CERCETAREA ŞI INDUSTRIA FARMACEUTICĂ ROMÂNEASCĂ LA …

Asociaia Medical Român Colegiul Medicilor din România Academia de tiine Medicale din România
ROMANIAN MEDICAL JOURNAL | REVISTA MEDICAL ROMÂN Peer Reviewed Journal
CERCETAREA I INDUSTRIA FARMACEUTIC ROMÂNEASC LA CENTENAR Volume LXVII, Suppl. 3, 2020
ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X | ISSN-L 1220-5478 | Cod CNCSIS/CNCS 769 | Categoria B+ Official Website: https://RMJ.com.ro
Revista Medical Român este inclus în Nomenclatorul Publicaiilor Medicale al CMR. Este creditat astfel: abonament anual – 10 credite EMC; prim autor articol – 80 de credite EMC.
EDITORIAL COUNCIL COORDINATING BOARD
Acad. Constantin IONESCU-TÎRGOVITE, MD, PhD ROMANIAN MEDICAL ASSOCIATION | ASOCIAIA MEDICAL ROMÂN
Gheorghe BORCEAN, MD, PhD ROMANIAN COLLEGE OF PHYSICIANS | COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMANIA
† Acad. Mircea IFRIM, MD, PhD ROMANIAN ACADEMY OF MEDICAL SCIENCES | ACADEMIA DE TIINE MEDICALE
Editor-in-Chief Prof. George Sorin IPLICA, MD, PhD
t ditor in C i Prof. Viorela ENCHESCU, MD, PhD
onorar o nding ditor Grigore BUOI, MD, PhD
nior ditors Prof. Dumitru MATEI, MD, PhD Prof. Adrian RESTIAN, MD, PhD
† Prof. Dan RIGA, MD, PhD Prof. Sorin RIGA, MD, PhD
onorar ditors Assoc. Prof. Camelia DIACONU, MD, PhD
Dina MERGEANI, MD, PhD Ioana Veronica GRJDEANU, MD, PhD
AMALTEA Medical Publishing House | Editura Medical AMALTEA
Publishers: M.C. Popescu, MD, Cristian Carstoiu, MD
Executive Director: George Stanca Editors: Anca Haldan, MD
Prepress: AMALTEA TehnoPlus Graphic Editors: Petronella Andrei, George Dorohoi
DTP: Gabriela Capitanescu Marketing: Corina Valceanu, Nicholas Bolinteanu
Distribution: Mihaela Stanca, Claudiu Stanescu
SUBSCRIPTIONS: [email protected] MANUSCRIPT SUBMISSIONS: [email protected]
https://RMJ.com.ro
Coordinating Editor Grigore IUGA
onorar ditors in C i Prof. Caleb E FINCH, MD, PhD Marinela van den HEUVEL-OLROIU, MD
sso iat ditors Prof. Carmela ABRAHAM, MD, PhD Prof. Emanoil CEAUU, MD, PhD Prof. Leonid P. CHURILOV, MD, PhD Prof. Oleksiy KORZH, MD, PhD Eleonora LUKA, MD, PhD Acad. Gheorghe ÎBÎRN
ditoria r tar Violeta DIACONIA, MD Daniela POPESCU, MD
ditoria n ra r tar Anca HALDAN, MD
EDITORIAL BOARD Prof. Viorel ALEXANDRESCU, MD, PhD – Bucharest, Romania (epidemiology)
Prof. Elena ARDELEANU, MD, PhD – Timisoara, Romania (cardiology) Prof. Corin BADIU, MD, PhD – Bucharest, Romania (endocrinology)
Prof. Constantin BOGDAN, MD, PhD – Bucharest, Romania (geriatrics-gerontology) Gheorghe BORCEAN, MD, PhD – Romanian College of Physicians, Bucharest, Romania Prof. Octavian BUDA, MD, PhD – Bucharest, Romania (history of medicine, psychiatry)
Grigore BUOI, MD, PhD – Private Medical Office, Bucharest, Romania (Family medicine) Assoc. Prof. Drago BUMBCEA, MD, PhD – Bucharest, Romania (pneumology)
Alexandra-Irina BUTACU, MD – Bucharest, Romania (Dermato-Venereology) Prof. Emanoil CEAUU, MD, PhD – Bucharest, Romania (infectious diseases)
Assoc. Prof. Mihai CEAUU – Bucharest, Romania (Pathology) Violeta DIACONIA, MD – Bucharest, Romania (occupational health)
Assoc. Prof. Camelia DIACONU, MD, PhD – Bucharest, Romania (internal medicine, cardiology) Prof. Dan DUMITRACU, MD, PhD – Cluj-Napoca, Romania (neurogastroenterology)
Prof. Viorela ENCHESCU, MD, PhD – Craiova, Romania (gastroenterology) Lecturer Ioana Veronica GRJDEANU, MD, PhD – Bucharest, Romania (family medicine)
Assoc. Prof. Cristian GUJA, MD, PhD – Bucharest, Romania (metabolic diseases) Assoc. Prof. Rzvan HAINROIE, MD, PhD – Bucharest, Romania (ENT)
Assoc. Prof. Lorant HECSLER, MD, PhD – Tg. Mures, Romania (legal medicine) Prof. Jean HURJUI, MD, PhD – Iasi, Romania (geriatrics)
Acad. Mircea IFRIM, MD, PhD – Romanian Academy of Medical Sciences, Bucharest, Romania Acad. C. IONESCU-TÎRGOVITE, MD, PhD – Romanian Medical Association, Bucharest, Romania
Prof. Mirela MANEA, MD, PhD – Bucharest, Romania (psychiatry) Prof. Dumitru MATEI, MD, PhD – Bucharest, Romania (family medicine, gastroenterology) Dina MERGEANI, MD, PhD – Constana, Romania (preventive medicine, family medicine)
Prof. Traian MIHESCU, MD, PhD – Iasi, Romania (pneumology) Prof. Dana MINC, MD, PhD – Bucharest, Romania (social medicine)
Prof. Mihai NECHIFOR, MD, PhD – Iasi, Romania (pharmacology) Lecturer Adriana Elena NICA, MD, PhD – Bucharest, Romania (anesthesia, intensive care) Prof. Dan OLTEANU, MD, PhD – Bucharest, Romania (internal medicine, gastroenterology)
Prof. Gelu ONOSE, MD, PhD – Bucharest, Romania (recovery, balneology, geriatrics) Assoc. Prof. Diana Loretta PUN, MD, PhD – Bucharest, Romania (endocrinology)
Assoc. Prof. Sorin PUN, MD, PhD – Bucharest, Romania (gastroenterology) Assoc. Prof. Ovidiu PETRI, MD, PhD – Iasi, Romania (internal medicine)
Daniela POPESCU, MD, PhD – Bucharest, Romania (pediatrics) Mihai Cezar POPESCU, MD, PhD – Bucharest, Romania (internal medicine)
Prof. Adrian RESTIAN, MD, PhD – Bucharest, Romania (family medicine, brain sciences) Prof. Sorin RIGA, MD, PhD – Bucharest, Romania (stressology, adaptology, mental health)
Prof. Carmen Maria SLVSTRU, MD, PhD – Bucharest, Romania (pediatric dermatology) Lecturer Ana-Maria Alexandra STNESCU, MD, PhD – Bucharest, Romania (dermatology)
Prof. Laureniu ORODOC, MD, PhD – Iasi, Romania (internal medicine, emergency medicine) Prof. George Sorin IPLICA, MD, PhD – Bucharest, Romania (dermatology)
Prof. Ctlina TUDOSE, MD, PhD – Bucharest, Romania (psychiatry) Assoc. Prof. Alexandru ULICI, MD, PhD – Bucharest, Romania (pediatric orthopedics)
Assoc. Prof. Silviu VOINEA, MD, PhD – Bucharest, Romania (surgical oncology) Prof. Viorel ZAINEA, MD, PhD – Bucharest, Romania (ENT)
INTERNATIONAL EDITORIAL BOARD Prof. Carmela ABRAHAM, MD, PhD – Boston, USA (brain research, neurogerontology)
Assoc. Prof. Radost ASSENOVA, MD, PhD – Plovdiv, Bulgaria (urology) Prof. Sancar BAYAR, MD, PhD – Ankara, Turkey (surgery, oncological surgery)
Assoc. Prof. Roxana CRARE, MD, PhD – Southampton, England (neurosciences) Prof. Ilya CHANUKVADZE, MD, PhD – Tbilisi, Georgia (general surgery)
Prof. Leonid P. CHURILOV, MD, PhD – Saint-Petersburg, Russia (clinical pathophysiology) Prof. Xheladin DRAÇINI, MD, PhD – Tirana, Albania (surgery)
Prof. Caleb E FINCH, MD, PhD – Los Angeles, USA (neurobiology, gerontology) Prof. Aubrey D.N.J. de GREY, MD, PhD – Cambridge, England (regenerative medicine)
Marinela van den HEUVEL-OLROIU, MD, PhD – Groeningen, Netherlands (family medicine) Assoc. Prof. Jean-Pierre JACQUET, MD, PhD – Grenoble, France (family medicine)
Prof. Oleksiy KORZH, MD, PhD – Kharkiv, Ukraine (family medicine) Eleonora LUKA, MD, PhD – Geneva, Switzerland (innovative, holistic, orthomolecular medicine)
Mihai NEAGU, MD, PhD – Freiburg, Germany (medical history, psychiatry) Prof. Serdar ÖZTORA, MD, PhD – Trakya, Turkey (family medicine)
Vitalie SCRIPNIC, MD, PhD – Kishinev, Republic of Moldova (general physiology, adaptology) Acad. Gheorghe ÎBÎRN – Kishinev, Republic of Moldova (oncology) Prof. Leonas VALIUS, MD, PhD – Kaunas, Lithuania (family medicine)
We are very grateful to our Past Editors
Assoc. Prof. Doina FELEA, MD, PhD – Iasi, Romania Stelua GEORGESCU-MARIUAN, MD, PhD – Bucharest, Romania
George HABER, MD, PhD – Alba Iulia, Romania Cristina ISAR, MD – Bucharest, Romania
Prof. Afilon JOMPAN, MD, PhD – Arad, Romania Cristian Sever OAN, MD, PhD – Bucharest, Romania Prof. Sabin OPREA, MD, PhD – Cluj-Napoca, Romania Rodica TNSESCU, MD, PhD – Bucharest, Romania
Revista Medical RoMân – VoluMul LXVII, suppl. 3, An 2020 3
Cuprins
Cercetarea i industria farmaceutic în România 7 Nevoia resuscitrii cercetrii i industriei farmaceutice româneti 9 Acad. Constantin Ionescu-Tîrgovite
Personaliti marcante ale cercetrii farmaceutice româneti – 100 ani 11 Prof. Dr. Farm. Adriana-Elena Terel, Prof. Dr. Farm. Ana Carata, ef Lucr. Dr. Farm. Emilia Stancu, Prof. Dr. Farm. Honorius Popescu, Prof. Dr. Farm. Ilioara Oniga, Conf. Dr. Farm. Daniela Benedec, Prof. Dr. Farm. Daniela Hanganu, Prof. Dr. Farm. Elena Butnaru, Conf. Dr. Farm. Luminia Agoroaei
coala româneasc de farmacie la Bucureti – trecut, prezent i perspective 21 Prof. Dr. Farm. Ana Carata, Prof. Dr. Farm. Adriana-Elena Terel, ef Lucr. Dr. Farm. Emilia Stancu
Repere istorice ale învmântului farmaceutic clujean 35 Prof. Dr. Farm. Marius Boji, Prof. Dr. Farm. Gianina Crian, Asist. Univ. Dr. Farm. Oana Stanciu
Facultatea de Farmacie din Iai – reper al colii de farmacie româneti 40 Prof. Dr. Farm. Lenua Profire, Prof. Dr. Farm. Anca Miron
Evoluia colii de farmacie din Basarabia 43 Conf. Dr. Farm. Nicolae Ciobanu, Conf. Dr. Farm. Stela Adauji
Facultatea de Farmacie din Craiova – 20 de ani de la înfiinare 50 Prof. Dr. Farm. Johny Neamu
De la descoperirea insulinei la producia de insulin în România, trecut i viitor 52 Acad. Constantin Ionescu-Tîrgovite
Tradiie i continuitate în cercetarea medical i combaterea bolilor infecioase în România 55 Prof. Dr. Emanoil Ceauu
Institutul Cantacuzino, reper european în istoria cercetrii i produciei de seruri i vaccinuri 60 Prof. Dr. Mircea Ioan Popa
Revista Medical RoMân – VoluMul LXVII, suppl. 3, An 20204
OncoGen – Centrul de terapii genice i celulare în tratamentul cancerului Timioara, o structur modern de cercetare pentru medicina secolului XXI 73 Prof. Dr. Virgil Punescu
