Carta Alba a IMM-urilor Din Romania 2013

BUCUREȘTI18 iulie 2013

Coordonator ştiinţific

Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu

Autori � Prof. univ. dr. Alexandru Isaic-Maniu –Partea a II-a şi Partea a III-a � Conf. dr. Irina Maria Drăgan – Partea a II-a şi Partea a III-a � Conf. univ. dr. Ciprian Nicolescu – Partea I

(Cap.1, Cap. 3, Cap. 4, Cap. 9, Cap. 10: 10.1 – 10.4)

� Drd. Oana Mihaela Bâra – Partea I (Cap.5: 5.1 – 5.2, Cap. 11: 11.1 – 11.5)

� Drd. Mirabela Lavinia Borcoş – Partea I (Cap. 2, Cap. 6, Cap. 8: 8.1 – 8.3)

� Drd. Victor Lavric – Partea I şi Partea IV (Cap. 5: 5.3 – 5.5, Cap. 7, Cap 8: 8.4 – 8.10, Cap. 10: 10.5 – 10.6, Cap. 11: 11.6 – 11.14, Partea IV în colaborare cu Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu)

� Georgiana Stoian – Prelucrarea informaţiilor pentru Partea I

Control ştiinţific şi redactare Tehnoredactare şi prelucrare imagini

Departamentul Proiecte � Gabriela Ciuciulă

� Simona Colobanea

Grafică şi DTP Departamentul Proiecte � Victor Lavric

Editura SIGMAISBN: 978-973-649-871-8

© Toate drepturile acestei ediţii sunt rezervate Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Reproducerea integrală sau parţială a textului sau ilustraţiilor din această

lucrare este posibilă numai cu acordul scris al CNIPMMR

Carta Albă a IMM-urilor din România 2013

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Este al unsprezecelea an consecutiv de când se elaborează şi publică Carta Albă a IMM-urilor din România – care cuprinde cele mai ample, cuprinzătoare şi actuale analize şi proiecţii privind sectorul IMM-urilor din România. Ediţia 2013 a lucrării prezintă o importanţă sensibil superioară comparativ cu precedentele pentru că precede proiectarea structurii fondurilor europene pentru România vizând perioada 2014 – 2020, şi elaborarea ansamblului de strategii şi analize naţionale, sectoriale şi teritoriale prin care se fundamentează evoluţiile României până la sfârşitul acestui deceniu. Precizăm că în realizarea lucrării din acest an s-au avut în

vedere prevederile Strategiei UE 2020 şi a Small Business Act, principalele documente strategice ale UE care marchează major evoluţia IMM-urilor din UE şi implicit din România.

În continuare punctăm principalele categorii de analize incorporate în

ediţia 2013 a Cartei Albe a IMM-urilor: a) analiza aprofundată a situaţiei IMM-urilor din România pentru anul

2013 la nivel naţional, regional, sectorial şi judeţean b) studierea situaţiei IMM-urilor în viziune contextuală:

a tuturor întreprinderilor a economiei româneşti în ansamblul său a economiei în condiţiile integrării României în Uniunea Europeană

c) analiza fenomenului intreprenorial în dinamică, pornind din 1990 şi până în prezent, cu accent asupra evoluţiilor din 2010 - 2012

d) studierea IMM-urilor şi a celorlalte întreprinderi din România, cu accent asupra performanţelor:

de ansamblu comerciale financiare inovaţionale sociale

e) analiza esenţializată a problematicii IMM-urilor, fiecare capitol finalizându-se cu o selecţie de aspecte semnificative

Cuvânt înainte

4

f) formularea unui set de modalităţi strategice şi tactice în vederea eliminării principalelor dificultăţi cu care se confruntă sectorul IMM-urile din România, diminuării impactului ameninţărilor contextuale şi valorificării la un nivel ridicat a oportunităţilor economice naţionale şi internaţionale.

În mod deosebit dorim să relevăm abordarea în cadrul lucrării a cinci

categorii de probleme majore deosebit de actuale: perceperea ultimelor evoluţii economico-sociale de către întreprinzătorii

din România; reliefarea principalelor probleme cu care se confruntă IMM-urile; caracterizarea întreprinzătorilor din România; punctarea unor caracteristici constructive şi funcţionale majore de natură

managerială, comercială, financiară, inovaţională, umană, ale IMM-urilor din România global şi pe anumite tipologii (dimensionale, sectoriale, teritoriale, juridice etc.);

ansamblul direcţiilor strategice şi tactive de relansare a sectorului de IMM-uri. Cu certitudine aceste cinci categorii de analize, introduse recent şi/sau

semnificativ dezvoltate, aduc un plus de utilitate şi valoare adăugată lucrării. Elementele enumerate ne permit să afirmăm că prezenta lucrare - Carta

Albă a IMM-urilor 2013, realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul Economiei – cu implicarea directă a Ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, reprezintă cel mai cuprinzător studiu al IMM-urilor din România, bazat pe informatii privind în special situatia firmelor din 2013. Lucrarea oferă elemente esenţiale necesare cunoaşterii şi valorificării marelui potenţial economic şi social al IMM-urilor în vederea accelerării depăşirii dificultăţilor actuale.

Grupurile ţintă cărora le este destinată Carta Albă a IMM-urilor 2013 sunt:

întreprinzătorii şi managerii din IMM-uri, care pot utiliza numeroasele informaţii privind mediul intreprenorial şi bunele practici manageriale, în vederea creşterii funcţionalităţii şi performanţelor firmelor în care lucrează;

organismele administraţiei centrale şi locale cu atribuţii în domeniul economic;

organizaţiile de IMM-uri, celelalte organizaţii patronale şi sindicale naţionale, de ramură şi locale ş.a;

liderii politici la nivel naţional şi local, interesaţi în realizarea unui mediu de afaceri favorizant agenţilor economici;

mass-mediei naţionale, regionale şi judeţene care abordează problematica economico-socială;

organizaţiile şi organismele internaţionale interesate de starea şi evoluţia mediului de afaceri din România şi de evoluţia performanţelor IMM-urilor.


5

Mulţumim în mod special autorilor lucrării, cadrelor didactice de la ASE – prof. univ. dr. Alexandru Isaic-Maniu, conf. dr. Drăgan Irina-Maria, conf. univ. dr. Ciprian Nicolescu, drd. Mirabela Lavinia Borcoş, drd. Oana Mihaela Bâra şi drd. Victor Lavric, experţi în cadrul CNIPMMR.

O contribuţie importantă la realizarea acestui volum din punct de vedere informaţional, organizatoric şi redacţional au avut: Departamentul Proiecte al CNIPMMR prin Mirabela Lavinia Borcoş, Oana Mihaela Bâra, Simona Colobanea, Gabriela Ciuciulă, Georgiana Stoian şi Departamentul Contabilitate prin Dumitriţa Voinescu, cărora le mulţumim în mod deosebit.

În mod firesc, adresăm mulţumirile noastre şi celor 17 de studenţi ai

Facultăţii de Management anul II şi anul III din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, care au realizat efectiv chestionarea a 1858 de întreprinzători din toate judeţele ţării (vezi anexa 3). Fără contribuţia lor şi a întreprinzătorilor chestionaţi şi fără sprijinul membrilor Consiliului Permanent al CNIPMMR această lucrare, esenţială pentru dezvoltarea IMM-urilor, nu ar fi fost posibilă.

În mod firesc este necesar să menţionăm implicarea partenerului principal

CECCAR şi a următorilor parteneri: - FNGCIMM - EXIMBANK - GROUPAMA ASIGURĂRI - SODEXO ROMÂNIA - ALPHA BANK - YMENS

care au asigurat o parte apreciabilă din resursele financiare necesare realizării acestei complexe lucrări, care reprezintă un material indispensabil pentru toţi cei care decid şi acţionează în sectorul IMM-urilor şi în mediul intreprenorial al acestuia. Bucureşti, Iunie, 2013

Prof. univ. dr. OVIDIU NICOLESCU Preşedinte

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private

Mici şi Mijlocii din România

Cuvânt înainte

6

CUVÂNT ÎNAINTE

„Nu există un mare talent, fără o mare voinţă!” Honore de Balzac

Cred în importanţa economică a IMM-urilor şi în nevoia de a avea politici publice pentru o economie etică.

România are posibilitatea să aibă o creştere economică bazată pe IMM-uri inovative şi competitive. Pentru aceasta trebuie să existe un parteneriat public-privat solid care să creeze reguli de operare mai puţin costisitoare, dar obligatorii pentru toţi, iar aplicarea acestora trebuie sa se

facă fără a crea distorsiuni prin neuniformitate. Scopul acestor măsuri îl reprezintă dezvoltarea unui antreprenoriat profesionist.

Sunt onorată sa ma adresez prin intermediul CARTEI ALBE a IMM-urilor celor mai buni oameni de afaceri şi felicit mişcarea patronală, asociativă care poate să ducă la creşterea calităţii mediului de afaceri. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) este lider în mişcarea asociativă şi de aceea va fi un partener excelent in dialogul instituţional.

Asa cum spunea scriitorul francez Honore de Balzac, în jurul anului 1840, nu cred ca există un mare talent, fără o mare voinţă! Parafrazând, nu cred că putem face o schimbare, o îmbunatăţire a mediului de afaceri, fără o mare voinţă! De aceea am ales să acţionez prin politici publice alături de cei din rândul cărora am plecat, pentru a face o schimbare.

MARIA GRAPINI Ministru Delegat pentru

Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism


7

CUPRINS Cuvânt înainte ......................................................................................................................... 3 Cuprins .................................................................................................................................. 7

PARTEA I – MEDIUL DE AFACERI, SITUAŢIA ŞI PERFORMANŢELE IMM-URILOR ÎN 2013 .... 17

1. Capitolul 1 – DIMENSIUNEA ŞI STRUCTURA EŞANTIONULUI DE IMM-URI ........... 18

Aspecte semnificative ....................................................................................................... 22

2. Capitolul 2 – CARACTERISTICILE ESENŢIALE ALE ÎNTREPRINZĂTORILOR INVESTIGAŢI ........................................................................................................... 23

Aspecte semnificative ........................................................................................................ 29

3. Capitolul 3 – MEDIUL DE AFACERI............................................................................ 30

3.1. Aprecieri ale întreprinzătorilor cu privire la evoluţia de ansamblu a mediului de afaceri din România ...........................................…………………...............……………………… 30

3.2. Oportunităţi de afaceri ................................................................................................ 37

3.3. Dificultăţi în activitatea IMM-urilor ................................................................................ 41

3.4. Principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor ......... 49

Aspecte semnificative ...................................................................................................... 55

4. Capitolul 4 – IMPACTUL EVOLUŢIILOR ECONOMICE COMPLEXE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE ASUPRA IMM-URILOR ………………............................................ 56

4.1. Dinamica activităţii IMM-urilor în perioada octombrie 2009 - martie 2013 ...................... 56

4.2. Impactul psihologic al recesiunii economice asupra întreprinzătorilor ........................... 60

4.3. Aprecieri cu privire la evoluţia situaţiei economice a României în anul 2013 .................. 65

4.4. Percepţiile întreprinzătorilor referitoare la capacitatea autorităţilor publice centrale şi locale de contracarare a recesiunii economice ............................................................ 69


5. Capitolul 5 – NIVELUL ŞI DINAMICA PERFORMANŢELOR IMM-URILOR ................ 76

5.1. Performanţele de ansamblu ale IMM-urilor în anul 2012 comparativ cu anul 2011 ......... 76

5.2. Performanţele de ansamblu ale întreprinderilor în anul 2013 comparativ cu anul 2012 .. 80

5.3. Mărimea creditelor de la bancă, a datoriilor către furnizori, a datoriilor clienţilor şi a CAS-ului, TVA-ului, impozitelor etc. neplătite de firmă ................................................. 86

5.4. Gradul de acoperire a capacităţilor de producţie cu comenzi în cadrul sectorului de IMM-uri ..................................................................................................................... 96

5.5. Evoluţia indicatorilor economici în anul 2012 faţă de 2011 ........................................... 99


6. Capitolul 6 – INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ABSORBŢIA FONDURILOR STRUCTURALE ................................................................................ 109

6.1. Percepţii ale întreprinzătorilor cu privire la implicaţiile aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei şi IMM-urilor .................................................................. 109

Cuprins

8

6.2. Nivelul de informare din IMM-uri cu privire la noile reglementări care au fost introduse odată cu aderarea României la Uniunea Europeană .................................................... 112

6.3. Impactul pozitiv al aderării României la Uniunea Europeană asupra activităţii IMM-urilor .......................................................................................................................... 116

6.4. Intenţiile IMM-urilor de a accesa fonduri structurale în 2013 şi 2014 .............................. 119

6.5. Stadiul în care se află IMM-urile în procesul de accesare a fondurilor structurale .......... 124

6.6. Principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în accesarea fondurilor structurale ........ 127


7. Capitolul 7 – STRATEGII, POLITICI ŞI AVANTAJE COMPETITIVE ALE IMM-URILOR 133

7.1. Elaborarea planurilor, politicilor şi strategiilor în cadrul IMM-urilor ................................. 133

7.2. Obiectivele întreprinderilor mici şi mijlocii .................................................................... 137

7.3. Avantajele competitive ale IMM-urilor .......................................................................... 141

7.4. Activităţi abordate cu precădere în IMM-uri .................................................................. 147

7.5. Priorităţi manageriale în cadrul IMM-urilor .................................................................... 154

7.6. Utilizarea serviciilor de consultanţă ............................................................................... 157

7.7. Cunoaşterea noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în cadrul IMM-urilor 160

7.8. Factori cheie de succes în IMM-uri ............................................................................. 163


8. Capitolul 8 – FINANŢAREA IMM-URILOR .................................................................. 170

8.1. Modalităţile de finanţare a activităţilor economice ........................................................ 170

8.2. Ierarhizarea băncilor în funcţie de calitatea serviciilor furnizate IMM-urilor ..................... 175

8.3. Ierarhizarea societăţilor de asigurare în funcţie de calitatea serviciilor oferite IMM-urilor ... 179

8.4. Facilitarea accesului la finanţare .................................................................................. 183

8.5. Destinaţii ale necesarului de finanţare ......................................................................... 187

8.6. Aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare ....................................... 191

8.7. Principalele obstacole în accesarea fondurilor de la bugetul de stat ............................. 195

8.8. Specificul utilizării expertului contabil în IMM-uri .......................................................... 196

8.9. Principalele criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului .............................. 199

8.10. Rolul expertului contabil în IMM-uri ............................................................................ 204


9. Capitolul 9 – RESURSELE UMANE, TRAINING-UL, SALARIZAREA ŞI INSTRUMENTELE DE CREŞTERE A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII UTILIZATE ÎN CADRUL IMM-URILOR ............................................................................................... 210

9.1. Evoluţia angajărilor şi a numărului mediu de salariaţi din IMM-uri .................................. 210

9.2. Criterii de apreciere a salariaţilor din întreprinderile mici şi mijlocii ................................ 213

9.3. Evoluţia salariului mediu din IMM-uri în anul 2012 comparativ cu anul 2011 .................. 220

9.4. Intensitatea training-ului resurselor umane ................................................................... 224

9.5. Suportul financiar al trainingului salariaţilor ................................................................... 229


9

9.6. Ponderea angajaţilor care au beneficiat de training ....................................................... 231

9.7. Procentul persoanelor cu studii superioare în totalul angajaţilor firmelor mici şi mijlocii 235

9.8. Proporţia persoanelor de sex masculin în totalul salariaţilor din IMM-uri ........................ 239

9.9. Frecvenţa angajaţilor cu experienţă în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii ................... 243

9.10. Beneficii şi recompense care vor fi acordate angajaţilor din cadrul IMM-urilor ............... 247

9.11. Criterii pe baza cărora se implementează beneficiile pentru salariaţii firmelor mici şi mijlocii 259


10. Capitolul 10 – PIAŢA, CLIENŢII ŞI RELAŢIILE IMM-URILOR CU BENEFICIARII/ FURNIZORII .............................................................................................................. 267

10.1. Piaţa IMM-urilor ......................................................................................................... 267

10.2. Clienţii întreprinderilor mici şi mijlocii ........................................................................... 270

10.3. Evoluţia relaţiilor cu furnizorii şi clienţii .......................................................................... 273

10.4. Cauzele întreruperii relaţiilor cu furnizorii şi clienţii ........................................................ 276

10.5. Numărul mediu al partenerilor de afaceri ...................................................................... 281

10.6. Criterii calitative utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii ..................................... 283

Aspecte semnificative .......................................................................................................... 290

11. Capitolul 11 – INOVAREA ŞI INFORMATIZAREA ÎN IMM-URI .................................... 292

11.1. Activităţi de inovare .................................................................................................... 292

11.2. Investiţii în inovare ...................................................................................................... 296

11.3. Înnoirea produselor şi serviciilor .................................................................................. 299

11.4. Utilizarea tehnologiei informatice în firmele mici şi mijlocii ............................................. 302

11.5. Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor ................................................... 306

11.6. Principalele modalităţi de realizare a inovarii în cadrul IMM-urilor .................................. 310

11.7. Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul IMM-urilor ........................................................................................................ 315

11.8. Aprecierea IMM-urilor privind perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare ................................................................................................................ 319

11.9. Aprecierea IMM-urilor privind durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare ................................................................................... 323

11.10. Principalele surse de informaţii pentru procesele inovaţionale din cadrul IMM-urilor ...... 327

11.11. Principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul IMM-urilor ....................................................................................................... 334

11.12. Utilizarea aplicaţiilor informatice de afaceri în cadrul IMM-urilor .................................... 341

11.13. Aprecierea IMM-urilor privind principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri ................................................................................................................................. 346

11.14. Utilizarea soluţiilor software de tip cloud în IMM-uri ....................................................... 353


Cuprins

10

PARTEA A II-A – CARACTERIZAREA ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR PE BAZA SITUAŢIILOR BILANŢIERE ANUALE ...................................................................................... 360 1. Capitolul 1 – DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A ÎNTREPRINDERILOR .......................... 361 1.1. Volumul numeric al operatorilor economici naţionali ...................................................... 361 1.2. Numărul şi densitatea întreprinderilor pe judeţe ........................................................... 364 1.3. Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare ........................................................ 365 1.4. Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare şi clase de mărime .......................... 367 Aspecte semnificative ......................................................................................................... 370 2. Capitolul 2 – DISTRIBUŢIA IMM-URILOR PE JUDEŢE, REGIUNI, RAMURI

ECONOMICE ŞI CLASE DE MĂRIME ......................................................................... 371 2.1. Repartiţia IMM-urilor pe judeţe şi regiuni ..................................................................... 372 2.2. Densitatea IMM-urilor în teritoriu ................................................................................. 374 2.3. Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime şi forme juridice de organizare ..................... 377 2.4. Profilul activităţii IMM-urilor conform CAEN ................................................................. 378 Aspecte semnificative ....................................................................................................... 381 3. Capitolul 3 – REZULTATELE ECONOMICE GENERALE ALE IMM-URILOR PE

REGIUNI ŞI TIPURI DE ACTIVITĂŢI CAEN ................................................................. 383 3.1. Distribuţia IMM-urilor după volumul cifrei de afaceri ....................................................... 383 3.2. Rezultate economice generale ale microîntreprinderilor ................................................ 385 3.3. Rezultate economice generale ale micilor întreprinderi .................................................. 388 3.4. Rezultatele economice generale ale întreprinderilor mijlocii .......................................... 389 Aspecte semnificative ....................................................................................................... 392 4. Capitolul 4 – REZULTATELE ECONOMICE NETE PE TIPURI DE IMM-URI,

REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI RAMURI DE ACTIVITATE .......................................... 394 4.1. Repartiţia IMM-urilor după tipul rezultatului economic obţinut ......................................... 394 4.2. Repartiţia teritorială a firmelor profitabile ......................................................................... 396 4.3. Profitul pe regiuni de dezvoltare şi pe clase de mărime a întreprinderilor ................... 398

4.3.1. Profitul microîntreprinderilor grupate pe regiuni ................................................ 398 4.3.2. Profitul întreprinderilor mici grupate pe regiuni .................................................. 401 4.3.3. Profitul întreprinderilor mijlocii grupate pe regiuni ............................................... 403

4.4. Profitabilitatea pe regiuni şi activităţi economice pentru ansamblul sectorului de IMM-uri 405 4.5. Pierderile economice pe regiuni de dezvoltare şi ramuri de activitate ............................ 407 Aspecte semnificative ....................................................................................................... 409 5. Capitolul 5 – PERFORMANŢELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE IMM-URILOR .... 411 5.1. Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime după cifra de afaceri ...................................... 411 5.2. Caracteristici ale structurii patrimoniale a IMM-urilor .................................................... 413 5.3. Aspecte referitoare la cheltuielile şi eficienţa folosirii forţei de muncă ........................... 415 5.4. Performanţele economice ale IMM-urilor determinate prin intermediul ratelor de

profitabilitate .............................................................................................................. 416 5.5. Performanţele IMM-urilor pe activităţi CAEN ............................................................... 418 5.6. Performanţele economico-financiare ale IMM-urilor pe regiuni şi judeţe ......................... 420

5.7.1 Regiunea Nord Est ............................................................................................ 420 5.7.2 Regiunea Sud Est .............................................................................................. 421


11

5.7.3 Regiunea Sud .................................................................................................... 422 5.7.4 Regiunea Sud Vest ........................................................................................... 423 5.7.5 Regiunea Vest .................................................................................................... 425 5.7.6 Regiunea Nord Vest .......................................................................................... 427 5.7.7 Regiunea Centru ................................................................................................ 428 5.7.8 Regiunea Bucureşti-Ilfov ..................................................................................... 429

Aspecte semnificative ......................................................................................................... 431

PARTEA a III-a – CONTEXTUL ECONOMIC MONDIAL ŞI ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN 2011-2012 .......................................................................................................................... 433

1. Capitolul 1 – ECONOMIA ROMÂNIEI ŞI IEŞIREA DIN CRIZĂ .................................... 434 1.1. Scurta caracterizare a mediului economic internaţional ................................................ 434 1.2. Evoluţia economiei româneşti ..................................................................................... 439 2. Capitolul 2 – POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ AL ROMÂNIEI .............. 442 2.1. Resursele de energie .................................................................................................. 442 2.2. Resursele umane ....................................................................................................... 444 3. Capitolul 3 – EVOLUŢII MACROECONOMICE ........................................................... 447 3.1. Produsului intern brut (PIB) ........................................................................................... 447 3.2. Evoluţia preţurilor şi inflaţia ............................................................................................. 448 3.3. Evoluţii sectoriale .......................................................................................................... 449 4. Capitolul 4 – DEZVOLTAREA SOCIALĂ A ROMÂNIEI ............................................... 456 4.1. Populaţia ocupată ...................................................................................................... 456 4.2. Salariaţi ..................................................................................................................... 456 4.3. Şomajul ...................................................................................................................... 457 4.4. Veniturile şi consumul populaţiei .................................................................................... 458 5. Capitolul 5 – PRINCIPALELE EVOLUŢII ECONOMICE ÎN ANUL 2012 ....................... 460 5.1. Preţurile ..................................................................................................................... 460 5.2. Producţia industrială ...................................................................................................... 460 5.3. Construcţiile ............................................................................................................... 462 5.4. Comerţul şi serviciile ................................................................................................... 462 5.5. Turismul ...................................................................................................................... 463 5.6. Comerţul internaţional .................................................................................................... 463 5.7. Salariile ..................................................................................................................... 464 5.8. Forţa de muncă .......................................................................................................... 464

PARTEA a IV-a – RECOMANDĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA SECTORULUI DE IMM-URI DIN ROMÂNIA ...................................................................................................................... 466

Anexa 1 – Coduri CAEN utilizate ........................................................................................... 477

Anexa 2 – Formulele principalilor indicatori economici folosiţi în acest volum ................ 480

Anexa 3 – Lista studenţilor Facultăţii de Management – ASE Bucureşti care au realizat interviurile cu întreprinzătorii ............................................................................................... 481

Cuprins

12

CONTENTS Foreword ......................................................................................................................... 3 Contents .............................................................................................................................. 7

PART I – BUSINESS ENVIRONMENT, SMEs’ SITUATION AND PERFORMANCES IN 2012 17

1. Chapter 1 – STRUCTURE OF THE SMEs’ SAMPLE ............................................... 18 Main findings ................................................................................................................. 22 2. CHAPTER 2 – MAIN CHARACTERISTICS OF ENTREPRENEURS SUBJECT TO

THE SURVEY ........................................................................................................... 23 Main findings ................................................................................................................. 29 3. CHAPTER 3 – BUSINESS ENVIRONMENT ............................................................. 30 3.1. Considerations about the general evolution of Romania’s business environment ........ 30 3.2. Business opportunities ............................................................................................ 37 3.3. Difficulties in SMEs’ activity .................................................................................... 41 3.4. Main contextual evolutions with negative influence on SMEs’ activity ....................... 49 Main findings ................................................................................................................. 55 4. Chapter 4 – THE IMPACT OF NATIONAL AND INTERNATIONAL ECONOMIC

TRENDS ON SMEs ……..........................................................................………….. 56 4.1. SMEs’ dynamics between October 2009 – March 2013 .............................................. 56 4.2. The psychological impact of the recession on entrepreneurs .................................... 60 4.3. Assessments on economic developments in Romania in 2013 .................................. 65 4.4. Entrepreneurs’ perceptions regarding the central and local public authorities’ ability to

counteract the recession ......................................................................................... 69 Main findings ................................................................................................................. 74 5. Chapter 5 – SMEs’ PERFORMANCE LEVEL AND DYNAMICS ............................... 76 5.1. General SMEs’ performance in 2012 compared to 2011 ............................................ 76 5.2. General performance of enterprises in 2013 compared to 2012 ................................. 80 5.3. Size of bank loans, suppliers’ debts, customers’ debts and SAC, VAT and other

contributions unpaid by the enterprise ...................................................................... 86 5.4. Degree of SMEs’ production capacity load with orders ................................................. 96 5.5. Economic indicators’ evolution in 2012 compared to 2011 ......................................... 99 Main findings ................................................................................................................. 108 6. CHAPTER 6 – ROMANIA’S INTEGRATION INTO EUROPEAN UNION AND

STRUCTURAL FUNDS ABSORBTION ................................................................... 109 6.1. Entrepreneurs’ perception regarding the effects of Romania’s EU integration on

economy and SMEs ............................................................................................... 109 6.2. SMEs level of acquaintance about new regulations introduced with Romania’s EU

integration .............................................................................................................. 112 6.3. The positive impact of Romania’s EU integration on SMEs’ activity ........................... 116 6.4. SMEs’ situation concerning the access of structural funds in 2013 and 2014 ............... 119


13

6.5. SMEs’ state-of-the-art in accessing the structural funds ............................................ 124 6.6. The main obstacles encountered by SMEs in accessing the structural funds ............ 127 Main findings ................................................................................................................. 131 7. CHAPTER 7 – STRATEGIES, POLICIES AND COMPETITIVE ADVANTAGES OF SMES 133 7.1. Development of plans, policies and strategies within SMEs ...................................... 133 7.2. Small and medium sized enterprises’ objectives ......................................................... 137 7.3. Competitive advantages of SMEs ............................................................................. 141 7.4. Activities approached mainly in SMEs ....................................................................... 147 7.5. Managerial priorities within SMEs ............................................................................. 154 7.6. Usage of consultancy services ................................................................................... 157 7.7. Acquaintance with knowledge based economy and organization within SMEs ............. 160 7.8. Key success factors in SMEs ................................................................................. 163 Main findings ................................................................................................................. 168 8. Capitolul 8 – FINANŢAREA IMM-URILOR ................................................................ 170 8.1. Ways of financing economic activities ..................................................................... 170 8.2. Banks’ hierarchy by quality of services offered to SMEs .......................................... 175 8.3. Insurance companies’ hierarchy by quality of services offered to SMEs .................... 179 8.4. Facilitating access to finance ...................................................................................... 183 8.5. Priority areas for financing needs ............................................................................ 187 8.6. Counter-guarantees’ contribution to the credit recovery process................................. 191 8.7. The main obstacles encountered by SMEs in accessing public funds........................... 195 8.8. The specific of using a chartered accountants in SMEs ............................................... 196 8.9. The main criteria used in evaluating the accountant’s activity ..................................... 199 8.10. The role of the chartered accountant in SMEs............................................................... 204 Main findings ................................................................................................................. 208 9. Chapter 9 – HUMAN RESOURCES, TRAINING, WAGES AND METHODS USED

TO INCREASE THE LABOR PRODUCTIVITY WITHIN SMEs ................................... 210 9.1. Employment’s and medium number of employees’ evolution within SMEs ................. 210 9.2. Small and medium sized enterprises employees’ appreciation criteria ........................ 213 9.3. Average wage evolution within SMEs in year 2011 compared to 2010 ........................ 220 9.4. The intensity of human resources training ................................................................... 224 9.5. Financial support for training activities ...................................................................... 229 9.6. Share of employees who benefited from training activities ....................................... 231 9.7. Share of higher education graduated within the total number of employees in SMEs ... 235 9.8. Share of male presence within the total number of employees in SMEs ..................... 239 9.9. The frequency of experienced staff in SMEs ............................................................ 243 9.10. Benefits and rewards granted to employees of SMEs................................................ 247 9.11. Criteria on which are implemented the benefits for employees of small and medium.... 259 Main findings ................................................................................................................. 264

Cuprins

14

10. Chapter 10 – SMEs’ MARKET, CLIENTS AND RELATIONSHIP WITH BENEFICIARIES/SUPPLIERS ................................................................................. 267

10.1. SMEs’ market ......................................................................................................... 267 10.2. SMEs’ clients …………………………......................................................................... 270 10.3. Development of relations with suppliers and customers ............................................ 273 10.4. Causes of contract termination with suppliers and customers ..................................... 276 10.5. Average number of business partners in SMEs ......................................................... 281 10.6. Qualitative criteria used to select service providers ................................................... 283

Main findings ................................................................................................................. 290 11. Chapter 11 – INNOVATION AND INFORMATIZATION WITHIN SMEs ..................... 292 11.1. Innovation activities ................................................................................................ 292 11.2. Investments in innovation ............................................................................................ 296 11.3. Renewal of products and services .............................................................................. 299 11.4. Usage of IT within small and medium sized companies …........................................... 302 11.5. Usage of Internet/Intranet within SMEs ..................................................................... 306 11.6. The main ways of innovation in SMEs ...................................................................... 310 11.7. The main ways of financing investments in R&D and innovation in SMEs .................. 315 11.8. SMEs assessment of the optimal duration for conducting a research and

development project ............................................................................................... 319 11.9. SMEs assessment of the payback period of investments in R&D and innovation …..... 323 11.10. Sources of information used for innovation in SMEs ................................................ 327 11.11. The main obstacles encountered by SMEs in conducting R&D and innovation projects 334 11.12. Business software usage in SMEs ........................................................................... 341 11.13. SMEs assessment of the main benefits provided by business software solutions ...... 346 11.14. Using cloud software solutions in SMEs ................................................................... 353 Main findings ................................................................................................................. 357

PART II – SMEs’ ACTIVITY CHARACTERIZATION BASED ON ANNUAL FINANCIAL DATA 360

1. Chapter 1 – TERRITORIAL DISTRIBUTION OF ENTERPRISES …………………….. 361 1.1. Enterprises’ number at national level .............……………………………………………... 361 1.2. The number and density of SMEs by districts .......................................................... 364 1.3. Enterprises’ distribution by development regions ………………………………………… 365 1.4. Enterprises’ distribution by development regions and size classes …………………… 367 Main findings ................................................................................................................. 370

2. Chapter 2 – SMEs’ DISTRIBUTION BY COUNTIES, REGIONS, FIELDS OF ACTIVITY AND SIZE CLASSES …………………………………………………………… 371

2.1. SMEs’ distribution by counties and regions ................................................................... 372 2.2. SMEs’ territorial density ………................................................................................. 374


15

2.3. SMEs’ distribution by size classes and legal types ………………………..................... 377 2.4. SMEs’ activity field profile ...................................................................................... 378 Main findings ................................................................................................................. 381

3. Chapter 3 – SMEs’ GENERAL ECONOMIC RESULTS BY REGIONS AND NACE CODE TYPES OF ACTIVITY .................................................................................. 383

3.1. SMEs’ distribution by annual turnover ........................................................................... 383 3.2. Microenterprises’ general economic results .............................................................. 385 3.3. Small enterprises’ general economic results ............................................................. 388 3.4. Medium sized enterprises’ general economic results ................................................. 389 Main findings ................................................................................................................. 392

4. Chapter 4 – NET ECONOMIC RESULTS BY TYPES OF SMEs, DEVELOPMENT REGIONS AND FIELDS OF ACTIVITY .................................................................... 394

4.1. SMEs’ distribution by type of obtained economic result ............................................ 394 4.2. Profitable enterprises’ territorial distribution .............................................................. 396 4.3. Profit by development regions and by enterprises’ size classes ……….. ................. 398

4.3.1. Microenterprises’ profit by regions and fields of activity ................................. 398 4.3.2. Small enterprises’ profit by regions and fields of activity ................................. 401 4.3.3. Medium sized enterprises’ profit by regions and fields of activity ....................... 403

4.4. SMEs’ whole sector profitability by regions and fields of economic activities ……….. 405 4.5. Economic losses by development regions and fields of activity ................................ 407 Main findings ................................................................................................................. 409

5. Chapter 5 – SMEs’ ECONOMIC AND FINANCIAL PERFORMANCES ……………… 411 5.1. SMEs’ distribution by size classes and turnover ........................................................... 411 5.2. SMEs’ patrimonial structure characteristics .............................................................. 413 5.3. Aspects referring to expenses and work force usage efficiency ................................ 415 5.4. Economic performances of SMEs determined through profitability rates .................... 416 5.5. SMEs’ performances by fields of activity ................................................................. 418 5.6. SMEs’ performances by development regions and counties ……………..................... 420

5.7.1 North East Region .......................................................................................... 420 5.7.2 South East Region.......................................................................................... 421 5.7.3 South Region................................................................................................... 422 5.7.4 South West Region ......................................................................................... 423 5.7.5 West Region .................................................................................................. 425 5.7.6 North West Region .......................................................................................... 427 5.7.7 Center Region ................................................................................................ 428 5.7.8 Bucharest-Ilfov Region ..................................................................................... 429

Main findings ................................................................................................................. 431

Cuprins

16

PART III – GLOBAL ECONOMIC FRAMEWORK AND ROMANIAN ECONOMY IN 2011-2012 433

1. Chapter 1 – ROMANIAN ECONOMY, OUT OF THE CRISIS .................................... 434 1.1. Brief overview of the international economic framework .............................................. 434 1.2. Trends of the Romanian economy................................................................................ 439

2. Chapter 2 – THE ECONOMIC DEVELOPMENT POTENTIAL OF ROMANIA 442 2.1. Energy resources .................................................................................................... 442 2.2. Human resources ..................................................................................................... 444

3. Chapter 3 – MACROECONOMIC TRENDS AND OUT OF THE CRISIS .................... 447 3.1. Gross Domestic Product (GDP) …………………………………………………………….. 447 3.2. Prices and inflation ………………………………………………………………………….... 448 3.3. Sectoral trends ………………………………………………………………………………... 449

4. Chapter 4 – ROMANIA’S SOCIAL DEVELOPMENT ................................................ 456 4.1. Employment ……..................................................................................................... 456 4.2. Number of employees ................................................................................................... 456 4.3. Unemployment .............................................................................................................. 457 4.4. Incomes of households ………….............................................................................. 458

5. Chapter 5 – MAIN ECONOMIC TRENDS IN 2012 .................................................... 460 5.1. Prices ..................................................................................................................... 460 5.2. Industrial production ................................................................................................... 460 5.3. Construction ............................................................................................................ 462 5.4. Trade an services ....................................................................................................... 462 5.5. Tourism ................................................................................................................... 463 5.6. International trade of goods ..................................................................................... 463 5.7. Wages ................................................................................................................... 464 5.8. Labour force ................................................................................................................ 464

PARTEA a IV-a – RECOMMENDATIONS CONCERNING THE DEVELOPMENT OF SMEs SECTOR IN ROMANIA ..................................................................................................... 466

Appendix 1 – NACE Codes used ........................................................................................ 477

Appendix 2 – Main economic indicator’s formulae used in this volume .......................... 480

Appendix 3 – List with the students from the Management Faculty – AES Bucharest who interviewed the entrepreneurs .................................................................................. 481

18

PARTEA I MEDIUL DE AFACERI, SITUAŢIA ŞI PERFORMANŢELE IMM-URILOR ÎN 2013

– rezultatele investigaţiei realizate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România –

Capitolul 1 DIMENSIUNEA ŞI STRUCTURA EŞANTIONULUI DE IMM-URI

Cercetarea a fost realizată prin investigarea pe bază de chestionar a

unui număr de 1858 de firme - micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare, eşantion considerat reprezentativ pentru obiectivele cercetării şi situaţia sectorului de IMM-uri din România.

Luând în considerare vârsta IMM-urilor (figura 1.1), cea mai mare parte dintre întreprinderile care au făcut obiectul investigaţiei au vârsta cuprinsă între 5-10 ani (32,45%), fiind urmate de firmele ce au sub 5 ani vechime (26,86%), companiile mai vechi de 15 ani (26,59%) şi cele de 10-15 ani vechime (14,10%).

Figura 1.1 Structura eşantionului în funcţie de vârsta firmelor

Distribuţia întreprinderilor mici şi mijlocii pe regiunile de dezvoltare din

România este următoarea: Bucureşti-Ilfov – 26,80%, regiunea Centru –

26,86%

32,45%

14,10%

26,59%

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani


19

17,06%, regiunea Sud – 14,26%, regiunea Sud Vest – 13,13%, regiunea Nord Est – 8,18%, regiunea Nord Vest – 7,86%, regiunea Sud Est – 6,57% şi regiunea Vest – 6,14%. Vezi figura 1.2.

Figura 1.2 Structura eşantionului pe regiuni de dezvoltare

Având în vedere dimensiunea firmelor, după cum se observă şi în

figura 1.3, microîntreprinderile reprezintă 82,08% din totalul IMM-urilor anchetate, companiile mici au o pondere de 14,37%, iar cele mijlocii deţin un procent de 3,55%.

Figura 1.3 Structura eşantionului în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

26,80%

17,06%

8,18% 7,86%

14,26%

6,57%

13,13% 6,14%

București-Ilfov

Centru

Nord Est

Nord Vest

Sud

Sud Est

Sud Vest

Vest

82,08%

14,37% 3,55%

Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii

Dimensiunea şi structura eşantionului de IMM-uri

20

În ceea ce priveşte forma de organizare juridică a IMM-urilor, 90,47%

din întreprinderi sunt societăţi cu răspundere limitată, 6,89% dintre companii au alte forme de organizare juridică, iar 2,64% din firme sunt societăţi pe acţiuni. Vezi figura 1.4.

Figura 1.4 Structura eşantionului în funcţie de forma juridică a IMM-urilor

Dacă încadrăm firmele pe ramuri de activitate, eşantionul de IMM-uri are următoarea structură: 34,39% dintre întreprinderi activează în comerţ, 29,66% aparţin domeniului serviciilor, 23,79% sunt companii industriale, 4,41% îşi desfăşoară activitatea în construcţii, 4,14% operează în turism şi 3,61% sunt din transporturi. Multe dintre întreprinderi vizează mai multe domenii de activitate, datorită faptului că se focalizează pe identificarea şi valorificarea oportunităţilor de afaceri, care reprezintă o caracteristică de bază a IMM-urilor atât în România cât şi în alte ţări. Menţionăm că pentru fiecare firmă a fost luat în considerare codul CAEN al domeniului de activitate principal. Reprezentarea grafică a distribuţiei întreprinderilor pe ramuri de activitate este realizată în figura 1.5.

90,47%

2,64%

6,89%

SRL

SA

Altă formă de organizare juridică


21

Figura 1.5

Structura eşantionului pe domenii de activitate În legătură cu modul de derulare a analizei pe bază de chestionar trebuie

făcute următoarele precizări de ordin metodologic: Deoarece printre obiectivele anchetei se numără identificarea unor

elemente de esenţă pe baza cărora se operaţionalizează afacerile, aspectelor pozitive şi negative ale funcţionării IMM-urilor, percepţiilor întreprinzătorilor/ managerilor cu privire la mediul economic, vulnerabilităţilor activităţilor etc., ancheta nu s-a proiectat în varianta proporţională, care presupune reproducerea în eşantion a proporţiilor tipologiilor din populaţia de referinţă. Astfel, de exemplu, dacă s-ar fi utilizat metoda cotelor proporţionale, ar fi trebuit să fie selectate şi incluse în eşantion circa 90% microîntreprinderi, din care aproximativ 40% să activeze în sectorul serviciilor. O astfel de structură de investigare ar fi avut un grad de relevanţă scăzut, deoarece comportamentul microîntreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în servicii este relativ similar din punct de vedere managerial, investiţional sau al resurselor umane şi, în schimb, ar fi existat prea puţine informaţii din zone de activitate CAEN în care operează un număr mai redus de firme. Din acest motiv s-a preferat varianta de sondaj de tip stratificat - optim, prin care s-a redus în cadrul eşantionului ponderea straturilor omogene (de exemplu întreprinderi care au ca obiect de activitate serviciile) şi s-a majorat în schimb ponderea straturilor eterogene (de exemplu s-a suplimentat în compensaţie stratul firmelor cu activitate industrială). Această modalitate de construcţie a eşantionului asigură o calitate mai bună a informaţiilor şi un grad superior de cunoaştere a realităţilor investigate.

Elementele prezentate mai sus evidenţiază principalele caracteristici ale eşantionului investigat şi reprezentativitatea acestuia pentru sectorul de IMM-uri din România.

23,79%

4,41%

34,39% 3,61%

4,14%

29,66%

Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

Dimensiunea şi structura eşantionului de IMM-uri

22

ASPECTE SEMNIFICATIVE

� Eşantionul prezentat, prin dimensiunile sale (1858 IMM-uri), este semnificativ pentru România.

� Cele mai multe dintre firmele mici şi mijlocii au între 5 şi 10 ani vechime (32,45%).

� Eşantionul cuprinde IMM-uri din toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, ponderea cea mai mare având-o Bucureşti-Ilfov (26,80%), iar cea mai mică regiunea Vest (6,14%).

� Întreprinderile mici şi cele de dimensiune medie deţin în cadrul eşantionului ponderi mai mari decât în economia României, pentru a permite analiza pe un număr reprezentativ de subiecţi din cadrul lor.

� Societăţile cu răspundere limitată reprezintă marea majoritate a IMM-urilor din eşantion (90,47%).

� Numărul IMM-urilor din comerţ, servicii, industrie, construcţii, turism şi transporturi formează eşantioane reprezentative pe fiecare domeniu de activitate.

� Ancheta s-a proiectat în varianta de sondaj de tip stratificat - optim, care asigură o calitate mai bună a informaţiilor şi un grad superior de cunoaştere a realităţilor investigate.

� Eşantionul de întreprinderi mici şi mijlocii investigat este reprezentativ pentru România, ca mărime şi structură, asigurând un suport informaţional adecvat formulării de constatări şi concluzii temeinic fundamentate.

BLANK PAGE


23

Capitolul 2 CARACTERISTICILE ESENŢIALE ALE ÎNTREPRINZĂTORILOR INVESTIGAŢI

Întreprinzătorii reprezintă motorul oricărei economii de piaţă, fiind principalii creatori de substanţă economică şi promotori ai schimbării. Datorită aportului major al acestora la dezvoltarea economică şi socială, cunoaşterea principalelor caracteristici ale întreprinzătorilor din ţara noastră1 are o importanţă deosebită. Deşi eşantionul investigat este reprezentativ pentru România – 1858 întreprinzători, din cele opt regiunile de dezvoltare, din toate categoriile de IMM-uri etc. – menţionăm că elementele rezultate în urma anchetei nu trebuie absolutizate, ci considerate ca indicative.

Potrivit cercetării noastre, întreprinzătorii români prezintă următoarele caracteristici:

Pe grupe de vârstă, cele mai ridicate procentaje le deţin întreprinzătorii de 35 - 45 de ani (36,98%) şi cei între 45 şi 60 de ani (32,23%), iar la polul opus se află persoanele care au sub 25 de ani (3,13%). De asemenea, vârsta medie a întreprinzătorilor este de: 41,51 ani la nivelul eşantionului, 41,77 ani pentru persoanele de sex masculin şi de 40,94 ani pentru femei. Structura pe vârste este favorizantă dezvoltării sectorului de IMM-uri, întrucât aproximativ 63% din întreprinzători au mai puţin de 45 de ani, având deci în faţă cel puţin două decenii de activitate intreprenorială. În acest context, menţionăm şi ponderea ridicată (22,96%) a întreprinzătorilor tineri, cu vârste cuprinse între 25 şi 35 ani. Detalii în figura 2.1.

Figura 2.1

Structura întreprinzătorilor în funcţie de vârstă

Având în vedere pregătirea profesională, se observă că persoanele cu pregătire economică deţin o pondere de 27,34% din total, devansând numărul 1 De-a lungul timpului diverşi specialişti au încercat sa realizeze un profil al întreprinzătorului român, care se modifică de la an la an (de exemplu: creşte numărul tinerilor, se amplifică ponderea persoanelor cu studii superioare, scade procentul bărbaţilor, etc.).

3,13% 22,96%

36,98%

32,23%

4,69% Până în 25 de ani

25 - 35 ani

35 - 45 ani

45 - 60 ani

Peste 60 de ani

Caracteristicile esenţiale ale întreprinzătorilor investigaţi

24

întreprinzătorilor instruiţi în domeniul tehnic (16,79%). Întreprinzătorii care au alte profesii reprezintă 55,87% din eşantionul cercetării.

Figura 2.2

Structura întreprinzătorilor în funcţie de pregătirea profesională

Gruparea întreprinzătorilor în funcţie de sex (figura 2.3) relevă predominanţa bărbaţilor (68,62%). Structura pe sexe este mai echilibrată comparativ cu situaţia din Uniunea Europeană, potrivit căreia aproximativ un sfert din totalul întreprinzătorilor sunt femei. Având în vedere că în România persoanele de sex feminin reprezintă circa 51% din populaţie, o astfel de configuraţie semnifică un grad mai ridicat de valorificare a potenţialului acestora comparativ cu ţările din Europa şi America de Nord. Fără îndoială că la o asemenea structură a contribuit şi faptul că procentul persoanelor de sex feminin care urmează studii superioare este superior celor de sex masculin.

Figura 2.3

Structura pe sexe a întreprinzătorilor

Luând în considerare starea civilă, după cum se poate vedea şi în figura 2.4, se constată preponderenţa întreprinzătorilor căsătoriţi (81,38%).

27,34%

16,79% 55,87%

Pregătire economică

Pregătire tehnică

Alte profesii

68,62%

31,38%

Bărbaţi

Femei


25

Figura 2.4

Structura întreprinzătorilor în funcţie de starea civilă În ceea ce priveşte numărul de copii ai întreprinzătorilor, se observă că

35,47% din oamenii de afaceri au un copil şi 33,75% dintre persoane au doi copii. Evidenţiem procentul ridicat al celor fără niciun copil (26,26%), situaţie care poate fi explicată prin proporţia considerabilă a întreprinzătorilor tineri. Vezi figura 2.5.

Figura 2.5

Structura întreprinzătorilor în funcţie de numărul de copii

Abordarea corelativă a informaţiilor privind starea civilă şi numărul de copii ne indică manifestarea mai intensă a spiritului intreprenorial la persoanele căsătorite şi la cele care au copii. Procentele acestor două categorii de persoane sunt mai mari în rândul întreprinzătorilor decât la nivelul întregii populaţii active a României. Situaţia este normală, întrucât persoanele căsătorite care au copii prezintă, din punctul de vedere al gradului de implicare în viaţa economico-socială, asumării de responsabilităţi şi intensităţii eforturilor în muncă, parametri superiori comparativ cu restul populaţiei.

Din punctul de vedere al studiilor realizate, cei mai mulţi întreprinzători au pregătire superioară (63,78%), dintre care 2,88% au urmat diverse studii postuniversitare, 4,16% au absolvit masteratul, iar 0,36% au doctoratul. Vezi informaţiile din figurile 2.6 şi 2.7. Această situaţie denotă un grad ridicat de intelectualizare a întreprinzătorilor, ceea ce reprezintă o premisă favorabilă pentru amplificarea performanţelor IMM-urilor în perioada următoare şi pentru trecerea la economia bazată pe cunoştinţe.

81,38%

18,62%

Căsătoriţi

Necăsătoriţi

26,26%

35,47% 33,75%

3,71% 0,81%

Niciun copil

Un copil

2 copii

3 copii

Mai mult de 3 copii


26

Figura 2.6

Structura întreprinzătorilor în funcţie de studii

Figura 2.7

Frecvenţa întreprinzătorilor cu studii postuniversitare Încadrarea întreprinzătorilor după programele de training urmate relevă

că 1,18% dintre aceştia s-au pregătit în România şi 0,46% au participat la programe de instruire în străinătate, evidenţiind disponibilitatea scăzută a oamenilor de afaceri români pentru perfecţionarea prin training în diverse domenii de activitate.

Figura 2.8

Structura întreprinzătorilor în funcţie de programele de training urmate

63,78%

35,83%

0,39% Universitare şi postuniversitare

Medii (liceu)

Elementare

0,36%

2,88%

4,16%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

Doctorat Alte studii postuniversitare

Master

1,18%

0,46%

0,00%

0,50%

1,00%

1,50%

Training în România Training în străinătate


27

Din punctul de vedere al vechimii ca întreprinzător, se observă că cele mai mari procentaje le deţin cei care au între 5 şi 10 ani de vechime ca întreprinzători (30,15%) şi, respectiv, persoanele care au iniţiat activităţi intreprenoriale în ultimii 5 ani (26,53%). Ponderea cea mai mică revine întreprinzătorilor care au peste 20 ani vechime – 12,48%. La nivelul eşantionului vechimea medie ca întreprinzător este de 12,81 ani. Vezi informaţiile din figura 2.9.

Figura 2.9

Structura întreprinzătorilor în funcţie de vechimea ca întreprinzător

Analiza întreprinzătorilor în funcţie de numărul de asociaţi/acţionari relevă că 70,33% dintre aceştia sunt proprietari unici ai afacerilor lor. În 28,75% din firme sunt 2-5 asociaţi, iar in 0,92% din firme sunt peste 5 asociaţi, ceea ce denotă spiritul asociativ redus al întreprinzătorilor din România. Vezi figura 2.10.

Figura 2.10

Structura întreprinzătorilor în funcţie de numărul de asociaţi/acţionari

26,53%

30,15%

17,72%

13,13%

12,48% 0-5 ani

5-10 ani

10-15 ani

15-20 ani

Peste 20 de ani

70,33%

28,75%

0,92% 0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

Proprietar unic 2-5 asociati Peste 5 asociati


28

În ceea ce priveşte numărul de ore dedicate afacerii de către întreprinzători, se observă că 91,21% dintre aceştia alocă firmei cel putin 8 ore în fiecare zi, iar dintre acestia 34,18% dedică cel putin 12 ore. Remarcăm procentul mic al întreprinzătorilor care alocă 1-20 ore săptămânal firmei (5,41%).

Figura 2.11 Structura întreprinzătorilor în funcţie de numărul de ore dedicate afacerii

Întreprinzătorii au fost chestionati în legătură cu implicarea membrilor

familiei în activitatea firmei. 39,72% din aceştia au răspuns afirmativ - această pondere poate fi explicată prin dominatia covârsitoare a microîntreprinderilor precum şi prin resursele modeste de care dispun firmele, determinand 40% dintre întreprinzatori să implice membri ai familiei în afaceri.

Figura 2.11

Situaţia întreprinzătorilor în care implică membrii familiei în activitatea firmei Din informaţiile prezentate putem contura un portret robot al

întreprinzătorului român - persoană matură, cu pregătire economică, de sex masculin, căsătorit, cu copii, cu o vechime medie de 12,81 ani ca întreprinzător, cu studii superioare, unic acţionar, care alocă mai mult de 8 ore zilnic afacerii şi care implică membrii familiei în activitatea firmei.

3,38%

5,41%

20,50% 36,54%

15,09%

19,09%

1 - 20 de ore

21 - 39 de ore

40 de ore

41 - 59 de ore

60 de ore

peste 60 de ore

39,72%

60,28%

Da

Nu


29


� Persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani deţin ponderea cea mai mare în rândul întreprinzătorilor (36,98%), iar cei care au sub 25 de ani înregistrează procentul cel mai redus (3,13%).

� Vârsta medie a întreprinzătorilor este de 41,51 ani. � Aproximativ 27% dintre întreprinzători au pregătire economică. � 16,79% din oamenii de afaceri sunt instruiţi în domeniul tehnic. � Întreprinzătorii bărbaţi reprezintă majoritatea, cu o pondere de 68,62%. � Aproximativ trei sferturi dintre oamenii de afaceri sunt căsătoriţi

(81,38%). � 73,74% din întreprinzători au copii. � Nivelul bun de instruire a întreprinzătorilor din România (63,78% au

studii superioare) este de natură să faciliteze dezvoltarea firmelor private.

� 35,83% dintre întreprinzători au pregătire medie, iar 0,39% au studii elementare.

� 1,18% dintre întreprinzători au participat la training-uri în România, iar 0,46% s-au pregătit în străinătate.

� Persoanele care au între 5 şi 10 ani de vechime ca întreprinzători deţin ponderea cea mai mare la nivelul eşantionului (30,15%), iar pentru cei care au peste 20 de ani vechime ca întreprinzători procentul cel mai mic (12,48%).

� Vechimea medie ca întreprinzător la nivelul eşantionului este de 12,81 ani.

� 70,33% dintre întreprinzători sunt proprietari unici ai afacerilor lor � În 28,75% din firme sunt 2-5 asociaţi, iar in 0,92% din firme sunt peste

5 asociaţi � 91,21% dintre întreprinzători alocă firmei cel puţin 8 ore în fiecare zi,

iar dintre aceştia 34,18% dedică cel puţin 12 ore � 39,72% dintre întreprinzători implică membrii familiei în activitatea firmei � Profilul întreprinzătorului român este următorul: persoană matură, cu

pregătire economică, de sex masculin, căsătorit, cu copii, cu o vechime medie de 12,81 ani ca întreprinzător, cu studii superioare, unic acţionar, cu studii superioare, care alocă mai mult de 8 ore zilnic afacerii şi care implică membrii familiei în activitatea firmei.

30

Capitolul 3 MEDIUL DE AFACERI 3.1. Aprecieri ale întreprinzătorilor cu privire la evoluţia de ansamblu a mediului economic din România

Situaţia de ansamblu a mediului economic din România în perioada

actuală (figura 3.1) a fost apreciată ca fiind stânjenitoare dezvoltării în 43,38% din firme, neutră în 41,28% dintre IMM-uri şi favorabilă afacerilor în 15,34% din organizaţii. Examinând comparativ aceste considerente cu cele din anul precedent (în 2012 mediul era apreciat ca fiind favorabil în 11,81% dintre întreprinderi şi defavorabil în 54,45% din companii), se constată o îmbunătăţire a percepţiilor întreprinzătorilor/ managerilor din IMM-uri cu privire la mediul în care îşi desfăşoară activitatea.

15.34%

41.28%

43.38%

Favorabilă afacerilor Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

Figura 3.1 Evaluarea situaţiei de ansamblu a mediului economic actual de către

întreprinzători

Dacă comparăm opiniile referitoare la starea actuală a mediului de afaceri, cu aprecierile privitoare la evoluţia mediului până la sfârşitul anului 2013 şi în 2014, se remarcă uşoare creşteri ale proporţiilor decidenţilor din IMM-uri care consideră că mediul economic românesc va fi neutru şi va favoriza dezvoltarea afacerilor. Detalii în figurile 3.2 şi 3.3.


31

21.80%

44.35%

33.85%


Figura 3.2 Estimarea de către întreprinzători a evoluţiei mediului economic

în cursul anului 2013

18.84%

44.89%

36.28%


Figura 3.3 Estimarea evoluţiei în anul 2014 a mediului economic de către întreprinzători

Examinarea percepţiilor cu privire la situaţia actuală şi evoluţia viitoare a

mediului de afaceri în funcţie de vechimea IMM-urilor (tabelele 3.1, 3.2 şi 3.3), relevă în principal următoarele:

- firmele care au peste 15 ani vechime consemnează proporţii mai ridicate ale companiilor în care se consideră că mediile din perioada actuală, 2013 şi 2014 impactează/ vor impacta negativ activitatea agenţilor economici;

- organizaţiile de 5-10 ani înregistrează ponderile cele mai scăzute de IMM-uri în care se estimează că mediile de afaceri din prezent, 2013 şi 2014 influenţează / vor influenţa nefavorabil agenţii economici;

- întreprinderile de 10-15 ani deţin procentaje mai mari ale entităţilor în care se apreciază că mediile economice din 2013 şi 2014 vor fi favorabile dezvoltării business-urilor;

- în rândul organizaţiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani se indică mai frecvent medii intreprenoriale neutre pentru perioada actuală, 2013 şi 2014.

Mediul de afaceri

32

Tabelul 3.1 Diferenţierea aprecierii mediului actual de afaceri în funcţie de

vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Situaţia de ansamblu a mediului economic actual

Vârsta IMM-urilor: Sub 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani

1. Favorabilă afacerilor 17,23% 14,26% 15,65% 14,57% 2. Neutră 39,48% 47,26% 37,79% 37,65% 3. Stânjenitoare dezvoltării afacerilor 43,29% 38,47% 46,56% 47,77%

Tabelul 3.2 Diferenţierea aprecierii evoluţiei în anul 2013 a mediului economic în funcţie de

vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Starea viitoare a mediului economic



Tabelul 3.3

Diferenţierea aprecierii evoluţiei în anul 2014 a mediului economic în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.




Gruparea întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare evidenţiază

următoarele aspecte semnificative: - procentele întreprinderilor în care se estimează că mediul economic

din prezent şi cel de până la finele anului 2013 este/ va fi favorizant, sunt mai ridicate în regiunea de Nord Vest (31,51%, respectiv 33,56%);

- proporţiile cele mai ridicate de IMM-uri în care se consideră că situaţia actuală a mediului, evoluţia până la sfârşitul anului şi cea din 2014 este/ va fi stânjenitoare derulării activităţilor intreprenoriale sunt întâlnite în regiunea Sud (66,79%, 54,34%, respectiv 58,87%);

- cel mai amplu procentaj al companiilor în care se anticipează o situaţie favorabilă pentru 2014 se înregistrează în Nord Est (38,16%);

- firmele în care se apreciază că mediul este/ va fi neutru desfăşurării afacerilor sunt mai des întâlnite în Sud Vest, dacă avem în vedere situaţia actuală şi estimarea pentru anul 2014 (62,70%, respectiv 57,79%) şi în regiunea Vest (61,40%), dacă ne referim la evoluţia până la sfârşitul anului 2013;

- regiunea Sud consemnează cea mai redusă frecvenţă a unităţilor în cadrul cărora se opinează că mediul economic este/ va fi neutru


33

pentru dezvoltarea afacerilor în perioada actuală, până la sfârşitul lui 2013 şi pe parcursul anului 2014 (24,53%, 29,81%, respectiv 29,06%).

Vezi tabelele 3.4 şi 3.5 şi 3.6.

Tabelul 3.4 Diferenţierea aprecierii de către întreprinzători a situaţiei actuale a mediului

economic în funcţie de regiunile de dezvoltare

Nr. crt.

Situaţia de ansamblu a mediului

economic actual

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare: Nord Est

Sud Est Sud Sud

Vest Vest Nord Vest Centru Bucureşti

-Ilfov

1. Favorabilă afacerilor 14,47% 25,41% 8,68% 7,79% 24,56% 31,51% 12,93% 15,06%

2. Neutră 34,87% 33,61% 24,53% 62,70% 43,86% 25,34% 44,48% 45,58%

3. Stânjenitoare dezvoltării afacerilor 50,66% 40,98% 66,79% 29,51% 31,58% 43,15% 42,59% 39,36%

Tabelul 3.5

Diferenţierea aprecierii de către întreprinzători a evoluţiei în anul 2013 a mediului economic în funcţie de regiunile de dezvoltare

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


-Ilfov


2. Neutră 43,42% 47,54% 29,81% 57,38% 61,40% 38,36% 44,16% 43,17%


Tabelul 3.6

Diferenţierea aprecierii de către întreprinzători a evoluţiei în anul 2014 a mediului economic în funcţie de regiunile de dezvoltare

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


-Ilfov


2. Neutră 32,24% 39,34% 29,06% 57,79% 44,74% 46,58% 53,00% 46,59%


Luând în considerare dimensiunea IMM-urilor (tabelele 3.7, 3.8 şi 3.9),

constatăm următoarele: - cele mai frecvente aprecieri favorabile se înregistrează în rândul

întreprinderilor mijlocii, iar cele mai des întâlnite percepţii negative sunt consemnate în cadrul microfirmelor, atât în ceea ce priveşte starea actuală, cât şi evoluţia viitoare a mediului de afaceri;

Mediul de afaceri

34

- companiile mici deţin cel mai ridicat procentaj al IMM-urilor în care se estimează un mediu neutru pentru anul 2013, dar şi cea mai scăzută proporţie de firme în care se consideră că mediul economic din anul 2013 va fi nefavorabil dezvoltării afacerilor.

Tabelul 3.7

Diferenţierea aprecierii mediului de afaceri actual în funcţie de mărimea firmelor

Nr. crt.

Situaţia de ansamblu a mediului economic actual

Dimensiunea firmelor Micro-

întreprinderi Întreprinderi

mici Întreprinderi

mijlocii 1. Favorabilă afacerilor 13,84% 19,85% 31,75%

2. Neutră 41,18% 43,82% 33,33%

3. Stânjenitoare dezvoltării afacerilor 44,98% 36,33% 34,92%

Tabelul 3.8

Diferenţierea estimării evoluţiei în anul 2013 a mediului de afaceri în funcţie de dimensiunea firmelor

Nr. crt.




mici Întreprinderi


2. Neutră 44,85% 44,19% 33,33%


Tabelul 3.9

Diferenţierea estimării evoluţiei în anul 2014 a mediului de afaceri în funcţie de dimensiunea firmelor

Nr. crt.




mici Întreprinderi


2. Neutră 45,18% 44,57% 39,68%


Încadrarea percepţiilor referitoare la mediul de afaceri în funcţie de

forma de organizare juridică a IMM-urilor, scoate în evidenţă următoarele: - SA-urile consemnează cele mai ridicate procente ale firmelor în care

se consideră că mediul de afaceri este/ va fi nefavorabil, atât în prezent, cât şi în celelalte perioade luate în considerare (53,06%, 42,86%, respectiv 40,82%);

- SRL-urile deţin cele mai mari ponderi ale companiilor în cadrul cărora evoluţiile mediului de afaceri până la sfârşitul anului şi pe parcusul anului 2014 au fost estimate ca fiind pozitive (22,55%, respectiv 19,33%);


35

- IMM-urile cu alte forme de organizare juridică înregistrează procentaje mai ample ale organizaţiilor în care aprecierile cu privire la mediul actual şi a mediilor viitoare au fost neutre.

Informaţii suplimentare în tabelele 3.10, 3.11 şi 3.12.

Tabelul 3.10 Diferenţierea aprecierii mediului de afaceri actual în funcţie

de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.

Starea actuală a mediului economic

IMM-urile după forma de organizare juridică SA SRL Alte forme de

organizare juridică 1. Favorabilă afacerilor 18,37% 15,53% 11,72% 2. Neutră 28,57% 41,58% 42,19% 3. Stânjenitoare dezvoltării afacerilor 53,06% 42,89% 46,09%

Tabelul 3.11

Diferenţierea estimării de către întreprinzători a evoluţiei în anul 2013 a mediului de afaceri în funcţie de forma de organizare juridică a firmelor

Nr. crt.




Tabelul 3.12 Diferenţierea estimării de către întreprinzători a evoluţiei în anul 2014

a mediului de afaceri în funcţie de forma de organizare juridică a firmelor

Nr. crt.




Distribuirea aprecierilor din întreprinderi pe ramuri de activitate

reliefează următoarele diferenţieri mai mari faţă de media eşantionului, atât în ceea ce priveşte aprecierile mediului actual, cât şi estimările pentru perioadele următoare:

- întreprinderile din construcţii înregistrează procentul cel mai ridicat de entităţi în care s-a apreciat că mediul economic din 2013 va fi neutru dezvoltării afacerilor (56,10%);

- în cadrul companiilor din turism s-au consemnat cele mai crescute proporţii ale organizaţiilor în care s-a estimat că mediul economic actual şi cel de până la sfârşitul anului 2013 este/ va fi favorabil IMM-urilor (28,57%, respectiv 31,17%);

Mediul de afaceri

36

- firmele din industrie se remarcă prin cele mai mari procentaje de unităţi economice în care s-a indicat un mediu nefavorabil dezvoltării business-urilor pentru restul anului 2013 (36,43%);

- companiile din comerţ deţin cea mai mare pondere de IMM-uri în care s-a considerat că mediul va impacta negativ dezvoltarea economică în anul 2014 (39,59%);

- agenţii economici din servicii ies în evidenţă prin proporţia mai amplă de firme în cadrul cărora s-a anticipat că mediul de afaceri din anul 2014 va fi favorabil (21,42%).

Vezi tabelele 3.13, 3.14 şi 3.15.

Tabelul 3.13 Diferenţierea aprecierii mediului de afaceri actual în funcţie

de domeniile de activitate

Nr. crt.

Situaţia de ansamblu a mediului

economic actual

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie Construcţii Comerţ Transporturi Turism Servicii

1. Favorabilă afacerilor 18,33% 9,76% 13,62% 8,96% 28,57% 14,70%

2. Neutră 38,46% 48,78% 39,91% 62,69% 35,06% 42,29%

3. Stânjenitoare dezvoltării afacerilor 43,21% 41,46% 46,48% 28,36% 36,36% 43,01%

Tabelul 3.14

Diferenţierea estimării evoluţiei în anul 2013 a mediului de afaceri după domeniile de activitate

Nr. crt.




2. Neutră 43,21% 56,10% 45,07% 53,73% 41,56% 41,92%


Tabelul 3.15

Diferenţierea estimării în anul 2014 a mediului de afaceri în funcţie de domeniile de activitate

Nr. crt.




