CJlCR!JOPV£in CRpmania

NUMAR SPECIAL DEDICAT SIMPOZIONULUI NATIONAL"ZIUA VERDE A CARTOFULUI"

CUPRINS Pag.• Ziua verde a cartotului la cea de a XXVII-a editie 1• Relnnoirea cartotului pentru samanta 2• Relnnoirea materialului de plantat la cartot 3• Relnnoirea cartotului pentru samanta In afara zonelor Inchise 6• Producerea §i comercializarea cartofului pentru samanta In Romania 8• Rezultate de productie obtinute Intr-un lot demonstrativ cu soiuri de cartof 12• Cultura cartofului In zona de munte 13• Rolul afidelor In calitatea cartofului pentru samanta 16• Gandacul din Colorado, biologie §i control 20• Mana cartofului - probleme curente §i posibilitati de control 24• Fertilizarea foliara a cartofului 27• Influenta deficitului de apa asupra productiei la cartof 32• Agricultura judetului Alba-prezent §i viitor 35• Cultura cartofului In judetul Alba 38• Prezentarea Societa\ii Agricole "Vintana" Vintu de Jos, judetul Alba .40• Rezultate remarcabile ale unei colaborari dintre Romania §i R. Moldova 42• Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof §i Sfecla de Zahar Bra§ov,

o simbioza eficienta Intre productia vegetala §i productia zootehnica 44• Situati.a vc~rtofuluj In Romania In contextul integrarii europene §i al

globalizarll 49• Asociatiile de marketing (cooperativele), solutie vitala In asigurarea competi-

tivitatii cartofului romanesc, pe piata europeana §i internationala 55

Publicatie trimestriaJa de informare tehnica aFederatiei Cultivatori/or de Cartof din Romania

s.c. AMI TC PROD S.R.l.Romaniaj BuclllJre~tij sedoJr 4j

stJr. Cpt. Vasilescu Mirceaj nJr. 6Tel.: 0722463788; Fax: 021/322 7451E-mail: amUl:c_prod@zappmobile.ro

.Produce ~i comercializeaza utilaje pentru sortat, condifionat ~iambalat cartofi, echipamente pentru procesarea cartofilor, precum~ipiese de schimb; .ePresteaza servicii de punere in funcfiune ~i instruire tehnologicii;eAsigurii service;eAcordii consultanfii in afaceri ~ipentru implementarea ~i

dentlarea programelor de finanfare pentru societiifi comerciale~i dezvoltare locala.

ZIUA VERDE A CARTOFULUI LA CEA DE A XXVII-A EDITIE

Prof.dr.doc. Matei BERINDEI

Initiatorul acestei Tntalniri tehnico-?tiintifica anuala a fost subsemnatul.Inspirat din Canada unde participasem cu un an Tnainte la ziua verde a cartofuluide acolo. De ce ziua verde? Intalnirea are locin fiecare an cand plantele de cartofvorbesc, pentru cei ce Ie Tnteleg, Tn perioada Tnfloritului. Intors din Canada, amdiscutat cu colectivul de la institutul nostru ?i am hoarat sa organizam ?i noiastfel de Tntalniri. Intalniri Tntre cultivatorii de cartof ?i cercetatori. 0 discutie Incampurile de cartof, unde cultivatorii pun Tntrebi3ri ?i cercetatorii raspund. Deci,o Tntalnire Tn care ca?tiga cultivatorii de cartof, deoarece afla noutati de lacercetatori, dar ca?tiga ?i cercetatorii care afla de la cultivatori ce probleme trebuierezolvate din punctul de vedere al cercetarii.

In acest an ne Tntalnim Tn judetul Alba, la cea de a XXVII a editie, cu douateme care trebuie dezbatute.

In prima zi despre reTnnoirea cartofului pentru samanta. La noi Tn tara seobtin productii mici de cartof, din cauza ca nu se face reTnnoirea cartofului pentrusamanta. Am Tncrederea ca dezbaterile din aceasta zi vor duce la colaborareastransa Tntre Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof ?i Sfecla de ZaharBra?ov, Federatia Cultivatorilor de Cartof din Romania, Agentia Nationala deConsultanta Agricola ?i Ministerul Agriculturii, Alimentatiei ?i Padurilor, pentru aorganiza Tn fiecare ju.det, Tn anul urmator loturi demonstrative pe aceasta tema.

Ziua a doua este un prim Inceput privind cultura cartofului Tn zona montana.De curand, tanara Dr.ing. Toth Felicia de la Institutul de montanologie ?i-a sustinutteza de doctorat cu tema" Cultura cartofului In zona montana". Trebuie sa retinemdin aceasta teza, ca fara cartof Tn zona montana nu ar fi nici locuitori ?i nicianimale. Din aceasta cauza, acestei zone trebuie sa-i acordam mai multa atentie.

De aceea, Tmi pun mari sperante privind dezvoltarea cercetarilor?i aculturiicartofulUi Tn zona montana. Cu c1auza ca ziua verde a cartofului sa redevina unprilej de discutii Tntre cercetatori ?i cultivatorii de cartof din Romania.

1

REiNNOlREA CARTOFULUI PENTRU SAMANTAProf.dr.doc. Matei BERINDEI

Trebuie sa Incepem cu reactualizarea a doua aspecte privind producerea ~i

Inmultirea cartofului pentru samanta In Romania, pentru conditiile din Romania.Tn primul rand trebuie precizat faptul ca la cartof coeficientul de Inmultire estefoarte mic. La cartof, dupa ~apte ani de relnmultire, pornind de la un tubercul seajunge abia la 20 ha, In timp ce la grau ~i la porumb, pornind de la un bob seajunge la 675 ha. AI doilea aspect este cel cu privire la degenerarea cartofului, Inprimul rand din cauza bolilor virotice. Din aceste cauze, producerea ~i Inmultirea

cartofului pentru samanta trebuie tratata cu toata seriozitatea Inca mai seriosdecat In ultimii treispezece ani.

Am scris producerea ~i Inmultirea cartofului deoarece sunt doua problemediferite. Prebaza ~i Baza se pot produce numai in zonele inchise pentru

producerea cartofului de samanta. Cartoful pentru samanta din categoriabiologica Certificata (c1asa A ~i c1asa B) se Inmulte~te atat In zonele Inchise cat ~i

In afara zonelorlnchise, In microzone organizate In judetele din zona colinara ~i

din zona premontana. Materialul de plantare din categoria biologica dasa B seplanteaza pentru a produce cartof pentru consum.

Pentru reorganizarea In Romania a sistemului national, privind producerea~i Inmultirea cartofului pentru samanta, este necesar ca Institutul de Cercetare­Dezvoltare pentru Cartof ~i Sfecla de Zahar Bra~ov sa elaboreze un nou proiect.Acest proiect sa fie analizat cu responsabilii pentru cultura cartofului din Ministerul

Agriculturii, Alimentatiei ~i Padurilor ~i de la Agentia Nationala pentru ConsultantaAgricola ~i definitivat. Apoi, de organizat 0 intalnire cu Directiile Judetene ~i cu

Centrele Judetene pentru consultanta agricola ~i sa se porneasca, cat se poatede urgent, la treaba.

De ce relnnoire ~i nu schimbare a cartofilor pentru samanta? Din cauza canu este yorba de 0 schimbare Intre vecini, ci de plantare a anumitor categoriibiologice, cu material de plantare certificat de aprobatori de stat. Deci, serelnnoie~te cartoful pentru samanta, cu altul a carui samanta este certificata cu

ast de recunoa~tere de aprobatori care cunosc bine tehnologia ~i schemaproducerii ~i Inmultirii cartofului pentru samanta.

Deocamdata, In tara noastra relnnoirea cartofului pentru samanta se face

Intr-o proportie foarte redusa. Teoretic, la cultura cartofului In gradina nu se facenici 0 relnnoire. Cunosc mai multi cultivatori pentru consumul propriu, care ar

dori sa faca relnnoirea cartofilor de samanta, dar nu este economic pentru ei ca

sa-~i procure materialul de plantare din zonele Inchise. Cu organizarea de

2

microzone, in judetele din afara zonelor inchise, se rezolva doua probleme. Inprimul rand un debu~eu pentru producatorii de cartof samanta din zonele inchise~i in al doilea rand reinnoirea cartofilor pentru samanta la majoritatea cultivatorilorde cartof din tara. In acest fel productia cre~te ~i cultura cartofului devine rentabila.

Tn incheiere, accentuam faptul ca fara 0 colaborare stransa intre Institutulde Cercetari pentru Cartof, cu Ministerul Agriculturii, Alimentatiei ~i Padurilor ~i

cu Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola, rezolvarea reinnoirii cartofilorpentru samanta ramane in continuare un deziderat. Subliniem faptul ca datoritaacestei colaborari s-a rezolvat in perioada 1965-1989 problema producerii,inmultirii ~i reinnoirii cartofului pentru samanta in Romania.

REiNNOIREA MATERIALULUI DE PLANTAT LA CARTOf

Dr.ing. Constantin DRAICADrd.ing. Elena Laura DIMA, ICDCSZ Bra~ov

Este unanim recunoscut, pe plan mondial, ca materialul de plantat (cartofulpentru samanta), care intrune~te cerintele biologice, fitosanitare ~i fizice, reprezintaunul din factorii esentiali in realizarea productiilor mari, constante ~i de calitate.

1. De ce trebuie folosit material de plantat certificat?Datorita inmultirii vegetative, prin tuberculi ~i prin solul aderent se transmite

un numar mare de boli ~i daunatori, care pot diminua productia la cartof in celputin patru moduri:

- reducerea sau blocarea fotosintezei;- reducerea sau blocarea migrarii produselor asimilate din aparatul foliar

la tuberculi;- deformarea, defolierea ~i moartea prematura a plantei;- putrezirea tuberculilor.Daca bolile produse de micoze (ciuperci) se pot combate chimic ~i prezinta

simptome clare care ajuta la eliminarea tuberculilor infectati inainte de plantare,pentru bolile produse de virusuri ~i bacterioze, cat ;;i pentru bolile ~i daunatoriide carantina fitosanitara (Synchitrium endobioticum, Globodera spp. etc.), estenecesar un sistem de producere ~i certificare a cartofului pentru samanta multmai complicat decat la oricare specie, bazat pe cuno~tinte aprofundate de biologie,fitopatologie ~i agrotehnica, precum ~i reguli stricte de producere, control ~i

certificare, reglementate de urmatoarele acte normative:- Legea 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul ~i certificarea

calitatii, comercializarea semintelor ~i materialului saditor, precum ~i inregistrareasoiurilor de plante;

- Ordinul MAAP nr.350/2002 pentru aprobarea regulilor ?i normelortehnice privind producerea Tn vederea comercializarii, prelucrarea, controlul ?icertificarea calitatii, precum ?i comercializarea semintelor de cereale, oleaginoase?i textile, plante furajere, sfecia, cartof ?i legume.

- Anexa nr. 2.5 la Ordinul MAAP nr. 350/2002 referitor la Reguli ?i normetehnice specifice privind producerea Tn vederea comercializarii, prelucrarea, controlul?i certificarea calitatii, precum ?i comercializarea cartofului pentru samanta.

Diminuarea progresiva a productiei la cartof este determinata de bolileproduse de virusuri (viroze), care conduc la dereglarea metabolismului plantelor?i la modificari anatomo-morfologice ca: mozaicarea, Tncretirea, rasucirea,necrozarea ?i uscarea frunzelor, inciusiv la scurtarea perioadei de vegetatie, lareducerea productiei ?i deprecierea calitatii tuberculilor .

Nivelul reducerii productiei la plantele infectate cu virusuri este delimitat,Tn principal, de' specia ?i tulpina virusului, toleranta soiului ?i de conditiilepedociimatice ?i tehnologice.

Astfel, produqia unei culturi, cu 0 frecventa a infectiilor secundare de100%, este diminuata cu 5-15% Tn cazul virusurilor care determina simptomeu?oare (virusurile X, S, M, A) ?i 50-80 % Tn cazul care determina simptome grave(virusul Y ?i virusul rasucirii frunzelor).

De aceea, trebuie retinut ca nivelul reducerii productiei este Tn functiede rata infectiei cu virusuri ?i toleranta soiului.

Exciuzand efectele negative ale altor boli ?i daunatori, se demonstreazaciar rolul calitatii cartofului pentru samanta ?i necesitatea reTnnoirii materialuluide plantat certificat.

2, La ce interval trebuie reinnoit materialul de plantat?Rata anuala de infectie cu virusuri depinde de urmatorii factori:- toleranta soiului la infectiile cu virusuri;- infeqia initiala cu virusuri (sursa interna de infectii);- distantele de izolare fata de locul de iernare a afidelor (sere, solarii,

depozite, etc);- populatia de afide, Tn mod deosebit a speciei Myzus persicae, corelata

cu densitatea speciilor samburoase (plante gazda a afidelor) ?i conditiile ciimatice;- perioada de recoltare a cartofului (intreruperea vegetatiei).De aceea, exceptand unitatile specializate ?i autorizate Tn producerea

cartofului pentru samanta, care trebuie sa respecte 0 serie de reguli, inciusivreTnnoirea anuala cu categorii biologice superioare, produditorii de tartofpentru consum din zona de stepa ~i silvostepa trebuie sa schimbe anuaimaterialul de plantat, iar cei din zona de deal ;;i munte, la interval de 1-3ani, Tn functie de soi ?i ceilalti factori mentionati.

4

· 3. Cand trebuie asigurat materialul de plantat?De?i cartoful se planteaza, in Romania, in perioada 25 februarie-15 martie

(cartofuI pentru consumul timpuriu) ?i 15 martie-30 aprilie (pentru consumul devara, toamna-iarna sau pentru samanta), este recomandat ca fiecare producatorde cartof sa-:;i asigure materialul de plantatin perioada 15 septembrie-15octombrie a anului precedent, excluzand situatiile in care furnizorii i?i asumaraspunderea de pastrare pe baza documentelor de contractare ?i de custodie?i agraficului de Iivrare de catre beneficiari.

Argumentele acestei recomandari sunt urmatorele:- beneficiarii pot fi siguri ca i?i asigura un material de plantat de calitate

(vizitand producatoriilfurnizorii de cartof pentru samanta in timpul vegetatiei ?ila recoltare);

- pretul cartofului de samanta este mai redus cu cel putin 30% toamnadecat primavara;

- dispun de material de plantat pentru plantarea la momentul optim (candin sol s-a realizat temperatura de cel putin 6°C) ?i mai ales pentru incoltireatuberculilor cu 20-30 zile inaintea plantarii;

- pot asigura conditiile optime de pastrare corespunzatoare la cantitatimai mici (5-500 tone), fata de mii de tone la producatori.

4. Ce documente trebuie sa soiicite beneficiarui de la produditorulsau comerciantul de cartof pentru samanta?

- copie dupa autorizalia de producere, prelucrare ~i/sau

comercializare a cartofului pentru samanta;- factura de livrare in care se mentioneaza: soiul, categoria biologica,

cantitatea ?i pretul de livrare;- copie dupa Actl.ll de Inspeclie In camp pentru livrarile din toamna;- certificatul oficial de caiitate pentru livrarile dupa 1 ianuarie;Aceste documente sunt deosebit de importante, indeosebi in cazullitigiilor

ce apar, cand in cultura se constata deficiente privind calitatea materialului deplantat. Tn astfel de situatii intreaga responsabilitate revine inspectoratuluiaprobator ~i al producatorului.

Conform art.24, alin.1 din Legea 266/2002, "Este interzisa comerdalizareaseminlelor care nu respecta reguliie :;i normele telmice in vigoare, indusiva celor de ambalare, inchidere :;i eticl1etare prevazuta de lege".

5. De unde se poate asigura materia!ul de plantat certificat?De la producatori ?ilsau comercianti autorizati, in conformitate cu prevederile

Legii nr.266/2002 ?i care atesta prin documentele mentionate ca detin ~i

comercializeaza material de plantat certificat.Pentru a veni in sprijinul producatorilor de cartof pentru samanta ~i consum,

Federatia Cultivatorilor de Cartof din Romania, cu sprijinul Inspectiei Nationale

5

pentru Calitatea Semintelor ~i al Inspectoratelor teritoriale pentru calitateasemintelor ~i a materialului saditor elaboreaza anual "Buletinul cartofuluipentru saman~a". Mentionarea inspectorului aprobator poate conduce lacre~terea responsabilitatii.

** *

Avand in vedere ca pretul inputurilor utilizate in tehnologia producerii ~i

pastrarii cartofului este in continua cre~tere, avem convingerea ca numaiproducatorii de cartof care dobandesc cunostintele necesare ~i utilizeaza unmaterial de plantat certificat, care sa Ie asigure 0 produqie minima de 25 to/ha, pot fi competitivi in sistemul economiei de piata.

De asemenea, avem convingerea ca masurile luate de Federatia Cultivatorilorde Cartof din Romania, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei ~i

Padurilor, pot contribui la cre~terea produqiei ~i imbunatatirea calitatii cartofului,implicit la eficientizarea producerii cartofului pentru samanta.

De retinut ca prin H.G. nr. 188/20 februarie 2003 se va acorda un ajutorfinanciar pentru'cumpararea cartofului pentru samanta destinat insamantarii inprimavara anului 2004, in valoare de cel putin 2850 lei/kg la Prebaza, 2610 leilkgla Baza (Superelita ~i Elita) ~i 2340 lei/kg la samanta certificata (c1asa A ~i ciasa B).De aceea, pentru a evita plata unui pre~ de 18-24 mii lei/kg in primavaraanului 2004 sugeramcontractarea necesarului de cartof pentru saman~a

"e la producatorii autorizali din Romania dupa 15 august 2003.

REiNNOIREA CARTOFULUI PENTRU SAMANTA iN AFARA ZONELORiNCHISE .

Prof.univ.dr. Gavrila MORARUniversitatea de ?tiinte Agricole ~i

Medicina Veterinara Cluj-Napoca

Cartoful, prin cultivarea an de an din aceea~i "samanta" regreseaza bio­logic, degenereaza, adica ~i pierde treptat din capacitatea sa de productie panala epuizarea capacitatii de incoltire ~i disparitia soiului. A~a s-au pierdut multesoiuri valoroase de cartof din Transilvania ca: GOlbaba. Merkur, Colina ~i altele.

In zilele noastre, este unanim acceptat de toti cei cunoscatori in cultivareacartofului, ca degenerarea, adica pierderea potentialului de productie al planteloreste consecinta a doua cauze majore: infectia cuvirusuri ~i scaderea vigorii decre~tere, aceasta din urma, datorata varstei fiziologice necorespunzatoare acartofilor de samanta. Scaderea anuala a productiei (depresia) poate ajunge dela 7-11 % in primul an, in functiei de sensibilitatea soiului la viroze, pana la 50-

G

60% dupa trei ani, la soiurile mai sensibile. Tn aceasta din urma categorie seincadreaza ?i soiul Desiree, un soi foarte mult apreciat ?i cultivat pe suprafetemari in Transilvania. Alaturi deinfectia cu viroze, incoltirea timpurie a cartofilorde samanta in timpul pastrarii ?i ruperea repetata a coltilor inainte de plantare,determina modificari fiziologice care cauzeaza scaderi importante de produqie.

lata de ce, ca sa impiedicam degenerarea cartofului se urmaresc catevaobiective importante: soiuri rezistente la degenerare, evitarea infectiei cu viroze?i a transmiterii virozelor intre plante in camp ?i de la un an la altul prin samantaproprie.

Dupa obtinerea cartofului pentru samanta "Iiber de vi roze" , prin metode?tiintifice foarte laborioase (culturi de meristeme, micropropagare in "vitro", testariserologice etc.), 'tuberculii de marime mica numiti minituberculi, se inmultesctimp de 6-9 ani in campuri semincere pana se ajunge la cartoful pentru samantadin categoria biologica Baza, c1asele Superelita ?i Elita, sau la categoria biologicaCertificata, c1asele A ?i B. Acestea categoriile biologice pe care trebuie sa Ieprocuram ?i cu care sa ne reinnoim cartoful nostru pentru samanta, vechi de 4­5 sau mai multi ani.

Reinnoirea se face diferit pentru fiecare zona agricola din Romania. Tniransilvania conditiile c1imatice ?i sursele de infectie cu viroze impun reinnoireadupa 3 ani in regiunile premontane ?i dupa 2 ani in zonele mai calde de campie,unde infectia cu viroze este mai rapida.

Reinnoirea cartofului pentru samanta se face prin procurarea de samantacertificata insotita intotdeauna de un act numit certificat oficial de calitateasemin~ei, pe care sunt inscrise: soiul, categoria biologica, gradul de infectie cuboli ?i numele producatorului (sub un numar de cod). Cu aceste date trecute peactul care insote?te "samanta" de cartof sau pe etichetele ata?ate la sac deculoare alba, respectili albastra sau ro?ie, avem siguranta ca am platit 0 "samanW'de calitate, pe care 0 putem cultiva pentru produqii mari ?i din care ne putemretine tuberculii mijlocii pentru samanta in urmatorii doi sau trei ani, dupa care 0

reinnoim iara?i, in acelea?i conditii.Schimbul desaman~a intre vetini, sau procurarea de samanla fara

act de certificare, nu este dedit 0 in~elaterie sau cum se spune in pepor"ne furam singuri didula", pentru ca schimbam 0 samanla degeneratacu alta tot degenerata!

De unde ne procuram cartofii de samanta este 0 alta problema. Tn generalcartofii de samanta de calitate, cu acte de certificare, se obtin din zonele inchisepentru producerea cartofului de samanta, care sunt teritorii sau areale a?ezatein spatii delimitate (inchise) de munti?i paduri, pa?uni sau alte terenuri neagricoleintinse, unde producerea cartofului pentru samanta se poate face mai u?or, pesoluri mai u?oare, lutoase, luto-nisipoase,?i temperaturile sunt optime vara pentru

7

cre?tere, unde ploua frecvent ?i mai cu seama unde culturile de cartof pentrusamanta se izoleaza de cele pentru consum. In aceste zone cartoful de samantase cultiva cu tehnologii speciale pentru samanta de calitate, in care se respectadistantele intre loturile semincere. Asolamentele prevad rotatii ale plantelor incare cartoful revine cel mai devreme, pe aceea?i sola la 4 ani. Se fac eliminari deplante bolnave sau care nu apartin soiului, de mai multe ori intr-un sezon. Se factratamente repetate pentru combaterea paduchilor de frunze (afidele) care trans­mit virozele de la 0 planta la alta ?i de la 0 sola la alta, la care se mai adauga 0

lucrare foarte importanta: oprirea vegetatiei cartofului la un moment bine alesprin cosirea, tocarea sau arderea chimica a tulpinilor ?i frunzelor, astfel incatbolile virotice din frunze sa nu ajunga la tuberculii din sol ?i, totodata, sa ramanamijlocii ca marime, adica potriviti pentru samanta. 0 samanta produsa in acestfel 0 putem gasi in zonele inchise Prejmer sau Harman din judetul Bra?ov, in Ciuc?i Lazarea din judetul Harghita, in Covasna ?i Targu Secuiesc din judetul Covasnasau in Suceava ?i Girov judetul Neamt.

