Cauze -efect

7/28/2019 Cauze -efect

http://slidepdf.com/reader/full/cauze-efect 1/12

recte, trasarea hotarelor) indicarea pr'in haqurare a teritoriului, indicarea prin semneconvenlionale a unor evenimente Eilsau desftqurarea lor in timp (prin simboluri,sngefi, figuri geometrice etc.), completarea legendei hi'r1ii.

Cu scopul de a contribui la buna inlelegere a metodei de reprezentare grafici a

acestora pe harti, propunem unele sfaturi metodice cu privire la rezolvarea itemilorce $n de harta de contur:

- Lecturarea cu aten{ie a iternului;i in{elegerea spaliului ;i/sau evenimentelor ce

t rebui e repre zent at e graf c.

- Alcituirea legendei hdrlii ;i transcrierea in locul rezervat acesteia de pe hartd: Se

deseneazd cdteva patrulatere care sunt ha;urate intr-un anumit mod gi se scrie spaliulcoflcret pe care il va reprezenta pe hartd; se indicd simbolurile care vor reprezenta anu-mite localita;i, evenimente, direc{ii de acliune etc.;

- Transcrierea pe hartd a pincipalelor hidronime Si toponime dacd aceasta con-tribuie la o mai bund infelegere a spafiului, sau dacd desfdsurarea evenimentelor este

legatdfe;i tangenlial de acestea;

- Transcrierea simbolurilor din legendd pe hartd intr-un mod in grijit ;i cu acura-tele, astfel ca acestea sd reflecte rdspunsul corect la itemul propus.

Not* Succesiunea etapelor de lucru cu harta de contur poate fi modificati in mi-sura in care nu diuneazi corectitudinii rezolvirii ite,nrilor pnrpugi. Nu este bineveni-ti supraincircarea hi4ii de contur cu simboluri $i tcxte carc nu reflecti rispunsul laitemul propus, sau daci acestea nu sunt utile la inlclcgcrca evcnimentelor, proceseloretc. despre care se vorbeqte in item.

Exemplu de rezolvare a itemilor ce necesitil utilizarca hi4ii de contur vezi iDexemplul de test de la sfir;itul cirlii:

III. EXPLICAREA RETATIEI DE (:AUZAI,ITATE

Din cele mai vechi timpuri, oamenii qi-au pus intrcbtrri t u privire la originea lucru-rilor, a lumii, privind cauzele evenimentelor, l-enomcnckrr 9i prtrccselor ce aveau loc inlumea inconjuritoare gi in societate etc. Ciutarea r:ispurrsurilor pe parcursul secolelors-a soidat cu elaborarea unui gir de teorii gi explicalii rlin tlivcrsc domenii ale qtiinlei:filosofie, fizici, istorie etc. (inci atomigtii greci, Lcue ip 1i I )crntrcrit, au anticipat deter-minismui, teoretizind ci toate procesele lumii au ltrc tlaloril:r inte rac[iunilor mecaniceale atomilor).

Filosofi, savanli gi metodologi ai qtiin[ei au ajuns la corrcluz.ia ci fcnomenele gi proce-sele fizice, chimice, chiar gi sociale sunt deter.minalc tlc alrunritc lcgi, ca legea gravita$eiuniversale ce carrzeazA cdderea obiectelor pe pinrirnt, lcgca c<xrservirii energiei, legileereditilii etc. valabile in anumite situa$i gi ramuri alc i;tiinlci.

Generalizind, s-a ajuns la concluzia ci oricc cvcnirnurl, inclusiv cunoagterea gi

aqtiunea umand, este determinat in mod cauzal dc trrr lanl ncirrlrcrupt de evenimenteanterioare. Principiui determinismului, care ar cuprindc ai principiul cauzaliti$i, re-levn faptul ca Universul nu este un haos total, ci conligurcaz:i o anumiti ordine datide diversele legaturi cauzale necesare, unele de contlilionarc, iar allclc mult mai slabe,

intimplitoare, intre tbnomene-Determinismul expriml caracterul determinat al fcnonrcnckrr prin cle insele qi prin

rela$ile reciproce ;i snrdiazi" totodati, aceste forme concretc (lc tlclcrnrinare Ei conexiune,exprimate pnn categoriile determinismului, care sunt interacliunca, cauzalitatea, condi-

lionarea, necesitateq intimplarea, posibilitatea, probabilitatca, linalitatca, libertatea.A. D. Xenopol definege relalia de cauzalitate ca fiind ,,o rcla(iunc dintre doui

fenomene, dinre care unul este luat &ept cauzi 9i celilalt drcpl eli't ti ltrin urmare,

cauzaritarear.pts'lil::-::?HHl:t#?.t:tJii;H j'J.ff ::lffi iH'#'f,?:T;3:::etc., caracterizata Prrn ac

cel care produ.. qi tt""n"tT"*J'qit' tl' tfp]*a ptttiJiii 'Jstecauza;{enomenul produs

esteefeitul.Rela{ia t"*'i;;;;;n'itJuta'i' uim'itorul fel c + E'

uhde: c = fapt istorrc"':fi;;; i;;omen' co;d;i ii - cau'a; E = consecinte' urmare

- e re c u,, >,, - i nd ic i p #;;i ^ il' ;il;.. " : f,#l?':Jiffi?i.:,i*X;,*^-" ti:Ht

*:frri*ffi [*****tlt*i**l"ll,;ru*:::'*mediurasupraExplicatiaretalieioecauiliit-utttdtttoi"plt,.f;;t;;;ie*iplcariiunorcauzaiitilidin

,.,Hif o:.,3;i:,'Hti::'d3.'.ffi*[f,i]H##1[""q,$'*,:'"ffi fri:i'ffi*.'yii}#3:",1;ffi li$T:i:1;;$iriil,ki:*ili"'"il"pii"d"'u*'i'ii"rmarleunor eveniment", p'ott"l' rl""*t^t

";''i*put*iJot"#tlol'omiqc"ltural

sau politic

ai acestora. in "'i""" 'JJ*iio'' "in ui* '""*l**:mlfu;;:l['*t:"]1ut *il "*:

a";.m,*X.:flT*fi il,:il:ff."'i:t?:':ffr J"iJ"iii'"'lnterdependenladintre

doua fapte, .r.ni*..,.1pio..r. *n.-r.r. in limPit'# i6 p1"p",i1ii i' astra ae situalie'

:yJi':ilJtTil[:t'::]{+:i":ffi'["'fl t'ffi *i*r*'ii-*[:;r'*'""::'t,:ilittti. u..tttu - r'

^n procesul explicirii logice a interacliunii dintre C 9i "+"gi a pro-

Este important ca t

ducerii efeinrlul E'a 'itiiiX'"li*[J;ot

i't'i;ua'J;ili*ii;ii"i !'-::'bi:""luiconcret'

rlatele istorice ru

'*"JIJI#;; ;;;'l; p""*:lilii1;;;*i * ni1-11i1:"u"

care sunt

vizate,fieqitangenliilp-"""*tn"u'9-'t"'llffintseavem'oviziunecriticiasuprainteracliunii aint

".rj#itli" i.fuU.i a. .u|'r,iiliuit p'it t*pti*u1ea

'uneiatitudini sau

aprecieri u,t'ptu P'ott'''Jt'iat tut'L*" **

"t;;t:"ti;itiot'ut"tt*u' La fiecare etapi a

eir.olicarii relaliei oe catiilliiate, menlionur.u ur|r..noiioi uu du dt*ersului un caracter

qtiintific qi convingltor'

='"r:"r1}:""1treazi rela{ia de interdepe"*"*l^1tt::dezvoltareasocial-econo-

**'";;;:'i; r". g"it"a" arhaicl 9i colon izarea

ffi t r.. i.i, deoarece. apar qi se

*kl,tli'tru'*iiT;;i;hiriu;rT:",';;:",rf ;ix?",ffi"";ffi i:ffi'

cesti: se structureaza cI'

;' -!ff:i', ff."rX"::'ffiff "l::iffi :: ff i:l

:. 1,"

*' p ro ru n d r u rard q i a grard c um e r a

Elada liincepurur tpotii'u?h;;;' t;;t o'u.;"1-'tit 'I""il't"'it"ridase

iicd' principala

itTrr##:;frfi ,:1?3r"":tliitHi+tr*.:ili'll:'.q##ntr#"",1'r}i

fu *il*'6tglfr ii".,1,3ffi tt.1lx*d{f .?"l1tJffi *it}:'**tlJ',"':'#x( oredominanla agricull

tilffi ffi b;rt*,ffi **'S#llitfJff l1','.Hm;l;x$:,:",**['JI"nice, creqterea numaru

un spor demograrrc 'J:i;'til;";eLf;';ng9fii'it b;;;td a'g'i'9::"' solidaritirii

de siup au determinat-iffi^d;

pama-nt' -'':$;+; ?oncentrXrii plmintului (pn

sun'i, ailate cindva i,-, t;i;[ ';;"';t'naqi tt"'uu dt loi"*uiti in mi'ini tot mai puline'

3332



Consecinlele sociale erau foarte grave: deposedarea unui numir mare de persoane, cucare noii imbogdfiti ar fi trebuit si se simti solidari, aparifia unor tensiuni iociale, chiarviolente. In asemenea imprejuriri stattrl 91a asumat sarcina rezolvirii problemei agrareprin incurajarea gi organizarea fenomenului colonizirii prin introducerea ostracizlrii -exilul pe 10 ani - de citre Clistene gi intemeierea de colonii - aqeziri sau colonii agrare.Astfel, intre cca.750 i. Hr. gi 550 i. Hr. s-a desfigurat ampla colonizare a {irmuriloiUa-rii Mediteraniene 9i a Mirii Negre. Principalele metropble au fost Atena, Milet, Sparta,Corint,.Megqa. Printre coloniile create sunt Siracuza, Masilia, Bizanf, Sinope, Trape-zunt, Olbia, Tyras, Histria, Tomis etc. Prin aceasta marea colonizare greaie, areilullumii qi civilizalieielenice au sporit foarte mult, cu influenfe benefice atAt pentru greci,cit gi pentru populaliile locale. intemeierea de noi colonii a fost adesea un mijloc"de a

stinge conflictele interne din diferite metropole. Totodat{, coloniile greceqti au'influen-lat puternic,populaliile locale, care au primit un impuls sentnificativ pentru trecerea laun nou tip de civilizalie, cel antic.

2. *Demonstreazi relalia de cauzditate dintre rlzboaiele macedonene gi rlspin-direa elenismului.

Prin epo.ca elenisticd-, unii istoricii infeleg un fenornen cultural, caracterizat prinrispAndirea limbii 9i civilizaliei elenice peste vastul teritoriu cuce rit de Alexandru. Alliistorici sus{in cI eli:nismul este un fenomen mult miri contplcx care nu trebuie redusdoar.la aspectele culturale gi, mai ales, nu trebuie inleles nunrai ca o pitrundere gi ris-pindire a culturii grecegti printre popoarele din fostul lnrperiu pei.an, deoarece, larandul lor, aceste popoare au influen[at pe greco-nlaccrklncrri. Astli,l, ca urmare a riz-boaielor Purtate de Filip al Il-lea, regeld M-acedonlel, crrre cuccrc$te coloniile grecegtidin Tracia gi supune Grecia, qi a celor purtate de Alexlrrtlrr, liui siu, in Asia" (Siria,Fenicia, Palestina, Mesopotamia etc.), Egipt, ajungAnd tn Asia (lentrali, pe malurile

Indului, s-a construit un imperiu enorm. Datoiitl polltlcli lui Alcxandru Macedon deapropiere de orientali gi a celti de sus{inere a culturij, are loc intAlnirea dintre cMlizatiagieaie qi culturileOrii:ntului. In timiul, dar gi dupl destrllrnirrcir imperiului, are loi osintezi dintre civiliza{ii gi un avant al dezvolitrrii culturll, rr viclii sotial-economice Eipolitice in ansamblu. Arcest progres incontestabil a tnsenrrrrrt no$tcrea unei noi civilizaliide sintezi, numite civilizafie elenistici, care a existat lntrc sccolc.lc IV gi I i. Hr. Prin ui-mare, elenismul este o parte distincti a istoriei anticc, curc rr rcprczc,itat timp de circatrei secole istoria lumii civilizate de atunci.