2. Neutră 41,63% 58,54% 45,70% 56,72% 44,16% 43,19%



37

3.2. Oportunităţi de afaceri

Analiza principalelor oportunităţi în afaceri ale IMM-urilor pentru anul 2013 reliefează următoarele aspecte: cel mai frecvent a fost indicată creşterea vânzărilor pe piaţa internă (în 64,67% dintre firme) relevând că, în ciuda situaţiei economice dificile din ţara noastră, întreprinzătorii mizează în continuare pe puterea de cumpărare a românilor şi a agenţilor economici interni. Celelalte oportunităţi importante evidenţiate în cadrul IMM-urilor sunt asimilarea de noi produse (semnalată în 50,75% dintre întreprinderi), penetrarea pe noi pieţe (44,40%), realizarea unui parteneriat de afaceri (26,93%), utilizarea de noi tehnologii (26,37%), obţinerea unui grant (11,31%) şi sporirea exporturilor (7,32%). De remarcat că în 2,64% din IMM-uri nu s-au indicat niciuna dintre oportunităţile enumerate mai sus ori au fost identificate şi alte surse ale oportunităţilor economice, dintre care exemplificăm: stabilitatea/ fidelizarea unor clienţi, obţinerea unor credite cu dobânzi mici, închirierea de spaţii în condiţii avantajoase, creşterea preţurilor la anumite produse, concurenţa redusă in anumite zone, implementarea unor standarde obligatorii, dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu stakeholderii, etc. Vezi figura 3.4.

2.64%

7.32%

11.31%

26.37%

26.93%

44.40%

50.75%

64.67%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Altele

Sporirea exporturilor

Obţinerea unui grant

Folosirea de noi tehnologii

Realizarea unui parteneriat de afaceri

Penetrarea pe noi pieţe

Asimilarea de noi produse

Creşterea vânzărilor pe piaţa internă

Figura 3.4

Frecvenţa oportunităţilor de afaceri accesibile IMM-urilor din România

Dacă avem în vedere intensitatea de manifestare a acestor oportunităţi de afaceri (pe o scară de la 1 la 3), pe primul loc se află sporirea vânzărilor pe piaţa internă cu o medie de 2,09, după care urmează amplificarea exporturilor (1,63), asimilarea de noi produse (1,57), penetrarea pe noi pieţe (1,42), realizarea unui parteneriat de afaceri (1,37), obţinerea unui grant (1,36) şi folosirea de noi tehnologii (1,27). Tabloul complet al intensităţii

Mediul de afaceri

38

de manifestare a oportunităţilor de afaceri întâlnite de întreprinzătorii români în cursul acestui an este reprezentat grafic în figura 3.5.

1.27

1.36

1.37

1.42

1.57

1.63

2.09

0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50

Folosirea de noi tehnologii

Obţinerea unui grant

Realizarea unui parteneriat de afaceri

Penetrarea pe noi pieţe

Asimilarea de noi produse

Sporirea exporturilor

Creşterea vânzărilor pe piaţa internă

Figura 3.5 Intensitatea manifestării oportunităţilor de afaceri în cadrul IMM-urilor

Luând în considerare oportunităţile economice în funcţie de grupele de

vârstă din care fac parte IMM-urile, evidenţiem următoarele: - penetrarea pe noi pieţe este întâlnită preponderent la firmele înfiinţate

în ultimii 5 ani; - creşterea vânzărilor pe piaţa internă şi sporirea exporturilor sunt

consemnate mai frecvent în rândul IMM-urilor care au peste 15 ani; - asimilarea de noi produse şi utilizarea de noi tehnologii reprezintă

oportunităţi indicate mai frecvent în cadrul organizaţiilor de 5-10 ani vechime;

- realizarea unui parteneriat de afaceri şi obţinerea unui grant sunt indicate în proporţii mai mari de către întreprinderile cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani.

Detalii în tabelul 3.16.

Tabelul 3.16 Frecvenţa oportunităţilor de afaceri în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Oportunităţi de afaceri pentru anul 2013


1. Creşterea vânzărilor pe piaţa internă 62,93% 65,84% 62,60% 66,13% 2. Asimilarea de noi produse 49,50% 52,24% 48,85% 51,21% 3. Penetrarea pe noi pieţe 46,89% 44,94% 43,89% 41,50% 4. Realizarea unui parteneriat de afaceri 28,66% 26,08% 31,68% 23,68% 5. Folosirea de noi tehnologii 23,85% 30,18% 23,28% 25,91% 6. Obţinerea unui grant 8,82% 11,77% 14,56% 11,54% 7. Sporirea exporturilor 6,41% 7,31% 7,63% 8,10%


39

Repartiţia agenţilor economici pe regiuni de dezvoltare (tabelul 3.17) reliefează o serie de diferenţieri faţă de situaţia pe ansamblul eşantionului: În rândul firmelor din regiunea Sud Vest au fost semnalate mai frecvent creşterea vânzărilor pe piaţa internă (88,11%), asimilarea de noi produse (66,39%) şi penetrarea pe noi pieţe (58,61%). Întreprinderile din regiunea Vest deţin cele mai ridicate ponderi de IMM-uri care consemnează folosirea de noi tehnologii (49,12%) şi obţinerea unui grant (23,68%). Amplificarea exporturilor este întâlnită în proporţie mai mare la companiile din Nord Est (11,18%). Realizarea de parteneriate economice sunt indicate mai des în cadrul firmelor din regiunea Sud Est (40,16%) şi mai rar în organizaţiile din Centru (15,46%). Detalii în tabelul 3.17.

Tabelul 3.17

Frecvenţa oportunităţilor de afaceri în funcţie de regiunile de dezvoltare

Clasificarea IMM-urilor în funcţie de mărime, relevă în principal că:

Proporţional cu sporirea dimensiunii IMM-urilor, se înregistrează creşterea ponderii întreprinderilor în care se indică drept oportunităţi de afaceri creşterea vânzărilor pe piaţa internă, realizarea unui parteneriat de afaceri, utilizarea de noi tehnologii, obţinerea unui grant şi sporirea exporturilor. Această situaţie se explică prin faptul că mărirea dimensiunii firmei este însoţită de regulă şi de creşterea forţei sale economice, care amplifică potenţialul de desfacere a produselor/ serviciilor pe noi pieţe interne şi/ sau internaţionale, posibilităţile de retehnologizare, capacitatea de atragere a unor fonduri nerambursabile, etc. Asimilarea de noi produse este întâlnită într-o frecvenţă invers proporţională cu mărimea organizaţiilor, iar penetrarea pe noi pieţe este semnalată mai frecvent în rândul companiilor mici (45,32%) şi mai rar în cadrul agenţilor economici mijlocii (39,39%). Vezi tabelul 3.18.

Nr. crt.

Oportunităţi de afaceri pentru

anul 2013

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Est

Sud Est Sud Sud

Vest Vest Nord Vest Centru Bucureşti-

Ilfov

1. Creşterea vânzărilor pe piaţa internă 65,13% 69,67% 72,83% 88,11% 65,79% 45,21% 51,10% 61,57%

2. Asimilarea de noi produse 37,50% 44,26% 51,70% 66,39% 51,75% 39,73% 53,31% 49,60%

3. Penetrarea pe noi pieţe 50,66% 45,90% 42,26% 58,61% 50,00% 33,56% 41,64% 39,96%

4. Realizarea unui parteneriat de afaceri 36,18% 40,16% 29,06% 23,77% 34,21% 19,18% 15,46% 29,18%

5. Folosirea de noi tehnologii 28,29% 27,05% 18,11% 42,21% 49,12% 15,07% 24,92% 21,29%

6. Obţinerea unui grant 19,08% 13,93% 10,19% 6,15% 23,68% 6,85% 8,52% 11,67%

7. Sporirea exporturilor 11,18% 9,09% 4,91% 9,43% 9,65% 3,42% 5,99% 7,43%

Mediul de afaceri

40

Tabelul 3.18 Diferenţierea oportunităţilor de afaceri pe clase de mărime ale IMM-urilor

Gruparea companiilor după forma de organizare juridică (tabelul 3.19) scoate în evidenţă următoarele:

- amplificarea vânzărilor pe piaţa autohtonă, penetrarea pe noi pieţe şi asimilarea de noi produse sunt indicate mai frecvent de către entităţile cu altă formă de organizare juridică;

- SRL-urile înregistrează cele mai mari procentaje de firme care au semnalat sporirea exporturilor, utilizarea de noi tehnologii realizarea unui parteneriat de afaceri şi obţinerea unui grant.

Tabelul 3.19

Frecvenţa oportunităţilor de afaceri în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Dacă încadrăm întreprinderile pe domenii de activitate se constată

unele diferenţe semnificative faţă de media de ansamblu a eşantionului: amplificarea vânzărilor pe piaţa internă, creşterea exporturilor, utilizarea de noi tehnologii şi penetrarea pe noi pieţe sunt indicate mai frecvent de către organizaţiile din domeniul transporturilor şi mai rar de către firmele din turism. Asimilarea de noi produse este considerată oportunitate în 59,62% din unităţile care îşi desfăşoară activitatea în comerţ şi doar 26,87% dintre IMM-urile din

Nr. crt. Oportunităţi de afaceri pentru anul 2013



mici Întreprinderi

mijlocii 1. Creşterea vânzărilor pe piaţa internă 63,58% 69,66% 69,70%

2. Asimilarea de noi produse 51,71% 49,44% 34,85%

3. Penetrarea pe noi pieţe 44,49% 45,32% 39,39%

4. Realizarea unui parteneriat de afaceri 25,26% 34,46% 34,85%

5. Folosirea de noi tehnologii 25,00% 31,84% 36,36%

6. Obţinerea unui grant 10,24% 14,61% 22,73%

7. Sporirea exporturilor 5,51% 13,11% 25,76%

Nr. crt.

Oportunităţi de afaceri pentru

anul 2013

IMM-urile după forma de organizare juridică

SA SRL Alte forme de

organizare juridică

1. Creşterea vânzărilor pe piaţa internă 68,75% 63,89% 73,44% 2. Asimilarea de noi produse 42,86% 50,39% 58,59% 3. Penetrarea pe noi pieţe 36,73% 44,44% 46,88% 4. Realizarea unui parteneriat de afaceri 38,78% 25,95% 35,16% 5. Folosirea de noi tehnologii 34,69% 25,82% 30,47% 6. Obţinerea unui grant 22,45% 11,13% 9,38% 7. Sporirea exporturilor 14,29% 7,26% 5,47%


41

transporturi. Realizarea unui parteneriat de afaceri a fost semnalată mai des la companiile din domeniul construcţiilor (37,80%) şi mai puţin frecvent la întreprinderile din comerţ (21,79%). Având în vedere obţinerea unui grant, se constată că entităţile din turism au înregistrat cea mai mare pondere (18,18%), iar cele din comerţ cea mai scăzută proporţie (6,26%). Informaţii suplimentare se prezintă în tabelul 3.20.

Tabelul 3.20

Diferenţierea oportunităţilor de afaceri ale IMM-urilor în funcţie de domeniile de activitate

Nr. crt.

Oportunităţi de afaceri pentru anul 2013

IMM-urile pe ramuri de activitate

Industrie Construcţii Comerţ Transporturi Turism Servicii

1. Creşterea vânzărilor pe piaţa internă 65,76% 59,76% 63,69% 82,09% 49,35% 65,70%

2. Asimilarea de noi produse 49,32% 42,68% 59,62% 26,87% 58,44% 44,65%

3. Penetrarea pe noi pieţe 47,29% 50,00% 43,19% 61,19% 29,87% 44,65%

4. Realizarea unui parteneriat de afaceri 25,57% 37,80% 21,79% 35,82% 25,97% 31,40%

5. Folosirea de noi tehnologii 34,84% 36,59% 19,41% 37,31% 11,69% 26,86%

6. Obţinerea unui grant 14,03% 14,63% 6,26% 16,42% 18,18% 12,91%

7. Sporirea exporturilor 11,09% 4,88% 6,27% 22,39% 3,90% 4,54%

3.3. Dificultăţi în activitatea IMM-urilor

Întreprinzătorii/ managerii investigaţi au indicat că în perioada actuală se

confruntă cu următoarele dificultăţi: scăderea cererii interne (semnalată în 70,08% din IMM-uri), inflaţia (50,27%), controalele excesive (41,50%), concurenţa neloială (38,11%), birocraţia (36,33%), corupţia (30,95%), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (28,53%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (25,46%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (17,81%), concurenţa produselor din import (16,95%), costurile ridicate ale creditelor (16,58%), accesul dificil la credite (14,59%), întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (12,92%), calitatea slabă a infrastructurii (12,00%), obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei (5,87%), fiscalitatea excesivă (5,81%), diminuarea cererii la export (5,54%), neplata facturilor de către instituţiile statului (5,49%), cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (3,44%). Tabloul complet al dificultăţilor pe care le întâmpină IMM-urile în anul 2013 este reprezentat grafic în figura 3.6.

Mediul de afaceri

42

Figura 3.6

Frecvenţa dificultăţilor majore cu care se confruntă IMM-urile

În ceea ce priveşte intensitatea manifestării acestor dificultăţi, se constată că, pe o scară de la 1 la 5, pe primul loc se situează scăderea cererii interne cu o medie de 3,04, urmată de concurenţa produselor din import (2,23), inflaţia (2,06), reducerea cererii la export (1,90), costurile mari ale creditelor (1,83), concurenţa neloială (1,81), neplata facturilor de către instituţiile statului (1,72), accesul dificil la credite (1,62), întârzierile la încasarea facturilor de la întreprinderile private (1,60), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (1,57), fiscalitatea excesivă (1,46), instabilitatea relativă a monedei naţionale (1,44), corupţia (1,44), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (1,44), calitatea scăzută a infrastructurii (1,41), alte dificultăţi (1,41), obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei (1,40), controalele excesive (1,39), birocraţia (1,31), cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (1,31). Vezi figura 3.7.

0,59%

3,44%

5,49%

5,54%

5,87%

12,00%

12,92%

14,59%

16,58%

16,95%

17,81%

25,46%

28,53%

30,95%

36,33%

38,11%

41,50%

50,27%

54,25%

70,08%

0% 20% 40% 60% 80%

Altele

Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar

Neplata facturilor de către instituţiile statului

Scăderea cererii la export

Obţinerea consultanţei şi trainingului necesar

Calitatea slabă a infrastructurii

Întârzieri la încasarea facturilor de la firme

Accesul dificil la credite

Costurile ridicate ale creditelor

Concurenţa produselor din import

Instabilitatea relativă a monedei naţionale

Creşterea nivelului cheltuielilor salariale

Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului

Corupţia

Birocraţia

Concurenţa neloială

Controalele excesive

Inflaţia

Fiscalitatea excesivă

Scăderea cererii interne


43

Figura 3.7

Intensitatea manifestării dificultăţilor cu care se confruntă IMM-urile

Analiza celor mai frecvente dificultăţi în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 3.21) relevă în principal următoarele:

- reducerea cererii interne şi la export, costurile ridicate şi dificultatea accesării ale creditelor, întârzierile la încasarea facturilor de la firmele private, fiscalitatea excesivă şi creşterea nivelului cheltuielilor salariale sunt probleme întâlnite frecvent în rândul companiilor de peste 15 ani vechime;

- corupţia, controalele excesive şi birocraţia sunt indicate mai des în unităţile economice care au sub 5 ani vechime;

- procentele organizaţiilor care se confruntă cu inflaţia, neplata facturilor de către instituţiile statului, angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului, instabilitatea relativă a monedei naţionale şi calitatea slabă a infrastructurii sunt mai ridicate la întreprinderile în vârstă de 5-10 ani;

- problemele concurenţei produselor din import, a concurenţei neloiale, obţinerii consultanţei/ trainingului necesar firmei şi cunoaşterii/ adoptării acquis-ului comunitar sunt consemnate în proporţii mai mari la IMM-urile cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani.

1,31 1,31 1,39 1,40 1,41 1,41 1,44 1,44 1,44 1,46

1,57 1,60 1,62 1,72 1,81 1,83 1,90

2,06 2,23

3,04

0,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar Birocraţia

Controalele excesive Obţinerea consultanţei şi trainingului necesar

Altele Calitatea slabă a infrastructurii

Creşterea nivelului cheltuielilor salariale Corupţia

Instabilitatea relativă a monedei naţionale Fiscalitatea excesivă

Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului Întârzieri la încasarea facturilor de la firme

Accesul dificil la credite Neplata facturilor de catre institutţiile statului

Concurenţa neloială Costurile ridicate ale creditelor

Scăderea cererii la export Inflaţia

Concurenţa produselor din import Scăderea cererii interne

Mediul de afaceri

44

Tabelul 3.21 Diferenţierea dificultăţilor în funcţie de vechimea IMM-urilor

Nr. Crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a IMM-urilor

Vârsta IMM-urilor

0-5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani

1. Scăderea cererii interne 70,48% 67,56% 68,66% 72,87% 2. Concurenţa produselor din import 14,66% 16,79% 19,07% 16,60% 3. Inflaţia 50,20% 54,20% 48,09% 51,01% 4. Diminuarea cererii la export 4,62% 3,82% 6,14% 6,68% 5. Costurile ridicate ale creditelor 14,66% 16,41% 15,92% 19,43% 6. Concurenţa neloială 37,35% 39,31% 41,13% 34,62% 7. Neplata facturilor de către instituţiile statului 2,01% 8,02% 6,30% 6,68% 8. Accesul dificil la credite 13,65% 14,12% 14,10% 16,40% 9. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 11,24% 11,83% 12,44% 15,79%

10. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 28,92% 30,15% 28,19% 27,73% 11. Fiscalitatea excesivă 56,02% 52,29% 52,24% 56,07% 12. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 16,47% 20,99% 17,08% 18,42% 13. Corupţia 35,94% 25,95% 33,67% 25,30% 14. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 25,30% 25,19% 25,04% 26,32% 15. Calitatea slabă a infrastructurii 10,44% 13,74% 12,44% 12,15% 16. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei 5,42% 4,96% 7,63% 4,66% 17. Controalele excesive 44,38% 41,98% 40,46% 39,68% 18. Birocraţia 38,96% 37,02% 36,82% 32,79% 19. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 3,41% 3,44% 3,98% 2,83%

În funcţie de apartenenţa regională a întreprinderilor, se constată

anumite diferenţieri interesante: - proporţia firmelor pentru care diminuarea cererii interne constituie o

problemă majoră este mai ridicată în regiunea Sud (76,60%) şi mai scăzută în Nord Vest (54,11%);

- concurenţa produselor din import (45,49%), inflaţia (65,98%), concurenţa neloială (54,51%) şi instabilitatea relativă a monedei naţionale (34,43%) sunt semnalate cel mai frecvent în cadrul organizaţiilor din regiunea de Sud Vest;

- cele mai numeroase unităţi economice care se confruntă cu problema scăderii cererii la export, a costurilor ridicate ale creditelor, a accesului dificil la credite, fiscalităţii şi birocraţiei excesive sunt întâlnite în regiunea Vest;

- în Bucureşti-Ilfov întâlnim cele mai multe entităţi care reclamă obţinerea consultanţei/ trainingului necesar firmei (8,45%) şi cele mai puţine firme care se confruntă cu controalele excesive (36,22%);

- ponderea IMM-urilor afectate de corupţie este mai amplă în cadrul companiilor din Sud Est (40,50%) şi mai redusă în rândul agenţilor economici din Sud Vest (15,98%).

Informaţii suplimentare sunt cuprinse în tabelul 3.22.


45

Tabelul 3.22 Diferenţierea dificultăţilor cu care se confruntă IMM-urile

în funcţie regiunile de dezvoltare

Nr. Crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a firmei


Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Scăderea cererii interne 73,68% 66,94% 76,60% 70,49% 75,44% 54,11% 66,88% 71,83%

2. Concurenţa produselor din import 14,47% 16,53% 9,43% 45,49% 20,18% 13,01% 9,78% 12,68%

3. Inflaţia 38,16% 51,24% 55,47% 65,98% 28,07% 47,26% 41,32% 55,13%

4. Diminuarea cererii la export 5,92% 9,09% 4,15% 6,56% 11,40% 0,00% 4,42% 5,84%

5. Costurile ridicate ale creditelor 17,11% 29,75% 13,21% 15,16% 42,98% 15,07% 9,78% 14,49%

6. Concurenţa neloială 28,95% 30,58% 31,70% 54,51% 34,21% 29,45% 47,63% 35,61%

7. Neplata facturilor de către instituţiile statului 7,89% 6,61% 5,66% 4,51% 2,63% 5,48% 4,42% 6,24%

8. Accesul dificil la credite 15,79% 28,10% 15,47% 9,84% 55,26% 5,48% 9,78% 9,26%

9. Întârzieri la încasarea facturilor de la firme 26,32% 13,22% 14,34% 13,11% 6,14% 8,90% 9,46% 12,88%

10. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 21,71% 29,75% 28,68% 14,34% 8,77% 31,51% 41,64% 32,60%

11. Fiscalitatea excesivă 50,00% 42,15% 56,98% 56,15% 64,91% 62,33% 57,41% 49,50%

12. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 13,16% 14,88% 20,75% 34,43% 5,26% 19,18% 14,51% 14,89%

13. Corupţia 30,26% 40,50% 34,72% 15,98% 31,58% 32,88% 23,97% 38,03%

14. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 23,03% 21,49% 33,58% 10,25% 0,88% 41,10% 30,28% 28,37%

15. Calitatea slabă a infrastructurii 25,00% 6,61% 15,47% 8,20% 0,88% 15,07% 13,56% 10,06%

16. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei 5,26% 4,13% 2,64% 6,56% 1,75% 5,48% 6,62% 8,45%

17. Controalele excesive 59,21% 39,67% 37,74% 45,08% 49,12% 38,36% 41,32% 36,22%

18. Birocraţia 36,84% 40,50% 38,11% 15,98% 45,61% 29,45% 41,01% 41,25%

19. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 1,97% 5,79% 1,51% 0,00% 0,00% 6,16% 4,73% 5,23%

Examinarea dificultăţilor în funcţie de mărimea firmelor (tabelul 3.23),

evidenţiază următoarele: - scăderea cererii la export, întârzierile la încasarea facturilor de la

firme private, calitatea slabă a infrastructurii, obţinerea consultanţei/ trainingului necesar firmei şi cunoaşterea/ adoptarea acquis-ului comunitar sunt percepute ca dificultăţi în frecvenţă direct proporţională cu mărimea întreprinderilor;

- costurile mari ale creditelor, concurenţa neloială, neplata facturilor de către instituţiile statului, accesul dificil la credite, instabilitatea relativă a monedei naţionale şi corupţia afectează mai des firmele de dimensiune mică;

- scăderea cererii interne, fiscalitatea şi controalele excesive sunt semnalate în frecvenţă invers proporţională cu dimensiunea IMM-urilor .

Mediul de afaceri

46

Tabelul 3.23

Diferenţierea dificultăţilor în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt. Dificultăţi în activitatea actuală a firmei

Dimensiunea firmelor

Micro-întreprinderi

Întreprinderi Mici

Întreprinderi mijlocii

1. Scăderea cererii interne 71,92% 62,92% 57,58% 2. Concurenţa produselor din import 16,86% 16,85% 18,18% 3. Inflaţia 50,98% 46,44% 50,00% 4. Diminuarea cererii la export 5,05% 5,99% 15,15% 5. Costurile ridicate ale creditelor 15,75% 21,35% 16,67% 6. Concurenţa neloială 38,32% 39,70% 27,27% 7. Neplata facturilor de către instituţiile statului 4,33% 11,24% 9,09% 8. Accesul dificil la credite 14,44% 15,73% 13,64% 9. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 10,70% 22,10% 27,27% 10. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 28,81% 26,97% 28,79% 11. Fiscalitatea excesivă 55,58% 51,31% 36,36% 12. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 17,39% 19,85% 19,70% 13. Corupţia 31,04% 31,46% 27,27% 14. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 25,66% 24,34% 25,76% 15. Calitatea slabă a infrastructurii 10,43% 18,35% 22,73% 16. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei 5,31% 7,49% 12,12% 17. Controalele excesive 42,91% 35,21% 34,85% 18. Birocraţia 36,75% 34,46% 34,85% 19. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 3,22% 4,49% 4,55%

Luând în considerare dificultăţile întâmpinate de IMM-uri în funcţie de

forma lor de organizare, remarcăm următoarele: - reducerea cererii la export, costurile ridicate ale creditelor, neplata

facturilor de către instituţiile statului, corupţia, calitatea scăzută a infrastructurii şi birocraţia sunt semnalate cel mai frecvent în rândul SA-urilor;

- concurenţa neloială, accesul dificil la credite, angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului, sporirea nivelului cheltuielilor salariale şi obţinerea consultanţei/ trainingului necesar companiei sunt indicate mai des în cadrul SRL-urilor;

- procentajele întreprinderilor pentru care reducerea cererii interne, concurenţa produselor din import, inflaţia, instabilitatea relativă a monedei naţionale, fiscalitatea şi controalele excesive constituie probleme majore sunt mai ridicate în rândul firmelor cu altă formă de organizare juridică.

Vezi tabelul 3.24.


47

Tabelul 3.24

Diferenţierea dificultăţilor cu care se confruntă IMM-urile, în funcţie de forma de organizare juridică

Nr. crt. Dificultăţi în activitatea actuală a firmei




1. Scăderea cererii interne 61,22% 69,76% 78,13%

2. Concurenţa produselor din import 16,33% 16,43% 23,44%

3. Inflaţia 42,86% 49,88% 58,59%

4. Diminuarea cererii la export 12,24% 5,42% 4,69%

5. Costurile ridicate ale creditelor 18,37% 16,79% 13,28%

6. Concurenţa neloială 34,69% 38,93% 28,91%

7. Neplata facturilor de către instituţiile statului 18,37% 5,30% 3,13%

8. Accesul dificil la credite 14,29% 14,70% 13,28%

9. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 22,45% 12,80% 10,94%

10. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 20,41% 29,40% 20,31%

11. Fiscalitatea excesivă 46,94% 54,29% 57,03%

12. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 16,33% 17,32% 25,00%

13. Corupţia 36,73% 31,01% 28,13%

14. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 18,37% 26,49% 14,84%

15. Calitatea slabă a infrastructurii 20,41% 11,90% 10,16%

16. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei 2,04% 6,07% 4,69%

17. Controalele excesive 30,61% 40,77% 55,47%

18. Birocraţia 38,78% 36,49% 33,59%

Gruparea celor mai frecvente dificultăţi în funcţie de ramurile

economice în care activează IMM-urile reliefează următoarele: - diminuarea cererii interne şi concurenţa produselor din import sunt

indicate cel mai des în rândul IMM-urilor din transporturi (77,61%, respectiv 32,84%) şi cel mai rar în cadrul firmelor din domeniul turismului (51,95%, respectiv 5,19%);

- scăderea cererii la export, costurile creditelor, accesul dificil la împrumuturi bancare şi birocraţia sunt consemnate în cele mai mari proporţii la organizaţiile din sectorul industrial

- agenţii economici din construcţii înregistrează cele mai ridicate procentaje de firme care sunt afectate de neplata facturilor de către instituţiile statului, întârzieri la încasarea facturilor de la entităţile private, corupţia şi cunoaşterea/ adoptarea aquis-ului comunitar;

- companiile din turism se remarcă prin ponderile mai ample ale IMM-urilor care se confruntă cu fiscalitatea, controalele excesive, instabilitatea monedei naţionale, problema angajării, pregătirii/ menţinerii personalului şi creşterea nivelului cheltuielilor salariale;

Mediul de afaceri

48

- organizaţiile care activează în domeniul transporturilor deţin un procent mai mare de întreprinderi în care sunt semnalate problemele generate de concurenţa neloială (49,25%) şi calitatea slabă a infrastructurii (40,30%);

- inflaţia se manifestă mai des la agenţii economici din comerţ (58,37%) şi mai puţin frecvent la operatorii din sectorul industrial (42,53%);

- obţinerea consultanţei şi trainingului necesar companiei este considerată dificultate principală într-o proporţie mai mare de către unităţile economice din servicii (9,27%) şi mai mică de către IMM-urile din industrie (3,85%).


Tabelul 3.25 Diferenţierea dificultăţilor IMM-urilor în funcţie de

domeniile de activitate

Nr. crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a firmei



1. Scăderea cererii interne 71,95% 74,39% 70,58% 77,61% 51,95% 69,09%

2. Concurenta produselor din import 18,33% 15,85% 20,66% 32,84% 5,19% 11,27%

3. Inflaţia 42,53% 50,00% 58,37% 49,25% 45,45% 48,00%

4. Diminuarea cererii la export 7,24% 2,44% 5,16% 5,97% 2,60% 5,45%

5. Costurile ridicate ale creditelor 24,89% 12,20% 14,40% 11,94% 7,79% 14,91%

6. Concurenţa neloială 34,39% 39,02% 40,22% 49,25% 35,06% 37,64%

7. Neplata facturilor de catre instituţiile statului 5,43% 14,63% 4,85% 1,49% 5,19% 5,45%

8. Accesul dificil la credite 26,47% 14,63% 11,89% 13,43% 7,79% 9,27%

9. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 13,35% 20,73% 10,17% 16,42% 10,39% 14,55%

10. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 20,81% 40,24% 27,70% 13,43% 40,26% 34,18%

11. Fiscalitatea excesivă 58,14% 47,56% 56,18% 37,31% 62,34% 50,91%

12. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 14,93% 15,85% 18,31% 8,96% 24,68% 20,00%

13. Corupţia 31,45% 34,15% 31,46% 23,88% 24,68% 31,27%

14. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 19,68% 21,95% 28,64% 19,40% 32,47% 26,73%

15. Calitatea slabă a infrastructurii 11,54% 18,29% 8,61% 40,30% 19,48% 10,91%

16. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei 3,85% 7,32% 4,69% 7,46% 0,00% 9,27%

17. Controalele excesive 42,31% 30,49% 41,31% 50,75% 51,95% 40,18%

18. Birocraţia 42,76% 28,05% 32,71% 29,85% 37,66% 37,27%

19. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 3,17% 6,10% 3,44% 0,00% 2,60% 3,82%


49

3.4. Principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor

Dintre evoluţiile contextuale care se consideră că vor influenţa negativ activitatea şi performanţele IMM-urilor în anul acesta, cel mai frecvent semnalate au fost criza economică mondială (în 69,05% din totalul întreprinderilor anchetate), evoluţia cadrului legislativ (48,28%), insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara efectele crizei (35,79%), corupţia (28,63%) şi birocraţia excesivă (26,00%). Această situaţie se explică prin evoluţiile economice imprevizibile generate de criza internaţională, neadoptarea unui program anticriză coerent, instabilitatea/ incoerenţa legislativă, coroborată cu existenţa într-o mică măsură a unei legislaţii care să stimuleze în mod real şi substanţial activităţile IMM-urilor, proliferarea funcţionarismului şi intensitatea deosebită a fenomenului de corupţie din România. Urmează insuficienta predictibilitate a mediului pentru întreprinderi (20,83%), schimbările politice în conducerea statului (17,71%), politicile băncilor din România faţă de firme (17,17%), climatul şi tensiunile sociale (14,26%), politica FMI şi a Băncii Mondiale faţă de ţara noastră (5,33%), conflicte militare în zonele apropiate României (3,66%) şi tensiunile interetnice (3,34%). Vezi figura 3.8.

Figura 3.8

Frecvenţa principalelor evoluţii contextuale care influenţează negativ activităţile IMM-urilor

3,34%

3,66%

5,33%

14,26%

17,17%

17,71%

20,83%

26,00%

28,63%

35,79%

48,28%

69,05%

0% 20% 40% 60% 80%

Tensiunile interetnice

Conflictele din zone apropiate României

Politica FMI şi BM faţă de România

Climatul şi tensiunile sociale

Politicile băncilor din România faţă de firme

Schimbările politice în conducerea ţării

Insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme

Birocraţia excesivă

Corupţia

Insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului, etc de a contracara criza economică

Evoluţia cadrului legislativ

Criza economică mondială

Mediul de afaceri

50

Luând în considerare vârsta întreprinderilor (tabelul 3.26), observăm următoarele:

- unităţile economice de 10-15 ani vechime deţin cele mai ridicate procente ale companiilor care sunt impactate negativ de evoluţia cadrului legislativ (51,91%), capacitatea redusă a Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara criza economică (40,08%), insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme (22,52%), climatul/ tensiunile sociale (15,65%) şi politicile FMI/ BM în legătură cu România (6,87%);

- IMM-urile înfiinţate în ultimii 5 ani resimt în proporţii mai mari dificultăţile generate de criza economică mondială (70,34%), corupţie (29,86%) şi schimbările politice în conducerea ţării (19,44%),;

- organizaţiile de 5-10 ani sunt impactate mai des de tensiunile interetnice (4,81%) şi conflictele militare din zone apropiate României (4,15%);

- companiile care au peste 15 ani vechime sunt afectate mai frecvent de birocraţia excesivă (28,74%) şi politicile băncilor din România faţă de firme (19,03%).

Tabelul 3.26

Diferenţierea percepţiilor influenţelor negative ale evoluţiilor contextuale în funcţie de vârsta IMM-urilor

Dacă avem în vedere evoluţiile contextuale cu influenţă negativă asupra

activităţilor IMM-urilor în funcţie de regiunile de dezvoltare, constatăm în principal următoarele aspecte:

- companiile din regiunea Vest deţin cele mai mari procentaje ale întreprinderilor în care sunt indicate corupţia (64,91%), evoluţia nefavorabilă a cadrului legislativ (61,40%), birocraţia excesivă

Nr. crt.

Evenimente ce afectează negativ activitatea şi performanţele firmelor

Vârsta IMM-urilor:

Sub 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani

1. Conflictele din zone apropiate României 3,21% 4,15% 3,82% 3,44%

2. Politica FMI şi BM faţă de România 5,21% 5,14% 6,87% 4,86%

3. Climatul şi tensiunile sociale 12,83% 14,93% 15,65% 14,17%

4. Politicile băncilor din România faţă de firme 15,23% 16,92% 17,94% 19,03%

5. Schimbările politice în conducerea ţării 19,44% 18,74% 17,18% 14,98%

6. Insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme 18,44% 22,06% 22,52% 20,85%

7. Tensiunile interetnice 25,85% 25,21% 22,90% 28,74%

8. Corupţia 29,86% 29,19% 26,34% 27,94%

9. Insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului, etc. de a contracara criza economică 33,87% 33,83% 40,08% 37,85%

10. Evoluţia cadrului legislativ 47,49% 48,59% 51,91% 46,76%

11. Criza economică mondială 70,34% 70,32% 67,94% 66,80%

12. Birocraţia excesivă 3,41% 4,81% 2,67% 1,82%


51

(45,61%), politicile băncilor din România faţă de agenţii economici (36,84%) şi poziţia FMI şi Băncii Mondiale faţă de România (11,40%);

- întreprinderile din Sud Vest resimt într-o pondere superioară climatul/ tensiunile sociale (22,95%) şi impactul nefavorabil al schimbărilor politice din conducerea ţării (23,77%);

- IMM-urile din Bucureşti-Ilfov sunt afectate în proporţie mai mare de conflictele militare din zonele apropriate României (7,23%) şi de tensiunile interetnice (6,22%);

- în regiunea Sud a fost consemnată mai des problema crizei economice mondiale (77,36%) şi incapacitatea executivului/ legislativului de a face faţă crizei economice (49,81%) ;

- insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme impactează într-o frecvenţă mai amplă întreprinderile din regiunea Sud Est (32,79%) şi mai redusă companiile din regiunea Vest (2,63%). Vezi tabelul 3.27.

Tabelul 3.27

Diferenţierea percepţiilor influenţelor negative ale evoluţiilor contextuale în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.

Evenimente ce afectează negativ activitatea şi performanţele firmelor

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Conflictele din zone apropiate României 2,63% 2,46% 2,64% 0,00% 0,00% 4,11% 3,79% 7,23%

2. Politica FMI şi BM faţă de România 5,26% 3,28% 6,04% 2,87% 11,40% 4,11% 1,89% 7,83%

3. Climatul şi tensiunile sociale 7,24% 14,75% 10,94% 22,95% 19,30% 7,53% 14,83% 14,26%

4. Politicile băncilor din România faţă de firme 23,68% 19,67% 18,11% 15,98% 36,84% 6,16% 11,99% 16,67%

5. Schimbările politice în conducerea ţării 23,68% 18,85% 18,49% 23,77% 4,39% 14,38% 8,20% 22,29%

6. Insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme 25,00% 32,79% 23,40% 14,75% 2,63% 20,55% 21,45% 22,09%

7. Tensiunile interetnice 30,26% 18,03% 36,60% 26,64% 45,61% 20,55% 20,50% 21,29%

8. Corupţia 26,97% 20,49% 34,34% 20,08% 64,91% 18,49% 19,87% 32,53%

9. Insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului, etc. de a contracara criza economică

27,63% 38,52% 49,81% 48,77% 17,54% 34,93% 26,81% 33,94%

10. Evoluţia cadrului legislativ 55,92% 35,25% 43,40% 51,23% 61,40% 40,41% 52,37% 46,99%

11. Criza economică mondială 69,08% 69,67% 77,36% 66,80% 43,86% 65,07% 72,87% 70,08%

12. Birocraţia excesivă 1,32% 0,82% 3,40% 1,64% 3,51% 1,37% 2,84% 6,22%

Încadrarea IMM-urilor pe clase de mărime (tabelul 3.28) reliefează

următoarele elemente semnificative: - întreprinderile mici deţin cele mai mari ponderi ale organizaţiilor în

care se apreciază că activităţile şi performanţele sunt influenţate negativ criza economică mondială (73,41%), insuficienta capacitate a

Mediul de afaceri

52

Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara recesiunea economică (37,08%), politicile băncilor din România faţă de firme (20,22%), climatul/ tensiunile sociale (19,48%), politica Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale faţă de ţara noastră (6,74%) şi conflictele militare din apropierea României (4,49%);

- companiile mijlocii au consemnat în proporţii mai mari impactul nefast al evoluţiei cadrului legislativ (56,06%), corupţiei (42,42%), birocraţiei excesive (31,82%), insuficientei predictibilităţi a mediului pentru firme (25,76%) şi tensiunilor interetnice (6,06%);

- microîntreprinderile sunt afectate mai frecvent de schimbările politice în conducerea ţării (18,03%).

Tabelul 3.28

Diferenţierea percepţiei influenţelor negative ale evoluţiilor contextuale în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.

Evenimente ce vor afecta negativ activitatea şi performanţele firmelor


Microfirme Firme mici Firme mijlocii

1. Conflictele din zone apropiate României 3,54% 4,49% 3,03%

2. Politica FMI şi BM faţă de România 5,05% 6,74% 6,06%

3. Climatul şi tensiunile sociale 13,18% 19,48% 18,18%

4. Politicile băncilor din România faţă de firme 16,66% 20,22% 16,67%

5. Schimbările politice în conducerea ţării 18,03% 16,10% 16,67%

6. Insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme 19,93% 24,72% 25,76%

7. Tensiunile interetnice 25,25% 28,84% 31,82%

8. Corupţia 28,07% 28,46% 42,42%

9. Insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului, etc. de a contracara criza economică 35,74% 37,08% 31,82%

10. Evoluţia cadrului legislativ 48,00% 47,94% 56,06%

11. Criza economică mondială 68,39% 73,41% 66,67%

12. Birocraţia excesivă 3,34% 2,62% 6,06%

După forma de organizare juridică a IMM-urilor, se observă că:

SA-urile înregistrează cele mai mari ponderi ale companiilor în care au fost semnalate influenţele nefaste generate de corupţie (34,69%), birocraţia excesivă (32,65%), politicile băncilor din România faţă de companii (30,61%), insuficienta predictibilitate a mediului de afaceri (24,49%), schimbările la nivel politic (22,45%), climatul şi tensiunile sociale (20,41%), poziţia FMI/ BM faţă de ţara noastră (14,29%) şi divergenţele militare din zone apropiate României (6,12%). SRL-urile sunt afectate în proporţii mai ridicate de evoluţia cadrului legislativ (49,08%) şi tensiunile interetnice (3,57%). Întreprinderile care au altă formă de organizare resimt mai frecvent efectele negative ale crizei economice mondiale (75,78%) şi insuficientei capacităţi a Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara declinul economic (42,97%) . Detalii în tabelul 3.29.


53

Tabelul 3.29 Diferenţierea percepţiei influenţelor negative ale evoluţiilor contextuale în funcţie

de forma juridică de organizare a IMM-urilor

Nr. crt.

Evenimente ce vor afecta negativ activitatea şi performanţele firmelor




1. Conflictele din zone apropiate României 6,12% 3,87% 0,00%

2. Politica FMI şi BM faţă de România 14,29% 5,23% 3,13%

3. Climatul şi tensiunile sociale 20,41% 13,68% 19,53%

4. Politicile băncilor din România faţă de firme 30,61% 17,43% 8,59%

5. Schimbările politice în conducerea ţării 22,45% 17,61% 17,19%

6. Insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme 24,49% 21,12% 15,63%

7. Tensiunile interetnice 32,65% 25,76% 26,56%

8. Corupţia 34,69% 28,55% 27,34%

9. Insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului, etc. de a contracara criza economică 36,73% 35,22% 42,97%

10. Evoluţia cadrului legislativ 44,90% 49,08% 39,06%

11. Criza economică mondială 67,35% 68,59% 75,78%

12. Birocraţia excesivă 2,04% 3,57% 0,78%

Studiul factorilor contextuali cu impact negativ asupra IMM-urilor în funcţie de ramurile de activitate, relevă următoarele elemente semnificative:

- birocraţia excesivă, corupţia, poziţia FMI/ BM faţă de România, politicile băncilor din România faţă de firme şi climatul/ tensiunile sociale sunt indicate în proporţii mai ridicate în rândul companiilor din industrie;

- criza economică mondială, evoluţia cadrului legislativ şi schimbările politice sunt semnalate cel mai des în organizaţiile din sectorul transporturilor;

- insuficienta capacitate a conducerii statului de a face faţă recesiunii şi conflictele militare din zone apropiate României sunt consemnate mai frecvent în cadrul unităţilor economice din servicii şi mai rar în IMM-urile din turism.


Mediul de afaceri

54

Tabelul 3.30 Diferenţierea percepţiei influenţelor negative ale evoluţiilor contextuale asupra

IMM-urilor grupate în funcţie de ramura de activitate

Nr. crt.

Evenimente ce vor afecta negativ activitatea şi

performanţele firmelor



1. Conflictele din zone apropiate României 1,81% 2,44% 3,29% 0,00% 1,30% 6,53%

2. Politica FMI şi BM faţă de România 8,60% 6,10% 4,69% 4,48% 2,60% 3,81%

3. Climatul şi tensiunile sociale 15,61% 14,63% 14,24% 13,43% 14,29% 13,25%

4. Politicile băncilor din România faţă de firme 23,30% 14,63% 14,40% 13,43% 12,99% 16,88%

5. Schimbările politice în conducerea ţării 13,35% 15,85% 16,74% 29,85% 16,88% 21,23%

6. Insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme 16,74% 25,61% 19,87% 13,43% 25,97% 24,68%

7. Tensiunile interetnice 34,39% 25,61% 23,63% 22,39% 16,88% 23,77%

8. Corupţia 35,52% 32,93% 25,20% 28,36% 18,18% 27,95%

9. Insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului, etc. de a contracara criza economică

32,81% 37,80% 34,43% 32,84% 27,27% 41,02%

10. Evoluţia cadrului legislativ 48,42% 37,80% 49,30% 55,22% 58,44% 46,28%

11. Criza economică mondială 62,44% 75,61% 71,21% 82,09% 61,04% 70,42%

12. Birocraţia excesivă 2,49% 3,66% 4,07% 1,49% 2,60% 3,45%


55


� Evoluţia mediului economic din România în perioada actuală este apreciată ca fiind stânjenitoare dezvoltării în 43,38% dintre firme, neutră în 41,28% din IMM-uri şi favorabilă afacerilor în 15,34% din întreprinderi.

� Firmele mici şi mijlocii în care se apreciază că mediul economic actual este stânjenitor afacerilor înregistrează ponderi mai mari la nivelul organizaţiilor care au peste 15 ani vechime (47,77%), companiilor din regiunea Sud (66,79%), microîntreprinderilor (44,98%), SA-urilor (53,06%) şi entităţilor din comerţ (46,48%).

� În 21,80% dintre întreprinderi se estimează că evoluţia mediului de afaceri românesc până la sfârşitul anului 2013 va fi favorabilă IMM-urilor.

� Cele mai ridicate proporţii ale IMM-urilor în care se consideră că mediul economic din 2013 va fi favorabil dezvoltării sunt consemnate în rândul firmelor de 10-15 ani (23,66%), entităţilor din regiunea Nord Vest (33,56%), companiilor mijlocii (33,33%), societăţilor cu răspundere limitată (22,55%) şi organizaţiilor din sectorul turismului (31,17%).

� Principalele oportunităţi în afaceri ale întreprinderilor mici şi mijlocii pe parcursul anului 2013 sunt creşterea vânzărilor pe piaţa internă (indicată în 64,67% din întreprinderi), asimilarea de noi produse (50,75%), penetrarea pe noi pieţe (44,40%), realizarea unui parteneriat de afaceri (26,93%), utilizarea de noi tehnologii (26,37%), obţinerea unui grant (11,31%) şi sporirea exporturilor (7,32%).

� Dificultăţile cu care se confruntă mai des firmele mici şi mijlocii sunt: scăderea cererii interne (semnalată în 70,07% din IMM-uri), inflaţia (50,27%), controalele excesive (41,50%), concurenţa neloială (38,10), birocraţia (36,33%), corupţia (30,95%), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (28,53%), creşterea nivelului cheltuielor salariale (25,46%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (17,81%), concurenţa produselor din import (16,95%), costurile ridicate ale creditelor (16,58%), accesul dificil la credite (14,59%), întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private (12,92%) şi calitatea slabă a infrastructurii (12,00).

� Elementele contextuale cu influenţă negativă asupra activităţilor şi performanţelor IMM-urilor cel mai frecvent întâlnite în România sunt criza economică mondială (în 69,05% din totalul companiilor), evoluţia cadrului legislativ (48,28%), insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara efectele crizei (35,79%), corupţia (28,63%), birocraţia excesivă (26,00%) şi insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme (20,83%).

56

Capitolul 4 IMPACTUL EVOLUŢIILOR ECONOMICE COMPLEXE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE ASUPRA IMM-URILOR 4.1. Dinamica activităţii IMM-urilor în perioada octombrie 2009 - martie 2013

Criza economică mondială declanşată în 2008 a generat multiple efecte negative în România. O bună parte a specialiştilor apreciază că multe ţări vor avea şi în continuare evoluţii economice nefaste, chiar dacă au înregistrat creşteri ale PIB-ului în diverse perioade. În acest context, evidenţierea impactului recesiunii economice interne/ internaţionale asupra activităţii IMM-urilor româneşti prezintă o însemnătate deosebită. Datorită faptului că întreprinzătorii din cadrul firmelor falimentare nu au putut fi abordaţi (au închis companiile sau nu şi-au manifestat disponibilitatea pentru a furniza informaţii), prezentăm două categorii de rezultate ale sondajului:

- o primă categorie se referă la evoluţia din perioada octombrie 2009 - martie 2013 a activităţilor din cadrul IMM-urilor investigate (figura 4.1): ancheta relevă că 55,65% dintre companii activează la aceiaşi parametri, 26,48% din unităţile economice şi-au diminuat activitatea, iar 17,87% dintre întreprinderi au avut o evoluţie ascendentă.

- a doua categorie de rezultate are în vedere aprecierile întreprinzătorilor cu privire la evoluţia IMM-urilor a căror activitate este cunoscută foarte bine (furnizori, clienţi, firme ale prietenilor etc.) în perioada octombrie 2009 - martie 2013; sondajul evidenţiază că 37,20% dintre întreprinderi şi-au redus afacerile, 29,97% din firme funcţionează la aceiaşi parametri, 18,98% dintre companii au dat faliment sau se află în situaţie falimentară, iar 13,85% dintre agenţii economici şi-au amplificat activitatea. Vezi figura 4.2.

Deşi informaţiile furnizate de către întreprinzători cu privire la alte firme pot fi afectate de subiectivismul aferent perceperii stării altor organizaţii, considerăm că situaţia prezentată este relevantă în vederea formării unei imagini de ansamblu cu privire la evoluţia sectorului de IMM-uri în perioada octombrie 2009 - martie 2013. Se poate trage concluzia că o parte considerabilă din întreprinderile mici şi mijlocii româneşti s-au confruntat cu mari probleme, datorită declinului economic accentuat. Ca şi în alte ţări din lume şi U.E., acestea au făcut greu faţă crizei economice, situaţie ce se explică prin faptul că IMM-urile sunt în general mai vulnerabile la turbulenţele contextuale decât firmele mari.


57

Figura 4.1

Dinamica activităţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2009 - martie 2013

Figura 4.2

Dinamica activităţii IMM-urilor a căror activitate este cunoscută foarte bine de întreprinzători, în perioada octombrie 2009 - martie 2013

În continuare prezentăm situaţia celor 1858 de IMM-uri investigate, cu

precizarea că în rândul acestora nu există firme care şi-au încetat activitatea datorită falimentului.

Luând în considerare anul înfiinţării firmelor (tabelul 4.1), constatăm că IMM-urile de 5-10 ani vechime deţin procentaje mai ridicate ale entităţilor care funcţionează la aceiaşi parametri (60,03%) şi care au avut o evoluţie ascendentă (19,57%), iar companiile în vârstă de peste 15 ani consemnează o proporţie mai mare a unităţilor economice care şi-au redus activitatea în perioada analizată (34,41%).

26,48%

55,65%

17,87%

IMM-uri care şi-au redus activitatea

IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri

IMM-uri care şi-au amplificat activitatea

18,98%

37,20% 29,97%

13,85%

IMM-uri în situaţie falimentară/ care au dat faliment

IMM-uri care şi-au redus activitatea

IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri

IMM-uri care şi-au amplificat activitatea


58

Tabelul 4.1 Dinamica activităţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2009 - martie

2013, în funcţie de vârsta acestora

Nr. crt.

Dinamica activităţii IMM-urilor în perioada octombrie 2009 - martie 2013

Vârsta IMM-urilor


1. IMM-uri care şi-au redus activitatea 24.65% 20.40% 29.01% 34.41%

2. IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri 56.91% 60.03% 54.58% 49.60%

3. IMM-uri care şi-au amplificat activitatea 18.44% 19.57% 16.41% 15.99%

Examinarea IMM-urilor în funcţie de apartenenţa regională (tabelul

4.2), relevă următoarele aspecte mai importante: - întreprinderile din regiunea Sud înregistrează o proporţie mai ridicată

de companii care şi-au amplificat activităţile (41,13%); - regiunea Sud Vest deţine ponderea cea mai mare de IMM-uri care

şi-au menţinut afacerile la acelaşi nivel (81,56%) şi consemnează cele mai reduse procente de firme aflate în recesiune (11,07%) şi organizaţii care au avut o evoluţie ascendentă (7,38%);

- unităţile economice din Centru se remarcă prin procentajul mai mare al entităţilor care s-au dezvoltat în 2009 – 2013 (26,81%).

Tabelul 4.2

Dinamica activităţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2009 - martie 2013, în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte

Nr. crt.

Dinamica activităţii firmelor în

perioada octombrie 2009- martie 2013


Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. IMM-uri care şi-au redus activitatea 29.61% 29.51% 41.13% 11.07% 40.35% 15.07% 25.24% 25.50%

2. IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri 51.32% 50.00% 46.79% 81.56% 45.61% 59.59% 47.95% 56.43%

3. IMM-uri care şi-au amplificat activitatea 19.08% 20.49% 12.08% 7.38% 14.04% 25.34% 26.81% 18.07%

Încadrarea IMM-urilor pe clase de mărime evidenţiază că amplificarea

şi menţinerea afacerii se înregistrează într-o frecvenţă direct proporţională cu dimensiunea firmelor, iar ponderile companiilor aflate în declin sunt mai ridicate în rândul microîntreprinderilor şi mai reduse la întreprinderile mici. Această situaţie se explică prin faptul că, de regulă, amplificarea mărimii organizaţiei are drept efect diminuarea vulnerabilităţii sale la evoluţiile contextuale nefaste. Detalii în tabelul 4.3.


59

Tabelul 4.3 Diferenţierea dinamicii activităţii firmelor investigate în perioada

octombrie 2009- martie 2013, în funcţie de mărimea acestora

Nr. crt.

Dinamica activităţii întreprinderilor în perioada octombrie 2009 - martie 2013

Dimensiunea firmelor Microîntreprinderi Întreprinderi

mici Întreprinderi

mijlocii 1. IMM-uri care şi-au redus activitatea 28.00% 18.73% 22.73% 2. IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri 56.46% 56.18% 34.85% 3. IMM-uri care şi-au amplificat activitatea 15.54% 25.09% 42.42%

Gruparea firmelor după forma de organizare juridică (tabelul 4.4), scoate în evidenţă următoarele:

- SA-urile deţin cele mai mari proporţii ale firmelor care au semnalat reducerea activităţii (36,73%) şi al întreprinderilor care şi-au amplificat afacerile (22,45%);

- SRL-urile se remarcă prin faptul că deţin procentajul cel mai mic al entităţilor care şi-au restrâns volumul de activitate (25,94%);

- companiile cu alte forme juridice de organizare consemnează cel mai ridicat procent de firme care activează la aceiaşi parametri (59,38%), şi cel mai redus procentaj al IMM-urilor care au avut o evoluţie ascendentă (10,94%).

Tabelul 4.4

Dinamica activităţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2009 - martie 2013, funcţie de forma lor de organizare juridică

Nr. crt.

Dinamica activităţii întreprinderilor în perioada octombrie 2009 - martie 2013


SA SRL Alte forme de organizare juridică

1. IMM-uri care şi-au redus activitatea 36.73% 25.94% 29.69%

2. IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri 40.82% 55.80% 59.38%

3. IMM-uri care şi-au amplificat activitatea 22.45% 18.26% 10.94%

Analiza agenţilor economici în funcţie de domeniul în care activează reliefează în principal următoarele elemente:

- unităţile industriale deţin procentul cel mai mare de companii care şi-au restrâns afacerile (31,67%), iar entităţile din turism ies în evidenţă prin ponderea mai scăzută de agenţi economici care au avut o evoluţie descendentă (9,09%);

- IMM-urile din construcţii consemnează cea mai ridicată proporţie de firme care şi-au amplificat activitatea (25,61%) şi cea mai redusă pondere de companii care şi-au menţinut nivelul de activitate (47,56);

- întreprinderile din domeniul turismului înregistrează o frecvenţă mai mare de firme care au menţinut business-ul la acelaşi nivel (67,53%).

Vezi tabelul 4.5.


60

Tabelul 4.5 Dinamica activităţii IMM-urilor investigate în perioada

octombrie 2009 - martie 2013, în funcţie de ramurile de activitate

Nr. crt.

Dinamica activităţii IMM-urilor în perioada octombrie

2009 - martie 2013



1. IMM-uri care şi-au redus activitatea 31.67% 26.83% 26.45% 25.37% 9.09% 24.86%

2. IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri 52.49% 47.56% 56.65% 52.24% 67.53% 56.99%

3. IMM-uri care şi-au amplificat activitatea 15.84% 25.61% 16.90% 22.39% 23.38% 18.15%

4.2. Impactul psihologic al situaţiei economice actuale asupra întreprinzătorilor

Deşi PIB-ul României s-a majorat pe parcursul anului trecut şi Banca

Mondială a prognozat o creştere a economiei româneşti în 2013, ţara noastră şi unele state ale Uniunii Europene se confruntă cu multe probleme la nivel micro, mezo şi macroeconomic, iar o bună parte din specialişti consideră că zona Euro va fi afectată de recesiune în anii următori. Evoluţiile economice naţionale şi internaţionale nefaste din ultimii anii, incertitudinile legate de situaţia economică din prezent şi impredictibilitatea evoluţiilor viitoare au impactat şi impactează în plan psihologic o parte considerabilă a oamenilor de afaceri.

Având în vedere aceste apecte este important să ne facem o imagine cu privire la măsura în care întreprinzătorii/ managerii români sunt influenţaţi emoţional de situaţia economică actuală. Ancheta a relevat următoarele:

- 31,95% dintre decidenţii IMM-urilor se simt ameninţaţi într-o proporţie mică sau foarte mică de contextul mondo şi macroeconomic

- 28,59% dintre întreprinzători sunt destul de mult afectaţi de situaţia economică din momentul de faţă

- 19,95% dintre oamenii de afaceri resimt evoluţiile economice la un nivel ridicat

- 13,51% dintre factorii de decizie din firme sunt influenţaţi în foarte mare măsură de conjuctura economică

- 6,00% dintre persoane nu sunt impactaţi de condiţiile economice actuale.

Vezi figura 4.3.


61

13.51%

19.95%

28.59%

31.95%

6.00%

Foarte mare Mare Destul de mare Redus sau foarte redus Fară impact

Figura 4.3 Impactul psihologic al situaţiei economice actuale economice asupra

întreprinzătorilor

Clasificarea companiilor în funcţie de vârstă evidenţiază în principal următoarele:

- întreprinderile de peste 15 ani vechime consemnează o proporţie mai ridicată a oamenilor de afaceri care nu sunt afectaţi în plan psihologic de evoluţiile economice (7,13%) şi o frecvenţă mai amplă a persoanelor impactate în mare şi foarte mare măsură de situaţia economică incertă (20,98%, respectiv 18,13%);

- IMM-urile în vârstă de 5-10 ani înregistrează procentaje superioare ale companiilor în cadrul cărora factorii de decizie se simt ameninţaţi într-o măsură mică (35,22%) şi destul de mare (29,90%) de contextul macroeconomic/ mondoeconomic.

Vezi informaţii suplimentare în tabelul 4.6.

Tabelul 4.6 Impactul psihologic al situaţiei economice actuale asupra întreprinzătorilor în

funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Impactul psihologic al situaţiei economice actuale asupra întreprinzătorilor

Vârsta IMM-urilor Sub 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani

1. Foarte mare 13.86% 9.30% 13.90% 18.13% 2. Mare 18.27% 20.43% 20.08% 20.98% 3. Destul de mare 29.72% 29.90% 29.34% 25.46% 4. Redus sau foarte redus 32.13% 35.22% 30.89% 28.31% 5. Fără impact 6.02% 5.15% 5.79% 7.13%


62

Examinând organizaţiile în funcţie de apartenenţa regională a (tabelul 4.7), remarcăm următoarele:

- IMM-urile din Sud consemnează procentaje mai ridicate ale factorilor de decizie care resimt evoluţiile economice la un nivel foarte ridicat (25,76%);

- întreprinderile din regiunea Sud Vest ies în evidenţă prin frecvenţa mai mare a persoanelor care sunt impactaţe în plan psihologic destul de mult (34,57%) şi mult (36,21%) de situaţia economică actuală;

- firmele din regiunea Sud Est înregistrează proporţia cea mai amplă de întreprinzători care se simt ameninţaţi puţin sau foarte puţin de contextul economic (52,46%);

- companiile din Nord Vest deţin cele mai mari ponderi ale oamenilor de afaceri care nu au fost afectaţi de conjunctura mondo/ macroeconomică (19,31%).

Tabelul 4.7

Impactul psihologic al situaţiei economice actuale asupra întreprinzătorilor în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile

Nr. crt.

Impactul psihologic al situaţiei economice actuale

asupra întreprinzătorilor


Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Foarte mare 10,67% 9,02% 25,76% 5,76% 7,02% 13,10% 12,97% 14,72%

2. Mare 8,00% 10,66% 21,97% 36,21% 7,89% 10,34% 12,97% 26,81%

3. Destul de mare 31,33% 25,41% 26,52% 34,57% 30,70% 22,76% 26,90% 29,03%

4. Redus sau foarte redus 43,33% 52,46% 20,08% 22,22% 42,11% 34,48% 38,61% 27,22%

5. Fără impact 6,67% 2,46% 5,68% 1,23% 12,28% 19,31% 8,54% 2,22%

Luând în considerare dimensiunea firmelor se observă în principal că: - frecvenţele întreprinzătorilor care resimt situaţia economică în măsură

foarte mare şi destul de mare scad odată cu mărimea IMM-urilor; - firmele mici deţin cele mai ridicate proporţii ale factorilor de decizie

care sunt impactaţi în mare măsură de conjunctura mondo/ macroeconomică (24,24%);

- întreprinderile mijlocii înregistrează cele mai ridicate procente ale decidenţilor afectaţi puţin/ foarte puţin de evoluţiile contextuale (43,75%) şi care nu se simt ameninţaţi de condiţiile economice (12,50%).



63

Tabelul 4.8 Impactul psihologic al situaţiei economice actuale asupra întreprinzătorilor în

funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.



mici Întreprinderi

mijlocii 1. Foarte mare 14,19% 11,36% 6,25% 2. Mare 19,05% 24,24% 23,44% 3. Destul de mare 29,17% 28,79% 14,06% 4. Redus sau foarte redus 31,54% 31,44% 43,75% 5. Fără impact 6,04% 4,17% 12,50%

Dacă grupăm IMM-urile dupǎ forma de organizare juridică (tabelul 4.9), remarcăm următoarele aspecte mai importante:

- Societăţile pe acţiuni consemnează ponderi superioare ale decidenţilor care se simt ameninţaţi de evoluţiile contextuale în proporţie foarte mare (24,44%) şi care nu sunt influenţaţi emoţional de situaţia economică din momentul de faţă (6,67%);

- SRL-urile ies în evidenţă prin procentajul mai mare de întreprinzători impactaţi puţin/ foarte puţin de condiţiile economice actuale (33,09%);

- companiile cu altǎ formǎ de organizare înregistrează cele mai ridicate procente ale oamenilor de afaceri care sunt impactaţi de conjunctura economică în mare şi destul de mare măsură (27,34%, respectiv 37,50%).

Tabelul 4.9

Impactul psihologic al situaţiei economice actuale asupra întreprinzătorilor în funcţie forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.



organizare juridică 1. Foarte mare 24.44% 13.30% 12.50% 2. Mare 15.56% 19.50% 27.34% 3. Destul de mare 33.33% 27.79% 37.50% 4. Redus sau foarte redus 20.00% 33.09% 21.09% 5. Fără impact 6.67% 6.32% 1.56%

După cum se poate vedea şi în tabelul 4.10, încadrarea IMM-urilor după

domeniul de activitate relevă în principal că: - companiile din comerţ se remarcă prin procentajele mai crescute de

întreprinzători care resimt foarte mult în plan psihologic contextul economic (16,01%);

- entităţile care activează în transporturi deţin o proporţie superioară de întreprinderi în cadrul cărora oamenii de afaceri sunt influenţaţi în mare măsură de evoluţiile macro şi mondoeconomice (23,08%);


64

- organizaţiile din sectorul construcţiilor înregistrează un procent mai crescut de firme în care leaderii sunt afectaţi destul de mult de situaţia economică existentă (35,80%);

- IMM-urile din turism consemnează frecvenţe mai ridicate ale întreprinzătorilor care nu sunt impactaţi de condiţiile actuale (10,53%) şi sunt puţin/ foarte puţin afectaţi de conjunctura economică (46,05%).

Tabelul 4.10

Influenţa în plan psihologic a situaţiei economice actuale asupra întreprinzătorilor în funcţie de domeniile de activitate ale IMM-urilor

Nr. crt.





1. Foarte mare 12.44% 7.41% 16.01% 4.62% 6.58% 14.39% 2. Mare 18.78% 17.28% 21.04% 23.08% 7.89% 21.31% 3. Destul de mare 28.05% 35.80% 28.57% 29.23% 28.95% 27.87% 4. Redus sau foarte redus 33.26% 38.27% 28.10% 41.54% 46.05% 31.33% 5. Fără impact 7.47% 1.23% 6.28% 1.54% 10.53% 5.10%

Analiza modului de percepere în plan afectiv a situaţiei economice

actuale în funcţie de performanţele obţinute de IMM-uri în anul 2012 faţă de 2011 (tabelul 4.11), evidenţiază în principal următoarele:

- companiile cu rezultate identice consemnează un procentaj mai amplu ale decidenţilor care resimt contextul economic în măsură mică/ foarte mică (39,64%);

- firmele cu rezultate mai bune se remarcă prin ponderea cea mai mare a întreprinzătorilor/ managerilor care nu sunt influenţaţi în plan psihologic de condiţiile economice actuale (8,40%);

- întreprinderile cu rezultate mai slabe deţin procente mai crescute ale persoanelor care sunt destul de mult şi foarte mult afectate de situaţia economică internă/ externă (33,60%, respectiv 24,46%);

- proporţia cea mai ridicată a oamenilor de afaceri impactaţi în mare măsură de conjunctura economică se înregistrează în rândul IMM-urilor cu o evoluţie net superioară în 2012 faţă de 2011 (29,03%).

Tabelul 4.11

Diferenţierea impactului psihologic al situaţiei economice actuale asupra întreprinzătorilor în funcţie de performanţele obţinute în anul 2012 comparativ cu 2011

Nr. crt.



Performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011 Mult mai

bune Mai bune Identice Mai slabe Mult mai slabe

1. Foarte mare 16.13% 9.14% 7.32% 24.46% 13.55% 2. Mare 29.03% 19.26% 19.82% 22.58% 19.97% 3. Destul de mare 19.35% 29.14% 26.58% 33.60% 28.63% 4. Redus sau foarte redus 32.26% 34.07% 39.64% 16.67% 31.89% 5. Fără impact 3.23% 8.40% 6.64% 2.69% 5.96%


65

Având în vedere corelaţia dintre impactul psihologic al recesiunii şi nivelul studiilor întreprinzătorilor (tabelul 4.12), se observă că:

- oamenii de afaceri cu studii elementare deţin cea mai mare proporţie de persoane influenţate în mare măsură (28,57%) şi puţin/ foarte puţin (42,86%) de condiţiile economice care se manifestă în prezent;

- întreprinzătorii cu pregătire medie consemnează cea mai ridicată proporţie a celor care resimt conjuctura economică la un nivel foarte ridicat (17,36%).

- factorii de decizie cu studii superioare sunt cel mai frecvent neimpactaţi (6,21%) şi afectaţi în măsură destul de mare (29,11%) de situaţia economică actuală.

Tabelul 4.12 Impactul psihologic al situaţiei economice actuale

în funcţie de studiile întreprinzătorilor

Nr. crt.


