30
Cateva motive pentru a studia Fizica

Cateva motive pentru a studia Fizica - biologie.kappa.ro file-conflict cu Inchizitia – arest la domiciliu 1633-1642 . Satelitii lui Jupiter . Fazele lui Venus – lovitura de gratie

  • Upload
    others

  • View
    16

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Cateva motive pentru a studia Fizica

Instrumente si dispozitive experimentale moderne – principii fundamentale ale Fizicii

Putina cultura?

Stiinta a inceput in Grecia Antica

-distinctia intre stiinta (episteme) si tehnologie (empeiria)

Egiptul Antic – arhitectura, constructii,

agricultura, astronomie, medicina

Mesopotamia – matematica (geometrie),

astronomie (calendar)

Stiinta a inceput in Grecia Antica

-distinctia intre teorie si mit

Mitologia babiloniana – zeita cerului

Nut, formeaza bolta cereasca deasupra

zelui Pamantului, Qub

Teoria cosmogonica a lui

Anaximemes:

Stelele si luna s-au format din prin

rarefiere din umezeala care emana de la

suprafata Pamantului; apa evaporata de

catre Soare a dus la aparitia plantelor,

animalelor si oamenilor

Thales din Milet (~ 624 – 546 i.e.n)

Fizicienii – practicanti ai Filozofiei Naturale

600 i.e.n. – Filosof, matematician, astronom

(a prezis o eclipsa solara); electrizarea

Apa este elementul universal, primordial;

Pamantul este un disc ce pluteste pe apa

Empedocles (~490 – 430 i.e.n)

-teoria celor 4 elemente – foc, aer, apa, pamant (abstract: foc, gaz, lichid, solid)

-toate obiectele sunt alcatuite din aceste

elemente combinate in diferite proportii (ex:

carnea – toate elementele in proportii egale;

oasele = ½ foc + ¼ pamant + ¼ apa)

Democrit (~460 – 370 i.e.n) – parintele teoriei atomice

- atomi – invizibili, eterni (indestructibili) si indivizibili; vid – spatiu neocupat de

atomi

- a preluat teoria atomica de la mentorul sau Leucip

- distinctia intre lumea accesibila simturilor si cea “atomica”

Aristotel (384 – 322 i.e.n, Stagira – Macedonia)

-discipol al lui Platon, profesor al lui Alexandru cel Mare

-influenta uriasa asupra stiintei

-un argument final in orice discutie era „IPSE DIXIT“

- a pus bazele celei mai mari biblioteci din Antichitate

- a intemeiat Biologia (taxonomia – clasificarea fiintelor vii)

- A sustinut teoria celor 4 elemente – a adaugat „Eterul“;

- Universul – sfera terestra (supusa alterarii) si sfera celesta (eterna si

neschimbatoare)

- O forta trebuie exercitata asupra unui obiect pentru a-l mentine in miscare

- Un obiect aruncat continua sa se miste pentru ca aerul din fata se

deplaseaza in spate si il impinge

- Corpurile grele cad cu acceleratie mai mare decat cele usoare

- Luna emite lumina proprie

- Cutremurele sunt cauzate de vanturi care bat in interiorul Pamantului

- Viata poate fi generata spontan din materie nevie

- Inima este centrul gandirii; creierul – racirea sangelui

Dar….

Universul lui Aristotel

Universul geocentric si paralaxa stelara

Miscarea retrograda a

planetelor

Epiciclurile lui Ptolemeu (90 – 168)

Stiinta medievala – inapoi la Aristotel

Nicolaus Copernicus (1473-1543)

De revolutionibus orbium coelestium

Tycho Brahe (1546-1601)

-descopera o “noua stea” –

cosmosul nu este etern fixat

Sistemul hibrid al lui Tycho Brahe

Cometa din 1577

-metoda paralaxei stelare – orbita cometei

mai departe decat a lunii – sfera celesta

Galileo Galilei (1564-1642)

-contributii la studiul miscarii corpurilor (Cinematica) si a planetelor;

- descopera satelitii lui Jupiter; imbunatateste telescopul si pe baza observatiilor

sustine teoria lui Copernic;

-conflict cu Inchizitia – arest la domiciliu 1633-1642

Satelitii lui Jupiter

Fazele lui Venus – lovitura de gratie data modelului Ptolemeu/Aristotel

-amenintat cu tortura si cu arderea pe rug retracteaza

Galileo a studiat si caderea/alunecarea corpurilor pe planul inclinat

Johannes Kepler (1571-1630)

1. Elipsa

2. Arii egale in intervale egale

3. T2 R3

Bacon - Metoda stiintifica - colectarea obiectiva a datelor

Principiul inertiei (Principiul I)

Atunci cand asupra sa nu se exercita nici o forta, un corp isi pastreaza

starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma