158

Click here to load reader

cercetari istorice.pdf

Embed Size (px)

Citation preview

  • CERCETRI ISTOR"ICE 19251947

    bibliografie

    DORINA N. RUSU

    .; ,

    www.dacoromanica.ro

  • CERCETARI ISTORICE

    www.dacoromanica.ro

  • DORINA N. RUSU

    CERCETARI ISTORICE1925 - 1947

    BIBLIOGRAFIE

    EDITURA $TIINTIFICA $I ENCICLOPEDICABucurqti, 1982

    www.dacoromanica.ro

  • Coperba de GH. MOTORA.

    www.dacoromanica.ro

  • STUDIU INTRODUCTIV

    Invatarnintul istoric de grad superior din Moldova isi are in-ceputurile Inca in prima jumatate a secolului al XIX-lea epocacie mari transformari social-politice i. economice. Schimbarile careaveau loc atunci in societatea romaneasca, ca si framintarile socialesi nationale ce anuntau anul revolutionar 1848, s-au reflectat siin prima lectie de istorie tinuta la 24 noiembrie 1843 de catre Mi-hail Kogalniceanu la Academia Mihai leana din Iasi, intitulata Cu-vint pentru deschiderea cursului de istorie nationala" adevaratasinteza a tuturor preocuparilor in legatura cu stiinta istorica, darsi un program de cercetare si de metoda. Activitatea de profesora lui Mihail Kogalniceanu s-a impletit, deopotriva, cu aceea dedi-cate scrierii istoriei, el ridicindu-se impotriva vechii conceptii carereducea istoria la simpla biografie a domnilor : Pine acum, totiacei ce s-au indeletnicit cu istoria nationala n-au avut in priviredecit biografia domnilor, nemaipomenind nemica de popor, izvorula tuturor miscarilor si ispravilor si Para care stapinitorii n-ar finemica". Aceasta conceptie, avansata pentru vremea aceea, raz-bate cu prisosinta din lucrarea sa de sinteza asupra istoriei po-porului roman Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Va-laques transdanubiens, aparuta la Berlin in anul 1837, republicataapoi in 1854, fara schimbari, Intr -o a doua editie sub titlul Histoirede la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie, Intr -ovreme cind opera lui Samuil Micu (Klein) nu fusese inca publicata,iar lucrarea lui Petru Maior, Istoria pentru inceputul romdnilorin Dachia, avea un caracter limitat. Din necesitatea de a promovastiinta istoriei, Kogalniceanu a Intemeiat revista Arhiva roma-neasca", a publicat Letopisetele Moldovei si a Inceput stringereaunui bogat material documentar. Exemplul sou a fost continuatde Theodor Codrescu, si eff profesor la Academia Mihaileana, care,in cunoscuta sa colectie Uricariul, a publicat, desi cu multe lacunein ceea ce priveste metoda de editare a documentelor, un bogatmaterial informativ.

    Infiintarea Universitatii din Ia$i a creat not conditii pentrustudierea si predarea istoriei ; aceasta a Intimpinat insa unelegreutAti datorate indeosebi lipsei mijloacelor de informare, dar

    www.dacoromanica.ro

  • VI Studiu introductiv

    mai ales profilului de organizare a Facultatii de litere si filosofie,o perioada istoria romanilor prectindu-se impreuna cu istoria li-teraturii romane sau in cadrul cursului de istorie universals. Ne-cesitatea elaborarii unui manual de istorie nationala in conditiile ceau urmat Unirii Principatelor a determinat Ministerul Instruc-tiunii Pub lice sa constituie, la 24 septembrie 1860, o comisie spe-cials care sa se ocupe cu organizarea invatamintului universitar deistorie nationala.

    In primele decenii de dupd Infiintare, catedrele de istorie li-terara de la Universitatea din Iasi au fost detinute de V. A. Ure-chia (care a publicat, grin a sa monumentala Istoria romanilor, unvast material documentar), N. Ionescu si Andrei Vizanti.

    Dupa o perioada de cautari si imbunatatiri, stiintele istoricereusesc sa se impuna in cadrul Universitatii din Iasi datorita per-sonalitatii marelui istoric Alexandru D. Xenopol (1847-1920). Incalitatea sa de profesor la catedra de istoria romanilor, despartitain 1875 de aceea a limbii 1 literaturii, Xenopol s-a straduit saofere lucrari necesare studierii istoriei, strabatute de o conceptiestiintifica riguroasa. Dotat cu vederi largi, spirit de sinteza, bogatecunostinte, imediat dupa numirea sa ea profesor la Universitatea dinIasi, Xenopol a schitat planul de realizare a unei vaste opere de sin-teza a istoriei nationale. In lucrari preliminare, el a analizat o seriede probleme privind istoria tarilor romane si a popoarelor vecine,asa cum au fost, de pilda, rolul populatiei romane din Balcani informarca celui de-al doilea tarat bulgar, justitia sub fanarioti, inte-meierea tarilor romane si numeroase allele. In anul 1889, au Ince-put sa apara primele volume din opera sa de sinteza Istoriaromemilor din Dacia Traianci. Elaborarea unei asemenea lucrariera, f Ara Indoiala, o actiune Indrazneata, cum insusi autorul eiafirma in precuvintarea primului volum, pentru ca izvoarele pu-blicate privind istoria poporului roman erau putine, iar lucrarilepregatitoare nu cuprindeau decli o mica parte din problemele ei.Si cu toate acestea arata A. D. Xenopol istoria unui timpse cladeste intotdeauna cu materialul adunat ping atunci. Daca arfi sa asteptam ca tot materialul istoric al unui popor sa fie desco-perit, n-am mai ajunge niciodata sa expunem cursul vietii sale ;caci descoperirile se fac neincetat ; cunostintele se Intind si seadincesc, marind Vara incetare orizontul istoriei. Timpurile dinurma continua el Indreapta necontenit cele ce se afla gresitein expunerile de mai inainte si, potrivit cu propasirea poporuluisi imbogatirea cunostintelor, creste si se dezvolta arborele istorieisale. Fiecare timp oglindeste in lucrarile istorice ce le Infatiseazawww.dacoromanica.ro

  • Studiu introductiv VII

    subliniaza autorul Istoriei romanilor constiinta de atunci apoporului asupra trecutului sau. Fiecare timp este deci In drept saaiba istoria lui, Incepind chiar de la acela al copilariei unui neam,cind dinsul nu au esit Inca din fasele povestilor". Istoria rometnilordirt Dacia Traiand, cea dintii istorie monumentala a Romaniei, este,dupe' caracterizarea facuta de autorul ei, un sistem intreg carecauta sa-si dea seama de succesiunea tuturor imprejurarilor princare a trecut. Sistemul insa nu e impus de o conceptie aprioristica afaptelor istorice, ci este rezultiatul firesc al inlantuirilor". Elaborate'de un pasionat cercetator al trecutului poporului sau, Istoria romani-lor din Dacia Traiand se intemeiaza pe majoritatea covirsitoare aizvoarelor si lucrarilor publicate pins atunci, pe o interpretare ju-dicioasa a evenimentelor si pe utilizarea tehnicii istorice a timpu-lui, aparitia ei constituind o etapa remarcabila in dezvoltarea is-toriografiei romanesti, impunind de aici inainte tuturor istoricilorromani not eforturi pentru aprofundarea unora dintre problemelepuse de ea. Pe aceeasi linie, o contributie deosebita au avut si celedoua lucrari ulterioare ale lui A. D. Xenopol Istoria partidelorpolitice in Romania i Domnia lui Cuza Vodei, in introducereacareia se arata ca istorie este un lant neintrerupt de fapte", dardezvoltarea curge in siroaie paralele, din care unele isi au obirsiain veacuri Indepartate, altele in veacuri mai apropiate, ca nisteriuri mai lungi sau mai scurte care s-ar adaugi catre marele eifluviu, pastrindu-si insa fata apelor ler. Numai prin urmarireaacestor siroaie, fiecare unic si deosebit in felul sau de a fi, se poatelimpezi mersul treburilor omenesti". Opera sa se integreaza astfelunei indelungate traditii de gindire progresista, in cadrul careiacultul adevarului s-a asociat cu sentimentul viu al dragostei deneam si al demnitatii nationale.

    In anul 1922, urmasul lui A. D. Xenopol la catedra de istoriaRomaniei a Universitatii din Iasi a fost Ilie Minea (1881-1943).

    Originar din Transilvania, de la Turches, el si-a facut studiilemai intii la Liceul A. Saguna" din Brasov, mai apoi la Universita-tea din Budapesta si la Institutul de istorie din Viena, unde s-adistins prin vastele sale cunostinte si printr-o memorie prodigioasa.Influentat in mare masura de scoala vieneza, Ilie Minea a acor-dat o mare atentie studierii si aprofundarii stiintelor auxiliare aleistoriei (paleografie, cronologie, diplomatica). Dupe' o scurta sederela Sibiu, unde a intrat in redactia ,,Tribunei" si a urmat cursurilescolii militare, in anul 1910 s-a stabilit la Bucuresti, lucrind la Ar-hivele statului sub directa indrumare a lui Dimitrie Onciul.

    Intrarea Romaniei in primul razboi mondial si telul urmarit-- desavirsirea unitatii statului national roman nu 1-a lasat in-

    www.dacoromanica.ro

  • VIII Studiu introductiv

    diferent nici pe Ilie Minea, care s-a inrolat voluntar in armataromans, urmind in 1916 cursurile pregatitoare de ofiteri dela Botosani, distingindu-se apoi in numeroasele actiuni duse infruntea plutonului pe care it comanda.

    Dupa terminarea razboiului, o scurta perioada a fost profesorde istorie la gimnaziul loan Maiorescu" din Giurgiu, iar in anul1922, in urma unei recomandari deosebit de elogioase date de Di-mitrie Onciul, Vasile Parvan si Nicolae Iorga, a fost numit supli-nitor al catedrei de istoria romanilor de la Universitatea din Iasi,al carui titular era marele istoric A. D. Xenopol. Dupa moarteaacestuia, el a preluat conducerea catedrei de istoria romanilor, ul-terior si a celei de istorie universals, cursurile sale, cel mai ade-sea publicate, distingindu-se printr-o inalta tinuta stiintifica siprintr-o documentare bogata. Publicatiile lui Ilie Minea privi-toare la istoria romanilor, aparute parte in reviste de specialitate,parte in volume scria in iunie 1922 Dimitrie Onciul suntdintre lucrarile cele mai bune ce avem cu privire la chestiunile tra-tate in ele. Lucrarile domniei-sale se disting printr-o riguroasametoda istorica, prin obiectivitate stiintifica, prin originalitate intratare, ca si in rezultartele obtinute, cum si printr-o expunere lirn-pede si luminoasa. Chestiunile tratate sunt studiate dupa izvoarede intlia mina, unele inedite, care sunt cercetate cu de-amanuntulsi folosite cu metoda critics si istorica. Aprecierea ce aceste lu-crari au aflat la specialisti, cum arata si recenziile publicate asu-pra tor... a fost foarte buns" isi incheia Dimitrie Onciul refe-ririle sale.

    Ilie Minea s-a preocupat indeosebi de istoria Evului Mediu,urmarind sa MCA mai ales o opera de eruditie. In acest scop, pen-tru subiectele tratate a folosit o bogata bibliografie, a supus iz-voarele la un minutios examen critic, cultivind amanuntul pinala exces, in lucrari cum ar fi : Relatiile politice dintre Tara Ro-maneascd fi Ungaria in vremea regelui Ludovic / (1910) ; Romaniiinainte de 1222 (1913) ; Din trecutul stapinirii romeinefti asupraArdealului pierderea Amlasului si Ftigtirasului (1913) ; Urmasiilui Vladislav I si politica orientalti a Ungariei (1914) ; PrincipateleRomdne si politica orienta/c1 a impeiratu/ui Sigismund (1919) ; Leto-pisetele moldovenesti scrise slavoneste (1925) ; Despre DimitrieCantemir. Omul. Scriitorul. Domnitorul (1926) ; Informatiile roma-nesti ale cronicii lui Dlugosz (1926) ; Reforma" lui Constantin Ma-vrocordat (1927) ; Vlad Dracut si vremea sa (1928) ; Aron Vodci fivremea sa (1933) si multe allele.

    In anul 1925, prin straduintele sale, vedea lumina tiparuluirevista Seminarului de istoria romanilor de la Universitatea din

    gcolii

    :

    www.dacoromanica.ro

  • Studiu introductiv IX

    Iasi Cercetari istorice" , cu subtitlul atit de semnificativ ,,Re-vista de istorie romaneasca", intr-o perioada in care stiinta isto-rica cunostea o impetuoasa dezvoltare atit prin activitatea universi-tatilor din Iasi, Bucuresti si Cluj, a unor institute organizate peramuri de specialitate, cit si a unor publicatii editate sub egIda,lor.,mai semnificative fiind : Analele Academiei Romane. MemoriileSectiei Istorice" i Bulletin de la Section Historique", unde apa-reau comunicarile tinute la Academia Romans ; Revista istorica",condusa de Nicolae Iorga care, in cuvintul de deschidere, nota carevista va urmari tot ce se public& la noi, ce se publica in strai-natate putind sa aibA nu numai legatura cu noi, dar si interes pen-tru noi, si anume nu numai in ce priveste nevoia esentiala i ele-mentard de a ne cunoaste pe noi, dar si aceea fart care nu poatefi o cultura de specialitate mai deplina, de a avea orientarea in do-meniul larg al istoriei" ; Anuarul Institutului de istorie nationals"din Cluj, sub conducerea lui Alexandru Lapedatu si Ioan Lupas

    o oglinda cit mai fidela a activitatii istorice indigene ; prin in-tocmirea unui repertoriu bibliografic a intregii productiuni biblio-grafice romane si prin publicarea de dad de seams si recensiunicritice competente asupra tuturor scrierilor importante din acestdomeniu".

