CD Comunitati

8/18/2019 CD Comunitati

1/33

1. Tradiții și cultură în fosta Baltă a Brăilei

În trecut, Balta Brăilei reprezenta un sistem unitar de complexe de ecosisteme acvatice și terestre care coexistau

și funcționau armonios cu sistemele socio-economice riverane. Î n mii de ani de evoluție, natura realizase aici o alternanță armonioasă de lacuri cu apă permanentă, bălți

(mlaștini) cu nivelul apei variabil î n funcție de inundații și grinduri acoperite cu nesf âr șite păduri și pajiști umede.


2/33

Dacă î nsuflețim acest peisaj cu variate populații de pește și păsări, avem imaginea a ceea ce a fost unul dintre cele

mai stabile complexe de ecosisteme de pe cursul inferior al Dunării.

În acest complex peisaj de baltă se desfășura, așa cum arăta î n 1910 marele savant Grigore Antipa, o î nfloritoare

activitate umană fără a deranja situl natural. Anual pe terenurile mai î nalte, fertilizate de mâlul adus de inundații, se

obțineau recolte î nsemnate de gr âne, porumb și zarzavaturi. Turme mari de bovine și cabaline pășunau

semisălbatic tot timpul anului fără să afecteze capacitatea productivă și de suport a ecosistemelor. Piețele

capitalei și a marilor orașe abundau de pește recoltat î n aceste bălți. Toate așezările din zonă erau asigurate cu

lemn de foc și de construcții rurale.


3/33

Privalul Corotișca (unde er a restaurantul lacustru

pe malul drept al Dunării în fața Brăilei)

Foto : Grigore Antipa - 1910

Pescari gropeneni pornind la

„pusul gardului” pe privalulDimuleasa

(astăzi situat în Insula Mare a

Brăilei)

Foto : Grigore Antipa - 1910


4/33

Datorită situării în imediata vecinătate a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PN -BmB), municipiul Brăila a fost

inclus în rândul celor 24 de comunități locale adiacente parcului. Legătura dintre această aglomerare urbană de

un cosmopolism de iz balcanic cu marea baltă din vecinătate a fost permanentă.

Demn de remarcat este faptul că Brăila devenise în prima jumătate a secolului trecut un adevărat Europolis la

por țile orientului. Un recensământ al populației din 1891 arăta că în Brăila numai 64,5% din populație erau români

(30.277 locuitori), restul populației fiind reprezentată în proporții de : # 9,1% greci (4.238 loc) ; # 3,8% unguri(1.785 loc) ; # 2,1% bulgari (978 loc) ; # 1,5% izraeliți (708 loc) ; # 0,9% austrieci (400 loc) ; # 0,8% turci (384 loc)

; # 0,8% germani (356 loc) ; # 0,6% ruși (257 loc) ; # 0,4% italieni (182 loc) ; # 0,1% sârbi (56 loc) ; # 0,1%

francezi (51 loc) ; # 0,1% englezi (46 loc) ; # 0% elvețieni (10 loc) și # 14,9% alte etnii (rromi, macedoneni,

albanezi, tătari, ucraineni, cr oaţi etc. - 6.987 loc).


5/33

Viața economică era dominată de

familii de comercianți italieni, greci,

armeni și evrei. Marfa proaspătă

din piața de pește era asigurată de

pescari lipoveni. Erau

nenumărate cofetării și cafenele

turcești. Producători macedoneni

de produse lactate își negociau

marfa în plină stradă. Lăutari

țigani își etalau măiestria î n

cârciumile din port, î nțesate cumarinari de pe toate continentele.

Ca să nu mai vorbim despre cele

peste 400 de stabilimente cu

felinar roșu, care au dus peste

hotare faima orașului

„tanti Elvira”. Și î n

imediata vecinătate a

acestei promiscuităț i

portuare, în clădirea

teatrului dramatic, și

astăzi, una dintre

cele mai frumoase

construcții destinatespre a găzdui

spectacole î n

România, dădeau la

î nceput de secol XX

reprezentații de

înaltă ținută artistică, faimoase orchestre

simfonice, trupe


6/33

celebre de operă și de teatru de pe bătrânul și noul continent.