Centrul avansat de cercetri medicale i farmaceutice din cadrul Universitii de Medicin, Farmacie, tiine i Tehnologie „George Emil Palade“ din Târgu Mure 78 Prof. Dr. Farm. Minodora Dobreanu, Prof. Dr. Farm. Claudia Bnescu, Prof. Dr. Farm. Silvia Imre, Prof. Dr. Farm. Alina erban, Prof. Dr. Farm. Simona Gurzu, ef Lucr. Dr. Farm. Marius Harpa
Istoricul cercetrii în Republica Moldova 86 Prof. Dr. Farm. Eugen Diug
Aportul cercetrii tiinifice la dezvoltarea fitoterapiei moderne – Contribuia UMF „Carol Davila“, Bucureti 91 Prof. Dr. Viorica Istudor
Potenial i oportuniti în cercetarea româneasc a extractelor din plante 94 Conf. Dr. Farm. Laura Bucur, Alexander Schenk
Producia de insulin i biosimilare, o provocare pentru cercetarea farmaceutic româneasc 99 Prof. Dr. Farm. Lenua Profire
Sistemul Naional de Verificare a Medicamentelor – sistem operaional din 9 februarie 2019 103 Farm. Pr. Anca Crupariu
Farmacia clinic în an centenar 107 Prof. Dr. Farm. Simona Negre, Prof. Dr. Farm. Cornel Chiri, Conf. Dr. Farm. Adina Popa, Prof. Dr. Farm. Carmen Cristescu, Prof. Dr. Farm. Veronica Bild, Prof. Dr. Farm. Camil Eugen Vari
Automedicaia, o problem de sntate public; colaborarea medic-farmacist 112 ef. Lucr. Dr. Farm. Maria Suciu, Prof. Dr. Farm. Carmen Cristescu, ef. Lucr. Dr. Farm. Liana Drgan, Asist. Univ. Dr. Farm. Liana Suciu
Rolul farmacistului în prevenia i diagnosticul precoce 117 Conf. Dr. Farm. Aura Rusu
Integrarea cercetrii medical-farmaceutice româneti în circuitul internaional, prezent i viitor 125 Conf. Dr. Alexandru Schiopu
PRODUCTORI MADE IN ROMANIA
Terapia – 100 de ani de poveste pentru oameni, pentru via... 129
Biofarm – 100 de ani de inovaie i performan pe piaa farmaceutic din România 132
Antibiotice SA 137
Grupul Zentiva îi consolideaz poziia în România dup preluarea Labormed Alvogen 145
Evaluarea caracteristicilor stearatului de magneziu în etapa de formulare a formelor farmaceutice generice cu cedare modificat care conin o substan activ greu solubil 151
Farmec – Povestea unui brand-emblem pentru cercetarea în industria cosmetic din România 154
Biotehnos – 157
Hofigal – Flora de excepie a româniei valorificat pentru sntate 162
Polisano Pharmaceuticals 166
CONTENTS
CUVÂNT ÎNAINTE
Acad. Constantin Ionescu-Tîrgovite Clinica de Diabet, Nutriie i Boli Metabolice, UMF „Carol Davila“, Bucureti, România Institutul Naional de Diabet, Nutriie i Boli Metabolice „N.C. Paulescu“, Bucureti, România
În lume, pe primul loc privind industria glo- bal, este cea de armament, iar pe locul doi,
industria farmaceutic. Începuturile acestei industrii în România trebuie s fac obiectul unei lucrri efectuate de specialitii în istoria farmaciei, Aici, m voi referi la câteva produse valoroase, care au fost abandonate sau înstr- inate dup 1989.
Insulina este hormonul descoperit de Pau- lescu în 1916, dar, din cauza primului rzboi mondial, publicarea complet a aceste desco- periri nu a fost posibil decât în vara anului
1921. Pe 10 aprilie 1922, Paulescu depune un brevet de invenie intitulat „Pancreina“ i procedeul producerii sale. Industria noastr farmaceutic nu era pregtit pentru producerea acesteia. Prof. Ion Niescu (urmaul demola- tor, care a preluat catedra de Fiziologie dup moartea lui Paulescu) a încercat s produc i el o insulin („Insulina Niescu“), care, evident, a fost mai mult o fars.
Dup anul 1965, conform unui brevet de invenie, în România, la Biofarm, s-a produs „insulina cristalin“, singura insulina produs i folosit în Româ- nia pân la începutul anilor `70, când au aprut pe pia insuline mai bine purificate (insulinele zise „monocomponent“), care au înlocuit treptat insulina româneasc, din cauza lipsei investiiilor mari în cercetarea din acest domeniu. De altfel, firma Novo din Danemarca a fost singurul productor de insulin, într-o gam variat de produse, cu aciune rapid, semilent i len-
t, mai competitive decât insulinele Lily din State- le Unite ale Americii.
În aceeai perioad, i mai ales dup 1990, Ro- mânia a produs unele antidiabetice orale (Meguan i Siofor), ambele coninând metformin. În scurte perioade de timp, au mai fost episodice tentative de a produce medicamente cu uz în diabet, în bo- lile cardiovasculare sau neurologice, îns ele n-au putut rezista ca urmare a lipsei cronice a fonduri- lor de cercetare. În prezent, cercetarea a rmas un hobby al unor persoane fizice dedicate tiinei, statul disprând din acest domeniu, din cauza pre- carei clase politice care s-a perindat la conducerea rii în ultimii 30 de ani.
O meniune trebuie fcut produsului „Gerovi- tal“, realizat de Ana Aslan, care a fost unicul brand
românesc ce a ptruns pe piaa internaional. Dup moartea celebrei autoare a medicamentului, România a reuit performana s „vând“ i acest produs, care se fabric i se distribuie undeva în America de Sud.
O ultim meniune se refer la Institutul Can- tacuzino, cel care a furnizat seruri i vaccinuri timp de peste un secol, nu numai în România, ci în întreaga regiune balcanic. Un nefast ministru al sntii, acum promovat politic la Banca Nai- onal, a reuit s distrug i aceast ultim insti- tuie productiv, confirmând zicerea unui coleg de breasl c „poltica duneaz grav sntii“.
i
CUVÂNT ÎNAINTE
Acad. Constantin Ionescu-Tîrgovite Clinica de Diabet, Nutriie i Boli Metabolice, UMF „Carol Davila“, Bucureti, România Institutul Naional de Diabet, Nutriie i Boli Metabolice „N.C. Paulescu“, Bucureti, România
Din experiena rilor dezvoltate, se tie c arma cea mai puternic pentru a avea plus-
valoare în economie este cercetarea. Aceasta are reguli precise. Exist în Biblie o formulare care sun aa: „Celui care are i se va mai da; dar de la ce ce n-are se va lua chiar i ce are“ (Luca, 19 v.26).
Cam asta s-a întâmplat cu cercetarea româ- neasc. Privind graficul cu procentele din PIB- ul rii alocate în ultimele trei decenii, vom constata c, înainte de 1989, acest procent se situa sub 3%, dar mai mare de 2,0%. În anii
urmtori, acesta a sczut progresiv, cu o jignitoare constant, sub 0,5%, cu un minimum de 0,33% în 2002 i de 0,38 în 2014. Dac facem un calcul sim- plu între procentul cel mai mare, de 2,61% în 1989 (anul loviturii de stat), i cel mai mic procent, de 0,33 în 2012, acesta din urm este de ~ 8 ori mai mic! Sumele alocate cercetrii arunc o lumin asupra guvernelor care au condus ara în aceast perioad. Ar fi interesant de vzut i de menionat care au fost decidenii (prim-minitrii, minitrii de Finane i cei al Cercetrii sau Educa- iei i Cercetrii) din ultimii 30 de ani. Ar fi instructiv pentru viitorii minitri de resort care vor urma.
Din câte îmi amintesc, o competiie pentru obinerea unui proiect de cercetare finanat s-a desfurat în mandatul ministrului Funeriu, care a organizat o competiie „pe bune“ (corect). La o tentativ anterioar, întrucât propunerile pentru proiectele de cercetare au fost evaluate de cercettori din
alte ri europene. La o tentativ anterioar de evaluare a proiectelor de ctre „evaluatori“ ro- mâni, s-a constatat c cercettorii au fcut un fel de cartel, în care un cercettor vorbea cu altul: „Eu te evaluez pe tine i tu m evaluezi pe mine!“. Cercettorii serioi (mai exist înc i aceast spe- cie rar) n-au agreat formula „politic“ propus, la care s-a renunat.
O problem grav, identificat pe parcurs, a fost cea a scoaterii posturilor de cercetare în instituiile cu profil de cercetare. Aici, opereaz perfect „coaliia mediocritilor“. Am avut ocazia s con- stat cum, pe un post de cercetare scos la concurs, comisia de evaluare este desemnat „din interior“ de ctre instituia beneficiar. Un membru, ales bine, trebuie s participe ca evaluator „independent“. Un candidat de nota 10 a pierdut în favoarea altuia care atingea, cu mare îngduin, nota 6! Asta cu acte în regul, regulile fiind aranjate de coaliia mediocritilor, patronat din umbra dea- s a politicienilor. Nici Alexandru Macedon (356- 323 î.e.n.) n-ar mai putea tia nodul gordian strâns în chingile parlamentarilor, cei care legifereaz chiar i în domeniul cercetrii româneti.
Industria farmaceutic – care în trecut a avut performane individuale (insulina româneasc sau Gerovitalul) i a fost fie falimentat, fie vândut ca brand – mai supravieuiete prin produsele ale c-
ror reclame pot fi auzite pe la toate televiziunile private, în pauzele dintre emisiuni. Lipsa de com- petivitate a scos România de pe harta productori- lor valabili.
În final, ar trebui s menionm i performanele individuale ale unor cercettori români, cu- noscui în strintate, unde îi public produciile lor în edituri sonore de genul Karger, Springer, Wiley, crora le-a face ru adugând numele lor aici. Invidia funcioneaz bine la noi.
În fine, am tot respectul pentru doctoranzii notri, care întrein flacra cercetrii, nu numai a celei modeste, dar chiar i a celor cu vizibilitate internaional. O mic parte dintre ei reuesc s procure contra cost reactivii de care au nevoie pentru efectuarea unor investigaii necesare, dar pe care Casa Naional de Sntate nu le poate de- conta, dei, în final, de rezultatele obinute de aceti mici cercettori vor beneficia asiguraii, adic cei care susin financiar bugetul acestei Case. Faptul c aceti doctoranzi public rezulta- tul lucrrilor lor în reviste intenaionale cu factor de impact mare este o performan care ar trebui mai bine mediatizat. Personal, intenionez s se- lectez câteva zeci de asemenea lucrri, pentru a fi cuprinse într-un volum care s le omagieze efortul prin care au obinut performanele lor.