Prin crearea unor zone inchise mai mici ?i in alte judete din tara, numitemicrozone Tnchise pentru producerea cartofului de samanta, ne putem procuracartof de samanta ?i din aceste areale, cu conditia sa primim certificatul oficialde calitate, care atesta certificarea culturii semincere dupa toate normeleproducerii de samanta.ln judetul Cluj exista 0 microzona Tnchisa In depresiuneaHuedin, dupa toate rigorile ?tiintifice, dar din nefericire nu functioneaza din lipsade investitori Tn cartoful de samanta ?i din nesiguranta momentana a investitiilorTn agricultura Romaniei, Tn general.

Pacat de investitia ?tiintifica ?i de eforturile financiare suplimentare pentruimportul de samanta de cartof.

PRODUCEREA ~I COMERCIAUZAREA CARTOFULUI PENTRU SAMANTAiN ROMANIA

Dr.ing. Constantin DRAICADrd.ing. Elena Laura DIMA,

ICDCSZ Bra?ov

Dupa cum este cunoscut, cartoful are 0 deosebita importanta in alimentatie,furajare?i industrializare, ocupand, pe plan mondial, locul alII-lea dupa cereale.

Tn Romania, cartoful s-a cultivat pe mai mult de 270.000 ha In ultimii 6 ani,din care peste 97 % din suprafata este detinuta de sectorul particular?i reprezintaa doua paine a populaliei, fiind printre putinele produse alimentare asigurateintegral de producatorii din tara, la care pretul de cumparare este accesibil pentruoricare consumator.

8

I. Crearea soiurilor noiDin punct de vedere botanic, cartoful apartine familiei Solanaceae, genul

Solanum, care cuprinde peste 2.000 specii, de la plante herbacee la arbu?ti.Avand in vedere structura genetica complexa a cartofului cultivat (2n

:= 4 x := 48 cromozomi ) ?i segregarea puternica a caracterelor dorite indescendentele obtinute prin hibridare sexuata, crearea soiurilor noi de cartofnecesita 0 perioada lunga (10-12 ani) ~i un volum mare de activitate (~ansa

de inregistrare a unui soi nou este de 1 la peste 100.000 seminceri).Amplificarea activitatii de creare a soiurilor noi necesita urmatoarele masuri:- alocarea fondurilor necesare pentru realizarea unor module de ameliorare

la ICDCSZ Bra~ov, SCDA Suceava, SCDC Miercurea Ciuc ~i SCDC Tg. Secuiesc, incare ar putea fi utilizate metode neconventionale de ameliorare, ce permitreducerea perioadei de ameliorare de la 10-12 ani la 5-6 ani;

- dezvoltarea activitatii de creare a soiurilor noi, in colaborare cu amelioratoriiparticularilamatori (hobby breeders) pentru cre~terea numarului de seminceri de lacca. 100.000 la peste 500.000 anual, in concordanta cu prevederile Legii nr. 266/2002 privind acordarea drepturilor de autor, in baza unor contracte de cooperare.

II. Promovarea soiurilorDatorita inmultirii vegetative, cartoful poate fi considerat 0 cultura "dificila"

~i costisitoare. De aceea, producerea cartofului pentru samanta (materialul deplantat) reprezinta 0 activitate mult mai laborioasa decat la speciile cu inmultireprin "samanta botanica", datorita urmatoarelor considerente:

- cartoful este afectat de peste 45 boli produse de micoze, 10 boli produsede bacterioze, peste 25 boli produse de virusuri, viroizi ~i micoplasme ~i numero~i

daunatori;- transmiterea prin tuberculi a unui numar mare de boli ~i daunatori care

afecteaza rasarirea ~l cre~terea plantelor, formarea ~i dezvoltarea tuberculilor,putrezirea ~i deprecierea calitatii in timpul vegetatiei ?i pastrarii;

- imposibilitatea combaterii chimice a virusurilor ?i bacteriozelor, boli carereduc productiacu 10-80%;

- transmiterea principalelor virusuri prin numeroase specii de afide care auca planta gazda peste 300 specii;

- coeficientul mic de inmultire necesita suprafete de 15-30 de ori mai maripentru inmultire;

- continutul de apa ridicat?i sensibilitatea la vatamare a tuberculilor, impunconditii de pastrare specifice (2-4°C), cu costuri ridicate?i imposibilitatea constituiriiunor rezerve de la un an la altul;

- existenta unor boli ~i daunatori de carantina fitosanitara, impun masurirestrictive (excluderea suprafetelor infestate cu nematozi din genul Globodera,rotatia de 4-8 ani).

9

Utilizarea metodei c1asice de producere a cartofului pentru samanta (seleqiec1onala) necesita 0 perioada de 9-10 ani. De aceea, soiurile de cartof romane?tidetin 0 pondere extrem de redusa In productie.

Promovarea rapida In productie a soiurilor noi (producerea de samantacertificata) necesita urmatoarele masuri:

- alocarea fondurilor necesare (cca. 6 milioane USD) pentru realizarea unuicomplex biotehnologic, la ICDCSZ Bra?ov, care sa asigure cca. 1 milionminituberculi Iiberi de agenti patogeni;

- acordarea sprijinului financiar (alocarea creditelor pe termen lung) pentrudotarea tehnica ?i modernizarea tehnologiei, cu prioritate la producatorii autorizati?i specializati pentru producerea categoriilor biologice superioare, reprezentand0,8-5 milioane USD/unitate;

- acordarea unor subventii ?i alocatii, In concordanta cu prevederile Legiinr.266/2002, cu prioritate pentru producatorii de cartof pentru samanta dincategorii biologice superioare;

- stabilirea unor contracte pe termen lung (minim 5 ani), pe soiuri ?i categoriibiologice, Intre producMorii de cartof pentru samanta ?i agentii economiciautorizati ?i specializati In valorificarea cartofului pentru samanta.

Aceste masuri pot conduce la urmatoarele avantaje:- promovarea rapida a soiurilor romane?ti, reducand costurile aferente .

importului ?i a drepturilor de autor, estimate la cca. 50 milioane USD anual;- reducerea duratei de Inmultire In camp de la 9 la 4 ani ?i Tndeosebi a

Prebazei de la 6 la 2 ani, contribuind la Imbunatatirea calitatii biologice ?ifitosanitare a cartofului pentru samanta, garantie a dublarii producliei mediila cartoful pentru consum;

- asigurarea necesarului intern de cartof pentru consum (cca. 3,2 milioanetone)?i a cartofului pentru samanta (cca. 350.000 tone) In valoare de peste 400milioane USD anual;

- crearea unor disponibilitati pentru exportul cartofului de consum sauproduse industrializate (cca. 300.000 tone) Tn valoare de cca 30 milioane usnanual ?i a cartofului pentru samanta (cca. 100.000 tone) In valoare de peste 200milioane USD anual.

III. Producerea, prelucrarea (condilionarea) ~i comercializareacartofului pentru samanta

Tn conformitate cu prevederile Legii nr. 266/15 mai 2002, capitolul II,producerea, prelucrarea ~i/sau comercializarea seminlelor se realizeazade catre agen~ii economici - persoane juridice ~i fizice -lnregistrali inacest scop ~i care au primit autorizalie eliberata de Ministerul Agriculturii,Alimenta~iei~i Padurilor vizata anual pr!n autoritatile teritoriale de con­trol ~i certificare a seminlelor. Autorizatia se acorda la cere rea acelor

10

persoane juridice ~i fizice care fac dovada ca dispun de 0 baza materiala adecvata~i de personal cu pregatire c:orespunzatoare ~i I~i asuma urmatoarele obligatii :

a) sa respecte regulile ~i normele In vigoare privind producerea, prelucrarea?i comerc:ializarea semintelor, inc:lusiv cel privind carantina fitosanitara;

b) sa tina evidenta productiei, a tranzaqiilor?i a stocurilor de seminte Intr­un registru de intrari ?i ie?iri;

c) sa respecte prevederile legale privind proteclia soiurilor;d) sa anunte, In termenele fixate de MAAP, suprafetele pentru producerea

semintelor ?i materialului saditor pe care Ie propune pentru certificare;e) sa asigure folosirea metodelor de Inmultire adecvate, autoc:ontrolul calitatii

?i al cerintelor de calitate ~i sa garanteze beneficiarilor calitatea semintelor Iivratepe perioada de valabilitate.

Referitor la proteqia soiurilor, prevederile Legii nr. 266/2002, art. 41prec:izeaza: Proteclia soiurilor de plante agricole este asigurata potrivitLegii nr. 255/1998, privind protectia noilor soiuri de plante.

Dreptul dea produce?i c:omercializa samanta amelioratorului, samanta deprebaza ?i samanta de baza, apartine exc:lusiv titularului de brevet de inventie alsoiului respectiv.

Dreptul de a produce ~i c:omerc:ializa poate fi transmis oricarei persoanefizice ?i juridice Inregistrate, care se angajeaza prin contract sa achitetitularului de brevet deinventie sau mentinatorul de soi, 0 redevenla,stabilita de c:omun acord. Nerespectarea acestui angajament atrage anulareaautorizatiei de producere ~i de comercializare a seminlelor ~i platadaunelor corespunzatoare care rezulta din aceasta.

Tn acest sens, In vederea respectarii prevederilor Legii nr. 266/2002, agenliieconomici inregistrali sau cei care doresc autorizatie pentru producerea,prelucrarea ~i comercializarea cartofului pentru samfmla au obligalia sasolicite acordul titularului de brevet sau menlinator al soiurilor, cu careIncheie un contract de multiplicare.

Mentionam ca Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof ~i

Sfecla de Zahar Bra~ov este reprezentantui exclusiv al soiurilor aparlinandfirmei AGRICO Coop. din Olanda, In baza contractului nr. 956/1 martie 1996,prin care a dobandit calitatea de menlinator.

De aceea, tOli producatorii de cartof pentru samanla trebuie sa soliciteinstitutului intocmirea contractului de multiplicare inainte de de a trimitedeclaralia pentru control ~i certificare.

Pentru soiurile romane?ti, c:ontractele de multiplicare se Tncheie cU tutilariide brevet: ICDCSZ Bra?ov, SCDC M. Ciuc, SCDC Tg. Secuiesc, SCDA Suceava.

11

REZULTATE DE PRODUCTIE OBTINUTE iNTR-UN LOT DEMONSTRATIV CUSOIURI DE CARTOf

Dr.ing. Vasile SILAGHI POP - Vicepre?edinte al FCCR

in anul2002, cu ocazia simpozionului national "Ziua Verde a Cartofului" Injudetul Neamt, la SC Girostar Girov SA. una din gazdele acestei manifestari, s-avizitat un lot demonstrativ cu 35 soiuri de cartof.

Amplasarea s-a facut pe 0 suprafata omogena ca fertilitate ?i orografie,asigurandu-se un agrofond pentru 40 to/ha.

Plantarea s-a executat la data de 25 aprilie, relativ tarziu ?i aceasta dincauza dificultatilor de aprovizionare cu cea mai mare parte din soiuri.

Tratamentele pentru mana ?i gandacul din Colorado s-au facut la timp, Innumar de 5, complexate. Cultura nu a suferit din motive tehnologice. Subliniezfaptul ca toate soiurile au fost din categoriile Elita ?i Superelita.

Aspectul cel mai grav, care nu a influentat semnificativ produetia, a fostseceta excesiva din prima parte a perioadei de vegetatie, Inregistandu-se numai36 de litri/mp precipitatii In lunile aprilie ?i mai, doar 42 Iitri/mp In luna iunie iardin pacate aceasta cantitate s-a Inregistrat integral In ultima decada a lunii. Apoi,dupa 17 iulie S-ejU Inregistrat pana la recoltare 168 limp.

Se poate observa un deficit substantial, de cca. 154 limp fata de un necesarde cel putin 400 lImp In perioada de vegetatie.

Foarte grav a fost ca In luna mai ?i iunie, pe langa deficitul de apa, au fosttemperaturi ridicate, Inregistrandu-se In aceasta perioada 28 de zile cu temperaturimaxime In timpul zilei de peste 30°C In aer iar la nivelul solului s-au Inregistratpeste 60°C, pana cand plantele au acoperit terenul.

Rezultatele de productie Inregistrate sunt redate In anexa nr. 1 ?i se referala cantitatile comerciale .

Concluziile au fost cel putin din duoa puncte de vedere, foarte interesante?i anume:

- remarcarea soiurilor romane?ti In conditii de stres;- diferentierea foarte semnificativa a soiurilor timpurii In acelea?i conditii

de stres hidric ?i termic.Astfel, pe primul loc se situeaza soiul DACIA cu 31.200 kg/ha, iar In

continuare In primele 10 locuri se mai afla soiul REDSEC (Iocul 3), TAMPA (Iocul4), NICOLETA (Iocul 5).

Soiurile Dacia, Tampa ?i Nicoleta sunt soiuri noi, create de Institutul deCercetare-Dezvoltare pentru Cartof ?i Sfecla de Zahar Bra?ov, iar soiul Redseceste creat de Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Tg. Secuiesc.

A doua concluzie importanta mi se pare a fi extrem de semnificativa. Existasoiuri timpurii romane?ti ?i straine care se comporta foarte diferit In conditii destres hidric ?i termic.

12

Diferenta de productie de la TRESOR (23.750 kg/ha)?i IMPALA (21.930 kg/ha) pana la OSTARA (10.830 kg/ha) sau TIMPURIU de Bra?ov (12.420 kg/ha),este de la simplu la dublu.

Cred ca nu ar fi lipsit de importanta ca aceste prime concluzii sa provoacecuriozitatea ?tiintifica a cercetatorilor In domeniu din Romania ?i sa se extindaaceasta experinta In mai multe localitati din tara ?i In special In zonele neirigabile.

Oricum, la SC Girostar Girov SA vom avea experiente cu aceea?i tema ?i Inacest an. Tn mod sigur, anumite concluzii se vor consolida.

Anexa nr.1

.i

/ ...~~ ... '"

liului,'~tt i ........:· ..•• r kgiha" k9lhil •

7i i~....•.... •....'ii /

1 Dacia 31200 17 Latona 214502 Arnova 30900 18 Amorosa 212503 Redsec 30620 19 Diamant 208004 Tampa 29030 20 Superior 207205 Niooleta 27300 21 TS-91-867-50 205106 Tomensa 27150 22 Aaata 201507 Artemis 25840 23 Kuroda 187008 Cosmos 25710 24 Riviera 187009 Folva 24770 25 Luiza 1840010 Konder 24730 26 Oscar 1762011 Sante 24550 27 Roda 1545012 Provento 23970 28 Minerva 1540013 Tresor 23750 29 Christian 1502014 Desiree 23250 30 Elise 1373015 Impala 21930 31 Timpuriu de Brasov 1242016 Amelia 21810 32 Ostara 10830

CUlTURA CARTOFULUIIN ZONElE DE MUNTE

Dr.ing. Ion BOZE?AN - I.CD.CS.Z. Bra?ov

Ponderea suprafetelor agricole situate In zonele montane din Romania estedestul de Insemnata. Climatul acestor zone este mai racoros?i cu precipitatii maibogate. Aceste conditii sunt foarte favorabile culturii cartofului, care necesita 0

suma a precipitatiilor de cca. 600 mm anual, din care 270-300 mm In timpulperioadei de vegetatie ?i temperaturi de 19-21 °C pentru cre?terea plantelor ?i16-17°C pentru cre?terea tuberculilor "

Scopul culturii cartofului In zonele de munte este, atat pentru consumalimentar, cat?i pentru hrana animalelor, fiind 0 cultura de baza. Tn aceste zone,

productia de cereale este deficitara, iar datorita conditiilor ecologice specifice,porumbul, care In general constituie principala sursa de furajare a animalelor, nu

13

ajunge la maturitate. Astfel, printr-o productie modesta de cartof, se realizeazaa valoare energetica pe unitatea de suprafata, similara cu a cerealelor cultivatein conditii optime, conform tabelului 1.

Tabelul1Valoarea energetica a cartofului comparativ cu cerealele

(dupa DRAICA ~i colab., 1996)

Cultura Prod.medie Substanta U5eata Proteine Energie(t1ha) % Kglha % Kg/ha (Meal/ha)

Grau si secara 2,9 87,0 2523 10,1 293 11124Orz si orzoaica 3,7 86,0 3182 8,4 381 14138Porumb 3,2 86,0 2752 6,6 211 12547CARTOF 15,5 20,4 3162 2,0 310 12896

Pentru reu?ita culturii cartofului in zonele de munte, trebuie respectateunele conditii.

Prima conditie este cultivarea unui soi de cartof corespunzator, conformscopului de folosinta. Datorita verilor mai lungi?i a plantarii mai tarziu a cartofului,primele recolte de cartof pentru consum se pot obtine la sfar?itul lunii iulie ­inceputullunii august, dar numai daca se folose?te un soi timpuriu.

Recolta poate fi mai timpurie, daca se utilizeaza un material de plantatincoltit, perioada de vegetatie pana la maturitatea de consum reducandu-se cuperioada de incoltire.

Pentru consumul din perioada septembrie-noiembrie, se recomandacultivarea unui soi semitimpuriu. Daca recolta este pastrata in conditiicorespunzatoare, aceasta poate fi consumata pana la mijlocul iernii.

Ponderea culturilor de cartof in zonele de munte, trebuie sa fie detinuta desoiurile semitimpurii. Scopul acestor culturi este pentru consum in timpul iernii,pana in primavqra anului urmator. Tn plus, in urma sortarii rezulta ?i tuberculi micisau depreciati in timpul recoltarii, care constituie un furaj foarte bun pentru animale.

Tn zonele de munte se obtin rezultate foarte bune prin cultivarea soiurilortarzii. Astfel de culturi reu?esc foarte bine in aceste zone, din urmatoarele motive:

- au 0 perioada lunga de vegetatie ?i de acumulare, realizand produqiimai mari, comparativ cu soiurile din celelalte grupe de precocitate;

- calitatea productiei este superioara, datorita continutului mai ridicat insubstanta uscata;

- sunt mai rezistente la bali, in special la mana (Phytophthora infestansMont. de Bary.) care are conditii foarte bune de dezvoltare;

- au un repaos vegetativ mai lung, care Ie confera a buna capacitate depastrare.

Pentru 0 e?alonare a recoltarii se recomanda plantarea unor soiuri din eelputin doua grupe de precocitate (timpurii - semitimpurii ?i, respectiv, sernitarzii- tarzii), avand in vedere un scop precis al productiei.

14

o a doua conditie esentiala, care trebuie respectata, este utilizarea"semintei" certificate la Tnfiintarea culturilor, obtinuta numai de la producatoriiautorizati.

Datorita conditiilor ecologice specifice zonelor montane, temperaturileoptime?i satisfacerea cerintelor fata de umiditate, Tn timpul perioadei de vegetatie,sunt evitate stresurile, iar degenerarea fiziologica este limitata la minim, Altitudinilemai ridicate ?i existenta unor bariere naturale, care creaza conditii de izolare aculturilor, reduc?i rasptmdirea bolilor virotice, Cu toate acestea nu se recomandautilizarea "semintei" din productie proprie mai mult de doL maxim trei ani."Samanta" utilizata trebuie sa fie calibrata, uniforma ca marime, pastrata Tnconditii corespunzatoare ?i libera de bali care s-au dezvoltat Tn timpul perioadeide pastrare, Practica utilizarii tuberculilor mici, rezultati Tn urma sortarii din culturiledestinate consumului, nu este recomandata,

o a treia conditie, care trebuie respectata, se refera la aplicarea unortehnologii de cultura specifice acestor zone. Datorita suprafetelor faramitate,majoritatea situate pe pante ?i fara drumuri de acces, aplicarea acestora Tntampinamari greutati, Cu toate acestea, aplicarea unor verigi tehnologice este esentiala,Tn primul rand, cartofului i se vor aloca cele mai bune terenuri, cu pante mici,fara sa fie supuse procesului de eroziune. Se recomanda intercalarea unor benzi,care sa stavileasca acest proces. Solul trebuie sa aiba un continut redus Tn argila,Plantarea se va face numai pe curbele de nivel. Gradul de fertilitate al soluluitrebuie sa fie cat mai ridicat Tngra?amintele minerale se aplica cu dificultate ?isunt u?or levigate (spalate). De aceea, se recomanda fertilizarea organica,preponderent la cultura cartofului. Atat la plantare, cat ?i Tn timpul Tntretineriiculturii, se va evita tasarea solului.

Un alt factor tehnologic esential este controlul bali lor, Tn special a maneicartofului (Phytoplithora infestans Mont de Bary). Conditiile ecologicementionate, asociate cu persistenta umiditatii la nivelul solului ?i mai ales peplante, favorizeaza manifestarea ?i extinderea acestei bali foarte timpuriu ?i cumare repeziciune. Masurile preventive, cum ar fi: utilizarea unui soi rezistent,folosirea de "samanta" sanatoasa, neinfectata, izolarea fata de alte culturi, suntnecesare dar insuficiente Tn astfel de conditii. Mana cartofului trebuie combatutaprin metode curative, aplicand tratamente foliare, laintervale foarte precise,conform normelor de utilizare a produselor recomandate.Numarul de tratamenteeste variabil ?i depinde de mai multi factori, dar Tn majoritatea cazurilor estedestul de mare,

Nu Tn ultimul rand, a atentie deosebita trebuie acordata pastrarii recoltei.Pentru aceasta se vor amenaja spatii corespunzatoare, care sa asigure temperaturioptime (1-5°C pentru cartoful de samanta ?i 6-8°C pentru cartofuI destinatconsumului), sa fie bine ventilate ?i fara exces de umiditate.

15

Aceste conditii trebuie respectate cu strictete.Alegand un soi corespunzator scopului de folosinta, utilizand 0 "samanta"

de calitate ;;i aplicand 0 tehnologie specifica zonelor montane, se pot obtineproductii care sa asigure consumul de cartof al populatiei, precum ;;i un disponibilcare poate fi valorificat foarte eficient In hrana animalelor (In special bovine ;;iporcine), cu un aport energetic corespunzator.