Toată această efervescență economică, socială și culturală, nemaiîntâlnită la sfârșit de secol XIX și încep ut desecol XX în altă așezare din Regatul României, a fost consecința a unei înfloriri economice de mare dinamism

între 1830 și 1914, care a făcut ca la Brăila să funcționeze începând cu 1882 Bursa de cereale a Europei. Datorită

importanței geografice și economice, Brăila a căpătat statutul internațional de „Porto Franco”, cu 3 zone de comerț

liber, astfel încât în 1911 schimbul vamal al României în portul Brăila însemna 20% din total import și 22% din

total export. Ca să ne dăm seama de consecințele acestui boom economic, demn de remarcat este faptul că la

Brăila în perioada antebelică au funcționat 6 consulate, 7 viceconsulate, 17 bănci, 4 instituții de asigurări maritime

și peste 20 de societăți și agenții de navigație românești și străine. Urmări inerente au avut loc și în modernizareaorașului : primul tramvai electric și primul oraș iluminat electric din România (la 1900 – la ambele capitole

urmează după Timișoara care la acea vreme era în Austro-Ungaria).


7/33

Urmele dezvoltării socio-culturale sunt bine conservate până astăzi. Iată câteva repere :

centrul vechi – peste 300 ha de arhitectură bine conservată, reprezentând cel mai mare sit de arhitectură

veche de câmpie din centrul și estul Europei ;

zidul fostei cetăţi, hrubele și pulberăria – cetatea Brăilei este atestată documentar din 1368 ;

Biserica Greacă – cea mai mare biserică ortodoxă de rit grecesc din afara granițelor Greciei ;

Mitropolia Rușilor Lipoveni – centrul mondial al acestei etnii, unde, din 4 în 4 ani, lipovenii din întreaga

lume participă la congrese mondiale ;

Teatrul Maria Filotti – o adevărată „bijuterie” arhitectonică, după unii arhitecți cea mai frumoasă construcție

destinată spre a găzdui spectacole din România ;


8/33

Moara lui Violattos – un exemplu de bun gust arhitectural la o clădire industrială în anii 1900 ; docurile, bazinul portuar și silozurile – amenajate după planurile inginerului AnghelSaligny.

37 de personalităţi de prim rang ale

ştiinţei şi culturii naţionale sunt legate de judeţul şi municipiul Brăila (în ordine

alfabetică) : Nicu ALIFANTIS, Ana ASLAN, Ion

BĂNCILĂ, Vasile BĂNCILĂ, Panait CERNA,

Hariclea DARCLEE, Valeriu DINU, Anton

DUMITRIU, Maria FILOTTI, George

GRIGORIU, Mircea GROSU-VIZIRU, ŞtefanHEPITES, Nae IONESCU, Panait ISTRATI,

Vespasian LUNGU, Ion MANTA, Max

Hermann MAXY, Gheorghe MIHOC, Jean

MOSCOPOL, Mina MINOVICI, Basil

MUNTEANU, Gheorghe MUNTEANU,

Gheorghe MUNTEANU-MURGOCI, Gheorghe

NAUM, Fănuş NEAGU, NICĂPETRE, Edmond

NICOLAU, Petre NICULESCU-GOANGĂ,

Victor PAPACOSTEA, Ionel PERLEA,

PERPESSICIUS, Irina R ĂCHIŢEANU, Johnny

RĂDUCANU, Anastase SIMU, Ion

TEODORESCU – SION, Arthur VERONA,

Ilarie VORONCA.


9/33

La Brăila, în perioada antebelică și interbelică se desfășura o efervescentă viață culturală ș i științifică, cu

nimic mai prejos, de pildă, față de cea din Bucureștiul sau din Iașii acelor vremuri. Brăila, descris de Mihail

Sebastian drept "orașul cu salcâmi și fete frumoase“, este totodată și orașul Chirei Chiralinei și a lui Codin, două

dintre personajele lui Panait Istrati, care este considerat cel mai citit scriitor român în lumea francofonă. Legătura

dintre acest oraș de un cosmopolism de iz balcanic cu marea baltă din vecinătate a fost permanentă. Atmosfera și

personajele descrise de Panait Istrati și Fănuș Neagu sunt elocvente.

Să nu uităm că î n imediata vecinătate a orașului, în stufărișurile sălbatice și în pădurile î ntunecate de pe

cele 150 mii de ha de baltă, își amenajase nenumărate adăposturi haiducul Terente.


