile beneficiare, cheltuielile au constat doar în contravaloarea

corespondenŃei purtate în etapa I a proiectului (identificarea, discutarea şi stabilirea datelor de

plecare) şi etapa a III-a (discutarea variantei iniŃiale şi formularea propunerilor concrete de

upgradare a variantei iniŃiale a programului informatic). Costurile testării programului informatic în

teren, în condiŃii şi timp real, au fost de asemenea scăzute deoarece a fost suprapusă peste tragerile

de instrucŃie planificate a fi executate, deci nu au trebuit alocate resurse suplimentare iar materialele

şi celelalte consumabile utilizate pe întreaga durată a proiectului de îmbunătăŃire au existat şi nu au

trebuit achiziŃionate în mod special;

• relaŃia cost – beneficii a plecat de la premisa obŃinerii unui raport previzionat costuri

mici / beneficii mari. Dacă despre costuri am arătat că ele s-au încadrat în limite decente, despre

beneficii se poate spune că se situează la nivelul aşteptărilor. Pe lângă reducerea semnificativă a

timpului de inoperativitate a sistemului cu aproximativ 79% (de la 34 de zile la 7 zile) ceea ce

înseamnă obŃinerea unui beneficiu important, s-a reuşit şi reducerea costurilor cu deplasarea

sistemului tehnic defect de aproximativ 60% ceea ce este de asemenea un rezultat foarte bun.

• gradul de incertitudine în legătură cu eficacitatea a fost identificat de la început ca

având potenŃial redus. Reducerea nivelului costurilor a fost unul dintre punctele considerate ca certe,

singura necunoscută fiind reprezentată de cuantumul de reducere al acestora. Pentru cazul din

aplicaŃie a fost aleasă varianta cea mai favorabilă (distanŃă mare între poligon – unitate beneficiar –

centru de mentenanŃă) dar şi pentru beneficiarii poziŃionaŃi mai aproape geografic de centrul de

mentenanŃă, costurile se vor reduce dar într-un procent mai mic.

• rezistenŃa / impactul la schimbare. Nu a fost identificat un anume grad de reticenŃă

deoarece mulŃi dintre cei direct implicaŃi (în general angajaŃi cu studii superioare nominalizaŃi la

subcapitolele 6.2.5.2 şi 6.2.5.4.) erau informaŃi sau cunoşteau parŃial aceste instrumente, metode şi

proiecte de îmbunătăŃire a calităŃii dar nu au avut ocazia de a le aplica în practică.

• timpul de implementare. Durata de desfăşurare a proiectului a fost de 67 de zile

(01.09.2010 ~ 06.11.2010) şi s-a concretizat prin găsirea şi confirmarea unei soluŃii viabile de

reducere a duratei de imobilizare pentru desfăşurarea procesului de mentenanŃă corectivă în cadrul

centrului de mentenanŃă, iar rezultatele au confirmat justeŃea proiectului de îmbunătăŃire.

• mediul. Proiectul de îmbunătăŃire a plecat de la obligativitatea de a nu pune în pericol

sănătatea şi siguranŃa membrilor echipei de îmbunătăŃire, a angajaŃilor centrului de mentenanŃă sau a

utilizatorilor sistemului tehnic din aplicaŃie, mai mult chiar, ca efect secundar, aduce îmbunătăŃiri şi

beneficii pe această linie prin reducerea condiŃiilor şi timpilor de manipulare a unui utilaj defect cu

potenŃial risc de accidentare.

Page 61: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

60

CAPITOLUL 7.

SINTEZA REZULTATELOR, CONTRIBUłII PERSONALE

ŞI DIRECłII DE CERCETARE VIITOARE

7.1. Sinteza rezultatelor cercetăriilor teoretice şi practice efectuate

7.1.1. Principalele rezultate obŃinute în urma cercetărilor

� realizarea unui studiu comparativ la nivel teoretic între “6 Sigma”, “8 Discipline” şi

familia de standarde ISO 9000:

� evidenŃierea particularităŃilor ciclului de viaŃă al sistemelor tehnice militare şi detalierea

etapei de utilizare a acestora prin evidenŃierea fazelor de clasificare operaŃională şi a factorilor care

influenŃează durata de exploatare;

� analiza tipurilor caracteristice de defecŃiuni la sistemele tehnice de artilerie de calibru

mare din dotarea forŃelor;

� realizarea unei analize S.W.O.T. obiectivă şi utilă asupra situaŃiei stării tehnice actuale a

sistemelor tehnice din dotare, aflate în faza de exploatare;

� realizarea unui studiu privind modalităŃile de asigurare a calităŃii pe timpul utilizării, al

executării mentenanŃei preventive, în care s-a urmărit cu precădere identificarea activităŃilor

necesare şi obligatorii a fi desfăşurate, al implicării managementului de pe fiecare treaptă

organizatorică precum şi a documentaŃiei ce concură la buna derulare a activităŃilor;

