CATEDRA MILITARĂ A UNIVERSITĂŢII TEHNICE DIN MOLDOVA

„Pregătirea specială”

Ordinea de pregătire a efectivului către exploatarea desinestătător a mijloacelor de transmisiuni.

Pentru expluatare şi deservirea de sinestătător a mijloacelor de transmisiuni sunt admise persoanele (militarii) care:

a) au însuşit cursul de instruire şi au susţinut examene referitor la construcţia, deservirea şi expluatarea mijloacelor de transmisiuni din dotare fiind apreciaţi cu notele bine şi foarte bine la obiectele principale de studiu şi suficient la restul obiectelor;

b) au fost instruiţi şi au însuşit regulile tehnicii de securitate, măsurile antiincendiare şi acordarea primului ajutor medical (colocvium);

c) a fost elaborat ordinul comandantului unităţii la admiterea expluatării de sinestătător a mijloacelor de transmisiuni studiate cu înmânarea certificatului de admitere după forma stabilită.

În legătură cu faptul că expluatarea unor mijloace de transmisiuni cere cerinţe ridicate a sănătăţii personalului de deservire, la sosirea recruţilor în unitate ei sunt examenaţi de comisia medico-militară. Avînd rezultatul comisiei ofiţerii apreciază posibilitatea (datele moral-psiholojice şi nivelul de pregătire) a recruţilor pentru folosirea la specialităţile de transmisiuni. De obicei acest studiu se efectuează pe parcursul pregătirii tinerilor ostaşi pentru depunerea Jurământului militar (cursul ostaşului tânăr).

După depunerea Jurământului militar se formează grupe de studii, pentru fiecare specialitate (sau specialităţile apropiate) aparte. Cu aceste grupe conform Programul de instruire se petrec şedinţe teoretice şi practice, antrenamente pe parcurs de 1.5 – 3 luni, după care se petrece colocvium şi ostaşii trec stajiunea la mijloacele de transmisiuni studiate (1 – 1.5 luni). De obicei cu transmioniştii stajiunea se petrece a centrul de transmisiuni staţionar. Aceşti militari de asemenea participă la deservirea tehnicii (zilele de parc) pentru expluatarea căreia sunt destinaţi în componenţa echipajelor şi la contanamente în caz de alarmare. Cu şoferii după cursul de studiu se petrec marşul de zi – 100km şi marşul de noapte – 500km.

După stajiune la ordinul comandantului unităţii este numită comisia de examinare. Ostaţii care au însuşit cursul de pregătire bine şi foarte bine sunt admişi la expluatarea de sinestătător a mijloacelor de transmisiuni prin ordinul comandantului, lor li se înmână certificatul de admitere şi gradul de clasificare 3. Ostaşii care n-au însuşit (au însuşit slab) programul de pregătire sunt numiţi în posturi, la care cerinţele de pregătire sunt mai joase, sau sunt transferaţi în alte (sub)unităţi.

Până la numirea efectivului la primul serviciu de sinestătător se petrece pregătirea lui, care include: - perioada de instruire iniţială – după programa pregătirii de luptă în componenţa subunităţilor (în unele cazuri in componenţa schimbului de serviciu) durata şi conţinutul fiind determinată de şeful centrului de transmisiuni în dependenţa de pregătirea specială a militarilor, lucrătorilor şi funcţionarilor.

1

După finalizarea perioadei de instruire iniţială se petrece accesul efectivului pentru lucrul de sinestătător cu tehnica transmisiunii, sisteme automatizate de conducere şi sistem tehnic ingineresc în ordinea determinată de Regulamentul de exploatare a centrelor de transmisiuni staţionare.

Stagiunea la centrele de transmisiuni se va petrece în componenţa schimbului de serviciu după planul şefului centrului de transmisiuni, sub conducerea şefilor de elemente (grupe) şi sub controlul nemijlocit a servantului de serviciu. Fiecare stajor se numeşte în componenţa schimbului de serviciu a posturile combative prin ordinul şefului centrului de transmisiuni cu indicarea unui servant de serviciu, care supravegează stagiunea lui. Perioada şi durata de stagiune se stabileşte de Şeful Centrului de transmisiuni de la 2 săptămîni pînă la 2 luni.

Pe parcursul perioadei de stagiune efectivul centrelor de transmisiuni este obligat:- să studieze documentaţia operativ - tehnică în volumul funcţiei deţinute;- a studia misiunile îndeplinite de centrul transmisiuni (elementele centrului transmisiuni;- studierea obligaţiunilor şi antrenarea deprinderilor sigure de îndeplinire a lor;- aprofundarea cunoştinţelor la tehnică deservită şi de a căpăta deprinderi practice la lucru cu aparatura transmisiuni şi asigurare a transmisiunilor;- ferm de însuşit cerinţele de bază a Regulamentul de exploatare a centrelor de transmisiuni staţionare, documentaţia pe linia operativ - tehnică, elaborate la centrele de transmisiuni (elemente).

Stagiunea de serviciu pe centrul de transmisiuni se organizează şi se desfăşoară de către şeful centrului de transmisiunilor, de serviciului pe elemente a centrului de transmisiuni, de şeful elementului . Efectivul, care nu a primit accesul de lucru de sinestătător cu tehnica transmisiunii, sisteme automatizate de conducere şi serviciu tehnic ingineresc, stagiunea la centrul de transmisiuni în componenţa schimbului de serviciu nu se permite. Susţinerea colocviumului pentru accesul de executarea a serviciului de sinestătător efectivul îl va susţine în prezenţa comisiei numită prin ordinul şefului centrului de transmisiuni.

Comisia verifică la efectiv cunoaşterea misiunilor şi obligaţiile servantului de serviciu la punctul combativ, cerinţele prezentului regulament şi instrucţia persoanei schimbului de serviciu, cerinţele de asigurare a protecţiei transmisiunilor, informaţiei, regulile tehnice securităţii şi siguranţei antiincendiare, deprinderile practice la executarea serviciului de sinestătător, acţiunile în situaţii netitulare şi îndeplinirea normativelor stabilite pentru asigurarea legăturilor la lucrul cu aparatura (mijloace) de transmisiuni, trecerea informaţiei de orice gen şi exploatare a utilajului. Rezultatele colocviului pentru accesul de executare a serviciului de sinestătător sînt notate în listă. Lista cu note şi concluziile fiecărui membru cu indicarea postului combativ la care are acces se prezintă la aprobarea şefului centrului de transmisiuni.

În baza listei aprobate de către şeful centrului de transmisiuni să elaborează ordin pentru acces a efectivului la executarea serviciului de sine stătător la postul combativ corespunzător a centrului de transmisiuni.

2

Modul de acces a lucrătorilor şi funcţionarilor la executarea serviciului de sinestătător este stabilit de şeful centrului de transmisiuni aplicînd modalitatea de acces analogic ca la militar , dar se va lua în consideraţie legea muncii şi concluziei medicale în vigoare .

Pregătirea şi accesul specialistului la executarea serviciului de sine stătător, la alt post combativ să desfăşoară analogic celor menţionate anterior. În acest caz termenul de stagiune poate fi redus în comparaţie cu termenul stabilit pentru persoanele care iniţial au sosit la respectivul postul combativ.

3

1. Componenţa şi destinaţia punctelor de comandă. Conducerea trupelor, unităţilor şi subunităţile militare în timp de război, precum şi în timp de pace se efectuează de către Ministrul Apărării, comandanţii de unităţi şi subunităţi prin punctele de conducere. În timp de pace drept puncte de conducere serveşte Marele Stat Major al AN şi statele majore ale unităţilor militare. De obicei statele majore al unităţilor militare sunt dislocate împreună (în acelaş teritoriu) cu subunităţile din subordine. Punctele de comandă sunt destinate pentru organizarea activităţii zilnice a unităţilor şi subunităţilor subordonate, care prevede pregătirea lor de luptă, asigurarea technicomaterială, îndeplinirea misiunilor de gardă etc. Pentru activitatea succesibilă a AN în timp de război pot fi organizate următoarele puncte de conducere: În brigada de infanterie moto:- punctul de comandă (PC) al brigăzii;- punctul de comandă logistic (PCL) al brigăzii;- punctul de comandă înaintat (PCÎ) al brigăzii; În batalionul şi compania infanterie moto:- punctul de comandă şi observare (PCO).

PC al BgIM este destinat pentru asigurarea conducerii stabilă, neîntreruptă şi operativă a subunităţilor subordonate şi de întărire pentru îndeplinirea misiunilor în diferite situaţii de luptă (marş, ofensivă, apărare), de asemenea pentru organizarea cooperării cu vecinii, alte unităţi, subunităţi, forţe şi arme. El este condus de comandant.

Componenţa: conducerea (cmd. BgIM, şeful SM cu ofiţerii SM, locţiitorul cmd. BgIM, şefii artilerie, apărării spaţiiului aierian, transmisiuni, serviciilor geniu, protecţiei chimice) – 15 ofiţeri, centrul de transmisiuni ( MCSM – 6-7, staţia telefon P-240TM, staţia telegraf P-238TK, staţiile radioreleu R-409MA – 2, staţia radio de putere mijlocie R-161A2m, staţia de legătură prin curieri speciali P-390, grupa asigurare tehnică şi reparare M-3 (M-2), Ă-350P, grupa electrogen Ă-351A (AD-10), punctul de conducere a artileriei cu mijloacele sale de transmisiuni, paza punctului de comandă (compania de comenduire) şi mijloacele de apărare a spaţiului aierian.

PC se amplasează la 4-6km în apărare şi 1-3km în ofensivă de la linia frontului.

PCL are sarcina să asigure conducerea unităţilor şi subunităţilor logistică şi asigurare tehnică. În brigăzi PCL îndeplineşte funcţia PC de rezervă şi în caz de nimicire a PC ia asupra sa conducerea unităţilor şi subunităţilor subordonate. Este condus de locţiitorul comandantului pe logistică.

Componenţa: conducerea (locţiitorul cmd. BgIM pe logistică, comandanţii subunităţilor de asistenţă), centrul de transmisiuni (R-142n, staţii radio de putere mică, cablu P-274, comutator P-193, aparate de telefon TA-57, în unele cazuri R-409MA), compania de

4

asigurare materială, compania de reparaţie, depozite, mijloace de transmisiuni, paza (un pluton a companiei de comenduire).

PCL se amplasează la 15-30 km de la trupele eşalonului întâi.PCÎ se organizează pe o perioadă scurtă de timp pentru

rezolvarea unei situaţii critice, importante. De obicei PCÎ este condus de comandant, uneori de locţiitorul comandantului.

Componenţa: comandant BgIM sau locţiitorul, câţiva ofiţeri a statului major, şefii de servicii la necisitate, plus 1-2 MCSM (R-145BM, BMP-1KŞ).

Amplasarea în ofensivă până la 1 km, în apărare – în locul de unde se văd bine direcţiile probabile de ofensivă a inamicului.

În batalioane şi companii pentru conducerea subunităţilor subordonate se organizează punctul de comandă şi observare (PCO).

Componenţa PCO a batalionului: cmd. batalionului, şeful statului major, şeful transmisiunilor, locţiitorul pe serviciu tehnic, centrul de transmisiuni a batalionului.- comandantul BIM - BMP-1K- şeful Statului Major - BTR-60PB- transmionişti - R-107 - 2, R-148 - 1- 2-3 observatori- 3 agenţi de legătură

Amplasarea în ofensivă – 300m de la companiile eşalonului întîi, în aparare până la 2km.Componenţa PCO a companiei IM: BMP-1 (BTR-60PB), R-148, R-107, R-147Pentru pluton R-148, R-147 + BMP (BTR-60PB)Pentru grupă: R-147, R-147P + BMP (BTR-60PB)

2. Sistemul de transmisiuni al Bg.IM. Componenţa şi destinaţia. Concepţiile noi la pregătirea şi ducerea de către BgIM a luptei de apărare pe front larg necesită studierea particularităţilor noi a sistemului de conducere a trupelor în operaţiile de apărare, la pregătirea punctelor şi organelor de conducere, a sistemului de transmisiuni şi mijloacelor de conducere a trupelor. Pentru executarea conducerii în luptă a subunităţilor BgIM se desfăşoară sistemul de transmisiuni. Sistemul de transmisiuni al BgIM reprezintă complexe şi mijloace de transmisiuni grupate, după funcţiile lor în elemente de sistem; centre, linii, staţii şi rezerve de transmisiuni, elemente de conducere, supraveghere, control şi asigurare tehnică - desfăşurate după un plan unic, coordonate în spaţiu şi timp, cu sarcina de a asigura misiunile de conducere a trupelor în luptă.

Desfăşurarea sistemului de transmisiuni al BgIM în operaţia de apărare pe front larg se va efectua având drept suport liniile de transmisiuni magistrale şi de interconectare prin cablu din reţeaua de stat, liniile de transmisiuni ale trupelor de grăniceri şi carabinieri existente în teren.

5

Principiile enumerate la organizarea legăturilor şi desfăşurarea sistemului de transmisiuni în BgIM indică direcţiile activităţii practice ale persoanelor responsabile de organizarea şi starea transmisiunilor pentru înfăptuirea cu succes a legăturilor în cadrul luptei de apărare. Ele se află la temelia deciziei pentru planificarea şi organizarea sistemului de transmisiuni. Din punct de vedere organizatoric sistemul de transmisiuni al BgIM reprezintă:- centre de transmisiuni ale punctelor de comandă (PC, PCL);- centrul de transmisiuni staţionar;- centre de transmisiuni nodale de stat;- staţii de retranslare;- linii de transmisiuni majistrale şi de companie;- linii de transmisiuni de interconectare a centrelor de transmisiuni la liniile magistrale;- staţia de transmisiuni prin curieri speciali şi poştală (felidegersko-pocitovaia stanţia);- subunităţi de asigurare tehnică;- rezerve de transmisiuni. Sistemul de transmisiuni se desfăşoară în conformitate cu indicaţiile şefului Marelui Stat Major (Dispoziţiunea pe transmisiuni), hotărîrea comandantului BgIM, indicaţiile şefului statului major a BgIM, reieşind din existenţa şi starea forţelor şi mijloacelor de transmisiuni, cu evidenţa particularităţilor geografice a terenului, termenului alocat pentru organizarea transmisiunilor şi măsurile probabile întreprinse de inamic.

Se prevede desfăşurarea şi amenajarea centrelor de transmisiuni mobile ale punctului de comandă, punctului de comandă logistic şi se prevede dotarea cu mijloace de transmisiuni a punctului de comandă înaintat. Acest punct de comandă (înaintat) va funcţiona pe o perioadă scurtă de timp, numai atît cît este necesară rezolvarea unei situaţii critice, care a determinat constituirea sa.

Pentru desfăşurarea sistemului de transmisiuni al BgIM în state se prevăd următoarele subunităţi de transmisiuni:- compania de transmisiuni în componenţa plutonul radio, plutonul telefon-telegraf, plutonul legături prin fir;- batareia de conducere şi transmisiuni a artileriei;- cîte un pluton de transmisiuni în batalioanele infanterie moto şi în compania cercetare;- plutoane conducere în bateriile artilerie, divizionul antitanc, divizionul apărare antiaeriană;- centrul de transmisiuni staţionar. Pentru organizarea legăturilor sunt destinate următoarele mijloace de transmisiuni:- autospeciale comandament şi stat major (R-142N, R-145BM, BMP-1KŞ) -22 un.;

6

- staţia radio R-161 A2M - 1 un.;- staţii radioreleu R-409 AM - 2 un.;- autospeciala telegraf P-238 - 1 un.;- autospeciala telefon P-240M - un.;- staţii radio portabile R-159 - 140 buc. R-148 - 150buc.;- aparataj de secretizare- aparat recepţie radio R-326- comutator P-193 - 10 buc.;- aparat telefon TA-57 - 100 buc.- cablu P-274

3. Bazele şi principiile de organizare a transmisiunilor în Bg.IM.Principiile de organizare a transmisiunilor şi desfăşurarea

sistemului de transmisiuni în BgIM sunt următoarele:- concordanţa cu cerinţele doctrinei militare la pregătirea şi ducerea de către BgIM luptei de apărare pe front larg;- gradul mai înalt de pregătire în vederea luptei al subunităţilor de transmisiuni în comparaţie cu trupele pe care le asigură;- responsabilitatea statului major superior de starea legăturilor cu trupele subordonate;- adaptibilitatea ridicată la structura organizatorică a brigăzii şi a celorlalte forţe participante la apărare:- întrebuinţarea complexă a mijloacelor de transmisiuni (radio, radioreleu, prin fir);- caracterul unitar al tuturor elementelor sistemului la executarea conducerii subunităţilor de luptă, asigurare tehnică, logistică şi de cooperare;- realizarea şi funcţionarea încă din timp de pace a unor elemente de bază ale sistemului;- întrebuinţarea raţională a liniilor de legătură directe şi liniilor din reţeaua de sprigin;- reglamentarea strictă a legăturilor de cooperare;- responsabilitate unică la diferite scări ierarhice privind organizarea, coordonarea, înzestrarea, funcţionarea şi întreţinerea sistemului de transmisiuni.

Pentru realizarea practică a principiilor de desfăşurare a sistemului de transmisiuni şi asigurarea conducerii subunităţilor brigăzii în timpul ducerii luptei de apărare pe front larg, încă pe timp de pace se construiesc centre de transmisiuni staţionare şi se planifică desfăşurarea centrelor de transmisiuni mobile a liniilor de transmisiuni prin fir directe şi de interconectare de campanie.

Se coordonează cu Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor măsurile de recepţie a canalelor din reţeaua de stat în diferite direcţii, se petrec antrenamente la recepţia canalelor.

Se planifică măsuri pentru asigurarea conducerii neîntrerupte în cazul distrugerii unor puncte de comandă sau defectare a mijloacelor de transmisiuni.

7

Centrul de transmisiuni al punctului de comandă al BgIM asigură legătura comandantului şi statului major, şefilor serviciilor, şefilor trupelor speciale cu Ministerul Apărării, Marele Stat Major, cu comandanţii şi statele majore ale subunităţilor subordonate şi de cooperare. Centrul de transmisiuni din punct de vedere tehnico-organizatoric include următoarele elemente:- grupa autospecialelor de comandament şi stat major (R-142N, R-145BM, BMP-1KŞ – 6-7 maşini);- autospecială complexă, staţia telefon (P-240 TM);- staţia telegraf; (P-238 TK)- grupa formare canale (staţiile radioreleu); (R-409 MA)- grupa (staţia) radio de putere mijlocie; (R-161-A2m)- staţia de legătură prin curieri speciali ;- grupa asigurare tehnică şi reparare. (M-3, M-2, Ă-350P)- grupa electrogen (Ă-351A, AD-10) De la centrul de transmisiuni al punctului de comandă al BgIM pot fi organizate:- pînă la 15 reţele radio, ceia ce asigură pe deplin necesităţile în conducere cu subunităţile şi elementele structurii organizatorice de luptă ale brigăzii (MCSM – R-111, R-123);- pînă la 6 reţele radio cu statul major superior în fonie sectretizată de categorie temporară (MCSM – R-130, R-111);- se asigură o legătură telefonică secretizată de categorie garantată prin canal radio cu punctul de comandă superior (R-161A2M);- două legături telefonice secretizate de categorie temporară cu punctul de comandă superior prin canale radio, radioreleu sau fir (P-240TM);- două legături cu teleimprimare secretizate (telegraf documentar) cu punctul de comandă superior prin canale radio, radioreleu sau fir (P-238TK (P-241T));- legătura cu toate subunităţile brigăzii şi cu punctul de comandă superior prin fir (P-240TM);- interconectarea la reţeaua de transmisiuni de sprigin prin intermediul staţiilor radioreleu R-409 AM cu numărul de canale 6 sau 12.

Pentru desfăşurarea liniilor de interconectare, reţelei de abonat, liniilor de dirijare la distanţă a mijloacelor radio (de putere mijlocie şi mică) şi transmiterea canalelor de la grupul formale canale la centrele de transmisiuni ale brigăzii se întrebuinţează atît cablu uşor de cîmp (P-274, P-275) cît şi cablu din dotarea autospecialelor (TTVC, PTRC).

Punctul de comandă logistic (PCL) are sarcina să asigure conducerea subunităţilor logistică şi asigurare tehnică ale BgIM. El este condus de locţiitorul comandantului brigăzii pe logistică.

Centrul de transmisiuni al PCL este componentă a PCL şi asigură legătura cu PCL al AN, cu PC BgIM, cu subunităţile logistică şi asigurare tehnică ale brigăzii. Elementul de bază al CT PCL este grupul autospecialelor de comandament şi stat major dotate cu mijloace de transmisiuni.

8

De la CT PCL pot fi organizate:- pînă la 4 reţele radio cu punctele de comandă superioare în fonie secretizate cu categorie temporară (MCSM – R-130, R-111);- pînă la 4 reţele radio cu subunităţile logistică şi asigurarea tehnică ale brigăzii (MCSM – R-111, R-123);- legătură prin fir cu PC BgIM şi subunităţile logistică (P-193M);- în unele cazuri interconectarea prin cablu la reţeaua de transmisiuni de sprigin (R-409MA).

4. Componenţa companiei de transmisiuni a Bg.IM. Destinaţia mijloacelor de transmisiuni de bază din înzestrarea companiei.

- compania de transmisiuni - ofiţeri - 3, plutonieri - 6, sergenţi - 6, ostaşi - 34 = 49.Conducerea companiei: comandant - capitan, tehnician superior - plt. adjunct, plutonier de companie - plt. adjunct.a) pluton radio: comandant - loc. major (17 militari): - R-161A2M -1 (şef - plt. major, RTLF superior, RTLF, şofer) - MCSM R-145BM - 2 (şef - sergent major, RTLF superior, RTLF, mecanic aparatura de secretizare, şofer); - MCSM R-142n - 1 (şef - sergent major, RTLF superior, RTLF, mecanic aparatura de secretizare, şofer);b) pluton telefon-telegraf: comandant - loc. major (19 – militari): - autospeciala P-240M -1 (şef - plt. major, mecanic superior aparatura de secretizare,macanic, TLF, şofer); - autospeciala P-241MT -1 (şef - plt. major, mecanic superior aparatura de secretizare (ZAS), mecanic, TLG, şofer) - R-409MA - 2 (şef - serg. major, mecanic superior, macanic, şofer)c) pluton legăturii prin fir: comandant - plt. major (10 militari): - grupa legăturii prin fir comandant - serg. major, TLF superior, TLF – 2, supraveghitor de linie superior, supravegVitor de linie – 2, mecanic-electrician, şofer: - GAZ-66 – 1 - cablu P-274M – 50km.; - comutator P-193M - 3 - aparat de telefon de companie - TA-57 – 25De asemenea în componenţa companiei pot fi: staţia poştală prin curieri speciali P-390, atelierul mobil M-3 (M-2), staţia mobilă pentru încărcarea acumulatoarelor Ă-350, staţia electrogen Ă-351A (Ănerghia-12) sau AD-10.

Plutonul de transmisiuni a batalionului IM - ofiţeri - 1, sergenţi - 3, ostaşi - 18 = 22. - conducerea plutonului: comandant - loc. major:a) MCSM (şef - sergent major, RTLF superior, RTLF, mecanic aparatura de secretizare (ZAS), şofer);b) grupa legături radio (şef - sergent, RTLF - 6, mecanic-electrician - 1);

9

c) grupa legături prin fir (şef - sergent, TLF - 4, supraveghetor de linie superior, supraveghetor de linie, şofer);

Rolul şi locul mijloacelor de transmisiuni pentru asigurarea conducerii subunităţilor BgIM în condiţii concrete este determinat de posibilităţile lor tacticotehnice,

Staţia radio R-161A2M este destinată pentru organizarea legăturii radio automatizate cu protecţie contra bruiajului în banda unde scurte şi ultrascurte în reţeaua Marelui Stat Major. Regimurile de lucru: a) fonie în clar sau secretizată cu grad de secretizare garantat (aparatajul T-231A) în bandă laterală unică sau cu modulare în frecvenţă.b) telegraf auditiv în clar sau documentar (bucvopeciataiuşcii) secretizat cu grad de secretizare garantat (T-206-3m).

Bătaia emiţătorului de pe loc în gama de frecvenţe 1.5-20Mhz (US) –1500km , în gama de frecvenţe 20-75 Mhz (UUS) - 250km), în mişcare respectiv -350km şi –75km.

Staţia radioreleu R-409MA este predestinată pentru organizarea legăturii radioreleu a CT a BgIM cu CT a Marelui Stat Major, cu CT raionale de sprijin, pentru selectarea canalelor din reţelele majistrale de stat. Asigură organizarea a două direcţii radioreleu şi formează 6-12 canale (în dependenţă de gama de frecvenţe) pentru P-240 şi P-241 (P-238).

Bătaia emiţătorului până la 45km în dependenţă de relieful terenului.

Autospeciala telefonică P-240TM - este folosită ca centrală telefonică manuală pentru asigurarea convorbirilor abonaţilor PC în clar şi secretizate între ei, cu PC superior, cu PCL al brigăzii, alte PC şi centre de transmisiuni prin canale formate de diferite mijloace de transmisiuni (prin fir, radioreleu şi radio), de asemenea pentru acţionarea staţiilor radio la distanţă.

Formează două canale de transmisiuni secretizate cu categorie de secretizare temporară, poate primi canale de transmisiuni secretizate de la R-161, MCSM.

Autospeciala telegraf secretizat P-138TK - este destinată pentru formarea canalelor telegrafice documentar, secretizarea lor cu categorie de secretizare garantată.

Grupa maşinilor de comandament şi stat major R-142N, R-45BM, BMP-1KŞ

I grupă - MCSM cu destinaţie generală care se folosesc pentru asigurarea legăturii radio în clar şi secretizată comandanţilor şi ofiţerilor statului major cu PC superioare, subalternii, unităţile de sprijin şi cooperare (BTR-50PUM1, R-45BM, R-142n, R-144U, BMP-1KŞ.II grupă - MCSM specializate care sunt destinate pentru dirijarea cu mijloacele active (artileria, lansarea rachetelor, mijloacelor antiaeriene etc.).

10

Staţia de legătură prin curieri speciali P-390 - pentru primirea şi distribuirea corespondenţii secrete, nesecrete şi corespondenţei masmedia.

Atelierul mobil de reparare M-3 (M-2) – pentru repararea şi deservirea mijloacelor de transmisiuni. Este amenajată cu dispozitive de măsură, staţie electrogen, unelte, scule şi piese de schimb necesare pentru deservirea şi repararea mijloacelor de transmisiuni titulare.

Staţie de încărcare a acumulatoarelor Ă- 350P – pentru desrevirea şi încărcarea acumulatoarelor alcaline.

Grupa electrogen Ă-351A (AD-10) – pentru iluminarea PC şi alimentarea centralizată a mijloacelor de transmisiuni desfăşurate la PC.

5. Componenţa şi destinaţia maşinii de comandament şi stat major R-142n.

Maşina de comandament şi stat major (MCSM) R-142n este destinată pentru organizarea legături în fonie în clar (până la 4 canale) şi secretizată cu grad de secretizare temporar (un canal) în 4 reţele (direcţii) radio în mişcare şi de pe loc. De obicei o reţea (direcţie) radio se organizează cu PC superior şi până la 3 reţele (direcţii) radio cu (sub)unităţile subordonate, de sprijin, cooperare.

MCSM se deosebesc la general prin mijlocul de transport pe care sunt montate:- R-142n – GAZ-66;- R-145BM – BTR-60PB;- BMP-1KŞ – BMP-1;- BTR-50PUM – blindată pe baza tancului uşor PT-76.

R-142n are două compartimente, din faţă – pentru mijloacele de transmisiuni şi personalul de deservire, din spate este înşestrat cu masă, două laiţe şi pulturi de dirijare a mijloacelor de transmisiuni – sunt destinate pentru activitatea ofiţerilor la dirijarea trupelor.

Componenţa R-142n:a) în compartimentul din faţă:- staţiile radio R-130 (US) – 1, R-111 (UUS) – 2, R-123 (UUS) – 1;- aparatajul de secretizare în fonie cu grad de secretizare temporar P-219M;- pultul de dirijare a staţiilor radio de doi operatori (raditelefonişti).b) în compartimentul din spate:- pulturile de dirijare a ofiţerului 1 şi 2, permit dirijarea staţiilor radio (pultul ofiţerului 1 are acces la aparatjul de secretizare), de asemenea legătura telefonică internă şi externă prin autospeciala telefon P-240TM (pe loc);- magnitofonul P-180M pentru înregistrarea convorbirilor radio;- sub laiţă batareia de acumulatoare alcaline cu tensiunea 24V.c) în cabină:- pultul comandantului maşinii pentru dirijarea staţiilor radio din mişcare şi legătura de serviciu cu echipajul MCSM;

11

- pultul şoferului pentru acţionarea antenelor (ridicarea sau coborîrea, înclinarea lor).

Rejimul de lucru al MCSM, antenele, raza de acţiune în dependenţă de mijloacele radio din componenţa MCSM.

Alimentarea: batareia de acumulatoare alcaline cu tensiunea 26V care funcţionează în bufer (în paralel) cu:- reţeaua de energie electrică 220V;- staţia electrogen AB-1-P/30 (puterea 1kWt, curent continuu, tensiunea 30V);- generator de putere pus în funcţiune de motorul automobilului GAB-290 (în mişcare).

Bătaia legăturilor în gama US - pînă la 350km, în gama UUS – pînă la 70km de pe loc şi corespunzător 150km şi 20km în mişcare.

6. Tehnica de securitate la expluatarea mijloacelor de transmisiuni.

1. Cauza şi formele de vătămare a omului de curentul electric.Formele de vătămare:

12

- interne – sub acţiunea curentului electric sunt vătămate plămânii, inima. sistemul nervos;- externe – arsurile. I grad – înroşirea pielii; II grad – apar vezice (vezică, băşică = пузыpь); III grad – sacrificicarea pielii (omertvlenie), IV grad – carbonizarea pielii.

În urma vătămării interne are loc electrolizarea sângelui, uneori cu efect letal, strângere muşchiulor (din această cauză victima nu întodeauna poate de sinestătător să se elibereze de la sursa electrică), paralizarea inimii, atacarea organelor respiratorii. Vătămarea sistemului nervos aduce la convulsii şi pe parcurs de 5-7 min. e posibilă moartea clinică. Iată de ce e important că în primele 5-7 min să se facă respiraţie artificială şi masajul extern al inimii, de altfel victima v-a deceda fiziologic.

Cel mai periculos este curentul care se scurge prin cap, piept (inimă, plămâni). De aceia se recomandă găsirea sub picioare a unui covoraş din material izolator (dielectric) şi lucrul cu o mână.

2. Mărimea tensiunii şi curentului electric pereculoase pentru om.Pentru curentul electric organizmul uman prezintă un conductor

cu o rezistenţă orecare, mărimea căreia depinde de rezistenţa stratului de piele şi rezistenţa organelor interne, care la rândul ei depinde de starea sistemului nervos. Romului = 2Rpielii + Rinternă = (10-60)kOm.

Curentul electric alternativ şi continuu au acţiune diferită asupra organizmului uman. Cu ridicarea frecvenţei mai mult de 2.5khz curentul electric datorită efectului de propagare pe stratul exterioar a conductorului aduce numai la arsuri a pielii în locul contactat.

E periculos pentru om curentul electric F=50 hz cu mărimea 12-15mA, curentul electric continuu – 20-25mA. Mărimea 100mA = 0.1A este letală pentru om.

Acţiunea tensiunii constă în faptul că ea străpunge stratul de piele, rezistenţa pielii brusc scade, ce aduce la majorarea puterii curentului electric.

Sunt apreciate următoarele mărimi de tensiune nepericuloase (inofensive):- în încăperile cu gradul de pericol foarte înalt U = 12V- în încăperile cu gradul de pericol înalt U = 36V- în încăperile nepericuloase U = 48V

Gradul de vătămare depinde de perioada de acţiune a curentului electric. Până la 0.1 sec. pentru curentul continuu este nepereculoasă. De asemenea depinde de circuitul curentului: Mână – mână, mână (stânga sau dreapta) – picior,etc.

Tensiune de pas. La o distanţă de 6-7m de la sursa tensiunii de pas (sărma ruptă şi căzută la pământ, etc.) mărimea tensiunii între paşi e destulă pentru a aduce vătămări.

3. Acţiunea câmpului magnetic asupra organizmului.Câmpul electromagnetic al liniilor electrice de tensiune înaltă

poate induce în organizmul uman forţă electromotoare (ЭДС) până la

13

câteva sute de volţi, iar puterea curentului ce se scurge pâna la 50 microamperi. Asta aduce la oboseală, dureri de cap, ridicarea tensiunii arteriare. Acţionează asupra sistemului nervos, vaselor sangvine.

Cu majorarea frecvenţei în gama de frecvenţe foarte înalte (mai mari de 3 gegaherz) se observă acţiunea biologică a curentului electric: vătămarea sistemului nervos, cade părul, schimbă componenţa sângelui, se slăbeşte funcţia de sexs.

4. Ordinea admiterii personalului la exploatarea mijloacelor de transmisiuni.

Sunt admişi la exploatarea mijloacelor de transmisiuni persoanele care:- au însuşit cursul de instruire şi au susţinut examenul referitor la construcţia, deservirea şi exploatarea mijloacelor de transmisiuni;- au fost instruiţi şi au însuşit regulile tehnicii de securitate şi măsurilor antiincendiare;- a fost elaborat ordinul pe unitate de admitere la exploatarea de sinestătător a mijloacelor de transmisiuni şi le a fost înmănat certificatul de admitere.

5. Categoriile şi periodicitatea de instruire- instruire întroductivă – se efectuează cu personalul nou sosit în unitate pentru familiarizarea cu regulile de securitate în teritoriul unităţii, de asemenea cu pericolile care pot avea loc la îndeplinirea serviciului;- instruire la locul de muncă (primar şi periodic). Primar – se efectuează la admitertea persoanei la lucrul de sinestătător. Periodic – o dată în trimestru;- instruire înainte de lucru – în caz că personalul este însărcinat la îndeplinirea lucrărilor care nu întră în funcţia lui, sau la îndeplinirea lucrărilor primejdioase;- instruire neplanificată – pentru personalul care a comis încălcări a tehnicii securităţii.

Toate instruirile trebuie să fie înscrise în registrul evidenţei instruirii sub iscălitura persoanei instruite. În registru se indică data, funcţia, numele, pronumele persoanei instruite, categoria instruirii, sursa instruirii (întrebările instruirii), funcţia, numele, pronumele comandantului care a făcut instruirea, despre ce el se iscăleşte.

6. Măsurile de securitate pe parcursul studierii şi exploatării tehnicii de transmisiuni.

Mijloacele de transmisiuni funcţioneză cu tensiuni înalte, fapt ce reprezintă pericol pentru viaţa personalului ce lucrează cu ecestea.

Înaintea începerii şi pe parcursul lucrului e necesar:- de controlat starea bună şi siguranţa cablului pus la pământ (de înpământare);- de controlat starea bună, siguranţa cablurilor de alimentare şi conectarea lor corectă;

14

Este interzis:- conectarea şi deconectarea blocului de alimentare, cablului de împământare în timpul funcţionării staţiei radio, de asemenea schimbul blocurilor, elementelor, siguranţelor şi îndeplinirea lucrărilor de lipire;- folosirea siguranţelor netitulare;- scurtcircuitul elementelor (contactelor) de blocare;- controlul existenţei tensiunii cu mâna;- găsirea pe acoperişul automobilului (blindatei) sau în apropierea antenei dacă emiţetorul e în stare de funcţionare;- atingerea pieselor conducătoare de curent ale dispozitivului de antenă pe timpul funcţionării staţiei radio în emisie (pericol de electrocutare sau se pot provoca arsuri);- lăsarea dispozitivului de antenă din interiorul maşinii fără capac de protecţie;- instalarea sau schimbarea secţiilor de antenă cînd staţia lucrează în emisie;- deplasarea prin localităţi sau zone cu linii aeriene de transport energie electrică, cu antena compusă din toate secţiile (pericol de electrocutare pentru personal şi de deteriorare a staţiei radio);- în cazde reparare, demontare a blocurilor staţiei e necesar de a face o pauză, pe parcursul căreiea se vor descărca capacităţile (condensatorii) staţiei;- în caz de necesitate de a îndeplini lucrări de reparare a blocului care este sub tensiune, trebuie ca în apropiere (nu mai puţin de un metru) să se găsească a doua persoană;- pentru asistarea primului ajutor medical este obligatoriu ca staţia să fie înzestrată cu trusă cu medicamente;- la expluatarea generatorului electric pus în funcţionarea de agregat (motor) pe benzină de urmărit ca să nu fie scurgeri de combustibil, nu se admite alimentarea dacă motorul este în funcţie.

Personalul trebuie să conoască bine locul amplasării întrerupătoarelor cu pârghie (rubilinik), mijloacele care pot fi folosite şi locul lor de amplasare (toporul) pentru întreruperea alimentării utilajului de care victima este electrocutată sau în care s-a provocat scurtcircuitul (în caz de incendiu).

Primul ajutor medical.În primul rând victima trebuie să fie eliberată de contactarea cu

sursa electrică (deconectarea comutatorului cu pârgie, tăierea cablului (cu toporul), ruperea lui de la sursă pentru ce e folosită haina (uscată) a victimei, mijloace din material izolator, etc.). Dacă victima se găseşte pe loc umed, metalizat etc., este necesară folosirea materialelor dielectrice, care sunt în apropiere: schînduri, covoraş de cauciuc...

În caz că la victimă s-a oprit inima sau a pierdut cunoştinţa e necesar de a se lua măsuri pentru restabilire funcţionării: respiraţie artificială, masajul indirect al inimii.

În orice caz de electrocutare chemarea medicului sau transportareavictimei la spital este obligatorie.

15

7 Securitatea antiincendiară.Incendiile pot să apară în următoarele cazuri:

- ca urmare a scurtcircuitului;- depăşirea sarcinii de lucru a surselor de alimentare, folosirea cablurilor cu diametru mai mic decât e necesar;- scânteerea, curba electrică ca rezultat a micşorării rezistenţei materialelor izolatoare sau gradului înalt de umeditate;- descărcările electrice, fulgerul;- defectarea sistemelor de încălzire (sobelor) sau încălcarea regulilor de expluatare;- neatenţia la manipularea cu substanţele inflamabile de sinestătător (fosfor, natriu) sau uşor inflamabile (benzină etc.);- fumatul, folosirea neatentă a lămpilor de iluminare, aprinderea focului în apropierea clădirilor, depozitelor, maşinilor, pe teren cu uscăciuni, etc.

Mijloacele de stânjere a incendiilor:- apa – nu se permite stânjerea obiectelor care se găsesc sub tensiune, dacă temperatura de ardere e mai mare de 1300 grade (poate aduce la explozie), de asemenea substanţele uşor inflamabile;- stângător spumant OP-2, OP-5. (afară de obiectele care sunt sub tensiune). Perioada de acţiune 60-65 sec., bătaia jetului de spumă – 8m., cantitatea spumei – 20, 50l., presiunea – 9-12kg/cm. pătrat;- stângător cu bioxid de carbon OU-2 (5) – capacitatea 2 (5)l., perioada de acţiune – 30sec., bătaia jetului – 1.5m., suprafaţa de stânjere – 1-1.5m. pătraţi.- nisip, foaie de cort (brezent), înveliş de azbest, etc.

Asistenţa medicală:- se foloseşte numai ulei pentru arsuri, sau preparate speciale;- hainele nu se scot, sau se taie atent în jurul rănilor;- locurilr deschise se acoperă cu pansament (bint) şi vată sterile

7. Cerinţele înaintate transmisiunilor. Măsurile de protecţie a centrelor de transmisiuni, punctelor de comandă contra armei de precizie înaltă.- Transmisiunile de comandament - asigură transmiterea şi recepţia ordinilor şi dispoziţiunilor, comenzilor şi semnalelor de luptă pentru dirijarea trupelor, unităţilor, subunităţilor şi armelor.- Transmisiunile de cooperare - se organizează pentru schimbul de informaţii între trupele, unităţile şi subunităţile de cooperare.- Transmisiunile de logistică - sunt organizate pentru organizarea asigurării a trupelor, unităţilor şi subunităţilor cu bunurile materiale, provizii, tehnică şi armament.- Transmisiunile de înştiinţare- pentru transmiterea şi recepţionarea semnalelor de înştiinţare a trupelor, unităţilor şi subunităţilor despre pericolul de invazie, organizarea mobilizării, atacul aerian, de asemenea despre pericolul folosirii armamentul de nimicire în mase.

16

Cerinţele înaintate transmisiunilor (comunicaţiilor, legăturilor). Transmisiunile trebuie să fie continuu (neîntrerupte), la timp (svoevremennosti), autentice (dostovernosti), ascunse (scrîtnosti), accesibile (dostupnosti). 1. Continuitatea cere funcţionare transmisiunilor fără întrerupere, stabilă, ziua şi noapte, indeferent de timpul anului, starea climaterică. Se realizează prin:- pregătirea înaltă a specialiştilor care organzează şi asigură transmisiunile, de asemenea de pregătrea utilizatorilor de transmisiuni;- menţinerea mijloacelor de transmisiuni, bazei de transport în stare bună de funcţionare, organizarea punctelor de reparaţie şi asigurarea lor cu piese de schimb;- organizarea rezervei de transmisiuni şi menţinerea lui în stare bună de funcţionare;- rezervarea blocurilor (subblocurilor) de mare importanţă a technicii de transmisiuni;- protecţia efectivului, mijloacelor şi liniilor de transmisiuni contra armelor de nimicire în masă, artileriei, aviaţiei, grupelor de cercetare a inamicului;- dublarea direcţiilor de transmisiuni de mare importanţă;- folosirea în larg a mijloacelor automatizate şi cu spectru împrăştiat de transmisiuni pentru evitarea expunerea bruiajului. 2. Legăturile trebuie să fie efectuate în termenii stabiliţi, într-o durată de timp cât mai scurtă, fără reţinere. Se realizează prin:- pregătirea înaltă a specialiştilor care organzează şi asigură transmisiunile, de asemenea de pregătrea utilizatorilor de transmisiuni;- menţinerea mijloacelor de transmisiuni, bazei de transport în stare bună de funcţionare;- alegerea mijloacelor de transmisiuni, liniilor de comunicaţii care asigură transmiterea informaţiei date în termenii stabiliţi;- micşorarea duratei trecerii informaţiei prin centrul de transmisiuni şi punctului de comandă;- folosires pentru transmiterea informaţiei aparaturii cu acţiune rapidă, tabele codificate, semnale;- menţinerea parametrilor technici şi caracteristicilor canalelor şi liniilor de comunicaţii în normele stabilite. 3. Autenticitatea transmisiunilor prevede că informaţia recepţionată este autentică cât din punct de vedere sursa de transmitere, atât şi conţinutul informaţiei. Se realizează prin:- pregătirea înaltă a specialiştilor care organzează şi asigură transmisiunile, de asemenea de pregătrea utilizatorilor de transmisiuni;- folosirea aparaturii cu autencitate înaltă, aparaturii de secretizare;- utilizarea în larg a sistemului de parolare;

17

- transmiterea informaţiei prin câteva canale de comunicaţii, confirmarea informaţiei recepţionate prin colaţionarea (repetarea conţinutului);- reducerea numărului persoanelor cu aces la crosul centrului de transmisiuni, punctele de primire şi distribuţie a canalelor, de asemenea la instituţiile de telecomunicaţii de stat (în caz de colaborare);- folosirea utilajului de protecţie şi semnalizare a liniilor (cablurilor) de transmisiuni magistrale;- mascarea, paza şi protecţia liniilor de transmisiuni de companie; 4. Lucrul transmisiunilor în ascuns (secret) prevede precum îngreunarea posibilităţii inamicului de a depista liniile şi mijloacele de transmisiuni, aşa şi informaţiei transmise prin aceste linii, mijloace. Se realizează prin:- pregătirea înaltă a specialiştilor care organzează şi asigură transmisiunile, de asemenea de pregătrea utilizatorilor de transmisiuni;- utilizarea aparaturii de secretizare de garanţie înaltă, aparaturii cu acţionare rapidă, staţiilor radio cu spectru împrăştiat, tabelelor codificate, semnalelor;- mascarea, paza şi protecţia liniilor şi mijloacelor de transmisiuni;- limitarea folosirii a canalelor radio şi radioreleu;- limitarea volumului informaţiei. 5. Accesibilitatea transmisiunilor prevede posibilitatea de a folosi canalele de transmisiuni de către mai mulţi utilizatori. Se realizează prin:- formarea punctelor de convorbiri telefon, telegraf;- folosirea în calitate de dispozitive terminale dispozitive simple (aparat telefoni, garnitură microcască etc.), numirea specialiştilor pregătiţi pentru acordarea ajutorului la recepţia şi transmiterea informaţiei.