10/33

Dacă mutațiile profunde geopolitice generate de primul război mondial au determinat o prăbușire a socială

și economică a civilizației urbane brăilene. Partea rurală a fostei Bălți a Brăilei și -a menținut modul de viață,tradițiile și obiceiurile încă 50 de ani, până la marile îndiguiri din deceniul VI al secolului trecut. Așa cum

precizează tratatul, realizat î n anii 1975-1977 „Studii de etnografie și folclor î n zona Brăilei”, ocupațiile principale

specifice așezărilor din Balta Brăilei și din zona adiacentă au fost în egală măsură : creșterea animalelor, pescuitul și

agricultura, apoi au urmat ca ocupații creșterea albinelor și a viermilor de mătase și abia î n ultimul r ând cultivarea

plantelor textile cum ar fi cânepa și inul. Microzona satelor de la malul Dunării s-a remarcat printr-o î nflorire a

meșteșugurilor feminine (covoare și țesături) și masculine ( î mpletituri din nuiele - coșuri, garduri și din papură șistuf - acoperișuri și rogojini).


11/33


12/33

2. Aspecte ecologice, economice și socio-culturale din prezent

Tot ce crease în fosta Baltă a Brăilei natura î n secole de evoluție a fost „fulgerător” distrus prin î ndiguirile,

desecările și defrișările din deceniile 6 și 7 ale secolului trecut. Suprafața aflată î n regim liber de inundație s-a

redus de șase ori, de la cele 149 mii ha cât avea fosta Baltă a Brăilei descrisă de Grigore Antipa, la 24 mii ha î n

prezent. Și poate niciodată nu au fost mai evidente, decât î n timpul inundațiilor istorice din primăvara anului 2006,

consecințele nefaste produse de încorsetarea nesăbuită a fluviului. Inundații istorice care până în 2006 seproduceau odată la 150 de ani, au fost depășite la Brăila după numai 4 ani, de o cotă și mai istorică în anul 2010.


13/33

Demn de remarcat este și faptul că la un interval de numai trei ani, Stația Hidrologică Brăila a î nregistrat

atât minimul istoric î n anul 2003, cât și maximul istoric în anul 2006. Iar acest dezechilibru hidrologic se manifestă

pe fondul unei tendințe de aridizare severă a climei î n județul Brăila. Desigur că această combinație de excese

climatice și hidrologice au loc pe fondul efectului global de seră, ce a produs modificări esențiale î n climatul

european și î n hidrologia celor 817 mii km2 cât măsoară bazinul dunărean, dar avem convingerea că î ndiguirea

fostei bălți a Brăilei are o contribuție însemnată î n modificarea climatului și hidrologiei locale.


14/33

Desecarea Bălții Brăilei, împreună cu lucrările hidrotehnice de amploare realizate ulterior î n amonte (barajele de la

Por țile de Fier 1 și 2 și canalul Dunăre - Marea Neagră) au declanșat importante schimbări eco-socio-geografice î n

regiune :

i. a avut loc o transformare a Luncii Dunării, î n sens geografic, prin reducerea de șase ori a albiei majore ;

ii. s-a modificat profund regimul hidrologic al fluviului, destabilizându-se astfel echilibrul dinamic al biotopului

acvatic (prin inversarea raportului debit solid/ suprafața de depunere a aluviunilor), componentă fundamentală a PN-BmB ;

iii. s-a dat o lovitură decisivă biodiversității existente î n fosta Baltă a Brăilei prin substituirea valoroaselor

complexe de ecosisteme acvatice și terestre, deținătoare a unui genofond și ecofond de mare diversitate, cu

agrocenoze și ligniculturi uniclonale de plopi euramericani și sălcii selecționate;

iv. s-au produs modificări ambientale esențiale î n sensul aridizării climatului din Câmpia Română și Podișul

Dobrogei (unii cercetătorivorbesc chiar de

„deșertificarea Câmpiei

Bărăganului”), această

tendință culminând cu

stepizarea microclimatului

de luncă din Balta Mică a

Brăilei ;

au avut loc însemnate

mutații sociale, în plan

fizic, prin strămutări de

așezări umane și calitativ,

prin schimbarea modului

tradițional de viață allocuitorilor.


15/33

Așa cum precizează în 1910 marele savant Grigore Antipa, î n trecut, locuitorii din Balta Brăilei desfășurau o

activitate înfloritoare, în deplină armonie cu mediul natural, exploatând resursele regenerabile ale bălții fără însă a

le epuiza. În mod tradițional, până în deceniul 6 al secolului trecut, populația din Balta Brăilei deținea o experiență

managerială pozitivă. Îndiguirea Bălții Brăilei, pe lângă schimbările geografice și hidrologice din regiune, pe lângă

reducerea dramatică a biodiversității, a determinat și însemnate mutații sociale. S-a modificat însăși modul

tradițional de viață al locuitorilor. După inundațiile din 1970 au fost strămutate în incintele îndiguite și ultimele


16/33

patru sate (Nicolești, Nedeicu, Gura Gârluței și Scânteia) din Balta Mică a Brăilei, astfel că în prezent pe teritoriul

PN-BmB nu mai există nici o localitate.

