of 23/23
CERAMICA POPULARĂ DIN JUDEŢUL OLT. IMAGINE ŞI DOCUMENT Balaş Claudia ABSTRACT FOLK POTTERY IN OLT COUNTY. IMAGE AND DOCUMENT Folk pottery in Olt County has a millennial tradition. To this day, Valea Olteţului has produced high quality pottery which complies with the traditional décor and shape. It produces both working and decorative ceramics. Keywords: handicraft, folk pottery, decorativ ceramic, 1. Retrospectivă istorică Până nu demult, cele mai numeroase centre creatoare de civilizaţie tradiţională au fiinţat în zonele submontane şi deluroase ale ţării şi apogeul în practicarea meseriei de olar a fost atins spre sfârşitul secolului trecut şi la începutul secolului al XX-lea. De exemplu, în Româna, judeţul Olt, erau amintiţi 200 de olari în preajma primului război mondial, iar în 1968 încă mai lucrau 68 de meseriaşi 1 . Dintre toate centrele de olari de pe Valea Olteţului – Corbeni, Româna, Oboga, Iancu Jianu, Chinteşti, Govora, Comăneşti şi Bobiceşti, în prezent se mai lucrează ceramică doar la Oboga şi la Româna. Date despre aceste localităţi, care, din punct de vedere etnografic se găsesc înscrise în zona Romanaţi ne sunt furnizate de documente încă din secolul al XVI-lea. Despre olărit însă, documentele vorbesc abia în secolul al XIX-lea. Într-un document din 1838, Constantin Obogeanu se plângea cârmuirii judeţului Romanaţi că locuitorii clăcaşi din comuna Oboga au lăsat pământul nelucrat din cauza olăriei. „Între puţinii clăcaşi ce-i avem pe partea noastră de moşie, numită Oboga, cei mai mulţi au meşteşugul olării 1 ***Problema ţărănească din Oltenia în secolul al XIX-lea în Documente, Bucureşti, 1977, p. 172-173. 1

Ceramica Populara Din Olt

  • View
    221

  • Download
    20

Embed Size (px)

Text of Ceramica Populara Din Olt

CERAMICA POPULAR DIN JUDEUL OLT. IMAGINE I DOCUMENT Bala ClaudiaABSTRACT FOLK POTTERY IN OLT COUNTY. IMAGE AND DOCUMENT Folk pottery in Olt County has a millennial tradition. To this day, Valea Olteului has produced high quality pottery which complies with the traditional dcor and shape. It produces both working and decorative ceramics. Keywords: handicraft, folk pottery, decorativ ceramic,

1. Retrospectiv istoric Pn nu demult, cele mai numeroase centre creatoare de civilizaie tradiional au fiinat n zonele submontane i deluroase ale rii i apogeul n practicarea meseriei de olar a fost atins spre sfritul secolului trecut i la nceputul secolului al XX-lea. De exemplu, n Romna, judeul Olt, erau amintii 200 de olari n preajma primului rzboi mondial, iar n 1968 nc mai lucrau 68 de meseriai1. Dintre toate centrele de olari de pe Valea Olteului Corbeni, Romna, Oboga, Iancu Jianu, Chinteti, Govora, Comneti i Bobiceti, n prezent se mai lucreaz ceramic doar la Oboga i la Romna. Date despre aceste localiti, care, din punct de vedere etnografic se gsesc nscrise n zona Romanai ne sunt furnizate de documente nc din secolul al XVI-lea. Despre olrit ns, documentele vorbesc abia n secolul al XIX-lea. ntr-un document din 1838, Constantin Obogeanu se plngea crmuirii judeului Romanai c locuitorii clcai din comuna Oboga au lsat pmntul nelucrat din cauza olriei. ntre puinii clcai ce-i avem pe partea noastr de moie, numit Oboga, cei mai muli au meteugul olrii i fiindc aceia mai n toi anii i-au lsat cuvenitele pogoane deslucrate, tot ndeletnicindu-s la lucrarea acelui meteug mai cu totul au amorit sporul agriculturii2. Pn la sfritul secolului al XIX-lea, aceste sate au fost centre de ceramic n plin dezvoltare. Aici s-a lucrat olrie pentru aezmintele Basarabilor i Brncovenilor de la Brncoveni i Clui i pentru boierii de la Craiova i Slatina3. n a doua jumtate a secolului al XIX-lea meteugul era aa de dezvoltat nct autoritile judeului Romanai fceau urmtoarea caracterizare: ...industria exist n starea ei cea mai rudimentar, ea mrginindu-se la ...olria ce se creeaz la Oboga4.1

***Problema rneasc din Oltenia n secolul al XIX-lea n Documente, Bucureti, 1977, p. 172173. 2 Idem. 3 Barbu Sltineanu, Ceramica romneasc, Bucureti, 1938, p. 100-101. 4 Silvia Zderciuc, Mihail Butoi, Ghe. Mihai, Aezri de olari de pe Valea Olteului, n Revista muzeelor, tom 6, nr. 2, Bucureti, 1969, pp. 196-198.