Protecţia transmisiunilor. Protecţia transmisiunilor cuprinde totalitatea măsurilor de asigurare a personalului, mijloacelor de trasnmisiuni şi a informaţiilor transmise prin aceste mijloace, împotriva acţiunilor inamicului. Distrugerea, neutralizarea sau limitarea posibuilităţilor de folosire a centrelor, staţiilor sau liniilor de trasnmisiuni şi a mijloacelor de telecomunicaţii teritoriale în scopul dezorganizării conducerii trupelor constituie obiective principale ale mijloacelor de foc, subunităţilor specializate în lupta radioelectronică şi elementelor de cercetare-diversiune ale inamicului. Inamicul poate acţiona supra personalului şi tehnicii de transmisiuni cu artileria, rachetele şi aviaţia, folosind muniţie obişnuită sau muniţie nucleară.

Efectele armei nucleare asupra tehnicii de transmisiuni se manifestă prin:

18

- distrugerea şi deformarea diferitor aparate şi dispozitive- arderea sau carbonizarea părţilor descoperite- voalarea sau întunecarea părţilor de sticlă de la aparatura de măsură, scala staţiilor etc.- perurbări în funcţionarea anumitor piese din apărătură (dispozitive cu semiconductoare, condensatoare electronice, tuburi, rezistenţe etc.)- ruperea antenelor, stîlpilor, cablurilor şi sîrmei- infectarea radioactivă Exploziile nucleare, producînd ionizarea atmosferei, influienţează asupra propagării undelor electromagnetice şi pot întrerupe legăturile radio şi radioreleu astfel:- în gama 30 hHz-3 MHz, timp de cîteva minute pînă la o oră- în gama 3-30 MHz, timp de cîteva ore pînă la cîteva zile pe unda indirectă şi de la cîteva minute pînă la o oră, pe unda directă - în gama 30-300 MHz, timp de cîteva secunde pînă la un minut. Impulsul electromagnetic de scurtă durată, care apare în momentul exploziei nucleare la suprafaţa Pămîntului sau la explozia aeriană joasă, induce tensiuni periculoase în liniile permanente aeriene sau din cablu şi în antenele staţiilor radio şi radioreleu, provocînd străpungerea izolaţiei conductoarelor şi a unor elemente din aparatura conectată la aceste linii.

Distanţele orientative (în hm) la care tensiunea indusă în antenele de peste 10m înălţime, în cablurile aerine şi în cele subterane depăşeşte 10 şi 50 hV sînt arătate în tabelul de mai jos:

Muniţia nucleară cu neutroni folosită pentru nimicirea sau neutralizarea personalului nepotrejat sau aflat în mijloace blindate are efecte relativ mici asupra tehnicii de transmisiuni.

Măsurile pentru protecţia transmisiunilor se iau în scopul menţinerii capacităţii de luptă a trupelor de transmisiuni în vederea îndeplinirii misiunilor la timp şi în mod orgnizat fără a fi supuse acţiunilor prin surprindere ale inamicului. Aceste se referă la:- observarea permanentă, aeriană şi terestră, a raionului (direcţiei) în care se acţionează- executarea neîntreruptă a cercetării de radiaţie, chimice, biologice în cadrul unităţilor (subunităţilor) de transmisiuni- înştiinţarea în timp scurt a trupelor de transmisiuni asupra pericolului atacului aerian. Terestru, naval, cu armele de nimicire în masă şi despre infectarea radioactivă şi cu substanţe toxice de luptă - folosirea cu picepere a proprietăţilor naturale de protecţie ale terenului, mascarea CT şi mijloacelor de transmisiuni;- dispunerea forţelor şi miijloacelor de transmisiuni în afara obiectivelor ce ar putea servi ca repere pentru artileria, rachetele şi aviaţia inamicului şi în special pentru armele de nimicire în masă;- dispersarea şi mascarea unităţilor (subunităţilor) de transmisiuni;- schimbarea, la diferite intervale de timp, a raioanelor de dispunere a unităţilor (subunităţilor), centrelor şi staţiilor de transmisiuni;

19

- efectuarea controlului dozimetric al personalului, armamentului, tehnicii şi a mijloacelor materiale;- executarea măsurilor sanitaro-igienice şi profilactice speciale. Pentru reducerea efectelor exploziilor nucleare asupra legăturii sînt necesare:- dublarea lucrului radio în gama undelor scurte cu lucrul în gama undelor ultrascurte- organizarea liniilor radioreleu astfel încît antenele staţiilor radioreleu să nu depăşească, pe cît posibil, înălţimea de 10m;- îngroparea liniilor din cablu în raioanele care ar putea constitui obiective pentru loviturile nucleare ale inamicului;- menţinerea în permanentă stare de funcţionare a dispozitivelor de protecţie a aparaturii de transmisiuni împotriva tensiunilor înalte.

Influienţa acţiunilor de cercetare ale inamicului asupra transmisiunilor.

Elementele de cercetare de arme întrunite, de arme şi grupele de ceretare-diversiune au misiunea să obţină informaţii privind centrele şi staţiile de transmisiuni, precum şi mijloacele de telecomunicaţii teritoriale ce se găsesc pe direcţiile de acţiune ale acestora, folosind ca procedeu observarea executată cu ochiul liber sau cu mijloace tehnice, inclusiv cu ajutorul televiziunii. Grupurile de cercetare-diversiune pot acţiona, în adîncimea dispozitivului de luptă, pentru a distruge centre (staţii) de transmisiuni şi a nimici personalul care le deserveşte. Cercetarea aeriană executată de aviaţie şi de sateliţi artificiali ai Pămîntului poate obţine informaţii prin observare vizuală şi mijloace tehnice (fotografice, radiolocaţie, televiziune, raze ifraroşii, termice etc.), centrele de transmisiuni şi de telecomunicaţii teritoriale constituind principale ale cercetării aeriene inamice. Măsurile de protecţie împotriva cercetării terestre şi aeriene se referă la:- păstrarea secretului asupra organizării şi executării tuturor misiunilor pe linie de transmisiuni;- mascarea trupelor şi mijloacelor de transmisiuni;- asigurarea securităţii raionului de dispunere a centrelor (staţiilor) de transmisiuni şi a mijloacelor e telecomunicaţii teritoriale descoperirea, nimicirea sau capturarea elementelor de cercetare-diversiune inamice pătrunse în locul de dispunere a unităţilor (subunităţilor) de transmisiuni. Cercetarea radio şi radioreleu urmăreşte recepţionarea şi analiza emisiunilor realizate de asemenea mijloace. Procedeele de bază prin care se obţin informaţii sînt interceptarea şi goniometrarea. Protecţia legăturilor radio şi radioreleu împotriva cercetării se realizează prin măsuri organizatorice, tehnice şi de exploatare.

Principalele măsuri organizatorice sînt:

20

- folosirea limitată (interzicerea temporară) a lucrului mijloacelor radio în emisie (în special a celor care lucrează în gama undelor scurte) şi utilizarea în mai mare măsură a altor categorii de mijloace de transmisiuni- evitarea folosirii concomitente, pentru aceeaşi nevoie de legătură, a mijloacelor radio pe unde scurte, pe unde ultrascurte şi a mijloacelor radioreleu;- cifrarea sau codificarea întregului trafic ce se realizează prin mijloace radio (radioreleu) potrivit regulelor în vigoare;- stabilirea unui număr redus de persoane care pot folosi legătura radio (radioreleu);- evitarea şablonismului în dispunerea punctelor de comandă şi în realizarea legăturilor radio şi radioreleu;- interzicerea folosirii vechilor caracteristici de lucru radio şi radio releu pentru asigurarea legăturii în noile raioane, după executarea regrupărilor;- evitarea folosirii îndelungate a celoraşi caracteristici de lucru radio (radioreleu) şi schimbarea lor la intervale scurte şi neregulate de timp;- interzicerea transmiterii prin radio (radioreleu) a datelor referitoare la schimbarea caracteristicilor de lucru;- folosirea staţiilor radio de bandă laterală unică pentru reţelele (direcţiile) importante;- trecerea de la lucru în reţea la lucrul în direcţie şi invers;- instalarea dispersată a staţiilor radio şi radioreleu, evitîndu-se dispunerea circulară faţă de punctul de comandă (centrul de transmisiuni);- schimbarea frecventă a raioanelor de dispunere a centrelor de transmsiuni şi staţiilor radio (radioreleu) intermediare;

Principalele măsuri tehnice şi de exploatare sunt:- cunoaşterea şi aplicarea regulelor de conducere în secret a trupelor prin mijloace de transmisiuni şi de exploatare la staţii;- efectuarea lucrului radio fără particularităţi;- reducerea la maximum a timpului necesar acordării emiţătoarelor, stabilirii legătirii, reglării căilor şi efectuării convorbirilor de serviciu folosirea altor categorii de mijloace de transmisiuni pentru confirmarea audiţiei la verificarea legăturii;- folosirea antenelor cu efecte directive şi lucrul cu putere minimă, în funcţie de distanţa dintre corespondenţi şi relieful terenului;- folosirea ecivalentelor de antenă pentru acordul emiţătoarelor;- trecerea frecventă de la lucrul în simplex la lucrul duplex şi invers şi uneori de la un mod de lucru la altul, pe timpul transmiterii unei comunicări;- executarea traficului radio respectîndu-se strict toate măsurile speciale de mascare;- respectarea disciplinei de transmisiuni.

21

Bruiajul radio şi radioreleu se execută de către inamic numai pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă, de regulă în momentele hotărîtoare, cu scopul de a îngreuna lucrul mijloacelor radio şi radioreleu. Protecţia legăturii radio şi radioreleu împotriva bruiajului creat de inamic se realizează prin măsuri organizatorice planificate concomitent cu stabilirea structurii sistemului de transmisiuni, şi prin măsuri tehnice şi de exploatare aplicate pe timpul folosirii nijloacelor radio (radioreleu). Principalele măsuri organizatorice pentru protecţia legăturii radio sînt:- orgnanizarea de reţele (direcţii) radio secrete;- organizarea legăturii cu acelaşi corespondent, cu staţii radio care lucrează în game de frecvenţe diferite;- repartizarea corespunzătoare a frecvenţelor de lucru;- prevederea şi folosirea la nevoie a căilor de legătură ocolitoare şi combinate- folosirea staţiilor radio intermediare şi micşorarea la minimum a distanţelor dintre acestea;- alegerea locului de instalare a staţiilor în funcţie de caracteristicile tehnice ale acestora, îndeosebi pentru cele care lucrează în gama undelor ultrascurte- organizarea cercetării de transmisiuni pentru descoperirea şi distrugerea staţiilor de bruiaj cu o singură întrebuinţare şi luarea măsurilor pentru distrugerea mijloacelor de bruiaj care acţionează din dispozititvul inamicului Principalele măsuri tehnice şi de exploatare pentru protecţia legăturii radio sînt:- mărirea puterii staţiei (la aparatura care are acesată posibilitate);- executarea cu precizie a acordului receptorului pe frecvenţa de lucru, iar în caz de bruiaj a receptorului sau dezacordului, în funcţie de situaţie; ajustarea tonului şi volumului semnalului la executarea recepţiei auditive- atenuarea semnalului perturbător faţă de cel util prin îngustarea benzii de trecere a receptorului;- efectuarea cu prioritate a lucrului în telegrafie auditivă;- folosirea, la nevoie, a frecvenţelor receptoarlor de serviciu;- întrebunţarea antenelor cu efect direct şi orientarea corectă a acestora;- utilizarea aparaturii care asigură protecţia împotriva bruiajului;- folosirea aparaturii cu funcţionare rapidă şi executarea recepţiei auditive simultan cu înregistrare magnetică;- transmiterea aceleiaşi comunicări pe mai multe frecvenţe (căi) şi în game diferite şi recepţionarea simultan cu mai multe receptoare;- folosirea pauzelor din executarea bruiajului pentru transmiterea comunicărilor proprii;- antrenarea radiotelegrafiştilor, radiotelefoniştilor şi ofiţerilor din statele majore în exectarea lucrului radio în condiţii de bruiaj intens;

22

- folosirea frecvenţelor apropiate de frecvenţele de lucru ale inmaicului; Principalele măsuri organizatorice pentru protecţia legăturii radioreleu sînt:- organizarea liniilor radioreleu astfel încît să se limiteze propagarea undelor electromagnetice peste teritoriul inamicului; - evitarea pe cît posibil, a organizării direcţiilor perpendiculare pe linia frontului;- crearea căilor de legătură ocolitoare şi realizarea liniilor combinate;- schimbarea frecventă şi la intervale neregulate de timp a caracteristicilor de lucru;- alegerea celor mai adecvate locuri pentru instalarea mijloacelor radioreleu- organizarea cercetării de transmisiuni pentru descoperirea şi distrugerea emiţătoarelor de bruiaj cu o singură întrebuinţare şi luarea măsurilor pentru distrugerea mijloacelor de bruiaj care acţionează din dispozitivul inamicului. Principalele măsuri tehnice şi de exploatare pentru protecţia legăturii radioreleu sînt:- instalarea antenelor cu înălţimea corespunzătoare depărtării dintre corespondenţi şi folosirea puterii minime necesare realizării legăturii;- mărirea, pe timpul bruiajului, a puterii staţiei prin introducerea amplificatorului de putere;- tre cere ade la gama undelor metrice în gama undelor decimetrice şi invers realizarea lucrului monocanal

8. Regulile şi ordinea de permisiune a efectivului la expluatarea de sinestătător a mijloacelor de transmisiuni.

Pentru expluatare şi deservirea de sinestătător a mijloacelor de transmisiuni sunt admise persoanele (militarii) care:

a) au însuşit cursul de instruire şi au susţinut examene referitor la construcţia, deservirea şi expluatarea mijloacelor de transmisiuni din dotare fiind apreciaţi cu notele bine şi foarte bine la obiectele principale de studiu şi suficient la restul obiectelor;

b) au fost instruiţi şi au însuşit regulile tehnicii de securitate, măsurile antiincendiare şi acordarea primului ajutor medical (colocvium);

c) a fost elaborat ordinul comandantului unităţii la admiterea expluatării de sinestătător a mijloacelor de transmisiuni studiate cu înmânarea certificatului de admitere după forma stabilită.

În legătură cu faptul că expluatarea unor mijloace de transmisiuni cere cerinţe ridicate a sănătăţii personalului de deservire, la sosirea recruţilor în unitate ei sunt examenaţi de comisia medico-militară. Avînd rezultatul comisiei ofiţerii apreciază posibilitatea (datele moral-psiholojice şi nivelul de pregătire) a recruţilor pentru folosirea la specialităţile de transmisiuni. De obicei acest studiu se efectuează pe parcursul pregătirii tinerilor ostaşi pentru depunerea Jurământului militar (cursul ostaşului tânăr).

23

După depunerea Jurământului militar se formează grupe de studii, pentru fiecare specialitate (sau specialităţile apropiate) aparte. Cu aceste grupe conform Programul de instruire se petrec şedinţe teoretice şi practice, antrenamente pe parcurs de 1.5 – 3 luni, după care se petrece colocvium şi ostaşii trec stajiunea la mijloacele de transmisiuni studiate (1 – 1.5 luni). De obicei cu transmioniştii stajiunea se petrece a centrul de transmisiuni staţionar. Aceşti militari de asemenea participă la deservirea tehnicii (zilele de parc) pentru expluatarea căreia sunt destinaţi în componenţa echipajelor şi la contanamente în caz de alarmare. Cu şoferii după cursul de studiu se petrec marşul de zi – 100km şi marşul de noapte – 500km.

După stajiune la ordinul comandantului unităţii este numită comisia de examinare. Ostaţii care au însuşit cursul de pregătire bine şi foarte bine sunt admişi la expluatarea de sinestătător a mijloacelor de transmisiuni prin ordinul comandantului, lor li se înmână certificatul de admitere şi gradul de clasificare 3. Ostaşii care n-au însuşit (au însuşit slab) programul de pregătire sunt numiţi în posturi, la care cerinţele de pregătire sunt mai joase, sau sunt transferaţi în alte (sub)unităţi.

Până la numirea efectivului la primul serviciu de sinestătător se petrece pregătirea lui, care include: - perioada de instruire iniţială – după programa pregătirii de luptă în componenţa subunităţilor (în unele cazuri in componenţa schimbului de serviciu) durata şi conţinutul fiind determinată de şeful centrului de transmisiuni în dependenţa de pregătirea specială a militarilor, lucrătorilor şi funcţionarilor. După finalizarea perioadei de instruire iniţială se petrece accesul efectivului pentru lucrul de sinestătător cu tehnica transmisiunii, sisteme automatizate de conducere şi sistem tehnic ingineresc în ordinea determinată de Regulamentul de exploatare a centrelor de transmisiuni staţionare.

Stagiunea la centrele de transmisiuni se va petrece în componenţa schimbului de serviciu după planul şefului centrului de transmisiuni, sub conducerea şefilor de elemente (grupe) şi sub controlul nemijlocit a servantului de serviciu. Fiecare stajor se numeşte în componenţa schimbului de serviciu a posturile combative prin ordinul şefului centrului de transmisiuni cu indicarea unui servant de serviciu, care supravegează stagiunea lui. Perioada şi durata de stagiune se stabileşte de Şeful Centrului de transmisiuni de la 2 săptămîni pînă la 2 luni.

Pe parcursul perioadei de stagiune efectivul centrelor de transmisiuni este obligat:- să studieze documentaţia operativ - tehnică în volumul funcţiei deţinute;- a studia misiunile îndeplinite de centrul transmisiuni (elementele centrului transmisiuni;- studierea obligaţiunilor şi antrenarea deprinderilor sigure de îndeplinire a lor;- aprofundarea cunoştinţelor la tehnică deservită şi de a căpăta deprinderi practice la lucru cu aparatura transmisiuni şi asigurare a transmisiunilor;- ferm de însuşit cerinţele de bază a Regulamentul de exploatare a centrelor de transmisiuni staţionare, documentaţia pe linia operativ - tehnică, elaborate la centrele de transmisiuni (elemente).

24

Stagiunea de serviciu pe centrul de transmisiuni se organizează şi se desfăşoară de către şeful centrului de transmisiunilor, de serviciului pe elemente a centrului de transmisiuni, de şeful elementului . Efectivul, care nu a primit accesul de lucru de sinestătător cu tehnica transmisiunii, sisteme automatizate de conducere şi serviciu tehnic ingineresc, stagiunea la centrul de transmisiuni în componenţa schimbului de serviciu nu se permite. Susţinerea colocviumului pentru accesul de executarea a serviciului de sinestătător efectivul îl va susţine în prezenţa comisiei numită prin ordinul şefului centrului de transmisiuni.

Comisia verifică la efectiv cunoaşterea misiunilor şi obligaţiile servantului de serviciu la punctul combativ, cerinţele prezentului regulament şi instrucţia persoanei schimbului de serviciu, cerinţele de asigurare a protecţiei transmisiunilor, informaţiei, regulile tehnice securităţii şi siguranţei antiincendiare, deprinderile practice la executarea serviciului de sinestătător, acţiunile în situaţii netitulare şi îndeplinirea normativelor stabilite pentru asigurarea legăturilor la lucrul cu aparatura (mijloace) de transmisiuni, trecerea informaţiei de orice gen şi exploatare a utilajului. Rezultatele colocviului pentru accesul de executare a serviciului de sinestătător sînt notate în listă. Lista cu note şi concluziile fiecărui membru cu indicarea postului combativ la care are acces se prezintă la aprobarea şefului centrului de transmisiuni.

În baza listei aprobate de către şeful centrului de transmisiuni să elaborează ordin pentru acces a efectivului la executarea serviciului de sine stătător la postul combativ corespunzător a centrului de transmisiuni. Modul de acces a lucrătorilor şi funcţionarilor la executarea serviciului de sinestătător este stabilit de şeful centrului de transmisiuni aplicînd modalitatea de acces analogic ca la militar , dar se va lua în consideraţie legea muncii şi concluziei medicale în vigoare .

Pregătirea şi accesul specialistului la executarea serviciului de sine stătător, la alt post combativ să desfăşoară analogic celor menţionate anterior. În acest caz termenul de stagiune poate fi redus în comparaţie cu termenul stabilit pentru persoanele care iniţial au sosit la respectivul postul combativ.

9 Principiile de organizare a legăturii radio. Regulile de asigurare a convorbirilor telefonice prin canale radio.

25

În funcţie de situaţia luptei, existenţa mijloacelor radio, tipul lor şi de eşalonul la care se organizează transmisiunile, legătura radio se organizează prin două procedee: reţea radio, direcţia radio.

Reţeaua radio este procedeul tehnico-organizatoric prin care legătura se asigură simultan între trei şi mai mulţi corespondenţi.Organizarea legăturii radio în reţea prezintă următoarele avantaje:- un consum mic de staţii radio comparativ cu direcţia radio;- un consum mic de frecvenţe şi indicative;- posibilitatea de a executa transmiteri circulare care este recepţionat de toţi subordonaţii din reţea.

Dezavantajele:- capacitatea de trafic este mult mai mică (comparativ cu direcţia radio);- legătura staţiei principale cu corespondenţii se stabileşte mai greu;- se uşurează cercetarea radio a inamicului.

CIRC-95 TUNEL-47

REGAT-51 CUPRU-03

Direcţia radio este procedeul tehnico-organizatoric prin care legătura între doi corespondenţi se asigură nemijlocit, cu sau fără staţii intermediare.

BALON-89 AZOT-77

Direcţia radio, de regulă, se organizează pentru asigurarea legăturii cu elemente din dispozitivul de luptă:- care au misiuni deosebit de importante, cum sunt: detaşamentul înaintat, desantul aerian etc.;- în cazul schimbului între doi corespondenţi a informaţiei importante sau cu o durată mare, care ar influenţa negativ asupra lucrului în reţea;- pentru majorarea distanţei de legătură prin folosirea antenelor direcţionale sau staţiilor de retranslare;- deseori pentru lucrul în regim de secretizare între doi corespondenţi.

Direcţia radio este unul din procedeele principale de organizare a legăturii radio şi prezintă următoarele avantaje: - legătura radio se realizează în timp scurt;- mare stabilitate a legăturii;- asigură un volum mare de comunicări.

Dezavantajele sunt:

26

W

W W

W

WW

- un consum mare de caracteristici de lucru radio (în special frecvenţe)- sunt implicate un număr mare de mijloace de transmisiuni şi personal.

Legătura radio în FA se realizează după regului unice pentru toate categoriile de forţe armate.

Aceste reguli se referă la modul de stabilire a legăturii radio, la transmitere (recepţionare) a comenzilor, semnalelor radio, de efectuare a convorbirilor radio, de cererea şi darea parolei pentru recunoaşterea între corespondenţi.

Respectarea regulelor de conducere în secret a trupelor este obligatorie atît pentru personal care deserveşte nemijlocit aparatura radio cît şi pentru ofiţerii care o folosesc personal.

Este interzisă transmiterea în clar prin radio a datelor care constituie secrete de stat sau secrete militare (astăzi şi comerciale);- denumirile reale ale marilor unităţi, unităţi, subunităţi, formaţiuni militare;- gradul, numele şi prenumele persoanelor cu funcţii, inclusiv numele celor de la staţia radio;- denumirile reale ale localităţilor;- puncte importante din teren folosite ca repere;- raioanele de dispunere a trupelor;- itinerarii de deplasare a trupelor;- aliniamente de desfăşurare a trupelor pentru luptă; - ora începerii luptei;- caracteristicele tehnico-tactice ale tehnicii de luptă din dotare şi principiile lor de funcţionare;- starea terenului sau a timpului în raionul de dispunere a staţiei radio;- termenele fixate pentru stabilirea legăturii radio;- organizarea, dotarea, încadrarea, efectivele marilor unităţi, unităţi, subunităţi;- alte date din care se poate deduce categoria de forţe armate sau eşalonul căruie îi aparţine staţia radio, misiunile ce urmeză a fi executate de trupe etc.

Transmiterile în clar sînt permise numai pentru înştiinţarea trupelor, iar pe timpul ducerii acţiunilor de luptă, pentru conducerea focului şi comunicarea acelor comenzi care nu duc la divulgarea secretului acţiunilor sau după a căror recepţionare inamicul nu mai poate lua oportun unele măsuri pentru zădărnicirea acţiunilor proprii. Fiecare comunicare ce se dă la staţia radio pentru a fi transmisă clar, fără folosirea aparaturi de secretizare, trebuie să poarte menţiunea “Se transmite în clar” şi semnătura comandantului (şefului de stat major) al marii unităţi (unităţii subunităţii) care a aprobat acest lucru. Cînd se lucrează cu apărătură care asigură secretul comunicărilor, ordinele şi rapoartele pot fi transmise în clar, potrivit instrucţiunilor de folosire a acestei apărături.

La subunităţile mecanizate, de tancuri şi de vînători de munte, lucrul în clar este permis fără restricţie, cu excepţia transmiterii denumirilor de unităţi (subunităţi), numelui comandanţilor, funcţiilor şi a reperelor din teren, iar comunicările date la staţii nu trebuie să poarte menţiunea prevăzută mai sus.Regulile de stabilire a legăturii radio în fonie, transmiteri şi recepţiei informaţiei.

În reţeaua (direcţia) radio una din staţii este staţia principală, restul staţiilor sunt staţii subordonate. Staţiile subordonate pot face legătură între ele numai cu aprobarea staţiei principale.

Până la stabilirea legăturii (apelul corespondentului) este obligatorie reglarea nivelului semnalului de emisie.

De obicei staţia principală în reţea prima face chemarea staţiilor subordonate, de obicei conform ordinei staţiilor enumerate în caracteristicile de date radio.

Apelul în reţea prin folosirea indicativelor individuale: Circ-95, Tunel-47, Cupru-03 aici Regat-51, recepţie.

Răspuns la apel:- aici Circ-95, recepţie

27

- aici Tunel-47, recepţie- aici Cupru-03, recepţie

Notă: În cazul când unul din corespondenţi recepţionează un semnal slab (cu bruiaj), răspunde:- aici Cupru-03, vă aud slab (insuficient, cu bruiaj), recepţie.

Apelul în reţea prin folosirea indicativului circular: aici Marar-32, recepţie.Răspuns la apel:

- aici Circ-95, recepţie- aici Tunel-47, recepţie- aici Cupru-03, recepţie.

Notă: Când legătura este bună poate fi folosită numai o parte a indicativului (textuală – Regat, Circ, Tunel, Cupru etc. sau numerică – 51, 95, 47, 03 etc.), uneori, îndeosebi în direcţiile radio, când corespondenţii se cunosc bine după glas, este admis lucrul fără indicative.Atenţie: În cazul când staţia radio este acţionată la distanţă, abonatul se preîntâmpină: „Vorbiţi pe canal radio clar”, sau „Vorbiţi pe canal radio cu secretizare limitată”

10. Categoriile semnalelor şi radiogramelor. Regulile şi ordinea de transmitere a semnalelor şi radiogramelor prin canale radio.

Traficul radio reprezintă transmiterea şi recepţionarea radiogramelor, comenzilor, ordinelor de luptă, dispoziţiunilor de luptă, convorbirilor şi semnalelor radio.

După conţinutul său traficul radio poate fi: operativ; de serviciu (în România – de antrenament).

Traficul radio operativ cuprinde transmiterea (recepţionarea) ordinelor, comenzilor, convorbirilor, radiogramelor şi semnalelor radio referitoare la conducerea trupelor.

Traficul radio de serviciu cuprinde transmiterea (recepţionarea) tuturor datelor referitoare la stabilirea şi menţionarea legăturii radio.

Traficul radio de serviciu se efectuează cu folosirea tabelelor stabilite şi prin codurile radio. Traficul radio de serviciu trebuie să fi limitat, laconic, expresiv cu respectarea strictă a Regulamentului traficului radio.

Radiogramele prezintă un orecare text limitat, care este transmits (recepţionat) prin canalele radio. Semnalele prezintă o frază scurtă (“Dumbrava neagră”), un cuvânt (“Vultur”), un grup de cifre (“777” – alarmă chimică), deseori un cuvânt şi câteva cifre. De exemplu: “Stegar-376”. Semnalele servesc pentru înştiinţarea trupelor asupra diferitelor pericole din partea inamicului, ca comandă pentru acţiunea trupelor sale, sau raport despre îndeplinirea unor misiuni.

Legătura radio a unităţilor de IM cu subunităţile subordonate sau de cooperare se efectuează în regim de fonie clar sau secretizat şi se petrec în mod de schimb de informaţii (convorbiri). În clar, prin radio este permis să se transmită numai comenzile care se execută imediat ce au fost date. Aceasta, datorită faptului că, chiar dacă le aude inamicul, nu mai are timp să ia măsuri. În alte cazuri se folosesc canalele de legătură secretizată, de asemenea în unele cazuri pot fi folosite tabele de codare a comenzilor (rapoartelor)

Categoriile radiogramelor şi semnalelor radio.După gradul de importanţă a informaţiei sunt stabilite următoarele grade de urgenţă

pentru radiograme “VĂZDUH” (V), “RAKETA” (RKT), “AVION” (AVN) şi “Simplă”. Ordinea de transmitere a radiogramelor este următoarea: radiogramele de acelaş grad de

urgenţă se transmit în ordinea primirei lor de către operator, radiogramele cu grad mai mic de urgenţă decât radiogramele care se află la post se transmit după transmiterea radiogramelor cu gradul de urgenţă superior. Radiogramele cu gradul superior de urgenţă se transmit imediat cu întreruperea transmiterii radiogramelor cu grad de urgenţă inferior.

Semnalele pot fi: semnale de luptă (de conducere a trupelor) şi semnale de înştiinţare. Ele pot avea gradul de urgenţă “Văzduh” (V). Semnalele au prioritate faţă de radiograme. La primirea concomitentă a semnalului şi radiogramei de

28

acelaş grad de urgenţă, semnalul se transmite în primul rând. Dacă în momentul transmiterii radiogramei este primit semnalul de aceiaş categorie, semnalul se transmite după transmiterea radiogramei. Confirmarea despre recepţia semnalului şi radiogramei în acest caz este recepţionată concomitent (se confirmă receăţia semnalului şi fără întreruperea recepţia radiogramei).

Procedee de transmitere a radiogramelor şi semnalelor radio.La terminarea comunicărilor sau semnalelor se pot folosi următoarele procedee:

a) cu confirmare – staţia radio care a recepţionat o comunicare transmite imediat confirmarea primirii acesteia;b) fără confirmare - staţia radio care a recepţionat o comunicare nu mai confirmă prin radio, confirmarea făcându-se prin alte mijloace de legătură;c) cu colaţionare – confirmarea primirii comunicării se face repetându-se în întregime conţinutul comunicării respective. Acest procedeu se foloseşte atunci când trebuie să se cunoască dacă comunicarea a fost recepţionată fără greşeală (pentru toate semnalele) sau când legătura radio este nesigură din cauzy audibilităţii slabe sau a bruiajului radio.

Transmiterea comenzilor prin radio:- Circ-95 aici Regat-51, reper 3, tanc, foc, recepţie.

Confirmare:- aici Circ-95, am înţeles, recepţie.

sau:- aici Circ-95, am înţeles reper 3, tanc, foc, recepţie.

Transmiterea semnalelor prin radio (3415 Fulger 287):- Circ-95 Circ-95 aici Regat-51 3415 Fulger 287 3415 Fulger 287 aici Circ-95 recepţie

Confirmare:- aici Circ-95 3415 Fulger 287 recepţie

Transmiterea radiogramelor în fonie prin radio (Nr. 245 24 cuvinte (grupe)):- Cupru-03 aici Regat-51, primiţi radiograma, recepţie

Răspuns:- aici Cupru-03 sunt gata, recepţie.- aici Regat-51, două sute patruzeci şi cinci, douăzeci şi patru, doisprezece (data), zece

treizeci şi unu (ora), două sute patruzeci şi cinci, separare, Radu, kilogram, Traian (gradul de urgenţă RKT – raketa), adresa codificată, separare, textul radiogramei, separare, recepţie. Confirmare:

- aici Cupru-03, am recepţionat două sute patruzeci şi cinci, recepţie

11. Documentele necesare pentru organizarea legăturii radio. Regulile de numire şi alegere a frecvenţelor de lucru.

Pentru stabilirea legăturii radio, fiecare staţie radio trebuie să dispună de următoarele documente (la aprecierea şefului care organizeză lucrul mijloacelor radio):a) caracteristici de lucru radio (radiodannîe);b) Registrul staţiei radio;c) Tabelu radistului de serviciu;d) Tabela Alfa

Caracteristicii de lucru radio (radiodannîe) includ:- indicativele centrelor de transmisiuni staţionare (denumirea unităţilor militare) care sunt incluse în reţeaua (direcţia) radio;- indicativele (pozîvnîe) staţiilor radio reţelei (direcţiei) radio;

29

- frecvenţe de lucru şi de rezervă;- ora trecerii la frecvenţele de zi şi de noapte;- chei de codificare a Tabelului radistului de serviciu, Tabelei Alfa (pentru aprecierea indicativelor idividuali şi circulari), alte tabele care pot fi folosite de către radistul staţiei;- semnale radio, parole; - tipul antenei;- azimutul corespondentului (în caz că sunt folosite antene direcţionale;- modul de lucru;- ora stabilirii legăturii;- alte indicaţii referitor la stabilirea, organizarea şi asigurarea legăturilor radio.Notă!. În dependenţă de tipul staţiei radio (putere) şi misiune caracteristicele staţiei radio pot include numai o parte din punctele susnumite.

Fiecare staţie radio are indicativul său individual, în afară de indicativul individual pentru toate staţiile din reţea se numeşte un indicativ unic – indicativ circular. Indicativul circular se foloseşte atunci, când trebuie de făcut apel, adresare, de transmis o informaţie pentru toate staţiile din reţea. Staţiile radio care aparţin (asigură legătură) conducerii Armatei Naţionale pot avea indicative permanente. Indicativele permanente permit Ministrului Apărării, Şefului Marelui Stat Major, altor conducători de a întra reţelele, în care staţiile acestor persoane nu-s incluse.

În fiecare reţea (direcţie) radio se numesc frecvenţele de lucru şi de rezervă. Pentru staţiile pe unde scurte frecvenţele de lucru şi rezervă includ frecvenţele de zi şi de noapte. În acest caz obligatoriu în caracteristicele de lucru radio se include ora trecerii de la frecvenţa de zi la frecvenţa de noapte şi de la frecvenţa de noapte la ferecvenţa de zi: Necesitatea de a stabili frecvenţe de zi şi de noapte este legată de faptul, că straturile F1 şi F2 a ionosferii, care reflectă undele radio, îşi schimbă densitate şi distanţa de la pământ în dependenţă de starea zilei şi nopţii.

În afară de frecvenţele de lucru pentru staţiile simplex se numeşte cel puţin o frecvenţă de rezervă (pentru staţiile duplex – cel puţin o pereche). Pe frecvenţele de rezervă se trece în caz de bruiaj la comanda staţiei principale (comanda poate fi transmisă pe diferite mijloace de transmisiuni).

La fiecare staţie radio pe unde scurte, putere mijlocie sau puitere mare oligatoriu trebuie să

fie lista frecvenţelor interzise (frecvenţele SOS, salvării, pompierilor, aviaţiei, căii ferate etc.) sau lista frecvenţelor permise care pot fi folosite ca frecvenţe de rezervă.

Indicativele staţiilor radio şi frecvenţele se schimbă periodic (o dată în zi, în decadă, în lună, în trimestru, la trecerea de la o situaţie de luptă la alta) în dependenţă de tipul şi puterea staţiei, misiunea trupelor pe care le deserveşte

Caracteristicile de lucru radio se dau sub semnătură iar la staţiile radio portative şu la staţiile de pe maşinile de luptă se înscriu pe plăcuţa albă de pe panourile frontale ale acestora.

Registrul staţiei radio este destinat pentru fixarea tuturor acţiunilor operatorului staţiei, precum şi traficului de informaţie. În Registru ... se fac însemnări despre primirea (predarea) serviciului, deservirea tehnică, tipul antenei instalate, numărul reţelei (direcţiei) de funcţionare, frecvenţele instalate, permisiunea emisiei cu indicarea funcţiei şi numelui persoanei, despre toate convorbirile de serviciu şi operative, semnalele, radiogramele şi comenzile transmise şi recepţionate, categoria de urgenţă a informaţiei operative, trecerea la frecvenţele de rezervă, indicativele staţiilor cu care sa stabilit legătura şi calitatea legăturii, despre schimbul raionului de dislocare, de asemenea despre deconectarea staţiei. Fiecare înscriere trebuie să conţină ora (cu precizie 1 minut) executării.

Recepţie Înscrieri despre taransmiterea şi recepţia EmisieTimpul Categorii

leradiogramelor şi semnalelor. Conţinutul Timpul Categoriile

ora min de urgenţă a principal al traficului radio de serviciu. Primirea ora min de urgenţă a

30

Recepţie Înscrieri despre taransmiterea şi recepţia Emisieradiogramelo şi predarea serviciului radiogramelo

14

15

16

17

18

47

48

5253

08

16

4243

4545

232425

2717

18

2026

27303051

59

rct

23 februarie a.2003.Staţia radio este desfăşurată. Antena-baston 10m.Serviciul şi documentele a primit caporal Grăunte.Am efectuat deservirea tehnică zilnică .Am deschis serviciul radio în reţeaua Nr.27. Fl = 3589Emisia este permisă conform dispoziţiei comandantului.Acord-23, audibilitate-3 Acord-23Proba-76, audibilitate-4Cu aprobarea staţiei principale am trecut în direcţia Nr.142. Fl=2745(em)/3782(re)Tunica-90, audibilitate-4Dirijarea este predată la PC (punctul de comandă).Dirijarea este preluată de la PC.Tunica-90, audibilitate-4Serviciul în reţeaua Nr.27. Fl=3589 Acord-23Acord-23, audibilitate-3Bruiaj radio. Acord-23Acord-23, audibilitate-1 Proba-76Proba-76, audibilitate-3Instalarea antenei dipol la recepţie. Acord-23Acord-23, audibilitate-1Trecerea pe frecvenţa de rezervă. Fr=1258,5Peatră-45, audibilitate-4nr 583 40 r 583Peatră-45, audibilitate-4

15

16

17

18

16

25

17

20

26

55

Notă! La staţiile de putere mică Registrul staţiei nu se îndeplineşte.

Tabela radistului de serviciu este destinată pentru codificarea comenzilor (semnalelor) referitor la stabilirea şi asigurarea legăturii radio, codificarea frecvenţelor, tipul antenei, starea de funcţionare a staţiei radio, modul de lucru, precum şi în alte scopuri. Ea are un complet de chei: orizontale şi verticale, care au un termen de 24 ore, de obicei se schimbă la orele 24.00.

Tabela Alfa se foloseşte pentru formarea indicativelor individuali şi circular pentru lucru staţiilor în fonie sau telegraf auditiv, pentru ce pot fi folosiţi indicativi telegrafici permanenţi (formaţi din patru simboli – litere şi cifre). De obicei Tabela Alfa se foloseşte pentru staţiile de putere mijlocie, putere mare care funcţionează în reţelele (direcţiile) radio în care indicativele se schimbă o dată în zi.

31

La indicarea frecvenţei nu se indică unitatea de măsură (hz, khz, Mhz), mărimea frecvenţei este dată în khz. De exemplu: „3692” (se dictează „treizeci şi şase, nouăzeci şi doi”) este frecvenţa 3 Mhz 692khz., „14386.5” („patrusprezece, trei sute optzeci şi şase, virgulă cinci”) 14 Mhz 386khz 500 hz. În convorbirele radio nu se admite 11 – unşpe, 14 – paişpe etc. Cifra 7 întodeauna se citeşte „şepte” dar nu „şapte”, este legat cu faptul că poate fi încurcată cu „şase”.

13. Caracteristicele tactico-tecnice a staţiei radio R-130.Destinaţie: este destinată pentru asigurarea legăturii bilaterale, de pe loc şi din mişcare,

în reţelele radio pe unde scurte ale marilor unităţi şi unităţi ale Armatei Naţionale. Întră în componenţa autospecialei de comandament şi stat major R-142N, BTR-50 PUM, R-145BM, BMP-1kş.

32

Transportabilă, unde scurte, recepţie-emisie, simplex – pentru asigurarea legăturii telefon radio modulaţie în amplitudine sau modulaţie cu bandă laterală unică, telegrafie auditivă cu manipulare în amplitudine, cu ajustare automată.- gama de frecvenţe 1.5-10-99 Mhz; 950 frecfenţe, ecartul 10 khz. Instalarea frecvenţelor discretă sau lină- modul de utilizare: recepţie de serviciu, telefonie cu modulare în amplitudine, telefonie modulaţie cu bandă laterală unică, telegrafie auditivă cu manipulare în amplitudine, telegrafie cu manipulare în frecvenţă numai la emisie; - dirijarea: locală şi de la distanţă (de la pultul de dirijare a staţiei, prin intermediul aparatului de telefon TA-57). - puterea emiţătorului: 12-40 Wt- antene: antena-baston h=4m, antena-baston (catarg telescopic) h=10m, fir înclinat, dipol simetric- distanţa de legătură: în mişcare până la 50km, la staţionare – 350km.- sursa de alimentare : reţeaua de bord cu tensiunea 26V.- intensitatea curentului de consum: la emisie – A, la recepţie – А- greutatea : 100kg.- componenţa completului : receptor-emiţătorul, blocul de alimentare, blocul de adaptare al antenelor (VSU), garnitura microcască, antene, de asemenea pultul de dirijare a staţiei, pultul de dirijare a comandantului.