Pondere cheltuieli din PIB (%) alocate cercetrii-dezvoltrii în perioada 1985-1918
i
Personaliti marcante ale cercetrii farmaceutice româneti – 100 ani
Prof. Dr. Farm. Adriana-Elena Terel1, Prof. Dr. Farm. Ana Carata1, ef Lucr. Dr. Farm. Emilia Stancu1, Prof. Dr. Farm. Honorius Popescu2, Prof. Dr. Farm. Ilioara Oniga2, Conf. Dr. Farm. Daniela Benedec2, Prof. Dr. Farm. Daniela Hanganu2, Prof. Dr. Farm. Elena Butnaru3, Conf. Dr. Farm. Luminia Agoroaei3
1 UMF „Carol Davila“, Bucureti, România 2 UMF „Iuliu Haieganu“, Cluj-Napoca, România 3 UMF „Gr.T. Popa“, Iai, România
Prof. Dr. Farm. Ana Carata UMF „Carol Davila“, Bucureti, România
Prof. Dr. Farm. Adriana-Elena Terel UMF „Carol Davila“, Bucureti, România
În an centenar, aducem omagiu personalitilor care s-au remarcat în domeniul farmaceutic. Au
fost cadre didactice, cercettori, oameni de tiin care au avut contribuii deosebite în
dezvoltarea învmântului, tiinelor i practicii farmaceutice în ultimii 100 ani. Câteva dintre
aceste personaliti sunt prezentate în acest material în ordine cronologic.
Nicolae DELEANU (1879-1959)
A fost decan al Facultii de Farmacie din Bu- cureti pe parcursul a dou mandate conse-
cutive (15 feb. 1927 – 15 feb. 1929 i 15 feb. 1929 – 30 ian. 1931). A urmat studiile primare la Galai, iar cele liceale la Iai (liceul „Alexandru cel Bun“) i Bucureti, unde devine absolvent al liceului „Matei Basarab“ (1901). Se înscrie la coala Supe- rioar de Farmacie din Bucureti, dar îi finalizea- z studiile în Elveia, obinând în 1906 licena în farmacie i dreptul de liber practic în cantonul Geneva. Îi continu pregtirea profesionala cu un doctorat în tiine chimice (1908, Geneva) i se specializeaz ca bacteriolog la St. Petersburg (1909). În 1914, la aproape 2 ani de la reîntoarce- rea în ar, datorit meritelor tiinifice, este numit doctor docent.
Din 1915, începe s predea cursurile de Toxico- logie la coala Superioar de Farmacie din Bucu- reti, iar în perioada 1916-1925 a deinut diverse funcii la catedra de Farmacie chimic i galenic a Faculttii de Medicin din Iai. Revine în Bucu- reti la 1 octombrie 1925 ca profesor titular la disciplina de Chimie analitic a Facultii de Farma- cie, unde activeaz pân la data pensionrii (1941).
A publicat peste 61 de lucrri originale, fiind preocupat de fiziologia vegetal (bioritmul respi-
raiei plantelor, aciunea fitohormonilor, homeos- tazia ionilor în organismul vegetal etc.). De asemenea, redactarea Codex-ului medico-farmaceutic a fost de un real folos pentru practica farmaceuti- c a vremii.
A primit numeroase distincii din ar i strintate, fiind membru al unor prestigioase foruri tiinifice: Academia de Medicin din România, Academia de Farmacie din Madrid etc. A avut dou csnicii: prima cu farmacista Vera Sumoviar, cea de a doua cu Zoe Minovici, cea mai mic fiic a profesorului Mina Minovici.
Ion VINTILESCU (1881-1954)
Viaa sa a fost strâns legat de cea a Facultii de Farmacie din Bucureti. Alturi de profesorul
tefan Minovici, a contribuit înc din 1923 la redactarea primului regulament al acestei instituii create prin separarea de Facultatea de Medicin. Ca decan, s-a aflat la conducerea facultii în perioade dificile: mandatele consecutive martie 1931 – martie 1933 i martie 1933 – martie 1936, când s-a regândit organizarea învmântului farmaceutic la nivelul întregii ri i a avut loc concentra- rea sa la Bucureti, i mandatul desfurat în timpul rzboiului: octombrie 1941 – octombrie 1944. Dei provenit dintr-o familie cu muli copii, inteli- gena i perseverena l-au ajutat s-i desvâreas- c pregtirea profesional. În noiembrie 1902, i-a obinut licena în farmacie i dreptul de liber practic la coala Superioar de Farmacie din Bu-
cureti. În 1904, o burs de studii la Paris i-a permis pregtirea i susinerea doctoratului (1906), precum i urmarea cursurilor Facultii de tiin- e, prin absolvirea crora devine liceniat în 1908 i doctor în 1910. Revenit în ar, pe lâng activitatea didactic, avea s dein în paralel mai multe funcii. Timp de 17 ani (ianuarie 1911 – aprilie 1928), a funcionat ca legist-chimist la Institutul medico-legal i aproape trei decenii (1912-1941) ca farmacist ef al Aezmintelor brâncoveneti.
Gheorghe PAMFIL (1883-1965)
A fost unul dintre organizatorii i conductorii marcani ai învmântului farmaceutic ro-
mânesc din Cluj. A deinut decanatul Facultii de Farmacie din Bucureti în anii de început ai celui de-al doilea rzboi mondial (decembrie 1938 – octombrie 1941) i a fost delegat în Senatul Univer- sitii în perioada 1935-1938. A absolvit coala Superioar de Farmacie în Bucureti. Titlul de doctor dobândit la Geneva în 1911 avea s-i fie recunoscut i în ar la 28 octombrie 1912. Reîntors la Bucureti, începe s lucreze alturi de profesorul Ludwig Mrazek în laboratorul de petrografie al Facultii de tiine din Bucureti. În perioada 1916-1918, anii când România s-a aflat în rzboi, Gheorghe Pamfil a însoit guvernul care se retr- sese la Iai i a avut misiunea de a conduce Labo- ratorul de Subzisten al Armatei. Dup termina- rea rzboiului i înfiinarea Universitii Române de la Cluj, a funcionat ca profesor agregat i ulte-
rior ca profesor titular la Catedra de Farmacie chimic i galenic. În 1934, dup 15 ani de activitate didactic la Cluj, ca urmare a comasrii înv- mântului farmaceutic la Bucureti, îl regsim ca profesor titular la Catedra de Chimie Farmaceuti- c. O perioad scurt de timp (februarie-iunie 1927), a lucrat în Ministerul Sntii ca inspector general farmaceutic, funcie care i-a permis s mi- liteze pentru înfiinarea unui institut farmaceutic (1930). Prof. Pamfil a predat, timp de 15 ani, pe lâng Farmacia chimic i galenic, un curs de Comentarii la farmacopeea român i altul de Produse opoterapeutice, s-a îngrijit de promova- rea unor tineri capabili ca T. Goina i doctoranzii si V. Ciocnelea i L. Mártonfi, care au devenit mai târziu profesori universitari, a realizat preparate farmaceutice originale – Bismjochin-Pamfil, Ozonogen Iacobovici-Pamfil, Fluidobarit pentru uz radiologic, Filauron.
Între 1 ianuarie i 30 septembrie 1930, a fost chemat s înfiineze Institutul Chimico-Farmace- utic din Bucureti, din care s-au dezvoltat mai târ- ziu I.C.C.F. i I.C.S.M.C.F., forurile naionale ale cercetrii tiinifice i controlului medicamentului. Tot atunci, a elaborat normele de specialitate incluse în Legea Sanitar din 1930, introducând controlul sever în reeaua farmaceutic.
La Cluj, a tiprit volumul amplu Curs de chimie pentru universitate i colile superioare (1928), care pare a fi întâia carte româneasc de chimie de nivel superior, dup care, în colaborare cu I. Manta, Ghid pentru analiza medicamentelor chimice anorganice i organice (1934) – întâiul manual de laborator pentru controlul analitic al calitii medicamentului.
A condus doctorate i a scris numeroase lucrri tiinifice, fiind ales membru titular al Academiei de Medicin i preedinte al Societii de tiine Farmaceutice.
Bibliografia lui cuprinde, în peste 100 indici, brouri, articole tiinifice i de opinie profesiona- l, brevete de invenie, conferine, comunicri, contribuii la ediiile IV i V ale Farmacopeii ro- mâne .a. În calitate de cercettor, s-a ocupat de valorificarea materiilor prime indigene ca surse pentru industria chimico-farmaceutic, gsirea unor noi reactivi chimici, analiza chimic i microanaliza me-
dicamentelor, analiza unor gaze de roci, ape minera- le i nmoluri terapeutice, analize biochimice, realizarea unor aparate noi, a unor preparate alimentare raionale i conservabile pentru militari.
Teodor GOINA (1896-1985)
Cercetrile realizate pe parcursul celor 50 de ani s-au concentrat pe diferite plante medici-
nale i extracia de principii active: Berberis vulgaris (tez .a.), Laburnum anagyroides, Alche- milla vulgaris, Potentilla anserina, Dryopterix filis-mas, Rosa sp., Matricaria chamomillia L., Mentha piperita, Rheum sp., Tilia tomentosa, Polygala amara, Ruscus aculeatus etc., contribu- ind astfel cu rezultatele la constituirea produsului Tiliae flos din Farmacopeea român, ediia a VIII-a (1965). În colaborare cu famacologii, a cercetat efectele hepato-biliare ale extractului fluid de B. vulgaris i ale unor alcaloizi (berberina, berbami- na i oxiacantina), iar rezultatele le-a publicat în 1963; au avansat pân în domeniul preparrii mai multor forme farmaceutice din plant. În revista „Planta Medica“ a publicat în anul 1970 metoda proprie de extracie, purificare i determinare can- titativ a alcaloizilor din Berberis vulgaris. A elaborat procesele tehnologice pentru medicamentele Galcorin, Aftolizol din miere rozat i lizozim .a. Medicamentele Biloton-mite i Biloton forte, elaborate de ctre Prof. T. Goina i colaboratori, i-au adus profesorului 2 certificatele de invenie, recunoscute de ctre Oficiul de stat de Invenii, cu brevetele corespunztoare „cesionate industriei româneti de medicamente“. Conductor tiinific, a coordonat 11 doctorate. În 1967, a ieit de
sub tipar „primul manual românesc de farmacognozie“, care nu reprezenta o traducere, ci o oper original, ca rezultat al muncii i efortului unui grup format din specialiiti în farmacognozie de la cele 4 faculti din România: T. Goina, E. Constan- tinescu, I. Ciulei, G. Racz, E. Grigorescu, P. Petcu, realizat sub coordonarea redacional a prof. T. Goina. Datorit studiilor sale asupra diferitelor plante, a obinut rezultate importante pentru cercetarea româneasc.