Nivelul studiilor întreprinzătorului Elementare Medii Superioare

1. Foarte mare 0,00% 17,36% 11,19% 2. Mare 28,57% 18,60% 20,80% 3. Destul de mare 28,57% 27,44% 29,11% 4. Redus sau foarte redus 42,86% 30,85% 32,69% 5. Fără impact 0,00% 5,74% 6,21%

4.3. Aprecieri cu privire la evoluţia situaţiei economice a României în anul 2013

Având în vedere aprecierile decidenţilor din cadrul IMM-urilor cu privire situaţia economică a României în 2013 (figura 4.4), rezultatele anchetei relevă următoarele:

- 50,16% dintre întreprinzători/ manageri sunt de părere economia va stagna;

- 44,06% din cei intervievaţi consideră că trendul va fi descendent; - doar 5,78% dintre persoanele investigate opinează că evoluţia va fi

pozitivă. Se observă că factorii de decizie din IMM-uri nu împărtăşesc estimările

specialiştior din cadrul Guvernului şi Fondului Monetar Internaţional, care au prognozat că anul 2013 va fi unul de creştere economică pentru România.


66

50.16%

5.78%

44.06%

La fel Mai bună Mai proastă

Figura 4.4 Aprecierile întreprinzătorilor cu privire situaţia economică

a României în anul 2013 Examinarea IMM-urilor în funcţie de vârstă (tabelul 4.13) relevă

următoarele: Întreprinderile care au sub 10-15 ani vechime deţin proporţia cea mai mare a persoanelor care consideră că situaţia economică se va ameliora (6,49%). Companiile cu vârsta peste 15 ani înregistrează un procentaj mai ridicat al factorilor de decizie care anticipează un trend descendent (51,42%). Firmele de 10-15 ani consemnează o frecvenţă crescută a oamenilor de afaceri care apreciază că economia va stagna (57,24%) şi ponderi mai reduse a celor care estimează o evoluţie mai bună (5,32%) şi negativă (37,44%).

Tabelul 4.13 Diferenţierea aprecierilor cu privire la situaţia economică a României în 2013

în funcţie de vârsta firmelor

Nr. crt. Situaţia economică a României în 2013 Vârsta IMM-urilor

Sub 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani 1. Mai bună 6.04% 5.32% 6.49% 5.69% 2. La fel 49.50% 57.24% 48.85% 42.89% 3. Mai proastă 44.47% 37.44% 44.66% 51.42%

Încadrarea companiilor în funcţie de apartenenţa regională

evidenţiază următoarele: - firmele din regiunea Vest înregistrează procentajul cel mai ridicat al

decidenţilor care estimează un trend ascendent (9,73%); - IMM-urile din zona Sud consemnează cea mai mare proporţie de

întreprinzători care consideră că situaţia economică în 2013 va fi neschimbată (66,39%), precum şi cel mai mic procent de persoane care prevăd o involuţie pe parcursul acestui an (26,23%);

- oamenii de afaceri din Sud au indicat în frecvenţă mai amplă că evoluţia va fi negativă (60,98%).

Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabelul 4.14.


67

Tabelul 4.14 Aprecierile întreprinzătorilor cu privire la situaţia economică a României în 2013,

în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile

Nr. crt.

Situaţia economică a României în 2013


Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Mai bună 5,96% 7,38% 5,68% 4,12% 9,73% 9,59% 5,06% 4,63%

2. La fel 59,60% 66,39% 33,33% 37,45% 60,18% 43,15% 51,27% 57,55%

3. Mai proastă 34,44% 26,23% 60,98% 58,44% 30,09% 47,26% 43,67% 37,83%

Dacă grupăm IMM-urile pe clase de mărime (vezi tabelul 4.15)

observăm în principal că: - companiile mijlocii înregistrează proporţii mai ridicate ale

întreprinzătorillor care estimează că situaţia economică se va ameliora (9,23%);

- oamenii de afaceri care consideră că economia va stagna în 2013 sunt mai frecvent întâlniţi în rândul întreprinderilor de dimensiune mică (58,58%);

- ponderile persoanelor care preconizează că evoluţia în 2013 va fi descendentă evoluează invers proporţional cu dimensiunea firmelor.

Tabelul 4.15

Diferenţierea aprecierilor cu privire la situaţia economică a României în 2013, în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.




1. Mai bună 5.86% 4.49% 9.23%

2. La fel 48.29% 58.80% 58.46%

3. Mai proastă 45.86% 36.70% 32.31%

Referindu-ne la forma de organizare juridică a IMM-urilor, se constată

că SRL-urile deţin procentaje mai mari de întreprinzători care preconizează o evoluţie mai bună a economiei României în 2013 (5,85%), societăţile pe acţiuni consemnează în frecvenţă mai ridicată persoane care estimează că situaţia economică va stagna (55,10%), iar firmele cu altă formă de organizare juridică înregistrează o pondere superioară a oamenilor de afaceri care au indicat un trend descendent pentru anul în curs (55,12%). Detalii în tabelul 4.16.


68

Tabelul 4.16 Aprecierile întreprinzătorilor cu privire la situaţia economică a României în 2013,

în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.



organizare juridică 1. Mai bună 4.08% 5.85% 5.51% 2. La fel 55.10% 50.84% 39.37% 3. Mai proastă 40.82% 43.32% 55.12%

Analiza companiilor pe domenii de activitate (tabelul 4.17), reliefează

următoarele: - companiile din turism deţin o pondere mai mare a factorilor de decizie

care estimează un an favorabil (10,39%) şi un procent mai redus a întreprinzătorilor care previzionează o situaţie nefastă (33,77%);

- IMM-urile care activează în construcţii au înregistrat un procentaj mai crescut al oamenilor de afaceri care anticipează stagnarea economică (56,10%) şi cele mai puţine persoane care opinează că evoluţia va fi pozitivă (1,22%);

- decidenţii din sectorul comercial consideră în frecvenţă superioară că situaţia economică va fi mai proastă (51,25%) şi în proporţie mai redusă că anul 2013 va fi la fel (43,10%);

Tabelul 4.17

Diferenţierea aprecierilor cu privire la situaţia economică a României în 2013, în funcţie de domeniile în care activează IMM-urile

Nr. crt.



1. Mai bună 5.91% 1.22% 5.64% 9.09% 10.39% 5.46% 2. La fel 53.41% 56.10% 43.10% 51.52% 55.84% 53.92% 3. Mai proastă 40.68% 42.68% 51.25% 39.39% 33.77% 40.62%

Având în vedere estimările cu privire la situaţia economică din 2013 în

funcţie de performanţele obţinute de IMM-uri în anul 2012 faţă de 2011 (tabelul 4.18), remarcăm faptul că întreprinzătorii cu rezultate net superioare consideră mai frecvent că evoluţia economică va fi favorabilă (22,58%), iar firmele cu realizări mult mai slabe deţin o proporţie ridicată a persoanelor care estimează un trend descendent (69,51%).

Tabelul 4.18 Diferenţierea aprecierilor cu privire la situaţia economică a României în 2013,

în funcţie de performanţele obţinute de IMM-uri în 2012 faţă de 2011

Nr. crt.


Performanţele economice 2012/2011 Mult mai bune Mai bune Identice Mai slabe Mult mai slabe

1. Mai bună 22.58% 11.27% 4.06% 2.69% 3.66% 2. La fel 67.74% 70.10% 51.52% 30.11% 26.83% 3. Mai proastă 9.68% 18.63% 44.42% 67.20% 69.51%


69

Nuanţarea analizei în funcţie de studiile întreprinzătorilor (tabelul 4.19), indică faptul că oamenii de afaceri care au absolvit o formă de învăţământ superior consemnează proporţii mai mari ale decidenţilor care consideră că economia va avea o evoluţie ascendentă (5,92%), iar persoanele cu studii elementare înregistrează o pondere mai ridicată a persoanelor care apreciază că situaţia economică va stagna în 2013 (57,14%).

Tabelul 4.19

Aprecierile întreprinzătorilor cu privire la situaţia economică a României în 2013, în funcţie de studiile întreprinzătorilor

Nr. crt. Situaţia economică a României în 2013


1. Mai bună 0.00% 4.98% 5.92% 2. La fel 57.14% 42.99% 54.79% 3. Mai proastă 42.86% 52.02% 39.29%

4.4. Percepţiile întreprinzătorilor referitoare la capacitatea autorităţilor publice centrale şi locale de contracarare a recesiunii economice

În perioadele de recesiune/ criză economică autorităţilor publice centrale şi locale ale fiecărei ţări trebuie să joace un rol major în combaterea efectelor negative şi revigorarea economică, prin adoptarea şi aplicarea unor măsuri ferme care să aibă la bază realităţile economice interne şi externe.

Analiza percepţiilor întreprinzătorilor cu privire la capacitatea autorităţilor publice centrale şi locale de a contribui la ieşirea rapidă din recesiune (figura 4.5) relevă următoarele:

- 43,95% dintre oamenii de afaceri consideră că entităţile statului au posibilităţi reduse de a face faţă evoluţiilor contextuale negative;

- 27,57% din întreprinzători sunt de părere că instituţiile publice nu dispun de competenţele/ calităţile necesare combaterii rapide a declinul economic;

- în 23,24% din IMM-uri se apreciază că autorităţile au un potenţial mediu de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei economice nefaste;

- numai 5,24% din persoanele investigate au declarat că organele administraţiei centrale şi locale posedă o capacitate ridicată de contracarare a recesiunii.

Se remarcă proporţia redusă a întreprinzătorilor care au încredere în potenţialul autorităţilor publice de a contribui la revenirea rapidă a economiei româneşti, situaţie explicabilă prin insuficienta coerenţă a măsurilor adoptate până în prezent, problemele de deficit bugetar cu care se confruntă România şi unele state ale Uniunii Europene şi prin faptul că multe din ţările dezvoltate de


70

pe mapamond nu au reuşit să găsească soluţii pentru contracararea recesiunii economice.

27,57%

23,24%

43,95%

5,24%

nu are capacitate capacitate medie capacitate redusă capacitate ridicată

Figura 4.5 Percepţiile întreprinzătorilor cu privire la capacitatea autorităţilor publice

centrale şi locale de a contribui la ieşirea rapidă din recesiune Luând în considerare percepţiile întreprinzătorilor în funcţie de vârsta

întreprinderilor (tabelul 4.20), se constată în principal că: - organizaţiile de 10-15 ani deţin procentaje mai mari ale managerilor

care sunt de părere că potenţialul organelor administrative de a contracara regresul economic este ridicat (5,73%);

- firmele de 5-10 ani vechime înregistrează proporţii mai ridicate ale factorilor de decizie care apreciază că administraţia centrală/ locală are o capacitate medie (25,88%) şi redusă (44,74%) de a face faţă instabilităţii economice;

- frecvenţa cea mai crescută a întreprinzătorilor care opinează că autorităţile nu au capacitate de combatere a recesiunii este mai mare în rândul organizaţiilor care au peste 15 ani vechime (29,55%) şi mai scăzută în cadrul companiilor cu vârsta între 5 şi 10 ani (24,37%).

Tabelul 4.20

Percepţiile întreprinzătorilor cu privire la capacitatea autorităţilor publice centrale şi locale de a contribui la ieşirea rapidă din recesiune, în funcţie vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Capacitatea autorităţilor publice centrale şi locale de a contribui la

ieşirea rapidă din recesiune


1. Ridicată 4.85% 5.01% 5.73% 5.67% 2. Medie 21.21% 25.88% 24.43% 21.46% 3. Redusă 44.65% 44.74% 41.98% 43.32% 4. Nu posedă capacitate 29.29% 24.37% 27.86% 29.55%


71

Examinarea aprecierilor în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte întreprinderile relevă următoarele:

- IMM-urile în care se indică faptul că instituţiile publice au posibilităţi reduse de a contribui la revigorarea economică sunt mai frecvente în Centru (53,63%) şi mai rare în regiunea Sud (37,74%);

- organizaţiile din regiunea Sud Est consemnează un procentaj mai ridicat de întreprinzători/ manageri care opinează că organele de stat au capacitate ridicată de a contracara rapid recesiunea (13,11%);

- companiile din regiunea Sud Vest înregistrează proporţia cea mai mare de firme în care se consideră că autorităţile centrale şi locale nu au potenţialul necesar pentru a face faţă regresului economic (46,47%);

- în Bucureşti întâlnim mai multe întreprinderi în care decidenţii sunt de părere că instituţiile publice au capacitate medie de a contribui la ieşirea rapidă din criză (29,23) .


Tabelul 4.21 Diferenţierea aprecierilor cu privire la capacitatea autorităţilor publice centrale şi

locale de a contribui la ieşirea rapidă din recesiune, în funcţie de apartenenţa regională a firmelor

Nr. crt.

Capacitatea autorităţilor publice centrale şi locale de a contribui la ieşirea

rapidă din recesiune


Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Ridicată 8.61% 13.11% 4.15% 2.49% 10.62% 1.38% 1.89% 6.25%

2. Medie 27.81% 28.69% 22.64% 11.62% 26.55% 20.69% 18.93% 29.23%

3. Redusă 49.01% 40.16% 37.74% 39.42% 53.10% 40.00% 53.63% 41.73%

4. Nu posedă capacitate 14.57% 18.03% 35.47% 46.47% 9.73% 37.93% 25.55% 22.78%

Diferenţierea analizei în funcţie de mărimea IMM-urilor (tabelul 4.22)

scoate în evidenţă următoarele aspecte: - proporţiile întreprinzătorilor care estimează că administraţia publică

are capacitate ridicată de a contribui rapid la relansarea economică cresc direct proporţional cu dimensiunile organizaţiilor;

- procentajele companiilor în care organele aministrative centrale şi locale sunt percepute ca neavând posibilităţi de combatere a recesiunii scad odată cu creşterea mărimii firmelor;

- întreprinderile mici consemnează o pondere mai mare de entităţi în care se apreciază că autorităţile au potenţial mediu de contracarare rapidă a evoluţiilor contextuale negative (30,45%).


72

Tabelul 4.22 Percepţiile întreprinzătorilor referitoare la potenţialul autorităţilor publice

centrale şi localede a contribui la contracararea rapidă a recesiunii, în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Ridicată 4.35% 8.65% 12.12%

2. Medie 21.74% 30.45% 28.79%

3. Redusă 44.60% 38.72% 50.00%

4. Nu posedă capacitate 29.31% 22.18% 9.09%

Încadrând unităţile economice după forma de organizare juridică,

observăm în principal că: - SA-urile înregistrează cele mai mari proporţii de firme în cadrul cărora

se consideră că organele administrative au capacitate ridicată (6,12%) şi medie (28,57%) de a face faţă conjuncturii macroeconomice negative şi deţin cel mai scăzut procentaj al întreprinderilor în care se apreciază că instituţiile publice au posibilităţi reduse de contracarare a declinului economic (34,69%);

- în companiile care au altă formă juridică se opinează mai frecvent că autorităţile centrale şi locale nu posedă potenţial pentru a contribui la ieşirea din recesiune (39,37%);

- SRL-urile consemnează ponderea cea mai mare de IMM-uri în care se estimează că statul are capacitate redusă de combatere rapidă a regresului economic (44,32%).

Vezi tabelul 4.23.

Tabelul 4.23 Diferenţierea percepţiilor întreprinzătorilor cu privire la capacitatea autorităţilor

publice centrale şi locale de a contribui la ieşirea rapidă din recesiune, în funcţie de forma de organizare juridică a firmelor

Nr. crt.





1. Ridicată 6.12% 5.44% 2.36%

2. Medie 28.57% 23.66% 15.75%

3. Redusă 34.69% 44.32% 42.52%

4. Nu posedă capacitate 30.61% 26.58% 39.37%


73

Având în vedere percepţiile întreprinzătorilor în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor, constatăm următoarele aspecte mai importante:

- agenţii economici din sectorul comercial înregistrează cea mai mare proporţie a firmelor în care se consideră că autorităţile nu dispun de mijloacele necesare pentru a face faţă situaţiei economice nefavorabille (33,49%);

- organizaţiile din sectorul construcţiilor consemnează ponderi mai ridicate de IMM-uri în care se opinează că organele de puterii locale şi centrale au potenţial ridicat şi mediu de contracarare a regresului economic (6,10%, respectiv 28,05%);

- întreprinzătorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turismului apreciază mai frecvent că instituţiile statului au capacitate redusă de a combate rapid evoluţiile nefaste (48,05%).

Informaţii suplimentare se prezintă în tabelul 4.24.

Tabelul 4.24 Aprecierile întreprinzătorilor cu privire la capacitatea autorităţilor publice

centrale şi localede a contribui la ieşirea rapidă din recesiune, în funcţie de ramurile în care activează întreprinderile

Nr. crt.

Capacitatea autorităţilor publice

centrale şi locale de a contribui la ieşirea

rapidă din recesiune



1. Ridicată 5.91% 6.10% 4.87% 6.06% 0.00% 5.65%

2. Medie 23.64% 28.05% 21.38% 24.24% 22.08% 24.41%

3. Redusă 47.50% 41.46% 40.25% 43.94% 48.05% 45.17%

4. Nu posedă capacitate 22.95% 24.39% 33.49% 25.76% 29.87% 24.77%


74


� În perioada octombrie 2009 - martie 2013 55,65% din IMM-urile investigate funcţionează la aceiaşi parametri, 26,48% din organizaţii şi-au restrâns volumul de activitate, iar 17,87% dintre unităţi au avut o evoluţie ascendentă (întreprinzătorii din cadrul firmelor falimentare nu au putut fi abordaţi, deoarece fie au închis companiile, fie nu şi-au manifestat disponibilitatea pentru a furniza informaţii).

� Luând în considerare percepţiile întreprinzătorilor cu privire la evoluţia IMM-urilor a căror activitate este cunoscută foarte bine (furnizori, clienţi, firme ale prietenilor etc.), ancheta evidenţiază că în perioada octombrie 2009 - martie 2013, 37,20% dintre companii şi-au redus afacerile, 29,97% din firme funcţionează la aceiaşi parametri, 18,98% dintre întreprinderi au dat faliment sau se află în situaţie falimentară, iar 13,85% dintre agenţii economici şi-au amplificat activitatea.

� Frecvenţele întreprinderilor care şi-au restrâns activitatea sunt mai mari în rândul IMM-urilor care au peste 15 ani vechime (34,41%), firmelor din Sud (41,13%), microîntreprinderilor (28,00%), societăţilor pe acţiuni (36,73%) şi companiilor din sectorul industrial (31,67%).

� Proporţiile firmelor care funcţionează la aceiaşi parametri sunt mai crescute în rândul întreprinderilor care au 5-10 ani vechime (60,03%), agenţilor economici din Sud Vest (81,56%), microîntreprinderilor (56,46%), organizaţiilor cu altă formă de organizare juridică (59,38%) şi companiilor din sectorul turismului (67,53%).

� Întreprinderile care şi-au amplificat activitatea consemnează procentaje mai ridicate în cadrul IMM-urilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani (19,57%), companiilor din Centru (26,81%), firmelor mijlocii (42,42%), societăţilor pe acţiuni (22,45%) şi organizaţiilor din construcţii (25,61%).

� Având în vedere impactul psihologic al situaţiei economice actuale asupra decidenţilor din IMM-uri, se constată că 31,95% din persoanele investigate se simt ameninţate într-o proporţie mică sau foarte mică de contextul mondo/ macroeconomic, 28,59% dintre întreprinzători sunt destul de mult afectaţi de situaţia economică din momentul de faţă, 19,95% din oamenii de afaceri resimt evoluţiile economice la un nivel ridicat, 13,51% din respondenţi sunt influenţaţi în foarte mare măsură de conjuctura economică, iar 6,00% dintre factorii de decizie nu sunt impactaţi de condiţiile economice actuale.


75

� Procentajele întreprinzătorilor care sunt afectaţi într-o măsură foarte mare de recesiunea economică, sunt mai crescute în rândul companiilor mai vechi de 15 ani (18,13%), IMM-urilor din regiunea Nord Vest (19,31%), microîntreprinderilor (14,19%), SA-urilor (24,44%), organizaţiilor care activează în comerţ (16,01%), firmelor cu performanţe mai slabe în 2012 faţă de 2011 (24,46%) şi persoanelor cu studii superioare (11,19%).

� Luând în considerare aprecierile din cadrul IMM-urilor cu privire situaţia economică în anul 2013, rezultatele cercetării relevă că 50,16% dintre întreprinzători/ manageri estimează că anul în curs va fi la fel ca cel precedent, 44,06% din decidenţi sunt de părere că economia va avea un trend descendent şi doar 5,78% dintre persoanele investigate opinează că evoluţia va fi pozitivă.

� 43,95% din întreprinzători consideră că autorităţile centrale şi locale au capacitate redusă de a face faţă rapid recesiunii economice, 27,57% dintre persoanele investigate apreciază că instituţiile publice nu sunt capabile să combată declinul economic, 23,24% dintre oamenii de afaceri sunt de părere că statul îşi poate aduce o contribuţie medie la relansarea economică şi numai 5,24% din factorii de decizie din IMM-uri percep organele administraţiei publice ca având potenţial ridicat de contracarare cu rapiditate a situaţiei economice nefaste.

� Frecvenţele întreprinzătorilor care apreciază că organele administrative centrale şi locale au capacitate ridicată de a combate rapid situaţia economică nefastă sunt mai crescute în cadrul companiilor de 10-15 ani vechime (5,73%), IMM-urilor din regiunea Sud Est (13,11%), firmelor de dimensiune mijlocie (12,12%), societăţilor pe acţiuni (6,12%) şi întreprinderilor din construcţii (6,10%).

76

Capitolul 5 NIVELUL ŞI DINAMICA PERFORMANŢELOR IMM-URILOR 5.1. Performanţele de ansamblu ale IMM-urilor în anul 2012 comparativ cu anul 2011

Având în vedere performanţele de ansamblu ale întreprinderilor din anul 2012 faţă de anul 2011, se constată că rezultatele consemnate au fost: puţin mai slabe în 20,90% din firme, identice în 49,86% din companii, net inferioare în 4,59% dintre agenţii economici, mai bune în 22,91% din unităţile economice şi net superioare în 1,74% dintre organizaţii, ceea ce semnifică o relativa stabilizare a performantelor obtinute de IMM-urile româneşti afectate de criza economica din ultimii ani. Vezi figura 5.1.

Figura 5.1

Structura IMM-urilor în funcţie de dinamica performanţelor în 2012 faţă de 2011

Grupând agenţii economici în funcţie de vârstă, se constată în

principal că: întreprinderile care au intre 5 si 10 ani vechime deţin cele mai mari ponderi ale IMM-urilor cu rezultate mult mai bune (2,16%) si mai bune (25,37%), dar şi cele mai reduse proporţii ale companiilor cu performanţe puţin mai slabe (16,92%) şi mult mai slabe (3,15%). Firmele cu vârsta mai mica de 5 ani înregistrează cel mai mare procent de unităţi economice care au obţinut rezultate identice (54,48%). Întreprinderile mai vechi de 15 ani înregistrează ponderea cea mai ridicată a companiilor care au performat putin mai slab (27,93%) si mult mai slab (6,57%). Detalii în tabelul 5.1.

49,86%

22,91%

1,74% 20,90%

4,59% La fel

Mai bune

Mult mai bune

Puţin mai slabe

Mult mai slabe


77

Tabelul 5.1 Performanţele obţinute de IMM-uri în anul 2012 faţă de 2011

în funcţie de vârsta acestora

Nr. crt.

Performanţele IMM-urilor în 2012 faţă de 2011


1. Mult mai bune 1.15% 2.16% 1.15% 2.05% 2. Mai bune 23.22% 25.37% 23.37% 19.30% 3. La fel 54.48% 52.40% 47.13% 44.15% 4. Puţin mai slabe 17.70% 16.92% 22.22% 27.93% 5. Mult mai slabe 3.45% 3.15% 6.13% 6.57%

Luând în considerare amplasarea regională a IMM-urilor, remarcăm

următoarele diferenţe mai mari faţă de media eşantionului: - unităţile economice cu performanţe net superioare înregistrează

procentul cel mai ridicat în regiunea Bucuresti-Ilfov (2,90%), în timp ce în zona de Nord Est nu consemnăm nicio firmă care să fi performat mult mai bine comparativ cu anul precedent;

- IMM-urile cu rezultate mai bune înregistrează o pondere superioară în Centru (28,81%) şi o proporţie mai redusă în regiunea Vest (13,64%);

- firmele cu realizări identice sunt mai frecvente în Sud Vest (60,25%) şi mai rar întâlnite în Sud (42,15%);

- în ceea ce priveşte întreprinderile cu performanţe puţin mai slabe regiunea Vest deţine ponderea cea mai ridicată (29,09%), iar în Sud Est se înregistrează proporţia cea mai mică (14,53%);

- companiile cu rezultate net inferioare sunt mai des întâlnite în cadrul IMM-urilor din regiunea Sud (11,49%) şi nu exista deloc in regiunea Nord Vest.

Vezi tabelul 5.2.

Tabelul 5.2 Diferenţierea performanţelor IMM-urilor în 2012 comparativ cu 2011

în funcţie de regiunile de dezvoltare

Nr. crt.



Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Mult mai bune 0.00% 0.85% 0.38% 2.09% 0.91% 2.92% 1.69% 2.90%

2. Mai bune 27.78% 24.79% 14.56% 18.41% 13.64% 24.82% 28.81% 25.67%

3. La fel 45.83% 53.85% 42.15% 60.25% 50.00% 55.47% 46.10% 49.90%

4. Puţin mai slabe 22.92% 14.53% 31.42% 15.90% 29.09% 16.79% 17.63% 19.88%

5. Mult mai slabe 3.47% 5.98% 11.49% 3.35% 6.36% 0.00% 5.76% 1.66%

Încadrarea firmelor pe clase de mărime (tabelul 5.3), relevă că

proporţia IMM-urilor cu rezultate mult mai bune şi mai bune creşte odată cu amplificarea dimensiunii întreprinderilor, situaţie ce se explică prin existenţa

Nivelul şi dinamica performanţelor IMM-urilor

78

unei corelaţii între dimensiunea agenţilor economici şi capacitatea acestora de a face faţă pe termen scurt şi mediu perioadelor de recesiune. Microîntreprinderile înregistrează procentaje mai ridicate, dacă avem în vedere companiile care au performat la fel (51,65%) si care au avut rezultate putin mai slabe (22,09%), iar întreprinderile mijlocii consemnează ponderea cea mai scazuta de IMM-uri cu rezultate mult mai slabe (1,52%).

Tabelul 5.3 Diferenţierea performanţelor obţinute în 2012 faţă de 2011

în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.




1. Mult mai bune 1.17% 3.82% 6.06% 2. Mai bune 20.30% 34.35% 34.85% 3. La fel 51.65% 41.98% 42.42% 4. Puţin mai slabe 22.09% 15.65% 15.15% 5. Mult mai slabe 4.80% 4.20% 1.52%

Examinarea IMM-urilor în funcţie forma de organizare juridică, scoate

în evidenţă faptul că: SA-urile au obţinut performanţe net superioare (2,04%), mai bune (24,49%), putin mai slabe (30,61%) şi mult mai slabe (10,20%) în proporţii mai mari. Agenţii economici altfel organizaţi din punct de vedere juridic se remarcă prin lipsa companiilor cu rezultate mult mai bune şi prin ponderea mai mare de firme cu performanţe identice (57,50%). SRL-urile se remarca prin ponderea cea mai scazuta de firma care au inregistrat rezultate mult mai slabe (4,27%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabelul 5.4.

Tabelul 5.4

Dinamica performanţelor în perioada 2012-2011 în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.





Comparând performanţele economice în funcţie de domeniul de

activitate al IMM-urilor (tabelul 5.5), se constată următoarele: - firmele din constructii deţin o proporţie mai ridicată de întreprinderi cu

rezultate mult mai bune (2,60%) si mai bune (33,77%), iar companiile


79

din sectorul transporturilor consemnează o pondere mai mare a agenţilor economici cu rezultate identice (60,94%);

- întreprinderile din industrie ies în evidenţă prin procentajele mai mici ale entităţilor cu performanţe net superioare (0,94%), organizaţiile din transporturi au obţinut rezultate mai bune în cea mai redusă frecvenţă (17,19%) iar IMM-urile din turism consemnează o proporţie mai scăzută de companii care au performat mai slab sau mult mai slab (9,46%, respectiv 2,70%);

- cel mai mare procentaj al agenţilor economici cu rezultate mai slabe a fost înregistrat în rândul întreprinderilor din industrie (23,00%), în timp ce IMM-urile din transporturi se remarcă prin ponderea mai ridicată de companii cu rezultate mult inferioare (7,81%).

Tabelul 5.5

Gruparea performanţelor IMM-urilor în perioada 2012-2011 pe domenii de activitate

Nr. crt.



1. Mult mai bune 0.94% 2.60% 1.94% 1.56% 1.35% 2.08% 2. Mai bune 18.78% 33.77% 21.88% 17.19% 29.73% 25.57% 3. La fel 51.17% 44.16% 49.92% 60.94% 56.76% 47.35% 4. Puţin mai slabe 23.00% 14.29% 22.37% 12.50% 9.46% 21.02% 5. Mult mai slabe 6.10% 5.19% 3.89% 7.81% 2.70% 3.98%

Dacă analizăm firmele mici şi mijlocii în funcţie de studiile

întreprinzătorilor, observăm faptul că unităţile economice conduse de persoane cu pregătire universitară au obţinut performanţe net superioare într-o frecvenţă mai mare (2,08%), iar firmele administrate de indivizi cu studii elementare nu au înregistrat rezultate mult mai bune. Detalii în tabelul 5.6.

Tabelul 5.6 Dinamica performanţelor în 2012 faţă de 2011

în funcţie de studiile întreprinzătorului

Nr. crt.




Având în vedere sexul întreprinzătorilor (tabelul 5.7), se constată că

IMM-urile coordonate de barbati deţin procentaje ceva mai ridicate ale


80

companiilor care au avut realizări mai bune (23,15%), identice (50,12%) şi putin mai slabe (21,11%), in timp ce firmele coordonate de femei au procentajul cel mai mare de firme cu performante mult mai bune (1,97%).

Tabelul 5.7

Dinamica performanţelor în 2012 comparativ cu 2011 în funcţie sexul întreprinzătorilor

Nr. crt.


Sexul întreprinzătorului

Feminin Masculin

1. Mult mai bune 1.97% 1.63% 2. Mai bune 22.36% 23.15% 3. La fel 49.37% 50.12% 4. Puţin mai slabe 20.39% 21.11% 5. Mult mai slabe 5.90% 3.99%

5.2. Performanţele de ansamblu ale întreprinderilor în anul 2013 comparativ cu anul 2012

În ceea ce priveşte performanţele economice estimate ale IMM-urilor pentru anul 2013 comparativ cu anul trecut, constatăm că se preconizează rezultate identice în 55,45% din organizaţii, mai bune în 23,31% dintre unităţile economice, mai slabe în 15,09% din întreprinderi, net inferioare în 5,17% din companii şi mult mai bune în doar 0,98% dintre firme. Vezi figura 5.2.

Figura 5.2 Structura IMM-urilor în funcţie de dinamica performanţelor

în 2013 faţă de 2012

55,45%

23,31%

0,98% 15,09% 5,17% La fel

Mai bune

Mult mai bune

Puţin mai slabe

Mult mai slabe


81

Luând în considerare estimările din IMM-uri pe grupe de vârstă (tabelul 5.8), se observă că proporţiile întreprinderilor cu rezultate net superioare sunt mai crescute în rândul unităţilor economice cu varsta cuprinsa intre 10-15 ani, procentajele organizaţiilor în care se anticipează performanţe identice sunt mai ridicate în cadrul companiilor în vârstă de 5-10 ani (57,33%), performante mult mai slabe sunt anticipate intr-o proportie mai mare in randul firmelor care au mai mult de 15 ani vechime (8,79%).

Tabelul 5.8 Performanţele firmelor în 2013 faţă de 2012 pe grupe vârstă

Nr. crt.



1. Mult mai bune 1.03% 0.67% 1.54% 1.02% 2. Mai bune 24.85% 25.67% 22.31% 19.43% 3. La fel 56.26% 57.33% 53.85% 53.17% 4. Puţin mai slabe 14.58% 13.67% 14.62% 17.59% 5. Mult mai slabe 3.29% 2.67% 7.69% 8.79%

Distribuţia IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare (tabelul 5.9) evidenţiază

următoarele: - proporţia companiilor în care se estimează rezultate net superioare este

mai ridicată în Sud Est (1,65%) şi cea mai scăzută în Sud Vest (0,00%); - firmele cu performanţe mai bune sunt mai frecvente în regiunea Sud

Est (31,40%) şi mai rar întâlnite în Sud (12,64%); - dacă ne referim la unităţile economice care se vor menţine la acelaşi

nivel ca în 2012, procentul cel mai mare se înregistrează în regiunea Nord Vest (64,38%), iar cel mai scăzut în Sud Est (42,98%);

- în ceea ce priveşte întreprinderile cu performanţe ceva mai slabe, regiunea Nord Vest deţine procentajul cel mai mic (6,16%), iar în Vest se consemnează proporţia cea mai ridicată (28,32%);

- în Centru întâlnim cel mai redus număr de firme cu rezultate mult mai slabe (2,90%), iar ponderea cea mai crescută de unităţi economice cu rezultate net inferioare se înregistrează în Sud (14,18%).

Tabelul 5.9

Performanţele firmelor în anul 2013 comparativ cu anul 2012 în funcţie de regiunile de dezvoltare

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. Mult mai bune 0.66% 1.65% 1.15% 0.00% 0.88% 0.68% 0.97% 1.43% 2. Mai bune 21.85% 31.40% 12.64% 17.28% 21.24% 25.34% 25.81% 28.72% 3. La fel 63.58% 42.98% 47.89% 64.20% 45.13% 64.38% 60.65% 52.14% 4. Puţin mai slabe 6.62% 14.88% 24.14% 17.70% 28.32% 6.16% 9.68% 14.66% 5. Mult mai slabe 7.28% 9.09% 14.18% 0.82% 4.42% 3.42% 2.90% 3.05%


82

Gruparea organizaţiilor după mărime relevă că, proporţional cu sporirea taliei IMM-urilor, se amplifică procentajele firmelor în care se anticipează rezultate net superioare şi mai bune, iar microîntreprinderile înregistrează proporţiile cele mai mari de IMM-uri care previzionează pentru anul acesta rezultate net inferioare (5,58%) şi moderat negative (15,80%). Aceasta este o situaţie normală, dacă avem în vedere că odată cu creşterea dimensiunii, întreprinderile devin de regulă mai puţin vulnerabile la schimbările din mediu. Detalii în tabelul 5.10.

Tabelul 5.10

Performanţele firmelor în 2013 faţă de 2012 pe clase de mărime

Nr. crt.




1. Mult mai bune 0.73% 1.89% 3.03%

2. Mai bune 20.72% 34.47% 37.88%

3. La fel 57.17% 48.11% 45.45%

4. Puţin mai slabe 15.80% 12.50% 9.09%

5. Mult mai slabe 5.58% 3.03% 4.55%

Examinând firmele după forma juridică, remarcăm că SRL-urile sunt

singurele care consemnează entităţi în care se estimează rezultate mult mai bune (1,08%). SA-urile deţin cea mai mare proporţie de întreprinderi în cadrul cărora se prevăd performanţe mai bune (29,17%), iar IMM-urile cu altă formă de organizare juridică înregistrează procentaje mai ridicate ale organizaţiilor în care se anticipează rezultate identice (58,73%) si puţin mai slabe (19,84%). Vezi tabelul 5.11.

Tabelul 5.11

Dinamica performanţelor IMM-urilor în perioada 2013-2012, grupate în funcţie de forma de organizare juridică

Nr. crt.




1. Mult mai bune 0.00% 1.08% 0.00%

2. Mai bune 29.17% 23.65% 16.67%

3. La fel 43.75% 55.54% 58.73%

4. Puţin mai slabe 12.50% 14.80% 19.84%

5. Mult mai slabe 14.58% 4.93% 4.76%


83

Analiza rezultatelor IMM-urilor după domeniul în care acestea activează, reliefează că:

- organizaţiile în care se apreciază că vor fi obţinute rezultate mult mai bune consemnează o pondere superioară în rândul firmelor din turism (3,90%) şi o proporţie mai redusă în cele din sectorul construcţiilor (0,00%);

- în ceea ce priveşte companiile cu performanţele mai bune, cel mai mare procentaj se înregistrează în cadrul IMM-urilor din constructii (32,10%), iar ponderea cea mai scăzută se regăseşte în rândul agenţilor economici care activează în comert (19,49%);

- dacă luăm în considerare firmele în care se estimează aceleaşi rezultate, sectorul transporturilor deţine procentul cel mai ridicat (65,15%), iar întreprinderile din industrie înregistrează proporţia cea mai mică (52,98%);

- IMM-urile în care se anticipează realizări puţin mai slabe sunt mai frecvente în domeniul industriei (16,97%) şi mai rar întâlnite în rândul companiilor din turism (5,19%);

- având în vedere prefigurarea unor performanţe mult mai slabe, unităţile economice din industrie consemnează un procent mai mare (6,65%), iar entităţile din turism ies în evidenţă printr-o pondere mai redusă (2,60%).


Tabelul 5.12 Performanţele firmelor în 2013 faţă de 2012

după domeniile de activitate

Nr. crt.




1. Mult mai bune 0.69% 0.00% 1.27% 1.52% 3.90% 0.55%

2. Mai bune 22.71% 32.10% 19.49% 19.70% 29.87% 26.42%

3. La fel 52.98% 55.56% 57.21% 65.15% 58.44% 53.76%

4. Puţin mai slabe 16.97% 8.64% 16.01% 10.61% 5.19% 15.41%

5. Mult mai slabe 6.65% 3.70% 6.02% 3.03% 2.60% 3.85%

Dacă grupăm firmele după performanţele realizate în anul 2012 faţă

de 2011 şi urmărim evoluţia estimată a acestora din anul 2013 în comparaţie cu 2012 (tabelul 5.13), se observă în principal următoarele:

- întreprinderile în care se preconizează rezultate mult mai bune sunt mai frecvente în rândul organizaţiilor care au avut şi în 2012 o creştere semnificativă a performanţelor (12,90%);


84

- agenţii economici în care se apreciază că vor fi realizate performanţe mai bune consemnează procentaje mai mari în rândul IMM-urilor care au obţinut rezultate mult mai bune (74,19%) şi ponderat pozitive (55,26%) şi pe parcursul anului trecut;

- ponderea unităţilor în care se anticipează performanţe puţin mai slabe este mai crescută la firmele care au înregistrat scăderi moderate în 2012 (32,71%);

- IMM-urile în care se prefigurează rezultate net inferioare sunt mai des întâlnite în rândul companiilor care au avut şi în 2012 un an mult mai slab (51,85%).

Pe ansamblu, deşi au avut loc schimbări semnificative în contextului macroeconomic, se constată aproximativ aceeaşi dinamică a performanţelor în cadrul sectorului de IMM-uri, datorită faptului că rezultatele curente ale firmelor sunt condiţionate de regulă de realizările din perioadele anterioare.

Tabelul 5.13

Corelaţia dintre performanţele firmelor în 2013/2012 şi 2012/2011

Nr. crt.

Categoria de IMM-uri

Firme cu performanţe

mult mai bune în 2012 faţă

de 2011


mai bune în 2012 faţă

de 2011


identice în 2012 faţă

de 2011


mai slabe în 2012 faţă

de 2011


mult mai slabe în 2012 faţă

de 2011

1. Firme în care se estimează performanţe mult mai bune în 2013 faţă de 2012

12.90% 2.69% 0.23% 0.27% 0.00%

2. Firme în care se estimează performanţe mai bune în 2013 faţă de 2012

74.19% 55.26% 13.09% 9.92% 13.58%

3. Firme în care se estimează performanţe identice în 2013 faţă de 2012

9.68% 36.43% 72.57% 46.38% 20.99%

4. Firme în care se estimează performanţe mai slabe în 2013 faţă de 2012

3.23% 4.65% 13.32% 32.71% 13.58%

5. Firme în care se estimează performanţe mult mai slabe în 2013 faţă de 2012

0.00% 0.98% 0.79% 10.72% 51.85%

Clasificarea firmelor în funcţie de studiile întreprinzătorilor, relevă că în

rândul IMM-urilor conduse de persoane care au absolvit o formă de învăţământ superior, se vor înregistra anul acesta rezultate net superioare într-o proporţie


85

mai mare (1,15%), iar în firmele coordonate de indivizi cu studii elementare se estimează în frecvenţă mai ridicată performanţe mai bune (28,57%) şi moderat negative (42,86%) .

Vezi tabelul 5.14.

Tabelul 5.14 Dinamica performanţelor în perioada 2013- 2012

în funcţie de studiile întreprinzătorului

Nr. crt.


Nivelul studiilor întreprinzătorului

Elementare Medii Superioare

1. Mult mai bune 0.00% 0.78% 1.15%

2. Mai bune 28.57% 16.41% 27.43%

3. La fel 28.57% 58.28% 53.88%

4. Puţin mai slabe 42.86% 16.25% 14.20%

5. Mult mai slabe 0.00% 8.28% 3.35%

Încadrarea IMM-urilor în funcţie de sexul întreprinzătorilor (tabelul

5.15) evidenţiază că firmele administrate de femei deţin procentaje mai ridicate ale companiilor în care se preconizează performanţe mult mai bune (1,22%), putin mai slabe (16,03%) şi net inferioare (6,79%).

Tabelul 5.15

Dinamica performanţelor în anul 2013 comparativ cu anul 2012 în funcţie de sexul întreprinzătorilor

Nr. crt.


Sexul întreprinzătorului

Feminin Masculin

1. Mult mai bune 1,22% 0,87%

2. Mai bune 21,78% 24,01%

3. La fel 54,18% 56,02%

4. Puţin mai slabe 16,03% 14,66%

5. Mult mai slabe 6,79% 4,44%


86

5.3. Mărimea creditelor de la bancă, a datoriilor către furnizori, a datoriilor clienţilor şi a CAS-ului, TVA-ului, impozitelor etc. neplătite de firmă

În vederea realizării unei imagini de ansamblu cu privire la dinamica obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor, au fost analizate evoluţiile înregistrate în 2012 faţă de 2011 şi estimate în 2013 faţă de 2012 ale următorilor indicatori: mărimea creditelor de la bancă, datoriile către furnizori, datoriile clienţilor către firmă şi mărimea CAS-ului, TVA-ului, impozitelor etc. neplătite de firmă (vezi figurile 5.3 şi 5.4). Rezultatele anchetei relevă în principal următoarele:

- proporţiile relativ mari de IMM-uri în care au fost evidenţiate creşteri mai mari sau mai mici ale mărimii creditelor bancare în 2012/2011 şi 2013/2012, relevă eforturile făcute în întreprinderi pentru susţinerea activităţilor în context macro şi mondoeconomic defavorabil;

- procentele companiilor în cadrul cărora s-au înregistrat în 2012 şi se estimează pentru 2013 măriri ale datoriilor către furnizori şi ale datoriilor clienţilor către firmă sunt in crestere, iar frecvenţa amplificării creanţelor o devansează pe cea a creşterii datoriilor, situaţie nefastă, generatoare de blocaj financiar;

- raportat la perioadele anterioare, se consemnează procentaje mai reduse ale IMM-urilor care au înregistrat/vor înregistra în 2012/2011 şi 2013/2012 creşteri de mică amploare şi semnificative ale mărimii impozitelor, CAS-ului, TVA-ului etc. neplătite, situaţie care, deşi departe de o stare normală, are repercusiuni pozitive asupra bugetului de stat;

Figura 5.3 Evoluţia structurii obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor


1,36

%

1,23

%

0,70

%

1,71

%

11,9

0%

11,3

2%

5,58

%

7,61

%

69,0

5%

70,2

1%

71,4

7%

78,6

3%

12,3

5%

11,7

8%

14,4

2%

6,29

%

5,35

%

5,47

%

7,83

%

5,75

%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

100%

Mărimea creditelor de la bancă

Mărimea datoriilor către furnizori

Mărimea datoriilor clienţilor către firmă

Mărimea CAS-ului, TVA-ului, impozitelor

neplătite

Scădere semnificativă Scădere uşoară Aproximativ la fel Creştere uşoară Creştere accentuată


87

Figura 5.4 Evoluţia structurii obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor


Dacă încadrăm IMM-urile pe grupe de vârstă se observă în principal următoarele aspecte legate de :

Evoluţia în 2012/2011 a obligaţiilor şi creanţelor financiare (tabelul 5.16): - IMM-urile care au mai putin de 5 ani vechime deţin proporţii mai mari

de companii în cadrul cărora s-a înregistrat creşterea semnificativă a creditelor bancare (6,06%), a datoriilor catre furnizori (7,34%) si a CAS-ului, TVA-ului, impozitelor neplatite (8,00%);

- firmele de 5-10 ani consemnează procente mai crescute ale organizaţiilor în care au rămas aproximativ la acelaşi nivel creditele bancare (74,42%);

- întreprinderile care au vârsta intre 10-15 ani ies în evidenţă prin procentajele superioare ale întreprinderilor în care mărimea creditelor de la bancă (17,89%) si a datoriilor clienţilor către firmă (17,49%) au crescut în mică măsură;

Estimarea evoluţiei în 2013/ 2012 a indicatorilor analizaţi (tabelul 5.17): - în rândul companiilor în vârstă de 10-15 ani se înregistrează cele mai

mari ponderi ale unităţilor economice în care s-a estimat creşterea în mică măsură a datoriilor către furnizori (11,41%) şi datoriilor clientilor catre firma (13,04%):

- IMM-urile mai vechi de 15 ani au indicat într-o frecvenţă mai mare cresterea semnificativă a datoriilor clientilor catre firma (11,48%) şi reducerea în mică măsură a creditelor bancare (12,60%) şi a datoriilor catre furnizori (14,05%).

2,55

%

1,30

%

0,69

%

1,39

%

11,1

6%

11,6

9%

9,32

%

7,90

%

68,9

9%

70,7

4%

67,8

0%

79,4

0%

11,2

4%

10,0

8%

12,2

5%

5,19

%

6,07

%

6,19

%

9,94

%

6,12

%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

100%

Mărimea creditelor de la bancă

Mărimea datoriilor către furnizori

Mărimea datoriilor clienţilor către firmă

Mărimea CAS-ului, TVA-ului, impozitelor

neplătite Scădere semnificativă Scădere uşoară Aproximativ la fel

Creştere uşoară Creştere accentuată


88

Tabelul 5.16 Evoluţia obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor în 2012 faţă de 2011,


Nr. Crt. Obligaţii şi creanţe financiare

Evoluţia indicatorilor Scădere

semnificativă Scădere în

mică măsură Aproximativ

la fel Creştere în

mică măsură Creştere

semnificativă

1.

Sub

5 an

i Mărimea creditelor de la bancă 0.61% 10.61% 72.12% 10.61% 6.06% Mărimea datoriilor către furnizori 0.31% 9.48% 73.39% 9.48% 7.34% Mărimea datoriilor clienţilor către firmă 0.92% 3.98% 77.06% 10.70% 7.34%

Mărimea CAS-ului, TVA-ului, impozitelor neplătite 1.23% 3.69% 84.31% 2.77% 8.00%

2.

5 - 1

0 an

i

Mărimea creditelor de la bancă 1.38% 9.68% 74.42% 9.91% 4.61% Mărimea datoriilor către furnizori 0.94% 11.24% 70.73% 12.41% 4.68% Mărimea datoriilor clienţilor către firmă 0.47% 5.21% 72.99% 14.22% 7.11%


3.

10 -

15 a

ni Mărimea creditelor de la bancă 1.05% 14.21% 62.11% 17.89% 4.74%

Mărimea datoriilor către furnizori 1.09% 11.96% 69.57% 13.59% 3.80% Mărimea datoriilor clienţilor către firmă 0.00% 7.65% 66.67% 17.49% 8.20%


4.

Pest

e 15

ani



Tabelul 5.17

Evoluţia obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor în 2013 faţă de 2012, în funcţie de vechimea acestora







semnificativă

1.

Sub

5 an

i



2.

5 - 1

0 an

i



3.

10 -

15 a

ni Mărimea creditelor de la bancă 3.14% 12.57% 65.97% 12.04% 6.28%

Mărimea datoriilor către furnizori 2.17% 12.50% 69.02% 11.41% 4.89% Mărimea datoriilor clienţilor către firmă 1.63% 10.33% 67.39% 13.04% 7.61%


4.

Pest

e 15

ani




89

Examinarea evoluţiilor indicatorilor în funcţie de mărimea IMM-urilor,

relevă câteva aspecte mai importante: Luând în considerare perioada 2012/2011, la nivelul eşantionului chestionat, au fost identificate următoarele elemente: - microîntreprinderile deţin procentaje superioare de IMM-uri în care

mărimea creditelor de la bancă a rămas la fel (71,47%) sau a crescut semnificativ (5,84%), datoriile către furnizori au stagnat (70,80%%) sau au crescut (în mică măsură – 11,82%, semnificativ – 5,96%), datoriile clienţilor către firmă s-au menţinut (74,64%) sau au scăzut major (0,77%), iar volumul obligaţiilor fiscale neplătite a rămas aproximativ constant (79,63%) sau a crescut consistent (6,24%);

- companiile mici au indicat cu o frecvenţă sporită scăderea creditelor la bănci (în mică măsură – 22,07%, semnificativ – 2,82%), diminuarea consistentă a datoriilor către furnizori (1,94%), creşterea uşoară a datoriilor clienţilor către firmă (22,88%), sporirea lentă (9,64%) şi reducerea (uşoară – 8,63%, semnificativă – 2,03%) a nivelului obligaţiilor fiscale neplătite;

- întreprinderile mijlocii consemnează procente mai ridicate ale organizaţiilor în care s-a consemnat următoarele: creşterea moderată a creditelor la bănci (16,98%) şi reducerea uşoară a datoriilor către furnizori (15,38%).

Detalii în tabelul 5.18. Având în vedere perioada 2013/2012, anticipaţiile IMM-urilor prezintă următoarele specificităţi: - microîntreprinderile deţin procentaje mai ridicate de IMM-uri în care

se consemnează acelaşi nivel în cazut tuturor indicatorilor analizaţi, scăderea consistentă a datoriilor clienţilor către firmă (0,77%) şi creşterea semnificativă a datoriilor către furnizori (6,67%) şi a obligaţiilor fiscale neplătite (6,42%);

- firmele mici presupun frecvenţe ridicate ale organizaţiilor care previzionează scăderea volumului creditelor bancare (în mică măsură – 16,43%, notabilă – 5,16%), diminuarea moderată a datoriilor către furnizori (19,81%), sporirea consistentă a datoriilor clienţilor (13,43%) şi majorarea uşoară a obligaţiilor fiscale neplătite (8,59%);

- întreprinderile mijlocii se caracterizează prin niveluri înalte ale organizaţiilor care anticipează creşterea creditelor bancare, scăderea volumului obligaţiilor fiscale neplătite, diminuarea sau creşterea moderată a datoriilor clienţilor către firmă, şi scăderea consistentă (3,85%) sau mărirea moderată (19,23%) a datoriilor către furnizori.

Informaţii suplimentare pot fi consultate în tabelul 5.19.


90

Tabelul 5.18 Dinamica obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor

în 2012 faţă de 2011, în funcţie de mărimea acestora

Tabelul 5.19

Dinamica obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor în 2013 faţă de 2012, în funcţie de mărimea acestora







semnificativă

1.

Mic

ro

într

eprin

deri

Mărimea creditelor de la bancă 1,13% 9,89% 71,47% 11,68% 5,84% Mărimea datoriilor către furnizori 0,86% 10,57% 70,80% 11,82% 5,96% Mărimea datoriilor clienţilor către firmă 0,77% 4,73% 74,64% 12,34% 7,52% Mărimea CAS-ului, TVA-ului, impozitelor neplătite 1,54% 6,92% 79,63% 5,67% 6,24%

2.

Într

eprin

deri

mic

i


3.

Într

eprin

deri

mijl

ocii








semnificativă

1.

Mic

ro

într

eprin

deri


2.

Într

eprin

deri

mic

i


3.

Într

eprin

deri

mijl

ocii



91

Analiza obligaţiilor şi creanţelor financiare în funcţie de forma de

organizare juridică a IMM-urilor (tabelele 5.20 şi 5.21) evidenţiază în principal următoarele:

Referitor la perioada 2012/2011, la nivelul eşantionului chestionat, au fost identificate următoarele elemente: - SA-urile deţin procentaje superioare de IMM-uri în care s-a înregistrat

scăderea semnificativă a tuturor indicatorilor analizaţi, creşterea în mică măsură a creditelor bancare, datoriilor clienţilor şi obligaţiilor fiscale (CAS, TVA, impozitelor, etc.) neplătite, dar şi diminuarea uşoară a datoriilor către instituţiile bancare (17,07%);

- SRL-urile consemnează procente mai ridicate ale organizaţiilor în care s-a consemnat creşterea semnificativă la nivelul tuturor indicatorilor, scăderea moderată a datoriilor către furnizori, datoriilor clienţilor către firmă şi obligaţiilor fiscale (CAS, TVA, impozitelor, etc.) neplătite, precum şi sporirea uşoară a dimensiunii datoriilor către furnizorii organizaţiei (11,92%);

- companiile altfel organizate juridic au indicat într-o frecvenţă sporită stagnarea nivelului creditelor bancare, datoriilor către furnozori, creanţelor şi obligaţiilor fiscale (CAS, TVA, impozitelor, etc.) neplătite.

Detalii în tabelul 5.20. Având în vedere perioada 2013/2012, anticipaţiile IMM-urilor prezintă următoarele specificităţi: - SA-urile deţin procentaje mai ridicate de IMM-uri în care se

anticipează scăderea intensă sau creşterea a volumului creditelor bancare (12,20%), diminuarea sau sporirea semnificativă datoriilor către furnizori (2,38%, respectiv 7,14%), reducerea sau mărirea moderată a datoriilor clienţilor către firmă (14,29%, respectiv 16,67%) şi a obligaţiilor fiscale (CAS, TVA, impozitelor, etc.) neplătite (10%);

- SRL-urile presupun frecvenţe ridicate ale organizaţiilor care previzionează scăderea înceată a creditelor bancare (11,96%), diminuarea sau creşterea moderată a datoriilor către furnizori (1,38%, respectiv 6,39%), reducerea sau mărirea accelerată a datoriilor clienţilor către firmă (0,79%, respectiv 10,47%) şi a obligaţiilor fiscale (CAS, TVA, impozitelor, etc.) neplătite (1,49%, respectiv 6,48%);

- întreprinderile altfel organizate juridic se caracterizează prin procentaje mai înalte ale organizaţiilor care anticipează stagnarea creditelor bancare, datoriilor către furnozori, creanţelor şi CAS, TVA, impozitelor, etc. neplătite, în acest sens păstrându-se tendinţa înregistrată în perioada 2011-2012.

Informaţii suplimentare pot fi consultate în tabelul 5.21.


92

Tabelul 5.20 Evoluţia obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor

în 2012 faţă de 2011, în funcţie de forma juridică a acestora

Tabelul 5.21

Evoluţia obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor în 2013 faţă de 2012, în funcţie de forma juridică a acestora







semnificativă

1. SA


2.

SRL


3.

Alte

form

e de

or

gani

zare








semnificativă

1. SA


2.

SRL


3.

Alte

form

e de

or

gani

zare



93

Repartiţia întreprinderilor după ramura în care îşi desfăşoară activitatea reliefează următoarele aspecte semnificative:

În ceea ce priveşte evoluţia în 2012/2011 a indicatorilor (tabelul 5.22), analiza noastră a identificat următoarele elemente specifice: - IMM-urile din sectorul industrial presupun frecvenţe mai ridicate ale

entităţilor care indică scăderea semnificativă a datoriilor către furnizori (2,43%), diminuarea moderată a obligaţiilor fiscale (CAS, TVA, impozite) neplătite (9,88%) şi creşterea uşoară a volumului creditelor bancare (16,72%);

- companiile din domeniul de construcţii consemnează procentaje mai mari ale organizaţiilor care, din perspectiva datoriilor clienţilor la firmă, au înregistrat creşteri semnificative (14,29%) sau scăderi (moderate – 8,16%, majore – 2,04%), iar în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale restante – scăderea intensă (6,12%) sau creşterea înceată (8,16%);

- întreprinderile din transporturi deţin procentaje superioare de IMM-uri în care s-a înregistrat stagnarea tuturor indicatorilor analizaţi şi creşterea în mică măsură obligaţiilor fiscale restante (8,16%);

- agenţii economici din turism deţin procentaje mai ridicate de întreprinderi în care se înregistrează creşterea rapidă a creditelor bancare, datoriilor către furnizori şi CAS-ului, TVA-ului, impozitelor etc. neonorate, scăderea volumului împrumuturilor bancare (moderată – 27,5%, semnificativă – 2,5%), diminuarea uşoară a datoriilor către furnizori (14,29%) şi avansul în mică măsură a datoriilor clienţilor către firmă (21,43%).

Dacă ne referim la evoluţia estimată în 2013 faţă de 2012 a obligaţiilor şi creanţelor financiare (tabelul 5.23), previziunile MM-urilor prezintă următoarele specificităţi: - în rândul întreprinderilor din industrie se înregistrează cele mai mari

ponderi ale unităţilor economice în care se previzionează scăderea sau creşterea moderată a creditelor bancare şi a creanţelor;

- IMM-urile din sectorul de construcţii au indicat mai des diminuarea sau amplificarea accelerată a datoriilor către clienţi şi a obligaţiilor fiscale restante (CAS, TVA, impozite etc.);

- întreprinderile din transporturi se caracterizează prin procentaje mai înalte ale organizaţiilor care anticipează stagnarea la nivelul tuturor indicatorilor analizaţi, în acest sens păstrându-se tendinţa înregistrată în perioada 2011-2012;

- unităţile din sectorul comercial previzionează cu frecvenţe mai mari reducerea consistentă a volumului creditelor bancare (1,48%) şi a datoriilor clienţilor către firmă (0,66%), şi creşterea semnificativă a datoriilor către furnizori (6,75%) şi a împrumuturilor bancare (6,98%).


94


în 2012 faţă de 2011 pe domenii de activitate


Evoluţia indicatorilor

Scădere semnificativă

Scădere în mică măsură

Aproximativ la fel

Creştere în mică măsură

Creştere semnificativă

1.

Indu

strie

Mărimea creditelor de la bancă 2,39% 11,34% 63,58% 16,72% 5,97%

Mărimea datoriilor către furnizori 2,43% 13,37% 69,91% 9,73% 4,56%

Mărimea datoriilor clienţilor către firmă 1,22% 6,12% 68,81% 17,13% 6,73%

Mărimea CAS-ului, TVA-ului, impozitelor neplătite 0,93% 9,88% 77,78% 6,79% 4,63%

2.

Con

stru

cţii





3.

Com

erţ





4.

Tran

spor

turi





5.

Turis

m





6.

Serv

icii






95


în 2013 faţă de 2012 pe domenii de activitate


Evoluţia indicatorilor


Scădere în mică măsură

Aproximativ la fel

Creştere în mică măsură

Creştere semnificativă

1.

Indu

strie





2.

Con

stru

cţii





3.

Com

erţ





4.

Tran

spor

turi





5.

Turis

m





6.

Serv

icii






96

5.4. Gradul de acoperire a capacităţilor de producţie cu comenzi în cadrul sectorului de IMM-uri

În ceea ce priveşte gradul în care IMM-urile acoperă cu comenzi capacităţile de producţie (vânzare, stocare, transport, fabricaţie etc.) în cursul anului 2013, rezultatele anchetei indică faptul că 40,44% din companii au un grad de valorificare de 50%-75%, 23,86% dintre întreprinderi au un nivel de acoperire de 25%-50%, 22,46% din firme îşi ocupă capacităţile în proporţie de peste 75%, iar 13,25% din companii au un randament de sub 25% din potenţial, situaţie modestă, uşor deteriorată faţă de cea din 2012. Detalii în figura 5.5.

Figura 5.5

Gradul acoperirii capacităţilor de producţie cu comenzi în cadrul sectorului de IMM-uri

Analizând principalele gradul de acoperire cu comenzi în funcţie de

vârsta IMM-urilor (tabelul 5.24), surprindem următoarele elemente: - componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale

IMM-urilor care indică un grad de acoperire cu comenzi de sub 25% (16,43%) şi 25% - 50% (25,25%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de peste 75% (19,24%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care indică un nivel de 50% - 75% (43,12%) şi peste 75% (25,37%), dar şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat un grad de sub 25% (9,12%) şi de 25% - 50% (22,39%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care indică un grad de acoperire cu comenzi de 50% - 75% (38,93%).

13,25%

23,86%

40,44%

22,46% Sub 25%

25% - 50%

50% - 75%

Peste 75%


97

Tabelul 5.24 Gradul de acoperire cu comenzi a capacităţilor de producţie


Nr. crt.

Gradul de acoperire a capacităţii de producţie

Vârsta firmelor Sub 5

ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Sub 25% 16,43% 9,12% 16,41% 13,39% 2. 25% - 50% 25,25% 22,39% 22,52% 24,95% 3. 50% - 75% 39,08% 43,12% 38,93% 39,35% 4. Peste 75% 19,24% 25,37% 22,14% 22,31%

Structura IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare (tabelul 5.25) relevă

următoarele aspecte esenţiale: - regiunea Nord Est presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică un grad de acoperire cu comenzi peste 75% (59,87%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează un nivel de 25% - 50% (11,18%) şi de 50% - 75% (23,03%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează frecvenţe mai înalte ale organizaţiilor care au indicat un grad de acoperire cu comenzi sub 25% (28,69%) şi mai joase ale celor care au subliniat un nivel de peste 75% (5,33%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care au indicat un nivel de 25% - 50% (36,84%);

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează un grad de acoperire cu comenzi de 50% - 75% (51,37%);

- întreprinderile din regiunea Centru consemnează ponderi mai scăzute ale organizaţiilor care menţionează valori sub 25% (5,05%).

Tabelul 5.25

Gradul de acoperire cu comenzi a capacităţilor de producţie în funcţie de amplasarea regională a IMM-urilor

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


Ilfov 1. Sub 25% 5,92% 10,66% 22,64% 28,69% 11,40% 7,53% 5,05% 10,87%

2. 25% - 50% 11,18% 24,59% 26,79% 34,84% 36,84% 19,86% 17,03% 23,14%

3. 50% - 75% 23,03% 28,69% 40,38% 31,15% 41,23% 51,37% 47,95% 45,07%

4. Peste 75% 59,87% 36,07% 10,19% 5,33% 10,53% 21,23% 29,97% 20,93%

Analiza distribuţiei pe clase de mărime (tabelul 5.26) evidenţiază faptul

că talia organizaţiei este corelată negative cu frecvenţa IMM-urilor care indică un grad de acoperire a capacităţii de producţie sub 25% şi de 25%-50%, şi pozitiv cu ponderile firmelor care înregistrează un nivel de peste 75%.


98

Tabelul 5.26 Gradul de acoperire cu comenzi a capacităţilor de producţie

în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.


Dimensiunea firmelor Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii

1. Sub 25% 13,71% 12,73% 4,55% 2. 25% - 50% 25,46% 17,23% 13,64% 3. 50% - 75% 40,75% 40,82% 31,82% 4. Peste 75% 20,08% 29,21% 50,00%

Din punct de vedere a formei de organizare juridică(tabelul 5.27), se

disting câteva aspecte importante: - societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică un grad de acoperire cu comenzi de peste 75% (26,53%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează un nivel de 25% - 50% (22,45%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care înregistrează un grad de acoperire cu comenzi de 50%-75% (42,02%) şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat un nivel de sub 25% (11,25%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică un grad de acoperire cu comenzi de sub 25% (36,72%) şi 25%-50% (26,56%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat un nivel de 50%-75% (23,44%) şi de peste 75% (13,28%).

Tabelul 5.27

Gradul acoperirii capacităţilor de producţie cu comenzi în funcţie de forma juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Sub 25% 20,41% 11,25% 36,72% 2. 25% - 50% 22,45% 23,69% 26,56% 3. 50% - 75% 30,61% 42,02% 23,44% 4. Peste 75% 26,53% 23,04% 13,28%

În ceea ce priveşte repartiţia firmelor pe domenii de activitate (tabelul

5.28), surprindem câteva elemente de esenţă: - sectorul industrial presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică un nivel de 25% - 50% (26,92%); - agenţii economici din sectorul de turism înregistrează ponderi mai

înalte ale organizaţiilor care au indicat un grad de acoperire cu


99

comenzi de sub 25% (25,37%) şi peste 75% (41,79%), precum şi mai joase ale celor care au subliniat un nivel de 50%-75% (13,43%);

- întreprinderile din domeniul de transporturi consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care au un grad de acoperire cu comenzi de 50%-75% (44,16%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat un nivel de 25%-50% (14,29%);

- companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe mai reduse în rândul întreprinderilor care vizează un grad de acoperire cu comenzi de sub 25% (6,1%);

- întreprinderile din comerţ consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care înregistrează valori de peste 75% (16,77%).

Tabelul 5.28

Gradul acoperirii cu comenzi a capacităţilor de producţie în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor

Nr. crt.


IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie Construcţii Comerţ Turism Transporturi Servicii

1. Sub 25% 12,90% 6,10% 15,83% 25,37% 10,39% 10,53% 2. 25% - 50% 26,92% 21,95% 26,02% 19,40% 14,29% 21,05% 3. 50% - 75% 38,46% 37,80% 41,38% 13,43% 44,16% 44,10% 4. Peste 75% 21,72% 34,15% 16,77% 41,79% 31,17% 24,32%

5.5. Evoluţia indicatorilor economici în anul 2012 faţă de 2011

În vederea formării unei imagini ample cu privire la activitatea IMM-urilor, a fost analizată evoluţia în anul 2012 faţă de 2011 a următorilor indicatori: volumul fizic al vânzărilor, numărul de salariaţi, stocurile de mărfuri, numărul de clienţi, volumul comenzilor, volumul exportului, mărimea profitului.