14. Caracteristicele tactico-tecnice a staţiei radio R-111.Transportabilă, de bandă lată, unde ultrascurte, recepţie-emisie, simplex – pentru

asigurarea legăturii telefon radio cu modulaţie în frecvenţă. De obicei întră în componenţa maşinelor de comandă R-125MT-2, R-142, R-145BM, BMP-1K, BMP-1KŞ şi altele- diapazonul de frecvenţe 20-52 Mhz; I – 20-36 Mhz, II – 36-52 Mhz1281 frecfenţe cu pasul 25 Mhz. Are posibilitate de a instala 4 frecvenţe fixe, timpul trecerii de la frecvenţă la alta 45 sec.- antenele: antena-baston h=3.4m, antena-baston instalată pe pilon h=11m. + (1.5-3)m., vibrator voluminos (antena cu diapazon larg – ŞDA) h=3.4m. instalat pe pilon h=18m. (f >= 30Mhz)- modul de utilizare: recepţie de serviciu, legătură telefon-radio simplex deschis - dirijarea: locală şi de la distanţă (de la pultul de dirijare a staţiei, de la pultul comandantului şi prin intermediul aparatului de telefon TA-57). De la pulturi este asigurată legătura simplex, recepţia semnalelor radio la difuzor, trecerea de la o frecvenţă fixă la alta, legătura internă de serviciu)- puterea emiţătorului: la puterea 100% - 75 Wt., 20% - 15Wt., 1% - 1Wt- distanţa de legătură: în mişcare până la 35km., pe loc până la 60 (80)km.- sursa de alimentare : reţeaua de bord cu tensiunea 26V.- intensitatea curentului de consum: la emisie – 9.6А, la recepţie – 3.0А- greutatea : 100kg.- componenţa completului : receptor-emiţătorul, bloc de concordanţă cu antena (SAU), blocul de alimentare, garnitura de telefon, antene, cabluri de conexiune, de asemenea pot întra pultul de dirijare a staţiei, pultul de dirijare a comandantului.

15. Caracteristicele tactico-tecnice a staţiei radio R-123MDestinaţie: este destinată pentru asigurarea legăturii în reţele radio ale unităţile şi

subunităţile Armatei Naţionale. Este montată de obicei pe maşinile blindate, întră în componenţa autospecialei de comandament şi stat major R-142N, BTR-50 PUM, R-145BM, BMP-1kş ş.a..

Transportabilă, de bandă largă, pe unde ultrascurte, recepţie-emisie, simplex – pentru asigurarea legăturii telefon radio cu modulaţie în frecvenţă, are un mecanizma de stabilirea frecvenţei care permite fixarea şi acordarea din timp pe 4 frecvenţe din gama de lucru. Trecerea

33

de pe o frecvenţă pregătită din timp pe altă frecvenţă fixată din timp se efectuiează cu ajutorul mecanizmului automat, printr-o simplă comutare.- gama de frecvenţe 20-51.5 Mhz; I – 20-35.75 Mhz, II – 35.75-51.5 Mhz1261 frecfenţe cu pasul 25 Mhz.- antenele: antena-baston h = 1-4m.- modul de lucru: recepţie de serviciu, simplex, pentru unele staţii duplex ...... (de la voce)- puterea emiţătorului: 20 Wt (la contactarea atenuatorului dezgomote puterea scade)- distanţa de legătură: până la 20km.- sursa de alimentare : reţeaua de bord cu tensiunea 26V.- intensitatea curentului de consum: la emisie – 9.6А, la recepţie – 3.0А- greutatea : 45kg.- componenţa completului : receptor-emiţătorul, blocul de alimentare, casca cu telefon (şlemofon), antena.

16. Caracteristicele tactico-tecnice a staţiei radio R-105MDestinaţia: portativă de emisie-recepţie pe unde ultrascurte, lucrează în fonie în regim

simplex cu modulaţie în frecvenţă. Este destinată pentru asigurarea legăturilor radio în direcţii şi reţele radio ale batalionului cu companiile, uneori cu brigada, de asemenea ca staţie de bord pentru maşinile (automobilele) speciale şi de transport. Poate fi folosită în regim de retranslare.Gama de frecvenţe: 36 – 46.1 Mhz ecartul - 25khz, are 405 frecvenţeModul de lucru: - telefonie simplex, - acţionarea la distanţă se relizează cu un telefon TA-57 prin cablu P-274 (P-275) lung de cel mult 500m, - retranslaţie normală în regim de telefonie simplex cu folosirea a două staţii intermediare şi comanda de la oricare din acestea;- asigură transmiterea şi recepţionarea apelului cu frecvenţa de 1000hz.Bataia şi antenele staţiei: - până la 6km din mers cu antena baston flexibilă de 1.5m;- până la 6km cu antena de bord de pe maşină;- până la 8km din mers sau de pe loc cu antenă baston combinată de 2.7m;- până la 15km din staţionare cu antena filară 40m (antenna beguşcei volnî) ridicată la 1m. deasupra pământului şi orientată spre corespondent.Alimentarea staţiei: baterie de acumulatoare 4KN-14, 2KNP-20; Consum: Ie = 2A, Ir = 0.8A.Puterea staţiei: 1Wt.Greutatea 14kg.

Părţile componente şi descrierea lor.În lotul staţiei radio întră:

- emiţător-receptorul;- 4 acumulatoare KN-14;- geanta radiotelefonistului;- antena baston flexibilă (AB-1.5);- curele pentru transport samarizat;- contrgreutate cu trei fire;- garnitură cască-microtelefon;- antenă filară 40m.;- 6 secţiuni (câte 20cm.) pentru antena combinată;- şurubelniţe, cheie tubulară pentru acumulatoare, lampă portativă.Descrierea blocului emisie-recepţie.

Pe panoul frontal al blocului emisie-recepţie se află următoarele elemente:- instrumentul indicator care indică tensiunea acumulatoarelor sau puterea curentului de emisie;

34

- comutatorul basculant poziţia în sus „Tok ant.”, poziţia în jos „Nakal” – conectează instrumentul indicator în unul din circuitele de măsură numite mai sus;- ocularul scalei gradate şi butonul pentru fixarea frecvenţei „Ustanovka ciastotî” cu fixator;- comutatorul modului de lucru cu următoarele poziţii: „Radio”; linie serviciu „Sluj.”; acţionare la distanţă „Dist.”; recepţie retranslaţie „Pr. retr. Svet”; emisie retranslaţie „Per. retr:”;- butoanele de acord brut şi fin „Nastroika antennî” – acordarea emiţătorului staţiei cu antena;- butonul pentru apel „Vîzov”;- butonul calibratorului şi conectării iluminării cadranului „Kalibrator – Svet”;- şurupul pentru corecţia frecvenţei „Korrekţia”;- priza garniturii cască-microtelefon.

Pe partea de deasupra cutiei staţiei se află:- mânerul pentru transportul staţiei;- borna cu izolatorul de antenă; - Borna „Linia” şi borna „Korpus”;- priza pentru garnitura cască-microtelefon;- întrerupătorul pentru conectarea staţie.

Lateral cutia staţiei are o priză pentru conectarea lămpii de iluminat.

Pregătirea pentru lucru şi acordul R-105M.Pentru pregătirea R-105M pentru lucru şi acordul staţiei se execută următoarele

operaţiuni:- se deschide capacul din spate şi se conectează două baterei de acumulatoare KN-14, respectând polaritatea;- se desfăfoară antena ordonată în funcţie de distanţa până la correspondenţi şi se întroduce în borna „Antenna”;- se deschide capacul din faţă al staţiei radio;- se întroduce ştecherul garniturii cască-microtelefon în priza de pe panoul frontal sau în priza de pe cutie;- comutatorul modului de lucru se pune în poziţia „Radio”;- întrerupătorul alimentării de pe cutia staţiei se pune în poziţia „Vkl.”;- comutatorul basculant „Tok ant. – Nakal” se pune în poziţia „Nakal”. După devierea acului instrumentului indicator se apreciază tensiunea acumulatoarelor (trebuie să se găsească în sectorul colorat). Pentru aceasta staţia se trece pe scurt timp la emisie (se apasă clapa microfonului de pe garnitura cască-microtelefon);- cu ajutorul pârgiei „Stopor” se deblochează butonul „Ustanovka ciastotî”;- pentru iluminarea scalei gradate se apasă butonul „Kalibrator – Svet”, iar cu butonul „Ustanovka ciastotî” se fixează frecvenţa ordonată. (Iluminarea scalei gradate poate fi efectuată prin punerea comutatorului modului de lucru în poziţia „Pr. retr. Svet”);- după fixarea frecvenţei cu ajutorul pârgiei „Stopor” se blochează butonul „Ustanovka ciastotî”;- comutatorul basculant „Tok ant. – Nakal” se pune în poziţia „Tok ant.”;- se apasă clapa microfonului de pe garnitura cască-microtelefon (staţia se trece l emisie). Această procedură poate fi efectuată prin punerea comutatorului modului de lucru în poziţia „Per. retr.”;- prin rotirea butoanelor de acord fin şi brut se acordă emiţătorul staţiei cu antena după deviaţia maximă a acului instrumentului indicator, apoi se pronunţă litera „A” care trebuie să se audă în căşti.

În felul acesta staţia radio este acordată atât pentru lucrul pe recepţie cât şi pentru emisie.

17. Caracteristicele tactico-tecnice a staţiei radio R-158.Destinaţia: portabilă de emisie-recepţie pe unde ultrascurte, lucrează în fonie în regim

simplex cu modulaţie în frecvenţă. Este destinată pentru asigurarea legăturilor radio în reţelele companie-pluton. De asemenea poate fi folosită ca staţie de bord pentru automobile.

35

Gama de frecvenţe: 30.0 – 79.975 Mhz, ecartul 25Khz, are 1910 frecvenţe de lucru. Modul de lucru: fonie cu modulaţie în frecvenţă cu sau fără atenuatorul de zgomot.Bătaia emiţătorului şi antenele:a) cu AB-1.2m - 30-40 Mhz – nu mai puţin 6 km.;- 40-50 Mhz – nu mai puţin 5 km.;- 50-80 Mhz – nu mai puţin 4 km.;b) cu antena înclinată (tip leambda) - nu mai puţin 15 km.;c) varianta de automobil pe loc:- 30-49 Mhz – nu mai puţin 3,5 km.;- 49-80 Mhz – nu mai puţin 2,0 km.;în mişcare:- 30-49 Mhz – nu mai puţin 2,0 km.;- 49-80 Mhz – nu mai puţin 1,5 km.;Sursa de alimentare: pentru varianta portabilă acumulator 10NKGŢ-1D.Durata funcţionării de la un complet de acumulatoare nu mai puţin 6 ore la un raport emisie-recepţie 1:5.Greutatea: 3,6kg, varianta auto 8.5kg.Componenţa completului: receptor-emiţătorul, acumulatoarele, antenele, contrgreutatea, curelel pentru purtare, la una din care este fixat manipulatorul, garnitura cască microtelefon, geanta radistului. Pentru varianta auto în locul antenei flexibile AB-1.2m, antena auto plus difuzor, cablu de alimentare de la acumulatorul automobilului, piese de fixare în automobil şi dispozitivul de siguranţă.

Atenţie: - durata lucrului neîntrerupt la emisie nu trebuie să depăşească 5 minute;- este interzisă comutarea frecvenţei de lucru în timpul emisiei staţiei;- este interzisă încălcarea regimului de descărcare a acumulatorului (mai puţin 10V) şi de încărcare (cu curent mai înalt de 100mA), deasemenea scurtcircuitul clamelor acumulatorului. La aprinderea indicatorului despre descărcarea acumulatorului (este montat în corpul manipulatorului) este necesar de a deconecta staţia şi de a schimba acumulatorul.- la pornirea atenuatorului de zgomot (PŞ) bătaia emiţătorului scade.

Organele de dirijare.a) pe panoul staţiei:- 4 manivele de fixare a frecvenţei (ultima – zeci de kiloherz are patru poziţii 00, 25, 50, 75);- priza „A” – pentru conectarea antenei şi măsurarea parametrelor staţiei;- indicatorul puterii „Imşc” indică despre existenţa puterii în antenă;- priza de control „KN” – pentru măsurarea parametrelor staţiei, conectarea sursei de alimentare şi difuzorului în variantă auto;- comutatorul „1 –2” – poziţia „1” – pentru funcţionarea staţiei în variantă auto sau cu antenă înclinată, poziţia „2” – când se foloseşte antena flexibilă AB-1.2m.;b) pe manipulator:- comutatorul conectării staţiei şi atenuatorului de zgomot (poziţiile: „Vîkl.”. „Vkl.” şi „PŞ”);- butonul „Peredacia” – pentru trecerea staţiei în regim de emisie;- butonul „Ton” – se foloseşte pentru chemarea corespondentului prin semnal de ton. Pentru transmiterea semnalului e necesar de a apăsa simultan butoanele „Peredacia” şi „Ton”;- indicatorul descărcării acumulatorului.

36

18. Caracteristicele tactico-tecnice a staţiei radio PRC-127A.Staţia radio AN/PRC-127A – staţie portabilă, de emisie-recepţie pe unde ultrascurte, este

destinată pentru asigurarea legăturilor radio în fonie, în regim simplex şi semiduplex în reţelele radio a companiei, batalion. Se planifică în schimbul R-148, R-158.- gama de frecvenţe 136-160,9 Mhz;- numărul canalelor programate – 28;- modul de lucru FM (modulaţie în frecvenţă);- puterea emiţătorului 3Wt;

37

- alimentarea: accumulator 10V;- greutatea: 950gr.

19. Caracteristicele tactico-tecnice a staţiei radio PRC-138.Staţia radio AN/PRC-138 – staţie portabilă, de emisie-recepţie pe unde scurte şi

ultrascurte, este destinată pentru asigurarea legăturilor radio în fonie, în regim simplex şi semiduplex în reţelele radio a brigăzilor, Marelui Stat Major. Staţia poate fi folosită ca modem radio (are 3 modeme, viteza 2400bps., pentru asigurarea transmiterii şi receţiei datelor între comutatoare (în reţelel de comutatoare). Staţia poate fi programată şi permite teleghidarea prin computator. Se planifică în schimbul R-130, R-143, R-111, R-123, R-159, R-107, R-105.- gama de frecvenţe 1.6-60.0 Mhz;- numărul canalelor programate – 100;- modul de lucru:

AM (modulaţie în amplitudine;FM (modulaţie în frecvenţă);SSB (modulaţie cu bandă laterală unică).

- puterea emiţătorului:în FM – 1-10Wt;în AM, SSB – 1-20Wt.

- alimentarea: baterie de accumulatore 2x12V (24V);- greutatea: 7kg.

Completul staţiei:- dispozitiv (încorporat) de secretizare a convorbirilor şi informaţiei digitale;- trei tipuri de modeme, care asigură transmiterea datelor cu viteza 2400bps. (în cazul conectării staţiei la computator);- dispozitiv de schimb intermitent a frecvenţei (regim “HOP”), pentru protejarea contra cercetării (ascultării) inamicului;- dispozitiv de adaptare pentru alegerea automată a frecvenţei favorabile (în caz de bruiaj) (regim “ALF”);

20. Caracteristicele tactico-tecnice a comutatorului de companie P-193M.Comutatorul telefonic (centrala telefonică) de companie P-193M de tip BL (baterie

locală), cu apel de tip magnetic (inductor magnetic) este destinat pentru organizarea centralei telefonice de companie de capacitate mică.

Capacitatea centralei este de 10 abonaţi şi permite conectarea a 10 linii bifilare cablate cât şi liniilor telefonice aeriene permanente cu aparate de tip BL. De asemenea pot fi conectate şi liniile de acţionare de la distanţă a staţiilor radio. Capacitatea centralei poate fi mărită pînă la 20 abonaţi prin cuplarea a două staţii.

În comutator se folosesc butoanele de chemare-interogare, care asigură interogarea (opros) abonatului, transmiterea apelului şi controlul convorbirilor, fără folosirea cordonului de apel-interogare.

În comutator se prevede schema locului de lucru cu dispozitivele de apel-convorbire şi aplificatorul pentru deservirea abonaţilor.

Alimentarea amplificatorului comutatorului – bateria GB-10-U-1.3 cu tensiunea 9+-1.5VFrecvenţa tensiunii de apel 16 Hz.Comutatorul are posibilitatea de a uni în grup (circular, legătură de conferenţă) a tuturor

abonaţilor.Greutatea fără utilajul de conectare – nu mai mult de 13kg, cu utilajul de conectare –

22kg.Dimensiunile comutatorului 312х175х236; tabloului de conectare (lineinîi şcitoc) –

260х200х84.Comutatorul asigură recepţia semnalelor de apel prin liniile de legătură cu cablu:

38

- P-275 – 10-12km- P-274 – 20-25km

Componenţa completului:- comutatorul;- garnitura telefonică MT-50;- cablu de conectare;- tabloul de conectare;- cablu de conectare TSKV 10х2..21. Caracteristicele tactico-tecnice a telefonului de companie TA-57.Aparatul telefonic AT-57 este un aparat telefonic de companie portativ de tip universal şi este destinat pentru asigurarea legăturii telefonice prin fir în subunităţi şi unităţile AN. AT-57 asigură lucrul în sistema de alimentare BL, cu transmiterea apelului de la inductor şi de asemenea în sistema BC. AT-57 asigură dirijarea de la distanţă a staţiilor radio care lucrează în diapazonul US u UUS şi întreţinerea convorbirilor între ele. - distanţa legăturii prin cablu de companie: P-275 - 15:20km; P-274 - 30:40km; P-271 - 120:150km- prin intermediul liniilor permanente aieriene (fir de oţel cu diametru de 3mm) – 150-170km

AT-57 permite mărirea distanţei de recepţie cu 30-35 prin conectarea amplificatorului de recepţie. Alimentarea AT-57 se efectuiază de la bateria galvanică de tip GB-10-U-1,3 tensiunea 9V+_ 1,5V. Curentul de consumare <6-7 uA. Bateria asigură lucrul aparatului fără schimbarea ei timp de 3-4 luni. Greutatea aparatului cu bateria este de 2,75 kg.

22. Caracteristicele tactico-tecnice a cablului de companie P-274M (P-275)Liniile din cablu de companie sunt destinate pentru realizarea legăturilor telefonice sau

telegrafice, pentru acţionarea de la distanţă a staţiilor radio şi radioreleu, pentru realizarea diferitor racorduri, precum şi pentru distribuirea alimentării în cadrul unor centre de transmisiuni.

După tipul de materialului folosit, liniile din cablu de companie se împart în:- linii de cablu uşor de tipul P-274, P-275;- linii din cablu greu de tipul: P-270, P-271M, P-296;- linii din cablu special de tipul: VSKP 5x2, TSVK 10x2, TSVK 5x2, TTVK 5x2; VSK-1F-5.

Caracteristicele tactico-tecnice a cablului de companie P-275.- numărul de conductoare – 2;- izolamentul – plastic;- fire cupru/oţel – 1/6;- diametrul firului – 0,25mm;- diametrul exterior al cablului – 2,15mm;- greutatea – 14kg/km;- rezistenţa la rupere – 65-68kgf.

Cablul de companie P-275 (P-274M) înfăşurat pe derulatorul de mână TK-2 în cantitate de 500m. Greutatea TK-2 circa 4.5kg.

Derulatorul de mână TK-2 este destinat pentru întinderea şi strângerea cablului şi este format dintr-un şasiu şi un tambur. Pentru purtarea TK-2 el este înzestrat cu o curea. Pe timpul desfăşurării cablului, tamburul se decuplează la manivelă, care rămâne la poziţia de repaus.

Desfăşurarea cablului se face purtându-se derulatorul la mână sau la spate. Strângerea cablului se execută cu derulatorul la piept sau aşezat pe pământ după cuplarea manivelei.

Pentru asigurarea unei legături continue şi de calitate, liniile de cablu de companie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:- să corespundă caracteristicelor prevăzute;- să fie protejate şi mascate;

39

- să fie uşor de întreţinut;- să fie păzite.

23. Acordarea staţiilor radio R-105M (R-158) la frecvenţele indicate şi regimul de lucru indicate. Insatalarea legăturii cu corespondenţii în fonie. (practic).1. Conectarea acumulatoarelor – de deschis capacul din spate a staţiei unde se găsesc două perechi de fire cu semne „+” şi „-„. Fiecare pereche se uneşte la câte un acumulator la clamele „+” şi „-„ corespunzător folosinduse cheia tubulară.2. Conectarea antenei, garniturei microcască. Garnitura microcască poate fi conectată precum şi pe panoul frontal al staţiei, aşa şi pe partea de deasupra a cutiei staţiei. Alături este loc pentru conectarea antenei.3. Controlul funcţionării staţiei. De pornit staţia – comutatorul basculant de pe cutia stţii „Vkl. – Otkl.” de pus în poziţie „Vkl.”. Comutatorul basculant de pe panoul frontal „Tok ant. – Nakal” de pus în poziţie „Nacal”, acul dispozitivului de măsură trebuie să găsească în sectorul colorat. La trecerea staţiei la emisie (la apăsarea clapei de vorbire) devierea acului trebuie să mie minimă şi să nu easă din sectorul colorat. Zgomotul de fond (fâşiitul) în telefoanele garniturii microcască, care se schimbă ne pronunţat sau recepţionarea posturilor de radio la rotirea manivelei de instalare a frecvenţei arată la buna funcţionare a staţiei.4. Fixarea frecvenţei ordonate: se deblocheză scala (pârghia de blocare „Stopor” se trece în stânga până la limitator), se apasă butonul „Svet” (sau comutatorul modului de lucru se pune în poziţia „Pr. retr. – Svet”) pentru iluminarea scalei, prin rotirea manivelei „Ustanovka ciastotî” se fixează frecvenţa ordonată şi apoi se blocheză scala staţiei (pârghia „Stopor” – în dreapta). 388׀ 386 ╧═╧═╧═╧═╧═╪═╧═╧═╧═╧═╧ Exemplul fixării frecvenţei 38Mhz 700khz388׀ 386 ╧═╧═╧═╧═╪═╧═╧═╧═╧═╧═╧ Exemplul fixării frecvenţei 38Mhz 675khz388׀ 386 ╧═╧═╧═╧═╧═╧═╪═╧═╧═╧═╧ Exemplul fixării frecvenţei 38Mhz 725khz5. Acordarea staţiei cu antena: comutatorul basculant de pe panoul frontal „Tok ant. – Nakal” de pus în poziţie „Tok ant.”, de trecut staţia la emisie (de apăsat clapa de vorbire sau de pus comutatorul modului de lucru în poziţia „Per. retr”) şi prin rotirea manivelelor de acord brut şi fin de obţinut o deviere maximă a acului dispozitivului de măsură.6. Conectarea liniei pentru legătura de serviciu sau acţionare la distanţă. Cablul (P-274, P-275) se conectează la bornele „Linia” şi „Korpus”. Alt capăt a cablului se conectează la aparatul de telefon TA-57 sau centrala telefonică P-193M. În caz că după conectare staţia de sine stătător trece la emisie – se schimbă polaritatea.

Pentru legătura de serviciu între operatorul staţiei şi abonat (TA-57 sau P-193), comutatorul modului de lucru se trece în poziţia „Sluj.”, apelul se transmite prin apăsarea butonului „Vîzov” şi se recepţionează prin vibrarea releului de recepţie a apelului.

Pentru acţionarea staţiei la distanţă de la TA-57 sau prin P-193, comutatorul modului de lucru se trece în poziţia „Dist”.7. Modul de lucru al staţiei se instaleză prin trecerea comutatorul modului de lucru în poziţia respectivă: - „Radio” (radio)– staţia este dirijată de către operator prin garnitura microtelefon;- „Sluj” (legătură de serviciu) – staţia funcţionează ca un aparat de telefon;- „Dist.” (acţionare la distanţă) – acţionarea la distanţă (distanţionnoe upravlenie), staţia este dirijată prin linia telefonică de la TA-57, sau prin P-193;- „Pr. retr.” şi „Per. retr „ – se foloseşte în cazul când două staţii sunt folosite ca retranslator manual pentru mărirea distanţei de legătură. În acest caz clamele „Linia” şi „Korpus” a ambelor

40

staţii se unesc între ele. Dirijarea se execută de la una din staţii. Dacă comutatorul modului de lucru a staţiei de la care se execută dirijarea se pune în poziţia „Pr. retr.” (recepţie), a doua staţie trece de sinestătător la emisie. Când comutatorul se pune în poziţia „Per. retr.” (emisie), a doua staţie de sinestătător trece la recepţie.8.

Datele radio în reţeaua nr. 105

Nr. Componenţa reţelei Idicativul centralei Indicativul Indicativul Frecvenţele ded/o radio telefonice permanent staţiei radio lucru/rezervă1. Conducătorul Centru Aparat-55 F1 = 375002. Comandantul BIM2 Stejar Circ-95 F2 = 392503. Comand. CIM1 Arţar Tunel-47 F3 = 44350 4. Comand. CIM2 Alun-20 F4 = 446505. Comand. CIM3 Morar Regat-516. Comand. Bat.AM Persic Cupru-037. Grupa cercetare Voinic-268. Pichetul mobil de cap Balon-899. Indicat. circular Acord-27

Paza şi apărarea Centrelor de transmisiuni ale Punctelor de comandă.

1. Protecţia împotriva armelor de nimicire în masa şi mijloacelor incendiare.

Protecţia împotriva armelor de nimicire în masă şi mijloacelor incendiare se organizează în scopul de a feri trupele de transmisiuni de efectele loviturilor executate de către inamic cu armele de nimicire în

41

masă şi mijloacele incendiare, pentru reducerea pierderilor şi menţinerea capacităţii de luptă a unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor) de transmisiuni, în vederea asigurării îndeplinirii cu succes a misiunilor ce le revin.

Protecţia trupelor de transmisiuni împotriva armelor de nimicire în masă şi mijloacelor incendiare se realizează prin:

— prevenirea despre pericolul atacului nuclear şi chimic;— asigurarea protecţiei nemijlocite a personalului şi tehnicii de

transmisiuni împotriva armelor de nimicire în masă şi mijloacelor incendiare;

— determinarea efectelor atacurilor nuclear, chimic şi biologic executate de inamic şi înştiinţarea trupelor despre contaminarea radioactivă, chimică şi biologică;

— lichidarea urmărilor atacului cu armele de nimicire în masă şi mijloacele incendiare;

— asigurarea unităţii (subunităţii, formaţiunii) cu tehnică şi materiale pentru protecţia împotriva armelor de nimicire în masă şi mijloacelor incendiare.

Unităţile (subunităţile, formaţiunile) de transmisiuni realizează măsurile de protecţie cu forţele şi mijloacele proprii, precum şi cu cele existente în zonă. La necesitate, în folosul lor pot interveni subunităţi chimice, de geniu şi medicale.

Prevenirea despre pericolul atacului nuclear şi chimic se execută la ordinul comandantului marii unităţi, în scopul evitării surprinderii unităţii (subunităţii, formaţiunii) de transmisiuni şi asigurării timpului necesar pentru luarea măsurilor de protecţie.

Semnalele despre pericolul atacului nuclear şi celui chimic sînt unice şi se transmit cu prioritate prin toate mijloacele de transmisiuni în funcţiune. Ele trebuie să fie cunoscute de toţi comandanţii (şefii), statele majore, şefii de servicii şi militarii care încadrează mijloacele de transmisiuni.

Protecţia nemijlocită a personalului şi tehnicii de transmisiuni se realizează prin:

- dispersarea şi mascarea unităţii (subunităţii, formaţiunii) de transmisiuni;

- folosirea oportună a mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă, a antidoturilor şi substanţelor radioprotectoare;

- folosirea proprietăţilor de protecţie ale terenului, tehnicii militare, construcţiilor şi altor elemente existente în zonă;

- amenajarea lucrărilor genistice pentru protecţia împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi mijloacelor incendiare;

- protecţia liniilor de transmisiuni (radio, radioreleu şi cu fir);

42

- asigurarea protecţiei personalului în cazul acţiunii îndelungate în raioane contaminate;

- folosirea celor mai indicate procedee de trecere prin zonele (raioanele) contaminate, cu distrugeri, inundaţii şi incendii;

- executarea măsurilor sanitaro-igienice şi profilactice speciale.

Măsurile sanitaro-igienice şi profilactice speciale se realizează prin:

- respectarea strictă a regulilor de igienă personală; menţinerea unei stări sanitare corespunzătoare în raioanele de dispunere a unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor) de transmisiuni;

- vaccinarea profilactică a personalului; executarea decontaminării biologice a amplasamentelor, lenjeriei de corp şi echipamentului.

Principalele măsuri de protecţie împotriva mijloacelor incendiare sânt:

- asigurarea subunităţilor cu mijloace de stins incendiul; - îndepărtarea materialelor uşor inflamabile din apropierea

trupelor, tehnicii de transmisiuni, lucrărilor genistice şi depozitelor; - folosirea terenului şi executarea lucrărilor genistice cu materiale

greu inflamabile sau protejate prin ignifugare; - repartizarea judicioasă a forţelor şi mijloacelor necesare stingerii

incendiilor; - acordarea ajutorului reciproc pentru stingerea (prevenirea)

incendiilor la tehnica de transmisiuni.

Determinarea efectelor atacurilor nuclear, chimic, biologic şi cu mijloace incendiare în raionul unităţii (subunităţii, formaţiunii) de transmisiuni se execută de către statul major şi şefii de servicii, pe baza datelor cercetării de radiaţie, chimice, biologice şi de geniu.

Cercetarea, în folosul trupelor de transmisiuni, în raioane contaminate, cu distrugeri, incendiate sau inundate se execută de militarii instruiţi în a doua specialitate ca cercetaşi; misiunile mai complexe se execută de către subunităţi specializate ale marii unităţi (unităţii), iar cercetarea biologică, de către serviciul medical.

Înştiinţarea despre contaminarea radioactivă, chimică şi biologică se organizează de statul major al unităţii (formaţiunii), pe baza dispoziţiunii şefului transmisiunilor şi a ordinului comandantului unităţii (formaţiunii), acordînd atenţie deosebită înştiinţării subunităţilor de transmisiuni care acţionează izolat.

Controlul contaminării radioactive şi chimice se execută în scopul de a stabili capacitatea de luptă a unităţii (subunităţii, formaţiunii) şi măsurile de tratament şi evacuare.

Situaţia iradierii radioactive a personalului se raportează eşaloanelor superioare zilnic, în cadrul rapoartelor de transmisiuni, iar în cazul iradierii radioactive, la o singură expunere, cu doze de radiaţii mai mari de 100 roetgen – imediat.

43

Decontaminarea iniţială se execută de către fiecare militar, nemijlocit în raionul subunităţii, după dispoziţiunile comandantului acesteia, folosind mijloacele din înzestrare, de regulă, fără a întrerupe îndeplinirea misiunii.

Decontaminarea totală se execută numai de către unităţile (subunităţile, formaţiunile) care au fost supuse contaminării periculoase, folosind mijloacele de decontaminare din înzestrarea subunităţilor, prin intervenţia trupelor chimice sau cu ajutorul mijloacelor şi instalaţiilor speciale din zonă. Decontaminarea totală se execută, cu aprobarea comandantului eşalonului superior, direct în raioanele de dispunere sau în punctele de decontaminare.

Siguranţa (paza şi apărarea).Siguranţa se organizează în scopul prevenirii trupelor de

transmisiuni asupra atacului prin surprindere al inamicului, inclusiv din partea grupurilor de cercetare-diversiune şi elementelor teroriste. Ea se realizează prin măsuri de observare, pază, alarmare, folosindu-se elemente de siguranţă, (observatori, santinele, patrule) constituite cu forţe din unităţile (subunităţile formaţiunile) de transmisiuni.

Siguranţa centrelor de transmisiuni ale punctelor de comandă se organizează în cadrul planurilor întocmite pentru paza şi apărarea punctelor de comandă respective şi prin măsuri suplimentare ale comandanţilor unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor) de transmisiuni. Siguranţa centrelor de transmisiuni ajutătoare, staţiilor de transmisiuni independente şi liniilor de transmisiuni se organizează şi se execută prin sarcina şefilor acestor elemente, conform ordinelor comandanţilor unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor) de transmisiuni.

În anumite situaţii, în raport de misiunile şi importanţa legăturilor pe care le asigură, pentru întărirea pazei şi apărării unor centre sau staţii de transmisiuni se pot destina şi militari din alte unităţi (subunităţi, formaţiuni) de transmisiuni, potrivit aprobării comandantului marii unităţi (unităţii).

În staţionare, siguranţa centrelor de transmisiuni se realizează circular, din momentul sosirii acestora în raionul de dispunere. Cînd siguranţa este organizată şi se execută prin sarcina eşalonului superior, unitatea (subunitatea, formaţiunea) de transmisiuni ia măsuri pentru instalarea siguranţei nemijlocite (observatori, posturi de pază şi patrule) în locurile şi pe direcţiile din care este posibilă infiltrarea în ascuns a inamicului.

Pe timpul deplasării independente a unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor) de transmisiuni, siguranţa coloanelor se face pe direcţia de marş, la flancuri şi în spate, iar la fiecare autovehicul se numesc militari pentru executarea observării terestre şi aeriene. Cînd unitatea (subunitatea formaţiunea) de transmisiuni se deplasează în coloana

44

unui punct de comandă, se execută măsurile planificate de statul major al marii unităţi (unităţii) căreia îi aparţine punctul de comandă respectiv.

O atenţie deosebită trebuie acordată executării siguranţei elementelor izolate (staţii intermediare, puncte de încercare şi control, ect.), precum şi liniilor de transmisiuni cu fir.

Măsuri generale de apărare antiaeriană.Măsurile generale de apărare antiaeriană a centrelor (staţiilor) şi

unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor) de transmisiuni au ca scop descoperirea la timp şi înştiinţarea oportună a personalului despre apariţia inamicului aerian, limitarea sau evitarea cercetării, şi loviturilor executate din aer de către acesta, participarea cu armamentul din dotare la lovirea ţintelor aeriene ale inamicului, care zboară la mica înălţime, mascarea şi adăpostirea personalului şi tehnicii militare împotriva cercetării aeriene a inamicului. Aceste măsuri se realizează în cadrul sistemului general de apărare antiaeriană a trupelor şi se materializează în fiecare unitate (subunitate, formaţiune) de transmisiuni.

Pentru prevenirea atacului prin surprindere, în fiecare unitate (subunitate, formaţiune) de transmisiuni se execută, fără întrerupere, observarea aeriană, de către, militarii numiţi în acest scop sau de către militari, care, execută paza, înzestraţi cu mijloace de observare şi pentru transmiterea semnalelor de alarmare.

Protecţia trupelor de transmisiuni împotriva cercetării şi lovirii din aer se realizează prin aplicarea măsurilor generale de apărare antiaeriană şi prin focul subunităţilor.

La darea alarmei, se continuă îndeplinirea misiunilor, iar cu mijloacele de foc se execută la ordin sau din proprie iniţiativă, conform planurilor întocmite din timp — trageri asupra ţintelor aeriene care zboară la mică înălţime.

4. Mascarea.Mascarea cuprinde un ansamblu de măsuri şi activităţi ce se

organizează şi desfăşoară continuu, în scopul ascunderii dispozitivului unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor) de transmisiuni faţă de toate categoriile de cercetare ale inamicului, pentru inducerea în eroare a acestuia şi crearea condiţiilor favorabile îndeplinirii cu succes a misiunilor ce revin unităţilor şi subunităţilor în orice situaţie, în timp şi spaţiu, în cadrul mascării, o importanţă deosebită o are mascarea radioelectronică.

45

Mascarea trebuie executată permanent şi în toate situaţiile; principalele măsuri de mascare care privesc unităţile (subunităţile, formaţiunile) de transmisiuni se referă la:

— realizarea în secret a sistemului de transmisiuni, cu folosirea proprietăţilor naturale de mascare ale terenului, acoperirilor şi întunericului;

— întrebuinţarea mijloacelor din înzestrare şi a celor din zonă pentru mascarea personalului, tehnicii şi lucrărilor de amenajare genistică;

— îngroparea liniilor din cablu de campanie în raioanele punctelor de comandă (centrelor de transmisiuni) şi mascarea instalaţiilor de antene;

— limitarea circulaţiei militarilor şi autovehiculelor în raioanele centrelor de transmisiuni;

— camuflarea luminilor pe timp de întuneric;— executarea de lucrări false pentru unele staţii şi centre de

transmisiuni, conform planului mascării;— mascarea radioelectronică.

Când este necesară staţionarea îndelungată în acelaşi raion, unităţile (subunităţile, formaţiunile) de transmisiuni trebuie să evite dispunerea în apropierea obiectivelor izolate din teren, care pot fi uşor reperate şi lovite de inamic.

Mascarea radioelectronică se realizează în scopul de a îngreuia acţiunile cercetării radioelectronice a inamicului pentru descoperirea lucrului mijloacelor şi sistemelor radioelectronice proprii şi cuprinde măsurile organizatorice, tehnice şi de exploatare care asigură ascunderea locului de dispunere şi a lucrului mijloacelor radio şi radioreleu.

Principalele măsuri organizatorice sânt:— organizarea sistemului de transmisiuni astfel încît să nu

demaşte dispozitivul operativ (de luptă) al marii unităţi (unităţii) sau raioanele de dispunere a punctelor de comandă şi centrelor de transmisiuni ale acestora;

— respectarea strictă a regulilor de conducere în secret a trupelor;

— respectarea interdicţiei lucrului în emisie al mijloacelor radio şi radioreleu în raport de situaţiile în care se desfăşoară activităţile;

— schimbarea frecventă a caracteristicilor de lucru radio şi radioreleu;

— interzicerea folosirii vechilor caracteristici de lucru pentru asigurarea legăturii din noi raioane, pe timpul regrupărilor sau la schimbarea subordonării;

— organizarea de direcţii (reţele) radio (radioreleu) false cu corespondenţi care au subordonări diferite sau cu staţii dispuse în raioane false;

46

— schimbarea frecventă a locurilor de dispunere a mijloacelor radio (radioreleu).

Principalele măsuri tehnice şi de exploatare sânt:— folosirea staţiilor radio şi radioreleu cu puteri şi antene-

corespunzător distanţei şi reducerea la minimum a timpului de acord a emiţătoarelor şi de reglare a canalelor;

— executarea traficului fără folosirea indicativelor;— respectarea strictă a regulilor serviciului de exploatare a

mijloacelor radio (radioreleu);— executarea comunicărilor în timp scurt şi fără

particularităţi.

5. Lupta radioelectronică.Lupta radioelectronică cuprinde ansamblul acţiunilor şi măsurilor

executate în mod organizat şi într-o concepţie unitară pentru asigurarea stabilităţii lucrului mijloacelor radioelectronice ale forţelor proprii. Lupta radioelectronică, pentru unităţile de transmisiuni, cuprinde protecţia radioelectronică.

Protecţia radioelectronică reprezintă totalitatea măsurilor care se iau în scopul îngreuierii cercetării şi bruiajului radioelectronic executate de către inamic, mascării antiradiolocaţie a dispozitivului şi acţiunilor de luptă, ascunderii şi dezinformării radioelectronice, asigurării funcţionării stabile, neîntrerupte şi în deplină siguranţă a lucrului mijloacelor radioelectronice proprii.

Conducerea luptei radioelectronice se realizează centralizat, pe baza planului luptei radioelectronice care se întocmeşte de către statul major al marii unităţi în colaborare cu şefii de armă şi ai grupelor operative (reprezentanţi).

La îndeplinirea acţiunilor şi măsurilor de luptă radioelectronică, participă, pe baza acestui plan, forţe şi mijloace aparţinînd unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor) de transmisiuni. Misiunile pe care urmează să le îndeplinească forţele şi mijloacele de transmisiuni sânt incluse în planul transmisiunilor şi ele se pot referi la:

- asigurarea legăturilor pentru conducerea şi cooperarea unităţii (subunităţilor) de luptă radioelectronică;

- realizarea integrală a măsurilor de protecţie radioelectronice proprii, precum şi pentru asigurarea compatibilităţii electromagnetice.

6. Asigurarea genistică.Asigurarea genistică cuprinde totalitatea măsurilor şi lucrărilor

genistice ce se execută în scopul creării condiţiilor favorabile realizării şi exploatării sistemului de transmisiuni, pentru protecţia personalului şi tehnicii împotriva loviturilor executate de inamic cu armament clasic sau cu arme de nimicire în masă şi cu mijloace incendiare, pentru asigurarea secretului dispunerii trupelor şi executării manevrelor de forţe şi mijloace.

47

Asigurarea genistică se organizează de statul major ai unităţii (subunităţii, formaţiunii) de transmisiuni, pe baza hotărîrii comandantului şi a dispoziţiunilor eşalonului superior.

Asigurarea genistică a trupelor de transmisiuni cuprinde: - amenajarea genistică şi mascarea raioanelor de dispunere a unităţii (subunităţii, formaţiunii) şi elementelor sistemului de transmisiuni; - executarea de baraje pentru siguranţa nemijlocită a elementelor care acţionează izolat (centre de transmisiuni ajutătoare, staţii intermediare, puncte de încercare şi control etc.); - amenajarea şi întreţinerea drumurilor de acces în raioanele centrelor de transmisiuni; - determinarea şi amenajarea punctelor de aprovizionare cu apă; - executarea lucrărilor genistice pentru înlăturarea urmărilor loviturilor inamicului cu arme de nimicire în masă şi mijloace incendiare; - aprovizionarea trupelor de transmisiuni cu materiale şi tehnică de geniu.

Amploarea lucrărilor genistice şi a celor pentru mascarea centrelor (staţiilor) de transmisiuni se stabileşte în raport de situaţia operativă (tactică), forţele, mijloacele şi timpul la dispoziţie, folosindu-se, în primul rînd, proprietăţile naturale de protecţie ale terenului, lucrările de campanie şi diferite adăposturi naturale existente.

Măsurile de asigurare genistică se execută de trupele de transmisiuni, iar cele care necesită mijloace specializate, de unităţile de geniu, independent sau împreună cu unităţile (subunităţile) de transmisiuni interesate. Pentru executarea în timp scurt a unor lucrări genistice pot fi solicitate, la necesitate, alte formaţiuni de apărare.

Centrele de transmisiuni folosesc, pentru protecţie, adăposturi de diferite tipuri. Autospecialele se dispun în adăposturi cu rampe de acces. Mijloacele de transmisiuni portative se instalează în lucrări genistice care le pot asigura protecţia împotriva mijloacelor de foc ale inamicului sau în adăposturile persoanelor ale căror legături le asigură. Pentru mijloacele de transmisiuni instalate în tranşee sau şanţuri de comunicaţie se execută adăposturi sub parapet. Unele elemente ale centrelor de transmisiuni, dispuse în localităţi, folosesc, în limita posibilităţilor, subsolurile clădirilor din beton sau piatră, evitînduse locurile supuse dărîmărilor sau incendiilor, pieţele mari şi obiectivele importante.

7. Asigurarea chimică.Asigurarea chimică cuprinde totalitatea măsurilor ce se iau în

scopul de a menţine capacitatea de luptă a trupelor de transmisiuni în condiţiile contaminării radioactive şi cu substanţe toxice de luptă. Ea se organizează de către statul major al unităţii (subunităţii, formaţiunii) de transmisiuni, prin şeful serviciului protecţie NBC , pe baza hotărîrii

48

comandantului şi a dispoziţiunii pentru asigurare chimică a eşalonului superior.

Asigurarea chimică se organizează în toate situaţiile şi formele operaţiei (luptei) şi cuprinde:

- cercetarea de radiaţie şi chimică şi participarea la cercetarea biologică, înştiinţarea subunităţilor despre contaminarea radioactivă, cu substanţe toxice de luptă şi cu agenţi patogeni;

- controlul contaminării radioactive şi cu substanţe toxice de luptă a personalului, tehnicii, echipamentului şi materialelor;

- decontaminarea trupelor; - asigurarea unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor) de

transmisiuni cu aparatura şi materialele chimice prevăzute în înzestrarea acestora.