ROLUL AFIDELOR iN CALITATEA CARTOFULUI PENTRU SAMANTA

Dr.biol. Daniela DONESCU, ICDCSZ Bra;;ov

Starea fitosanitara a materialului de plantat este In mare masuraraspunzatoare pentru marimea ;;i calitatea produqiel de cartof. Capacitatea realade productie a unui soi se poate exprima doar In culturi sanatoase, obtinutedintr-un material de plantat de calitate superioara. Datorita degenerarii fiziologice;;i virotice la cartof se Inregistreaza 0 diminuare progresiva a produqiei. Infectiilevirotice perturba metabolismul plantelor manifestandu-se prin scurtarea perioadeide vegetatie, diminuarea accentuata a productiei;;i deprecierea calitatii acesteia.

Virozele cartofului au 0 mare raspandire, fiind practic prezente In toatezonele producatoare de cartof. Au fost identificate pana In prezent peste 20de virusuri cu importanta economica pentru cartof. Virusurile se acumuleazade la un an la altul In tuberculi, ducand la degenerarea progresiva a plantelor;:;ila pierderi de productie de pana la 80%. Cele mai importante pierderi deproduqie se Inregistreaza In cazul infeqiilor cu virusul Y al cartofului ;:;i al rasuciriifrunzelor de cartof, care produc virozele grave. Urmeaza apoi virusul S,caracterizat printr-o frecventa ridicata ;;i virusurile X, A ;;i M care In infeqiimixte produc Imbolnaviri grave.

Nivelul ;;i importanta pirderilor de productie depind de mai multi factori:tipul;;i tulpina virusului implicat, toleranta soiului ;:;i momentul producerii infeqiei.

Daca in conditii favorabile se poate realiza 0 productie de 40 tlha, aceastascade cu aproximativ 1-1,7 tlha la un procent de 10% plante infectate cu virozegrave, cu 5-8 tlha la 40% plante virozate;:;i cu 12-22 tlha daca procentul plantelorvirozate este de 80%. Plantele bolnave cu viroze grave prezinta un numar redusde tuberculi cu 0 greutare medie mai mica comparativ cu cele sanatoase.

Evitarea ;;i reducerea pierderilor de produqie care apar datorita infeqiilorvirotice consta In folosirea unui material de plantat sanatos, provenit din culturicu un procent minim de plante virozate precum ;;i controlul permanent;;i eficiental vectorilor virusurilor - afidele.

16

Pentru a exista ?i a se manifesta, virusurile depind de organismele fitofagesi Tn primul rand de insecte. Afidele ocupa un loc important datorita numarului~are de virusuri pe care Ie pot transmite ?i al numarului extrem de mare despecii prezente Tn culturile de cartof. Practic nu exista planta de cultura sauspontana care sa nu fie infestata de afide. Sunt insecte de talie mica, cureproducere sexuata ?ilsau partenogenetica ?i care Tn conditii favorabile de mediupot avea 5-20 de generatii/an. Afidele pot explora plante gazda diferiteadaptandu-se cu u?urinta celor mai variate conditii de mediu. Ciciul biologic estecomplex?i se poate adapta diferitilor factori de mediu: temperatura, precipitatii,calitatea ?i cantitatea de hrana disponibila. Cele mai multe dintre speciile deafide implicate Tn transmiterea virusurilor cartofului se dezvolta pe plante gazdediferite. lerneaza sub forma de ou pe plantele gazda primare, de obicei speciilemnoase, iar primavara colonizeaza plante anuale spontane sau cultivate, con­siderate gazde secundare.

Ca toate insectele, pentru a se dezvolta afidele au nevoie de caldura. Duratade dezvoltare a unei generatii este invers proportionala cu cantitatea de calduraacumulata peste pragul termic al fiecarei specii. Initierea zborului spre plantelegazda secundare are loc la temperaturi de 15-17°C. Tn iernile blande, unele coloniide afide nu parasesc gazdele de vara, continuand sa se hraneacsa ?i sa sereproduca lent pe resturile vegetale ramase Tn camp. Tn adaposturi (sere, solarii,pivnite, depozite) afidele pot ierna ?i se pot Tnmultii nestingherit. Primavaradevreme, din aceste spatii, populatii mari de afide migreaza Tn campurile aflateTn apropiere.

Pentru decian?area unei infectii virotice este necesara Tntrunirea a treielemente: planta gazda, virusul ?i vectorul. Tn acest trinom vectorul afida estefactorul care permite evidentierea ?i raspandirea virusului de la 0 planta la alta.

Transmiterea virusurilor cartofului de la un camp la altul este atribuita Tnprimul rand activitatii formelor aripate. De asemenea tot ele sunt Tn mare masuraresponsabile de transmiterea virusuriiorTn interiorul unei culturi de cartof, de la 0

planta la alta.Tntre afide ?i particula virala exista 0 legatura stransa. Afidele reprezinta

principalul mijloc de transmitere a virusurilor iar acestea Tmbunatatesc calitateaplantelor ca suport de hrana pentru afide.

Tn functie de modul de transmitere, virusurile se Tmpart Tn doua categorii:virusuri de tip nepersistent (de stilet) ?i virusuri persistente (circulativ-propaga­tive). Dupa 0 Tntepatura Tn tesutul unei plante infectate este posibil ca 0 afida satransmita imediat virusul unei plante sanatoase. Tn acest caz infeetia cu acest tipde virus dureaza 1-2 ore. Virusul este transmis numai prin stilet?i este introdus Tnplanta Tn mod mecanic prin intepare. Principalele specii implicate Tn transmitereavirusurilor de tip nepersistent sunt: Aphis fabae, Aphis frangulae, Aphis nasturtii,

Au/acorthum so/ani, Brachycaudus he/ichrysi, Macrosiphum euphorbiae, Myzuspersicae, Phorodon humu/i, Rhopa/osiphum padi,

In cazul virusurilor de tip persistent, afidele se hranesc mai mult timp cuseva plantei infectate, Stiletul patrunde adanc Tn planta pana la floem, Dupa cea fost preluat, virusul se raspande?te Tn corpul afidei, se multiplica, patrunde Tnglandele salivare de unde poate fi transmis cu fiecare noua Tntepatura Tn plantelesanatoase, Vectorul ramane infectat toata viata, Virusul rasucirii frunzelor decartof poate fi transmis de urmatoarele specii: Aphis nasturtii, Au/acorthumcircumflexum, Au/acorthum so/ani, Myzus persicae, Macrosiphun euphorbiae,Myzus asca/onicus, Rhop/osiphoninus latysiphon, Rhopalosiphum padi,

Virusurile cartofului produc atat prejudicii cantitative prin reducereasemnificativa a produqiei cat?i calitative datorita reducerii continutului de amidon?i a altor constituienti utili. Mijlocul cel mai eficient de prevenire a pierderilor IIconstituie folosirea la Tnfiintarea unei culturi a materialului certificat, cu un procentminim de infectii virotice.

Dintre masurile organizatorice cea mai importanta este producereacartofului pentru saman~a in zone cu condi~ii favorabile acestei culturi,cu 0 apari~ie tarzie ~i frecven1a redusa a speciilor de afide vectoare, CI.I

asigurarea posibilita~ilor de izolare fala de culturile de cartof cu altadestina~ie. De asemenea pana la aparitia ?i intensificarea zborului afidelor,culturile de cartof trebuie sa fie Tncheiate, curate de buruieni (gazde importantepentru multe specii de afide), cu plante cu grad avansat de maturitate, cu unnivel cat mai redus de plante virozate.

Controlul afidelor este 0 actiune destul de dificila deoarece majoritareainsecticidelor nu pot actiona suficient de rapid pentru a Tmpiedeca eficient'transmiterea virusurilor.

Pentru prevenirea raspandirii virusurilor prin afide cele mai eficiente sunttratamentele cu produse sistemice granulate sau tratarea tuberculilor desaman1~1.Tn funqie de tipul de sol ?i de umiditatea acestuia, remanenta produselorsistemice este de aproximativ 8 saptamani 'de la plantare, dupa care, Tn funqieintensitatea zborului ?i structura speciilor de afide, sunt necesare tratamentefoliare regulate cu insecticide special omologate Tn acest scop. Tratamentele sevor executa la intervale de 7-10 zile pana la momentul emiterii avertizarii deTntrerupere a vegetatiei culturilor de cartot.

Aqiunea de intrerupere a vegeta~iei culturilor de cartof pentrusamanla este una dintre masurile tehnologice de baza, prin care se previnemigrarea virusurilor din aparatul foliar la tuberculi. De aceea, pentru a se stabilimomentul optim pentru distrugerea vegetatiei este absolut necesaramonitorizarea culturilor de cartof privind dinamica, intensitatea zborului~i structura afidofaunei prezente Tn culturile de cartof. Din pacate se constata

18

ca In ultimii ani producatorii de cartof pentru samanta nu mai acorda importantacuvenita acestei activitati, ceea ce se va reflecta In mod negativ asupra calitatiimaterialului de plantat. La ICDCSZ Bra?ov exista 0 traditie In cercetarile privindafidofauna culturilor de cartof, personal calificat care poate raspunde solicitarilorproducatorilor agricoli care doresc monitorizarea activitatii afidelor din solele cucartof pentru samanta.

Tn prezent, In tara noastra avertizarea pentru Intreruperea vegetatiei seemite la 10-14 zile din momentul Inregistrarii zborului maxim al afidelor, In prin­cipal al speciei Myzus persicae. In cazul In care Intreruperea vegetatiei seefectueaza la marturitatea fiziologica a plantelor ?i nu In momentul avertizarii, s­a constatat ca procentul de infectie cu virusul Y ajunge la 170% iar in cazulvirusului rasucirii frunzelor de cartof,la 114%. Subliniem Inca odata necesitateasupravegherii atente a fiecarei zone producatoare de cartof pentru samanta, Invederea Incadrarii ?i respectarii momentului optim de intrerupere avegetaliei.

USTA INSECTICIDElOR OMOLOGATE PENTRU COMBATEREA AFIDElOR

Nr. Denumirea produsului Substan!a activii Doza recomandata Gr. Tox.1. ACTARA 25 WG 25% thiametoxan 0,06 kg/ha IV2. CALYPSO 480 SC 480 gil tiacloprid 0,1 l/ha III3. CHESS 25 WP 25 % pymetrozin 0,4 kg/ha IV4. COUNTER 5 G 5% terbufos 20 kg/ha I5. DIAZOL 60 EC 60 % diazinon l,51/ha III6. EFCYMETHRIN 10 EC 10 cipermetrin o,1511ha III7. INCA 38,4 gil alfa-cipermetrin+

120 gil triazamat o,2511ha II8. MAVRIK 2F 240 gil tau-fluvalinat o,21/ha IV9. MOSPILAN 20 SP 20% acetamiprid 80 g/ha III10. MOSPILAN 3 EC 3% acetamiprid 0,4-o,5I/ha IV11. MOSPILAN 70 WP 70% acetamiprid 0,2 kg/t. sam. III12. PIRIMOR 25 WG 25 % pirimicarb 1,0 kg/ha II13. PRESTIGE 290 FS 150 gil pencicuron+

140 gil imidacloprid14. REGENT 200SC 200 gil fipronil 0,1 I/ha III15. SINORATOX 35 EC 35 % dimetoat 1,2 lIha III16. THIONEX ULV 25% endosulfan 3,ol/ha III17. VALIANT 25 EC 25% cipermetrin 0,08 lIha III18. VICTENON 50 WP 50% bensultap 0,5 kg/ha IV

19. VYDATE 10 G 10% oxamil 17,5-20 kg/ha I

19

GANDACUL DIN COLORADO, BIOLOGIE $1 CONTROL

Dr. bioI. Daniela DONESCUDr. ing. Victor DONESCU, ICDCSZ Bra?ov

Una dintre principale probleme ale cultivatorilor de cartof 0 constituiecontrolul eficient al g~lndacului din Colorado. cateva informatii referitoare labiologia?i ecologia acestui daunator sunt necesare pentru adoptarea unei strategiieficiente de control.

Conditiile climatice din toamna sunt determinante pentru aparitia ?idezvoltarea In primavara a g2Jndacului din Colorado. Vremea relativ calda de lajumatatea lunii august pana la ?far?itul lunii septembrie permite gandacilor 0

buna pregatire pentru perioada de iarna. Vrejii de cartofi rama?i verzi mult timpasigura premiza acumularii substantelor de rezerva necesare supravietuirii lor Inperioada rece. Tn medie, aproximativ 30% din femele sunt fecundate toamna,dar pe timp favorabil acest procent poate cre?te pana la 50%. S-a constatat camortalitatea femelelor nefecundate este mai mare cu aproximativ 10-20%comparativ cu cea a femelelor fecundate. Importanta practica a acestui fenomenconsta In aceea ca explica una din cauzele intensitati i diferentiate cu care apareprimavara generatia hibernanta In diferite zone c1imatice. La femelele fecundatetoamna, depunerea pontelor (Ia peste 15°C) are loc primavara dupa ie?irea dinsol ?i dupa migrarea In culturile de cartof.

Tn majoritatea regiunilortarii gandacul din Colorado are 1-2 generatii com­plete iar In zonele calde apare ?i generatia a treia, din care datorita lipsei dehrana se dezvolta complet doar 10-20% dintre indivizi.

Zborul adultilor este maxim In prima jumatate a lunii mai, la temperaturimedii zilnice cuprinse Intre 14-21°C. Activitatea din primavara dureaza 40­60 de zile. Adultii primei generatii Incep sa apara la sfar?itul lunii iunie ­Inceputul lunii iulie, ciclul complet de dezvoltare durand aproximativ 30-60de zile. In aceasta perioada, din cauza pontei prelungite din primavara, peplantele de cartof se pot gasi oua, larve ?i nimfe din generatia hibernantacare se suprapun peste cele din prima generatie. Larvele primei generatiiapar, de obicei, In a treia decada a lunii iulie?i au 0 evolutie mai scurta (12-21de zile), ajungand la maturitate la sfar?itullunii iulie -Inceputullunii august.Tn prima decada a lunii august apar adultii din generatia a doua ?i care se potgasi pana toamna tarziu pe diferite solanacee. Ace?tia se retrag In sol pentruhibernare 0 data cu racirea vremii.

Dintre stadiile de dezvoltare ale gandacului din Colorado cele mai daunatoaresunt larvele care consuma mari cantitati de masa foliara. Tn conditii de camp,hranirea adultilor din generatia hibernanta nu este atat de periculoasa deoarece

10

ace?tia se hranesc mai putin. Pierderi mari produc gandacii tineri (din generatia 1­a), dupa ie?irea din sol cand I?i fac nutritia de maturizare. Tn aceasta perioadamobilitatea este destul de limitata, putand fi Intalniti 10-30 de adulti/planta. Tncazulln care plantele de cartof au a dezvoltare mai slaba, atacul adultilor duce ladistrugerea a peste 50% din masa foliara.

Larvele mari consuma cea mai mare cantitate de hrana. S-a constatat ca85% din masa foliara a unei tufe de cartof este consumata de larvele de varstaIII si IV. Tn urma observatiilor efectuate fast stabilita 0- corelatie Intre densitatea. .. ,

daunatorului/hectar ?i pagubele produse. Astfel, la a densitate de 10000 adultihiberrnanti/ha pierderile de produqie sunt de aproximativ 25%, iar la 20000 deadulti/ha de peste 50%.

La densitatea de 10.000 gandaci/ha care reprezinta de fapt 1 gandad4-5plante de cartof, se considera necesar efectuarea unui tratament de control aladultilor, nu atat pentru a preveni daunele directe produse prin hranire (caresunt relativ mici), ci pentru a preveni aparitia unui numar mare de larve (70-75larve/planta). Tn conditii prielnice de dezvoltare acestea produc defolieri masive.

Cele mai mari daune se Inregistreaza daca defolierea are lac In faza initieriituberizarii, a Infloririi plantelor. Numarul de larve care poate produce pierderisemnificative de productie sunt: In primele faze 8-9Iarve/mp; la Inflorirea deplina7-8 larve pe mp; la maturitate 40-45 larve/mp.

Supravegherea permanenta a solelor cultivate cu cartof este absolut necesaraTn adoptarea unei strategii eficiente pentru controlul acestui daunator.

Practica tratamentelor specifica faptul ca In cazul unui tratament efectuatprea devreme, multi adulti hibernanti pot apare dupa ce insecticidul ?i-a pierdutefectul. Tratamentele ceva mai tarzii, dar Inainte ca primele larve sa ajunga Instadiul IV, pot avea ?i ele un anumit procent de ineficacitate datorita aparitieie?alonate a larvelor "?i a existentei pontelor neeclozate. Daca prima generatieeste lung e?alonata In timp, a doua generatie nu mai are acelea?i caracteristici,tratamentele fiind necesare cand larvele sunt mici ?i au eclozat aproape toate.

Folosirea la plantat a insecticidelor sistemice (granulate sau cu aplicare latuberculi) se recomanda In special pentru culturile de cartof pentru samanta.Aceste produse controleaza eficient gandacul din Colorado Inca de la rasarireaplantelor fiind active aproximativ 40-60 de zile. Tn continuare, In functie de gradulde atac, se poate interveni cu tratamente foliare.

Se recomanda alegerea unui sortiment variat de produse care sa raspundadin punct de vedere al eficacitatii, al costului ?i care sa permita alternareatratamentelor pentru a preveni aparitia fenomenului de rezistenta fata de anumitegrupe chimice.

Pentru alegerea sortimentului de insecticide necesar schemei de tratamentpentru controlul acestui daunator se poate consulta CODEX-ul produselor de uz

21

Nr. Denumirea produsului Substanta activii Doza recomandata Gr. Tox.17. CYPERSAN 200 EC 200 gil cipermetrin O,21lha

18. DACKILIN 50 gil lambda-cihalortin O,21lha19. DECIS 2,5 CE 25 gil deltametrin O,31/ha20. DECIS 25 WG 250 g/kg deltametrin 30-40 glha21. DECIS FORTE 12 CE 120 gil deltametrin O,071lha22. DECIS TAB. 25% deltametrin 1,5 tab.lha23. DECIS ULV 5 gil deltametrin 2,0 I/ha24. DELTAPLAN 25 EC 25 gil deltametrin O,281lha I25. DIMETOVUR 42,5 EC 42,5% dimetoat 3,0 kg/ha III

26. DURSBAN 480 CE 480 gil c1orpirifos l,51lha II

27. ECALUX S 160 gil quinalfos+160 gil tiometon O,61/ha III

28. ECOTECH EXTRA Bacillus thuringiensis 4,5 lIha IV

29. EFARYL 85 WP 85% carbaril 1,0 kg/ha III

30. EFCYPERMETHRIN 10 EC 10 cipermetrin O,ll/ha III

31. ENDURO 258 EC 8 gil beta-ciflutrin+250 gil oxidemeton-metil O,ll/ha II

32. ETHYL COTNION 20 EC 200 gil azinfos-etil 2,0 lIha I33. ETHYL COTNION 40 EC 400 gil azinfos-etil l,Ol/ha I

34. FASTAC 10 CE RV 100 gil alfa-cipermetrin O,ll/ha III

35. FENIKIL 30 EC 25 % fenitrotion+5 % fenvalerat 0,75 I/ha III

36. FURADAN 10 G 10% carbodan 20,0 kg/ha I37. FURY10EC 10% zeta-cipermetrin O,0751/ha III

38. FURY 10 EW 100 gil zeta-cipermetrin 0,1 lIha III

39. INCA 38,4 gil alfa-cipermetrin+120 gil triazamat O,251lha II

40. KARATE 2,5 EC 25 gil lambda-cihalotrin O,21/ha III41. KARATE MAX 3,75 gil lambda-cihalotrinO,2-0,3 I/ha III42. KARATEZEON 50 gil lambda-cihalotrin 0,2 lIha III

43. K-OBIOL DP 2 0,2 % deltametrin 4,0 kg/ha II44. LASER 240 SC 240 gil spinosad 0,1 I/ha IV

45. MARSHAL 25 EC 250 gil carbosulfan l,Ol/ha III

46. MATCH 050 EC 50 g/llufenuron O,31/ha IV47. MAVRIK 2F 240 gil tau-fluvalinat O,21lha IV

48. MEOTRIN 20 CE 20% fenpropatin O,351lha II49. METHYL COTNION 50 WP50% azinfos-etil 2,Ol/ha I50. MOSPILAN 20 SP 20% acetamiprid 80 glha III

51. MOSPILAN 3 EC 3% acetamiprid 0,4-0,5 I/ha IV52. MOSPILAN 70 WP 70% acetamiprid 0,2 kg/t. sam. III

53. NOMOLT 15 SC 150 gil teflubenzuron 0,15 I/ha IV54. NOVODORTM Bacillus thuringiensis 5,0 I/ha IV

55. NURELLE D 50/500 EC 50 gil cipermetrin+500 gil c1orpirifos 0,4-0,5 I/ha II

56. OFUNACK 40 EC 400 gil piridafention l,251!ha III

57. ONEFON 90 90% min. triclorfon 1,2 kg/ha III58. ONEVOS 31,5 CE 31,5 diclorvos 2,0 kg/ha II

59. PADAN 50 DP 50% cartap-c1orhidrat 1,0 kg/ha III60. PEX-TC Bacillus thuringiensis 6,0 kg/ha IV61. POLYTHRIN 200 EC 200 gil cipermetrin 0.151/ha IV

23

Nr. Denumirea produsului Substanta activii Doza recomandata Gr. Tox.17. CYPERSAN 200 EC 200 gil cipermetrin 0,2 lIha III18. DACKILIN 50 g/llambda-cihalortin 0,2 lIha III19. DECIS 2,5 CE 25 gil deltametrin 0,31/ha III20. DECIS 25 WG 250 g/kg deltametrin 30-40 g/ha III21- DECIS FORTE 12 CE 120 gil deltametrin 0,071lha III22. DECIS TAB. 25% deltametrin 1,5 tab.lha III23. DECIS ULV 5 gil deltametrin 2,0 lIha III24. DELTAPLAN 25 EC 25 gil deltametrin 0,281/ha III25. DIMETOVUR 42,5 EC 42,5% dimetoat 3,0 kg/ha III26. DURSBAN 480 CE 480 gil c1orpirifos 1,51lha II27. ECALUX S 160 gil quinalfos+

160 gil tiometon 0,61/ha III28. ECOTECH EXTRA Bacillus thuringiensis 4,51/ha IV29. EFARYL 85 WP 85% carbaril 1,0 kg/ha III30. EFCYPERMETHRIN 10 EC 10 cipermetrin 0,1 I/ha III31- ENDURO 258 EC 8 gil beta-ciflutrin+

