CERAMICA DACICĂ PICTATA CU MOTIVE VEGETALE, GEOMETRICE ŞI ZOOMORFE

Ceramica pictată cu motive vegetale, geometrice şi zoomorfe, aşa ta ceramică „de curte“1, descoperită în complexul de aşezări şi forti- i din M unţii Orăştiei, produsă foarte probabil în tr-u n ate lier din trea civilă de pe Dealul G rădiştii2, reprezintă un apogeu în ceramica ă nu num ai ca produs meşteşugăresc, ci şi ca realizare artistică.')eşi vasele pictate păstra te sînt rareori Intregibile, din studierea rialului rezultă o bogată gamă de desene vegetale, geometrice şi ,orfe. P rin jocul de linii şi puncte s-au creat motive de o deosebită

-'.frumuseţe. Aceste motive nu se găsesc separate, alcătuind ornam ente de stătătoare, ci fie că motivele vegetale alternează cu cele geometrice, înd chenare (mai ales sub buza vasului), fie că sîn t răspîndite pe îl vasului alături de celelalte, zoomorfe.3in punct de vedere tehnic vasele erau lucrate la roată, acoperite i s tra t mai gros sau mai subţire de angobă care alcătuia fondul· de re deschisă (gălbui) peste care se picta; era zgîriat conturul dese- cu aju torul unui obiect ascuţit şi, în cele din urm ă, se trecea la

area motivelor. Conturul desenului zgîriat nu era în to tdeauna res- ^ p ţ .

Culorile în trebuin ţate în p ic tu ră variază mai ales ca nuanţă, probabil oricina arderii: se folosea de obicei roşu de diferite nuanţe, spre

brun mai ales, alb şi maro. Din m aterialu l cercetat nu rezultă utilizarea , culorii negre, deşi pe unele fragm ente se observă o nuan ţă de negru;

ita nu este însă deeît rezu lta tu l arderii secundare provocată de in ­u l la construcţia de pe „terasa cu oale p ictate“, unde au fost dos­ite m ajoritatea fragm entelor.Şeramică pictată cu motive vegetale, geometrice şi zoomorfe s-a des- i t deocamdată num ai în aşezarea civilă de pe Dealul Grădiştii, la

Iii * ia· şi la Feţele Albe.formele ce fac parte din repertoriu l ceramicii pictate sînt locale pul cu buza în „ trep te“) şi im itaţii după cele elenistice (kantharoi, hini, boluri şi capace). Două sîn t categoriile de vase ce in tră în discu­ţ ie de dim ensiuni reduse şi vasele m âţi.

- - Vasele mici (fig. 1/1—4), de form ă asem ănătoare unor străchini sau cupe cu două torţi, se caracterizează prin pereţi subţiri de culoare

Termenul a fost sugerat de C. Daicoviciu şi utilizat de I. II. Crişan (Cera- i'!"u f^Gco-petică. Cu specială privire la Transilvania, Bucureşti, 1969, p. 202).

:- Î eas® ceramică a fost publicată pentru prim a dată de C. Daicoviciu si colabo- i· in SCIV, IV, 1—2, 1953, p. 182—187.

: - I. H. Crişan, loc. cit.

cenuşiu deschis sau galbenă. Decorul constă din motive ..r.,, semicercuri cu un punct în mijloc (sub buza vasului), linii de culoare m ărginită de puncte. Pe partea bombată a vasului a·) asemenea, un m otiv pe care l-am denum it „solzi de peşte1·'Din studierea celor cîteva fragm ente de asemenea vase rezultă a* , a evita încărcarea decorului cu motive vegetale şi zoomorfe, · ,-u ru la a lternarea m otivelor geometrice pe întreaga suprafaţă a va-uii!; ne gîndim că m ajoritatea m otivelor vegetale şi zoomorfe erau la dim ensiuni destul de m ari, lăsînd o mai m are mobilitaU' de ini'^ ''■!! a mînii, evitînd preocuparea pen tru am ănunt, realizarea unor~.r,ifcM motive pe vasele mici a r fi cerut m eşterului olar un efort 'V 'rU 6 sebit. " t0"