� efectuarea unei analize comparative sub aspectul avantajelor şi dezavantajelor celor trei

tipuri de mentenanŃă (preventivă, corectivă şi integratoare);

� analizarea principalilor factori care concură la buna calitate a proceselor de mentenanŃă

şi reprezentarea lor sub forma unei diagrame Cauze – Efect (Fishbone);

� efectuarea unei Analize a Modului de Defectare, a Efectului şi CriticităŃii procesului de

mentenanŃă a legăturii elastice a sistemului de artilerie cal 100 mm;

� efectuarea unui studiu al proceselor de mentenanŃă pe parcursul anilor 2008 – 2009 şi a

cauzelor care au determinat anumite disfuncŃionalităŃi în derularea acestor procese în conformitate

cu prevederile şi planurile întocmite;

� elaborarea şi aplicarea unei metode de îmbunătăŃire a calităŃii unui proces (de

mentenanŃă în acest caz) adaptate specificului organizaŃiei militare, la baza căruia stau metodele 6

Sigma şi 8 Discipline;

� testarea în situaŃie reală a acŃiunii corective de prevenire a cauzelor (Programul

informatic pentru mentenanŃa sistemelor tehnice „INFOMENT” de legătură a structurilor

beneficiare cu centrul de mentenanŃă) şi repetarea pe parcursul celor trei luni de monitorizare, a

Page 62: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

61

aplicării în scop de testare a programului “INFOMENT” în alte condiŃii, de către alŃi beneficiari şi

pentru alte sisteme tehnice, în scopul confirmării/neconfirmării şi validării/invalidării

îmbunătăŃirilor.

7.1.2. Noutatea ştiinŃifică a postulatelor şi a rezultatelor experimentale obŃinute de către autor

� exprimarea prin calcul a corelaŃiei dintre modificările de recul datorate scăderii

presiunii din recuperator şi numărul loviturilor trase cu sistemul de artilerie cal. 100 mm. şi

interpretarea acesteia în funcŃie de uzura fizică prin trageri a legăturii elastice care permite ca printr-

o metodă de calcul, pe baza unui număr restrâns de trageri să se prevadă evoluŃia uzurii pieselor

componente ale legăturii elastice la modelul respectiv de armament, în acest mod deducându-se

fiabilitatea estimată a acestui tip de legătură elastică şi previziunea asupra intervalelor de

mentenanŃă. Metoda are aplicabilitate în exploatarea raŃională a gurii de foc prin realizarea

mentenanŃei condiŃionale, în acest mod obŃinându-se economii pe linia costurilor de întreŃinere şi

reparaŃie şi a măririi intervalelor de mentenanŃă corectivă;

� construirea unei diagrame comparative a presiunii din legătura elastică (conform datelor

de la trageri reale) şi ecuaŃiei de regresie pentru recuperatorul sistemului de artilerie cal. 100 mm.;

� având în vedere că mentenanŃa corectivă în situaŃii de luptă presupune remedierea

defecŃiunii imediat, în funcŃie de necesitate, fără a se aştepta echipa de mentenori specializaŃi, se

poate avansa ideea completării componentelor mentenanŃei cu cea de a treia categorie, mentenanŃa

integratoare;

� realizarea unei hărŃi complete a modelului procesului de îmbunătăŃire în care au fost

îmbinate şi adaptate viziuni diferite dar cu finalitate identică;

� realizarea şi testarea unui program informatic de legătură a unităŃilor beneficiare cu

centrele de mentenanŃă în vederea îmbunătăŃirii calităŃii proceselor de mentenanŃă prin reducerea

timpilor de inoperativitate datoraŃi unor sincope în procesul tehnologic prin lipsa unor piese de

schimb şi S.D.V.-uri necesare derulării acestuia în conformitate cu fişele tehnologice;

� derularea pentru prima dată a unui unui proces de îmbunătăŃire într-o structură de

mentenanŃă militară.

7.1.3. Metode de cercetare, credibilitatea şi argumentarea rezultatelor

1. Elaborarea postulatelor teoretice şi crearea în baza acestora a unei metode originale de

îmbunătăŃire a calităŃii procesului de mentenanŃă corectivă a sistemelor tehnice militare a fost

posibilă datorită folosirii în complex a metodelor teoretice şi experimentale de cercetare. SoluŃiile

propuse în lucrare nu contrazic principiile cunoscute şi se bazează pe concluziile argumentate.

Page 63: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

62

2. Postulatele teoretice elaborate în lucrare şi realizările tehnologice şi constructive sunt

finalizate prin soluŃii originale aprobate prin încercări de teren şi de exploatare în cadrul Centrului de

mentenanŃă.

3. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinŃific este asigurat de argumentarea certitudinii

rezultatelor obŃinute prin verificări repetate în teren şi încercări în condiŃii de exploatare; modelarea

procesului de acumulare a uzurii pieselor componente ale legăturii elastice a sistemului tehnic de

artilerie calibrul 100 mm; apelarea la date statistice verificate privind fiabilitatea sistemelor tehnice

militare, obŃinute de la surse certificate, credibile şi oficiale; folosirea prelucrării statistice a datelor

obŃinute, certificarea rezultatelor pozitive experimentale prin verificarea lor de către beneficiar;

asigurarea corectitudinii datelor din lucrare prin experienŃa utilizării acestor sisteme în teren.