3. Demonstreazi relafia cauzl-efect dintre polltlce lntcrntr a lui Burebista qiconsolidarea statului geto-dac.

. -,,Ajunsin fruntea neamului siu care era istovit do rtrz,bonic clcsc, getul Burebista s-a

inallat atdt de mult prin exercilii, ablinere de la vin gi ascuhlrc lalfde porunci, incitjn

93{iva ani a flurit ryt stqt puternic ai a supus ge(ilor ccl rrrai rrrarc parte din popu-laliile-vecine,

?jungand sa fie-temut chiar qi de ro-rnani'l astli.l carlctcrit.cazd geogrifulgrec-Strabon_faptele lui Burebista. Regele dacilor, Burebista (tl2 44 i. I Ir.), a fost inilialconducitorul unei uniuni de triburi, care apoi qi-a intins sttrplnirca asupra intreguluiteritoriu locuit de daco-ge(i; a recucerit teriiorii dacicc de la lellil clin nrird-vest gi gi-aimpus auloritatea asupra cellilor scordisci; a cucerit oragcle grccci;ti; a infhptuit o vastioperd de fortificare a linuturilor stipdnite de el. Sttrplnirea lii llurcbista s-i intins de laMorava qi Dunirea Mijlocie pani la Nipru, gi din Carpa{ii Ptrcluroqi pinri la rnun{ii Ha-emus. Cu ajutorul lui Deceneu, mare preot gi vicerege, Burebista a inipus unele reformecu caracter social-economic Ai politico-administrativ, 9i-a fundameniat autoritatea.

Toate indicd o formatirrne politicr cu trrsiturile definitorii unui stat - Regatul dac

- c_u o organizare interni bine definitd, o economie in ascensiune, armatl puiernici gipolitici externl care a putut si se opuni politicii expansioniste a Imperiului Roman,

satlcvinioPutere.regionalicareainfruntatatacuriletriburilorbarbare'dinimpreju-r rnri. opera de unificare iti#il;;i;:Iu.. i"tr:""iing;ur stat qi consolidarea lui din

rrunct de vedere socrar-;;;;; p?iitic ai culrurJu"-"?igu.ut durabilitatea Ei conti-

1,"'Tlt;frTf,1iLazaretrgade cauzalitate dintre romanizarea dacilor qi cel de for-

,rr"I ip.pliJ"i t'i-" lirnbii romin"'.--^-,,^r 6u pepulalia romanizati de Ia Sud.de"'-

C.t6-du.ii au intrat in contact cu-romanll $1

l)undre incl in ,..ot.t"ii' il;':ii a' ut' in ugi"tta btiio"da' romanizarea a au,t o rn-

rcnsitate redusi, r-u r""ri-i^ti"a

i-ntervenlia rt"t"ffi I;;;lr'*;.nrygt1ae culturde

:H*ililii;;:i:,",:,ffii$*#ffi,ffi #.h.t}*4,,4,?,n'"U*.L',"1*romanizarea ProPrlu- zlsi

ruiromanpentruorgani#e;;;'ili';DT:,?1Ti;%H*1'ff ?::,','HXiX.':ffiiI

:u.xi:rn*t.':{#1t*:tii#u{'J#:ffi fi #:,"ffi:il:

tini; religia romani; rlslDuoi retragerea au:

pirlsit'Dacia Asfe!' ir ' ,"ili"il;ei;iomanilo. rlmaqiin Da-

i*'ltffi i',$ft :i3lH1',T,tlffi""THii;Hilffiffi :fi ;';d;.n"na",intririi

il;fiiii:;i;f,hlitl".hqior*1,13"i3pfff?*un,,u.. s-a rormat.popuraria daco-ro-Ca urmare a clestaq

mani, care vorbea r'î}?'#'"pJ*a 41 "ilfiffiid '^'u't!din tii'''u" dacicl'

iffi ;;,irr,*ffi i:*ii,"tf .tmlf S6l;,'f':?.'"",UUH![rd]:- dacii gi romanu -, tn

s_a format un popor r.;#il &;iii i" it"ii"rii:dilJ-if.;ncezii, portughezii)' sin-

gurul moqtenitorar roriaiiiia' oti"ntutt - poporul romAn'

- 5. *Demonstreaza rela{ia cauzi-efea dintrl iiotii. *igt"1ii 9i ciderea Imperiu-

*tL:frf,ti,tl#;ziire misratorilgr,gare T::',P'-::*,t:lT:":ir'Ji'

cere din se'

-, ,^ rrr \/rrr ;in o,,r""'j'8.lil.-ni"Ua, ta-"t in conqtiinla tqlttliYij.i::f:::l:il;;;e-"t in conEtiinlfco.legtiya 9a- l:f:::[;*i',,'i';Hi*1,','T:lf..T'iff tlffi i:{::f :,lJT1i*fi::,1",1:i,:1J'il.f;ili;.6;h;-9tori ai acestut tltll_,:]-tjll,tffi,-"1" secole ale.."i nourirJ, tliu"rit.rincipalii actori ai acestur Dnm vat surrL trruurN.t[;;;;i.

J. erei noastre, triburile::i.;iffi;tli;i, uo u*t un rbl.semnifi-cagYit-f:,,r

crrnprior si miilociu al Dunlrii qi

++:f [t:]ji*tl,rixlrl:6*;*"ialtT'.;'t'.;;"ffi 11l!i#.;Hq{'1qermarrrLt wruvqu :-":*Jituuia gi in nordul Mlrii Negre' lrlDur,e-B.Vistula, precum 91 ln Dci

migratdivizandu-serl3*Ti'.i1l1*g5'f il{:i;tll*f m:"*fruj;;xlf lx'.i:Tfi l?i:,'"U.'.f tutqiilF:lxTr:i:i.*rf *i:',fei,ffi'l'iffi'Jl:iilsuedezii Ei norvegtenu; r(arlura dPuDrsrrq ^

,i..ri""ii, quazii, iuthungii; Ramura

il;i *.,1i?'s.Irytl":I$dfll:":*',i:',ffii""",ilitii,ji,?Jji@i*za'1i in ostro-nii' suedeztt $l norv€BrErr''"t'fr#a"ii,

tt'ubii' In"ttotttanii' quazii'warnii, iu1ii, Iongobarzii,

rlslriteani - herulii, ttrgii, ;hftii' f"id"'il' uundalii' gepizii' go!:

*t iil#Xtflit*,1);tte a a,,t drept rezurtat'T1PTs.,"^':1:i*:'i"#:11#mane

de pe

Rin si de pe cursul ,t'pt'ioi ai Dunirii' urmati i" tqt-1"" Tig:"1::*i in maiorita-

tea provinciilo. r"'pt"itiY R;;;' il'biit"n"i"' '*aniiau fo-st nevoili'si-5i retragi

armata si tunclionarii dil'J;ili;i*ii. Ei ra,p#a;;t.e;;;"tii provintl" in 407 din

cauza presiunii .resc".,i'J #i#i;;;;i" fiti".. aj, iitJa' n"i'ii condusi de Attila

oustieic Peninsula u"ji'lu"tpt'ti"JCai"' a;:""t itf'eqi' in'anul45l' la cam-

'oiile catalaunice, de o Jffii;I;-*i'l.rot*"ta.in ti";"]4i" tontingente barbare' In

lT0,Imperiul.o*ur,-0.'upir-"i""..Jriai., pun t a'""5J.*i"iiiorial alroaoe numai Ia

Italia, aflandu-se in talail#i;ffi;;'ii;ihtn*'EJil'-dpania'Britannia

^si Africa de

Nord-vest fuseser. o.up"i" di: catre triburile g.;;;, [;e iqi constitulserl aici for-

35



i#3}ll:ll3::fl ,q:'i6;;;r;.1;,1.iilT,*'..f :i:li

tre osraftr sai rege, a luai in stdpinire.intApus din anul416a marcrr fin.t iz^-^^ )^

de ostag

:;*t"[tili*:l[ll[it*: jT*ii,""T::,i;'{q11f e;ts;Httr'i*:m5i:l*

Imperiului no-i, a. iis!rrrvdzra tlrt'uruor barbare a dus inevitabil tr'J.rirt.g.;r;

::$:i l:ipi;i'ffi:ffi#ET,;,;,Hf:'j#?:?::,".,1,r.e;xi1i"#x'f"l_u.,i.r .ugi,

Augustulus. Odou-'rl, uf .,

lcritoriile stipAnite, de exemplu: ,,1O, Mircea voievod ;i domn, singur stdphnitor a toatd

lara Ungrovlahiei ;i al pdrlilor de peste mun{i, incd Si spre pdrlile tdtdrdsti Si her{eg alra Ungrovlahiei ;i al pdrlilor de peste mun{i, incd Si spre pdrlile tdtdrdsti Si her{eg alAlmalului Si Fdgdrasului Si domn al Banatului Severinului ;i de am,hndoud pdrlile peste

loatd Podunavia, incd ohnd la Marea cea Mare si sinsur stdDAnitur al cetdtii Dkrstor".

ma(iuni statale independente. Sursele de venit fusrcriza internd"-prid.uti'o e invaziarrih,rir^, *^-ffji fi:tdute odati cu provinciile, iar

rdsculat gi l-au detronai ;'- -"' qrrrrqt. rurrrana' condugi de Odoacru (

cre ostasii .sii rpoe , ,,,.l,ijll,,Tylimpdrat rornar, n.rirl*Ir-riiXrl

tati, datoratd ionstitdirii f e ;;;;;j A"j;H;J;'*prtn restrangerea ierit

:egate romano_germanice.

politici centrall in statele medievale romALneqti. Domnii purtau titulaturi in func(ie de Purtidomn,critoriile stipAnite, de

toatd Podunavia, incd phnd la Marea cea Mare Si singur stdpdnitor al cetdlii

cabil, o parte din atribufii altor institulii constituite, numite sau alese. Este vorba, inspecial, de Sfatul domnescin\ara Romineasci qi Moldova, de Sfatul voievodului Si apoipecial, de Sfatul domnescin\ara Romineasci qi Moldova, de Sfatul voievodului Si apoial principelui in Transilvania, corespunzAnd,,cur[ii regaldl Acest sfat sau consiliu avea

doar un rol consultativ, membrii erau numili de suveran qi indeplineau anumite funclii

publice sau la curtea suveranului. De asemenea, fiecare stat riredieval romAnesc qi-aivut dregitoriile specifice unor ramuri de activitate: Logofrt, portar, yistiernic, comisetc. Pentru slujbele lor, dregitorii primeau danii in sate sau pimanturi domnegti, veni-turi in naturi, mai rar, in bani.

in cazul Transilvaniei, puterea Voievodului a variat. Voievodul era numit gi revocatde rege; el igi alegea subalternii - de la vicevoievod gi comifi pani la notari - dintrefamiliarii lui, oameni aflali in slujba sa. incepAnd din sec. XV, demnitifile de voievodgi vicevoievod erau exercitate de doi sau chiar trei demnitari in acelasi timp. Dupiprdbuqirea regatului maghiar gi proclamarea Transilvaniei ca principat autonom subsuzeranitatea Porfii otomane (l5al), demnitatea de voievod a fost inlocuiti cu cea deprincipe. Investit, teoretic, cu cele mai largi prerogative de politicl externi gi interni,prin^cipele era ajutat de un ,,sfat'l