Măsurile de asigurare chimică se execută de trupele de transmisiuni, iar cele care necesită personal şi mijloace specializate de subunităţile protecţie NBC.

Staţia radio AN/PRC-138

Destinaţia. Staţia radio AN/PRC-138 aste o staţie portabilă, de emisie - recepţie pe unde scurte şi ultrascurte, destinată să asigure legătură radio în fonie , în regim simplex şi semiduplex, la eşaloanele tactice până la nivelul Marelui Stat Major. Se planifică ca schimb a staţiilor : R-130; R-143; R-111; R-123; R-159; R-107.

49

Caracteristici tactico-tehnice:1. Gama frecvenţelor de lucru - 1,6-60 MHz.2. Numărul canalelor programate - 1003. Moduri de lucru: - modulaţie în amplitudine, AM ; - modulaţie în frecvenţă, FM; - modulaţie cu bandă laterală unică, SSB.4. Putere de ieşire: - în modul de lucru FM - 1-10 W ; - în alte moduri de lucru - 1-20 W.5. Completul: - dispozitiv (încorporat) de secretizare a convorbirilor şi informaţiei digitale; - trei tipuri de modeme, care asigură transmisia datelor cu viteza – 2400 bps., conectînd staţia la computer; - dispozitiv de schimb intermitent a frecvenţei (regim “HOP”), care protejează de ascultarea inamicului; - dispozitiv de adaptare , care asigură alegerea automată a frecvenţei favorabile (regim “ALF”); - staţia poate fi programată şi permite teleghidarea prin computer. 6. Alimentarea staţiei - baterie 24 V , 2 buc.7. Temperatura de funcţionare : -40C - +70C8. Greutatea completului - 7 kg.

Staţia radio AN/PRC-117D

Destinaţia. Staţia radio AN/PRC-117D aste o staţie portabilă, de emisie - recepţie pe unde ultrascurte, destinată să asigure legătură radio în fonie , în regim simplex şi semiduplex, la eşaloanele tactice până la nivelul brigadă. Poate fi instalată pe transportoare şi autospeciale pentru asigurarea legăturii de pe loc şi din mers. Se planifică ca schimb a staţiilor : R-159; R-107.

Caracteristici tactico-tehnice:1. Gama frecvenţelor de lucru : - 30-90 MHz - VHF (Low); - 116-174 MHz - VHF (High ); - 225-420 MHZ - UHF2. Numărul canalelor programate - 83. Moduri de lucru:

50

- VHF (Low) – FM , modulaţie în frecvenţă; - VHF (High) –FM, modulaţie în frecvenţă; AM; modulaţie în amplitudine; - UHF - FM, modulaţie în frecvenţă.4. Putere de ieşire: - în modul de lucru FM - 1-20 W . 5. Completul: - dispozitiv (încorporat) de secretizare a convorbirilor şi informaţiei digitale; - modem, care asigură transmisia datelor cu viteza – 16 bps., conectînd staţia la computer; - dispozitiv de schimb intermitent a frecvenţei (regim “HOP”), care protejează de ascultarea inamicului; - dispozitiv de explorare-control asupra frecvenţei. 6. Alimentarea staţiei - baterie 12 V , 1 buc.7. Temperatura de funcţionare : -40C - +60C8. Greutatea completului - 7 kg.

Staţia radio AN/PRC-127(A)

Destinaţia. Staţia radio AN/PRC-127(A) este o staţie portabilă, de emisie - recepţie pe unde ultrascurte, destinată să asigure legătură radio în fonie , în regim simplex şi semiduplex, până la nivelul de companie. Se planifică ca schimb a staţiilor : R-148; R-158. Caracteristici tactico-tehnice:1. Gama frecvenţelor de lucru : - 136-16090 MHz 2. Numărul canalelor programate - 2 83. Moduri de lucru: - FM , modulaţie în frecvenţă; 4. Putere de ieşire: 3 W. 5. Alimentarea staţiei - baterie 10 V , 1 buc.6. Greutatea completului - 950gr

Staţia radio de putere mică pe unde ultrascurte R-105M.

1. Caracteristicile tactico-tehnice R-105M, destinaţia, componenţa.

Destinaţia: portativă de emisie-recepţie, pe unde ultrascurte, lucrează în fonie în regim simplex cu modulaţie în frecvenţă. Este

51

destinată pentru asigurarea legăturilor radio în direcţii şi reţele radio ale batalionului cu companiile, uneori cu brigada, de asemenea ca staţie de bord pentru maşinile (automobilele) speciale şi de transport. Poate fi folosită în regim de retranslare manuală.Gama de frecvenţe: 36 – 46.1 Mhz ecartul - 25khz, are 405 frecvenţeModul de lucru: - telefonie simplex cu modulaţie în frecvenţă;- acţionarea la distanţă se relizează cu un telefon TA-57 prin cablu P-274 (P-275) la distanţa până la 500m;- retranslare manuală cu folosirea a două staţii şi comanda de la oricare din acestea;- asigură transmiterea şi recepţionarea apelului cu frecvenţa de 1000hz.Bataia şi antenele staţiei: - până la 6km din mers cu antena baston flexibilă de 1.5m;- până la 6km cu antena de bord de pe maşină;- până la 8km din mers sau de pe loc cu antenă baston combinată de 2.7m;- până la 15km din staţionare cu antena filară 40m (antenna beguşcei volnî) ridicată la 1m. deasupra pământului şi orientată spre corespondent.Al imentarea staţiei: baterie de acumulatoare KN-14 = 2 sau 2KNP-20 = 1; Consum: Ie = 2A, Ir = 0.8A.Puterea staţiei: 1Wt.Greutatea: 14kg.

Părţile componente ale R-105M.În lotul staţiei radio întră:

- emiţător-receptorul;- curele pentru transport samarizat;- 4 acumulatoare KN-14 sau 2 2KNP-20;- geanta radiotelefonistului. În geantă:

- garnitură cască-microtelefon;- şurubelniţe, cheie tubulară pentru acumulatoare, lampă portativă.

- antena baston flexibilă (AB-1.5);- 6 secţiuni (câte 20cm.) pentru antena combinată;- antenă filară 40m.;- contrgreutate cu trei fire.

2. Organele de dirijare şi control ale R-105M.

Pe panoul frontal al emiţător-receptorului se află următoarele elemente:- instrumentul indicator care indică tensiunea acumulatoarelor sau puterea curentului de emisie;

52

- comutatorul basculant. Poziţia în sus „Tok ant.”, poziţia în jos „Nakal” – pentru conectarea instrumentului indicator în circuitul alimentării antenei (ajustarea antenei) sau măsurarea tensiunii acumulatoarelor;- ocularul scalei gradate şi manivela pentru fixarea frecvenţei „Ustanovka ciastotî” cu fixator;- comutatorul modului de lucru cu următoarele poziţii: „Radio”; legătură de serviciu „Sluj.”; acţionare la distanţă „Dist.”; recepţie retranslaţie „Pr. retr. Svet”; emisie retranslaţie „Per. retr:”:

„Radio” – dirijarea staţiei de la panoul frontal prin garnitura microcască;

„Dist.” – acţionarea la distanţă. Dirijarea se efectuează prin

aparatul telefon TA-57, unit la bornele „Linia” şi „Corpus”; „Sluj.” – pentru efectuarea legăturii de serviciu între staţie

(radiotelefonist) şi TA-57 (comandant). În acest mod de lucru staţia funcţionează ca un aparat de telefon. Apelul se recepţionează prin vibrarea a unui releu încorporat în staţie, iar transmiterea apelului se efectuează prin apăsarea butonului „Vîzov”;

„Pr. retr. – Svet” şi „Per. retr.” se folosesc când staţia radio împreună cu a doua staţie funcţionează în regim de retranslare. Poziţia „Pr. retr. – Svet” se mai foloseşte pentru iluminarea scalei gradate.- manivelele de acord brut şi fin „Nastroika antennî” – acordarea emiţătorului staţiei cu antena;- butonul „Vîzov” pentru emisia apelului în eter sau la TA-57, unit pentru acţionarea staţiei la distanţă;

53

- butonul „Kalibrator – Svet” pentru conectării calibratorului şi iluminării cadranului;- şurupul pentru corecţia frecvenţei „Korrekţia”;- priza garniturii cască-microtelefon.

Pe partea de deasupra cutiei staţiei se află:- mânerul pentru transportul staţiei;- borna cu izolator pentru instalarea antenei; - borna „Linia” şi borna „Korpus” pentru conectzarea liniei de acţionare la distanţă sau pentru unirea a doua staţie în regim de retranslare;- priza pentru garnitura cască-microtelefon;- întrerupătorul pentru pornirea staţiei.

Lateral cutia staţiei are o priză pentru conectarea becului de iluminat.

3. Antenele R-105M. Antena este destinată pentru transformarea semnalelor de înaltă

frecvenţă în unde electromagnetice şi undelor electromagnetice în tensiune de înaltă frecvenţă (emiterea şi recepţia energiei undelor electromagnetice de înaltă frecvenţă).

În completul staţiei radio R-105 întră următoarele tipuri de antene:

- antena flexibilă baston (sistem Kulicov) înaltă de 1,5m (AB-1.5), se foloseşte pentru lucrul staţiei din mers (portativă tip raniţă). În acest caz drept contragreutate serveşte corpul staţiei.

- antena baston combinată - este compusă din antena flexibilă AB-1.5 şi până la 6 secţiuni prelungitoare câte 20cm. Înălţimea totală a antenei este până la de 2,7m, cu cu folosirea contragreutăţii formate din trei fire dispuse radial (fiecare de 1,0m lungime) – pentru lucrul de pe loc (în staţionare) al staţiei radio.

54

- antena de bord, compusă din antena combinată, suportul special (consolă) cu amortizor pentru fixarea antenei la bordul maşinei şi firul de legătură, cu lungimea de 1m – pentru lucrul din mers al

maşinei.- antenă filară cu efect directiv, lungă de 40m ridicată la

înălţimea de 1m deasupra pămîntului pentru lucrul la distanţe mari din adăposturi.

- antena fir înclinat compusă din antena filară lungă de 40m, având capătul de lângă staţia radio ridicat la o înlţime de 5-6m, iar capătul opus coborând spre corespondent – pentru lucrul la distanţe mari şi din adăposturi.

4. Instalarea staţiei radio cu diferite antene.Alegerea tipului antenei trebuie să se facă în funcţie de:

a. Distanţa la care se realizează legătura.b. Caracterul lucrului (din mers sau de pe loc, în direcţie sau în reţea).c. Relieful terenului şi condiţiile de instalare.

Din completul staţiei radio fac parte două tipuri de antene: antene baston (AB-1.5, AB-2.7m, AB auto) şi antenele filară (AF-40) (de “undă progresivă”) şi rază înclinată (ARÎ-40).

Directivitatea antenelor baston este radială, dar în dependenţă de amplasarea razelor contrgreutăţii, antena poate primi o directivitate puţin pronunţată. Directivitatea antenelor filară şi rază înclinată este pronunţată. De aceia AF-40 şi ARÎ-40 se folosesc în direcţiile radio. Dar în cazul când corespondenţii sunt dispuşi într-o direcţie sau, aceste antene pot fi folosite şi în direcţiile radio.

55

În unele cazuri, când legătura este nestabilă cu antenele de tip baston, pot fi utilizate şi antenele direcţionale, care se orientează în direcţia staţiei principale.

Antenele direcţionale se folosesc şi în cazurile când staţia radio lucrează din tranşee, adăposturi blindate, subsolurile clădirilor. Din adăposturi se poate folosi şi antena baston, care trebuie scoasă din adăpost şi instalată cu ajutorul unui suport pe un obiect din teren. Ea se conectează la staţia radio prin cablu RK-49. Totuşi trebuie să se ţină cont că în acest caz distanţa de legătură (bătaia emiţătorului) se micşorează.

Casele de lemn, acoperişurile de paie sau ţiplă exercită o influienţă neinsemnată asupra bătăii legăturii.

În cazul folosirii antenelor baston în interiorul clădirilor, staţia radio trebuie instlată în etajele de sus (dar nu sub acoperişul de tablă), în apropierea inundată a dischizăturilor (ferestre şi uşi), îndreptate spre corespondent.

5. Pregătirea staţiei pentru lucru în fonie. Pregătirea şi ajustarea R-105M pentru lucru în fonie:

- se deschide capacul din spate şi se conectează două baterei de acumulatoare KNP-20 (KNP-24) sau patru acumulatoare KN-14, respectând polaritatea;- se desfăfoară antena ordonată în funcţie de distanţa până la corespondenţi şi se întroduce în borna „Antenna”;- se deschide capacul din faţă al staţiei radio;- se întroduce ştecherul garniturii cască-microtelefon în priza de pe panoul frontal sau în priza de pe cutie;- comutatorul modului de lucru se pune în poziţia „Radio”;- întrerupătorul alimentării de pe cutia staţiei se pune în poziţia „Vkl.”;- comutatorul basculant „Tok ant. – Nakal” se pune în poziţia „Nakal”. După devierea acului instrumentului indicator se apreciază tensiunea acumulatoarelor (trebuie să se găsească în sectorul colorat). Pentru aceasta staţia se trece pe scurt timp la emisie (se apasă clapa microfonului de pe garnitura cască-microtelefon);

56

- cu ajutorul pârghiei „Stopor” se deblochează butonul „Ustanovka ciastotî”;- pentru iluminarea scalei gradate se apasă butonul „Kalibrator – Svet”, iar cu butonul „Ustanovka ciastotî” se fixează frecvenţa ordonată. (Iluminarea scalei gradate poate fi efectuată prin punerea comutatorului modului de lucru în poziţia „Pr. retr. Svet”).

57

,388׀ 386 ╧═╧═╧═╧═╧═╪═╧═╧═╧═╧═╧ Exemplul fixării frecvenţei 38Mhz 700khz388׀ 386 ╧═╧═╧═╧═╪═╧═╧═╧═╧═╧═╧ Exemplul fixării frecvenţei 38Mhz 675khz388׀ 386 ╧═╧═╧═╧═╧═╧═╪═╧═╧═╧═╧ Exemplul fixării frecvenţei 38Mhz 725khz

- după fixarea frecvenţei cu ajutorul pârgiei „Stopor” se blochează butonul „Ustanovka ciastotî”;- comutatorul basculant „Tok ant. – Nakal” se pune în poziţia „Tok ant.”;- se apasă clapa microfonului de pe garnitura cască-microtelefon (staţia se trece la emisie). Această procedură poate fi efectuată prin punerea comutatorului modului de lucru în poziţia „Per. retr.”;- prin rotirea butoanelor de acord fin şi brut se acordă emiţătorul staţiei cu antena după deviaţia maximă a acului instrumentului indicator, apoi se - se pronunţă litera „A” care trebuie să se audă în căşti. În felul acesta staţiaradio este acordată atât pentru lucrul pe recepţie cât şi pentru emisie.

6. Controlul funcţionării staţiei. De pornit staţia – comutatorul basculant de pe cutia staţiei „Vkl. –

Otkl.” de pus în poziţie „Vkl.”. Comutatorul basculant de pe panoul frontal „Tok ant. – Nakal” de pus în poziţie „Nacal”, acul dispozitivului de măsură trebuie să găsească în sectorul colorat. La trecerea staţiei la emisie (la apăsarea clapei de vorbire) devierea acului trebuie să mie minimă şi să nu easă din sectorul colorat.

Zgomotul de fond (fâşiitul) în telefoanele garniturii microcască, care se schimbă ne pronunţat sau recepţionarea posturilor de radio la rotirea manivelei de instalare a frecvenţei arată la buna funcţionare a staţiei.

7. Strângerea staţiei radio R-105.Primind ordinul de terminare a lucrului şi de strângere a staţiei

radio se ve comunica aceasta corespondentului şi se va efectua strângerea staţiei radio în ordinea următoare:- se deconectează alimentarea staţiei radio- se deschide capacul din spatele staţiei radio. Se scot antena flexibilă

şi contragreutatea şi se pun în compartimentul lor. Dacă s-a lucrat cu antena filară aceasta se înfăşoară pe suport şi se pune în geanta radio-telefonistului

- se deconectează garnitura cască-microfon şi se pune în geanta radio telefonistului

58

- se închid capacele din faţă şi din spate a staţiei radio.Antena şi garnitura cască-microfon trebuie curăţate mai întâi de praf şi de murdărie şi apoi aşezate la locul lor.

8. Stabilirea legăturii cu corespondentul.

Stabilirea legăturii cu corespondentul include: desfăşurarea staţiei, pregătirea pentru lucru, fixarea frecvenţei ordonate (sau conform datelor radio), ajustarea emiţătorului staţiei (acordaarea cu antena), apelul corespondentului (răspunsul la apel) conform regulilor studiate la pregătirea specială.

Modul de lucru al staţiei se instaleză prin trecerea comutatorul modului de lucru în poziţia respectivă: - „Radio” (radio)– staţia este dirijată de către operator prin garnitura microtelefon;- „Sluj” (legătură de serviciu) – staţia funcţionează ca un aparat de telefon;- „Dist.” (acţionare la distanţă) – acţionarea la distanţă (distanţionnoe upravlenie), staţia este dirijată prin linia telefonică de la TA-57, sau prin P-193;- „Pr. retr.” şi „Per. retr „ – se foloseşte în cazul când două staţii sunt folosite ca retranslator manual pentru mărirea distanţei de legătură. În acest caz clamele „Linia” şi „Korpus” a ambelor staţii se unesc între ele. Dirijarea se execută de la una din staţii. Dacă comutatorul modului de lucru a staţiei de la care se execută dirijarea se pune în poziţia „Pr. retr.” (recepţie), a doua staţie trece de sinestătător la emisie. Când comutatorul se pune în poziţia „Per. retr.” (emisie), a doua staţie de sinestătător trece la recepţie.

Se interzice strict ajustarea staţiei pe frecvenţe ne indicate în datele radio (excluderea emisiei pe frecvenţele SOS, salvării, aviaţiei, pompierilor, etc.)

9. Conectarea liniei pentru legătura de serviciu sau acţionare la distanţă.

Cablul (P-274, P-275) se conectează la bornele „Linia” şi „Korpus”. Alt capăt a cablului se conectează la aparatul de telefon TA-57 sau centrala telefonică P-193M. În caz că după conectare staţia de sine stătător trece la emisie – se schimbă polaritatea.

Pentru legătura de serviciu între operatorul staţiei şi abonat (TA-57 sau P-193), comutatorul modului de lucru se trece în poziţia „Sluj.”, apelul se transmite prin apăsarea butonului „Vîzov” şi se recepţionează prin vibrarea releului de recepţie a apelului.

Pentru acţionarea staţiei la distanţă de la TA-57 sau prin P-193, comutatorul modului de lucru se trece în poziţia „Dist”.

10. Corecţia etalonării scalii gradate.O precizie destul de mare a stabilităţii etalonării emiţător-

receptorului în condiţiile de exploatare a staţiei radio se obţine prin

59

întrebuinţarea sistemulu de control şi de corecţie a etalonării după punctele de corecţie ale calibratorului cu cuarţ, care se face în felul următor:

Calibratorul cu cuarţ (CC) are frecvenţa proprie egală cu frecvenţa intermediară de recepţie. Semnalul CC prin capacitatea montajului acţionează asupra circuitului de amplificare al frecvenţei intermediare. În acelaş timp una din armonicile CC nF este dată la întrarea circuitului de amplificare a frecvenţei înalte, se amplifică şi în etajul de amesticare în rezultatul acţiunării reciproce cu semnalul heterodinei formează frecvenţa intermediară. Această frecvenţă intermediară împreună cu frecvenţa CC formează pulsaţii nule care se aud în casca microtelefon.Pentru corecţia frecvenţei pe scala staţiei radio se află marcerul punctului de corecţie. Corecţia (etalonarea) frecvenţei constă în fixarea scalei vizavi de marcerul de corecţie şi corectarea capacităţii condensatorului din circuitul oscilant a heterodinei pentru obţinerea pulsaţiilor nule. Pentru corecţia frecvenţei este necesar de apăsat butonul “Calibrator Lumină” şi comutatorul basculant a controlului automat se trece în poziţia “DECONECTAT”.

Întrucît în emiţător–receptorul R-105 este utilizată o schemă comună de excitare, de aceia etalonarea frecvenţei pentru receptor rămîne valabilă în acelaşi timp şi pentru emiţător.

Loc. colonel L. Bubulici

60

CATEDRA MILITARĂ A UNIVERSITĂŢII TEHNICE DIN MOLDOVA

Plan conspectpetrecerei şedinţei cu studenţii UTM la disciplina

„Construcţia mijloacelor de transmisiuni”

Tema 10. Staţiile radio de putere mică pe unde ultrascurte R-105M, R-159, R-158 (R-148) aflate la dotarea unităţilor şi subunităţilor de infanterie motorizată.Şedinţa 4. Destinaţia şi componenţa staţiei radio de putere mică pe unde ultrascurte R-158 (R-148). Caracteristicile tactico-tehnice principale.

Scopurile şedinţei:1. Perfecţionarea cunoştinţelor studenţilor.2. Formarea deprinderilor practice de expluatare a staţiilor radio.3. Pregătirea studenţilor pentru îndeplinirea obligaţiunilor comandantului de grupă.

Detalii oganizatorice:Durata: 80 min.Locul de desfăşurare: auditorie.Forma de organizare: lecţie.Metode de didactice: explicare, demonstraţie, convorbire.Asigurarea materială: cretă, tablă, planşete. Literatura: conspect.

Ordinea desfăşurării şedinţeiNrd/o

Întrebările instructive. T.min

Metod. didac.

I Secvenţă întroductivă- Depunerea raportului, verificarea prezenţei studenţilor.- Evaluarea cunoştinţelor însuşite anterior . - Anunţ denumirea temei, şedinţei, scopurile didactice şi fundamentale.

7vizual,convor-bire

II Secvenţă de instruire1. Caracteristicile tactico-tehnice R-158, destinaţia, componenţa.2. Destinaţaţia şi componenţa organelor de dirijare şi control ale R-158.3. Caracteristicile tactico-tehnice R-148, destinaţia, componenţa.

7015

30

25

expli-care, demon-strare

III Secvenţa finală- Răspund la întrebări.- Dau indicaţii pentru pregătirea desinestătătoare.- Fac bilanţul şedinţei.

3expli-care

61

1. Caracteristicile tactico-tehnice R-158, destinaţia, componenţa.

Destinaţia: portabilă de emisie-recepţie pe unde ultrascurte, lucrează în fonie în regim simplex cu modulaţie în frecvenţă. Este destinată pentru asigurarea legăturilor radio în reţelele companie-pluton. De asemenea poate fi folosită ca staţie de bord pentru automobile.Gama de frecvenţe : 30.0 – 79.975 Mhz, ecartul 25Khz, are 1910 frecvenţe de lucru. Modul de lucru : fonie cu modulaţie în frecvenţă cu sau fără atenuatorul de zgomot.Bătaia emiţătorului şi antenele:a) cu AB-1.2m - 30-40 Mhz – nu mai puţin 6 km.;- 40-50 Mhz – nu mai puţin 5 km.;- 50-80 Mhz – nu mai puţin 4 km.;b) cu antena înclinată (tip leambda) - nu mai puţin 15 km.;c) varianta de automobil pe loc:- 30-49 Mhz – nu mai puţin 3,5 km.;- 49-80 Mhz – nu mai puţin 2,0 km.;în mişcare:- 30-49 Mhz – nu mai puţin 2,0 km.;- 49-80 Mhz – nu mai puţin 1,5 km.;Sursa de alimentare : pentru varianta portabilă acumulator 10NKGŢ-1D.Durata funcţionării de la un complet de acumulatoare nu mai puţin 6 ore la un raport emisie-recepţie 1:5.Greutatea : 3,6kg, varianta auto 8.5kg.

Componenţa completului: receptor-emiţătorul, acumulatoarele, antenele, contrgreutatea, curelel pentru purtare, la una din care este fixat manipulatorul, garnitura cască microtelefon, geanta radistului. Pentru varianta auto în locul antenei flexibile AB-1.2m, antena auto plus difuzor, cablu de alimentare de la acumulatorul automobilului, piese de fixare în automobil şi dispozitivul de siguranţă.

2. Destinaţaţia şi componenţa organelor de dirijare şi control ale R-158.

Atenţie: - durata lucrului neîntrerupt la emisie nu trebuie să depăşească 5 minute;- este interzisă comutarea frecvenţei de lucru în timpul emisiei staţiei;- este interzisă încălcarea regimului de descărcare a acumulatorului (mai puţin 10V) şi de încărcare (cu curent mai înalt de 100mA), deasemenea scurtcircuitul clamelor acumulatorului. La aprinderea indicatorului despre descărcarea acumulatorului (este montat în corpul

62

manipulatorului) este necesar de a deconecta staţia şi de a schimba acumulatorul.- la pornirea atenuatorului de zgomot (PŞ) bătaia emiţătorului scade.

Organele de dirijare.a) pe panoul staţiei:- 4 manivele de fixare a frecvenţei (ultima – zeci de kiloherz are patru poziţii 00, 25, 50, 75);- priza „A” – pentru conectarea antenei şi măsurarea parametrelor staţiei;- indicatorul puterii „Imşc” indică despre existenţa puterii în antenă;- priza de control „KN” – pentru măsurarea parametrelor staţiei, conectarea sursei de alimentare şi difuzorului în variantă auto;- comutatorul „1 –2” – poziţia „1” – pentru funcţionarea staţiei în variantă auto sau cu antenă înclinată, poziţia „2” – când se foloseşte antena flexibilă AB-1.2m.;b) pe manipulator:- comutatorul conectării staţiei şi atenuatorului de zgomot (poziţiile: „Vîkl.”. „Vkl.” şi „PŞ”);- butonul „Peredacia” – pentru trecerea staţiei în regim de emisie;- butonul „Ton” – se foloseşte pentru chemarea corespondentului prin semnal de ton. Pentru transmiterea semnalului e necesar de a apăsa simultan butoanele „Peredacia” şi „Ton”;- indicatorul descărcării acumulatorului.

Particularităţile de expluatarea a staţiei radio.Undele ultrascurte (UUS) se propagă direct (slab ocolesc diferite

obstacole), potz fi absorbite sau reflectate de diferite obiecte din teren, ce trebuie de luat în consideraţie la asigurarea legăturii radio, în deosebi la distanţe maxime. Cu cât sunt mai mari dimensiunile obstacolelor care se găsesc în direcţia de propagare a staţiei, cu atît mai dificilă devine traseul de propagare a undelor radio. De aceia nu se recomandă aflarea staţiei în apropierea imediată a obstacolelor locale care se găsesc în direcţia corespondentului, ca de exemplu: pante abrupta, terasamente, clădiri din peatră şi beton armat, construcţii metalice, linii de transport de energie electrică, linii de telecomunicaţii cu fir şi altele.

Starea solului de asemenea acţionează la calitatea legăturii radio: solul uscat (nisip, zăpada, suprafaţa lacurilor îngeţate) micşorează distanţa de legătură în comparare cu solul umed. Ridicarea staţiei de la nivelul solului considerabil micşorează pierderile energiei electromagnetice (absorbirea ei de sol), de aceia nu se recomandă instalarea staţiei la sol.

3. Caracteristicile tactico-tehnice R-148, destinaţia, componenţa.

63

Destinaţia: portabilă de emisie-recepţie pe unde ultrascurte, lucrează în fonie în regim simplex cu modulaţie în frecvenţă. Este destinată pentru asigurarea legăturilor radio în reţelele companiei.Gama de frecvenţe: 37 – 51.95 Mhz, ecartul - 50khz, are 300 frecvenţe de lucru.Modul de lucru: - telefonie simplex, Bataia şi antenele staţiei: antena baston – 1.5m. până la 6km. Alimentarea staţiei: 10KKGCi-1D (12,6V), Ie = 0.5A, Ir = 0.04APuterea staţiei: 1 Wt.Greutatea 3 kg.

64

1. Destinaţia şi componenţa staţiei radio de putere mică pe unde ultrascurte R-123. Caracteristicile tactico-tehnice principale.

Destinaţia: este destinată pentru asigurarea legăturilor în reţelele şi direcţiile radio ale unităţilor şi subunităţilor Armatei Naţionale. Este montată de obicei pe maşinile blindate, întră în componenţa autospecialei de comandament şi stat major (MCSM) R-142n, BTR-50 PUM, R-145BM, BMP-1kş ş.a..

Caracteristica: transportabilă, de bandă largă, pe unde ultrascurte, recepţie-emisie, simplex este utilizată pentru asigurarea legăturilor radio în fonie radio cu modulaţie în frecvenţă, cu posbilitatea pregătirii din timp pe 4 frecvenţe de lucru, cu ajustare automată a amplificatorului de putere şi dispozitivului de acordare cu antena la trecerea de pe o frecvenţă pe alta.

Trecerea de pe o frecvenţă pregătită din timp (FPT) pe alta se efectuiează de către mecanizmul FPT automat, printr-o simplă comutare.

Caracteristicele tactico-tehnice:- gama de frecvenţe: 20-51.5 Mhz; I subgamă – 20-35.75 Mhz, II subgamă – 35.75-51.5 Mhz. În gama de frecvenţe are 1261 frecfenţe cu pasul 25 kHz;- modul de lucru: recepţie de serviciu, simplex în fonie cu modulaţie în frecvenţă, pentru unele staţii semiduplex (trecerea staţiei în emisie se efectuează sub acţiunea vocii);- puterea emiţătorului: 20 Wt;- deviaţia frecvenţei emiţătorului este = 4,5 – 7 kHz;- sensibilitatea radioreceptorului la relaţia semnal/zgomot =10/1 nu mai slab de 2,5µV cu atenuatorului de zgomote (AZ) deconectat şi nu mai slab de 4µV cu AZ conectat;- eroarea sumară a gradaţiei staţiei radio nu depăşeşte +4kHz;- antenele: antena-baston h = 1 - 4m;- bătaia emiţătorului: Cu AB-4 la deplasarea maşinii de luptă cu V = 40km/oră:- cel puţin 20km cu AZ deconectat şi lipsă de bruiaje radio;- până la 13km cu AZ conectat.Cu antena de avarie:- până la 2 km când ambii corespondenţi lucrează cu antena de avarie;- până la 5 km când unul din corespondenţi lucrează cu antena de avarie,

iar celălalt cu AB.Cu AB-4 instalată pe catarg telescopic de h=11 m:- cu staţia carelucrează cu AB–4 – până la 48km;- cu staţia care lucrează cu AB-4 instalată pe catarg telescopic 11m – până la 70km;- sursa de alimentare: reţeaua de bord cu tensiunea 26V sau 12V, în dependenţă de tipul blocului de alimentare;- intensitatea curentului de consum: la emisie – 9.6 (20.3)А, la recepţie – 3.0 (10)А;- greutatea: 45kg.- componenţa completului: blocul receptor-emiţător, blocul de alimentare, casca cu telefon (şlemofon), antena baston, trusa cu piese de schimb şi accesorii, cordonul de alimentare, cablu de înaltă frecvenţă, documentaţia tehnică de exploatare, instalaţia antenei baston.

65

2. Descrierea panoului frontal al blocului emisie-recepţie.

Pe panoul frontal al blocului emisie-recepţie se deosebesc următoarele elemente:1. - butonul atenuatorului de zgomote (Шумы);2. - comutatorul modului de lucru cu următoarele poziţii:

- aparatura terminal (Ок. ап.);- simplex (симплекс);

- recepţie de serviciu (ДПpием);3. - butonul fixării frecvenţei (Установка частоты)(deplasarea scalei gradate);4. - ferestruica scalei gradate;5. - tamburul pentru fixarea frecvenţelor fixe;6. - becul indicator de acord al antenei;7. - butonul de acord al antenei cu fixator (Настpойка антенны);8. - patru becuri indicatoare ale frecvenţelor fixe (1, 2, 3, 4);9. - patru comutatoare basculante ale frecvenţelor fixe, fiecare cu două poziţii (în sus – subgama I, în jos – subgama II);10. - instrumentul indicator - pentru controlul tensiunilor de alimentare şi controlul funcţionării staţiei;11. - becurile de indicare a subgamelor (I şi II);12. - butonul de volum (Гpомкость);13. - comutatorul subgamelor şi al frecvenţelor fixe (Фиксиpованные часто-ты – Плавный диапазон);14. - întrerupătorul alimentării staţiei radio (Вкл. – Откл.);

66

15. - priza pentru legătura cu telefonul de bord R-124, a căştii cu telefon sau pultului radistului, când staţia întră în componenţa MCSM;16. – priza pentru conectarea blocului de alimentare;17. - butonul ton-apel (Вызов);18. - întrerupătorul iluminării scalei gradate (Шкала Вкл. - Откл.);19. – comutatorul pentru lucru şi pentru controlul tensiunilor de alimentare (Контpоль). Partea stângă – controlul tensiunilor emiţătorului, partea dreaptă – a receptorului şi două poziţii: Lucrul 1 şi Lucrul 2 (Pабота 1, Pабота2); - capacul fixatorului;

3. Antenele staţiei: rol, compunere şi descriere. Instalarea staţiei radio cu diferite antene.

R-123M poate folosi antena-baston h = 1 - 4m instalată nemijlocit pe baza de transport sau pe catarg cu înălţimea 11m, antena de avarie care reprezintă un conductor liţă, izolat, cu lungimea 3m.

În dependenţă de tipul antenei bătaia emiţătorului poate fi: Cu AB-4 la deplasarea maşinii de luptă cu V = 40km/oră:- cel puţin 20km cu AZ deconectat şi lipsă de bruiaje radio;- până la 13km cu AZ conectat.Cu antena de avarie:- până la 2 km când ambii corespondenţi lucrează cu antena de avarie;- până la 5 km când unul din corespondenţi lucrează cu antena de avarie,

iar celălalt cu AB.Cu AB-4 instalată pe catarg telescopic de h=11 m:- cu staţia care lucrează cu AB–4 – până la 48km;- cu staţia care lucrează cu AB-4 instalată pe catarg telescopic 11m – până la 70km.

Antena baston 4m este compusă din patru secţiuni cu lungimea 1m. În dependenţă de frecvenţa de lucru pot fi folosite de la una până la 4 secţini. Pentru frecvenţele joase se folosesc toate secţiunile, cu ridicarea frecvenţei, numărul secţiunilor se micşorează.

În caz de instalare AB-4 pe catarg, este necesar de folosit contrgreutate – 3 secţiuni cu lungimea aprocsimativ 1m şi amplasate paralel sau sub un unghi mic faţă de suprafaţa pământului.

4. Pregătirea staţiei pentru lucru în fonie. a) Pregătirea staţiei şi controlul funcţionării:Înainte de a porni staţia trebuie de controlat fixarea camelor (camă-

kulaciok) de fixare a mecanizmului de fixare a frecvenţilor pregătite din timp (FPT) – poz. 5, fixarea manivelei de ajustare manuală a antenei (poz. 7). Manivela «Şumî» (zgomot) poz. 1 de rotit în stânga până la opritor, manivela «Gromcosti» (volum) poz. 12 de rotit în dreapta până la opritor. De conectat antena şi casca telefonică.

- de instalat regimul de funcţionare de serviciu – comutatorul regimului de lucru (poz. 2) în poziţia «DPriem» sau “Ok. ap.” dacă staţia este dirijată de la pultul radistului.

- de pornit staţia pentru ce comutatorul basculant poz. 14 de pus în poziţia în sus (Vkl.);

- de controlat tensiunile de alimentare a staţiei pentru ce comutatorul „Controli” (poz. 19) de trecut în poziţiile: 1.2V, 6.3V, 150V şi BS (reţeaua de

67

bord), apoi de trecut staţia la emisie (clapa emisie a comutatorului de piept – apăsată) de controlat tensiunile emiţătorului: 1.2V, 150V, 250V şi 600V. La verificarea tensiunilor de alimentare acul instrumentului indicator (poz. 10) trebuie să devieze în limitele sectorului colorat al scalei.

b) Acordul staţiei pe gamă continuă:- de efectuat acţiunile arătate în subpunctul a); - comutatorul (poz. 13) «Plavnîi diapazon – Fiksirovannîe ciastotî» de trecut în poziţia «Plavnîi diapazon I» sau «Plavnîi diapazon II» în dependenţă de frecvenţa ordonată;- de conectat iluminarea scalei (intrerupătorul „Şkala” (poz. 18) de trecut în poziţia „Vkl.”;- de fixat frecvenţa ordonată prin rotirea manivelei (poz. 3) «Ustanovca ciastotî». deplasând scala staţiei (poz. 4) se aduce frecvenţa pe linia de credinţă a scalei. În căşti trebuie să se audă zgomote sau semnale ale posturilor radio;- de deblocat manivela de acord a antenei (poz. 7), staţia se trece pe emisie, de rotit manivela până când acul instrumentului indicator se va deplasa la maximum posibil (comutatorul „Controli” – în poziţia „Lucru 1”), iar becul cu neon îşi va schimba luminozitatea în violet aprins. În timpul rotirii manivelei de acord se vor găsi câteva puncte în care acul instrumentului indicator va fi maximă, aşa cum se arată în fig. 2. Trebuie de ales poziţia acordului maximum.

Când deviaţiile acului instrumentului indicator sânt mici, comutatorul „Controli” se trece în poziţia „Lucru 2”.

De blocat manivela „Nastroika antennî”;- se pronuţă litera “A” care trebuie să se audă în căşti (atocontrolul emisiei), se apasă butonul “ton-apel” poz. 17 şi se ascultă tonul apelului fonic;- staţia se trece pe recepţie (se eliberează butonul “Emisie” a comutatorului de piept).

c) Acordul staţiei pe frecvenţe pregătite din timp:- de efectuat acţiunile arătate în subpunctul a); - se deschide capacul tamburului mecanizmului FPT;- comutatorul «Plavnîi diapazon – Fiksirovannîe ciastotî» de trecut în poziţia «Fiksirovannîe ciastotî -1»

68

Unghiul de rotire al manivelei de acord

Fig. 2. Graficul acordului antenei.

Acordul optim

- de aşteptat până la oprirea sistemului automat;- de deblocat cama primei FPT (se roteşte spre stânga şurubul de fixare nr. 1 cu ajutorul cheii speciale);- de conectat iluminarea scalei (intrerupătorul „Şkala” (poz. 18) de trecut în poziţia „Vkl.”;- de fixat frecvenţa ordonată prin rotirea manivelei (poz. 3) «Ustanovca ciastotî». deplasând scala staţiei (poz. 4) se aduce frecvenţa pe linia de credinţă a scalei. În căşti trebuie să se audă zgomote sau semnale ale posturilor radio;- se trece pe subgama I (poziţia în sus) sau subgama II (poziţia în jos) comutatorul basculant nr. 1 (poz. 9) al frecvenţei fixe 1, în dependenţă de frecvenţa ordonată;- de fixat cama FPT1;- se deblochează manivela de acord al antenei (poz. 7) prin rotirea spre stânga, câteva rotaţii a fixatorului butonului de acord;- staţia se trece pe emisie, se roteşte manivela de acord a antenei până când acul instrumentului indicator se va deplasa la maximum posibil, iar becul cu neon îşi va schimba luminozitatea în violet aprins. Se blochează manivela de acord a antenei;- se pronuţă litera “A” care trebuie să se audă în căşti (atocontrolul emisiei), se apasă butonul “ton-apel” şi se ascultă tonul apelului fonic;- staţia se trece pe recepţie (se eliberează butonul “Emisie” a comutatorului de piept).

În acelaşi mod se face acordul şi pe poziţiile 2, 3 şi 4 ale frecvenţelor pregătite din timp.

5. Stabilirea legăturii cu corespondentul.

Pentru stabilirea legăturii cu corespondentul e necesar:- de primit de la conducător caracteristicii radio (frecvenţele de lucru, indicativul staţiei şi ale corespondentului);- de pregătit staţia radio pentru lucru (fixarea frecvenţelor fixe (FPT) sau în gamă continuă şi de acordat antena pe fiecare din frecvenţele ordonate);- de stabilit legătura cu corespondentul (-ţii) conform regulilor de stabilire şi asigurare legăturii radio (pregătirea specială, Tema 3). În cazul când legătura este bună, apelul corespondentului se poate efectua prin apăsarea butonului de apel (“Vîzov”);- oprirea staţiei se efectuează prin punerea întrerupătorului alimentării pe poziţia “Închis” (“Otkl.”).

6. Controlul funcţionării staţiei radio de la dispozitivele încorporate şi panoul frontal.

a) Verificarea tensiunilor de alimentare.Pentru verivicarea tensiunilor de alimentare se fac următoarele

operaţiuni:- se alimentează staţia radio trecând întrerupătorul “alimentare” în poziţia “conectat”;- se conectează casca microtelefon;- se trece comutatorul modului de lucru în poziţia “simplex”;- butonul atenuatorului de zgomote se roteşte în sens invers acelor de ceasornic până la refuz, adică până la nivelul maxim de zgomote;

69

- se conectează întrerupătorul pentru iluminarea scalei;- se verifică tensiune de alimentare de la bateria de bord trecând comutatorul pentru controlul tensiunilor pe poziţia “BS” (bortseti), apoi pe poziţiile 1.2V, 6.3V, 150V, se verifică tensiunile de alimentare ale recepţiei (poziţiile din dreapta ale comutatorului);- se pune comutatorul de piept în poziţia emisie şi trecând comutatorul controlului tensiunilor în poziţiile 600V, 250V, 150V şi 1.2V se verifică tensiunile de alimentare ale emisiei;- se pune comutatorul de piept în poziţia recepţieşi se pune comutatorul controlului tensiunilor în poziţia “Lucru 1”.

La verificarea tensiunilor de alimentare, acul instrumentului indicator trebuie să se deplaseze în limitele sectorului colorat pe scală. Tensiunile alimentare ale emisiei se controlează după acordarea circuitului de antenă.

b) Verificarea staţiei în regimul recepţie:- comutatorul bandă continuă şi al frecvenţelor fixe se trece pe poziţia „subgama I”;- butonul de volum se roteşte la maxim în sensul deplasării acelor de ceasornic;- se roteşte manivela pentru stabilirea frecvenţei pe toată lungimea benzii şi se ascultă funcţionarea receptorului pe subgama respectivă. Dacă receptorul este în bună stare în căşti se va auzi zgomotul caracteristic sau semnalele eventualelor posturi ce lucrează;- se roteşte butonul atenuatorului de zgomote în sens invers acelor de ceasornic, caz în care zgomotele din căşti cresc, iar la rotirea în sensul deplasării acelor de ceasornic zgomotele în căşti descresc;- se trece comutatorul subgamelor şi al frecvenţelor fixe pe poziţia „subgama II” şi se repetă operaţiunile descrise mai sus (pentru subgama I.

Pentru funcţionarea recepţiei în regimul „recepţie de serviciu”, comutatorul modului de lucru se trece în poziţia „recepţie de serviciu” şi se execută aceleaşi operaţiuni.

c) Verificarea în regimul de emisie:- comutatorul modului de lucru se trece în poziţia „simplex”;- comutatorul bandă continuă şi al frecvenţelor fixe se trece pe poziţia „subgama I”;- cu ajutorul manivelei pentru stabilirea frecvenţei se fixează o frecvenţă de la începutul subgamei I;- se deblochează manivela de acord al antenei, se trece staţia pe emisie şi se execută acordul antenei, urmărind obţinerea deviaţiei maxime a acului instrumentului indicator, după care se blochează manivela de acord;- se pronuţă litera “A” care trebuie să se audă în căşti (atocontrolul emisiei), apoi se apasă butonul “ton-apel” şi se ascultă tonul apelului fonic;- se trece staţia pe recepţie.

