Parohia Ortodoxă Română „Zămislirea Maicii Domnului”

LA RUSTICA – ROMA, Largo Augusto Corelli, nr. 9

Pr. Ilie Ursachi, Tel. 3207037955

Programul sfintelor slujbe:

Duminica şi sărbători - Sf. Liturghie, ora 8:30; Joi - Spovedanie, ora 18;

Curs de formare continuă, ora 20; A treia vineri din lună – Sf. Maslu, ora

19-30; Sâmbăta – Spovedanie, h 16. (În post, vinerea—spovedanie, h17:30)

Săptămâna a III-a a Postului:

Duminică: Evr 4, 14-16; 5, 1-6; Mc 8, 34-38; 9, 1 - Sf. Mc. Trofin şi Talu.

Luni: Is 8, 13-9, 6 - Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Grigorie Dialogul, Ep. Romei.

Marţi: Fc 6, 9-22; Pr 8, 1-21 - Aducerea moaştelor Sf. Nichifor.

Miercuri: Fc 7, 1-5; Pr 8, 32-9, 11 - Sf. Mc. Alexandru din Pidna.

Joi: Fc 7, 6-9; Pr 9, 12-18 - Sf. Mc. Agapie, Plisie şi Tirmolau. Vineri: Fc 7, 11-24; Pr 10, 1-22 - Sf. Mc. Sabin Egipteanul, Papa şi Roman.

Sâmbătă: Evr 10, 32-38; Mc 2, 14-17 - Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu.

CATEHEZELE DIN POSTUL MARE, susținute de către PS Părinte

Episcop Siluan la sediul Episcopiei, în fiecare sâmbătă din postul mare,

începând de la ora 18. (Detaliile programului de cateheză sunt la Afișier)

Sf. Maslu, vineri 16 martie 2012, h 19:30

Cateheze în parohia noastră în luna MARTIE

CATEHEZĂ PENTRU TINERI

Temă: POSTUL – Postul de bucate - postul de plăceri și de păcate

(postirea ca abținere de la consumul excesiv, în favoarea celor lipsiți – referire la

Episola a II-a către Corinteni și a II-a Duminică din Post)

Joi, 15 martie, ora 19:30

CATEHEZĂ PENTRU PĂRINȚI ȘI ADULȚI

Temă: POSTUL ȘI SPOVEDANIA – Postul de bucate - postul de plăceri și de

păcate; Postul pentru părinți și pentru copii, în condițiile date de serviciu, de

școală, de sănătate; Spovedania familiei

(postul ca abținere de la consumul excesiv, în favoarea celor lipsiți – referire la

Epistola a II-a către Corinteni)

Binecuvântarea adusă de Întruparea lui Dumnezeu - Buna Vestire

Miercuri, 21 martie, ora 19:30

Program de citire zilnică a Sfintei Scripturi și a vieții Sfinților

Apolstol: Evrei 1, 10-14; 2, 1-3

Episcopia Ortodoxă Română a Italiei

PAROHIA ,,ZĂMISLIREA MAICII DOMNULUI”

ROMA - LA RUSTICA, L-go Augusto Corelli, nr. 9

An V, Nr. 10 (11 martie 2012)

n vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de mulţi, încât nu mai era loc nici înaintea uşii, iar Dânsul le grăia cuvântul (lui Dumnezeu). Şi au venit la

El, aducând un slăbănog, pe care-l purtau patru oameni. Dar, neputând ei din pricina mulţimii să se apropie de El, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au coborât patul în care zăcea slăbănogul. Iar Iisus, văzând credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale! Şi erau acolo unii dintre

cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor: Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, fără numai singur Dumnezeu? Şi îndată, cunoscând Iisus cu duhul Lui că aşa cugetau ei în sine, a zis lor: De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? Ce este mai uşor, a zice slăbănogului: Iertate îţi sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ, a zis slăbănogului: Zic ţie: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta. Şi s-a ridicat îndată şi, luându-şi patul, a ieşit înaintea tuturor, încât erau toţi uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Asemenea lucruri n-am văzut niciodată.