1

La nceputul secolului al XX-lea, primele concursuri de olrie din Romnia organizate la Bucureti dovedesc ct de apreciai erau meterii olari de pe Valea Olteului. n anul 1908 se nfiina la Bucureti Societatea Domnia Maria, societate ce avea ca scop sprijinirea i rspndirea n Romnia a artei naionale, scop ce este enunat n statutul n baza cruia funciona sus-numita societate. Prima manifestare public a societii este organizarea unor concursuri de olrie, mobil i scoare romneti, ce urmau s aib loc n toamna anului 1908. La aceste concursuri participau creatori populari din Oltenia, Muntenia i Moldova. Ziarele contemporane publicau, n paginile lor, apelul lansat de societate ctre olarii romni, apel n care acetia sunt invitai s participe n numr ct mai mare la concurs. Li se atrgea atenia n mod special s nu copieze: Felul mrfurilor aduse, de prin alte ri cum se gsesc astzi la trguri, ci se cer vase care s fie dup izvoadele romneti cele mai vechi. Adic s aib o nfiare plcut, iar smalul aa cum l puneau strmoii notri. S fie lucrate frumos, arse bine, cu sunet curat, s aib pe ele izvoadele alese cu vopseli de ale btrneti nu cu culori de prin trguri. Fiecare olar s lucreze cum se obinuiete prin acea parte a locului i s nu caute s se ia dup vase strine lui sau prin vecini5. Concursul urma s se desfoare n luna noiembrie 1908, dar n urma unei intervenii fcut de ctre primria Bucuretiului, concursul are loc la 21 mai, n cadrul Blciului Moilor din Bucureti. La concurs au participat 167 de olari din 51 de centre, cu 724 de piese. Au fost premiai 18 olari, premiul special n valoare de 100 de lei fiind obinut de Nicolae Florea Pielmu din Oboga- Romanai. Tot din aceast localitate, un alt olar, Marin N. Diaconeasa a obinut premiul I n valoare de 75 de lei. Satisfcui de rezultatele obinute, puternic elogiate n pres, iniiatorii concursului de olrie din 1908 vor organiza, n 1910, un al doilea concurs, pe criterii aproape similare. i la acest concurs Nicolae Florea Pielmu din Oboga a obinut premiul I n valoare de 75 de lei, iar Marin Florea Preda (zis Cogete) din Iancu Jianu a obinut premiul III, n valoare de 25 de lei6. Faptul c cele mai mari premii la aceste concursuri au fost obinute de olarii de pe Valea Olteului demonstreaz c aici se lucra o ceramic frumoas, tradiional, care respecta tehnica de lucru, formele, motivele ornamentale i cromatica locului, aa cum prevedea apelul publicat n presa contemporan. Localitatea Iancu Jianu este cunoscut n documentele medievale sub numele de Ciuturoaia sau Cepturoaia, proprietate a cunoscuilor boieri Buzeti. Din anul 1950, ea capt denumirea de Iancu Jianu, n amintirea vestitului cpitan de haiduci. Dei aici nu se mai lucreaz ceramic, tradiia local mai pstreaz nume de olari ca Florea i Constantin Brsescu, Ilie Stan i Ilie Nicolae, Crstea Rooga, Ioni Corbeanu, Constantin C. Crin, Marin Florea i alii. Numele multora s-a uitat. Pe la 1900 existau n comun 40 de olari7. Urmele acestui meteug cu o dezvoltare att de mare la un moment dat n localitatea Iancu Jianu a disprut n prima jumtate a secolului nostru. El poate fi reconstituit astzi numai datorit pieselor existente n coleciile muzeale i vaselor de mare capacitate gsite n localitate.5

Silvia Zderciuc, Mircea Dumitrescu, Concursul de olrie din 1908, n Revista muzeelor nr. 1, Bucureti, 1970, pp. 145-147. 6 Idem. 7 Elena Deleanu, Centre i olari de pe Valea Olteului, n Meteor, serie nou, anul I, nr. 2 (5), Slatina, iunie 2003, pp. 23-25.

2

Meteugul olritului a disprut cu timpul i din alte localiti de pe Valea Olteului, un exemplu elocvent n acest sens fiind centrul de olrie de la Corbeni. n prezent, doar din documente mai putem s aflm cantitile i tipurile de vase pe care olarii le produceau, cum ar fi de exemplu documentul din 4 februarie 1863 n care 60 de familii din Corbeni se plng egumenului mnstirii Clui i spun ce vase erau obligai s dea mnstirii Brncoveni: Vasle ce sunt datori s aduc olarii din Corbeni pentru praznicul ce se apropie: - 40 de urcioare bune pentru ap, zmluite, de cte 3 oca de ap unul; - 20 urciorue de cte o litr cinzci dramuri, dup forma coroafelor de sticl, fr mnui i zmluite curat; - 20 oale de cte o oca una; - 15 strchini - 5 ligheane bune cu ibricele lor zmluite frumos i groase; - 20 de talere zmluite frumos i groase8. Cu toate c olritul nu se mai practic azi la Corbeni, putem configura o imagine de ansamblu a acestui centru de ceramic pe baza documentelor, a studiilor anterioare i a obiectelor existente n coleciile Seciei de Etnografie a Muzeului Judeean Olt. n centrul de olari de la Corbeni se producea ceramic smluit i nesmluit care se asemna cu cea de la Oboga i Romna. Obiceiul meterilor de la Corbeni era acela de a nsemna vasele de mare capacitate cu numele meterului care le-a confecionat sau cu cele ale clientului. Formele obinuite erau strchinile, taierele, cnile i oalele, ulcioarele, tmierniele, ibricele, solniele etc., decorate cu motive simple, realizate cu pensula sau cu degetul9. Concomitent cu rspndirea produselor fabricate, ceramica tradiional i-a diminuat nsemntatea, olarii optnd pentru ndeletniciri mai lucrative. Mai cu seam dup al doilea rzboi mondial meteugul modelrii vaselor de lut la sate intr ntr-o fireasc i accentuat faz de disoluie, concretizat fie n dispariia complet, fie n estomparea sensibil. Ca n toate localitile n care se practica olria de pe ntreg cuprinsul rii, i n cele de pe Valea Olteului meteugul a regresat sensibil sau s-a stins complet, ndeosebi dup mutaiile economice, sociale i culturale cauzate de instaurarea comunismului. Cu toate acestea, pe Valea Olteului meteugul a continuat. Astzi, o ceramic frumoas i de bun calitate se mai lucreaz doar la Oboga i Romna. 2. Forme i decor n olrie, elementul decorativ cel mai neschimbat este forma. Decoraia care acoper suprafaa fiind supus modei, sufer uor diverse nruriri, care o fac s varieze mai mult sau mai puin repede. Formele se motenesc veacuri ntregi i sunt de obicei comune anumitor civilizaii, epoci sau popoare, nct ele pot folosi drept criteriu n determinarea originii diverselor olrii i n datarea lor. Studiind formele i decorul ceramicii produse pe teritoriul judeului Olt ne dm seama c meteugul olritului s-a practicat aici cu mult nainte de secolul al XIX-lea. Att ornamentica ct i forma vaselor denot origini foarte vechi i, mai ales, o continuitate de activitate. Astfel, menionm strchinile ce amintesc8 9