Pentru realizarea programului de cercetare ce stă la baza elaborării tezei au fost folosite

următoarele programe informatice: pachetul Microsoft Windows Office 2007, aplicaŃia Office Visio

2007, Macromedia Flash 8, Adobe ShockWave Flash Player, Actionscript 2.0, programul

WampServer (creare server virtual), Gantt Project 2.0.6, aplicaŃia Google Earth, Edraw Max 5.

7.2. Concluzii şi recomandări

1. În urma derulării proiectului de cercetare, a fost confirmat faptul că modelul de

îmbunătăŃire conceput, testat şi aplicat în cadrul centrului de mentenanŃă este viabil, oferind o

alternativă pentru reducerea timpilor de imobilizare în vederea derulării procesului de mentenanŃă

corectivă a sistemelor tehnice militare aflate în etapa de exploatare la beneficiar. Reuşita şi

atitudinea pozitivă a personalului implicat recomandă continuarea acestor demersuri calitative şi

asupra altor procese sau produse;

2. Programul informatic de legătură a unităŃilor beneficiare cu centrele de mentenanŃă

“INFOMENT”, a demonstrat că este aplicabil şi uşor de aplicat, iar rezultatele obŃinute sub aspectul

eficacităŃii şi eficienŃei sunt pozitive. Acest fapt crează premise încurajatoare pentru licenŃierea şi

generalizarea acestei măsuri la nivelul tuturor beneficiarilor;

3. Analiza defecŃiunilor după monitorizarea unui eşantion de sisteme de artilerie a reliefat

faptul că cele mai frecvente defecŃiuni (49,4%) sunt cauzate de procesul de uzare al diferitelor

componente ceea e denotă o exploatare intensă şi că în majoritatea cazurilor intervin defecŃiuni

progresive apărute în timpul exploatării, distribuŃia lor pe sisteme componente fiind neuniformă.

Îngrijorează totuşi ponderea relativ mare a deteriorărilor şi a fisurilor ceea de arată fie că materialul

care din care sunt confecŃionate piesele respective nu au respectat normativele tehnice de fabricaŃie,

fie că regimul de utilizare sau sarcinile la care a fost supus sistemul tehnic pe timpul exploatării au

depăşit limitele maxime admise. Nivelul redus al căderilor datorate lipsei de întreŃinere (sub 1%)

demonstrează faptul că în general întreŃinerea acestora se execută corect şi la timp. Este

Page 64: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

63

recomandabil ca la întocmirea caietelor de sarcini să existe specificaŃii clare, precise şi obligatorii

asupra calităŃii materiei prime şi a procesului de fabricaŃie iar recepŃia tehnicii de la fabricant să se

execute extrem de riguros.

4. Postulatele teoretice noi iniŃiate în cadrul lucrării cu privire la conceptul de mentenanŃă

integratoare pot fi în continuare aprofundate şi aplicate în practică constituindu-se într-o alternativă

nouă aplicabilă în condiŃii speciale, generate de mediul în care are loc exploatarea sistemului

respectiv (teatre de operaŃii sau misiuni importante derulate pe durate mari de timp, la regimuri de

lucru maxime). Aceast fapt va genera adaptarea tipologiei sistemului de mentenanŃă, modificări în

abordarea sistemică a conceptului de mentenanŃă în ansamblul său iar consecinŃa imediată este

apariŃia necesităŃii de corelare a actelor normative ce reglementează activităŃile de mentenanŃă în

cadrul sistemului militar.

5. Metoda de calcul previzionar prezentată în cadrul capitolului 4, prin care se poate

anticipa teoretic momentul critic în care respectivul element (piesă, mecanism, dispozitiv,

subansamblu sau ansamblu) se poate defecta, şi în funcŃie de acest moment, să se planifice

intervenŃii de mentenanŃă, se poate constitui într-o metodă eficientă de reducere a numărului de

defectări ale componentelor care fac obiectul metodei precum şi într-o măsură de asigurare a

securităŃii şi siguranŃei personalului ce deserveşte tehnica respectivă (anticiparea momentului

defectării care este sursă potenŃială de accidente poate evita apariŃia acidentelor în utilizare). Aceste

beneficii ne îndreptăŃesc să recomandăm efectuarea de astfel de studii pentru toate ansamblele şi

subansamblele a căror cădere influenŃează starea de neoperativitare şi siguranŃa în exploatare.