Duminica a II-a din Post (a Sfântului Grigorie Palama) Marcu 2, 1-12

"Întru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat şi cerurile sunt lucrul mâinilor Tale; ele vor pieri, dar Tu rămâi, şi toate ca o haină se vor învechi; și ca un pe un veşmânt le vei strânge şi ca o haină vor fi schimbate. Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor sfârşi". Şi căruia dintre îngeri a zis Dumnezeu vreodată: "Şezi de-a dreapta Mea până când voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor Tale"? Îngerii oare nu sunt toţi duhuri slujitoare, trimise ca

să slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii? Pentru aceea se cuvine ca noi să luăm aminte cu atât mai mult la cele auzite, ca nu cumva să ne pierdem. Căci, dacă s-a adeverit cuvântul grăit prin îngeri şi orice călcare de poruncă şi orice neascultare şi-a primit dreapta răsplătire, cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire care, luând obârşie din propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de cei ce au ascultat-o.

Duminica a doua a Sfântului şi Marelui Post al Sfintelor Paşti se numeşte şi Duminica Sfântului Grigorie Palama, încă din anul 1368, când a fost canonizat Sfântul Grigorie Palama.

Unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe, Sfântul Grigorie Palama (1296-1359) s-a nevoit ca monah la Muntele Athos, în părţile în c a r e s e a f l ă a c um S c h i t u l românescProdromu, iar mai târziu a ajuns Arhiepiscop al Tesalonicului. El învăţa pe toţi adevărul că sfinţii mult-rugători şi smeriţi, când Dumnezeu voieşte, pot vedea încă din viaţa aceasta pământească slava sau lumina Împărăţiei cerurilor, care este lumină necreată şi veşnică. Această lumină s-a arătat Sfinţilor Apostoli Petru, Iacov şi Ioan la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe Muntele Tabor, ea fiind harul Preasfintei Treimi împărtăşit îngerilor şi sfinţilor, ca lumină, pace şi bucurie. Învăţătura Sfântului Grigorie Palama bazată pe Sfânta Scriptură, pe scrierile şi experienţa Sfinţilor Bisericii este o notă specifică Ortodoxiei, apărată puternic de curentul isihast din secolul al XIV- lea împotriva teologiei raţionaliste şi reducţioniste scolastice.

Din acest motiv, în Duminica a doua din Sfântul şi Marele Post este pomenit în mod deosebit Sfântul Grigorie Palama ca "fiu al dumnezeieştii şi neînseratei lumini", adică teolog al luminii dumnezeieşti neapuse, necreate şi veşnice. El este numit în Triod "trâmbiţă a teologiei", "stâlpul Bisericii cel nemişcat", "sfeşnicul luminii", "steaua cea luminoasă care luminează făptura", "apărătorul adevăratei evlavii", "vestitorul dumnezeieştii lumini", "cunoscătorul tainei celei cereşti a Treimii" (Stihiri la Vecernia de sâmbătă seara).

Biserica a rânduit ca în a doua duminică din Sfântul şi Marele Post să fie pomenit Sfântul Grigorie Palama şi

pentru a ne arăta că dreapta credinţă pe care am prăznuit-o în mod deosebit în duminica anterioară (Duminica Ortodoxiei) nu este o credinţă teoretică, cieste credinţa prin care credinciosul ortodox primeşte lumina slavei dumnezeieşti şi viaţa veşnică. Când mărturisim şi trăim intens dreapta credinţă, ne luminăm sufletul şi ne curăţim de păcate prin pocăinţă, post şi fapte bune, spre a dobândi mântuirea şi slava vieţii veşnice.

Iată de ce Duminica a doua a Sfântului şi Marelui Post este Duminica luminii duhovniceşticare nu se vede cu ochii trupeşti, dar care se vede cu ochii duhovniceşti când Dumnezeu doreşte ca prin harul Său să-Şi arate prezenţa Sa iubitoare, luminătoare, sfinţitoare şi de viaţă făcătoare. Sfântul Grigorie Palama, în scrierile sale, arată căaceastă lumină nu provine din exterior, de la soare, ci este lumină din interiorul sufletului, care vine din comuniunea omului cu Sfânta Treime. Ea este harul necreat şi veşnic al Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh, este însăşi prezenţa lui Dumnezeu în oameni. Cei ce mărturisesc dreapta credinţă, postesc, îşi plâng şi mărturisesc păcatele, iubesc pe semenii lor şi se împărtăşesc cu Sfintele Taine primesc în suflet l u m i n a n e c r e a t ă a h a r u l u i dumnezeiesc, deşi acesta nu este văzut cu ochii trupeşti.

Prin pomenirea Sfântului Grigorie Palama, teologul luminii şi slavei lui Hristos, în duminica a doua din Sfântul şi Marele Post, Biserica ne îndreaptă spre lumina Învierii lui Hristos sau spre lumina cea neînserată din Împărăţia cerurilor, pe care o binevesteşte sărbătoarea Sfintelor Paşti.