    La rindul sau, profesorul Ilie Minea, in cuvintul de inceput alrevistei Cercetari istorice", intitulat cu modestie 0 lamurire, sub-linia scopul aparitiei ei : ,,De la inceputul carierli mele de profe-sor m-am straduit sa destept in studentimea mea gustul de a cer-ceta i am insistat intotdeauna asupra tehnicii si aranjarii unei lu-crari istorice. Imensul material de informatie publicat la noi in ul-timele doua decenii cere atitia cercetatori si coordinatori ! [...] Inacest sens, buletinul va informa lumea romaneascA ce si cum lu-cram. Tocmai de aceea se vor putea ceti in el si parti cu interpre-tari noui din cursul tinut la facultate. Din cind in cind, oferin-du-ni-se, vom publica si lucrari ale colegilor de la specialitatilecan pot ajuta interpretarea evolutiei noastre istorice...".

    Odata cu infiintarea, in 1941, tot prin stradaniile lui Ilie Minea,a Institutului de istorie A. D. Xenopol", revista va servi si aceasta.institutie. Din 1943, dupa incetarea din viata a profesorului iesean,ea s-a transformat in. organ al Institutului de istorie A. D. Xeno-pol", purtind titlul de Studii si cercetari istorice".

    Primul numar al noii serii (vol. XVIII, 1943) a fost, dupa cumera si firesc, inchinat memoriei lui Die Minea : Numerosi colegisi discipoli ai raposatului se arata in prefata precum si per-sonalitati de vaza care 1-au pretuit in viata au raspuns la chema-rea noastra pentru a-i aduce ultimul omagiu. E un semn de 'Duna

    www.dacoromanica.ro

  • X Studiu introductiv

    solidaritate in recunoaterea deplina a memoriei i meritelor luiIlie Minea in domeniul *ffintel istorice romane".

    Revista Cercetari istorice" nu a avut o aparitie continua iunitara. Astfel, in rastimpul cuprins intre 1925 i 1947, au aparutdoar 11 volume, fie cite un volum pe an, fie cite doi sau trei anigrupati intr-un singur volum, unele volume avind un singur nu-mar, altele doua sau chiar trei numere.

    Studiile cuprinse in paginile revistei sint grupate, cel mai ade-sea, in doua rubrici principale pe de o parte articole, note 1 in-terpretari marunte", iar pq de alta recenzii". In ultimele numerea mai aparut o rubrics cronica consacrata diverselor activi-tati ale Institutului de istorie A. D. Xenopol" sau altor evenimentemai importante din viata culturala a tarii.

    Subiectele tratate in paginile revistei imbratieaza o arie deo-sebit de vasta, de la cercetari de mare intindere consacrate unorprobleme importante ale istoriei noastre nationale pins la precizarisau rectificari cronologice. Formatia de medievist a lui Ilie Mineaa imprimat revistei un continut indreptat, in principal, asupra aces-tei perioade a istoriei noastre i, in primul rind, asupra Moldovei,Vara insa ca celelalte provincii romaneti sa fie neglij ate. Mareaeruditie a lui Ilie Minea Si minutiozitatea cu care se apleca asuprafiecarui eveniment calitati transmise i colaboratorilor sal apro-piati faceau ca de multe on atentia acordata amanuntului saprimeze in dauna interpretarii istorice. In paginile revistei Cerce-tari istorice", pe linga studii de istorie propriu-zisa, au aparut 1studii de istorie economics, culturala, bisericeasca, literara sau nu-meroase documente, cele mai multe inedite.

    In cursul aparitiei sale, revista a beneficiat de colaborarea maimultor specialiti din cele mai variate ramuri ale disciplinei istorice.Personalitatea dominants a Cercetarilor istorice" a fost, fara in-

    aceea a profesorului ieean Ilie Minea care, in decursuicelor 18 ani cit a condus revista, a depus o activitate prodigioasade redactor i animator, de autor de studii, insemnari, recenzii, dedascal, in jurul caruia s-au format numero0 istorici. Dupa ince-tarea sa din viata, conducerea revistei a fost preluata de Alexan-dru Boldur, profesor la Facultatea de litere din Iasi (1938-1947)

    director al Institutului istorie A. D. Xenopol" (1938-1947).In conducerea revistei, Alexandru Boldur a fost ajutat de un co-mitet de redactie, in cadrul caruia un rol deosebit au avut : profe-sorul universitar Paul Nicorescu, istoric al antichitAtii i arheolog,discipol al lui Vasile Parvan ; conferentiarul Emil Diaconescu, aple-cat cu precadere studiului situatiei internationale a Romaniei ;L. T. Boga, editor de documente referitoare indeosebi la istoria

    :

    doiala,

    si cit.

    www.dacoromanica.ro

  • Stu d iu introductiv XI

    Moldovei ; Nicolae Grigoras, preocupat in special de studierea in-ceputului statului feudal Moldova ; Alexandru Andronic, care aadus o contributie Insemnata la cunoasterea istoriei medii si mo-derne a Romaniei ; Nicolae Corivan, specialist in istoria moderns,cu privire specials privind studierea imprejurarilor externe aleformarii statului national roman si a relatiilor diplomatice ale Prin-cipatelor cu puterile europene in perioada desavirsirii Unirii ; DanSimonescu, istoric al culturii, bibliograf, bibliolog 1 editor de cro-nici vechi romanesti.

    Printre colaboratorii publicatiei pot fi amintite personalitatiremarcabile ale istoriografiei romanesti : Emil Condurachi, AndreiOtetea, Stefan Pascu, Mihai Berza, Radu Vulpe, Emil Virtosu,loan Lupas, Gheorghe Duzinchevici, Mihai Costachescu, TeodorHolban, Dimitrie Ciurea, George Zane etc.

    Prin importanta, studiilor publicate, ca 1 a colaboratorilorilustre personalitati stiintifice revista Cercetari istorice" s-aimpus ca o publicatie de prestigiu a stiintel istorice, contribuindla progresul istoriografiei romanesti.

    In anul 1970, dupd o intrerupere de 23 de ani, a aparut la Iasiseria noua a revistei Cercetari istorice" in urmadezvoltarii Muzeului de istorie al Moldovei care si-a propus saadune in paginile) sale cele mai valoroase creatii stiintifice din do-meniul istoriei si muzeografiei". Se continua, astfel, la dimensiunilesocietatii noastre, traditiile stiintifice progresiste ale scolii istoriceiesene care, de-a lungul anilor, a inscris in cartea de our a nea-mului numele unor savanti de prestigiu national si universal.

    infiinarii $i

    www.dacoromanica.ro

  • CERCETARI ISTORICE

    CONDUCEREA REVISTEI

    1925-1940DIRECTOR : Ilie Minea, profesor de istoria romanilor la Universi-

    tatea din Iasi1940DIRECTOR : Ilie Minea, profesor de istoria romanilor la Universi-

    tatea din IasiCOMITET DE DIRECTIE : Paul Nicorescu, profesor universitar, Emil

    Diaconescu, conferentiar universitarCOMITET DE REDACTIE : L. T. Boga, director al Arhivelor statului

    V. Lungu, doctor in litereN. Grigoras, secretar al Institutului de istoria romanilor

    SECRETAR DE REDACTIE : N. Grigoras, secretar al Institutului deistoria romanilor1943DIRECTOR : A. Boldur, profesor de istoria romanilor la Universitatea

    din IasiSECRETARI DE REDACTIE : N. Grigoras, sef de lucrAri

    D. Constantinescu, asistent, A. Andronic, asistent1946DIRECTOR : A. Boldur, profesor de istoria romanilor la Universita-

    tea din IasiSECRETARI DE REDACTIE : A. Andronic, asistent

    N. lordachescu, asistent1947DIRECTOR : A. Boldur, profesor de istoria romanilor la Universita-

    tea din IasiCOMITET DE REDACTIE :

    P. Nicorescu, profesor universitarD. Simonescu, profesor universitarN. Corivan, conferentiar universitarN. Grigoras. sef de lucrariD. Constantinescu, asistent

    SECRETAR DE REDACTIE : A. Andronic, asistent

    www.dacoromanica.ro

  • LISTA COLABORATORILOR

    1. Andreescu Constantin2. Andronic Alexandru3. Angelescu Constantin C.4. Baileanu Gheorghe5. Man Teodor6. BAleanu Alexandru7. Bedreag C. G.8. Bejenaru N. C.9. Berlescu Dimitrie

    10. Berza Mihai11. Bodin D.12. Boga L. T.13. Boldur Alexandru14. Bratu Traian15. Bratianu Gheorghe I.16. Bratulescu Victor17. Bujor Paul18. Bujoreanu Stefan19. Bulat T. G.20. Ciulcu Alexandru21. Ciurea Alexandru I.22. Ciurea Dimitrie23. Cojoc Gheorghe24. Condurachi Emil25. Constantinescu D.26. Corivan Nicolae27. CostAchescu Mihai28. Craciun I.29. Diaconescu Emil30. Diaconescu Sanda31. Dumitrache C.32. Duzinchevioi Gheorghe33. Galan Mihail34. Gazdaru D.35. Go limas Aural H.

    36. Gramadd Nicolai37. Grigoras Nicolae38. Holban Teodor39. Horovitz Filip40. Ionascu I.41. Iordan Alexandru42. IordAchescu N.43. Ivanescu Gheorghe44. Lungu Vasile45. Lupas loan46. MAnuca Mihai47. Mesrobeanu Anton48. Mihail Paul49. Mihailovici Paul50. Mihordea Victor51. Minea Ilie52. Montogna Victor53. Naghiu Iosif E.54. Nastase G. I.55. Nicorescu Paul56. Nitu Anton57. Otetea Andrei58. Pascu Giorge59. Pascu Stefan60. Pintea Virgil61. Popa-Lisseanu George62. Popovici Valerian63. Porccscu Scarlat64. Predescu Lucian65. Sauciuc-Saveanu Teofil66. Scorpan Grigore67. Secelea Constantin P.68. Simonescu Dan69. Smochind N. P.www.dacoromanica.ro

  • XIV Lista colaboratorilor

    70. Stoide Constantin A.71. Sendrea Nicolae72. Serbu-Lavronschi Cornelia73. Turcu Constantin74. Virtosu Emil

    75. Vulpe Radu76. Zamfirescu Ion77. Zane George78. Zikeli Gustav Adolf79. Zotta Sever

    www.dacoromanica.ro

  • NOTA BIBLIOGRAFICA

    Cercetari istorice", ulterior (din 1943), Studii si cercethri isto-rice", sub conducerea lui Hie Minea si, apoi, a lui Alexandru Boldur,

    :

    I. An I, 1925, nr. 1, 424 p. Institutul de arte grafice N. V. StefA-niu & Staierman, Iasi, 1926. 24 X 16,5 cm.

    II. An II-III, 1926-1927, nr. 1, 292 p. Viata RomaneascA S. A.,'Iasi, 1927, 24 x 16,5 cm.

    III. An IV, 1928, nr. 1, 312 p. ; nr. 2, 222 p. Viata Roma/leased S. A,Iasi, 1929. 24 X 16,5 cm.

    IV. An V-VII, 1929-1931, 428 p. Viata RomaneascA S. A., Iasi,1932. 24 x 16,5 cm.

    V. An VIII-IX, 1932-1933, nr. 1, 318 + VI p. ; nr. 2, 224 p. ; nr. 3,360 -I- VIII p. Institutul grafic Presa Bunk" Iasi, 1933-1934.24 X 16,5 cm.