*** Documente privitoare la economia rii Romneti (1800 1850), vol. II, doc. nr. 645. Corina Mihescu, Ceramica popular din Oltenia, Bucureti, 2006, p. 244.

3

formele cunoscute din aezrile neolitice din zon i mai apoi n ceramica getodacic, diferitele tipuri de cni i de oale cu una sau dou tori, asemntoare celor dacice i romane, ulcioarele cu o toart de forma celor att de rspndite n aezrile i necropolele Olteniei Romane, oetarele care doar la Oboga, prin nlimea gtului, continu vechile forme ale amforelor antice, figurinele antropomorfe i zoomorfe, care le amintesc pe cele neolitice. Unele elemente geometrice folosite la ornamentarea vaselor ca: triunghiul, spirala, valul, linia frnt, brul alveolar, alctuind o varietate nesfrit de compoziii ne sunt cunoscute din aezrile neolitice aparinnd culturilor Vdastra i Slcua, descoperite pe teritoriul judeului Olt, precum i de pe ceramica geto-dacic din zon. n centrele de ceramic de pe Valea Olteului s-a lucrat att olrie casnic ct i ornamental. n prezent, n cele dou centre care mai sunt active, Oboga i Romna, se lucreaz cu precdere ceramic ornamental. Din categoria ceramicii de consum se mai produc doar oale, strchini, ploti, ulcioare de ap, meterii olari renunnd a mai produce vase de mare capacitate. 3. Ceramica utilitar Formele olriei utilitare (casnice) sunt variate, pentru a rspunde astfel diverselor nevoi gospodreti. n aceast categorie intr farfurii, strchini, oale mari de murturi, oale de fiert, ulcioare de ap, de oet, pahare, ulcele de ap, solnie, site de diferite mrimi, ploti pentru buturi, vase de crat mncarea. Acest tip de ceramic este mai mult nesmluit, ornamentaia este simpl, compoziia pmntului mai nisipoas. Vasele de murturi i de untdelemn care se gsesc n coleciile Muzeului Judeean Olt demonstreaz c olria de pe Valea Olteului a motenit formele mediteraneene ce se ntlnesc ncepnd de la civilizaia egeean pn azi. n Evul mediu, unele vase mari aveau aproape capacitatea unor butoaie i erau ntrebuinate pentru pstrarea vinului sau a untdelemnului. Vasele de murturi erau mai mici i unele din ele aveau gtul lung, avnd corespondent n vechile tradiii mesopotamiene. mpodobirea vaselor era fcut prin ornamente n relief, care erpuiau pe pntecele lor i le ncingeau ca nite cercuri reliefate suprapuse. Ulcioarele folosite pentru pstrarea i transportul lichidelor aveau diferite mrimi, cele mai mari pentru ap, iar cele mai mici pentru uic dar i pentru ap. Forma lor imita pe cea a vechilor amfore, de la care s-a scos un mner. Cele mai multe sunt nesmluite, sau smluite numai la partea de sus, mai mult n scop ornamental. Ulcioarele de oet sau de uic erau oarecum de forma ulcioarelor obinuite, dar cu mult mai mari i unele dintre ele aveau un gt de curgere pe partea opus mnerului, ca un cioc; altele aveau dou mnere mari. Ulcioarele de acest fel fcute la Oboga aveau o form mai rar i oarecum curioas. Aveau corpul cilindric, cu prile de sus i de jos tronconice, puin asemntoare unui butoi, cu mnerul dispus ca la un co, plasat la partea de sus. Oalele de fiert, nalte, pntecoase la partea de jos pentru a primi cldura flcrii nu erau smluite, poate doar pe o poriune mic la partea de sus, cu scop decorativ.