Analiza evoluţiei acestor indicatori la nivelul eşantionului (vezi figura 5.6) evidenţiază următoarele :

- volumul fizic al vânzărilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 49,12% dintre unităţi economice, a scăzut uşor în 22,38% din IMM-uri, a înregistrat creşteri uşoare în 21,70% din întreprinderi, a scăzut intens în 4,59% firme şi a crescut semnificativ în 2,21% din entităţi;

- numărul de salariaţi a rămas la fel în 74,96% dintre organizaţii, a scăzut moderat în 9,03% din firme, a crescut uşor în 13,97% companii, s-a diminuat accentuat în 1,53% din întreprinderi şi s-a amplificat semnificativ în 0,51% dintre IMM-uri;

- din punct de vedere al stocurilor de mărfuri din IMM-uri, 60,39% dintre întreprinderi au menţinut la acelaşi nivel stocurile de mărfuri, în 18,70% din firme s-au constatat scăderi uşoare, în 17,81% dintre companii s-au înregistrat creşteri moderate ale stocurilor, în 2,14%


100

din entităţi au avut loc reduceri accentuate, iar în 0,95% dintre agenţii economici s-au consemnat amplificări semnificative ale stocurilor;

- volumul comenzilor a înregistrat următoarea dinamică: în 48,54% dintre IMM-uri s-a înregistrat acelaşi nivel, în 24,96% din companii a avut loc diminuarea uşoară a acestui indicator, în 21,64% din organizaţii a crescut moderat, în 3,08% din firme a fost consemnată micşorarea substanţială a comenzilor, iar în 1,77% dintre unităţile economice a sporit în mare măsură;

- analizând numărul de clienţi, se observă că 48,64% din entităţi au stagnat, 23,81% din firme au înregistrat o diminuare uşoară, 22,16% din IMM-uri şi-au amplificat în mică măsură numărul de consumatori, 4,03% din organizaţii au semnalat o scădere substanţială, iar 1,36% dintre firme au înregistrat creşteri semnificative;

- volumul exportului s-a menţinut la aproximativ acelaşi nivel în 61,72% dintre firme, a scăzut uşor în 18,38% din întreprinderi, a sporit în mică măsură în 8,12% din organizaţii, s-a redus considerabil în 4,29% dintre firme şi s-a amplificat semnificativ în 7,50% IMM-uri;

- evoluţia mărimii profitului se raliază tendinţelor înregistrate la nivelul indicatorilor analizaţi mai sus, presupunând ponderi ale IMM-urilor care au înregistrat aproximativ acelaşi nivel (44,57%), o scădere uşoară (25,17%), scădere accentuată (7,79%), creşterea uşoară (21,71%) şi semnificativă (0,75%).

Figura 5.6

Evoluţia indicatorilor IMM-urilor în 2012 faţă de 2011

În continuare, vom prezenta evoluţia în 2012 faţă de anul 2011 a fiecărui indicator în parte, în funcţie de vârsta întreprinderilor, apartenenţa regională a firmelor, dimensiunea IMM-urilor, forma de organizare juridică şi ramurile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile economice.

4,59

%

1,53

%

2,14

%

3,08

%

4,03

%

4,29

%

7,79

% 22

,38%

9,03

%

18,7

0%

24,9

6%

23,8

1%

18,3

8%

25,1

7% 49

,12%

74,9

6%

60,3

9%

48,5

4%

48,6

4%

61,7

2%

44,5

7%

21,7

0%

13,9

7%

17,8

1%

21,6

4%

22,1

6%

8,12

%

21,7

1%

2,21

%

0,51

%

0,95

%

1,77

%

1,36

%

7,50

%

0,75

%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

100%

Volumul fizic al vânzărilor

Numărul de salariaţi

Stocurile de mărfuri

Volumul comenzilor

Numărul de clienţi

Volumul exportului

Mărimea profitului

Scădere semnificativă Scădere uşoară Aproximativ la fel Creştere uşoară Creştere accentuată


101

Luând în considerare volumului fizic al vânzărilor, se constată în principal că cele mai ridicate ponderi ale companiilor care au înregistrat creşteri substanţiale ale acestui indicator le deţin IMM-urile cu vârsta de 5-10 ani (2,87%), întreprinderile din regiunea Centru (6,33%), microîntreprinderile (50,87%), SA-urile (6,12%) şi companiile care activează în sectorul de servicii (2,74%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabelul 5.29.

Tabelul 5.29 Evoluţia volumului fizic al vânzărilor în 2012 faţă de 2011

Nr. crt. Categoria de Firme

Evoluţia volumului fizic al vânzărilor Scădere

semnificativă Scădere uşoară

Aproximativ la fel

Creştere uşoară

Creştere accentuată

1.

Vârs

ta

Firme 0- 5 ani 3,05% 21,36% 51,17% 22,54% 1,88%

Firme de 5 – 10 ani 2,36% 18,72% 54,81% 21,25% 2,87%

Firme de 10 – 15 ani 8,08% 20,00% 47,69% 23,08% 1,15%

Firme de peste 15 ani 6,79% 29,01% 41,15% 20,78% 2,26%

2.

Reg

iune

a

Nord Est 2,11% 24,63% 53,05% 19,58% 0,63%

Sud Est 4,53% 19,86% 49,13% 25,78% 0,70%

Sud 4,11% 17,81% 54,79% 21,23% 2,05%

Sud Vest 1,48% 18,52% 45,93% 29,63% 4,44%

Vest 13,39% 33,07% 34,25% 16,93% 2,36%

Nord Vest 2,52% 21,85% 51,26% 22,69% 1,68%

Centru 2,11% 14,77% 54,01% 22,78% 6,33%

Bucureşti-Ilfov 7,14% 22,32% 50,00% 18,75% 1,79%

3.

Dim

ensi

unea

Microîntreprinderi 23,38% 5,08% 1,53% 19,14% 50,87%

Întreprinderi mici 19,39% 2,28% 4,18% 32,70% 41,44%

Întreprinderi mijlocii 1,37% 10,96% 47,95% 36,99% 2,74%

4.

Form

a ju

ridic

ă

SA-uri 6,12% 22,45% 34,69% 30,61% 6,12%

SRL-uri 4,26% 22,56% 49,25% 21,87% 2,07%

Alte forme de organizare juridică 8,33% 20,00% 53,33% 15,83% 2,50%

5.

Ram

ura

de a

ctiv

itate

Industrie 4,43% 25,25% 48,52% 19,34% 2,46%

Construcţii 4,05% 14,86% 48,65% 29,73% 2,70%

Comerţ 5,62% 23,42% 47,54% 21,31% 2,11%

Transporturi 4,66% 21,94% 49,32% 22,14% 1,94%

Turism 3,03% 13,64% 65,15% 16,67% 1,52%

Servicii 1,37% 10,96% 47,95% 36,99% 2,74%


102

Numărul de salariaţi a sporit semnificativ cel mai frecvent la nivelul organizaţiilor în vârstă de 10-15 ani (0,77%), unităţilor economice din regiunea Sud (2,07%), companiilor mijlocii (1,35%), firmelor altfe organizate juridic şi IMM-urilor din sectorul de turism(1,52%).


Tabelul 5.30 Evoluţia numărului de salariaţi în 2012 faţă de 2011


Evoluţia numărului de salariaţi Scădere


Aproximativ la fel

Creştere uşoară


1.

Vârs

ta

Firme 0- 5 ani 0,47% 6,64% 76,54% 15,88% 0,47%

Firme de 5 – 10 ani 0,84% 6,88% 77,35% 14,60% 0,34%

Firme de 10 – 15 ani 3,08% 8,08% 75,77% 12,31% 0,77%


2.

Reg

iune

a

Nord Est 0,42% 8,82% 73,95% 16,81% 0,00%

Sud Est 2,44% 9,06% 71,08% 17,42% 0,00%

Sud 2,07% 9,66% 66,90% 19,31% 2,07%

Sud Vest 0,00% 5,26% 66,17% 27,82% 0,75%

Vest 3,50% 14,01% 73,54% 8,17% 0,78%

Nord Vest 1,67% 10,83% 73,33% 13,33% 0,83%

Centru 0,43% 4,78% 90,43% 3,91% 0,43%

Bucureşti-Ilfov 2,65% 8,85% 83,19% 4,42% 0,88%

3.

Dim

ensi

unea




4.

Form

a ju

ridic

ă

SA-uri 20,41% 0,00% 4,08% 20,41% 55,10%

SRL-uri 8,78% 1,38% 0,44% 14,49% 74,91%


5.

Ram

ura

de a

ctiv

itate

Industrie 1,48% 9,54% 75,66% 12,66% 0,66%

Construcţii 4,00% 4,00% 65,33% 26,67% 0,00%

Comerţ 1,64% 10,09% 77,46% 10,33% 0,47%

Transporturi 1,37% 9,57% 74,02% 14,84% 0,20%

Turism 0,00% 7,58% 74,24% 16,67% 1,52%

Servicii 1,35% 1,35% 71,62% 24,32% 1,35%


103

Procentajele cele mai ridicate de firme în care s-au mărit considerabil stocurile de mărfuri au fost înregistrate în rândul organizaţiilor de peste 15 ani vechime (1,06%), IMM-urilor din regiunea Sud (2,65%), companiilor mici (1,25%), a societăţilor pe acţiuni (6,12%) şi unităţilor din industrie (1,66%).


Tabelul 5.31 Evoluţia stocurilor de mărfuri în 2012 faţă de 2011


Evoluţia stocurilor de mărfuri Scădere


Aproximativ la fel

Creştere uşoară


1.

Vârs

ta

Firme 0- 5 ani 1,24% 18,16% 60,70% 18,91% 1,00%

Firme de 5 – 10 ani 0,53% 15,43% 65,60% 17,55% 0,89%

Firme de 10 – 15 ani 4,53% 18,11% 59,67% 16,87% 0,82%


2.

Reg

iune

a

Nord Est 0,65% 22,73% 58,23% 18,18% 0,22%

Sud Est 2,51% 16,49% 60,57% 20,07% 0,36%

Sud 2,65% 15,04% 60,18% 19,47% 2,65%

Sud Vest 0,78% 14,73% 57,36% 26,36% 0,78%

Vest 4,82% 28,92% 49,40% 14,86% 2,01%

Nord Vest 3,54% 13,27% 57,52% 25,66% 0,00%

Centru 1,36% 12,22% 73,30% 11,31% 1,81%

Bucureşti-Ilfov 2,65% 11,50% 74,34% 10,62% 0,88%

3.

Dim

ensi

unea




4.

Form

a ju

ridic

ă

SA-uri 6,12% 22,45% 34,69% 30,61% 6,12%

SRL-uri 4,26% 22,56% 49,25% 21,87% 2,07%


5.

Ram

ura

de a

ctiv

itate

Industrie 2,16% 22,72% 55,72% 17,74% 1,66%

Construcţii 2,78% 12,50% 62,50% 22,22% 0,00%

Comerţ 2,63% 16,03% 61,72% 18,42% 1,20%

Transporturi 1,92% 18,80% 63,25% 15,81% 0,21%

Turism 0,00% 14,58% 77,08% 8,33% 0,00%

Servicii 1,43% 8,57% 60,00% 30,00% 0,00%


104

În ceea ce priveşte volumul comenzilor, se observă că proporţiile cele mai ridicate de IMM-uri care au consemnat amplificări substanţiale ale indicatorului au fost evidenţiate în cadrul firmelor cu vârsta de peste 15 ani (2,28%), agenţilor economici din regiunea Centru (4,70%), întreprinderilor mici (3,07%), societăţilor pe acţiuni (4,08%) şi entităţilor din sectorul de servicii (2,78%). Mai multe informaţii sunt cuprinse în tabelul 5.32.

Tabelul 5.32 Evoluţia volumului comenzilor în 2012 faţă de 2011


Evoluţia volumului comenzilor Scădere


Aproximativ la fel

Creştere uşoară


1.

Vârs

ta

Firme 0- 5 ani 2,85% 22,57% 49,17% 23,75% 1,66%

Firme de 5 – 10 ani 1,35% 21,25% 54,47% 21,08% 1,85%

Firme de 10 – 15 ani 3,92% 23,14% 48,63% 23,53% 0,78%


2.

Reg

iune

a

Nord Est 1,27% 26,75% 51,80% 19,75% 0,42%

Sud Est 2,80% 24,48% 47,90% 24,13% 0,70%

Sud 1,36% 19,05% 53,06% 24,49% 2,04%

Sud Vest 0,00% 21,54% 45,38% 30,77% 2,31%

Vest 9,56% 38,25% 34,26% 15,54% 2,39%

Nord Vest 4,20% 18,49% 52,10% 24,37% 0,84%

Centru 1,28% 17,09% 52,56% 24,36% 4,70%

Bucureşti-Ilfov 5,31% 23,89% 53,98% 14,16% 2,65%

3.

Dim

ensi

unea




4.

Form

a ju

ridic

ă

SA-uri 2,04% 30,61% 34,69% 28,57% 4,08%

SRL-uri 2,84% 25,14% 48,33% 22,05% 1,64%


5.

Ram

ura

de a

ctiv

itate

Industrie 2,99% 28,86% 46,60% 19,90% 1,66%

Construcţii 4,05% 18,92% 45,95% 29,73% 1,35%

Comerţ 3,77% 24,53% 50,71% 18,63% 2,36%

Transporturi 3,32% 24,41% 47,66% 23,05% 1,56%

Turism 0,00% 13,64% 62,12% 24,24% 0,00%

Servicii 0,00% 15,28% 48,61% 33,33% 2,78%


105

Cele mai des întâlnite creşteri semnificative ale numărului de clienţi au fost remarcate la IMM-urile care au între 5 şi 10 ani vechime (1,85%), entităţile din regiunea Sud (2,72%), agenţii economici de mărime mică (1,91%), societăţi pe acţiuni (2,04%) şi întreprinderile din sectorul de servicii (4,29%). Detalii suplimentare găsiţi în tabelul 5.33.

Tabelul 5.33 Evoluţia numărului de clienţi în 2012 faţă de 2011


Evoluţia numărului de clienţi Scădere


Aproximativ la fel

Creştere uşoară


1.

Vârs

ta

Firme 0- 5 ani 3,09% 20,90% 47,51% 27,08% 1,43%

Firme de 5 – 10 ani 1,85% 21,38% 53,20% 21,72% 1,85%

Firme de 10 – 15 ani 6,61% 20,23% 49,81% 22,57% 0,78%


2.

Reg

iune

a

Nord Est 2,11% 25,89% 49,05% 22,53% 0,42%

Sud Est 3,15% 24,13% 45,80% 25,87% 1,05%

Sud 2,72% 17,69% 51,02% 25,85% 2,72%

Sud Vest 0,76% 23,48% 43,18% 30,30% 2,27%

Vest 12,70% 36,51% 35,71% 13,49% 1,59%

Nord Vest 4,20% 18,49% 54,62% 21,85% 0,84%

Centru 1,27% 14,41% 58,90% 23,31% 2,12%

Bucureşti-Ilfov 6,19% 19,47% 58,41% 14,16% 1,77%

3.

Dim

ensi

unea




4.

Form

a ju

ridic

ă

SA-uri 8,16% 26,53% 34,69% 28,57% 2,04%

SRL-uri 3,71% 24,06% 48,43% 22,42% 1,38%


5.

Ram

ura

de a

ctiv

itate

Industrie 3,62% 26,48% 48,52% 19,74% 1,64%

Construcţii 4,05% 16,22% 50,00% 29,73% 0,00%

Comerţ 5,41% 23,29% 49,88% 20,00% 1,41%

Transporturi 4,06% 24,37% 47,20% 23,40% 0,97%

Turism 1,52% 12,12% 63,64% 22,73% 0,00%

Servicii 1,43% 18,57% 37,14% 38,57% 4,29%


106

Volumul exporturilor a înregistrat cele mai frecvente amplificări semnificative în rândul de întreprinderilor cu vârsta sub 5 ani (7,74%), IMM-urilor din regiunea Centru, microîntreprinderilor (8,03%), agenţilor economici altfel organizaţi juridic (15%) şi firmelor din domeniul de activitate industrie (12,14%). Vezi tabelul 5.34.

Tabelul 5.34 Evoluţia volumului exportului în 2012 faţă de 2011


Evoluţia volumului exportului


Scădere uşoară

Aproximativ la fel

Creştere uşoară


1.

Vârs

ta

Firme 0- 5 ani 2,58% 17,42% 65,16% 7,10% 7,74%

Firme de 5 – 10 ani 2,40% 18,75% 63,46% 7,69% 7,69%

Firme de 10 – 15 ani 5,43% 23,91% 54,35% 8,70% 7,61%


2.

Reg

iune

a

Nord Est 1,13% 28,81% 57,63% 7,34% 5,08%

Sud Est 1,18% 14,12% 69,41% 15,29% 0,00%

Sud 11,11% 14,81% 44,44% 25,93% 3,70%

Sud Vest 0,00% 28,57% 57,14% 14,29% 0,00%

Vest 6,49% 22,08% 55,84% 6,49% 9,09%

Nord Vest 5,88% 19,61% 62,75% 11,76% 0,00%

Centru 4,21% 6,32% 53,68% 3,16% 32,63%

Bucureşti-Ilfov 9,43% 9,43% 79,25% 0,94% 0,94%

3.

Dim

ensi

unea




4.

Form

a ju

ridic

ă

SA-uri 12,00% 8,00% 64,00% 16,00% 0,00%

SRL-uri 3,74% 19,56% 61,22% 8,16% 7,31%


5.

Ram

ura

de a

ctiv

itate

Industrie 2,91% 19,90% 57,28% 7,77% 12,14%

Construcţii 6,25% 18,75% 37,50% 31,25% 6,25%

Comerţ 5,86% 12,13% 69,46% 7,95% 4,60%

Transporturi 4,52% 27,74% 55,48% 4,52% 7,74%

Turism 0,00% 9,52% 71,43% 19,05% 0,00%

Servicii 0,00% 12,50% 75,00% 12,50% 0,00%


107

Dacă analizăm mărimea profitului, constatăm că cele mai ridicate ponderi ale întreprinderilor mici şi mijlocii care şi-au mărit considerabil profitul sunt deţinute de unităţile economice cu o vechime de 5-10 ani (0,86%), entităţile din regiunea Vest (1,56%), firmele de dimensiune mică (1,54%), societăţile pe acţiuni (2,13%) şi IMM-urile din sectorul de turism (3,49%).


Tabelul 5.35 Evoluţia mărimii profitului în 2012 faţă de 2011


Evoluţia mărimii profitului


Scădere uşoară

Aproximativ la fel

Creştere uşoară


1.

Vârs

ta

Firme 0- 5 ani 4,33% 24,52% 44,95% 25,48% 0,72%

Firme de 5 – 10 ani 5,16% 22,03% 50,60% 21,34% 0,86%

Firme de 10 – 15 ani 10,67% 22,53% 44,27% 21,74% 0,79%


2.

Reg

iune

a

Nord Est 5,78% 25,70% 48,18% 20,13% 0,21%

Sud Est 8,01% 23,34% 42,86% 25,09% 0,70%

Sud 10,77% 18,46% 44,62% 24,62% 1,54%

Sud Vest 4,51% 24,81% 39,85% 30,08% 0,75%

Vest 16,02% 33,98% 34,38% 14,06% 1,56%

Nord Vest 9,17% 20,18% 50,46% 19,27% 0,92%

Centru 2,11% 20,25% 51,90% 25,32% 0,42%

Bucureşti-Ilfov 7,96% 30,97% 41,59% 18,58% 0,88%

3.

Dim

ensi

unea




4.

Form

a ju

ridic

ă

SA-uri 12,77% 21,28% 36,17% 27,66% 2,13%

SRL-uri 7,41% 25,69% 44,09% 22,04% 0,77%


5.

Ram

ura

de a

ctiv

itate

Industrie 7,36% 28,76% 44,48% 18,56% 0,84%

Construcţii 5,41% 21,62% 40,54% 32,43% 0,00%

Comerţ 9,50% 26,13% 42,04% 21,14% 1,19%

Transporturi 8,10% 23,12% 46,25% 22,33% 0,20%

Turism 5,08% 11,86% 57,63% 22,03% 3,39%

Servicii 4,05% 18,92% 41,89% 35,14% 0,00%


108


� Comparând anul 2012 cu 2011 se constată că rezultatele consemnate au fost: puţin mai slabe în 20,90% din firme, identice în 49,86% din companii, net inferioare în 4,59% din IMM-uri, mai bune în 22,91% din unităţile economice şi net superioare în 1,74% din organizaţii.

� Având în vedere performanţele economice estimate ale IMM-urilor în anul 2013 comparativ cu anul 2012, se preconizează rezultate identice în 55,45% din organizaţii, mai bune în 23,31% din unităţile economice, mai slabe în 15,09% din întreprinderi, net inferioare în 5,17% din companii şi mult mai bune în doar 0,98% din firme.

� S-au înregistrat/estimat creşteri ale mărimii creditelor bancare în 17,70% de IMM-uri în 2012/2011 şi 17,31% de firme în 2013/2012.

� Ponderile întreprinderilor în care au fost consemnate/ anticipate măriri ale datoriilor către furnizori sunt de 17,25% în 2012 faţă de 2011 şi de 16,27% în 2013 comparativ cu 2012.

� Datoriile clienţilor către firmă au crescut în 22,25% dintre IMM-uri în 2012/2011 şi se vor amplifica în 22,19% din firme în 2013 faţă de 2012.

� Mărimea impozitelor, CAS-ului, TVA-ului, etc. neplătite s-a amplificat în 12,04% dintre firme în 2012/2011 şi va spori în 11,31% din IMM-uri în 2013/2012.

� În ceea ce priveşte gradul în care IMM-urile acoperă cu comenzi capacităţile de producţie, 40,44% din companii au un grad de valorificare de 50%-75%, 23,86% dintre întreprinderi au un nivel de acoperire de 25%-50%, 22,46% din firme îşi ocupă capacităţile în proporţie de peste 75%, iar 13,25% din companii au un randament de sub 25%.

� Volumul fizic al vânzărilor a crescut în 23,91% din IMM-uri.

� Stocurile de mărfuri au înregistrat un avans în 18,76% din firme.

� Numărul salariaţilor a sporit în 14,48% din întreprinderi.

� Volumul comenzilor a consemnat creşteri în 23,41% din companii.

� Numărul clienţilor s-a amplificat în 23,52% din organizaţii.

� Volumul exporturilor a presupus măriri în cazul a 15,62% din IMM-uri.

� Mărimea profitului a înregistrat creşteri în 22,46% din agenţii economici.

BLANK PAGE


109

Capitolul 6 INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ABSORBŢIA FONDURILOR STRUCTURALE 6.1. Percepţii ale întreprinzătorilor cu privire la implicaţiile aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei şi IMM-urilor

În ceea ce priveşte implicaţiile aderării României la Uniunea Europeană, rezultatele anchetei relevă că în 54,00% din IMM-uri se consideră că integrarea europeană reprezintă o oportunitate majoră pentru activităţile desfăşurate, 42,10% dintre întreprinzători apreciază aderarea ca fiind fără influenţă semnificativă, iar în 3,90% dintre firme este percepută ca ameninţare majoră. Vezi figura 6.1.

Figura 6.1

Structura percepţiei efectelor integrării României în UE asupra IMM-urilor

Având în vedere percepţia efectelor integrării României în UE în funcţie de vârsta IMM-urilor, se constată următoarele: ponderea firmelor în care se apreciază că aderarea reprezintă o oportunitate majoră este mai mare în rândul întreprinderilor care au între 5 si 10 ani vechime (59,63%). IMM-urile cu vârsta între 10 şi 15 ani înregistrează cea mai mare proporţie a firmelor în care integrarea este considerată ca fiind o ameninţare majoră (6,15%). Firmele care au peste 15 ani vechime deţin cel mai mare procent al întreprinderilor în care se apreciază că aderarea nu are o influenţă semnificativă pentru activităţile pe care le desfăşoară (48,16%). Detalii în tabelul 6.1.

Tabelul 6.1

Diferenţierea percepţiilor efectelor integrării României în UE în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Aderarea la Uniunea Europeană este considerată:


1. O oportunitate majoră 54.64% 59.63% 51.54% 47.76% 2. O ameninţare majoră 3.63% 2.99% 6.15% 4.08% 3. Fără influenţă semnificativă 41.73% 37.38% 42.31% 48.16%

42,10% 3,90%

54,00% Fără influenţă semnificativă

O ameninţare majoră

O oportunitate majoră

Integrarea României în Uniunea Europeană şi absorbţia fondurilor structurale

110

Analiza aprecierilor din IMM-uri pe regiuni de dezvoltare (tabelul 6.2), relevă că:

- frecvenţa firmelor în care aderarea la UE este percepută ca oportunitate majoră este mai ridicată în regiunea Nord Est (69.08%) şi mai scăzută în Sud (33.33%);

- IMM-urile în care se apreciază că integrarea europeană constituie o ameninţare majoră sunt cele mai numeroase în regiunea Vest (9.82%) şi cele mai puţine în Centru (1.27%);

- întreprinderile în care se consideră că aderarea nu va influenţa semnificativ activităţile desfăşurate înregistrează ponderea cea mai ridicată în Sud (60.98%) şi cea mai redusă în Nord Est (26.32%).

Tabelul 6.2

Diferenţierea percepţiilor efectelor integrării României în UE în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. O oportunitate majoră 69.08% 57.38% 33.33% 48.36% 45.54% 48.61% 58.10% 63.23%

2. O ameninţare majoră 4.61% 4.10% 5.68% 1.64% 9.82% 8.33% 1.27% 2.83%

3. Fără influenţă semnificativă 26.32% 38.52% 60.98% 50.00% 44.64% 43.06% 40.63% 33.94%

Luând în considerare dimensiunea întreprinderilor (tabelul 6.3), se

observă că aderarea la UE este considerată o oportunitate majoră în proporţia cea mai crescută în firmele mijlocii (75.38%) şi cea mai redusă în microfirme (51.68%). Întreprinderile mici deţin cele mai mari ponderi de IMM-uri în care integrarea europeană este percepută ca fiind o ameninţare majoră pentru activităţile desfăşurate (4.89%).

Tabelul 6.3

Diferenţierea percepţiei efectelor aderării României la UE în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.



1. O oportunitate majoră 51.68% 62.03% 75.38% 2. O ameninţare majoră 3.76% 4.89% 3.08% 3. Fără influenţă semnificativă 44.56% 33.08% 21.54%

Grupând companiile după forma de organizare (tabelul 6.4), se

constată că: SA-urile deţin ponderea cea mai mare a întreprinderilor în care aderarea la UE este apreciată ca o oportunitate majoră (57.14%), IMM-urile altfel organizate juridic înregistrează un procentaj superior de întreprinzători care opinează că aderarea la UE nu are o influenţă majoră asupra activităţilor desfăşurate (53.54%). SA-urile deţin cea mai mare pondere a firmelor pentru care integrarea reprezintă o ameninţare majoră (8.16%).


111

Tabelul 6.4 Diferenţierea percepţiei efectelor integrării României în UE în funcţie de

forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. O oportunitate majoră 57.14% 54.67% 44.09% 2. O ameninţare majoră 8.16% 3.89% 2.36% 3. Fără influenţă semnificativă 34.69% 41.45% 53.54%

În funcţie de ramurile economice în care IMM-urile îşi desfăşoară

activitatea, se constată următoarele aspecte: - firmele în care se consideră integrarea României în UE ca

oportunitate majoră pentru desfăşurarea activităţilor înregistrează cele mai ridicate proporţii în turism (72.73%) şi transporturi (68.66%) şi cel mai scăzut procentaj în comerţ (46.23%);

- IMM-urile în cadrul cărora se consideră că integrarea europeană nu influenţează semnificativ activităţile derulate, deţin cea mai mare pondere în domeniul comerţului (50.31%) şi cel mai scăzut procent în turism (24.68%);

- în ceea ce priveşte perceperea aderării României la UE ca fiind o ameninţare majoră, cele mai mari ponderi le au IMM-urile din construcţii (7.32%), iar cea mai redusă proporţie se consemnează la firmele care activează în transporturi (1.49%).

Vezi informaţiile din tabelul 6.5.

Tabelul 6.5 Diferenţierea percepţiilor din IMM-uri cu privire la efectele aderării României la

UE în funcţie de domeniul de activitate

Nr. crt.



1. O oportunitate majoră 49.20% 63.41% 46.23% 68.66% 72.73% 60.98%

2. O ameninţare majoră 6.21% 7.32% 3.46% 1.49% 2.60% 2.54%

3. Fără influenţă semnificativă 44.60% 29.27% 50.31% 29.85% 24.68% 36.48%

Nuanţarea analizei în funcţie de performanţele întreprinderilor din

2012 faţă de 2011 (tabelul 6.6) evidenţiază că aderarea la UE este percepută cel mai favorabil în firmele cu performanţe superioare, datorită capacităţii mai ridicate a acestora de adaptare la schimbările din mediu. După cum se poate observa şi în tabelul 6.6, aderarea la Uniunea Europeană este apreciată ca o oportunitate majoră în 87.10% din firmele cu rezultate mult mai bune, 71.64% din IMM-urile cu performanţe mai bune şi doar 23.17% din cele cu rezultate mult mai slabe.


112

Tabelul 6.6 Diferenţierea percepţiilor din IMM-uri cu privire la efectele aderării României la

UE în funcţie de performanţele acestora în 2012 faţă de 2011

Nr. crt.




1. O oportunitate majoră 87.10% 71.64% 53.79% 37.53% 23.17% 2. O ameninţare majoră 0.00% 3.67% 2.26% 5.36% 18.29% 3. Fără influenţă semnificativă 12.90% 24.69% 43.95% 57.10% 58.54%

Încadrarea percepţiilor din cadrul firmelor în funcţie de studiile

întreprinzătorilor relevă că persoanele cu studii superioare consideră în proporţie mai ridicată că aderarea la UE reprezintă o oportunitate majoră pentru companiile lor (59.89%), iar întreprinzătorii cu studii elementare consideră în cea mai mare măsură integrarea ca fiind o ameninţare majoră (14.29%). Detalii în tabelul 6.7.

Tabelul 6.7

Diferenţierea percepţiilor cu privire la efectele aderării României la UE în funcţie de studiile întreprinzătorilor

Nr. crt.



1. O oportunitate majoră 57.14% 44.50% 59.89%

2. O ameninţare majoră 14.29% 4.81% 2.89%

3. Fără influenţă semnificativă 28.57% 50.70% 37.22%

6.2. Nivelul de informare din IMM-uri cu privire la noile reglementări care au fost introduse odată cu aderarea României la Uniunea Europeană

Având în vedere faptul că după aderarea României la Uniunea Europeană

au intrat în vigoare câteva sute de acte normative şi că o mare parte a acestora reglementează obligaţii pentru întreprinzători (în domeniul competitivităţii, protecţiei consumatorilor, relaţiilor de muncă, sănătăţii şi securităţii în muncă, protecţiei mediului etc.), este foarte importantă cunoaşterea nivelului de informare din cadrul IMM-urilor româneşti în legătură cu reglementările introduse după 1 ianuarie 2007. Rezultatele anchetei au arătat că în 52,73% din IMM-uri gradul de informare cu privire la reglementările nou apărute este mediu (informare parţială) şi doar în 12,13% din firme există un nivel de informare corespunzător (informare deplină), ceea ce relevă că punerea în aplicare a legislaţiei care transpune acquis-ul comunitar creează oarecum dificultăţi mediului de afaceri. Detalii în figura 6.2.


113

Figura 6.2

Nivelul de informare din cadrul IMM-urilor cu privire la noile reglementări introduse odată cu aderarea României la UE

Luând în considerare vârsta organizaţiilor (tabelul 6.8), se constată că:

întreprinderile care au o vechime între 10 şi 15 ani deţin cele mai mari proporţii ale firmelor în care sunt cunoscute deplin noile reglementări (14.29%). Firmele cu vechime de peste 15 ani înregistrează cel mai ridicat procentaj de întreprinderi în care persoanele nu deţin informaţii (19.18%), iar firmele cu mai puţin de 5 ani vechime nu sunt interesate de acest aspect in cea mai mare măsură (21.73%).

Tabelul 6.8 Diferenţierea gradului de informare asupra reglementărilor introduse după

aderarea României la UE în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt. Nivelul de informare:

Vârsta IMM-urilor


1. Deplin informat 10.66% 11.98% 14.29% 12.65%

2. Parţial informat 49.50% 55.24% 52.90% 52.86%

3. Nu am nici o informaţie 18.11% 17.47% 17.37% 19.18%

4. Nu mă interesează acest aspect 21.73% 15.31% 15.44% 15.31%

Dacă grupăm IMM-urile pe regiuni de dezvoltare, se observă procentul

mai mare de organizaţii cu nivel ridicat de informare în Vest (21.93%), proporţia crescută a firmelor în care informarea este parţială în regiunea Nord Est (70.47%), ponderea mai ridicată a companiilor în care nu există informaţii în regiunea Nord Vest (39.31%) şi numărul mai mare de întreprinderi în care nu se manifestă interes faţă de noile reglementări din regiunea Sud Vest (32.51%). Detalii în tabelul 6.9.

12,13% 18,08%

17,05%

52,73%

Deplin informat

Nu am nicio informaţie

Nu mă interesează acest aspect

Parţial informat


114

Tabelul 6.9 Diferenţierea nivelului de informare cu privire la

noile reglementări introduse odată cu aderarea României la UE în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile



Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. Deplin informat 2.68% 1.64% 14.45% 17.28% 21.93% 4.14% 11.04% 14.57% 2. Parţial informat 70.47% 65.57% 52.47% 46.91% 39.47% 48.28% 51.42% 52.43% 3. Nu am nici o informaţie 18.12% 18.03% 18.25% 3.29% 8.77% 39.31% 24.92% 16.80% 4. Nu mă interesează acest aspect 8.72% 14.75% 14.83% 32.51% 29.82% 8.28% 12.62% 16.19%

Încadrarea firmelor după dimensiune (vezi tabelul 6.10) relevă că:

măsura în care întreprinzătorii/factorii de decizie din IMM-uri sunt deplin informaţi sau parţial informaţi în legătură cu noile reglementări creşte odată cu amplificarea mărimii întreprinderilor. De asemenea, proporţia IMM-urilor în care nu există interes şi nu se vehiculează informaţii cu privire la actele normative apărute după aderarea la UE scade odată cu creşterea dimensiunii întreprinderilor.

Tabelul 6.10 Diferenţierea nivelului de informare cu privire la reglementările introduse după

aderarea României la UE în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt. Nivelul de informare: Dimensiunea firmelor

Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii 1. Deplin informat 11.61% 13.21% 19.70% 2. Parţial informat 50.73% 60.38% 68.18% 3. Nu am nici o informaţie 18.60% 16.98% 10.61% 4. Nu mă interesează acest aspect 19.06% 9.43% 1.52%

Gruparea IMM-urilor pe forme de organizare juridică evidenţiază

ponderile mai mari de întreprinderi cu un grad ridicat de informare (22.45%) şi procentul mai redus al companiilor în cadrul cărora nu există interes pentru acest aspect (10.20%) în rândul societăţilor pe acţiuni. Detalii în tabelul 6.11.

Tabelul 6.11

Diferenţierea gradului de informare asupra reglementărilor introduse după aderarea României la UE în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor



organizare juridică 1. Deplin informat 22.45% 11.86% 11.72% 2. Parţial informat 51.02% 53.41% 44.53% 3. Nu am nici o informaţie 16.33% 18.62% 11.72% 4. Nu mă interesează acest aspect 10.20% 16.11% 32.03%


115

Examinarea companiilor după ramurile în care îşi desfăşoară activitatea relevă următoarele aspecte: întreprinderile din industrie deţin cea mai ridicată proporţie de firme în care nivelul de informare cu privire la noile reglementări este foarte ridicat (17.69%). Companiile din comerţ înregistrează cel mai mare procent de întreprinderi pentru care nu există informaţii (20.82%). Organizaţiile din turism consemnează procentaje superioare de unităţi în cadrul cărora nivelul de informare este mediu (61.84%), iar cea mai mare pondere a întreprinderilor unde nu se manifestă interes pentru reglementări este înregistrată în transporturi (34.33%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabelul 6.12

Tabelul 6.12

Diferenţierea gradului de informare asupra reglementărilor introduse odată cu aderarea României la UE

în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile




1. Deplin informat 17.69% 17.50% 7.73% 4.48% 11.84% 12.93%

2. Parţial informat 47.62% 61.25% 51.26% 52.24% 61.84% 56.10%

3. Nu am nici o informaţie 16.55% 11.25% 20.82% 8.96% 19.74% 18.03%

4. Nu mă interesează acest aspect 18.14% 10.00% 20.19% 34.33% 6.58% 12.93%

Analizând gradul de informare cu privire la noile reglementări legislative

în funcţie de performanţele întreprinderilor din anul 2012 comparativ cu anul 2011(tabelul 6.13), constatăm că în IMM-urile cu performanţe mult mai bune, nivelul de informare este cel mai ridicat, 23.33% dintre acestea declarându-se pe deplin informate. Observăm, de asemenea, faptul că cea mai mare pondere a firmelor care nu sunt interesate de noile reglementări este reprezentată de companiile cu rezultate puţin mai slabe (23.10%).

Tabelul 6.13 Diferenţierea nivelului de informare cu privire la reglementările introduse după

aderarea României la UE în funcţie de performanţele IMM-urilor din anul 2012 faţă de anul 2011




1. Deplin informat 23.33% 17.20% 9.45% 10.60% 21.95% 2. Parţial informat 70.00% 63.39% 50.51% 46.74% 52.44% 3. Nu am nici o informaţie 3.33% 12.04% 20.47% 19.57% 12.20% 4. Nu mă interesează acest aspect 3.33% 7.37% 19.57% 23.10% 13.41%


116

6.3. Impactul pozitiv al aderării României la Uniunea Europeană asupra activităţii IMM-urilor

Pe lângă dificultăţile inerente procesului de aliniere la standardele europene, aderarea României la UE are o influenţă pozitivă asupra activităţii unui număr apreciabil de IMM-uri. Rezultatele anchetei relevă faptul că factorii generaţi de integrarea europeană, care au cel mai amplu impact pozitiv asupra sectorului de IMM-uri din ţara noastră sunt: existenţa unor potenţiali furnizori mai buni şi/sau mai ieftini (42,54%), accesul mai bun pe pieţe (indicat în 40,93% din firme), legislaţia şi regulamentele îmbunătăţite (35,33%), accesul mai bun la noi tehnologii (21,16%), accesul la fonduri structurale (19,71%), cooperarea mai bună spre inovare (19,44%) şi procedurile de achiziţii publice mai corecte (5,33%). Vezi figura 6.3.

Figura 6.3

Structura efectelor pozitive ale aderării la UE asupra IMM-urilor din România

Dacă examinăm efectele pozitive ale aderării la UE în funcţie de vârsta

IMM-urilor (tabelul 6.14), remarcăm faptul că ponderile mai ridicate sunt deţinute de firmele cu vârsta între 5 şi 10 ani, dacă ne referim la accesul mai bun pe pieţe (42,45%%), la furnizorii potenţiali mai ieftini si/sau mai buni (45.77%), la cooperarea mai bună spre inovare (22.89%), la accesul mai bun la noile tehnologii (23,71%), precum si accesul la fondurile structurale (22,89%). De asemenea, firmele cu vârsta sub 5 ani văd în cea mai mare măsură legislaţia şi regulamentele îmbunătăţite (37.88%) ca fiind efecte pozitive al aderării la Uniunea Europeană.

2,10%

5,33%

19,44%

19,71%

21,16%

35,33%

40,93%

42,54%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Alţi factori

Proceduri de achiziţii publice mai corecte

Cooperare mai bună spre inovare

Accesul la fonduri structurale

Acces mai bun la noi tehnologii

Legislaţie şi regulamente îmbunătăţite

Acces mai bun pe pieţe

Furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni


117

Tabelul 6.14 Diferenţierea efectelor pozitive ale aderării la UE asupra IMM-urilor din România


Nr. crt.

Impactul pozitiv al aderării României la Uniunea Europeană


1. Acces mai bun pe pieţe 41.28% 42.45% 38.93% 39.68% 2. Legislaţie şi regulamente îmbunătăţite 37.88% 37.81% 34.35% 30.16% 3. Furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni 39.48% 45.77% 44.27% 40.69% 4. Cooperare mai bună spre inovare 17.64% 22.89% 20.61% 16.40% 5. Acces mai bun la noi tehnologii 16.43% 23.71% 21.76% 22.47% 6. Proceduri de achiziţii publice mai corecte 4.61% 5.31% 5.34% 6.07% 7. Accesul la fonduri structurale 18.24% 22.89% 19.08% 17.61% 8. Altele 2.81% 0.83% 2.29% 2.83%

Grupând firmele pe regiuni de dezvoltare, se observă procentele mai

ridicate faţă de media eşantionului înregistrate de: IMM-urile din Sud Est, dacă avem în vedere legislaţia şi regulamentele îmbunătăţite (44,26%); firmele din Nord Est dacă ne referim la accesul mai bun pe pieţe (54,61%); companiile din Centru, dacă avem în vedere existenţa unor furnizori mai buni/ieftini (60,25%); companiile din regiunea Vest, în ceea ce priveşte accesul mai bun la noile tehnologii (42,98%) şi IMM-urile din Sud dacă ne referim la procedurile mai corecte de achiziţii publice (7,55%). Detalii în tabelul 6.15.

Tabelul 6.15

Diferenţierea efectelor pozitive ale aderării la UE asupra IMM-urilor din România în funcţie de regiunea în care sunt amplasate

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. Acces mai bun pe pieţe 54.61% 45.08% 27.92% 54.10% 51.75% 45.21% 38.49% 33.94%

2. Legislaţie şi regulamente îmbunătăţite 42.11% 44.26% 31.32% 27.87% 19.30% 37.67% 32.49% 41.57%

3. Furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni 50.66% 50.00% 27.17% 37.30% 17.54% 45.21% 60.25% 42.57%

4. Cooperare mai bună spre inovare 13.82% 13.93% 16.60% 10.66% 17.54% 19.18% 25.24% 25.10%

5. Acces mai bun la noi tehnologii 22.37% 24.59% 15.85% 25.00% 42.98% 14.38% 18.30% 19.68%

6. Proceduri de achiziţii publice mai corecte 7.24% 6.56% 7.55% 4.92% 4.39% 2.74% 2.21% 6.43%

7. Accesul la fonduri structurale 18.42% 19.67% 23.77% 8.20% 11.40% 15.07% 23.34% 24.50%

8. Altele 0.66% 0.82% 6.79% 2.05% 0.00% 1.37% 1.58% 1.41%

Studiul IMM-urilor pe clase de mărime (vezi tabelul 6.16), relevă

următoarele: ponderea firmelor care indică accesul mai bun pe pieţe, furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni, accesul mai bun la noile tehnologii, proceduri mai corecte de achiziţii publice, accesul la fonduri structurale mai mare în rândul întreprinderilor mijlocii. În ceea ce priveşte legislaţia şi


118

regulamentele îmbunătăţite şi cooperarea mai bună spre inovare, firmele mici deţin cel mai ridicat procentaj (41,20%, respectiv 23,22%).

Tabelul 6.16

Diferenţierea efectelor pozitive ale aderării la UE asupra IMM-urilor din România în funcţie de mărimea acestora

Nr. crt.



Microîntreprinderi Întreprinderi mici


1. Acces mai bun pe pieţe 39.67% 46.07% 48.48% 2. Legislaţie şi regulamente îmbunătăţite 34.23% 41.20% 36.36% 3. Furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni 42.62% 39.70% 51.52% 4. Cooperare mai bună spre inovare 18.69% 23.22% 21.21% 5. Acces mai bun la noi tehnologii 19.74% 26.22% 33.33% 6. Proceduri de achiziţii publice mai corecte 4.79% 7.49% 9.09% 7. Accesul la fonduri structurale 18.36% 25.09% 28.79% 8. Altele 2.23% 1.12% 3.03%

După forma de organizare juridică a IMM-urilor, se constată în principal că: SA-urile au semnalat într-o proporţie mai mare legislaţia şi regulamentele îmbunătăţite (38,78%), cooperarea mai bună spre inovare (24,49%), accesul mai bun la noi tehnologii (32,65%), proceduri de achiziţii publice mai corecte (14,29%) şi accesul la fonduri structurale (24,49%). Vezi datele din tabelul 6.17.

Tabelul 6.17

Diferenţierea efectelor pozitive ale integrării europene în funcţie de forma juridică de organizare a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Acces mai bun pe pieţe 38.78% 40.81% 42.97% 2. Legislaţie şi regulamente îmbunătăţite 38.78% 35.46% 32.03% 3. Furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni 36.73% 42.83% 40.63% 4. Cooperare mai bună spre inovare 24.49% 20.23% 7.03% 5. Acces mai bun la noi tehnologii 32.65% 21.00% 18.75% 6. Proceduri de achiziţii publice mai corecte 14.29% 5.12% 4.69% 7. Accesul la fonduri structurale 24.49% 19.87% 15.63% 8. Altele 2.04% 1.90% 4.69%

Luând în considerare factorii cu influenţă pozitivă în funcţie de domeniul

de activitate al firmelor, constatăm că cele mai mari ponderi se consemnează la: organizaţiile din transporturi, în ceea ce priveşte accesul mai bun pe pieţe (65,67%); IMM-urile din turism dacă ne referim la legislaţie şi regulamente îmbunătăţite (46,75%), precum şi la existenţa unor furnizori mai buni/ieftini (58,44%). Vezi informaţii suplimentare în tabelul 6.18.


119

Tabelul 6.18 Diferenţierea efectelor pozitive ale aderării la UE

în funcţie de ramurile în care îşi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.

Impactul pozitiv al aderării României la Uniunea

Europeană



1. Acces mai bun pe pieţe 44.34% 46.34% 39.12% 65.67% 41.56% 36.30%

2. Legislaţie şi regulamente îmbunătăţite 35.07% 34.15% 29.73% 26.87% 46.75% 41.56%

3. Furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni 32.13% 53.66% 46.95% 37.31% 58.44% 42.47%

4. Cooperare mai bună spre inovare 17.42% 25.61% 17.53% 11.94% 23.38% 22.69% 5. Acces mai bun la noi tehnologii 25.11% 28.05% 14.71% 37.31% 9.09% 24.14%

6. Proceduri de achiziţii publice mai corecte 3.39% 10.98% 4.69% 1.49% 2.60% 7.62%

7. Accesul la fonduri structurale 17.87% 20.73% 18.31% 16.42% 15.58% 23.59% 8. Altele 1.36% 0.00% 2.35% 4.48% 2.60% 2.36%

6.4. Intenţiile IMM-urilor de a accesa fonduri structurale în 2012 şi 2013

Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Aceste fonduri vor fi alocate pentru diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi condiţii de eligibilitate pentru a primi astfel de finanţări.

Având în vedere că România va beneficia până în anul 2013 de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE, prezintă o deosebită importanţă cunoaşterea stadiului în care se află IMM-urile româneşti în legătură cu accesarea acestor forme de finanţare. Sondajul realizat în rândul întreprinzătorilor/managerilor din IMM-urile româneşti relevă că numai 19,49% dintre aceştia intenţionează să acceseze fondurile structurale în 2012 sau 2013. Vezi figura 6.4.

Figura 6.4

Situaţia în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale

19,49%

80,51%

Da

Nu


120

După vârsta IMM-urilor, se constată următoarele aspecte semnificative: organizaţiile cu vechime între 5-10 ani înregistrează cea mai mare proporţie a companiilor în care se intenţionează accesarea fondurilor structurale (20,90%). Întreprinderile cu mai puţin de 5 ani vechime deţin ponderi mai ridicate de IMM-uri care nu doresc să acceseze fonduri structurale în 2012 şi 2013 (83,17%). Detalii în figura 6.5 şi tabelul 6.19.

Figura 6.5

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de vârsta IMM-urilor

Tabelul 6.19

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Intenţia de a accesa fonduri structurale


1. Da 16.83% 20.90% 18.70% 20.89% 2. Nu 83.17% 79.10% 81.30% 79.11%

Analiza situaţiei IMM-urilor în funcţie de regiunile de dezvoltare (figura

6.6), relevă în principal că: - firmele din Vest deţin cea mai ridicată pondere de întreprinderi care

intenţionează să acceseze fondurile UE (35.96%), fiind urmate de organizaţiile din Sud Est (25,41%) şi de firmele din Centru (21,77%);

- companiile din regiunea Sud Vest înregistrează cel mai mare procent de IMM-uri în care nu există interes pentru fondurile structurale (86,48%). De asemenea, se constata un interes redus al IMM-urilor din Bucureşti-Ilfov de a accesa fonduri structurale, doar 18,71%, situaţie explicabilă prin existenţa unor concurenţi foarte puternici în toate domeniile de activitate din regiune şi prin faptul că această zonă este mai dezvoltată din punct de vedere economic, iar autorităţile europene/din ţara noastră vizează cu prioritate reducerea disparităţilor regionale, iar rata de cofinanţare este in cazul multor tipuri de proiecte mai mare pentru firmele din această regiune.

0% 20% 40% 60% 80% 100%

0-5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

16,83%

20,90%

18,70%

20,89%

83,17%

79,10%

81,30%

79,11%

Da Nu


121

Figura 6.6

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Încadrarea IMM-urilor pe clase de mărime evidenţiază că proporţiile

firmelor care intenţionează accesarea fondurilor europene cresc odată cu amplificarea mărimii IMM-urilor.

Informaţii suplimentare în figura 6.7 şi tabelul 6.20.

Figura 6.7

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Tabelul 6.20

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.



1. Da 17.26% 26.22% 43.94%

2. Nu 82.74% 73.78% 56.06%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Bucureşti Ilfov Centru

Nord Est Nord Vest

Sud Sud Est

Sud Vest Vest

18,71% 21,77%

19,74% 17,12%

15,09% 25,41%

13,52% 35,96%

81,29% 78,23%

80,26% 82,88%

84,91% 74,59%

86,48% 64,04%

Da Nu

0% 20% 40% 60% 80% 100%


Întreprinderi mici

Microîntreprinderi

43,94%

26,22%

17,26%

56,06%

73,78%

82,74%

Da Nu


122

Dacă grupăm IMM-urile după forma de organizare juridică (figura 6.8), observăm că SA-urile înregistrează cea mai ridicată proporţie a IMM-urilor în care se doreşte accesarea fondurilor UE (26,53%).

Figura 6.8

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor cu privire la accesarea fondurilor structurale în funcţie de forma de organizare juridică

Luând în considerare intenţiile de accesare a fondurilor structurale după

domeniul în care activează IMM-urile, se constată un interes mai mare în rândul firmelor din industrie (26,47%) şi mai scăzut în cadrul companiilor din transporturi – 10,45% (vezi figura 6.9).

Figura 6.9

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de domeniul în care activează IMM-urile

Nuanţarea analizei în funcţie de rezultatele de ansamblu ale

IMM-urilor din 2012 comparativ cu 2011, scoate în evidenţă următoarele: - procentul companiilor în care se doreşte accesarea fondurilor

structurale este mai amplu în rândul întreprinderilor cu performanţe mult mai bune (35,48%);

- IMM-urile cu rezultate identice deţin cea mai mare pondere a firmelor care nu intenţionează să acceseze fonduri structurale (86,20%).

Informaţii suplimentare în figura 6.10 şi tabelul 6.21.

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Altă formă

SA

SRL

7,81%

26,53%

20,18%

92,19%

73,47%

79,82%

Da Nu

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Comerţ

Construcţii

Industrie

Servicii

Transporturi

Turism

15,99%

25,61%

26,47%

17,24%

10,45%

25,97%

84,01%

74,39%

73,53%

82,76%

89,55%

74,03%

Da Nu


123

Figura 6.10

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de performanţele IMM-urilor în 2012 faţă de 2011

Tabelul 6.21

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de performanţele IMM-urilor în 2012 faţă de 2011

Nr. crt.


Performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011

Mult mai bune Mai bune Identice Mai slabe Mult mai slabe

1. Da 35.48% 32.03% 13.80% 17.69% 18.29%

2. Nu 64.52% 67.97% 86.201% 82.31% 81.71%

Analizând intenţiile de accesare a fondurilor structurale ale întreprinzătorilor în funcţie de studiile acestora, se constată că întreprinzătorii cu studii superioare deţin ponderea cea mai mare a firmelor care intenţionează să acceseze fonduri structurale în 2012 şi 2013 (22,11%), iar cei cu studii elementare nu îşi propun să acceseze fonduri structurale (100%). Detalii în tabelul 6.22.

Tabelul 6.22 Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie

de studiile întreprinzătorilor

Nr. crt.


Nivelul Studiilor întreprinzătorilor

Elementare Medii Superioare

1. Da 0.00% 14.71% 22.11%

2. Nu 100.00% 85.29% 77.89%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

La fel

Mai bune

Mult mai bune

Mult mai slabe

Putin mai slabe

13,80%

32,03%

35,48%

18,29%

17,69%

86,20%

67,97%

64,52%

81,71%

82,31%

Da Nu


124

6.5. Stadiul în care se află IMM-urile în procesul de accesare a fondurilor structurale

Sondajul realizat în rândul întreprinzătorilor/managerilor din IMM-urile româneşti relevă că 0,43% din firme au primit aprobarea pentru proiectul depus, în timp ce 0,75% dintre acestea au depus proiectul iar 0,65% sunt în faza de elaborare a proiectului. Un procent semnificativ – 13,30% dintre companii se află în stadiul de informare, iar 3,28% au contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc. Trebuie remarcat faptul că mai mult de trei sferturi din IMM-uri nu sunt interesate să acceseze fonduri structurale sau nu au răspuns la această întrebare. Vezi figura 6.11.

Figura 6.11

Situaţia în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale

După vârsta IMM-urilor, se constată următoarele aspecte semnificative:

întreprinderile de peste 15 ani vechime deţin ponderi mai ridicate de IMM-uri care se informează asupra fondurilor structurale (14,40%), au contactat o firma de consultanţă pentru a-i ajuta (3,85%) şi care au primit aprobarea pentru proiectul propus (0,81%). Firmele de 10-15 ani ies în evidenţă prin procentele mai ridicate ale organizaţiilor care sunt în faza de elaborare a proiectului (1,16%). Detalii în tabelul 6.23.

3,28%

0,75% 0,43% 13,30%

0,65%

81,58%

Am contactat o firma de consultanţă, un patronat etc pentru a mă ajuta

Am depus proiectul

Am primit aprobarea pentru proiectul depus

Mă informez asupra lor

Sunt în faza de elaborare a proiectului

Nu au răspuns / Nu sunt interesaţi


125

Tabelul 6.23

Diferenţierea stadiului în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale în funcţie de vechimea acestora

Nr. crt. Stadiul privind accesarea fondurilor:

Vârsta IMM-urilor


1. Mă informez asupra lor 12.40% 14.14% 12.02% 14.40%

2. Am contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc. pentru a mă ajuta 2.24% 3.70% 3.49% 3.85%

3. Sunt în faza de elaborare a proiectului 0.41% 0.84% 1.16% 0.41% 4. Am depus proiectul 0.41% 0.51% 0.78% 1.42% 5. Am primit aprobarea pentru proiectul depus 0.20% 0.51% 0.00% 0.81% 6. Nu au răspuns / Nu sunt interesaţi 84.35% 80.30% 82.56% 79.11%

Încadrarea IMM-urilor pe clase de mărime, evidenţiază următoarele: - proporţiile firmelor care au primit aprobare pentru proiectului depus,

au intrat în contact cu alte organizaţii pentru asistenţă, au depus proiectul şi se informează asupra fondurilor structurale cresc odată cu amplificarea mărimii IMM-urilor;

- întreprinderile mici deţin cele mai mari procentaje de unităţi economice care sunt în faza de elaborare a proiectului (2,33%);

Informaţii suplimentare în tabelul 6.24.

Tabelul 6.24 Diferenţierea stadiului în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor

structurale în funcţie de mărimea IMM-urilor





1. Mă informez asupra lor 13.91% 23.26% 25.00%

2. Am contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc. pentru a mă ajuta 3.40% 3.26% 17.31%

3. Sunt în faza de elaborare a proiectului 0.45% 2.33% 1.92% 4. Am depus proiectul 0.60% 1.86% 3.85% 5. Am primit aprobarea pentru proiectul depus 0.23% 0.93% 5.77% 6. Nu au răspuns / Nu sunt interesaţi 95.31% 91.63% 71.15%

Analizând stadiul în care se află IMM-urile cu privire la accesarea

fondurilor structurale după domeniul în care acestea activează, se constată în rândul IMM-urilor din transporturi o pondere mai mare a firmelor care sunt în faza de elaborare a proiectului (3,08%) si care au contactat pentru sprijin o firmă de consultanţă, un patronat (9,23%). Cele mai numeroase firme care au depus proiectul activează în industrie (2,49%). Firmele din construcţii se remarcă prin cel mai mare procentaj al companiilor care au primit aprobarea pentru proiectul depus (3,08%), dar şi al celor care se află în faza de informare asupra fondurilor structurale– 24,62% (vezi tabelul 6.25).


126

Tabelul 6.25

Diferenţierea stadiului în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale în funcţie de domeniul de activitate




1. Mă informez asupra lor 20.50% 24.62% 12.34% 6.15% 16.92% 15.37%

2. Am contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc. pentru a mă ajuta 4.99% 3.08 % 3.40% 3.08% 9.23% 2.95%

3. Sunt în faza de elaborare a proiectului 1.39% 0.00% 0.00% 3.08% 3.08% 0.63%

4. Am depus proiectul 2.49% 0.00% 0.54% 1.54% 0.00% 0.21%

5. Am primit aprobarea pentru proiectul depus 1.11% 3.08% 0.18% 0.00% 0.00% 0.21%

6. Nu au răspuns / Nu sunt interesaţi 90.03% 93.85% 95.89% 92.31% 87.69% 96.00%

Nuanţarea analizei în funcţie de rezultatele de ansamblu ale

IMM-urilor din 2012 comparativ cu 2011 scoate în evidenţă următoarele: - IMM-urile cu rezultate mult mai bune deţin ponderi mai mari de firme

care au contactat o firmă de consultanţă (10,00%) şi care au depus proiectul (3,33%);

- unităţile economice cu rezultate mai bune înregistrează procentaje mai ridicate de firme care sunt în faza de informare asupra fondurilor structurale (21,70%);

- firmele cu performanţe identice înregistrează cel mai mare procentaj în privinţa obţinerii aprobării pentru proiectul depus (0,68%).


Tabelul 6.26 Diferenţierea stadiului în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor

structurale în raport cu performanţele din 2012 comparativ cu 2011




1. Mă informez asupra lor 20.00% 21.70% 9.37% 12.77% 14.29%

2. Am contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc. pentru a mă ajuta 10.00% 6.73% 2.26% 1.63% 5.95%

3. Sunt în faza de elaborare a proiectului 0.00% 1.50% 0.45% 0.54% 0.00%

4. Am depus proiectul 3.33% 0.50% 0.56% 1.36% 0.00%

5. Am primit aprobarea pentru proiectul depus 0.00% 0.25% 0.68% 0.27% 0.00%

6. Nu au răspuns / Nu sunt interesaţi 66.67% 69.33% 86.68 83.42% 79.76%


127

6.6. Principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în accesarea fondurilor structurale Având în vedere gradul redus de absorbţie a fondurilor structurale în România – 15,30% la 30 iunie 2013 – prin intermediul acestei anchete s-au identificat şi ierarhizat principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în demersul lor de a obţine o finanţare nerambursabilă. Cele mai importante două obstacole semnalate de întreprinzătorii respondenţi sunt: birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (67,12%) şi fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării (47,36%). Următoarele obstacole identificate au fost: informaţii insuficiente privind fondurile disponibile (46,88%); criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc.) (44,51%); costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării (36,87%); lipsa de încredere în firmele de consultanţă (32,35%); capacitate managerială (tehnică) de implementare redusă (12,22%). Vezi figura 6.12.

Figura 6.12

Principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în accesarea fondurilor structurale

0,48%

12,22%

32,35%

36,87%

44,51%

46,88%

47,36%

67,12%

0% 20% 40% 60% 80%

Alt răspuns

Capacitate managerială (tehnică) de implementare a firmei redusă

Lipsa de încredere în firmele de consultanţă

Costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării

Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc)

Informaţii insuficiente privind fondurile disponibile

Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării

Birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei


128

Analizând opţiunile respondenţilor în funcţie de vârsta IMM-urilor se observă că birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei reprezintă în cea mai mare măsură obstacole pentru firmele cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani – 69,47%, capacitatea manageriala (tehnica) de implementare scăzută reprezintă în cea mai mare măsură un obstacol pentru firmele cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani – 13,60%. Companiile cu vârsta cuprinsă între 10-15 ani au indicat informaţiile insuficiente privind fondurile disponibile (50,00%); costul ridicat al creditelor si garanţiile insuficiente reprezintă în cea mai mare măsură un obstacol pentru firmele cu vârsta peste 15 ani (41,50%). Detalii suplimentare sunt prezentate în tabelul 6.27.

Tabelul 6.27

Diferenţierea obstacolelor în accesarea fondurilor structurale în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt. Obstacole în accesarea fondurilor structurale

Vârsta IMM-urilor


1. Birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei 66.13% 65.51% 69.47% 68.83%

2. Informaţii insuficiente privind fondurile disponibile 47.09% 48.59% 50.00% 42.91% 3. Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN

neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc) 42.89% 46.10% 45.04% 43.93% 4. Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării 49.30% 46.77% 45.42% 47.17% 5. Costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru

acoperirea cofinanţării 36.67% 34.00% 35.11% 41.50%

6. Capacitate managerială (tehnică) de implementare a firmei este redusă 12.83% 13.60% 12.98% 9.51%

7. Lipsa de încredere în firmele de consultanţă 35.47% 35.66% 29.01% 26.92% 8. Alt răspuns 0.20% 0.17% 1.15% 0.81%

Grupând firmele pe regiuni de dezvoltare, se observă procentele mai

ridicate faţă de media eşantionului înregistrate de: IMM-urile din Sud Vest, în privinţa birocraţiei excesive, a instabilităţii reglementărilor şi a documentaţiei (75,82%), a lipsei de încredere în firmele de consultanţă (43,42%) pentru IMM-urile din Nord Est. Firmele din Nord Vest au identificat în cea mai mare măsură informaţiile insuficiente privind fondurile disponibile ca fiind un obstacol în accesarea de finanţări nerambursabile (63,01%); criteriile de eligibilitate nepermisive (55,42%) reprezintă un obstacol pentru regiunea Bucureşti Ilfov; firmele din Sud Est au identificat fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării (62,30%); cu costul ridicat al creditelor şi a garanţiilor insuficiente pentru acoperirea cofinanţării (43,77%) au probleme firmele din Sud.


129

Tabelul 6.28 Obstacole în accesarea fondurilor structurale pe regiuni de dezvoltare

Nr. crt.

Obstacole în accesarea fondurilor structurale


Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei 60.53% 59.84% 69.81% 75,82% 67,54% 69,18% 73,19% 60,64%

2. Informaţii insuficiente privind fondurile disponibile 51,32% 55.74% 39,25% 23,23% 31,58% 63.01% 60,57% 47,59%

3. Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc)

53,29% 53,28% 37,36% 34.02% 31,58% 45,89% 37,58% 55,42%

4. Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării 46,71% 62,30% 55,09% 53,28% 60,53% 30,82% 38,17% 44,58%

5. Costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării

31.58% 39.34% 43.77% 40.16% 36.84% 34.25% 27.44% 39.36%

6. Capacitate managerială (tehnică) de implementare a firmei este redusă 10.53% 5.74% 7.92% 11.48% 1.75% 13.70% 13.56% 18.07%

7. Lipsa de încredere în firmele de consultanţă 43.42% 25.41% 33.21% 40.98% 6.14% 31.51% 33.44% 31.53%

8. Alt răspuns 1.32% 0.00% 0.75% 0.41% 0.00% 0.68% 0.63% 0.20%

Studiul IMM-urilor pe clase de mărime (vezi tabelul 6.29), relevă

următoarele: ponderile firmelor care indică birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei, criteriile de eligibilitate nepermisive şi costul ridicat al creditelor şi garanţiile insuficiente pentru asigurarea cofinanţării cresc direct proporţional cu numărul de salariaţi al acestora; procentajele IMM-urilor care reclamă fondurile proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării şi capacitatea managerială (tehnică) de implementare redusă sunt mai mari în rândul microîntreprinderilor (49,05%, respectiv 12,39%).

Tabelul 6.29 Diferenţierea obstacolelor în accesarea fondurilor structurale


Nr. crt.



mici Întreprinderi

mijlocii

1. Birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei 66.30% 70.04% 74.24%

2. Informaţii insuficiente privind fondurile disponibile 46.89% 47.57% 43.94% 3. Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN

neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc) 43.87% 46.82% 50.00%

4. Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării 49.05% 40.82% 34.85%

5. Costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării 36.92% 35.21% 42.42%

6. Capacitate managerială (tehnică) de implementare a firmei este redusă 12.39% 11.24% 12.12%

7. Lipsa de încredere în firmele de consultanţă 32.52% 32.58% 27.27% 8. Alt răspuns 0.52% 0.75% 3.03%

Analizând obstacolele în accesarea fondurilor structurale în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor, se constată în principal că: SRL-urile au semnalat într-o proporţie mai mare birocraţia excesivă şi instabilitatea


130

reglementărilor şi a documentaţiei (67,34%%), informaţiile insuficiente privind fondurile disponibile (47.53%%), criterii de eligibilitate nepermisive (45.27%), lipsa de încredere în firmele de consultanţă (32.66%).

Tabelul 6.30

Diferenţierea obstacolelor în accesarea fondurilor structurale după forma de organizare juridică

Nr. crt.




1. Birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei 65.31% 67.34% 64.84%

2. Informaţii insuficiente privind fondurile disponibile 40.82% 47.53% 40.63%

3. Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc) 36.73% 45.27% 37.50%

4. Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării 36.73% 46.82% 58.59%

5. Costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării 42.86% 37.00% 32.81%

6. Capacitate managerială (tehnică) de implementare a firmei este redusă 12.24% 12.02% 14.84%

7. Lipsa de încredere în firmele de consultanţă 32.65% 32.66% 28.13% 8. Alt răspuns 4.08% 0.48% 1.56%

Luând în considerare obstacolele în accesarea fondurilor structurale în

funcţie de domeniul de activitate al firmelor, constatăm că: firmele din turism sunt cele mai afectate de birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (81,82%), de efectul informaţiilor insuficiente privind fondurile disponibile (64,94%) şi lipsei de încredere în firmele de consultanţă (44,16%); firmele din ramura de servicii sunt afectate de criteriile de eligibilitate nepermisive (51,00%) şi de costul ridicat al creditelor (37,93%); firmele din transporturi sunt afectate de fondurile proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării (53,73%).

Tabelul 6.31 Obstacole în accesarea fondurilor structurale pe domenii de activitate ale IMM-urilor

Nr. crt.




1. Birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei 70.36% 67.07% 68.08% 59.70% 81.82% 62.25%

2. Informaţii insuficiente privind fondurile disponibile 44.57% 52.44% 46.79% 52.24% 64.94% 44.83%

3. Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc)

38.46% 45.12% 44.60% 40.30% 35.06% 51.00%

4. Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării 50.00% 40.24% 45.70% 53.73% 25.97% 50.45%

5. Costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării

37.78% 34.15% 36.93% 34.33% 28.57% 37.93%

6. Capacitate managerială (tehnică) de implementare a firmei este redusă 8.82% 20.73% 12.05% 10.45% 18.18% 13.25%

7. Lipsa de încredere în firmele de consultanţă 24.66% 37.80% 33.65% 38.81% 44.16% 33.76%

8. Alt răspuns 1.13% 0.00% 0.47% 1.49% 2.60% 0.18%


131


� Integrarea României în Uniunea Europeană este percepută drept oportunitate majoră în 54,00% din IMM-uri, 42,10% dintre întreprinzători apreciază aderarea ca fiind fără influenţă semnificativă, iar în 3,90% dintre firme este percepută ca ameninţare majoră.

� IMM-urile în care se consideră că aderarea la UE reprezintă o oportunitate majoră pentru activităţile derulate înregistrează o frecvenţă mai mare în rândul firmelor care au intre 5-10 ani vechime (59,63%), companiilor din regiunea Nord Est (69,08%), IMM-urilor de dimensiune mijlocie (75,38%), SA-urilor (57,14%), organizaţiilor din sectorul turismului (72,73%), întreprinderilor cu performanţe mult mai bune în 2012/2011 (87,10%) si agenţilor economici conduşi de persoane cu studii universitare (59,89%).

� În 52,73% din IMM-uri gradul de informare cu privire la reglementările nou apărute este mediu (informare parţială) şi doar în 12,13% din firme există un nivel de informare corespunzător (informare deplină), ceea ce relevă că punerea în aplicare a legislaţiei care transpune acquis-ul comunitar creează oarecum dificultăţi mediului de afaceri.

� Firmele cu un grad de informare ridicat sunt mai frecvente la nivelul unităţile economice cu o vechime între 10 şi 15 ani (14,29%), companiilor din regiunea Vest (21,93%), IMM-urilor de dimensiune mijlocie (19,70%), SA-urilor (22,45%), agenţilor economici din industrie (17,69%) si organizaţiilor cu performanţe mult mai bune în 2012 comparativ cu 2011 (23,33%).

� Existenţa unor potenţiali furnizori mai buni şi/sau mai ieftini (42,54%), accesul mai bun pe pieţe (indicat în 40,93% din firme), legislaţia şi regulamentele îmbunătăţite (35,33%), accesul mai bun la noi tehnologii (21,16%), accesul la fonduri structurale (19,71%), cooperarea mai bună spre inovare (19,44%) şi procedurile de achiziţii publice mai corecte (5,33%), constituie principalele efecte pozitive ale aderării României la UE asupra IMM-urilor;

� Numai 19,49% dintre întreprinzători intenţionează să acceseze fondurile structurale în 2012 sau 2013.

� 0,43% din firme au primit aprobarea pentru proiectul depus, in timp ce 0,75% dintre acestea au depus proiectul iar 0,65% sunt în faza de


132

elaborare a proiectului. Un procent semnificativ – 13,30% dintre companii se află în stadiul de informare, iar 3,28% au contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc.

� Proporţia întreprinderilor care intenţionează să acceseze fondurile structurale este mai ridicată în rândul IMM-urilor cu vârsta între 5 şi 10 ani (20,90%), firmelor din regiunea Vest (35,96%), companiilor mijlocii (43,94%), societăţilor pe acţiuni (26,53%), agenţilor economici din industrie (26,47%), unităţilor cu performanţe mult mai bune (35,48%) şi firmelor conduse de întreprinzători cu studii superioare (22,11%).

� Cele mai importante doua obstacole semnalate de întreprinzătorii respondenţi sunt: birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (67,12%) şi fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării (47,36%). Următoarele obstacole identificate au fost: informaţii insuficiente privind fondurile disponibile (46,88%), criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile; obligativitatea obţinerii de profit etc.) (44,51%); costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării (36,87%); lipsa de încredere în firmele de consultantă (32,35%); capacitate managerială (tehnică) de implementare redusă (12,22).

133

Capitolul 7 STRATEGII, POLITICI ŞI AVANTAJE COMPETITIVE ALE IMM-URILOR 7.1. Elaborarea planurilor, politicilor şi strategiilor în cadrul IMM-urilor

Competitivitatea sectorului de IMM-uri din România este strâns legată de

capacitatea organizaţiilor de a fundamenta, elabora şi implementa strategii, politici şi planuri. În esenţă, dezvoltarea dimensiunii previzionale a IMM-urilor reprezintă o premisă a creşterii performanţelor organizaţionale, făcând parte din procesul complex al completării dimensiunii intreprenoriale cu sisteme, metode şi tehnici manageriale. Astfel, în 38,54% din totalul firmelor investigate se realizează planuri şi politici anuale, în 6,06% dintre IMM-uri se elaborează strategii pe 3-5 ani, iar în 55,40% dintre întreprinderi nu se derulează activităţi de planificare (figura 7.1). De asemenea, trebuie menţionat faptul că dezvoltarea componentei previzionale la nivelul întreprinderilor înregistrează atât o acutizare a necesităţii pentru strategii, politici şi planuri: (1) din cauza crizei economice mediul de afaceri a devenit turbulent, (2) a crescut viteza şi amploarea schimbărilor din mediul extern (competitori, clienţi, furnizori, sistemul legislativ etc.), cât şi o restricţie de ordin cultural-educaţional, care se concretizează într-o „ofertă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe” de care dispun întreprinzătorii, precum şi într-o lipsă de viziune şi pragmatism în cazul acelor care nu reuşesc să atenueze acest deficit.

Figura 7.1

Structura IMM-urilor în funcţie de activităţile de previzionare desfăşurate

Luând în considerare vârsta întreprinderilor (tabelul 7.1), distingem

următoarele elemente: - întreprinderile nou înfiinţate consemnează cele mai reduse ponderi în

ceea ce priveşte realizarea de strategii pe 3-5 ani (4,66%) şi de planuri şi politici anuale (35,02%);

6,06%

38,54%

55,40%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Strategii (planuri) pe 3-5 ani

Planuri şi politici anuale

Nu se elaborează planuri

Strategii, politici şi avantaje competitive ale IMM-urilor

134

- organizaţiile de peste 15 ani înregistrează cel mai mare procentaj al firmelor care realizază planuri şi politici anuale (42,27%), şi cea mai mică frecvenţă a entităţilor care nu elaborează planuri (51,96%);

- companiile în vârstă de 10-15 ani deţin ponderile cele mai mari ale IMM-urilor în care se elaborează strategii pe 3-5 ani (8,85%).

Tabelul 7.1

Diferenţierea activităţilor de previzionare în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt. În cadrul firmei se elaborează


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Nu se elaborează planuri 60,32% 54,47% 54,62% 51,96%

2. Planuri şi politici anuale 35,02% 39,29% 36,54% 42,27%

3. Strategii (planuri) pe 3-5 ani 4,66% 6,24% 8,85% 5,77%

Analiza IMM-urilor în funcţie de apartenenţa regională (tabelul 7.2) a

evidenţiat următoarele aspecte semnificative: - companiile din Nord Vest se evidenţiază prin frecvenţe crescute în

rândul întreprinderilor care elaborează strategii pe 3-5 ani (10,34%); - întreprinderile din regiunea Vest consemnează procente mai ridicate

ale entităţilor care realizează planuri şi politici anuale (59,65%), şi mai reduse ale firmelor care nu elaborează planuri (32,43%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care nu au indicat faptul că nu realizează planuri (73,36%), precum şi frecvenţe mai joase ale celor care elaborează strategii (2,87%) şi planuri şi politici anuale (23,77%).

Tabelul 7.2

Diferenţierea activităţilor de previzionare a IMM-urilor în funcţie de regiunile de dezvoltare



Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Nu se elaborează planuri 58,90% 60,17% 62,93% 73,36% 32,46% 58,62% 55,87% 44,40%

2. Planuri şi politici anuale 37,67% 32,20% 33,59% 23,77% 59,65% 31,03% 36,51% 48,88%

3. Strategii (planuri) pe 3-5 ani 3,42% 7,63% 3,47% 2,87% 7,89% 10,34% 7,62% 6,72%

Studiind IMM-urile în funcţie de mărime (tabelul 7.3), distingem

existenţa unei relaţii directe între mărimea organizaţiei şi frecvenţele elaborării strategiilor, planurilor şi politicilor anuale. Pe cale de consecinţă, relaţia dintre dimensiunea entităţilor şi ponderile celor care nu realizează planuri, este una indirectă. Această constatare evidenţiază faptul că, odată cu amplificarea


135

activităţii întreprinderilor, care implică sporirea cantitativă şi calitativă a resurselor implicate, intensitatea activităţilor de previziune creşte, consemnând astfel, existenţa unor procese formale sau informale de profesionalizare a managementului organizaţiei.

Tabelul 7.3

Diferenţierea activităţilor de elaborare a planurilor/politicilor şi strategiilor în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.

În cadrul firmei se elaborează


1. Nu se elaborează planuri 61,46% 30,53% 15,38%

2. Planuri şi politici anuale 34,35% 56,11% 64,62%

3. Strategii (planuri) pe 3-5 ani 4,19% 13,36% 20,00%

Având în vedere firmele după forma lor de organizare juridică,

constatăm că în SA-uri se elaborează planuri/politici anuale şi strategii în proporţii mai ridicate (48,98%, respectiv 16,33%), iar entităţile altfel organizate juridic înregistrează ponderea cea mai mare de companii în cadrul cărora nu se realizează planuri (76,98%). Vezi tabelul 7.4.

Tabelul 7.4 Diferenţierea activităţilor de previzionare a IMM-urilor

în funcţie de forma de organizare juridică

Nr. crt.







Dacă grupăm întreprinderile mici şi mijlocii în funcţie de domeniile în

care activează, se remarcă următoarele: - întreprinderile care elaborează strategii pe 3-5 ani prezintă frecvenţe

mai înalte în firmele din turism (18,18%) şi mai joase în cele din domeniul de transporturi (1,54%);

- IMM-urile care evidenţiază realizează planuri şi politici anuale înregistrează procentaje mai ridicate în rândul organizaţiilor din sectorul de construcţii (47,56%) şi mai reduse în cele din transporturi (18,46%);

- companiile nu derulează activităţi de previziune concretizate în strategii, planuri şi politici anuale consemnează ponderi mai mari în întreprinderile din sectorul de transporturi (80,00%).



136

Tabelul 7.5 Activităţile de elaborare a planurilor/politicilor şi strategiilor

IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate

Nr. crt.



1. Nu se elaborează planuri 45,66% 40,24% 66,24% 41,56% 80,00% 52,03%

2. Planuri şi politici anuale 47,26% 47,56% 29,46% 40,26% 18,46% 42,80%

3. Strategii (planuri) pe 3-5 ani 7,08% 12,20% 4,30% 18,18% 1,54% 5,17%

Aprofundarea analizei în funcţie de performanţele obţinute de IMM-uri

în anul 2012 faţă de 2011, indică faptul că, exceptând o abatere nesemnificativă, există o evidentă corelaţie pozitivă între propensiunea de a elabora planuri, politici şi strategii, şi dinamica performanţelor organizaţiilor. În acest sens, dinamica performanţelor IMM-urilor este influenţată în două moduri majore: (1) intensificarea activităţilor de previziune şi concretizarea acestor eforturi în documente strategice şi operaţionale, conduce către o sporire a viabilităţii şi competitivităţii organizaţiilor, deci şi către o îmbunătăţire a rezultatelor, în timp ce (2) lipsa unor astfel de demersuri induce vulnerabilităţi majore pe termen scurt, mediu şi lung, ce afectează negativ capacitatea întreprinderilor de a satisface la un nivel corespunzător aşteptările şi cerinţele principalilor stakeholderi. Detalii în tabelul 7.6.

Tabelul 7.6

Diferenţierea activităţilor de previzionare a IMM-urilor în funcţie de performanţele obţinute în anul 2012 comparativ cu 2011




1. Nu se elaborează planuri 9,68% 30,35% 62,06% 66,76% 68,35%

2. Planuri şi politici anuale 77,42% 58,71% 33,52% 28,88% 25,32%

3. Strategii (planuri) pe 3-5 ani 12,90% 10,95% 4,42% 4,36% 6,33%

În urma interpretării rezultatelor în funcţie de nivelul de pregătire al întreprinzătorului, se observă faptul că nivelul de pregătire este corelat pozitiv cu propensiunea de a elabora strategii, planuri şi politicil anuale. Acest element ne conduce către concluzia că derularea şi formalizarea activităţilor de previziune, ca element esenţial al sporirii competitivităţii prin profesionalizarea managementului, comportă restricţii inclusiv în zona „ofertei de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe” de care dispun întreprinzătorii.

Situaţia este detaliată în tabelul 7.7.


137

Tabelul 7.7 Diferenţierea activităţilor de previzionare în funcţie de nivelul de pregătire al

întreprinzătorului


Studiile întreprinzătorului Primare Medii Superioare




7.2. Obiectivele întreprinderilor mici şi mijlocii

În ceea ce priveşte obiectivele întreprinderilor din România pentru următorii doi ani, rezultatele cercetării evidenţiază proliferarea unei optici precaut-optimiste în rândul IMM-urilor. Astfel, 46,95% din organizaţii vizează menţinerea afacerii la dimensiunile actuale, în timp ce 45,40% urmăresc o extindere moderată. În ordine descrescătoare a frecvenţelor înregistrate, urmează extinderea rapidă (3,41%), reducerea dimensiunii afacerii (2,09%), închiderea (1,54%) şi vânzarea acesteia (0,61%). Această situaţie este redată grafic în figura 7.2.

Figura 7.2

Structura obiectivelor IMM-urilor pentru următorii doi ani

Gruparea firmelor în funcţie de vârstă (tabelul 7.8), evidenţiază următoarele aspecte semnificative:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care urmăresc ca în următorii 2 ani să vândă afacerea (0,82%), să o extindă moderat (51,43%) sau rapid (4,90%), precum şi

46,95% 45,40%

3,41% 2,09% 1,54% 0,61% Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale

Extinderea moderată a afacerii

Extinderea rapidă a afacerii

Reducerea dimensiunii afacerii

Închiderea afacerii

Vânzarea afacerii


138

procentaje mai reduse ale celor care vizează menţinerea afacerii la dimensiunile actuale (40,41%) sau reducerea acesteia (0,41%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe mai reduse în rândul firmelor care se orientează către închiderea afacerii (0,85%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care urmăresc extinderea rapidă a afacerii (1,98%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat menţinerea afacerii la dimensiunile actuale (52,16%) şi închiderea acesteia (2,06%), şi mai joase ale celor care au subliniat extinderea moderată (38,14%), reducerea dimensiunii (4,33%) şi vânzarea afacerii (0,41%).

Tabelul 7.8

Diferenţierea obiectivelor pe care le au IMM-urile în funcţie de vechime

Nr. crt. Obiectivul firmelor


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Extinderea moderată a afacerii 51,43% 46,78% 44,44% 38,14%

2. Extinderea rapidă a afacerii 4,90% 3,22% 1,98% 2,89%

3. Închiderea afacerii 2,04% 0,85% 1,19% 2,06%

4. Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale 40,41% 46,78% 50,00% 52,16%

5. Reducerea dimensiunii afacerii 0,41% 1,86% 1,59% 4,33%

6. Vânzarea afacerii 0,82% 0,51% 0,79% 0,41%

Analiza obiectivelor în funcţie de apartenenţa regionalǎ a IMM-urilor

relevă următoarele diferenţe mai mari faţă de media eşantionului investigat: - regiunea Nord Vest are cele mai optimiste perspective, presupunând

ponderi mai mari ale IMM-urilor care urmăresc ca în următorii 2 ani să-şi extindă afacerea rapid (6,38%) şi moderat (56,74%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care au indicat stagnarea volumului afacerilor (36,17%);

- întreprinderile din regiunea Nord Est consemnează frecvenţe mai mari ale organizaţiilor care indică menţinerea afacerii la dimensiunile actuale (59,46%);

- firmele din regiunea de Sud Est presupun procente mai mari ale organizaţiilor care previzionează închiderea afacerii (4,10%);

- agenţii economici din regiunea de Vest înregistrează procentaje mai înalte ale organizaţiilor care urmăresc reducerea dimensiunii afacerii (10,71%) sau vânzarea acesteia (1,79%), şi mai joase ale celor care au vizează extinderea rapidă (0,89%%) şi moderată (17,68%).

Informaţii suplimentare sunt cuprinse în tabelul de mai jos.


139

Tabelul 7.9 Diferenţierea obiectivelor pe care le au IMM-urile în funcţie

de apartenenţa regională



Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Extinderea moderată a afacerii 34,46% 35,25% 43,53% 51,23% 27,68% 56,74% 47,91% 48,55%

2. Extinderea rapidă a afacerii 4,05% 3,28% 1,18% 1,23% 0,89% 6,38% 3,22% 5,37%

3. Închiderea afacerii 1,35% 4,10% 0,78% 0,00% 2,68% 0,00% 1,93% 2,07%

4. Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale 59,46% 54,10% 50,98% 47,54% 56,25% 36,17% 45,66% 40,70%

5. Reducerea dimensiunii afacerii 0,00% 2,46% 3,14% 0,00% 10,71% 0,71% 0,96% 2,27%

6. Vânzarea afacerii 0,68% 0,82% 0,39% 0,00% 1,79% 0,00% 0,32% 1,03%

Încadrarea companiilor pe clase de mărime (tabelul 7.10) scoate în

evidenţă următoarele aspecte: - microîntreprinderile presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică menţinerea afacerii la dimensiunile actuale (49,50%) sau închiderea acesteia (1,81%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care urmăresc extinderea rapidă (2,68%) şi moderată (43,34%);

- firmele mici se evidenţiază prin frecvenţe crescute a entităţilor care vizează extinderea modestă (55,43%) sau vânzarea afacerii (0,78%), şi mai reduse în cazul întreprinderilor ce previzionează o stagnare (34,88%) sau o reducere a activităţilor (1,94%);

- organizaţiile de talie mijlocie consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică fie extinderea rapidă a afacerii (7,58%), fie reducerea volumului activităţilor (3,03%), în timp ce nici o firmă nu a indicat opţiunile de închidere sau vânzare a afacerii.

Tabelul 7.10

Diferenţierea obiectivelor pe care le au IMM-urile în funcţie de mărimea lor





1. Extinderea moderată a afacerii 43,34% 55,43% 53,03%

2. Extinderea rapidă a afacerii 2,68% 6,59% 7,58%

3. Închiderea afacerii 1,81% 0,39% 0,00%

4. Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale 49,50% 34,88% 36,36%

5. Reducerea dimensiunii afacerii 2,08% 1,94% 3,03%

6. Vânzarea afacerii 0,60% 0,78% 0,00%


140

Examinarea IMM-urilor în funcţie de domeniul în care activează reliefează în principal următoarele:

- firmele care îşi propun menţinerea afacerii la dimensiunile actuale înregistrează procentul cel mai ridicat în rândul firmelor din comerţ (51,35%) şi cel mai mic procentaj în cazul celor din turism (33,33%);

- IMM-urile care vizează extinderea moderată a afacerii consemnează o pondere superioară în organizaţiile din domeniul de turism (61,33%) şi o proporţie mai redusă în cazul celor din industrie (39,25%);

- întreprinderile care şi-au propus o creştere rapidă a afacerii sunt mai frecvente în cazul agenţilor economici din construcţii (6,10%) şi mai rar întâlnite în cele din sectorul de turism (2,67%);

- reducerea amplorii afacerilor a fost nominalizată în proporţii mai ridicate în IMM-urile din industrie (4,67%), iar în construcţii nu a fost menţionată de nici o entitate;

- obiectivul de închidere a afacerii a fost indicat cu frecvenţa mai înalte în cazul organizaţiilor din servicii (1,86%), în timp ce nici un agent economic din construcţii şi transporturi nu a indicat această opţiune;

- vânzarea afacerii se constituie într-un obiectiv pentru următorii 2 ani doar în industrie (1,40%) şi servicii (0,93%).

Vezi tabelul 7.11.

Tabelul 7.11 Diferenţierea obiectivelor vizate de IMM-uri

în funcţie de domeniul de activitate



Industrie Construcţii Comerţ Turism Transporturi Servicii

1. Extinderea moderată a afacerii 39,25% 54,88% 42,61% 61,33% 54,55% 48,79%

2. Extinderea rapidă a afacerii 4,21% 6,10% 3,02% 2,67% 3,03% 2,98%

3. Închiderea afacerii 1,40% 0,00% 1,75% 1,33% 0,00% 1,86%

4. Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale 49,07% 39,02% 51,35% 33,33% 40,91% 43,95%

5. Reducerea dimensiunii afacerii 4,67% 0,00% 1,27% 1,33% 1,52% 1,49%

6. Vânzarea afacerii 1,40% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,93%

Analizând obiectivele avute în vedere de IMM-uri în funcţie de

performanţele obţinute de acestea în anul 2012 comparativ cu 2011, se evidenţiază două corelaţii intense: (1) o relaţie pozitivă între dinamica performanţelor organizaţiilor şi frecvenţa incidenţei obiectivului de extindere moderată a afacerii, şi (2) o relaţie negativă între acestea şi ponderile firmelor care au indicat menţinerea afacerii la dimensiunile actuale.

Detalii suplimentare sunt incluse în tabelul 7.12.


141

Tabelul 7.12 Corelaţia dintre obiectivele şi performanţele IMM-urilor din 2012/2011

Nr. crt.


Mult mai bune Mai bune Identice Mai slabe Mult mai

slabe

1. Extinderea moderată a afacerii 90,32% 58,60% 45,65% 25,69% 22,50%

2. Extinderea rapidă a afacerii 3,23% 7,73% 2,06% 2,49% 1,25%

3. Închiderea afacerii 0,00% 0,25% 0,69% 3,04% 10,00%

4. Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale 6,45% 32,92% 50,34% 62,15% 51,25%

5. Reducerea dimensiunii afacerii 0,00% 0,25% 1,14% 5,52% 8,75%

6. Vânzarea afacerii 0,00% 0,25% 0,11% 1,10% 6,25%

7.3. Avantajele competitive ale IMM-urilor Principalele avantaje competitive ale IMM-urilor sunt reprezentate de:

calitatea produselor şi serviciilor oferite (65,13%), preţul scăzut al produselor şi serviciilor (48,83%), raportul preţ-calitate (37,37%), calitatea angajaţilor (26,18%), reputaţia firmei (10,37%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (5,43%), calitatatea managementului practicat (5,21%), canalele de distribuţie utilizate (3,97%), relaţiile cu mediul politic şi economic (3,64%) şi capacitatea inovativă (1,20%). După cum se observă, aproximativ 2/3 din întreprinderi îşi definesc avantajul competitiv prin calitate, iar cca. 1/2 se orientează către preţurile scăzute. Vezi figura 7.3.

Figura 7.3

Principalele avantaje competitive ale IMM-urilor

0,11%

1,20%

3,64%

3,97%

5,21%

5,43%

10,37%

26,18%

37,37%

48,83%

65,13%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Altele

Capacitatea de inovare

Relaţiile cu mediul politic şi economic

Canalele de distribuţie utilizate

Calitatatea managementului practicat

Serviciile post-vânzare oferite clienţilor

Reputaţia firmei

Calitatea angajaţilor

Raportul preţ - calitate

Preţul scăzut al produselor/serviciilor oferite

Calitatea produselor/serviciilor oferite


142

Studierea principalelor avantaje competitive ale IMM-urilor în funcţie de vârsta firmelor, duce la evidenţierea următoarelor elemente semnificative:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică preţul scăzut al produselor/serviciilor oferite (52,22%), calitatea produselor şi serviciilor oferite (69,76%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează calitatea angajaţilor (20,56%), reputaţia firmei (6,65%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (3,83%), calitatatea managementului practicat (4,03%), canalele de distribuţie utilizate (2,82%) şi relaţiile cu mediul politic şi economic (2,02%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează serviciile post-vânzare oferite clienţilor (6,54%) şi relaţiile cu mediul politic şi economic (5,2%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat calitatea produselor şi serviciilor oferite (63,26%) şi preţul scăzut al acestora (45,3%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică calitatea angajaţilor (30,77%), reputaţia firmei (11,92%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (6,54%), calitatatea managementului practicat (6,54%) şi canalele de distribuţie utilizate (5%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat raportul preţ-calitate (32,31%) şi capacitatea de inovare (0,38%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor al căror avantaj competitive este reprezentat de raportul preţ-calitate (38,65%) şi capacitatea de inovare (1,43%).


Tabelul 7.13 Diferenţierea avantajelor competitive ale IMM-urilor în funcţie de vârsta acestora

Nr. crt. Avantajul competitiv


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Preţul scăzut al produselor/serviciilor 52,22% 45,30% 48,46% 49,90% 2. Calitatea produselor/serviciilor 69,76% 63,26% 63,46% 63,60% 3. Raportul preţ - calitate 38,31% 37,75% 32,31% 38,65% 4. Canalele de distribuţie utilizate 2,82% 4,36% 5,00% 4,09% 5. Serviciile post-vânzare oferite clienţilor 3,83% 6,54% 6,54% 5,11% 6. Calitatea angajaţilor 20,56% 29,87% 30,77% 24,95% 7. Relaţiile cu mediul politic şi economic 2,02% 5,20% 3,46% 3,48% 8. Calitatatea managementului practicat 4,03% 4,87% 6,54% 6,13% 9. Reputaţia firmei 6,65% 11,74% 11,92% 11,66%

10. Capacitatea de inovare 1,41% 1,17% 0,38% 1,43% Gruparea firmelor în funcţie de apartenenţa regională (tabelul 7.14),

scoate în evidenţă următoarele diferenţe faţă de media eşantionului: - companiile din Sud Est se evidenţiază prin frecvenţe crescute în

rândul întreprinderilor care vizează calitatea angajaţilor (37,7%) şi


143

canalele de distribuţie utilizate (8,2%), în timp ce nici o organizaţie nu a menţionat capacitatea de inovare;

- întreprinderile din regiunea Sud consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care indică ca avantaj competitive serviciile post-vânzare oferite clienţilor (1,52%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat calitatea produselor/serviciilor oferite (75,31%) şi preţul scăzut al produselor şi serviciilor oferite (68,72%), şi mai joase ale celor care au subliniat raportul preţ-calitate (23,46%), calitatea angajaţilor (19,34%), reputaţia firmei (3,29%) şi calitatatea managementului practicat (1,23%), iar canalele de distribuţie utilizate nu au fost indicate de nici o firmă;

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe calitatatea managementului practicat (26,32%), reputaţia firmei (18,42%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (8,77%) şi capacitatea de inovare (5,26%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au indicat preţul scăzut al produselor/serviciilor oferite (36,84%) şi calitatea acestora (35,96%);

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează raportul preţ-calitate (48,95%) şi mai reduse în cazul celor care evidenţiază relaţiile cu mediul politic şi economic (0,7%);

- întreprinderile din regiunea Centru presupun ponderi mai mari ale organizaţiilor care indică în calitate de avantaj competitiv relaţiile cu mediul politic şi economic (6,15%).

Tabelul 7.14

Diferenţierea avantajului competitiv al IMM-urilor în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte



Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Preţul scăzut al produselor/ serviciilor 50,99% 39,34% 52,85% 68,72% 36,84% 44,76% 52,75% 40,12%

2. Calitatea produselor/serviciilor 63,58% 48,36% 69,20% 75,31% 35,96% 70,63% 73,14% 62,70%

3. Raportul preţ - calitate 33,11% 40,98% 40,30% 23,46% 28,95% 48,95% 35,60% 42,74%

4. Canalele de distribuţie utilizate 1,99% 8,20% 3,80% 0,00% 7,02% 5,59% 1,29% 6,05%

5. Serviciile post-vânzare oferite clienţilor 3,97% 4,92% 1,52% 8,23% 8,77% 7,69% 1,94% 7,46%

6. Calitatea angajaţilor 28,48% 37,70% 29,28% 19,34% 25,44% 27,27% 21,36% 27,22%

7. Relaţiile cu mediul politic şi economic 3,97% 4,92% 1,14% 1,65% 2,63% 0,70% 6,15% 5,04%

8. Calitatatea managementului practicat 5,30% 4,10% 6,46% 1,23% 26,32% 4,90% 1,62% 4,23%

9. Reputaţia firmei 15,89% 12,30% 11,41% 3,29% 18,42% 13,99% 11,65% 7,46%

10. Capacitatea de inovare 0,66% 0,00% 1,52% 0,41% 5,26% 2,80% 0,32% 1,01%


144

Examinarea avantajelor competitive ale IMM-urilor în funcţie de mărimea lor reliefează următoarele aspecte mai importante:

- microîntreprinderile presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică calitatea produselor şi serviciilor oferite(65,65%) şi preţul scăzut al acestora (51,26%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează calitatea angajaţilor (25,13%), reputaţia firmei (9,28%), canalele de distribuţie utilizate (3,85%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (4,71%), calitatatea managementului practicat (4,71%), relaţiile cu mediul politic şi economic (3,18%) şi capacitatea de inovare (0,99%);

- întreprinderile mici se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul agenţilor economici care vizează raportul preţ-calitate (40,82%), calitatea angajaţilor (31,09%) şi capacitatea de inovare (2,25%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat calitatea produselor şi serviciilor oferite (62,17%);

- organizaţiile de talie mijlocie consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică reputaţia firmei (22,73%), relaţiile cu mediul politic şi economic (12,12%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (9,09%), calitatatea managementului practicat (7,58%) şi canalele de distribuţie utilizate (4,55%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat raportul preţ-calitate (36,36%) şi preţul scăzut al produselor şi serviciilor oferite (33,33%).


Tabelul 7.15 Diferenţierea avantajului competitiv al IMM-urilor

în funcţie de mărimea acestora Nr. crt. Avantajul competitiv




1. Preţul scăzut al produselor/serviciilor 51,26% 38,95% 33,33%

2. Calitatea produselor/serviciilor 65,65% 62,17% 65,15%

3. Raportul preţ - calitate 36,80% 40,82% 36,36%

4. Canalele de distribuţie utilizate 3,85% 4,49% 4,55%

5. Serviciile post-vânzare oferite clienţilor 4,71% 8,61% 9,09%

6. Calitatea angajaţilor 25,13% 31,09% 30,30%

7. Relaţiile cu mediul politic şi economic 3,18% 4,12% 12,12%

8. Calitatatea managementului practicat 4,71% 7,49% 7,58%

9. Reputaţia firmei 9,28% 13,48% 22,73%

10. Capacitatea de inovare 0,99% 2,25% 1,52%


145

Analiza IMM-urilor în funcţie de forma acestora de organizare juridică (tabelul 7.16) relevă următoarele:

- societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică calitatea angajaţilor (32,65%), reputaţia firmei (14,29%), relaţiile cu mediul politic şi economic (12,24%), calitatatea managementului practicat (8,16%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (6,12%) şi capacitatea de inovare (4,08%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează preţul scăzut al produselor şi serviciilor oferite (40,82%) şi canalele de distribuţie utilizate (2,04%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul entităţilor care vizează raportul preţ-calitate (38,38%) şi canalele de distribuţie utilizate (4,02%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat calitatea produselor şi serviciilor oferite (64,44%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale întreprinderilor care indică calitatea produselor şi serviciilor oferite (71,65%) şi preţul scăzut al acestora (62,99%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat raportul preţ-calitate (25,98%), calitatea angajaţilor (18,9%), reputaţia firmei (3,94%), calitatatea managementului practicat (3,15%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (2,36%), relaţiile cu mediul politic şi economic (1,57%) şi capacitatea de inovare (0,79%).

Tabelul 7.16

Diferenţierea avantajului competitiv al IMM-urilor în funcţie de tipul de organizare juridică




1. Preţul scăzut al produselor/ serviciilor 40,82% 47,99% 62,99%

2. Calitatea produselor/serviciilor 71,43% 64,44% 71,65%

3. Raportul preţ - calitate 32,65% 38,38% 25,98%

4. Canalele de distribuţie utilizate 2,04% 4,02% 3,94%

5. Serviciile post-vânzare oferite clienţilor 6,12% 5,65% 2,36%

6. Calitatea angajaţilor 32,65% 26,55% 18,90%

7. Relaţiile cu mediul politic şi economic 12,24% 3,54% 1,57%

8. Calitatatea managementului practicat 8,16% 5,29% 3,15%

9. Reputaţia firmei 14,29% 10,75% 3,94%

10. Capacitatea de inovare 4,08% 1,14% 0,79%


146

Încadrând IMM-urile pe sectoare de activitate (vezi tabelul 7.17) se constată următoarele:

- sectorul industrial presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică calitatatea managementului practicat (10,45%) şi capacitatea de inovare (2,5%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează calitatea produselor şi serviciilor oferite (62,05%);

- companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe mai reduse în rândul întreprinderilor care vizează preţul scăzut al produselor şi serviciilor oferite (40,74%);

- întreprinderile din comerţ consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care indică relaţiile cu mediul politic şi economic (2,54%), şi calitatatea managementului practicat (1,75%);

- IMM-urile din sectorul de turism înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat calitatea produselor şi serviciilor oferite (78,67%), raportul preţ-calitate (48,00%) şi reputaţia firmei (24,00%);

- întreprinderile din domeniul transporturi consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe preţul scăzut al produselor şi serviciilor oferite (73,13%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat raportul preţ-calitate (26,87%), calitatea angajaţilor (19,4%), reputaţia firmei (4,48%) şi canalele de distribuţie utilizate (1,49%), iar serviciile post-vânzare oferite clienţilor nu intră în paleta de avantaje competitive ale întreprinderilor din acest sector;

- firmele din servicii presupun procente mai mari ale IMM-urilor care au următoarele avantaje competitive: calitatea angajaţilor (32,3%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (6,57%), relaţiile cu mediul politic şi economic (5,29%) şi canalele de distribuţie utilizate (4,56%).

Tabelul 7.17

Diferenţierea avantajului competitiv al IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate



1. Preţul scăzut al produselor/ serviciilor 44,09% 40,74% 54,76% 48,00% 73,13% 44,16%

2. Calitatea produselor/serviciilor 62,05% 67,90% 67,62% 78,67% 64,18% 62,59% 3. Raportul preţ - calitate 37,50% 41,98% 38,89% 48,00% 26,87% 34,67% 4. Canalele de distribuţie utilizate 4,55% 2,47% 3,65% 2,67% 1,49% 4,56%

5. Serviciile post-vânzare oferite clienţilor 5,68% 4,94% 5,24% 2,67% 0,00% 6,57%

6. Calitatea angajaţilor 25,23% 28,40% 21,75% 28,00% 19,40% 32,30%

7. Relaţiile cu mediul politic şi economic 2,95% 4,94% 2,54% 2,67% 4,48% 5,29%

8. Calitatatea managementului practicat 10,45% 7,41% 1,75% 8,00% 5,97% 4,20%

9. Reputaţia firmei 13,18% 7,41% 9,05% 24,00% 4,48% 8,94% 10. Capacitatea de inovare 2,50% 0,00% 0,79% 1,33% 0,00% 0,91%


147

Nuanţând analiza în funcţie de performanţele întreprinderilor din anul 2012 comparativ cu anul 2011 constatăm în principal că:

- IMM-urile care au obţinut rezultate mult mai bune presupun o frecvenţa mai înaltă a următoarelor avantaje competitive: calitatea produselor şi serviciilor (67,74%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (25,81%), canalele de distribuţie utilizate (9,68%), relaţiile cu mediul politic şi economic (9,68%) şi capacitatea de inovare (3,23%), precum şi procentaje mai reduse în ceea ce priveşte preţul scăzut al produselor şi serviciilor (45,16%), raportul preţ-calitate (35,48%) şi reputaţia firmei (9,69%);

- companiile cu rezultate mai bune se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care se bazează pe calitatea angajaţilor (33,33%);


Tabelul 7.18 Diferenţierea avantajului competitiv al IMM-urilor în funcţie de performanţele

acestora în anul 2012 faţă de 2011




1. Preţul scăzut al produselor/ serviciilor 45,16% 38,73% 50,28% 54,99% 54,88%

2. Calitatea produselor/serviciilor 67,74% 59,80% 66,89% 66,31% 56,10%

3. Raportul preţ - calitate 35,48% 34,56% 37,32% 39,89% 36,59%

4. Canalele de distribuţie utilizate 9,68% 8,82% 2,05% 1,62% 7,32%

5. Serviciile post-vânzare oferite clienţilor 25,81% 8,82% 4,55% 2,43% 4,88%

6. Calitatea angajaţilor 25,81% 33,33% 25,94% 22,91% 18,29%

7. Relaţiile cu mediul politic şi economic 9,68% 9,31% 1,25% 2,96% 4,88%

8. Calitatatea managementului practicat 6,45% 6,37% 4,78% 4,58% 8,54%

9. Reputaţia firmei 9,68% 11,27% 9,90% 11,32% 10,98%

10 Capacitatea de inovare 3,23% 0,98% 1,37% 1,35% 0,00%

7.4. Activităţi abordate cu precădere în IMM-uri

În anul 2013, IMM-urile îşi vor orienta principalele abordări manageriale în următoarele direcţii (figura 7.4): relaţia cu distribuitorii şi clienţii (60,34%), relaţia cu furnizorii (41,42%), reducerea costurilor (33,92%), realizarea de produse şi servicii noi (32,76%), elaborarea de strategii şi politici ale firmei (8,44%), introducerea de noi procese tehnologice (6,67%), obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (6,29%), asigurarea salariaţilor necesari firmei (5,9%), metode de livrare şi logistică (3,75%), trainingul


148

personalului (2,37%), restructurarea procesului de luare a deciziilor (1,38%), capitalizarea firmei (1,65%) şi diminuarea numărului de salariaţi (0,77%). După cum se observă, primele două abordări vizează exclusiv componenta de networking, evidenţiind astfel, caracterul puternic intreprenorial.

Figura 7.4

Frecvenţa focalizării asupra unor activităţi cheie la nivelul IMM-urilor Dacă grupăm întreprinderile în funcţie de vârstă (tabelul 7.19),

observăm că: - organizaţiile nou înfiinţate presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor

care indică realizarea de produse şi servicii noi (36,61%), obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (7,16%), trainingul personalului (2,86%) şi diminuarea numărului de salariaţi (1,43%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează relaţia cu furnizorii (43,82%), elaborarea de strategii şi politici ale firmei (9,81%) şi introducerea de noi procese tehnologice (9,14%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică relaţia cu distribuitorii şi clienţii (61,81%), asigurarea salariaţilor necesari firmei (7,09%) şi capitalizarea acesteia (2,36%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat reducerea costurilor (35,91%), metodele de livrare şi logistică (5,43%), şi restructurarea procesului de luare a deciziilor (2,3%).

0,77%

1,65%

1,38%

2,37%

3,75%

5,90%

6,29%

6,67%

8,44%

32,76%

33,92%

41,42%

60,34%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Diminuarea numărului de salariaţi

Capitalizarea firmei

Restructurarea procesului de luare a deciziilor

Trainingul personalului

Metode de livrare şi logistică

Asigurarea salariaţilor necesari firmei

Obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe

Introducerea de noi procese tehnologice

Elaborarea de strategii şi politici ale firmei

Realizarea de produse şi servicii noi

Reducerea costurilor

Relaţia cu furnizorii

Relaţia cu distribuitorii şi clienţii


149

Tabelul 7.19 Frecvenţa abordării activităţilor în funcţie de vârsta firmelor

Nr. crt. Abordarea managerială


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Elaborarea de strategii şi politici ale firmei 6,95% 9,81% 8,66% 8,14% 2. Relaţia cu furnizorii 39,06% 43,82% 39,37% 41,96% 3. Relaţia cu distribuitorii şi clienţii 61,35% 57,87% 61,81% 61,59% 4. Realizarea de produse şi servicii noi 36,61% 29,78% 31,50% 33,19% 5. Reducerea costurilor 35,38% 31,64% 32,68% 35,91% 6. Introducerea de noi procese tehnologice 4,91% 9,14% 6,30% 5,64% 7. Obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe 7,16% 6,26% 5,51% 5,85% 8. Restructurarea procesului de luare a deciziilor 1,23% 1,18% 0,39% 2,30% 9. Metode de livrare şi logistică 3,68% 4,91% 3,15% 5,43%

10. Capitalizarea firmei 1,43% 1,35% 2,36% 1,88% 11. Trainingul personalului 2,86% 2,20% 1,97% 2,30% 12. Diminuarea numărului de salariaţi 1,43% 0,51% 0,00% 0,84% 13. Asigurarea salariaţilor necesari firmei 5,52% 6,77% 7,09% 4,59%

Examinând activităţile prioritare din IMM-uri după regiunile de

dezvoltare din care acestea fac parte (vezi tabelul 7.20), remarcăm în principal următoarele:

- regiunea Nord Est presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică importanţa cultivării relaţiei cu furnizorii (54,3%);

- întreprinderile din regiunea Sud consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care menţionează reducerea costurilor (40,23%) şi diminuarea numărului de salariaţi (1,56%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat introducerea de noi procese tehnologice (12,3%) şi asigurarea salariaţilor necesari firmei (12,7%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe metodele de livrare şi logistică (29,82%), elaborarea de strategii şi politici (11,4%), şi capitalizarea firmei (7,89%);

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează realizarea de produse şi servicii noi (50,69%), trainingul personalului (5,56%) şi restructurarea procesului de luare a deciziilor (3,47%);

- întreprinderile din regiunea Centru presupun ponderi mai mari ale organizaţiilor care vizează relaţia cu distribuitorii şi clienţii (69,61%);

- companiile din Bucureşti-Ilfov se caracterizează prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care se orientează către obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (9,36%).


150

Tabelul 7.20 Frecvenţa abordării activităţilor în funcţie de regiunile de dezvoltare în care sunt

localizate IMM-urile



Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Elaborarea de strategii şi politici ale firmei 7,95% 10,26% 3,91% 7,38% 11,40% 10,42% 8,17% 9,98%

2. Relaţia cu furnizorii 54,30% 41,03% 33,98% 40,16% 46,49% 34,72% 51,31% 36,59%

3. Relaţia cu distribuitorii şi clienţii 62,25% 64,96% 62,89% 57,38% 42,98% 60,42% 69,61% 56,96%

4. Realizarea de produse şi servicii noi 35,10% 27,35% 35,94% 25,41% 14,04% 50,69% 32,68% 34,51%

5. Reducerea costurilor 39,74% 31,62% 40,23% 27,05% 35,09% 25,00% 26,80% 39,71%

6. Introducerea de noi procese tehnologice 2,65% 5,98% 5,86% 12,30% 3,51% 4,17% 6,21% 7,48%

7. Obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe 1,99% 6,84% 5,86% 7,38% 2,63% 4,86% 4,90% 9,36%

8. Restructurarea procesului de luare a deciziilor 0,66% 2,56% 0,39% 2,46% 0,88% 3,47% 0,65% 1,25%

9. Metode de livrare şi logistică 1,32% 5,13% 2,34% 5,33% 29,82% 6,94% 0,98% 1,46%

10. Capitalizarea firmei 1,32% 0,85% 0,78% 1,23% 7,89% 0,00% 1,96% 1,46%

11. Trainingul personalului 3,31% 1,71% 1,95% 1,23% 2,63% 5,56% 1,96% 2,29%

12. Diminuarea numărului de salariaţi 0,00% 0,00% 1,56% 0,00% 0,88% 0,00% 0,65% 1,46%

13. Asigurarea salariaţilor necesari firmei 2,65% 5,98% 4,69% 12,70% 1,75% 6,25% 7,52% 3,95%

Luând în considerare abordările manageriale din IMM-uri în funcţie de

dimensiunea acestora, se observă faptul că: - microîntreprinderile presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică relaţia cu furnizorii (41,63%), reducerea costurilor (35,04%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care vizează elaborarea de strategii şi politici ale firmei (7,33%), introducerea de noi procese tehnologice (6,19%), obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (5,92%), metode de livrare şi logistică (4,3%), trainingul personalului (1,88%) şi restructurarea procesului de luare a deciziilor (1,14%);

- întreprinderile mici se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează relaţia cu distribuitorii şi clienţii (64,89%), asigurarea salariaţilor necesari firmei (6,49%), restructurarea procesului de luare a deciziilor (2,67%), capitalizarea firmei (1,91%) şi diminuarea numărului de salariaţi (1,15%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat realizarea de produse şi servicii noi (32,44%) şi reducerea costurilor (28,63%);


151

- organizaţiile mijlocii consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică realizarea de produse şi servicii noi (35,94%), adoptarea de noi procese tehnologice (15,63%), elaborarea de strategii şi politici ale firmei (14,06%), trainingul personalului (10,94%), obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (9,38%) şi metode de livrare şi logistică (6,25%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat relaţia cu furnizorii (37,5%), distribuitorii şi clienţii (48,44%), şi asigurarea salariaţilor necesari firmei (4,69%), în timp ce nici un IMM nu a indicat capitalizarea firmei şi diminuarea numărului de salariaţi.


Tabelul 7.21 Frecvenţa abordării activităţilor în funcţie de dimensiunea firmelor





1. Elaborarea de strategii şi politici ale firmei 7,33% 13,36% 14,06%

2. Relaţia cu furnizorii 41,63% 41,22% 37,50%

3. Relaţia cu distribuitorii şi clienţii 60,05% 64,89% 48,44%

4. Realizarea de produse şi servicii noi 32,68% 32,44% 35,94%

5. Reducerea costurilor 35,04% 28,63% 29,69%

6. Introducerea de noi procese tehnologice 6,19% 7,25% 15,63%

7. Obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe 5,92% 7,63% 9,38%

8. Restructurarea procesului de luare a deciziilor 1,14% 2,67% 1,56%

9. Metode de livrare şi logistică 4,30% 4,96% 6,25%

10. Capitalizarea firmei 1,68% 1,91% 0,00%

11. Trainingul personalului 1,88% 3,05% 10,94%

12. Diminuarea numărului de salariaţi 0,74% 1,15% 0,00%

13. Asigurarea salariaţilor necesari firmei 5,85% 6,49% 4,69%

Clasificarea IMM-urilor dupǎ forma de organizare juridică (tabelul

7.22), relevă următoarele aspecte mai importante: - societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică direcţionarea abordaării manageriale către realizarea de produse şi servicii noi (37,5%), elaborarea de strategii şi politici ale firmei (18,75%), trainingul personalului (6,25%), metodele de livrare şi


152

logistică (6,25%), restructurarea procesului de luare a deciziilor (2,08%) şi capitalizarea firmei (2,08%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează reducerea costurilor (34,09%), introducerea de noi procese tehnologice (6,89%) şi asigurarea salariaţilor necesari firmei (6,22%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică următoarele priorităţi manageriale: relaţia cu distribuitorii şi clienţii (62,4%), relaţia cu furnizorii (42,4%), obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (11,2%), şi diminuarea numărului de salariaţi (1,6%).

Tabelul 7.22

Frecvenţa abordării activităţilor în funcţie de forma de organizare juridică




1. Elaborarea de strategii şi politici ale firmei 18,75% 8,54% 3,20%

2. Relaţia cu furnizorii 37,50% 41,46% 42,40%

3. Relaţia cu distribuitorii şi clienţii 60,42% 60,18% 62,40%

4. Realizarea de produse şi servicii noi 37,50% 32,87% 29,60%

5. Reducerea costurilor 31,25% 34,09% 32,80%

6. Introducerea de noi procese tehnologice 6,25% 6,89% 4,00%

7. Obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe 6,25% 5,91% 11,20%

8. Restructurarea procesului de luare a deciziilor 2,08% 1,46% 0,00%

9. Metode de livrare şi logistică 6,25% 4,57% 2,40%

10. Capitalizarea firmei 2,08% 1,65% 1,60%

11. Trainingul personalului 6,25% 2,38% 0,80%

12. Diminuarea numărului de salariaţi 0,00% 0,73% 1,60%

13. Asigurarea salariaţilor necesari firmei 4,17% 6,22% 2,40%

Analiza organizaţiilor după domeniile de activitate evidenţiază

următoarele: - sectorul industrial presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică reducerea costurilor (35,88%) şi metodele de livrare şi logistică (10,42%);


153

- companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează introducerea de noi procese tehnologice (9,88%) şi capitalizarea firmei (3,7%);

- entităţile din turism înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care-şi vor direcţiona abordarea managerială către cultivarea relaţiei cu furnizorii (48,68%), realizarea de produse şi servicii noi (48,68%), elaborarea de strategii şi politici ale firmei (13,16%), şi obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (11,84%);

- întreprinderile din domeniul transporturi consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe relaţia cu distribuitorii şi clienţii (73,13%) şi asigurarea salariaţilor necesari firmei (13,43%);

- firmele din servicii presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează necesitatea trainingulului personalului (3,4%), restructurării procesului de luare a deciziilor (1,89%) şi diminuării numărului de salariaţi (1,13%).


Tabelul 7.23 Frecvenţa abordării activităţilor în funcţie de domeniile de activitate



1. Elaborarea de strategii şi politici ale firmei 9,26% 12,35% 6,54% 13,16% 2,99% 9,43%

2. Relaţia cu furnizorii 41,90% 48,15% 44,02% 48,68% 43,28% 35,66%

3. Relaţia cu distribuitorii şi clienţii 56,48% 60,49% 64,59% 71,05% 73,13% 55,28%

4. Realizarea de produse şi servicii noi 29,86% 27,16% 36,04% 48,68% 22,39% 31,13%

5. Reducerea costurilor 35,88% 29,63% 35,09% 28,95% 31,34% 32,64%

6. Introducerea de noi procese tehnologice 6,94% 9,88% 4,31% 0,00% 8,96% 9,43%

7. Obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe 4,40% 2,47% 5,26% 11,84% 1,49% 9,43%

8. Restructurarea procesului de luare a deciziilor 1,39% 0,00% 1,28% 1,32% 0,00% 1,89%

9. Metode de livrare şi logistică 10,42% 1,23% 3,35% 1,32% 1,49% 2,26%

10. Capitalizarea firmei 3,01% 3,70% 1,12% 2,63% 1,49% 0,75%

11. Trainingul personalului 3,01% 1,23% 1,44% 1,32% 1,49% 3,40%

12. Diminuarea numărului de salariaţi 0,69% 0,00% 0,80% 0,00% 0,00% 1,13%

13. Asigurarea salariaţilor necesari firmei 3,24% 6,17% 4,47% 1,32% 13,43% 9,43%


154

7.5. Priorităţi manageriale în cadrul IMM-urilor Performanţele firmelor sunt în mare mǎsurǎ condiţionate de priorităţile

asupra cărora îşi focalizează atenţia şi eforturile întreprinzătorii şi managerii lor. Astfel, cele mai frecvente priorităţi manageriale (vezi figura 7.5) consemnate în sectorul de IMM-uri din România, sunt: pregătirea intensă a forţei de muncă (48,02%), informatizarea activităţilor (38,89%), combaterea şi limitarea poluării (28,57%), introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii (26,59%), restructurarea şi modernizarea managerială (15,08%), amplificarea activităţii de marketing (12,3%), diversificarea producţiei (11,9%), achiziţia de tehnică nouă (10,71%), construcţa de clădiri (8,73%) şi înlocuirea utilajelor (5,16%).

Figura 7.5

Priorităţi manageriale în cadrul IMM-urilor Referindu-ne la priorităţile manageriale ale IMM-urilor în funcţie de

grupele de vârstă în care se încadrează acestea (tabelul 7.24), se constată următoarele:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică orientarea către amplificarea activităţii de marketing (56,45%), achiziţia de tehnică nouă (48,39%), construcţia de clădiri (37,1%), pregătire intensă a forţei de muncă (17,74%) şi înlocuirea utilajelor (12,9%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează informatizarea activităţilor (11,29%);

0,79%

5,16%

8,73%

10,71%

11,90%

12,30%

15,08%

26,59%

28,57%

38,89%

48,02%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Altele

Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii

Restructurări şi modernizări manageriale

Înlocuirea utilajelor

Combaterea şi limitarea poluării

Pregătire intensă a forţei de muncă

Informatizarea activităţilor

Diversificarea producţiei

Construcţii de clădiri

Achiziţia de tehnică nouă

Amplificarea activităţii de marketing


155

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe mai reduse în rândul întreprinderilor care vizează introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii (2,82%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică necesitatea informatizării activităţilor (17,65%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat amplificarea activităţii de marketing (41,18%), diversificarea producţiei (17,65%), restructurări şi modernizări manageriale (5,88%), pregătire intensă a forţei de muncă (2,94%) şi combaterea şi limitarea poluării (2,94%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale entităţilor care au indicat vizează următoarele priorităţi: diversificarea producţiei (28,24%), combaterea şi limitarea poluării (15,29%), restructurarea şi modernizarea managerială (11,76%), şi introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii (7,06%), precum şi mai joase ale celor care au subliniat achiziţia de tehnică nouă (30,59%), construcţia de clădiri (22,35%) şi înlocuirea utilajelor (9,41%).

Tabelul 7.24

Diferenţierea priorităţilor de dezvoltare în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Măsuri pentru amplificarea activităţii economice


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Înlocuirea utilajelor 12,90% 9,86% 11,76% 9,41%

2. Construcţii de clădiri 37,10% 26,76% 32,35% 22,35%

3. Achiziţia de tehnică nouă 48,39% 42,25% 35,29% 30,59%

4. Diversificarea producţiei 27,42% 28,17% 17,65% 28,24%

5. Amplificarea activităţii de marketing 56,45% 45,07% 41,18% 47,06%

6. Restructurări şi modernizări manageriale 6,45% 8,45% 5,88% 11,76%

7. Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii 6,45% 2,82% 2,94% 7,06%

8. Combaterea şi limitarea poluării 12,90% 11,27% 2,94% 15,29% 9. Informatizarea activităţilor 11,29% 16,90% 17,65% 15,29%

10. Pregătirea intensă a forţei de muncă 17,74% 11,27% 2,94% 12,94%

După cum se poate observa şi în tabelul 7.25, impactul dimensiunii firmelor asupra relevă următoarele:

- există o corelaţie directă între dimensiune şi ponderea firmelor care au indicat achiziţia de tehnică nouă, diversificarea producţiei, restructurările şi modernizările manageriale, introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii, combaterea şi limitarea poluării, informatizarea activităţilor şi pregătirea intensă a forţei de muncă;

- în cazul celorlalte elemente investigate – înlocuirea utilajelor, construcţiile de clădiri şi amplificarea activităţii de marketing – întreprinderile mici le-au devansat pe cele mijlocii.


156

Tabelul 7.25 Corelaţia dintre dimensiunea IMM-urilor şi intensitatea

priorităţilor de dezvoltare

Nr. crt.



mici Întreprinderi

mijlocii 1. Înlocuirea utilajelor 8,06% 25,00% 20,00% 2. Construcţii de clădiri 23,70% 55,56% 40,00% 3. Achiziţia de tehnică nouă 34,60% 58,33% 80,00% 4. Diversificarea producţiei 26,07% 27,78% 40,00% 5. Amplificarea activităţii de marketing 45,50% 61,11% 60,00% 6. Restructurări şi modernizări manageriale 8,06% 11,11% 20,00%

7. Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii 3,79% 11,11% 20,00%

8. Combaterea şi limitarea poluării 8,06% 30,56% 40,00% 9. Informatizarea activităţilor 12,32% 27,78% 40,00% 10. Pregătirea intensă a forţei de muncă 7,11% 36,11% 60,00% Analiza priorităţilor de dezvoltare ale firmelor în funcţie de forma de organizare juridică (tabelul 7.26) relevă faptul că: (1) societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică diversificarea producţiei, combaterea şi limitarea poluării, informatizarea activităţilor, pregătirea intensă a forţei de muncă, înlocuirea utilajelor şi restructurarea şi modernizarea managerială; (2) SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează amplificarea activităţii de marketing şi introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii; iar (3) organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică necesitatea achiziţiei de tehnică nouă şi a construcţiei de clădiri.

Tabelul 7.26 Diferenţierea priorităţilor de dezvoltare în funcţie de tipul de

organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Înlocuirea utilajelor 11,11% 11,06% 7,69% 2. Construcţii de clădiri 22,22% 28,57% 30,77% 3. Achiziţia de tehnică nouă 22,22% 39,17% 42,31% 4. Diversificarea producţiei 44,44% 25,81% 26,92% 5. Amplificarea activităţii de marketing 33,33% 49,77% 38,46% 6. Restructurări şi modernizări manageriale 11,11% 9,22% 3,85%

7. Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii 0,00% 5,99% 0,00%

8. Combaterea şi limitarea poluării 33,33% 11,06% 11,54% 9. Informatizarea activităţilor 33,33% 15,21% 7,69% 10. Pregătirea intensă a forţei de muncă 22,22% 12,44% 7,69%


157

7.6. Utilizarea serviciilor de consultanţă

Deoarece creşterea şi consolidarea competitivităţii sectorului de IMM-uri

reprezintă o necesitate insurmontabilă în condiţiile în care România urmăreşte recuperarea decalajelor economice şi sociale faţă de ţările dezvoltate din UE. În acest context, un rol deosebit revine serviciilor de consultanţă, care pot contribui decisiv la ameliorarea şi creşterea performanţelor organizaţionale şi la nivel de sector. Rezultatele obţinute relevă faptul că doar 10,13% din IMM-uri au apelat la serviciile unui consultant extern în anul 2012 (figura 7.6), sugerând existenţa unor dificultăţi explicite sau tacite care obstrucţionează dezvoltarea unor relaţii stabile şi avantajoase între mediul de afaceri productiv şi furnizorii specializaţi de know-how managerial, financiar-contabil, de marketing, tehnic etc.

Figura 7.6

Frecvenţa utilizării serviciilor de consultanţă în IMM-uri

Analiza propensiunii IMM-urilor de a apela la servicii de consultanţă, în funcţie de vârsta firmelor, evidenţiază existenţa unei corelaţii pozitive între acestea. Însă, această relaţie nu este de intensitate mare, diferenţa dintre frecvenţa apelării la consultanţi externi în rândul organizaţiilor nou înfiinţate şi cele de peste 15 ani fiind de doar 2,14 p.p. Detalii în tabelul 7.27.

Tabelul 7.27

Intensitatea utilizării consultanţei în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt. Utilizarea serviciilor de consultanţă


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Au apelat la consultanţi externi 9,02% 9,97% 10,69% 11,16%

2. Nu au apelat la consultanţi externi 90,98% 90,03% 89,31% 88,84%

10,13%

89,87%

Au apelat la consultanţi externi

Nu au apelat la consultanţi externi


158

Din punctul de vedere al apartenenţei regionale a IMM-urilor, se observă că firmele din regiunea Nord Vest într-o măsură mai mare (13,70%), iar firmele din Centru au apelat la serviciile de consultanţă într-o frecvenţă mai mică (4,73%). Vezi informaţiile din tabelul 7.28.

Tabelul 7.28

Intensitatea utilizării consultanţei în funcţie de amplasarea regională a acestora

Nr. crt.

Utilizarea serviciilor de consultanţă


Sud Est Sud Sud


Ilfov 1. Au apelat la consultanţi externi 8,55% 13,11% 9,06% 9,43% 13,16% 13,70% 4,73% 12,50%

2. Nu au apelat la consultanţi externi 91,45% 86,89% 90,94% 90,57% 86,84% 86,30% 95,27% 87,50%

Examinarea companiilor pe clase de mărime (tabelul 7.29) relevă

faptul că şi între mărimea organizaţiei şi propensiunea IMM-urilor de a apela la servicii de consultanţă este o relaţie pozitivă. În acest caz, spre deosebire de situaţia în funcţie de vârstă, corelaţia este evidentă şi puternică.

Tabelul 7.29 Intensitatea utilizării consultanţei în funcţie de dimensiunea firmelor





1. Au apelat la consultanţi externi 8,47% 15,73% 25,76% 2. Nu au apelat la consultanţi externi 91,53% 84,27% 74,24%

Gruparea firmelor după forma de organizare juridică, scoate în

evidenţă că SA-urile au utilizat consultanţi externi în proporţia cea mai mare (14,29%), fiind urmate de SRL-uri (10,13%) şi agenţii economici altfel organizaţi juridic (8,59%). Vezi informaţiile din tabelul 7.30.

Tabelul 7.30

Intensitatea utilizării consultanţei în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor




1. Au apelat la consultanţi externi 14,29% 10,13% 8,59% 2. Nu au apelat la consultanţi externi 85,71% 89,87% 91,41%

Încadrarea IMM-urilor în funcţie de ramurile de activitate (tabelul 7.31)

reliefează faptul că firmele care au apelat cel mai mult la consultanţă externă sunt din sectorul industrial (12,67%), iar cele cu procentaje mai reduse sunt din transporturi (8,96).


159

Tabelul 7.31 Intensitatea utilizării consultanţei

în funcţie de ramura în care îşi desfăşoară activitatea IMM-urile



1. Au apelat la consultanţi externi 12,67% 9,76% 9,09% 9,09% 8,96% 9,64%

2. Nu au apelat la consultanţi externi 87,33% 90,24% 90,91% 90,91% 91,04% 90,36%

Interpretarea rezultatelor în funcţie de performanţele companiilor din

anul 2012 faţă de anul 2011 (tabelul 7.32) relevă faptul că, există o corelaţie pozitivă între nivelul rezultatelor obţinute şi propensiunea către utilizarea consultanţei. Această constatare evidenţiază natura bidirecţională acestor elemente: serviciile de consultanţă contribie la obţinerea unor performanţe superioare, dar în acelaşi timp, amploarea resurselor financiare disponibile condiţionează semnificativ capacitea reală a organizaţiilor de a apela la servicii de consultanţă.

Tabelul 7.32 Corelaţia dintre intensitatea utilizării consultanţei şi performanţele

IMM-urilor din anul 2012 faţă de anul 2011




slabe

1. Au apelat la consultanţi externi 19,35% 18,34% 7,75% 8,04% 3,66%

2. Nu au apelat la consultanţi externi 80,65% 81,66% 92,25% 91,96% 96,34%

Clasificarea IMM-urilor în funcţie de nivelul de pregătire al

întreprinzătorilor (tabelul 7.33), indică faptul că frecvenţa cu care firmele apelează la consultanţi externi creşte odată cu sporirea nivelului de studii al întreprinzătorului.

Tabelul 7.33 Intensitatea utilizării consultanţei în funcţie de nivelul de pregătire al

întreprinzătorilor


Studiile întreprinzătorului

Primare Medii Superioare

1. Au apelat la consultanţi externi 0,00% 7,12% 11,67%

2. Nu au apelat la consultanţi externi 100,00% 92,88% 88,33%


160

7.7. Cunoaşterea noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în cadrul IMM-urilor

Având în vedere că societatea se îndreaptă rapid spre economia bazată pe cunoştinţe, este important să ne facem o imagine cu privire la măsura în care întreprinzătorii români sunt familiarizaţi cu aceste concepte. Rezultatele relevă faptul că doar în 33,72% din firme sunt cunoscute noţiunile de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe, procent deosebit de scăzut. Prin urmare, se impun măsuri de promovare şi popularizare a acestor concepre, precum şi de stimulare a internalizării celor mai bune practici în ceea ce priveşte adaptarea la noua paradigmă economică. Vezi figura 7.7.

Figura 7.7

Frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în IMM-uri

Gruparea firmelor după vechime (tabelul 7.34) evidenţiază faptul că

există o corelaţie pozitivă între vârsta IMM-urilor şi frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe.

Tabelul 7.34 Frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe

în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Cunoaşterea noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Cunosc noţiunile 17,43% 19,27% 20,99% 22,52%

2. Nu cunosc noţiunile 82,57% 80,73% 79,01% 77,48%

19,88%

80,12%

Nu cunosc noţiunile de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe

Cunosc noţiunile de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe


161

Dacă abordăm IMM-urile pe regiuni de dezvoltare, se observă că firmele în care întreprinzătorii sunt familiarizaţi cu aceste concepte înregistrează o pondere mai mare în regiunea de Vest (33,33%) şi un procentaj mai redus în Nord Vest (7,53%). Detalii în tabelul 7.35.

Tabelul 7.35

Frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.

Cunoaşterea noţiunilor de economie şi organizaţie

bazate pe cunoştinţe


Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Cunosc noţiunile 24,34% 29,51% 18,11% 12,70% 33,33% 7,53% 15,46% 23,99%

2. Nu cunosc noţiunile 75,66% 70,49% 81,89% 87,30% 66,67% 92,47% 84,54% 76,01%

Încadrarea firmelor după mărime (vezi tabelul 7.36) scoate în evidenţă

faptul că şi între mărimea agentului economic şi gradul de cunoaştere al noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe este o relaţie pozitivă.

Tabelul 7.36

Frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Cunosc noţiunile 18.25% 25.09% 36.36%

2. Nu cunosc noţiunile 81.75% 74.91% 63.64%

Clasificarea IMM-urilor în funcţie de forma de organizare juridică

relevă că SA-urile deţin ponderea cea mai mare de firme în care sunt cunoscute noile noţiuni (36,73%), în timp ce frecvenţa cea mai redusă este înregistrată în rândul entităţilor cu alte forme de organizare juridică. Detalii în tabelul 7.37.



Nr. crt.







162

Distribuţia întreprinderilor pe domenii de activitate relevă faptul că că nivelul de informare cu privire la noţiunile de economie şi firmă bazate pe cunoştinţe este mai ridicat în cazul unităţilor economice din construcţii (24,39%) şi mai scăzute în cele din comerţ (14,11%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabelul 7.38.


în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile Nr. crt.




1. Cunosc noţiunile 23.08% 24.39% 14.11% 19.48% 14.93% 24.00%

2. Nu cunosc noţiunile 76.92% 75.61% 85.89% 80.52% 85.07% 76.00%

Analiza în funcţie de performanţele de ansamblu ale firmelor din anul

2012 faţă de anul 2011 şi nivelul studiilor întreprinzătorilor (tabelele 7.39 şi 7.40) reliefează faptul că frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe creşte odată cu sporirea nivelului de studii al întreprinzătorului şi este corelată pozitiv cu dinamica performanţelor (există o singură abatere de la această tendinţă în caul entităţilor cu rezultate mult mai slabe faţă de anul 2011).

Tabelul 7.39

Corelaţia dintre cunoaşterea noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe şi performanţele IMM-urilor din anul 2012 faţă de anul 2011

Nr. crt.




slabe

1. Cunosc noţiunile 35.48% 26.89% 18.76% 14.75% 20.73%

2. Nu cunosc noţiunile 64.52% 73.11% 81.24% 85.25% 79.27%

Tabelul 7.40

Intensitatea cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în funcţie nivelul de pregătire al întreprinzătorilor

Nr. crt.


Studiile întreprinzătorului

Primare Medii Superioare




163

7.8. Factori cheie de succes în IMM-uri

Aprecierea IMM-urilor cu privire la factorii cheie de succes ai afacerii lor, evidenţiază faptul că pe primele trei locuri se situează oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele şi serviciile realizate (49,50%), relaţiile de afaceri şi partenerii comerciali (48,40%) şi angajaţii calificaţi şi pricepuţi (39,40%). În continuare, firmele au indicat încă două elemente esenţiale pentru reuşita lor: angajaţii motivaţi şi loiali (12,03%) şi serviciile suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor (10,54%).

Transpunerea grafică a acestor rezultate este realizată în figura 7.8.

Figura 7.8

Factorii cheie de succes în IMM-uri

Analizând factorii cheie de succes în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 7.41), surprindem următoarele elemente:

- frecvenţa firmelor care-şi definesc factorul cheie de succes prin menţinerea unui personal calificat şi pricepuţi este corelată pozitiv cu vârsta organizaţiilor;

- IMM-urile care indică relaţiile de afaceri şi partenerii comerciali drept elementul cheie pentru performanţele organizaţiei, deţin proporţia cea mai ridicată în cazul întreprinderilor de 5-10 ani (49,16%), şi frecvenţa cea mai redusă în cazul celor de 10-15 ani (47,47%);

- ponderea entităţilor care au indicat oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele şi serviciile realizate, drept factor cheie de succes se află în corelaţie negativă cu vârsta întreprinderilor;

10,54%

12,03%

39,40%

48,40%

49,50%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Servicii suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor

Angajaţi motivaţi şi loiali

Angajaţi calificaţi şi pricepuţi

Relaţiile de afaceri/Partenerii de afaceri

Oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele/serviciile firmei Dvs.


164

- organizaţiile care consideră deosebit de importanţi angajaţii motivaţi şi loiali, sunt mai răspândite în cazul firmelor de peste 15 ani (14,94%), şi mai rare în rândul celor nou înfiinţate (8,94%);

- companiile care consideră serviciile suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor drept factor cheie de succes, sunt mai frecvente în cazul organizaţiilor nou înfiinţate (11,23%), şi mai rare în rândul celor de 5-10 ani (9,80%).

Tabelul 7.41

Factorii cheie de succes în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Factorii cheie de succes

Vârsta firmelor

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Angajaţi calificaţi şi pricepuţi 35,76% 40,03% 40,86% 41,49%

2. Relaţiile de afaceri/Partenerii de afceri 47,82% 49,16% 47,47% 48,55%

3. Oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele/serviciile realizate 52,39% 50,68% 48,25% 45,85%

4. Angajaţi motivaţi şi loiali 8,94% 12,84% 10,51% 14,94%

5. Servicii suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor 11,23% 9,80% 10,89% 10,58%

Structura IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare relevă următoarele

aspecte esenţiale: - IMM-urile care au indicat angajaţii motivaţi şi loiali drept determinant

al succesului, deţin ponderi ridicate în rândul firmelor din Nord Est (61,33%), şi procentaje mai reduse în cele din Sud Vest (22,95%);

- entităţile al căror factor cheie de succes este reprezentat de relaţiile de afaceri şi partenerii comerciali, sunt mai frecvente în rândul firmelor din regiunea Sud (57,36%), şi mai rare în cazul celor din regiunea Sud Vest (20,08%);

- unităţile economice care apreciază oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele şi serviciile realizate, ca element esenţial pentru reuşita afacerii, au procentaje mai mari în rândul organizaţiilor din Sud Vest (82,38%), şi mult mai reduse în cazul celor din regiunea Vest (30,97%);

- întreprinderile care consideră deosebit de importantă cultivarea angajaţilor calificaţi şi pricepuţi, sunt mai răspândite în cazul firmelor din Nord Est (24,67%), şi aproximativ de două ori mai rare în rândul celor din Sud Vest (2,87%);

- Serviciile suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor reprezintă o componentă de bază pentru performanţele orrganizaţiei, în proporţii mai ample pentru entităţile din Nord Vest


165

(18,57%), şi în măsură mai mică pentru cele din regiunea Vest (3,54%). Informaţii suplimentare în tabelul 7.42.

Tabelul 7.42

Factorii cheie de succes în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


Ilfov 1. Angajaţi calificaţi şi pricepuţi 61,33% 44,17% 44,96% 22,95% 23,89% 47,14% 35,74% 40,46%

2. Relaţiile de afaceri/Partenerii de afceri 54,00% 55,83% 57,36% 20,08% 49,56% 49,29% 54,10% 50,21%

3. Oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele/serviciile realizate

38,67% 46,67% 41,09% 82,38% 30,97% 44,29% 48,52% 47,93%

4. Angajaţi motivaţi şi loiali 24,67% 16,67% 11,63% 2,87% 21,24% 8,57% 15,41% 8,51%

5. Servicii suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor

10,00% 8,33% 8,14% 4,92% 3,54% 18,57% 14,10% 12,45%

În ceea ce priveşte analiza din perspectiva dimensiunii IMM-urilor

(tabelul 7.43), se evidenţiază următoarele elemente: - ponderea întreprinderilor care au indicat importanţa deosebită pentru

performanţele organizaţiei a angajaţilor motivaţi şi loiali, relaţiilor de afaceri şi partenerilor comerciali şi serviciilor suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor, se află în corelaţie pozitivă cu mărimea organizaţiei;

- entităţile al căror factor cheie de succes este reprezentat de angajaţii calificaţi şi pricepuţi sunt mai rare în rândul microîntreprinderilor (38,34%), şi mai dese în cazul celor de talie mică (44,87%);

- frecvenţa unităţilor economice care consideră deosebit de importante oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produselor şi serviciilor realizate, este corelată negativ cu dimensiunea IMM-urilor.

Tabelul 7.43

Factorii cheie de succes în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Angajaţi calificaţi şi pricepuţi 38,34% 44,87% 41,54%

2. Relaţiile de afaceri/Partenerii de afceri 46,90% 55,13% 55,38%

3. Oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele/serviciile realizate 50,13% 47,91% 41,54%

4. Angajaţi motivaţi şi loiali 11,32% 14,45% 18,46%

5. Servicii suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor 9,70% 12,93% 20,00%


166

Gruparea IMM-urilor în funcţie de forma de organizare juridică (tabelul

7.44), relevă următoarele: - SRL-urile înregisrează frecvenţe crescute ale firmelor care care-şi

definesc factorul cheie de succes prin existenţa şi cultivarea angajaţilor calificaţi şi pricepuţi (39,93%) şi serviciile suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor (10,89%);

- societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care au indicat importanţa deosebită pentru performanţele organizaţiei a următoarelor elemente: relaţiile de afaceri şi partenerii comerciali (60,87%) şi angajaţii motivaţi şi loiali (23,91%), şi mai reduse ale organizaţiilor care au menţionat oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produselor şi serviciilor realizate (36,96%);

- întreprinderile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale organizaţiilor care consideră drept factor cheie de succes oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produselor şi serviciilor realizate (60,98%), şi mai reduse în cazul celor care au indicat: angajaţii calificaţi şi pricepuţi (33,33%), relaţiile de afaceri şi partenerii comerciali (37,40%), angajaţii motivaţi şi loiali (3,25%) şi serviciile suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor (5,69%).

Tabelul 7.44

Factorii cheie de succes în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.





1. Angajaţi calificaţi şi pricepuţi 36,96% 39,93% 33,33%

2. Relaţiile de afaceri/Partenerii de afceri 60,87% 48,87% 37,40%

3. Oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele/serviciile realizate 36,96% 49,00% 60,98%

4. Angajaţi motivaţi şi loiali 23,91% 12,36% 3,25%

5. Servicii suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor 10,87% 10,89% 5,69%


7.45), surprindem câteva elemente de esenţă: - IMM-urile care-şi definesc factorul cheie de succes prin menţinerea

unui personal calificat şi priceput, înregistrează ponderea cea mai ridicată în rândul firmelor din turism (43,24%), iar cea mai redusă în cele din sectorul de transporturi (32,84%);


167

- entităţile care apreciază relaţiile de afaceri şi partenerii comerciali drept elementul critic pentru performanţele organizaţiei, deţin proporţia cea mai ridicată în cazul firmelor din construcţii (64,20%), şi frecvenţa cea mai redusă în cazul celor din comerţ (42,83%);

- unităţile economice care au indicat oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele şi serviciile realizate, drept determinant esenţial al succesului, înregistrază procentaje mai mari în sectorul comercial (53,62%), şi mai mici în industrie (41,42%);

- IMM-urile care consideră deosebit de importantă cultivarea şi menţinerea angajaţilor motivaţi şi loiali, sunt mai răspândite în cazul firmelor din transporturi (19,40%), şi de peste 2 ori mai rare în rândul celor din servicii (9,40%);

- companiile care consideră serviciile suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor drept factor cheie de succes, sunt mai frecvente în cazul organizaţiilor din turism (16,22%), şi mai rare în sectorul de transporturi (2,99%).

Tabelul 7.45

Factorii cheie de succes în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.



1. Angajaţi calificaţi şi pricepuţi 38,22% 38,27% 38,49% 43.24% 32.84% 41,92%

2. Relaţiile de afaceri/Partenerii de afceri 55,61% 64,20% 42,83% 59.46% 52.24% 44,55%

3. Oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele/serviciile realizate 41,42% 49,38% 53,62% 43.24% 52.24% 51,88%

4. Angajaţi motivaţi şi loiali 14,65% 9,88% 11,27% 17.57% 19.40% 9,40%

5. Servicii suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor 7,78% 6,17% 10,14% 16.22% 2.99% 14,10%


168


� Din totalul firmelor investigate, în 38,54% se realizează planuri şi politici anuale, în 6,06% se elaborează strategii pe 3-5 ani, iar în 55,40% dintre întreprinderi nu se derulează activităţi de planificare.

� Există o corelaţie pozitivă între ponderea IMM-urilor care elaborează strategii, planuri şi politici anuale, şi mărimea organizaţiei, dinamica performanţelor şi nivelul de pregătire al întreprinzătorului.

� Obiectivele IMM-urilor din România pentru următorii doi ani vizează cu preponderenţă din organizaţii vizează menţinerea afacerii la dimensiunile actuale (46,95%), urmăresc o extindere moderată (45,40%), extinderea rapidă (3,41%), reducerea dimensiunii afacerii (2,09%), închiderea (1,54%) şi vânzarea acesteia (0,61%).

� Se evidenţiază o relaţie pozitivă între dinamica performanţelor firmelor şi frecvenţa incidenţei obiectivului de extindere moderată a afacerii, dar şi o o relaţie negativă între acestea şi ponderile firmelor care au indicat menţinerea afacerii la dimensiunile actuale.

� Principalele avantajele competitive ale întreprinderilor sunt reprezentate de calitatea produselor şi serviciilor oferite (65,13%), preţul scăzut al produselor şi serviciilor (48,83%), raportul preţ-calitate (37,37%), calitatea angajaţilor (26,18%), reputaţia firmei (10,37%), serviciile post-vânzare oferite clienţilor (5,43%), calitatatea managementului practicat (5,21%), canalele de distribuţie utilizate (3,97%), relaţiile cu mediul politic şi economic (3,64%) şi capacitatea inovativă (1,20%).

� În 2013, abordările manageriale ale IMM-urilor se vor concentra asupra relaţiei cu distribuitorii şi clienţii (60,34%), relaţiei cu furnizorii (41,42%), reducerii costurilor (33,92%), realizării de produse şi servicii noi (32,76%), elaborării de strategii şi politici ale firmei (8,44%), introducerii de noi procese tehnologice (6,67%), obţinerii şi utilizării de informaţii şi cunoştinţe (6,29%), asigurării salariaţilor necesari firmei (5,9%), metodelor de livrare şi logistică (3,75%), trainingului personalului (2,37%), restructurării procesului de luare a deciziilor (1,38%), capitalizării firmei (1,65%) sau diminuării numărului de salariaţi (0,77%).

� Priorităţile manageriale ale sectorului de IMM-uri din România sunt: pregătirea intensă a forţei de muncă (48,02%), informatizarea activităţilor (38,89%), combaterea şi limitarea poluării (28,57%), introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii (26,59%), restructurarea şi modernizarea managerială (15,08%), amplificarea activităţii de marketing


169

(12,3%), diversificarea producţiei (11,9%), achiziţia de tehnică nouă (10,71%), construcţa de clădiri (8,73%) şi înlocuirea utilajelor (5,16%).

� Există o corelaţie directă între dimensiunea organizaţiei şi ponderea firmelor care au indicat achiziţia de tehnică nouă, diversificarea producţiei, restructurările şi modernizările manageriale, introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii, combaterea şi limitarea poluării, informatizarea activităţilor şi pregătirea intensă a forţei de muncă.

� Doar 10,13% din IMM-uri au apelat la serviciile unui consultant extern în anul 2012, evidenţiind astfel existenţa unor dificultăţi majore care obstrucţionează dezvoltarea unor relaţii stabile şi avantajoase între mediul de afaceri productiv şi furnizorii specializaţi de know-how managerial, financiar-contabil, de marketing, tehnic etc.

� Propensiunea firmelor de a apela la consultanţi externi creşte odată cu sporirea nivelului de studii al întreprinzătorului, fiind în acelaşi timp corelată pozitiv cu dinamica performanţelor obţinute.

� Noţiunile de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe sunt cunoscute doar în 33,72% din IMM-urile româneşti.

� Frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe creşte odată cu îmbunătăţirea pregătirii întreprinzătorului, fiind de asemenea corelată pozitiv cu dinamica performanţelor obţinute.

� IMM-urile au drept factori cheie de succes ai afacerilor lor: oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produsele şi serviciile realizate (49,50%), relaţiile de afaceri şi partenerii comerciali (48,40%), angajaţii calificaţi şi pricepuţi (39,40%), angajaţii motivaţi şi loiali (12,03%) şi serviciile suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor (10,54%).

� Ponderea firmelor al căror factor cheie de succes este capacitatea de a menţine un efectiv de personal calificat şi priceput, se află într-o relaţie pozitivă cu vârsta organizaţiilor.

� Proporţia întreprinderilor care au indicat importanţa deosebită pentru performanţele organizaţiei a angajaţilor motivaţi şi loiali, serviciilor suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaţilor şi relaţiilor de afaceri şi partenerilor comerciali, se află în corelaţie pozitivă cu mărimea organizaţiei.

� Incidenţa unităţilor economice care consideră deosebit de importante oportunităţile pe care le oferă piaţa pentru produselor şi serviciilor realizate, este corelată negativ cu dimensiunea IMM-urilor.

FONDUL NAŢIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI Ş I MIJLOCI I

SA-IFN

Urmează-ţi drumul!

GARANTĂM

până ladin valoarea creditului

80 %

www.garantare.ro

şi până la valoarea de

euro2,5 milioane

FONDUL NAŢIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI Ş I MIJLOCI I

SA-IFN

Urmează-ţi drumul!

Garanţii pentru programele

de sprijinale guvernului

Programul „Prima Casă”Programul „Mihail Kogălniceanu”Programul de reabilitare termicăProgramele domeniului agricol

www.garantare.ro

170

Capitolul 8 FINANŢAREA IMM-URILOR 8.1. Modalităţile de finanţare a activităţilor economice

Având în vedere modalităţile de finanţare a activităţilor economice la care

au apelat întreprinzătorii/managerii din IMM-uri pe parcursul ultimului an, rezultatele investigaţiei relevă următoarele: 91,27% dintre firme s-au autofinanţat, 25,75% dintre companii au obţinut credite bancare, 10,03% dintre IMM-uri au recurs la credit furnizor, 2,93% din întreprinderi au utilizat leasingul, 1,46% împrumuturile de la instituţii specializate şi 1,03% din unităţile economice au utilizat fondurile nerambursabile ca sursă de finanţare.

Totodată, remarcăm faptul că 0,92% dintre IMM-uri au utilizat garantarea de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri; firmele investigate au recurs în proporţii mai mici la alte forme de finanţare cum ar fi credite clienţi, emisiuni de acţiuni, factoring etc. Vezi figura 8.1.

Figura 8.1

Structura IMM-urilor în funcţie de modalităţile de finanţare a activităţilor economice

Luând în considerare vârsta IMM-urilor (tabelul 8.1), constatăm următoarele:

- societăţile comerciale cu 0-5 ani vechime se autofinanţează într-o măsură mai mare (94,16%);

0,11%

0,22%

0,49%

0,54%

0,65%

0,92%

1,03%

1,46%

2,93%

10,03%

25,75%

91,27%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Altele

Factoring

Emisiunea de acţiuni pe piaţa de capital

Credit clienţi

Neplata facturilor firmei la furnizori, bugetul statului etc.

Garantarea de la FNGCIMM

Fonduri nerambursabile

Împrumuturi de la instiţutii financiare specializate

Leasing

Credit furnizor

Credite bancare

Autofinanţare


171

- companiile de peste 15 ani vechime ani deţin un procentaj mai ridicat de IMM-uri care au vizat creditele bancare (28,63%), creditul furnizor (11,25%), leasingul (4,50%), fondurile nerambursabile (1,84%);

- firmele de 10-15 ani sunt cele care apelează într-o proporţie mai mare la împrumuturile de la instituţii specializate (1,93%);

Se observă aşadar o diversificare mai pronunţată a modalităţilor de finanţare la companiile cu vârsta mai mare de 15 ani, datorită expertizei superioare şi a credibilităţii mai ridicate în faţa băncilor/instituţiilor financiare.

Tabelul 8.1

Diferenţierea modalităţilor de finanţare a IMM-urilor în funcţie de vârsta acestora

Nr. crt. Modalităţi de finanţare

Vârsta IMM-urilor


1. Autofinanţare 94.16% 92.17% 90.73% 87.53%

2. Credit clienţi 0.80% 0.17% 0.39% 0.82%

3. Credit furnizor 9.05% 9.33% 11.20% 11.25%

4. Credite bancare 20.32% 28.00% 25.48% 28.63%

5. Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital 0.60% 0.50% 0.39% 0.41%

6. Fonduri nerambursabile 1.01% 0.33% 1.16% 1.84%

7. Garantarea de la FNGCIMM 1.21% 0.33% 1.16% 1.23%

8. Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 1.21% 1.17% 1.93% 1.84%

9. Leasing 1.21% 3.50% 3.47% 4.50%

10. Factoring 0.00% 0.17% 0.77% 0.20%

11. Neplata facturilor 0.40% 0.33% 1.93% 0.61%

Analiza modalităţilor de finanţare în funcţie de apartenenţa regională a

IMM-urilor relevă următoarele aspecte mai importante: - întreprinderile din Bucureşti-Ilfov consemnează o pondere mai

ridicată a firmelor care s-au autofinanţat (97,77%) în defavoarea altor forme cum ar fi creditele bancare sau leasingul;

- unităţile economice din Sud Est înregistrează cele mai ridicate proporţii ale IMM-urilor care au apelat la credite bancare (40,98%);

- fondurile nerambursabile au fost folosite în proporţii mai ridicate de către firmele din Vest (2,63%);

- creditul furnizor este utilizat mai frecvent de firmele din Vest, Sud si Bucureşti-Ilfov (17,54%, 14,07%, respectiv 14%), iar leasingul de firmele din Sud Est (8,20%);

- remarcăm proporţia mai ridicată a apelării la împrumuturile de la instituţiile specializate pentru firmele din regiunea Vest (7,89%).


Finanţarea IMM-urilor

172

Tabelul 8.2 Diferenţierea modalităţilor de finanţare a IMM-urilor

în funcţie de regiunea în care sunt amplasate



Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. Autofinanţare 90.79% 84.43% 89.73% 94.26% 63.16% 88.57% 94.32% 97.77%

2. Credit clienţi 0.66% 0.00% 1.14% 0.41% 0.88% 0.00% 0.95% 0.20%

3. Credit furnizor 9.87% 11.48% 14.07% 4.92% 17.54% 2.14% 4.73% 14.00%

4. Credite bancare 29.61% 40.98% 26.24% 31.15% 28.07% 17.14% 20.19% 23.33%

5. Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 1.75% 0.71% 0.63% 0.81%

6. Fonduri nerambursabile 1.32% 0.82% 1.14% 0.00% 2.63% 1.43% 0.63% 1.22%

7. Garantarea de la FNGCIMM 0.66% 0.00% 0.76% 3.28% 2.63% 0.00% 0.95% 0.00%

8. Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 1.97% 2.46% 0.76% 0.00% 7.89% 1.43% 0.95% 1.01%

9. Leasing 4.61% 8.20% 3.42% 2.05% 1.75% 4.29% 3.47% 1.62%

10. Factoring 0.66% 0.82% 0.00% 0.00% 0.00% 0.71% 0.32% 0.00%

11. Neplata facturilor 1.97% 0.00% 0.76% 0.00% 0.88% 0.00% 0.95% 0.61%

Grupând IMM-urile după mărime (vezi tabelul 8.3), observăm că: - microfirmele utilizează cu precădere autofinanţarea (92,47%); - întreprinderile mijlocii apelează mai mult la credite bancare, credit

furnizor, fonduri nerambursabile, credite clienti, emisiune de acţiuni pe piaţa de capital, leasing sau factoring;

- garantarea de la FNGCIMM si împrumuturile de la instituţii financiare specializate apar mai des la firmele mici (2,26%, respectiv 2,63%).

Tabelul 8.3

Diferenţierea modalităţilor de finanţare a IMM-urilor în funcţie de dimensiunea acestora





1. Autofinanţare 92.47% 85.71% 86.36% 2. Credit clienţi 0.46% 0.75% 1.52% 3. Credit furnizor 9.65% 10.90% 15.15% 4. Credite bancare 23.27% 34.59% 46.97% 5. Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital 0.33% 0.75% 3.03% 6. Fonduri nerambursabile 0.53% 3.01% 4.55% 7. Garantarea de la FNGCIMM 0.66% 2.26% 1.52% 8. Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 1.32% 2.63% 0.00% 9. Leasing 2.18% 6.39% 12.12%

10. Factoring 0.13% 0.00% 3.03% 11. Neplata facturilor 0.73% 0.38% 0.00%


173

Dacă avem în vedere modalităţile de finanţare a IMM-urilor în funcţie de forma de organizare juridică, se constată că: SA-urile se remarcă prin apelarea într-o proporţie mai mare la credite bancare (36,73%), leasing (6,12%), credite furnizori (24,49%), factoring (2,04%) în timp ce SRL-urile apelează mai des la autofinantare (91,49%), fonduri nerambursabile (1,14%) sau împrumuturi de la instituţiile specializate (1,56%).

Remarcăm proporţia mai ridicată a apelării la neplata facturilor către furnizori (2,04%) în cazul SA-urilor ca un rezultat, probabil, al puterii de negociere superioare.

Tabelul 8.4 Diferenţierea surselor de finanţare

în funcţie de forma juridică a IMM-urilor




1. Autofinanţare 85.71% 91.49% 90.63%

2. Credit clienţi 2.04% 0.48% 0.78%

3. Credit furnizor 24.49% 9.41% 12.50%

4. Credite bancare 36.73% 26.02% 17.97%

5. Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital 2.04% 0.48% 0.00%

6. Fonduri nerambursabile 0.00% 1.14% 0.00%

7. Garantarea de la FNGCIMM 0.00% 0.84% 2.34%

8. Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 0.00% 1.56% 0.78%

9. Leasing 6.12% 3.12% 2.34%

10. Factoring 2.04% 0.18% 0.00%

11. Neplata facturilor 2.04% 0.66% 0.00%

Examinarea IMM-urilor pe ramuri de activitate (tabelul 8.5.) evidenţiază

următoarele aspecte: - firmele din servicii şi transporturi se bazează în special pe

autofinanţare apelând mai puţin frecvent la alte forme de finanţare; - firmele din construcţii au înregistrat cea mai mare pondere a firmelor

care au utilizat creditele bancare (34,57%), creditul furnizor (14,81%), sau credit clienti (1,23%);

- firmele din transporturi recurg mai frecvent la leasing (10,45%); - firmele din industrie au apelat într-un procent mai ridicat la

împrumuturi de la instituţiile specializate (2,50%) şi fonduri nerambursabile (2,27%).


174

Tabelul 8.5 Diferenţierea modalităţilor de finanţare a IMM-urilor

în funcţie de ramura de activitate




1. Autofinanţare 83.41% 90.12% 92.26% 93.42% 95.52% 95.80%

2. Credit clienţi 0.91% 1.23% 0.79% 0.00% 0.00% 0.00% 3. Credit furnizor 13.18% 14.81% 11.06% 7.89% 4.48% 6.57% 4. Credite bancare 26.14% 34.57% 24.80% 21.05% 23.88% 26.09%

5. Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital 0.91% 0.00% 0.47% 0.00% 0.00% 0.36%

6. Fonduri nerambursabile 2.27% 1.23% 0.47% 1.32% 0.00% 0.73% 7. Garantarea de la FNGCIMM 1.36% 0.00% 0.32% 0.00% 0.00% 1.64%

8. Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 2.50% 1.23% 1.11% 0.00% 0.00% 1.46%

9, Leasing 4.09% 3.70% 3.00% 1.32% 10.45% 1.82%

10. Factoring 0.23% 0.00% 0.16% 0.00% 1.49% 0.18%

11. Neplata facturilor 0.91% 4.94% 0.32% 0.00% 0.00% 0.36%

Nuanţarea analizei în funcţie de performanţele de ansamblu ale

întreprinderilor din 2012 faţă de 2011 reliefează în principal că întreprinderile cu rezultate mult mai bune au recurs mai frecvent la credite bancare (51,61%), credit clienti (6,45%) sau fonduri nerambursabile (6,45%).

Firmele cu rezultate mult mai slabe au apelat în proporţii mai mari la credite furnizor (18,52%) şi leasing (7,41%).

Tabelul 8.6

Diferenţierea modalităţilor de finanţare a IMM-urilor în funcţie de performanţele obţinute în 2012 comparativ cu 2011




1. Autofinanţare 90.32% 89.71% 94.12% 89.73% 75.31% 2. Credit clienţi 6.45% 0.49% 0.57% 0.27% 0.00% 3. Credit furnizor 12.90% 10.78% 7.92% 13.51% 18.52% 4. Credite bancare 51.61% 36.76% 20.25% 24.32% 41.98% 5. Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital 0.00% 1.23% 0.34% 0.27% 0.00% 6. Fonduri nerambursabile 6.45% 1.47% 0.79% 1.08% 0.00% 7. Garantarea de la FNGCIMM 0.00% 0.74% 0.45% 2.43% 0.00%

8. Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 6.45% 2.45% 1.02% 0.54% 2.47%

9, Leasing 3.23% 3.43% 2.49% 3.78% 7.41% 10. Factoring 0.00% 0.25% 0.11% 0.54% 0.00% 11. Neplata facturilor 0.00% 0.98% 0.11% 1.08% 2.47%


175

8.2. Ierarhizarea băncilor în funcţie de calitatea serviciilor furnizate IMM-urilor

Potrivit rezultatelor anchetei, factorii de decizie din IMM-uri consideră că băncile care oferă cele mai bune servicii sunt (figura 8.2): BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ (indicată în 44,58% din companii), BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE (32,99%), BANCA TRANSILVANIA (31,96%), RAIFFEISEN BANK (22,77%), ING BANK (14,16%), UNICREDIT ŢIRIAC BANK (6,45%), BANCPOST (6,11%), CEC BANK (4,85%), ALPHA BANK România (3,31%) şi Banca Românească (1,92%).

Figura 8.2

Băncile apreciate favorabil de către întreprinzători/manageri

Băncile apreciate nefavorabil cel mai frecvent de către întreprinzători/manageri sunt: BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ (12,61%), BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE (11,68%), BANCPOST (9,43%), ALPHA BANK România (6,30%), Banca Comercială Carpatica (5,65%), PIRAEUS BANK ROMÂNIA (5,12%), ING Bank (4,39%), BANCA TRANSILVANIA (4,00%), Banca Românească (3,45%) si Unicredit Tiriac Bank (2,58%).

Figura 8.3

Băncile apreciate nefavorabil de către întreprinzători/manageri

44,58% 32,99%

31,96% 22,77%

14,16% 6,45% 6,11%

4,85% 3,31% 3,31%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Banca Comercială Română Groupe Societe Generale

Banca Transilvania Raiffeisen Bank

ING Bank Unicredit Ţiriac Bank

Bancpost CEC Bank

Alpha Bank România Banca Românească

2,58% 3,45%

4,00% 4,39%

5,12% 5,65%

6,30% 9,43%

11,68% 12,61%

0% 5% 10% 15%

Unicredit Ţiriac Bank Banca Românească Banca Transilvania

ING Bank Pireus Bank România

Banca Comercială Carpatica Alpha Bank România

Bancpost Groupe Société Générale

Banca Comercială Română


176

Se observă că opiniile persoanelor investigate cu privire la calitatea serviciilor bancare sunt destul de eterogene, băncile menţionate mai des ocupând poziţii atât în clasamentul celor mai bune, cât şi în topul celor mai slab cotate societăţi bancare.

Dacă grupăm percepţiile favorabile în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 8.7), constatăm în principal următoarele:

- BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ deţine cele mai frecvente aprecieri pozitive în cadrul întreprinderilor de peste 15 ani vechime (49,34%) şi cele mai puţine la nivelul IMM-urilor care au 10-15 ani vechime (40,73%);

- BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE este percepută favorabil într-o măsură mai mare tot în cadrul firmelor cu vârsta sub 5 ani (35,29%);

- Banca Transilvania este apreciată mai mult de întreprinzătorii din firmele înfiinţate în urmă cu mai putin de 5 ani (33,82%);

- proporţia celor care apreciază Raiffeisen Bank este mai ridicată în cazul întreprinzătorilor cu firme cu peste 15 ani vechime (27,53%).

Tabelul 8.7 Aprecierile pozitive cu privire la serviciile furnizate de societăţile bancare în

funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt. Banca


1. BCR - Banca Comercială Română 42.86% 43.90% 40.73% 49.34% 2. BRD - Groupe Société Générale 35.29% 31.53% 33.87% 31.94% 3. Banca Transilvania 33.82% 30.84% 32.26% 31.28% 4. Raiffeisen Bank 18.91% 21.78% 23.79% 27.53% 5. ING Bank 13.87% 15.16% 14.11% 13.22% 6. Unicredit Ţiriac Bank 6.51% 6.45% 8.87% 5.07% 7. CEC Bank 5.25% 4.01% 4.44% 5.73% 8. Bancpost 4.20% 6.62% 6.85% 7.05% 9. Alpha Bank România 3.78% 4.01% 2.02% 2.64%

10. Banca Românească 2.94% 3.48% 6.05% 1.98%

Analiza preferinţelor pentru societăţile bancare în funcţie de distribuţia regională a IMM-urilor relevă că:

- BCR îşi menţine cea mai bună poziţie în toate regiunile mai puţin în Nord Est, Nord Vest si Centru;

- BRD este apreciată favorabil de un procentaj superior de firme din Sud Vest (38,02%) şi de un număr mai redus de IMM-uri din regiunea Vest (26,79%);

- BANCA TRANSILVANIA este preferată mai frecvent în regiunile Nord Vest (57,69%) şi mai rar în Sud (22,36%).



177

Tabelul 8.8 Aprecierile pozitive cu privire la serviciile oferite de bănci în funcţie de

regiunile din care fac parte IMM-urile

Nr. crt. Banca


Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. BCR - Banca Comercială Română 28,38% 40,17% 51,63% 64,46% 38,39% 33,85% 36,07% 46,33% 2. BRD - Groupe Société Générale 34,46% 30,77% 32,52% 38,02% 26,79% 30,00% 31,43% 33,96% 3. Banca Transilvania 20,95% 28,21% 22,36% 40,91% 33,04% 57,69% 39,64% 24,95% 4. Raiffeisen Bank 18,24% 13,68% 26,02% 21,49% 23,21% 15,38% 30,71% 22,64% 5. ING Bank 13,51% 2,56% 12,60% 16,53% 11,61% 11,54% 22,50% 13,21% 6. Unicredit Ţiriac Bank 4,05% 5,13% 7,72% 4,55% 8,93% 6,92% 5,36% 7,76% 7. CEC Bank 7,43% 6,84% 10,16% 3,31% 0,89% 6,15% 1,07% 4,40% 8. Bancpost 6,08% 1,71% 8,13% 11,16% 6,25% 2,31% 5,00% 5,24% 9. Alpha Bank România 6,08% 4,27% 2,85% 1,65% 1,79% 3,08% 3,57% 3,56%

10. Banca Românească 1,35% 1,71% 0,81% 11,57% 0,00% 2,31% 1,79% 3,35%

Luând în considerare impactul dimensiunii firmelor asupra percepţiei

calităţii serviciilor furnizate de bănci (vezi tabelul 8.9), se constată că: - BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ are poziţia de lider în topul

preferinţelor la toate categoriile de firme; - BRD - GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE este preferată mai des în

cadrul întreprinderilor mici (34,25%) şi mai rar în rândul întreprinderilor mijlocii (29,23%);

- BANCA TRANSILVANIA este cel mai frecvent apreciată pozitiv în cadrul microîntreprinderilor (32,59%).

Tabelul 8.9

Aprecierile pozitive cu privire la serviciile furnizate de bănci în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt. Banca


1. BCR - Banca Comercială Română 42.71% 53.94% 49.23% 2. BRD - Groupe Société Générale 32.94% 34.25% 29.23% 3. Banca Transilvania 32.59% 28.35% 32.31% 4. Raiffeisen Bank 21.21% 30.71% 26.15% 5. ING Bank 13.96% 14.17% 18.46% 6. Unicredit Ţiriac Bank 6.42% 5.91% 9.23% 7. CEC Bank 4.40% 6.69% 7.69% 8. Bancpost 5.58% 8.27% 9.23% 9. Alpha Bank România 3.35% 2.76% 4.62%

10. Banca Românească 3.21% 4.33% 1.54%

Evaluarea percepţiilor în legătură cu calitatea serviciilor bancare după forma juridică de organizare a IMM-urilor evidenţiază în general aceleaşi preferinţe. Observăm o preferinţă mai accentuată a SA-urilor pentru BCR (55,32%), BRD (38,30%) şi Raiffeisen Bank (36,17%), comparativ cu media eşantionului.


178

Tabelul 8.10 Aprecierile pozitive cu privire la serviciile oferite de bănci

în funcţie de forma de organizare a IMM-urilor

Nr. crt. Banca



1. BCR - Banca Comercială Română 55.32% 43.90% 49.18% 2. BRD - Groupe Société Générale 38.30% 33.10% 29.51% 3. Banca Transilvania 29.79% 32.47% 26.23% 4. Raiffeisen Bank 36.17% 21.79% 30.33% 5. ING Bank 10.64% 13.83% 19.67% 6. Unicredit Ţiriac Bank 8.51% 6.44% 5.74% 7. CEC Bank 2.13% 4.61% 9.02% 8. Bancpost 19.15% 5.43% 9.84% 9. Alpha Bank România 6.38% 2.97% 6.56%

10. Banca Românească 2.13% 3.10% 6.56%

Având în vedere aprecierile serviciilor bancare în funcţie de ramurile în

care activează IMM-urile, remarcăm în principal că: - BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ este cotată cel mai bine în firmele

din comert (67,61%); - BRD - GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE este percepută favorabil mai

des în rândul întreprinderilor din comert (47,42%) şi mai puţin frecvent în rândul IMM-urilor din constructii (22,22%);

- BANCA TRANSILVANIA înregistrează cele mai numeroase aprecieri pozitive tot în cadrul întreprinderilor din comert (46,95%).

Pentru informaţii suplimentare se poate consulta tabelul 8.11.

Tabelul 8.11 Aprecierile pozitive cu privire la serviciile furnizate de bănci în funcţie de

domeniile în care activează IMM-urile

Nr. crt. Banca


1. BCR 44.84% 38.27% 67.61% 28.17% 48.44% 42.80% 2. BRD 30.05% 22.22% 47.42% 38.03% 29.69% 35.80% 3. Banca Transilvania 30.28% 28.40% 46.95% 45.07% 29.69% 30.54% 4. Raiffeisen Bank 25.12% 20.99% 26.06% 33.80% 20.31% 24.71% 5. ING Bank 14.32% 17.28% 18.54% 21.13% 18.75% 13.04% 6. Unicredit Ţiriac Bank 6.10% 9.88% 7.28% 12.68% 6.25% 6.81% 7. CEC Bank 4.46% 4.94% 7.51% 2.82% 1.56% 5.25% 8. Bancpost 7.75% 4.94% 7.75% 1.41% 9.38% 5.84% 9, Alpha Bank România 2.82% 0.00% 4.69% 4.23% 1.56% 4.28%

10. Banca Românească 2.82% 6.17% 4.69% 0.00% 6.25% 3.31%

BLANK PAGE


179

8.3. Ierarhizarea societăţilor de asigurare în funcţie de calitatea serviciilor oferite IMM-urilor

Rezultatele investigaţiei relevă că societăţile de asigurări care furnizează cele mai bune servicii firmelor mici şi mijlocii sunt: ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI (25,08%), urmată de OMNIASIG, indicată în 24,27% din IMM-uri, ASTRA (18,56%), ASIROM (14,21%), BCR ASIGURĂRI (12,29%), GENERALI (11,92%), ING ROMÂNIA (9,06%), GROUPAMA (7,01%), UNIQA Asigurări (6,83%) şi Carpatica Asig (2,92%). Vezi figura 8.4.

Figura 8.4

Societăţile de asigurări apreciate favorabil de către întreprinzători/manageri

Societăţile de asigurări apreciate nefavorabil cel mai frecvent de către

factorii de decizie din IMM-uri sunt: ASTRA (25,43%), OMNIASIG (indicată în 16,04% din firme), Carpatica Asig (14,03%), ASIROM (13,82%), ARDAF (10,39%) EUROINS (8,68%), AVIVA (6,86%), GROUPAMA (6,46%), BCR ASIGURĂRI (5,25%) şi UNIQA Asigurări (4,14%). Vezi figura 8.5.

2,92%

6,83%

7,01%

9,06%

11,92%

12,29%

14,21%

18,56%

24,27%

25,08%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Carpatica Asig

UNIQA Asigurări S.A

Groupama

ING România

Generali

BCR Asigurări

Asirom

Astra

Omniasig

Allianz Ţiriac Asigurări


180

Figura 8.5

Societăţile de asigurări apreciate nefavorabil de către întreprinzători/manageri

Evidenţiem percepţiile foarte variate ale întreprinzătorilor/managerilor

cu privire la calitatea serviciilor oferite de asiguratori. De asemenea, remarcăm faptul că ALLIANZ ŢIRIAC si BCR Asigurări sunt mai frecvent evaluate pozitiv decât negativ, fiind firmele din primele cinci apreciate pozitiv de întreprinzători care nu se regăsesc în topul primelor cinci companii de asigurări care au primit calificative nefavorabile. Acest aspect reflectă o evoluţie de ansamblu descendentă a calităţii serviciilor furnizate de asiguratorii din România.

Examinarea IMM-urilor în funcţie de vechime (tabelul 8.12), relevă următoarele aspecte:

- IMM-urile înfiinţate de mai mult de 15 ani se remarcă prin frecvenţa crescută a firmelor în care se acordă calificative pozitive pentru Allianz Ţiriac Asigurări (26,25%), OMNIASIG (29,36%) şi ASIROM (15,99%);

- ASTRA înregistrează o apreciere pozitivă mai accentuată din partea firmelor cu vechime mai mică de 5 ani (20,47%);

- BCR Asigurări este apreciată de nişa formată de firme cu o vârstă peste 15 ani (12,89%).

25,43%

16,04%

14,03%

13,82%

10,39%

8,68%

6,86%

6,46%

5,25%

4,14%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Astra

Omniasig

Carpatica Asig

Asirom

Ardaf

Euroins

Aviva

Groupama

BCR Asigurări

UNIQA Asigurări S.A


181

Tabelul 8.12 Aprecierile pozitive cu privire la serviciile furnizate de asiguratori în funcţie

de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Societatea de asigurări


1. Allianz Ţiriac Asigurări 23,29% 25,28% 25,76% 26,25% 2. Omniasig 20,94% 23,05% 24,02% 29,36% 3. Astra 20,47% 16,91% 18,78% 18,62% 4. Asirom 14,35% 12,45% 14,85% 15,99% 5. BCR Asigurări 12,47% 12,08% 11,35% 12,89% 6. Generali 10,35% 13,01% 10,92% 12,65% 7. ING România 9,65% 8,74% 6,55% 10,26% 8. Groupama 6,12% 7,25% 8,73% 6,68% 9. UNIQA Asigurări S.A 5,65% 7,06% 6,99% 7,64%

10. Carpatica Asig 3,76% 2,79% 2,62% 2,39%

Luând în considerare distribuţia aprecierilor favorabile pe regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile se observă că:

- ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI este nominalizată pentru serviciile de calitate prestate mai ales în cadrul întreprinderilor din regiunea Vest (37,50%);

- OMNIASIG este percepută pozitiv mai des în companiile din Sud Vest (40,58%) şi mai rar în firmele din Nord Vest (9,35%);

- ASTRA este cel mai frecvent bine cotată în rândul unităţilor economice din regiunea Sud Est (25%).


Tabelul 8.13 Aprecierile pozitive cu privire la serviciile oferite de societăţile de asigurări în

funcţie de regiunile de dezvoltare

Nr. crt. Societatea de asigurări


Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. Allianz Ţiriac Asigurări 18,31% 22,12% 21,17% 29,88% 37,50% 25,23% 21,67% 25,96% 2. Omniasig 12,68% 16,35% 30,18% 40,58% 17,86% 9,35% 15,42% 17,16% 3. Astra 22,54% 25,00% 18,92% 21,58% 12,50% 10,28% 17,50% 18,06% 4. Asirom 19,72% 19,23% 12,16% 30,71% 8,93% 6,54% 7,50% 10,16% 5. BCR Asigurări 9,15% 6,73% 18,92% 11,62% 19,64% 13,08% 7,92% 11,96% 6. Generali 5,63% 4,81% 12,61% 8,30% 27,68% 10,28% 15,00% 11,96% 7. ING România 14,08% 7,69% 8,11% 12,86% 2,68% 6,54% 9,17% 8,35% 8. Groupama 2,82% 2,88% 4,95% 7,47% 0,00% 8,41% 16,25% 6,55% 9. UNIQA Asigurări S.A 14,79% 11,54% 12,16% 3,32% 1,79% 0,00% 3,75% 7,00% 10. Carpatica Asig 2,11% 1,92% 1,80% 3,73% 0,89% 4,67% 2,08% 4,06%

Gruparea IMM-urilor după mărime scoate în evidenţă că ALLIANZ

ŢIRIAC ASIGURĂRI, OMNIASIG, BCR ASIGURĂRI, GROUPAMA, sunt mai des nominalizate pentru servicii de calitate în cadrul întreprinderilor mijlocii


182

(34,38%, 35,94%, 14,06%, respectiv 10,94%), iar ASTRA si GENERALI sunt cel mai frecvent evaluate pozitiv în rândul întreprinderilor mici (18,88%, respectiv 14,59%). Detalii în tabelul 8.14.

Tabelul 8.14 Aprecierile pozitive cu privire la serviciile furnizate de societăţile de asigurări




1. Allianz Ţiriac Asigurări 23,52% 31,33% 34,38% 2. Omniasig 21,84% 34,76% 35,94% 3. Astra 18,65% 18,88% 15,63% 4. Asirom 14,31% 13,73% 14,06% 5. BCR Asigurări 12,40% 11,16% 14,06% 6. Generali 11,42% 14,59% 12,50% 7. ING România 9,67% 5,58% 9,38% 8. Groupama 6,54% 8,58% 10,94% 9. UNIQA Asigurări S.A 6,93% 6,44% 6,25%

10. Carpatica Asig 3,20% 1,72% 1,56% Având în vedere distribuţia aprecierilor pozitive a asiguratorilor în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor (vezi tabelul 8.15), principalele constatări sunt:

- SA-urile înregistrează frecvenţa cea mai ridicată de evaluări favorabile pentru Allianz Ţiriac Asigurări (35%), ASTRA (20%), GENERALI (17,50%), GROUPAMA (12,50%) şi UNIQA (15%);

- entităţile cu alte forme de organizare juridică deţin proporţii mai ridicate de IMM-uri în cadrul cărora sunt percepute pozitiv OMNIASIG (33,04%), ASIROM (22,32%), BCR Asigurări (14,29%), ING ROMÂNIA (11,61%) şi Carpatica Asig (6,25%).

Tabelul 8.15 Aprecierile pozitive cu privire la serviciile furnizate de societăţile de asigurări în

funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor



organizare juridică 1. Allianz Ţiriac Asigurări 35,00% 24,81% 25,00% 2. Omniasig 32,50% 23,37% 33,04% 3. Astra 20,00% 18,57% 17,86% 4. Asirom 15,00% 13,57% 22,32% 5. BCR Asigurări 10,00% 12,20% 14,29% 6. Generali 17,50% 11,99% 8,93% 7. ING România 7,50% 8,91% 11,61% 8. Groupama 12,50% 6,79% 8,04% 9. UNIQA Asigurări S.A 15,00% 6,44% 8,93%

10. Carpatica Asig 0,00% 2,74% 6,25% Dacă analizăm evaluările favorabile cu privire la serviciile oferite de societăţile de asigurare prin prisma domeniilor în care activează IMM-urile (tabelul 8.16), se pot trage următoarele concluzii:


183

- agenţii economici din domeniul industrie deţin cele mai numeroase evaluări favorabile pentru Allianz Ţiriac Asigurări (29,10%), OMNIASIG (30,60%), BCR Asigurări (14,93%), GENERALI (14,18%);

- companiile din constructii înregistrează proporţii mai mari de IMM-uri în rândul cărora se optează pentru ASTRA (22,08%);

- întreprinzătorii şi managerii din turism au nominalizat într-o frecvenţă mai mare ASIROM (28,57%).

Tabelul 8.16

Aprecierile pozitive cu privire la serviciile furnizate de societăţile de asigurări în funcţie de domeniile de activitate ale IMM-urilor

Nr. crt. Societatea de asigurări IMM-urile pe ramuri de activitate

Industrie Construcţii Comerţ Transporturi Turism Servicii 1. Allianz Ţiriac Asigurări 29,10% 28,57% 22,55% 18,97% 26,98% 24,47% 2. Omniasig 30,60% 20,78% 22,37% 18,97% 28,57% 21,70% 3. Astra 17,66% 22,08% 16,27% 18,97% 15,87% 21,70% 4. Asirom 11,94% 9,09% 17,56% 6,90% 28,57% 12,13% 5. BCR Asigurări 14,93% 6,49% 12,01% 13,79% 14,29% 10,85% 6. Generali 14,18% 10,39% 10,72% 12,07% 6,35% 12,34% 7. ING România 7,96% 5,19% 8,13% 6,90% 12,70% 11,49% 8. Groupama 4,98% 10,39% 5,73% 5,17% 11,11% 9,36% 9, UNIQA Asigurări S.A 4,48% 9,09% 8,32% 3,45% 9,52% 6,81% 10. Carpatica Asig 1,74% 2,60% 4,07% 3,45% 3,17% 2,55%

8.4. Facilitarea accesului la finanţare

În ceea ce priveşte facilitarea accesului la finanţare, IMM-urile au indicat următoarele entităţi responsabile: instituţiile bancare (77,61%), instituţiile de garantare (18,73%), Fondul Român de Contragarantare (6,73%) şi politicile publice guvenamentale (3,82%). De asemeni, trebuie menţionat faptul de ponderea firmelor care nu au indicat nici un răspuns (2,48%) a scăzut puternic faţă de anul trecut. Transpunera grafică este prezentată în figura 8.6.

Figura 8.6

Aprecierea IMM-urilor privind facilitarea accesului la finanţare

2,48%

3,82%

6,73%

18,73%

77,61%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Nici un răspuns

Politicile publice guvernamentale

Fondul Român de Contragarantare

Instituţiile de garantare

Instituţiile bancare


184

Analizând aprecierea IMM-urilor privind facilitarea accesului la finanţare din perspectiva structurii pe grupe de vârstă distingem următoarele elemente:

- ierarhia entităţilor ce contribuie la înlesnirea accesului la finanţare se păstrează aceeaşi pe toate segmentele de vârstă;

- unităţile economice care consideră instituţiile bancare drept principalii actori care pot facilita accesul la finanţare, înregistrează procentul cel mai ridicat în rândul firmelor de nou create (81,89%) şi cel mai mic procentaj în cazul celor de 5-10 ani (77,44%);

- IMM-urile care au menţionat instituţiile de garantare ca fiind veriga cheie în înlesnirea accesului la resurse financiare, consemnează o pondere superioară în organizaţiile de 5-10 ani (22,05%) şi o proporţie mai redusă în cazul celor cu vârsta de peste 15 ani (17,19%);

- ponderea întreprinderilor care au indicat Fondul Român de Contragarantare în calitate de cel mai important instrument pentru facilitarea accesului la finanţare se află în corelaţie negativă cu vârsta IMM-urilor, fiind de 5,76% în cazul firmelor nou create, şi de 8,60% în cazul celor de peste 15 ani;

- politicile publice guvernamentale au fost nominalizate în proporţii mai ridicate în organizaţiile de 5-10 ani (5,39%), şi mai reduse în cele nou create (3,70%).

Informaţii suplimentare pot fi consultate în tabelul 8.17. Tabelul 8.17

Aprecierea IMM-urilor privind facilitarea accesului la finanţare în funcţie de vârstă

Nr. crt.

Accesul la finanţare este facilitat mai ales de:

Vârsta firmelor

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Instituţiile bancare 35,76% 40,03% 40,86% 41,49%

2. Instituţiile de garantare 47,82% 49,16% 47,47% 48,55%

3. Fondul Român de Contragarantare 52,39% 50,68% 48,25% 45,85%

4. Politicile publice guvernamentale 8,94% 12,84% 10,51% 14,94%

5. Nici un răspuns 11,23% 9,80% 10,89% 10,58%

Luând în considerare regiunile de dezvoltare din care fac parte

IMM-urile, se evidenţiază următoarele aspecte: - în ceea ce priveşte firmele care au menţionat instituţiile bancare ca

fiind elementul de bază în sprijinirea accesului la resurse financiare, proporţia cea mai ridicată se înregistrează la IMM-urile din Sud Vest (92,12%), iar cea mai mică la unităţile din regiunea de Vest (34,21%);

- agenţii economici care consideră instituţiile de garantare drept principalii actori care pot facilita accesul la finanţare, deţin procentaje


185

mai ridicate în rândul firmelor din regiunea Sud Vest (30,29%), şi ponderi mai scăzute în cazul celor din Centru (10,61%);

- întreprinderile care au indicat Fondul Român de Contragarantare în calitate de cel mai important instrument pentru înlesnirea accesului la finanţare, sunt mai frecvente în cazul organizaţiilor din Vest (38,60%), şi mai rare în regiunea Nord Est (3,40%), în timp ce în Nord Vest, FRC nu a fost menţionat;

- unităţile economice care consideră politicile publice guvernamentale drept principalii actori care pot facilita accesul la finanţare, înregistrează procentul cel mai ridicat în rândul firmelor din Sud Est (15,70%) şi cel mai mic procentaj în cazul celor din Bucureşti-Ilfov (1,64%);

Detalii suplimentare în tabelul 8.18.

Tabelul 8.18 Aprecierea IMM-urilor privind facilitarea accesului la finanţare

în funcţie de regiunile de dezvoltare

Nr. crt.



Nord Est

Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Instituţiile bancare 83,67% 62,81% 83,46% 92,12% 34,21% 86,86% 86,82% 78,23%

2. Instituţiile de garantare 19,05% 23,97% 12,60% 30,29% 24,56% 10,95% 10,61% 22,59%

3. Fondul Român de contragarantare 3,40% 4,13% 7,48% 3,73% 38,60% 0,00% 3,54% 6,57%

4. Politicile publice guvernamentale 13,61% 15,70% 1,97% 3,73% 3,51% 3,65% 3,22% 1,64%

5. Nici un răspuns 7,48% 4,96% 1,97% 3,73% 9,65% 0,73% 0,96% 0,00%

Examinarea evoluţiei aprecierii privind facilitarea accesului la finanţare în

funcţie de mărimea IMM-urilor, relevă câteva aspecte mai importante: - ierarhia entităţilor ce contribuie la sprijinirea accesului la finanţare se

păstrează aceeaşi pe toate grupele de mărime; - ponderea întreprinderilor care indică instituţiile bancare ca fiind

elementul de bază în înlesnirea accesului la resurse financiare se află în corelaţie negativă cu mărimea organizaţiei;

- firmele care au indicat instituţiile de garantare în calitate de cel mai important instrument pentru înlesnirea accesului la finanţare, sunt mai dese în cazul celor de talie mică (21,84%), şi mai rare în cazul microîntreprinderilor (18,76%) şi a celor cu 50-249 salariaţi (18,75%);

- frecvenţa unităţilor economice care consideră Fondul Român de Contragarantare şi politicile publice guvernamentale drept principalii actori care pot facilita accesul la finanţare este corelată pozitiv cu dimensiunea IMM-urilor.



186


în funcţie de dimensiune

Nr. crt.



1. Instituţiile bancare 81,04% 73,95% 68,75% 2. Instituţiile de garantare 18,76% 21,84% 18,75% 3. Fondul Român de Contragarantare 6,19% 9,20% 14,06% 4. Politicile publice guvernamentale 3,77% 6,51% 10,94% 5. Nici un răspuns 2,56% 2,30% 3,13%

Luând în considerare mărimea IMM-urilor, ies în evidenţă următoarele

elemente specifice (tabelul 8.20): - SRL-urile înregistrează frecvenţe mai ridicate ale organizaţiilor care

au menţionat drept element de bază în înlesnirea accesului la resurse financiare politicile publice guvernamentale (4,51%), şi mai reduse ale IMM-urilor care au indicat instituţiile de garantare (19,01%);

- societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care au indicat ca principali actori în stimularea accesului la finanţare instituţiile de garantare (26,67%) şi Fondul Român de Contragarantare (11,11%), şi mai mici ale firmelor care au menţionat instituţiile bancare (77,78%);

- întreprinderile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale organizaţiilor în care se apreciază ca fiind extrem de importante pentru facilitarea accesului la finanţare instituţiile bancare (82,54%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat Fondul Român de Contragarantare (6,35%) şi politicile publice guvernamentale (3,17%).

Tabelul 8.20

Aprecierea IMM-urilor privind facilitarea accesului la finanţare în funcţie de forma de organizare juridică

Nr. crt.




1. Instituţiile bancare 77,78% 79,40% 82,54% 2. Instituţiile de garantare 26,67% 19,01% 19,05% 3. Fondul Român de Contragarantare 11,11% 6,83% 6,35% 4. Politicile publice guvernamentale 4,44% 4,51% 3,17% 5. Nici un răspuns 4,44% 0,24% 31,75%

Interpretarea aprecierii IMM-urilor privind facilitarea accesului la

finanţare, din perspectiva structurii pe domenii de activitate, se prezintă astfel: - firmele care consideră instituţiile bancare drept principalii actori care

pot facilita accesul la finanţare, înregistrează procentul cel mai ridicat în rândul firmelor din transporturi (89,39%) şi cel mai mic procentaj în cazul celor din industrie (71,23%);


187

- IMM-urile care au menţionat instituţiile de garantare ca fiind componenta elementară în înlesnirea accesului la resurse financiare, consemnează o pondere superioară în organizaţiile din transporturi (28,79%) şi o proporţie mai redusă în cazul celor din turism (16,00%);

- întreprinderile care au indicat Fondul Român de Contragarantare în calitate de cel mai important instrument pentru facilitarea accesului la finanţare, sunt mai frecvente în cazul agenţilor economici din industrie (14,39%) şi mai rar întâlnite în cele din domeniul turism (1,33%);

- politicile publice guvernamentale au fost nominalizate în proporţii mai ridicate în IMM-urile din transporturi (9,09%), şi mai reduse în cele din domeniul industrial (3,48%).

Vezi tabelul 8.21.


în funcţie de domeniul de activitate

Nr. crt.



1. Instituţiile bancare 71,23% 81,01% 81,56% 88.00% 89.39% 81,39% 2. Instituţiile de garantare 19,49% 16,46% 20,03% 16.00% 28.79% 17,67% 3. Fondul Român de Contragarantare 14,39% 7,59% 3,97% 1.33% 1.52% 5,64% 4. Politicile publice guvernamentale 3,48% 7,59% 4,13% 5.33% 9.09% 4,32% 5. Nici un răspuns 2,55% 3,80% 1,59% 2.67% 1.52% 3,57%

8.5. Destinaţii ale necesarului de finanţare

Având în vedere principalele destinaţii ale necesarului de finanţare, se constată că IMM-urile au finanţat cu prioritate capitalul de lucru (63,04%), investiţiile (44,59%), crearea de locuri de muncă (11,20%) şi proiectele inovative şi de cercetare (5,66%). De asemenea, 2,03% din întreprinderi nu au indicat nici un răspuns. Detalii suplimentare în figura 8.7.

Figura 8.7

Principalele destinaţii ale necesarului de finanţare din IMM-uri

2,03%

5,66%

11,20%

44,59%

63,04%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Nici un răspuns

Proiecte inovative şi de cercetare

Crearea de locuri de muncă

Investiţiile

Capitalul de lucru


188

Examinând firmele în funcţie de vârsta IMM-urilor (figura 8.22), putem sublinia următoarele aspecte:

- ierarhia principalelor destinaţii ale necesarului de finanţare se păstrează aceeaşi pe toate segmentele de vârstă;

- IMM-urile care au indicat investiţiile ca principală destinaţie a necesarului de finanţare, deţin ponderi ridicate în rândul firmelor de peste 15 ani (46,88%), şi procentaje mai reduse în cele nou înfiinţate (41,90%);

- agenţii economici al căror necesar de finanţare a presupus capitalul de lucru, sunt mai frecvenţi în rândul companiilor de 10-15 ani (65,23%), şi mai rari în cazul celor de peste 15 ani (60,83%);

- frecvenţa întreprinderilor care vizează proiectele inovative şi de cercetare se află în corelaţie pozitivă cu vârsta IMM-urilor, fiind de 5,06% în cazul firmelor nou create, şi de 6,04% în cazul celor de peste 15 ani;

- companiile al căror necesar de finanţare urmează să adreseze problematica creării de locuri de muncă, sunt mai răspândite în cazul firmelor de peste 15 ani (13,96%), şi mult mai rare în rândul celor de 10-15 ani (8,20%).

Tabelul 8.22 Principalele destinaţii ale necesarului de finanţare


Nr. crt.

Destinaţia necesarului de finanţare

Vârsta firmelor

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Investiţiile 41,90% 45,35% 43,75% 46,88% 2. Capitalul de lucru 63,16% 63,79% 65,23% 60,83% 3. Proiecte inovative şi de cercetare 5,06% 5,75% 5,86% 6,04% 4. Crearea de locuri de muncă 10,93% 10,49% 8,20% 13,96% 5. Nici un răspuns 1,01% 2,03% 2,34% 2,92%

Gruparea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare (tabelul 8.23) scoate în

evidenţă următoarele abateri mai mari de la media eşantionului: - companiile care au indicat investiţiile ca orientare prioritară a

necesarului de finanţare, deţin ponderi ridicate în rândul firmelor din Nord Vest (50,69%), şi procentaje mai reduse în cele din regiunea Vest (32,74%);

- IMM-urile al căror necesar de finanţare a avut ca destinaţie capitalul de lucru, sunt mai frecvente în rândul firmelor din Vest (77,88%), şi mai rare în cazul celor din regiunea Sud Vest (50,00%);

- unităţile economice care vizează proiectele inovative şi de cercetare au procentaje mai mari în rândul organizaţiilor din Vest (8,85%), şi mult mai reduse în cazul celor din regiunea Nord Est (3,97%);

- întreprinderile al căror necesar de finanţare adreseză crearea de


189

locuri de muncă, sunt mai răspândite în cazul firmelor din Nord Vest (17,36%), şi mult mai rare în rândul celor din Vest (4,42%).

Tabelul 8.23

Principalele destinaţii ale necesarului de finanţare în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Investiţiile 47,68% 50,00% 41,80% 48,77% 32,74% 50,69% 44,16% 42,89%

2. Capitalul de lucru 66,89% 65,83% 64,06% 63,11% 77,88% 50,00% 60,06% 62,89%

3. Proiecte inovative şi de cercetare 3,97% 6,67% 4,69% 4,10% 8,85% 4,17% 4,55% 7,63%

4. Crearea de locuri de muncă 7,28% 12,50% 12,89% 10,66% 4,42% 17,36% 11,69% 10,93%

5. Nici un răspuns 0,66% 1,67% 3,52% 0,00% 0,88% 1,39% 2,92% 2,68%

Analizând IMM-urile în funcţie de dimensiune (tabelul 8.24), se

constată în principal că: - ierarhia principalelor destinaţii ale necesarului de finanţare se

păstrează aceeaşi pe toate segmentele de mărime, cu excepţia întreprinderilor mijlocii, în cazul cărora investiţiile devansează ca importanţă capitalul de lucru, iar crearea de locuri de muncă şi proiectele inovative şi de cercetare consemnează aceaşi intensitate;

- ponderea întreprinderilor al căror necesar de finanţare s-a orientat către investiţii şi proiecte inovative şi de cercetare se află în corelaţie pozitivă cu mărimea organizaţiei;

- frecvenţa unităţilor economice care au indicat capitalul de lucru şi crearea de locuri de muncă ca destinaţie a necesarului de finanţare este corelată negativ cu dimensiunea IMM-urilor.

Tabelul 8.24

Principalele destinaţii ale necesarului de finanţare în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.




1. Investiţiile 42,29% 52,85% 63,64% 2. Capitalul de lucru 64,95% 55,51% 50,00% 3. Proiecte inovative şi de cercetare 5,16% 7,22% 10,61% 4. Crearea de locuri de muncă 11,33% 10,65% 10,61% 5. Nici un răspuns 2,21% 1,52% 0,00%


190

Interpretarea aprecierii IMM-urilor privind destinaţia necesarului de finanţare, din perspectiva formei de organizare juridică (tabelul 8.25), se prezintă astfel:

- ierarhia principalelor destinaţii ale necesarului de finanţare se păstrează aceeaşi pe toate formele de organizare juridică, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, în cazul cărora investiţiile devansează ca importanţă capitalul de lucru;

- SRL-urile înregisrează frecvenţe scăzute ale firmelor care resimt necesitatea finanţării proiectelor inovative şi de cercetare (5,47%) şi creării de locuri de muncă (10,82%);

- societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai ridicate ale IMM-urilor care au indicat ca principale destinaţii pentru necesarul de finanţare investiţiile (62,50%), proiectele inovative şi de cercetare (10,42%) şi crearea de locuri de muncă (20,83%), şi ponderi mai reduse ale celor care menţionează capitalul de lucru (80,00%);

- întreprinderile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale organizaţiilor în care necesarul de finanţare se orientează către capitalul de lucru (64,84%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat ca destinaţie prioritară investiţiile (41,41%).

Tabelul 8.25

Principalele destinaţii ale necesarului de finanţare în funcţie de forma de organizare a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Investiţiile 62,50% 44,32% 41,41% 2. Capitalul de lucru 45,83% 63,40% 64,84% 3. Proiecte inovative şi de cercetare 10,42% 5,47% 6,25% 4. Crearea de locuri de muncă 20,83% 10,82% 12,50% 5. Nici un răspuns 2,08% 2,19% 0,00%

Analiza IMM-urilor pe ramuri de activitate (tabelul 8.26) reliefează

următoarele elemente caracteristice: - IMM-urile care au indicat investiţiile ca destinaţie principală a

necesarului de finanţare, deţin procentaje ridicate în rândul firmelor din construcţii (56,10%), şi ponderi mai reduse în cele ce activează în sectorul industrial (41,86%);

- companiile al căror necesar de finanţare are ca orientare capitalul de lucru, sunt mai frecvente în rândul firmelor din transporturi (70,15%), şi mai rare în cazul celor din comerţ (59,00%);

- agenţii economici care vizează proiectele inovative şi de cercetare au procentaje mai mari în rândul organizaţiilor din construcţii (7,32%), şi mult mai reduse în cazul celor din transporturi (2,99%), în timp ce IMM-urile cu activitate în transporturi nu au indicat această opţiune;


191

- întreprinderile al căror necesar de finanţare adreseză crearea de locuri de muncă, sunt mai răspândite în cazul firmelor turism (18,18%), şi mult mai rare în rândul celor din transporturi (4,48%).

Tabelul 8.26

Principalele destinaţii ale necesarului de finanţare în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor

Nr. crt.



1. Investiţiile 41,86% 56,10% 43,35% 42,86% 49,25% 43,19%

2. Capitalul de lucru 64,48% 60,98% 59,00% 59,74% 70,15% 62,25%

3. Proiecte inovative şi de cercetare 5,88% 7,32% 5,32% 0,00% 2,99% 6,35%

4. Crearea de locuri de muncă 10,41% 9,76% 11,89% 18,18% 4,48% 10,34%

5. Nici un răspuns 2,55% 3,80% 1,59% 2,67% 1,52% 3,57%

8.6. Aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare

În ceea ce priveşte aportul contragarantării la relansarea procesului

de creditare (figura 8.8), IMM-urile nominalizază în principal următoarele: reducerea dobânzii (73,76%), diminuarea comisioanelor bancare (52,30%), reducerea costurilor aferente garanţiilor (14,03%) şi amplificarea accesului IMM-urilor la creditare (10,73%). Aşa cum se prezintă situaţia, este evident faptul că întreprinzătorii subliniază prioritar elementele cu care interacţionează direct în cadrul procesului de creditare: dobânzi şi comisioane bancare.