    VI. An X-XII, 193 -1936, nr. 1, 436 p. ; nr. 2, 242 p. Institutul gra-fic Presa Bunk Iasi, 1936. 24 X 16,5 cm.

    VII. An XIII-XVI, 1940, nr. 1-2, 728 p. Tipografia Presa Bunk Iasi,1940. 24 X 16,5 cm.

    VIII. An XVII, vol. XVII, 1943, 292 p. Institutul grafic Presa BunkIasi, 1943. 24 X 16,5 cm.

    IX. Vol. XVIII, 1943, 516 p. Tipografia Liga culturalk Iasi, 1943.24 X 16,5 cm.

    X. Vol. XIX, 1946 (vol. II din seria nota), 252 p. Tipografia CAr-tilor bisericesti, Bucuresti, 1946. 24 X 16,5 cm.

    XI. Vol. XX, 1947 (vol. III din seria nouA), 352 p. Tipografia Ale-xandru A. Terek, Iasi, 1947. 24 X 16,5 cm.

    Iasi

    www.dacoromanica.ro

  • ARTICOLE,NOTE SI INTERPRETARI

    PARTEA INTII

    ISTORIA ROMANIEI

    A. PROBLEME GENERALE

    I. PROBLEME TEORETICE ALE ISTCRIEI

    1. Activitatea unor istorici

    1. Minea, I. 0 arnurire : an I, 1925. nr. 1, p. 1.Conditiile infiintarii revistei Cercetari istorice" si scopul ur-

    marit : buletinul va informa lumea romaneasca ce $i cum lucram.Tocmai de aceea se vor putea ceti in el i parti cu interpretari nouidin cursul tinut la facultate. Din cind in cind, oferindu-ni-se, vompublica .i lucrari ale colegilor de la specialitAtile cari pot aiuta in-terpretarea evolutiei noastre istorice".

    2. Boldur, A. Prefata : an XVII, vol. XVII, 1943, p. 1.Noile orientari ale revistei dupd incetarea din viata a profeso-

    rului Ilie Minea, care, incepind cu volumul XVIII se transformsin organ al Institutului de istorie nationals A. D. Xenopol." dinIasi, sub titlul de ,,Studii $i cercetari istorice", volumul al XVII-leaflind cel pregatit pentru tipar de profesorul Ilie Minea fara s ise adauga ceva in plus".

    3. * * * Pre fop : vol. XVIII, 1943, p. 1.Conditiile aparitiei noii serii a revistei, al carui volum XVIII

    este inchinat memoriei profesorului Ilie Minea, fostul director alrevistei intemeietor al Institutului de istorie nationals A. D. Xe-nopol" din Iasi : Numerosi colegi si discipoli ai raposatului, precumsi personalitati de vaza care 1 =au pretuit in viata se arata inPrefata au rffspuns la chemarea noastra pentru e-i educe ul-timul omagiu. E un semn de buns solidaritate in recunoasterea de-pind a meritelor lui Ilie Minea in domeniul stiintei istorice romane".

    i

    www.dacoromanica.ro

  • 2 Articole, note $i interprethri

    4. * * * Prefatti : vol. XIX (vol. II din seria noua), 1946,p. 1.

    Noile orientari ale revistei, a carei aparitie a fost intreruptadin cauza evacuarii Institutului de istorie nationala A. D. Xeno-pol", care, revenind in Iasi, si-a reluat munca activa si rodnica de-dicata cercetarii istorice".

    5. Boldur, A. Ilie Minea. Figura fostului director al Institu-tului de istoria romOnilor A. D. Xenopol" : vol. XVIII, 1943, p. 5-7.

    Prezentarea personalitatii profesorului iesean Ilie Minea, inte-meietorul revistei Cercetari istorice" si al Institutului de istoriaromanilor A. D. Xenopol" din Iasi. In domeniul productiei si cre-atiunii stiintifice, Ilie Minea Isi avea trasat drumul sail propriu.[...] Ii placea amanuntul, stabilirea exacta a faptului, descifrareaunui element istoric obscur. [...] In urma unei activitati stiintificeprodigioase a lasat dupa moartea sa o mostenire -abundenta, o serieintreaga de lucrari foarte importante, pline de continut. Fata destudent', Ilie Minea era exigent, dar nu fara masura $i nu faraintelegerea situatiei reale a tineretului nostru" (p. 6).

    6. Boldur, A. Locul lui Ilie Minea in istoriografia roma-neasca : vol. XVIII, 1943, p. 465-468.

    Sublinierea importantei activitatii depuse de profesorul ieseanIlie Minea, istoric de prestigiu, un Invatat marcant, o personali-tate reprezentativa a culturii romanesti. [...] In galeria celor maivalorosi istorici romani el va ocupa intotdeauna un loc de cinstesi amintirea lui se va pastra nestirbita in istoria culturii romanesti"(p. 468).

    7. Boldur, A. ,Ftiinta istorica romans in ultimii 25 de ani.Constattiri si rernedii : vol. XX (vol. III din seria noua), 1947,p. 1-95.

    Principalele curente din istoriografia romaneasca la inceputulsecolului al XX-lea, figuri reprezentative ale istoriografiei inaintesi dupa primul razboi mondial (Nicolae Iorga, Alexandru D. Xe-nopol, Dimitrie Onciul, Vasile Parvan, V. A. Urechia, ConstantinGiurescu, Stefan Zeletin), istoricul, esenta si Insemnatatea meto-dei comparative in istorie.

    Rezumat in limba franceza (p. 91-95).8. Boldur, A. Than C. Filitti istoric (1879-1945) : vol. XX

    (vol. III din seria noua), 1947, p. 320-321.Prezentarea vietii $i activitatii istoricului roman, cum $i A unor

    lucrari mai importante : Role politique des Phanariotes de 1700a 1821, Paris, 1901 ; Domniile roman sub Regulamentul organicwww.dacoromanica.ro

  • Istoria Romantei 3

    1834-1848, Bucureti, 1915 ; Frtimintarile politice sociale in Prin-?.ipatele romdne de la 1821 la 1828, Bucureti, 1932 etc., autorulconchizind ca : Acest istoric din prima linie a istoricilor romania rezistat ispitei de a fi influentat de personalitatea coviritoare alui Nicolae Iorga. In munca sa de istoric el a mers pe cane saleproprii, raminind original i pasionat numai de dorinta de a pa-trunde in realitatea istorica. [...] Personalitatea *i opera acestui is-toric merits o monografie specials din partea istoricilor romani maitineri, care trebuie sa -i pastreze toad recunotinta pentru ceea cea fost i ne-a ldsat" (p. 321).

    9. Diaconescu, Emil La o aniversare : Alexandru Lapedatu :to 60 de ani : an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 333-335.

    Evocd activitatea lui Alexandru Lapedatu, ales fiu al neamuluInostru, care prin activitatea lui laborioasd in domeniul istoriogra-fiei romaneti i a vietii noastre publice s-a ridicat in rindul oame-nilor marl. i pretuiti ai tarii" (p. 335).

    10. Grigora*, N. Profesorul Ilie Minea. Amintiri : vol. XVIII.1943, p. 25-32.

    Evocarea citorva momente mai importante din viata profeso-rului Ilie Minea.

    11. Minea, I. Locul lui D. Onciul in istoriografia romemeasca.Idei din lectia de deschidere a cursului de Istoria rogruinilor, tinut'din ziva de 3 noemvre 1938 : an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 597-605.

    Prezentarea vietii i activitatii lui Dimitrie Onciul omul deatelier istoric, care nu vedea decit calea luminatd de materialul is-toric de informatie" (p. 600).

    2. Istoriografie. Critics fi polemici

    12. Boldur, A. Privire generals asupra colaboreirii ruso-ro-mane in domeniul $tiintei istorice : vol. XIX (vol. II din seria noud),1946, p. 3-8.

    Contributia pe care a avut-o spdtarul Nicolae Milescu, mitro-politul Petru MovilA, savantul Dimitrie Cantemir, tipograful Mi-hail Strilbitki la stabilirea unor legdturi culturale intre cele cloud

    13. Diaconescu, Em. Opera tiintificti a profesorului IlieMinea : vol. XVIII, 1943, p. 8-24.

    fi

    tAri.

    www.dacoromanica.ro

  • 4 Articole, note i interpretitri

    Prezentarea vietii si activitatii profesorului Ilie Minea si men-tionarea celor mai importante aucrari ale sale : Principatele Ro-mane g politica orientalei a impeiratului Sigismund, Bucuresti,1919 ; Reforma" lui Constantin Vodei Mavrocordat, Iasi, 1927 ;Vlad Dracul si vremea sa, Iasi, 1928 ; Dimitrie Cantemir. Omul.Scriitorul. Domnitorul, Iasi, 1926 etc.etc., autorul incheindu-si studiulsat' cu remarca : B, P. Hasdeu, Ion A. D. Xenopol, D. On-ciul, V. Parvan, Const. Giurescu, N. Iorga, Ilie Minea iata numelegate de stiinta istorica romans, valori recunoscute in culture uni-versals, care vor trai in vesnicie prin opera lor, in canstiinta sl ye-neratia neamului romanesc" (p. 24).

    14. Grigoras, N. Publicatiile profesorului Ilie Minea : vol.XVIII, 1943, p. 469-480.

    Lista completa a lucrarilor profesorului Ilie Minea.15. Minea, I. Conceptia lui D. Cantemir in domeniul filoso-

    fiei istoriei : an IIIII, 1926-1927, nr. 1, p. 267-268.Privire critics asupra studiului lui Radu Dragnea, Cantemir si

    filosofia istoriei, referitor la cunoasterea si folosirea de catre Di-mitrie Cantemir a cronicii lui Laonic Chalcocondil, autorul consi-derind ca apropierea de conceptie intre acesti doi autori este evi-dent& si repetam : Cantemir a citit si a apreciat cronica lui Chal-cocondil" (p. 268).

    16. Minea, I. Adeveir fi neadevar relativ la istoria romanilor.Lectie de deschidere a cursului de Istoria romanilor : an VIIIIX, 1932-1933, nr. 2, p. 3-28.

    Tendintele istoriografiei romanesti, care nu se marginestenumai la adaose facute la adevarurile existente, ci impune demulte on combaterea si inlaturarea neadevarurilor puse in circu-latie" (p. 4).

    17. Minea, I.. Schita celui dintii curs universitar de istoriaromanilor tinut ld Bucureiti .- an XIIIXVI, '1940, nr. 1-2,p. 173-177.

    Rezumatul cursului tinut la 13 septembrie 1863 de profeserulloan Maiorescu care, dund ce in introducere sublinia importantaistoriei romanilor, in general, se ocupa, in prima parte, de ele-mentul latin in rasaritul Europei, de istoria Daciei in vremea luiTraian, iar in partea a doua de formarea statelor feudale roma-nesti, de domniile lui Alexandru cel Bun, Mircea cel Batrin,Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, epoca domniilor fanariote si evo-lutia tarilor romane pins la 1858, Ilie Minea considerind ca ,,schitalui loan Maiorescu este foarte interesanta. Sinteza acestuia se ri-www.dacoromanica.ro

  • Istoria Rorhaniei 5

    dica mult de-asupra cartilor cunoscute ca tiparite aproape de anul1863, cind Than Maiorescu incepea executarea schitei de mai sus,mult peste cunoscutul curs si cunoscuta carte a lui Aaron Florian"(p. 177).

    18. Minea, I. Nevoia unei opere de istorie generals roma-neascti in 1860: an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 178-179.

    Hotarirea Ministerului Cultelor si Instructiunii Pub lice dinTara Romaneasca din 24 septembrie 1860 referitoare la necesitateaadunarii unui material pentru o istorie a romanilor

    19. Minea, I. Exists tendinte noui in istoriografia roma-neascei de azi? Idei din lectia de deschidere a cursului de Istorieromeineascei, tinuta in ziva de 1 noemvre 1937: an XIIIXVI,1940, nr. 1-2, p. 606=621.

    Noi metode de investigatie in cercetarea istoriei i necesitatealuptei impotriva inertiei in interpretarea evenimentelor istorice.

    20. Minea, I. Cind incepe istoria noastrei contimpurant i?Idei din lectia de deschidere a cursului de Istoria rometnilor tinutdin ziva de 7 noemvre 1935: an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2,p. 622-630.

    Disertatie pe marginea periodizarii istoriei poporului romancare, dupa autor, ar cuprinde patru magi epoci : 1. istoria veche,pind In secolul al VII-lea, catre sfirsitul caruia trebuie sa admitemmijirea statului romanesc nord-dunarean ; 2. istoria medievalapins in secolul al XIV-lea, cind se consalideaza ca state Munteniasi Moldova ; 3. istoria moderns, vremea ce a urmat pins la 1848si 4. istoria contemporana de la 1848 pins -n zilele noastre" (p.630).

    21. Minea, I. Cum s-a scris istoria veche romdneascti ? Ideidin lectia de deschidere a cursului de Istoria romeinilor, tinutei Inziva de 2 noemvre 1936: an 1940, nr. 1-2, p. 631-640.

    Contributia adusa de Ioan Andriesescu, Vasile Parvan, Alexan-dru D. Xenopol si Nicolae Iorga la studierea istoriei vechi ro-manesti.

    22. Minea, I. Istoriografia romeineascei si arta. Idei din lectiade deschidere a cursului de istorie romemeascei, tinutei in ziva de14 noemvre 1934: ari XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 641-650.

    Prezentarea citorva lucrari literare cu subiect istoric, insistin-du-se indeosebi asupra romanului lui Mihail Sadoveanu, Viata lui,5'tefan cel Mare, despre care autorul noteaza prin subiectul sau,acest roman dovedeste o data in plus ca not raminem rornani, To

    XIIIXVI,

    :.

    www.dacoromanica.ro

  • 6 Articole, note 0 interpretari

    mani mari asa cum au fost cei din vremea lui Stefan cel Mare, unpopor cu un rost in lume, hotariti sa modelam noi evenimente injurul nostru" (p. 650).