Împinsă și de situația pauperă în care se regăsesc cele 24 de localități river ane PN-BmB, populația (aflată

în număr mai mare decât acum 50 de ani) încearcă să-și găsească un sprijin economic prin exploatarea în mod

tradițional a resurselor de pe o suprafață (aferentă fostei Bălți a Brăilei) ce s-a redus de patru ori, fapt ce ar duce

la o exploatare a capitalului natural din Balta Mică a Brăilei cu mult peste capacitatea de suport a complexelor de

ecosisteme. Astfel comunitățile locale deținătoare până în momentul îndiguirilor a unei experiențe managerialepozitive, au ajuns în prezent să agreseze biodiversitatea din PN-BmB prin braconaj piscicol, tăieri de arbori în

delict, pășunat abuziv în regim semisălbatic.

EMIȚĂTOR:

Ad

ministrațiaPN-BmB

CODIFICAREAMESAJULUI

# mesaje scrise

# mesaje auditive

# mesaje vizuale

# mesaje coercitive

RECEPTOR:C

omunitățile

locale

REACȚIE

EFECTUL COMUNICĂRII# creșterea î ncrederii populației locale în Administrația PN-BmB# scăderea gradului de antropizare în zonele tampon și î n cele deprotecție integrală din PN-BmB# diminuarea agresării biodiversității din PN-BmB prin : braconaj piscicol,

pășunat semisălbatic, tăieri ilegale de arbori

CANALUL DE COMUNICARE

- articole î n presa locală canale - comunicate de presă

verbale - pliante, fluturași- scrisori către unii locanici

- emisiuni radio locale

canale - î ntâlniri cu populația î n centre de vizi-verbale tare, cămine culturale, primării etc

- participarea administrației la uneleședințe ale consiliilor locale

- emisiuni de televiziune

canale vizuale - afișe, postere- panouri informative

canale juridice - acte de contravenție- acte de infrac iune

3 R l țiil di t Ad i i t ți PN B B i itățil l l


17/33

3. Relațiile dintre Administrația PN-BmB și comunitățile locale

Administrația PN-BmB își propune să întrețină un permanent dialog cu cele 25 de comunități locale riverane PN-BmB. Schema prin care se realizează procesul de comunicare dintre Administrația PN -BmB și populația locală

este prezentată în figura alăturată.

Conform HG.238/2011 care aprobă Planul de management al PN-BmB, Administrația PN-BmB o importanță

deosebită localităților riverane prin includerea acestora în zona de cooperare, așa cum a fost aceasta definită încă

din prima ediție a planului de management.

Zona de cooperare - este reprezentată de sistemele socio-economice locale, limitrofe PN-BmB, situate în afaraariei de competență a Administrației PN-BmB, dar pentru care administrația parcului propune o serie de proiecte

de dezvoltare


18/33

Procesul de elaborare, reactualizare și implementare a Planului de management

durabilă, cu accesarea fondurilor europene structurale și de coeziune sau a fondurilor necomunitare pentru

promovarea turismului ecologic, agriculturii ecologice, fermelor de acvacultură, fermelor lignicole, meșteșugurilor

tradiționale etc. Astfel, se speră că se va realiza o diminuare a impactului antropic datorat agresării complexelor

de ecosisteme prin braconaj piscicol, delicte silvice și pășunat semisălbatic și se speră ca aceste comunitățile

locale riverane, prin experiența managerială pozitivă pe care o vor recăpăta, să devină principalii parteneri ai

Administrației PN-BmB în aplicarea Planului de management.

CAPITALUL NATURALdin PN-BmB SITSEMELE SOCIO-ECONOMICEdin Zona de cooperare a PN-BmB

Managementul PN-BmB

Administrația PN-BmBConsiliul Consultativ

de Administrareal PN-BmB

Consiliul Științific al PN-BmB

Planul de management adaptativ șiintegrat al PN-BmB

Factorul de decizie politică ( puterea locală și centrală)


19/33

În acest context, Planul de

management al PN-BmB este

elaborat de o „troică instituțională”

alcătuită dintr -un Consiliu Științific

(format din 17 personalitățiștiințifice ce dețin o importantă

expertiză referitoare la fenomenele

ecologice și sociale din zona Bălții

Mici a Brăilei), un Consiliu

Consultativ de Administrare

(alcătuit din 71 de reprezentanți aiinstituțiilor și organizațiilor intersate

de managementul Bălții Mici a

Brăilei) și Administrația parcului

(căreia îi revine sarcina

implementării planului de

management). Modul în care se

produce implementare șielaborarea Planului de management al PN-BmB este prezentat în schema anterioară.