A promovat fitoterapia, colaborând cu colegi atât de la farmacie, cât i de la medicin (Prof. Dr. C.C. Velluda), publicând rezultatele în reviste tiinifice de specialitate: „Contribuii la studiul farma- codinamic al citizinei“, „Laburnum anagyroides Medick. ca surs de citizin“, „Contribuii la studiul farmacognostic al plantei Laburnum angyroides Medick. - salcâm galben“, „Cercetri experimentale asupra aciunii coagulante a plantei Alchemilla vulgaris L.“, „Cercetri asupra florilor de roze“, „Pro- dui naturali cu structur heterociclic“, „Extract fluid de Alchemilla vulgaris L.“, „Utilizarea electro- zilor membrane ioni-selective (EMIS) la dozarea medicamentelor“, „Electrozi membrane lichide ioni-selectivi pentru unii alcaloizi”
Nicolae I. IOANID (1897-1990)
Reprezentant de prestigiu al învmântului farmaceutic superior din Bucureti, Nicolae I.
Ioanid a fost primul profesor de toxicologie din România (în 1942), fiind autorul unui curs de referin în toxicologie, publicat în 1965. A avut o bogat
activitate tiinific în domeniul toxicologiei industriale i al toxicologiei medico-legale, în paralel cu activitatea didactic, conducând i Laboratorul de Toxicologie al Institutului Medico-Legal „Mina Mi- novici“. De altfel, la începutul carierei sale, s-a speci- alizat sub îndrumarea Profesorului tefan Minovici. În calitate de conductor de doctorat, a condus peste 30 de doctoranzi în domeniul toxicologiei. A colabo- rat cu specialiti din Uniunea Sovietic, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, dar mai cu seam din Frana. S-a bucurat de aprecierea profesorului toxicolog René Fabre, în laboratorul cruia a i lucrat în timpul unei specializri. De asemenea, a cunoscut i s-a împriete- nit cu renumitul toxicolog francez Emil Kohn Abrest, directorul Laboratorului de Toxicologie al Prefecturii de Poliie din Paris. Graie calitilor sale de bun organizator i de profesor eminent, a fost ales decan al Facultii de Farmacie din Bucureti, pe care a condus-o în perioada 1956-1961. Activitatea tiinific de larg deschidere internaional i-a conferit dreptul de a fi ales membru al unor societi internaionale de prestigiu: Societatea de Chimie Bi- ologic din Frana, Societatea de Chimie din Fran- a, Academia Internaional de Medicin Legal i Social. În anul 1940, i-a fost conferit, de ctre rege- le Carol al II-lea, Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler, iar în 1957 i s-a acordat „Medalia Muncii” i „Ordinul Muncii” clasa a III-a.
Constantin N. IONESCU (1905-1956)
Îi începe activitatea profesional la 1 noiembrie 1931 ca asistent suplinitor la catedra de Chimie
Biologic i Alimentar din Facultatea de Farma- cie. În perioada 1942-1948, a fost profesor titular la catedra de farmacie galenic. În 1943, ocup funcia de director la Institutul Chimico-Farma- ceutic, fiind reales în 1948. În acelai an, 1943, devine membru în Comisia pentru Standardizarea Medicamentelor, membru în Comisia tiinific de pe lâng Institutul Chimico-Farmaceutic i membru în Consiliul Sanitar Superior. În 1947, devine membru i în Consiliul Farmaceutic Supe- rior. În 1948, prin transfer la catedra de chimie farmaceutic, a avut posibilitatea s-i valorifice ambele formaii profesionale, catedr pe care o re- organizeaz i o conduce ca profesor ef de disci- plin din 1954. Devine în anul 1948 director al Centralei Industriale a Medicamentului.
Privitor la activitatea tiinific i didactic, menionm:
• Peste 100 de lucrri i studii, 5 conferine publice în legtur cu aprarea naional
• S-a procupat de sinteza glicozidelor prin metode enzimatice
• Valorificarea cercetrilor sale prin prepararea industrial a atropinei, digitosidului, oxiiodurii de bismut (antisifilitic), inverto- zei etc.
• Preedinte al Comisiei pentru redactarea celei de a VII-a farmacopei române
• Redactor responsabil al revistei Farmacia (din apr. 1953)
• În calitate de chimist, s-a preocupat de me- todele chimice de lupt i aprare: „Gaze i mti de rzboi“, „Producerea fumului de rzboi“
• Brevete de invenie: „Filtru pentru aero- soli“, „Salopet impermabil etan“, etc.
• A contribuit la formarea a 24 de serii de farmaciti.
• A îndrumat 12 doctoranzi • A devenit membru în mai multe societi
tiinifice naionale i internaionale: Socie- tatea de Chimie din România (1929), Socie- tatea de Chimie din Berlin (1934), Societa- tea de tiine Farmaceutice din România (1935), membru corespondent al Academiei Regale din Madrid (1943), membru corespondent al Academiei RPR (1948).
Petre IONESCU-STOIAN (1909-1985)
Personalitate marcant a cercetrii tiinifice farmaceutice româneti, Prof. Dr. Doc. Farm.
Petre Ionescu-Stoian este fondatorul i organizatorul Institutului pentru Controlul de Stat al Me- dicamentului i Cercetri Farmaceutice (ICSMCF) – Bucureti (1956-1976). Alturi de colaboratorii si, a organizat ICSMCF, pe care l-a condus 20 de ani (1956-1976), introducând metode moderne privind asigurarea calitii medicamentului au- tohton i controlul celui din import.
Principalele teme de cercetare care se desfu- rau la nivelul Institutului erau axate pe calitatea medicamentului, valorificarea plantelor medicinale, introducerea medicamentelor noi în terapeuti- c, elaborarea etaloanelor naionale i a substanelor de referin, organizare farmaceutic .a.
Petre Ionescu-Stoian a devenit doctor în tiine farmaceutice în 1941, prin susinerea tezei de doctorat intitulate „Prepararea unor noi compui sulfamidai. Experimentarea compusului 4-benzen-sulfamido-azo-4’-benzenglicimida“.
Activitatea tiinific a profesorului a cuprins, în principal, cercetri de biochimie i de farmacologie, printre care: studierea coninutului în poli- peptide din sucul gastric pentru diagnosticarea precoce a cancerului; modificarea metodei Lau- dat i aplicaiile ei la dozarea clorului din lichide- le organismului; prepararea unui vaccin antitifo- paratific pe cale oral; contribuii la extracia hormonului folicular, elaborarea de tehnologii moderne pentru unele forme farmaceutice; pune- rea la punct de noi metodologii de control; rezol- varea incompatibilitilor i a interaciunilor din-
tre medicamente, respectiv a reaciilor adverse iatrogene.
Multe dintre realizrile cercetrii tiinifice au fost încununate prin acordarea de brevete:
• un procedeu pentru prepararea comprimatelor cu aciune prelungit, folosind drept excipient o molecul hidrofob, iar ca tehni- c de lucru, comprimarea direct, fr gra- nulare prealabil (Brevet nr. 51995/1966 i nr. 55840/1968);
• tehnologia de preparare a comprimatelor vaginale cu dezagregare rapid i eficacitate mrit, în comparaie cu cele din import (procedeu preluat, de asemenea, de industrie, Brevet nr. 52749/1965);
• obinerea microcomprimatelor pentru anti- biograme, metodologie introdus, cu rezultate remarcabile, în practica laboratoarelor clinice i brevetat în România (Brevet nr. 43117/1962 i nr. 53434/1969), R.F. Germa- nia, SUA, Frana, Ungaria, Elveia
Cercetrile sale asupra soluiilor oftalmice, care au condus la selectarea unor conservani co- respunztori, în msur s asigure sterilizarea preparatelor pe toat durata folosirii lor, procedeu asimilat de industria farmaceutic, au permis revi- zuirea monografiei „Collyria“ din Farmacopeea român, ediia a VIII-a;
De asemenea, au fost modificate i alte monografii din farmacopee sau suplimente: pentru preparatelor injectabile cu proprieti bacteriostatice reduse sau cu pH slab acid ori slab alcalin, s-a obinut posibilitatea sterilizrii lor la 100o C, în loc de 120o C, folosindu-se ca test o tulpin de Bacillus subtilis, procedeul fiind oficializat în Suplimentul
I al Farmacopeei române, ediia a VIII-a (1965); a introdus pentru prima dat în România procedeul de „îmbtrânire artificial“, reducându-se astfel perioada de timp pentru determinarea termenului de valabilitate la unele comprimate; a valorificat anumite materii prime indigene, constituite din produsele secundare (uleiuri vegetale, gliceride de sintez), rezultate în fabricile de uleiuri de floa- rea-soarelui sau de rapi, ele fiind folosite la obinerea de baze de unguente, înlocuitoare ale lano- linei din import.
Recunoaterea meritelor sale în cercetare s-a materializat prin primirea distinciei „Meritul tiinific“ clasa a III-a (1966) i clasa a II-a (1971).
Viorica-Sofia CUCU (1918-2003)
Activitatea sa tiinific a fost axat pe extrage- rea i separarea de principii active din diferite
plante i stabilirea de noi metode analitice pentru produsele vegetale, identificarea i dozarea princi- piilor active din specii precum Rhamnus frangula, Atropa belladonna, Primula officinalis etc. A publicat 65 de lucrri tiinifice, 23 comunicate, 9 procese tehnologice care au fost predare fabricilor de medicamente din ar, 8 lucrri din domeniul istoriei farmaciei. A devenit conductor de doctorat din 1970, iar în cadrul catedrei de farmacognozie a restructurat i modernizat coninutul cursu- lui i al lucrrilor practice, orientându-le spre fitochimie, extracie i determinri cromatografi- ce i valorificri în forme framaceutice adecvate. A scris 3 volume de curs de farmacognozie, Lito UMF Cluj, 1972, 1975, 1978. În colaborare cu prof. dr. E. Cionga i Grazziela Baciu, a scris „Cercetri de chimie vegetal“, iar sub conducerea Prof. C.
Bodea a elaborat volumul IV din tratatul de biochimie vegetal intitulat „Plante medicinale i aromatice“. Contribuie la elaborarea volumului „Istoria tiinelor farmaceutice în România“.
Marian COTRU (1923-1998)
Profesorul Marian Cotru a fost o personalitate care s-a remarcat printr-o bogat activitate di-
dactic i de cercetare în domeniul toxicologiei i al istoriei farmaciei, care i-a adus un prestigiu tiinific recunoscut în comunitatea academic din ar i peste hotare. Este considerat creatorul colii de toxicologie ieene.
În perioada 1950-1952, a înfiinat Laboratorul de Toxicologie al Facultii de Farmacie Iai, unde a lucrat ca ef de lucrri pân la desfiinarea facultii.
Revenit în facultate în 1964, ca asistent universitar, la Disciplina de Toxicologie, a fost ulterior promovat ca ef de lucrri i confereniar. În 1990, a devinit profesor. În 1975, sediul Facultii de Farmacie s-a transferat în noul spaiu, unde con- fereniarul Marian Cotru s-a ocupat de organizarea i dotarea noului laborator de toxicologie.
Profesorul Marian Cotru a desfurat o inten- s activitate de cercetare, constituind un model de conduit tiinific, perseveren i pasiune. A abordat diverse domenii, precum toxicologia analitic, alimentar, legal, toxicologia xenobiotice- lor, a substanelor potenial cancerigene (micoto- xine) a radicalilor liberi, poluarea mediului, istoria farmaciei. Rezultatele cercetrilor au fost prezentate la 193 manifestri tiinifice (15 în strintate) i au fost publicate în peste 200 de lucrri. În anul 1974, a primit titlul de doctor docent. Este autor a 17 cri de specialitate, materiale de refe-
rin în pregtirea studenilor, farmacitilor i a specialitilor în domeniul toxicologiei.
Profesorul Marian Cotru a fost ales în Acade- mia Naional de Farmacie din Paris (membru corespondent, 1986) i în Academia de tiine Medi- cale din România (membru titular din 1991 i, din 1993, preedinte al filialei Iai). De asemenea, profesorului i s-au acordat dou importante distincii: titlul de „Doctor honoris causa“ al Universitii de Stat de Medicin i Farmacie „N. Testemianu“ din Chiinu (1994) i titlul de membru de onoare al corpului didactic de la Universitatea de Medicin i Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iai.