Această verificare se execută pe frecvenţe de la începutul, mijlocul şi sfărşitul subgamelor I şi II.

d) Verificarea etalonării frecvenţei pe recepţie.Pentru uşurarea verificării etalonării frecvenţei pe scala staţiei radio,

anumite frecvenţe (din ambele subgame) sânt însemnate cu următoarele semne:

70- pentru cele din subgama I

- pentru cele din subgama II

Pentru verificarea etalonării frecvenţei se fac următoarele operaţiuni:- comutatorul modului de lucru se trece pe poziţia „recepţie de serviciu”;- comutatorul subgamelor şi al frecvenţelor fixe se trece pe poziţia „subgama I”;- rotind manivela pentru stabilirea frecvenţei se aduce la linia de credinţă de pe scală, gradaţiunea de la începutul benzii însemnată cu unul din semnele de mai sus;- se apasă pe butonul „ton-apel” şi se roteşte uşor manivela pentru stabilirea frecvenţei (în stânga şi în dreapta frecvenţei cu semn) până când în căşti se obţin bătăile nule, adică ne vom opri cu manivela „stabilirea frecvenţei” exact în momentul când sântem între cele două fluierături ce apar foarte apropiate între ele, dar între acestea este o mică zonă de tăcere. Tocmai aceasta este zona bătăilor nule.

Când etalonarea este precisă, zona bătăilor nule se obţine exact la suprapunerea semnalului de pe scala cu vizorul.

Deviaţia de frecvenţă a staţiei radio faţă de valoarea normală este egală cu distanţa de la vizor până la semnul (triunghiul, dreptunghiul) care corespunde frecvenţei nominale, distanţă care nu trebuie să fie mai mare de o cincime dintr-o gradaţiune a scalei.

Pentru verificarea etalonării celorlalte frecvenţe cu semn din subgama I şi a celor din subgama II se va proceda la fel.

Dacă există deviaţie de frecvenţă, trebuie de executat corecţia etalonării, adică aducerea zonei bătăilor nule exact pe gradaţiunile cu semn sau în limitele admise de cel mult ±5khz (se schimbă poziţia vizorului).

e) Verificarea sistemului automat:- se deschide capacul tamburului mecanizmului FPT;- se verifică şi se strâng (dacă este cazul) şuruburile de fixare 1, 2, 3, şi 4 astfel îcât crestătura acestora să fie pe aceeaşi linie cu şanţul inelar de culoare roşie de pe tambur. Se închide capacul tamburului;- se verifică (şi dacă este cazul) se strânge fixatorului manivelei de acord al antenei rotindu-l în sensul acelor de ceasornic până la refuz;- comutatorul bandă continuă şi al frecvenţelor fixe se trece succesiv pe poziţia frecvenţa fixă nr. 1, 2, 3 şi 4. De fiecare dată se aşteaptă oprirea mecanizmului de stabilire automată a frecvenţei (după o scurtă rotire a mecanizmului de stabilire automată a frecvenţei acesta se opreşte);- se trece comutatorul bandă continuă şi al frecvenţelor fixe pe poziţia subgama I sau II şi se deconectează alimentarea staţiei.

71

Autospeciala de comandament şi stat major R-142N (BTR-50 PUM, R-145BM, BMP-1kş). Caracteristici tactico-tehnice.

1. Generalităţi despre MCSM Primele modele de MCSM au apărut în anii 1955-1956. În calitate

de bază transportabilă era folosit automobilul GAZ-69 cu mare capacitate de trecere, staţiile de bază erau R-104 (US) şi R-105D (UUS), mai tărziu în calitate de bază de transport s-a folosit automobilul GAZ-66, iar staţia R-104 a fost înlocuită cu R-130 – MCSM R-125MT. R-125MT era înzestrată cu aparataj pentru secretizarea convorbirilor telefonice (T-219). Prima MCSM blindată BTR-50PU (baza tancul uşor amfibie T-76) a apărut în 1957. Componenţa: R-105D = 2, R-112, R-113, R-403 = ½ complect, R-311, P-193.

MCSM care astăzi sunt în dotarea Armatei Naţionale se împart în două grupe:I grupă – MCSM cu destinaţie generală care se folosesc pentru asigurarea legăturilor radio în gama de unde scurte (US) şi ultrascurte (UUS) comandanţilor şi ofiţerilor de stat major a marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor militare. Din această grupă fac parte:- BTR – 50 PUM1; - R – 145BM; - R-142N;- R-144U; - BMP-1K („Potok-1”); - BMP-1KS („Potok-

2”).II grupă – MCSM specializate care sunt destinate pentru dirijarea cu mijloacele active de luptă (dirijarea artileriei, lansarea rachetelor, mijloacele antiaeriene).În această grupă intră:- PU – 10; PU – 2 – Mt (conducerea cu rachetele)- PU – 12; R-849 (R-845) (cond forţelor aeriene)- M – 146 (con. antiaer.) BRM – 1 K (cercetarea).

Faţă de MCSM sunt înaintate următoarele cerinţe de bază:a) Către mijlocul de transport a MCSM:

- protecţia blindată a efectivului şi aparaturii;- capacitatea mare de trecere.

b)Către aparatura MCSM:- numărul şi tipurile de staţii radio trebuie să asigure necesitatea

legăturilor pentru conducerea subunităţilor şi legăturii cu statul major superior;

- efectuarea transmisiunilor într-o gamă largă de unde (US, UUS);- organizarea legăturilor secretizate prin canale radio pe US şi UUS;- asigurarea legăturilor radio în diferite situaţii de luptă din mers şi

la staţionare;- posibilitatea dirijării staţiilor radio de la oroce loc de lucru a MCSM

şi la distanţă;

72

- asigurarea locurilor de lucru a comandanţilor cu aparatajul necesar de comutare pentru efectuarea lucrului în reţelele (direcţiile) radio şi legătura internă cu componentele punctului de comandă;

- bătaia staţiilor radio trebuie să asigure conducerea trainică cu trupele.

2. Aspectul exterior al MCSM.Tendinţa dezvoltării MCSM constă în faptul unificării bazei de

transport a MCSM cu baza de transport a maşinilor de luptă de bază. Drept bază de transport pentru MCSM serveşte:- BTR – 50 PUM1 – BTR-50PU pentru care ca bază de transport serveşte tancul uşor amfibiu T-76; - R – 145BM – BTR-60 (GAZ-49-07) – unitatea de transport şi de luptă a subunităţilor de infanterie motorizată;- BMP-1K şi BMP-1KŞ – BMP-1 – maşina de luptă a subunităţilor de infanterie motorizată. BMP-1K – MCSM comandantului de regiment, BMP-1KŞ - MCSM comandantului de divizie. Deosebirea: BMP-1K n-are R-130;- R-142N – GAZ-66 – este o modificaţie a MCSM pentru subunităţile aeropurtate. În subunităţile de infanterie se foloseşte pentru punctele de comandă logistice şi punctele de comandă, care sunt îndepărtate de alianimentul de apărare (ofensivă).

MCSM care fac parte din grupa II, în dependenţă de subunităţile şi armele pe care le deservesc, pot fi amenajate pe bază de transport blindate sau auto.

Aspectul exterior a MCSM R-142n.Pe baza de transport GAZ-66 este instalată o cabină cu două

compartimente: din faţă - pentru echipamentul de transmisiuni şi operatorii radio; din urmă - pentru ofiţerii de stat major. Întrarea în compartimentul din faţă se efectuează prin uşa laterală din dreapta, în compartimentul din spate – prin uşa din urmă a cabinei.

În partea din urmă şi de jos a cabinei de ambele părţi sunt două compartimente mici pentru mijloacele de deservire a automobilului şi instalaţiei electrice. În partea stângă, în dreptul compartimentului din faţă, cabina are o uşă prin care se scoate instalaţia electrică din compartimentul său.

În partea dinainte (parte de sus) este instalată instalaţia de filtrare şi ventilare (FVU) a cabinei şi încălzitorul pe benzină.

Pe acoperiş este amplasată antena de radiere în zenit, în partea dinainte a acoperişului două antene baston, ridicarea cărora este dirijată din cabina şoferului, în partea dreaptă dinainte – instalaţia pentru ficsarea antenei bason – 10m.

Cadrul (rama) automobilului, partea dinainte este prelunjită şi în faţa capotei motorului este instalat generatorul de captare a forţei de tip G-290.

3. Caracteristicele tactico-tehnice ale autospecialelor de comandament şi stat major R-142n.

73

MCSM R-142n este destinată pentru organizarea şi asigurarea legăturilor în reţelele şi direcţiile radio a punctelor de comandă în fonie în clar şi secretizate pe US şi UUS din mers şi la staţonare. MCSM poate asigura patru canale radio în regim simplex, din ele un canal pe US şi 3 canale pe UUS, sau trei canale – un canal pe US şi un canal pe UUS simplex, şi un canal pe UUS duplex.

Caracteristicele tactică-tehnice la general sunt apreciate de CTT a staţiilor radio din componenţa MCSM.- gama de frecvenţe: 1.5 ÷ 10.99 Mhz (US) şi 20.0 ÷ 52.0 Mhz (UUS);- regimul de lucru: recepţie de serviciu, telefonie cu modulaţie în amplitudă, telefonie cu modulaţie în bandă laterală unică, telefonie cu modulaţie în frecvenţă, telegrafie cu manipulare în amplitudă, telegrafie cu manipulare în frecvenţă (numai la emisie);- secretizarea a unui canal în fonie cu grad de secretizare temporar;- dirijarea:

- locală, de la panoul frontral al staţiilor, sau pultul radistului; - din compartimentul ofiţerilor de stat major (din spate);- acţionarea la distanţă (până la 500m) prin aparatul telefon TA-

57.- raza de legătură: din mers - pe US până la 50 km, pe UUS până la 35 km; la staţionare - pe US până la 350 km, pe UUS până la 60 km;- antenele: antena baston h = 4m – 2 buc, antena baston (catarg telescopic) h = 10m, antena cu radiere în zenit, antena dipol D 2x20. Pentru R-145BM se mai foloseşte antena vibrator voluminos (antena cu diapazon larg – ŞDA);- surasa de alimentare: bateria de acumulatoare cu tensiunea 26V, instalaţia electrică AB-1-P/30, sursa de curent alternativ monofazic 220V, generatorul de captare a forţei G-290;- greutatea MCSM cu rezervoarele pline cu benzină şi echipajul din 5 persoane este 10475kg;- suprafaţa necesară pentru desfăşurarea MCSM cu toate antenele – 40 x 50m;- starea bună de funcţionare se asigură gama de temperaturi –40 ÷ +50ºC şi umeditatea relativă a aerului până la 98%.

Componente MCSM R-142n.a) comartimentul din faţă:- R-111 (UUS) cu blocurile de alimentare – 2 comp.;- R-123 UUS) cu blocul de alimentare – 1 comp.;- R-130 (US) cu blocul de alimentare şi dispozitivul de frecvenţă înaltă de acordare cu antena şi blocul de acordare şi simetrare – 1 comp.;- blocurile DAA ale R-111 cu comutatorul antenelor – 1 comp.;- T-219 – 1 comp.;- pultul radistului;- panoul de distribuire a energiei electrice;- redresorul curentului alternativ (220V) în curent continuu.

74

b) compartimentul din spate:- pultul ofiţerului Nr.1;- pultul ofiţerului Nr.2;- magnitofon P-180M;- difuzor;- căşti telefonice – 2 buc;- bateria de acumulatoare alacaline de tip NC;- masa de lucru pentru ofiţeri.c) în afara cabinei:- AB-1-P/30 – comp.;- G-290;- instalaţia de filtrare şi ventilare;- instalaţia de încălzire;- completul de antene.

Ehipamentl maşinile de comandament şi stat major practic nu se deosebesc, deosebirea e numai în baza de transport şi echipamentul legat cu baza de transport. A doua deosebire e în folosirea drept sursă de alimentare la MCSM pe obiecte blindate a sursei de bord (acumulatoarelor cu acid) şi lipsa generatorului de captare a forţei. La MCSM amenajate în blindate acumulatoarele se încarcă de la generatorul bazei de transport.

De asemenea este o deosebire neesenţială în utilajul destinat pentru lucrul ofiţerilor de stat major.

4. Rolul şi dispunerea elementelor componente ale autospecialei de comanda-ment şi stat major R-142N.

Staţia radio R-130 pu unde scurte în cadrul brigăzii IM se foloseşte pentru asigurarea legăturii în fonie cu modulaţie în bandă laterală unică în clar şi secretizată în reţelele (direcţiile) radio a punctelor de comandă superioare. Datorită folosirii antenelor dipol şi cu radiere în zenit, sataţia practic poate asigura legătura pe întreg teritoriului Republicii Moldova.

Staţia radio R-123 pu unde ultrascurte în cadrul MCSM se foloseşte pentru asigurarea legăturii în fonie cu modulaţie în frecvenţă în reţeaua radio a comandantului brigăzii (batalionului) IM cu subunităţile subordonate, maşinile de luptă la executarea marşului şi în timpul ofensivei. R-123 este staţia de bază instalată pe toate obiectele blindate.

Staţiile radio R-111 pu unde ultrascurte (2 complete) în cadrul brigăzii IM se foloseşte pentru asigurarea legăturii în fonie cu modulaţie în frecvenţă în clar şi secretizată, una în reţelele (direcţiile) radio a punctelor de comandă superioare, a doua – în reţeaua comandantului brigăzii (batalionului) pentru conducerea subunităţilor subordonate. Uneori a doua staţie poate fi inclusă în reţelele unităţilor de sprijin sau cooperare. Bătaia emiţătorului până la 60km şi mai mult permite asigurarea legăturii radio pe un front larg de acţiune.

75

Toate staţiile radio MCSM funcţionează în regim de lucru simplex, adică numai în regim de emisie sau numai în regim de recepţie. Dar în caz de necisitate echipamentul MCSM permite efectuarea regimului duplex prin folosirea ambelor staţii radio R-111.

Blocurile DAA (САУ) a ambelor staţii R-111 sunt încorporate împreună cu comutatorul antenelor (ВЧП) într-un singur corp şi permite funcţionarea ambelor staţii la o singură antenă. Pentru funcţionarea ambelor staţii la o singură antenă, separarea (raznos) frecvenţilor trebuie să fie nu mai puţin de 10%.

Pentru acordarea R-130M cu antena de radiere în zenit (ARZ) se foloseşte blocul de acordare şi simetrare (БСС), care este destinat pentru acordarea ieşirii nesimetrice a amplificatorului de putere cu antena simetrică ARZ.

Din mers pentru funcţionarea staţiilor radio se utilizează următoarele antene: pentru R-130M – antena ARZ, pentru ambele R-111 – una din antenele baston instalate în partea dinainte a acoperişul cabinei, pentru R-123 – a doua pe antenă baston instalată pe partea dinainte a acoperişul cabinei.

La staţionare pot fi utilizate orice antenă din completul MCSM, numai R-123 rămâne să lucreze la aceiaşi antenă baston.

Aparatajul de secretizare T-219 este destinat pentru secretizarea a unui canal în fonie format de staţiile radio R-130 sau R-111 cu grad de secretizare temporar.

Pentru compatibilitatea electromagnetică a staţiilor radio din componenţa MCSM, frecvenţile de lucru trebuie să fie alese ţinând cont de “Tabela variantelor frecvenţelor de lucru”, care face parte din documentaţia MCSM.

Pulturile de dirijare asigură:- pultul radistului cu două locuri de lucru permite dirijarea a oricărui staţii radio, inclusiv şi în regim de secretizare, predarea dirijării la pulturile locurilor de lucru (două) a ofiţărilor de stat major, sau prin liniile de acţiune la distanţă (două) la locul de lucru a comandantului (adăpost, cort, etc.) cu utilizarea TA-57 şi P-174. Una din linii de acţiune la distanţă poate fi folosită pentru legătura internă la punctul de comandă prin centrala P-193, P-194, etc. Pultul de asemenea asigură legătura internă a radiotelefoniştilor cu locurile de lucru a ofiţerilor de stat major şi comandantul automobilului (cabina şoferului). Indicaţia sonoră şi luminoasă a pultului radistului împreună cu sistemul de apel permite recepţia şi translarea semnalelor de apel, controlul funcţionării şi dirijării staţiilor şi aparaturii de secretizare;- pultul Nr. 1 a ofiţerului asigură dirijarea a oricărui staţii radio, inclusiv şi în regim de secretizare, recepţia şi translarea apelului, legătura internă între membrii echipajului, legătura de serviciu (internă) cu elementele punctului de comandă, indicaţia luminoasă a stării de funcţionare a staţiilor radio;- pultul Nr. 2 a ofiţerului are aceleaşi posibilităţi ca şi pultul Nr. 1, în afară de ducerea convorbirilor secretizate;

76

- pultul comandantului instalat în cabina şoferului asigură dirijarea a unei din patru staţii radio, inclusiv şi în regim de secretizare, recepţia şi translarea apelului, legătura internă cu membrii echipajului, inclusiv legătura circulară cu toţi membrii, indicaţia luminoasă a stării de funcţionare a staţiilor radio;- prin liniile de acţionare la distanţă (TA-57) este posibilă legătura cu radiotelefoniştii, ofiţerii de stat major, dirijarea a oricărei din patru staţii radio, inclusiv şi prin aparatajul de dirijare;

Sistema de alimentare a MCSM asigură lucrul neîntrerupt a mijloacelor de transmisiuni cu respectarea condiţiei: durata lucrului în emisie în proporţie cu durata recepţiei nu trebuie să fie mai mare 1/3 (Te/Tr ≤ 1/3). Pentru alimentarea de bază serveşte bateria de acumulatoare alcaline (nichel-cadmiu).

În mişcare şi la opriri scurte ca sursă de alimentare serveşte generatorul G-290 care este pus în mişcare de motorul bazei de. Constanţa tensiunii la clemele generatorului este asigurată de către rele-regulatorul RR-361A. Prin filtrul F-5 tensiunea se aplică la panoul de distribuire.

La staţionare ca sursă de alimentare serveşte agregatul benzoelectric AB-1-P/30, tensiunea de la care prin panoul de întrare este aplicată la panoul de distribiure. Alimentarea MCSM poate fi asigurată şi de la reţeaua curentului alternativ monofazic 220V, 50Hz. Tensiunea reţelei se aplică prin intermediul panoului de întrare la redresor, tensiunea redresată 26 V se aplică la panoul de distribiure.

În cazul când alimentarea se efectuează de la alte surse de energie electrică, bateria de acumulatoare alcaline se conectează în paralel cu sursele şi funcţionează în regim de tampon (bufer) şi încărcare. Prin aceasta se asigură tensiunea de alimentare 26V ±10%

5. Reguli de întreţinere şi exploatare a autospecialei de comandament şi stat major.

Compatibilitatea electromagnetică.În timpul lucrului staţiilor radio pot apărea bruiaje reciproce, care

vor înrăutăţi recepţia. Aceste bruiaje sunt provocate de filtrarea insuficientă a armonicilor (a doua, a treia, etc.) a ocilatoarelui-pilot a emiţătorului, altor oscilaţii. Aceste oscilaţii sunt slabe, dar în cazul când receptoarele (staţiile radio) sunt amplasate la distanţe mici una de la alta, ele influenţează negativ la calitatea recepţiei. De aceia pentru asigurarea lucrului simultan a staţiilor radio pe US şi UUS din componenţa MCSM este elaborată “Tabela variantelor frecvenţelor de lucu”, care se foloseşte la numirea frecvenţelor de lucru. În această tabelă sunt date mai multe variante cu un interval dintre frecvenţe >10%.

În acelaş timp, în cazul când separarea (raznos) frecvenţilor este mai mică de 10%, poate avea loc ieşirea din funcţie a receptoarelor staţiilor radio (circuitul de întrare).

77

În tabelă nu este luat în vedere variantul de lucru simultan a R-123 cu completul de bază a MCSM (R-130 şi R-111). Lucrul R-123 este posibil în timpul când completul de bază al MCSM nu funcţionează sau pe frecvenţele care diferă de frecvenţele R-111 cu ≥10 %. În acelaşi timp frecvenţa de lucru R-123 nu trebuie să coincidă cu armonicile R-111 şi R-130. F123 ≠ nF111 ≠ nF130, unde n = 1, 2, 3, etc.

Reglarea canalului radio pentru expluatare.Dirijarea staţiei radio constă în pregătirea canalului radio şi

comutărea lui la locurile de lucru a comandantului, ofiţerilor destat major. Pregătirea canalului radio se efectuează în momentul stabilirii legăturii. Pentru aceasta se folosesc organele de reglare a staţiilor radio: manivelele „Nivelul emisiei” („Уpовень пеpедачи”), „Nivelul recepţiei” (Уpовень пpиема”) şi dispozitivul de măsură cu comutatorul său.

Reglarea canalului se efectuează în două etape. Prima etapă: după fixarea frecvenţei şi ajustarea staţiei se reglează nivelul de emisie. Etapa a doua: în timpul efectuării legăturii cu corespondentul se cere ton de apel (semnal tonal cu frecvenţa 800hz). Cu manivelele nivelului de emisie, apoi recepţie se deviază acul dispozitivului de măsură în sectorul haşurat.

Reglarea nivelelor de emisie şi recepţie este foarte importantă în cazul utilizării aparatajului de secretizare.

Dirijarea staţiilor radio, comutarea canalelor.Ieşirile şi întrările de frecvenţă joasă a staţiilor radio sunt aduse la

pultul radistului, comutatoarele canalelor „Каналы” (două, câte unul la fiecare loc de lucru), care permit de a comuta fiecare din staţii la unul din pulturile sau liniile abonaţilor, sau la casca telefonică a radiotelefonistului.

Toate pulturile sunt amenajate cu casca telefonică cu clapă de emisie pentru dirijarea staţiilor radio. Locul de lucru al ofiţerilor de stat major este amenajat cu un magnitofon P-180 pentru înregistrarea convorbirilor telefonice şi cu un difuzor.

Deservirea tehnică a MCSM.Pentru menţinerea MCSM în stare bună de funcţionare, este

necesară efectuarea deservirii tehnice în volumul şi termenii stabiliţi. Deservirea tehnică include controlul vizual al componentelor MCSM, starea lor de funcţionare, măsurarea parametrilor de bază a echipamentului şi ajustarea lor în limitele stabilite, înlăturarea neajunsurilor şi în caz de necisitate reparaţia lui.

Staţia radio de putere mică pe unde ultrascurte R-158, 148.

78

1. Caracteristicile tactico-tehnice R-158, destinaţia, componenţa.

Destinaţia: portabilă de emisie-recepţie pe unde ultrascurte, lucrează în fonie în regim simplex cu modulaţie în frecvenţă. Este destinată pentru asigurarea legăturilor radio în reţelele companie-pluton. De asemenea poate fi folosită ca staţie de bord pentru automobile.Gama de frecvenţe : 30.0 – 79.975 Mhz, ecartul 25Khz, are 1910 frecvenţe de lucru. Modul de lucru : fonie cu modulaţie în frecvenţă cu sau fără atenuatorul de zgomot.Bătaia emiţătorului şi antenele:a) cu AB-1.2m - 30-40 Mhz – nu mai puţin 6 km.;- 40-50 Mhz – nu mai puţin 5 km.;- 50-80 Mhz – nu mai puţin 4 km.;b) cu antena înclinată (tip leambda) - nu mai puţin 15 km.;c) varianta de automobil pe loc:- 30-49 Mhz – nu mai puţin 3,5 km.;- 49-80 Mhz – nu mai puţin 2,0 km.;în mişcare:- 30-49 Mhz – nu mai puţin 2,0 km.;- 49-80 Mhz – nu mai puţin 1,5 km.;Sursa de alimentare : pentru varianta portabilă acumulator 10NKGŢ-1D.Durata funcţionării de la un complet de acumulatoare nu mai puţin 6 ore la un raport emisie-recepţie 1:5.Greutatea : 3,6kg, varianta auto 8.5kg.

Componenţa completului: receptor-emiţătorul, acumulatoarele, antenele, contrgreutatea, curelel pentru purtare, la una din care este fixat manipulatorul, garnitura cască microtelefon, geanta radistului. Pentru varianta auto în locul antenei flexibile AB-1.2m, antena auto plus difuzor, cablu de alimentare de la acumulatorul automobilului, piese de fixare în automobil şi dispozitivul de siguranţă.

2. Destinaţaţia şi componenţa organelor de dirijare şi control ale R-158.

Atenţie: - durata lucrului neîntrerupt la emisie nu trebuie să depăşească 5 minute;- este interzisă comutarea frecvenţei de lucru în timpul emisiei staţiei;- este interzisă încălcarea regimului de descărcare a acumulatorului (mai puţin 10V) şi de încărcare (cu curent mai înalt de 100mA), deasemenea scurtcircuitul clamelor acumulatorului. La aprinderea indicatorului despre descărcarea acumulatorului (este montat în corpul

79

manipulatorului) este necesar de a deconecta staţia şi de a schimba acumulatorul.- la pornirea atenuatorului de zgomot (PŞ) bătaia emiţătorului scade.

Organele de dirijare.a) pe panoul staţiei:- 4 manivele de fixare a frecvenţei (ultima – zeci de kiloherz are patru poziţii 00, 25, 50, 75);- priza „A” – pentru conectarea antenei şi măsurarea parametrelor staţiei;- indicatorul puterii „Imşc” indică despre existenţa puterii în antenă;- priza de control „KN” – pentru măsurarea parametrelor staţiei, conectarea sursei de alimentare şi difuzorului în variantă auto;- comutatorul „1 –2” – poziţia „1” – pentru funcţionarea staţiei în variantă auto sau cu antenă înclinată, poziţia „2” – când se foloseşte antena flexibilă AB-1.2m.;b) pe manipulator:- comutatorul conectării staţiei şi atenuatorului de zgomot (poziţiile: „Vîkl.”. „Vkl.” şi „PŞ”);- butonul „Peredacia” – pentru trecerea staţiei în regim de emisie;- butonul „Ton” – se foloseşte pentru chemarea corespondentului prin semnal de ton. Pentru transmiterea semnalului e necesar de a apăsa simultan butoanele „Peredacia” şi „Ton”;- indicatorul descărcării acumulatorului.

Particularităţile de expluatarea a staţiei radio.Undele ultrascurte (UUS) se propagă direct (slab ocolesc diferite

obstacole), potz fi absorbite sau reflectate de diferite obiecte din teren, ce trebuie de luat în consideraţie la asigurarea legăturii radio, în deosebi la distanţe maxime. Cu cât sunt mai mari dimensiunile obstacolelor care se găsesc în direcţia de propagare a staţiei, cu atît mai dificilă devine traseul de propagare a undelor radio. De aceia nu se recomandă aflarea staţiei în apropierea imediată a obstacolelor locale care se găsesc în direcţia corespondentului, ca de exemplu: pante abrupta, terasamente, clădiri din peatră şi beton armat, construcţii metalice, linii de transport de energie electrică, linii de telecomunicaţii cu fir şi altele.

Starea solului de asemenea acţionează la calitatea legăturii radio: solul uscat (nisip, zăpada, suprafaţa lacurilor îngeţate) micşorează distanţa de legătură în comparare cu solul umed. Ridicarea staţiei de la nivelul solului considerabil micşorează pierderile energiei electromagnetice (absorbirea ei de sol), de aceia nu se recomandă instalarea staţiei la sol.

3. Caracteristicile tactico-tehnice R-148, destinaţia, componenţa.

80

Destinaţia: portabilă de emisie-recepţie pe unde ultrascurte, lucrează în fonie în regim simplex cu modulaţie în frecvenţă. Este destinată pentru asigurarea legăturilor radio în reţelele companiei.Gama de frecvenţe: 37 – 51.95 Mhz, ecartul - 50khz, are 300 frecvenţe de lucru.Modul de lucru: - telefonie simplex, Bataia şi antenele staţiei: antena baston – 1.5m. până la 6km. Alimentarea staţiei: 10KKGCi-1D (12,6V), Ie = 0.5A, Ir = 0.04APuterea staţiei: 1 Wt.Greutatea 3 kg.

81

Тактико-технические данные Р-130Назначение: для обеспечения открытой или закрытой радиосвязи в частях и подразделениях Национальной АрмииХарактеристика: возимая, КВ, ТЛФ-ТЛГ, приемо-передающая, симплексная , с автоматической настройкой, Диапазон частот: 1.5 – 10.99 Мгц.Градация шкалы (сетка частот): 10кгцКол-во фиксированных частот: 950. (Настройка дискретно или плавно)Виды работ: дежурный прием, ТЛФ с амплитудной (АМ) и однополосной (ОМ) модуляцией, ТЛГ с амплитудной (АТ) и частотной (ЧТ) манипуляцией. (ТЛГ ЧТ только на передачу)Управление: местное, с пульта управления радиостанцией, с телефонного аппарата ТА-57Мощность передатчика: 12-40ВтАнтенны: штыревая 4.0м, штыревая 10м., наклонный луч, симметричный вибратор (диполь) Дальность связи: в движении до 50км., на стоянке 350кмИсточник питания: бот сеть напряжением 26В.Потребляемый ток: на передачу – на прием – Вес: 100кг.Состав комплекта: приемопередатчик, блок ВСУ (согласующее антенное устройство), блок питания, микротелефонная гарнитура, антенны, соединительные кабели, тлг. ключ, также могут входить ПУ радиостанцией, ПУ командира

Органы управления приемопередатчика- разьемы подключения БП, БСУ, аппаратуры быстродействия, микротелефонной гарнитуры, 2-х проводной линии, тлг. ключа и клемма «Корпус»- индикаторные лампочки «Настройка», «Прием»-«Передача»- индикаторный прибор- 3 переключателя «Установка частоты»- ручки установки уровней передачи, громкости, усиления («РРУ» и «АРУ»), «тон ТЛГ»- переключатель «Режим работы» «Откл», «Деж. пр.», «20%», «100%», «Калибровка».- переключатель «Рид работы» «ЧТ», «АМ», «ОМ», «АТ-У», «АТ-Ш»- переключатель «Контроль» «пр. ур», «прд. ур», «», «борт. сеть»- тумблеры «Прм-Прд» - перевода на передачу или прием в телеграфном режиме- ????отверстия для коррекции «Дискр.» и «Прд»

Органы управления ВСУ (для согласования работы р/станции с УКВ р/станциями на одну антенну)- ПКл.антенн- ручки грубой, плавной настройки антенн- ручка «Связь»

.Подготовка к работе, включение и настройка Р-130- развернуть радиостанцию, подключить антенные устройства, соединительные кабели- включить фишку микротелефонной гарнитуры- подсоединить блок питания (БП) к источнику питания (ИП) 26В соблюдая плярность- поставить ПКл «Режим» в положение «Деж. прием»- поставить ПКл «Дискретно-плавно» в положение «Дискретно»- установить заданную частоту- ручка усиление вправо до отказа

82

на ВСУ:- поставить ПКл выбора антенн в положение выбранной антенны- по таблице установить ПКл. «Грубо» и «Связь» в требуемые положения для выбранной антенны- включить питание тумблер в положение «Вкл.» (горит лампочка «Деж. прием»)- поставить ПКл «Контроль» в положение «?» (Борт. сеть) и проверить по индикаторному прибору величину питающего напряжения (стрелка должна быть в закрашенном секторе)- настроить радиостанцию,

для чего: ПКл. «Режим» поставить в положение «Настройка» ПКл. «Род работы» поставить в положение «АТ»

При этом загорается лампочка «Настройка»- перевести радиостанцию на 20% мощности- настроить ВСУ

для чего: ПКл. «Род работы» должен быть в положение «АТ»Тумблер «Прием – Передача» поставить в положение « Передача»Нажать на тлг. ключ и ручкой настройка антенны добиться максимального отклонения стрелки индикатора на ВСУ

- установка передающего уровнядля чего: поставить ПКл. «Контроль» в положение «3»

включить радиостанцию на передачу и нажать тлг. ключ ручкой «Уровень передачи» установить стрелку индикаторного прибора в закрашенном секторе перевести радиостанцию на прием

- установка приемного уровня,для чего: поставить ПКл. «Контроль» в положение «4»

радиостанция должна быть в режиме «Прием» ручками «Громкость» и «Усиление» установить стрелку индикаторного прибора в закрашенном секторе

ВниманиеНе допускается:- включение радиостанции на передачу ранее чем через 2-3 минуты после ее прогрева- настройка ВСУ при мощности 100%- включение радиостанции на передачу без подключенной антенны (эквивалента)

Проверка работоспособности1. ПКл. «Режим работы» поставить в положение «Мощность 20%»2. Проверить напряжение питания радиостанции, для чего ПКл. «Индикатор» поставить в положение « Борт. сеть»3. При исправной работе радиостанции в головных телефонах появляется характерный шум, который исчезает с появлением сигнала; при нажатой тангенте проверить прослушивание своей передачиПроверка радиостанции в режиме «Прием»4. Ручку «Пр. уровень» установить в положение максимальной громкости (вправо до упо*а)5. ПКл. «Номер ЗПЧ» поставить в положение « Пл.». Вращать ручку этого ПКл. можно только по часовой стрелке6 Вращая ручку «Установка частоты» прослушать работу приемника на обоих поддиапазонах7. Проверить работу подавителя шумов. При установке тумблера (Тб.) в положение « Вкл.» уровень шумов должен резко уменьшаться.8. ПКл. «Кв. калибр. – Диапазон» поставить в положение « 250»

83

9. Установить по шкале радиостанции частоту кратную 250 кгц.10. Вращая ручку «Установка частоты», добиться нулевых биений в головных телефонах; допустимо смещение риски шкалы относительно визира не более чем на 0.2-0.3 деления11. Проверку градуировки необходимо проделать в начале, середине и конце диапазонаПроверка радиостанции в режиме «Передача»12. ПКл. «Номер ЗПЧ» поставить в положение « Пл.»13. ПКл. «Кв. калибр. - Диапазон» поставить в положение « 20-36» (1 поддиапазон)14 ПКл. «Номер ЗПЧ» поставить в положение « Пл.». Вращать ручку этого ПКл. можно только по часовой стрелке15 Нажать кнопку (Кн.) «Настройка УМ» идет автоматическая настройка усилителя мощности затем согласующего устройства, при этом загорается лампочка «Настройка УМ», затем «Настройка САУ»16. Проверить запуск автоматики САУ для чего нажать Кн. «Настройка САУ»17. ПКл. «Индикатор» поставить в положение « Настр. БУМ»18. Снять заглушку ручки «7учная настройка»19. Нажатием тангенты включить радиостанцию на передачу20. Вращая ручку «7учная настройка» по максимальному отклонению стрелки индикаторного прибора, убедиться в правильности настройки УМ21. Отпустить тангенту и перевести радиостанцию в режиме «Прием»22. Снять заглушку ручки ручной настройки САУ23. Нажатием одной из двух кнопок на блоке САУ включить радиостанцию на передачу24. Вращая ручку настройки САУ, по максимуму показаний индикатора антенного тока убедиться в правильной настройки САУ25. Перевести радиостанцию в режим «Прием», отпустив кнопку на блоке САУ26. Поставить на места заглушки ручек настройки УМ и САУ27. Нажатием тангенты включить радиостанцию на передачу28. Произнести в микрофон громкое «А» и проверить наличие самопрослушивания29. Перевести радиостанцию на прием (отпустить тангенту)30. Нажать кнопку «Вызов» и прослушать тональный вызов в телефонах31. Проделать пункты 14-30 и проделать то же самое для середины и конца 1-го поддиапазона и для 3-х точек 2-го поддиапазона

Тактико-технические данные Р-129Назначение: для обеспечения открытой радиосвязи в частях и подразделениях Национальной Армии (глубинная разведка)Характеристика: переносная, КВ, ТЛФ-ТЛГ, приемо-передающая, симплекснаяДиапазон частот: 1.5 – 10.99 Мгц.Градация шкалы (сетка частот): 10кгцКол-во фиксированных частот: 950.Виды работ: дежурный прием, ТЛФ с амплитудной (АМ) и однополосной (ОМ) модуляцией, ТЛГ с амплитудной (АТ) и частотной (ЧТ) манипуляцией. (ТЛГ ЧТ только на передачу)Мощность передатчика: 1ВтАнтенны: штыревая 1.5м, штыревая 4.0м., наклонный луч, симметричный вибратор (диполь)Дальность связи: 10км., 25км., 40км., 300км (соответственно используемой антенны)Источник питания: 2 АКБ 2КНП-20Потребляемый ток: на передачу – на прием – Вес: 19кг.Состав комплекта: приемопередатчик, АКБ, микротелефонная гарнитура, антенны, тлг. ключ

84

Тактико-технические данные Р-111Назначение: для обеспечения связи в частях и подразделениях Национальной АрмииХарактеристика: возимая, УКВ с ЧМ, приемо-передающая, симплексная (предусмотрен дуплекс при использовании 2-х радиостанций), с автоматической настройкой, имеет 4 ЗПЧДиапазон частот: 20 – 52 Мгц. I подд-н 20 – 36 Мгц, II подд-н 36 – 52 МгцГрадация шкалы (сетка частот): 25кгцКол-во фиксированных частот: 1281Виды работ: дежурный прием, симплексная ТЛФ открытая или закрытая радиосвязьУправление: местное, с пульта управления радиостанцией, с телефонного аппарата ТА-57Мощность передатчика: при режиме мощности 100% - 75 Вт., 20% - 15Вт., 1% - 1ВтАнтенны: АШ-4, штыревая 1.5-3.0м (1.5м плюс секции по 0.3м) с противовесами, установленная на мачте 11.0м, обьемный вертикальный вибратор с противовесами (высота обьемного излучателя 3.4м), устанавливается на мачте высотой до 18м. (Используется на частотах свыше 30 Мгц)Дальность связи: в движении до 35км., на стоянке до 60 (80)кмИсточник питания: бот сеть напряжением 26В.Потребляемый ток: на передачу – 9.6А, на прием – 3.0АВес: 100кг.Состав комплекта: приемопередатчик, блок САУ (согласующее антенное устройство), блок питания, микротелефонная гарнитура, антенны, соединительные кабели, также могут входить ПУ радиостанцией, ПУ командира

Органы управления приемопередатчика- разьемы подключения БП, автоматики САУ, ПУ, микротелефонной гарнитуры, 2-х проводной линии и клемма «Корпус»- индикаторные лампочки «Настройка УМ и САУ», «Прием»-«Передача», «Вызов-радио», «Вызов-линия», индикации поддиапазона (левая – 20-36, правая 36-52)- индикаторный прибор- ручки «Установка частоты» - плавная установка частоты, «Устан. ЗПЧ» - установки заранее подготовленных частот, «Ручная настройка» - ручная настройка БУМ (блока усилителя мощности), установки уровней передачи и приема- переключатель «Режим работы» «Откл», «Деж. пр.», «Мощность 1%», «Мощность 2%», «Мощность 100%»- переключатель «Индикатор» «пр. ур», «прд. ур», «настр. БУМ», «настр. САУ», «борт. сеть»- переключатель «Вид работы» «800гц», «ТЛФ», «Дист. упр», «Служ. связь», «Автом. ретр.»- переключатель «Кв. калибр. – Диапазон» «25», «250», «20-36», «36-52»- переключатель «Номер ЗПЧ» «1», «2», «3», «4», «Пл.»- кнопки включения автоматики «УМ», «САУ», «Вызов», «Подготовл. частоты – 1, 2, 3, 4»- микротумблеры «ПШ» - включения подавителя шумов, расстановки ЗПЧ по поддиапазонах (под крышкой) и подсветки шкалы- окуляр визирования частоты- отверстия для коррекции «Дискр.» и «Прд»

Органы управления САУ- высокочастотный ПКл. – позволяет осуществить работу одной радиостанции на одну из двух антенн, и двух радиостанций на одну или разные антенны- два индикатора тока в антеннах

85

- кнопки включения индикаторов тока. При нажатии радиостанция включается на передачу. .Подготовка к работе и настройка Р-111- развернуть радиостанцию, подключить антенные устройства- поставить переключатель (ПКл) «Реж. работы» в положение «Откл»- подсоединить блок питания (БП) к источнику питания (ИП) 26В соблюдая плярность- включить фишку микротелефонной гарнитуры - поставить ПКл. «Вид работы» «Тлф»- поставить ПКл. «Индикатор» «Борт. сеть»- поставить ПКл. антенного коммутатора « Штырь» или «Телескоп»

ВниманиеНе допускается:- включение радиостанции на передачу ранее чем через 2-3 минуты после ее прогрева- включение автоматики САУ (согласующего антенного устройства) при снятой заглушки ручки ручной настройки- ручная настройка УМ и САУ при мощности 100%- включение радиостанции на передачу без подключенной антенны (эквивалента)- при совместной работе двух радиостанций в одном обьекте или на одну антенну, работать с разносом частот менее +-10% (от наибольшего)

Проверка работоспособности1. ПКл. «Режим работы» «Мощность 20%»2. Проверить напряжение питания р/станции, для чего ПКл. «Индикатор» « Борт. сеть»3. При исправной работе радиостанции в головных телефонах появляется характерный шум, который исчезает с появлением сигнала; при нажатой тангенте проверить прослушивание своей передачиПроверка радиостанции в режиме «Прием»4. Ручку «Пр. уровень» установить в положение максимальной громкости (вправо до упора)5. ПКл. «Номер ЗПЧ» « Пл.». Вращать ручку этого ПКл. можно только по часовой стрелке6 Вращая ручку «Установка частоты» прослушать работу приемника на обоих поддиапазонах7. Проверить работу подавителя шумов. При установке тумблера (Тб.) в положение « Вкл.» уровень шумов должен резко уменьшаться.8. ПКл. «Кв. калибр. – Диапазон» « 250»9. Установить по шкале радиостанции частоту кратную 250 кгц.10. Вращая ручку «Установка частоты», добиться нулевых биений в головных телефонах; допустимо смещение риски шкалы относительно визира не более чем на 0.2-0.3 деления11. Проверку градуировки необходимо проделать в начале, середине и конце диапазона

Проверка радиостанции в режиме «Передача»12. ПКл. «Номер ЗПЧ» « Пл.»13. ПКл. «Кв. калибр. - Диапазон» « 20-36» (1 поддиапазон)14 ПКл. «Номер ЗПЧ» « Пл.». Вращать ручку этого ПКл. можно только по часовой стрелке15 Нажать кнопку (Кн.) «Настройка УМ» идет автоматическая настройка усилителя мощности затем согласующего устройства, при этом загорается лампочка «Настройка УМ», затем «Настройка САУ»16. Проверить запуск автоматики САУ для чего нажать Кн. «Настройка САУ»

86

17. ПКл. «Индикатор» «Настр. БУМ»18. Снять заглушку ручки «Ручная настройка»19. Нажатием тангенты включить радиостанцию на передачу20. Вращая ручку «Ручная настройка» по максимальному отклонению стрелки индикаторного прибора, убедиться в правильности настройки УМ21. Отпустить тангенту и перевести радиостанцию в режиме «Прием»22. Снять заглушку ручки ручной настройки САУ23. Нажатием одной из двух кнопок на блоке САУ включить радиостанцию на передачу24. Вращая ручку настройки САУ, по максимуму показаний индикатора антенного тока, убедиться в правильной настройки САУ25. Перевести радиостанцию в режим «Прием», отпустив кнопку на блоке САУ26. Поставить на места заглушки ручек настройки УМ и САУ27. Нажатием тангенты включить радиостанцию на передачу28. Произнести в микрофон громкое «А» и проверить наличие самопрослушивания29. Перевести радиостанцию на прием (отпустить тангенту)30. Нажать кнопку «Вызов» и прослушать тональный вызов в телефонах31. Проделать пункты 14-30 и проделать то же самое для середины и конца 1-го поддиапазона и для 3-х точек 2-го поддиапазона

Проверка систем автоматики радиостанции32. Открыть крышку люка механизма ЗПЧ 33. Проверить затянуты ли фиксаторы 1, 2, 3 и 4 ЗПЧ (должны быть повернуты по часовой стрелке до упора)34. Перестроить радиостанцию на 1 ЗПЧ для чего нажать Кн. «1» «Подготовка частоты». (после того как отработает автоматика приемопередатчика, начинается автоматическая настройка УМ затем САУ35. Проделать то же самое и для 2, 3 и 4 ЗПЧ36. Выключить радиостанцию (ПКл. «Реж. работы» « Откл.»