250 gil oxidemeton-metil O,111ha II32. ETHYL COTNION 20 EC 200 gil azinfos-etil 2,01/ha I33. ETHYL COTNION 40 EC 400 gil azinfos-etil 1,01/ha I34. FASTAC 10 CE RV 100 gil alfa-cipermetrin 0,1 I/ha III35. FENIKIL 30 EC 25 % fenitrotion+

5 % fenvalerat 0,75 IIha III36. FURADAN 10 G 10% carbodan 20,0 kg/ha I37. FURY 10 EC 10% zeta-cipermetrin 0,0751/ha III38. FURY 10 EW 100 gil zeta-cipermetrin 0,111ha III39. INCA 38,4 gil alfa-cipermetrin+

120 gil triazamat 0,251lha II40. KARATE 2,5 EC 25 gil lambda-cihalotrin 0,2 lIha III41. KARATE MAX 3,75 g/llambda-cihalotrinO,2-0,3 I/ha III42. KARATE ZEON 50 gil lambda-cihalotrin 0,2 lIha III43. K-OBIOL DP 2 0,2 % deltametrin 4,0 kg/ha II44. LASER 240 SC 240 gil spinosad 0,1 lIha IV45. MARSHAL 25 EC 250 gil carbosulfan 1,01lha III46. MATCH 050 EC 50 gil lufenuron O,311ha IV47. MAVRIK 2F 240 gil tau-fluvalinat 0,21lha IV48. MEOTRIN 20 CE 20% fenpropatin 0,351lha II49. METHYL COTNION 50 WP50% azinfos-etil 2,01lha I50. MOSPILAN 20 SP 20% acetamiprid 80 glha III51. MOSPILAN 3 EC 3% acetamiprid 0,4-0,5 I/ha IV52. MOSPILAN 70 WP 70% acetamiprid 0,2 kg/t. sam. III53. NOMOLT 15 SC 150 gil teflubenzuron 0,151/ha IV54. NOVODORTM Bacillus thuringiensis 5,01/ha IV55. NURELLE D 50/500 EC 50 gil cipermetrin+

500 gil c1orpirifos 0,4-0,5 IIha II56. OFUNACK 40 EC 400 gil piridafention 1,251/ha III57. ONEFON 90 90% min. triclorfon 1,2 kg/ha III58. ONEVOS 31.5 CE 31,5 diclorvos 2,0 kg/ha II59. PADAN 50 DP 50% cartap-c1orhidrat 1,0 kg/ha III60. PEX-TC Bacillus thuringiensis 6,0 kg/ha IV61. POLYTHRIN 200 EC 200 gil cipermetrin 0,1511ha IV

23

Nr. Denumirea produsului Substanta activii Doza recomandata Gr. Tox.62, POSSE 1,5 D 1,5% carbosulfan 15,0 kg/ha III63. PRESTIGE 290 FS 150 gil pencicuron +

140 gil imidacloprid 1 lit. sam. III64. PYRINEX 48 EC 480 gil c1orpirifos 1,5 l/ha II65, REGENT 200 SC 200 gil fipronil 0,09-0,1 I/ha III66. RIMON 10 EC 100 gil novaluron O,251/ha IV67. SANVALERATE 200 EC 200 gil fenvalerat O,31/ha III68. SEVIN 85 WP 85% carbaril 1,0 kg/ha III69. SUMICIDIN 20 EC 20% fenvalerat O,31/ha III70. SUMICOMBI 30 EC 25 % fenitrotion+

5 % fenvalerat 0,75 l/ha71, SUMITHION L 100 98% fenitrotion 2,0 kg/ha72- SUPERSECT 10 EC 100 gil cipermetrin O,21/ha73. THIONEX ULV 25% endosulfan 3,Ol/ha74. ULTRACID 20 EC 200 gil metidation 1,5 I/ha75. VALIANT 25 EC 25% cipermetrin O,081/ha76. VAPCOCIDIN 20 EC 20% fenvalerat O,31/ha

77. VERTIMEC 1,8 EC 18 gil abamectin O,61/ha I78. VICTENON 50 WP 50% bensultap 0,5 kg/ha IV79. VYDATE 10 G 10% oxamil 17,5-20 kg/ha I80. ZEBRA 50 gIllambda-cihalotrin O,21/ha III81. ZOLONE 35 EC 35% fosalon 2,Ol/ha II

MANA CARTOFULUI • PROBLEME CURENTE $1

POSIBILITATI DE CONTROL

Drd.ing. Manuela HERMEZIU, ICDCSZ Bra?ov

Mana cartofului, produsa de ciuperca Phytophthora infestans, continua safie cea mai pagubitoare boala a cartofului Tn Tntreaga lume.

Mana poate distruge foliajul prematur?i intr-un timp foarte scurt, redudlndproductia, Tn timp ce infectii1e la tuberculi asociate cu putrezirea acestora, potduce la mari pierderi de recolta Tn timpul depozitarii.

Sunt ani Tn care boala are caracter epidemic, provoaca mari pierderi deproduqie?i are efect negativ asupra calitatii tuberculilor, ingreunand procesul deconditionare ?i pastrare.

In ultimii ani, mana a avut tendinta sa T?i faca aparitia mai devreme decatera normal. 0 exceptie a reprezentat-o anul 2000 cand temperaturile au fostextrem de ridicate ?i ne-am confruntat cu 0 seceta prelungita ce a stopat ?iaparitia manei.

24

o situatie similara se Inregistreaza ~i In aceasta primavara lipsita deprecipitatii.

Pentru controlul efectiv, prima stropire ar trebui aplicata Inainte de aparitiabolii. Data primei stropiri depinde de data plantarii, soiul folosit, conditiile decultura.

Tnceperea tratamentelor Impotriva manei este influentata de presiunea deinfectie.

Daca presiunea de infectie este scazuta, stropirile se pot Incepe mai tarziu.Folosirea unui sistem de prognoza ~i avertizare adecvata poate fi foarte utila.

Precizam ca soiurile sensibile sunt In general mai trecvent stopite dedH celecu un nivel mai ridicat de rezistenta. Acest interval poate varia Intre 4 zile lasoiurile foarte sensibile ~i 10 zile la cele mai rezistente.

De asemenea, soiurile cu cre~terea mai rapida necesita stropiri mai frecventedecat cele cu cre~tere lenta. Frunzele care cresc dupa ultima stropire suntneprotejate. Pentru cazurile cu cre~teri rapide sunt recomandate fungicidelesistemice.

Tn perioadele cand sunt conditii favorabile pentru mana trebuie stropitfrecvent. Prin conditii favorabile Intelegem noaptea temperaturi de minim JO(,

iar ziua temperaturi cuprinse Intre 15-21 0c. La temperaturi mai mari de 29°(ciuperca nu se mai dezvolta.Perioadele cu umiditate pe frunze (roua sau ploaie)peste 6 ore sunt favorabile producerii de noi infectii.

Eficienta fungicidelor interactioneaza cu ploaia. Sunt necesare cateva orede vreme uscata pentru a permite fungicidelor sa se lipeasca de frunze.

Pana recent, banala regula pentru controlul manei a fost: "Tncepeti stopirileImpotriva manei cand frunzele plantelor de pe un rand se ating ~i repetatitratamentele la fiecare 7 zile cand sunt conditii favorabile pentru mana ~i la 10zile cand aceste conditii nu sunt favorabile"

Darin prezent, tinand cont de populatiile de Phytophthora infestans (ciupercace produce mana cartofului) mai agresive, aceasta regula a devenit Invechita. Tnloc de 7 zile, timpul pentru 0 noua generatie a patogenului este de 4 zile. Dinacest motiv stropirile ar trebui facute cand cO,nditiile pentru dezvoltarea maneisunt favorabile ~i intervalul poate fi scurtat.

Tn principiu, se pot crea 0 multitudine de variante de tratament.Efectuarea tratamentelor dupa 0 schema unica este ceva absolut irealizabildin mai multe motive.

Tn primul rand, conditiile c1imatice variaza foarte mult de la 0 zona la alta ~i

de la un an la altul.Tn al doilea" rand, perioada de proteqie depinde de fungicidul folosit, iar Tn

al treilea rand eficacitatea tratamentelor depinde de modul de aplicare. Un produsfoarte bun nu rezolva problema daca nu este aplicat corect (aplicare la timp, cuacoperire maxima ?i la doza recomandata pe eticheta produsului).

25

Trebuie sa ne Intrebam pe tot parcursul sezonului:- A fost folosit fungicidul corect?- A fost utilizata doza recomandata?- A fost aplicat corect; campul acoperit uniform; echipamentul de stropit

reglat corespunzator?- A fost efectuata stropirea la momentul corespunzator? Au fost conditii

c1imatice nefavorabile?Daca toate aceste posibilitati au fost excluse, nereu?ita nu se va datora

atacului de mana.la ora actuala, pe piata romaneasca exista 0 gama foarte larga de fungi­

cide de contact ?i cu componenta sistemica. fn general preturile sunt ridicate,dar trebuie sa ne asiguram ca putem efeetua cel putin 5-6 tratamente, cu produsealternative (pentru a nu crea fenomene de rezistenta), 'in functie de sezon (doiani consecutivi nu seamana din punct de vedere climatic). Au fost cazuri candmana a distrus jumatate din recolta potentiala, deci mai bine cheltuim ceva petratamente ?i cu"ltura ne va raspliiti Inzecit.

A?a cum am mai mentionat, toate fungicide sunt bune In masura In care Iefolosim rational, adica respectam doza, aplicam la intervalul optim, cuechipamente adecvate.

Orientativ, exemplificam prin doua variante de tratament:Varianta 'I (Ia avertizare): produs de contact (Electis, Dithane, Champion,

Clorothalonil + produs penetrant sistemic (Acrobat, Equation Pro, Melody Duo)+ produs de contact (Electis, Dithane, Champion, Clarothalonil) + produs sistemic(Curzate, Ridomil, Patafol) + produs de contact (cu efect demonstrat de protejarea tuberculilar - Altima, Brestan)

Varianta 2 (atac de mana evident; conditii c1imatice favorabile epidemiei):produs (penetrant) sistemic (Acrobat, Equation Pro, Melody Duo) + produs

de contact (Dithane, Champion, Clorothalonil) + produs sistemic (Curzate,Ridomil, Patafol) + produs de contact (Dithane, Champion, Clarothalonil) + produssistemic ((urzate, Ridomil, Patafol) + produs de contact (cu efect demonstrat deprotejare a tuberculilor - Altima, Brestan).

Important este sa protejam cultura cat mai mult timp; protectia chimicafiind esentiala pentru starea de sanatate a recoltei, caci arice pata, chiar izolata,ne mai vorbind de focare, reprezinta 0 sursa de contaminare.

26

FERTILIZAREA FOLIAR)). A CARTOFULUI

Ing. Maria IANOSI , ICDCSZ Bra;;ov

Aplicarea Tngra;;amintelor minerale sub forma de saruri solubile Tn apa, pefoliajul plantelor, are avantajul unei actiuni imediate ;;i directe a elementelornutrutive, dat fiind faptul ca, asimilatia prin frunze a macro-;;i microelementelorse face mai repede, decM prin sistemul radicular.

Datorita structurii anatomice ;;i particularitatilor de dezvoltare, planta decartof preia u;;or;;i valorifica eficient elementele nutritive administrate pe frunze,raspunzand la acest tip de fertilizare prompt, prin sporuri de productie ;;i cucalitatea tubercululor Tmbunatatita.

Aplicarea foliara a fertilizantilor la cartof nu Tnlocuie;;te fertilizarea la sol cumacroelemente. Pentru cre;;terea ;;i dezvoltarea culturii de cartof este importantca azotul, fosforul ;;i potasiul necesar nivelului de productie scontat, sa fie prezentsi accesibil Tn zona radiculara., In tehnologiile moderne de cultivare a cartofului, fertilizarea foliara este 0

secventa care necesita 0 atentie deosebita. Prin fertilizare foliara se pot obtinesporuri de productie de cca 10-20%, Tnsa aceste sporuri pot varia foarte mult, dela un an la altul, sau de la 0 zona la alta, Tn functie de conditiile de cultura.Eficienta fertilizarii foliare este cu atat mai ridicata, cu cat conditiile ecologice ;;icele agrotehnice sunt mai favorabile pentru cre;;terea plantelor, deoarece preluarea;;i folosirea substantelor nutritive prin frunze este puternic influentata de conditiilede cre;;tere, mai ales de cele climatice. Conditiile de seceta pot atenua sau chiar;;terge efectele interventiilor prin fertilizarea foliara, Tn timp ce Tn regim irigat seobtin sporuri mai mari, mai sigure. Este evident ca fertilizarea foliara la cartofeste eficienta numai Tn conditiile unui foliaj sanatos;;i intact, asigurat prin controlulpermanent al bolilor $i daunatorilor.

La aplicarea fertilizarii foliare, Tn tehnologia culturii cartofului, trebuie sa setina seama de complexitatea proceselor de cre;;tere;;i dezvoltare a tufei de cartof,care se suprapune cu initierea, formarea ;;i cre;;terea tuberculilor. In toate fazelede dezvoltare plantele au nevoie de aprovizionare Tndestulatoare cu nutrienti.Prin fertilizare foliara, la Tncheierea randurilor, se poate interveni pentru dezvoltareaunui foliaj corespunzator de mare, pentru ca formarea tuberculilor sa aiba loc laun raport optim dintre marimea tufei ;;i a partii subterane.

Pentru cartoful de consum, fertilizarea foliara poate fi deosebit de importantadeoarece, prin aceasta, se poate prelungi durata de vegetatie, marind perioadade acumulare a produqiei.

Avantajeie fertilizarii foliare

Utilizarea Tngra;;amintelor foliare complexe ;;i lichide prezinta urmatoareleavantaje:

27

- corecteaza rapid, prin fertilizari suplimentare, deficitul de elemente innutritia plantei de cartof;

- se pot aplica elemente nutritive suplimentare, in concordanta cu cerinteleplantelor in diferite faze de vegetatie;

- face posibila aplicarea elementelor nutritive necesare plantei, atunci candconditiile de mediu ?ilsau de solimpiedica sau ingreuneaza asimilarea acestora;

- permite corectarea carentelor nutritive datorate factorilor de stres cli-matic sau tehnoiogic;

- reduce poluarea chimica a solului;- mare?te gradul de utilizare a substantelor nutritive din sol;- se poate reduce necesarul de ingra?aminte chimice c1asice aplicate la hectar;- se reduc cheltuielile de aplicare deoarece se pot administra impreuna cu

tratamentele fitosanitare;- ingra?amintele foliare nu sunt toxice, poluante sau corozive:- nu necesita masuri speciale de proteqie a muncii la transportul,

inmagazinarea, manipularea ?i aplicarea lor.Momentul ?i modul de apliare a ingra?amintelor foliareFertilizarea foliara poate fi eficienta numai daca plantele au 0 suprafata

foliara suficient de mare, care sa acopere bine solul. cat timp plantele de cartofsunt mid se recomanda aplicarea ingra?amintelor solide (granulate) pe sol ?iincorporarea lor cu ocazia lucrarilor de pra?it sau rebilonat (fertilizarea faziala).cand in cultura nu se mai poate intra (sau nu mai este nevoie), pentru lucrarimecanice de intretinere, se pot aplica tratamentele foliare.

Absorbtia ingra?amintelor foliare depinde intre altele de stadiul de dezvoltare?i de starea frunzelor (turgescenta, integritate, sanatate, etc). Tn perioadainfloritului viteza de patrundere este maxima, ?i plantele au nevoie de cantitatimari de elemente nutritive. Tn acest moment efectul fertilizarii foliare este maxim.

Tn momentul tratamentului este important ca frunzele sa fie turgescente,fapt ceinlesne?te mult patrunderea substantelor nutritive Tn planta. Din acest motiv,se recomanda aplicarea tratamentelor dupa ploaie sau dupa udare, pe timp noros,dimineata sau seara, cand prin roua se asigura un grad mai Inalt de umiditate pefrunze, iar evaporarea apei din solutie este mai lenta. Stropirile nu se fac In zilele cuumiditate redusa a aerului, In timpul pranzului, la temperaturi ridicate, cand frunzelesunt ofilite ?i deshidratate (cu stomatele Inchise), sau In perioadele cu vant.

Tn general, Tngra?amintele foliare se administreaza, prin stopirea plantelor,sub forma de solutii diluate Tn apa, cu concentratii cuprinse intre 0,5-1,5%,(0,5-1,5 Iitri de ingra?amant produs comercial la 100 litri de apa), repectandconcentratiile indicate pentru fiecare produs.

Cantitatile de solutie de Ingra?amant foliar recomandate la 0 stropire suntde 300-400 IIha.

La cartoful pentru consum, Tn general, se recomanda 3 tratamente cuTngra?aminte foliare. Primul tratament se aplica la Tncheierea randurilor. AI doileatratament se recomanda Tn faza de Tmbobocit - Tnainte de Tnflorit. AI treileatratament trebuie asigurat Tn perioada Tnfloritului. Dupa sesizarea primelor semnede maturizare a plantelor, tratamentele cu Tngra?aminte foliare, Tn general, numai sunt eficiente.

Pentru a nu face tratamente separate, daca fertilizantul permite amestecul,este indicat ca fertilizarea foliara sa se execute concomitent cu tratamentelepentru combaterea bolilor?i daunatorilor. Deoarece tratamentele fitosanitare sefac Tn funqie de evolutia bolilor ?i daunatorilor, pentru complexarea acestora cufertilizare foliara, trebuie gasite momentele de vegetatie Tn care nutrientii aucele mai bune efecte asupra culturii.

La comercializarea Tngra?amintelor foliare este indicata compatibilitateaacestora cu pesticidele curent folosite.

ingra~aminte foliare pentru cartofIn prezent este Tnregistrat un numar mare ?i variat de Tngra?aminte foliare,

care sunt recomandate ?i pentru cultura cartofului. Dintre acestea prezentamurmatoarele:

- BASFOLIAR 36 EXTRA: Este un Tngra?amant foliar cu N 27% ?i cumicroelemente total chelatizate EDTA (Mg 3%; B 0,02%; Cu 0,2%; Fe 0,02%;Mn 1%; Mo 0,005% ?i Zn 0,01 %). Este indicat pentru completarea fertilizarii debaza, Tn vederea acoperirii consumului de elemente nutritive Tn perioada decre?tere intensa. Ajuta plantele la parcurgerea perioadelor de stres ?i spore?teefectul produselor fitosanitare. Pentru cultura cartofului se recomanda 2-4 I/ha,concentratia maxima a solutiei fiind de 0,75-1 %. Se recomanda 2-3 tratamente.Cu cateva zile Tnainte de tratamente se recomanda ca sa se faca test decompatibilitate Basfoliar 36 Extra + pesticid, apoi se va efectua test defitotoxicitate al amestecului propus pe cateva plante din cultura care urmeaza afi tratata.

- BIODOR (2311): Inga?amant foliar concentrat, contine: N 70 gil; Pps11°gil; Kp 35 gil ?i microelementele (Fe, Zn, Cu, Mo, B, S), la cerere se potadauga (Co, Mg, Mn), extract de plante cu aminoacizi ?i substante cu efectstimulator de cre?tere. Ingra?amantul este un lichid limpede de culoare verde.Doza de aplicare este de 2,5-5 IIha, Tn concentratie de 0,5-1 %. Se recomanda 2­3 tratamente.

- BIONAT: Ingra?amant foliar concentrat, cu macro-?i microelemente ?i cuextract natural din plante, continand auxine cu ral de biostimulator. Ingra?amantulse prezinta ca un lichid opalescent foarte concentrat. Are ca efect cre?tereaaccelerata a plantelor, stimuleaza formarea unui numar mai mare de tuberculi,Tnlatura efectele carentelor de microelemente, mare?te rezistenta plantelor laboli ?i la seceta. La cartof se fac 3 tratamente la intervale de 10-12 zile Tn perioada

29

de vegetatie. In total se administreaza 0 cantitate de 3-7,5 I/ha, intr-o concentratiede 0,1 %. Se administreaza in conditii de cer senin, fara ?ansa de ploaie iminenta.Nu se administreaza dlnd plantele sunt umede, dlnd bate vantul, sau petemperaturi scazute.

- ECOFERT (101 ~i 212): Sunt ingra?aminte foliare complexe cu azot, fosfor,potasiu, microelemente?i aminoacizi. Ecofert 101 contine: N 75 gIl; Pps 2 gIl;K20 60 g/l,iar Ecofert 212 contine: N 35 gIl; Pps 20 gIl; Kp 45 gIl. Ambelecontin microelemente in proportii diferite: Ca, Mg, Zn, Cu, Fe, Mn, Bo, Mo, Co?isubstante proteice. Aplicarea foliara a acestui ingra?amant stimuleaza dezvoltareavegetativa ?i sinteza hidratilor de carbon. Se administreaza 1,5-3 I/ha, in solutiede 0,3-0,5% concentratie. Se recomanda 2-3 tratamente.

- FOLAMIN (AF - 4): Are un continut de: N 16 % (sub forma amidica); Pps4%; K20 4% ?i microelemente la cerere. Se recomanda 2-3 tratamente, cuconcentratia solutiei de 1%. Temperatura de pastrare este intre 15-40°C.Manipularea, depozitarea ?i transportul produsului se face cu respectarea normelortehnice privind produsele chimice toxice.

- FOLIFAG: Este un ingra?amant foliar cu macro-?i microelemente. Se aplica3-4 tratamente cu 0 solutie de 0,5-1,0% concentratie.

- FOLINSECT 100: Ingra?amant foliar ?i insecticid. Contine N 18%; Pps4,5%; Kp 4,5%, microelemente?i Decis. Produsul asigura fertilizarea foliara ?idistrugereainsectelor daunatoare (la cartof gandacul din Colorado). Sunt indi­cate 1-3 tratamente la interval de 10 zile. Tratamentele se fac dimineata peracoare. Produsul se agita inainte de utilizare. Produsul este toxic pentru om. Laaplicarea tratamentelor sunt necesare masuri de protectia muncii adecvate.