Emanoil GRIGORESCU (1923-2016)
Cercettor în domeniul plantelor medicinale, expert ONU, Prof. Dr. Emanoil Grigorescu a
fost una dintre personalitile colii farmaceutice ieene. Cu o experien în învmânt i cercetare, i se propune în 1962 s vin la Iai, unde urma s preia conducerea nucleului de iniiatori (Prof. Dr. C. Ichim, Prof. Dr. A. Pastia) ai noii secii de farmacie din cadrul Institutului de Medicin i Far- macie Iai, la care, în septembrie 1961, se susinuse primul examen de admitere.
În 1964, a devenit confereniar, în 1968 este profesor, cel mai tânr profesor din domeniul înv- mântului farmaceutic, îi susine docena în anul 1972. Conductor de doctorat din 1968, a format 22 de specialiti români (18) i strini (4) în domeniul cercetrii plantelor medicinale i a adus o contribuie important la cunoaterea atât a speciilor autohtone, cât i exotice din România i de peste hotare.
Remarcat pentru seriozitatea i modernismul cercetrilor sale, pentru cunotinele solide în obinerea medicamentului vegetal (contribuise în mod decisiv la dezvoltarea unei platforme de ex- tracte vegetale în cadrul Fabricii de Antibiotice din Iai i susinuse cursuri i lucrri practice de realizare a unor fitomedicamente la Plantavorel din Piatra Neam), este numit în 1979 expert ONU pentru plante medicinale, participând în aceast calitate la dou misiuni UNIDO în Burundi (1979) i Rwanda (1984). De asemenea, a participat la numeroase congrese internaionale: Salonic, Varna, Halle, Viena, Budapesta i Belgrad.
Ca decan (1964-1975), s-a implicat activ în organizarea Facultii de Farmacie din Iai i în obinerea finanrii i realizarea construciei actualei cldiri a facultii, inaugurat în 1974. În 1980, a înfiinat Laboratorul de analize fizico-chimice, ser- vicii i microproducie. Laboratorul a reprezentat o baz de învmânt pentru studeni, cercetare, pro- ducie i control de calitate. Ca ef al disciplinei de farmacognozie (timp de 32 ani), a fost maestrul care a pus bazele unei abordri tiinifice moderne de obinere, analiz, control i condiionare a medicamentului de origine vegetal. A predat cursuri de farmacognozie (1964-1993), farmacognozie-fitoterapie, istoria farmaciei (1968-1976). Contribuia sa a fost esenial în dezvoltarea cercetrii i înv- mântului farmaceutic ieean.
Dumitru DOBRESCU (12 martie 1927 – )
Aabsolvit Facultatea de Farmacie din Bucureti în 1949 i Facultatea de Medicin Bucureti în
1958. În 1965, obine titlul de doctor în medicin.
A participat la cursuri de perfecionare în farmacologie la Praga, Bratislava (1963); specializare în farmacologie la Bruxelles (1965-1966); instruire în farmacologie în cadrul unui program de fellowship la Washington (1973). Rezideniat la Spitalul Brân- covenesc i la Spitalul de Urgen, Bucureti (1947- 1949); farmacist i eful laboratorului clinic la Spi- talul Militar din Braov (1950-1951); asistent universitar (1955-1963); confereniar (1963-1967), catedra de farmacologie, Facultatea de Medicin, Bucureti; profesor asociat (1967-1973); profesor, catedra de farmacologie, Facultatea de Farmacie, Bucureti (1973-1997); medic specialist (1961); medic primar (1969); medic homeopat (1981); far- macolog clinician, Spitalul Colea (1959-1963), Spitalul Brâncovenesc (1963-1983), Spitalul Con- structorilor (1983-1992);
− Decanul Facultii de Farmacie Bucureti (1972-1981, 1990);
− Directorul Institutului pentru Controlul de Stat al Medicamentelor i Cercetrii Farma- ceutice (1990-1993; 1997-1998);
− membru (1968-1973), vicepreedinte (1973- 1977) i preedinte (1977-1993; 1997-1998) al Comisiei pentru Medicamente a Ministe- rului Sntii
− Cofondator al Centrului Naional de Farma- covigilen (1973) i eful activitilor desf- urate în domeniu. Redactor-ef al publica- iei „Farmacovigilena“.
− Autorul unor concepte originale, precum farmacotoxicologia (1977), farmacoepide- miologia (1981) i farmacologia ecologic (1993); autorul “Metodologiei de introducere a unor medicamente noi în terapeutic” (1979) i al “Ghidului de autorizare, înregis- trare i supraveghere a medicamentelor” (1991), ambele aprobate ca documente nor- mative de ctre Ministerul Sntii din Ro- mânia;
− autorul a 220 de lucrri tiinifice (175 publicate în România, alte 27 fiind aprute în publicaii internaionale importante), a 18 cursuri;
− Deintorul a 12 patente de invenii. Auto- rul a 33 de cri despre medicamente (autorul unic a 10 dintre ele)
Afilieri i asociaii profesionale − Vicepreedinte al Uniunii Societii Medica-
le de tiine (1973-1987); vicepreedinte (1973-1987) i preedinte (1987-1999) al Societii de Farmacie;
− membru titular (1991) i vicepreedinte (1991-1995) al Academiei de tiine Medicale;
− membru corespondent al Academiei Româ- ne (1992); membru al Academiei Regale de Farmacie din Spania (1987), al Academiei Naionale de Farmacie din Frana (1998), al Societii Europene de Farmacie Clinic (1990); preedintele ediiilor a IX-a, a X-a, a XI-a a Congresului Naional de Farmacie, al Comisiei Superioare de Diplome i al Comi- siei Superioare de Validare a Ministerului Educaiei (1981-1998).
− Premii i distincii onorifice: Premiul Aca- demiei Române (1981); titlul de „Doctor honoris causa“ al Universitii de Medicin i Farmacie din Iai (1994) i din Cluj-Napoca (1997); Ordinul Naional „Steaua României“ în grad de cavaler (2002).
Gabriel RÁCZ (1928-2013)
Afost o personalitate tiinific remarcabil a mediului academic din România, având o acti-
vitate deosebit în plan didactic i de cercetare. Prof. Dr. Gabriel Rácz a fost un reprezentant de seam al cercetrii plantelor medicinale din bazi- nul intracarpatic, studiindu-le din punct de vedere biologic, botanic i farmacognostic. Disciplina de Farmacognozie a Facultii de Farmacie din Tîrgu Mure a fost preluat de Prof. Dr. G. Rácz în 1963.
i, pentru ca rezultatele cercetrii farmacog- nostice s fie cât mai cuprinztoare, în completare erau efectuate i cercetri farmacodinamice, de ctre Conf. Dr. Elisabeta Rácz Kotilla, titulara disciplinei de farmacodinamie i soia profesorului. Nu putem trece cu vederea aprecierea de care s-a bucurat Conf. Dr. Farm. Elisabeta Rácz Kotilla, care a fost prima femeie secretar tiinific la Insti- tutul de Medicin i Farmacie din Tg. Mure. Ca o recunoatere a rezultatelor cercetrii aprofundate asupra plantelor medicinale, Prof. Dr. G. Rácz a fost membru în mai multe organizaii tiinifice: preedinte al Societii Române de Cercetare a Plantelor Medicinale în cadrul Academiei Române (1974-1990), dar i membru al altor academii;
i BiBliografie 1. Carata A. Istoria farmaciei. Ed. Tehnoplast, Bucureti, 2010. 2. Lipan V. Dicionar biografic de farmaciti români, vol 1 i 2. Ed. Farmaceutic, Bucureti, 2011. 3. Spielmann J, Baicu G. Istoria tiinelor farmaceutice. Ed. Medical Amaltea, Bucureti, 1994. 4. Suliman MG, G.A. Vlasceanu GA. 105 ani de la naterea Prof. Dr. Doc. Farm Petre Ionescu Stoian (1909 -1985),
Fondatorul i organizatorul ICSMCF, Bucureti. Practica Farmaceutic 2014;7(4):224-229. 5. Agoroaei L, Strugaru AM, Caba IC, Butnaru E. Mentorii profesorului Marian Cotru – Vol. in extenso. Reuniune
Roman, 2018. 6. Butnaru E, Strugaru AM, Caba IC, Clinescu C, Agoroaei L. Personaliti remarcabile care au contribuit la
dezvoltarea colii farmaceutice ieene – Vol. in extenso. Reuniune Roman, 2018. 7. Rogoc SM, Péter HM, Carat A, Soporean M. Prof. Dr. Rácz Gabriel –coordonator de doctorat – 90 ani de la
natere, cinci ani de la deces. Galenus 2018;120.
membru în mai multe societi tiinifice (Socie- tatea de Fitoterapie Român, Societatea Biologilor din România, Societatea Homeopat Maghiar, Societatea Muzeului Ardelean, Societatea Maghia- r de Istoria Farmaciei i Societatea Român de Istoria Farmaciei etc.).
A fost distins cu titlul de „Doctor honoris causa“ din partea Universitii de Medicin i Farma- cie din Tg. Mure (1998) i al Universitii din Ora- dea (2010), cu medalia Augusztin Béla (1998, Ungaria); a primit Diploma de Excelen (2002, Bucureti), Diploma Pápai Páriz Ferenc (Tg. Mure, 2005), precum i medalia „Prof. Dr. Ale- xandru Ionescu-Matiu” (2008, Bucureti).
coala româneasc de farmacie la Bucureti – trecut, prezent i perspective
Prof. Dr. Farm. Ana Carata, Prof. Dr. Farm. Adriana-Elena Terel, ef Lucr. Dr. Farm. Emilia Stancu Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, Bucureti, România
„Cum fr istorie nu exist tiin, aa nici fr instituii nu exist istorie! Oamenii nu sunt mari decât prin
instituiile pe care le las în urma lor” (Napoleon I)
Introducere
Trecutul i prezentul colii româneti de Farmacie sunt descrise în mai multe volume, publicaii de profil (prezentul, desigur pân la anul publicrii volumelor respective). Consemnm volumele autorilor: Th. Burghele i colab. 1968 [2]; coordonatori – M. Cotru, C. Gh. Marinescu, 1992 [17]; Ilea i colab. 1963 [24]; S. Izsák, 1979 [24]; I. Vintilescu, 1942 [36]; volume aniversare/comemorative, 1976, 1994, 2002, 2004, 2013, 2018 [38, 40-44].
În perspectiv, actualii decani ai Facultilor de Farmacie din ar au publicat pe calea electronic un plan managerial, în concordan cu Planul managerial al rectorilor. La Bucureti, Prof. Dr. Farm. Doina Drgnescu,
Prof. Dr. Farm. Ana Carata Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, Bucureti, România
actualul decan (fig. 11b), afieaz pe internet un plan managerial pe termen scurt, 2020-2024, corespunztor activitilor specifice învmân- tului farmaceutic actual, inând seama i de planul managerial al universitii, semnat de Rec- torul UMF „Carol Davila”, Acad. Prof. Dr. Ioanel Sinescu [45, pagina www.umfcd.ro].