Vasele m ari, mai ales chiupuri cu buza în „ trep te“ (fig. 2- -.î·, . tu ie m ajoritatea. D iam etrul gurii vasului este considerabil, ajuui/îml ’oînă la 36 cm. M ărimea vaselor poate fi constatată şi după diametru . , * ejor Cele d in urm ă au un buton-calotă şi sîn t ornam entate cu bi»n/i dc* i · loare, deseori aplicate direct pe pastă. S-a păstrat, de asemene·.!, v.u frag­m ent de capac (fig. 4) frum os ornam entat cu benzi paralele i . }un_ ghiuri um plute cu puncte. Rezultă că la realizarea decorulu' capacelor au fost folosite nu num ai benzi, linii de culoare, ci şi figuri sporind efectul artistic al compoziţiei.

Aşa cum s-a ară ta t mai sus, motivele geometrice, \ogeiuo şi zo­omorfe alcătuiesc îm preună decorul vasului. Un bun exemplu în ’acest sens îl constituie singurul vas întregibil descoperit în aşezare.! d . r ( i o la Feţele Albe, în anu l 1970, pe terasa num ită „Şesul cu brînz.V·'. Dimen­siuni: înălţim e: 32,5 cm; diam etrul gurii 7,5 cm şi diametru! fundului: 11,5 cm. U lciorul pictat este lucrat la roată, cu toarta rup ta clin vei-hi:m\ şi folosit apoi fără toartă. A fost descoperit in situ pe podeaua locuinţei. P ic tu ra este executată cu culoare brun-roşcată pe fond.i gălbui ,i' angobei. Decorul este îm părţit în tre i registre. Cel de jos constn diu i stilizate, grupate cîte două; în cel urm ător erau pictate cercuri, în care -o înscriu p a tru sem icercuri um plute cu puncte, ia r pe gîtui ulciorului se găsesc to t m otive geometrice, constînd din triunghiuri um plute ''u puncte. Mediul arheologic (complex închis) unde a fost descoperit, calii:i‘.ea ;ngo- bei şi pictura caracteristică converg pentru datarea vasului în a doua jum ătate a secolului I e.n.

Existenţa a num eroase fragm ente care nu dau posibilitatea vaselor ne determ ină să analizăm separat motivele vegetale, geomo:rice şi zoomorfe.

Motivele vegetale. Înaintea trecerii lor în revistă se impun cîteva precizări în legătură cu unele analogii (chiar dacă aceasta a-emu-are corespunde nu în detalii de ordin stilistic, ci în motivistica generală) existente în ceramica elenistică decorată cu motive florale, d uaM in : l‘~ colele II î.e.n. — I e.n. Este cazul ceramicii descoperite în necropo le e elenistice de la Tomis4 (în aceste complexe închise tipu l ele » i ■ &!’*'■tVl ---------- -------------- /

3 H. Daicoviciu, I. Glodariu, I. Piso, în ActaMN, X, 1972, p. 7i> u-î “' * ' m* M. Bucovală, Necropole elenistice la Tomis, Constanţa, 1967, p

■RE ji d i s c u ţ i i 521

este lagynos), la R ăcătău5, Poiana6, Bucureşti7. Inspiraţia după;1<

tehnice şi îndem înarea m eşterilor locali

,;le elenistice nu presupune la ceramica pictată indigenă copierea a modelelor originale, fără adausuri fireşti cerute de gustul, posi-

iitre m otivele vegetale am intim mai în tîi pe acela denum it în formă lunză de ferigă“ (fig. 5—6). Frunzele conturate cu o linie pictată sînt jlte cu puncte sau o bandă de culoare este m ărginită de puncte.

iSest tip de frunză predomină. Cu o deosebită m ăiestrie sîn t realizate de viţă de vie (fig. 7/3—5). Surprindem aici preocuparea pentru

t; jarea cît mai fidelă a acestora. Uneori este sugerat doar conturul şi frunzei cu pictură, alteori culoarea umple în tregul contur. Dacă