Настройка радиостанции в плавном диапазоне1. ПКл. «Режим работы» «Мощность 20%»2. ПКл. «Номер ЗПЧ» « Пл.». Вращать ручку этого ПКл. можно только по часовой стрелке3. Ручкой «Установка частоты» установить заданную частоту4. Уточнить установку частоты по кварцевому калибратору для чего ПКл. «Кв. калибр.» поставить в положение «250» для частот кратных 250кгц или «25» для всех остальных частот и вращением ручки «Установка частоты» добиться нулевых биений в головных телефонах5. Ручкой «Кв. калибр. – Диапазон» установить требуемый поддиапазон («20-36» или «36-52»6 Нажать Кн. «настройка УМ» (произойдет настройка УМ затем САУ)7. В зависимости от условий ведения связи ПКл. «Режим работы» «Мощность 1%», «20%» или «100%». При необходимости (предельная дальность связи» произвести ручную настройку УМ и САУ.

Установка заранее подготовленных частот (ЗПЧ)1. ПКл. «Режим работы» «Мощность 1%»2. Открыть крышку люка механизма ЗПЧ3. Нажать Кн. «1» (держать нажатой пока механизм не остановиться)4. Ключом отпустить фиксатор «1» механизма ЗПЧ (повернуть против часовой стреле)5. Установить заданное значение рабочей частоты6. Придерживая ручку «Установка частоты», затянуть фиксатор «1»

87

7. Установить тумблером «1», расположенным под крышкой «Диапазон» необходимый поддиапазон8. Проделать операции пп.3-7 для 2, 3, 4 ЗПЧ

Настройка радиостанции на ЗПЧ1. ПКл. «Режим работы» «Мощность 20%»2. Спустя 2-3мин. после прогрева ламп УМ нажать необходимую кнопку «Подготовл. частоты» (выбранной ЗПЧ)

Дальнейшая настройка радиостанции происходит автоматически3. 1. ПКл. «Режим работы» поставить в необходимое положение «Деж. прием», «Мощность 1%», «Мощность 20%» или «Мощность 100%»

Коррекция градуировки шкалы радиостанции1. Включить питание ПКл. «Реж. работы» «Деж. прием»2. ПКл. «Номер ЗПЧ» « Пл.»3. Установить частоту кратную 250кгц4. Поставить ПКл. «Кв. калибр. – Диапазон» «250»5. Отвернуть загушку «Корр. ПРД», ввести отвертку и вращая подстроечный конденсатор, добиться нулевых биений в головных телефонах.6. Завернуть заглушку, выключить кварцевый генератор, выключить питание радиостанции.

Регулировка уровней в радиолинииВыполняется при работе радиостанции со спецаппаратурой.

1. Связаться с корреспондентом в режиме «Тлф»2. Установить ПКл. «Индикатор» «Пер. ур»3. ПКл. «Вид работы» - « 800гц»4. Нажать Кн. «Вызов», при этом радиостанция включиться на передачу5 Pучкой «Прд. уровень» отрегулировать передающий уровень ( стрелка прибора на красной риске) Корреспондент при этом регулирует приемный уровень6. Отпустить Кн. «Вызов»7. ПКл. «Вид работы» « Тлф»8. ПКл. «Индикатор» «Пр. ур.»9. Запросить измерительный уровень (800гц)10.Отрегулировать приемный уровень

Работа радиостанции в режиме «Тлф»1. Настроить радиостанцию на заданные частоты.2. ПКл. «Вид работы» - « 800гц»3. Установить ПКл. «Индикатор» «Пер. ур»4. Нажать Кн. «Вызов», при этом радиостанция включиться на передачу5 Pучкой «Прд. уровень» отрегулировать передающий уровень ( стрелка прибора на красной риске) Корреспондент при этом регулирует приемный уровень6. Отпустить Кн. «Вызов»7. ПКл. «Вид работы» « Тлф»8. Для передачи нажать тангенту, для приема отпустить9..Отрегулировать приемный уровень10. Вести радиообмен

В случае небходимости можно послать корреспонденту вызов (тональный сигнал с частотой 2100гц)----------------------------------------------------------------Тактико-технические данные Р-123

88

Назначение: для обеспечения связи в частях и подразделениях Национальной Армии, как правило устанавливается на бронеобьектахХарактеристика: возимая, УКВ с ЧМ, приемо-передающая, симплексная, с автоматической настройкой, имеет 4 ЗПЧДиапазон частот: 20 – 51.5Мгц. I подд-н 20 – 35.75 Мгц, II подд-н 36 – 51.5 МгцГрадация шкалы (сетка частот): 25 кгцКол-во фиксированных частот: 1261Виды работ: дежурный прием, симплексная ТЛФМощность передатчика: 20ВтАнтенны: штыревая 4.0мДальность связи: до 20км.Источник питания: борт сеть 26В.Потребляемый ток: на передачу – 9.6А, на прием – 3.0АВес: 17кг.Состав комплекта: приемопередатчик, БП, шлемофон (микротелефонная гарнитура), антенна

Подготовка к р/станции к работеПеред включением проверить фиксацию кулачков (шлицы//красные линии),

фиксацию ручки настройки антенны. Ручку «Шумы» --влево до упора, ручку «Громкость» -- вправо до упора. Подключить антенну и шлемофон.

Включить питание. Переключателем «Контроль напряжения» проверить питающие напряжения.

Перевести р/станцию в режим «Дежурный прием».ПКл. «Плавный диапазон – фиксированные частоты» -- «Плавный диапазон»Ручкой «Установка частоты» установить заданную частотуПКл. «Контроль» -- «Работа – 1»Расфиксировать ручку настройки антенны и настроить антенну по максимальным

показаниям индикатора и неоновой лампочки. Застопорить ручку.

Настройка р/станции на ЗПЧПКл. «Плавный диапазон – Фиксированные частоты» -- «Фиксированные частоты -

1» Подождать до остановки автоматикиРасфиксировать кулачок 1-й ЗПЧВключить освещение шкалыУстановить заданную частотуТумблером ЗПЧ-1 установить требуемый поддиапазонЗафиксировать кулачок 1-й ЗПЧНастроить антенну

Проверка градуировки и коррекции частотыПеревести р/станцию в плавный диапазонУстановить «Дежурный прием»Найти опорные точки (треугольник и квадрат)Нажать кнопку «Вызов» и убедиться, что нулевые биения совпадает с опорной

точкой. При необходимости совместить визир корректором

Тактико-технические данные Р-107Назначение: для обеспечения связи в частях и подразделениях Национальной Армии

89

Характеристика: переносная, УКВ с ЧМ, приемо-передающая, симплексная, с механической настройкой, имеет 4 ЗПЧДиапазон частот: 20 – 52 Мгц. I подд-н 20 – 36 Мгц, II подд-н 36 – 52 МгцГрадация шкалы (сетка частот): Кол-во фиксированных частот: Виды работ: дежурный прием, симплексная ТЛФ, ТЛГУправление: местное и дистанционное (ТА-57)Мощность передатчика: 1ВтАнтенны: штыревая 1.5м, комбинированная штыревая 2.7м, антенна бегущей волны 40м Дальность связи: до 6км., до 10км, до 15км (соответственно используемой антенны)Источник питания: АКБ 2НК-14, 2КНП-20.Потребляемый ток: на передачу – 3.0А, на прием – 1.0АПродолжительность работы от одного к-та АКБ: до 12 часовВес: 17кг.Состав комплекта: приемопередатчик, две 2КНП-20, сумка радиста (в ней: микротелефонная гарнитура, антенны, противовес)

Тактико-технические данные Р-105Назначение: для обеспечения связи в подразделениях Национальной АрмииХарактеристика: носимая, УКВ с ЧМ, приемо-передающая, симплекснаяДиапазон частот: 36.0 – 46.1 Мгц.Градация шкалы (сетка частот): 25 кгцКол-во фиксированных частот: 405Виды работ: дежурный прием, симплексная ТЛФ, ТЛГУправление: местное и дистанционное (ТА-57)Мощность передатчика: 1ВтАнтенны: штыревая 1.5м, комбинированная штыревая 2.7м, антенна бегущей волны 40м Дальность связи: до 6км., до 10км, до 15км (соответственно используемой антенны)Источник питания: АКБ 2КНП-20.Потребляемый ток: на передачу – 2.0А, на прием – 0.8АПродолжительность работы от одного к-та АКБ: до 12 часовВес: 14кг.Состав комплекта: приемопередатчик, две 2КНП-20, сумка радиста (в ней: микротелефонная гарнитура, антенны, противовес)

Тактико-технические данные Р-148Назначение: для обеспечения связи в подразделениях Национальной Армии (рота-взвод)Характеристика: носимая, малогабаритная, УКВ с ЧМ, приемо-передающая, симплекснаяДиапазон частот: 37.0 – 51.95 Мгц.Градация шкалы (сетка частот): 50 кгцКол-во фиксированных частот: 300Виды работ: дежурный прием, симплексная ТЛФ, ТЛГУправление: местное и дистанционное (ТА-57)Мощность передатчика: 1ВтАнтенны: штыревая 1.5м, комбинированная штыревая 2.7м, антенна бегущей волны 40м Дальность связи: до 6км., до 10км, до 15км (соответственно используемой антенны)Источник питания: АКБ 2КНП-20.Потребляемый ток: на передачу – 2.0А, на прием – 0.8АПродолжительность работы от одного к-та АКБ: до 12 часовВес: 14кг.Состав комплекта: приемопередатчик, две 2КНП-20, сумка радиста (в ней: микротелефонная гарнитура, антенны, противовес)

90

Тактико-технические данные Р-158Назначение: для обеспечения беспоисковой, бесподстоечной связи в радиосетях и радионаправлениях подразделений Национальной Армии (рота-взвод), также может быть использована как автомобильная радиостанция.Характеристика: носимая, малогабаритная, УКВ с ЧМ, приемо-передающая, симплексная.Диапазон частот: 30.0 – 79.975 Мгц. Градация шкалы (сетка частот): 25 кгцКол-во фиксированных частот: 1910Виды работ: ТЛФ с ЧМ с ПШ и без ПШ.Управление: местное.Мощность передатчика: ? ВтДальность связи и антенны: а) на АШ-1.2м при расположении радиостанции на операторе в положение „стоя”:- 30-40 МГц – не менее 6 км;- 40-50 МГц - не менее 5 км;- 50-80 МГц - не менее 4 км.б) при работе на лямда-образную антенну – не менее 15км.в) для автомобильного варианта на стоянке:- 30-49 МГц – не менее 3,5км;- 49-80 МГц – не менее 2,0км.в движении:- 30-49 МГц – не менее 2,0км;- 49-80 МГц – не менее 1,5км.Источник питания: для носимого варианта АКБ 10НКГЦ-1Д.Продолжительность работы от одного к-та АКБ: не менее 6 часов при соотношении 1:5юВес: 3,6кг, возимый вариант 8.5 кг.Состав комплекта: приемопередатчик, АКБ, антенны, противовес, ремни к одному из которых закреплен манипулятор, микротелефонная гарнитура, сумка радиста. Для автомобильного варианта вместо гибкой АШ-1.2м . автомобильная антенна плюс громкоговоритель, кабель для питания от АКБ автомобиля, крепление и защитное устройство.

Пораженные частоты: частоты кратные 1 МГц. плюс – 32.75, 34.25, 34.5, 35.8, 35.825, 35.85, 35.875, 37.75, 34.5, 35.8, 35.825, 35.85, 35.875, 37.75, 39.25, 42.75, 44.25, 47.75, 49.25, 52.75, 54.2, 54.25, 56.2, 57.425, 57.45, 57.475, 57.5, 57.525, 57.55, 57.575, 57.75, 58.125, 59.25, 62.75, 63.125, 64.25, 65.625, 67.75, 68.125, 68.875, 68.925, 68.95, 68.975, 69.025, 69.050, 69.075, 69.25, 70.625, 72.75, 73.125, 74.25, 76.375, 77.75, 78.875, 79.25 МГц.Пораженными частотами являются частоты, на которых чувствительность хуже 1 МкВ и наблюдается без наличия внешних помех самоподавление свободных шумов приемника, а также частоты, на которых отсутствует синхронизация частоты при работе на передачую.

Внимание: - время непрерывной работы на передачу не должно превышать 5 минут;- запрещается переключение частоты радиостанции в режиме передачи;- запрещение нарушение режима разряда (ниже 10В) и заряда (током более 100мА), а такжк даже кратковременное замыкание полюсных выводов АКБ: при зажигании индикатора разряда АКБ на манипуляторе необходимо выключить радиостанцию; - при включении ПШ дальность связи значительно уменьшается.

Органы управления.- 4 ручки установки частоты (последняя – десятки килогерц на положения 00, 25, 50, 75);

91

- разьем „А” – для подключения антенны и измерения параметров радиостанции;- индикатор мощности „ИМщ” – показывает наличие излучаемой мощности в антенне;- контрольное гнездо „КН” – для замера параметров радиостанции, подключения внешнего источника питания и выносного УНЧ для автомобильного варианта;- переключатель „1-2” – в положение „1” при работе на автомобильную или лямда-образную антенны: „2” при работе на АШ-1.2;На манипуляторе: - переключатель включения радиостанции и ПШ;- клавиша „Передача – для перевода радиостанции на передачу”;- клавиша „Тон” – для вызова корреспондента тональным сигналом: посылка вызова идет при одновременном нажатии обеих клавиш;- индикатор разряда АКБ.

Особенности эксплуатации радиостанции.

УКВ волны плохо огибают различные препятствия, могут поглощаться или отражаться местными предметами, что следует учитывать при обеспечении связи, особенно на предельных расстояниях. Чем больше размеры предметов, близко расположенных к радиостанции, которые волна встречает на своем пути, тем труднее трасса для прохождения радиосвязи. Поэтому не следует располагаться с радиостанцией в непосредственной близости (в направлении на корреспондента) от крутых скатов, возвышенностей, насыпей, каменных, железнодорожных и железобетонных сооружений, поперечно идущих линий электропередачи.

На обратном скате крутой возвышенности следует располагаться ближе к вершине или боковому скату. Pабота со дна оврага также заметно снизит дальность связи. При работе в горах следует стремиться к выбору такого местоположения, чтобы обеспечивалась прямая видимость между корреспондентами.

Связь на сухой почве (песок, покрытая снегом промерзшая почва, замерзшие водоемы) значительно хуже, чем на влажной. Поднятие радиостанции над землей значительно уменьшает потери электромагнитной энергии в почве, поэтому радиостанцию не следует ставить на землю, а необходимо пользоваться сухими подстилками из подручных материалов.

Не следует располагаться с радиостанцией на опушке леса, если корреспондент находиться в направлении открытой местности, лучше переместиться в лес или на открытое место.

При работе в лесу выбирайте место наилучшей слышимости в пределах окружности 10-15м в центре группы деревьев, избегая расположения непосредственно у стволов деревьев с густой и низко расположенной кроной, на просеках или лесных полянах. Дальность связи во влажном лесу меньше, чем в сухом.

При работе в населенных пунктах рекомендуется располагаться с радиостанцией на площадях, в паках – по возможности так, чтобы в направлении на корреспондента было больше свободного пространства, возможно дальше от городских строений. При работе из зданий следует по возможности располагаться на верхнем этаже (но не непосредственно под железной крышей) у оконных, дверных и других проемов, обращенных к корреспонденту.

Необходимо учитывать, что при работе на предельных расстояниях подавитель шумов необходимо выключить, так как дальность связи с ПШ значительно уменьшается.

При неудовлетворительной радиосвязи сориентируйте антенну по лучшей слышимости. Для этого попросите у корреспондента счет до десяти, а сами, поворачиваясь вокруг себя, определите наиболее благоприятное положение антенны.

92

Помните, что условия связи резко ухудшаются в непосредственной близости от линий электропередач и в местах большого скопления железных и железобетонных конструкций.

Коммутатор П-193М.

Полевой телефонный коммутатор П-193М системы МБ с индукторным вызовом емкостью на 10 номеров предназначен для обеспечения внутренней телефонной связи и связи с удаленными абонентами.

К коммутатору могут быть подключены двухпроводные линии с аппаратами системы МБ или полудуплексными радиостанциями, схемы которых приспособлены для дистанционного управления.

Коммутатор рассчитан на подключение 10 2-х проводных полевых кабельных линий, но допускается включение линий и другого типа.

Емкость станции может быть увеличена до 20 номеров путем совместной установки и спаривания двух коммутаторов при обслуживании их одним телефонистом.

В коммутаторе применены опросно-вызывные кнопки, которые обеспечивают возможность опроса абонентов, посылки вызова и контроля прохождения разговора с коммутатора без применения шнуров.

В коммутаторе предусмотрена схема рабочего места с разговорно-вызывными приборами и усилителем для обслуживания абонентов.

Питание усилителя от ГБ-10-У-1.3 напряжением 9+-1.5В.Частота вызывного напряжения 16 Гц.Коммутатор имеет возможность группового соединения всех абонентов.Масса без соединительного оборудования – не более 13кг., с соединительным

оборудованием 22кг.Габаритные размеры 312х175х236; линейного щитка – 260х200х84.

Состав комплекта:- коммутатор- микротелефон МТ-50;- соединительный шнур;- линейный щиток;- кабель соединительный ТСКВ 10х2.

Устройство коммутатора и соединительного оборудования.На лицевой панели расположены:- пластина для записи позывных и общий рычаг для возвращения опросно-вызывных кнопок в исходное состояние;- опросно-вызывные кнопки;- отбойно-вызывные клапаны;- соединительные гнезда;- дверка с холостыми гнездами, прикрывающая отсек, предназначенный для размещения шнуров со штепселями при свертывании коммутатора.На верхней панели:- 10 пар линейных зажимов, предназначенных для подключения линий;- два зажима С, служащих для спаривания коммутаторов или подключения внешнего телефонного аппарата телефониста в случае выхода из строя усилителя рабочего места коммутатора;- один зажим заземления;- зажим Зв., служащий для подключения внешнего звонка постоянного типа к батареи (второй провод к зажиму заземления);

93

- 30-ти контактная соединительная колодка с гнездами служащая для включения соединительного кабеля от линейного щитка;- 5-контактная соединительная колодка, в которой включается врубная колодка микротелефона;- отсек для батареи питания усилителя.

Микротелефон при транспортировании укладывается на этой же панели.На шасси рабочей части установлено основание с десятью разрядниками PБ-5,

индуктор и два бруска с гнездами для подключения наконечников токонесущих жил шнуров.

В качестве разговорных приборов рабочего места коммутатора испоьзуется микротелефон с электромагнитным микрофоном типа ДЭМШ-1А и телефоном типа ДЭМК-6А.

Для включения питания усилителя, а также для осуществления ДУ радиостанциями на микротелефоне имеется контактный переключатель.

!!! 1. Для безопасной работы во время обслуживания коммутатора соедините проводом зажим заземления коммутатора с заземлителем. 2. Производить работы на коммутаторе с включенными в него линиями связи во время грозы запрещается. 3. При включении в качестве абонентов переносных радиостанций проверьте правильность подключения линейных проводов. Для этого на радиостанции переведите ПКл. вида работы в положение Дист. Упр., при этом дверца отбойно-вызывного клапана комплекта, в который включена радиостанция, не должна открываться. Если открывается – поменяйте местами подключение линейных проводов.

Порядок работы.- при поступлении вызова от абонента закройте дверцу клапана, нажмите опросно-вызывную кнопку комплекта вызвавшего абонента и произведите опрос;- получив заказ от абонента на соединение, определите свободен или занят требуемый абонент; если требуемый абонент занят, ответьте вызвавшему абоненту, что абонент занят, если же требуемый абонент свободен, то нажмите опросно-вызывную кнопку комплекта требуемого абонента, пошлите ему вызов индуктором;- вставьте штепсель шнура комплекта вызвавшего абонента в гнездо комплекта требуемого абонента и убедитесь в прохождении разговора, после этого общим рычагом освободите нажатую опросно-вызывную кнопку;- при поступлении отбоя или повторного вызова закройте дверцу клапана, нажмите опросно-вызывную кнопку одного из комплектов соединенных абонентов, путем опроса убедитесь в окончании разговора, выньте штепсель из гнезд абонентского комплекта, вставьте штепсель в соответствующее холостое гнездо и возвратите в исходное положение нажатую опросно-вызывную кнопку с помощью общего рычага;- если сигнал отбоя долго не поступает на клапан комплекта, шнуром которого произведено соединение, то нажмите опросно-вызывную кнопку этого комплекта, путем опроса установите окончание разговора и произведите разьединение вышеуказанным порядком;- при получение заказа на групповое соединение, например, абонента №1 с абонентами 2, 3, 4 поочередно вызовите требуемых абонентов, предупредите их о предстоящем групповом разговоре, вставьте штепсель шнура комплекта №1 в гнездо комплекта №2, штепсель шнура комплекта №2 в гнездо комплекта №3 и т.д. Сигнал отбоя или повторного вызова будет поступать только на отбойно-вызывной клапан комплекта №1;- при совместной работе двух коммутаторов, если необходимо соединить с абонентом подключенному к другому коммутатору, следует сначала выключить опросно-вызывную кнопку комплекта вызвавшего абонента, а затем нажать опросно-вызывную кнопку

94

комплекта требуемого абонента и послать вызов от индуктора. Далее шнуром произвести соединение;.

“Pregătirea de front”

TEMA 1. Exerciţiile de front şi deplasarea fără armăŞedinţa 1. Principii şi reguli generale. Poziţia “Drepţi”, “Pe loc Repaus” , “Adunarea”, “Aranjaţi-vă”, “La loc Comanda”.

Descrierea materialului teoretic.Formaţiile şi conducerea lor.1. Formaţie - dispunere a militarilor, subunităţilor şi unitpţilor, stabilită de Regulament, pentru acţiuni în comun, pe jos sau pe maşini.2. Rând - formaţie în care militariisunt dispuşi unul lângă alţul, având umerii pe aceeaş linie, la intervale stabilite. Linie de maşini - formaţie în care maşinile sunt dispuse una lângă alta pe aceeaşi linie.3. Flanc – extremitatea dreaptă sau stângă a unei formaţii. La întoarcerea formaţiei denumirile flancurilor nu se schimbă.4. Front – partea formaţiei spre care militarii sunt orientaţi cu faţa.5. Spatele formaţiei – partea opusă frontului.6. Interval – departarea pe linia frontului între doi militari (maşini), două subunităţi, unităţi.7. Distanţa – depărtarea între doi militari dispuşi unul înapoia celuilalt, între două subunităţi sau unităţi dispuse una înapoia celeilalte.8. Lăţimea formaţiei – distanţa între flancuri.9. Adâncimea formaţiei – distanţa între primul rând (primul militar) şi ultimul rând (ultimul militar).10. Formaţie pe două rânduri – formaţie în care militarii unui rând sunt dispuşi înapoia altui rând la distanţă de un pas (la o lungime de braţ cu palma pusă pe umărul militarului din faţă). Rândurile se numesc întâi şi al doilea. La întoarcerea formaţiei denumirea rândurilor nu se schimbă.Şir – doi militar care stau în formaţie unul înapoia celuilalt. Dacă după militarul din primul rând nu se află militarul dinapoia lui din rândul al doilea, un astefel de şir se numeşte incomplet.

La întoarcerea formaţiei pe două rânduri la stânga împrejur militarul din şirul incomplet trece în rândul din faţă.

23. Adunarea subunităţilor se execută la comanda „Adunarea”, înainte de care se indică modul adunării. De exemplu: „Grupă, pe un rând – ADUNAREA”. La această comandă, militarul este obligat: să-şi ocupe în fugă locul în formaţie; să ia intervalul şi distanţa stabilite; să apropie călcâiele, iar vârfurile picioarelor – pe linia frontului şi depărtate în mod egal la lăţimea de o talpă; să privească înainte şi să fie gata să execute comenzile următoare.

26. Poziţia „drepţi” se ia la comanda „ADUNAREA” sau „DREPŢI”. La acestă comandă militarul stă în picioare, drept, fără încordare, picioarele cu genunchii întinşi, dar neîncordaţi; pieptul uşor ridicat, iar întregul corp aplecat puţin înainte; abdomenul tras; umerii traşi înapoi; braţele lăsate în jos, astfel, ca mâinile, orientate cu palmele în interior, lateral şi la mijlocul coapselor, iar degetele semistrânse să atingă coapsa; capul ridicat şi drept, fără a înainta bărbia; privirea înainte, să fie gata de acţiune imediată.

Poziţia „drepţi” de pe locse ia şi fără comandă: când se dă şi se primeşte ordinul, la raport, pe timpul întrepretării Imnului de stat al RM, la executarea salutului militar, precum şi la darea comenzilor.

95

La comanda „Pe loc REPAUS” militarul stă liber, destinde genunchiul piciorului drept sau stâng, însă nu părăseşte locul, nu slăbeşte atenţia şi nu vorbeşte.

La comanda „ARANJAŢI-VĂ” militarul fără a-şi părăsi locul în formaţie, îşi aranjează arma, îmbrăcămintea şi echipamentul; la necesitate de a ieşi din formaţie, pentru aprobare i se adresează comandantului nemijlocit.

Înainte de comanda „ARANJAŢI-VĂ” se dă comanda „Pe loc REPAUS”.La comanda „Grupa RUPEŢI RÂNDURILE”, militarii ies din formaţie. Pentru adunarea

grupei se dă comanda „Grupa LA MINE”, la care militarii în fugă se adună lângă comandant şi la comanda lui suplimentară se aliniază.

Adunarea grupei în linie pe un rând (pe două rânduri) se execută la comanda „Grupa, în linie pe un rând(pe două rânduri) – ADUNAREA”

TEMA 1. Exerciţiile de front şi deplasarea fără armăŞedinţa 2. Principii şi reguli generale. Comenzile: “Descoperiţi”, “Acoperiţi”. Întoarcerile de pe loc.

Descrierea materialului teoretic.Formaţiile şi conducerea lor.11. Formaţia pe un rând şi formaţia pe două rânduri pot fi strânse sau rărite.

În formaţia strânsă militarii în rânduri sunt dispuşi pe linia frontului, unul lângă altul, la intervale egale cu lăţimea unei palme între coate.

În formaţia rărită militarii în rânduri sunt dispuşi pe linia frontului, unul lângă altul, la intervale egale cu un pas sau la intervalele indicate de comandament.12. Coloana – formaţie în care militarii sunt dispuşi unul înapoia celuilalt, iar subunităţile – una înapoia celeilalte (în adâncime) la distanţele stabilite de Regulament sau indicate de comandament.

Coloanele pot fi câte unul, câte doi, trei, patru şi mai mult.Coloanele se folosesc pentru aranjarea subunităţilor şi unităţilor în formaţie de marş sau linie.

13. Formaţie de adunare – formaţie în care subunităţile sunt constituite pe o linie a frontului în formaţie pe un rând sau pe două rânduri ori în linie de coloane la intervalele stabilite de Regulament sau indicate de comandant.

Formaţia de adunare se foloseşte pentru executarea verificărilor, numărătoarelor, revistelor, paradelor, precum şi în alte cazuri necesare.14. Formaţie de marş – formaţie în care subunităţile sunt constituite în coloană sau subunităţile în coloane sunt constituite una înapoia celeilalte la distanţele stabilite de Regulament sau indicate de comandant.

Formaţia de marş foloseşte pentru deplasarea subunităţilor la efectuarea unui marş, pentru defilare, pentru trecerea cu cântec, precum şi în alte cazuri necesare.15. Direcţional – militarul (subunitatea) care se deplasează în capul coloanei în direcţia indicată. După direcţional îşi coordonează deplasarea ceilalţi militari (subunităţi).

Încheietor – militarul (subunitatea) care merge ultimul în coloană.16. Conducerea formaţiei se realizează prin comenzi şi ordine, care se dau de către comandament cu vocea, prin semnale şi prin exemplul personal, de asemenea, se transmit cu ajutorul mijloacelor tehnice şi al agenţilor de legătură.

Comenzile şi ordinele pot fi transmise de-a lungul coloanei prin comandanţii de subunităţi şi observatorii numiţi.

La transmiterea comenzii prin semnal în prealabil se dă semnalul „ATENŢIUNE”, iar dacă comanda se referă numai la una din subunităţi, atunci se dă semnalul care indică numărul acestei subunităţi.

Pregătirea pentru a primi comanda prin semnal se indică, de asemenea, prin semnalul „ATENŢIUNE”.

96

Primirea semnalului se confirmă prin repetarea lui sau prin darea semnalului respectiv subunităţii sale.20. Pentru a anula sau a inceta executarea unei acţiuni, se dă comanda „La loc COMANDA”. La această comandă se reia poziţia sau modul de acţiune iniţial.

Exerciţii de front şi deplasarea fără armă.28. Pentru descoperire se dă comanda: „Soldat, (grupa), descope-RIŢI”, iar pentru acoperire – „Soldat (grupa), acope-RIŢI”. La necisitate militarii singulari execută descoperirea şi acoperirea fără comandă.

Coifura scoasă se ţine în mâna stângă liber, lăsată în jos, cu emblema în faţă.Fără armă sau cu arma la „spate” coifura se scoate şi se îmbracă cu mâna dreaptă, iar cu

arma în poziţiile „la umăr”, „la piept” şi la „picior” – cu mâna stângă. La descoperire, cu carabina în poziţia „pe umăr”, carabina se trece în prealabil la picior.

Întoarcerile de pe loc.29. Întoarcerile de pe loc se execută la comenzile: „Soldat (grupa etc.), la dreap-TA, la stân-GA, la stânga împre-JUR”.

Întoarcerile la stânga împrejur şi la stânga se execută în partea mâinii stângi pe călcâiul piciorului stâng şi pe vârful piciorului drept; la dreapta – în partea mâinii drepte pe călcâiul piciorului drept şi pe vârful piciorului stâng.

Întoarcerile se execută în doi timpi:- timpul unu – întoarcere, menţinând poziţia corectă a corpului, şi, fără a îndoi genunchii, greutatea corpului se asă pe piciorul dinainte;- timpul doi – ducerea scurtă a piciorului dinapoi spre cel dinainte.

TEMA 1. Exerciţiile de front şi deplasarea fără armăŞedinţa 3, 4. Mersul. Pasul de manevră şi pasul de defilare. Întoarcere din mers.

Descrierea materialului teoretic.17. Comanda se împarte în prevestitoare şi săvârşitoare; comenzile pot fi şi numai săvârşitoare.

Comanda prevestitoare se dă clar, cu voce tare şi puţin prelungită, pentru ca cei ce se află în formaţie să înţeleagă ce acţiuni le cere comandantul.

La orice comandă prevestitoare militarii, dacă se află în formaţie, iau poziţia „drepţi”, dacă se deplasează, trec la pasul de defilare, iar dacă sunt în repaus, se întorc cu faţa spre comandant şi iau poziţia „drepţi”.

Comanda săvârşitoare se dă, după o mică pauză, în continuarea comenzii prevestitoare, cu o voce mai puternică, sacadat şi clar. După comanda săvârşitoare urmează imediat executarea ei, în mod energic şi precis.

Pentru a atrage atenţia subunităţii sau a unui militar singular, în comanda prevestitoare, la necesitate, comandantul spune denumirea subunităţii sau gradul şi numele militarilor, de exemolu: „Pluton (Plutonul 3), STAI”; „Soldat Petrescu, la stânga împre-JUR”.

La executarea exerciţiilor cu arma,în comanda prevestitoare, la necisitate, se indică denumirea armei, de exemplu: „Automatul la – PIEPT” etc.

Vocea la darea comenzilortrebuie să fie comensurabilă cu lăţimea şi adâncimea formaţiei, iar raportul să se pronunţe clar, fără ridicarea bruscă a vocii.

25. Înainte de adunare şi în formaţie militarul este obligat:- să verifice starea bună a armei sale, a armamentului şi tehnicii militare, a muniţiilor, mijloacelor de protecţie individuală, uneltelor de săpat, îmbrăcămintei şi echipamentului, care i-au fost repartizate;- să aranjeze cu grija îmbrăcămintea, să îmbrace şi să ajusteze corect echipamentul, să ajute camaradul la lichidarea lipsurilor depistate;

97

- să-şi cunoască locul în formaţie, să ştie să-l ocupe rapid, fără agitaţie, pe timpul deplăsării să respecte alinierea, intervalul şi distanţa stabilite; să respecte regulile de securitate; să nu iasă din formaţie, fără aprobare;- în formaţie să nu vorbească şi să nu fumeze, fără aprobare; să fie atent la ordinele şi comenzile comandantului şi să le execute energic şi precis, fără a-i stânjeni pe ceilalţi;- să transmită ordinile şi comenzile corect, cu voce tare şi clar.

Mersul.. Pasul de manevră şi pasul de defilare. 30. Mersul se execută în pas sau în alergare.Viteza mersului în pas constituie 110-120 paţi pe minut. Lungimea pasului este de 80-90 cm.

Pasul poate fi de defilare şi de manevră.Pasul de defilare se foloseşte la trecerea subunităţilor cu marş de paradă; la executarea de

către acestea a salutului militar din mers; la prezentarea militarului în faţa superiorului şi la plecarea din faţa acestuia; la ieşirea din formaţie şi la înapoierea în formaţie; precum şi la şedinţele instrucţiei de front.

Pasul de manevră se foloseşte în toate celelalte cazuri.31. Mersul în pas de defilare începe la comanda: „Soldat (grupa, pluton etc.), pas de defilare – MARŞ” (din mers – „defilare – MARŞ”.

La comanda prevestitoare militarul înclină corpul înainte, lasă greutatea lui mai mult pe piciorul drept, păstrând echilibrul; la comanda săvârşitoare începe mersul cu piciorul stâng în pas normal.

La mersul în pas de defilare militarul duce energic piciorul înainte cu vârful bine întins şi-l ridică la 15-20cm. de la pământ, pune cu tărie toată talpa piciorului pe pământ.

Braţele, începând din umăr, le mişcă pe lângă corp: înainte – îndoindule în coate, astfel încât mâinile să se ridice mai sus de catarama centurii cu un lat de palmă şi de la depărtarea de o palmă de la corp, iar cotul să se afle la nivelul mâinii; înapoi - cât permite, fără forţare, încheietura umărului. Degetele mâinilor sunt semiîndoite, capul se ţine drept, privirea înainte.

La mersul în pas de manevră militarul porneşte liber cu piciorul stâng, fără a întinde vârful înainte, şi îl pune pe pământ ca în mersul obişnuit; mâinile le mişcă în mod natural pe lângă corp. Pe timpul mersului în pas de manevră la comanda „DREPŢI” se trece la pas de defilare. Pe timpul mersului în pas de defilare la comanda „Pe loc – REPAUS” se trece la pas de manevră.

32. Mersul în pas alergător începe la comanda „Soldat (grupa, pluton etc.), pas alergător – MARŞ”.

La pornirea de pe loc, la comanda prevestitoare, militarul înclină uşor corpul înainte; braţele semiîndoite, ducînd puţin coatele înapoi; la comanda săvârşitoare, militarul porneşte cu piciorul stâng şi execută pas alergător; braţele îndoite se mişcă în mod natural pe lângă corp, în cadenţa pasului alergător.

Pentru a trece din mers de pe pasul de manevră la pasul alergător, la comanda prevestitoare, militarul semiîndoaie braţele, dînd uşor coatele înapoi. Comanda săvârşitoare se dă concomitent cu punerea piciorului stâng pe pământ. La această comandă militarul face cu piciorul drept un pas şi cu piciorul stâng începe mersul în pas alergător.

Pentru a trece de la pasul alergător la pasul de manevră, se dă comanda „Pas de manevră – MARŞ”. Comanda prevestitoare se dă concomitent cu punerea piciorului drept pe pământ. La această comandă militarul face încă doi paşi alergători şi cu piciorul stâng începe mersul în pas de manevră.

33. Executarea pasului pe loc se face la comanda „Pe loc, pas de manevră – MARŞ” (din mers – „PE LOC”).

La această comandă militarul începe a bate pasul prin ridicarea şi lăsarea în jos a picioarelor, totodată ridicând piciorul la 15-20cm. de la pământ şi punîndu-l cu toată talpa,

98

începînd cu vârful; cu braţele face mişcări în cadenţa pasului. La comanda „ÎNAINTE”, care este dată concomitent cu punerea piciorului stâng pe pământ, militarul face cu piciorul drept încă un pas pe loc şi cu piciorul stâng începe mersul în pas normal.

34. Pentru a opri mersul, se dă comanda, de exemplu, „Soldat Petrescu, STAI”. La comanda săvârşitoare, care se dă concomitent cu punerea la pământ a piciorului drept sau stâng, militarul face încă un pas şi, alăturând piciorul. ia poziţia „drepţi”.35. Pentru a schimba viteza de mers, se dau comenzile: „CADENŢA MAI REPEDE”, „CADENŢA MAI RARĂ”, „CADENŢA NORMALĂ”.36. Pentru a deplasa militarii singulari cu câţiva paşi lateral, se dă comanda, de exemplu, „Soldat Petrescu, doi paşi spre dreapta (stânga) – MARŞ”. La această comandă militarul face doi paşi spre dreapta (stânga), alăturând piciorul după fiecare pas.

Pentru deplasare înainte sau înapoi cu câţiva paşi, se dă comanda, de exemplu, „Doi paşi înainte (înapoi) – MARŞ”. La această comandă militarul face doi paşi înainte (înapoi) şi alătură piciorul. La deplasarea spre dreapta, spra stânga şi înapoi mişcările braţelor nu se efectuează.

Întoarcerile din mers.37. Întoarcerile din mers se execută la comenzile: „La dreapta – MARŞ”, „La stânga – MARŞ”.

Pentru întoarcerea din mers la dreapta (stînga), comanda săvârşitoare se dă concomitent cu punerea pe pământ a piciorului drept (stâng). La această comandă militarul face cu piciorul stâng (drept) un pas, se întoarce pe vârful piciorului stâng (drept), concomitent cu întoarcerea, scoate înainte piciorul drept (stâng) şi continuă mersul în nouă direcţie.

La întoarceri mâinile se mişcă în cadenţa pasului.

TEMA 1. Exerciţiile de front şi deplasarea fără armăŞedinţa 5, 6. Executarea salutului militar de pe loc şi din mers fără armă. Ieşirea din formaţie şi înapoierea în formaţie. Prezentarea în faţa comandantului.

Descrierea materialului teoretic.24. Înainte de adunare şi în formaţie comandantul este obligat:- săindice locul, ora, modul adunării, ţinuta şi echipamentul, precum şi care armament şi tehnica militară de avut; la necesitate, să numească un observator;- şă verifice şi să cunoască prezenţa în formaţie a subordonaţilor din subunitatea sa, precum şi existentul în armament, tehnică, muniţii, mijloace de protecţie individuală şi în unelte de săpat;- să verifice ţinuta subordonaţilor, precum şi existenţa echipamentului şi ajustarea lui corectă;- să menţină disciplina în formaţie şi să ceară executarea întocmai de către subunităţi a comenzilor şi a semnalelor, iar de către militari – a îndătoririlor sale în formaţie;- la darea comenzilor în formaţia pe jos de pe loc să ia poziţia „drepţi”;- la adunarea subunităţilor cu armamentul şi tehnica militară să efectueze controlul lor vizual, precum şi să verifice existenţa şi starea bună a utilajului pentru transportarea efectivului; aşezarea şi fixarea corectă a materialelor de transportat; să reamintească efectivului normele de securitate; pe timpul deplasării să respecte distanţelor, viteza şi regulile de circulaţie stabilite.

Executarea salutului militar de pe loc şi din mers fără armă.Salutul militar este semnul exterior de respect pe care militarii sunt obligaţi să şi-l acorede

reciproc în toate ocaziile. Onorul este semnul prin care militarii în formaţie îşi manifestă respectul faţă de comandanţi (şefi) sau alţi superiori. Darea onorului se execută cu sau fără armă, de pe loc sau din mers.59. Salutul (onorul) militar se execută promptitudine şi vioiciune, cu respectarea exactă a regulilor poziţiei „drepţi” şi a mersului.

99

60. Pentru a executa salutul (onorul) militar de pe loc în afara formaţiei, cu capul descoperit, la trei –patru paţi de comandant militarul se întoarce cu faţa către acesta, în poziţia „drepţi” şi îl priveşte în faţă, întorcând după el capul.

Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, în plus, duce cu vioiciune, pe calea cea mai scurtă , mâna dreaptă la coifură, astfel ca degetele să fie alăturate, palma întinsă, degetul mijlociu să atingă partea de jos a acesteia (lângă cozoroc), iar cotul să fie pe linia şi la înălţimea umărului. La întoarcerea capului către comandant poziţia mâinii la coifură rămâne fară schimbări.

Când comandantul a trecut, militarul care execută salutul întoarce scurt capul înainte şi lasă, în acelasi timp, mâna dreaptă cu repeziciune în jos.

61. Pentru a executa salutul militar din mers în afara formaţiei, cu capul descoperit, la trei-patru paşi de comandant, militarul, odată cu punerea piciorului stâng pe pământ, opreşte mişcarea mâinilor, întoarce scurt capul spre cel salutat şi continuând mersul, îl priveşte în faţă. După ce trece de comandant, militarul care salută întoarce capul înainte şi continuă mişcările mâinilor.

Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, odată cu punerea piciorului stâng pe pământ, întoarce capul spre cel salutat şi duce mâna dreaptă la coifură, iar mâna stângă o ţine nemijlocit lângă coapsă; după ce a trecut de comandant , odată cu punerea piciorului drept pe pământ, întoarce capul înainte, iar mâna dreaptă o lasă în jos.

La depăşirea comandantului salutul militar se execută începând cu primul pas al depăşirii. Începând cu pasul al doilea, capul se întoarce înainte şi mâna dreaptă se lasă în jos.

62. Dacă mâinile militarului sânt ocupate cu poveri, atunci salutul militar se execută prin întoarcerea capului către comandant.