In anumite imprejurdri, cdnd trebuiau luate hotirAri de importanli vitall pentru(ari (succesiunea la tron, relatiile externe, reglementarea obligafiilor etc.), era consulta-ti o adunare ,,reprezentativii numiti in Tara RomAneasci si Moldova Adunarea tdrii.i o adunare ,,reprezentativi] numiti in Jara RomAneasci gi tdrii

9: "Aq*,inceputd il;il;#ffiATi[':::1iT' un itirii politi ce' i.,"iiul u i no," J

tati, datoratd c.r;it,il;;pe teritoriul sdu a unor;::1|-t:1:.^t:l"ngereaieritoriJ;"t.#

;;;::;;,ffi3i:;"Tjll*s:HT'f lif usilef i;r;ilr,iil;:'J[:rn primele rteren i i ",^ "-^Tl1l1

on itilii politice ri.p"riului no-r'.Domnii rom6.ni, ca gi alli suverani din evul mediu, incredinlau temporar gi revo-il, o parte din atribufii altor institulii constituite, numite sau alese. Este vorba, in

Epoca medievali

,,tif ',*T:HlTffi ;"jli:,*if ffj;I"'#"'."tidintredezvortareaorasuruisievo-

::f...,!rlTt*::l#,'ii,i"{,t;l:"H#i,:;1tlyJ1"J::;:$:i:*rf e,peca,ea

'*t?ii.",::r*,-g,;ii;p$$;ttit**ilih--*1,',,'*'*;ffimic, factorul princip$r pia$, care la rAndr

;J9ndpc,o1;!!il;l[if fi:[||ff 1Jl1',?l'u'so,sil;r,;6i"n"pu,.rdeviderern bresle gi ghilde. Br

*;**#--;,'3*n,5$*:+'"il.:;::':+i.,:'Msf *x+*ii+

;;fi flTulilrg[1.1;$,,,:,trffi }rf *#ftf$]ds';fr i#fi il+:,'x"llflf il,:i;r}'9ir'ifi iliH,"tf 'fi il:#i"i.*,;,l*,i:i#il:ti:ffi 1!

iiir{i"".ffi r}ni.ii';,.fr #idi*ld,-i,[$:l:;tfi

ffi1:r3rlFranfei, Germania. Aparifia ;O;;;;l;; lin tactor important al

a i

"uut t'-i"tt |""'#i;fl' fl liq 1::'t

u i so c i a I - eco t t <

turl, cieeLrea ffiiliI;:ill,Hilfat oraserc pr

Jaque Ie Gof in Civi,o.i"tJlii ;.d;;,irili'trj';?f:#,:11'Z:""i,'^!;;*!apreciazd.roruroraqurui in evoruriamoderne. Astfel, orasul

rnirufl###*-*t**i*tll,,iffi fiq*ffiectuale gi artisrice.' sr In clomeniul viefii mentalc, i,r.l;r;;'i;;;;ron'i['rra.,l.

ei inte-

-*?rfl1t'Xf*;",l1$fl ,f,:,ffi f fir,,..:rj* j,,,1,::*oruf iasraterormedievare

Jirile romine s-au consrituir di; ilil;;;;;; fiiric in voiev<xtarc. .a insritutie,

[i{'Hi;{:a-:ffifir-*#*lii.Hffi:*'iit"t ,i,.#:i*rRomdneasci si

taordova,

rimitate in rranriiili""l'd:';x,l'fi:r.x:n'IJ;1?,Tfit:

lj tu

iar in Transilvania, Congrega{ie generald, in perioada fiinfirii voievodatului, gi Dietd,inperioada principatului. Adunirile acestea erau aseminitoare cu adunirile sti.rilor intirile europene: Parlamentul din Anglia, cu Statele Generale din Franta etc. ,,Adunirilede stiri" nu au evoluat in Principatele RomAne spre o,,Adunare" cu sesiuni periodice qi

cu atribufli precizate, ca in alte state europene, dezvoltarea institufiei fiind impiedicatlpiedicatlde dominalia otomani.

8. Demonstreazi relalia de interdependenfi dintre puterea politici si bisericiin societatea medieval5.

Alianla dintre cele doui institulii fundamentale ale statului medieval se legitimeaziprin doctrina creEtini asupra uniti{ii lor in guvernarea credinciogilor, flecare cu sarciniproprii. Dupi ce in anul 313 crestinismul devine religie de stat, biserica se transformiin fo4d politicl - ,,stat in stat'l Pentru biserici era deosebit de importantl relalia cuputerea politici, relalie teoretizatd de Aureliu Augustin in lucrarea ,,Despre Cetatealui Dumnezeu'l conform cireia umanitatea triiegte - din punctul de vedeie al Sfintei

Scripturi - in doui cet[!i: cetatea terestri qi cetatea lui Dumnezeu, gi reiegind din careputerea laici trebuie si se supuni conducerii spirituale a bisericii.Puterea economici a bisericii a crescut, aceasta delinAnd pAnI Ia o treime din pi-

mdnturile arabile din !6rile Europei de Vest, iar Carol cel Mare a legiferat zeciuialabisericeasci. Aparilia papalitn{ii a consolidat biserica: s-a constituit sistemul siu ierar-hic centralizat in frunte cu papa. Puterea laici utiliza autoritatea bisericii pentru im-punerea autoriti$i; Carol cel Mare, dorind si renasci Imperiul Roman, s-a incoronatla Roma gi reprezenta alianta dintre Stat si Biserici. Biserica, vizAnd in stat un sprijinal siu, totugi pretindea la primatul politic, in acelagi timp, puterea laici care se iriteieatindea si-gi subordoneze papalitatea, de aceea relaliile dintre biserici qi stat includeauatit confruntarea, cAt qi conflictul.



.!tupa- poartea lui Carol cel Mare, papalitatea a cdzut in dependenli de conduci-torii laici: implralii Sfhntului Imperiu Iioriran de naliune g.r*aire rrumLu, h discrelialor episc,o.pii gi papii. Biserica nu s-a impicat cu aieasti"situalie gi a inceput o luptapentru eliberare de puterea laicd, initiind lupta pentru investiturd.'Apogeui papalitlliise va atingein timpul lui Inocenliu al III-lea. in ifara de posesiuni fuirciire vlsie, bise-rica avea judecatl proprie, sistem birocratic ramificat. Papji se implicau in viala politicia statelor europene gi in viala personali a monarhilor.-in anii ioge-nzo, biierica aorganizat cruciadele medievale - rizboaie religioase in numele eliberirii mormAntuluiMAntuitorului din Ierusalim, promi[And iertarea picatelor si boeitii.

c.onsôlidindu-qi puterei politicd, biserica tatolici igi piErdea autoritatea spi-rituali. comportamentul cleiului deseori lisa de dorit: urmirind imbogl{ir.u, i-uajuns_ la comercializarea indulgenlelor. inceputul secolului al XIV-lea a irircar de-clinr..,' puterii politice a papah[n1ii qi marea schismi din biserica catolici. Bisericaoccidentald a fost mai aproape de puterea politici, laica in comparatie cu cea orto-doxi din Estul Europei. in atelagi-timp, a creat un echilibru piterii de stat, care atost nevoiti si faci compromisuri.

9. *Demonstreazi relalia de cauzalitate dintre Politica externi a ImperiuluiOtoman si instaurarea regimului suzeranitifii otomane in Tirile RomAne.'

. Un rol important in relaliile internafionale'din Europa (]entrali 9i de Est il au ten-din{eleêxpansioniste ale Imperiului otoman care, incepind cu secolul al XIV-lea, ame-ninta Constantin-opolul, peninsula Balcanicd r;i princpatelc RourAne. Tirrcii otomani

Ia,uaqglatle maltrl european al strlmtorii Dardanelc (i f SZ) qi au inaintat in peninsula

Balcanici. In continuare, dupi ocuparea Bulgarici cle ciitrc turci (1393), conTruntareadin Balcani se muti la Nord de Duiire.

.. DomniiJirii M-oldovei gi Jgii Rominegti au opus o rczisten[I puternici expansiu-nii

otomanilor. Astfel, domnul Jlrii RorrAneqti Mirccr cel Ilitrin i repurtat o i,ictorierisunitoare asupra armatei turcegti la Rovine irr 1.i94, confruntarea insi a continuat.Domnii vladJep+, $tefan cel Mare q.a. au reugit tcrrrporirr sa apere independenli lirii,si evite transformarea ei in pagalAc, cum se intinrpliisc cu lirrile balcanice gi Uirgaria.in anul 1453 a arrrt loc cucerir'ea oraqului Corrsraritiuopol rie catre iuiii. U"r." of.rr-sivl otomani condusS, de Soliman Magnifictrl inrpotriva rcgirtului maghiar, victoriaoqtilor otomane la M6hacs (1526), expedilia din l5 jt in Molclirva a celui"mai mare sul-tan, organizarea pagalAcului de Buda (1540), trarrslirrrualcir tiriilei (1539-1540) in raia

1u P.arlat.imPunerea hegemoniei guprg principatclor tlunirrcne, a ciror dependenll

kta d: inalta Poarti a sporit considerabil, indeoiebi in urura constituirii PrincipatuluiTransilvaniei. Raporturile lor cu Imperiul Otoman au c:orrtirruat sir aibi un caracterspecial, de.respectare a autonomiei itatale, in condi[iilc crci;tcrii ciepenclen]ei econo-micc gi politice. Principatele Romane continuau, potrivil vcchilor ,,tratate'l'incheiatecu Poarta otomani, si beneficieze, conform dreptului islarnic, clc regimLrl dar al aht(,,Casa picii"). Poarta otomand a incercat, in mai multc riirrclrrri, s:i sch'irnbe statutul de

protectorat al firilorRomine cu cel de dominalie cf'cclivri sau tlc paEalAc. in a douajumitate a secolului al XVI-lea se constati tocmai acest elirrt al l,oriii de a subordonacdt mai mult Jirile Romine intereselor otomane.

,,lrriirtitedeSuediagiOlanda'Aimplicat'deasemenea'rivalitateadintreFranlaqipu-ri.r rle habsburgice, care ur'i"i*uiiiunle antifranceze. Rlzboiul se incheia prin pacea

r I r r r Westfatia .u.. .onru.liiliia;ff;; .{ilt-*au u"iiri..itor (spani.a a mai continu-

,rr'rrz-boiul

cu Franla pu"a in 1655)'.resPectit'nicilria dipi"*+ti franceze condusi

.rrrilrci de cardinalul rur"'"tit' r'"i"ti'f de pace"f"J;;t;j'"t *P{rat ai-c-11re catolici la

tuiinster qi.protestanli I" 6;il;;ii s-ausemnat ia o a"ugust 1648' respectiv 24octom-

lrrie r648. In disput. * "I;;ii;;elsituat,re.politita qiiEtigtasl din ipaqiul germanic'

r)r,(.cum qi problema_u".ifi.l"ilfrarti p"'fitit", ."ia,i"t in"favoarea' piin achizilii teri-

i"'t?h11ffi'ls#ii:Lermanrimine-a aramli,t ii'*:1.:,ti"*':'1;i'rpractic

inde-

,,",rdente, cu monarhi ..'"r^c'alprinl suveranitate..Dincolo de spaliui germanlc se

inodificau frontierele mai multor stat...rroperre.-Unele stategermane qi-au mirit ten-

rtrriul (cazul Saxoniei 9i;;;il;î Bruna.,iU.rtgufiri .ut. ptifitu o Parte a Pomeraniei

t )rientale, incepi,nd "J;:ifi:;;iiri^.'"-*irir""*;;;;".'.a devenit ulterior' in 1703'

rccatul Prusiei). S*.di";;i;l' pi'"'i'ii'iril;"ld *;Ji;al Germaniei' Franta a ob(inut

,, serie de pozilii teritor;i##iliJ;"pia ru"iii;i;;;'64il Alsacia (fire oraeul

Strasbours). Er" r..unoli".,la-;'fi;ii"$pt"at"fr6iita"'i'aou*aita in fapt mai de-

r nult, si sJstatua in pl* J;#;lit"tiiitut""tbnfederatiei elveliene'

Rdzboiuldetreizecideanigipaceawesttali.".,p'it.iiitafirmareaunuiprincipiunou. a cdrei paternitate ;;"1*; i^ buni masuri t*ii'uiut"i Richeiieu' cel al raliunii

de stat (,,raison d,etar,).f,.It principiu al politl:ii e"rir;P;;; ii apoi mondiale consfinlit

a fost cel al echilibrului de'for1e intre plincipariil.tioti ui'riiqii internalionale' S-au

conturat si sermenii 'il;t*;ipii^"r"itr"tiirbt'iniernagionale' Precum suveranitatea

statelor, eqalitatea r"' ltlliaYt#tttf it"tf' "h*t'ii pii*; putere continentald' instau-

iana o .p6.a de PrePonderenli a sa'

Epoca moderna

11. *Demonstrafi rela[ia de interdependenll dintre Marile descoperiri geogra-

"";iil,:tgru:.f#X;HEg'::'^p.::Y.-LurniiNoi'decitre'CristororCorumb(r'sz),a drumurur *"Hffiff..-il;"i-."il1i.;"ioferii.ii (1498) - de Vasco da Gama'

efectuarea in.or,lrr.rtoiiil;i;;il e..ir*ia"Jt^.g.if'*'irSrs - 1521) si alte desco-

periri, au dus tu o put"'niiia'-oii*'"*i'"';il't1'1;;i;;tt:i:X""fj:e occidentale'

Marile descoperiri g."gr"nJ.'", J*.f,is Europei debuEee imense Ei surse inepuizabiJe

de materii pri-.. e..ri.J;;;?;it;;.ductiei Luropene posibilitali mari de dezvoltare'

Toroclatl s-au intensitrc;fil;,. a. mattile preliolse, iur qi argint, din America Lati-

n6 recent descoperiti.l::ffi;illriir-J.i"oit*bi;;".*;t

a firculaliei mlrfurilor ei

a celei monetur., t....itu-Lu'iu'a d* Iu p'od*ri;il5ht;; ;Jp fzudal la cea marfar[ de

tip capitalist. o.zroltu.il pioau.li.i ql', .o*.rirriu"i'u,, f*otiru, reinnoirea tehnologi-

ci, o intensa.on..n,Juii ilfiifi;ji f.gi,i*"i..-.....iatii nelimitate a orofitului' ca

mobil al activitllii. cercetarea.imbogllirii " r.t,iii.i.ii a. fi"aiti' a derienit mobilul

o"Ti3#;l,1',1'Jitllffi?iHiru'rXditori care abordeazi.conceptul9-:.ploflt, vizind in

acesta un scop al actitatii einomice' f' pt"Jta' p"titica mercantiljsti ce urmirea

acumutarea d. uogatii'jTi'i.,;ililii;;i; *!i"aL ;ii,iuloace ca: colonizarea de teritorii

boeate in zlclminte d;;;; ;;t"ltu"u to*ij;i;;; ; n"''g"!iei maritime; impul-

sio-narea rrroductiei ;;;;ffi;;it atiti'.'uta;il;;iiti eitr;t it'tttuntilismul a fost

primul curent de s#1iJ'{J;;ffi;:l^c}":1;';A;;;a'El s-a dezvoltat qi aplicat in

rlrile lansate economic din Europa apuseana d.;;J;;;t[rut qi.r'eprezentantii sii: in

tranla - a.. de Montciii#iJr,i.d c;6ert;in A'.gil"- w.'siur"ia si'T' Mun;in spaliul

39

10. *Demonstreazl relatia cauzl-efect dintre rivalitatca monarhiilor occidenta-Ie qi crearea noii hnr$ politice a Europei la mijlocul secolului al XVII-ea. crearea noii hirli politice a Europei la mijlocul secolului al XVII-ea.

In prima jumitate a secolului al XVII-lea cel rnai risunitor conllict intnterna{ional,avAnd dimensiunile unei adevirate confruntiri europene, a fcrst rirzboiul de tieizecide ani (1618-1543) - o serie de conflicte intermitente ln Europa, izbr.rcnite clin motiveyafatg: religioase, dinastice, teritoriale ;i comerciale. A reprezentat rnai ales o luptiintre Imperiul Romano-German, controlat de Habsburgi, 9i principatcle protestante

38



romaflesc _ D. Cantemir. Mercantihsmulmul dmpuriu - bazat p" rirte-Jm"r"iJrt cunoscut doua perioade: a) mercantilis-men{inerea unei balan,te ."r;i;;;;;iirl"i; tt'o se urmarea cu orice scop gi mijloacerefinerea metalelor pre{ioase in inrerior: o?n-lretizatl.lntr-un

exceder, ,iirii*ii.ir]'aceasti perioadd balanla

".tir;';;i;;;;il::1*.'tilismuldezvoltar sau rarziu - incomerciall, adicd, e.p,i,

-LiJ""ii;fr :HlflTl. ffi i::t *-;st:inlocuita

" u"r""," "'u"i

;fl#::,i'-'.'.'.'#?iiilf; ':"ilff ,H1ffii?"ili|i]-er._r-#X,,,1iffi "#:,#ii5.;9i tenomenelo.

".ono.l*, u;;'ffi;':ii1"d^::::rlPtrve - prezentarea ."rit;;;dt";pro^movat.in*ailffiH:;*:1;:r?.'.',';:#T::ltu*i .-",,ii.'irr. Mercantilisinul aaceasta principalafc

;lgg6glp6ffiffggis}*r*x;:ffi[Fi, i'

,,.;:ili: ll rx[fi *#i* xffi[11fi,,'1.,, ruffi 1 il :.,partide liberale s-au formar in ,n.i'i"rii. ,iii.rlti'

trtr trttittitr ,rare de *,i;aiii,"ii,i?",

lllf i il if ri#T#::i?,,:,T,.ffi ilH x tr f ijriiji[!,: 1il:i,I,i::,',:'Jil:.,.,.#

9i for.mglg consriruIionar..i"gru"irar#il;1.::l]i]lrtrri. tlc rriata, .;giri;6";rrii;; :t&

if ffi x:#1,ro. r a.i,o r tui

.;n

ft ; ;,' I;l I : I i i :' ) : :ii lil J

.,il

;i.,"rni

r"rrn :t, In Marea Britanie, democratizarea a rezrrlt

ete*orari si a. i.r"ri" ,"H[';i::Tf,l:ilj],iI.:|iii,: ,,,, r,,1)ccs gradual de exrindererdspindirii ideilor I ibl-"^ f ociale si econott t icc'

i!:ff l:r,x1l,gr;f iiiri:r"!fi :{trir[*ilii:,ril..n#iirxto#ffi:fco"nsranr rero;;;;"r,ii.T'i3iT3"fl:::l]'l.I',{l'l'r.r,,,",, ,iiir.i'li''i,i#Je, care soucita

-1,'#,illr*jlii'lt'm;:il,:ril[ll:i::i;iiili,l:,:'.:t.','f"',T;il;;1;;;titu[ii francer. ru !nrngrt 9i a.r""ir", ,.;;,::ll:'']"t,1,,1"(l7rle), dar qi cele trei con_

:i3:i1,:i,',tr'ol';""xt";"i' 'o'i.'i.,'lr.,; i-iiil;:,'"lll li:"':lii:,".,?l?;,':i*ry:ti':

Iifitf Tl'tffi$fffi;*.ii*rffiolitice qi ale maselor sfo"H1,-.^*, ;;;iJ[ii:f1i;jln'care au tlctt'rtttir*rr r,,,,,,,r1,,],,,i,i).i.,1 .nru.t". a.-

:.:,,,:Etilg5tr#;iii1lff*i;gffi rn#iiff ;,,,,,..#",.fi1;rffi lrffi,l#e:iii:L!ti:l::;:*11i.:: iiili tli;,*.r,i;,;il lij :i g;[lsuntceled'iuil;r;i-"*p pentru impdrfirea teritorii]or ,,.r,,,rtiii rr.,r,,,,r: al Europei

r"m:n:m"lr,l,i#,1,,,:iit##ilt:$:,}.:+,:j;';'i3ll..1i:ffi

Irrtrr rrnrile puteri pentru agi impune dominalia in Europa de Sud-Est Ei Orientul;\;,roPi111. Intre 1710 gi 18i2, intre Turcia, pe de o parte, Rusia gi Austria, de altl parte{,r, ir()nincl separat sau in alian}I), s-au desfrqurat qase rizboaie, avAnd o duratl de

rrl,ro;rl)c 24 de ani gi cu o mare parte a operaliilor militare desfbgurate pe teritoriulNlrrlrlovci gi al Jlrii RomAneqti care au reprezentat obiect al relaliilor interna{ionale:{ ,rrrrpania de la Prut a larului Petru Cel Mare (1711) s-a soldat cu un esec, dar a pusIrrtt'putul expansiunii Rusiei in Sud Estul Europei; rS,zboiul austro-turc din 1716-

l'l ltl s-a finisat cu semnarea in iunie 1718 a Tratatului de la Passarowitz, avantajoasi

I'r'rrlru Austria care a anexat Oltenia (1718-1739), Banatul (1718-1918), nordul Ser-l,rt'i (1718-1739) gi o parte a Bosniei; in urma rizboiului ruso-austro-turc din anii

l'/ -\6-1739, Austria cedeazd Oltenia qi Serbia turcilor. Armata rusl conform Tratatu-lrri rle pace de la Belgrad (1739) se retrage de pe teritoriul Moldovei; Rizboiul ruso-nrc (1768-1774) s-a finisat cu incheierea picii de la Kuciuc-Kainargi, care prevedeairrrbunitifirea situaliei Jlrilor RomXne sub suzeranitate otomanl. Austria care nu

l,;r lticipase la operafile militare a ocupat in 1775 partea de Nord a Moldovei (Buco-virra); In rezultarul rizboiului din1787-1791 gi a Plcii de la Iagi s-a fixat grani{a din-tle Imperiile Rus gi Otoman pe Nistru, Rusia oblinind intregul !6rm nordic al MiriiNegre; In urma rizboiului ruso-turc (1806-1812) qi a Picii de la Bucuregti Imperiull{us a ripit linutul dintre Prut qi Nistru, denurnit in 1813 Basarabia.

RivalitAtile marilor Imperii in Zona Balcanici a continuat, principatele RomA-ne, cu exceplia teritoriilor aflate sub ocupa{ie striini, reusesc si Ie puni in fala fap-tului implinit qi si constituie un stat na{ionaI la 1859 prin dubla alegere a lui Al.I.Csza, iar prin rizboiul de independen\d (1877-1878) si-s,i oblini independenlade sub suzeranitatea otomanl. Teritoriile aflate sub ocupa{ie striind se vor uni cuRegatul Romdnia ia 1918.

14. Demonstreazl legitura de interdependenli dintre suprimarea autonomieiBasarabiei (1828) 9i intensificarea procesului de rusificare a acesteia.