4

4. Ceramica ornamental Dincolo de pierderea treptat a funciei i a sensurilor cu care erau ncrcate, ulcioarele de nunt reprezint astzi vestigii ale artei, ale cror aur i fast dinuie peste timp. Ulcioarele i plotile de nunt sunt cele mai fastuoase obiecte lucrate din lut, cu ornamente specifice, ntotdeauna smluite. Datorit funciei lor, care impune un aspect i o decoraie pe msur, se nscriu n categoria ceramicii ornamentale. Ulciorul de nunt era obiect de recuzit al ceremonialului nunii tradiionale. Noua entitate economic ntemeiat prin cstorie, noua familie, constituia centrul ateniei ntregii colectiviti. Dar noua familie nu se creeaz i nu se consolideaz, n concepia tradiional, numai prin acte economice i juridice. Ea trebuia consfinit i aprat printr-o serie de acte ceremoniale menite s o fereasc de forele malefice i s-i aduc fecunditate, prosperitate i o via fericit, s o integreze n viaa social a comunitii. Ulcioarele de nunt, mpodobite cu protoame zoomorfe i avimorfe cai, erpi, berze, broate, cloti cu pui, etc. au o vechime considerabil i au fost nvestite nc de la nceput cu sensuri propiiatoare. De exemplu erpii i broatele sunt nvestite n credinele folclorice cu puteri ale fecunditii telurice. Pe lng aceasta, le vor ntri casa n faa vicisitudinilor de tot felul. n ceea ce privete nscrierea ulcioarelor de nunt n fenomenul cultural contemporan, subliniem c acestea au nregistrat mutaii interesante de funcie, rmnnd ca elemente de decor ale interiorului modern cruia i se integreaz armonios. Adesea se constituie n piesa central a unor servicii de uic sau vin. Alturi de ulcioarele de nunt, n categoria ceramicii ornamentale se nscriu i farfuriile i taierele care se produc la Oboga i Romna. Niciodat nu s-au fcut mai multe farfurii ornamentale ca n secolele al XVIII-lea i al XIX-lea. Ele de fapt au nlocuit plcile ornamentale care erau fixe, n timp ce farfuriile se agau i puteau fi nlocuite sau schimbate de loc dup voin10. 5. Plastica figurativ Aceast categorie de ceramic este cunoscut n literatura de specialitate sub diverse denumiri: figurine de ceramic, jucrii de lut, figurine rustice, plastic figurativ. Lucrate fie cu mna fie cu tipare, aceste obiecte ceramice se caracterizeaz printr-o mare diversitate tipologic. Plastica figurativ ne ofer posibilitatea s cuprindem n sensul su generic un ntreg univers ce ine n special de latura ludic a fiinei umane: jucrii de lut, instrumente muzicale, obiecte de uz casnic n miniatur, elemente arhitectonice. Legtura plasticii figurative cu o istorie veche de mii de ani este atestat de existena vestitelor figurine neolitice, antropomorfe sau zoomorfe, cu funcii legate de credine religioase sau de cultul morilor, miniaturi dup obiecte de uz gospodresc. Plastica figurativ de azi, dei a pstrat unele caracteristici care s argumenteze i s legitimeze elementele de continuitate, st sub semnul ludicului i artizanalului.10

Barbu Sltineanu, op. cit., p. 163.

5

Figurinele jucrii, urmae nemijlocite ale figurinelor strvechi, i-au pierdut sensurile originale i rituale, rmnnd doar cu atributul de obiecte care bucur i ncnt prin aspectul lor deosebit. Numeroase exemple pot argumenta trecutul ndeprtat cu care se legitimeaz plastica figurativ din lut, ca exponent a vechilor credine i simboluri legate de cultul morilor: ... le gsim cu ocazia spturilor n morminte, n resturile surpate ale caselor i ale bordeielor, n temple11. Figurinele de lut, denumire generic ce acoper ntreaga lume a formelor mici, alctuind un capitol distinct la artei populare, par s nu in seama de replicile istorice; mai curnd ele i revendic n exclusivitate valenele ludice, specifice produciei actuale: La blciurile de azi, gsim o multitudine de animale fcute n ceramic smluit care sunt vndute ca puculie, jucrii, fluiere sau chiar ornamente. Desigur c i n vechime se fceau astfel de animale pentru plcerea copiilor de atunci (...) Spiritul formelor pstrate ne amintete prea mult formele preistorice pentru a nu admite continuitatea lor. Calul, clreul, berbecul, cinele, cerbul, lupul i unele animale nchipuite cu gtul lung i cu capete omeneti sunt modelele mai des ntlnite. Formele omeneti care erau ntrebuinate n vechime par s fie aproape cu totul prsite12. 6. Ritmurile vieii - ritualitatea ceramicii ntrupate din pmntul din care, se spune, venim i n care ne ducem, vasele de ceramic au viaa cea mai concret dintre lucrurile zmislite de mna omului. Ele se nasc, triesc i mor, ducndu-i viaa alturi i mpreun cu omul. Pmntul scos din locuri binecuvntate i are destinul su. El poate deveni oal, strachin sau ulcior, dup voina i harul olarului. Dint-un bo de lut, minile aspre ale olarului construiesc pe roat vasul de ceramic sortit a-l nsoi pe om n drumurile sale prin aceast lume. De-acum i vasul i va avea propria via, mai scurt sau mai lung, hrzit a sta la vatra focului, mpodobind pereii caselor sau nsoindu-l pe om la srbtori. n mitologia popular, olritului i se confer statutul ambiguu al unui gest de tip imitatio dei13. Plmdirea din lut a vaselor este, n acelai timp, o prob i o nclcare. i, se spune, a fost fcut de Nefrtat, din dorina de a-l egala pe Creator. Dar el nu a reuit dect s zideasc, nu s i nsufleeasc boul de lut, apoi, creznd c focul l va ajuta, l-a ars. Conform legendei, omul i vasul de lut sunt aadar nrudii genetic. Multe prescripii i interdicii consolideaz relaia omului cu uneltele i obiectele casnice care alctuiesc microuniversul su. n virtutea relaei amintite, recipientelor de ceramic li se acord o atenie special. Contactul cu sacrul impur ca i faptul c totui este un obiect cultural, rezultat al lurii n stpnire i nvestirii cu for magic a ceea ce este natural (pmntul), fac din vasul de lut un obiect ce ntrunete att caliti pozitive ct i negative. El poate sluji actelor de divinaie (blidul sau taierul pus la cina Ursitoarelor, ori ulcelele cu farmece pentru dragoste), celor auspiciale11