Figura 8.8

Aprecierea IMM-urilor privind aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare

10,73%

14,03%

52,30%

73,76%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Amplificarea accesului IMM-urilor la creditare

Reducerea costurilor aferente garanţiilor

Diminuarea comisioanelor bancare

Reducerea dobânzii


192

Analizând aprecierea IMM-urilor privind aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare din punct de vedere a structurii pe grupe de vârstă (tabelul 8.27), distingem următoarele elemente:

- IMM-urile care indică ca principal efect al înstituţiei contragarantării reducerea dobânzii înregistrează procentul cel mai ridicat în rândul firmelor nou înfiinţate (76,07%) şi cel mai mic procentaj în cazul celor de 10-15 ani (72,02%);

- organizaţiile care au diminuarea comisioanelor bancare, presupun o pondere superioară în organizaţiile de 10-15 ani (55,97%) şi o proporţie mai redusă în cazul nou înfiinţate (50,43%);

- entităţile care percep aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare din perspeciva amplificării accesului IMM-urilor la creditare sunt mai frecvente în cazul celor nou înfiinţate şi de 10-15 ani (11,11%) şi mai rare în rândul celor de peste 15 ani (1,33%);

- reducerea costurilor aferente garanţiilor au fost nominalizate în proporţii mai ridicate în IMM-urile de 5-10ani (17,53%), şi mai reduse în cele nou înfiinţate (9,83%).

Tabelul 8.27

Aprecierea IMM-urilor privind aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare în funcţie de vârstă

Nr. crt.

Aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare:

Vârsta firmelor

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Reducerea dobânzii 76,07% 73,96% 72,02% 74,51% 2. Diminuarea comisioanelor bancare 50,43% 53,47% 55,97% 52,51% 3. Amplificarea accesului IMM-urilor la creditare 11,11% 10,94% 11,11% 10,24% 4. Reducerea costurilor aferente garanţiilor 9,83% 17,53% 16,46% 13,07%

În ceea ce priveşte structura pe regiuni de dezvoltare din care fac

parte IMM-urile (tabelul 8.28), distingem următoarele: - regiunea Nord Est presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică ca efect major al contragarantării: reducerea dobânzii (88,65%), diminuarea comisioanelor bancare (64,54%) şi amplificarea accesului IMM-urilor la creditare (23,40%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care menţionează reducerea costurilor aferente garanţiilor (48,65%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat reducerea dobânzii (27,93%) şi diminuarea comisioanelor bancare;

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează o pondere mai redusă a organizaţiilor care au indicat reducerea costurilor aferente garanţiilor (4,62%), în timp ce firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mici ale organizaţiilor care privesc contragarantarea ca facilitator al amplificării accesului IMM-urilor la creditare (3,60%).


193

Tabelul 8.28 Aprecierea IMM-urilor privind aportul contragarantării la

relansarea procesului de creditare în funcţie de regiunile de dezvoltare

Nr. crt.

Aportul contragarantării la relansarea procesului de

creditare:


Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Reducerea dobânzii 88,65% 69,49% 78,69% 80,25% 27,93% 77,70% 79,79% 72,79%

2. Diminuarea comisioanelor bancare 64,54% 56,78% 50,00% 60,92% 18,02% 45,32% 57,53% 52,92%

3. Amplificarea accesului IMM-urilor la creditare 23,40% 16,95% 7,79% 12,18% 10,81% 3,60% 5,14% 12,10%

4. Reducerea costurilor aferente garanţiilor 21,28% 17,80% 11,89% 4,62% 48,65% 12,23% 6,16% 14,47%

Examinarea IMM-urilor în funcţie de dimensiune (tabelul 8.29), relevă

următoarele aspecte: - ierarhia principalelor efecte generate de aportul contragarantării la

relansarea procesului de creditare se păstrează aceeaşi pe toate grupele de mărime;

- ponderea întreprinderilor care indică reducerea dobânzii ca fiind elementul de bază al aportului contragarantării se află în corelaţie negativă cu mărimea organizaţiei;

- firmele care au indicat diminuarea comisioanelor bancare ca efect al instituţiei contragarantării sunt mai dese în cazul celor de talie mică (54,62%), şi mai rare în cazul microîntreprinderilor (52,40%);

- frecvenţa unităţilor economice care abordează aportul contragarantării din perspectiva reducerii costurilor aferente garanţiilor şi amplificării accesului IMM-urilor la creditare este corelată pozitiv cu dimensiunea IMM-urilor.

Tabelul 8.29

Aprecierea IMM-urilor privind aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare în funcţie de dimensiune

Nr. crt.




mici Întreprinderi

mijlocii

1. Reducerea dobânzii 75,57% 71,49% 58,33%

2. Diminuarea comisioanelor bancare 52,40% 54,62% 53,33%

3. Amplificarea accesului IMM-urilor la creditare 10,16% 12,45% 20,00%

4. Reducerea costurilor aferente garanţiilor 13,29% 17,67% 20,00%


194

Analiza aprecierii IMM-urilor privind aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare în funcţie de forma de organizare juridică (tabelul 8.30), evidenţiază următoarele caracteristici:

- SA-urile presupun ponderi mai mari ale firmelor care au indicat ca efect al contragarantării reducerea costurilor aferente garanţiilor (17,02%) şi amplificarea accesului IMM-urilor la creditare (17,02%);

- întreprinderile altfel organizate juridic consemnează procente mai mari ale organizaţiilor care apreciază, ca efect al contragarantării la relansarea procesului de creditare, reducerea dobânzii (75,41%) şi diminuarea comisioanelor bancare (62,30, precum şi procente mai reduse în cazul reducerii costurilor aferente garanţiilor (6,56%);

- SRL-urile se evidenţiază prin cea mai reducă frecvenţă a IMM-urilor care abordează aportul contragarantării din perspectiva reducerea dobânzii (74,32%), diminuarea comisioanelor bancare (51,87%) şi amplificarea accesului IMM-urilor la creditare (10,53%).


relansarea procesului de creditare în funcţie de forma de organizare juridică

Nr. crt.




1. Reducerea dobânzii 74,47% 74,32% 75,41%

2. Diminuarea comisioanelor bancare 57,45% 51,87% 62,30%

3. Amplificarea accesului IMM-urilor la creditare 17,02% 10,53% 12,30%

4. Reducerea costurilor aferente garanţiilor 17,02% 14,65% 6,56%

Examinarea structurii pe domenii de activitate (tabelul 8.31),

surprindem următoarele: - sectorul industrial presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică, ca efect major al contragarantării, reducerea costurilor aferente garanţiilor (23,00%), precum şi procentaje mai reduse privind reducerea dobânzii (65,38%%) şi diminuarea comisioanelor bancare (46,00%);

- întreprinderile din construcţii consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care menţionează amplificarea accesului IMM-urilor la creditare (17,95%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat reducerea costurilor aferente garanţiilor (10,26%);

- agenţii economici din sectorul de transporturi înregistrează o pondere mai ridicată a organizaţiilor care au indicat reducerea dobânzii (90,77%) şi diminuarea comisioanelor bancare (76,92%), şi mai mici în rândul celor care au subliniat amplificarea accesului IMM-urilor la creditare (7,69%).


195


relansarea procesului de creditare în funcţie de domeniul de activitate

Nr. crt.

Aportul contragarantării la relansarea procesului de

creditare:


1. Reducerea dobânzii 65,38% 79,49% 76,03% 83,10% 90,77% 75,68%

2. Diminuarea comisioanelor bancare 46,00% 56,41% 53,72% 53,52% 76,92% 53,31%

3. Amplificarea accesului IMM-urilor la creditare 8,72% 17,95% 9,42% 8,45% 7,69% 13,81%

4. Reducerea costurilor aferente garanţiilor 23,00% 10,26% 11,57% 11,27% 13,85% 11,09%

8.7. Principalele obstacole în accesarea fondurilor de la bugetul de stat

IMM-urile în proporţie de 77,17% declară că nu intenţionează să acceseze fonduri de la bugetul de stat în 2013. Acestă situaţie este contraintuitivă în condiţiile unei subcapitalizări cronice a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, evidenţiind astfel, faptul că propensiunea scăzută în a atrage fonduri de la bugetul de stat nu este din cauza unei lipse de interes, ci mai degrabă din cauza unor bariere reale în contractarea acestor surse de finanţare. Analiza principalelor obstacole în accesarea fondurilor naţionale, evidenţiază următoarea ierarhie în funcţie de frecvenţa incidenţei lor: birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (80,43%), informaţiile insuficiente privind fondurile disponibile (44,57%), costul ridicat al creditelor şi garanţiile insuficiente pentru acoperirea cofinanţării (36,96%), criteriile de eligibilitate restrictive (33,70%), fondurile proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării (33,70%), lipsa de încredere în firmele de consultanţă (11,96%) şi capacitatea managerială redusă în implementarea proiectelor (4,35%).

Figura 8.8

Propensiunea IMM-urilor de a ccesa fonduri de la bugetul de stat în 2013

22,83%

77,17%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

DA

NU


196

Figura 8.9

Principalele obstacole în accesarea fondurilor naţionale 8.8. Specificul utilizării expertului contabil în IMM-uri

Utilizarea expertului contabil este o obligaţie legală, dar şi o necesitate practivă pentru derularea performantă a afecerilor, IMM-urile indicând următoarele elemente: supravegherea activităţilor financiar-contabile (87,88%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (82,06%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (81,73%).


Figura 8.10

Specificul utilizării expertului contabil în IMM-uri

Analizând specificul utilizării expertului contabil în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 8.32), surprindem următoarele elemente:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mici ale IMM-urilor care indică utilizarea expertului contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (85,97%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (80,96%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (78,36%);

4,35%

11,96%

33,70%

33,70%

36,96%

44,57%

80,43%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Capacitate managerială redusă în implementarea proiectelor

Lipsa de încredere în firmele de consultanţă

Criterii de eligibilitate restrictive

Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării

Costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării

Informaţii insuficiente privind fondurile disponibile

Birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei

81,73%

82,06%

87,88%

70% 75% 80% 85% 90%

Oferirea de servicii integrate de asistenţă

Asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală

Supravegherea activităţilor financiar-contabile


197

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care menţionează apelarea la un expert contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (90,46%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (84,35%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (85,50%).

Tabelul 8.32

Specificul utilizării expertului contabil în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Utilizarea expertului contabil în IMM-uri


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Supravegherea activităţilor financiar-contabile 85,97% 88,21% 90,46% 88,03%

2. Asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală 80,96% 81,56% 84,35% 82,56%

3. Oferirea de servicii integrate de asistenţă 78,36% 83,22% 85,50% 81,34%

Structura IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare relevă următoarele aspecte esenţiale (tabelul 8.33): regiunea Sud Vest presupune ponderi mai mici ale IMM-urilor care indică utilizarea expertului contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (62,30%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (59,43%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (57,38%), în timp ce întreprinderile din regiunea Nord consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care menţionează apelarea la un expert contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (97,26%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (92,47%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (93,84%).

Tabelul 8.33

Specificul utilizării expertului contabil în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Supravegherea activităţilor financiar-contabile 91,45% 77,05% 88,30% 62,30% 91,23% 97,26% 93,38% 94,76%

2. Asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală 90,13% 67,21% 84,53% 59,43% 72,81% 92,47% 86,44% 89,31%

3. Oferirea de servicii integrate de asistenţă 86,18% 69,67% 81,89% 57,38% 72,81% 93,84% 85,80% 91,13%


(tabelul 8.34), se evidenţiază următoarele elemente: - microîntreprinderile presupun ponderi mai mari ale firmelor care

menţionează rolul expertului contabil pentru asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (82,53%);


198

- întreprinderile mici presupun frecvenţe mai înalte ale IMM-urilor care indică utilizarea expertului contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (88,76%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (82,02%);

- întreprinderile mijlocii consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care menţionează apelarea la un expert contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (84,85%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (77,27%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (80,30%).

Tabelul 8.34

Specificul utilizării expertului contabil în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Supravegherea activităţilor financiar-contabile 87,85% 88,76% 84,85%

2. Asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală 82,53% 80,52% 77,27%

3. Oferirea de servicii integrate de asistenţă 81,75% 82,02% 80,30%


8.35), relevă următoarele: - societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mici ale IMM-urilor care

indică utilizarea expertului contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (61,72%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (56,25%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (53,13%);

- întreprinderile altfel organizate juridic consemnează frecvenţe mai ridicate ale entităţilor care menţionează apelarea la un expert contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (89,93%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (84,16%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (84,10%).

Tabelul 8.35

Specificul utilizării expertului contabil în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Supravegherea activităţilor financiar-contabile 61,72% 85,71% 89,93%

2. Asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală 56,25% 77,55% 84,16%

3. Oferirea de servicii integrate de asistenţă 53,13% 75,51% 84,10%


199

În ceea ce priveşte repartiţia firmelor pe domenii de activitate (tabelul 8.36), surprindem câteva elemente de esenţă:

- companiile din transporturi înregistrează ponderi mai mici ale IMM-urilor care indică utilizarea expertului contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (74,63%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (73,13%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (70,15%);

- întreprinderile din domeniul turism presupun frecvenţe mai înalte ale IMM-urilor care indică utilizarea expertului contabil pentru supravegherea activităţilor financiar-contabile (92,21%) şi asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (87,01%);

- Firmele din servicii consemnează procentaje mai mari ale organizaţiilor care au evidenţiat rolul expertului contabil în oferirea de servicii integrate de asistenţă (86%).

Tabelul 8.36

Specificul utilizării expertului contabil în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.



1. Supravegherea activităţilor financiar-contabile 88,91% 90,24% 87,46% 92,21% 74,63% 88,18%

2. Asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală 80,32% 82,93% 80,56% 87,01% 73,13% 85,45%

3. Oferirea de servicii integrate de asistenţă 78,73% 82,93% 80,72% 85,71% 70,15% 86,00%

8.9. Principalele criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului

IMM-urile evaluează activitatea contabilului (pe o scară de la 1 la 5) cu un calificativ de 4,61, ceea ce reprezintă un nivel foarte înalt, sugerând o potrivire a aşteptărilor întreprinzătorilor cu tipul şi calitatea serviciilor oferite de contabili. De asemenea, pe o scară de la 1 la 3, întreprinderile au subliniat principalele criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului (figura 8.11): loialitatea faţă de conducătorul firmei (2,53), implicarea în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile (2,05), şi respectarea reglementărilor contabile şi fiscale (1,42).


200

Figura 8.11

Criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului în IMM-uri

Analizând principalele criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 8.37), surprindem următoarele elemente:

- evaluarea performanţei contabilului înregistrează valori mai ridicate în organizaţiile de peste 15 ani (4,66) şi mai reduse în cele nou înfiinţate (4,51);

- întreprinderile care indică faptul că loialitatea faţă de conducătorul firmei reprezintă un criteriu important în aprecierea activităţii contabilului consemnează o intensitate mai mare în întreprinderile de 10-15 ani (2,59) şi mai mică în cele de 5-10 ani (2,49);

- IMM-urile care punctează rolul însemnat al implicării contabilului în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile prezintă o intensitate mai înaltă în firmele de peste 15 ani (2,10) şi mai joasă în cele de 10-15 ani (2,00);

- companiile care evaluează activitatea contabilul în funcţie de măsura în care acesta respectă reglementările contabile şi fiscale înregistrează o intensitate mai ridicată în rândul organizaţiilor de 5-10 ani (1,48) şi mai redusă în cele de peste 15 ani (1,34).

Tabelul 8.37

Criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Activitatea contabilului 4,51 4,64 4,59 4,66 2. Loialitatea faţă de conducătorul firmei 2,53 2,49 2,59 2,55 3. Respectarea reglementărilor contabile şi fiscale 1,43 1,48 1,42 1,34

4. Implicarea în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile 2,05 2,04 2,00 2,10


aspecte esenţiale:

1,42

2,05

2,53

4,61

0 1 2 3 4 5

Respectarea reglementărilor contabile şi fiscale

Implicarea în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile

Loialitatea faţă de conducătorul firmei

Activitatea contabilului


201

- evaluarea performanţei contabilului înregistrează valori mai ridicate în organizaţiile din Sud Vest (4,76) şi mai reduse în cele din regiunea Vest (4,47);

- întreprinderile care indică faptul că loialitatea faţă de conducătorul firmei reprezintă un criteriu important în aprecierea activităţii contabilului consemnează o intensitate mai mare în întreprinderile din Sud Est (2,65) şi mai mică în cele din Vest (2,31);

- IMM-urile care punctează rolul însemnat al implicării contabilului în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile prezintă o intensitate mai înaltă în firmele din regiunea Vest (2,27) şi mai joasă în cele din Sud Vest (1,75);

- companiile care evaluează activitatea contabilul în funcţie de măsura în care acesta respectă reglementările contabile şi fiscale înregistrează o intensitate mai ridicată în rândul organizaţiilor din Sud Vest (1,67) şi mai redusă în cele din Nord Vest (1,27).


Tabelul 8.38 Criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului

în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.



Nord Est

Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Activitatea contabilului 4,52 4,61 4,53 4,76 4,47 4,69 4,65 4,58

2. Loialitatea faţă de conducătorul firmei 2,49 2,65 2,62 2,58 2,31 2,50 2,63 2,44

3. Respectarea reglementărilor contabile şi fiscale 1,33 1,39 1,36 1,67 1,44 1,27 1,31 1,48

4. Implicarea în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile 2,19 1,96 2,02 1,75 2,27 2,22 2,05 2,10


(tabelul 8.39), se evidenţiază următoarele elemente: - evaluarea performanţei contabilului înregistrează valori mai ridicate în

organizaţiile de dimensiune mică şi mijlocie (4,67) şi mai reduse în microîntreprinderi (4,58);

- întreprinderile care indică faptul că loialitatea faţă de conducătorul firmei reprezintă un criteriu important în aprecierea activităţii contabilului consemnează o intensitate mai mare în întreprinderile milocii (2,60) şi mai mică în cele de talie mică (2,49);

- IMM-urile care punctează rolul însemnat al implicării contabilului în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile prezintă o cvasi-stagnare pe toate grupele de mărime;


202

- companiile care evaluează activitatea contabilul în funcţie de măsura în care acesta respectă reglementările contabile şi fiscale înregistrează o intensitate mai ridicată în rândul organizaţiilor mici (1,50) şi mai redusă în cele de dimensiune mijlocie (1,36).

Tabelul 8.39

Criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Activitatea contabilului 4,58 4,67 4,67

2. Loialitatea faţă de conducătorul firmei 2,54 2,49 2,60

3. Respectarea reglementărilor contabile şi fiscale 1,41 1,50 1,36

4. Implicarea în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile 2,05 2,04 2,04


8.40), relevă următoarele: - evaluarea performanţei contabilului înregistrează valori mai ridicate în

SRL-uri (4,63) şi mai reduse în organizaţiile altfel organizare juridic (4,33);

- întreprinderile care indică faptul că loialitatea faţă de conducătorul firmei reprezintă un criteriu important în aprecierea activităţii contabilului consemnează o intensitate mai mare în entităţile altfel organizate juridic (2,64) şi mai mică în societăţile pe acţiuni (2,44);

- IMM-urile care punctează rolul însemnat al implicării contabilului în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile prezintă o intensitate mai înaltă în SRL-uri (2,06) şi mai joasă în rândul agenţilor economici cu alte forme de organizare juridică (1,93);

- companiile care evaluează activitatea contabilul în funcţie de măsura în care acesta respectă reglementările contabile şi fiscale înregistrează o intensitate mai ridicată în societăţile pe acţiuni (1,50) şi mai redusă în cazul SRL-urilor şi a organizaţiilor altfel organizate juridic (1,42).


203

Tabelul 8.40 Criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Activitatea contabilului 4,41 4,63 4,33

2. Loialitatea faţă de conducătorul firmei 2,44 2,53 2,64

3. Respectarea reglementărilor contabile şi fiscale 1,50 1,42 1,42

4. Implicarea în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile 2,02 2,06 1,93


8.41), surprindem câteva elemente de esenţă: - evaluarea performanţei contabilului înregistrează valori mai ridicate în

organizaţiile din turism (4,71) şi mai reduse în cele din domeniul transporturi (4,50);

- întreprinderile care indică faptul că loialitatea faţă de conducătorul firmei reprezintă un criteriu important în aprecierea activităţii contabilului consemnează o intensitate mai mare în întreprinderile din sectorul de transporturi (2,77) şi mai mică în cele din servicii (2,50);

- IMM-urile care punctează rolul însemnat al implicării contabilului în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile prezintă o intensitate mai înaltă în firmele din turism (2,17) şi mai joasă în cele din transporturi (1,80);

- companiile care evaluează activitatea contabilul în funcţie de măsura în care acesta respectă reglementările contabile şi fiscale înregistrează o intensitate mai ridicată în rândul organizaţiilor din sectorul de construcţii (1,52) şi mai redusă în cele din turism (1,21).


204

Tabelul 8.41 Criterii utilizate pentru aprecierea activităţii contabilului


Nr. crt.




1. Activitatea contabilului 4,64 4,59 4,56 4,71 4,50 4,62

2. Loialitatea faţă de conducătorul firmei 2,52 2,56 2,53 2,61 2,77 2,50

3. Respectarea reglementărilor contabile şi fiscale 1,42 1,52 1,42 1,21 1,42 1,44

4. Implicarea în descoperirea şi rezolvarea problemelor financiare şi contabile 2,08 1,93 2,06 2,17 1,80 2,06

8.10. Rolul expertului contabil în IMM-uri

IMM-urile interpretează rolul şi importanţa expertului contabil (figura 8.12) din perspectiva a trei elemente, indicând aportul lui astfel: la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget (41,6%), la luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei (49,18%) şi ca obligaţie legală fără prea multă semnificaţie (9,21%).

Figura 8.12

Rolul expertului contabil în IMM-uri

Analizând rolul expertului contabil în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 8.42), surprindem următoarele elemente:

- întreprinderile care indică faptul că expertul contabil îi ajută la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget prezintă frecvenţe

9,21%

41,60%

49,18%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

O obligaţie legală fără prea multă semnificaţie

Ajută la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget

Ajută la luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei


205

mai înalte în firmele de 10-15 ani (46,3%) şi mai joase în cele nou înfiinţate (39,84%);

- IMM-urile care evidenţiază rolul contabilului în luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei înregistrează procentaje mai ridicate în rândul organizaţiilor de peste 15 ani (51,94%) şi mai reduse în cele de 10-15 ani (45,14%);

- companiile care abordează importanţa expertului contabil în mod simplist, consemnează ponderi mai mari în întreprinderile nou înfiinţate (11,59%) şi mai mici în cele de peste 15 ani (7,57%).

Tabelul 8.42

Rolul expertului contabil în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt. Rolul expertului contabil


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Ajută la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget 39,84% 41,95% 46,30% 40,49%

2. Ajută la luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei 48,58% 49,16% 45,14% 51,94%

3. O obligaţie legală fără prea multă semnificaţie 11,59% 8,89% 8,56% 7,57%


aspecte esenţiale: - întreprinderile care indică faptul că expertul contabil îi ajută la

cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget prezintă frecvenţe mai înalte în firmele din Bucureşti-Ilfov (50%) şi mai joase în cele din regiunea de Nord (27,78%);

- IMM-urile care evidenţiază rolul contabilului în luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei înregistrează procentaje mai ridicate în rândul organizaţiilor din Nord (66,67%) şi mai reduse în cele din Sud (39,54%);

- companiile care abordează importanţa expertului contabil în mod simplist, consemnează ponderi mai mari în întreprinderile din Centru (16,77%) şi mai mici în cele din regiunea Sud Vest (0,82%).


Tabelul 8.43 Rolul expertului contabil în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor



Nord Est

Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Ajută la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget 30,67% 34,75% 49,81% 47,74% 47,27% 27,78% 29,11% 50,00%

2. Ajută la luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei 61,33% 59,32% 39,54% 51,44% 40,91% 66,67% 54,11% 40,61%

3. O obligaţie legală fără prea multă semnificaţie 8,00% 5,93% 10,65% 0,82% 11,82% 5,56% 16,77% 9,39%


206

În ceea ce priveşte analiza din perspectiva dimensiunii IMM-urilor (tabelul 8.44), se evidenţiază următoarele elemente:

- întreprinderile care indică faptul că expertul contabil îi ajută la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget prezintă frecvenţe mai înalte în cazul microîntreprinderilor (41,72%) şi mai joase în cele organizaţiile mijlocii (40,91%);

- IMM-urile care evidenţiază rolul contabilului în luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei înregistrează procentaje mai ridicate în rândul entităţilor de talie mică (52,83%) şi mai reduse în microîntreprinderi (48,50%);

- companiile care abordează importanţa expertului contabil în mod simplist, consemnează ponderi mai mari în cazul microîntreprinderilor (9,78%) şi mai mici în întreprinderile mici (6,04%).

Tabelul 8.44

Rolul expertului contabil în funcţie de mărimea IMM-urilor





1. Ajută la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget 41,72% 41,13% 40,91%

2. Ajută la luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei 48,50% 52,83% 50,00%

3. O obligaţie legală fără prea multă semnificaţie 9,78% 6,04% 9,09%


8.45), relevă următoarele: - întreprinderile care indică faptul că expertul contabil îi ajută la

cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget prezintă frecvenţe mai înalte în entităţile altfel organizate juridic (48,03%) şi mai joase în societăţile pe acţiuni (29,17%);

- IMM-urile care evidenţiază rolul contabilului în luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei înregistrează procentaje mai ridicate în rândul societăţilor pe acţiuni (56,25%) şi mai reduse în cele altfel organizate juridic (33,07%);

- companiile care abordează importanţa expertului contabil în mod simplist, consemnează ponderi mai mari în agenţii economici altfel organizaţi juridic (18,9%) şi mai mici în SRL-uri (8,32%).


207

Tabelul 8.45 Rolul expertului contabil în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor




1. Ajută la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget 29,17% 41,47% 48,03%

2. Ajută la luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei 56,25% 50,21% 33,07%

3. O obligaţie legală fără prea multă semnificaţie 14,58% 8,32% 18,90%


8.46), surprindem câteva elemente de esenţă: - întreprinderile care indică faptul că expertul contabil îi ajută la

cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget prezintă frecvenţe mai înalte în firmele din transporturi (49,25%) şi mai joase în cele din turism (23,38%);

- IMM-urile care evidenţiază rolul contabilului în luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei înregistrează procentaje mai ridicate în rândul organizaţiilor din sectorul de turism (62,34%) şi mai reduse în cele din transporturi (41,79%);

- companiile care abordează importanţa expertului contabil în mod simplist, consemnează ponderi mai mari în întreprinderile din domeniul de turism (14,29%) şi mai mici în cele din comerţ (8,41%).

Tabelul 8.46

Rolul expertului contabil în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile




1. Ajută la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget 38,44% 43,21% 45,24% 23,38% 49,25% 41,33%

2. Ajută la luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei 51,95% 44,44% 46,35% 62,34% 41,79% 50,00%

3. O obligaţie legală fără prea multă semnificaţie 9,61% 12,35% 8,41% 14,29% 8,96% 8,67%


208


� IMM-urile apreciază că facilitarea accesului la finanţare trebuie realizată prin intermediul: instituţiile bancare (77,61%), instituţiile de garantare (18,73%), Fondul Român de Contragarantare (6,73%) şi politicile publice guvenamentale (3,82%).

� Principalele destinaţii ale necesarului de finanţare din IMM-uri sunt: capitalul de lucru (63,04%), investiţiile (44,59%), crearea de locuri de muncă (11,20%) şi proiectele inovative şi de cercetare (5,66%).

� IMM-urile apreciază că aportul contragarantării la relansarea procesului de creditare se concretizează în: reducerea dobânzii (73,76%), diminuarea comisioanelor bancare (52,30%), reducerea costurilor aferente garanţiilor (14,03%) şi amplificarea accesului IMM-urilor la creditare (10,73%).

� IMM-urile au indicat următoarele obstacole în accesarea fondurilor de la bugetul de stat: birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (80,43%), informaţiile insuficiente privind fondurile disponibile (44,57%), costul ridicat al creditelor şi garanţiile insuficiente pentru acoperirea cofinanţării (36,96%), criteriile de eligibilitate restrictive (33,70%), fondurile proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării (33,70%), lipsa de încredere în firmele de consultanţă (11,96%) şi capacitatea managerială redusă în implementarea proiectelor (4,35%).

� Specificul utilizării expertului contabil în IMM-uri prezintă următoarele caracteristici: supravegherea activităţilor financiar-contabile (87,88%), asistarea societăţii în relaţiile cu Administraţia Fiscală (82,06%) şi oferirea de servicii integrate de asistenţă (81,73%).

� IMM-urile evaluează activitatea contabilului (pe o scară de la 1 la 5) cu un calificativ de 4,61, evidenţiind exitenţa unei potriviri înalte între aşteptările întreprinzătorilor şi tipul şi calitatea serviciilor oferite de contabili.

� IMM-urile interpretează rolul şi importanţa expertului contabil astfel: ajută la cunoaşterea obligaţiilor de plată ale firmei la buget (41,6%), ajută în luarea deciziilor potrivite în activitatea firmei (49,18%) şi reprezintă o obligaţie legală fără prea multă semnificaţie (9,21%).

� Aproximativ 91% dintre IMM-urile investigate îşi finanţează activităţile economice din surse proprii.


209

� 27,75% din întreprinderi apelează la creditele bancare pentru a-şi finanţa

activităţile.

� 10,03% dintre IMM-uri au recurs la credit furnizor, 2,93% din întreprinderi au utilizat leasingul, 1,46% împrumuturile de la instituţii specializate şi 1,03% din unităţile economice au utilizat fondurile nerambursabile ca sursă de finanţare

� Ramurile servicii şi transporturi se bazează într-o proporţie foarte ridicată pe autofinanţare, în timp ce creditul bancar cunoaşte o utilizare mai accentuată în constructii.

� BCR şi BRD rămân liderii de facto ai sectorului bancar, dar Banca Transilvania a înregistrat o pondere semnificativ mai mare comparativ cu anii precedenţi, consolidându-şi a treia poziţie in topul preferinţelor întreprinzătorilor.

� BCR, BRD şi BANCPOST sunt băncile ale căror servicii au primit cele mai multe calificative nefavorabile din partea întreprinzătorilor.

� Allianz Ţiriac, OMNIASIG şi ASTRA sunt societăţile de asigurări percepute ca asigurând serviciile de cea mai bună calitate la nivelul eşantionului investigat.

� Societăţile de asigurări apreciate nefavorabil cel mai frecvent de către factorii de decizie din IMM-uri sunt: ASTRA, OMNIASIG şi Carpatica Asig.

210

Capitolul 9 RESURSELE UMANE, SALARIZAREA, TRAINING-UL ŞI INSTRUMENTELE MOTIVAŢIONALE ÎN IMM-URI 9.1. Evoluţia angajărilor şi a numărului mediu de salariaţi din IMM-uri

Rezultatele anchetei relevă o evoluţie ascendentă în 2012 faţă de 2011, atât a angajărilor, cât şi a numărului mediu de salariaţi din IMM-uri. Astfel, în medie au fost angajate pe firmă 1,13 persoane, au părăsit organizaţia 0,84 persoane (rezultând o variaţie medie de personal de 0,29 pe companie), iar procentual, raportat la numărul mediu de salariaţi, personalul angajat a crescut cu 3,24%. Majoritatea IMM-urilor (95,14%) au angajat mai puţin de 5 persoane, 3,51% dintre întreprinderi au încadrat în muncă între 5 şi 10 persoane, 1,08% dintre unităţile economice au angajat între 11 şi 20 persoane, iar 0,27% din firme au angajat mai mult de 20 de persoane.

Această situaţie demonstrează că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România îşi aduce în continuare aportul la crearea de noi locuri de muncă în economie. Vezi figura nr. 9.1.

Figura 9.1

Situaţia numărului de persoane nou angajate în IMM-uri în 2012 faţă de 2011

Analiza IMM-urilor după vechime (tabelul 9.1), scoate în evidenţă că

numărul mediu de persoane nou angajate este mai ridicat în cadrul IMM-urilor care au peste 15 ani vechime (1,66) şi mai redus în rândul firmelor nou înfiinţate (0,79), iar variaţia medie de personal este pozitivă, înregistrând nivelul cel mai mare în cazul companiilor mai vechi de 15 ani (0,51).

95,14%

3,51%

1,08% 0,27%

Mai puţin de 5 persoane

5 - 10 persoane

11 - 20 de persoane

Peste 20 de persoane


211

Tabelul 9.1 Evoluţia angajărilor şi variaţia medie de personal din IMM-uri


Nr. crt. Indicator

Vârsta IMM-urilor 0-5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani

1. Numărul mediu de persoane nou angajate 0.79 1.02 1.10 1.66

2. Variaţia medie de personal 0.33 0.20 0.0038 0.51

Dacă grupăm firmele pe regiuni de dezvoltare (tabelul 9.2), observăm că

IMM-urile din zona Nord Est înregistrează cea mai mare medie de noi angajaţi (1,57) şi cea mai consistentă creştere de personal (0,46), întreprinderile din regiunea Sud Vest deţin cel mai redus număr mediu de persoane nou încadrate (0,98), iar în companiile din Centru se remarcă printr-un spor negativ al resurselor umane (-0,16).

Tabelul 9.2

Evoluţia angajărilor şi variaţia medie de personal din IMM-uri în funcţie de zonele de dezvoltare

Nr. crt. Indicator


Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Numărul mediu de persoane nou angajate 1.57 1.16 1.11 0.98 1.34 1.10 1.10 1.08

2. Variaţia medie de personal 0.46 0.63 0.26 0.41 0.17 0.32 -0.16 0.43

Pe clase de mărime constatăm că numărul mediu de noi angajaţi şi

variaţia medie de personal, se amplifică direct proporţional cu dimensiunea companiilor. Această situaţie este reprezentată grafic în figurile 9.2 şi 9.3.

Figura 9.2

Diferenţierea numărului mediu de persoane nou angajate în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

0,63

2,69

6,66

0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00

Microîntreprinderi

Întreprinderi mici


Resursele umane, salarizarea, training-ul şi instrumentele motivaţionale în IMM-uri

212

Figura 9.3

Diferenţierea variaţiei medii de personal de personal în funcţie de mărimea IMM-urilor

În funcţie de forma de organizare juridică se constată că SA-urile deţin

prima poziţie în ceea ce priveşte numărul mediu de persoane nou angajate (4,92) şi variaţia medie de personal (1,45), SRL-urile înregistrează cel mai redus spor mediu de resurse umane (0,26), iar firmele altfel organizate juridic consemnează cel mai mic număr de noi salariaţi (0,58). Detalii în tabelul 9.3.

Tabelul 9.3

Evoluţia angajărilor şi variaţia medie de personal din IMM-uri, în funcţie de forma de organizare juridică

Nr. crt. Indicator




1. Numărul mediu de persoane nou angajate 4.92 1.07 0.58

2. Variaţia medie de personal 1.45 0.26 0.30

Examinarea IMM-urilor din perspectiva domeniilor de activitate

(tabelul 9.4) evidenţiază următoarele elemente: - întreprinderile din domeniul turismului ocupă primul loc atât în ceea

ce priveşte numărul mediu de persoane nou angajate (3,00), cât şi variaţia medie de personal (0,88);

- companiile din comerţ înregistrează nivelul cel mai redus de personal nou încadrat în muncă (0,78), iar firmele din sectorul serviciilor consemnează cel mai mic spor mediu de salariaţi (0,19).

0,17

0,73

2,14

0,00 0,50 1,00 1,50 2,00 2,50

Microîntreprinderi

Întreprinderi mici



213

Tabelul 9.4 Evoluţia angajărilor şi variaţia medie de personal din IMM-uri,

în funcţie de ramura de activitate a IMM-urilor

Nr. crt. Indicator


1. Numărul mediu de persoane nou angajate 1.24 1.95 0.78 1.04 3.00 1.09

2. Variaţia medie de personal 0.31 0.21 0.27 0.67 0.88 0.19 9.2. Criterii de apreciere a salariaţilor din întreprinderile mici şi mijlocii

În privinţa elementelor pe care întreprinzătorii/ factorii de decizie din IMM-uri le apreciază ca fiind cele mai importante la salariaţii cu care lucrează, rezultatele anchetei relevă faptul că în cele mai multe dintre întreprinderi se pune accent pe experienţă (în 78,74% dintre companii), cunoştinţele şi abilităţile de specialitate deţinute (59,04%), conştiinciozitate (48,28%), competenţa în domeniul de activitate (47,26%) şi spiritul de responsabilitate (45,75%). Alte criterii luate în considerare sunt: capacitatea de efort (40,58%), gradul de implicare în organizaţie (34,23%), inteligenţa (24,70%), fidelitatea faţă de firmă (22,23%), comportamentul civilizat (18,19%), abilităţile de lucru în echipă (15,45%), recomandările (14,16%), şcoala absolvită (10,98%), limbile străine cunoscute (9,69%) şi competenţele informatice (6,03%). Această situaţie este reflectată grafic în figura 9.4.

Figura 9.4

Frecvenţa criteriilor de apreciere a salariaţilor din IMM-uri

6,03% 9,69% 10,98%

14,16% 15,45%

18,19% 22,23%

24,70% 34,23%

40,58% 45,75% 47,26% 48,28%

59,04% 78,74%

0% 15% 30% 45% 60% 75% 90%

Competenţele informatice Limbile străine cunoscute

Şcoala absolvită Recomandări

Abilităţile de lucru în echipă Comportamentul civilizat Fidelitatea faţă de firmă

Inteligenţa Gradul de implicare în firmă

Capacitatea de efort Spiritul de responsabilitate

Competenţa în domeniul de activitate Conştiinciozitatea

Cunoştinţele şi abilităţile de specialitate Experienţa


214

Analizând intensitatea de manifestare (pe o scară de la 1 la 5), se constată că cele mai importante criterii de apreciere a angajaţilor în cadrul IMM-urilor sunt: experienţa (3,01), cunoştinţele şi abilităţile de specialitate deţinute (2,55), recomandările (1,80) şi inteligenţa (1,73). Urmează competenţa în domeniul de activitate (1,68), spiritul de responsabilitate (1,62), şcoala absolvită (1,60), cunoaşterea limbilor străine (1,53), gradul de implicare în firmă (1,49), abilităţile de lucru în echipă (1,43), competenţele informatice (1,43), conştiinciozitatea (1,37), capacitatea de efort (1,29), fidelitatea faţă de companie (1,20) şi comportamentul civilizat (1,14). Vezi reprezentarea grafică din figura 9.5.

Figura 9.5 Intensitatea manifestării criteriilor de apreciere a salariaţilor în cadrul IMM-urilor

Structura IMM-urilor pe grupe de vârstă reliefează următoarele aspecte: companiile cu o vechime mai mică de 5 ani deţin cele mai mari ponderi de IMM-uri în care se pune accent pe cunoştinţele şi abilităţile de specialitate (62,73%), inteligenţă (25,65%), şcoala absolvită (13,43%), cunoaşterea limbilor străine (11,22%) şi conştiinciozitate (50,10%). Experienţa şi capacitatea de efort înregistrează frecvenţe mai mari în rândul organizaţiilor de 5-10 ani (80,10%, respectiv 43,62%), iar competenţele informatice, competenţa în domeniul de activitate şi fidelitatea faţă de firmă consemnează proporţii sporite în rândul agenţilor economici de 10-15 ani (8,40%, 50,38%, respectiv 25,57%). Recomandările (14,78%), spiritul de responsabilitate (49,60%), gradul de implicare în organizaţie (36,23%), abilităţile de lucru în echipă (19,43%) şi

1,14 1,20 1,29 1,37 1,43 1,43 1,49 1,53 1,60 1,62 1,68 1,73 1,80

2,55 3,01

0,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Comportamentul civilizat Fidelitatea faţă de firmă

Capacitatea de efort Conştiinciozitatea

Competenţele informatice Abilităţile de lucru în echipă Gradul de implicare în firmă

Limbile străine cunoscute Şcoala absolvită

Spiritul de responsabilitate Competenţa în domeniul său de activitate

Inteligenţa Recomandări

Cunoştinţele şi abilităţile de specialitate Experienţa


215

comportamentul civilizat (20,45%) sunt cel mai des luate în considerare în cadrul firmelor cu vârsta de peste 15 ani. Informaţii suplimentare se prezintă în tabelul 9.5.

Tabelul 9.5

Diferenţierea criteriilor de apreciere a salariaţilor în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Elemente pe care întreprinzătorii le apreciază ca fiind cele mai importante la

salariaţii cu care lucrează

Vârsta firmelor


1. Experienţa 78.56% 80.10% 77.48% 77.94%

2. Cunoştinţele şi abilităţile de specialitate 62.73% 58.04% 59.54% 56.28%

3. Recomandări 14.23% 14.26% 12.60% 14.78%

4. Inteligenţa 25.65% 24.05% 24.05% 24.90%

5. Spiritul de responsabilitate 43.29% 44.11% 46.95% 49.60%

6. Gradul de implicare în firmă 31.86% 35.32% 32.44% 36.23%

7. Abilităţile de lucru în echipă 12.02% 15.09% 15.27% 19.43%

8. Competenţele informatice 4.61% 6.63% 8.40% 5.47%

9. Şcoala absolvită 13.43% 11.61% 11.07% 7.69%

10. Limbile străine cunoscute 11.22% 10.61% 9.54% 7.09%

11. Competenţa în domeniul său de activitate 48.70% 47.10% 50.38% 44.33%

12. Conştiinciozitatea 50.10% 50.08% 43.51% 46.76%

13. Capacitatea de efort 39.48% 43.62% 38.17% 39.27%

14. Fidelitatea faţă de firmă 16.83% 24.54% 25.57% 23.08%

15. Comportamentul civilizat 19.04% 16.92% 15.27% 20.45%

Studiul criteriilor de apreciere a salariaţilor în funcţie de apartenenţa

regională a companiilor (tabelul 9.6) relevă următoarele elemente semnificative:

- zona de Sud Est consemnează cele mai mari procentaje ale agenţilor economici în care se ţine cont de experienţă (92,62%) şi capacitatea de efort (57,38%), iar în Sud se înregistrează cea mai ridicată frecvenţă a organizaţiilor care solicită cunoştinţe şi abilităţi (70,19%);

- regiunea Sud Vest se remarcă prin ponderi sporite ale întreprinderilor care pun accent pe spiritul de responsabilitate (72,13%), competenţa în domeniul de activitate (65,98%), conştiinciozitatea (55,74%) şi fidelitatea faţă de firmă (28,69%);

- IMM-urile regiunii Vest înregistrează proporţii mai ridicate ale unităţilor în care se consideră drept criterii relevante inteligenţa (34,21%) şi abilităţile de lucru în echipă (21,93%);


216

- gradul de implicare şi comportamentul civilizat sunt apreciate mai des în Centru (42,59%, respectiv 25,24%), iar recomandările sunt luate în considerare mai frecvent de unităţile din Nord Vest (21,92%);

- agenţii economici din Bucureşti deţin procente superioare de firme în cadrul cărora sunt avute în vedere competenţele informatice (8,23%), şcoala absolvită (15,26%) şi cunoaşterea limbilor străine (16,47%).

Tabelul 9.6

Diferenţierea criteriilor de apreciere a salariaţilor în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile

Nr. crt.

Elemente pe care întreprinzătorii le apreciază ca fiind cele mai importante la salariaţii cu care lucrează


Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Experienţa 82.24% 92.62% 79.25% 69.26% 57.02% 85.62% 77.92% 82.13%

2. Cunoştinţele şi abilităţile de specialitate 61.84% 67.21% 70.19% 38.11% 37.72% 67.81% 53.63% 66.27%

3. Recomandări 15.79% 14.75% 13.21% 4.51% 15.79% 21.92% 12.93% 16.87%

4. Inteligenţa 23.03% 20.49% 27.92% 16.80% 34.21% 29.45% 16.72% 29.92%

5. Spiritul de responsabilitate 51.97% 50.00% 38.11% 72.13% 37.72% 37.67% 44.79% 38.76%

6. Gradul de implicare în firmă 36.84% 41.80% 28.68% 38.11% 31.58% 32.19% 42.59% 28.51%

7. Abilităţile de lucru în echipă 17.76% 9.02% 21.13% 13.52% 21.93% 10.96% 14.20% 14.86%

8. Competenţele informatice 3.95% 4.92% 5.28% 5.74% 7.02% 2.74% 5.99% 8.23%

9. Şcoala absolvită 5.26% 13.93% 8.68% 11.89% 8.77% 8.22% 9.15% 15.26%

10. Limbile străine cunoscute 5.92% 2.46% 7.17% 4.51% 9.65% 11.64% 8.83% 16.47%

11. Competenţa în domeniul său de activitate 36.84% 48.36% 52.45% 65.98% 30.70% 38.36% 44.79% 46.18%

12. Conştiinciozitatea 54.61% 42.62% 52.45% 55.74% 9.65% 42.47% 50.79% 50.80%

13. Capacitatea de efort 57.24% 57.38% 30.19% 52.87% 17.54% 39.73% 44.48% 33.94%

14. Fidelitatea faţă de firmă 26.32% 26.23% 28.68% 28.69% 27.19% 15.75% 19.56% 15.86%

15. Comportamentul civilizat 9.21% 6.56% 24.91% 14.75% 22.81% 15.07% 25.24% 17.27%

Luând în considerare IMM-urile în funcţie de dimensiune (tabelul 9.7),

se constată în principal că: - microîntreprinderile se remarcă prin ponderi mai ridicate ale firmelor

care pun accent pe cunoştinţele şi abilităţile de specialitate (59,80%), recomandări (15,02%), conştiinciozitate (49,90%), fidelitatea faţă de organizaţie (22,36%) şi comportamentul civilizat (19,02%);


217

- experienţa (80,90%), gradul de implicare în companie (41,20%), competenţele informatice (9,74%), competenţa în domeniul de activitate (47,94%) şi capacitatea de efort (41,57%) consemnează cele mai mari procentaje în rândul întreprinderilor mici;

- întreprinderile mijlocii se remarcă prin proporţiile mai ample ale agenţilor economici care consideră drept criterii importante inteligenţa (36,36%), spiritul de responsabilitate (50,00%), abilităţile de lucru în echipă (25,76%), şcoala absolvită (15,15%) şi cunoaşterea limbilor străine (21,21%).

Tabelul 9.7

Diferenţierea criteriilor de apreciere a salariaţilor în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.

Elemente pe care întreprinzătorii le apreciază ca fiind cele mai importante la

salariaţii cu care lucrează




1. Experienţa 78,49% 80,90% 75,76% 2. Cunoştinţele şi abilităţile de specialitate 59,80% 56,55% 51,52% 3. Recomandări 15,02% 10,86% 7,58% 4. Inteligenţa 23,67% 27,72% 36,36% 5. Spiritul de responsabilitate 46,75% 38,95% 50,00% 6. Gradul de implicare în firmă 32,72% 41,20% 40,91% 7. Abilităţile de lucru în echipă 13,31% 25,09% 25,76% 8. Competenţele informatice 5,38% 9,74% 6,06% 9. Şcoala absolvită 11,08% 9,36% 15,15%

10. Limbile străine cunoscute 8,98% 10,86% 21,21% 11. Competenţa în domeniul său de activitate 47,48% 47,94% 39,39% 12. Conştiinciozitatea 49,90% 40,82% 40,91% 13. Capacitatea de efort 40,85% 41,57% 30,30% 14. Fidelitatea faţă de firmă 22,36% 21,72% 21,21% 15. Comportamentul civilizat 19,02% 16,10% 7,58%

Dacă grupăm firmele după forma de organizare juridică ies în evidenţă

următoarele: - SA-urile deţin cele mai mari ponderi ale unităţilor economice în care

se pune accent pe inteligenţă, abilităţile de lucru în echipă, cunoaşterea limbilor străine şi comportamentul civilizat;

- SRL-urile înregistrează cele mai mari procente de întreprinderi în care sunt apreciate experienţa, cunoştinţele şi abilităţile de specialitate, recomandările, gradul de implicare în firmă, competenţele informatice, capacitatea de efort şi fidelitatea faţă de organizaţie;

- entităţile altfel organizate juridic consemnează procentaje mai ridicate


218

de IMM-uri în care întreprinzătorii şi/ sau managerii au în vedere spiritul de responsabilitate, şcoala absolvită, competenţa în domeniul de activitate şi conştiinciozitatea.

Vezi informaţiile cuprinse în tabelul 9.8.

Tabelul 9.8 Diferenţierea criteriilor de apreciere a salariaţilor

în funcţie de forma de organizare juridică a firmelor

Nr. crt. Elemente pe care întreprinzătorii le

apreciază ca fiind cele mai importante la salariaţii cu care lucrează




1. Experienţa 77.55% 79.54% 68.75%

2. Cunoştinţele şi abilităţile de specialitate 55.10% 59.43% 55.47%

3. Recomandări 8.16% 14.93% 6.25%

4. Inteligenţa 32.65% 24.81% 20.31%

5. Spiritul de responsabilitate 40.82% 45.39% 52.34%

6. Gradul de implicare în firmă 32.65% 34.80% 27.34%

7. Abilităţile de lucru în echipă 22.45% 15.47% 12.50%

8. Competenţele informatice 6.12% 6.13% 4.69%

9. Şcoala absolvită 10.20% 10.89% 12.50%

10. Limbile străine cunoscute 10.20% 10.17% 3.13%

11. Competenţa în domeniul său de activitate 36.73% 46.58% 60.16%

12. Conştiinciozitatea 38.78% 48.42% 50.00%

13. Capacitatea de efort 28.57% 41.17% 37.50%

14. Fidelitatea faţă de firmă 22.45% 22.61% 17.19%

15. Comportamentul civilizat 22.45% 18.02% 18.75%

Examinarea firmelor în funcţie de domeniul în care activează (tabelul 9.9) reliefează următoarele aspecte semnificative:

- firmele din transporturi consemnează procente mai mari ale IMM-urilor în care factorii de decizie vizează experienţa (88,06%), spiritul de responsabilitate (61,19%), competenţa în domeniul de activitate (55,22%), conştiinciozitatea (71,64%), capacitatea de efort (55,22%) şi fidelitatea faţă de companie (26,87%);

- organizaţiile care activează în servicii se remarcă prin proporţii mai ridicate ale entităţilor în care se apreciază competenţele informatice (9,44%) şi şcoala absolvită (15,06%);

- IMM-urile din turism deţin ponderi mai mari ale entităţilor în care se ţine


219

cont de inteligenţă (32,47%) şi cunoaşterea limbilor străine (25,97%); - unităţile economice din sectorul construcţiilor înregistrează cea mai

mare proporţie de firme în cadrul cărora se au în vedere cunoştinţele/ abilităţile de specialitate (64,63%) şi gradul de implicare în firmă (40,24%);

- companiile din comerţ pun accent mai frecvent pe recomandări (16,43%) şi comportamentul civilizat (23,47);

- întreprinderile industriale iau în considerare mai des abilităţile de lucru în echipă (21,27%) şi ţin seama mai rar de experienţă (74,66%) şi conştiinciozitate (37,33%) atunci cand fac angajări.

Tabelul 9.9

Diferenţierea criteriilor de apreciere a salariaţilor în funcţie de domeniul de activitate al firmelor

Nr. crt.

Elemente pe care întreprinzătorii le apreciază

ca fiind cele mai importante la salariaţii cu care lucrează



1. Experienţa 74.66% 84.15% 81.22% 88.06% 79.22% 77.13%

2. Cunoştinţele şi abilităţile de specialitate 54.52% 64.63% 60.25% 41.79% 63.64% 61.89%

3. Recomandări 12.44% 12.20% 16.43% 11.94% 14.29% 13.43%

4. Inteligenţa 27.60% 19.51% 23.32% 11.94% 32.47% 25.23%

5. Spiritul de responsabilitate 41.86% 47.56% 50.55% 61.19% 28.57% 43.56%

6. Gradul de implicare în firmă 34.16% 40.24% 33.18% 26.87% 27.27% 36.48%

7. Abilităţile de lucru în echipă 21.27% 13.41% 11.74% 5.97% 15.58% 16.52%

8. Competenţele informatice 5.43% 3.66% 4.54% 1.49% 3.90% 9.44%

9. Şcoala absolvită 9.28% 7.32% 9.55% 4.48% 12.99% 15.06%

10. Limbile străine cunoscute 7.24% 2.44% 5.32% 14.93% 25.97% 14.88%

11. Competenţa în domeniul său de activitate 43.21% 48.78% 45.70% 55.22% 41.56% 51.91%

12. Conştiinciozitatea 37.33% 45.12% 54.93% 71.64% 45.45% 47.37%

13. Capacitatea de efort 39.37% 51.22% 41.00% 55.22% 36.36% 38.29%

14. Fidelitatea faţă de firmă 25.11% 21.95% 22.69% 26.87% 19.48% 19.24%

15. Comportamentul civilizat 16.29% 19.51% 23.47% 8.96% 18.18% 14.52%


220

9.3. Evoluţia salariului mediu din IMM-uri în anul 2012 comparativ cu anul 2011

Analiza evoluţiei salariului mediu din IMM-uri în anul 2012 comparativ cu 2011 relevă următoarele: în 59,89% din firme salariile au rămas la fel, în 19,19% dintre întreprinderi nivelul retribuţiilor a crescut cu 0 - 5%, în 8,68% din unităţi venitul mediu a fost diminuat cu 0 - 5%, în 5,98% dintre entităţi s-au efectuat măriri salariale de 5 - 10%, în 2,80% dintre agenţii economici au fost înregistrate reduceri ale câştigurilor angajaţilor cu 5 - 10%, în 1,24% din firme veniturile au crescut cu 10-15%, în 0,92% dintre organizaţii salariul s-a amplificat cu peste 15%, în 0,92% din companii câştigurile salariale s-au micşorat cu 10 – 15%, iar în 0,38% din IMM-uri remuneraţiile au scăzut cu peste 15%. Vezi figura 9.6.

Figura 9.6

Structura IMM-urilor în funcţie de evoluţia salariului mediu în 2012/ 2011

Având în vedere vârsta întreprinderilor, se constată că: - firmele înfiinţate în ultimii 5 ani consemnează procente mai mari ale

companiilor care au menţinut salariile în 2012 la nivelul celor

1,24%

19,19% 5,98%

0,92%

59,89%

0,92%

8,68%

2,80%

0,38%

A crescut cu 10 - 15% A crescut cu 0 - 5% A crescut cu 5 - 10%

A crescut cu peste 15% A rămas la fel A scăzut cu 10 - 15%

A scăzut cu 0 - 5% A scăzut cu 5 - 10% A scăzut cu peste 15%


221

existente în 2011 (63,45%) şi au scăzut veniturile cu 0-5%, 5-10% şi peste 15% (11,85%, 3,41%, respectiv 0,60%);

- IMM-urile de 5 - 10 ani vechime se remarcă prin ponderi sporite ale întreprinderilor în care remuneraţiile au înregistrat creşteri de peste 15%, 10-15% şi 0-5% (1,66%, 1,99%, respectiv 22,09%) şi reduceri de 10-15% (1,16%);

- organizaţiile cu vârsta de 10-15 ani deţin proporţii mai mari ale unităţilor economice care au mărit veniturile salariale cu 5-10% (8,40%).


Tabelul 9.10 Corelaţia dintre vârsta firmelor şi evoluţia salariului mediu

Nr. crt.

Evoluţia salariului mediu


1. A crescut cu peste 15% 0.40% 1.66% 0.38% 0.81% 2. A crescut cu 10-15% 1.00% 1.99% 0.38% 1.01% 3. A crescut cu 5-10% 3.01% 6.48% 8.40% 7.10% 4. A crescut cu 0-5% 15.26% 22.09% 20.23% 19.07% 5. A rămas la fel 63.45% 55.81% 61.83% 60.24% 6. A scăzut cu 0-5% 11.85% 7.97% 6.49% 7.51% 7. A scăzut cu 5-10% 3.41% 2.49% 2.29% 2.84% 8. A scăzut cu 10-15% 1.00% 1.16% 0.00% 1.01% 9. A scăzut cu peste 15% 0.60% 0.33% 0.00% 0.41%

Luând în considerare regiunile de dezvoltare din care fac parte

IMM-urile, se evidenţiază următoarele aspecte: - agenţii economici din Sud Vest consemnează cea mai mare frecvenţă

a întreprinderilor care au operat creşteri salariale de sub 5% (33,20%) şi 5-10% (9,43%);

- în ceea ce priveşte firmele care au menţinut acelaşi nivel al retribuţiilor, proporţia cea mai ridicată se înregistrează la IMM-urile din Nord Est (75,66%) şi cea mai mică la unităţile din regiunea de Vest (39,47%);

- cele mai numeroase organizaţii care au operat scăderi de peste 15% ale veniturilor sunt întâlnite în regiunea Nord Vest (1,38%);

- unităţile economice din Vest deţin cele mai mari procentaje de întreprinderi care au diminuat remuneraţiile angajaţilor cu 0-5% (15,79%), 5-10% (5,26%) şi 10-15% (2,63%) şi se remarcă prin lipsa firmelor care au crescut salariile cu 10-15% sau cu peste 15%;

- cele mai mari ponderi ale companiilor care au sporit salariile cu peste 15% se regăsesc în Sud Est (2,46%).

Detalii suplimentare în tabelul 9.11.


222

Tabelul 9.11 Evoluţia salariilor din IMM-uri în funcţie de regiunile de dezvoltare

Nr. crt.



Sud Est ud

Sud Vest Vest Nord

Vest Centru Bucureşti -Ilfov

1. A crescut cu peste 15% 1.32% 2.46% 0.75% 0.00% 0.00% 2.07% 0.63% 1.01%

2. A crescut cu 10-15% 0.66% 0.82% 1.13% 0.82% 0.00% 4.14% 1.58% 1.01%

3. A crescut cu 5-10% 7.24% 6.56% 4.15% 9.43% 6.14% 4.83% 5.36% 5.44%

4. A crescut cu 0-5% 7.89% 12.30% 13.96% 33.20% 30.70% 9.66% 22.08% 18.55%

5. A rămas la fel 75.66% 71.31% 69.81% 44.67% 39.47% 66.90% 56.47% 59.27%

6. A scăzut cu 0-5% 4.61% 2.46% 7.55% 9.43% 15.79% 8.97% 11.04% 8.47%

7. A scăzut cu 5-10% 1.32% 1.64% 1.51% 2.46% 5.26% 2.07% 2.21% 4.44%

8. A scăzut cu 10-15% 1.32% 1.64% 0.38% 0.00% 2.63% 0.00% 0.63% 1.41%

9. A scăzut cu peste 15% 0.00% 0.82% 0.75% 0.00% 0.00% 1.38% 0.00% 0.40%

Încadrarea firmelor în funcţie de dimensiune (tabelul 9.12), reliefează

următoarele: - firmele mijlocii deţin ponderi mai ridicate ale IMM-urilor în care venitul

mediu al angajaţilor a crescut cu 0-5% (27,27% dintre unităţile economice), 5-10% (18,18%), 10-15% (4,55%) şi peste 15% (3,03%);

- microîntreprinderile ies în evidenţă prin procentajele mai mari ale companiilor care au menţinut salariul mediu la acelaşi nivel (62,55%), dar şi prin cele mai mari frecvenţe ale agenţilor economici care au scăzut salariile cu 0-5% (9,26%), 10-15% (0,99%) şi peste 15% (0,46%);

- organizaţiile mici şi cele de dimensiune medie se remarcă prin faptul ca nu au înregistrat diminuări de peste 15% ale retribuţiilor.

Tabelul 9.12

Evoluţia salariului mediu în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt. Evoluţia salariului mediu


1. A crescut cu peste 15% 0.72% 1.50% 3.03% 2. A crescut cu 10-15% 0.92% 2.25% 4.55% 3. A crescut cu 5-10% 4.66% 10.49% 18.18% 4. A crescut cu 0-5% 17.94% 24.34% 27.27% 5. A rămas la fel 62.55% 49.44% 40.91% 6. A scăzut cu 0-5% 9.26% 7.12% 1.52% 7. A scăzut cu 5-10% 2.50% 4.12% 4.55% 8. A scăzut cu 10-15% 0.99% 0.75% 0.00% 9. A scăzut cu peste 15% 0.46% 0.00% 0.00%


223

Din punct de vedere al formei de organizare juridică a întreprinderilor, se constată că: SA-urile deţin ponderi mai ridicate ale companiilor cu diminuări ale remuneraţiilor de 10-15% (2,04%) şi peste 15% (2,04%), dar şi ale entităţilor cu amplificări salariale de 0-5% (26,53%), de 5-10% (12,24%) şi de peste 15% (4,08%). SRL-urile consemnează cele mai mari proporţii de IMM-uri în care mărimea venitului mediu a rămas la fel (60,97%) şi în care retribuţiile au crescut cu 10-15% (1,31%). Entităţile care au altă formă juridică înregistrează ponderi mai ridicate ale organizaţiilor care au operat scăderi de 0-5% (18,75%) şi de 5-10% (6,25%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabelul 9.13.

Tabelul 9.13

Evoluţia salariului mediu din IMM-uri după forma de organizare juridică

Nr. crt. Evoluţia salariului mediu



1. A crescut cu peste 15% 4.08% 0.89% 0.00%

2. A crescut cu 10-15% 0.00% 1.31% 0.78%

3. A crescut cu 5-10% 12.24% 5.96% 3.91%

4. A crescut cu 0-5% 26.53% 19.37% 14.06%

5. A rămas la fel 36.73% 60.97% 54.69%

6. A scăzut cu 0-5% 10.20% 7.87% 18.75%

7. A scăzut cu 5-10% 6.12% 2.44% 6.25%

8. A scăzut cu 10-15% 2.04% 0.83% 1.56%

9. A scăzut cu peste 15% 2.04% 0.36% 0.00%

Studierea dinamicii salariilor în funcţie de ramurile de activitate (tabelul

9.14), relevă următoarele: - luând în considerare unităţile economice care au menţinut

remuneraţia medie la acelaşi nivel, firmele din transporturi deţin o pondere mai ridicată (68,66%), iar întreprinderile din sectorul industrial înregistrează un procent mai scăzut (53,17%);

- dacă ne referim la scăderile nivelurilor salariale de peste 15%, IMM-urile din servicii se remarcă prin cel mai mare procentaj (0,55%), iar agenţii economici din construcţii, transporturi şi turism ies în evidenţă prin faptul nu consemnează nicio organizaţie care sa fi operat astfel de schimbări;

- sporiri ale veniturilor de 5-10% sunt observate mai des la întreprinderile din turism (9,09%) şi mai puţin frecvent la companiile din sectorul comercial (3,13%);


224

- în ceea ce priveşte creşterile de peste 15% ale retribuţiilor angajaţilor, entităţile din transporturi înregistrează cel mai ridicat procent (1,49%), iar firmele din industrie deţin o proporţie mai scăzută (0,68%).

Tabelul 9.14

Evoluţia salariului mediu în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor

Nr. crt.




1. A crescut cu peste 15% 0.68% 1.22% 1.25% 1.49% 0.00% 0.73%

2. A crescut cu 10-15% 0.90% 0.00% 1.10% 0.00% 1.30% 2.00%

3. A crescut cu 5-10% 6.33% 7.32% 3.13% 7.46% 9.09% 8.20%

4. A crescut cu 0-5% 22.17% 19.51% 18.34% 19.40% 15.58% 18.21%

5. A rămas la fel 53.17% 57.32% 64.42% 68.66% 67.53% 58.29%

6. A scăzut cu 0-5% 10.86% 6.10% 8.93% 2.99% 5.19% 8.20%

7. A scăzut cu 5-10% 4.52% 8.54% 1.72% 0.00% 1.30% 2.37%

8. A scăzut cu 10-15% 0.90% 0.00% 0.78% 0.00% 0.00% 1.46%

9. A scăzut cu peste 15% 0.45% 0.00% 0.31% 0.00% 0.00% 0.55%

9.4. Intensitatea trainingului resurselor umane

Analiza IMM-urilor în funcţie de numărul mediu de zile lucrătoare pe

salariat destinate trainingului în ultimul an (figura 9.7) evidenţiază următoarele aspecte esenţiale:

- 83,13% dintre întreprinderi nu au avut în vedere activităţi de pregătire a resurselor umane;

- 12,35% din organizaţii au dedicat personalului între 1 şi 5 zile de instruire;

- 3,61% dintre companii au alocat în medie 6 - 10 zile; - 0,92% din firme au indicat peste 10 zile training pe angajat. Remarcăm faptul că doar 16,87% dintre IMM-uri au avut în vedere

trainingul angajaţilor, situaţie care se datorează perioadei dificile prin care au trecut majoritatea firmelor, ca urmare a recesiunii economice profunde cu care s-a confruntat România şi alte ţări ale lumii, dar şi lipsei de viziune a unor întreprinzători/ manageri.


225

Figura 9.7 Structura IMM-urilor în funcţie de numărul mediu de zile lucrătoare pe salariat

dedicate trainingului

Dacă clasificăm firmele în funcţie de vârstă, constatăm următoarele: - întreprinderile care au peste 15 ani vechime deţin cele mai ridicate

procentaje ale IMM-urilor care au alocat pentru training 1-5 zile (15,62%), 6-10 zile (5,07%) şi peste 10 zile (1,42%), dar şi cele mai reduse ponderi a entităţilor care nu au prevăzut nicio zi pentru pregătirea salariaţilor (77,89%);

- companiile înfiinţate în ultimii 5 ani înregistrează ponderile cele mai scăzute de firme care au alocat pentru training 1-5 zile (8,03%) şi 6-10 zile (2,41%), precum şi cea mai mare proporţie a unităţilor economice care nu au investit în perfecţionarea resurselor umane (88,55%);

- organizaţiile de 5-10 ani consemnează frecvenţa cea mai mică a unităţilor care au destinat instruirii personalului peste 10 zile (0,83%).


Tabelul 9.15 Corelaţia dintre vârsta firmelor şi numărul mediu de zile lucrătoare pe salariat

dedicate trainingului

Nr. crt.

Numărul mediu de zile lucrătoare dedicate

trainingului în IMM-uri

Vârsta IMM-urilor


1. nici una 88.55% 83.89% 80.92% 77.89%

2. 1-5 zile 8.03% 12.13% 14.89% 15.62%

3. 6-10 zile 2.41% 3.16% 4.20% 5.07%

4. peste 10 zile 1.00% 0.83% 0.00% 1.42%

Gruparea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare scoate în evidenţă

următoarele abateri mai mari de la media eşantionului:

0%

15%

30%

45%

60%

75%

90%

Nici una 1 - 5 zile 6 - 10 zile Peste 10 zile

83,13%

12,35% 3,61% 0,92%


226

- organizaţiile în care au fost alocate pentru pregătirea angajaţilor 1-5 zile lucrătoare consemnează un procent superior în rândul firmelor din zona de Vest (35,96%) şi o proporţie mai redusă în unităţile din Centru (6,62%);

- frecvenţa agenţilor economici în care nu s-au derulat programe de training este mai amplă în Centru (88,64%) şi mai redusă în regiunea Vest (56,14%);

- dacă ne referim la companiile care au dedicat activităţilor de instruire între 6 şi 10 zile, cel mai mare procentaj se înregistrează în cadrul IMM-urilor din Vest (7,02%), iar ponderea cea mai scăzută se regăseşte în rândul unităţilor economice care activează în Sud Est (2,46%);

- întreprinderile care au destinat perfecţionării resurselor umane peste 10 zile sunt mai frecvente în regiunea Nord Vest (1,38%) şi mai rar întâlnite în rândul companiilor din Vest (0,88%),

- în regiunile Nord Est şi Sud Est nu întâlnim nicio firmă care a alocat alocat peste 10 zile pregătirii personalului angajat.