6. Studiul asupra calităŃii procesului de mentenanŃă corectivă, în general, şi analiza asupra

calităŃii procesului de mentenanŃă a legăturii elastice a sistemului de artilerie calibrul 100 mm, în

special, derulate în cadrul capitolului 5, au scos în evidenŃă o serie de neconformităŃi ale acestui

proces care generează nemulŃumiri ale beneficiarilor, identificându-se două moduri de defectare

(„mentenanŃa nu se execută în intervalul de timp planificat” şi “mentenanŃa nu s-a efectuat la

cerinŃele de calitate impuse”) pentru care au fost stabilite şapte cauze posibile care generează un

număr de şase efecte potenŃiale (pentru două dintre cauze “lipsa pieselor de schimb necesare”

respectiv “aglomerarea în anumite perioade” identificându-se acelaşi efect potenŃial şi anume

“mărirea duratei de inoperativitate a gurii de foc”). Măsurile corective propuse (pentru cauzele cu

indicele de criticitate cel mai ridicat) au fost puse în practică obŃinându-se rezultate care au

confirmat justeŃea măsurilor luate. Deşi pentru celelalte patru cauze nu s-au stabilit măsuri corective,

consider că este recomandabil luarea unor astfel de măsuri în vederea eliminării acestor cauze

generatoare de reclamaŃii prin intermediul unor proiecte de îmbunătăŃire complementare.

7. Rezultatele testărilor în teren şi aplicaŃiilor la beneficiar au demonstrat posibilitatea de

aplicare imediată în producŃie a soluŃiilor teoretice şi practice obŃinute în lucrare, confirmate prin

Page 65: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

64

testările pozitive şi prin implementarea acestora la Centrul de mentenanŃă Sibiu.

Page 66: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

65

7.3. DirecŃii de cercetare viitoare în domeniul abordat Cercetările pe marginea tematicii abordate au deschis oportunităŃi pentru studiul şi

investigarea fenomenelor şi proceselor ce au loc pe durata utilizării acestor produse cu destinaŃie

militară, cu referire la:

� posibilitatea şi necesitatea analizării indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate şi

disponibilitate a unor categorii de armament reprezentative;

� identificarea celor mai eficiente şi eficace metode de îmbunătăŃire a calităŃii a acestor

bunuri materiale costisitoare şi deopotrivă periculoase;

� având la bază rezultatele obŃinute prin aplicarea acestui program de îmbunătăŃire, se vor

putea iniŃia demersurile necesare pentru licenŃierea şi implementarea acestui program informatic la

toate centrele de mentenanŃă şi unităŃile beneficiare astfel încât accesul la acesta să se realizeze prin

reŃeaua informatizată internă a ministerului ceea ce va securiza accesul la acest program dar mai ales

va asigura generalizarea lui la toate structurile interesate;

� de asemenea se va studia posibilitatea conectării acestui program informatic la o bază

de date on-line (în reŃea) referitoare la managementul inventarului şi evidenŃa stocurilor de piese de

schimb şi subansamble din diferitele depozite şi magazii aflate în subordinea structurilor implicate

(exemplu: Smart Bill Gestiune, Buget V2 Stocuri – Aprovizionare, etc), astfel încât atunci când se

accesează acest program se va identifica şi sursa de aprovizionare cu piese de schimb, se va putea

stabili modalităŃile rapide şi economice de aprovizionare iar timpul necesar aprovizionării şi implicit

durata totală de reparaŃie va putea fi determinată cu o mai bună precizie;

� iniŃierea demersurilor pentru modificarea procedurilor de realizare a aprovizionării cu

piese de schimb pentru urgenŃe prin acceptarea în vederea efectuării de transporturi de piese de

schimb şi S.D.V.-uri a firmelor de transport din sectorul civil privat a căror costuri relativ reduse pot

genera economii substanŃiale la nivel naŃional dar şi reducerea consistentă a timpilor de

aprovizionare la 24 -48 de ore;

� studiul obiectiv şi critic al modalităŃilor prin care se derulează activităŃile de mentenanŃă

preventivă şi corectivă la nivelul structurilor implicate şi identificarea punctelor vulnerabile asupra

cărora se poate interveni oportun;

� identificarea şi studierea eficacităŃii şi eficienŃei unor metode de îmbunătăŃire a calităŃii

acestor bunuri materiale prin modificarea procedurilor de constatare şi remediere a defecŃiunilor

într-un timp mai scurt şi cu costuri relativ reduse;

� investigarea tuturor fluxurilor de mentenanŃă corectivă ca o continuare firească a

studiului prezentat în această lucrare în vederea identificării punctelor vulnerabile asupra cărora se

poate interveni şi a oportunităŃilor de îmbunătăŃire.

Page 67: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

66

BIBLIOGRAFIE

1. Achermann, D. - Maintenance Strategies under Consideration of Logistic Processes, ISBN -

9783838110165, Editura Sudwestdeutscher Verlag für Hochschulschriften AG, Saarbrücken,

Germany, 2009.

2. Axinte, E., - Elemente de asigurare a calităŃii în ingineria industrială, Casa Editorială Demiurg,

Iaşi, 2007.

3. Baron, T. (coordonator) - Calitate şi fiabiliate. Manual practic, vol.2, Editura Tehnică, Bucureşti,

1988.