Teritoriul dintre Prut qi Nistru anexat de Imperiul Rus in 1812, numit apoi Ba-sarabia, pini in 1828 a dispus de o autonomie limitati, in l8l8 fiind promulgati le-gea,,AgezimAnt privind infiinfarea regiunii Basarabial Insi peste un timp {arismula recurs la suprimarea treptatd a autonomiei, deoarece aceasta contravenea politiciide integrare a Basarabiei in Imperiul Rus. La 28 februarie 1828 prin legea laruluiNicolae I ,,Aqezimintul din 1818" a fost anulat, fiind promuigat unui nou, princare autonomia Basarabiei era suprimati. in conformitaie cu noua lege limba ofici-ali in Basarabia devine limba rus[, cea romAnA fiind indicat[ a se utiliza doar in caz

de necesitate. Prin noul ,,AgezimAnt" legislalia ruseasci se extindea, Iimitdnd sferade acliune a celei locale. In funcliile de stat (judecitori, clpitani, ispravnici etc.)sunt numifi func{ionari ruqi, iar cei romdni sunt eliberafi, astfel limitAndu-se ac-

cesul populafiei bigtinaEe, care neclrnoscAnd limba rusi, nu se putea adresa direct

la autoritate. Limba rominl este scoasi din lucru de cancelarie, iar la 1833 a fostscoasi din uz ca limbi oficiali din toate instituliiie. Doar in biserici limba romA-nd s-a mai rnenlinut un timp. Dupd 1828 procesele de rusificare s-au intensificat,dar ele s-au ciocnit de rezistenla popula{iei autohtone, care s-au pronunlat pentrumenlinerea limbii romAnr in qcoali, biseric[, administrafie, justilie. Prin revendi-ciri gi demersuri s-a cerut dreptul la instruirea copiilor in limba romAnl, asigura-rea procesului de invilImint cu manuale in limba romini. In 1836 in rezultatulnemulpmirilor gi a protestelor Senatul a fost nevoit si introduci utilizarea limbiiromAne in organele administrative gi judecitoreEti. Deqi rezisten{a s-a manifestatla toate categoriile sociaie, satul a fost cel care a pistrat graiul ;i traditiile, fiind maipu{in decit oragul afectat de rusificare.

4041



j-:,

, is,lEemonst,"g;.fi

S[,iiTtlJi iifr ff"fl fl fx""lj.::ff

*ff ffi #"*:""ternipromovati,aa,,,'""".r

".1,#:i [#H f ]? [j h:# : I g, r s12 3i.' Jo,i,H

"r-re.i i Mor d ovei demportant spre ul

,"gti. ar"*,{aiJifl:A;,"*t;+f ffi:,,:-etr la 24 ianuarie tssg) s-a riliil, i,ll

d-e puse in aplica.

*f+ll;,:r,u*i*r,sffi-*l**Tt*li-H#:*,#ffi

**i."*m:li*Ilffi:tr,nll*i' i*ft*rrffi,,rffi;:"T.',f 1T:' j;**;* j1ffiffi 5}#,iiilT!;t*l:mtg[*[f$r comercia], ce auA fost promule,

i.':J.?,Tl"di:ry:::ff ,l.fr:+#f il'fi,irtiiiliiiii:;f,,h?u.*ecuvecheai a^r' primiif;;i;iTllfljjlj;I:lTl,g: r"'i *p#iii;:ffiIjl.Pj?frietari riberi pe

:5!f1*ijil#f#hi;HH,li##:H#i}ii#;*rn'm'r"#n,*jli*ramant: primar, secu

Nffimwg**g*m*;m'di;#;:ulfif.'ffi:i:t*ffiH:ate dintre revorufia rusi din rerT ei migca_

i,1*1{if{titt::t*f*t?+i*ii;,,"i#,?ij:l*f :[1#';f [ri[#"h;hlii$i,;:rff ffi ii"r::*iri:it:,ff ',ili*"nm"ffi tfrL#ii{:ff l::}[;ifi.'*::Ifi

r:,i#xi.:i,6*;irft :":.mi1;;Hilir:

,tgil5g5ifrfl#{#itr;g#5#,x*,'T$ii,$ii.'i:i#

ffi

l h,rrrot r atice Moldovenegti, iar la 27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu RomAnia.lrrirr rrr.rnare, revolufia rusi a fost unul dintre factorii care au dus la intensificarealrt1. ,rr ii pentru autodeterminare din Basarabia gi realizarea acestui drept.

Epoca contemporani

17. Demonstreazi interdependen{a dintre politica expansionisti externi aI lltSS qi crearea RASSM.

l )upi instaurarea puterii sovietice in Rusia gi crearea URSS, Statul Sovietic a pro-

nrovot - inilial la nivel propagandistic, ulterior si politic - ideea exportului de revolufie1r ir instauririi comunismului in alte !Ari. Rusia Sovieticl, deqi a proclamat dreptul la au-lr rtlt'tcrminare a popoarelor, nu a recunoscut Unirea Basarabiei cu Romania, urmirindr.r ;i extindi teritoriile in Europa Centrall qi de Est. Din punctul de vedere al comunig-tikrr Pavel Tcacenko (I. Antipov), S. Timov (Sol. Tinkelman), Gr. Kotovski, Ion Dicescu

l)ic (L Canton), Al. Bndulescu, T. Diamandescu, A. ZaJik,T. Popor,.ici, A. Niacolau, T.t.lrioran, iniliatorii creirii unei Republici Moldoveneqti, aceasta trebuia si joace,,rolulrlc lactor poiitico-propagandistic pe care-l joaci Republica Bielorusi fa$ de Polonia

;i cea Kareli fatr| de Finlandal astfel prin crearea RASS Moldoveneasci se urmdrear'rcarea unui ,,cap de pod" spre realizarea planurilor expansioniste sovietice - ocupareaIlasarabiei. Din aceste considerente, la 12 octombrie 1924, Comitetul Executiv Centraltlin Ucraina a decis constituirea RASSM in componen(a Ucrainei Sovietice.

18. *Demonstreazi rela{ia de cauzi-efect dintre ,,Noul curs" a lui F.D Roosevelt

i;i depiqirea crizei economice de citre SUA.Marea crizd economici mondiali, de supraproducfie, s-a manifestat in principal

prin sciderea dramatici a prelurilor, care a antrenat o puternicd contracfie a valoriiproducfiei, stoparea activitllii intreprinderilor industriale, cre$tere bruscd a gomajuluigi a falimentelor comerciale sr industriale.

In conceplia lui Franklin D. Roosevelt, preqedinte al SUA (1933-1945), fenomenelede crizi nu puteau fi inllturate decat prin stoparea sciderii preluriior qi cregterea profi-turilor. Prin programul ,,New-Deal" - ,,Noul curs" implementat s-a recurs la suspenda-rea convertibilitilii dolarului in aur, dolarul devaiorizandu-se cu pani la 500/o; controlulprefurilor, al creditului, al puterii de cumpirare, remonetizarea pa4iaii a capitalului.Totodati, statul a subven{ionat industria gi a finanlat lucriri publice prin imprumuturide stat de la binci, redresand gi qomajui. Programul lui Roosevelt a fost apreciat drept,,unul din proiectele cele mai revolulionare 9i cele mai importante in vederea controlu-iui industriei ce-a fost vreodati elaborat in Statele Unite': Politica marilor investilii pu-blice practicatl din 1933 a ameliorat infrastructura lerii $i a condus in cele din unni lacregterea productivitilii. Aceste acliuni au mirit puterea de cumpirare a populaliei, aurevigorat activitatea bancarl gi au ajutat numeroase intreprinderi si-gi reia activitatea.Astfel, economia americani, treptat, a depigit situatia de criz\,. Economia americani a

atins in 1938 nivelul din 1929.

19. Demonstreazl relafia de cauzalitate dintre politica expansionisti promova-t[ de URSS gi semnarea tratatului Molotov-Ribbentrop.

Dupi venirea lui L Stalin in fruniea URSS, accentele politicii externe sovietice se de-piaseazi, treptat, cle ia,,rel'ol4ia mondiald'la ,,ideea constrtririi socialismului intr-o sin-guri !ard' gi constituirea unei zone de influenll sovietice - ,,briu de securitatd' in regiuni-Ie apropiate frontierelor LTRSS (ideea progresivei inlocuiri a ,,incercuirii capitalistd' prin,,incercuirea socialistd' - a exportului de revolufie) si folosirea contradicliilor dintre lIrilecapitaliste pentru a impiedica crear-ea unui flont antisovietic. Venirea nazigtilor la puterenu putea decAt servi interesele URSS: atAt timp cat Hitler igi fixase ca obieitiv emancipa-

43

42



;:i":{:?1li:l*".:'yt"r'e tatatului o.k,L"flr:s, ceea ce imprica conrruntarea cu- posibiJitatea o.n'n

It'tintrea stafu-ouo--##.*+$*m,r,ry*g'*l,*rsffi_ Anul 1939 a ar

doui obiective ale r

putul constituirii dboiului intre tirile.r"ll,i,i*"iIX j'1-t" t, trontierele de vesf ale URS.i

**fitt*d#****od;*t:;l*rtffi,uxltul u,';;.X1"''*ff:*U::*lf;i' ""'i. i",alifilrll,l?',1"t"r",1,'#ftfi3

*#fi*#*il*r{'#fi,ffi*$$}$ffie la Marea Baltica'la Marea Neagrr,.onu.r'.'9'ede influenti rrori.tiJriiJffi;j

i,.f,?,|.jffi,,ifils,jt Es ronja, f#,

^'L, li

n d as up ra,, u nor rran s ro

p re ved e a d i re; ; ;;-.;i l :"',*' a r'i p"'i, i r,t-"'r*ffi4 ;*ni *'mXTf ltfl'f j

if zo' .n"-;;:'il;::''g: citre' Uniunea sor

:f":'I"",*xi:l'-,r*er*H*]lt*?""fi1Hi1*ffi rnu$"*,r.,,,*._...Majoritatea.tiranilor din RSSM nu dorearnrfrate de starul sovieric: sa inrre jn ;;il# :.. 1e

supund.poliricii de colecrivizare,

i#: SYt:90u, de a infrico;a raiar",r*riil

sr sa renunte Ia bunurile obii;;;;;ri;

ltii j;,! ill H;ir' i':u'*,i, i.."" il' i i ] :, il.';P'i'i,1.T

iLililiii:?: : I

gJl;* l:.r.,i a'i['r', a,;'.ffi::: t#l,f: Ii,X;,ii11,.,,,,',,r"pi,.i,i.in-'s;ffi"

si Eitreirurrecrivizare 22otj (is rr;rr;i;;i;H"";t:,i!,l.ll:lii_"I" dintre prut qi Nirti;r.r..;latunci peitel;;:;;#iil,tirt:ifl1jr:,;l1i-r,1.,i,,"rri, i,. in r',-inn"., i te4e _ 30vo,

i:::.1: in cothoz. i, a"."r6.il'il?;':;#::r:11,Y: t.:",ll"a sralinistd a rncepur sd seruni au rost ro''ut' ffi:T:::"""?:':":r';:l-i,'ut,- tz'ii''li"'ei""aa'ii'in 5-6

;1i?ffi:$,?#;rifiilti'Jt",lffi

Kiil:'xiiil,3.ff E:riii:"*iigitu{;rlztoiûlrr r"."t:t"tut'a

de cauzalitate dintre noua mentalitate politici9i sfar_

*^ -,,"ry,

concept, pus la baza

politicii externe sor-baciov in frun,* uflis - "x"tJ';#;i,tt#."t^?vietice incepanrl cu venirea lui M. Gor_g irea con fru n ;;; ;i;i.^r'Noua

menta li t a te pol i

r.l::.d" ai.i.,g.,"i;fm::r",::.tl*:fr*,,:r".t"t':il;.Jl:.$ifiit:;ni;:;;"?-tn economia mondiala; ..r;"i;;.. i; tut:J#:1ff::l"r;

integrarea t'conomiei roui.til.aete'minat in pi#;;i:r*lunlarea Ia folosirea toI:i:X ,,N;r. ,".ri"iit'ut. poriti.a,,nIor de cooperare, a unei l^'l.tl!1ltl crjticilor la ar

pr a n ex te rn u. c..u,. ij.: :i :l1ri

a';;r' i;, I i, #"iT.'ji.l'!il* #,iil; I ;:: U :t:J? :fumeroase"rii""r,,i,ili.i::11..r,._:i:,:fl*::lm:f t:,ffi#l*#,:f,i,,fi

11 lrrIrrr,rl scoaterea trupelor sovietice din Afganistan, a indemnat statelc socillislc si1

tf ' ilr11,r lir Propria ,,perestroika'1I ,r .l l clecembrie 1989, pe insula Malta, a avut loc intalnirea dintre M. Gorbaciov

ql t , llrrsh, in cadrul cireia liderul sovietic a declarat ci nu va folosi forla pentru men-

ltrrlr t':r rcgimurilor comuniste in lirile din ,,lagirul socialist'l afectat de migciri revolu-

flr rrr,rrt' 1i urmat de dezintegrarearegimurilor comuniste. Victoria for(elor democratice

rltrr slrrlcle ,,lag[rului socialist" a dus, la mijlocul anului 1991, la autodizolvarea CAER

1r ,r t )'l'V. A avut loc treptat diluarea diferen{elor ideologice, apropierea celor doui ta-l,r,rt., t olirpsul regimurilor comuniste, transformarea lumii bipolare in una multipolari1t

,.l,rr litul rizboiului rece.