- FOLPLANT (F-231): Ingra?amant foliar complex cu azot, fosfor, potasiu ?imicroelemente. Lichid limpede colorat. Compozitia chimica variaza in functie detipulingra?amantului. Folplant 231 este indicat pentru primele faze de cre?tereintensiva a plantelor, stimuleaza dezvoltarea vegetativa, intare?te sistemul radicu­lar. Ingra?amantul contine N 80 gIl; P

20

S130 gIl; ~O 40 gIl ?i microelementele

(Fe; Zn; Cu; Mo; B; S). Microelementele Co, Mg; Mn ?i Ni se introduc la cerereautilizatorului. Pentru cultura cartofului se recomanda 3 tratamente cu Folplant231 in concentratie de 1%. Acest produ5 nu este compatibil cu solu~iile

cuprite ~i SOhJlii alcaline!- MULTI-K - Standard: Este un azotat de potasiu care contine N 13% (azot

nitric) ?i ~O 46% (nu contine fosfor), este lipsit de ionul G ?i alte elementenocive plantelor. Tngra?amantul total solubilin apa este compus in intregime dinelemente nutritive accesibile 100% pentru plante. Se prezinta sub forma cristalina.Tratamentele foliare sunt indicate pentru prevenirea ?i tratarea deficientelor deazot ?i potasiu. Fiind compatibil cu pesticide, se poate aplica impreuna cutratamentele contra bolilor ?i daunatorilor. Concentratiile recomandate pentrucultura cartofului sunt de 1-2 %.

30

~ NUTRI LEAf: Este un fertilizant foliar In forma de praf, hidrosolubil,concentrat de InaIta calitate, rezultat al unui amestec echilibrat de macro- ~i

microelemente. Contine N 20%; Pps 20%; Kp 20% ~i microelemente (Mg, B,Mo, ~i Cu, Fe, Mn, Mo sub forma chelatata). Se aplica prin stropire fina pe frunze,sau cu apa de irigare. Produsul este absorbit imediat ~i asimilat In tesutul frunzei.Are efect de stimulare a cre~terilor vegetative ~i a masei radiculare, previnedezechilibrele In nutritie, cre~te rezistenta plantelor fata de bali, etc. Este compatibilcu majoritatea pesticidelor utilizate. Pentru cartof tratamentele se fac CElnd plantelesunt tinere (In speciallntre ziua 70-100 dupa plantare) ~i In perioada de formarea tuberculilor. Doza recomandata este de 4-8 kgl ha. Pentru aplicare cu vermorelulse va folosi doza de 6 gl Iitrul de apa sau 4 lingurite pline In 4 litri de apa.

~ PLANT~POWER 2003: Este un Ingra~amant foliar Iichid universal cucontinut de macro- ~i microelemente. fngra~amantul stimuleaza dezvoltareasistemului radicular, favorizeaza cre~terea plantei, mentine sanatatea culturii. Lacartof se recomanda 2-3 stropiri, cu cate a doza de 0,5 I/ha. Prima stropire seface cand plantele au 15-20 cm Inaltime, a doua Inainte de Inflorit, iar a treiastropire In timpul maturizarii plantelor. Se pot trata ~i tuberculii de cartof Inaintede plantare prin scufundarea lor, timp de 2-3 secunde, Imtr-o solutie de PLANT­POWER 2003 cu a concentratie de 1%. Produsul nu se amestecii cu pesticide!Stropirea cu PLANT-POWER 2003 se face la un interval de cel putin a saptamanadupa tratamentul cu pesticide.

~ POLIMET: Este un Ingra~amant foliar complex, concentrat, cu continutde macroelemente N - PzOs - Kp 260 gil ~i microelemente (Fe, Cu, B, Zn, Mn,Mo, Co, Mg) sub forma de compu~i. Asigura cre~terea productiei, Imbunatate~tecalitatea tuberculilor, cre~te rezistenta la bali. Pentru cartof se aplica prin stropirefoliara, Inainte ~i dupa Inflorire, In doza de 1 litrul ha, sub forma de solutie cu0,1% concentratie. Este compatibil cu principalele pesticide. Nu este toxic pentruam ~i animale, nu este coroziv, nu este exploziv.

~ TURNU I: fngra~amant complex foliar cu macro- ~i microelemente debaza, mai contine substante tensioactive ~i stimulatori de cre~tere. Contine: N8,5%; Pps 6,5%; microelemente (Fe, Mg, Mn, B, Zn; Cu; Mo, Ni, Vn, Cr),fenolftaleina, substante tensioactive, stimulatori de cre~tere. fngra~amantul areefect asupra intensitatii fotosintezei, mare~te rezistenta plantelor fata de bali ~i

Imbunatate~te valoarea nutritiva a recolteL Se aplica In perioada de cre~tere ~i

dezvoltare a organelor vegetative ale plantelor, pana Inainte de Inflorire. La cartofse recomanda 2 tratamente, primullnainte de Inflorit, iar al doilea dupa 10 zile.Doza pentru un tratament este de 51itri produsl ha, Intr-o concentratie de 0,5%.Se aplica prin pulverizare fina pe suprafata frunzelor, pe vreme fara soare.Tratamentele se vor face dimineata Inainte de ora 9 ~i dupa amiaza dupa ora 16.Asigura un spar de cca. 13% productie.

31

Pastrarea ~i depozitarea ingra~amintelor foliare

Tngra?amintele foliare se pastreaza Tn ambalajele originale?i sigilate. In gen­eral fertilizantii se pastreaza la temperaturi Tntre 5-30°C. Spatiile de depozitaretrebuie sa fie ferite de temperaturi ridicate sau de Tnghet. Tn conditii adecvate dedepozitare termenul de garantie este de minim 24 luni.

Trebuie tinut cont de caracteristicile Tngra?amantului, indicatiile demanipulare?i pastrare, precum?i termenul de valabilitate inscriptionat pe ambalaj.

Administrarea ?i manipularea Tngra?amintelor foliarePentru tratamentele pe suprafetele mari se folosesc ma?inile ?i echipamentele

de aplicare a pesticidelor, iar pentru suprafete mici se pot folosi?i pompele de spate.Amestecarea Tngra?amantului foliar cu apa se poate face Tn rezervoare sepa­

rate sau direct Tn instalatia de stropire, conform retetei de pregatire a solutiei.Dupa golirea Tngra?amantului foliar, ambalajul se clateste cu apa, iar

continutul se deverseaza Tn vasul aparatului de stropit;Ambalajele goale nu se refolosesc Tn alte scopuri. Ele trebuie distruse con-

form normelor Tn vigoare.Dupa utilizare, echipamentul de stropire se spala cu apa ?i se scurge.

Masuri de proteclia muncii

Tngra?amintele foliare nu impun masuri speciale de protectia muncii, Tnafara masurilor specifice folosirii Tngra?amintelor chimice c1asice.

Tn timpullucrului se va evita contactul solutiei cu ochii sau inhalarea stropilorfini de solutie. Dupa terminarea lucrului se spala mainile?i zonele de piele veniteTn contact cu solutia, folosind apa ?i sapun.

Se iau masuri speciale de protectia muncii cand Tngra?amintele foliare seaplica Tmpreuna cu pesticide, acestea fiind cele specifice produsului toxic utilizat.

INFLUENTA DEFICITULUI DE APA. ASUPRA PRODUCTIEI LA CARTOF

Dr.ing. Sigismund I. IANOSI, ICDCSZ Bra?ov

Cartoful este 0 cultura capabila de a realiza produqii foarte ridicate, darnumai Tn conditii pedo-c1imatice ?i tehnologice favorabile. Pe masura ce scadefavorabilitatea conditiilor de cultura, produqiile se reduc Tn mod corespunzator.

Pe langa c'osturile foarte ridicate de productie ?i pretul relativ redus devalorificare a cartofului, rentabilizarea culturii impune masuri speciale: ori decre?tere a [livelului productiei, ori de reducere a costurilor Tn mod corespunzator.

Apa este unul dintre cei mai importanti factori pentru realizarea produqiei.Seceta, respectiv deficitul de apa din sol, poate anula efectul unor alocatii agro­fitotehnice ca: potentialul de productie a soiului, calitatea materialului de plantat,

32

fertilizarea, protectia culturii, etc., pentru care se fac cheltuieli considerabile. Caurmare, apa poate fi considerata cel mai important factor limitativ al produqiei decartof, care In mare masura determina?i rentabilitatea culturii In conditii neirigate.

Cultura de cartof realizeaza un consum foarte ridicat de apa ?i are 0

sensibilitate mare fata de seceta. Consumul ridicat de apa se datoreaza cantitatiimari de substanta uscata realizata la unitatea de suprafata ?i a coeficientul detranspiratie, care ajunge la cca. 650 I apa/kg s.u. Sensibilitatea ridicata fata dedeficitul de apa se explica prin suprafata foliara mare ?i sistem radicular superfi­cial, relativ slab dezvoltat, care, dupa un anumit nivel de umiditate din sol, poateprelua apa numai cu mari dificultati.

Daca se areIn vedere 0 productie normala de 30-40 tlha tuberculi, Impreunacu masa vegetativa respectiva, se realizeaza In total 12-15 t s.u./ha, care necesitaun consum de 550-750 mm apa, In functie de conditiile c1imatice (nivelulprecipitatiilor, temperaturi, umiditatea relativa a aerului, intensitatea vantului,etc), caracterul soiului (Iungimea perioadei de vegetatie, Incadrarea sacalendaristica, caracteristicile plantei, ?a.), cat?i conditiile tehnologice de cultivare(fertilizare, densitatea de plantare, protectia culturii, s.a.). Consumul total deapa a soiurilor timpurii, cu 0 perioada de vegetatie mai scurta, este mai redus, Inmedie 450-550 mm. Soiurile semitarzii, cu 0 perioada de vegetatie mai lunga ?io suprafata foliara mai mare, realizeaza un consum de cca. 650-750 mm de apa.o cultura de cartot, dezvoltata normal, care acopera bine solul, consuma Infiecare zi 2-7 mm apa/mp (20-70 litri), respectiv 0,5-1,2 Iitri apa/cuib.

Tn functie de zona de cultura ?i conditiile c1imatice, din acest necesar totalde apa de 450-750 mm, In timpul perioadei de vegetatie a cartofului (85-125zile), In medie, .din precipitatii naturale se realizeaza numai 250-450 mm, gradulde acoperire fiind de numai 30-60%. Aici, trebuie de avut In vedere ?i faptul caprecipitatiile, In perioada mai - septembrie, au un coeficient de valorificare denumai 0,6-0,8. Cu cat suma precipitatiilor (Intr-o luna sau decada) se compunedin mai multe p!oi marunte (sub 5 mm), coeficientul de valorificare al acestoraeste mai redus.

Studiul climatic al diferitelor zone de cultura a cartofului din tara noastraevidentiaza ca In stepa ?i silvostepa irigarea este necesara In 85-97% din ani(deficitul mediu anual fiind cuprins Intre 350-420 mm apa), In zona colinara In65-71 % (deficitul mediu anual fiind de 235-345 mm apa), iarln zona mai rece?imai umeda, de munte, In aproximativ 45-55% din ani (deficitul mediu anualfiind de 160-260 mm apa).

Deficitul de apa din sol, respectiv seceta, poate limita drastic procfuqia decartof. Pierderile de produqie datorate secetei depind de momentul instalariiperioadei (sau perioadelor) secetoase, durata acestei perioade, cat ?i de graduldeficitului de apa. Pierderile de productie pentu un deficit de 1 mm apa (10 melha) pot ajunge pana la 330 kg tuberculi/ha. Aceste pierderi, pe baza determinarilorfacute In conditiile tarii noastre, In zona de stepa ?i silvostepa sunt In medie de

33

120-150 kg tuberculil1 mm apa deficit, In zona colinara de 80-100 kg tuberculil1 mm deficit, iarin zona umeda de 50-70 kg tuberculi/1 mm apa deficit la hectar.Dupa aceste calcule, pierderile fata de potentialul maxim de produqie a zonei, Instepa?i silvostepa (zonele cele mai secetoase), pot fi de cca. 40-60 tlha, In zonacolinara 20-35 tlha, iar In zona umeda cca. 10-18 tlha. Pe baza determinarilorfacute In tara, nivelul pierderilor de productie din cauza secetei din lunile mai ?iiunie sunt de 10-20%, iarln iulie?i august de 45-55% din potentialul de produqiea cartofului din zona respectiva.

Pe de alta parte, daca se iriga cu 1 mm de apa se poate realiza 0 produqiesuplimentara de 50-150 kg tuberculi/ha, dar In conditii tehnologice superioare,acest spor de productie poate cre?te?i pana la 200 kg tuberculil mm apa irigata.

Pe baza unui studiu al nivelului ?i a repartizarii precipitatiilor, In diferitezone de cultura a cartofului, s-a facut 0 estimare a potentialului de produqie Inconditii de neirigare, numai pe baza apei rezultata din precipitatiile naturale.Rezultatele arata ca, In zona de stepa?i sHvostepa potentialul natural de produqieeste de cca 15-25 tlha, In zona colinara de 25-30 tlha, iar In zona de munte,considerata umeda, de 30-35 tlha.

De aici rezulta ca, In aproape toate zonele de cultura a cartofului se realizeazaun deficit Insemnat de apa, care, daca nu este acoperit prin irigare, nu permiterealizarea unor produqii ridicate, de calitate ?i constante, In conditii rentabile.

Irigarea este Insa 0 masura tehnologica foarte costisitoare, care necesitainvestitii mari In sisteme ?i echipamente de irigatie. Costul apei ?i a energiei estede asemenea ridicat, iar exploatarea ?i intretinerea sistemelor de irigatie, cat ?iaplicarea udarilor, necesita 0 serie de cuno?tiinte teoretice ?i practice din parteafermierilor. Daca irigarea nu se aplica corect, poate avea chiar efecte negativeasupra produqiei ?i a solului. Un alt impediment, ce trebuie de avut In vedere Incele mai multe zone (traditionale) de cultura a cartofului, reprezinta posibilitatilefoarte reduse de irigare.

In zonele In care, din motive obiective, irigarea cartofului nu se poate asigura,pentru a evita efectele dezastruoase ale perioadelor secetoase, trebuie gasitealte solutii eficiente ?i economice de reducere a pagubelor. Astfel de masuri potfi: cultivarea soiurilor rezistente la seceta, utilizarea unor soiuri cu perioada devegetatie mai scurta?i cu 0 dinamica timpurie?i intensa de acumulare a productieipentru a valorifica mai bine rezerva de apa din sol, amplasarea culturii pe soluriprofunde cu capacitate mare de retinere a apei, aplicarea unui complex agrotehnicspecial (Iucrari profunde, plantarea cat mai timpurie, fertilizare organo-mineralaechilibrata, densitate corespunzatoare de plantare, mulcirea suprafetei solului,combaterea buruienilor, etc).

In asemenea conditii, pentru a asigura rentabilitatea culturii, este foarteimportant Insa, ca aceste masuri agro-fitotehnice speciale, sa fie alese ?idimensionate In a?a fellncat costurile lor sa fie corelate cu nivelul productiilorposibil de realizat In conditii de seceta.

34

AGRICULTURA JUDETULUI ALBA - PREZENT ~I VIITOR

Ing. Gheorghe LAZEA, Director general D.G.A.I.A Alba

Judetul Alba este situat Tn centrul tarii, pe cursul mijlociu al Mure?ului, Tnzona de confluenta al acestuia cu TIrnavele, Ampoiul ?i Sebe?ul.

Parafrazand 0 expresie celebra: "Egiptul este un dar al Nilului" am puteaafirma fara sa gre?im ca; Alba este un dar al Mure?ului. Raul acesta este coloanavertebrala a judetului. Este matca Tn care se strang toate apele acestui tinut delegenda, ce izvora?te din muntii care Tnconjoara judetul ca ni?te ziduri. Alba esteo cetate Tnconjurata de muntii care ocupa 52% din suprafata sa.

Clima este temperat - continentala, cu media multianuala de 9,50C Tn zonade jos a judetu1ui?i 3,SOC Tn zona montana. Media multianuala privind precipitatiileeste de 550-600 mllm2 Tn zona de jos?i 800-900 ml/m2 Tn zona de munte.

Solurile specifice: cernoziomuri argilo-iluviale, luvisoluri albice, brune luvice,regosoluri ?i erodisoluri .

Modul de folosinla al terenului

Arabila?uni-fanete

Plantatiirico! d.c:

PaduriNe roductiva - i,stufarisuri

ha624157329631131997

%

52,840,058,21,8

47,277,413888

Numarul de comune, ora?e ?i municipii este de 76, cu 382.999 locuitori,din care Tn zona rurala 62.948.

Numarul de speciali?ti, repartizati pe comune, ora?e, municipii, este de41, revenind 0,54 speciali?ti pe localitate.

Suprafata cultivata a Tnregistrat modificari fata de anii trecuti. In prezentsectorul privat reprezinta 98% din suprafata agricola, diferenta de 2%,reprezentand sectorul de stat ?i domeniul public ?i privat al unitatilor adminis­trative.

35

5

217

1 7

0,2

0,5

05

49630

710

500

155200

2720

23006500

ra ita ulei

orzoaicii de toamn

ovaz

orzoa

orz de toamna

m re

sfecla de zahar

Indicatori tehniciStructura culturilor pentru anul 2003

SPECIFICARE

f10area soarelui 2600 2Cartof de toamna 8140 62Cartof de vara 80 0,1

soia 1300.porLJmbconsLJrn 41500 32

orumb samanta 250 02fasole 1000 07Ie ume 4500 34

lante de nutret 27912 21,1alte culturi 273 0,2arabil nelucrat 8727 6,6

Asigurarea bazei tehnice

Combinatoare 485 buc.;Ma?ini erbicidat 394 buc;Combine 634 buc.;Prese balotat 74 buc.;Remorci 1482 buc.

Existent la 3~. 12.2002Tractoare 3462 buc.;Pluguri 2975 buc.;Semanatori paioase 665 buc.;Semanatori pra?itoare 656 buc.;Ma?ini plantat cartofi 56 buc.;Grape cu discuri 1167 buc;

Produclii medii estimate la data de 1 iunie 2003Grau-secara 2625 kg/ ha; Mazare pastai 3500 kg/ha;Orz de toamna 2183 kg/ha; Rapita pentru ulei calamnitata;Orzoaica de toamna 1821 kg/ha; Mu?tar alimentar 883 kg/ha;Orzoaica de primavara 2403 kglha;' Cire?e -vi?ine 5000 kg/ha;Ovaz boabe 1400 kg/ha; cap?uni 15000 kg/ha.Cartofi de vara 10000 kglha;

36

Obiective de dezvoltare a producliei vegetale

Cre?terea productiilor medii la hectar, la cereale, plante tehnice ?ioleaginoase;

Reducerea suprafetelor cultivate cu cereale?i cre?terea suprafetelor cul­tivate cu plante tehnice, leguminoase ?i culturi furajere;

Reabilitarea plantatiilor pomicole ?i viticole;Realizarea lucrarilor de imbunatatiri funciare pentru inlaturarea factorilor

de risc (seceta, exces de apa, eroziunea solului);CConsolidarea exploatatiilor agricole conform Legii 166/2002;Promovarea unei structuri de soiuri cu pontential ridicat de productie

specifice conditiilor pedoclimatice din judet;Producerea de seminte din categorii biologice superioare cu implicarea

Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricola Turda;Dotarea agriculturii cu mijloace mecanice necesare retehnologizarii

agentilor economici ?i prestatorilor de serviciu;Privatizarea societatiilor cu capital majoritar de stat;Dezvoltarea economiei ruraleprin infiintarea?i modernizarea fondurilor

fixe din exploatatiile agricole prin atragerea de resurse financiare din ProgramulSapard ?i Programul Guvernamental FIDA.

Situalia efectivelor de animale la sfar~itullunii aprilie 2003

Bovine total 83,9 mii capete;din care matca 43,8 mii capete;

Porcine total 126,3 mii capete;din care matca 7, 5 mii capete;

Ovine total 292,9 mii capete;din care matca 172,2 mii capete;

Pasari total.2675 mii capete;din care matca 911 mii capete.

Structura bazei furajere la nivelul judelului

Total judet 222505 haDin care:

Pa?uni 118659 ha;FTnete 73321 ha;Leguminoase perene 7091 ha;Alte culturi 23434 ha.

Obiectivele prindpale ale dezvoltarii producliei animaliere in judelulAlba

Cre?terea numerica ?i calitativa a efectivelor de animale;Cre?terea cantitativa ?i calitativa a produselor de origine animala (Iapte,

carne, oua, lina);

37

. Tmbunatatirea starii de sanatate a animalelor ?i asigurarea salubritatiiproduselor de origine animala;

. Asigurarea bazei furajere?i realizarea unor sortimente de furaje de marevaloare nutritiva pentru imbunatatirea ratiilor furajere la toate speciile;

Consolidarea si sprijinirea organizarii de forme asociative a crescatorilorde animale ?i a exploatatiilor agricole de tip comercial care produc pentru piata.

Directia Generala Pentru Agricultura ?i Industrie Alimentara Alba, Tmpreunacu unitatile subordonate (Directia Fitosanitara, O.S.P.A, O.J.R.SA), ?i unitatilecolaboratoare (O.J.CA. ?i I.CCS.M.S.), v-a asigura dezvoltarea agriculturiijudetene Tn conformitate cu cerintele economiei de piata ?i de a utilizamecanismele financiare pentru stimularea ?i valorificarea produqiei Tn domeniulagro-alimentar.

CULTURA CARTOFULUI iN JUDETUL ALBA

Ing.ec. Nicolae BUDRALA, Director D.GAI.A Alba

Dorim, pe $curt, sa expunem ceea ce Tnseamna cultura cartofului Tn judetulAlba, pentru a va putea face 0 imagine despre ceea ce s-a facut ?i ceea ceintentionam sa facem noi aici.

Pana Tn anu11989, la fostele lAS-uri, CAP-uri?i gospodarii ale populatiei,se cultivau anual cca 11.000 ha. Dupa 1989, suprafata de cartof care se cultivaTn judetul Alba s-a stabilizatTn jurul valorii de 7.600 ha, cu u?oare fluctuatii datoratepietei.

Suprafetele cultivate ?i produqiile obtinute pe ultimii 3 ani, precum ?isuprafata cultivata pe anul Tn curs se prezinta asHel:

Dinamica suprafe~elor cultivate cu cartof ~i a produc~iilor medii ~i

totale oblinute in judelul Alba in perioada 2000-2003

38

SpecificareU.M

Suprafata cultivata in anul:---

Suprafe~ele cultivate cu cartof pe de~inatori de terenuri agricole, injudeWI Alba, la nivelul anilor 2000-2003

Su rafata cultivata in anul:

itati de cercetarectie a ricola

Gospodarii anexe ha

Gospodarii ale populatiei ha

TOTAL ha

Produc~iile medii de cartof oblinute, pe de~inatori de terenuri agricole,al nivelul anilor 2000-2002, in judetul Alba

Specificare

Societati agricole

Societati comerciale

i de cercetare ?i produqie ag .