    23. Minea, I. Despre Miron Costin. Idei din lectia de des-chidere a cursului de Istoria ronuinilor, tinutti in ziva de 4 noem-vre 1933: an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 651-669.

    Prezentarea vietii si activitatii marelui carturar moldovean :cu activitatea sa de istoric si literat, spiritualitatea romaneascaincepe acel apogeu, la lumina caruia se dezvolta si rodul bogat alstradaniei stiintifice si literare a lui Dimitrie Cantemir" (p. 651).

    24. Minea, I. Un monument al istoriografiei noastre : anXIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 720-722.

    Prezentarea monumentalei luerari a lui Nicolae Iorga, Istoriaromdnilor, in care marele istoric a reusit sa dea In forme noi sin-teza istoriei romanesti, dupa fetele istorice, ideile conducatoare siscopurile urmate de diferitele generatii care s-au succedat ; inaceasta impunatoare opera, Nicolae Iorga are nu numai o sintezanoua, ci si un material nou, puncte noi de vedere, atitudini propriifats de evenimente si oameni" (p. 722).

    25. Zamfirescu, Ion Teoria istoriei". Pe marginea cartii luiA.D. Xenopol : vol. XVIII, 1943, p. 441-446.

    Principalele idei din lucrarea lui Alexandru D. Xenopol, Prin-cipiile fundamentale ale istoriei, aparuta la Paris (1899) si apoi laIasi, cu care marele istoric avea sa intre cu cinste in rindul celormai autorizati filosofi moderni ai istoriei", lucrarea sa flind unmodel de dirzenie filosofica si de morals stiintfica" (p. 446).

    II. IZVOARE ISTORICE

    1. Manuscrise

    26. Ciurea, Al. Catastihul breslei ciubotarilor din Hui(1790-1830): vol. XX (vol. III din seria noua), 1947, p. 156-170.

    Manuscris descoperit la Arhivele statului din Iasi, referitor lavechimea breslei ciubotarilor din Husi, a vietii sale materiale, so-ciale, juridice si religioase urmarita intre 1790 si 1830.

    Rezumat in limba franceza (p. 170).27. Duzinchevici, G. Manuscrise vechi : an IIIII, 1926-

    1927, nr. 1, p. 249-255.www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 7

    Descrierea vechilor manuscrise Ha/ima, adica pdvestiri arabecare au aratari, intimplari multe, curioaza si frumoasa", si Ca/en-dariu, ,,care slujaste pe 100 ani, scos de pe un calendariu tiparitin Brasov ce arata ca iaste izvodit de un mare astrolog la Kiev simare doctor moscal si dupa care s-au gasit planitile fiestecare cufigura lor, scris la 1804".

    28. Mihail, Paul, Pr. Manuscris iesean din 1784 in Basara-bia : vol. XVIII, 1943, p. 389-391.

    Manuscris miscelaneu scris la Iasi in 1784-1785 de ConstantinBotezatul si Alexandru Batoul biv capitan, care cuprinde ,,Po-vestea fericitului Iosif precrasnicul cum 1-au vindut fratii lui robla turci in Eghipet", Viata Sf. Alexie", Sandipa", Pilde filoso-festi", Povestea lui Sfete Efrem si a lui Sfete Vasile", Povestede eresurile armenilor".

    29. Minea, I. Histoire de Charles XII intr-o traducere ro-nitineascti din. 1792: an I, 1925, nr. 1, p. 403.

    Prezentarea manuscrisului aflat in Biblioteca universitara dinIasi, intitulat Istorie craiului Sfeziei Carol XII, acum intai tal-macita dupa al nostru dialect : prin silinta si osteneala smerituluiGherasim, arhimandrit mitropoliei Iasului, despartita in opt carti,1792".

    30. Pascu, Stefan 0 scurtd descriere a Moldovei din secolulal XV-lea : vol. XVIII, 1943, p. 182-187.

    Prezentarea memoriului intitulat Moldavia" descoperit in ar-hiva Vaticanului, scris la Suceava, probabil in secolul al XV-lea,pentru regele Ungariei, in care apar descrise Dunarea, Carpatii,cum si unele orase : Brasov, Sibiu etc.

    . 2. Documente

    31. Baleanu, Alexandru Documente fi regeste moldovenesti :an VIIIIX, 1932-1933, nr. 2, p. 80-150.

    Situatia economics, socials si politica a Moldovei reflectata inciteva documente din perioada cuprinsa intre 1448 si 1803 desco-perite in Arhivele statului din Iasi (prima parte).

    32. Baleanu, Alex. Documente si regeste moldovenesti : anXXII, 1934-1936, nr. 1, p. 257-302.

    Continuarea publicarii documentelor din perioada cuprinsaintre 1448 qi 1803.

    www.dacoromanica.ro

  • 8 Articole, note 0 interpretari

    33. Ciurea, Dimitrie I. Documente moldovenefti : an XXII,1934-1936, nr. 2, p. 65-88.

    Documente din perioada 1663-1822 referitoare la mosiileCostesti, Banesti, cum si la o serie de manastiri inchinate :

    Barnovschi, Dancu, Soveja, Golia, Galata, Casin etc.34. Condurachi, Emil Data mortii lui Alextindrel V ode : an

    VIIIIX, 1932-1933, nr. 1, p. 216-217.Prezentarea unui document din mai 1455 referitor la lupta de

    la Movile care ar fi avut loc la 25 mai 1945 si a fragmentului dinversiunea bistriteana a vechii cronici moldovenesti unde apare,probabil transcrisa gresit, data de 26 august, autorul considerindca singura data posibila a sfirsitului lui Alexandrel Voda ar fi ceade 26 aprilie 1455" (p. 217).

    35. Costachescu, Mihai Despre neamul de boieri moldoveniUreche cu ocazia unor stiri intr-un document de la Duca Vodil din1671, sept. 5 : an IV, 1928, nr. 1, p. 37-47.

    Document din 5 septembrie 1671, important pentru datele re-feritoare la familia Ureche, Indeosebi la cele despre fiul croni-carului Grigore Ureche, Vasile biv spatar, care a daruit satulTatareni, ce este pe piriul Meletnicului, in tinutul Hirlau, //lands-tirii Clatea din preajma orasului Iasi" (p. 39).

    36. Duzinchevici, G. Regeste qi documente vechi moldove-nefti : an VVII, 1929-1931, p. 161-169.

    Regeste si documente din perioada cuprinsa intre 1435 si 1784referitoare la diverse danii sau la intariri de sate si parti de mosii.

    37. Holban, Th. Document -fnoldovenesc din. anul 1610: anIV, 1928, nr. 2, p. 186-187.

    Document din 2 martie 1610, prin care Ileana Mihaileasa, fiicalui Stoica din Stoicani, adevereste ca a dat partea sa de ocina dinsatul Stoicani manastirii Vartoped din Iasi" (p. 187).

    38. Mesrobeanu, Anton Documente din Arhiva Vaticanuluireferitoare la Mihai Viteazul: an IV, 1928, nr. 2, p. 157-185.

    Documente din fondul Nuntiaturi de Venetia aflate in arhivaVaticanului referitoare la perioada cuprinsa intre 1599 (intrarealui Mihai Viteazul in Transilvania) si 1601 (omorirea voievodului)-- prima parte.

    39. Mesrobeanu, Anton Documente din Arhiva Vaticanuluireferitoare la Mihai Viteazul: an VVII, 1929-1931, p. 27-40.

    Se continua publicarea documentelor din perioada 1599-1601din fondul Nuntiaturi de Venetia.

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 9

    40. Mihailovici, Paul Opt documente moldovenefti dinaintede ..5'tefan cel Mare : an VIIIIX, 1932-1933, nr. 1, p. 185-215.

    Publicarea, in original $i in traducere, a opt documente dinperioada cuprinsa intre 1411 si 1456 referitoare la daruiri de mosiimanastirii Bistrita.

    41. Mihailovici, Paul Documente moldovenegi glisite laConstantinopol : an XXII, 1934-1936, nr. 1,p. 3-63.

    Documente din perioada cuprinsa intre 1462 si 1755 referitoarela daruiri de sate unor manastiri (Birnova, Galata, Hlincea, Sf. Sa-va, Cetatuia) prima parte.

    42. Mihailovici, Paul Documente moldovenegi geisite laConstantinopol ,

  • 10 Articole, note i interpretAri

    Document din 8 decembrie 1594 relativ la situatia Moldovei. intimpul lui Aron Voda perioada de adinci nemultumiri in rin-dul boierilor.

    48. Minea, I. Despre lupta de la Teleajen (octombrie 1600):an IV, 1928, nr. 2, p. 150-156.

    Circulara raspindita din ordinul lui Zamoyski, invingator inlupta de la Teleajen asupra lui Mihai Viteazul, despre care MironCostin scria : singur Mihai Voda ca un leu in fruntea razboiuluisi au fost razboiul citeva ceasuri pins au sosit husarii".

    49. Minea, I. 0 ;tire despre Gligorie Ureche : an VVII,1929-1931, p. 350.

    Document din 11 decembrie 1628 referitor la intarirea facutade Miron Barnovschi logofatului Grigore Ureche pentru stapinireamosiei Draculesti.

    50. Minea, I. S'tefan cel Mare si imptiratul Maximilian I : anVVII, 1929-1931, p. 354-355.

    Publicarea unui document din 11 august 1490 dat de Gratz deMaximilian I oficialitatilor din Transilvania referitor la sprijinulpe care trebuiau sa-1 acorde lui Stefan cel Mare impotriva Impe-riului otoman.

    51. Minea, I. Pretendentul Gontea fost vornic (Contributiela istoria lui Petru Rares) : an VVII, 1929-1931, p. 355-356.

    Publicarea unui document din 13 noiembrie 1633 dat de MoiseMovila, care aminteste un moment din timpul domniei lui PetruRares : s-a sculat un pretendent care si-a luat nume de domnie"

    Gontea, biv vornic, care, datorita hainiei" sale si-a pierdutunele dintre ele ajungind in proprietatea lui Ion Movila,

    vistiernicul lui Petru Rares, tatal lui Ieremia Movila.52. Minea, I. Din domnia lui Constantin. yodel Cantemir : an

    VVII, 1929-1931, p. 356-357.Document din 31 decembrie 1689, referitor la situatia finan-

    ciard dezastruoasa a Moldovei in timpul lui Constantin Cantemir$i la impacarea dintre domn si familia Cuparestilor cu scopul dea o indrepta.

    53. Minea, I. Mama lui Mihai (I) voevod, domnul TariiRomdnegi : an VVII, 1929-1931, p. 358-359.

    Document din 22 iunie 1418, chid a venit mama domniei saledin Ungaria" (p.358), considerindu-se ca ar fi vorba de mama luiMihail, fiul lui Mircea cel Water'.

    i

    moiile,

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 11

    54. Minea, I. Despre solemnitatea infreitirii : an VVII,1929-1931, p. 364-365.

    Document din 24 septembrie 1614 dat de Radu Mihnea, dom-nul Tariff Romanesti, cind Pirvu paharnicul si jupineasa lui Marias-au infrAtit cu Preda postelnicu de a for bund voe ca sa fie Pirvupaharnicu si cu jupineasa lui Maria frati nedespartiti in veci pe atreia parte din satul Voinesti" (p. 365).

    55. Minea, I. Despre Miron Costin, marele vornic al yariide Jos fi fratele sau Iancu : an VVII, 1929-1931, p. 366-367.

    Publicarea unui document dat de Antonie, egumenul 'nand's-tirii Neamt, relativ la cronicarul moldovean si la fratele sauIancu : am luat de la dumnealui Miron CQstin, marele vornic deTara de Gios, nod taleri bdtuti bani de argint pentru niste vii dela Dealul lui Vodd pentru o tocmeala ce aveam cu fratele dumisale,cu Iancu" (p. 366).

    56. Minea, I. Pareri despre Moldova din 1843: an VVII,1929-1931, p. 367-371.

    Publicarea unui document gdsit la Biblioteca Liceului Hon-terus" din Brasov referitor la situatia din Moldova in vremea luiMihail Sturdza si la ecoul produs de demisia mitropolitului Venia-min Costachi.

    57. Minea, I. Proclamatia guvernatorului Buccow ccitre ro-manii ardeleni din 1761: an VVII, 1929-1931, p. 371-373.

    Proclamatia data de generalul Bukow pentru ca in tara Ar-dealului sd fie o comisie de curte care are poruncd sd auzd toateplinsorile si sd intrebe despre neodihna norodului rumanesc cares-au auzit in tars de o vreme incoace ; si aceasta sd fie fard dealegerea featelor sau a legilor ; si apoi pre fiestecare, dupd plki-soare, precum e poruncd [..] a-I indrepta si judecatd a-i face"(p.372).

    58. Minea, I. In legeiturti cu friltia de cruce : an VVII,1929-1931, p. 418-419.

    Document din 5 martie 1692 din care rezulta ca fratia de crucein Tara Romaneasca nu implica nici un drept de mostenire.