De aceea, timpul Postului Sfintelor Paşti este timp de luminare a sufletului

credinciosului, prin mărturisirea şi

iertarea păcatelor, prin fapte bune şi prin împărtăşirea cu Sfintele Taine.

Astfel, omul rugător şi postitor are

sufletul curat şi faţa luminoasă. Înţelegem, aşadar, că

perioada Sfântului şi Marelui Post este

o perioadă în care adunăm multă

lumină în suflet, şi anume lumină din lumina Sfintelor Scripturi, din lumina

Sfintelor Taine, din lumina Sfintelor

Slujbe şi din lumina faptelor bune pe care le săvârşim. Cu fiecare cuvânt

sfânt pe care-l auzim din Sfânta

Scriptură, cu fiecare rugăciune pe care o săvârşim, cu fiecare

împărtăşire din Sfintele Taine,

ne luminăm duhovniceşte mintea şi inima, hrănind viaţa

noastră cu lumina harului

Preasfintei Treimi, ca pregătire pentru Sfintele Paşti.

Să ne rugăm Sfântului

Grigorie Palama să fie pentru noi

luminător şi sprijinitor în urcuşul nostru spre Înviere.

Cât priveşte Evanghelia Duminicii a

doua a Postului Mare, ea ne arată în mod deosebitputerea vindecătoare a

Mântuitorului nostru Iisus Hristos. El

vindecă un paralitic sau un om paralizat - numit slăbănog, în limbajul

Evangheliei. Însă, înainte de a-l

vindeca, Iisus-Domnul îi spune slăbănogului: "Fiule, iertate îţi sunt

păcatele tale"(Marcu 2, 5). Mântuitorul

Iisus Hristos în mod voit a zis mai

întâi: "Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale", pentru a arăta că El nu este

numai om, ci este Dumnezeu-Omul,

adică Fiul lui Dumnezeu Care S-a făcut Om pentru a mântui pe oameni de

păcate şi de moarte. Această putere de

a ierta păcatele pe care o are numai Dumnezeu le-o dăruieşte după Învierea

Sa şi ucenicilor Săi, zicând: "Luaţi Duh

Sfânt! Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate, şi cărora le veţi ţine, vor fi

ţinute" (Ioan 20, 22-23).

Puterea de a ierta păcatele

e s t e ş i o p u t e r e

vindecătoare. Mântuitorul Iisus Hristos vindecă mai întâi sufletul

omului paralizat, care este bolnav din

cauza păcatelor nemărturisite sau ne iertate , ia r după aceea î i

spune: "Scoală-te, ia-ţi patul tău şi

mergi la casa ta!" (Marcu 2, 11).

Prin urmare, Evanghelia ne arată le gătu ra d int re pă cat ş i

boală. Desigur, nu toate bolile sunt

urmarea păcatelor. Unele dintre boli sunt îngădu ite de Dumnezeu

tocmaipentru a ne feri de păcate sau

pentru a nu conta pe sănătatea noastră trupească mai mult decât pe

ajutorul lui Dumnezeu.

Sfântul Ioan Gură de Aur spune în acest sens că, deşi

majoritatea bolilor trupeşti sunt

urmări ale păcatelor, totuşi, sunt şi boli îngăduite de Dumnezeu

pentru a evidenţia răbdarea,

credinţa şi smerenia unor oameni, cum

a fost cazul dreptului Iov. Evanghelia Duminicii a doua din

Postul Sfintelor Paşti ne cheamă să ne

îngrijim mai întâi de iertarea păcatelor şi de vindecarea sufletului de păcatele

cunoscute de alţii şi de cele

necunoscute de ei, dar cunoscute de Dumnezeu şi de noi înşine. În acest

sens,spovedania este secretă sau

tainică, pentru că numai Dumnezeu-Doctorul şi păcătosul-pacient sau

penitent ştiu cu adevărat cât de

mari sau cât de multe sunt rănile

sufletului celui care se pocăieşte şi cere milostivirea lui Dumnezeu,

Părintele ceresc.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor

noastre, să ne dăruiască tuturor

bucuria vindecării şi bucuria de a deveni mâinile iubirii Sale milostive

care alină suferinţa celor bolnavi,

aducând speranţă şi pace în viaţa lor, spre slava Preasfintei Treimi şi întărirea

comuniunii şi solidarităţii frăţeşti între

oameni. Amin. (preluat din Ziarul Lumina)