Idem, Figurine de ceramic de tradiie preistoric, n Art i tehnic grafic Buletinul Imprimeriilor Statului, nr. 7, Bucureti, 1989, p. 37. 12 Idem, Ceramica...., p. 159. 13 Narcisa tiuc, Umila oal de pmnt, n Datini, nr. 3, 1998, p. 1.

6

(strchinile i taierele sub care se ascund, de Snvsi, obiecte ce semnific nsuirile ursitului, spre a fi descoperite i interpretate de fetele de mritat), celor augurale (vasele cu gru ce se pun dinaintea logodnicilor i mirilor la ntmpinarea n prag ) ct, mai ales, celor complexe, de tipul purificrii i al ofrandei, ce nsoesc riturile funerare i postfunerare. Un ntreg mod de existen, un complex de credine i mentaliti pot fi surprinse prin simpla trecere n revist a atelierului tradiional de olrie. n medicina empiric romneasc nu exist fiertur care s nu trebuiasc preparat ntr-o oal nou, pentru ca leacul s-i augmenteze puterile. Pentru sporirea eficacitii unor rituri de secet, se fura o oal de lut nou i se arunca n cea mai adnc fntn din sat. Dimpotriv, pentru a potoli ploile abundente, se aezau sub streini mai multe oale i ulcele pline cu ou de gin. Vasele de ceramic nsoesc cela mai importante momente ale existenei umane, de la primul scldat al noului nscut, pentru care se nclzete apa ntr-o oal de lut nou, ca pruncul s aib glas frumos, i pn la nmormntare, cnd sfritul unui destin este marcat de spargerea unei oale. 7. Centre i meteri olari de pe Valea Olteului n cercetarea propriu-zis am investigat centrele de ceramic de pe Valea Olteului. De-a lungul Vii Olteului sunt nirate, n jurul Balului, cteva sate n care s-a practicat sau se mai practic nc meteugul olritului, unele aezate pe malul drept: Corbeni, Romna, Pietri, Oboga de Jos, Oboga de Mijloc, Oboga de Sus i Iancu Jianu, altele pe malul stng: Chinteti, Govora, Comneti i Bobiceti. n urma deplasrilor efectuate n zon, n vederea identificrii meterilor olari care au practicat sau care mai practic nc acest meteug, am constatat c n prezent o ceramic frumoas i de bun calitate se mai produce doar la Oboga i Romna. n aceste centre, meteugul olritului s-a practicat permanent. Olarii de aici lucreaz att ceramic smluit ct i nesmluit. Se lucreaz ulcioare de nunt, cni pentru vin, taiere, strchini, castroane, sacsi (ghivece pentru flori), putineie pentru btut untul, borcane pentru pstrarea alimentelor, ibrice, butoaie pentru uic, ploti (pline sau ntregi i covrig), tmielnie, jucrii, figurine. Perioada de activitate maxim se nregistreaz n preajma celor mai mari trguri i blciuri (la Moii de var, de toamn i la blciurile din august pn n octombrie). Ei parcurg astzi cu mainile drumurile Olteniei i Munteniei (merg n special la Rusneti, Vdstria, Corabia, Gura Padinii, Craiova, Turnu Mgurele, Roiori, Alexandria, Giurgiu) i ajung mai puin dect n alte di n Dobrogea, Moldova sau n Transilvania. Au fost semnalate n trecut cazuri n care olari de aici ajungeau i n Bulgaria, la unele trguri apropiate de grani. n comuna Romna, numrul olarilor este mare. Aproape tot satul lucreaz. Am crescut la olrit i ne-a fost drag, dar olritul se face greu14 . Olarii din acest centru sunt specializai n ceramic utilitar, dar ei se ngrijesc i de estetica formelor i a motivelor. Se lucreaz ceramic smluit i nesmluit, cu forme i decoruri frumoase, proporionate.14

Informaie de teren, Ioana Murganu, comuna Romna, n. 1965.