    59. Minea, I. 0 nepoatti a lui Iancu de Inidoara, doamiza aMoldovei? : an VIIIIX, 1932-1933, nr. 1, p. 227-228.

    Document din 16 februarie 1453 prin care Alexandre' VodA seobliga sd is in casatorie pe o nepoata a lui Iancu de Hunedoara.

    60. Minea, I. Radu Buzescu clucerul, ban al Craiovei : anVIII IX, 1932-1933, nr. 1, p. 228.www.dacoromanica.ro

  • Articole, note interprettiri

    Document din 26 aprilie 1610 prin care Radu Serban intarealui Stoica din Slatarei stapinirea peste o vie cumparata de laStana in zilele lui Mihnea Voda si recunoscuta drept stapinire aStoical si de Radu Cluceru Buzescu, banul Craiovei".

    61. Minea, I. Proclamatia separatigilor din aprilie 1866: anVIIIIX, 1932-1933, nr. 2, p. 199-200.

    Proclamatia din 1866 din care rezulta ca in ziva de 3/15 aprilie1866 la Iasi s-a incercat organizarea unei manifestatii indreptataimpotriva Unirii Principatelor Romane, separatistii cautind sa-1aduca ca domn, doar al Moldovei, pe Nicolae Rosetti-Rosnovanu.

    62. Minea, I. Prima slobozenie munteand cunoscute : anVIIIIX, 1932-1933, nr. 2, p. 204-206.

    Document din 27 martie 1505, prin care domnul Tarii Roma-nesti, Radu cel Mare, cla document manastirii Tismana sa-si im-povareze mosia Popesti", calugarii urmind s fie slobozi cuaceasta carte a domniei mele ca oriciti vecini se vor aduna safie slobozi de toate slujbele si dajdiile maxi i mid cite se gasescin 'cara domniei mele [...] numai bir sa plateasca si oaste mare safaca" (p. 205).

    63. Minea, I. Un pretendent la tronul Moldovei in 1560: anVIIIIX, 1932-1933, nr. 3, p. 262-263.

    Document din 13 aprilie 1560 referitor la pretendentul la dom-nie Lupu, fost pahairnic, care s-a ridicat cu alti vicleni sa fiedomn ; domnul insa a biruit pe rasculati, i-a omorit" (p. 263), iarlui Lupu i-a confiscat satul Popesti, pe care 1-a daruit manastiriiRicca.

    64. Minea, I. Constantin Cantemir ca vornic de Birlad : anVIIIIX, 1932-1933, nr. 3, p. 270.

    Document din 20 iulie 1669, care aminteste un zapis de martu-rie dat de Gavriil, Cantemir si Alexandru, vornici de Birlad".

    65. Minea, I. Mare ban de Jiu in 1568: an VIIIIX, 1932-1933, nr. 3, p. 270.

    Prezentarea unui document din 9 septembrie 1568 de laAlexandru al II-lea Mircea, in care Dobromir apare ca mare bande Jiu.

    66. Minea, I. Cind a fost pretendenta lui Gonjea vornicul si/nth' ceva : an VIIIIX, 1932-1933, nr. 3, p. 353-360.

    Prezentarea citorva documente referitoare la pretendenta luiGonta vornicul si la satul Cobalia, autorul conchizind ca Gontea

    [...]

    It tl

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 13

    a fost pretendent la domnie cind Inca nu se asezase pentru toatalumea moldoveneasca domnia lui Petru Rare" (p. 354).

    67. Minea, I. Din, istoria unui cnezat ardelean : an XXII,1934-1936, nr. 1, p. 3-61.

    Document din 14 iunie 1325 referitor la privilegiile acordate deCarol I si confirmate de Ludovic I locuitorilor de la mina regarddin Aries, regiune in care erau cnezate romanesti ca cel de Lupsa,cuprinzind doua mosii : Lupsa de Sus i. Lupsa de Jos.

    68. Minea, I. Un peciu : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 337.Publicarea unei carti dicasteriale (peciu) din mai 1799.69. Minea, I. Cind s-a mutat reqedinta domneascii de la

    Tirgoviste la Bucuregi ? : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 338-339.

    Document din 20 aprilie 1642 dat din Tirgoviste de Matei Ba-sarab, in care se aminteste ca s-au mutat domnia... de aid dinTirgoviste in zilele lui Alexandru Voda, feciorul raposatului Ra-dului Voda, scaunu la Bucuresti (p. 339).

    70. Minea, I. Ceva despre volt : an XXII, 1934-1936,nr.1, p. 339.

    Document din 14 decembrie 1591 referitor la Stan Toiutul, pro-prietar in Preaja, considerindu-se ca voiut ar fi o porecla.

    71. Minea, I. Un document inedit despre domnia lui MihaiVodil Viteazul : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 339-340.

    Document din 11 decembrie 1614 dat de Radu Mihnea, refe-ritor la lupta de la Selimbar : Iar apoi, dupa patina vreme, rdpo-satul Mihai Voevod s-a sculat cu oastea sa asupra ungurilor si i-abiruit si-a cistigat toata tam Ardealului si a stat domniia lui craiuin scaunul Beligrad i a toata tara Ardealului" (p. 339).

    72. Minea, I. Despre Dumitru banul, fiul lui Stan banul :an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 348-349.

    Document din 25 august 1568 de la Alexandru al II-lea Mirceareferitor la fiul lui Stan banul, Dumitru banul, care a Intemeiatsatul Uritii.

    73. Minea, I. noui despre cnezatul ardelean fi cincize-cime : an X XII, 1934-1936, nr. 2, p. 95-97.

    Document din 16 august 1433 referitor la cincizecimea pe careo plateau romanii de pe moia Dorosman.www.dacoromanica.ro

  • 14 Articole, note 0 interprethri

    74. Minea, I., Boga, L. T. Despre cel mai vechi document inlegeiturci cu qcoala de la Trei Ierarhi : an XXII, 1934-1936, nr. 2,p. 208-215.

    Document din 2 aprilie 1656 dat de Gheorghe $tefan vcolii dela Trei Ierarhi, ca sa fie spre Invatatura vi luminarea mintii co-piilor tarii noastre" (p. 211).

    75. Minea, I. Alte tiri despre Sima vistiernicul : an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 718-719.

    Publicarea unui document din 3 ianuarie 1587 relativ la mos-tenirea de catre o fiica a vistiernicului Sima, care fusese omoritdin ordin domnesc In septembrie 1523, a unei parti din satulAvrameni.

    76. Otetea, Andrei $tiri italiene privitoare la Virile roma-negi (1592-1608) : an IV, 1928, nr. 1, p. 48-64.

    Publicarea a vase documente descoperite in arhivele din Flo-renta vi Neapole referitoare la istoria Movilestilor, a relatiilor din-tre Moldova vi Polonia, a legaturilor comerciale dintre Transilvaniavi Italia etc.

    77. Pintea, Virgil Documente moldovenegi din vrem,ea lui.tefan eel Mare : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 222-224.

    Publicarea a cloud documente din 6 iunie vi, respectiv, 3 ianua-rie 1479 referitoare la intariri de sate vi mosii unor boieri.

    3. Corespondenti

    78. Balan, Teodor 0 scrisoare a lui Xenopol din anul 1871 :vol. XIX (vol. II din seria noua), 1946, p. 118-122.

    Scrisoarea din 1871 prin care Xenopol o cerea in casatorie peAglaia, fiica lui Arcadie Ciupercovici, egumenul Putnei.

    79. Boldur, A. V-n-n-t-r din scrisoarea cahanului losif 0N-dr-r al lui Gardizi : vol. XIX (vol. II din seria noua), 1946,p. 194-197.

    Analizarea scrisorli adresata, la jumatatea secolului al X-lea,de cahanul Iosif demnitarului spaniol Hasdai Ibn-Safrut referitoarela istoria hazarilor, aratindu-se ca In tara in care traiesc, au traitinainte V-n-n-t-r", identificati de autor cu bulgarii, numiti de uniiistorici arabi (Hadud al-Alam vi Gardizi) N-dr-r.www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 15

    80. Diaconescu, Em. Sfaturi trimise de Urban Iarnik tinere-tului universitar roman : an I, 1925, nr. 1, p. 397-401.

    Scrisoarea din 1912 a profesorului dr. Ioan Urban Iarnik adre-sata tinerilor studenti romani din simpatiile mele pentru tineretin genere si dragostea mea pentru limba romans, care mi se parea doua limba stramoseasca a mea" (p. 397).

    81. Holban, Th. Dou'd scrisori rometnefti de la Gavriil Mo-vilei : an VIIIIX, 1932-1933, nr. 2, p. 70-72.

    Publicarea in original a cloud scrisori trimise de Gavriil Mo-vila, domnul Tarii Romanesti, lui Gaspar Gratiani, domnul Moldo-vei, in 1620, referitoare la conflictul cu Polonia.

    82. Minea, I. Marino Sanudo Beitrinul despre not : an I, 1925,nr. 1, p. 404-405.

    Prezentarea continutului a doua scrisori ale lui Marino Sa-nudo : prima, din 10 aprilie 1330, referitoare la tatari si la neamurileaflate sub dominatia for ; a doua, din 23 octombrie"1334, care cu-prinde date despre romanii din Transilvania, scrisori mai putincunoscute si pe care neobositul istoric iesean le readuce in circu-itul stiintific.

    83. Minea, I. Din corespondenta lui Constantin Vodei Can-temir cu Mihai Apafi (I), principele Ardealului. ,1i raspuns d-luiVeress : an VVII, 1929-1931, p. 297-303.

    Scrisoarea din 1685 trimisd de Constantin Cantemir, domnulMoldovei, lui Mihail Apafi I, principele Transilvaniei, referitoare laatitudinea boierilor moldoveni .1a urcarea pe tronul tArii a lui, Con-stantin Cantemir.

    84. Minea, I. 0 scrisoare ungureascii a lui Radu Voda Mih-nea din 16 oct. .1623 : an VVII, 1929-1931, p. 348-349.

    = Scrisoarea din 16 octombrie 1623 prin care Radu Mihnea comu-nica lui Mihai Danch din Vergias, judecator suprem al scaunelorsecuiesti Pepsi, Ketd si Orbo, date relative la retragerea tatarilorsi 1a activitatea lui Gabriel Bethlen.

    85. Minea, I. Din istoria ..scoalelor si educatiei scolare ro-mane,sti din Ardeal : an VVII, 1929-1931, p. 360-362.

    Scrisoarea adresata de directorul scolilor neunite din Transil-vania, Moise Fulea, primarului orasului Brasov, referitoare la situ-atia specifica existents in Tara Birsei in iarna anului 1837-1838 :in multe localitiiti nu erau localuri de scoalk lemne, manuale, MoiseFulea cerind o remediere a acestei situatii.www.dacoromanica.ro

  • 16 Articolo, note *i interpretaci

    86. Minea, I. Despre Antonio Maria del Chiaro : an VVII,1929-1931, p. 365-366.

    Scrisoarea din 27 februarie 1717 adresata de arhiepiscopul deCesarea curiei papale' relativa la activitatea lui Anton Maria delChiaro ca profesor al celor doi fii ai lui Stefan Cantacuzino, dom-nul Tarii Romanesti. .

    87. Minea, I. 0 scrisoare a lui Mircea Voclti Ciobanul din11 iulie 1548: an VIIIIX, 1932-1933, nr. 1, p. 229.

    Scrisoarea din 11 iulie 1548 prin care Mircea Ciobanul era ru-gat sa intervina la Constantinopol pentru eliberarea lui $tefanMylad, Jernandistul" trimis de Petru Rarer la Poarta in varaanului 1541 si care fusese inchis la Edicule.

    88. Minea, I. 0 scrisoare a lui Radu Vodd Mihnea despredezastrul polon in Moldova in anul 1620: an VIIIIX, 1932-1933,nr. 1, p. 230-231.

    Scrisoarea din 29 octombrie 1620, trimisa din Tirgoviste de RaduMihnea lui $tefan Bethlen, referitoare la dezastrul polon din Mol-dova din septembrieoctombrie 1620.

    89. Minea, I. Ceva despre Constantin Cantacuzino stolnicul :an 'VIIIIX, 1932-1933, nr. 2, p. 73-79.

    Scrisoarea din 27 septembrie 1706 a lui Lugasi Francisc desco-perita in arhiva familiei Banffy din care rezulta ca la acea datastolnicul Constantin Cantacuzino avea deja strinse lucrarile luiBonfini, Istvanfi loan Bethlen pentru Istoria Tarii Romanestipe /are voia sa o scrie.

    90. Minea, I. U17. pretedent la tronul Moldovei cind Iliac VodaRare isi incepea domnia an VIII-IX, 1932-1933, nr. 3, p. 264-265.

    Scrisoarea regelui polon din 31 decembrie 1546 referitoare la,,invazia in tail a unui pretendent la tronul Moldovei la inceputuldomniei lui Ilia Rams" ; autorul ridica problema legaturii dintreacesta si Petru Vartic, care ar fi fost omorit din aceasta cauza la7 aprilie 1548.

    91. Minea, I. Despre Teodor, fratele lui Petru Voda Rarer :an VIIIIX, 1932-1933, nr. 3, p. 349-351.

    Scrisoarea din 21 septembrie 1538 trimisa de regele polon, Si-gismund, unui capitan polon prin care i se ordona sa nu primeascain Cara pe Teodor, fratele lui Petru Rarer.