Un pas hotărâtor în dezvoltarea relațiilor dintre Administrația PN-BmB și cele 24 de comunități locale din zona de

cooperare a fost realizat prin implementarea, următoarelor acțiuni din proiectul LIFE 06 NAT/RO/000172 :

A5 – Dezvoltarea strateg iei de comunicare în PN -BmB ;

A6 – Dezvoltarea strategiei de ecoturism în PN -BmB ; A7 – Identificarea căilor complementare de utilizare a bunurilor și serviciilor din PN -BmB ;

A8 – Dezvoltarea instrumentelor de piață pentru activități economice și a procedurilor manageriale necesare

pentru conservarea biodiversității și utilizare durabilă a capitalului natural din PN -BmB ;

A9 – Dezvoltarea instrumentelor legale pentru a permite ș i a facilita accesul comunităților locale la bunurile și

serviciile oferite de capitalul natural din PN-BmB.


20/33

În cadrul proiectului POS MediuManagementul capitalului natural din

Balta Mică a Brăilei prin abordare

integrată, evaluare și conștientizare,

Administrația PN-BmB își propunerealizarea unor activități care săconducă la o mai bună înțelegere arolului PN-BmB și administrațieiparcului în rândul populației locale : B.1) – Construcția navală aunui Centru de vizitare și comunicare

plutitor și i tinerant prin care populațialocală din cele 23 de comunități localerurale să fie informată și consultată cuprivire la elaborarea celei de a III-a

ediții a Planului de management alPN-BmB;

E.1.a) – Organizarea și

desfășurarea unei deplasări itinerante a centrului de vizitare și comunicare plutitor în cele 23 de sate din Zona decooperare în vederea conștientizării comunităților locale asupra valorii ROSPA005 și ROSCI006 ; E.1.a) – Organizarea și desfășurarea a 2 deplasări itinerante a centrului de vizitare și comunicare plutitor în cele 23 de sate din Zona de cooperare pentru consultarea publică aferentă elaborării și aprobării măsurilor demanagement care vor sta la baza revizuirii Planului de management al PN-BmB ;

E.1.a) – Elaborarea a 4 Rapoarte sociologice privind creșterea gradului de conștientizare (pentru 3 grupuri țintă,dintre care unul este acela al comunităților locale).

În afară de cele 2 proiecte prin aplicarea HG.538/2011 Ad este obligată să să realizeze în această

perioadă o serie de activități cu implicații în dezvoltarea durabilă a Zonei de cooperare : 4.B.1.i) – Construirea unui centru de vizitare în comuna Giurgeni pentru coridorul est -Dunărean de migrație avifaunistică – prin

proiect cu fonduri ale Regatului Norvegiei ;

1.A.3.j) – Reglementarea activităților pe teritoriul parcului conform zonării PN-BmB ;

1.A.3.k) – Reglementarea accesului pe teritoriul parcului conform zonării PN-BmB ;

4.A.1.e) – Elaborarea unui program pentru promovarea pensiunilor eco/agroturistice în Zona de cooperare ;

4.B.1.f) – Clasificarea unor pensiuni eco-agroturistice în Zona de cooperare a PN-BmB ;

4.B.1.g) – Elaborarea unui ghid de arhitectură tradițională specific BmB cu modele pt. Z. de cooperare ;

4.B.1.h) – Promovarea mărcii de calitate "Balta Mică a Brăilei" pentru produsele și serviciile oferite ;


21/33

4.B.1.h) Promovarea mărcii de calitate Balta Mică a Brăilei pentru produsele și serviciile oferite ;

4.B.1.k) – Modernizarea trecerii cu bacul între satul Plopi (Măgureni) din Insula Mare a Brăilei și comuna Ciobanu din Dobrogea

(județul Constanța) ;

4.B.1.k) – Restaurarea "Casei tradiționale Nedeicu" ca muzeu etnografic care reflectă tradițiile organizării unei gospodării din Balta

Brăilei, situată pe amplasamentul fostului sat Nedeicu din ostrovul Insula Mică a Brăilei din zona de management durabil (tampon) a PN -

BmB ;

4.A.2.c) – Identificarea activităților profitabile cu impact minim asupra PN-BmB ;4.A.2.d) – Plan pentru utilizarea resurselor regenerabile oferite de capitalul natural din zonele de management durabil în limitele capacității

de suport a complexelor de ecosisteme.