7

Materia prim folosit de olari este pmntul de oale, care are nsuiri speciale i diferite de la o aezare la alta. Olarii din Romna iau lutul din Vlceaua din Deal, iar ruala (un pmnt colorat) este scoas de un singur om dint-un loc de sucoast, la vlcea. Am cunoscut muli olari la Romna. I-am ntlnit pe Constantin i Ioana Murganu, pe Tudor i Sofia Crstea, pe Ion Turcitu, pe Maria i Ioana Mihai, pe Mihai Drman, pe tefan i Ana Nic, pe Eugen Crstea, Dumitru i Ion Dinc, pe Ion, Dumitru i Ioana Nica, pe Ioana, Gheorghe i Eugen Turcitu. Toi provin din familii renumite de olari, ca i Teodora i tefan Truc. Teodora Truc, nscut n anul 1929, provine dintr-o familie renumit de olari, tatl ei a fost vestitul olar din Oboga, Ion Munteanu, iar so i-a fost nu mai puin renumitul meter olar Marin Truc. Poposind n atelierul familiei Truc am avut ocazia de a afla nu numai cte ceva din tainele acestui meteug milenar, ci i o impresionant poveste de via, pe care tanti Teodora, o spunea cu mult patos: Eu i cu soul meu am fost oameni sraci, dar Dumnezeu a vrut s ne unim n treab i s mergem ca boii la jug; am nceput s ne urzim viaa; ne-am fcut cas, am fcut i cuptor de ars oale i am lucrat pmntul. Aa am ajuns n rndul oamenilor de frunte. Teodora Truc decoreaz la roat frumoase ulcioare de nunt cu motive zoomorfe i antropomorfe. Desvrete formele prin motive pe care le lucreaz cu mn sigur: tiu s fac decorul dar s i modelez; chiar dac decorez sau jirvesc, nu-mi tremur mna deloc, este o plcere pentru mine. Le-am transmis i copiilor mei anumite secrete ale meseriei. Ea confecioneaz ulcioare de diverse mrimi, cni cu capaciti i motive ornamentale variate, taiere mari (lucrate n scop strict decorativ), ulcioare de nunt, vaze de flori, strchini. n gama pieselor pe care le confecioneaz figureaz, de asemenea, i figurine antropomorfe, zoomorfe i avimorfe. Din paleta produselor sale nu lipsesc serviciile de cafea i de uic. Datorit talentului cu care este nzestrat, ea reuete s dea vaselor pe care le lucreaz forme frumoase, cu proporii echilibrate. Frumuseea pieselor este pus n eviden i prin culoarea smalului, prin ornamentic. Olritul n familia Truc va avea via lung, pentru c i fiul, tefan, este olar. tefan Truc practic acest meteug din copilrie, de la vrsta de ase ani. i-a perfecionat mereu tehnicile de lucru i i-a mbogit cunotinele referitoare la ceramica din zon, studiind coleciile Muzeului ranului Romn. Respect att formele ct i motivele zonei. tefan Truc este nentrecut n Romna, fiind singurul care d mare atenie vaselor sale decorative. Lucreaz strchini, farfurii mari i n miniatur, cni de vin, ceti de uic, borcane mari smluite i renumitele ulcioare de nunt. Petele, cocoul, spirala, fagurele sunt numai cteva din motivele scrise pe formele sale. Fluiericele, cum sunt denumite aici jucriile, constituie un alt produs al olarului tefan Truc. Ele reprezint n special psri (cuci, pupeze, cocoi) i animale. Ion Turcitu este veteranul olarilor din Romna. Are 75 de ani i vorbete cu mare plcere despre meseria pe care a nvat-o de la bunicul i de la tatl su i pe care o practic cu pricepere de la vrsta de 16 ani. Dac mai lucreaz i astzi este pentru c am avut noroc i zile; am fost pe front i am pit multe; am stat patru luni i jumtate pe linia nti, zi i noapte, am fost i rnit. Ion Turcitu lucreaz i astzi o mare varietate de forme: ulcioare, ulciorue, buchete, farfurii nflorate, ploti, ulcioare de nunt, strchini, cni, ceti, uri-

8

puculie. Ulcioarele de nunt sunt migloase; le facem cu ornamente aplicate: berze, erpi, broate. nainte nu erau aa de luxoase, erau roii i simple, cu nite cotele albe15. n Romna el este singurul care lucreaz plotile gurite. Ne-a povestit cum se-ngure pmntul, cum se se-nvrtete ca un covrig pe roat, cum merge cu dou buci pn le petrece prile i pn ce ncheie plosca. Formele ceramicii sale sunt frumoase, iar decoraia este curat, n stilul specific Romnei. Pe fondul crmiziu al vaselor sunt desenate cu cornul sau gaia nflorituri pe uscat sau jirvituri pe ud: spirale, picturi colorate, iraie, cotele, elemente geometrice. Este singurul care lucreaz frumoase ulcioare cu pe mner i cu una sau trei berze pe gur. Eu n-o s triesc ct pmntul i tare a vrea s-i nv pe cei tineri meseria mea, declara meterul la cei 77 ani ai si. Un alt centru de olari de pe Valea Olteului este Oboga. Orice iubitor al ceramicii populare tie c la Oboga se lucreaz ceramic de foarte bun calitate. n prezent, n comun mai lucreaz Marinel Ciungulescu, Constantin Diaconeasa, Ion i Elena Rducanu, Marin Murganu, Dochia Dinc, Mihai Chiroiu, Dumitru Dinc, Petre Gheja. Grigore Ciungulescu, nscut n anul 1927 s-a impus n peisajul etnografic contemporan datorit promovrii filonului tradiional n creaiile sale i valorii estetice a pieselor ceramice pe care le confecioneaz. De la tatl su a deprins arta de a nsuflei lutul. Pstrnd tradiia ceramicii de la Oboga, Grigore Ciungulescu i-a creat de-a lungul timpului un stil propriu. Acest stil se caracterizeaz prin bogia compoziiilor ornamentale, prin echilibrul i proporia lucrrilor, precum i prin fineea execuiei. i-a ndreptat atenia mai ales ctre realizarea de piese ceramice cu pronunat caracter decorativ, funcia lor utilitar trecnd aproape cu totul n plan secundar. Specifice creaiei actuale a lui Grigore Ciungulescu sunt motivele melcul, coada de pun, i pomul vieii, singulare n Oboga. Ca s faci un lucru astzi trebuie munc i talent. Sunt singurul n Oboga care face aa ceva- spune meterul. n aceeai categorie ncadrm i motivul cocoul realizat de meter ntr-o manier proprie ca motiv central apar i petii redai de meter ntr-o manier naturalist. n ceea ce privete cromatica, preferinele sale se ndreapt spre culorile maron, galben i verde. Datorit talentului cu care este nzestrat i pasiunii cu care lucreaz, Grigore Ciungulescu a fost apreciat prin acordarea a numeroase premii la diferite expoziii i trguri ale creatorilor populari. n anul 1994 a primit titlul de Membru al Academiei Artelor Tradiionale din Romnia; cu acest prilej i s-a decernat i Premiul Centrului Naional al Creaiei Populare, n semn de recunoatere i apreciere a ntregii sale activiti creatoare. n anul 1997 i-a fost decernat unul din premiile Fundaiei Culturale Ethnos, pentru meninerea i transmiterea valorilor tradiionale ale ceramicii romneti. n anul 2002 a primit medalia Serviciul credincios, clasa a III-a din partea Preediniei Romniei, ca semn de preuire i recunoatere a talentului su creator. Mergem la trguri i la expoziii... premiile sunt un stimulent al meu. Problema e c obiectul poate s-l fac oricine dar, dac nu tie s-l picteze i s-l nfrumuseeze, tot degeaba, spune btrnul meter. Un alt meter olar originar din Oboga, crescut n atmosfera de creaie caracteristic acestui centru a fost Ion Rducanu. Nscut n anul 1927, el a15