Istoria învmântului farmaceutic
Învmânt farmaceutic într-o coal organizat i reglementat de ctre autoritile statului a aprut în 1857, când, prin Jurnalul Consiliului Administrativ al rii Româneti din 29 iulie, coala de Mic Chirurgie, înfiinat în 1855 la Bucureti de ctre Carol Davila (1828-1884), se transform în coala Naional de Medicin i Farmacie, ,,marcând începutul învmântului superior farmaceutic în România”. Facem preci- zarea c sensul cuvântului ,,superior” de atunci nu este acelai cu cel de azi, ci înseamn o treap- t superioar, fa de ,,clasa de farmacie”, care se pregtea în coala de Mic Chirurgie, inaugurat la 4 decembrie 1855. În 1861, coala de medicin i farmacie a devenit coala Naional de Medicin, Farmacie i Veterinrie, prin altura- rea învmântului veterinar la cel de medicin uman i farmacie [24,27,40].
O caracteristic a începuturilor învmântu- lui farmaceutic în ara noastr, ca i în alte ri, este funcionarea acestuia în cadrul altor faculti: - la Bucureti, învmântul farmaceutic a existat în cadrul Facultii de Medicin din 1870 pân în 1923, când s-a înfiinat prima Facultate de Farmacie din România, în cadrul Universit- ii, independent fa de Facultatea de Medicin; - la Cluj inaugurarea a fost fcut în anul universitar 1872/1873 în cadrul Facultii de Medicin; - la Iai, în 10 iunie 1913, Ion Vintilescu (1881- 1954) este numit profesor agregat la Catedra de Farmacie chimic i galenic, în cadrul Facult- ii de Medicin ,,marcând începutul învmân- tului superior farmaceutic în acest ora; în acelai an, Catedra de Chimie analitic, devenit curând Chimie fizical, a funcionat în cadrul Facultii de tiine din Iai [29,35]; la Cernui, în 28 iulie 1879 s-a înfiinat ,,Cursul farmaceutic” în cadrul Universitii.
coala româneasc de farmacie – în evoluie de la început – este prezentat exhaustiv în mai multe materiale documentare, menionate selectiv în aceast lucrare: - Patru volume aniversare ale Facultii de Farmacie din Bucureti (50 de ani de la înfiinare, 75-, 90-, 95-; 1973,1998, 2013, 2018) [38,41,43,44]; - volumul Istoria tiinelor Farmaceutice în Româ- nia, [indice 40; Anexa 1]; -Biblioteca de Istorie a Farmaciei i Istorie a Medicinei (Facultatea de Farm. Bucureti); - Enciclopedie medical ro- mâneasc – tiine farmaceutice, vol. 3, Autor – N. Ursea, Ana Carat – colab. [indice 5, fig.1]; Volumul este înregistrat i la Biblioteca Facul- tii de Farmacie din Bucureti; - Lucrri comunicate i publicate pe acelai subiect.
În valorosul volum Istoria tiinelor Farma- ceutice în România (opt capitole, I-VIII), Înv- mântul farmaceutic (cap.IV) ocup 78 de pagini (65-143), dintre care 43 pag. (66-109) sunt alocate învmântului farmaceutic la Bucu- reti. Capitolul a fost redactat de ctre cinci profesori, efi de catedr din patru centre universi- tare, a cror activitate tiinific i didactic este prezentat în acest volum: Prof. Dr. P. Ionescu- Stoian (1909-1985) la Bucureti; Prof. Dr. Doc. Emanoil Grigorescu (1923-2016) i Prof. Dr. Doc. Marian Cotru din Iai; Prof Dr. Viorica- Sofia Cucu (1918-2003) la Cluj; Prof. Dr. Doc. G. Rácz (1928-2013) la Tg. Mure [indice bibl.40]. Capitolul IV este ilustrat cu 51 figuri alb-negru (portrete, documente, distincii onorifice, imagini de cldiri – faculti, laboratoare, grdini de plante medicinale). (Anexa 1, p. 65 scan. .cl.).
Învmântul farmaceutic a început i s-a dezvoltat din a doua parte a secolului al XIX-lea, sub influena colii franceze. Ca i în alte ri europene, influena se datoreaz mai întâi cl- torilor i tinerilor români care au studiat în Frana i în alte ri europene. Indiscutabil, înt- emeierea învmântului farmaceutic în Princi- patele Române, ara Româneasc i Moldova o datorm lui Carol Davila (1828-1884) i urmailor lui, factori de progres ai învmântului farmaceutic la Bucureti i Iai.
Carol Davila, absolvent al Facultii de Medi- cin din Paris, este în prim plan întemeietor al învmântului farmaceutic în Principatele Ro- mâne, ara Româneasc i Moldova. G. Brtes- cu (1922-2017), în descrierea vieii i activitii medicului igienist Iacob Felix (1832-1905), preia o afirmaie celebr a lui C. Istrati (1850-1918) i anume: „Carol Davila este unul dintre cei 3 medici strini, devenii buni români”, [cit. de G. Brtescu: Iuliu Barasch (1815-1863), Carol Da- vila (1828-1884), Iacob Felix (1832-1905)].
FIGURA 1. Carol Davila (1828-1884). Bust în Collecia „Conf. Dr. Farmacist Zisi
St. Fârirotu”, Facultatea de Farmacie din Bucureti
Un material cu titlul „Din istoricul inv- mântului universitar farmaceutic în România - De la începuturi pân în prezent (1857-2005)” a fost trimis spre publicare autorului unui volum amplu, intitulat Enciclopedie medical ro- mâneasc. De la începuturi pân în prezent. Volumul a fost publicat la Editura universitar „Carol Davila” din Bucureti, în 2009. Din ma- terialul trimis de noi, doar o mic parte a fost inclus în volum, iar autorul apare în lista cola- boratorilor [5]. Profesorul N. Ursea (autorul En- ciclopediei amintite) a publicat în anul 2001 un volum de 1571 pagini, cu titlul: „Enciclopedie Medical Româneasc, la Fundaia Român a Rinichiului. La Capitolul tiine farmaceutice, p.1285-1328, subtitlul „Personaliti reprezen- tative ale tiinelor farmacologice (farmaceutice, n.n.1) în secolul XX” (p.1307-1328), autor este Profesorul D. Lupuleasa [35].
1 (farmaceutice, n.n. – nota noastr).
FIGURA 2. Enciclopedie medical româneasc – De la origini pân în prezent, Farmacia, vol. 3,
[ind. bibl.5, Biblioteca Fac. Farm. Bucureti]
Prezentm copertele 1, la volumele aniversare ale Facultii din Bucureti (50 i 75 ani, precum i insigna aniversar din 1998, figurile 2-3, 3a, 3b).
Imaginile 4 i 5 au fost realizate în memoria i recunotina urmailor pentru doi corifei: Ca- rol Davila (1828-1884), General Doctor i In- spector General al Serviciului Sanitar din Prin- cipatele Române, ara Româneasc i Moldova. Carol Davila nu a avut parte de a-i vedea visul implinit – Facultate de Farmacie în cadrul Uni- versitii din Bucureti, independent de Facul- tatea de Medicin; -Omagiu adus Primului De- can al Facultii, Prof. Dr. Chim. tefan Minovici (1867-1935).
Despre aceti doi corifei, remarcabile personaliti tiinifice i organizatorice, pentru înfi- inarea Facultii de Farmacie la Bucureti i nu numai, s-a scris foarte mult în trecut, precum i în prezent. Portretele lor se regsesc în Colecia de Istorie a Farmaciei „Conf. Dr. farm. Zisi St. Fârirotu” la Facultatea de Farmacie din Bucureti, ocupând primele locuri în Galeria Profesorilor i Decanilor (fig.6-7).
Imaginile 6, 6a redau Galeria Profesorilor realizat în anii 1960-62 de ctre printele Colec- iei, Conf. Dr. Farm. Zisi St. Fârirotu (1916- 2009), care-i poart numele, Colecia de Istorie a Farmaciei „Conf. Dr. farm. Zisi St. Fârirotu”, în localul Facultii de Farmacie din Bucureti. Portretele profesorilor (alb-negru) din secolele XIX-XX (în limita imaginilor gsite în literatura
FIGURA 4. a. Facultatea de Farmacie din Bucureti, 75 ani de la înfiinare, 1923-1998. b. 100 ani de învmânt superi- or farmaceutic bucuretean, 1898-1998. c. Insigna aniversar – Facultatea de Farmacie – Bucureti - 75 ani de la înfiinare (1923-1998).
FIGURA 5. Coperta 1, Facultatea de Farmacie din Bucureti, 90 de ani de la înfiinare, 1923-2013
FIGURA 6. Coperta 1, UMF „Carol Davila” din Bucureti, Facultatea de Farmacie – 95 de ani de
la înfiinare
FIGURA 3. Semicentena- rul Facultii de Farmacie din Bucureti ( 1923-1973).
a b
specific de ctre realizatorul Galeriei), înce- pând cu Davila, au fost înrmate la Atelierul de tâmplrie al Institutului de Medicin i Farma-
cie (IMF) din Bucureti cu rame uniforme, in- clusiv C. N. Ionescu (1905-1956). Ultimele 5 tablouri au fost adugate de ctre urmai.
FIGURA 7. Galeria Profesorilor, partea stâng, sec.XIX-XX, de la Carol Davila (1828-1884)... la Dimitrie Grecescu (1841-1910)
FIGURA 7a. Galeria Profesorilor, partea a II-a
FIGURA 8. Vedere de ansamblu în Colecia de Istorie a Farmaciei „Conf. Dr. farm. Zisi St. Fârirotu”
În Colecia ce-i poart numele, prima vitrin de la intrare în partea stâng este dedicat creatorului. Portretul su „vegheaz struitor” asupra obiectelor din Colecie, alturi de volumele pe care le-a scris (dou manuale de curs, caiet de lucrri practice, precum i o parte din obiec- tele care i-au aparinut – legitimaie, medalii, brevete, diplome onorifice). Aceast veghe este redat în imaginea ce urmeaz (fig. 8).
S-a nscut în comuna Perivoli (Grecia) la 07.01.1916, a decedat la 30.05.2009 la Montréal (Canada). A fost liceniat al Facultii de Farma- cie din Bucureti în 1940, doctor în tiinele farmaceutice în 1968 la Institutul de Medicin i Farmacie (IMF) din acelai ora, cu teza intitulat „Asistena cu medicamente în mediul ru- ral” (prima din domeniul Organizrii farmaceutice în România). Titlul tiinific de Doctor în tiin a fost confirmat prin Hotrârea Comisiei Superioare de Diplome nr. 97/03.02.1969.
A ocupat, prin concurs sau numire, funcii de conducere în aparatul de stat, în organele centrale de conducere farmaceutic, în cerceta-
re i în învmântul superior farmaceutic la Bucureti. Activitatea sa profesional timp de 40 de ani, 1939-1979, reprezint o activitate complex în practica i cercetarea farmaceutic, în organizarea i conducerea acestui domeniu, unde s-a remarcat prin contribuii deosebite, precum i în cercetarea tiinific aplicativ.
Date complete sunt publicate în lucrrile noastre conform Memoriului propriu din 16.02.1988, (FPA-Fond Personal de Arhiva, SRIF, Z. St. Fârirotu).
Omagiu Doctorului Carol Davila – Medalie - din 1928, la Centenarul naterii.
FIGURA 10. MEDALIA – Avers: Centenarul – Generalul Doctor Carol Davila; Revers: 1828 – Centenarul Davila – 1928 [Colecia de Istoria Farmaciei „Conf. Dr.Ph. Zisi
St. Fârirotu”, Facultatea de Farmacie, Bucureti].
FIGURA 9. Vitrin dedicat Fondatorului Coleciei, Conf. Dr. Farm. Z. St. Fârirotu [Sursa: indice 6]
FIGURA 9a. Zisi St. Fârirotu, Montréal (Canada) în 2006.