Gospodarii anexe

Gospodarii[e populatiei

17500

14755

Tn anul 2002, suprafetele cele mai mari de cartof cultivate la nivel de judetprecum ?i productii1e obtinute sau realizate la urmatoarele societati agricole:

Suprafata Productia mediee societatii agricole Cultivata (ha) (kg/ha)

56 1696435 20000

, ,,."."-, ..

o 300002 20000

15 1866719 18000-"'--------_......._---

Tn cea ce prive?te cartoful de samanta, pana Tn 1989 acesta s-a produs Tndoua microzone importante din judet, de pe raza comunelor Rimetea ?i Berghin.

39

Dupa anu11990, datorita desfiintarii fostelor CAP-uri, a reorganizarii I.A.S-urilor?i a aplicarii Legii fondului funciar (farmitarea excesiva a terenului), suprafeteledestinate producerii de cartof pentru samanta s-au diminuat considerabil. Costurilede productie mari ?i preturile relativ mici de valorificare, precum ?i inexistentaunei piete sigure, au condus la acesta stare.

Pentru a revitaliza aceasta activitate, Direqia Generala pentru Agricultura?i Industrie Alimentara Alba, alaturi de Oficiul Judetean de Consultanta Agricola,au organizat simpozioane, dezbateri, mese rotunde, avand ca invitati: cercetatoride la Unitatiile de Cercetare-Dezvoltare ale Cartofului Bra~ov, Targu Secuiesc,Miercurea Ciuc, Federatia Cultivatorilor de Cartof din Romania, profesoriuniversitari de la Universitatea de Stiinte Agricole Cluj.

In cadrul acestor manifestari, s-au prezentat, speciali?tilor ?i cultivatorilorde cartof prezenti, 0 serie de teme de larg interes precum: Necesitatea zonarii~i reinoirii cartofului pentru samanla; Cre~terea producliei de cartof prinintroducerea in produqie a rezultatelor cercetarii ~tiinlifice; Calitatea ­factor esenlial in valorificarea cartofului; Recoltarea ~i pastrarea produclieide cartof; Necesitatea infiinlarii la nivel de judel a unei Asociatii de Mar­keting la Cartof, care va da sigur 0 alta semnificatie productiei ?i eficienteiculturii cartofului.

Tot Tn scopul transferului rezultatelor cercetarii ?tiintifice, de la unitatilede cercetare, dezvoltare?i productie, Tnvatamant superior, sau de la firmele despecialitate, Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Alba, alaturi de DireqiaGenerala pentru Agricultura ?i Industrie Alimentara Alba au realizat un numarapreciabil de loturi demonstrative de cartof, amplasate pe teritoriul CentrelorLocale de Consultanta Agricola ?i a Centrelor Agricole, Tn mai multe punctedin judet.

PREZENTAREA SOCIETATII AGRICOLE "VINTANA" VINTU DE JOS,JUDETUL ALBA

Administrator, ing. Nicolae NEME$

Istoric

Societatea agricola "Vintana" a luat fiinta Tn anul 1991, prin asocierevoluntara ?i preluarea unei parti a patrimoniului fostului CAP. Vintude Jos.Societatea a dobandit personalitate juridica, prin Tnscrierea Tn Registrul SocietatilorAgricole la Judecatorie, Tn baza statutului ?i a actului de asociere; baza legala deinfiintare este Legea nr. 36/1991. privind Societatile Agricole ?i alte forme deasociere Tn agricultura.

40

in prezentSocietatea lucreaza cu 20 de angajati permanenti. Detine In exploatare

716 ha teren arabil, proprietate a membrilor asociati, structurat astfel:230 ha grau, din care 120 ha lot semincer;45 ha orz + orzoaica;242 ha porumb, din care 20 ha lot semincer;24 ha cartof;30 ha sfecla de zahar;10 ha sfecla furajera;10 ha mazare lot semincer;30 ha mu?tar;80 ha floarea soarelui;5 ha morcov;10 ha soia.

Bilantul societatii, de la rnfiintare pana rn prezent, a avut 0 cre?tere, atat rnceea ce prive?te suprafata lucrata, cat ?i cifra de afaceri.

Dotare

Profitmii lei..........;;.;.;;.;..;..;;.;..........I-~

Capital propriu ActO bOImiilei IV g

116.409 257.790.621

2.021.113.521.276

Dotare tehnidi in produclia vegetala:- tractoare U-650 - 9 buc.- pluguri - 9 buc.- cultivatoare, grape cu discuri - 7 buc.- tavalugi - 1 buc.- combinatoare - 2 buc.- ma?ini administrat rngra?aminte chimice MA - 6 - 1 buc.- ma?ini administrat rngra?aminte naturale - 1 buc.- ma?ini erbicidat MET - 2500 - 2 buc.- ma?ini erbicidat MET - 6001 - 1 buc.- semanatoare SUP - 29 - 2 buc.- semanatoare SPC - 6 - 1 buc.- semahatori SPC - 8 - 1 buc.- semanatoare SPC-6 cu echipament Kleine - 1 buc.- combine recoltat cereale - 3 buc.

41

Din care:- combine Klass Mercator - 1 buc- combine C-14 M - 2 buc- remorci auto - 14 buc- camioane - 2 buc

Din care de:- 10 to - 1 buc- 5 to - 1 buc- selector de cereale - 1 buc- ifron - 2 buc- magazie de cereale cu 0 capacitate de peste 1800 to

idid de performanla

vechime Tn activitatea agricola 12 ani;. .Tn toti ace~ti ani, unitatea a obtinut profit;. este autorizata Tn producerea de samanta.

Tn sectorul vegetal, a obtinut productii medii Tntre:

3800-4500 kg/ha lagrTu; 20000-25000 kglhala cartof;4200-4800 kg/ha la orz; 45000-55000 kglha sfecla furajera;1800~2700 kglha la floarea soarelui; 40000-60000 kg/ha sfecla de zahar.6500-8200 kglha la porumb;

REZUlTATE REMARCABILE ALE UNEI COLABORARI DINTRE ROMANIA ~i

REPUBLICA MOLDOVA

Dr.ing. Vasile BOTNARI, $ef Directie Horticultura, Plante Aromatice ~i

Medicinale, Ministerul AgriculturiiIng. SergiuCIOBANU, Pre~edintele Federatiei Cultivatorilor de Cartof din

Republica Moldova

Tn anul 2002 Institutul de Cercetare ?i Productie a Cartofului Bra~ov aorganizat Simpozionul National "Ziua verde a cartofului" editia a XXV-a Gubiliara).o delegatie de fermieri, producatori de cartof din Republica Moldova au participatla ~edintele simpozionului, Tmbogatindu-~i cuno~tintele, Tn vederea implementariitehnologiilor moderne Tn aceasta ramura extrem de importanta pentru strategiade alimentare a tarii. Conform datelor de care dispunem, pe parcursul a doar treiani de colaborare a fermierilor nostri cu Federatia Cultivatorilor de Cartof dinRomania ~i cu Institutul Cartofului de la Bra~ov, problema asigurarii cu cartof aRepublicii Moldova a fost rezolvata. Este rodul unei colaborari pragmatice, carepractic, ne-a asigurat cu cea de a doua paine si pe care nu am dori sa 0 afecteze

42

jocurile politice efemere. Materialele ce urmeaza sunt 0 confirmare In plus aacestei relatii cu recolte Imbucuratoare.

Cartoful romanesc a prins radacini trainice ?i In Republica MoldovaCartoful ocupa unul dintre cele mai importante locuri In alimentatia omului.

Sporirea In ultimii ani a volumului de productie pe plan mondial demonstreaza 0

data In plus Insemnatatea strategica a cartofului In asigurarea alimentara apopulatiei ?i dezvoltarea sectorului zootehnic, fiind considerat pe drept a "douapaine". Acest produs are 0 importanta deosebita In alimentatie ?i dispune demari rezerve de valorificare pe piata interna (necesarul de 450 mii tone esteacoperit din produetia autohtona numai la nivelul de 60-70%); In direetiaperfectionarii tehnologiilor de producere a cartofului nefiind facute nici un fel deinvestitii din partea statului.

Tnca de pe timpul specializarii unionale, Republica Moldova a fost orientataspre producerea altor produse agricole (cereale, legume, fructe, struguri ?i vin),iar necesarul de cartof era asigurat din import. Din aceste ?i alte motive,actualmente nu dispunem de un nivel Inalt de pregatire ?i de speciali?ti,tehnologii avansate de cultivare, nemaivorbind de un sistem bine echilibrat ?igarantat de productie. Ca rezultat, recoltele de cartof pima In ultimii ani fiindde 5,5-6,3 tone la hectar, ceea ce era de 2 ori mai putin decatln Ucraina, Rusia?i Romania ?i de 6-7 ori In comparatie cu Marea Britanie, Germania, Olanda?ialte tari, care dispun de sisteme ?i tehnologii avansate de productie. Printrefactorii ce continua sa mentina cultivarea cartofului la un nivel nesatisfacatoreste ?i lipsa unui sistem de producere a materialului saditor la cartof, acestafiind esential. Tn situatia creata are loc un import haotic al cartofului semincer?i alimentar, In mare parte de 0 calitate scazuta, iar multe soiuri necorespunzandconditiilor pedoclimatice locale.

Este de ?tiut faptul ca 0 productie mare de cartof poate fi obtinuta numaiprin utilizarea soiurilo'r foarte productive ?i aplicarea corecta a tehnologiilor decultivare. Tehnologiile moderne de producere a cartofului asigura 0 eficientaeconomica sporita ?i un Inalt beneficiu, ce compenseaza eforturile materia Ie ?iumane doar In cazul In care ele sunt aplicate In mod creator ?i In conditiilerespectarii disciplinei tehnologice.

Problema In cauza poate fi solutionata numai cu ajutorul ;;tiintei, faptconfirmat de rezultatele cercetarilor efectuate ?i experienta multor gospodariitarane?ti de fermieri. Cu regret, situatia ce tine de asistenta ?tiintifica, la cultivareacartofului In Republica Moldova este extrem de dificila. Din lipsa de investitii,cercetarile efectuate asupra culturii cartofului sunt sub limita eficientei ?i au uncaracter mai mult formal decat economic.

Un rol deosebit In realizarea transferului tehnologic la cultura cartofuluirevin Federatiilor Cultivatorilor de Cartof din Moldova ?i Romania, Impreuna cuInstitutul de Cercetare ?i Produetie a Cartofului din Bra?ov, prin informareaproducatorilor agricoli?i a speciali?tilor cu aspecte tehnice de piata, managementul

43

Tn domeniul producerii, recoltarii, depozitarii, pastrarii ?i valorificarii cartofului.Cele mai eficiente mijloace de transfer tehnologic Tn agricultura sunt consideratepe drept loturile demonstrative ?i fermele - pilot.

Luand Tn considerare ca producatorii de cartof din Republica Moldova, Tnmare parte, nu dispun de 0 pregatire profesionala corespunzatoare, Tn perioada1999-2002, cu sustinerea Federatiei Cultivatorilor de cartof din Romania, ICPCdin Bra?ov ?i a fost organizata cultivarea mai multor soiuri de cartof cu materialsaditor produs Tn Romania in diferite zone, Rezultatele imbucuratoare nu s-aulasat mult a?teptate. Produqiile medii la soiurile ?i materialul de plantat provenitdin Romania au fost urmatoarele: Amelia - 30,8 tlha, Coval- 46 tlha, Redsec­48,6 tlha, Nana - 36,2 tlha, Rodas - 35,3 tlha, Christian - 36,8 tlha, Desiree ­32,7 tlha·, Romano - 38,5 tlha, Sante - 39,2 tlha.

Organizarea loturilor demostrative au ca scop:Promovarea soiurilor de cartof rezistente la boli ?i daunMori, cu productii

mari ?i constante;. Verificarea in conditii de productie a unor secvente ?i tehnologii

modernizate, produse fitosanitare, echipamente specifice micilor producMori, etc.Demonstrarea pentru producatorii din localitatea sau zona respectiva, a

importantei produselor chimice la combaterea bolilor, buruienilor?i daunatorilor.In conditiile reorganizarii gospodariilor ob?te?ti, in gospodarii tarane?ti ?i

ferme, este necesar sa se tina cont de suprafata de produqie care va influentaconsiderabil eficienta efectuarii lucrarilor de intretinere. Pe sectoarele mari trebuiesa se utilizeze tehnologia intensiva de cultivare a cartofului, in care secventeletehnologice sunt dimensionate cantitativ ?i calitativ, in mod creator, adaptate laspecificul gospodariei, cfmpului ?i conditiilor pedoclimatice locale.

INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOlTARE PENTRU CARTOF ~I SFECLADE ZAHAR (ICDCSZ) BRA~OV

o simbioza eficienta intre productia vegetala ~i productiazootehnica

Dr.ing. Constantin DRAICA, ICDCSZ Bra?ov, FCCR

ICDCSZ Bra?ov a fost reorganizatfn baza Legii 290/29.05.2002 prin preluareaactivitatii de cercetare ?i dezvoltare a Institutului de Cercetare ?i Productie aCartofului :;i a Statiunii de Cercetare :;i Productie pentru Sfeda de Zahar :;iSubstante Dulci, Bra?ov funqionand, de la 1 iunie 2002, ca unitate de domeniupublic cu finantare extrabugetara.

ICDCSZ desfa?oara activitatea in urmatoarele directii de cercetare ­dezvoltare:

44

~ Mentinerea;;i Tmbunatatirea fonduluilpatrimoniului genetic la cartof,sfecla de zahar, curci ;;i taurine;

~ Crearea soiurilor noi de cartof;;i sfecla de zahar prin utilizarea metodelorc1asice;;i neconventionale, utilizand specii salbatice;;i soiuri cultivate, cu adaptarebuna la conditiile Romaniei, cu rezistenta la boli, care utilizeaza mai bine resurseleecologice ;;i tehnologice;

~ Elaborarea bazelor fiziologice ale formarii produqiei, modelarea ;;isimularea cre;;terii plantelor la cartof ;;i sfecla de zahar;

~ Elaborarea tehnologiilor integrate;;i diferentiate de cultivare a cartofului;;i sfeclei de zahar cu consumuri energetice reduse, nepoluante ;;i economice;

~ Elaborarea de metode privind prognoza ;;i avertizarea controluluiprincipalelor boli ;;i daunatori la cartof ;;i sfecla de zahar;

~ Utilizarea tehnologiei informatiei privind managementul ;;i marketingulproductiei de cartof ;;i sfecla sfecla de zahar, etc.;

~ Elaborarea de studii privind zonarea ;;i microzonarea, managementul ;;imarketingulla cartof;;i sfecla de zahar, cereale;;i plante furajere, cre;;terea curcilor;;i taurinelor.;

~ Adoptarea ;;i promovarea standardelor Uniunii Europene privindproducerea cartofului pentru samanta, producerea semintelor la sfecla;

;.. Elaborarea de metode, programe ;;i strategii de cercetare-dezvoltare Tndomeniul cartofului, sfeclei de zahar, selectia curcilor ;;i a taurinelor;

~ Exploatarea ralionala ~i eficienta a 5uprafelei de 1698 ha pentru:efectuarea experientelor Tn sere;;i camp pentru crearea, testa rea ;;i

verificarea soiurilor noi de cartof. sfecla de zahar ;;i cereale;producerea cartofului pentru samanta din categorii biologice

superioare (material clonal / Prebaza ;;i Baza), peste 3000 tone anual;producerea semintelor din categorii biologice superioare la sfecla

de zahar ;;icereale (grau, triticale ;;i orzoaica), peste 2000 tone;producerea?i livrarea materialului de reproduqie cu valoare biologica

ridicata la curci (peste 10000 pui/an) ?i taurine (peste 100 femele/an);~ Mentinerea;;i dezvoltarea fermelor de selectie a taurinelor;;i a curci lor :

ferma de selectie a curcilor reprezinta singura ferma de selectie aacestei specii Tn Romania ;;i locul unde s-a mentinut;;i se mentine fondul geneticreprezentat de 6 lin ii/rase;

ferma de selectie a taurinelor a fost nominalizata de conducereaASAS Tn anul 2002 ca una din cele mai bune ferme din reteaua ASAS .

Strategia manageriala a conducerii institutului a fost orientata Tn concordantacu principiile economiei de piata, punand accent pe dezvoltarea cercetarilor Tndomeniile mentionate ;;i utilizarea eficienta a resurselor naturale, biologice ;;iumane, Tmpletind armonios activitatea de cercetare cu cea de dezvoltaretehnologica ;;i promovarea progresului tehnic Tn favoarea, cu precadere, aproducatorilor agricoli ;;i a consumatorilor.

45

Cu sacrificii enorme, Tn perioada 1990 - 1995, conducerea institutului amilitat pentru mentinerea:;i dezvoltarea activitatii de seleqie a curci lor :;i taurinelor,domenii mo:;tenite sau promovate dupa anul Tnfiintarii institutului (1967) care Tnultimii 5 ani s-au dovedit foarte profitabile.

Ferma de seleclie a curcilora fost Tnfiintata Tn anul 1971 :;i Tn prezenteste singura ferma de seleqie a curdlor din Romania, fiind detinatoare apatrimoniului genetic. Obiectivul acestei ferme a fost mentinerea ~i perfectionareapopulatiilor de curci Tn vederea producerii de hibrizi cu peformante productivesuperioare. Atingerea dezideratelor, respectiv cre:;terea produqiei de carne ~i

oua, a impus utilizarea hibridarii, pentru aceasta fiind necesara prezenta unorIinii perfectionate. Datorita probabilitatii reduse de obtinere a heterozisului dincombinarea Iiniilor de curci create, este necesara prezenta mai multor astfel deforme parentale. Pe baza Iiniilor de curci create la ICDCSZ Bra~ov s-a produshibridul trilinear "Diamant", omologat Tn anu11987.

Tn prezent, ICDCSZ Bra:;ov are un numar de 6 linii ouatoare de tip mediusau mic pe baza carora se pot realiza hibrizi bilineari sau trilineari, utilizand 0 liniegrea ca forma paterna :;i 0 linie ouatoare ca forma materna, respectiv un hibridbilinear pentru oua Tn cazul forme lor trilineare. Cele 6 linii sunt urmatoarele:

~ Alba mare: - reprezinta principala forma paterna pentru producereabroilerului, avand culoarea alba cu piept bine dezvoltat ~i viteza ridicata de cre:;tere.

~ Diana: - curca alba de tip greu, cu viteza ridicata de cre:;tere, volum :;icalitate buna a materialului seminal.

~ Bronzata CI.l pieptul 1811'91: - curca bronzata de tip greu, cu piept larg,rezistenta la conditii improprii de mediu.

~ Alba midi: - linie ouatoare de tip mic.~ Alba de Bra~ov: - linie ouatoare de curci albe de tip mediu, cu piept

rotund, buna ouatoare, cu fertilitate :;i ecloziune ridicate.~ Alba de Ru~elu: - linie ouatoare de curci, alba de tip mediu, cu piept

rotund, bine dezvoltat.Broilerul de curca obtinut realizeaza greutatea de 5560 9 la varsta de 14

saptamani, cu un consum specific de 2,64 kg furaje :;i pierderi de 6,94%.Ferma de seleqie a curci lor de la ICDCSZ Bra:;ov este IJlI1ica in Romania ~i

reprezi1l"lta low! de menlinere a fondului genetic 181 speda curca.Institutul poate livra anual peste 10.000 pui de curca de varste diferite (de

o zi la 6-8 saptamani) cu perspective de cre:;tere a efectivului la peste 25.000 depui. De asemenea, institutullivreaza carne de curca refrigerata la greutati cuprinseTntre 4,5 - 7 kg femelele:;i 8 - 26 kg masculii. Livrarile se fac numai Tn baza uneicomenzi ferme sau contracte de vanzare-cumparare.

Pentru anul 2003 Guvernul Romaniei a alocat pentru ferma de curci unfond de 2,8 miliarde de lei pentru protejarea patrimoniului genetic.

ferma de seleclie ill taminelor a fost preluata Tn anul 1967 de la fostullAS. Stupini. Nucleul initial, apartinand rasei BALTATA ROMANEASCA, cu care

46

s-a populat ferma, a fost supus procesului de ameliorare, conturandu-se un subtipmixt de carne -Iapte, cu ponderea Insu?irilor de carne de 60% ?i a celor de laptede 40%.

Dupa anul 1989, datorita cerintelor pietei, tipul mixt de carne - lapte s-atransformat treptat prin selectie ?i ameliorare In tipul mixt de lapte - carne cuparametri superiori pentru produqia de lapte. Tehnologia de ameliorare aplicatas-a bazat pe Incruci?are de infuzie cu rasa RED HOLSTEIN - 0 generatie - urmatade back-cross cu rasa Baltata Germana ?i consolidare cu aceasta rasa.

Ferma este una de elita, situata In varful piramidei de ameliorare, fiind 0

ferma cu circuit Inchis care folose?te In exclusivitate Insamantarea artificialaprogramata ?i Imperecherile nominalizate.

Efectivul total de taurine este de 850 de capete, din care matca este alcatuitadin 350 de vaci de lapte?i 100 junici. Diferenta apartine tineretului taurin structuratpe categoriile zootehnice specifice. Sursele de progres genetic sunt reprezentatede taurii testati amelioratori, selectia primiparelor ?i reforma selectiva.

Materialul seminal congelat este procurat de la Semtest Timi?oara, HarbullMiercurea-Ciuc, R.P.N. Balote?ti, ?i A.G. C.T.R. Bra?ov. Produqia medie de laptepe cap de vaca furajata a fost In 2002 de 5.780 I, recordista fermei fiind Camilla,cu nr. matricol 97.0816 cu 0 produqie de 8111 litri lapte/lactatie normala, 0

cantitate de 309 kg grasime pura pe lactatie normala ?i 0 productie de 46litri pe zi.

Obiectivul ameliorarii este desprins din Programul National de Ameliorare aTaurinelor ?i presupune:

~ Tipul mixt lapte - carne~ Cantitate de lapte - minim 5500 I I lactatie normala~ Procent de grasime - minim 3,85%~ Procent de proteina - minim 3,35%~ Cantitatea de grasime - minim 190 kg~ Cantitatea de proteina - minim 165 kg~ Consum specific pentru lapte - minim 1,OUNL I litruDe asemenea mentionam ca aceasta este 0 ferma de reproductie largita

(lNPUT-ul > OUTPUT-ul), cu 0 rata anuala de Inlocuire de 22 % unde se practicaun sistem de Insamantari ?i fatari e?alonate, fiind indemna de boli.