4. Baron, T. (coordonator) - Calitate şi fiabilitate. Manual practic, vol.1, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1988.

5. Băjenescu, T. - Fiabilitatea sistemelor tehnice, Bucureşti, Editura MatrixRom, 2003.

6. Ben-Daya, M., Duffuaa, S.O., Abdul Raouf, A. - Maintenance, Modeling and Optimization,

ISBN - 9780792379287, Editura Kluwer Academic Publishers Norwell, Massachusetts, USA,

2000.

7. Ben-Daya, M., Duffuaa, S.O., Raouf. A., Knezevic, J., Daoud, A.K. - Handbook of Maintenance

Management and Engineering, ISBN - 9781848824713, 2009.

8. Borris, S. - Total Productive Maintenance, ISBN – 9780071467339, Editura McGraw-Hill

Education, 2006.

9. Bush, L. - Maintenance policy and procedures, 2-nd Edition, ISBN - 9780615193182 , Editura

MPI Publishing, 2008.

10. Cernuşcă, D., Thistelthwaite, P. - Cercetarea de marketing: o abordare integrativă, ISBN 973-

651-258-4, Editura Lucian Blaga, Sibiu, 2001.

11. Chandrupatla, T.R. - Quality and Reliability in Engineering, ISBN - 9780521515221, Editura

Cambridge University Press, United Kingdom, 2009.

12. Christian, C. - The Field & Stream Rifle Maintenance Handbook, ISBN – 9781599210001,

Editura Globe Pequot Press, Springfield, Tennessee, USA, 2007.

13. Ciobanu, V. – Cum îmbunătăŃim calitatea, ISBN 978-973-709-454-4, Editura Economică,

Bucureşti, 2009.

14. Coetzee, J. - Maintenance, ISBN - 9781412200561, Editura Trafford Publishing, 2004.

15. Collins, J. - ExcelenŃa afacerilor, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2006.

16. Cordaşevschi, C. - Diagnoza fiabilistică a produselor industriale, Editura Tehnică, Bucureşti,

1990.

Page 68: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

67

17. Crosby, B. - Quality is free. The Art of Making Quality Certam, Editura McGraw-Hill, New

York, 1979.

18. Deneş, C.I. – Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor tehnice, suport de curs, Universitatea

Lucian Blaga Sibiu, 2006.

19. Dhillon, B.S. - Engineering Maintenance, ISBN - 9781587161421, 2002.

20. Feigenbaum, A.V. - Total Quality Control, McGraw-Hill, New York, 1969.

21. Gitlow, H.S., Levine, D.M., Popovich, E.A. - Design for Six Sigma for Green Belts and

Champions, ISBN - 9780131855243, Editura Pearson Education, United Kingdom, 2006.

22. Grigore, M. - ContribuŃii teoretico-experimentale la studiul fiabilităŃii pieselor şi îmbinărilor

utilajului agricol recondiŃionate cu compozite pe bază de polimeri, teză de doctorat, 2005.

23. Gulati, R., Smith, R. - Maintenance and Reliability Best Practices, ISBN – 9780831133115,

Editura Industrial Press Inc., New York, USA, 2008.

24. Gupta, P. – The Six Sigma performance handbook. A statistical guide to optimizing results, Mc.

Graw Hill Book Co., New York, 2005

25. Harold E.R., Moriarty, B. - System Safety Engineering And Management. (Capitol 28, “Failure

Mode and Effect Analysis.”), ediŃia a 2-a, Editura John Wiley & Sons, 1990.

26. Hoyle, D. - Quality Management Essentials, ISBN – 9780750667869, Editura Elsevier Science,

Amsterdam, Holland, 2006.

27. Ionescu, V., Popeea, C. - Optimizarea sistemelor, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti,

1981.

28. Ireson, W.G., Coombs, C.F., Smiley, R.W. - Handbook of Reliability Engineering and

Management, McGraw Hill Book, New York, 1988.

29. Isaic-Maniu, Alex., Vodă, V. Gh. – Abordarea Şase sigma: interpretări, controverse, proceduri,

Ed. Economică, Bucureşti, 2008.

30. Jardine, A.K.S., Tsang, A.H.C. - Maintenance, Replacement and Reliability, ISBN –

9780849339660, 2005.

31. Jean Faucher – Practique de l´Amdec. Assurez la qualité et la sûreté de fonctionement de vos

produits, équipements at procédés, ediŃia 2, ISBN 9782100530168, Editura Dunod, 2009.

32. Juran J.M., Gryna F.M. - Calitatea produselor, Editura Tehnică, Bucureşti, 2006.

33. Juran, J.M., - Planificarea calităŃii, Editura Teora, Bucureşti, 2000.

34. Juran, M.J. - SupremaŃia prin calitate, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

35. Kelada, J. - La gestion integrale de la qualite. Pour une qualite totale, Ed. Quafec, Quebec,

1990.

36. Kelly, A. - Maintenance Organization and Systems, ISBN - 9780750636032, Editura Elsevier

Science, Amsterdam, Holland, 1997.