22/33

4.A.3.a) – Elaborarea „Planului de Urbanism Zonal pentru Balta Mică a Brăilei” 4. A.3.b) – Elaborarea unei strategii pentru promovarea agriculturii ecologice în zona de cooperare; 4. A.3.c) – Modernizarea drumurilor de acces în zona de cooperare ; 4. A.3.d) – Dezvoltarea serviciilor de transport private pe apă și pe uscat în Zona de cooperare și pe teritoriul PN -BmB ; 4. A.3.e) – Încurajarea înființării unor societăți comerciale în cadrul comunităților locale adiacente PN -BmB care să aibă ca obiect

de activitate ecoturismul ;

4. A.3.f) – Încurajarea înființării de ferme agroturistice care să practice agricultura ecologică în zona de cooperare ; 4. A.3.g) – Încurajarea înființării unor ferme de acvacultură în zona de cooperare 4. A.3.h) – Încurajarea înființării de ferme lignicole cu randament ridicat de stocare a CO2 în zona de cooperare ;

4. C.1.a) – Consultarea altor grupuri de utilizatori din comunitățile locale neincluse în Consiliul Consultativ de Administrare al PN -


23/33

țBmB ;

4. C.1.b) – Informarea comunităților locale asupra posibilităților de utilizare durabilă și a responsabilităților ce revin prin accesul laresursele și serviciile oferite de zona de management durabil ;

4. C.1.c) – Realizarea unui program de conservare a activităților tradiționale (pescuitul pe lacuri, pășunatul semisălbatic,manufacturi populare), în limita capacității de producție și de suport a complexelor de ecosisteme acvatice și terestredin PN-BmB ;

4. D.2.a) – Acțiuni de popualrizare a Regulamentului PN-BmB ;4. D.2.b) – Evidențierea beneficiilor și responsabilităților care revin comunităților locale prin aplicarea Planului de management al PN-BmB

(conștientizarea bunului propriu).

4. Dezvoltarea durabilă prin educație ecologică


24/33

Pornind de la principiul că educaţia tinerei generaţii stă la temelia dezvoltării durabile, Administrația PN-

BmB în parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului Brăila, Universitatea Constantin Brâncoveanu și Muzeul

Brăilei a încheiat începând cu anul școlar 2007 – 2008 un protocol anual denumit „Împreună Salvăm Natura” prin

care se dorește promovarea prin educaţie, informare și comunicare, a valorii biodiversități din PN-BmB.

Prin acest protocol, se dor ește să se realizeze o îmbinare de activităţi teoretice (ore de clasă, seminarii,concursuri tematice, expoziţii etc.) și practice (excursii, acţiuni de ecologizare, tabere tematice pentru elevi si

studenţi etc.) dedicate cunoașterii PN-BmB. Numai astfel putem avea certitudinea că dezvoltarea socio-

economică a judeţului Brăila este (și va fi) făcută cu respectarea valorilor capitalului natural.

Elementele procesului de comunicare între Administrația PN-BmB și elevi

EMIĂTOR:

Adminis

traiaPN-BmB

CODIFICAREAMESAJULUI

# mesaje scrise

# mesaje auditive

# mesaje vizuale

# activități în natură

CANALUL DE COMUNICARE- materiale pentru progarama curriculară

Canale - manuale școlare despre PN-BmBscrise - articole școlare în presa locală

- pliante, broșuri pentru elevi

- prezentarea PN-BmB în orele de clasă Canale - emisiuni radio școlare verbale - realizarea unor simpozioane școlare

- emisiuni școlare în tv locale .

mmCanale vizuale - powerpoint -uri despre PN-BmB- filme documentare- panouri școlare, postere, afișe

- excursii educative în PN-BmBCanale mixte - acivități de ecologizare în PN-BmB

- tabere tematice în vacanța de vară - plantare de puieți forestieri în PN-BmB

RECEPTOR:Ele

vii

REACȚIE

EFECTUL COMUNICĂRII # inducerea valorii biodiversității din PN-BmB în conștiința elevilor # creșterea respectului pentru natură și protecția mediului în rândul

tineretului brăilean # prin influența tinerilor în familie crește respectul față de PN-BmB

în rândul populației mature din zona de cooperare

Acțiunea în cadrul protocolului : „Balta Mică a Brăilei – tezaur ecologic ce așteptă să fie descoperit”


25/33

În cadrul unităților de învățământ clasele I – VIII din cele 25 de comunități locale (2 localități urbane și 23 localități

urbane) din Zona de cooperare a PN-BmB sunt în curs de înființare o serie de cercuri de educație științifică

adresate ciclului gimnazial (în special elevilor din clasele a V -a, a VI-a și a VII-a, denumite generic cercuri

„Antipa”.