Ieşirea din formaţie şi înapoierea în formaţie. Prezentarea în faţa comandantului.68. Pentru ieşirea militarului din formaţie se dă comanda: „Soldat Pîntea. În faţa formaţiei la atâţia paşi – MARŞ” sau „Soldat Pîntea. La mine (pas alergător, fuga) – MARŞ”. Militarul, auzîndu-şi numele, răspunde: „Ordonaţi”, iar la comanda de ieşire (chemare) din formaţie răspunde: „Am înţeles”. La prima comandă militarul, în pas de defilare, iese din formaţie, executînd numărul de paşi indicaţi, numărînd de la rândul întâi, se opreşte şi se întoarce cu faţa spre frontul formaţiei. La comanda a doua militarul, făcînd unu-doi paşi de la răndul întâi înainte, din mers se întoarce spra comandant, pe drumul cel mai scurt, în pas de defilare (în fugă) se apropie de el şi, oprindu-se la doi-trei paşi, raportează despre prezentare, de exemplu. „Domnule locotenent. Soldatul Pîntea s-a prezentat la ordinul dumneavoastră” sau „Domnule colonel. Căpitanul Petrescu s-a prezentat la ordinul dumneavoastră”.

La ieşirea din rândul al doilea militarul pune uşor mâna stângă pe umărul militarului din faţa lui, care face un pas înainte şi, fără a alătura piciorul drept, un pas spre dreapta, lasă să treacă militarul, care iese din formaţie, apoi îşi reocupă locul.

La ieşirea militarului din rândul întâi locul lui este ocupat de militarul care stă înapoia sa din rândul al doilea.

La ieşirea militarului din coloană câte doi, câte trei el iese din formaţie în direcţia celui mai apropiat flanc, întorcându-se în prealabil la dreapta (la stânga). Dacă alături se află alt militar, atunci acesta face un pas lateral cu piciorul drept (stâng) şi, fătă a aduce piciorul stâng (drept), un pasînapoi, lasă să treacă militarul care iese din formaţie, după care îşi reocupă locul.

Dacă militarul iesedin formaţie cu arma, poziţia armei nu se schimbă, cu excepţia carabinei în poziţia „pe umăr”, care din mers se ia „la picior”.

69. Pentru înapoierea militarului în formaţie se dă comanda: de exemplu, „Soldat Pîntea. În formaţie – MARŞ” sau doar „Treceţi în formaţie”.

La comanda „Soldat Pîntea” militarul, care stă în faţa formaţiei, auzîndu-şi numele, se întoarce cu faţa către comandant şi răspunde „Ordonaţi”, iar la comanda „În formaţie – MARŞ”, dacă el este fără armă sau cu arma în poziţia la spate, duce mâna la coifură şi răspunde: „Am

100

înţeles”, şi se întoarce spre direcţia deplasării, odată cu primul pas, lasă mâna în jos, deplasându-se în pas de defilare şi, pe drumul cel mai scurt, îşi reocupă locul în formaţie.

Dacă se dă doar comanda „Treceţi în formaţie”, atunci militarul se reîntoarce în formaţie fără întoarcere prealabilă către comandant.

Când se acţionează cu arma, după reîntoarcerea în formaţie, arma se ia în acea poziţie în care ea se afla la militarii care stau în formaţie.

70. Dacă militarul se prezintă în faţa comandantului în afara formaţiei, atunci el, la cinci-şase paşi de acesta, trece în pas de defilare, la doi-trei paşi se opreşte şi, concomitent cu alăturarea piciorului, duce mâna dreaptă la coifură, după careraportează despre prezentare. După terminarea raportului mâna o lasă în jos.

La prezentarea în faţa comandantului cu arma poziţia armei nu se schimbă, cu excepţia carabinei în poziţia „pe umăr”, care se ia în poziţia „la picior” după oprirea militarului în faţa comandantului. Mâna la coifură nu se duce, cu excepţia cazului când arma se află în poziţia „la spate”.

71. La plecarea din faţa comandantului militarul, primind permisiunea de plecare, duce mâna dreaptă la coifură şi răspunde: „Am înţeles”, se întoarce spre direcţia deplasării, începînd cu primul pas, lasă mâna în jos şi, făcînd trei-patru paşi de defilare, continuă mersul în pas de manevră.

La plecarea din faţa comandantului cu arma, poziţia acesteia nu se schimbă, cu excepţia carabinei, care din poziţia „la picior”, la necesitate, se ia de către militar în altă poziţie după răspunsul „Am înţeles”.

72. Comandantul, dînd comanda de reîntoarcere a militarului în formaţie sau dîndu-i permisiunea să plece, duce mîna la coifură şi o lasă în jos.

101

“Regulamentele militare”

Cuprins:

1. Îndătoriile generale ale militarilor 2. Resposabilitatea militarilor.3. Comportarea militarilor în învoire, concediu şi alte împrejurări.1. Reguli generale privind disciplina militară2. Recompensele ce se aplică militarilor.3. Pedepsele disciplinare ce se aplică militarilor.4. Aplicarea pedepselor disciplinare în cazuri speciale.

1. Activitatea zilnică a militarilor.2. Programul zilnic, învoiri şi primirea vizitatorilor.3. Păstrarea sănătăţii militarilor.

1. Regulile de politeţe militară şi de comportare a militarilor în cazarmă, în sala de mese, în sălile de clasă, pe terenul sportiv şi în alte locuri publice.

1. Prevenirea şi stingerea incendiilor.2. Cunoaşterea materialelor de stingere a incendiilor şi a modului de lucru

cu ele.Ordinul, dispoziţiunea, modul de dare şi executare a ordinilor.Iniţiativa militarilor.

Conspect

1. Îndătoriile generale ale militarilor art.5. Apărarea Patriei este o datorie sfântă a fiecărui cetăţean al RM.

Serviciul militar este un gen special al serviciului de stat. ... se determină prioritatea lui faţă de alte feluri de serviciu de stat şi de altă activitate a cetăţenilor Republicii Moldova.

art.6. Militarii beneficiază de dreprurile şi libertăţile stabilite pentru cetăţenilor Republicii Moldova cu restricţiile determinate de condiţiile serviciului militar şi ţinându-se seama de legislaţia în vigoare.

art.7. În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, conţinutul şi volumul drepturilor, îndătoririlor şi responsabilităţii militarilor depind de faptul dacă acesta se află sau nu în exerciţiul funcţiunii.

Militarii în exerciţiul funcţiunii sunt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului. art. 10. Statul garantează protecţia socială şi juridică a militarilor, realizează măsuri pentru a le crea un nivel de viaţă suficient şi binemeritat, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai.

art.13. Militarul este obligat:

102

- să fie devotat jurământului militar, să servească neprecupeţit poporul său, să apere Republica Moldova cu vitejie, cu pricepere, fără aşi cruţa sângele şi însăşi viaţa, să-şi facă datoria militară;- să respecte cu stricteţe Constituţia şi legile statului său, să îndeplinească prevederile regulamentelor militare;- să suporte cu tărie greutăţile serviciului militar, legate de executarea misiunilor de apărare a Republicii Moldova;- să-şi însuşească în permanenţă cunoştinţele profesionale militare, să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria ostăşască;- să cunoască şi să întreţină în stare de pregătire permanentă pentru aplicare armamentul şi tehnica militară încredinţate, să păstreze avutul statului;- să fie cinstit; disciplinat, curajos la îndeplinirea datoriei militare, să dea dovadă de iniţiativă raţională;- să se supună necondiţionat comandanţilor (şefilor) şi să-i apere în luptă, să păstreze Drapelul de luptă al unităţii militare;- să preţuească camaraderia ostăşească, fără a-şi cruţa viaţa, să salvezii camarazii aflaţi în pericol, să-i ajute cu cuvântul şi fapta, să stimeze onoarea şi demnitatea fiecăruiea, să nu admită faţă de sine şi de alţi militari brutalitate şi batjocuri, să-i reţină de la fapte nedemne;- să respecte regulile salutului militar, politeţei şi conduitei militarilor, ...;- să fie vigilent, să păstreze cu stricteţe secretele militare şi de stat.

art. 16. Militarii sunt obligaţi să se respecte reciproc,să ajute comandanţii la menţinerea ordinei şi disciplinei.

Despre toate evenimentele care se întâmplă cu un militar, ce au influenţă asupra îndeplinirii îndătoririlor sale, şi despre observaţiile ce i s-au făcut, el este obligat să raporteze şefului său nemijlocit. Deasemenea în caz de îcălcare a regulilor de relaţii între militari.

art. 17. În chestiuni de serviciu (şi personale) , militarul este dator să se adreseze şefului său nemijlocit şi, cu aprobarea acestuia, şefului ierarhic superior.

2. Resposabilitatea militarilor. art.22. Toţi militarii sunt egali în faţa legii şi poartă răspunerea stabilită pentru cetăţenii Republicii Moldova, luând în consideraţie particularităţile situaţiei lor juridice. art. 24. Militarii poartă răspundere disciplinară...

art. 25. Militarii poartă răspundere administrativă... Nu pot fi aplicate: amenda, munci corecţionale, arest administrativ.

art. 26. Militarii poartă răspundere juridică civică pentru neândeplinirea sau îndeplinirea negligentă a îndatoririlor prevăzute de ligislaţia civilă, pentru pagubele aduse statului, persoanelor juridice, cetăţenilor şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

art. 27. Militarii poartă răspundere materială pentru paguba materială adusă statului în timpul executării îndatoririlor serviciului militar, în conformitate cu Regulament cu privire la răspunderea materilaă a militarilor.

103

art. 28. Militarii poartă răspundere penală pentru crimele de stat şi de drept comun potrivit condiţiilor generale. (Conform capitolului 12 din Codul Penal al Republicii Moldova). art. 29. Dacă infracţiunea este legată de pagube materiale, militarii le repară, indeferent dacă au fost traşi la alt fel de răspundere.

3. Comportarea militarilor în învoire, concediu şi alte împrejurări. art. 69. În locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile interurbane, dacă lipsesc locurile libere, militarul este dator să ofere locul său şefului (superiorului)

Militarii trebuie să fie politicoşi cu populaţia civilă, să manifeste o deosebită atenţie faţă de oamenii în vârstă, femei şi copii, să contribuie la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde ajutor în caz de accidente şi calamităţi.

art. 71. Militarilor le este interzis să şină mâinile în buzunare, ... să fumeze în stradă din mers şi în locurile nedesemnate acestui scop.

art. 72. Modul trez de viaţă trebuie să devină o normă de fiecare zi a comportării fiecării militar. Apariţia în stare de ebrietate la serviciu şi în locurile publice constituie o faptă disciplinară gravă, care îl dezonorează pe militar.

Şedinţa 3. Reguli generale privind disciplina militară. Recompensele şi pedepsele disciplinare ce se aplică militarilor. Aplicarea pedepselor disciplinare în cazuri speciale.

1. Reguli generale privind disciplina militarăart.1. Interesele apărării Patriei obligă toţi militarii să respecte cu stricteţe cerinţele disciplinei militare.

art. 2. Disciplina militară înseamnă respectarea cu stricteţe şi exacitate de către toţi militarii a Constituţiei şi a altor legi, a regulamentelor militare generale, a altor acte normative ce reglamentează serviciul militar.

art. 3. Disciplina militară se bazează pe conştientizarea de către fiecare militar a datoriei militare şi a responsabilităţii personale pentru apărarea Patriei sale.

art. 4. Disciplina militară pune în faţa fiecărui militar următoarele obligaţii:a) să cunoască şi să respecte Constituţia şi alte legi, să execute

întocmai jurământul militar, regulamentele militare generale, ordinele (dispoziţiunile) comandanţilor (şefilor);

b) să suporte cu dârzenie toate greutăţile şi privaţiunile serviciului militar, să nu-şi cruţe viaţa pentru apărarea Patriei, independenţei şi suveranităţii ei;

c) să păstreze cu stricteţe secretul militar şi cel de stat, alte secrete protejate de lege;

d) să însuşască şi să păstreze integritatea armamentului, tehnicii de luptă şi de alt fel încredinţate lui;

e) să fie cinstit, cu dreptate, sincer şi principial;

104

f) să-i stimeze pe comandanţi, pe superiori şi inferiori, să-i apere în orice condiţii, să contribuie la menţinerea şi la respectarea ordinii regulamentare;

g) să se comporte cu demnitate în unitatea militară şi în afara ei, să nu-şi permită şi să nu permită nici altora şă încalce ordinea publică, să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţănilor, la menţinerea prestijului Forţelor Armate.

art. 5. Înalta disciplină militară se realizează prin:a) lucru educativ permanent efectuat de comandanţi pentru formarea

şi cultivarea la militar a unor înalte calităţi morale şi de luptă, necesare în executarea obligaţiunilor lui de serviciu;

b) menţinere în unitate (subunitate) militară a ordinii regulamentare;c) exigenţă a comandanţilor faţă de subalterni, respectare a demnităţii

lor personale, grija permanentă faţă de ei, îmbinare iscusită a metodelor de convingere şi constrângere şi aplicare a lor corectă;

d) creare în unitate (subunitate) militară a unei atmosfere de responsabilitate, de ajutor reciproc şi de mândrie pentru colectivul de militari;

e) organizare excelentă a procesului de pregătire militară şi prin încadrare deplină a efectivului în acest proces.

art. 6. Fiecare comandant poartă răspundere de starea disciplinei militare...

art. 7. (1) Interesele apărării Patriei îl obligă pe comandant să ceară, cu hotărâre şi fermitate, respectarea disciplinei militare şi a ordinii, să creeze în acest scop toate condiţiile şi să nu treacă cu vederea nici o abatere comisă de subaltern.

(2) Comandantul care nu asigură condiţii pentru respectarea ordinii regulamentare şi a cerinţelor disciplinei militare, care nu ea măsuri de influenţă pentru restabilirea lor poartă răspundere.

(3) Fiecare militar este obligat şă acorde asistenţă comandantului la restabilirea ordinei şi disciplinei.art. 8. În interesul apărării Patriei, comandantul are dreptul să dea ordine (dispoziţii) subalternilor. Ordinul trebuie să se execute necondiţionat, exact şi în termen. Pentru ordinul dat comandantul poartă răspundere.art. 9. Recompensele şi pedepsele disciplinare pot fi aplicate doar de şeful direct (alte cazuri sunt apreciate în capitolul 8). De autoritatea disciplinară acordată şefilor inferiori dispun şi şefii superiori.

art. 10. Comandanţii, ale căror funcţii nu sunt indicate în prezentul regulament au faţă de subalterni, în conformitate de gradul militar prevăzut de funcţia deţinută, autoritate disciplinară:

a) comandant de grupă – caporalul şi sergentul;b) de locţiitor de comandant de pluton – sergentul major;c) de plutonier de companie – plutonirul, plutonierul major, plutonierul

adjutant;d) de comandant de pluton – locotenentul şi locotenetul major;e) de comandant de companie – capitanul;

2. Recompensele ce se aplică militarilor.

105

art. 18. (1) Recompensile reprezintă un mijloc important de stimulare a faptelor de arme, de educare a militarilor şi de întărire a disciplinei militare.

(2) Fiecare comandant este obligat să stimuleze militarii din subordine pentru iniţiativă raţională, străduinţă şi distincţie în serviciu.

(3) În cazul în care comandantul consideră că drepturile acordate lui sunt insuficiente, el poate să facă un demers în vederea stimulării militarilor distinşi de autoritatea disciplinară a comandantului superior.

art. 20. Militarilor în termen li se pot acorda următoarele recompense:a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anteriorb) exprimarea de mulţumiric) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii

militared) înştiinşarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior

despre satisfacerea exemplară a serviciului militarilore) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau banif) înmânarea fotografiei personale executate lângă Drapelul de luptă

desfăşurat al unităţii militareg) acordarea gradului de caporal ostaşilorh) acordarea următorului grad militar sergenţilor, cu o treaptă mai

înaltă decât cel conform funcţiei deţinutei) înscrierea numelui în Cartea de Onare a unităţii militarej) acordarea de concediu de scurtă durată (până la 5 zile odată în 6

luni)

art. 21. Comandantul de grupă, ajutorul comandantului de pluton: a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anteriorb) exprimarea de mulţumiric) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii

militare (ostaşilor până la 12 ore)

art. 22. Plutonierul de companie, comandantul de pluton:a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anteriorb) exprimarea de mulţumiric) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii

militare până la 24 ore

art. 23. Comandantul de companie:a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anteriorb) exprimarea de mulţumiric) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii

militare până la 48 oreart. 24. Comandantul de batalion:

a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anteriorb) exprimarea de mulţumiric) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii

militare până la 72 ore (3 zile)d) înştiinşarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior

despre satisfacerea exemplară a serviciului militarilore) acordarea de diplome

106

art. 26. Militarilor prin contract (soldaţi şi sergenţi) li se pot acorda următoarele recompense:

a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anteriorb) exprimarea de mulţumiric) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau banid) înscrierea numelui în Cartea de Onare a unităţii militaree) acordarea următorului grad militar înainte de termenf) acordarea de concediu de până la 10 zile

art. 27. Comandantul de pluton, companie, batalion:a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anteriorb) exprimarea de mulţumiri

3. Pedepsele disciplinare ce se aplică militarilor.art. 42. În cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică ... în caz de necesitate se aplică pedeapsa disciplinară.art. 43. ... abaterile militarilor pot fi examinate la adunarea efectivului...art. 44. Pentru comiterea de crime, militarii poartă răspundere penală conform legislaţiei în vigoare.

art. 46. Militarilor în termen li sepot aolica următoarele pedepse disciplinare:a) observaţia;b) mustrarea;c) mustrarea aspră;d) neacordarea permisiei cuvenite din amplasamentul unităţii;e) numirea peste rând de serviciu sau la munci de gospodărie – de

până la 5 servicii;f) ţinerea la arest – de până la 10 zile;g) retrogradarea in funcţie;h) retrogradarea în grad;i) ridicarea gradului de sergent.

art. 47. Comandantul de grupă:a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;b) să priveze soldaţii de permisiea cuvenită din amplasamentul

unităţii;c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de

gospodărie – un serviciu.

art. 48. Locţiitorul comandantului de pluton: a, b plus -c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de

gospodărie – cel mult 2 servicii

art. 49. Plutonierul de companie: a, b plus -c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de

gospodărie – cel mult 3 servicii

art. 50. Comandantul de pluton: a, b plus -c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de

gospodărie – cel mult 4 servicii

art. 51. Comandantul de companie: a, b plus –

107

c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de gospodărie – cel mult 4 servicii, sergenţii – cel mult 2 servicii

d) să aplice militarilor pedeapsa ţinerii la arest – de până la 72 ore (3 zile)

art. 52. Comandantul de batalion: a, b plus -c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de

gospodărie – cel mult 5 servicii, sergenţii – cel mult 3 serviciid) să aplice militarilor pedeapsa ţinerii la arest – de până la 5 zile

art. 55. Militarilor prin contract pot să li se aplice următoarele pedepse disciplinare:

a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;b) ţinerea la arest – de până la 10 zile;c) prevenirea despre necorespunderea parţială în funcţied) retrogradarea in funcţie;e) trecerea în rezervă înainte de expirarea contractului.

art. 56. Comandantul de pluton:a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;

art. 57. Comandantul de companie:a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;b) ţinerea la arest – de până la 2 zile;

art. 58. Comandantul de batalion:a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;b) ţinerea la arest – de până la 3 zile;

4. Aplicarea pedepselor disciplinare în cazuri speciale.Capitolul 8. Art. 67.Comandanţii de garnizoane şi şefii comenduirilor de garnizoane au dreptul de a aplica pedepse disciplinare militarilor din garnizoane sau celor care se află temporar în garnizoane în cazul în care:

a) abaterile ţin de serviciul de garnizoană sau de gardă;b) s-a comis o abatere de la disciplina militară sau de la ordinea

publică în afara unităţii militare;c) abaterea este comisă în concediu; în deplasare sau la arest în

garnizoană.

Şedinţa 4. Activitatea zilnică a militarilor. Programul zilnic, învoiri şi primirea vizitatorilor. Păstrarea sănătăţii militarilor.

1. Activitatea zilnică a militarilor.

art. 240. Durata totală a timpului de serviciu al militarilor prin contract nu terbuie să depăşească durata timpului de muncă stabilit prin legislaţia muncii a Republicii Moldova. Pentru militarii în termen este determinată de orarul zilnic al unităţii militare.

Serviciul de alarmă (luptă), aplicaţiile şi alte măsuri, ... se desfăşoară fără limitarea duratei totale a timpului săptămânal de serviciu.

108

Militarii prin contract, antrenat la executarea îndătoririlor serviciului militar în zilele de odihnă şi de sărbătoare, odihna li se oferă în alte zile ale săptămânii ... sau pot fi alăturate la concediul de bază.

art. 241. Orarul zilnic al unităţii militare determină în timp realizarea măsurilor de bază ale activităţii zilnice, ale instruirii şi traiului efectivului subunităţilor şi statului major ale unităţii militare.

Regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract, suplimentar la orarul zilnic, stabileşte termenele şi durata executării de către aceşti militari a măsurilor de bază ce reies din îndătoririle serviciului militar.

art. 242. În orarul zilnic trebuie să fie prevăzut timpul pentru înviorarea de dimineaţă, toaleta de dimineaţă şi de seară, inspecţia de dimineaţă, şedinţele de instrucţie şi pregătirea către acestea, schimbul îmbrăcămintei speciale (de lucru), curăţirea încălţămintei şi spălatul mâinilor înainte de masă, servirea mesei, îngrijirea armamentului şi tehnicii militare, munca de educaţie culturaşă în orele de răgaz şi sportivă de masă, informarea efectivului, urmare emisiunilor de radio şi vizionarea programelor televizate, primirea bolnavilor la punctele medicale, nevoile personale ale militarilor (cel puţin 2 ore), plimbarea, apelul de seară şi 8 ore de somn.

art. 244. Fiecare săptămână se organizează ziua de parc şi gospodărie...

2. Programul zilnic, învoiri şi primirea vizitatorilor.

art. 246. Deşteptarea art. 247. Înviorarea, curăţenia, aranjarea aşternutului, toaleta de dimineaţă. art. 248, 249. Inspecţia de dimineaţă art. 250. Plimbarea de seară, apelul de seară, stângerea. art. 253, 254. Şedinţele de pregătire art. 256-258. Dejunul, prânzul şi cina.

art. 259-265. Învoirea din locul de dispunere a unităţii. Militarul în termen au dreptul la o învoire pe săptămână (dacă nu i-a fost aplicată pedeapsa „privarea învoirii de rând”) în locul dispunerii unităţii militare (în limitele garnizoanelor). În acelaş rând învoirea militarilor nu trebuie să fie în detrimentul stării de pregătire în vederea luptei. Concomitet din subunitate pot pleca în învoire cel mult 30% din militari. Învoirea – după primirea Jurământului militar. Sâmbătă şi în ajunul sărbătorilor pâna la 24.00, în celelalte zile până la apelul de seară. În unele cazuri învoirea poate fi acordată şi în altă zi a săptămânii după şedinţele de instruire, până la stingere,sau până dimineaţa (până la inspecţia de dimineaţă).

Biletul de voie este valabil numai în perimetrul garnizoanei sale.Militarii pe contract pleacă în afara garnizoanelor cu aprobarea

comandantului de unitate militară.Învoire elevilor din anul întâi – ca pentru soldaţi, sergenţi în termen,

pentru anul doi stabileşte şeful instituţiei de învăţământ. Elevii din anul trei şi următorii, după şedinţele de instruire şi orele obligatorii pentru activitate de sinestătător – până la 24.00, elevii familişti până la începutul şedinţelor din ziua următoare.

109

art. 271-275. Vizitarea militarilor. – la ora stabilită, în camera pentru vizitatori. Vizitatorii sunt înregistraţi în „Registrul evidenţei vizitatorilor”. Membrii familiilor militarilor pot vizita cazarma, sala de mese, odaia gloriei de luptă. Vizitatorii cu băuturi alcoolice şi în stare de ebrietate nu sunt admişi. Înoptarea la fel.

3. Păstrarea sănătăţii militarilor.

art. 343. Păstrarea şi întărirea sănătăţii, dezvoltarea fizică a militarilor constituie o parte importantă şi integrantă a pregătirii pentru executarea datoriei sale militare. art. 344. Păstrarea şi întărirea sănătăţiimili militarilor se obţine:- prin înfăptuirea de către comandanţi a unor măsuri de asanare a condiţiilor de serviciu şi de trai- în urma călirii lor sistematice, prin ocupaţii regulate cu pregătirea fizică şi sportul- prin realizarea de măsuri sanitaro-igienice, antiepidemice şi curativo-profilactice. art. 345, 346. Asanarea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor. art. 347. pregătirea fizică şi sportivă a efectivului se efectuează în scopul sporirii rezistenţei organizmului lor la diferite modificări bruşte ale factorilor fizici ai mediumului ambiant, la condiţii legate de specificul serviciului militar şi de executare a misiunilor de luptă.

art. 348. La pregătirea fizică şi sportivă a efectivului se ţine cont de starea sănătăţii, vârsta militarilor şi de condiţiile climaterice din teren.

art. 349. Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului trebuie să se înfăptuiască în mod sistematic şi fără întreruperi prin folosirea complexă a factorilor apă, soare şi aer

Procedeele de bază ale pregătirii fizice şi sportive a efectivului:- executarea zilnică a exerciţiilor fizice în aer liber- spălatul până la brâu cu apă rece sau duş de scurtă cu apă rece- clătirea gâtului cu apă rece, precum şi spălatul picioarelor cu apă rece înainte de somn- în perioada de iarnă, antrenamente şi ocupaţii cu schiurile, executare unor lucrări în îmbrăcăminte uşoară- în perioada de vară, efectuarea de ocupaţii şi măsuri sportive de masă în îmbrăcăminte uşoară, băi de soare şi scăldatul în bazine de apă deschisă în afara orelor de program şi în zilele de odihnă.

art. 350. Ocupaţiile cu pregătirea fizică şi sportul se înfăptuesc la înviorarea de dimineaţă, la şedinţile de instrucţie, pe timpul activităţii sportive de masă, în procesul activităţii de instrucţie şi de luptă a militarilor, precum şi pe timpul antrenamentelor de sine stătător. . Măsurile sanitaro-igienice şi antiepidemice. art. 351. Fiecare militar trebuie să se îngrijească de păstrarea sănătăţii sale, să nu tăinuească afecţiunile, să respecte cu rigurozitate regulile de igienă personală şi socială şi să se lase de proastele obiceiuri (fumat, consum de alcool şi mijloace narcotice).

110

art. 352. Executarea regulilor de igienă individuală include:- spălatul de dimineaţă, inclusiv a dinţilor, precu şi al picioarelor înainte de somn;- bărbieritul, tunsul şi tăiatul unghiilor la timp;- îmbăierea săptămânală cu schimbul lenjeriei de corp şi de pat, obielelor şi ciorapilor;- menţinerea în curăţănie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi aşternutului, schimbul la timp a guleraşelor.

Coafura militarului, mustăţile, dacă lr are, trebuie să fie îngrijite, să corespundă cerinţelor igienei şi să nu împedice întrebuinţarea mijloacelor de protecţie individuală şi portul echipamentului.

Totodată mustăţile trebuie să fie tunse cu acurateţe, să nu fie mai jos de colţurile gurii.

Regulile de igienă socială includ: menţinerea curăţăniei în dormitoare, toalete şi în alte camere de folosinţă în comun, aeresirea regulată a încăperilor; menţinerea curăţăniei în locurile publice, precum şi pe teritoriul de dispunere a unităţii.

art.353. Pentru asigurarea rezistenţei militarilor faţă de bolile infecţioase, se fac vaccinări de protecţie. Vaccinările pot fi planificate şi indicate din punct de vedere epidemic. art. 354. Militarul este obligat să raporteze ... cazurile de apariţie a bolilor infecţioase în rândul persoanelor care locuiesc cu el în acelaşi apartament (cameră din cămin) ...

Măsurile curativo-profilactice. art. 356. Măsurile curativo-profilactice de bază sunt: dispensarizarea, tratamentul ambulator, spitalicesc şi balneo-sanatorial.

În scopul prevenirii răspândirii bolilor infecţioase, măsurile curativo-profilactice, propuse de serviciul medical, sunt obligatorie pentru toţi militarăă. art. 357.Dispensarizarea include controlul medical al stării de sănătate a efectivului, depistarea precoce activă a cazurilor de îmbolnăviri, studierea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor, ... realizarea de măsuri profilactice, curative şi de asanare.

Asistenţa baie-spălătorie. art. 372. Soldaţii şi sergenţii trebuie să facă baie cel puţin o dată pe săptămână ...

Când se spală în baie (fac duş), militarilor în termen li se asigură săpun, prosoape şi spălătoare dezinfectate. art. 373. Compania pleacă la baie sub comanda plutonierului de companie. ... art. 374. Spălatul lenjeriei se efectuează la spălătorii. ... Spălatul îmbrăcămintei din ţesătură de bumbac, acolo unde nu există posibilitatea de a o spăla la spălătorie, este permis militarilor în termen numai în camere (locuri) destinate şi utilate special în acest scop.

111

Şedinţa 5. Regulile de politeţe militară şi de comportare a militarilor în cazarmă, în sala de mese, în sălile de clasă, pe terenul sportiv şi în alte locuri publice

1. Regulile de politeţe militară şi de comportare a militarilor în cazarmă, în sala de mese, în sălile de clasă, pe terenul sportiv şi în alte locuri publice.

art. 45. Salutul militar este o întruchipare a coeziunii tovărăşeşti (colective) a militarilor, o mărturie a stimei reciproce şi o manifestare a culturii generale.

Toţi militarii sunt obligaţi la întâlnire (depăşire) să se salute reciproc, respectînd regulile stabilite de Regulamentul instrucţie de front al FA ale RM.

Subordonaţii şi inferiorii în grad militar salută primii, iar la grade militare egale – se salută reciproc.

art. 46. Militarii sunt obligaţi să dea onorul militar:- Monumentului eroului necunoscut;- mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;- drapelelor de luptă ale unităţilor militare;- procesiunilor funebre, însoţite de subunităţi militare. art. 50. Când se află în afara formaţiei, atât în timpul şedinţelor, cât şi în cel liber de la exerciţii, militarii din unităţile şi subunităţile militare salută şefii la comanda „Drepţi” sau „Atenţiune, drepţi”.

La şedinţele în afara formaţiei, precum şi la consfătuirile, la care asistă doar ofiţeri, pentru salutul comandanţilor se dă comanda „Domnilor ofiţeri”.

Comanda „Drepţi”, „Atenţiune, drepţi” sa u „Domnilor ofiţeri” o dă comandantul superior dintre cei prezenţi sau militarul care primul l-a observat pe şeful sosit. La această comandă toţi cei prezenţi se ridică, se întorc spre comandantul sosit şi iau poziţia „drepţi”, iar ofiţerii acoperiţi, în plus, duc mâna la coifură.

Superiorul dintre comandanţii prezenţi se apropie de cel sosit şi dă raportul: „Domnule colonel, grupa numărul patru sute patru a catedrei militare, în număr douăzeci şi unu elevi este gata de şedinţă. Sunt comandantul grupei, elev Bradu.”

Comandantul sosit, după ce a primit raportul, dă comanda „Pe loc repaus” sau „Domnilor ofiţeri”, iar cel care a raportat repetă această comandă, după care toţi cei prezenţi iau poziţia „Pe loc repaus” sau se aşează.

art. 51. Darea comenzii „Drepţi” sau „Atenţiune, drepţi” şi a raportului se execută numai la prima vizită de către comandant a unităţii ori subunităţii militare în decursul zilei respective.

În prezenţa unui comandant superior comanda pentru salutul militar al unui inferior nu se dă şi raportul nu se înfăptuieşte.

Când lecţiile se desfăşoară în clasă, comanda „Drepţi”, „Atenţiune, drepţi” se dă înaintea fiecărei lecţii şi la sfârşitul ei.

Comanda „Drepţi” înainte de raportul prezentat comandantului se dă în cazul dacă sunt prezenţi şi alţi militari.

112

art. 52. La intonarea Imnului de Stat militarii, aflaţi în fomaţie, iau poziţia „drepţi” fără comandă, iar comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, în afara de aceasta, duc mâna la coifură.

Militarii aflaţi în afara formaţiei la intonarea Imnului de Stat iau poziţia „drepţi”, iar cînd sunt acoperiţi, duc mâna la coifură. art. 53. Comanda pentru salutul unităţilor şi subunităţilor militare nu se dă:- la alarmarea unităţii sau subunităţii militare, în marş, precum şi la şedinţele şi aplicaţiile tactice;- la punctele de comandă, centrele de transmisiuni şi în locurile de executare a serviciului de alarmă (de luptă);- la linia şi la poziţia de tragere, pe timpul executării tragerilor;- la aerodromuri pe timpul efectuării zborurilor;- pe timpul executării lucrărilor de construcţie, de gospodărie sau lucrărilor în scop instructiv, precum şi pe timpul şedinţelor şi lucrărilor în ateliere, parcuri, hangare, laboratoare;- pe timpul desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive;- pe timpul servirii mesei, după semnalul „Stingerea” şi până la semnalul „Deşteptarea”;- în încăperile pentru bolnavi.

În cazurile enumerate şeful doar reportează şefului sosit.Subunităţile care participă la procesiunile funebre nu execută salutul

militar.

art.55. La adresarea şefului, militarul ia poziţia „drepţi” şi îşi spun funcţia, gradul militar şi numele. (Pentru elevi: „Elev Bradu”). Mâna întinde superiorul, dacă e fără mănuşă, se scoate mănuşa.

art. 56. „Buna ziua, ostaşi (elevi)” „Să trăiţi”.„La revedere, ostaşi (elevi) “La revedere, domnule colonel”

art. 57. Dacă felicită sau aduce mulţumire unui militar: „Servesc Republica Moldova”, pentru subunitate „Ura” sau „Servim Republicii Moldova”

Despre politeţea militară şi conduita militarilor.

art. 66. Militarii sunt obligaţi să constituie în permanenţă exemple de înaltă cultură, modestie şi cumpătare, să păstreze cu sfinţenie onoarea militară, să-şi apere demnitatea şi să stimeze demnitatea celorlalţi

Relaţiile între militari se constituie pe baza stimei reciproce: „dumnevoastră”, „dumneata”.

art. 67. „Soldat Pântea”, „Sergent Olaru”, „Domnule sergent”, „Domnule elev”, „Elevul Moraru”

Denaturarea gradelor militare, folosirea cuvintelor obscene, poreclelor, brutalitatea şi adresările familiare sunt incompatibile cu noţiunile de onare şi demnitate a militarilor. art. 68. „Domnule colonel, permiteţi-mi să mă adresez domnului capitan Popescu”. art. 69. Când îl însoţeşte pe un comandant, militarul îl urmează din partea stângă.

„domnule colonel, permiteţi-mi să trec”

113

Şedinţa 6. Prevenirea şi stingerea incendiilor. Cunoaşterea materialelor de stingere a incendiilor şi a modului de lucru cu ele.

1. Prevenirea şi stingerea incendiilor.

Anexa 15. Regulile de siguranţă contra incendiilor.1. Teritoriul unităţii militare trebuie să fie curăţit în permanenţă de

gunoi şi de iarbă uscată.Căile de acces spre sursele de apă pentru stingerea incendiilor, spre

clădii, precum şi toate drumurile de pe teritoriul unităţii trebuie să fie în permanenţă libere pentru circulaţia maşinilor de pompieri.

2. În scoul siguranţei contra incendiilor se interzice:- aprinderea focului la distanţe mai mici de 50m. de diferite construcţii, platforme cu materiale şi tehnică militară, precum şi fumatul, folosirea aparatelor cu flacără în parcuri, depozite, hangare şi alte încăperi de acest fel;- încălzirea sobelor defecte, folosirea pentru aprinderea focului a lichidelor carburante; lăsarea materialelor inflamabile aproape de sobe, iar sobele care se încălzesc – fără supraveghere; uscarea îmbrăcămintei pe sobe, hogeaguri, precum şi în dreptul vetrei; aprinderea focului în sobe în orele de odihnă a personalului. Când se face focul în sobe, coşurile se curăţă de funingine o dată la două luni;- încălzirea cu flacără (torţe, lămpi de benzină) a conductelor de apă şi de altă natură din clădiri; conductele şi construcţiile clădirilor se încălzesc numai cu aburi, apă fierbinte şi alte mijloace care prezintă siguranţă contra incendiilor;- blocarea accesului spre mijloacele de stingere a incendiului, panouri şi întrerupătoare electrice; depozitarea în poduri, pe scări şi pe coridoare a materialelor inflamabile;- folosirea mijloacelor de stingere a incendiului în alte scopuri;- folosirea instalaţiilor şi utilajelor electrice defecte, utilizarea aparatelor electrice de încălzire fără suport ignifug, precum şi înlocuirea siguranţelor (buşoanelor) de la tablourile de distribuţie cu sârme sau alte obiecte- învelirea becurilor electrice cu hârtie şi pânză; tapetarea conductorilor electrici sau acoperirea cu panouri şi alte obiecte; folosirea firelor de telefon pentru construirea reţelei electrice de iluminat;- predarea sub pază a întreprinderilor (depozitelor) necontrolate sub aspectul siguranţei contra incendiilor.

4. ... fumatul este permisnumai în locuri special stabilite, cu siguranţa contra incendiilor şi cu ventilaţie prin aspiraţie

5. Coridoarele, trecerile, ieşirile principale şi de rezervă, scările trebuie să fie în permanenţă libere pentru circulaţie şi să nu se blocheze. Uşile de ieşire ... trebuie să se deschidă în afară. Se interzice astuparea uşilor de rezervă şi căptuşirea cu materiale inflamabile a pereţilor şi tavanelor scărilor şi coridoarelor.

6. Uneltele şi mijloacele de stingere a incendiilor ... să fie în stare bună de funcţionare, iar locul lor să fie marcat cu indicatoare standartizate.

114

7. La aparatele de telefon trebuie să existe tăbliţe cu numărul de telefon al celei mai apropiate echipe de pompieri, iar pe teritoriul unităţii militare, pentru darea semnalului alarmei de incendiu, trebuie să existe mijloace de semnalizare acustică.

2. Cunoaşterea materialelor de stingere a incendiilor şi a modului de lucru cu ele.

Incendiile pot să apară în următoarele cazuri:- ca urmare a scurtcircuitului;- depăşirea sarcinii de lucru a surselor de alimentare, folosirea cablurilor cu diametru mai mic decât e necesar;- scânteerea, curba electrică ca rezultat a micşorării rezistenţei materialelor izolatoare sau gradului înalt de umeditate;- descărcările electrice, fulgerul;- defectarea sistemelor de încălzire (sobelor) sau încălcarea regulilor de expluatare;- neatenţia la manipularea cu substanţele inflamabile de sinestătător (fosfor, natriu) sau uşor inflamabile (benzină etc.);- fumatul, folosirea neatentă a lămpilor de iluminare, aprinderea focului în apropierea clădirilor, depozitelor, maşinilor, pe teren cu uscăciuni, etc.

Mijloacele de stânjere a incendiilor:- apa – nu se permite stânjerea obiectelor care se găsesc sub tensiune, dacă temperatura de ardere e mai mare de 1300 grade (poate aduce la explozie), de asemenea substanţele uşor inflamabile;- stângător spumant OP-2, OP-5. (afară de obiectele care sunt sub tensiune). Perioada de acţiune 60-65 sec., bătaia jetului de spumă – 8m., cantitatea spumei – 20, 50l., presiunea – 9-12kg/cm. pătrat;- stângător cu bioxid de carbon OU-2 (5) – capacitatea 2 (5)l., perioada de acţiune – 30sec., bătaia jetului – 1.5m., suprafaţa de stânjere – 1-1.5m. pătraţi.- nisip, foaie de cort (brezent), înveliş de azbest, etc.

Asistenţa medicală:- se foloseşte numai ulei pentru arsuri, sau preparate speciale;- hainele nu se scot, sau se taie atent în jurul rănilor;- locurilr deschise se acoperă cu pansament (bint) şi vată sterile

Şedinţa 7. Ordinul, dispoziţiunea, modul de dare şi executare a ordinelor. Iniţiativa militarilor.

Ordinul, dispoziţiunea, modul de dare şi executare a ordinilor. art. 30. Conducerea unică – principiul de construire a FA ale RM, de conducere a lor şi de relaţii dintre militari. Ea constă în investirea comandantului cu deplină putere de dispoziţie asupra subordonaţilor şi în încredinţarea acestuia a responsabilităţii personale în faţa statului pentru toate laturile vieţii şi activităţii unităţii, subunităţii militare şi a fiecărui militar în parte.

Conducerea unică constă în faptul că comandantul are dreptul, pornind de la analiza multilaterală a situaţiei, de unul singur să ia decizii, să dea

115

ordinile respective în strictă concordanţă cu cerinţele legilor şi regulamentelor militare şi să asigure executarea lor.

Discutarea ordinului este inadmisibilă, iar nesupunerea sau alt mod de neexecutare a ordinului constituie o infracţiune militară.

art. 33. După situaţia de serviciu şi după gradele militare pe care le deţin, unii militari în raport cu alţii pot fi lefi sau subordonaţi.

Şeful are dreptul de a dea ordine şi să ceară executarea lor. Şeful trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi stăpânire de sine şi să nu admită atât familiaritate, cât şi atitudine preconcepută. Pentru acţiuni care înjosesc demnitatea umană a subordonatului şeful poartă răspundere.

Subordonatul este obligat să execute ordinele şefului. După executarea ordinului el poate să înainteze o reclamaţie, dacă consideră că faţă de el s-a procedat nejust.

art. 34. Şefii, cărora le sunt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se numesc şefi direcţi.

Şeful direct, cu funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef nemijlocit.

art.38. Ordinul este o dispoziţiune a comandantului adresată subordonaţilor, care cere executarea unor acţiuni, respectarea unor reguli sau stabileşte o ordine sau o situaţie.

Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură unui militar sau unui grup de militari. Ordinul în scris este principalul document (act juridic) funcţional de dispoziţie al conducerii militare, carese emite cu drept de conducere unică de către comandanţii de unităţi militare. Ordinele verbale se dau de către toţi comandanţii. art. 39. Dispoziţiunea este o formă de transmitere a misiunilor de către comandant la subordonaţi privind chestiuni particulare. Se dă în scris sau verbal. Dispoziţiunea în scris este un document dispoziţional de serviciu emis de către şeful statului major în numele comandantului de unitate militară.

Ordinul şi dispoziţiunea trebuie să corespundă cerinţelor legilor şi regulamentelor militare.

art.40. Ordinele se dau pe linie de subordonare. În situaţii deosebite, şeful superior poate da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. În asemenea caz el comunică despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia ca el singur să raporteze şefului său nemijlocit.

art.41. Comandantul, înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze minuţios situaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a executării ordinului. El poartă răspundere de ordinul dat şi de consecinţele lui, de corespunderea ordinului cu legislaţia, precum şi de abuzul de putere şi de excesul de putere sau de împuterniciri funcţionale în ordinul pe care îl dă şi de neluarea măsurilor de executare a lui. Ordinul trebuie să fie formulat clar, să nu admită interpretarea lui ambiguă şi să nu-i provoace îndoieli subordonatului.

116

art.42. Ordinul comandantului trebuie să fie executat necondiţionat, exact şi în termen. Militarul, după primirea ordinului, răspunde: „Am înţeles”, apoi îl execută.

Dacă este necesar de a se convinge că ordinul dat a fost înţeles just, atunci comandantul poate să ceară repetarea lui succintă, iar militarul, care a primit ordinul, să se adreseze comandantului cu rugămintea de a repeta ordinul.