    92. Minea, I. Cind apare mai inteii marele vornic al pirii deJos? : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 338.

    si--

    :

    T

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria RomAniei 17

    Scrisoarea din 27 septembrie 151 relativa la marele vornic alTarii de Jos.

    93. Minea, I. Trupe muntene in Moldova pentru Ion VoddArmeanul in 1572: an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 353-354.

    Scrisoarea din 23 martie 1572 trimisa din Bucureti de Ale-xandru al II-lea Mircea lui Stefan Bathory din care rezulta ca dom-nul Tarii Romane*ti a participat la aezarea pe tronul Moldoveia lui Ion Voda.

    94. Minea, I. Despre Radu Vodei Ilie Castaldo : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 354-355.

    Scrisoarea trimisa de Castaldo la 28 lebruarie 1553 vistier-nicului Petru Haller referitoare la curta domnie a lui Radu Ilie

    la ajutorul pe care i I-a dat impotriva turcilor.95. Minea, I. Despre Principatele romdne .i Ardeal in 1553 :

    an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 355-356.Scrisoarea din 25 iulie 1553 trimisa de Francisc Kendi i Ste-

    fan Dab6 vistiernicului Petru Haller referitoare la pregAtirile carese faceau in Transilvania pentru a se zadarnici reinstalarea ca prin-cipe a lui loan Sigismund.

    96. Porcescu, Scarlat, Pr. Cinci scrisori trimise de MihailKogalniceanu episcopului Melchisedec : vol. XIX (vol. II din serianoua), 1946, p. 33-40.

    Publicarea a cinci scrisori din f noiembrie 1866, 19 decembrie1866, 22 noiembrie 1867, 23 noiembrie 1867 *i 27 noiembrie 1867prin care Mihail Koganiceanu cere sprijin episcopului Melchisedecpentru mentinerea Unirii, autorul subliniind ca- ,pentru Mihail Ko-galniceanu politica n-a fost o profesiune, ci o misiune" (p. 39).

    97. Sauciuc-Saveanu, Teofil, Prof. 0 scrisoare a lui B. P.Hasdeu din 19 februarie 1878 r vol. XVIII, 1943, p. 104-114.

    Scrisoarea din 19 februarie 1878 adresata de Bogdan PetriceicuHasdeu unchiului sau, care it prezinta pe marele 'Savant in rapor-turile sale intime cu membrii familiei.

    98. Zane, G. 0 scrisoare necunoscutti a lui Ion Ghica in Por-tofolio" lui David Urquhart : vol. XVIII, 1943, p. 297-312.

    Personalitatea lui David Urquhart i relatiile sale cur Ion Ghicain preajma izbucnirii Razboiului Crimeii pe baza unei scrisori din1852,

    si

    pi

    www.dacoromanica.ro

  • 18 Articole, note 0 interpretari

    4. Cronici

    99. Andreescu, Const. Cetatea Noud in vrenlea lui Stefancel Mare. 0 interpretare a cronicei vechi moldovenegi : an I, 1925,nr. 1, p, 159-17p.

    Comentarea pasajelor din vechile cronici moldovenesti relativela zidirea i rezidirea cetatii de la Roman (=Smedorova), pornin-du-se de la stirea pe care un glosator al lui Ureche a adaugat-otextului cronicii Aflatu-s-au intr-aceasta tars (Moldova) si

    facute mai demult de genovezi, cetatea tirgul Sucevei si ceta-tea la Hotin, si Cetatea Alba, si Cetatea Chilia, si Cetatea Neam-tului, si Cetatea noao Romanul ce i s-a surpat pamintul si a cd-zut cetatea" (p. 162). Autorul considers ca stirea ar fi gresit da-tata 1482, ea fiind anterioara, in. vremea lui Stefan cel Mare cetateahind rezidita din piatra.

    100. Berza, M. T. Matei al Mirelor $i cronica cantacuzineascci :an IV, 1928, nr. 2, p. 117-125.

    Afirma ca pentru perioada 1601-1608 principalul izvor al Le-topisetului cantacuzihesc ar fi fost cronica in versuri a lui Mateial Mirelor

    101. Holban, Th. 0 emendare a cronicii lui Ureche an VIIIIX, 1932-1933, nr. 1, p. 221.

    Prezentarea stirii ce apare in cronica lui Grigore Ureche rela-tive la faptul ca Iliac, care s-a refugiat in Polonia, a fost prins sitinut la cetatea Sieradz de Ianciola, pe care Bielski 11 numeste JanCzoly, iar Dlugosz Ian Kola, nume pe care autorul 11 considerscorect.

    ,102. Minea, I. 0 versiuiie a cronicii lui Stoica Ludescu : Ma-nuscrisul lui .5'erban logpf Caul : an I, 1925, nr. 1, p. 2-7.

    Prezentarea unei noi versiuni a cronicii lui Stoica Ludescu,pornindu-se de la 'descrierea luptei de la Kossovopolje, caracteri-zata de Dimitrie Cantemir in paginile Hronicului romano-mo/do-vlahilor cea mai inversunata si cea mai singeroasa din cite s-auvazutr pins acunV. Episodul relativ la batalia din 1448 lipseste insadin cronica lui Stoica Ludescu, ceea ce 1 -a condus pe Ilie Mineala o analiza mai amanuntita a .izvoarelor folosite de Dimitrie Can-temir avut-am noi noteaza principele-scriitor in Hroniculsau Inca la Tarigrad fiind, Hronicul muntenesc si aseasi cusingura mina lui Serban logoatul pe proasta limbs greciasca scris,ce acela cu alte multe ale noastre, acolo la Tarigrad Ce au ramas"Textul cronicii lui Serban logofatul de care aminteste Dimitrie

    ce-tati

    :

    ,

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 19

    Cantemir a fost descoperit si publicat de Nitolae Balcescu In 1844in Foaie stiintifica literara". Publicarea in paginile revistei salea parerilor referitoare la existenta unei versiuni a cronicii lui StoicaLudescu, ca si a fragmentului relativ la batalia din 1448, repre-zinta o contributie deosebit de pretioasa adusa de Ilie Minea atitla cunoasterea unui episod important din timpul domniei lui Iancude Hunedoara, cit si la vechile cronici mintenesti.

    103. Minea, I. Inceputu/ domniei lui Atexandru Leipu.yneanu.Discutarea citorva isvoare : an I, 1925, nr, 1, p. 100-113.

    Fragmente din cronicele lui Eftimie, Azarie, Grigore Ureche,Bielski, Stasislas Orzechovski si Luca Gornicki in legatura cu im-prejurarile venirii pe tron,u1 Moldovei lui Alexandra, Lapusneanu.

    104. Minea, I. Letopisetele moldovenesti scrise slavonege :an I, 1925, nr. 1, p. 190-368.

    Prezentarea vechilor letopisete moldovenesti care, dupa pare-rea autorului, rezuma, cu toata scurtimea stirilor pe care le insi-ruiesc una dupa alta, un intreg si unitar capitol din istoria culturiimoldovenesti. Fara aceste opere concluzioneaza Ilie Mineane-ar raminea necunoscuta o parte a sufletului moldovenesc profansi bisericesc din acea lungs si stralucita perioada influentata di-rect sau indirect prin modele slave de cultura bizantina. Macarie,cu manierigmul slat! manassian, Azarie, cu toata insuficienta sa deimitator, vechiul analist moldovenesc prin evlavia sa patriotica,iar autorul acelui letopiset, care a intiat in izvodul utilizat de Si-mion Dascalul prin detaliile informatiei sale, ca si prin ptitudineace o is fats de diferitele domnii, reoglindesc fapte si situatii, modasi fel de cugetare, atitudini politice si alte nazuinte sufletesti pecari oricit le-am cauta nu le putem gasi in informatiile lasate destraini despre not sau sunt prea fragmentate in documente interne,urice sau orice fel de ispisoace" (p. 367-368). Afirmatiile lui IlieMinea de acum mai bine de o jumatate de veac au ramas la fel devalabile si astazi, cind in cercetarea istorica actuala se pune unmare accent pe publicarea si analiza vechilor izvoare istorice,

    105. Minea, I. 0 emendaiune la textul cronicei lui Lirechein prelucrarea lui Simion Dasceilul : an I, 1925, nr. 1, p. 403-404.

    Indreptarea unei erori dintr-un pasaj al cronicii lui GrigoreUreche (p. 111-112 editia C. Giurescu) referitoare ter rienul19calaito" care ar insemna, dupa parerea autorului, ,,caLvini ".

    106. Minea, I. Cind a scris Miron Costin Chronika gienzmoldawiskich y multanskich (Cronica Tarn' Moldovei si a Munte-niei) : an I, 1925, nr. 1, p. 414-416.

    si

    rla

    a

    www.dacoromanica.ro

  • 20 Articole, note i interpretdri

    Analizarea lucrArilor referitoare la data scrierii de care MironCostiri a Cronicii prii Molddvei f i Munteniei, autorul considerindca ar fi redactata inainte de 24 mai 1674 Si dupa 1671.

    167. Minea, I. Titlul doinnesc din cronica cantacuzineasca :an IIIII, 1926-1927, nr. 1, p. 262-263.

    Sustinerea parerii lui Dimitrie Onciul referitoare Ia interpo-larea in secolul al XVIII-lea in cronica lui Stoica Ludescu a for-mei slavone a titlului domnesc, autorul conchizind ca : Ntt reieseinsa deloc ea aceasta cronica ar fi avut in vreuna din partile ei dela Inceput un original slavon, aa ca nu se poate admite alts con-cluzie decit CA mai tirziu, in secolul XVIII, cineva a interpolat tex-tul, adaugind forma slavona a titlului domnesc" (p. 263).

    108. Minea, I. ' Pomelnicul de la m-rea Bistrita : an VVII,1929-1931, p. 344-348.

    Publicarea Pomelnicului de la Bistrita (prima parte).109. Minea, I. Pomelnicul de la m-rea Bistrita : an VIIIIX,

    1932-1933, nr. 1, p. 30-88.Publics partea a doua p. textului.110. Minea, I. Despre cronica lui Stefan eel Mare : an VIII

    IX, 1932-1933, nr. 1, p. 222.Sustine ideea exister4ei unei vechi cronici moldoveneti, care

    cuprindea evenimentele din Moldova pins la 1504 i care, dupA pa-rerea autorulut, ar fi fost folosita de Macarie.

    111. Minea, I. 0 emendare a textului cronicii lui Ureche inprelucrarea "lui Simion Dascalul : an VIIIIX, 1932-1933, nr. 3,p. 269-270.

    Sustine ideea afirmata anterior in legatura cu identificarea ter-menului sca1aito4 din cronicp. lui Grigore 'Creche cu acela decalvin".

    112. Minea, I. Cind incepe anul de la 1 sept. in Moldova dupacronica lui Ureche ? : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 338.

    Prezentarea datelor care apar in Letopisetul Tani Moldoveial. lui Grigore Ureche in legatura cu prima domnie a lui Petruchiopul.

    113. Minea, I. Cronici vechi muntene $i moldovene : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 344.

    tire referitoare la existenta a doua cronici necunoscute refe-ritoare la Moldova i Tara Romaneasca, mentionate de Lazari So-ranzo in lucrarea sa Ottomanus.www.dacoromanica.ro

  • Istoria Ronaaniei 21

    114. Minea, I. Q cronica veche a Tc Irii,Romemegi : an XIII--XVI, 1940, nr. 1-2, p. 692-693,

    tire despre existenta unei cronici necunoscute privind TaraRomaneasca care ar fi circulat la Constantinopol in versiune greaca.

    115. Nastase, G. I. Istoria moldoveneascii din Kronika polskaa lui Bielski (traducere): an I, 1925, nr. 1, p. 114-158.

    Reproducere din Kronika polska a lui Joakim Bielski a partilorreferitoare la istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pina la1582, insistindu-se asupra personalitatii lui Stefan eel Mare, carea fost domn rasboinic si norocos caci pe turci i-a sfarimat data

    fiind peste 100 mii de oameni, apoi de mai multe on pe tatari sipe Mateias, regele unguresc, i chiar pe xegele ipolon Albrecht [...].Pentru aceste izbinde mad, deli avea o Cara mica, fiecare istoric11 poate pune in rind cu cei mai mad si mai faimosi capitani"(p. 132).

    III. STIINTELE AUXILIARE ALE ISTORIEI

    1. Cronologie

    116. Boldur, A, Lista domnitorilor : vol. XVIII, 1943, p. 492493.

    Subliniaza importanta publicarii de care Constantin Giurescula sfirsitul Istoriei romdnilor a listei cronologice si dom-nitorilor,Munteniei si Moldovei, considerata ca fiind cea mai corn-pieta din listele de pind acum" (p. 492) punct important de ple-care pentru listele cronologice ulterioare.