Valorificarea productiei de lapte se face catre SC Prodlacta SA Bra?ov careeste beneficiarul exclusiv al productiei de lapte a institutului, firma care a sprijinit?i sprijina dezvoltarea productiei de lapte In concordanta cu cerintele standardelorUniunii Europene.

ICDCSZ vinde anual femele?i taura?i de reproductie. De asemenea, ICDCSZvinde anual cartof pentru samanta ?i seminte de cereale (grau, orzoaica ?i triti­cale) din categorii biologice superioare.

Promovand cu consecventa un management performant, bazat pestimularea personalului In functie de indicatorii biologici, tehnologici?i economici,

47

ICDCSZ Bra~ov a Tncheiat anul 2002 cu urmatoarele rezultate economice:- venituri totale: 85,1 miliarde lei;- cheltuieli totale: 69,6 miliarde lei;- profit brut: 15.5 miliarde lei, din care cca 6 miliarde au provenit de la

ferma de selectie a taurinelor.La 31 martie 2003, ICDCSZ nu a Tnregistrat datorii restante, penalitati ~i

majorari la bugetul de stat, bugetullocal, bugetul asigurarilor sociale de stat saudatorii majore la furnizori.

Tn anul 2003, ICDCSZ produce ~i livreaza samanta (Prebaza, Baza,Certificata) din urmatoarele specii ;>i soiuri:

}> Cartof: AGATA, ROCLAS, COSMOS, ROMANO, DESIREE ~i SANTE}> Grau de toamna: APULLUM ~i ARDEAL (soi nou)}> Triticale de toamna: TITAN}> Orzoaica de primavara: TURDEANADe asemenea, ICDCSZ vinde juninci gestante, vaci in lacta~ie din Rasa

Baltata Romaneasca ~i pui de curca.

Informatii Tn domeniile mentionate se pot obtine de la ICDCSZ Bra~ov,

Str. Fundaturii nr.2, 2200 Bra~ov, RomaniaTel: 0268 474647; 0268476795Fax: 0268476608

Adresa e-mail: icpc@potato.roPagina web: www.potato.ro

Persoane de contact:

48

Director general:Director ~tiintific:

Director tehnic:Director economic:?ef ferma cereale:?ef ferma cartof:

. ?ef serviciu marketing:?ef ferma curci:?ef ferma taurine:

Dr. ing. Constantin DRAICAIng. Gheorghe OLTEANUIng. Victor FRANCUEc. Octavian POPAIng. Endre SIGMONDIng. Mircea PROCAIng. Alexandru PRUNEANUMed. vet. Teodor EDUIng. Emil NEAC?A

SiTUATIA CARTOFUlUI iN ROMANIA iN CONTEXTUllNTfGRARII. EUROPENE ~I Al GlOBAlIZARII

Dr.ing. Constantin DRAICADrd.ing. Elena Laura DIMA

ICDCSZ Bra?ov

introducere

Datorita compozitiei chimice, cartoful este considerat un aliment de bazaaproape complet. dietetic ?i u?or digestibil.

Cu toate ca ocupa mai putin de 5% din suprafata cultivata cu cerealealimentare (porumb, grau ?i orez), productia mondiala de cartof (peste 310milioane tone), reprezinta mai mult de 25% din productia celor trei culturi. Deaceea, cartoful prezinta 0 importanta alimentara deosebita pe plan mondial,situandu-se pe locul allV-lea dupa porumb, grau ?i orez, sau pe lowI al II-leadupa cereale; fiind considerat pe drept cuvant a doua paine a omenirii.

Acela?i loc ?i rol II are cartoful In Romania.Pentru elaborarea unei strategii romane?ti In domeniul cartofului, In contextul

integrarii europene ?i al globalizarii, consideram ca este necesar sa cunoa?temsituatia pe plan mondial, european ?i national.

I. Situalia cartofului pe plan mondial

Suprafata cultivata anual cu cartof In ultimii ani pe plan mondial (1999­2002) a crescut cu cca. 10,3 % fata de perioada 1989-1991, de la 17,79 milioaneha la 19,62 milioane ha (tab.1).

De asemenea, productia mondiala anuala de cartof a crescut, In aceea?iperioada, cu 13,2%, de la 276 milioane tone In perioada 1989-1991 la peste312 milioane tone In ultimii 4 ani (tab.1).

Tabelul1IEvohJllia suprafetei ~i produclnei totale die cartof pe plan mondnal 'in

perioada 1989-2002

1999-2002/1989-1991 %

110,3113 2

Cre?terea productiei mondiale de cartof. Indeosebi pe seama suprafeteicultivate, demonstreaza cre?terea importantei cartofului ca aliment pentrusecuritatea alimentara.

49

II. Situalia culturii cartofului in Europa

Dupa cum se remarca In tabelul2, suprafata cultivata cu cartof In Europa ascazut cu cca. 18% In ultimii 10 ani (de la 10,85 milioane ha In perioada 1989­1991 la 8,89 milioane ha In perioada 1999-2002). Cre?terea suprafetei cu cartof,In aceea?i perioada In Asia, cu aproape 60%, creaza premizele ca foarte curandcontinentul nostru sa piarda suprematia In ceea ce prive?te suprafata cultivatacu cartof.

Tabelul2Evolulia 5uprafelei cultivate cu cartof pe plan mondial in perioada

1989~2002 (mii hal

America de nordAmerica de sudAsiaEuro aOceania

780851

4,89510.846

49

De asemeriea, productia totala de cartof In Europa a scazut cu cca.14%(de la cca. 160 milioane tone In perioada 1989-1991 la cca. 138 milioane tone Inperioada 1999-2002).

Cre?terea productiei totale cu peste 80% In ultimii 10 ani In Asia ?idiminuarea cu 14% In Europa va determina pierderea suprematiei Europei Infavoarea Asiei (tab.3). 0 cre?tere semnificativa a productiei totale a avut loc?i pecontinentul african.

Tabelul3Evolulia producliei totale de cartof pe plan mondial in perioaclla 1989-

2002 (mil tone)

..•........1989~ 1994- 1999- 1999-2002

< 1996 2002 1989~1991

i.i« %tOTAL din care: 276,02 283,49 312,39 113,2Africa 7 69 7 69 1293 168 1America de nord 22,53 26,77 28,21 125,2America de sud 10 54 1207 13 98 1365Asia 64,64 83,79 117,35 181,5lEuropa 160,53 147,72 138,16 86,04Oceania 1 39 142 1 76 1266

50

Totu?i, trebuie mentionat ca cele 15 tari membre ale Uniunii Europene (UE­15) cu toate ca detin In ultimii ani a pondere de numai 7% din suprafata mondiala?i respectiv 15% din suprafata cultivata In Europa (tab.4), realizeaza a produqietotala ce reprezinta aproape 15% din productia mondiala ?i aproape 34% dinpoductia de cartof obtinuta In Europa (tab.5).

Tabelul4IEvolutia supll'afetei de cartof in Europa in pell'loada 1989-200

(mii hal1994-1996

mii ha %18.276 1009.713 531.490 8

(15,3) (15,0)

Tabelul5Evoiutia productiei totale de cartof in Europa in pell'ioada 1989-2002

(milioane tone)

••••••••••••••

1989-1991 1994-1996 .. ·1999-2002

·•·.•••··•·.•.• imil tone % miltone % rniltone >%

TOTAL MONDIAL 276,02 100 283,49 100 312,39 100TOTAL EUROPA 160,53 58,2 147,72 52,1 138,16 44,2

UNIUNEA 48,25 17,5 46,30 16,3 46,45 14,9EUROPEANA (UE15)

% din Europa (30,0) (31,3) (33,6)

Exceptand Belgia?i Luxemburgul (tab.6) care au crescut suprafata cu cartofIn ultimii 10 ani (cu aproape 33 %), In toate celelalte tari s-a redus suprafata, darmai ales In Spania (cLi aproape 55%)?i Germania (cu cca. 43%).

Cu toate acestea, productia totala de cartof In ultimii 10 ani a crescut Inunele tari, cu peste 55 % In Belgia/Luxemburg, cu peste 24% In Franta, cu peste10% In Danemarca?i Olanda, cu cca 5% In Marea Britanie (tab.7). 0 reduceresemnificativa a produqiei a avut lac, In Spania, cu aproape 16%.

Merita sa cunoa?tem situatia cartofului In cele 12 tari candidate pentruaderarea la UE.

Astfel, In perioada 1993-2002, In cele 12 tari candidate la UE, suprafatacultivata cu cartof s-a redus cu aproape 45% (de la 2,59 milioane ha In anul1993 la cca 1,4 milioane ha In anu12002. Exceptand Romania?i Bulgaria unde s­a Inregistrat a cre?tere de 8 ?i respectiv 5% In toate celelalte tari s-a redussemnificativ suprafata, mai mult de 50% In Estonia, Polonia, Ungaria sau chiarmai mult de 75% In Slovenia (tab.8).

De asemenea, produqia totala de cartof In cele 12 tari candidate la UE s-aredus cu aproape 48% (de la cca. 48,7 milioane tone In anul1993 la numai 25,2

51

milioane tone Tn anul 2002). Exceptand Bulgaria, unde s-a Tnregistrat 0 cre?terea productiei de cartof de 1,3 ori ?i a Romaniei unde a crescut produqia totala cucca 8%, Tn toate celelalte tari a avut loc diminuarea productiei totale chiar cupeste 50% (tab.9) ?i anume: R. Ceha (cca.54%), Polonia (cca.57%), Slovenia(cca 59%).

III. Situatia cartofului in Romania

Dupa cum s-a remarcat Tn tabelele 6 ?i respectiv 8, Romania detine locul alIII lea Tn Europa (tarile membre?i viitoare membre ale UE, exceptand tarile fosteiURSS) dupa Polonia ?i Germania, cultivand Tn ultimii patru ani (1999-2002) cca.275.000 ha, In cre?terefata de perioada anterioara (1994-1996), darTn descre?terecu cca. 6% fata de perioada 1989-1991, situatie similara Tn Danemarca, Franta,Marea Britanie, blanda ?i Suedia (tab.6).

Tabelul6Evolulia suprafelei totale cu cartof in tarile membre ale Uniunii

lEuropene (UE-15) in perioada 1989-2002 (mii hal

.~ G 1989-\ ,)< \1994-I

1999- 1999~2002

1989c19911\\,;G;?i < '.< %

UE·15 1793 1490 1332 74,2AUSTRIA 33 24 23 69,7BELGIAILUX. 49 57 65 1326DANEMARCA 39 42 38 974FINLANDA 41 36 31 756FRANTA 175 172 164 937GERMANIA 516 345 295 57,2GRECIA 53 50 47 887IRLANDA 23 22 15 65,2ITALIA 119 110 82 689MAREA BRITANIE 176 171 167 94,9OLANDA 173 178 169 977PORTUGALlA· 123 88 80 65,0SPANIA 272 206 122 44,8SUEDIA 34 35 32 941ROMANIA 292 250 275 94,2

De asemenea, productia totala de cartof In Romania a crescut Tn ultimii 4ani cu peste 22 % fata de perioada 1989-1991 (tab.7). Cre?teri similare au avutloc Tn Franta (24,4%)?i Belgia/Luxemburg (54,4%).

Din aceste date reiese concluzia ca tendinta privind cultura cartofului TnRomania este similara unor tari dezvoltate economic, cu traditie In cultivareacartofului (Danemarca, Franta, Marea Britanie ?i Olanda).

Comparativ cu tarile candidate, Romania, alaturi de Bulgaria, a avut 0

tendinta de cre?tere a suprafetei (tab.8) respectiv a productiei totale (tab. 9) fata

52

de celelalte tari In care s-a redus semnificativ, chiar cu 50%, atat suprafata cat?iproductia totala.

Tabelul7Evolulia producliei totale cu cartof in larile membre ale Uniunii

Europene in perioada 1989-2002 (milioane tone)< < i1!'l89••·•• 1!'l94- 19!'l9- .....

< ,--_ ......'"'

,..,1

r<)<·<i •••·•····.··•· •..•••....• •..... « ••.••....<.•.• ..< <

UE-15 48,25 46,30 47,77 99,0AUSTRIA 0,81 0,71 0,70 86,4BELGIA/LUX. 184 231 286 1554DANEMARCA 1 39 1 49 1 55 111 5FINLANDA 085 077 077 906FRANTA 521 593 648 1244GERMANIA 14,06 11,54 12,28 87,3GRECIA 106 1 10 089 840IRLANDA 0,58 0,30 0,50 86,2ITAUA 233 207 205 880MAREA BRITANIE 6,33 6,68 6,66 105,2OLANDA 695 750 768 1105PORTUGAUA 1,23 1,36 1,24 100,8SPANIA 5,29 4,03 3,14 59,4SUEDIA 1 13 122 095 841ROMANIA 3,16 3,06 3,86 122,2

Tabelul8Evolutia suprafelei cultivate cu cartof in larUe candidate la UE in

perioada 1993-2002 (mii hal

< ....... \ .......

....200211993\<•••••••

....

<« <•... ( . < ...... .........

BULGARIA 500 523 525 1050R.CEHA 103,0 71,8 46,9 45,3CIPRU 70 66 67 957ESTONIA 43,0 31,1 17,5 40,7LETONIA 88,0 50,1 53,6 60,9UTUANIA 122 0 121 1 992 81 3MALTA 2,01 1,8 1,1 55,0POLONIA 1771 0 1.267 8 8120 458ROMANIA 249,0 273,0 270,0 108,4SLOVACIA 470 268 26 1 555SLOVENIA 290 98 72 248UNGARIA 790 564 343 434TOTAL UE-12 2.590,0 1.968,6 1.427,1 55,1

53

Tabelul9Evoiulia producliei totafe de cartof in larile candidate fa UE (mii tone)

/ / 1/ 200211993

1///<...

%

BULGARIA 230 566 530 230,4R.CEHA 2.396 1.407 1.106 462CIPRU 170 162 142 835ESTONIA 539 404 286 53,1LETONIA 1.272 796 768 603UTUANIA 1.773 1.708 1.531 86,4MALTA 38 36 28 737POLONIA 36.271 19.927 15.442 426ROMANIA 3.709 3.957 4.000 107,8SLOVACIA 857 384 484 56,5SLOVENIA 367 194 150 409UNGARIA 1.057 1.119 745

I70,5

TOTAL UE-12 48.679 30.740 25.212 51,8

Trebuie mentionat ca produqia totala Tn Romania este determinata decre?terea suprafetei (pana la 275.000 ha) din care aproape 80% apartineproducatorilor individuali, care cultiva mai putin de 1 ha/familie.

De?i exista numer?i producatori care realizeaza productii cuprinse Tntre 25;;i 45 to/ha (productii similare tarilor avansate), totu?i produqia medie la cartof TnRomania se situeaza Tntre 12-14,5 tone/ha, ceea ce reprezinta 75-90% dinproduqia medie mondiala (cca. 16 tone/ha), europeana (15,5 tone/ha)?i respectivdin productia medie a celor 12 tari candidate (17,7 tone/ha).

De mentionat faptul ca productia medie de cartof Tn Romania reprezintanumai 1/3 din produGtia medie a tarilor membre ale UE (cca.36 tone/ha)?i aproapeY<I din productia medie de cartof din Olanda ;;i Marea Britanie.

Trebuie retinut ca Tn majoritatea tarilor din nord - vestul Europei, ca de altfelTnSUA?i Canada, s-a dezvoltat producerea cartofului pentru samanta ?i industrializareacartofului, doua activitati care asigura stabilitate ?i prosperitate fermierilor.

Daca aceste doua activitati, ca de altfel ?i exportul de cartof extratimpuriu?i timpuriu, vor avea 0 atentie majora, Romania, datorita conditiilor pedoclimatice?i a traditiei poate sa-;;i asigure necesarul propriu de cartof ;;i chiar sa devinaexportator de cartof, Tndeosebi de cartof pentru samanta ;;i consum timpuriu.De asemenea, Romania poate fi un partener credibil pentru partenerii din vestulEuropei pentru promovarea cartofului ?i produselor din cartof Tn tarile din estulEuropei ?i Orientul mijlociu.

Romania ar putea dezvolta productia agricola ecologica, inclusiv la cartof,pentru piata UE ?i pentru piata internationala.

54

ASOCIATIILE DE MARKETING (COOPERATiVELE), SOLUTIE VITAlA TNASIGURAREA COMPETITIVIT~TIi CARTOFULUI RO~ANESC PE PlATA

EUROPEANA ~I iNTERNATIONAlA

Ing.ec. Ion NAN, F.C.C.-Romania

a. IntroducereProgresul agriculturii tarilor vest europene a fost influentata, Intr-o masura

importanta, de gruparea fermierilor In asociatii de marketing. Aceste formeasociative, denumite cooperative, s-au dezvoltat Indeosebi In tarile din nordvestul Europei (Germania, Franta, Olanda, Belgia, Danemarca), In principal, Inscopul valorificarii produselor obtinute de fermieri; lapte, carne, oua, produsehorticole, etc.

Infiintarea "Pielei Comune" (Europene), In aprilie 1951, a impulsionatconstituirea cooperativelor pe produse sau grupe de produse, cat ?i grupareaacestora In uniuni districtuale ?i nationale.

In anul 1959 s-a constituit, la Haga, Comitetul General alCooperativelor Agricole (C.O.G.E.C.A.), din "Piala ComUlna" (Germania,Franta, Italia, Belgia, Luxemburg), care s-a completat ulterior (1973) cu membriidin cele 15 tari care au aderat ulterior, cat ?i cu membrii asociati din alte tarieuropene, In curs de aderare.

C.O.G.E.CA, structura organizatorica a cooperative lor din agriculturatarilor U.E., este reprezentantul oficial al acestora In relatiile cu autoritatileUniunii Europene. C.O.G.E.CA contribuie la elaborarea Politicii A9IricoieComune (P.A.C.), inclusiv la subventionarea productiei agricole comunitare.c.O.G.E.C.A. desfa?oara 0 activitate intensa, prin cele 50 grupuri de lucru ?iorganizeaza peste 300 Intalniri pe an.

in Uniunea lEuropeana, cooperativele din agricultura reprezinta 0

forta importanta care a contribuit ?i contribuie la dezvoltarea economica ?isociala a tarilor care au adoptat ?i promoveaza aceasta solutie ?i, implicit, lacre?terea bunastarii ?i nivelului de trai al populatiei.

Organizarea fermierilor In forme asociative - cooperative - pe produse, Incazul nostru pentru produsul cartof, trebuie sa reprezinte telul FederatieiCultivatorilor de Cartof din Romania, pentru redresarea productiei de cartof,dar ?i 0 masura importanta In perspectiva integrarii Romaniei In UniuneaEuropeana.

Asociatii1e de marketing la cartof trebuie sa aiba ca principale obiective:perfeclionarea ~i modernizarea tehnologiiior de cl.Iltivare, cre~terea

productivitalii mundi, reducerea costurilor ~i 'imbunatalirea caiitatiiproduqiei.

55

b. Particularitali ale pielei cartofului in Romania

Analizand principalele caracteristici ale pietei cartofului Tn Romania, seconstata urmatoarele:

Cererea ;;i, respectiv, consumul de cartof are 0 u;;oara tendinta descadere, de la cca 70-76 kg/locuitor Tn perioada 1980-1990, la cca 60 kg/locuitorTn ultima perioada. Aceasta tendinta de scadere se datoreaza unor cauze mul­tiple, dintre care amintim:

- diversificarea accentuata a consumului alimentar, ca urmare a aparitiei pepiata de produse noi, atat din tara, cat ;;i din import;

- scaderea puterii de cumparare a unei parti Tnsemnate de consumatori(pensionari, populatia urbana neTncadrata Tn munca, etc.).

Dominanla consumului de cartof in stare proaspata, ca 0 traditiea populatiei tarii noastre, dar;;i datorita slabei dezvoltari a prelucrarii industrialea cartofului.

Cre~terea prelului de vanzare a cartofului, practicat de multitudineaintermediarilor;;i de distribuitorii cu amanuntul. Aceasta cre;;tere apare pe fondulunor costuri de produetie din ce Tn ce mai ridicate, datorate cheltuielilor maripentru inputurile tehnologice, precum ;;i unor randamente relativ scazute launitatea de suprafata. Pretul mediu de vanzare cu amanuntul, la cartof, a crescutde la 1.000 lei/kg Tn anu11996, la 3.725 lei/kg Tn anul 2001, respectiv la 6.920lei/kg Tn anul 2002.

Reducerea profitului fermierilor, prin Tnghetarea, Tn perioada 1998­2002 (tabelul 1), a preturilor de vanzare ale producatorilor.

Analizand tabelul, se constata urmatoarele:- produclia medie pe lara s-a mentinut la nivele scazute (12-14 to/ha), cu

variatii Tntre 11,8 to/ha Tn anul 1998 ;;i 14,5 to/ha Tn anii 1999 ;;i 2002. Aceastadatorita practicarii unor tehnologii mai mult sau mai putin rudimentare, de catremajoritatea producatorilor, dar ;;i imposibilitatii de interventie prin irigatii, Tn aniiseceto;;i. Pe suprafete mici ;;i Tn conditiile inexistentei unor forme asociative aproducatorilor a"gricoli, este imposibil de practicat 0 agricultura performanta.Sigur, exista un numar din ce Tn ce mai mare de producatori de cartof, din zoneletraditionale de cultura, dintre cei care produc pentru piata, care obtin an de anproduqii de 20-25 to/ha ;;i chiar mai mult;

- Tn ce prive;;te cheltuieliie directe de produclie, calculate pe baza "fi~ei

costuiui de produclie la cartof", primite de la 0 parte din membrii F.c.c.­Romania, rezulta ca acestea au crescut de la 7,6 mil.lei/ha Tn anu11996, la 52,5mil.lei/ha Tn anul 2002, datorita cre;;terii preturilor, Tndeosebi la inputurile deprovenienta industriala, dar ;;i devalorizarii monedei nationale;

- costul producliei de cartof, de asemenea, a crescutin perioada analizata,de la 0,3 mil.lei/to Tn anu11996, la 2,1 mil. lei/to Tn anu12002. Tn echivalent USD,pretul de cost s-a redus de la 100,8 USD/to Tn anul 1996, la cca 67,5 USD/to Tn

56

Ul......

Tabelul1DiNAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI SINTETICI LA CARTOF IN PERiOADA 1996-2002.