Scopul acestor cercuri constă în cunoașterea, studiul și conservarea mediului înconjurător și poate fi atins prinrealizarea următoarelor obiect ive :

1. aprofundarea cunoștințelor la disciplinele biologie și geografie (științe ale naturii) prin exemplificare a mediului biotic și

abiotic din Balta Mică a Brăilei, cu concentrare pe cunoașterea speciilor de ornitofaună și a etologiei acestora ;

2. conservarea biodiversității, a faunei și florei din ecosistemele naturale sau antropizate ;

3. reconstrucţia şi/sau reabilitarea ecologică a ecosistemelor naturale degradate şi/sau antropizate şi utilizarea durabilă a

resurselor naturale regenerabile ;

4. promovarea protecției și conservării mediului prin educația ecologică în rândul tinerilor. În mod practic, înfăptuirea scopului și obiectivelor propuse în cadrul cercurilor ”Antipa” este posibilă prin realizarea unor

acțiuni concrete cum ar fi : # susținerea în unor prezentări în sistem PowerPoint despre mediul abiotic, mediul biotic și

păsările din PN-BmB ; # participarea împreună cu rangerii a colonilor mixte de cormorani, stârci și egrete din parc ; #

participarea la activități de reconstrucție ecologică a fostei păduri aluviale prin împădurire ; # difuzarea în rândul elevilor a

unor materiale referitoare la ecosistemele acvatice și terestre din PN-BmB.


26/33

Acțiunea în cadrul protocolului : „Copii sădesc viitorul”

Acțiunea „Copii sădesc viitorul” este parte din manifestările dedicate Lunii Plantării Arborilor (15.martie -

15.aprilie) și constă în realizarea de spații verzi în curțile școlilor prin plantarea de arbori și arbuști forestieri puși la

dispoziție de către Direcția Silvică Brăila, ecologizarea pădurilor de agrement din jurul municipiului Brăila,

participarea elevilor la lucrări specifice în Pepiniera Silvică Lacu Sărat și întemeierea unei plantații forestiere cuspecii autohtone (reconstrucția ecologică a pădurii aluviale) în PN-BmB.

Acțiunea „Copii sădesc viitorul” prezintă o triplă importanță educativă :


27/33

i. elevii capătă o deprindere folositoare de a planta corect, căci între un arbore forestier și un pom din

curtea bunicilor nu este nici o diferență în ceea ce privește tehnica de plantare ;

ii. conștientizând efortul depus pentru plantarea unui arbore, elevii vor respecta și proteja copacii și

florile din parcuri și de pe spațiile verzi ;

iii. elevilor li se va explica importanța ecologică pe termen lung întrucât plantarea unui arbore reprezintă

i ă t f t l i d t b t d tifi ă ii di S d E t l R â i i i hi bă il li ti


28/33

o mică parte a efortului depus pentru combaterea deșertificării din Sud -Estul României și a schimbărilor climatice

la nivel mondial.

Acțiunea în cadrul protocolului : „Dunărea trece PET - urile rămân”

Acțiunea Dunărea trece PET urile rămân” (5 zile de ecologizare în PN BmB) are loc în a II a jumătate a lunii


29/33

Acțiunea „Dunărea trece PET -urile rămân” (5 zile de ecologizare în PN-BmB) are loc în a II-a jumătate a lunii

septembrie, fiind ocazionată de Ziua Mondială a Curățeniei (23 septembrie). Acțiunea se concretizează prin

evacuarea de pe teritoriul parcului a unor aglomerări de deșeuri din plastic rămase după retragerea apelor la

sfârșitul inundațiilor vernale, ce se produc de regulă î n fiecare an.