Page 69: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

68

37. Kelly, A. - Maintenance Systems and Documentation, ISBN - 9780750669948, Editura Elsevier

Science, Amsterdam, Holland, 2006.

38. Kifor, C. V., Oprean, C. – Ingineria calităŃii. ÎmbunătăŃirea 6 sigma, Editura UniversităŃii Lucian

Blaga, Sibiu, 2006.

39. Kifor, C.V., Oprean,C. - Ingineria calităŃii, ISBN 973-651-4, Editura UniversităŃii Lucian Blaga

din Sibiu, 2002.

40. Kister, T.C., Hawkins, B. - Maintenance Planning and Scheduling, ISBN – 9780750678322,

Editura Elsevier Science, Amsterdam, Holland, 2006.

41. Krit, M., Rebai, A. - Evaluation of the maintenance efficiency based on reliability, ISBN –

9783838397290, Editura Lambert Academic Publishing AG & Co. KG, 2010.

42. Lawrence D. - Maintenance of Instruments & Systems, ISBN – 9781556178795, Editura

Instrumentation, Systems and Automation Society, 2004.

43. LobonŃ, I. – Cercetări pentru realizarea unor arhitecturi de procese în vederea modelării,

implementării şi îmbunătăŃirii sistemelor calităŃii, teză de doctorat, Universitatea Lucian Blaga

Sibiu, 2006.

44. Manea C., Stratulat M. − Fiabilitatea şi diagnosticarea automobilelor, Editura Militară

Bucureşti, 1982.

45. Manea, C., Costache, D., - Calitatea şi fiabilitatea autovehiculelor. Elemente de tehnologie,

Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1998.

46. Manzini, R., Regattieri, A., Pham, H., Ferrari, E. - Maintenance for Industrial Systems, ISBN -

9781848825741, Editura Springer Verlag London Limited, United Kingdom, 2009.

47. Militaru C. − Fiabilitatea şi precizia în construcŃii de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti, 1987.

48. Mobley, K., Higgins, L.R., Wikoff, D.J. - Maintenance Engineering Handbook, EdiŃia 7, ISBN -

9780071546461, Editura McGraw Hill Standard Handbooks, 2008.

49. Mobley, R.K. - An Introduction to Predictive Maintenance, ISBN – 9780750675314, Editura

Elsevier Science, Amsterdam, Holland, 2002.

50. Mohr, R.R. – Failure Modes and Effects Analysis, ediŃia a 8-a, februarie 2002.

51. Moro Nicolae, Reliability of technical systems- concept, classification and quantification, The

XI-th International Conference “Scientific Research and Educationin Air Force”, “Henri

Coanda” Air Forces Academy, 20-22 may 2009, pag. 948-952, 4 pag, Air Forces Academy

Publishing House, ISBN 978-973-8415-67-6, 2009.

52. Moro Nicolae, The quality characteristics and quality of products intended for military, The 11th

International Session “Scientific Research and Education in the Air Force”, “Henri Coandă” Air

Forces Academy, Land Forces Academy Publishing House, ISSN 978-973-8415-67-6, 2009.

Page 70: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

69

53. Moro, Nicolae and Simion, Carmen, Ways to further improve the quality of education by

applying the methodology “six sigma”, 5th Balkan Region Conference on Engineering Education

& 2nd International Conference on Engineering and Business Education Sibiu, Romania, 15 - 17

October, 2009, ISI:000273607900088.

54. Moro, Nicolae, Simion, Carmen, A failure modes and effects analysis of the corrective

maintenance process, The 16th International Conference “The Knowledge-Based Organization”,

“Nicolae Bălcescu” Land Forces Academy, Land Forces Academy Publishing House, ISSN

1843-6722, 2010.

55. Moro, Nicolae, Simion, Carmen, Correlation between recoil alterations because of the pressure

diminuation out of recoil mechanism and the number of the shoted projectiles and the

interpretation depending on physical wear by the shooting fires of the recoil system, The 16th

International Conference “The Knowledge-Based Organization”, “Nicolae Bălcescu” Land

Forces Academy, Land Forces Academy Publishing House, ISSN 1843-6722, 2010

56. Moro, Nicolae, Simion, Carmen, The theory of the wear in the reliability engineering, The 15th

International Conference “The Knowledge-Based Organization”, “Nicolae Bălcescu” Land

Forces Academy, Land Forces Academy Publishing House, ISSN 1843-6722, 2009,

ISI:000277288700016.

57. Moubray, J. - Reliability-Centered Maintenance, ISBN – 9780831131463, Editura Industrial

Press Inc., New York, USA, 2001.

58. Nakagawa, T. - Maintenance Theory of Reliability, ISBN - 9781852339395, Editura Springer

Verlag London Limited, United Kingdom, 2005.

59. Nyman, D., Levitt, J. - Maintenance Planning, Scheduling and Coordination, EdiŃia 1, ISBN -

9780831131432, Editura Industrial Press Inc., New York, USA, 2001.