22. Demonstreazi, rclatia de cauzalitate dintre miscarea de eliberare nationalirllrr a doua jumltate a anilor 80 s,i proclamarea independen{ei Republicii Moldova. doua jumltate a anilor 80 s,i proclamarea independen{ei Republicii Moldova.

l'rcmisele apariliei ideii de suveranitate nalionali se regS'sesc in migcirile de renaqtereor.ral5- care in RSS Moldoveneascd a luat amoloare in a doua ium5:tate a anilor 80 ai sec.

l'rcmlsele apantJel rderr de suverarutate nalronala se regases(

rr,rlionall, care in RSS Moldoveneascd a luat amploare in a doua j\ X. Miqcarea de eliberare na{ionali avea loc in contextul miqcirilor de eliberare nalional[, lt't lansate in intreaga Uniune Sovietici, dupi lansarea de citre M. Gorbaciov a proiectelor,lt' rcstiucturare gi li=beralizare a vielii social-economice si culturale. in RSSM migcarea de

r ('nastere nalionali punea accent pe reintoarcerea la valorile na{ionale, cunoasterea istori-t'i irclevirate a neamului, oblinerea drepturilor politice gi cetifenegti, afirmarea identitiliirrirtionale etc. in primele rA.Lnduri ale acesteia era intelecfualitatea progresistd a Republicii.t )n rol important in migcare l-a alut Migcarea democratl in sprijinul restructuririi, creatlll 3 iunie 1988 gi Cenaclul ,,Alexei Mateevicil care au inaintat cererea de a proclama limbanraternl limbi de stat gi revenirea la alfabetul latin. Totodati, in sensul democratizS,rii viefiipolitice, este importantd apar{ia formaliunilor politice care negau monopolul politic al

l'artidului Comunist: la 20 mai 1989 a fost creat Frontului Popular, in cadrul Congresului

constitutiv formulAndu-se obiectivul suveranitilii nalionale.Prin initiativa reprezentan{ilor miqcirii nalionale la 27 august 1989 la ChiEiniu s-a

desfbgurat Marea Adunare Nalionall, care a adoptat hotlrArea de a acorda limbii romi-ne statutul limbii de stat qi de a reveni Ia grafia latini. Sovietul Suprem al RSSM a adop-tat doui legi prin care se instituia drept limbi de stat limba romA'n5, (deEi cu denumireade ,,moldoveneascd') gi se revenea la grafia latinl.

Alegerile din 25 februarie, apoi din 10 martie 1990 au ac{ionat amune in direcliamaterializirii ideii de suveranitate. Parlamentul Moldovei a adoptat la 27 aprilie 1990

,,Legea privind drapelul de stat - tricolorul". La 23 iunie 1990 Parlamentul o adop-tat ,,Declaralia cu privire le suveranitatea Republicii Moldova'i Republica Moldovaa urmat cursul spre desprinderea de structurile perimate ale URSS qi spre oblinereaindependenlei de stat. La inceputul anului 1991, Parlamentul Republicii Moldova a

reugit si respingl desfrEurarea pe teritoriul lirii a referendumului unional in vederea

suslinerii asocierii celor 15 state egale Ei suverane in cadrul unei confederalii. in zilelede 26-28 iunie 1991, la Chiginiu a arut loc Conferinga Internafionald privind ,,Pactul

Ribbentrop-Molotov gi consecin{ele sale pentru Basarabial In Declaraqia Conferinfei secondamni injustiliile comise prin pact gi se cere inliturarea consecinlelor lui.

La27 augast l99l la Chiqinlu a fost convocati Marea Adunare Nalionali, la care au

participat peste 600 000 de reprezentanli ai tuturor raioanelor gi oragelor Moldovei. Lacererea Adunirii, Parlamentul avotat,,DeclaraSa de Independenfi a Republicii Moldovd'qi a adoptat imnul ,,DegteptI-te, romindl Primul pregedinte al Republicii Moldova a deve-

nit Mircea Snegur. Prima fari care a recunoscut independenla Republicii Moldova a fostRomdnia; in scurt timp, independenla a fost recunoscuti de peste o suti de state ale lumii.Astfel, prin voinla Ei acliuninile reprezentanlilor migcirii nafionale, Republica Moldova a

ob{inut suveranitatea, independenla qi a revenit la limba rominl qi grafia latini.44

45



I

t,

**-",

fr:, l-i:iixr* so"su,, .u ro,i j..-;;:

in, m ai r e eo, ;."#lil iil,,",.fl ,ff #1, :.* f;i*fx:T;;,:;*iil*#d#il'l;1gi1,,;1,g:i#33blican a Declaratiei ,

Nedorindsd rerTransnistria a;";;1':9?tcd suveranitatea

-*l*fi*H*t+[**$l:}:+,'l:lf,*#f

fif,;jru=ruffi l,kfl*ffi rJ:t;;.;13,,.;:frq6ff

!:,'n::ra3sep,embriea de guvernare,'dec

n:s:.r*r,.m*#"*,lr**itt'**l++*r,,,irfi ,im9[iii!it3::u'u'r**srtuat'pemJ"ui',hfiiKllll,f

f ",l.,*:*ttig*i:l:, In pofida apelului

*ru*fi,*xffiffi:*,mm.+|,,

***+*4'lmml**g**ffNuftffi*ffi il,*rs#:di;uinl*:$#:r":,u.g;xft 1;$11;ffiEpoca antici

l. Demonstreazi relafia de cauzalitate dintre ir,111"9^:y.p"rr..*i"-porane*.

rdoeuropenizare gi constituireaopr?1j::

:,r.op"rr. iort"_porane*.

primelor pgpb*" a""rii.f,

Indoeuropen ir^l;;rrrlle?iita-,in p-.., extrem d?::":frtf,""'" ale antichuagu, noii veniti 6i.,r r-

e irn^Portant in cadrul cristaiizirii--r'a!:vr PUPUare ae antichitigii, noii veniti fi;;i': "'"LPUrrallr rn cadrul cristaiizirij

fliffX6:;::::*f#JJ,,# *: ip::l:iH fi"?:,

[dii:,#,::.l"m*j:*Ix, T:;r,ru;;.f,:i,mlt*ffi*:

jf, ilt*:;*.j,:."|I14,,*"tn:r;r,i.,;*i;riff : ffiT r:tln:il*ii: ;,l,"fj I#.1 jiHffiilftTt[,!?,trl:ifi1; #i",?::f

lr iri, eren i, iuL*i, Jii,,, r ::,*y, ffi *:TI: ;jTff::?f , :.,{i,#a:Hji.T,;:,?:tele de indoeuropeni .st. .orr",ii-

rrr,rl, lrln(l dat dupi rispindirea acestor popoare, care formeazi o mare familie etno-Ilrllvtrtit ii, din India pana la Oceanul Atlantic. Formarea marii familii etnolingvistice a!rqt lrl('r'l)rctate prin cele mai diverse teorii.

( ) l)ilrte dintre arheologi, printre care Marija Gimbutas, G. Rachet, sunt de

lrtr('r('cir leaginul indoeuropenilor ar fi in stepele ponto-caspice, de unde acegtiar ,rrr r<'viirsat spre Europa gi Asia in trei valuri. Primul (4400-4200 i. Hr.) qi al doilea( l.l(x) .i200 i. Hr.) au afectat cu precldere Europa, in timp ce al treilea (3000-2800I I lr. ) rr afectat profund gi Asia.

lrrtlifbrent de punchrl de vedere adoptat, datele arheologice arati clar ci in eneoliticullrrr.rl ;i_la incgputul epocii bronzului au awt loc mari migciri de populalii gi schimbiri, rrlltrrale profunde, implicAnd qi transformiri etnice. iin ceea ce priveqte istoria rominilor,,r lrrrrt nagtere marele neam al tracilor, considerat de Herodot cel mai numeros din lume,r h rpii cel al inzilor. Procesele etnice rezultate in urma migraliei indoeuropenilor pe conti-rrt'ntul european au stat la baza constituirii popoarelor europene moderne cu limbi speci-lrt'c indoeuropene, printre care limbile lifuanianl gi leton[, rusi, bielarusi, ucraineani, is-l,rrrtlezi, dNrezA, norvegiani, suedezi, irlandezi; scofiani, spanioll, portughezi; francezd,sloveni, sdrb5,, croatd, bulgarS, poloni, slovaci, cehi englezi, germanl, flamandi, bretoni,rlllian[, romini, urdu, persani, kurda, armeani q.a.

2. Demonstrafi rela(ia de cauzalitate dintre condiliile geografice gi principalelerrcupalii in Orientul Antic.

Civilizafiile Orientului Antic (sf. mil. il i. Hr. - inc. mil. il i.Hr.) s-au constituit qi

s-au dezvoltat in bazinul unor mari artere fluviale: cMlizatia egipteani - in bazinul rA-trlui Nil, cea mesopotamiand - intre Tigru qi Eufrat, cea indjani - in bazinul riului Ind,iar cea chinezi - in vecinltatea rd'urilor-Huanghe Ei Yangzi. in condiliile climei tropicale

i;i subtropicale, caracterizate prin temperaturi inalte qi veri secetoase, mentinerea vielii

se putea face doar in apropiere de sursele de api. Deoarece culesul gi vAnatul nu maiputeau oferi suficiente alimente pentru populalia al cirui numir era in crestere, prin-cipalele indeletniciri care puteau asigura cantitatea suficienti de hrani erau agriculturairigatd qi cre$terea animalelor.

Din lucririle lui Herodot qi Diodor din Sicilia aflim ci agricultorii antici cunog-teau, dupi anotimpuri, cursul apelor, schimbdrile climei, miiura, inregistrau 9i par-celau terenurile, frceau planurile gi calculele marilor construclii agricole, reglementaudistribuirea apei, reugind si oblini o bunl orgaoizare a agriculturii. Printre culturilecultivate in Orientul Antic erau legumele gi zarzavaturlle, cerealele (orzul, grdul, orezul,susanul), fructele (curmale, mislini, piersici). Astfel condiliile geografice ale civiliza{ii-lor Orientului Antic au determinat direct preocupirile economice ale populaliei.