'iftmzele de viţă de vie sînt redate realist, ciorchinele de strugure, proba- lÎ%\ mai greii de redat, este stilizat, reprezentat fiind p rin cerculeţe şi

-j ii (fig. 7/1—2)- Se întîlnesc apoi frunze trilobate sau bilobate (fig. 8). frunzele trilobate cu codiţă suprafaţa lobului conturată cu pictură umplută cu puncte. La cele bilobate, care sînt pictate pe întreaga

Suprafaţă şi m ărginite de puncte, trebuie să rem arcăm cîteva fragm ente

|%de, peste culoarea roşie a frunzei, sîn t pictate puncte cu alb (fig. 1/1—2). Frunzele cu un singur lob, de obicei oval, şi cu codiţă apar -■«cori combinate cu semisfere, toate m ărginite de puncte. în mod o-

iŞşnuit sînt dispuse sub buza vasului, alcătuind un frum os decor prin ' ^ a l t e r n a n ţ ă (fig. 9). Se întîlnesc apoi num eroase volute redate p rin aceeaşi 'ţsmbinaţie de pastă de culoare şi puncte. Florile sîn t redate uneori rea-

fiyk (margarete), alteori sînt stilizate sau num ai sugerate p rin cercuri şi juneţe (fig. 10). Întîlnim , de asemenea, felurite ram uri, vrejuri, arbuşti, rfe general redate stilizat. Existenţa m otivului în form ă de brăduţ (fig.

ornam ent care se găseşte incizat pe ceram ica daeo-getică din -jaza a III-a (sec. I î.e.n. — I e.n ·)8 — dovedeşte şi el că ceramica pictată iu poate fi de im port, ci un produs local, care îşi are rădăcini în forme t. , 'n -mente autohtone.

Motivele geometrice. Se rem arcă în mod deosebit cercul. Acesta fie Jâeste simplu, m ărginit de puncte (fig. 1/5— 6) sau îm părţit p rin linii în ajâtru-opt sectoare (fig. 11 ), fie că este dublu (două cercuri concentrice

-..na mijloc un punct de pictură şi m ărginite prin puncte de culoare), gă în cadrul aceloraşi m otive geometrice rom bul şi triunghiul.

Motivele zoomorfe. Apariţia m otivelor zoomorfe credem că este încă Sicii de explicat. Toate analogiile cunoscute pînă acum, în tre care cele

bune se găsesc în lumea iberică, sînt mai vechi de sec. IV—III î.e.n- Dai, o inspiraţie directă din acea ceramică este imposibilă. In cazul Aer forme de cultură m aterială preluate de daci din lum ea rom ană, s-a

-^©statat că ele au fost adaptate la gustul şk posibilităţile locale, cu alte '- '.’ilc- că ele au fost preluate creator. P riv ită din acest punct de vedere

motivelor zoomorfe, totdeauna încadrate în tre motivele geome- ;«ee şi vegetale, poate fi considerată drept „adăugire“ autohtonă, a meş-

5 I- Glodariu, Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică si romană, P. 218, A 34—50.

r:n> op. cit., p. 214, nr. 34, 20/1—2, 5.' i l ' Idem, op. cit., p. 210, 7 b.

1 H- Crişan, op. cit., cap. IV.

522* arm

terilor locali. Este greu de spus dacă anim alele şi păsările rpe vase au sau nu vreo legătură cu eventualele rămăşii>> < ■religia geto-dacilor ori dacă ele ar putea fi simboluri religios dintatea anim alelor şi a păsărilor sînt stilizate. Cît priveşte st ' ° ri~se poate explica p rin tendinţa generală de acest fel a artei d;căreia i s-a pu tu t adăuga stângăcia firească a m eşterului olar. lrzii9.