Carol Davila este omagiat la Centenarul naterii sale, printr-o medalie din bronz, în greuta- te de 235,5 g i diametrul de 80 mm gravat de André Lavrillier (1885-1958)2, reprezentant de seam al medalisticii începutului de secol XX, sosit în România în 1917, odat cu Misiunea Mi- litar Francez. Pe aversul medaliei este bustul generalului privind spre stânga, iar pe revers sunt gravate urmtoarele cuvinte: în partea stâng: „MEDICINA FARMACIE CHIMIE, SER- VICIUL SANITAR MILITAR I CIVIL; în centru, jos: „tiin i Umanitate” 1870-1877; în partea dreapt: „COALA VETERINARA, ORFELINATE I AZILUL ELENA DOAMNA”. Lucrarea maestrului Lavrillier este caracterizat de un relief adânc i jocuri de volume ce creeaz umbre i lumini care dau parc via personajelor sale. (Descriere, Cristina Enculescu, citat de Ana Carat i colab., [índice 6, capit. 3, Partea a II-a, fig.40].
Omagiu Doctorului chimist tefan Minovici (Figura 10).
„t. Minovici <avusese curajul> la Congresul Internaional de Farmacie din 1900 la Paris, s fi cerut – dup cum meniona Prof. Crinon – crearea de faculti de farmacie prin transformarea seciilor superioare, se înelege din toat Europa, precum i acordarea titlului de doctor farmacist, spune Prof. Dr. Al. Ionescu-Matiu” [25].
În 1922, cu ocazia împlinirii a 25 ani de activitate în învmântul farmaceutic, farmacitii români, studenii i invitai (celebre personaliti din ar prezente, iar prin telegrame, peste 25 personaliti i farmaciti din provincie), i-au adus un grandios omagiu. Printre invitai: Prof. Vldescu, Rectorul Universitii; Victor Babe, Gh. Marinescu; fraii si, Mina i Nicolae; Prof. Lalu; Prefectul Capitalei i alii; - profesori la învmântul farmaceutic: tefan Bogdan, Aurel Babe, Deleanu, Vintilescu .a.; peste 50 de farmaciti din Bucureti i din ar. Au avut cuvântul numeroi oratori, printre care amin- tim: Aurel Scurtu, Ionescu-Matiu, Vldescu, V.
2 De la Wikipedia, enciclopedia liber: André Henri Lavrillier (n. 1885, Paris – d. 1958) a fost un artist plastic, gravor de monede i medalist francez.
Babe, Al. Iteanu-preedintele Societii Farma- citilor din România, studentul Alex. Florescu, Gh. Ciogolea student la Iai, Ioan Velescu [27- 29]3. În unele discursuri i la banchetul ce a ur-
3 Aducem un pios omagiu, creatorului SRIF, Lector univ. Col. Dr. Farmacist Constantin Iugulescu (1924-2006), pentru întreaga sa activitate de creator, organizator, culegtor de date, pe care ni le-a pus la îndemân pentru lucrrile noastre de istoria farmaciei i istoria medicinei!
FIGURA 11. a. République Française, Mérite Agricol Le Ministre de l’Agriculture a conféré à Mosieur Minovici Stefan la Croix de Chevalier du Mérite Agricol, par arrêté du 19 Février1935, Fait à Paris 7 Mai 1935. [Colec- ia de Istoria Farmaciei „Conf. Dr.Ph. Zisi St. Fârirotu”, Facultatea de Farmacie, Bucureti]. b. Detaliu - Republica Francez, Meritul Agricol Ministrul Agriculturii a conferit Domnului Minovici tefan, Crucea de Cavaler al Meritului Agricol, prin Decretul din 19 Februarie 1935, Dat la Paris, 7 Mai 1935.
a
b
mat, unii vorbitori nu au ezitat s-l numeasc „Decanul nostru”, dei Facultatea nu exista. Elevii i-au oferit placheta cu portretul su i in- scripia „Maestrului, elevii recunosctori. 25 ani de profesorat 1897-1922” [26,28].
FIGURA 12. Placheta, Maestrului, Elevii recunosctori – 25 ani de Profesorat (1897-1922). [Colecia de Istoria
Farmaciei „Conf. Dr.Ph. Zisi St. Fârirotu”, Facultatea de Farmacie, Bucureti].
In lucrarea noastr publicat recent, anul 2017 [7], am scris: tefan Minovici este menionat împreun cu personalitile marcante ale istoriei farmaciei româneti, în toate materiale- le publicate pân astzi. În volumul Istoria tiinelor Farmaceutice în România, gsim nu mai puin de 27 trimiteri la text, unde este menionat t. Minovici, de la pagina 9 la 240 [38]. La introducerea PRO DOMO, fcut de reputatul profesor medic Josif Spielman (1917-1986), istoriograf al medicinei i farmaciei, se spune: „Fr prezentarea contribuiei farmacitilor români la dezvoltarea tiinei autohtone i la îmbogirea cunoaterii universale, imaginea de ansamblu a culturii româneti ar fi pe ne- drept srcit”.
Dac, adesea, farmacitii care sunt i chimiti sau i medici sunt prezentai numai ca chimiti sau medici, în cazul de fa, t. Minovici, chimist, este menionat între farmaciti, fr alte precizri. Aceast omisiune nu ne deranjeaz, ci, dimpotriv, ne onoreaz. Ne onoreaz pentru c tefan Minovici a avut contribuii deosebite la ridicarea învmântului farmaceutic din Bucureti la rangul universitar [11,13-15].
Astfel, a fost numit la coala Superioar de Farmacie, Catedra Chimia analitic în 1897 (un an înainte de legea învmântului din 1898, zis Legea lui Spiru Haret (1851-1912), când coala de Farmacie devine Învmânt superior); - a formulat i adresat mai multe Memorii autoritilor de stat pentru înfiinarea Facultii de Farmacie i separarea învmântului farmaceutic de cel medical, fiind demn continuator al luptei lui Carol Davila pentru realizarea acestor dou obiective.
Farmacoistorici din România, cum au fost: Samuel Izsák (1917-2007), Marian Cotru (1923-1998), Z. St. Fârirotu (1916-2009), Ga- briel Ratz (1928-2013), C. Iugulescu (1924- 2006), Emanoil Grigorescu (1923-2016), Gra- ziella Baicu (1922-2020), V. Lipan (n.1936), nu au omis în lucrrile lor personalitatea lui tefan Minovici.
Scurte date despre învmântul medical i farmaceutic în secolul al XIX-lea
Începuturile gândirii pentru înfiinarea unui învmânt medical i farmaceutic la Bucureti îi au originea în prima jumtate a secolului al XIX-lea. Instruirea felcerilor i subfarmacitilor militari, început în jurul anului 1830 la Craio- va, a fost continuat la Bucureti. „Comisia coalelor din Muntenia solicit lui Kisseleff/Ki- seleff4 la 31 martie 1832, înfiinarea unei cate- dre de farmacie pentru studiul botanicii i materiei medicale, în cadrul studiului medicinii [Izsak]. Generalul Kisseleff a numit o comisie pentru a studia problema reorganizrii colilor din ara Româneasc [Semicentenar p.21]. Printre propunerile comisiei a figurat solicitarea ca activitatea colii Centrale, Liceul Sfântul
4 Kiseleff, Pavel Dmitrievici, (1788-1872), general i diplomat rus. Preedinte i diplomat plenipoteniar al Divanurilor Moldovei i rii Româneti (1829-1834), în timpul administraiei militare ruse (1828-1834). A contribuit la organizarea administrativ a celor dou ri i la întocmirea celor dou Regulamente Organice (în Muntenia 1832/1833; în Moldova 1854). A sprijinit unirea Principatelor Române, ca ambasador al Rusiei la Paris (1856-1862) [38-MDE].
Sava, s fie completat, printre altele, i prin cursuri speciale de medicin, în scopul de a for- ma „ofieri de sntate, chemai a înlocui pe arlatani i empirici, care exploatau populaiu- nea” [V. Gomoiu, cit. Semicenten]. Comisia a propus urmtorul plan de învmânt: Anul I: Anatomia, Fiziologia, Materia medical; Anul II, Patologia, Farmacia i Materia medical; Anul III, Clinica intern, Patologia extern, Mica chirurgie, Obstetric, Igien, Clinica extern, un curs de Art veterinar, pentru toi elevii. Obser- vm în acest plan de învmânt pregtirea co- mun, pentru toi elevii celor trei domenii: medicin uman, farmacie, medicin veterinar.
În Regulamentul pentru spitaluri din anul 1834, la articolul 28 se prevedea: ,,Directorul spieriei centrale va da, în coala din Bucureti, învtur asupra botanicii, materiei doctori- ceti i asupra meteugului spieresc, pentru care i se va plti leaf”. Nu s-au gsit documente care s ateste un astfel de învmânt [I.Vinti- lescu, N. Ioanid i D. Angelescu, citri în Semi- centenar].
Bazele învmântului medical i farmaceutic la Bucureti au fost puse de Carol Davila (1828-1884). Nu se poate omite faptul c, pre- mergtor lui Carol Davila, o contribuie semni- ficativ privind învmântul medical i farmaceutic românesc, a avut-o Nicolae Kretzulescu (1812-1900). Din iniiativa doctorului N. Kret- zulescu, (Creulescu, medic i om politic liberal român), a funcionat în anii 1842-1847, la Spi- talul Colea, coala de Mic Chirurgie, pentru formarea de felceri [S. Izsák, p.271-272]. Dup evenimentele revoluionare din 1848-1849 (N. Creulescu exilat doi ani la Paris), coala a fost reînfiinat în 1853 la Spitalul Filantropia de ctre Gh. Polizu (1819-1886). În acest an, 1853 luna aprilie, a sosit la Bucureti Carol Da- vila, la solicitarea statului român. A fost angajat la Spitalul Otirii de la Mihai Vod, cu misiunea de a reorganiza serviciul sanitar al armatei. A reorganizat i farmacia acestui spital, el fiind i farmacist cu peste patru ani de practic în farmacie la Angers i Nantes (1847-1851). Dup 1851, în anii de studii la Paris, a îndeplinit i funcia de preparator de chimie, farmacie i ti-
ine naturale, la catedrele unor profesori renu- mii. La Farmacia Spitalului Otirii de la Mihai Vod, Carol Davila l-a numit Farmacist ef pe Francisc Xaverius Pruszinsky (1802-1874), primul farmacist ef al armatei [40].
Se afirm în unele lucrri c ,,nu s-a fcut o etapizare în evoluia învmântului farmaceutic din România”. Totui, gsim repere în timp, care marcheaz diferite trepte de progres i as- censiune de-a lungul timpului. Unele momente au fost considerate de ctre autori [18] regres i decdere (de exemplu anexarea colii Superioa- re de Farmacie la Facultatea de Medicin din Bucureti, în anul 1870). Astzi, ,,judecând cu neprtinire faptele”, aa cum îndemna Mihail Koglniceanu în 1841 [cit. A. Carat, indice 3], apreciem c nu a fost ,,regres” acest moment. coala Superioar de Farmacie a continuat s funcioneze, în condiii grele, fr profesori farmaciti, numrul studenilor (elevilor la acea vreme) crescând continuu, de la 18 elevi în anul colar 1871/1872, la 148 în 1897/1898 i 162 în anul 1922/1923 (înfiinarea Facultii de Far- macie din Bucureti).