Informaie de teren, Ion Turcitu, comuna Romna, n. 1923.

9

nvat s modeleze i s nfloreasc vasele de la tatl su, care excela mai ales n confecionarea ulcioarelor. Activitatea creatoare a Ion Rducanu i trage seva din filonul tradiional al vechiului centru de olari de la Oboga. El a lucrat o parte din categoriile de vase de veche tradiie, dar, n acelai timp, a renunat la piesele a cror utilitate s-a perimat n condiiile de azi. A lucrat ulcioare, cni, taiere mari (n scop decorativ), strchini, ulcioare de nunt, vaze de flori, service de uic i de cafea. Elementele decorative caracteristice pieselor lui Ion Rducanu aparin mai multor categorii: geometrice, florale, astrale, avimorfe. Cele mai frecvente sunt cele geometrice: spirala, punctul, linia dreapt, cercul, semicercul, valul (numit de olarii obogeni cotel), rombul. Creaia lui Ion Rducanu se bucur i n prezent de apreciere n cadrul expoziiilor. Meterii olari din cele dou centre, Oboga i Romna, ne-au dat amnunte despre cum se pregtete pmntul, care se transform apoi n vase de diferite forme i mrimi, precum i despre vopseaua care este tot un amestec de mai multe tipuri de pmnt. Aa am aflat c argila din care i lucreaz olarii din Oboga vasele este de pe matca Olteului: S-a terminat pe malul dinspre Oboga i olarii trec pe malul cellalt i iau, cu ajutorul cruei, pmntul de care au nevoie, l depoziteaz n curte toamna, pentru c iarna , cu ct l ninge i l deger mai mult, cu att e mai bun. Dup acea l bag n malaxor, ca s-l subieze. nainte ne nvrteam cu picioarele pe el, pn se ntindea, se fcea puin i rmnea compact. Apa o punem aa, la ochi. De cnd Mitric Viscol a inventat malaxorul de mn, e mai simplu. Btrnii nu au fost proti. Au fost mai detepi ca noi. Ei au scos i cornul de vit, cu care se orneaz , c nu se mbib apa n el16. Dintre tehnicile decorrii ceramicii, pictarea este cea mai intens valorificat. Culorile se obin, n esen, pe cale natural. Folosim drept culori ruala, albul, verdele, negrul i maroul. Ruala este pmnt rou dintr-un sat din Corbeni. Pe timpuri, se ntovreau trei - patru ini s sape pn ajungeau la pmntul fin, la rual, i o scoteau. mpreau pmntul, l lsau s se usuce i se fcea mrunt, se pisa, ct tia omul c are nevoie. Dup aia, l strecura printr-un scule de pnz pn se fcea ca psatul. Albul este huma de Medgidia (sau caolinul), pe care o lum din comer. Verdele este hum amestecat cu verde din oxid de cupru. Srmuliele de cupru le strngem, le ardem i undarul, pleznele (bucile care se cojesc de pe srm) se strng de cteva ori i le mcinm prin rni i adugm ap. Se mestec pasta care iese cu alb (hum), ca s ias verde, c singur iese culoarea neagr. Maro se face din rual, la care se adaug praf din rocile vulcanice din comuna Voineasa. Le aducem acas, le mcinm cu ap ca s ias maro, punem o msur de past din asta i cinci msuri de rual. Cremul l obinem din alb amestecat cu puin rou17. Odat modelate, vasele crude se pun s se zvnte nuntru, pe polie anume sau la umbr18. Apoi se scald n angob, n rual de cele mai multe ori. Ca s se obin cele mai reuite efecte, meterii fac acum ct vasul este verde (umed) nfloratul cu cornul(vrful unui corn de vit prin care s-a petrecut o16 17

Informaie de teren, Griogore Ciungulescu, comuna Oboga de Jos, n. 1927. Idem. 18 Informaie de teren, Gheorghe Turcitu, comuna Romna, n. 1932.