60. Olaru, M. - Fundamentele ştiinŃei mărfurilor, ediŃia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

61. Oprean, C., Kifor, C.V. - Managementul integrat al calităŃii, ISBN 973-739-035-2, Editura

UniversităŃii Lucian Blaga Sibiu, 2005.

62. Palmer, R.D. - Maintenance Planning and Scheduling Handbook, ISBN - 9780071457668,

Editura McGraw-Hill Education, 2006.

63. Panaite, V., Popescu M. O. - Calitatea produselor şi fiabilitate, Editura MatrixRom,

Bucureşti, 2003.

64. Paraschivescu, A.O. - Managementul calităŃii, Editura Tehnopress, Iaşi, 2008.

65. Parida, A. - Performance Measurement for Maintenance, ISBN – 9783838308630, Editura LAP

Lambert Academic Publishing AG & Co. KG, 2009.

66. Pfeifer,T. - Qualitatsmanagement. Strategien, Methoden, Techniken, 2.,vollstandig uberarbeitete

und erweiterte Auflage, Cari Hanser Verlag, Munchen, Germany, 1996.

Page 71: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

70

67. Pop, F. - Analiza calităŃii produselor, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2004.

68. Pyle, L.R. - The Seven Modules of Systematic Maintenance, ISBN – 9780595304219, Editura

iUniverse.com, 2003.

69. Rey F.J., Martín-Gil J., Velasco E. - Life Cycle Assessment and external environmental cost

analysis of heat pumps, Environmental Engineering Science, vol 21, September 2004.

70. Robescu, D. - Fiabilitatea proceselor, instalaŃiilor şi echipamentelor de testare şi epurare a

apelor, Bucureşti, Editura Tehnică, 2002.

71. Rudman, J. - Maintenance Mechanic, ISBN - 9780837313573, Editura National Learning

Corporation, New York, USA, 2006.

72. Rusu, B. - Managementul calităŃii totale, Casa de Editură Venus, Bucureşti, 2004.

73. Sahin, I., Polatoglu, H. - Quality, Warranty and Preventive Maintenance, ISBN 9780792382928,

Editura Kluwer Academic Publishers Norwell, MA, USA, 1998.

74. Scrieciu, L. - Sisteme de mentenanŃă, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti.

75. Scrieciu, L. - Sisteme de mentenanŃă, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare, Bucureşti,

2007.

76. Siteanu, E. - Teoria mentenanŃei, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare, Bucureşti, 2005.

77. Siteanu, E., Andronic, B. - Managementul mentenanŃei, Editura UniversităŃii NaŃionale de

Apărare, Bucureşti, 2007.

78. Smith, R. Mobley, R.K. - Rules of Thumb for Maintenance and Reliability Engineers, ISBN -

9780750678629, Editura Elsevier Science, Amsterdam, Holland, 2007.

79. Speegle, M. - Quality Concepts for the Process Industry, ISBN – 9781930528161, Editura

Cengage Learning, Florence, Kentucky, USA, 2004.

80. Stanciu, I. - Calitologia, stiinŃa calităŃii mărfurilor, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.

81. Stanciu, I. - Managementul calităŃii totale, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2003.

82. Stephens, M.P. - Productivity and Reliability-Based Maintenance Management, ISBN –

9781557535924, Editura Purdue University Press, West Lafayette, Indiana, USA, 2010.

83. Şerbu, T. - Fiabilitatea şi riscul instalaŃiilor, Bucureşti, Bucureşti, Editura MatrixRom, 2000.

84. Urechiatu, Ghe. – Bazele mentenanŃei tehnicii militare, vol. III, Editura Academiei ForŃelor

Terestre, Sibiu, 2000.

85. Vachette, J., - Amelioration continue de la qualite, Editions d’Organization, Paris, 1990.

86. Verzea, I., Marc, G., Richet D. – Managementul activităŃii de mentenanŃă, Polirom, Iaşi, 1999.

87. Vodă Gh., Isaic Maniu Al. − Fiabilitatea şansă şi risc, Editura Tehnică, Bucureşti, 1986.

88. Vrignat, P. - Génération d'indicateurs de maintenance, ISBN - 9786131576539, Editura Editions

Universitaires Europeennes, Saarbrücken, Germany, 2011.

Page 72: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

71

89. Westkämper, E. - Life Cycle Management and Assessment. Approaches and Visions Towards

Sustainable Manufacturing, Annals of the CIRP, Vol. 49/2/2000.

90. Whitman, L., Ramachandran, K., Ketkar, V. - A taxonomy of a living model of the enterprise,

Proceedings of the 2001 Winter Simulation Conference, Arlington, VA, USA., 2001.

91. Williams, J.H., Davies, A., Drake, P.R. - Condition-based Maintenance and Machine

Diagnostics, ISBN – 9780412465000, 1994.

92. *** - DicŃionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1975.

93. *** - Grand Larousse Encyclopedique, Tome IV, Librairie Larousse, Paris, 1973.

94. *** - NATO Logistics Handbook, Brussels, 1997.