Despre executarea ordinului primit militarul raportează şefului care a dat ordinul şi şefului său nemijlocit.

art. 43. Dacă militarul care execută ordinul primeşte de la alt şef, superior după situaţia de serviciu sau după gradul militar, un nou ordin, care împiedică executarea primului, atunci el raportează despre aceasta şefului care a dat ordinul nou şi în cazul dacă acesta este confirmat, îl execută pe ultimul.

Cel care a dat noul ordin comunică despre aceasta şefului care a dat primul ordin.

Iniţiativa militarilor. art. 44. Militarul, în scopul executării cu succes a misiunii care îi revine, este dator să manifeste iniţiativă raţională. Aceasta este deosebit de necesară când ordinul primit nu mai corespunde situaţiei ce s-a schimbat brusc, iar condiţiile sunt de aşa natură că primirea la timp a unui nou ordin este imposibilă.

117

“Regulamentele militare”

Cuprins:

Şedinţa 1. Personalul destinat pentru serviciul de zi pe subunitate. Atribuţiile generale. Sergentul de serviciu şi plantonul pe companie.Şedinţa 2. Pregătirea personalului pentru serviciul de zi. Obligaţiunile persoanelor din serviciul de zi. Şedinţa 3. Obligaţiunile plantonului pe companie, pe statul major şi în serviciul special.

TEMA 3. Principii generale privind serviciul de gardă. Organizarea serviciului de gardă. Atribuţiile personalului gărzii.

Şedinţa 1. Principii generale privind serviciul de gardă. Atribuţiile personalului gărzii: şefului gărzii, ajutorului şefului de gardă, caporalului de schimbŞedinţa 2. Obligaţiunile personalului gărzii.Şedinţa 3. Pregătirea gărzilor. Ordinea interioară în corpul de gardă. Apelul şi schimbarea gărzilor, schimbarea santinelelor, uzul de armă.

1. Personalul destinat pentru serviciul de zi pe subunitate.

art. 276. Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii interioare, paza efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi materialelor unităţii militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a infracţiunilor.

art. 277. Componenţa a personalului destinat pentru serviciul de zi:- ofiţerul şi ajutorul de serviciu pe unitate;- subunitatea de intervenţie;- garda;- ofiţerul de serviciu şi plantoanele pe parc, mecanicii-conductori (şoferii) la maşinele de tracţiune de serviciu;- felcerul (instructorul medical) şi plantoanele pe punctul medical;- sergentul de serviciu şi ajutorul acestuiea pe punctul de control;- sergentul de serviciu pe bucătărie şi sala de mese şi muncitorii în ospătărie;- sergentul de serviciu pe statul major al unităţii;

118

- toboşarul-gornist de serviciu;- agenţii de legătură;- echipa de pompieri;- plantonul în serviciul special.

art. 278. În serviciul de zi pe companie sunt numiţi:- sergentul de serviciu pe companie;- plantonul pe companie

art. 281. Persoanele de serviciu pot fi înarmaţi cu pistoale cu două încărcătoare pline sau cu baionete-cuţit în teci. De asemenea în unele cazuri o parte din personalul de serviciu poate fi înarmat cu automate (carabine) cu două încărcătoare (magazii) pline.

2. Atribuţiile generale.

art. 300. Toate persoanele din serviciul de zi sunt datoare să cunoască ferm, să execute întocmai şi conştiincios obligaţiunile sale,săceară cu perseverenţă respectarea orarului zilnic şi a altor reguli ale ordinii interioare.

Persoanele din serviciul de zi nu au dreptul să întrerupă sau să predea altcuiva executarea obligaţiunelor sale fără permesiunea ofiţerului de serviciu pe unitate.

art. 302. Ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul acestuiea, pe rând, precum şi sergentul de serviciu pe companie au voie să se odihnească câte patru ore fiecare în orele stabilite de comandantul de unitate, fără încălţăminte, dar fără să scoată echipamentul şi îmbrăcămintea.

Plantoanele – dezbrăcaţi, numai de la stângere până la deşteptare.

art. 303. militarii care au fost schimbaţi din serviciul de zi sunt scutiţi de şedinţe şi lucrări în ziua când au fost schimbaţi.

Ofiţerilor şi plutonierilor – dacă în zi de odihnă, li se oferă zi de odihnă.

3. Sergentul de serviciu şi plantonul pe companie.

art. 319. Sergentul de serviciu pe companie este numit din rândul sergenţilor (ca excepţie din soldaţi). El răspunde de executarea întocmai a orarului zilnic şi respectarea altor reguli de menţinere a ordinii interioare în companie, de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, bunurilor companiei, obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţelor şi de modul de executare a serviciului de către plantoane. Se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuiea, iar pr linia serviciului interior în companie – comandantului de companie şi plutonierului de companie.

art. 320. Primirea şi predarea serviciului pe companie.

art. 321. Sergentul de serviciu pe companie este obligat:- la darea alarmei să facă deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii prin contract, să execute dispoziţiunile ofiţerului de serviciu pe unitate- să urmărească îndeplinirea întocmai a orarului zilnic în companie, să facă deşteptarea efectivului companiei

119

- să cunoască dispoziţia companiei şi modul de chemare a ei, existentul în oameni..., precum şi de armament- să distribuie armamentul la ordinul comandantului sau plutonierului de companie ...- în cazurile unor evenimente deosebite în companie... să ia măsuri de urgenţă pentru a face ordine, să raporteze imediat ...- să urmărească existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi a semnalizării de pază a camerilor de păstrare a armamentului, îndeplinirea cerinţilor de securitate antiincendiară (fumatul, sobele, lămpile)- în caz de incendiu să cheme echipa de pompieri, să ia măsuri de stingere şi să raporteze ...- să schimbe la timp plantoanele ...- să-i adune în formaţie pe cei cu învoire ...- dacă părăseşte încăperea companiei, pentru timpul odihnei, să transmită executarea atribuţiilor unuia din plantoane- să primească de la plutonierul de companie,după apelul de seară, informaţia despre militarii care lipsesc, ... şi să raporteze...- după deşteptare să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate ...- să urmărească efectuarea minuţioasă a curăţeniei şi întreţinerea încăperilor companiei ...- să menţină ordine pe timpul servirii mesei...- la sosirea şefilor direcţi, începând de la comandantul companiei în sus, ...să dea comanda „Drepţi”, să le raporteze şi să-i însoţească. Altor ofiţeri, plutonieri ... se prezintă.

Şedinţa 2. Pregătirea personalului pentru serviciul de zi. Obligaţiunile persoanelor din serviciul de zi.

1. Pregătirea personalului pentru serviciul de zi.

art. 291. În noapte care precedează serviciului, persoanele numite pentru serviciu vor fi scutite de toate şedinţele şi lucrările. art. 292. În ziua întrării în serviciu, la orele indicate în orarul de zi, personalului trebuie să i se acorde cel puţin trei ore, iar la întrarea în gardă peste o zi – cel puţin patru ore pentru pregătirea către executarea serviciului, inclusiv pentru desfăşurarea şedinţei practice şi cel puţin o oră pentru odihnă (somn) art. 293. Pregătirea personalului din serviciu de zi, cu excepţia gărzii ..., este înfăptuită de către plutonierul de companie

art. 294 Persoanele din serviciul de zi, stabilite de ordinul pe unitate, în funcţie de predestinarea de serviciu, la ora stabilită sosesc la şedinţă (instructaj) la locţiitorul comandantului de unitate sau la altă persoană cu funcţii, numită de către comandantul de unitate în acest scop.

La şedinţă (instructaj) se studiază principiile regulamentelor militare, instrucţiunile şi prevederile de siguranţă, de asemenea, se controlează dacă efectivul din serviciu cunoaşte obligaţiunile speciale.

Şedinţele practice se desfăşoară în ziua întrării în serviciu la ora indicată în orarul zilnic, în încăperi utilate (locuri destinate) pentru executarea serviciului de zi, în locul de dispunere a subunităţii sau la locul de executare a serviciului.

120

art. 296. Cu 15 min. până la apel, personalul destinat pentru serviciul de zi trebuie să fie gata de executarea serviciului şi primit de persoanele sale de serviciu şi de şeful gărzii unităţii în subordonarea sa. art. 297. Apelul personalului destinat pentru serviciul de zi îl execută noul ofiţer de serviciu pe unitate la ora stabilită în conformitate cu prevederile regulamentelor militare. art.298. Cu 10 min. până la apel, noul ajutor al ofiţerul de serviciu pe unitate din numărul ofiţerilor (sau unul din ofiţeri dacă ajutorul este plutonier) adună efectivul destinat pentru serviciul de zi, cu excepţia subunităţii de intervenţie ş.a., în locul stabilit pentru apel , verifică prezenţa acestuia şi, când soseşte ofiţerul de serviciu pe unitate, îi raportează. art. 299. Pentru apel, personalul se adună în formaţie: la flancul drept – gărzile, apoi de la dreapta spre stânga – ofiţerul de serviciu pe parc, felcerul de serviciu, sergentul de serviciu pe punctul de control, sergentul de serviciu pe pe statul major al unităţii, toţi sergenţii de serviciu pe companii în ordinea numerică a subunităţilor, agenţii de legătură, sergentul de serviciu pe bucătărie, şeful ehipei de pompieri şi toboşarul-gornist de serviciu; ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control, plantoanele, mecanicii conductori (şoferii) ai maşinilor de tracţiune de serviciu se adună în formaţie în înapoia persoanelor sale de serviciu; ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate se dispune la flancul drept al gărzilor.

2. Obligaţiunile sergentului de serviciu pe punctul de control.

art. 312. Sergentul de serviciu pe punctul de control este numit din rândul plutonierilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea întrării (ieşirii) persoanelor care sosesc (pleacă) în unitate, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror materiale. El se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. Lui i se subordonează ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control.

Despre luarea în primire a serviciului raportează ofiţerului de serviciu pe unitate. art. 313. Sergentul de serviciu pe punctul de control este obligat:- după apel, să primească conform listei documentaţia, utilajul şi inventarul;- să controleze documentele de indentificare a persoanelor sosite în unitate, să distribuie permise de o singură dată cu acordul persoanelor din lista aprobată de comandantul de unitate şi de indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate;- să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate persoanele de veridicitatea documentelor cărora are îndoieli;- să nu permită ieşirea din locul de dispunere a unităţii a militarilor în termen care nu dispun de document cu dreptul de ieşire, nu sunt în ţinută şi au un aspect exterior negligent, iar echipelor care se deplasează în formaţie pe jos, pe timp de noapte – fără lanterne de semnalizare în capul şi coada coloanei, ziua – fără fanioane de semnalizare;- să se afle la punctul de control; plecînd în interes de serviciu cu permisiunea ofiţerului de serviciu pe unitate,să lase în locul său un ajutor;- să controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi;- la sosirea comandantului de unitate şi a locţiitorilor acestuia, să-I întâmpine şi să li se prezinte.

121

art. 314. Sergentul de serviciu pe punctul de control întâmpină ofiţerii din unităţi militare străine şi se prezintă.

De exemplu: „Domnule general de brigadă, sunt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur”. După aceasta, el raportează imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate.

Şedinţa 3. Obligaţiunile plantonului pe companie, pe statul major şi în serviciul special.

1. Obligaţiunile plantonului pe companie, pe statul major şi în serviciu special. art. 323. Plantonul pe companie – se numeşte din rândurile soldaţilor. El răspunde de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, materialelor companiei şa a obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor.

art.324. Este obligat:- să nu părăsească încăperea companiei..., să supravegheze permanent camera de păstrare a armamentului- să nu dea voie persoanelor străine să între în încăpere, precum şi să nu permită scoaterea dina cazarmă a armamentului, muniţiilor, materialelor şi obiectelor fără aprobarea sergentul de serviciu pe companie- să raporteze imediat sergentul de serviciu pe companie toate evenimentele ce au avut loc în companie, despre încălcarea regulilor de ralaţii între soldaţii sau sergenţii ..., neregulele constatate şi încălcarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor, să ia măsuri de lichidare a lor- să trezească efectivul la deşteptarea generală...- să urmărească păstrarea curăţeniei ...- şă nu permită militarilor pe timp rece, mai ales noaptea, să iasă din încăpere dezbrăcaţi - să supravegheze ca militarii să fumeze, să cureţe încălţămintea şi îmbrăcămintea numai în încăperile sau locurile destinate acestui scop- la sosirea şefilor direcţi, începând de la comandantul companiei în sus, ...să dea comanda „Drepţi”, să le raporteze şi să-i însoţească. Altor ofiţeri, plutonieri ... „sergentul de serviciu pe companie, la linie”

Plantoanului curent îi este interzis să se aşeze, să scoată echipamentul şi să deschee hainele.

Plantoanul din schimbul liber este obligat să menţină curăţenia şi ordinea în încăperile companiei ...

Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii art. 332. Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii se numeşte din rândul plutonierilor şi sergenţilor conducerii brigăzii. El răspunde de de curăţenia din statul major, de executarea corectă a serviciului de către agenţii de legătură şi de primirea la timp a corespondenţei şi a telefonogramelor. Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, ajutorului acestuia şi sefului de stat major al brigăzii. art. 333. Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii este obligat:- după apel, să ia în primire conform opisului documentaţia, utilajul şi inventarul;- să primească, în afara orelor de program, corespondenţa;

122

- să primească şi să transmită telefonogramele de serviciu;- să conducă acţiunile agenţilor de legătură;- să nu părăsească încăperea statului major, să menţină curăţenia şi ordinea în aceasta, să admită întrarea în încăperea statului major a persoanelor străine în modul stabilit de comandantul de brigadă;- când se dă alarma, să înştiinţeze imediat pe toţi militarii statului major al brigăzii;- să ia în pază camerile de serviciu şi să păstreze cheile de la acestea;- să supravegheze respectarea regulilor la încălzitul sobelor, iar după terminarea zilei de lucru, să facă inspecţia încăperilor statului major al brigăzii brigăzii referitor la siguranţacontra incendiilor;- în cazul izbucnirii unui incendiu, să cheme echipa de pompieri, să ia măsuri de stângere a lui şi de salvare a documentelor şi materialelor statului major, să raporteze imediat despre aceasta ofiţerului de serviciu pe unitate şi şefului de stat major al brigăzii;- la sosirea în statul major al brigăzii a şefului de stat major al brigăzii şi altor locţiitori al comandantului de brigadă şi a unor şefi mai mari peste aceştia, precum şi ofiţerilor din alte unităţi, să li se prezinte;

De exemplu: „Domnule maior, sunt sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii, sergent Jurju”.

Plantoanul în serviciu special art. 337. Plantoanul în serviciu special (denişcik) se numeşte din rândul sergenţilor sau caporalilor. El este dat pe lângă un comandant (şef) pe timpul cazării la cămin (hotel), în interesul serviciului. De regulă, ministrul apărării al Republicii Moldova şi reprezentanţilor Parlamentului li se destină câte un planton în serviciu special cu gradul de sergent. Locţiitorilor ministrului apărării, şefilor de direcţii şi de secţii independente ale Ministerului Apărării şi ale Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, preşedintelui comisiei de inspecţie (control) li se destină câte un planton în serviciu special cu gradul de caporal.

Plantonul în serviciu special îşi execută serviciul în corespundere cu instrucţiunea şi cu necesitatea de serviciu.

Atribuţiile şi obligaţiunile concrete ale plantonului în serviciu special sunt stabilite de comandantul de unitate şi aprobate de persoana pe lângă care este dat.

Când persoana pe lângă care este dat plantonul execută atribuţiile de serviciu, timpul aflării plantonului la dispoziţia ei este determinat de necesitate.

TEMA 3. Principii generale privind serviciul de gardă. Organizarea serviciului de gardă. Atribuţiile personalului gărzii.Şedinţa 1. Principii generale privind serviciul de gardă. Atribuţiile personalului gărzii: şefului gărzii, ajutorului şefului de gardă, caporalului de schimb

1. Principii generale privind serviciul de gardă.

art. 91. Serviciul de gardă constă în executarea misiunii de luptă şi necesită de la personal respectarea întocmai a tuturor tezelor prezentului Regulament, vigilenţă înaltă, hotărâre de neclintit şi iniţiativă.

123

Persoanele vinovate de încălcarea cerinţelor serviciului de gardă poartă răspundere disciplinară sau penală.

art. 92. Pentru serviciul de gardă este numit personalul gărzii.Personalul de gardă este subunitatea înarmată destinată pentru

executarea misiunii de luptă de pază şi apărare a drapelelor de luptă, obiectivelor militare şi destat, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în arest.

Serviciul de gardă poate fi în garnizoană şi interior, de asemenea, permanent sau provizoriu.

Serviciul de gardă în garnizoană este destinat pentru paza şi apărarea obiectivelor de importanţă generală pentru garnizoană, amplasate în apropiere nemijlocită unul de altul, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în arestul garnizoanei.

Serviciul de gardă interior este destinat pentru paza şi apărarea obiectivelor unei unităţi militare.

art. 93. Gărzile interioare se subordonează comandantului de unitate militară, ofiţerului de serviciu pe unitate a militară şi ajutorului său, dacă ultimul este ofiţer. Dacă ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este plutonier, se subordonează gărzile şefii cărora nu sunt ofiţeri ş.a.m.d.

Gărzile trec în subordinea acestor persoane din momentul ce se dă comanda la apel „Drepţi” pentru întâmpinarea ofiţerului de serviciu şi es din subordinea lor din momentul ce şeful de gardă a dat comanda „Înainte – MARŞ” pentru a pleca la unitatea (subunitatea) militară după schimb.

art. 94. În componenţa gărzii sunt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă după numărul posturilor şi schimburilor, caporalii de schimb, ajutorul şefului de gardă, dacă e nevoie, ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază sau schimbul operatorilor, ajutorul şefului de gardă pentru serviciul câinilor de pază şi conducătorul mijloacelor de transport, iar în componenţa gărzii de arest – însoţitorii.

art. 95. Pentru paza şi apărarea nemijlocită a obiectivelor din personalul gărzii sunt numite santinelele.

Santinele este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă de pază şi apărare a postului încredinţat.

Postul constituie tot ce este încredinţat pentru pază şi apărare santinelei, de asemenea, locul sau sectorul de teren, unde îşi execută santinela obligaţiunile. Posturile includ şi obiectele, şi sectoarele de teren, unde sunt montate mijloacele tehnice de pază ale gărzii.

2. Atribuţiile personalului gărzii: şeful de gărdă.

art. 133. Şeful de gardă este răspunzător de paza şi apărarea obiectivelor de către gardă, pregătirea de foc a personalului gărzii, serviciul ei corect, integritatea şi funcţionarea mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură şi stingere a incendiilor la posturi şi în încăperea de gardă, a mijloacelor de transport, de asemenea, a armelor aflate în încăpere pentru gardă, a muniţiilor şi altor materiale conform opisului.

124

art. 134. Şeful de gardă are dreptul să aplice arma personal sau recurgînd la personalul gărzii în caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele (echipei de control şi pază), asupra încăperii pentru gardă sau asupra persoanei arestate care a evadat.

Aplicarea armei va urma după somarea de uz de armă. Fără somare se poate face uz de armă în caz de atac prin surprindere sau armat, atac cu utilizarea tehnicii de luptă, mijloacelor de transport, aparatelor de zbor, de asemenea, la evadarea persoanelor arestate cu arme şi din mijloacele de transport în timpul mişcării.

art. 135. Şeful de gardă este obligat:- să cunoască misiunea gărzii, instrucţiunea pentru şeful de gardă şi obligaţiunile personalului de gardă;- să ceară de la personalul gărzii cunoaşterea şi executarea întocmai a obligaţiunilor sale, vigilenţă şi disciplină înaltă;- să primească după opis de la şeful gărzii vechi documentele, lăzile cu muniţii, sigiliile şi cheile de la ele, de asemenea, mijloacele de legătură şi de stingere a incendiilor;- să controleze prin examinare exterioară personal, împreună cu şeful de gardă vechi starea celor mai importante obiective păzite, indicate în instrucţie, funcţionarea iluminării, îngrăditurilor şi tranşeelor, de asemenea, starea încăperii pentru gardă şi a arestului, iar prin caporalii de schimb sau ajutorul său – starea celorlalte obiective păzite; despre toate neajunsurile la posturi şi îngrăditurile obiectivelor păzite va face notaţii în foaia de serviciu de gardă;- să trimată la timp schimburile la posturi, să controleze cunoaşterea de către caporalii de schimb şi militarii de gardă a obligaţiunilor personale şi să le amintească de particularităţile de serviciu la fiecare post;- să ţină sub control pregătirea de luptă permanentă a echipelor de rezervă, funcţionarea mijloacelor de transport, mijloacelor de legătură, starea bună a armelor şi cartuşelor ale personalului gărzii, respectarea regulilor de încărcare, descărcarei a armei şi respectarea exigenţilor de securitate, de asemenea, ca întreg personalul gărzii ce pleacă la posturi să lase în încăperea de gardă accesoriile de aprindere şi de fumat;- să menţină ordinea interioară în încăperea pentru gardă;- se efectuieze la întoarcerea de la poszuri a fiecărui schimb ordinea de bătaie de luptă, a personalului gărzii în grupe de rezervă, să le pună misiunea în caz de atac asupra obiectivelor păzite sau asupra încăperii pentru gardă şi în caz de stingere a incendiului în conformitate cu indicaţiile expuse în instrucţie;- să controleze personal nu mai rar de două ori în 24 ore (o dată noaptea) serviciul santinelelor, starea obiectivelor ... făcînd notiţele respective în foaia de stare a gărzii; să trimită periodic în aceste scopuri pe ajutorul sau şi pe caporalii de schimb;- în caz de chemare a santinelei sau a lipsei raportului de la ea în timpul indicat să trimată caporalul de schimb (ajutorul său) sau să plece la post personal;- să nu permită nici unei persoane străine accesul în încăperea pentru gardă, în afara persoanelor care au dreptul, ...;

art. 139. Şeful de gardă este obligat să ridice garda „la arme” în cazurile:

125

- atacului asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele sau asupra încăperii pentru gardă;- acţionării nesancţionate a mijloacelor tehnice de pază;- dezordinilor între persoanele arestate, pentru prevenirea evadării lor;incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă, al pericolului calamităţii naturale;- dării alarmei în garnizoană (unitatea militară);- la ordinul persoanelor care execută controlul gărzilor.

Pentru ridicarea gărzii „la arme” şeful de gardă dă comanda „Gardă, - LA ARME”.

Şedinţa 2. Obligaţiunile personalului gărzii.

1. Ajutorul şefului de gardă.

art. 167. Ajutorul şefului de gardă se află în subordinea şefului de gardă. El este obligat:- să cunoască sarcinile gărzii, instrucţia pentru şeful de gardă şi obligaţiunile tuturor militarilor din gardă;- să primească la schimbul gărzilorîncăperea pentru gardă şi după opis, utilajul, inventarul şi bunurile materiale aflate acolo;- în absenţa sau în timpul de odihnă a şefului de gardă să exercite obligaţiunile lui;- să trimată la ordinul şefului de gardă schimburile la posturi şi să controleze serviciul santinelelor;- să întocmească graficul de schimb al santinelelor la întrarea în încăperea pentru gardă şi să execute schimbul lor;- să controleze alimentarea la timp a personalului gărzii; starea de funcţionare a utilajului, inventarului şi bunurilor materiale, curăţenia şi ordinea în încăperea pentru gardă şi pe teritoriul adiacent, de asemenea, încălzirea sobelor la timp şi iluminaţia;- să însoţească la ordinul şefului de gardă persoanele care execută controlul serviciului santinelelor.

2. Caporalul de schimb.

art. 172. Caporalul de schimb este răspunzător de serviciul corect şi cu vigilenţă a santinelelor din subordine, schimbul şi întrarea în post a lor la timp, predarea şi primirea corectă a posturilor. El se subordonează şefului de gardă şi ajutorului acestuia şi execută doar ordinile lor.

art. 173. Caporalul de schimb are dreptul să facă uz de arma personal sau să permită aceasta personalului de sc Caporalul de schimbimb al gărzii pentru respingerea atacului asupra obiectivului păzit, santinelei, asupra schimbului de gardă în timpul plecării la post sau la întoarcerea în încăperea pentru gardă.

art. 174. Caporalul de schimb este obligat:- să cunoască posturile sale, amplasamentul şi hotarele lor, rutele de plecare la ele, condiţiile de pază şi apărare şi obligaţiunile speciale ale santinelei la fiecare post;

126

- să primească de la caporalul de schimb al gărzii vechi amprentele de sigilii, iar la instalarea santinelelor la posturi să primească obiectivele pentru pază conform tabelelor de posturi şi să raporteze despre aceasta şefului de gardă;- să controleze înainte de plecarea la posturi cunoaşterea de către santinele a obligaţiunilor sale, de asemenea, dacă au lăsat în încăperea pentru gardă accesoriile de fumat şi de aprindere;- să urmărească corectitudinea încărcării armelor înainte de plecarea la posturi şi descărcarea lor după sosirea de la posturi;- să raporteze la întoarcerea schimbului, şefului de gardă despre executarea schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile şi măsurile luate pentru lichidarea lor;- să controleze, cu permisiunea şefului de gardă, serviciul santinelelor din subordine.

3. Santinela.

art. 180. Santinela este o persoană inviolabilă. Inviolibilitatea santinelei constă în următoarele:- apărarea deosebită de către lege a drepturilor şi demnităţii personale a ei;- subordonarea ei persoanelor strict determinate – şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă şi caporalului de schimb;- toate persoanele sunt obligate să execute necondiţionat cerinţele santinelei legate de serviciul său;- santinele are dreptul să facă uz de armă în cazurile indicate în prezentul Regulament.

art. 181. Santinele poate fi schimbată sau scoasă din post doar de şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă şi caporalului de schimb în subordinea căruia se află.

În caz de deces a şefului de gardă, ajutorului sau şi caporalului de schimb sau în caz de imposibilitate de executare a obligaţiunilor de către aceste persoane, scoaterea sau schimbul din post a santinelei o poate exercuta ofiţerul de serviciu pe unitate în prezenţa comandantului său de companie sau batalion.

art. 183. Santinele este obligată:- să păzească cu vigilenţă şi stoicizm postul său;- să execute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mâini arma şi să nu o dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordinea cărora se află;- mişcînduse pe itinerarul indicat sau aflînduse pe turnul de observare, să ţină sub observaţie căile de acces la post, îngrăditurile şi să raporteze prin mijloacele de legătură despre executarea serviciului în termenele indicate de tabelele de posturi;- să nu părăsească postul până nu va fi schimbat sau scos, chiar dacă viaţa sa se află în pericol; părăsirea fără voie a postului este o crimă militară;- să aibă la post arma încărcată după regulile indicate în art. 101, întotdeauna gata de uz;- să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabele de posturi şi marcată pe teren cu semnele hotarului de interdicţie, accesul nimănui, excepţie făcînd doar şeful de gardă, ajutorul şefului de gardă, caporalul său de schimb şi persoanele care îl însoţesc;

127

- să cunoască itinerarul şi graficul de mişcare a mijloacelor de transport, de asemenea, semnele de recunoaştere şi semnalele lor;- să poară aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor;- să cheme şeful de gardă în caz de depistare a defectelor în îngrăditurile obiectivului (la post) şi de încălcări de ordine în apropierea postului său sau a postului vecin;- auzind lătratul câinelui de pază, să informeze fără întârziere despre aceasta la încăperea pentru gardă.

art. 185. Santinelei i se interzice: să doarmă, să şadă, să se sprijine de ceva, să scrie, să citească, să cânte, să vorbească, să mănînce, să bea, să fumeze, să-şi satisfacă necesităţile fiziologice, să primească de la cineva sau să transmită cuiva vre-un obiect; să împingă cartuşul în camera cartuşului, dacă bu e nevoie.

Santinela trebuie să răspundă doar la întrebările şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă, caporalului de schimb al lui şi persoanelor sosite pentru control. art. 186. Santinela este obligată să facă uz de armă fără somaţie în caz de atac evdent asupra sa sau asupra obiectivului pazei.

art. 187. Toate persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a postului, în afară de şeful de gardă, ajutorului lui, caporalul de schimb şi persoanele care îi însoţesc, santinela le va opri prin somaţia „Stai, înapoi” sau „Stai, ocoleşte la dreapta (stânga)”.

Dacă persoana ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui nu execută cerinţele santinelei, aceasta o va soma prin „Stai, că trag” şi va chema imediat pe şeful de gardă sau caporalul de schimb. Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela împinge cartuşul în camera cartuşului şi trage un foc de avertizare în sus. Dacă infractorul nu se supune nici acum somaţiei şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceasta santinela face uz de armă.

art. 188. În condiţiile de vizibilitate proastă, când de la distanţa indicată în tabelele de posturi santinela nu poate identifica persoanele ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui, ea le va opri prin somaţia „Stai, cine vine?”. Dacă nu prmeşte răspuns, urmează somaţia „Stai, că trag” – şi îl reţine pe infractor. Despre persoanele reţinute santinela raportează la încăperea pentru gardă, ţine sub control comportamentul lor şi, fără a le slăbi din ochi, continuă paza postului său.

Dacă infractorul

Şedinţa 3. Pregătirea gărzilor. Ordinea interioară în corpul de gardă. Apelul şi schimbarea gărzilor, schimbarea santinelelor, uzul de armă.

1. Pregătirea gărzilor.

art. 126. … Se interzice de a numi în gardă militarii care încă n-au depus jurământul military, n+au însuşit programele respective de pregătire …, care au comis delicvenţe ce pot nimeri sub anchetare penală, asupra cărora are

128

loc anchetarea penală, militarii bolnavi etc., care în momentul de faţă după starea moral-psihologică nu pot executa serviciul de gardă, de asemenea, cei ce sunt pedepsiţi disciplinar.

art. 128. În noaptea înainte de serviciu militarii numiţi în gardă nu vor executa nici un fel de servicii sau instrucţiuni şi munci.

În ziua de întrare în serviciu, în orele indicate în regimul zilei personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore pentru pregătirea de serviciu, iar dacă se execută serviciul peste 24 ore – cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă (somn).

art. 129. Pregătirea personalului gărzii este organizată de comandantul subunităţii (unităţii) de la care este numită garda şi se execută în trei etape:I – cu 2-3 zile înainte de întrare – selectarea şi distribuirea personalului de gardă conform tabelelor de posturi;II – în ziua precedentă - şedinţe de studiere a tezelor regulamentelor, obligaţiunilor speciale., tabelelor de posturi etc. – în clasa de pregătire a gărzii – machetele obiectivelor păzite;III – în ziua de întrare – instrucţiunea practică cu însuşirea acţiunilor santinelelor la posturi – în tabăra de gardă

art. 131. Cu 15 min. înainte de prezentarea .la apel gărzile vor fi gata de executarea serviciului şi vor trece în subordinea şefului de gardă. Către acest timp şefii de gardă sunt obligaţi:- să primească armele, cartuşele, să le elibereze personalului conform foii de distribuire sub semnătură; să controleze corectitudinea încărcării încărcătoarelor;- să controleze depă foaia de stare a gărzii (Tabeli postov) personalul gărzii;- să examineze armele;- să controleze ţinuta şi echipamentul;- să raporteze despre starea gata de serviciu a gărzii comandantului de companie (battalion)

2. Ordinea interioară în corpul de gardă.

art. 243. Nimeni din componenţa gărzii nu are dreptul să părăsească corpul de gardă fără permisiunea şefului de gardă. art. 244. În corpul de gardă trebuie să se respecte liniştea şi ordinea. Se interzice de a cânta şi nterpreta la instrumente musicale. Se permte de a asculta radioul prin telefoane, de a citi, scrie, juca şah şi dame. Fumatul şi curăţarea încălţămintei se permit doar în locurile special rezervate.

… Se permite de a avea televizor şi de a viziona programele televizate…

art. 245. Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sunt puse la rastel fără încărcătoare, cu închizătoarele în poziţia anterioară. Rastelurile în corpul de gardă nu se inched sub lacăt.

Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru pistoalele-mitralieră şi tecile cu baionetă-cuţit nu se scot de pe centuri.

Arma din rastel se ia doar cu permisiunea şefului de agrdă sau ajutorul lui. Curăţarea armelor se face fără a le desface, sub conducerea şefului de gardă sau a ajutorului lui.

129

art. 246. Personalului gărzii I se permite în corpul de gardă să fie fără coifură şi mantale, dar echipat. art. 247. Personalului gărzii, cu excepţia şefului de gardă şi a ajutorului lui, I se interzice să între în contact cu persoanele sosite în corpul de gardă; li se permite doar de a răspunde la întrebările persoanelor care execută controlul gărzii.

248. Se permite odihna (somnul) deswcălţat, fără a scoate echipamentul şi fără a se dezbraca:- şeful de gardă – 4 ore pe timp de zi (la arrest noapte);- ajutorul şi operatorul pentru mijloacele tehnice de pază – 4 ore fiecăruia, cu permisiunea ŞdG;- ajutorul ŞdG pentru serviciul câinilor de pază, însoţitorilor şi şoferului – în timpul liber;- personalului unui schimb de militari din gardă – înainte de plecare la posturi, după ce s-a întors în cordul de gardă schimbul precedent şi gărzii I s-a anunţat ordinea de bătaie;- scimbului de militari din gardă care execută paza doar noapte, la întoarcerea lor în corpul de gardă până la plecarea din nou la posturi;- militarilor din echipa de control-pază – pe rând, câte 4 ore, cu permisiunea ŞdG.

249. La chemarea gărzii “la arme” personalul gărzii aflat în corpul de gardă, inclusiv schimbul ce se odihneşte, îmbracă coifurile, ia armele sale şi stă în formaţie în interiorul corpului de gardă în ordinea numerilor lor.

art. 250. hrana este adusă de schimbul de veghe… art. 251. Curăţenia şi ordinea în corpul de gardă, încălzirea sobelor … art. 253. Ventilarea corpului de gardă. … Personalul gărzii trebuie să aibă la dispoziţie ceai fierbinte. art. 254. Pentru paza corpului de gardă aflat în afara taberei militare permanente … la întrare va fi postată o santinelă dintre militarii din gardă a schimbului de veghe. Întrarea corpului de gardă este utilată cu orificiu de control visual.

3. Apelul gărzilor.

art. 203. Apelul gărzilor constă în controlul stării gata de a executa serviciul, trecerea lor în subordinea persoanelor indicate în art.93 şi în acordarea lor drepturi de shimb al gărzilor vechi. Apelul gărzilor durează cel mult 40 min.

art. 205, Pentru apel stă în formaţie întreg personalul gărzilor şi muzica, care sosesc la locul de apel cu cel puţin 10 minute înainte de începutul lui. art. 206. Apelul gărzilor interioare este executat de ofiţerul de serviciu pe unitatea militară. art. 207. Şefii de gărzi raportează ajutorului ofiţerului de serviciu despre prezenţa gărzii la apel.

art. 208. La flancul drept al fiecărei gărzi stă şeful de gardă, iar la flancul stâng – ajutorul ŞdG; caporalii de schimb stau la dreapta de militarii lor de

130

gardă în prima linie. Militarii de gardă stau în ordinea numerilor de posturi de la dreapta la stânga, unul după altul după numerile schimburilor, însoţitorii în stânga de ei.

La apelul serviciului de zi la stânga de gărzile interioare stă în formaţie restul serviciului de zi în ordinea indicată în Regulamentul interior al FA ale RM.

Muzica (toboşarul-gornist) stă la flancul drept al gărzilor.

art. 209. Întâmpinarea ofiţerului de serviciu pe unitate (gărzi) – la 40-50 paşi ajutorul dă comanda: “Gărzi – V’aliniaţi, DREPŢI. V’aliniaţi spre dreap-ta (stânga, la centru)”. art. 210. Salutul: „Buna ziua, domnilor”. „Pe loc repaus”. art. 212. Pentru controlul gărzilor ofiţerului de serviciu dacă e nevoie, depărtează liniile la un pas una de alta şi controlează personalul, ţinuta, cunoaşterea obligaţiunilor de serviciu, de asemenea starea armamentului şi dă indicaţii privitor la lichidarea neajunsurilor descoperite.

art. 214. La încheierea controlului … dă comanda “Gărzi, aliniaţi, drepţi”, “Muzică, intonează adunarea” (“Toboşari – adunarea”. art. 215. “Şefii gărzilor, la mine”. înmânarea fişei cu parola. art. 216. “Şefii de gărzi, treceţi în front”. Muzica ies înainte la 10-15 paşi. Comanda: “Muzicî, execută adunarea”. “Gărzi, la dreapta, înainte – marş”.

4. Schimbarea gărzilor.

art. 218. După apelul gărzilor garda soseşte la locul de amplasamente al gărzii ce va fi schimbată. ŞdG se prezintă ŞdG ce va fi schimbată şi îi comunică parola veche.

art. 219. ŞG vecvi aliniază garda în formaţie la 6-8 paşi de frontul gărzii noi. Dau comanda “Gardă, aliniaţi, drepţi” şi raportează unul altuia: “Domnule locotenent. Garda nouă e prezentă pentru schimb. Şeful de gardă, locotenent major Onofrei”; “Domnule locotenent major. Garda veche e gata de schimb. Şeful de gardă, locotenent Munteanu”.

După rapoarte – “Pe loc repaus”, schimbă santinela de la întrarea din corpul de gardă, apoi “La dreapta, înainte – MARŞ”.

ŞG noi introduce garda sa în corpul de gardă, iar ŞG vechi o scoate în locul indicat. Militarii gărzii noi pun armele în rastel.

art. 220. Caporalii de schimb predau şi primesc amprentele de sigilii. Ajutorii – corpul de gardă cu tot utilajul, inventarul şi bunurile după opis.

art. 221. După primirea amprentelor de sigilii ŞdG nouă dă comanda “Primul schimb, STAI”. Caporalii de schimb şi militarii de gardă ai primului schimb, luînd armele, stau într-o linie, în ordinea de numere ale posturilor, de la dreapta la stânga. Caporalii de schimb – la flancul drept.

După controlul gătinţei de serviciu, cunoaşterea obligaţiunilor, amintirea particularităţilor, dreptul de uz al armelor schimbul se deplasează la locul de încărcare a armelor. “Schimb, de la dreapta câte unul, ÎNCĂRCAŢI”.

La această comandă militarul de la flancul drept face un pas înainte, pune baioneta şi încarcă arma, iar ŞdG controlează corectitudinea încărcării

131

(art. 104, 105). Încărcînd arma, militarul raportează: “Arma încărcată, pusă la piedică”, o ia de sine stătător “la umăr” şi face un pas în urmă.

art. 222. ŞdG nouă: “Schimb, la dreap-TA, la posturi, înainte – MARŞ”. Caporalul de schimb – “Schimb, după mine – MARŞ” şi conduce schimbul la posturi.

După plecarea primului schimb (de asemenea după întoarcerea schimburilor) ŞdG (ajutorul) efectuează ordinea de bătaie în grupe de rezervă ale restului de personal al gărzii şi pune misiunile în caz de respingere a atacului obiectivelor păzite sau asupra corpului de gardă şi în caz de incendiu.

art. 223, 224carea schimburilor se execută în coloană câte unul. Caporalul de schimb merge în fruntea coloanei. Caporalul de schimb al gărzii veci până la schimbarea ultimei santinele merge alături şi mai la stânga de cel al gărzii noi. După schimbul ultimei santinele – merge în fruntea coloanei, iar caporalul de schimb al gărzii noi – alături, mai la stânga. Comenzile le dă caporalul din fruntea coloanei.

art. 227. La întoarcerea de la posturi armele sunt descărcate conform art. 100. La început descarcă armele caporalii de schimb ai ambelor gărzi, apoi caporalul de schimb al gărzii vechi comandă: “De la dreapta, câte unul – DESCĂRCAŢI”.

La această comandă militarul din flancul drept face un pas înainte, sub controlul caporalului de schimb descarcă arma, pune încărcătorul plin în cartuşieră şi raportează: “Arma descărcată”, mişcă portînchizătorul în urmă şi prezintă arma pentru control, lasă închizătorul în poziţia iniţială, apasă pe trăgaci, pune piedica, scoate maioneta, ia arma în poziţia “la umăr” şi, făcînd un pas în urmă, trece la locul său.

art. 228. “Domnule locotenent. Schimbul gărzilor executat. Posturile predate (primite) în ordine. Primul caporal de schimb, sergent Onea”. art. După schimb ŞdG veche duce garda în subunitate şi raportează comandantului: “Domnule capitan. Garda a sosit în componenţă deplină. În timpul serviciului n-au avut loc incidente (s-a întâmplat …). Locotenet Grosu.”

5. Schimbarea santinelelor.

art. 233. Schimbarea santinelelor se execută peste 2 ore. La temperatura minus 20 şi mai jos sau plus 30 şi mai înaltă, pe timp cu vânt – peste fiecare oră. Schimbarea santinelei la intrarea în corpul de gardă – peste 30 min.

art. 234. La apropierea schimbului de santinelă la distanţa de 10-15 paşi caporalul de schimb al gărzii noi comandă: “Schimb – STAI” şi ordonă unuia dintre militarii de gardă să ducă observaţia asupra postului şi căilor de acces la el: “Soldat Mihai, primiţi postul şi căile de acces la el în control provizoriu”.

Santinela, la apropierea schimbului, stă cu faţa la el şi ia de sinestătător arma “la umăr”. La comanda CdS al gărzii noi: “Soldat Ursu, la post MARŞ” santinela ia poziţia “drepţi”, face un pas la dreapta, militarul din gardă se apropie de santinelă şi trece în locul ei cu faţa în partea opusă.

132

CdS ai gărzii vechi şi noi satu pe ambele părţi ale santinelei şi militarului de gardă, la unul-doi paşi de ei, faţă în faţă.

CdS al gărzii vechi: Santinelă, predă postul” santinela execută predarea verbală a postului, în acest timp santinela şi MdG întorc capetele unul spre altul. Predarea verbală a postului constă în faptul, că santinela, numind numărul postului, enumeră pentru MdG ce primeşte postul tot ce trebuie păzit conform tabelului de posturi, de asemenea indică ce a observat în apropierea postului în timpul serviciului.

După predarea verbală a postului CdS: “Militarul din gardă, primeşte postul”. Toţi patru sunt obligaţi să ocolească obiectul de pază şi să controleze funcţionarea iluminării, îngrădirii, uşilor, magaziilor (depozitelor), starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor şi corespunderea lor amprentelor, sau numărul de maşini de luptă aflate sub pază, de asemenea, starea de funcţionare a mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi a îmbrăcămintei de post. art. Terminînd predarea şi primirea postului, santinela şi MdG raportează: “Domnule sergent. Soldat Onea a predat postul _____”; “Domnule sergent. Soldat Ciobanu a primit postul _____”.

art. 237. Trecerea MdG în calitate de santinelă (a santinelei în calitate de MdG) este determinată de raportul despre primirea (predarea) postului. art. 238. CdS vechi: “Soldat Onea, de la post – MARŞ” MdG care s-a schimbat trece dinapoia schimbului, iar MdG care a ţinut postul sub observaţie - trece în front. După aceasta CdS al gărzii noi: “Schimb, după mine – MARŞ”.

art. 241. Formaţia schimbului doi şi a celor ulterioare ale gărzii noi pentru trimiterea la posturi şi schimbarea santinelelor, de asemenea, încărcarea şi descărcarea armelor se execută ca şi în cazul primului schimb.

6. Uzul de armă. – este descries în obligaţiunile ŞdG, CdS şi santinelei: art. 134, 173, 186, 187, 188.

133