D intre reprezentările de păsări se rem arcă realizarea ou nare a vu ltu ru lu i10. Intîlnim apoi păsări cu aripile desfăşurate ?emi~cu ciocul lung, altele cu gheare (fig. 12— 13). Uneori două - egrupate faţă In faţă (fig. 13/2) şi, prin analogie cu vasul de la 1 . ulnteste de presupus că m otivul se repeta, alcătuind un ornament ' < e> nanţă. Ele erau încadrate în chenare şi despărţite de celela prin'tr-o bandă de culoare. Relativ num eroase sînt fragmentc<> sînt redate picioare term inate cu gheare puternice, de urni·· 1'v /u ltiprezenţa unui num ăr m are de păsări de pradă. D intre anin . eajetrebuie să am intim calul (fig. 14/4), redat în mişcare, după c .dinti’-un fragm ent unde este păstra t aproape în întregime, acli···; ,;.-..sin-du-i doar o parte din cap şi picioare. Fragm entul se conserv î cje slab pen tru că angoba se desprinde. Reprezentarea calului :preună cu motive vegetale şi geometrice: o frunză lobată diţăum plută cu vopsea de culoare roşie, o volută um plută cu unbrîu; pasta pe care s-a pictat este de culoare gălbuie. Un alt : ore-zent în m otivistica zoomorfă este cerbul, dar şi el apare rag_m entar: gitul, o parte din bot şi o parte din coame, totul ru puncte (fig. 15).

Im aginaţia artistului, a m eşterului olar, pare a fi destui şţatâîn trucît nu puţine sîn t animalele fantastice, care pot reprezent; ,ual,sim boluri mitice. Intîlnim anim ale cu un singur ochi, cu largdeschisă, din care ies limba şi doi dinţi. Capul, redat prii cereaproape perfect, îm preună cu gura şi buzele, sînt um plute cu (fig.16/4). Urm ează apoi animale cu un singur corn. Din acestea £ -.r·; p..-,tratbotul şi o parte din gitul anim alului, de asemenea umplute acte(fig. 16/1—2). A ltele au coarne şi corpul pare a fi acoperit cu iacăpot fi in terp reta te astfel triunghiurile um plute cu puncte (f Di­m ensiunile acestor animale par a fi destul de mari, după cuium ărim ea desenului de pe fragm ente, dar şi din încercările de r uire a unora din ele (fig. 18— 19).

P ăstrarea în stare fragm entară a acestei ceramici nu oferi -iw- tea studierii mai am ănunţite a motivelor, de unde decurge şi de a le socoti compoziţii în deplinul înţeles al cuvîntului. Şi to 1 <-!. ■■ '>re'zentarea în m işcare a elem entelor zoomorfe ar fi un indiciu în ens. Oricum, este de remarcat bogăţia şi varietatea reprezentărilor

Prezenţa în p ictură a unor motive greceşti, ca de exem] nu poate fi in terp re ta tă altfel decît drept influenţe greceşti u'n tului, preluate, poate, odată cu tehnica pictării.

8 H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană,

10 Idem, op. cit., pl. VII.272.

,,m E ŞI DISCUŢII 523

Coborînd toate indiciile de care dispunem, adică forma vaselor (fie

I e c im itate sau nu), precizările m ediilor arheologice în care au fost des- c0perite şi, mai rar, asocierile cu alte m ateriale relativ bine databile, ceea ce se poate afirm a deocamdată cu prudenţa necesară privitor Ia

P cronologia ceramicii pictate ar consta în urm ătoarele: f- - Ceramica pictată cu motive geometrice, florale şi zoomorfe asociate

iost descoperită în complexe sigur datate în a doua jum ătate şi la sfîrş itu l secolului I e.n, Form a unor vase — cum sînt chiupurile cu buza

- jn „trepte“ — susţine o asemenea datare. începutul producerii ceramicii J în discuţie poate fi socotit pe la mijlocul secolului I e.n., dacă nu cumva

Hinai în u ltim a parte a aceluiaşi veac. In ce ne priveşte, înclinăm să ’ >7 credem că a apăru t către sfîrşitul secolului am intit, ceea ce ar concorda

cu descoperirea unor asemenea vase num ai în zona M unţilor Orăştiei şi totdeauna în complexe incendiate în tim pul războaielor daco-romane. O