    117. Minea, domniei lui Despot Vodd : an VVII, 1929-1934 p. 351-352.

    Stabilirea datei de zi a mortii lui loan Despot (Heraclidul)8 noiembrie 1563.118. Minea, I. Data de zi a luptei de la Verbia : an V VII,

    1929-1931, p. 352-353.Analizarea datei de zi a luptei de la Verbia ultima zi din

    prima domnie a lui Alexandru Lapusneanu autorul oprindu-sela data care apare in cronica lui Grigore Ureche (18 noiembrie1561), considerata ca fiind prehlata dupa un raport al cdpitan.uluiimperial Francisc Zay.

    .--,

    i

    filia %iei

    ,I,. SfirSitul

    -1-

    ,

    www.dacoromanica.ro

  • 22 Articole, note 0 interpretari

    119. Mined, I. Despre sfirfitul domniei lui Iancu Voda Sa-sul : an VIIIIX, 1932-1933, nr. 1, p. 217-218.

    Stabilete, pe baza de izvoare, sfirsitul domniei dui Iancu Sasulla 1 septembrie 1592.

    120. Minea, I. Data mortii lui loan Vasilie Despot Vodc 1 :an VIIIIX, 1932-1933, hr. 1, p. 230

    Prezentarea expusa de Ostermayer dupa care Despot s-arfi predat lui Stefan Toma la 25 noiembrie 1563, cind ar fi Post Siomorit, data pe care autorul o considers corecta.

    121. Minea, I. Sfirfitul domniei lui Stefan To7wa (I) : an VIIIIX, 1932-1933, nr. 1, p. 230.

    Prezentarea tirii expusa de Ostermayer dupa care AlexandruLapuneanu 1-ar fi ininins pe Stefan Toma la 20 februarie 1564,data pe care autorul o considers corecta.

    122. Minea, I. Indicatie greOta ? : an XXII, 1934-1936,nr. 1, p. 345-346.

    Observatii critice pe marginea unui document din 1439, august2, indict. 3, publicat de Damian P. Bogdan in nlievista istorica ro-mans", III, fasc. 1933, autorul considerind corect indicti-onul 2.

    123. Minea, I. Cind a inceput domnia intdia a lui Mihnea (II)V oda'? : an XXII, 1634-1936, nr. 1, p. 349-350.

    Critica tirii din cronica lui Grigore Ureche unde apare data de15 aprilie 1577 pentru moartea lui Alexandru al II-lea Mircea ia celei de 25 iulie 1577 din Letopisetul cantacuzinesc, autorul sus -tinind data corecta a mortii amintitului domn 1 mai 1577.

    124. Minea, I. Cind a inceput domnia lui Gavriil Vodci? : an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 690-691.

    Considerarea, pe baza de documente, drept inceput a domnieilui Gavriil Movila in Tara RoManeasca anul 1618, foarte aproapede 14 august" (p. 691).

    125. Minea, I. Cind a murit Ieremia Vodd Movi/d ? : an XIIIXVI, 1940, nr. `p. 694.

    Stiri referitoare la data mortii lui Ieremia Movila : inscriptiafunerara de la manastirea Sucevita unde apare data de 30 iunie1606 ; o insemnare greceasca facuta pe un manuscris, unde aparedata 29 iunie 1606, autorul considerind-o corecta pe prima, cacinu se putea sa moara la 29 iunie 1 la 30 iunie sa i se puns piatra,facuta i impodobita de Gavriil, fostul stolnic".

    stirii

    1-2`,

    ca

    Mo-odd

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 23

    126. Minea, I. Data de zi a luptei de la Ciuhur an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 694-695.

    despre data luptei de la Ciuhur dintre moldovenii con-dusi de Petru Carabat, vornicul lui tefanita Vociaj tatari, cindoastea Moldovei i-a Tazbit pe tatati luni dimineata in revarsatul

    zorilorq (p. 695), pe 9 august 1518.

    2. Inscriptii

    127. Minea, I. In lea&tura Ju copiii lui Mihai Viteazul : anVVII, 1929-1931, p. 419-423.

    Prezentarea a doua inscriptii funerare existente la ManastireaCoruna relative la Hrisafina, fiica jupinului Mihai, mare ban", sila Constantin, fiul lui jupan Mihai, mare ban", pe care autorul iiconsiders ca fiind copiii lui Mihai Viteazul (prima parte).

    128. Minea, I. Despre Mihai banui : an 19327.1193q,nr. 3, p. 261.

    Continuarea analizarii calor doua inscriptii funerare de la ma-nastirea Cosuna relative lad copiii lui Mihai Viteazul.

    129. Minea, I. dospodin, gospodar qi inscripifiaPae lg Cimpu-lung : an VIIIIX, 1932-1933, nr. 3, p. 352-353.

    Autorul considera inscriptia de pe piatra de mormint a lui Ni-colae Alexancltu de la Cimpulung, uncle apare termenul ,,gospo-dar", drept o copie veche slaVona" (p. 853).

    3. Numismatics

    130. Minea, I. Bani vechi moldovenecti : an II ICI, 1926-1927, nr. 1, p. 255.

    Explicarea terrnenului dUnmicze44 (domnite) existent in tex-tul tratatului incheiat de regele polon August al IIrlea cu 5uedezii,informatie considerate de autor deosebit de importanta pentrunumismati.

    131. Minea, I. Dacia Felix : an VIIILLIX, 1932-1933, nr. 3,p. 265-266.

    Prezentarea unor monede romane batute in Dacia du inscrip-tia D. F. (Dacia Felix), cum si o 1ncercare de. datare a lor.

    $tiri7)

    si

    VIHIX,

    www.dacoromanica.ro

  • 24 Articole, note interpretari

    132. Nicorescu, P. I Monete moldovenefti b&tute la CetateaAlba : an XVII, vol. XVII, 1943, p. 75-88.

    Descrierea a opt monede batute la Cetatea Alba care, dupa Ni-colae lorga, pastrase o oarecare autonomie", probabil din timpullui Petru Aron. In anexa este publicat Ordinul dat de GenevaCare Pera de a obtine de la negustorii moldoveni despagubiri de4 000 de ducati de Moncastro in favoarea lui Petrus de Gravaigo"(17 mai 1453).

    4. Heraldica133. Boga, L. T. Din vremea ocupatiei ruse in Moldova(1769-1774). Bourul in sterna ruseascei : an, XIIIXVI, 1940, nr. 1-

    2, p. 702.Descrierea pecetii documentului din 30 aprilie )174, care re-

    prezenta acvila ruseasca, iar in partea de jos, pe pieptul acvileibicef ale, sterna Moldovei.

    134. Bratulescu, Victor In chestiunea pecetei mandstiriiNeamtului : vol. XVIII, 1943, 'p. 447-448.

    Pecetea manastirii Neamt din 1848, copie dupa cea din 1774 aepiscopului Ioanichie.

    135. Gramada, Nicolai A existat /a roman institutia eral-died ? : vol. XIX (vol. II din seria noua), 1946, p. 26-32.

    Problema blazoanelor pcivita- sub cele doua laturi ale saleformala si juridica autorul ajungind la concluzia ea In Mol-

    dova si Tara Romaneasca mai multe persoane se servesc in acelasitimp de aceeasi efigie in pecetile lor" (p. 30), in absenta legaturiipersonale dintre proprietar Si semn, si ca in pecetile acelorasipersoane se intilnesc la intervale mici de timp efigii diferite" (p. 32).

    136. Minea, I. Despre sterna Moldovei : an 1, 1925, nr. 1,p. 401-402.

    Prezentarea citorva izvo'are relative la semnificatia stemei Mol-dovei, autorul concluzionind ca legenda Jul Dragos nu se poateconsidera altceva decit ca explicatia prezentei bourului in sternatarn. Explicarea era de origine populara romaneasca, ca si cele-lalte etimologizari populare in legatura cu aceasta problema"(p. 402).

    137. Minea, I. Importanta juridic& a pecetilor domnegi :an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 344.

    i

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 25

    Despre pecetea domneasca, pornind de la un document din 4 ia-nuarie 1594 referitor la proprietatile manastirii Tismana : am ju-decat... am vazut lipsa pecetilor"i

    5. Genealogic138. Bedreag, C. G., Prof. Pohod na Charkov" 1711 sau in-

    sotitorii printului D. Cantemir in exodul din 1711: vol. XVIII,1943, p. 420-440.

    Informatii privind curtea lui Dimitrie Cantemir infra 1711 si1712, formats din 41 de boieri si ofiteri si 279 de slujitori, cumsi a celor nascuti in Rusia, autorul deosebind cinci generatii : prima

    1711-1740-1770, a daua 1740-1770-1800, a treia militara"1770-1800-1840, a patra economics" 1810-1849-1880 si a cin-cea culturala" 1840-1880-1916.

    139. Costachescu, Mihai Neamul lui Oantl, dvornic de Su-ceava satele lui : an 1929-1931, p. 41-79.

    Prezentarea genealogiei lui Gana, vornic de Suceava unuldin boierii care apar in divanul lui Alexandru cel Bun $i publi-carea unor documente referitoare la proprietatile sale.

    140. Minea, I. Ziva morjii lui Nicolae Alexandru Voevod :an I, 1925, nr. 1, p. 410.

    Sustinerea, pe baza unor date genealogice, ca data corecta amortii lui Nicolae Alexandru, domnul Tara Roma.nesti, 16 noiem-brie 1364 si nu 3Q noiembrie, cum se afirmase anterior.

    141. Minea, I. In legaturei cu Maria de Mangup : an VVIr,1929-1931, p. 425-426.

    Genealogia Mariei de Mangop, sotia lui Stefan cel Mare (14 sep-tembrie 1472-19 decembrie 1477), descendent& din familia Paleo-logilor, luindu-se ca element principal monograma acestei familiide pe acoperamintul descoperit in mormintul sau de la manasti-rea Putna.

    142. Minea, I. Svonuri despre un plan de diseitorie a fiiceilui Mihai Voda Viteazul cu Sigismund Bdthory : an VIII IX,1932-1933, nr. 1, p. 231-232.

    Despre stirea pastrata ca adaos la cintecul lui Paul Enyedi, po-trivit careia, dupa lupta de la Selimbar, Mihai Viteazul ar fi tri-mis in Polonia pe Ion Muralios pentru a-1 omori pe Sigismund BA-

    si

    VVII,si

    www.dacoromanica.ro

  • 26 Articole, note It interpretari

    thory, rear in caz contrar sa-1 aduca in Transilvania spre a lua incasatorie pe Florica, fiica lui Mihai Viteazul" (p. 232).

    143. Minea, I. -- Cuscru lui ,tefan cel Mare : an VIIIIX,1932-1933, nr. 3, p. 250-251.

    Prezentarea preluata din cronica veche moldoveneascAreferitoare la ajutorul aco,rdat lui Stefan cel Mare in 1497 de Bar-tolomeu Dragfi, cuscru cu domnul Moldovei in urma casatoriei din-tre Alexandru, 1,ui Stefan cel Mare; cu Margareta, fiica luiBartolomeu Dragfi.

    144. Minea, I. Despre Petru Voda Cercel : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 345.

    Emite ipoteza ca. Petru Cercel fi zis i Patracu cel Bun.145. Minea, I. Despre fiii lui Dan (II) Vocla : an XXII,

    1934-1936, nr. 1, p. 351-352.Pe marginea a doua documente din 10 septembrie 1428 Si, res-

    pectiv, din 7 octombrie 1429 referitoare la cei doi fii ai lui Danal II-lea Danciu Basarab.

    146. Minea, I. Descendenta masculine a lui Mircea cel Bci-trim : an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, ,p. 695-697.

    Stiri referitoare la Mihail, Radu Praznaglava, Alexandru AldeaVlad Dracul.147. Minea, I. Un strelnias mai insemnat at Racovitegilor :

    an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 698-699.Activitatea vistiernicului Sima din care se trage neamu1

    prea inaltatului domn Ioan Mihai Racovita Vv" mort la 4 mar-tie 1528, ca urmare a participArii sale la complotul indreptat Im-potriv a lui StefAnita Voda.

    148. Minea, I. Din descendenta lui Balc Voevod : an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 708-710.

    Prezentarea descendentei lui Balc voievod pornindu-se de latin document din 1365 prin care regele Ludovic I daruia lui Balcsi fratilor sai Drag, Dragomir Stefan satele confiscate dela Bogdan voievod, cum la un document din 27 iulie 1360 incare Balc este numit voevodul romanilor".

    149. Zotta, Sever Inrudirea Lcipu$nenilor cu Ivan IV celGroaznic 1-iul tar at ruOlor : an I, 1925, nr. 1, p. 392-397.

    Date genealogice despre relatiile de rudenie dintre Lapu*nenitarul Rusiei, Bogdan Lapuneanu fiind nepot de \Tara de-a doua

    cu Ivan cel Groaznic.

    si-ar

    $i

    si

    si

    stirii

    si

    ,

    si

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romanist 27

    6. Top onimie

    150. Ivanescu, Gheorghe Repartitia geograficei a neamurilorslave in patria for primitive : vol. XIX (vol. II din seria noua), 1946,p. 18-25.

    Difuziunea slavilor privita sub aspect lingvistic sprijina opi-nia ca in epoca slava primitive au aparut unele caractere ale ac-tualelor limbi slave" (p. 24).