3. Demonstreaz.L relatia de cauzalitate dintre asezarea geografici a Greciei gicolonizarea greaci in epota antici.

Elada se situa in partea de sud a peninsulei Balcanice, pe insulele din jurul ei, precum

9i pe llrmul de vest al Asiei Mici - principala cale de comunicare intre polisurile grecegti

fiind marea. Relieful Greciei este preponderent muntos, lirmurile - crestate, campiilesunt inguste, amplasate intre lanfuri muntoase - condilii neprielnice pentru o agriculturdbazati pe culturile cerealiere, necesare vie(ii de zi cu zi. Aceste condilii precum gi cregtereademografici, dezvoltarea megtegugiritului ce necesita o piafl de desfacere, inegalitateasociali, conflictele dintre cetlli, introducerea ostracizirii - exilul pe 10 ani - de citreClistene i-au impus pe greci si caute piele de desfacere a mirfurilor - vin, ulei, ceramici,unelte, arme etc. - qi de unde sd, cumpere grane, metal, lemn gi alte materii prime. Astfel,intre cca. 750 i. Hr gi 550 i. Hr. s-a desfhgurat ampla colonizare a tlrmuri]or Mirii Me-diteraniene gi a Mirii Negre. Principalele metropole au fost Atena, Milet, Sparta, Corint,Megara. Printre coloniile create sunt Siracuza, Masilia, Bizag, Sinope, Tiapezunt, Olbia,

4647



fi i,?.':f#t1##ft'ffi ft lrf-**fi+lm,m.:i",,..m*::

i,HrfiT[t1+tiilit*n:fffi ffi{#},ffi iffi *ltr

Epoca medievari -"''r us ra acest evenir"''rt a otsparut din viali;til,if;ij'_ 5, Demonstrprrt

;;i,#iffi *tf{F,T#ilH,{i[ ff ;-,, ::::,uiin Eru r Mediu

*fffi dfl+.,ryfi***xi sm #l*tiffiL,;f fr ,li,

*pr*;,,affgfia$ffi{flf*-:ffi;"#'j1,1ii.firy,:;x11gfl:u,[i:rt','nr'#;rtfi ,ili,*irktil*1;

***:$,un,fiiffis*pgffififi1g."vurrr(r rrayatnlc din cr

4g

fl **fi*'t"ffit*;*il*:i,,;tiilrr,ffi #Tffi *,.xft .x'n I',,,,r, rri. ,' popula{ie urband mai numeroasi, mai umani qi mai realisti, care tinde spre

lrl" r t.rtc t'r.onomicd $i politice, iar prin acestea - s,i spre cea a crealiei culturale, care a

'lirtn,rll('r'c unui nou avant spiritual: cel al renaqterii,(r. I )cmonstreazi interdependenfa dintre monarhiile absolutiste qi evolu{ia so-

r lllillii rnedievale.i\lorrarhia absoluti reprezinti o nouS: etapi a evoluliei unor state europene, care

rrrrr r r'rlii rnonarhiei stirilor gi care a cauzat un 9ir de transformiri in societatea medie-v,rl,r Monarhia absoluti se afirmi in condiliile declinului relativ al nobilimii in raportr rr lrrrrghezia, regele reprezentand astfel un factor de echilibru intre cele doul categorii,,r,, irrlc, fblosindu-se de infruntirile dintre ele pentru a-gi consolida puterea. Regii co-

l,rl,olcazi cu nobilimea, pe care o indeamni insl si vini si se stabileasci la curte, undelr,'rrcliciazi de privilegii, dar poate fi bine controlati gi transformati dintr-o categorie,l, r'iizboinici intr-o clasi de curteni, dependenfi economic gi politic de rege. Totodate,r,'1gii apeleazi la burghezie care, prin cumpirarea de titluri, se transforml intr-o nouirrrrf rf f ims - de roba.In Franla, Anglia, Spania centralizarea politicd a reugit in secoleleX V XVI, conducand la inchegarea unor state solide, in care puterea este concentrati inrrriinile monarhului Ei ale apropialilor sii. Regele a rimas singurul care are dreptul de a

,la legi, de a fi judecitor suprem, de a stabili gi percepe impozite, de a bate monedi, de,r numi funclionari in teritoriu, de a avea armatl gi de a conduce politica externl a firii.t jrr alt mUloc de a intS,ri puterea centrali este asigurarea controlului asupra bisericii.

In Franla gi Spania regii au preluat controlul asupra bisericilor ,,na{ionaldl in Anglia s-a

rrjuns la ruptura cu Roma, in timpul lui Henric al VII-lea- Aici regele este capul suprem alItisericii, iar religia de stat, cea pe care trebuie s-o accepte toli supuEii din regat, este angli-canismul. Rimas medieval prin unele dintre caracteristicile sale, statul absolutist are insio serie de trisituri noi

-impozitele regulate, birocrafia profesionisti, armata regulati, un

anumit progres spre laicizare * care fac din acesta inaintagul direct al stahrlui modern.7. f)emonstreazi interdependenfa dintre firimitarea feudali qi rizboaiele me-

dievale.De la mijlocul sec. IX, autoritatea regali incepea si decadi. Are loc consolidarea pu-

terii feudalilor locali, care se desfrEura in condiliile unei economii naturale flri legituristranse cu alte regiuni, ceea ce favoriza concentrarea vie(ii social-economice qi politicein jurul unui centru regional. Comilii, care inilial aveau doar funclii administrative inImperiul carolingian, au inceput si-gi transmiti funqiile Ei posesiunile urmagilor lor,iar feudalii care ocupaseri pimanturile obgtii nu mai aveau nevoie de o putere centraliputernicS. Punctele fortificate de tipul turnurilor sau castelelor devin la sfarqitul sec. Xsi in sec. XI centre de putere pe plan local, care scapi autorit[fii principilor teritoriali.Exercitarea justitiei, preluarea taxelor gi vimilor, tot ceea ce era considerat a face partedin ,,drepturile regaliene" este acum prerogativa acestor seniori locali, care reprezinttrin zona lor singura autoritate cunoscutl gi respectati. Posesiunea fieclrui mare feudal

devine un stat aparte de sine stitltor. Marii feudali - ducii gi conlii - ajung si se consi-dere egali regelui, regele fiind considerat doar seniorul suprem - ,,primul dintre egali'iAcest lucru a avut loc in cazul Franlei, dar gi al Germaniei, unde puterea regelui inilialera puternicd, insl dupd ce regele Otto I a cucerit, in anul 962, Roma gi s-a proclamatimpirat, marii feudali treptat gi-au oblinut independen{a. Feudalii s-au pozilionat indiverse tabere in lupta pentru putere, ei tindeau si-gi extindl teritoriile feudelor lorpe seama altor feudali mai slabi sau pe seama vecinilor. Pentru aceasta aveau nevoiede armatd qi de pimanturi oferite drept feude vasalilor, care aveau obliga{ia serviciuluimilitar in favoarea seniorului. Aceste circumstante, precum gi ciutarea gloriei militare,apirarea onoarei, constituirea unui cod cavaleresc au cauzat in Evul Mediu timpuriunumeroase rlzboaie interne intre diferili seniori, dar qi expedilii de amploare, ca cruci-

49



mH,ggpgg*g#sgpg11fssfffi6$fi

mHffi :*ffi #ff*fi#rixffifi:,#l*tffi

*ffiffiffiffi

**f*#,ni*m"*alt*;**+:i,**,*i*;s:,r

*'*r*r*,.:"r*#nf f,-"s*r",{*';'i,*,x*lii*,mr\ r I rt rrlati, agadar, pe structurile celor doui Principate, biserica este totuqi un fac-

frrr ,.,,r.rrliul in menlinerea solidaritllii qi in congtientizarea identitilii membrilor co-

nrrrrrrr.r{ii ortodoxe, in fala ameninlirii Islamului gi a prozelitismului catolic. Ea este o

lrtr,,.r rr ;r de stat, cu rosturi capitale in conservarea qi cultivarea fiinlei etnice romi.negti

lr ril .rl)irrilrea independenlei statului, mai ales cAnd este pusi in primejdie qi credinlar rr t,,tL rxil. in sfdrqit, ca factor principal de culturl in Elrrl Mediu, biserica a ap5:rat 9i cu

lrr r.,,1(,irrrne civilizalia romAneasci, dezvoltati in spaliul spiritualiti$i bizantino-slave.

Epoca moderni

9. Demonstreazi relafia de cauzalitate dintre revolu{iile burgheze qi siste-rrrul social-politic din epoca modernl.

Scopul revolu{iilor burgheze a fost asigurarea dezvoltlrii libere a societifii_inl,,rzir piincipiilor politice moderne, respectirii drepturilor naturale ale cetilenilor

1r srrveranitilii poporului. Primele revolufii moderne - englezi, americani, fran-t r.zii - au pregatif terenul pentru afirmarea rela{iilor capitaliste. Ele au stimulatr orri;tiinta popoarelor, incurajand lupta lor pentru inlocuirea rela{iilor vechi cu cele

ruoderne; in larile coloniale apare conflictul dintre tendinlele de dezvoltare de sine

stiitltoare a economiei, vielii politice qi spirituale nalionale si domina{ia striini.l{cvoluliile burgheze in epoca modernl gi-au indeplinit rolul de factor de progres,prin instaurarea structurilor moderne, care permiteau dezvoltarea liberi a econo-rrriei, organizarea politicd ce garanta drepturile omului, suveranitatea poporului.Au fost puse bazele nafiunilor moderne, ale unei civilizalii qi culturi inaintate. Re-

zultatul revoluliei engleze in plan politic a fost afirmarea liberalismului qi constitu-

irea monarhiei constitu{ionale, al celei americane - inliturarea dominaliei colonia-lc gi constituirea SUA cu un regim politic democratic, al celei franceze - inliturareavechiului regim 9i inceputul unui gir de transformiri pe plan politic - trecerea de larepublici la monarhia constitulionali gi revenirea la regimul autocrat, dupi care siizbucneascl o noui revolufie, in 1848, Ei sl instituie o noui republici la care va re-

veni in 1871, dupl inliturarea celui de-al Doilea Imperiu Francez. In alte !iri, degi

revoluliile au fost inlbugite, acestea au pus inceputul unor profunde transformirisocial-economice gi politice, au punctat necesitatea reformeior, autrezit conEtiinlanationali.'ffi.

Demonstreazil relafia de cauzalitate dintre migcirile nafionale din seco-lul aTXtX-lea gi afirmarea nafiunilor europene.

in prima jumitate a sec. al XIX-lea, are loc afirmarea na{ionalismului romantic.Repreientanlii curentului - I. Michelet, G. Mazzini, N. Bilcescu - porneau de laideea ci nu se poate construi nimic durabil decat pornindu-se de la istorie, iar luptapentru eliberaiea gi unitatea nalionali a popoarelor este legitimatd prin intrebuin-

larea unei limbi comune 9i prin apartenenla confesionali. In zona Balcanilor, dupl1815 se dezvoltau primele miEciri nalionale. In 1821 grecii incep lupta de eliberarenalionali prin riscoala antiotomani, drept urmare, la 3 februarie 1830, ia naEtere

statul nalional grec. Migcarea nalionali s-a extins. Apar tot mai multe societetisecrete: ,,carbonlrii" in Italia, ,,comuneros" in Spania, ,,Burchenschaften'in statelegermane, ,,Frn!ia" in Jara Romaneasca, care vor impulsiona migcarea liberali qi

nalionalisti. In 1830, in Belgia izbucnegte o revolu{ie burgheza qi na{ionali impo-triva unirii cu Olanda. Congresul belgian a proclamat independenta Belgiei la 4

octombrie 1830. Aspiraliile nalionale au avut un rol deosebit in timpul revolu(iilordin 1848. Ele au determinat fie o miqcare de desprindere a na{iunilor dintr-un im-periu (cazul Imperiului Habsburgic), fie una de reunire intr-un stat na[ional a unor

ffi .li'iHi:l.iffi *,T?;i,T,,l}lll*:,*Tentarearesraturui

50

51



F

52

ultl,rir rt,rt,rh'sr'prrrirtc (Germania,finalizatd, in l87l), fie mixta, de desprindere derrrlr rl,rrrrrr.rtrir stririna gi de reunire (Italia, care se incheie in 1871; Romania).

I )rrl';t ltl4tl, in centrul vielii politice si social-culturale a Principatelor Romanesc lllrr ideea infiptuirii unit[fii nalionale, dupi rxzboiul din Crimeea devenind opr"oblemi europeani. Prin intermediul adunirilor ad-hoc, care decid unirea, la 5

ianuarie 1859 in Moldova gila24 ianuarie 1859 in Muntenia, Alexandru Ioan Cuzaeste ales domnitor al ambelor principate romane.

La unele popoare, indeosebi la cele care luptau pentru constituirea statelor na[i-onale sau desivargirea uniti{ii nalionale, nalionalismul isi pistreazi forma roman-tici gi liberall, migcirile na(ionale deosebit de active vor contribui in continuare latrezirea congtiinlei nalionale gi la constituirea naliunilor aflate sub dominalie striinl.