·*■ existenţă mai îndelungă ar presupune implicit şi o difuziune mai largă, „ ce, evident, nu este cazul.Cît priveşte cronologia relativă a stilurilor de pictură, adică geo-

-K'iric, floral şi zoomorf, sigură este apariţia mai în tîi a ceramicii pic- : în stil geometric şi abia mai tîrziu a ceramicii pictate cu motive

aparţinînd celor tre i categorii. Existenţa pe unele vase de im port numai a motivelor florale ar putea constitui un indiciu pentru postularea unei

; interm ediare în tre cele două etape de mai sus, adică în ordine: geometrică, florală şi zoomorfă. A rgum entarea succesiunii unor asemenea

i este însă dificilă din mai m ulte motive, în tre care am intim inexis- ?nta în aşezările unde s-au descoperit vase de im port cu m otive florale

(Răcătău) a vas&lor locale decorate cu acelaşi fel de ornam ente, imposi- Mlitatea reconstituirii unui singur vas local care să fie decorat numai cu motive florale sau num ai cu m otive geometrice şi florale şi, în sfîrşit, asocierea celor trei categorii de motive (geometrice, vegetale şi zoomorfe) pe îorme ce pot fi precizate (ulciorul de la Feţele Albe, chiupul cu buza In „trepte“)·

Indiferent de originea elenistică sau rom ană a tehnicii de lucru a vaselor, în sensul im itării sau adaptării procedeului de pictare, ceramica pictată cu motive geometrice, florale şi zoomorfe constituie o creaţie proprie a dacilor din Munţii Orăştiei.

M A R IA D Ă R Ă B A N Ţ

BEMALTE DAKISCHE KERAMIK MIT PFLANZLICHEN, GEOMETRISCHEN UND TIERISCHEN MOTIVEN

(Zusammenfassung)

Die bemalte dakische Keramik mit pflanzlichen, geometrischen und tieri- ‘!n Motiven, die sogenannte „Hofkeramik“, stellt einen Höhepunkt in der

Entwicklung der dakischen Keramik dar, sowohl als Erzeugnis solcher Art, als auch vom Standpunkt künstlerischer Verwirklichung.

Wegen der seltenen Möglichkeiten der W iederherstellung bemalter wurden die Ziermotive nach drei Kategorien geordnet — pflanzliche (A.|y geometrische und tierische Motive (Abb. 11—19) — obwohl sie auf d Gefäss im m er zusam m en Vorkommen. Die häufig vorkommenden Dars phantastischer Tiere könnten möglicherweise als Widerspiegelung Bräuche gedeutet werden (Abb. 16—17). Die Erforschung des aus sicht - archäologischen Komplexen entstammender, der zweiten Hälfte des 1 zugeschriebenen Materials ermöglicht die Anfänge der Erzeugung diese· um die Mitte des 1. Jh.u.Z., wenn nicht vielleicht im letzten Teil < Jahrhunderts angesetzen. Eine spätere Datierung, als gegen das Jahrh1"· würde nur von ihrer Entdeckung im Gebiet der Orä§tie-Gebirge und >■>'■ während der dakisch-römischen Kriege niedergebrannten Komplexen gen sein.

Bezüglich der relativen Chronologie der drei Stile, kann man annehmen dass die bemalte Keramik in geometrischem Stil.

Aus der Form und den Darstellungen, wie auch aus dem b< Herkunftsgebiet (die Umgebung der dakischen Hauptstadt), kann man schhi dass die mit pflanzlichen, geometrischen und tierischen Motiven bemalte das Werk von Meister aus dakischen Sarmizegetusa ist.

DISCUŢII

CJîtoOS

ι ϊί· ■>l i .f

I

Ul“-4

528

P i g . 4 .

a d is c u ţ ii

6 Mvsei N apocensis — voi. XV1/1979

Fig. 7.

Fig. 11.

536

Pig. 12.

ŞI D ISCU ŢII

Fig. 19.