    151. Minea, 1. Nume topice din Polonia : an I, 1925, nr. 1,p. 408.

    Observe, pornincl de la numele care apar in lucrarea lui Sar-nick!, Descriptio veteris et novae Poloniae, Cracovia, 1585, simi-litudini intre toponimia polona cea romans : Racow-Rahova, Tor-hovistia-Tirgoviste, Tapia-Tapie de linga Lugoj etc.

    152. Minea, I. Despre cel mai vechi nume al oraptlui Ro-man : an XXII, 1934-1936, nr. 1, p. 346-348.

    Date referitoare la numele vechiului oral Roman, caruia Mi-hail Lascaris ii spunea Smederevo", iar Grigore Ureche Smedo-rova", nume care, dupes parerea autorului, ar deriva de la Sime-dru (=Sf. pumitru).

    153. Minea, I. Unde emu Pipereftii in vremea lui Iliad Vodasi ,tefan. Voda, domni ai Moldovei? : an XIIIXVI, 1940, nr. 1-2, p. 700.

    Document din 3 martie 1607 referitor la Piperesti, mai jos deguiza Bahluiului", locul luptei dintre Ilia $i Stefan, fiii lui Ale-xandru cel Bun.

    154. Minea, I. Originea numirii Reibiie : an XIIIXVI, 1940,nr. 1-2, p. 700-701.

    Prezentarea a doua documente din 1555 respectiv, din 1560in care numele Rablie" apare in legatura cu un proprietar Dra-gan Rabiie autorul considerind ca numele movilei, careia ta-tarii si turcii ii spuneau Han Tepesi, ar deriva de la acesta" (p. 700).

    B. ISTORIA ROMANIEI (PE EPOCI)I. ISTORIA STRAVECHE VECHE

    155. Horovitz, Flip, Dr. Influenta elenismului asupra lumeitraco-dacice si traco-daco-romane pine la retragerea legiunilor dinDacia : an IIIII, 1926-1927, nr. 1, p. 44-96.

    9i

    9i,

    www.dacoromanica.ro

  • 28 Articole, note 0 interpretari

    Sistematizind inriuririle enuntate, observe contributia adusa deVasile Parvan la studierea procesului de elenizare a Dobrogei. Stu-diul este insotit de o bibliografie selective (p. 94?6).

    156, Horovitz, Fi lip Cind inceteazei stlipinirea romans in Da-cia Traiand ? : an IV, 1928, nr. 2, p. 52-63.

    Despre izvoarele si parerile exprimate in legaturA cu momentulparasirii Daciei de catre romani, autorul ajungind la concluzia cevacuarea Daciei Traiane s-a facut in doua- vtape : prima, cea aTransilvaniei, la sfirsitul, anului 271 sau la inceputul anului 272 ;cea de-a doua, a Olteniei ,i a Banatului, in primavara anului 275"(p. 63).

    157. Horovitz, Filip, Dr. Despre organizarea administrativda Daciei Traiane pins la Marcu Aural 1 an VVII, 1929-1931,p. 87-160.

    Amplu studiu cuprinzind, in 16 capitole, organizarea Dacieiin perioada cuprinsa intre 108 si 161 r Cind s-a creat provinciaDacia ?", autorul oprindu-se asupra anului 108, considerindu-1 caan de lnceput pentru provincia romans Dada ; Dacia de la 108-121", capitol referitor la Dada consulara pretoriand ; Guyer-natorii Daciei preconsulare" (despre D. Terentius Scaurianus) ;Guvernatorii Daciei pretoriene" (despre L. Terentius Gentianus,C. I67idius Nigrinus, Q. Marcus Turbo etc.) ; Ceilalti demnitariai provinciei" ; Conciriui provincial pine la 1214 ; Data bifurcariiDaciei", autorul optind pentru anul 121 ; ,,Dacia Inferior" ; Con-ciliul Daciei Inferior" ; Procuratorii guvernatori in Dada Inferior" ;Capitala Daciei Inferior"' (despre Malva) ; Dacia Superior" ; Gu-vernatorii Daciei Superior" ; Procuratorii Daciei Superior" ; Ca-pitala Daciei Superior" (despre Sarmisegetuza).

    158. Nicorescu, P. Co/oan9. traiand: vol. XVIII, 1943,p. 78-83.

    Descrierea Columnei lui Traian din punct de vedere artistic,autorul oprindu-se indeosebi asupra scenelor care evoca cele dou5razboaie dintre daci si romani din 101-102 $i 105-106.

    159. Nitu, Anton Originea orientalei fi sensul religios al mo-tivului antropomorf cucutenian cle la Petreni: vol. XVIII, 1943,p. 197-206.

    Semnificatia motivului scarii ,,ascensiunea omului in lu-mea supranaturala" in ceramica pictata de tip Cucuteni, impor-tanta contributie la interpretarea motivului antropomorf din cera-mica cle la Petreni.

    0.

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 29

    160. Vulpe, Radu Valurile romane din, Dobrogea : vol. XVIII,1943, p. 84-89.

    Descrierea a trei valuri romane din Dobrogea $i sublinierea ro-lului for strategic, aratindu-se ca cele trei linii de fortificatii dinmijlocul provinciei noastre maritime ramin pins astazi, cu impu-natoarele for resturi, doar o amintire a unui moment dramatic dinistoria frontierei romane la gurile Dunarii" (p. 89).

    II. ISTORIA MEDIE

    161. Balan, Teodoi Leimurirea unei confuzii istorice : vol.XIX (vol. II din seria noua), 446, p. 41-46.

    Despre daruirea a 11 sate logofatului Tautul de catre regale Po-loniei, tire ce apare In Letopisetu/ lui Ion Neculce $1 pe care au-torul o considers drept o confuzie istorica".

    162. Bejenaru, N. C., Dr. Gaspar Gratiani, domnul Moldo-vei (1619-1620) qi luptele turco-polone din 1620: an I, 1925, nr. 1,p. 79-99.

    Studiu asupra griginii 51 rolului lui Gaspar Gratiani pins laurcarea sa pe tronul Moldovei (4 februarie 1619), ca 5i a loculuipe care 1 -a ocupat in rivalitatile din sud-estul Europei.

    163. Bejenaru, N. C. A lost cu adevarat Alexandru Leipus-neanu un domn rtiu? : vol. XVIII, 1943, p. 207-215.

    Prezentare critics a 5tirii despre uciderea celor 47 de boieri decatre Alexandru Lapuneanu, autorul afirmind ca aceasta tire nueste confirmata de documeAte 5i ca, dimpotriva, Alexandru La-puneanu a fost un domn bun 5i important, aparind integritatea te-ritoriala a tarii 51 motenirea sa politica" (p. 212).

    164. Boldur, A. Politica externs a lui .Ftefan cel Mare intr-olumina noun : vol. XVIII, 1943, p. 33-72.

    In studiul sau, dupa 6 succinta privire asupra istoriografiei con-sacrata lui Stefan cel Mare, A. Boldur stabilete o periodizare apoliticii externe dintre 1457 5i 1504 : o prima perioada (1457-1470) dictata de nevoia de a-51 consolida domnia ", o a doua pe-rioada (1470--1486) . aceea a razboaielor antiotomane 5i, In sfir-it, a treia (1486-1504) analizata de autor in studiul sa'u ,chid ,4tefan inaugureaza o politica externs noua, mutind sferawww.dacoromanica.ro

  • 30 ArtIcole, note 1 interPretfiri

    intereselor ei de la sud la nord i trecind de la sistemul defensivla cel de ofensiva. Aceasta politica externs noua era legate de totspecificul raporturilor din no d-estul Europei dureaza ultimii18 ani ; Stefan ii prelua rolul pe care aceste raporturi in mod fi-resc i le rezervau. Noua pozitie era pe cit de logica fireasca,-pe atit de promitatoare" (p. 39). Studiul este insotit de o biblio-grafie selective (p. 69-71).

    Rezumat in limba franceza (p. 72).165. Boldur, A. Expeditia de la Prut din 1711: vol. XIX

    (vol. II din seria noua), 1946, p. 47-86.Cauzele luptei din 1711 i planul stabilit de Petru I, tratatul

    incheiat de Dimitrie Cantemir cu tarul Rusiei, pregatirile i des-faurarea razboiului, incheierea pacii cauzele de ordin econo-mic, diplomatic i militar ale infringerii din 1711.

    166. Boldur, A. Jurnalul lui Petru cel Mare ca izvor de in-formatie pentru istoria romeinilor : vol. XIX (vol. II din seria noua),1946, p. 87-100.

    Jurnalul redactat de principele Mihailo $cerbatov sub titlulJurnalul sau note zilnice ale lui Petru cel Mare de la 1698 pinsla incheierea pacif de la Nystadt", tiparit la St. Petersburg intre1770 si 1772.

    167. Boldur, A. 1ntemeierea Moldovei Vol. XIX (vol. II dinseria noua), 1946, p. 174-193.

    Disertatie pe marginea lucrarilor lui Gheorghe Bratianu refe-ritoare la intemeierea Moldovei z Traditii istorice ale desceilecatu-lui Teirii Romeinefti, Bucuresti, 1945 ; Traditii istorice ale descei-lecatului Moldovei, Bucureti, 1945 ; Traditii istorice despre voe-vodatia din. Ardeal, Bucureti, 11945 ; 0 noua marturie despre un vo-evodat vio/dovean din veacul al XVIII-lea Bucureti, 1945.

    168. Ciurea, Dimitrie Domnia munteand a lui Simion VodaMovila : an XIIIXVI, 1940, nr. p. 113-132.

    Istoria Tarii RomaneW in timpul domniei lui Simion Movilacare, dupe parerea autorului, insemnat realizarea lntelegeriiturco-polone pe care Mihai ylteazul boierii lui au combatut-oatita" (p. 113).

    169. Ciurea, D. Domnia lui Vlad Voclei Inecatul (iunie 1530octombrie 1532): an XVII, vol. XVII, 1943, p. 251-267.

    Cadrul general i, citeva momente mai importgnte ale domnieilui Vlad Inecatul: legaturile dintre Tara Romaneasca cu Bra.50-vul, atitudinea domnului feta de Craioveti, interventia armata in

    $i

    si

    si

    i

    si

    www.dacoromanica.ro

  • Istoria Romaniei 31

    Transilvania (1531), expeditia otomand din 1532 si rezultateleei etc.

    170. Condurachi, Emil Boierii moldoveni $i lupta de laValea Alba : an VVII, 1929-1931, p. 373-375.

    Prezentarea luptei de la Valea Alba, ca si a divanului dom-nesc de dupa batalia din 1476 cind, dupa spusa cronicarului, atitade ai nostri au pierit cit au nalbit de trupurile celor periti poianauncle au fost razboiul. Si multi din boierii cei maxi au picat, sivitejii cei buni au pierit cu totul atunci" (p. 374).

    171. Constantinescu, D. hisemnilri despre rtiscoala Teiteir4e-nilor din 1819: vol. XVIII, 1913, p. 373-379.

    Informatii asupra rascoalei din vara anului 1819 pe baza unorinsemnari existente pe carti vechi, din care rezulta starea de ne-multumire generals care prinsese consistenta nu numai la orase, cisi la sate.

    172. Constantinescu, D. .Ftef an Mizgei. voevod" si vremea sa.Contributii la istoria politica a Moldovei in. secolul al XVI-lea :vol. XX (vol III din seria houa), 1947, p. 209-245.

    Date relative la unul din pretendentii la scaunul Moldovei inveacul al XVI-lea, Stefan, numit intr-un manuscris al cronicii luiGrigore Ureche, Mizga, care nu a clomnit insa nici o zi.

    Rezumat in limba franceza (p. 245).173. Craciun, I., Prof. Sfluitul domniei lui Radu ,Ferban. 0

    marturie mai putin cunoscutel : vol. XVIII, 1943, p. 288-296.Desfasurarea luptei din 1611 dupa un izvor mai putin cunos-

    cut : cronica lui Francisc MikO, camerist al lui Gabriel Bethlen sivicecapitan al Ciucului.

    174. Diaconescu, Emil .Ftirea despre crudata II in Hronicullui Cantemir an I, 1925, nr. 1, p. 416.

    Prezentarea stirii, preluata de Dimitrie Cantemir dupa JanDlugosz, potrivit- careia In timpul cruciadei a II-a ar fi aparut inregiunea est-carpatica brodnicii si bolohoveniit

    175. Duzinchevici, Gh. Vornicia moldoveneascei pins la1504: an VVII, 1929-1931, p. 216-252.

    Studiu referitor la originea vorniciei si la echivalentele ei oc-cidentale, aratindu-se ca unele documente externe numesc vor-nicul din Moldova marscalus", supremus judex curiae" saumagnus provisor" ; conditiile ce se cereau pentru a deveni vornicsi numkul vorniciilor ; subalternii vornicilor vornicii de orase,verniceii si vornicii de gloats L, ca si atributiile lor.

    www.dacoromanica.ro

  • 32 Articole, note *I interpretari

    176. Duzinchevici, Gh. Contributiuni la istoria relatiunilorpolono