Despre învmântul medical i farmaceutic la bucureti în pragul secolului al XX-lea
Sfâritul secolului al XIX-lea i primele dou decenii ale secolului XX au însemnat realizarea unui obiectiv pentru care, timp de peste o jumtate de secol, din 1869 pân în 1923, s-a dus o lupt continu. Profesorii colii Superioare de Farmacie, în primul rând Carol Davila, ali profesori, elevii, farmacitii i organizaiile farmaceutice profesionale, tiinifice, prin memorii, articole publicate i intervenii directe la autori- ti, au cerut neîncetat învmânt superior farmaceutic i Facultate de Farmacie independen- t de Facultatea de Medicin, în cadrul Universitii din Bucureti.
Nicolae I. Angelescu (10 august 1866 – 11 decembrie 1942) este unul dintre farmacitii care, prin implicarea i devotamentul lor, i-au legat definitiv numele de profesie. S-a format la coala Superioar de Farmacie din Bucureti pe
care a absolvit-o în 1887, iar în 1893 este doctor chimist la Lausanne (Elveia). A participat la redactarea unui memoriu cu propuneri pentru reforma învmântului farmaceutic (1898); a fcut parte din comisia pentru redactarea Far- macopeei (1905-1907); s-a implicat în crearea sau reorganizarea unor structuri profesionale (Societatea Studenilor în Farmacie, Societatea Farmacitilor din România) etc.
În calitate de preedinte al Comisiei Farma- ceutice de pe lâng Ministerul de Interne i membru în Camera Deputailor, a susinut cau- zele profesionale. Nicolae I. Angelescu a rmas în contiina posteritii mai ales prin lucrarea sa, Acte i documente din trecutul farmaciei în rile Române (1904), prefaat de istoricul Ni- colae Iorga (1871-1940), [36,40].
Evenimentele care au condus la o Facultate de Farmacie independent, cu toat opoziia unor decani i profesori ai Facultii de Medici- n5, au fost: - lupta neîntrerupt a lui Carol Da- vila (1828-1884), din 1869 pân la sfâritul vieii sale împreun cu întreaga comunitate farmaceutic (farmacitii i asociaiile lor, presa farmaceutic, studeni/elevi i societatea lor înfiinat în 1885).
Aceast lupt a fost în zadar pân la 1897- 1898, când tefan Minovici a fost numit profesor la coala Superioar de Farmacie. Dei chimist, cunoscând organizarea învmântului farmaceutic în ri europene avansate i legtura indisolubil între chimie i farmacie, prin memoriile sale a contribuit esenial la ridicarea învmântului nostru farmaceutic la rangul universitar. Contribuiile sale în acest domeniu i unele date semnificative din viaa sa sunt publicate [3,7,8,40].
Primul pas ctre transformarea colii de Far- macie în facultate independent a fost Legea în- vmântului din 1898, prin care s-a consfinit egalitate în drepturi a colii cu facultatea de medicin. Prin Regulamentul publicat în 1899, în-
5 Carat Ana i colab. Directori i decani ai învmântului medical i farmaceutic la Bucureti i Iai. Lucrare comunicat, vol. Rezumate, A XLVI-a Reuniune Naional de Istoria Medicinei, Bucureti 22-24 iunie 2017.
vmântul farmaceutic are o durat de 5 ani, alocai diferit fa de prezent (doi ani de practic în farmacie, dup care urmau trei ani de cursuri i lucrri practice în universitate).
În 1898, prin legea instruciunii publice, a învmântului secundar i superior de toate gradele, în mandatul de ministru al învmân- tului al Profesorului Spiru Haret (1851-1912), învmântul farmaceutic s-a înlat pe o treap- t superioar: de la coala Superioar de Far- macie, anexat facultii de medicin, primete Statutul de Învmânt universitar, secie a Fa- cultii de Medicin, în cadrul Universitii din Bucureti.
Dup cum am precizat într-o lucrare publicat anterior [11], aproximativ în 3 luni i jumtate de la publicarea Legii Instruciunii Pu- blice (20 martie-10 iulie 1898), Facultatea, sub semntura decanului, a trimis Proiectul Regu- lamentului învmântului farmaceutic la Mi- nister, cu raportul nr.1367 din 10 iulie 1898.
În volumul aniversar din 2018 [42], la pagi- nile 1-3 sunt prezentate repere temporale privind învmântul farmaceutic la Bucureti, precum i decanii facultii în cei 95 ani de exis- ten (fig. 12, 12a, 12b- 3 pag. scan).
Repere – Pregtirea prin rezideniat (1993-prezent), Farmacie clinic, Laborator farmaceutic, Industrie farmaceutic i cosmetic. Din 1993, o scurt perioad, a funcionat i rezi- deniatul în domeniul Farmacie general. Alte repere importante – doctorat i cursuri postuni- versitare.
Activitatea didactic i de cercetare se desfoar în peste 20 de laboratoare, sli de curs i seminar, precum i o bibliotec dotat cu peste 20.000 volume (cri, tratate, monografii, co- lecii de reviste din toate domeniile farmaceutice). De asemenea, facultatea este dotat cu o reea de calculatoare conectat la Internet.
Astzi se desfoar învmânt superior farmaceutic în mai multe orae din ara noastr. La Cluj-Napoca, începutul este la 1872; la Iai în 1913 (dup 34 de ani de la deschiderea cursurilor Facultii de Medicin la 1 decembrie 1879); Tg. Mure în 1948; dup 1990, alte 6 orae se înscriu în aceast succesiune: Constana, Craio- va, Galai, Oradea, Sibiu, Timioara.
Admiterea la Facultatea de Farmacie se face pe baz de concurs. Pe lâng numrul de locuri finanate de la bugetul de stat, exist i un numr de locuri cu tax.
In Facultatea de Farmacie Bucuresti se desfoar o bogat activitate tiinific, materializat prin publicarea anual a unui numr mare de lucrri tiinifice în revistele de specialitate
din ar i strintate, cât i realizarea de numeroase brevete, cri sau monografii.
Ca o recunoatere a meritelor deosebite, o serie de cadre didactice din Facultatea de Far- macie Bucureti au obinut premii ale Academi- ei Române sau ale Academiei de tiine Medica- le. Dup 1990 s-a realizat o mare deschidere ctre participarea la manifestri tiinifice interne i internaionale. Facultatea de Farmacie Bucureti sprijin activitatea unor societi tiinifice din domeniul farmaceutic: Societatea de tiine Farmaceutice din România (SSFR), So- cietatea Român de Fitoterapie (SRF), Societa- tea Român de Istoria Farmaciei (SRIF), Socie- tatea Român de Farmacie Clinic. Unele dintre aceste societi tiinifice sunt recunoscute i
FIGURA. 13. 13a. 13b. Scan 13 Sursa: [43] -Repere... pag. 1; Scan 13a – pag. 2; Scan 13b – pag. 3
STATISTICA studenilor, liceniailor i doctorilor învmântului farmaceutic din Bucureti între 1923 i 1948
Anul universitar Numrul studenilor Numrul titrailor Biei Fete Total Liceniai Doctori
B. Facultatea de farmacie 1923-1924 278 374 652 54 5 1924-1925 663 25 1925-1926 265 402 667 13 1926-1927 667 69 1927-1928 315 482 797 90 2 1928-1929 341 428 769 121 2 1929-1930 450 545 995 94 1930-1931 433 515 948 106 4 1931-1932 473 529 1002 79 2 1932-1933 408 555 963 99 1 1933-1934 328 507 835 393 8 1934-1935 498 707 1205 229 5 1935-1936 417 631 1048 273 5 1936-1937 322 504 826 258 16 1937-1938 227 313 540 316 17 1938-1939 214 354 568 178 11 1939-1940 210 392 602 118 11 1940-1941 226 540 766 49 15 1941-1942 231 771 1002 62 5 1942-1943 352 973 1325 39 4 1943-1944 449 897 1346 77 5 1944-1945 583 703 1286 99 4 1945-1946 340 1136 1476 157 7 1946-1947 364 1032 1396 147 6 1947-1948 372 963 1335 284 5 1948-1949 242 748 990 - 7 1949-1950 166 709 875 9
TOTAL 4434 147
i
Concluzii
În lucrare sunt prezentate selectiv date despre învmântul farmaceutic la Bucureti i corifei, din secolul al XIX-lea i în prezent.
Invmântul farmaceutic în teritoriul ro- mânesc, din secolul al XIX-lea pân în prezent, este ilustrat prin publicarea mai multor volume i articole, menionate selectiv de ctre noi, în cei 45 indici bibliografici.
Farmacia, sor a medicinei, a fost de la înce- put asociat cu chimia, dup cum au afirmat
anterior unii farmaco-istorici, personaliti tiinifice. Aceast legtur este vizibil în toate planurile de învmânt, din care am inserat numai planul anului I, 2018/2019.
Despre legtura indisolubil între farmacie i chimie, reamintim numai dou personaliti care au activat în secolul XX: Profesorul Al. Ionescu-Matiu (1883-1975), farmacist i doctor chimist, profesor la Iai i Bucureti; Profesorul Samuel Izsák (1915-2007), medic la Cluj, cu prima carte de istoria farmaciei publicat în ara noastr [25,30].
1. G. Brtescu - Doctorul Iacob Felix - savantul i înfptuitorul - Ed. Viaa Medical Româneasc, Bucureti, 2004, p.17, 35, (206).
2. Theodor Burghele i colaboratori - Institutul de Medicin i Farmacie din Bucureti - Ed. Medical, Bucureti, 1968;
3. Ana Carat - Preocupri ale Corpului farmaceutic pentru înfiinarea Facultii de Farmacie din Bucureti i progresul în evoluia învmântului farmaceutic în România - Gazeta Farmacitilor, An 3, 1998, nr.5, p. 4-8.
4. Ana Carat - coala francez i învmântul univerasitar farmaceutic din Bucureti – Profesor Dr. Ion Vintilescu despre Carol Davila i istoria farmaciei franceze, Academia Român, CRIFST, Noema vol. VI, 2007, p. 58-72.
5. Ana Carat (colaborator) –Enciclopedie medical româneasc. De la origini pân în prezent, Farmacia, vol.3, Autor: Nicolae Ursea, Ed. univ. Carol Davila, 2009, LibrariaOnline.ro.
6. Ana Carat, Adriana-Elena Terel, Emilia Stancu, Patrimoine pharmaceutique historique. Le Musée National D’Histoire de la Pharmacie, Section A –Collection „Maître de Conférence Dr.Ph. Zisi St. Fârirotu”, Faculté de Pharmacie, Bucarest, Vol. 1 (bilingv, francez, român), © 2016 Editura SITECH Craiova, (212).
7. Ana Carat i colab. Omagiu Profesorului tefan Minovici (1867-1935), Primul Decan al Facultii de Farmacie din Bucureti. Nota 1.Date biografice, primele cercetri tiinifice ale sale, Galenus nr.112, Sept. 2017, 60-65 (74).
8. Ana Carat, Adriana-Elena Terel i colab.,Omagiu Profesorului tefan Minovici (1867-1935), Primul Decan al Facultii de Farmacie din Bucureti. Nota 2- Contribuii la dezvoltarea învmântului i tiinelor farmaceutice; Memoriu adresat D-lui Ministru al Cultelor i Instruciunii Publice de ctre Prof. Dr. t. S. Minovici, Chimist-Expert pe lâng Ministerul Internelor, Laboratoarele de Chimie ale Învmântului farmaceutic, Bucuresci, Imprimeria Statului, 1899, (10p.), FPA tefan Minovici, Arhiva SRIF, Galenus nr.115, dec. 2017, 60-64, (74).
9. Ana Carat i colab., Învmântul i asistena farmaceutic în România, în primele dou decenii ale secolului al XX-lea, Prima Parte-Invm&a

Documents

CERCETAREA ŞI INDUSTRIA FARMACEUTICĂ ROMÂNEASCĂ LA …