Acțiunea în cadrul protocolului : „Balta Mică a Brăilei prin ochii copiilor”


30/33

Acțiunea „Balta Mică a Brăilei prin ochii copiilor” reprezintă un concurs de lucrări organizat anual în luna mai (dacă inundațiile

anuale permit), pentru un număr de 30 – 45 de echipaje. Concursul este adresat elevilor din ciclul primar, gimnazial și liceal,

și se va desfășura pe patru secțiuni : reportaj literar (o lucrare de 4 pagini), fotografie (5 imagini în format electronic și pe

hârtie), pictură, grafică (2 lucrări) și științele naturii (4 pagini), în următoarele etape :

i. până 30 aprilie - înscrierea echipajelor la sediul Administrației PN-BmB (câte 4 elevi cu specialitățile de mai sus+ un profesor/învățător conducător) se face pe bază de cerere din partea cadrului didactic conducător de echipaj. Cererea va

fi vizată de conducerea unității de învățământ și va include tabelul elevilor participanți în cadrul fiecărei secțiuni,

menționându-se numele echipajului ;

ii. 1 mai - 31 mai - culegerea datelor din teren de către echipaje se va face prin parcurgerea Turului informativ

„Hogioaia”, din ostrovul Fundu Mare, atât prin parcurgerea din barcă cu vizitarea coloniei mixte de cormorani, egrete și stârci

de la Chiriloaia și a observatorului de la privalul Dârnea. Frecvența vizitării va fi de 3 echipaje/3 bărci în câte trei zile pe

săptămână (în funcție de condițiile atmosferice). Echipajele vor avea hrană pentru o zi și apă potabilă. Transportul din port ul

Brăila până la punctul de debarcare Hogioaia va fi asigurat de nava „Salvamed”, din dotarea Agenției pentru Protecția

Mediului Brăila. Elevii vor suporta contravaloarea a 50 l. motorină (dus/întors) x 6 lei = 300 lei/cursă → 25 lei/copil ;

iii. 1 iunie - 19 iunie - conceperea celor 4 lucrări pe secțiuni, atât prin efort individual cât și în colectiv, în cadrul

fiecărui echipaj ;


31/33

fiecărui echipaj ;

iv. 20 iunie ora 10 00

- termenul limită de depunere al lucrărilor la sediul Palatului Copiilor din Brăila ;

v. 21- 28 iunie – jurizarea și selecția lucrărilor câștigătoare de către o comisie numită de Inspectoratul Școlar

Județean Brăila ;

29 iunie - faza finală - expoziția și premierea la Prefectura Județului Brăila, când se vor înmâna diplome tuturor participanților,

premiile fiind acordate atât unor elevi care s-au remarcat cu lucrările lor, cât și pentru echipajele care au cumulat punctajemai mari.

Acțiunea în cadrul protocolului : „PN -BmB - o nouă destinație de vacanță” Administrația parcului pune la dispoziție : 20 de corturi și 40 de saltele izoprene pentru cazare și un personal format din 6


32/33

Administrația parcului pune la dispoziție : 20 de corturi și 40 de saltele izoprene pentru cazare și un personal format din 6

agenți de teren bine pregătiți pentru îndrumare și pază în vederea organizării de excursii, concursuri de orientare turistică,

acțiuni de ecologizare și de marcare a traseelor turistice, tabere tematice pentru elevi și studenți, vizitarea cu barca a celor 52

de lacuri și iezere din PN-BmB etc.

Administrația parcului nu asigură masa și transportul până la cele 7 insule și ostroave mari ce alcătuiesc PN -BmB, iar sacii de

dormit și echipamentul de protecție climatică și împotriva insectelor este individual. Înscrierea în perioada dorită, se faceprintr-o cerere depusă la sediul Administrației PN-BmB de către unitatea de învățământ respectivă, ocazie cu care se face șiprogramarea după criteriul primului venit.

În taberele tematice din PN-BmB de regulă se desfășoară următoarele activități : - ecoturism (date generale despre principiile ecoturismului, cunoștințe despre activitatea deecoturism din PN-BmB) ;

- concurs de orientare turistică ;

- probă de îndemnare (tir sportiv cu arc, aruncarea suliței, dar tz, condus barca cu vâsle);probă de cunoștințe ecologice teoretice (inclusiv cunoaștere floră și faună, cu exemplificare în PN-BmB) și practice ;

i ț i ( i t b i it filt i d D ă ăti h i d ăt ii l ții despre acordarea


33/33

- supraviețuire (organizarea taberei, pescuit, filtrarea apei de Dunăre, pregătirea hranei de către copii, lecții despre acordarea primului ajutor etc) ;

- marcarea unor trasee turistice în PN-BmB.

Documents

CD Comunitati