10

pan de gsc), sau cu pieptenele, odat un ir de pete19. Soiile olarilor ajut la nfloratul oalelor, care se face n special prin jirvire cu cornul, cu pensula, prin tanare, prin stropire cu lingura, degetul sau cu titirezul. La decorarea ulcioarelor de nunt i la vasele de mare capacitate se folosete relieful sau decorul nalt, care const n aplicarea i lipirea elementelor decorative modelate separat cu mna: erpi, broate, berze, lei. Demonstraia privind ornatul vaselor a mai scos la iveal i arta de a improviza desene. Cel mai important este ca vasul s fie bine fixat pe centrul roii olarului. Piciorul lucreaz i nvrtete, cornul trebuie s fie aezat pe clu i se face desenul tot nvrtind roata. Eu am nvat i de nevoie. Se face desenul i cu pensula, cnd este uscat vasul. N-am folosit niciodat schia, am lucrat numai la ochi. Dac se ntmpl s-mi cad o pictur unde nu vreau, trebuie s gsesc repede un model n cap, c nu poi s tergi, c se mzglete ne-a declarat meterul Grigore Ciungulescu. n munca lor, meterii olari de pe Valea Olteului folosesc exclusiv unelte de tradiie veche: cornul de vit, cu ajutorul cruia se decoreaz vasele, plotogul (o bucic de piele cu care este netezit marginea vaselor), fichiaul din lemn (folosit la finisarea vaselor n partea exterioar), titirezul (o unealt din lemn, cu ajutorul creia este ncreit marginea taierelor), pana de gsc i paiul (utilizate pentru a realiza decor foarte fin), arul (unealta cu care se face a la ulcioare). Olarii de pe Valea Olteului s-au strduit s inoveze n concordan cu specificul materiei prime locale, cu tradiia local i cu cea general. Numai inovaia ivit ca un vlstar pe trunchiul trainic al tradiiei a avut anse de a se nceteni i de a se perpetua ea nsi. Fr nencetatul impact tradiie-inovaie, olritul n aceste centre oltene nu s-ar fi pstrat att de viu i de divers. Lungul ir de generaii de olari au rennoit continuu tradiia milenar proprie. Mai cu seam datorit fanteziei inepuizabile cu care sunt combinate motivele ornamentale de baz n compoziii unice, irepetabile, uniformitatea sterilizat i este strin ceramicii de pe Valea Olteului, indiferent dac o privim din perspectiv sincronic sau diacronic. Creaia fiecrui olar reprezint o facere, o investiie de asidu frmntare a minii i a sufletului, iar nu o copie a ceva dat, dup cum aprecia dr. Corina Mihescu.

* * * O prim observaie care se desprinde se refer la dou tendine existente n ceramica de Oboga. Pe de o parte se poate observa pstrarea filonului tradiional, prin confecionarea unor categorii de vase cu forme i ornamente tradiionale. Strchini, taiere, cni, ulcele, oale, ceti, ulcioare, sacsi (ghivece de flori), solnie. Pe de alt parte, la ceramica lucrat n prezent se pot observa transformri funcionale ce constau n trecerea de la olria cu caracter utilitar la cea cu caracter decorativ. Dac la Romna se mai lucreaz ntr-o mic19

Informaie de teren, Teodora Truc, comuna Romna, n. 1929.

11

msur i ceramic utilitar, la Oboga vasele frumos mpodobite i-au pierdut cu totul funcia utilitar n favoarea celei estetice. Bibliografie:1. *** Documente privitoare la economia rii Romneti (1800 1850), vol.

II, doc. nr. 645.2. ***Problema rneasc din Oltenia n secolul al XIX-lea n Documente,

Bucureti, 1977, p. 172-173.3. Deleanu, Elena, Centre i olari de pe Valea Olteului, n Meteor, Serie 4. 5. 6.

7. 8.

9.

Nou, anul I, nr. 2 (5), Slatina, 2003, pp. 23-25. Mihescu, Corina Ceramica popular din Oltenia, Bucureti, 2006. Sltineanu, Barbu, Ceramica romneasc, Bucureti, 1938. Sltineanu, Barbu, Figurine de ceramic de tradiie preistoric, n Art i tehnic grafic Buletinul Imprimeriilor Statului, nr. 7, Bucureti, 1989, p. 37. tiuc, Narcisa, Umila oal de pmnt, n Datini, nr. 3, 1998, p. 1. Zderciuc, Silvia, Butoi, Mihai, Mihail, Aezri de olari de pe Valea Olteului, n Revista muzeelor, tom 6, nr. 2, Bucureti, 1969, pp. 196198. Zderciuc, Silvia, Dumitrescu, Mircea, Concursul de olrie din 1908, n Revista muzeelor nr. 1, Bucureti, 1970, pp. 145-147.

12

Ploti, sec. XX-coleciile Muzeului Judeean Olt

13

Farfurii decorative, sec. XX- coleciile Muzeului Judeean Olt

14

Ulcioare de nunt antropomorfe, sec. XXcoleciile Muzeului Judeean Olt

15

Ulcioare de nunt cu decor zoomorf i avimorf, sec. XX coleciile Muzeului Judeean Olt

16