Confruntarea dintre,, na{iunile dominante'l pe de o parte, gi aspiralia spre iibertate analiunilor dominate, pe de alti parte, au duila declanqarea Primului Razboi Mondi-al. Dreptul tuturor popoarelor la autodeterminare a stat la baza noii lumi. Secolul alXIX-lea, fiind timpul afirmirii ideologiilor nafionale qi actiunilor in vederea puneriilor i4practici, a fost denumit ,,secolul nalionalitililor'i

(1U, Demonstreazi relafia de cauzalitate dintre politica coloniali a larismuluigi situafia socio-economich a Basarabiei in secolufal XIX-lea.

In 1812 Moldova dintre Prut gi Nistru, numiti de rugi Basarabia, a fost anexatiIa Imperiul Rus. Pe parcursul secolului al XIX-lea, larismul a urmirit cAteva sco-puri principale in politica sa in Basarabia: integrarea cAt mai rapidl a provincieiin st,ructurile social-politice ale imperiului, lichidarea.specificului nalional local 9irusificarea popula{iei autohtone. Politica larismului s-a manifestat in organizareapolitico-administrativi, in relaliile social-economice si in viafa na{ional-culturali.

In plan economic, larismul realiza o politicl de proteclie a industriaqilor rugi.Astfel, Basarabia era pusi in condi$i nefavorabile, nu dispunea de posibilitatea de a

importa tehnici pentru dezvoltarea agriculturii, fabrica mirfuri qi lt comercializa lapreluri de nimic, iar tarifele vamale pentru import erau, de fapt, in folosul Imperiu-lui Rus. lzolarea Basarabiei de principatul Molclova, reducerea capacitilii de a facede sine stltitor comerl cu statele europene au impus populalia bigtinagi qi colonigtiisi se ocupe mai intens de megtequgirit, manufacturi gi si contribuie la dezvoltareaindustriei. Relaliile comerciale ale Basarabiei cu striinitatea se intrelineau prin por-turile Ismail, Reni, Sculeni, Leova, Lipcani.

O parte componenti a politicii sociale promovati de {arisrn era politica de colo-nizare a Basarabiei. Dupi anexarea teritoriului, popula{ia romaneasci a provincieialcituia o majoritate covarsitoare (86Yo), dar ir.r rezultatul unei masive coloniziri a

linutului ponderea acesteia va inregistra o contir.ruir scidere, prin colonizare reali-z1ndu-se diminuarea elementului autohton. O alti parte a politicii era integrareamazililor in categoria ,,odnodvor{ilor". Distribuirea de citre autoriti{ile lariste a

imenselor loturi de pimant elitei militare ruse, funclionarilor de diferite ranguri gi

colonigilor striinia generat, spre mijlocul sec.

al XIX-lea,<t

crizd acuti de pimint.Dubla exploatare sociali qi nationall a stimulat intensificarea rnigcirii ![rineqti. Inperioada 1861-1868, in Basarabia s-au produs 46 de tulburlri flrinegti, 16 dintre eleau fost inlbugite cu for{a armatS, fapt care a influenlat guvernul imperial se recurge,in 1868, la reforma agrarl gi in Basarabia. Cu toate acestea, Basarabia continua sd re-prezinte pentru marele imperiu o colonie, o sursi de produse agroalimentare, pialdde,ffiacere a mdrfurilor, cap de pod in expansiunea sa spre Balcani.

I {I2;pemonstreazi relatia de cauzalitate dintre politica promovati de Alexan-druJqAn Cuza.si abdicarea lui.

A.I. Cuza a pus bazele statului modern romin. Dupi realizarea unirii (1859), in-

lillii, i i ...*, t* [fu#;.{tft At*$':ru#in*,"miiil]lill*;;[t*',':'T3[?"T,1',,""f.^l';,ilt['r'fl'1Tt".Bi6lllurtu;

iririi,f ixftixir:rr'ruj*ff, i*k;r,'#nhs::Etfrnr*"i=-"'::,llliirl,il[,Ti:,lti*'.':lx;:;iffiiiH+"9]'p,."'.*#';'"":tr:ll!?i'i$'sifr ,,::i

ililiiil**liffi **nlitifiiit****'i'i'*;ft "i,i'iil#ti'*:l':l'llililT$,:ff liHli#ffi;il"'4'.:?ffi f#iJl.lijfrT"'..1.{l'a.pioi"t't'i,t,,i,,ireorganizate.de"'"';'::*::*l#;;;l*aiil;;.'t'*'l*j,^lXltii'u';lill,,',iii""'li" se 1.!utiz::-i ,li'r"h,,,arie r so6' Iiffet' politica'retorr

,l,i',:'*^"*"a.,Til':"-i,3,liJii,T:'|ji::,iil:; l',ii'iia[. 'i",uluia devenit cauza

rrr,,tlernizare a domnt

.rlrtlicdrii sale'

t'"r::#:il:"HT."'*:Lu:??i,'illreactivitateaorsaniza$ilorinterna-

,'"di#'i:p1r91;i*,*r:r;s,,i*iiiiili#jit*' j}i"*ylrcriale, au determtnar;:f,lii;;i;ft:i:d

B.]l .p ave^drept scop pr,*.iJi"t .up:L,

'i'.'ll',1,'.','""rB3i:if"Li:i:..'j',:? ),T'llil'.1i,;i^ffii,ffi{{r*l*li:-Xl'f,,*i:i[?]tr ?.': :f ;! llJ[ ::il:ili ::**1,

N a i iu n ir o r? i' lll""x]"r; ??;;;iil ; "*

tendinteror revrzroniste, in'l ::^"::11','il:\'":'.'f}:ff#iJilt c;;aniei in 1e36'

yiltiilii1di,ff-r*?liifi [[:.Biiiii]',;ilii$*H:i""il".1;l"'iirir:t

il'jfl,$.'i;1-;1;;$:f$lr.:ri"*i:s:r.ffiilft ';:#,ivt,::'*;:t""r*;:::

nuneazl .., ,o.t"''o"

: -^-;":-" dintre consecinlele Primului Rlzboi Mondial

::ffilfr #*iti#,['.$ifl$i$ll',i':i.,,*r':tr*qi'.*'ru

ffi#ffHH3'fJi;l:ffi ft "g'#',1,rx;;1ffi Jil;:.:#,'$:,$ilTfl :i'il?,l?ffi#: Situalia socto

miEcarea comunlsta Ls rua sl'^r-

53



'i

si se consolidezeireg,*urrif"sli,1j""riJ# ideilor nafionariste, fasciste, ceea ce a dus ra instaurarea

rx#r#H#j,!:":$jr'*ndil*f,fi*,1l,,,.}:i{[,ji:ii,]ilff !:.:H1

#i1d,,i#fi t'fiT,h;ifu r"iil*l'x:r,:;,J#rlii:ri*a"ii;#i;

r*t't:t:l'+*:t:;frt{,*[+iu*lt't**ililL',.g*mr;rj;,t$:ih:"*",fi

fiy j:$r;l,;j:',,#1""i*:_4x=*"';'

Ii,ff:.'tr}:T*:i:,1:itiit:.' j,i,: i{iffiHTf".,H'flffi:xIi,?.P*'''"'f ,l:'#?li:i*i*a;;';;;;."ue,enrtunu,dintre"stilHffii",;:ff .x:f#T,T

,1trfi fffi ff6*fiffi +ffilt#frtffit:tr*ry

,iru',;ffi,**

ffi

ffiffi

tlcceniu de dupi Marea Unire s-au perindat la conducerea lirii 11 guverne, iar in cel

rlc al doilea - 14. Alril carenli a democra{iei romineqti a fost cregterea rolului puteriir,xccutive in dauna celei legislative.

Monarhia gi-a adus propria contribufie Ia degradarea regimului democratic dinItominia, mai ales prin folosirea abuzivl a dreptului de dizolvare a parlamentului.Aceasta a creat in opinia publici o reaclie negativi fa[[ de instituliile democrati-ec, fapt ce a condilionat ascensiunea forlelor de extremi dreaptl, in primul rand a

Migcirii Legionare, gi a ascensiunii puterii regale in detrimentul altor puteri in stat.

l,a incepuhrl anului 1938, a fost adoptatl o noul constitulie, care conferea regeluiputeri extinse - acesta devenea un factor politic activ, capul statului. Principiul,,re-gele domnegte, dar nu guverneazi" nu mai era valabil. Instituliile democratice au

lirst suprimate, iar altele care reprezentau autoritatea regelui au fost constituite. Prinrurmare, regimul de autoritate monarhicl din Romania interbelici iqi are originea inimperfecliunea regimului democratic instituit prin constitufia din 1923 gi specificulcvoluliei vielii politice.

17. Demonstreazi relafia de cauzalitate dintre semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov gi atacul german asupra URSS.

Pinl in anul 1939, URSS desflgura convorbiri diplomatice in vederea creirii unuisistem de apirare colectivi, insi dupi propunerea germanilor de a semna un tratatbilateral de neagresiune, politica externi sovietici s-a distanlat categoric de Franla qi

Anglia. La 23 august 1939, VMolotov gi I. von Ribbentrop au semnat pactul sovie-to-nazist de neagresiune. Cei doi dugmani ideologici $i politici au semnat de factoo alianli, la pact fiind anexat un protocol adilional secret, prin care Europa de Estse impirlea in sfere de interese, deqi Hitler nu ascundea planul siu de distrugere a

URSS, desfbqurat in lucrarea sa ,,Mein Kampf i

Prin tratatul de neagresiune I. Stalin a cAgtigat rdgazuldorit pentru a se intiri mi-litar qi economic. Hitler insi a oblinut mini liberl in Vestul Europei gi garanlia ci nuva fi silit si lupte pe doui fronturi, ca mai tdrziu si-qi indrepte atenlia asupra URSS,

astfel cI deja in decembrie 1940 acesta a ordonat elaborarea unui plan secret de inva-dare a URSS, numit ,,Barbarossa". Pactul sovieto-nazist a deschis ,,undi verdd' celuide-al Doilea Rlzboi Mondial, iar plrlile semnatare au recurs la realizarea acestuia: la1 septembrie 1939 Germania ataci Polonia, ca sI urmeze implr{irea Europei de Est.

Dupi capitularea Franlei gi marginalizarea Marii Britanii, Hi^tler $i-a neutralizatdugmanii din Vest, reugind si evite un rizboi pe doui fronturi. In afari de aceasta,

repeziciunea cu care Stalin a pus in aplicare Pactul Ribbentrop-Molotov - a anexatgi sovietizat statele baltice, Basarabia gi Bucovina -, precum 9i insistenla URSS de a

impune pe germani si respecte ,,interesele" ei in Balcani gi in zona Strimtorilor, l-audeterminat pe Hitler sI punl in aplicare planul ,,Barbarossd' gila22 iunie l94l Ger-mania nazisti ataci URSS.

18. Demonstreazi relatia de cauzalitate dintre victoria coalitiei antihitleriste

in al Doilea Rizboi Mondial gi instaurarea regimurilor comunistl ln Europa Cen-trali gi de Est (vezi testul rezolvat de la sfbrqit).

IV. ANALIZA $I INTERPRETAREA DOCUMENTELOR ISTORICE

Analiza gi interpretarea surselor istorice reprezinti unele dintre competenlele prin-cipale de care trebuie si dea dovadi elevii. Anume inbaza surselor istorice aflIm ade-

virul despre trecut gi are loc scrierea istoriei. Izvoarele trebuie sfudiate critic, din aces-

tea trebuie extrase informafiile pre{ioase, arnlizate in contextul evenimentelor epociigi in func1ie de persoanele care le-au alcituit sau au influenlat aparilia lor, astfel ca si

54

55

Documents

Cauze -efect