IN ECHIVALENT USD

SPEOFICARE INDICATORI U.M. 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002CURS VALUTAR lei/USD 3.082,0 7.168,0 8.876,0 15.333,9 21.692,7 29.060,4 33.055,5

PRODUqlA MEDIE: toA1a- la nivelul tarii 14,0 12,6 11,8 14,5 12,3 14,4 14,1- la oroducatori, membrii ai F.C.C.R*' 22,9 24,4 19,6 25,4 20,8 25,2 24,4

miLleilha 7,6 10,1 18,8 26,6 30,2 41,1 52,6CHELTUIEU DIRECTE*1 USD/ha 2.478,6 1.412,7 2.119,1 1.737,0 1.392,2 1.414,3 1.590,1

% 100,0 57,0 85,S 70,1 56,2 57,1 64,2mil.lei/to 0,3 0,4 1,0 1,1 1,5 1,7 2,2

COSTUL PRODUCTIEI*) USD/to 108,4 57,4 108,3 68,4 69,1 57,8 65,6mil.lei/to 0,7 0,9 1,8 1,8 2,2 2,1 3,9

PRET MEDIU DE VANZARE*) USD/to 241,4 130,3 204,9 117,4 101,4 73,0 118,7("EN GRaS") 0/0 100,0 54,0 84,9 48,6 42,0 30,2 49,2

miLleilto 0,4 0,5 0,8 0,7 0,7 0,5 1,7PROFIT PRODUcATOR*) USD/to 133,0 72,9 90,1 45,3 32,3 16,0 51,4

% 100,0 54,8 67,7 34,1 24,3 12,0 38,7miLleilto 1,0 1,4 2,9 3,1 3,9 3,7 6,9

PRET MEDIU DE VANZARE USD/to 330,0 195,9 325,8 201,8 179,8 128,2 208,7("EN DETAIL"- Ia piatil) % 100,0 59,4 98,7 61,2 54,S 38,8 63,3

ADAOS COMERCIAL miLlei/to 0,3 0,5 1,1 1,3 1,7 1,6 3,0AL INTERMEDIARlLOR USD/to 88,6 65,6 120,9 88,1 78,4 55,2 90,8

*) Valorile reprezinta date statistice pe baza "Fi?ei Costului la Cartof", din e?antionul de producatori(intre 75-150 fermieri), membrii ai F.C.C.-Romania

anu12002, apropiindu-se din acest punct de vedere de tarile dezvoltate din punctde vedere economic.

Aceasta situatie este valabila pentru un grup mai restrans de fermieri, careau realizat productii de 20-25 to/ha;

- pre~ul mediu de vanzare al produditorilor a crescut de la 0,7 mil.leilto In anul 1996, la 1,8-2,2 miLlei/to In perioada 1998-2002 ?i, respectiv, la 3.'9mil.lei/to In ultima parte a anului 2002. In echivalent USD acesta s-a redus de la241,4 USD/to In anu11996, la 74,8 USD/to In anul 2001. Tn anu12002, IndeosebiIn ultima parte,pretul de vanzare la cartof al producatorilor a ajuns la 122,7USD/to, asigurand astfel 0 cre?tere a veniturilor producatorilor.

- profitul producatorilor (Ia e?antionul analizat) s-a redus, In perioadaanalizata, de la 133 USD/to In anul 1996, la 14,6 USD/to In anul 2001, situatienefavorabila pentru fermieri, dar oarecum normala In contextul productieimondiale de cartof. In anul 2002, mai ales In ultima parte a acestuia (octombrie­decembrie?i In continuare In prima parte a anului 2003), prin cre?terea pretuluila cartof, profitul producatorilor a sporit la 55,3 USD/to;

- adaosul comercial al intermediarilor a crescut de la 0,3 mil.lei/to In anul1996, la 1,6 mil.lei/to In anul2001 ?i, respectiv, la 3,0 mil. lei/to In anul 2002.

Pana In anu11997, profitul producatorilor a fost superior sau egal cu adaosulcomercial al intermediarilor. Incepand cu anul 1998-1999 adaosul comecial alintermediarilor s-a dublat ?i apoi s-a triplat In anii 2001-2002, fata de profitulproducatorilor.

De asemenea, tot ca particularitate a pietei cartofului In Romania, cuinfluenta mare asupra rezultatelor economico-financiare ale producatorilor, trebuieluate In considerare?i aspectele legate de nerespectarea legislatiei In vigoare, cuprecadere la comercializarea cartofului de samanta, cat ?i ceie referitoare laproliferarea intermediarilor speculanti. In marea majoritate ace?ti intermediarinu adauga nimic la valoarea produsului cartof, prin operatii de pregatire In vedereacomercializarii (resortare, calibrare, spalare, ambalare, etc.), dar adauga relativmult la pretul de vanzare al produsului, a?a cum rezulta din tabelul 1.

Remedierea acestor neajunsuri este posibila numai prin grupareaproducatorilor de cartof In forme asociative de valorificare (asociatii de market­ing), cu toate implicatiile acesteia asupra produqiei ?i calitatii produsului cartof.

Asociatiile de marketing reprezinta un sistem eficient de valorificare acartofului ?i a altor produse agricole, obtinute de membrii ?i, respectiv, 0 solutieimportanta In dezvoltarea exploatatiilor agricole.

c. Alte aspecte motivalionale ale gruparii fermierilor in asocia~ii demarketing

Aceste asociatii de marketing au ca principal scop valorificarea In comun,In conditii cat mai eficiente, a produqiei obtinute In exploatatiile agricole alemembrilor.

58

Gruparea producatorilor de cartof. In asociatii de marketing, se impune ?idatarita urmatoarelor aspecte:

Necesitatea degll'evarii fermierului de povara valorifidirii produqiei?i concentrarii efortului acestuia la aplicarea integrala a tehnologiei de cultivare.Restrangerea campului de activitate a fermierului, la realizarea tehnologiei decultivare, permite acestuia a mai buna pregatire profesionala ?i cunoa?terea Inmai mare masura a elementelor de progres tehnic, cat ?i participarea directa laexecutarea tuturor secventelor tehnologice de cultivare. Aceasta va conduce la amai buna gospodarire a inputurilor alocate (material biologic, Ingra?aminte, pes­ticide, etc.), a folosire mai rationala a echipamentelor tehnice?i a fortei de munca;;i, implicit, la eficienta sporita a acestora, cu implicatii asupra cheltuielilor deproductie, a randamentelor la unitatea de suprafata ?i a calitatii recoltei obtinute.

. Posnbilita!i man mari de investilii in echipament tehnic modernpentru producere, recoltare-conditionare, prelucrare industriala, etc., prinasocierea mai multor producatori. Micii producatori, In mod individual, nu-?i potpermite a dotare cu echipamente tehnice performante, datarita pretului ridicat.Mai mult decat atat, formele asociative pot beneficia mai u;;or de credite bancare,cat ?i de sustinere din partea statului.

Posibilitatea cooperarii intre fermieri, nu numai In domeniulinvestitiilor In echipamente tehnice moderne, ci ?i In alte domenii ?i anume In:

- aprovizionarea cu inputuri mai eficiente din punct de vedere tehnic, decatre profesioni;;ti?i mai ieftine, prin cumparare "en gros";

- gruparea suprafetelor de cartof, la nivelullocalitatilor, Incadrarea acestoraIn asolamente ?i, astfel, asigurarea conditiilor de practicare a unor tehnologiimoderne;

- protectia cartofului Impotriva bolilor ?i daunatorilor;- recoltarea, depozitarea ?i conditionarea cartofului, In vederea

comercializarii, cat ?i pentru prelucrare industriala.Modernizarea comerdalizarii cartofului, atat prin utilizarea unor

echipamente performante ?i, implicit, a posibilitatilor de respectare a normelelorde calitate In vigoare, respectiv de aliniere la normele europene de calitate. Deasemenea, echipamentele moderne de conditionare a cartofului permit adiversificare a ofertei sub aspectul calitatii?i pretului, pentru satisfacerea cerintelortuturor categoriilor de consumatori.

Se oniatull'a anarhia il1l comerdaiizarea call'tofului, prin posibilitatimai mari de respectare a legislatiei In vigoare?i Imbunatatirea circulatiei, Indeosebila cartoful de samanta.

Posibilitatea corelall'ii ofertei CI.l cell'erea ~i evitarea Il'isipei. Asociatiilede marketing trebuie?i pot sa-?i dezvolte compartimente de prospectare a pietei,pentru a mai buna cunoa?tere a cererij de cartof?i a preferintelor consumatorilor.De asemenea, aceste compartimente asigura a anumita acoperire a productieiprin contracte ferme de vanzare-cumparare. Cunoa;;terea cererii, respectiv a

59

nevoilor reale ale pietei, permite 0 anumita programare a produqiei, Tn functiede preferintele consumatorilor ~i prin aceasta, de evitare a risipei de resurse, latoate destinatiile productiei. La producerea cartofului pentru samanta este posibilintroducerea unui sistem piramidal de contractare.

Posibilitatea oblinerii unor facilitali din partea statului ~i a UniuniiEuropene, prin intermediul unor proiecte (SAPAR.D., etc.), pentru organizareade exploatatii agricole specializate, modernizarea exploatatiilor existente,depozitarea, conditionarea ~i prelucrarea industriala a cartofului, etc.

Rezulta astfel, ca se pot constitui asociatii (cooperative) pentru: prestaride servicii, aprovizionare cu inputuri tehnologice, valorificare a productieisau mixte.

d. Oportunitali ale constituirii asocialiilor de marketing ia cartof

Gruparea producatorilor de cartof, Tn asociatii de marketing, este facilitatade aparitia ~i dezvoltarea a numeroase oportunitati ~i anume:

Diversificarea cererii pentru produsul cartof, sub aspectul culorii,calitatilor culinare, de~tinatiei (consum Tn stare proaspata, prelucrare industriala,furajare) ~i a modalitatilor de ambalare, pentru satisfacerea tuturor consumatorilor.De remarcat este cre~terea cererii pentru cartoful de samanta (certificat) ~i pentrucartoful extratimpuriu ~i timpuriu.

Interesul micilor producatori de cartof pentru soiuri noi, de marerandament ~i cu anumite Tnsu~iri. constituie 0 alta oportunitate, care poate fisatisfacuta, pe deplin, doar prin intermediul unor asociatii ale producatorilor decartof samanta.

Aparilia de noi piele de desfacere, Tndeosebi pentru cartoful timpuriu~i cel de samanta, prin export. Exportul de cartof va putea fi derulat, Tn principal,prin intermediul unor organizatii puternice, rezultate din asocierea mai multorproducatori.

Dezvoltarea preIuuarii industriale a cartofului, care constituie maidegraba 0 necesitate, pentru alinierea consumului la nivelul tarilor dezvoltate,prin cre~terea consumului de produse industrializate din cartof. Fabricile deprelucrare industriala a cartofului vor solicita cantitati mari de materie prima, deo anumita calitate, care nu poate fi asigurata decat prin intermediul unor formeasociative ale producatorilor.

Cerinlele in continua dezvoltare pentru un comer! modem ~i civilizat.Asigurarea unor cantitati mari de cartot, de 0 anumita calitate ~i de marca pentru 0

anumita zona, pentru satisfacerea paletei diversificate de consumatori, atat din punctde vedere al pretentiilor, cat ~i din cel al resurselor financiare, este posibila numai prinintermediul unor asociatii de marketing specializate.

Accesulla fondurile comunitare, ce sunt ~i vor fi acordate de UniuneaEuropeana, Tn perioada anilor 2004-2010, prin intermediul programelorSAP.A.R.D. ~i a altora, trebuie sa constituie, de asemenea, un imbold Tn

60

constituirea asociatiilor de marketing. De asemenea, Tnfiintarea asociatiilor demarketing, Tn mod deosebit la cartof, constituie nu numai a oportunitate pentrufermieri, ci:;;i a conditie impusa de comunitatea europeana,Tn perspectiva aderariiRomaniei la U,E. Sectorul agricol al Romaniei, inclusiv eel al produqiei de cartof,trebuie sa sufere astfel a importanta reconversie, Tn concordanta cu structurilecomunitare, pentru a primi statutul de membru al Uniunii Europene.

e. Imbunatalirea calitalii produsului cal"tofIntegrarea, Tn perspectiva, a Romaniei Tn Uniunea Europeana, constituie a

:;;ansa importanta de redresare rapida a agriculturii :;;i, implicit, a culturii cartofului,de eficientizare a activitatilor tehnico-economice, pe baza criteriilor deperformanta :;;i de reducere a decalajelor existente,

Trecerea agriculturii Romane:;;ti :;;i, respectiv, a productiei de cartof de lamodelul de subzistenta la eel comercial, caracteristic Uniunii Europene, impuneasigurarea competitivitatii acestui produs pe piata europeana :;;i internationala,

Competitivitatea produsului cartof se poate realiza numai prin practicareaunor tehnologii performante, Tn conditiile separarii productiei de valorificare,Fiecare din aceste sectoare avand de ca:;;tigat, atat sub aspectul productivitatiimuncii,a randamentelor la unitatea de suprafata, cat :;;i sub aspectul calitatiiproduqiei obtinute :;;ilsau comercializate,

Obtinerea produsului cartof cu costuri cat mai reduse, dar :;;i de calitatecorespunzatoare, este modul de a asigura competitivitate :;;i de a rezista Tn fatatarilor dezvoltate din punct de vedere economic.

Evolutia spre calitate a devenit a necesitate de maxima importanta pentruproducatorii de cartof, necesitate impusa prin cre:;;terea pretentiilor consumatorilor,dar :;;i Tn perspectiva dezvoltarii exportului de cartof.

Calitatea aduce cu sine nu numai competitivitate pe piata, ci :;;i profit sporitpentru producatori, .

Realizarea :;;i asigurarea calitatii, Tn mod deosebit la produsul cartof.presupune a abordare :;;tiintifica a problemei; cunoa:;;terea:;;i aplicarea elementelorde progres Tn tehnologiile de cultivare, de recoltare-depozitare-pastrare­conditionare, De asemenea, se impune receptivitate maxima fata de cerintelepietei :;;i a consumatorilor :;;i a alta atitudine fata de munca,

Posibilitati maxime de aplicare a tuturor elementelor de progres tehnic, lacartof. pot fi asigurate numai Tn cadrul unor forme asociative ale fermierilor, carepermit angajarea de personal specializat, atat pentru producerea acestuia, pentrutesta rea pietei, cat:;;i pentru conditionare Tn vederea comercializarii.

f. Metodle de opel'are intl'e asocialie (cooperativa) ~i membrii,practicate in diverse lari*>

Tn tarile cu economie de piata dezvoltata se practica diverse metode deoperare Tntre asociatia de marketing :;;i membrii acesteia,

61

Astfel, In S.U.A.:Cumparare-vanzare (buy-sell) a produsului

Produsul este cumparat de c~jtre cooperativa, de la membrii asociati, Inbaza contractelor Incheiate;

Fermierul este platit In momentul cand livreaza produsul cooperativei;Cooperativa revinde produsul dupa ce acesta a fost conditionat

(resortat, calibrat, spalat, ambalat) sau au fost efectuate alte operatiuni demarire a valorii acestuia;

Profitul realizat, dupa deducerea cheltuielilor, este distribuit membrilorasociatiei, In funqie de volumul tranzactiilor facute cu cooperativa.

Aceasta metoda presupune:a. Existenta unui capital initial al cooperativei, suficient de mare pentru

achizitionarea de produse agricole.Resursele financiare se pot constitui din: taxe de Inscriere In cooperativa,

cotizatii ale membrilor, credite bancare obtinute In conditii avantajoase sausubventionate.

b. Activitate corespunzatoare de marketing, finalizata prin contracteferme cu beneficiarii, inclusiv prin obtinerea unor avansuri din partea acestora.

c. Management performant privind: calitatea produsului obtinut de(membrii cooperativei) fermieri, conditionarea produsului In vedereacomercializarii, respectarea termenelor ?i conditiilor de livrare.

Depozitare in comun a produselor (pooling)

Fermierul preda produsul cooperativei, In conditiile stabilite princontractullncheiat;

Cooperativa plate?te fermierului un avans, In limitele stipulate princontract;

Cooperativa' pregate?te produsul pentru comercializare ?i realizeazatranzactiile;

Pe masura ce produsele sunt vandute ?i cheltuielile deduse, fermieriisunt platiti proportional cu volumul tranzactiilor;

Dupa ce se deduc cheltuielile totale de operare (conditionare, personal,etc), membrii asociati primesc C/V produsului, la pretul mediu net, realizandu-seregularizarea platilor.

Aceasta metoda permite Impartirea riscului, a cheltuielilor ?i ca?tigurilorIntre producatori.

Depozitare separata ~i in a~teptare (call-pool)

Produsul (cartoful) ramane In posesia membrului asociat, iar acesta stabile?temomentul comercializarii, pentru obtinerea unui anumit pret. Ond fermietul s­a hotarat asupra momentului ?i, respectiv, a pretului, vanzarea se face de catrecooperativa;

62

Cooperativa (asociatia) retine dv cheltuielilor de operare ?i contributiala capitalul social (<;:otizatie, parti socia Ie, etc, conform statutuluD.

Aceasta metoda se practica In S.U.A. la comercializarea balotilor de bumbac.Avantaje ?i dezavantaje:

Se poate stabili un pret minim (costul produsului + un % de profit), dela care sa Inceapa comercializarea;

La cartof, aceasta metoda presupune cheltuieli suplimentare cudepozitarea, pastrarea ?i reconditionarea, cat ?i un rise legat de pretul posibil deobtinut ulterior.

in larile europeneIn tari1e anglo-saxone (Germania, Marea Britanie), cooperativeIe sunt

organizate dupa reguli ce se aplica societatiilor comerciale. Ele vizeazamaximizarea profitului.

in celalalte lari, membre ale Uniunii Europene, cooperativele suntorganizate dupa principiul non-profit ?i urmaresc comercializarea integrala aproduetiei, la preturi cat mai competitive.

Aceasta presupune: un management performant al cooperativei; uncompartiment de marketing, cu profesioni;;ti In domeniu; abilitatea de a cunoa?tepiata (beneficiari, concurenti, intermediari, investitori, preturile, etc.)?1 tendinteleacesteia.

g. Principii cooperatiste adoptate de Alianla CooperatistaInternalionala (LCA.) - 1996*'

1. Asocierea libera a membrilor;2. Conducerea ?i controlul democratic;3. Limitarea dividendelor ce revin pe actiuni;4. Repartizarea ca;;tigurilor In functie de aportul individual al membrilor

la cifra de afaceri;5. Perfectionarea continuua a membrilor (pregatire prpfesionala,

culturala, etc);6. Cooperarea Intre cooperative.

63

Idei, principii ~i practid cooperatisteIDEI

GENERAlELibertate

Solidaritate

Democra~ie

Economie

Echitate

DezvoltaresodaIii

PRINCIPIIsociere libera ~i voluntara.

Autoajutorare, pe baza desolidaritate;

Autonomie, 1n raport cualte organizatii ~i

organele administratiei destat

Conducere ~i controldemocratic.

Eficienta economica;activita t i performantebazate pe rezultatelecercetarii ~tiintifice

Distribuire corecta siechitabila a rezultate'lor

Promovarea instruirii ~i

educatiei

PRACTICI (EXPERIENT A)• Nu se fac discrimina ri de nici un fel, la

aderare sau afiliere;• Nu exista afiliere obligatorie;• Nu exista bariere la retragerea din

cooperativa.• Asociere la nivel regional, national ~i

international (putere de influentare);• Cooperarea 1ntre cooperative;• Asistenta acordata 1n afara cooperativei,

pentru promovarea spiritului de autoajutorare;• Limitarea tranzactiilor 1n afara

cooperativei;• Actiunile pot fi detinute numai de

membrii.• Egalitatea membrilor 1n drepturi ~i

obligatii (un om un vot);• Adunarea generala este autoritatea

suprema;• Luarea deciziilor cu majoritatea voturilor;• Participare directa sau indirecta a tuturor

membrilor la controlul activitatii.• Metode moderne de administratie ~i

management; operativitate 1n informare, gestiune,etc.);

• Managementul este 1ncredintatspecia li~tilor;

• Angajarea de personal competent, binepregatit din punct de vedere prafesional;

• Dimensionarea co recta a afacerii;• Tranzactii sUDlimentare cu nemembrii.• Gi~tiguri proportionale cu capitalul

investit;• Dividende acordate 1n funqie de

tranzactiile efectuate cu cooperativa.

• Pregatire prafesionala continua;• Fonduri speciale pentru pregatirea

prafeslonala, culturala, educatie, etc.;• Solicitarea unei anumite pregatiri

(educatie) mini me, Tnainte de acceptarea camembru.

*) Dupa Bohataret Valentin - Mihai?i Krisztina-Melinda Dobay, Institutul deCercetari "Gheorghe Zane", la?i, 2000.

64

flJllllgicid sistemic pentru combaterea manei !Ii altemariozei la cartof• protectie interna (propamocarb) ~i externa (clorothalonil)• combate eficient formele de mana rezistente la fenilamide• combate eficient su~ele de mana A1 ~i A2• eficienti:i maxima In multiple faze din ciclul de via!a al manei• adaptal perfecl reglmului de cultura irigata• limp de absorbtie 100% In max. 1 h ~

• efecl curativ deosebil de bun \ti Bayer CropScience

Prof. dr. doc. Matei BERINDEIIng. loan BENEADr. ing. Constantin DRAICADr. ing. Vasile Silaghi POPIng. Romulus OPREA

Redactia ~i administra1iaFIEDIERAr;A CULT;VAT0!t;LOR DIE CARTOF

D~N ROMANUA

Adresa: 550470 Bra!?ov, str. Fundaturii nr. 2Tel.: 0268-476795, Fax: 0268-476608

E-mail: fccr_ion_nan@yahoo.comCont nr. 739734 deschis la RAIFFEISEN BANK - Bra!?ov

Conducerea:Pre!?edinte de onoare:Pre!?edinte:Vicepre!?edinti:

Director executiv:

Colectivul de redactie:

Redactor !?ef:Secretar de redac~e:

Membri:

Ing.ec. Ion NAN

Dr. ing. Constantin DRAICAIng. ec. Ion NANDrd. ing. Gheorghe OLTEANUDrd. ing. Elena Laura DIMA

Operare !?i tehnoredactare computerizata

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentruCartof ~i Sfecli de Zahar Bra~ov

Adresa: 550470 Bra!?ov, str. Fundaturii nr. 2Tel.: 0268-476795, Fax: 0268-476 608

E-mail: icpc@potato.ro