95. *** - Support Operations Handbook, Logistics Management College, Fort Lee, Virginia, 1996.

96. Corps Support Command FM 63-3, Headquarters, Department of the Army, Washington DC,

1993.

97. Doctrina logistică a ForŃelor Terestre NATO, ALP – 9 (c), STANAG 2406.

98. EOQ: Glossary of Terms used in the Management of Quality, 5th Edition, Berlin, 1981.

99. FM-43-12, Division Maintenance Operations, Headquarters, Department of the Army,

Washington DC, 1989.

100. http://nsa.nato.int , accesat la data de 18.10.2008

101. IEC 60300-3-14 – Dependability management. Part 3-14: Application guide – Maintenance and

maintenance support.

102. L 11 - InstrucŃiuni privind mentenanŃa tehnicii şi echipamentelor din înzestrarea Ministerului

Apărării NaŃionale pe timp de pace, în situaŃii de criză şi la război, Bucureşti, 2002.

103. L 11/1, vol.2, InstrucŃiuni privind mentenanŃa armamentului şi aparaturii de artilerie din armata

României, Bucureşti, 2004.

104. L 8/1 - InstrucŃiuni privind păstrarea şi conservarea tehnicii, produselor şi materialelor din

înzestrarea Ministerului Apărării NaŃionale, Bucureşti, 2002.

105. MIL-STD-1629A - Procedures for Performing a Failure Mode, Effects and Critically Analysis,

Nov. 1980.

106. SR EN 61703:2003 - Expresii matematice pentru termeni de fiabilitate, mentenabilitate şi

logistică de mentenanŃă

107. SR EN 62308:2007 - Fiabilitatea echipamentelor. Metode de evaluare a fiabilităŃii

108. SR EN 62402:2008 - Managementul uzurii morale. Ghid de aplicare

109. SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calităŃii – Principii fundamentale şi

vocabular.

110. SR EN ISO 9004:2000 Sisteme de management al calităŃii. Linii directoare pentru îmbunătăŃirea

performanŃelor.

Page 73: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

72

111. Stanag 4174 (Edition 3) – Allied Reliability and Maintainability Publications, NSA/0847(2008)

– JAIS/4174, NATO Standardization Agency, 14 August 2008.

112. Standardul ISO 8402: 1986, Calitate – Vocabular.

113. Support Operations Handbook, Logistics Management College, Fort Lee, Virginia, 1997.

114. http://www.cyber.uhp-nancy.fr/demos/ROMA-003/chap_deux/cours_2_3.html accesat la data de

12.05.2010

115. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40470-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

116. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(1)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

117. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(10)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

118. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(2)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

119. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(3)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

120. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(4)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

121. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(5)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

122. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(6)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

123. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(7)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

124. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(8)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

125. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/40654(9)-2007.pdf accesat la data de 22.03.2009

126. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/IL-02550Q-14-01.pdf accesat la data de 22.03.2009

127. http://www.dpa.ro/calitate/standarde/PO-02550Q-14-01 accesat la data de 22.03.2009

128. http://www.efnms.org/magazines/m5612/maintenance-Magazines-in-Europe.html, accesat la

data de 15.02.2010

129. http://www.fmeainfocentre.com acesat la data de 12.04.2010

130. http://www.idcon.com/article-categories.htm , accesat la data de 24.03.2010

131. http://www.isixsigma.com/library/content/e020211a.asp Dey, P. – How to complement ISO

9001:2000 with six sigma, de pe accesat la data de 12.11.2009.

132. http://www.maintenanceonline.co.uk/maintenanceonline/magazine-pdfs/nov-09.pdf , accesat la

data de 15.02.2010

133. http://www.maintenanceworld.com , accesat la data de 18.04.2010

134. http://www.shadows-design.net/siteauto/fiabilitate/Cap1.pdf, accesat la data de 10.09.2009

135. http://www.shadows-design.net/siteauto/fiabilitate/Cap2.pdf, accesat la data de 10.09.2009

136. http://www.shadows-design.net/siteauto/fiabilitate/Cap3.pdf, accesat la data de 10.09.2009

137. http://www.shadows-design.net/siteauto/fiabilitate/Cap4.pdf, accesat la data de 10.09.2009

138. http://www.shadows-design.net/siteauto/fiabilitate/Cap5.pdf, accesat la data de 10.09.2009

139. http://www.shadows-design.net/siteauto/fiabilitate/Cap6.pdf, accesat la data de 10.09.2009

140. http://www.shadows-design.net/siteauto/fiabilitate/Cap7.pdf, accesat la data de 10.09.2009

Page 74: CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII …doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatteza_romana_MORO.pdf · universitatea “lucian blaga” sibiu facultatea de inginerie

73

141. http://www.shadows-design.net/siteauto/fiabilitate/Cap8.pdf, accesat la data de 10.09.2009

142. http://wapedia.mobi/ro/ciclu_de_via%c5%a3%c4%83_al_produsului accesat la 15.02.2010