Tabelul 9.16 Corelaţia dintre apartenenţa regională a firmelor şi numărul mediu de zile

lucrătoare pe salariat dedicate trainingului

Nr. crt.




Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. nici una 84.87% 84.43% 82.64% 81.56% 56.14% 84.14% 88.64% 85.69%

2. 1-5 zile 9.21% 13.11% 13.58% 13.52% 35.96% 11.03% 6.62% 10.48%

3. 6-10 zile 5.92% 2.46% 3.02% 3.69% 7.02% 3.45% 3.47% 2.82%

4. peste 10 zile 0.00% 0.00% 0.75% 1.23% 0.88% 1.38% 1.26% 1.01%

Luând în considerare IMM-urile după dimensiune (tabelul 9.17), se

observă că: procentele angajatorilor care nu investesc în training cresc odată cu reducerea mărimii organizaţiilor, iar frecvenţele în care firmele au alocat instruirii 1-5 zile şi 6-10 zile pe salariat cresc proporţional cu dimensiunile companiilor; în ceea ce priveşte unităţile economice care alocă peste 10 zile de training pe salariat, întreprinderile mici deţin procentajul cel mai mare de (2,25%), iar microfirmele înregistrează cea mai mică pondere (0,66%); Această situaţie evidenţiază impactul considerabil pe care îl au resursele agenţilor economici asupra derulării programelor de perfecţionare a angajaţilor.


227

Tabelul 9.17 Corelaţia dintre dimensiunea firmelor şi numărul mediu de zile lucrătoare pe

salariat dedicate trainingului

Nr. crt.





1. nici una 86.47% 71.54% 53.03%

2. 1-5 zile 10.18% 20.22% 30.30%

3. 6-10 zile 2.69% 5.99% 15.15%

4. peste 10 zile 0.66% 2.25% 1.52%

Având în vedere influenţa formei juridice de organizare asupra

activităţilor de training (tabelul 9.18), se constată că: - SA-urile deţin cele mai mari ponderi ale întreprinderilor în care au fost

dedicate instruirii 1-5 zile (20,41%), 6-10 zile (6,12%) şi peste 10 zile (6,12%), precum şi cele mai reduse procentaje ale firmelor care nu au realizat programe de training (67,35%);

- SRL-urile înregistrează cele mai mici frecvenţe ale companiilor care au destinat dezvoltării personalului peste 10 zile (0,77%);

- entităţile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate de IMM-uri în care nu au investit în perfecţionarea angajaţilor (89,06%), precum şi proporţii mai reduse de agenţi economici care au alocat pentru pregătirea resurselor umane 1-5 zile (8,59%) şi 6-10 zile (1,56%).

Tabelul 9.18

Corelaţia dintre forma de organizare juridică a IMM-urilor şi numărul mediu de zile lucrătoare pe salariat dedicate trainingului

Nr. crt.





1. nici una 67.35% 83.13% 89.06%

2. 1-5 zile 20.41% 12.40% 8.59%

3. 6-10 zile 6.12% 3.69% 1.56%

4. peste 10 zile 6.12% 0.77% 0.78%

Încadrarea organizaţiilor pe domenii de activitate reliefează

următoarele: - organizaţiile care au dedicat activităţilor de instruire între 1 şi 5 zile

deţin cel mai mare procentaj în rândul IMM-urilor din sectorul


228

industrial (21,95%) şi cea mai redusă proporţie în cadrul agenţilor economici din transporturi (2,99%);

- în ceea ce priveşte firmele care nu au desfăşurat activităţi de training, ponderea cea mai mare se înregistrează la companiile din transporturi (95,52%), iar cea mai redusă la agenţii economici din turism (72,73%);

- organizaţiile în care au fost alocate pentru pregătirea angajaţilor 6-10 şi peste 10 zile lucrătoare consemnează o frecvenţă superioară în entităţile din turism (7,79%, respectiv 2,60%) şi o proporţie mai redusă în unităţile care activează în din comerţ (1,25%, respectiv 0,47%).


Tabelul 9.19 Corelaţia dintre domeniul de activitate al firmelor şi numărul mediu de zile

lucrătoare pe salariat dedicate trainingului

Nr. crt.





1. nici una 73.30% 81.71% 90.91% 95.52% 72.73% 82.15%

2. 1-5 zile 21.95% 13.41% 7.37% 2.99% 16.88% 10.75%

3. 6-10 zile 4.07% 3.66% 1.25% 1.49% 7.79% 5.65%

4. peste 10 zile 0.68% 1.22% 0.47% 0.00% 2.60% 1.46%

Repartiţia IMM-urilor după performanţele obţinute în anul 2012 faţă

de 2011 (tabelul 9.20), relevă că organizaţiile cu rezultate mult mai bune consemnează ponderi mai ridicate de firme care au fost alocate 1-5 zile (19,35%), 6-10 zile (9,68%%) şi peste 10 zile pregătirii profesionale a angajaţilor (3,23%), iar IMM-urile cu realizări mai slabe deţin cea mai mare proporţie a companiilor care nu au dedicat nicio zi training-ului salariaţilor (86,86%).

Tabel 9.20 Corelaţia dintre performanţele firmelor în 2012 faţă de 2011 şi numărul mediu de

zile lucrătoare pe salariat dedicate trainingului

Nr. crt.



Performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011 Mult

mai bune Mai

bune Identice Mai slabe

Mult mai slabe

1. nici una 67.74% 74.82% 84.94% 86.86% 82.93%

2. 1-5 zile 19.35% 17.60% 11.12% 9.92% 15.85%

3. 6-10 zile 9.68% 6.60% 2.70% 2.95% 1.22%

4. peste 10 zile 3.23% 0.98% 1.24% 0.27% 0.00%


229

9.5. Suportul financiar al training-ului salariaţilor

Rezultatele sondajului reliefează că procentul mediu alocat training-ului din cifra de afaceri este de 0,64% pe firmă, situaţie nefavorabilă, care denotă faptul că întreprinzătorii/ managerii români investesc din ce în ce mai puţin în pregătirea resurselor, în condiţiile în care instruirea personalului reprezintă o necesitate stringentă, o cerinţă a dezvoltării sustenabile a activităţilor.

Încadrarea IMM-urilor în funcţie de vârstă, regiuni de dezvoltare, dimensiune, forma de organizare juridică, domeniul de activitate şi performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011 evidenţiază că procentul mediu din cifra de afaceri dedicat instruirii personalului înregistrează o mărime mai ridicată în rândul companiilor care au peste 15 ani vechime (0,88%), entităţilor din regiunea de Vest (2,69%), întreprinderilor mijlocii (1,75%), societăţilor pe acţiuni (1,61%), organizaţiilor din industrie (1,19%) şi agenţilor economici care au înregistrat performanţe net superioare în cursul anului 2012 comparativ cu anul 2011 (1,42%). Detalii în figurile 9.8 - 9.13.

Figura 9.8 Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului

angajaţilor, în funcţie de vârsta IMM-urilor

0,00%

0,20%

0,40%

0,60%

0,80%

1,00%

Sub 5 ani 5 - 10 ani 10 - 15 ani Peste 15 ani

0,43%

0,85%

0,54%

0,88%


230

Figura 9.9

Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angajaţilor, în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile

Figura 9.10

Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angajaţilor, în funcţie de mărimea firmelor

Figura 9.11

Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angajaţilor, în funcţie de forma de organizare a IMM-urilor

0,00%

0,50%

1,00%

1,50%

2,00%

2,50%

3,00%

Nord Est

Sud Est

Sud Sud Vest

Vest Nord Vest

Centru Bucureşti -Ilfov

0,34%

1,01%

0,40%

1,13%

2,69%

0,54% 0,07%

0,47%

0,00%

0,50%

1,00%

1,50%

2,00%


0,47%

1,17%

1,75%

0,00%

0,50%

1,00%

1,50%

2,00%


0,47%

0,63% 0,44%


231

Figura 9.12

Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angajaţilor, în funcţie de domeniul de activitate al firmelor

Figura 9.13

Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angajaţilor, în funcţie de performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011

9.6. Ponderea angajaţilor care au beneficiat de training

Procentul mediu al salariaţilor care au beneficiat de training în anul 2012 este de 9,55% la nivelul eşantionului, reliefând că IMM-urile din România acordă o atenţie scăzută perfecţionării personalului.

Luând în considerare procentul mediu al angajaţilor care au beneficiat de training în funcţie de vârsta, apartenenţa regională, mărimea, forma de organizare juridică, ramura de activitate a IMM-urilor şi performanţele firmelor în 2012 comparativ cu 2011, se observă că cele mai ridicate niveluri se înregistrează în rândul companiilor cu vârsta peste 15 ani (11,52%), agenţilor economici din regiunea Vest (32,61%), întreprinderilor mijlocii (30,03%), SA-urilor (15,65%), organizaţiilor care activează în industrie (15,11%)

0,00%

0,20%

0,40%

0,60%

0,80%

1,00%

1,20%

Industrie Construcţii Comerţ Transport Turism Servicii

1,19%

0,75%

0,35%

0,05%

0,35%

0,65%

0,00%

0,25%

0,50%

0,75%

1,00%

1,25%

1,50%


1,42%

0,88% 0,67%

0,36% 0,54%


232

şi entităţilor care au înregistrat performanţe mult mai bune în anul 2012 comparativ cu 2011 (13,03%). Vezi figurile 9.14 - 9.19.

Figura 9.14 Diferenţierea procentului mediu al angajaţilor care au beneficiat de training,



în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%


7,48%

9,36% 10,23%

11,52%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

Nord Est

Sud Est

Sud Sud Vest

Vest Nord Vest


9,11% 9,72% 10,45% 11,80%

32,61%

4,45% 3,33%

8,22%


233


în funcţie de dimensiunea firmelor


în funcţie de forma de organizare juridică a companiilor

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

Întreprinderi mijlocii Întreprinderi mici Microîntreprinderi

30,03%

12,71% 8,50%

0,00%

2,50%

5,00%

7,50%

10,00%

12,50%

15,00%

17,50%


15,65%

9,52%7,66%


234

Figura 9.18

Diferenţierea procentului mediu al angajaţilor care au beneficiat de training, în funcţie de domeniul de activitate al întreprinderilor

Figura 9.19

Diferenţierea procentului mediu al angajaţilor care au beneficiat de training, în funcţie de performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011

0,00%

2,50%

5,00%

7,50%

10,00%

12,50%

15,00%

17,50%


15,11%

10,24%

4,69%

2,84%

13,96%

10,84%

0,00%

2,50%

5,00%

7,50%

10,00%

12,50%

15,00%


13,03% 12,76%

9,66%

7,46% 6,43%


235

9.7. Procentul persoanelor cu studii superioare în totalul angajaţilor firmelor mici şi mijlocii

Examinarea IMM-urilor din punctul de vedere al ponderii angajaţilor cu studii superioare relevă următoarele: 30,07% din firme consemnează între 75% şi 100% de persoane cu studii universitare, în 27,53% dintre organizaţii nu lucrează absolvenţi ai învăţământului superior, 23,47% dintre companii deţin un procent de 25-50% al angajaţilor cu facultate, 11,25% din întreprinderi au un procentaj de 0-25% al salariaţilor care au terminat o formă superioară de învăţământ, iar 7,68% din unităţile economice înregistrează o proporţie a licenţiaţilor de 50-75%. Dacă avem în vedere că ponderea medie pe eşantion a absolvenţilor de instituţii universitare este de 28,79%, iar procentul persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei ocupate este de sub 20% în România şi de aproximativ 30% în Uniunea Europeană, putem trage concluzia că sectorul IMM-urilor din ţara noastră înregistrează un nivel bun de intelectualizare, ce constituie o premisă favorabilă desfăşurării unor activităţi performante. Reprezentarea grafică a acestei situaţii este redată în figura 9.20.

Figura 9.20

Ponderea salariaţilor cu studii superioare

Încadrarea companiilor pe clase de mărime (tabelul 9.21) scoate în evidenţă următoarele aspecte:

- procentajele IMM-urilor în care îşi desfăşoară activitatea 0-25% şi 50-75% angajaţi cu studii universitare variază direct proporţional cu dimensiunea firmelor;

- companiile care nu au nicio persoană cu studii superioare şi în cadrul cărora activează 75-100% licenţiaţi înregistrează frecvenţe invers proporţionale cu mărimea firmelor;

- organizaţiile mici deţin o pondere mai ridicată a întreprinderilor în care lucrează între 25% şi 50% de salariaţi ce au urmat o formă de învăţământ universitar (30,45%).

27,53%

11,25%

23,47%

7,68%

30,07% 0%

0-25%

25-50%

50-75%

75-100%


236

Tabelul 9.21 Diferenţierea ponderii angajaţilor cu studii superioare, în funcţie de

dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.

Ponderea salariaţilor cu studii

superioare


1. 0% 31.31% 10.53% 9.09% 2. 0 – 25 % 7.78% 26.69% 28.79% 3. 25 – 50 % 22.02% 30.45% 28.79% 4. 50 – 75 % 6.20% 13.16% 19.70% 5. 75 – 100% 32.70% 19.17% 13.64%

Dacă examinăm IMM-urile pe ramuri de activitate economică

observăm următoarele: - întreprinderile în care nu lucrează nicio persoană cu studii superioare

sunt mai numeroase în transporturi (55,22%) şi mai reduse procentual în sectorul turismului (19,74%);

- unităţile din servicii înregistrează un procentaj mai ridicat de firme în care activează 75-100% de absolvenţi universitari (46,63%), dar şi proporţii mai reduse ale companiilor în care îşi desfăşoară activitatea 0-25% şi 50-75% de licenţiaţi (6,92%, respectiv 6,74%);

- organizaţiile din sectorul industrial consemnează un procent mai mare de IMM-uri în care muncesc între 25 şi 50% de persoane cu facultatea absolvită (32,81%);

- în ceea ce priveşte entităţile care au 0-25% salariaţi cu studii universitare, cea mai ridicată pondere este deţinută de firmele din domeniul construcţiilor (22,50%).


Tabelul 9.22 Diferenţierea ponderii angajaţilor cu studii superioare, în funcţie de ramurile în

care activează IMM-urile

Nr. crt.

Ponderea salariaţilor cu studii

superioare



1. 0% 22.85% 28.75% 34.49% 55.22% 19.74% 20.77% 2. 0 – 25 % 15.84% 22.50% 10.55% 13.43% 7.89% 6.92% 3. 25 – 50 % 32.81% 25.00% 22.05% 17.91% 17.11% 18.94% 4. 50 – 75 % 8.14% 8.75% 7.87% 0.00% 15.79% 6.74% 5. 75 – 100% 20.36% 15.00% 25.04% 13.43% 39.47% 46.63%

Având în vedere vechimea, regiunile de dezvoltare, dimensiunea,

organizarea juridică, domeniul IMM-urilor, pregătirea întreprinzătorilor şi performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011 (figurile 9.21 - 9.27), se


237

constată că cele mai ridicate ponderi medii ale angajaţilor cu studii superioare se consemnează în cadrul entităţilor care au vârsta mai mică de 5 ani (31,93%), întreprinderilor din regiunea Sud Vest (51,97%), firmelor mici (30,25%), societăţilor cu altă formă de organizare juridică (34,13%), companiilor din servicii (42,90%), organizaţiilor ai căror întreprinzători au studii universitare (36,05%) şi în cadrul firmelor care au obţinut performanţe mult mai bune în anul 2012 comparativ cu 2011 (53,08%).

Figura 9.21

Ponderea medie a angajaţilor cu studii superioare, în funcţie de vârsta companiilor

Figura 9.22

Ponderea medie a angajaţilor cu studii superioare, în funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%


31,93%

27,89% 29,49%

25,24%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

Nord Est

Sud Est

Sud Sud Vest

Vest Nord Vest


29,08% 30,60% 23,27%

51,97%

9,11% 13,89% 13,75%

38,03%


238

Figura 9.23

Ponderea medie a angajaţilor cu studii superioare, în funcţie de mărimea întreprinderilor

Figura 9.24

Ponderea medie a angajaţilor cu studii superioare, în funcţie de forma de organizare a întreprinderilor

Figura 9.25

Ponderea medie a angajaţilor cu studii superioare, în funcţie de ramurile de activitate a IMM-urilor

25,00%

27,50%

30,00%

32,50%


26,85%

30,25%

28,62%

25,00%

27,50%

30,00%

32,50%

35,00%


32,18%

28,29%

34,13%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%


20,59% 21,23%

25,16%

19,14% 21,33%

42,90%


239

Figura 9.26

Ponderea medie a angajaţilor cu studii superioare, în funcţie de nivelul de pregătire a întreprinzătorilor

Figura 9.27

Ponderea medie a angajaţilor cu studii superioare, în funcţie de performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011

9.8. Proporţia persoanelor de sex masculin în totalul salariaţilor din IMM-uri

Luând în considerare ponderea angajaţilor de sex masculin din IMM-uri, rezultatele sondajului evidenţiază următoarele: 34,59% din companii consemnează un procent de 0-50%, în 26,01% din întreprinderi nu activează niciun bărbat, 19,97% din organizaţii înregistrează o proporţie de 50-100%, iar 19,43% din firme au numai salariaţi de gen masculin. De asemenea, procentul mediu al bărbaţilor pe IMM este 32,00%, constatându-se o distribuţie pe sexe dezechilibrată, deşi gradul de ocupare a persoanelor de gen masculin la nivel naţional este mai ridicat. Vezi figura 9.28.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

Elementare Medii Universitare

5,71% 11,13%

36,05%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

Identice Mai bune Mult mai bune Mult mai slabe Mai slabe

26,45%

39,03%

53,08%

23,04% 25,21%


240

Figura 9.28

Ponderea bărbaţilor în totalul angajaţilor

Gruparea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare (tabelul 9.23) evidenţiază următoarele aspecte relevante:

- unităţile economice din regiunea de Nord Vest consemnează o proporţie superioară a firmelor în care nu lucrează niciun bărbat (35,17%);

- companiile din Vest deţin ponderi mai ridicate de IMM-uri care au între 0-50% şi 50-100% salariaţi de sex masculin (55,26%, respectiv 34,21%);

- întreprinderile din regiunea Nord Est înregistrează cel mai mare procentaj al agenţilor economici în care îşi desfăşoară activitatea numai persoane de gen bărbătesc (33,55%).

Tabelul 9.23

Ponderea bărbaţilor în totalul angajaţilor în funcţie de apartenenţa regională a firmelor mici şi mijlocii

Nr. crt.

Ponderea bărbaţilor în

totalul angajaţilor

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare:

Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. 0 % 11.84% 16.39% 29.17% 34.16% 8.77% 35.17% 34.70% 22.78% 3. 0 – 50 % 27.63% 34.43% 34.85% 26.34% 55.26% 34.48% 33.44% 36.69% 4. 50 – 100 % 26.97% 18.85% 21.21% 13.99% 34.21% 18.62% 17.98% 18.75% 5. 100 % 33.55% 30.33% 14.77% 25.51% 1.75% 11.72% 13.88% 21.77%

Clasificând firmele în funcţie de mărime (vezi tabelul 9.24), constatăm

următoarele: - pe măsura amplificării dimensiunii companiilor se reduc proporţiile

întreprinderilor în care nu activează/ activează numai bărbaţi; - odată cu mărirea taliei organizaţiilor cresc şi procentele de IMM-uri

care au 50-100% din angajaţi de sex masculin; - întreprinderile mici consemnează o pondere mai mare a unităţilor în

care 0-50% din personal este bărbătesc (41,57%).

26,01%

34,59%

19,97%

19,43%

0%

0 - 50%

50 - 100%

100 %


241

Tabelul 9.24 Ponderea bărbaţilor în totalul angajaţilor, în funcţie de clasa de mărime a IMM-urilor

Nr. crt.

Ponderea bărbaţilor în totalul angajaţilor


1. 0 % 30.46% 5.99% 4.55% 3. 0 – 50 % 33.42% 41.57% 33.33% 4. 50 – 100 % 13.55% 46.82% 59.09% 5. 100 % 22.57% 5.62% 3.03%

După cum se poate vedea în figurile 9.29 - 9.35, procentul mediu al

bărbaţilor în totalul angajaţilor este mai ridicat în rândul companiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani (37,55%), agenţilor economici din Nord Est (51,60%), întreprinderilor mici (40,59%), societăţilor pe acţiuni (39,54%), IMM-urilor din sectorul transporturilor (73,65%), firmelor ai căror întreprinzători au studii elementare (44,76%) şi organizaţiilor ce au înregistrat performanţe mult mai bune în anul 2012 comparativ cu 2011 (58,20%).

Figura 9.29

Procentul mediu al bărbaţilor în totalul angajaţilor, în funcţie de vechimea firmelor

Figura 9.30

Ponderea medie a bărbaţilor în totalul angajaţilor, în funcţie de apartenenţa regională a întreprinderilor

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%


28,54%

37,55%

29,60% 31,95%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

NordEst

SudEst

Sud SudVest

Vest NordVest

Centru Bucureşti-Ilfov

51,60% 49,19%

33,55% 45,47%

8,30% 13,70%

23,53% 32,49%


242

Figura 9.31

Procentul mediu al bărbaţilor în totalul angajaţilor, în funcţie mărimea IMM-urilor

Figura 9.32

Ponderea medie a bărbaţilor în totalul salariaţilor, în funcţie de forma de organizare juridică a firmelor

Figura 9.33

Procentul mediu al bărbaţilor în totalul angajaţilor, în funcţie de domeniul în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%


31,56%

40,59%

30,56%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%


39,54%

32,88%

25,06%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%


29,76%

55,22%

27,99%

73,65%

14,64%

34,10%


243

Figura 9.34

Procentul mediu al bărbaţilor în totalul angajaţilor, în funcţie de studiile întreprinzătorilor

Figura 9.35

Procentul mediu al bărbaţilor în totalul angajaţilor, în funcţie de performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011

9.9. Frecvenţa angajaţilor cu experienţă în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii

În ceea ce priveşte experienţa angajaţilor, rezultatele anchetei relevă

că IMM-urile înregistrează următoarele ponderi ale persoanelor care au o vechime de peste 15 ani în domeniul în care activează: 72,85% dintre companii consemnează un procent de 25-50%, 17,02% din agenţii economici deţin o proporţie de 25-50%, 7,80% dintre companii au peste 75%, iar 2,33% din organizaţii au indicat un procentaj de 50-75%. Având în vedere că procentul mediu la nivelul eşantionului este de 11,56% şi că aproape trei sferturi din firme au la dispoziţie mai puţin de 25% de salariaţi cu experienţă îndelungată în sfera în care îşi desfăşoară activitatea, se poate concluziona că frecvenţa resurselor umane cu un grad ridicat de specializare este redusă în cadrul sectorului de IMM-uri din România. Detalii in figura 9.36.

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%

Elementare Medii Universitare

44,76%

32,65% 32,23%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

Mult mai bune Mai bune La fel Mai slabe Mult mai slabe

58,20%

43,84%

29,45% 25,10%

43,17%


244

Figura 9.36

Ponderea angajaţilor din IMM-uri cu peste 15 ani de experienţă în domeniul în care activează

Examinarea companiilor după dimensiune (tabelul 9.25) evidenţiază

următoarele aspecte: - microfirmele înregistrează cele mai mari procentaje ale unităţilor

economice în care activează 0-25% şi 75%-100% persoane cu experienţă (75,56%, respectiv 8,70%);

- întreprinderile mijlocii deţin ponderi mai crescute de organizaţii în care 25-50% şi 50-75% din salariaţi sunt experimentaţi (38,46%, respectiv 6,15%).

Tabelul 9.25

Diferenţierea ponderii angajaţilor cu vechime mai mare de 15 ani în domeniul actual de activitate în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.

Ponderea salariaţilor cu vechime mai mare de 15 ani în domeniul lor de activitate



1. 0 – 25 % 75.56% 62.21% 52.31% 2. 25 – 50 % 14.10% 28.63% 38.46% 3. 50 – 75 % 1.65% 5.34% 6.15% 4. 75 – 100 % 8.70% 3.82% 3.08%

Luând în considerare vârsta, apartenenţa regională, dimensiunea,

forma juridică, ramura de activitate a IMM-urilor şi performanţele firmei în 2012 comparativ cu 2011, se constată că procentul mediu al angajaţilor care au vechime îndelungată în domeniu consemnează frecvenţe mai ample în rândul companiilor care funcţionează de peste 15 ani (18,90%), organizaţiilor din Nord Est (22,64%), întreprinderilor mici (19,18%), SA-urilor (26,49%), întreprinderilor din transporturi (14,04%) şi firmelor care au înregistrat performanţe mult mai bune în anul 2012 comparativ cu 2011 (26,14%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în figurile 9.37 - 9.42.

72,85%

17,02%

2,33% 7,80%

0 - 25%

25 - 50%

50 - 75%

Peste 75%


245

Figura 9.37

Diferenţierea ponderii medii a angajaţilor cu vechime mai mare de 15 ani în domeniul actual de activitate în funcţie de vârsta firmelor

Figura 9.38

Ponderea medie a salariaţilor cu vechime mai mare de15 ani în domeniul actual de activitate în funcţie de apartenenţa regională

Figura 9.39

Diferenţierea ponderii medii a angajaţilor cu vechime mai mare de 15 ani în domeniul actual de activitate în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%


5,96%

9,91% 12,81%

18,90%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

Nord Est

Sud Est

Sud Sud Vest

Vest Nord Vest


22,64%

12,94% 15,86% 15,56%

3,40% 5,34% 5,27%

11,60%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%


14,88%

19,18%

9,87%


246

Figura 9.40

Ponderea medie a persoanelor cu vechime mai mare de 15 ani în domeniul actual de activitate în funcţie de forma de organizare juridică a companiilor

Figura 9.41

Diferenţierea ponderii medii a angajaţilor cu vechime mai mare de 15 ani în domeniul actual de activitate în funcţie de ramurile din care fac parte IMM-urile

Figura 9.42

Diferenţierea ponderii medii a angajaţilor cu vechime mai mare de 15 ani în domeniul actual de activitate în funcţie de performanţele firmei în 2012

comparativ cu 2011

0,00% 5,00%

10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00%


26,49%

11,43% 8,78%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%


11,32% 13,24%

11,69% 14,04%

3,76%

12,44%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

Mult mai bune Mai bune La fel Mai slabe Mult mai slabe

26,14%

18,03%

8,04% 11,79%

18,08%


247

9.10. Beneficii şi recompense care vor fi acordate angajaţilor din cadrul IMM-urilor

Rezultatele cercetării relevă că cele mai frecvente beneficii şi recompense care vor fi acordate angajaţilor din IMM-uri în următorii 2-3 ani sunt: prima de sărbători (Crăciun/ Paşte) – 48,47%, tichetele de masă – 35,55%, telefonul mobil – 25,64%, al 13-lea salariu – 19,37%, bonusul de fidelitate – 16,56%, prima de vacanţă – 11,70%, tichetele de cadou – 10,17%, coşurile cadou – 7,99%, petrecerile anuale – 7,03%, maşina de serviciu – 6,46%, tichetele de vacanţă – 6,14%, produsele proprii distribuite gratuit sau cu discount – 6,07% şi asigurarea unei mese gratuite sau subventionate de companie – 6,01%. Urmează zilele de concediu în plus faţă de minimul legal – 5,69%, asigurările de sănătate – 5,56%, subvenţionarea sau asigurarea gratuită a transportului spre locul de muncă – 5,50%, negocierea de discounturi pentru angajaţi la diverse servicii – 4,99%, decontarea carburantului pentru transportul la locul de muncă – 4,35%, premiile pentru performanţă (excursii şi obiecte ) – 3,96%, asigurările de viaţă – 2,49%, cursurile plătite de companie pentru dezvoltarea angajaţilor – 2,37%, teambuilding-urile – 2,30%, planurile de pensie privată – 2,11%, abonamentele la clinici medicale/ serviciile de sănătate – 1,92%, tichetele de creşă – 1,41%, concursurile de tipul angajatul lunii/ anului – 1,15%, abonamentele la săli de sport – 1,02%, acţiunile la preţuri preferenţiale / participarea la profit – 0,92% şi concursurile pe teme profesionale cu acordare de premii/ cadouri – 0,58%. Menţionăm că 4,52% dintre întreprinzători/ manageri nu vor acorda nici un fel de beneficii extrasalariale, iar în 1,17% dintre firme vor fi utilizate alte forme de motivare suplimentară a personalului. Vezi figura 9.46.


248

Fig 9.46

Beneficii şi recompense care vor fi acordate angajaţilor din IMM-uri în următorii 2-3 ani

5,69%

0,58%

0,96%

1,02%

1,15%

1,41%

1,92%

2,11%

2,30%

2,37%

2,49%

3,96%

4,35%

4,99%

5,50%

5,56%

5,69%

6,01%

6,07%

6,14%

6,46%

7,03%

7,99%

10,17%

11,70%

16,56%

19,37%

25,64%

35,55%

48,47%

0,00% 15,00% 30,00% 45,00% 60,00%

Altele

Concursuri pe teme profesionale cu premii/cadouri

Acţiuni la preţuri preferentiale (participare la profit)

Abonamente la săli de sport

Concursuri de tipul angajatul lunii/ anului

Tichete de creşă

Abonamente la clinici medicale/servicii de sănătate

Plan de pensie privată

Ieşiri în oraş cu echipa/Teambuilding

Cursuri plătite de companie

Asigurări de viaţă

Premii pentru performanţă (excursii şi obiecte )

Decontarea carburantului pentru transport

Negocierea de discounturi pentru angajaţi

Subvenţionarea/asigurarea gratuită a transportului

Asigurări de sănătate

Zile de concediu în plus faţă de minimul legal

Asigurarea unei mese gratuite sau subvenţionate

Produse proprii distribuite gratuit sau cu discount

Tichete de vacanţă

Maşina de serviciu

Petreceri anuale

Coşuri cadou

Tichete cadou

Prima de vacanţă

Bonus de fidelitate

Al 13-lea salariu

Telefon mobil

Tichete de masă

Prima de sărbători (Crăciun / Paşte)


249

Gruparea întreprinderilor în funcţie de vârstă (tabelul 9.26), evidenţiază următoarele aspecte semnificative:

- IMM-urile mai vechi de 15 ani vor recurge mai des la tichete de masă (40,87%), tichete cadou (11,78%), prime de vacanţă (13,94%), subvenţionarea/ asigurarea gratuită a transportului spre locul de muncă (7,45%), tichete de vacanţă (6,73%), zile de concediu în plus faţă de minimul prevăzut de lege (6,73%), asigurări de viaţă (3,61%), training-uri plătite de firmă pentru perfecţionarea angajaţilor (3,61%), teambulding-uri (2,88%), abonamente la săli de sport (1,68%) şi participări la profit / oferirea de acţiuni la preţuri preferenţiale (1,68%);

- companiile de 10-15 ani deţin cele mai mari procentaje ale firmelor care vor lua în considerare primele de Crăciun/ Paşte (52,25%), coşurile cadou (9,46%), maşinile de serviciu (7,66%), produsele proprii distribuite gratuit sau cu discount (7,21%), mesele gratuite/ subvenţionate de companie (6,76%), negocierile de discounturi pentru salariaţi la unele servicii (5,41%) şi planurile de pensii private (3,15%);

- unităţile economice care au sub 5 ani vechime consemnează proporţii mai ridicate de IMM-uri în cadrul cărora vor fi avute în vedere premiile pentru performanţă (4,71%);

- întreprinderile de 5-10 ani înregistrează frecvenţe mai crescute ale agenţilor economici care vor asigura telefoane mobile (26,77%), al 13-lea salariu (22,75%), bonusuri de fidelitate (18,55%), petreceri anuale (8,41%), asigurări de sănătate (6,88%), abonamente la clinici medicale/ servicii de sănătate (2,87%), concursuri de tipul angajatul lunii/ anului (1,72%) şi concursuri pe teme profesionale cu acordare de premii/ cadouri (1,15%) .


250

Tabelul 9.26 Diferenţierea beneficiilor şi recompenselor care vor fi acordate angajaţilor în

funcţie de vechimea IMM-urilor

Nr. crt.


Vârsta IMM-urilor:


1. Abonamente la clinici medicale/ servicii de sănătate 1.49% 2.87% 1,80% 1.20%

2. Abonamente la săli de sport 0.25% 0.96% 1.35% 1.68%

3. Acţiuni la preţuri preferenţiale (participare la profit) 0.25% 0.76% 1.35% 1.68%

4. Al 13-lea salariu 19.35% 22.75% 17.57% 16.11%

5. Asigurarea unei mese gratuite sau subvenţionate de companie 6.20% 6.12% 6.76% 5.29%

6. Asigurări de sănătate 4.47% 6.88% 4.50% 5.53%

7. Asigurări de viaţă 1.24% 2.10% 3.60% 3.61%

8. Bonus de fidelitate 13.40% 18.55% 16.67% 17.07%

9. Concursuri de tipul angajatul lunii/ anului 0.99% 1.72% 0.90% 0.72%

10. Concursuri pe teme profesionale cu acordare de premii/cadouri 0.00% 1.15% 0.45% 0.48%

11. Coşuri cadou 6.70% 7.46% 9.46% 9.13%

12. Cursuri plătite de companie pentru dezvoltarea angajaţilor 1.99% 2.29% 0.90% 3.61%

13. Decontarea carburantului pentru transportul la locul de muncă 2.98% 4.59% 4.05% 5.53%

14. Ieşiri în oraş cu echipa/ Teambuilding 2.23% 1.91% 2.25% 2.88%

15. Maşina de serviciu 5.71% 5.93% 7.66% 7.21%

16. Negocierea de discounturi pentru angajaţi la diverse servicii 4.47% 4.78% 5.41% 5.53%

17. Petreceri anuale 5.96% 8.41% 4.50% 7.69%

18. Plan de pensie privată 0.99% 2.10% 3.15% 2.64%

19. Premii pentru performanţă (excursii şi obiecte) 4.71% 4.02% 1.80% 4.33%

20. Prima de sărbători (Crăciun/ Paşte) 45.41% 48.76% 52.25% 49.04%

21. Prima de vacanţă 9.18% 11.47% 12.61% 13.94%

22. Produse proprii distribuite gratuit sau cu discount 4.47% 6.31% 7.21% 6.73%

23. Subvenţionarea sau asigurarea gratuită a transportului spre locul de muncă 4.71% 4.59% 5.41% 7.45%

24. Telefon mobil 25.81% 26.77% 24.32% 24.76%

25. Tichete cadou 8.93% 10.13% 9.46% 11.78%

26. Tichete de creşă 1.24% 1.34% 1.80% 1.44%

27. Tichete de masă 27.05% 38.62% 33.78% 40.87%

28. Tichete de vacanţă 6.70% 6.69% 2.70% 6.73%

29. Zile de concediu în plus faţă de minimul legal 4.22% 6.50% 4.50% 6.73%


251

Analiza IMM-urilor în funcţie de apartenenţa regionalǎ relevă

următoarele: - companiile regiunea din Bucureşti-Ilfov vor asigura mai frecvent

tichete de vacanţă (10,94%), premii pentru performanţă în excursii, obiecte, etc. (7,63%), tichete de creşă (3,05%) şi concursuri pe teme profesionale cu acordare de premii/ cadouri (1,27%);

- firmele din Centru deţin ponderi mai mari de IMM-uri care vor lua în considerare recompensarea salariaţilor prin prime de sărbători (63,42%), tichetele cadou (15,95%), petreceri anuale (12,06%), mese gratuite/ subventionate (11,28%), asigurări de viaţă (7%), cursuri plătite de companie pentru dezvoltarea angajaţilor (6,61%), planuri de pensie privată (6,23%), şi abonamente la sălile de sport (1,95%);

- unităţile economice din Nord Vest vor avea în vedere mai des telefoanele mobile (35,05%), coşurile cadou (17,53%), distribuirea gratuită/ cu discount a propriilor produse (13,40%), subvenţionarea/ gratuitatea transportului la locul de muncă (13,40%), asigurările de sănătate (10,31%), negocierile de discounturi pentru angajaţi la unele servicii (8,25%), teambuildingu-rile (6,19%) şi concursurile de genul angajatul lunii/ anului (3,09%);

- agenţii economici din Vest vor apela într-o frecvenţă mai ridicată tichetele de masă (53,98%) şi abonamentele la clinicile medicale/ serviciile de sănătate (5,31%);

- întreprinderile regiunii Nord Est consemnează proporţii mai ridicate ale companiilor care vor oferi maşini de serviciu (12,69%), zile de concediu în plus faţă de minimul legal (10,45%) şi vor deconta carburantul pentru transportul la servici (7,46%);

- IMM-urile din Sud se remarcă prin procentajele superioare ale firmelor care vor acorda prime de vacanţă (22,62%) şi recompense prin acţiuni la preţuri preferenţiale/ participări la profit (1,81%);

- organizaţiile din Sud Vest vor recurge mai des la motivarea prin al 13-lea salariu (45,27%) şi bonusurile de fidelitate (29,63%).



252

Tabelul 9.27 Diferenţierea beneficiilor şi recompenselor care vor fi acordate angajaţilor în

funcţie de regiunile de dezvoltare din care fac parte firmele

Nr. crt.

Beneficii şi recompense care vor fi acordate angajaţilor din IMM-uri în

următorii 2-3 ani


Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Abonamente la clinici medicale/ servicii de sănătate 0,75% 0,00% 1,81% 0,41% 5,31% 2,06% 2,72% 2,29%

2. Abonamente la săli de sport 0,75% 0,94% 1,81% 0,00% 0,88% 0,00% 1,95% 1,02%

3. Acţiuni la preţuri preferenţiale (participare la profit) 1,49% 0,00% 1,81% 0,00% 0,00% 1,03% 0,78% 1,53%

4. Al 13-lea salariu 14,93% 19,81% 8,14% 45,27% 6,19% 15,46% 10,89% 21,37%

5. Asigurarea unei mese gratuite sau subvenţionate de companie 5,97% 5,66% 4,98% 5,35% 1,77% 6,19% 11,28% 4,83%

6. Asigurări de sănătate 5,22% 4,72% 1,36% 4,53% 5,31% 10,31% 7,39% 6,62%

7. Asigurări de viaţă 0,75% 0,00% 1,36% 0,41% 0,00% 2,06% 7,00% 3,56%

8. Bonus de fidelitate 13,43% 15,09% 12,22% 29,63% 4,42% 16,49% 8,17% 21,37%

9. Concursuri de tipul angajatul lunii/ anului 0,75% 1,89% 0,45% 0,00% 0,00% 3,09% 0,39% 2,54%

10. Concursuri pe teme profesionale cu acordare de premii/cadouri 0,75% 0,94% 0,45% 0,00% 0,00% 0,00% 0,39% 1,27%

11. Coşuri cadou 2,99% 4,72% 8,60% 0,00% 6,19% 17,53% 14,40% 9,16%

12. Cursuri plătite de companie pentru dezvoltarea angajaţilor 2,99% 1,89% 0,00% 3,29% 0,00% 4,12% 6,61% 0,51%

13. Decontarea carburantului pentru transportul la locul de muncă 7,46% 3,77% 7,24% 2,88% 0,88% 5,15% 5,84% 2,54%

14. Ieşiri în oraş cu echipa/ Teambuilding 2,24% 0,00% 1,36% 0,00% 5,31% 6,19% 3,11% 2,54%

15. Maşina de serviciu 12,69% 5,66% 9,50% 1,23% 7,96% 6,19% 4,67% 6,87%

16. Negocierea de discounturi pentru angajaţi la diverse servicii 2,99% 4,72% 6,79% 2,06% 1,77% 8,25% 7,00% 5,34%

17. Petreceri anuale 3,73% 0,94% 4,98% 3,29% 1,77% 10,31% 12,06% 10,69%

18. Plan de pensie privată 0,00% 0,00% 2,71% 0,00% 0,88% 1,03% 6,23% 2,29%

19. Premii pentru performanţă (excursii şi obiecte) 4,48% 2,83% 1,81% 0,41% 0,88% 6,19% 4,28% 7,63%

20. Prima de sărbători (Crăciun/ Paşte) 48,51% 43,40% 47,51% 53,91% 16,81% 56,70% 63,42% 44,27%

21. Prima de vacanţă 2,24% 4,72% 22,62% 3,70% 11,50% 11,34% 9,73% 17,05%

22. Produse proprii distribuite gratuit sau cu discount 4,48% 5,66% 3,17% 8,64% 2,65% 13,40% 5,84% 6,11%

23. Subvenţionarea sau asigurarea gratuită a transportului spre locul de muncă 5,22% 2,83% 4,98% 0,41% 0,88% 13,40% 11,28% 5,34%

24. Telefon mobil 26,12% 16,04% 32,58% 18,11% 27,43% 35,05% 21,01% 29,01%

25. Tichete cadou 9,70% 2,83% 12,22% 5,76% 10,62% 11,34% 15,95% 9,67%

26. Tichete de creşă 0,75% 0,00% 0,90% 0,00% 0,88% 1,03% 1,95% 3,05%

27. Tichete de masă 49,25% 50,00% 32,58% 14,81% 53,98% 30,93% 37,35% 36,13%

28. Tichete de vacanţă 3,73% 3,77% 9,50% 0,41% 1,77% 7,22% 5,06% 10,94%

29. Zile de concediu în plus faţă de minimul legal 10,45% 6,60% 5,43% 3,70% 3,54% 3,09% 6,23% 6,11%


253

Încadrarea companiilor pe clase de mărime (tabelul 9.28) scoate în evidenţă următoarele aspecte:

- pe măsura amplificării dimensiunii firmelor cresc proporţiile în care IMM-urile vor recurge în vederea recompensării personalului la tichetele de masă, telefonul mobil, bonusul de fidelitate, prima de vacanţă, tichetele de cadou, coşurile cadou, petrecerile anuale, maşina de serviciu, tichetele de vacanţă, zilele de concediu în plus faţă de minimul legal, asigurările de sănătate, subvenţionarea sau asigurarea gratuită a transportului spre locul de muncă, decontarea carburantului pentru transportul la locul de muncă, premiile pentru performanţă, asigurările de viaţă, cursurile plătite de companie pentru dezvoltarea angajaţilor, planurile de pensie privată, abonamentele la clinici medicale/ serviciile de sănătate, concursurile de tipul angajatul lunii/ anului, abonamentele la săli de sport şi acţiunile la preţuri preferenţiale / participarea la profit;

- organizaţiile mici înregistrează cele mai mari procentaje ale IMM-urilor care vor lua în considerare primele de Crăciun/ Paşte (56,47%), produsele proprii distribuite gratuit/ cu discount (9,80%), negocierea de discounturi pentru angajaţi la diverse servicii (7,06%), teambuilding-urile (3,53%) şi tichetele de creşă (2,35%).


254

Tabelul 9.28 Diferenţierea beneficiilor şi recompenselor care vor fi acordate angajaţilor

în funcţie de dimensiunea întreprinderilor mici şi mijlocii

Nr. crt.




Mici Întreprinderi

mijlocii

1. Abonamente la clinici medicale/ servicii de sănătate 1.45% 2.35% 9.23%

2. Abonamente la săli de sport 0.64% 1.57% 6.15%

3. Acţiuni la preţuri preferenţiale (participare la profit) 0.80% 1.18% 3.08%

4. Al 13-lea salariu 19.29% 18.43% 24.62%

5. Asigurarea unei mese gratuite sau subvenţionate de companie 5.95% 5.88% 7.69%

6. Asigurări de sănătate 4.42% 9.41% 12.31%

7. Asigurări de viaţă 2.17% 3.53% 4.62%

8. Bonus de fidelitate 14.79% 21.18% 32.31%

9. Concursuri de tipul angajatul lunii/ anului 1.05% 1.18% 3.08%

10. Concursuri pe teme profesionale cu acordare de premii/cadouri 0.48% 0.39% 3.08%

11. Coşuri cadou 7.23% 9.80% 15.38%

12. Cursuri plătite de companie pentru dezvoltarea angajaţilor 2.25% 2.75% 3.08%

13. Decontarea carburantului pentru transportul la locul de muncă 3.30% 7.84% 10.77%

14. Ieşiri în oraş cu echipa/ Teambuilding 2.09% 3.53% 1.54%

15. Maşina de serviciu 4.58% 12.16% 20.00%

16. Negocierea de discounturi pentru angajaţi la diverse servicii 4.50% 7.06% 6.15%

17. Petreceri anuale 5.63% 11.76% 15.38%

18. Plan de pensie privată 2.01% 2.35% 3.08%

19. Premii pentru performanţă (excursii şi obiecte) 3.54% 5.10% 7.69%

20. Prima de sărbători (Crăciun/ Paşte) 46.70% 56.47% 50.77%

21. Prima de vacanţă 10.21% 16.08% 23.08%

22. Produse proprii distribuite gratuit sau cu discount 5.14% 9.80% 9.23%

23. Subvenţionarea sau asigurarea gratuită a transportului spre locul de muncă 4.18% 9.80% 13.85%

24. Telefon mobil 24.12% 30.20% 36.92%

25. Tichete cadou 8.52% 14.90% 23.08%

26. Tichete de creşă 1.21% 2.35% 1.54%

27. Tichete de masă 31.75% 46.27% 66.15%

28. Tichete de vacanţă 5.47% 8.24% 10.77%

29. Zile de concediu în plus faţă de minimul legal 4.90% 7.84% 12.31%


255

Studiul întreprinderilor mici şi mijlocii în funcţie de forma acestora de organizare juridică (tabelul 9.29) relevă în principal că:

- societăţile pe acţiuni deţin cele mai ridicate proporţii ale unităţilor economice care au în vedere tichetele de masă, telefonul mobil, bonusul de fidelitate, prima de vacanţă, tichetele de cadou, coşurile cadou, tichetele de vacanţă, produsele proprii distribuite gratuit sau cu discount, zilele de concediu în plus faţă de minimul legal, asigurările de sănătate, subvenţionarea sau asigurarea gratuită a transportului spre locul de muncă, decontarea carburantului pentru transportul la locul de muncă, premiile pentru performanţă, teambuilding-urile, planurile de pensie privată, abonamentele la clinici medicale/ serviciile de sănătate, abonamentele la săli de sport şi participarea la profit/ acţiunile la preţuri preferenţiale;

- SRL-urile se remarcă prin cele mai mari procente de firme în care se va recurge la prime de sărbători (Crăciun/ Paşte), petreceri anuale, maşini de serviciu, mese gratuite/ subventionate de întreprindere, negocieri de discounturi pentru angajaţi la diverse servicii, asigurări de viaţă, training-uri plătite de companie, tichete de creşă, concursuri de tipul angajatul lunii/ anului şi pe teme profesionale cu acordare de premii;

- întreprinderile care au alte forme juridice consemnează un procentaj superior al IMM-urilor care vor acorda al 13-lea salariu.


256


în funcţie de forma de organizare juridică IMM-urilor

Nr. crt.




1. Abonamente la clinici medicale/ servicii de sănătate 2.27% 1.91% 1.87%

2. Abonamente la săli de sport 2.27% 1.06% 0.00%

3. Acţiuni la preţuri preferenţiale (participare la profit) 2.27% 0.99% 0.00%

4. Al 13-lea salariu 18.18% 18.75% 28.04%

5. Asigurarea unei mese gratuite sau subvenţionate de companie 4.55% 6.30% 2.80%

6. Asigurări de sănătate 9.09% 5.38% 6.54%

7. Asigurări de viaţă 0.00% 2.62% 1.87%

8. Bonus de fidelitate 27.27% 16.56% 12.15%

9. Concursuri de tipul angajatul lunii/ anului 0.00% 1.27% 0.00%

10. Concursuri pe teme profesionale cu acordare de premii/cadouri 0.00% 0.64% 0.00%

11. Coşuri cadou 11.36% 8.07% 5.61%

12. Cursuri plătite de companie pentru dezvoltarea angajaţilor 2.27% 2.41% 1.87%

13. Decontarea carburantului pentru transportul la locul de muncă 9.09% 4.18% 4.67%

14. Ieşiri în oraş cu echipa/ Teambuilding 11.36% 2.12% 0.93%

15. Maşina de serviciu 18.18% 6.58% 0.00%

16. Negocierea de discounturi pentru angajaţi la diverse servicii 4.55% 5.10% 3.74%

17. Petreceri anuale 20.45% 7.08% 0.93%

18. Plan de pensie privată 2.27% 2.26% 0.00%

19. Premii pentru performanţă (excursii şi obiecte) 4.55% 4.25% 0.00%

20. Prima de sărbători (Crăciun/ Paşte) 47.73% 48.76% 44.86%

21. Prima de vacanţă 18.18% 12.10% 3.74%

22. Produse proprii distribuite gratuit sau cu discount 9.09% 6.16% 3.74%

23. Subvenţionarea sau asigurarea gratuită a transportului spre locul de muncă 9.09% 5.73% 0.93%

24. Telefon mobil 27.27% 26.54% 13.08%

25. Tichete cadou 11.36% 10.40% 6.54%

26. Tichete de creşă 0.00% 1.56% 0.00%

27. Tichete de masă 56.82% 36.16% 18.69%

28. Tichete de vacanţă 9.09% 6.23% 3.74%

29. Zile de concediu în plus faţă de minimul legal 11.36% 5.80% 1.87%


257

Examinarea firmelor în funcţie de domeniul în care activează reliefează următoarele:

- întreprinderile din turism deţin ponderi mai mari de IMM-uri care vor lua în considerare recompensarea salariaţilor prin telefoane mobile (35,29%), coşuri cadou (25%), subvenţionarea sau asigurarea gratuită a transportului spre serviciu (13,24%), mese gratuite/ subventionate (11,76%), petreceri anuale (11,76%), tichete de vacanţă (8,82%), negocieri de discounturi pentru angajaţi la diverse servicii (7,35%), traininguri (7,35%), premii pentru performanţă (5,88%) şi concursuri de tipul angajatul lunii/ anului (2,94%); deasemenea, organizaţiile care operează în turism înregistrează împreună cu agenţii economici din servicii procente mai ridicate şi în ceea ce priveşte primele de vacanţă (14,71%), teambuilding-urile (2,94%) şi abonamentele la sălile de sport (1,47%);

- firmele din sectorul serviciilor vor oferi mai des asigurări de sănătate (6,93%), recompense prin acţiuni la preţuri preferenţiale/ participări la profit (1,47%) şi premii pe baza concursurilor tematice profesionale (1,05%);

- unităţile economice care activează în construcţii consemnează proporţii mai ample ale companiilor care vor asigura prime de sărbători (57,75%), tichete de masă (43,66%), maşini de serviciu (14,08%), zilele de concediu în plus faţă de minimul prevăzut de lege (8,45%) şi vor finanţa carburantul pentru transportul la locul de muncă (9,46%);

- organizaţiile din comerţ vor recurge mai frecvent la distribuirea gratuită/ cu discount a produselor proprii (7,34%), planurile de pensie privată (3,17%) şi furnizarea tichetelor de creşă (1,59%);

- IMM-urile din transporturi se remarcă prin procentajele superioare ale firmelor care vor acorda al 13-lea salariu (45,90%), bonusuri de fidelitate (27,87%) şi asigurări de viaţă (4,92%);

- companiile industriale vor avea mai des în vedere tichetele cadou (11,72%) şi abonamentele la clinici medicale/ serviciile de sănătate (3,13%).



258


în funcţie de de domeniile de activitate ale IMM-urilor

Nr. crt.

Beneficii şi recompense care vor fi acordate angajaţilor din IMM-uri în

următorii 2-3 ani



1. Abonamente la clinici medicale/ servicii de sănătate 3.13% 2.82% 0.79% 0.00% 0.00% 2.52%

2. Abonamente la săli de sport 0.78% 1.41% 0.79% 1.47% 0.00% 1.47%

3. Acţiuni la preţuri preferenţiale (participare la profit) 0.52% 1.41% 0.99% 0.00% 0.00% 1.47%

4. Al 13-lea salariu 15.10% 19.72% 21.23% 7.35% 45.90% 19.12%

5. Asigurarea unei mese gratuite sau subvenţionate de companie 4.69% 5.63% 5.16% 11.76% 6.56% 7.14%

6. Asigurări de sănătate 6.25% 2.82% 4.56% 4.41% 3.28% 6.93%

7. Asigurări de viaţă 1.30% 1.41% 2.78% 4.41% 4.92% 2.73%

8. Bonus de fidelitate 11.98% 12.68% 14.68% 8.82% 27.87% 22.48%

9. Concursuri de tipul angajatul lunii/ anului 0.78% 0.00% 1.19% 2.94% 0.00% 1.47%

10. Concursuri pe teme profesionale cu acordare de premii/cadouri 0.78% 0.00% 0.20% 0.00% 0.00% 1.05%

11. Coşuri cadou 8.07% 7.04% 7.74% 25.00% 1.64% 6.72%

12. Cursuri plătite de companie pentru dezvoltarea angajaţilor 1.04% 0.00% 1.98% 7.35% 3.28% 3.36%

13. Decontarea carburantului pentru transportul la locul de muncă 5.21% 9.86% 2.98% 4.41% 4.92% 4.20%

14. Ieşiri în oraş cu echipa/ Teambuilding 2.86% 1.41% 1.59% 2.94% 0.00% 2.94%

15. Maşina de serviciu 8.85% 14.08% 4.56% 5.88% 8.20% 5.25%

16. Negocierea de discounturi pentru angajaţi la diverse servicii 4.17% 7.04% 5.36% 7.35% 0.00% 5.25%

17. Petreceri anuale 7.55% 7.04% 6.15% 11.76% 0.00% 7.77%

18. Plan de pensie privată 1.56% 1.41% 3.17% 0.00% 1.64% 1.89%

19. Premii pentru performanţă (excursii şi obiecte) 3.39% 1.41% 3.37% 5.88% 1.64% 5.46%

20. Prima de sărbători (Crăciun/ Paşte) 39.58% 57.75% 53.37% 55.88% 42.62% 48.74% 21. Prima de vacanţă 10.68% 8.45% 10.91% 14.71% 1.64% 14.71%

22. Produse proprii distribuite gratuit sau cu discount 5.73% 0.00% 7.34% 5.88% 0.00% 6.72%

23. Subvenţionarea sau asigurarea gratuită a transportului spre locul de muncă 5.21% 9.86% 5.16% 13.24% 3.28% 4.62%

24. Telefon mobil 32.29% 23.94% 18.06% 35.29% 21.31% 27.73%

25. Tichete cadou 11.72% 9.86% 9.52% 10.29% 6.56% 10.08%

26. Tichete de creşă 1.56% 0.00% 1.59% 1.47% 0.00% 1.47%

27. Tichete de masă 40.89% 43.66% 33.93% 38.24% 39.34% 30.88%

28. Tichete de vacanţă 4.17% 1.41% 6.75% 8.82% 1.64% 7.98%

29. Zile de concediu în plus faţă de minimul legal 3.91% 8.45% 4.96% 2.94% 8.20% 7.56%


259

9.11. Criterii pe baza cărora se implementează beneficiile pentru salariaţii firmelor mici şi mijlocii

Principalele criterii care se au în vedere atunci când întreprinzătorii/ managerii din IMM-uri decid să implementeze un beneficiu pentru angajaţi sunt: avantajele fiscale (54,49%), atractivitatea pentru angajaţi (44,13%), creşterea productivităţii muncii (40,20%), măsura în care beneficiul se potriveste cu profilul angajaţilor (26,14%), uşurinţa cu care angajaţii pot accesa beneficiul (23,64%), măsura în care acesta contribuie la creşterea puterii de cumpărare reală a angajaţilor (22,59%), aplicabilitatea la majoritatea angajaţilor (21,04%), administrarea uşoară a beneficiului în cadrul companiei (13,62%), diferenţierea faţă de alţi angajatori (7,29%) şi presiunea angajaţilor (4,65%). Vezi figura 9.47.

Figura 9.47

Criterii pe baza cărora se implementează beneficiile pentru

4,65%

7,92%

13,62%

21,04%

22,59%

23,64%

26,14%

40,20%

44,13%

54,49%

-10% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Presiunea angajaţilor

Diferenţierea faţă de alţi angajatori

Administrarea uşoară a beneficiului în cadrul companiei

Aplicabilitatea la majoritatea angajaţilor

Măsura în care acesta contribuie la creşterea puterii de cumpărare reală a angajaţilor

Uşurinţa cu care angajaţii pot accesa beneficiul

Măsura în care beneficiul se potriveste cu profilul angajaţilor

Creşterea productivităţii muncii

Atractivitatea pentru angajaţi

Avantajele fiscale


260

angajaţii din IMM-uri Având în vedere vârsta firmelor, evidenţiem următoarele: - avantajele fiscale, aplicabilitatea la majoritatea salariaţilor şi

presiunea angajaţilor sunt semnalate în frecvenţe mai ridicate la IMM-urile de 5-10 ani

- gradul de atractivitate pentru angajaţi, amplificarea productivităţii muncii şi diferenţierea faţă de alţi angajatori sunt indicate mai des în cadrul firmelor care au vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani

- întreprinderile de peste 15 ani vechime deţin cele mai mari ponderi ale companiilor care au în vedere măsura în care beneficiul se potriveste cu profilul salariaţilor (27,62%), gradul în care acesta contribuie la creşterea reală a puterii de cumpărare a personalului (23,43%) şi uşurinţa cu care angajaţii pot îl pot accesa (25,52%)

- organizaţiile înfiinţate în ultimii 5 ani consemnerază o proporţie superioară a unităţilor economice care ţin cont de uşurinţa cu care angajaţii pot accesa beneficiul (15,29%) şi înregistrează procentaje mai reduse ale întreprinderilor care iau în considerare atractivitatea pentru resursele umane (42,36%), uşurinţa cu care salariaţii pot accesa beneficiul (22,31%), aplicabilitatea la majoritatea personalului (17,36%) şi presiunea angajaţilor (3,10%).


Tabelul 9.31 Diferenţierea criteriilor pe baza cărora se implementează beneficiile pentru

angajaţi în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Criterii pe baza cărora se implementează beneficiile pentru angajaţi


1. Administrarea uşoară a beneficiului în cadrul companiei 15.29% 13.68% 13.89% 11.72%

2. Aplicabilitatea la majoritatea angajaţilor 17.36% 25.34% 20.24% 19.87%

3. Atractivitatea pentru angajaţi 42.36% 43.58% 51.98% 42.47%

4. Avantajele fiscale 54.96% 56.59% 54.37% 51.46%

5. Creşterea productivităţii muncii 39.88% 40.20% 42.86% 39.12%

6. Diferenţierea faţă de alţi angajatori 7.23% 6.76% 9.52% 9.21%

7. Măsura în care acesta contribuie la creşterea puterii de cumpărare reală a angajaţilor 22.31% 22.64% 21.43% 23.43%

8. Măsura în care beneficiul se potriveste cu profilul angajaţilor 26.45% 26.01% 23.02% 27.62%

9. Presiunea angajaţilor 3.10% 7.09% 3.57% 3.77%

10. Uşurinţa cu care angajaţii pot accesa beneficiul 22.31% 22.97% 24.21% 25.52%


261

Examinarea IMM-urilor în funcţie de mărime evidenţiază următoarele aspecte mai importante:

- proporţiile firmelor care iau în considerare aplicabilitatea beneficiului la majoritatea angajaţilor, diferenţierea faţă de alţi angajatori, măsura în care acesta contribuie la creşterea puterii de cumpărare reală a angajaţilor şi uşurinţa cu care salariaţii pot accesa beneficiul cresc odată cu amplificarea dimensiunii IMM-urilor;

- procentajele întreprinderilor care urmăresc sporirea productivităţii muncii scad direct proporţional cu mărimea întreprinderilor;

- avantajele fiscale, atractivitatea pentru salariaţi, măsura în care beneficiul se potriveste cu profilul angajaţilor şi presiunea personalului sunt semnalate mai frecvent în rândul companiilor mici.


Tabelul 9.32 Diferenţierea criteriilor pe baza cărora se implementează beneficiile

pentru angajaţi în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Administrarea uşoară a beneficiului în cadrul companiei 13.68% 12.88% 15.38%

2. Aplicabilitatea la majoritatea angajaţilor 20.38% 23.86% 24.62%

3. Atractivitatea pentru angajaţi 44.08% 45.45% 40.00%

4. Avantajele fiscale 54.43% 54.92% 53.85%

5. Creşterea productivităţii muncii 40.42% 39.77% 36.92%

6. Diferenţierea faţă de alţi angajatori 7.24% 9.47% 16.92%

7. Măsura în care acesta contribuie la creşterea puterii de cumpărare reală a angajaţilor 20.79% 28.03% 41.54%

8. Măsura în care beneficiul se potriveste cu profilul angajaţilor 26.07% 28.03% 20.00%

9. Presiunea angajaţilor 3.39% 10.61% 9.23%

10. Uşurinţa cu care angajaţii pot accesa beneficiul 22.48% 26.89% 36.92%

Analiza întreprinderilor în funcţie de forma acestora de organizare juridică (tabelul 9.33) relevă următoarele:

- SA-urile deţin cele mai mari procentaje ale companiilor care iau în considerare sporirea productivităţii muncii (51,11%), compatibilitatea


262

cu profilul angajaţilor (28,89%), contribuţia la creşterea puterii de cumpărare a personalului (28,89%) şi aplicabilitatea la majoritatea angajaţilor (22,22%);

- IMM-urile altfel organizate juridic înregistrează o proporţie mai ridicată a întreprinderilor în care se ţine cont de avantajele fiscale (59,02%), atractivitatea pentru salariaţi (58,20%), uşurinţa cu care angajaţii pot accesa beneficiul (24,59%), diferenţierea de alţi angajatori (24,59%) şi modul de administrare a beneficiului în cadrul organizaţiei (17,21%);

- SRL-urile se remarcă prin ponderea mai mare a firmelor în care se indică presiunea angajaţilor (5,06%) şi procentul uşor mai scăzut al unităţilor economice în rândul cărora se are în vedere facilitatea accesării beneficiului de către salariaţi.

Tabelul 9.33

Diferenţierea criteriilor pe baza cărora se implementează beneficiile pentru angajaţi în funcţie de tipul de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.





1. Administrarea uşoară a beneficiului în cadrul companiei 11.11% 13.42% 17.21%

2. Aplicabilitatea la majoritatea angajaţilor 22.22% 21.72% 11.48%

3. Atractivitatea pentru angajaţi 42.22% 43.14% 58.20%

4. Avantajele fiscale 44.44% 54.42% 59.02%

5. Creşterea productivităţii muncii 51.11% 40.02% 38.52%

6. Diferenţierea faţă de alţi angajatori 6.67% 7.87% 9.02%

7. Măsura în care acesta contribuie la creşterea puterii de cumpărare reală a angajaţilor 28.89% 23.12% 13.11%

8. Măsura în care beneficiul se potriveste cu profilul angajaţilor 28.89% 25.93% 27.87%

9. Presiunea angajaţilor 2.22% 5.06% 0.00%

10. Uşurinţa cu care angajaţii pot accesa beneficiul 24.44% 23.55% 24.59%


263

Încadrând firmele pe sectoare de activitate (vezi tabelul 9.34) se constată următoarele:

- întreprinderile din transporturi deţin cele mai mari procentaje ale unităţilor economice în care sunt semnalate avantajele fiscale (80%), atractivitatea pentru salariaţi (53,85%) şi compatibilitatea beneficiului cu profilul angajaţilor (43,08%);

- companiile din sectorul turismului deţin proporţii mai ridicate ale IMM-urilor care au în vedere administrarea facilă a beneficiului în cadrul organizaţiei (29,73%) şi gradul în care beneficiul contribuie la amplificarea puterii de cumpărare a angajaţilor (36,49%);

- în cadrul firmelor industriale se iau în considerare mai frecvent criteriile aplicabilităţii la majoritatea personalului (27,17%), uşurinţei cu care salariaţii pot accesa beneficiul (27,17%) şi diferenţierii faţă de alţi angajatori (11,48%);

- entităţile care activează în domeniul construcţiilor indică în proporţie superioară amplificarea productivităţii muncii (51,25%), iar agenţii economici din servicii ţin cont mai des de presiunea angajaţilor (6,53%).

Tabelul 9.34 Diferenţierea criteriilor pe baza cărora se implementează beneficiile pentru

angajaţi în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor

Nr. crt.




1. Administrarea uşoară a beneficiului în cadrul companiei 10.30% 10.00% 14.10% 29.73% 12.31% 14.18%

2. Aplicabilitatea la majoritatea angajaţilor 27.17% 16.25% 20.99% 17.57% 20.00% 17.54%

3. Atractivitatea pentru angajaţi 50.59% 45.00% 40.06% 24.32% 53.85% 45.15%

4. Avantajele fiscale 43.79% 57.50% 58.01% 62.16% 80.00% 54.29%

5. Creşterea productivităţii muncii 33.26% 51.25% 39.42% 50.00% 38.46% 43.84%

6. Diferenţierea faţă de alţi angajatori 11.48% 5.00% 5.93% 5.41% 4.62% 8.58%

7. Măsura în care acesta contribuie la creşterea puterii de cumpărare reală a angajaţilor 18.50% 21.25% 21.47% 36.49% 9.23% 27.05%

8. Măsura în care beneficiul se potriveste cu profilul angajaţilor 27.17% 20.00% 23.88% 18.92% 43.08% 27.80%

9. Presiunea angajaţilor 3.28% 3.75% 4.49% 1.35% 4.62% 6.53%

10. Uşurinţa cu care angajaţii pot accesa beneficiul 27.17% 23.75% 23.72% 13.51% 20.00% 22.57%


264


� În 2012 faţă de 2011 au fost angajate în medie pe IMM 1,13 persoane, au părăsit firma 0,84 persoane, rezultând un spor mediu de personal de 0,29 pe întreprindere.

� Raportat la numărul mediu de salariaţi, personalul angajat în IMM-uri a crescut cu 3,24%.

� Aproximativ 95% din firme au angajat mai puţin de 5 salariaţi şi doar 0,27% din IMM-uri au încadrat în muncă mai mult 20 de persoane.

� Numărul mediu de persoane angajate în 2012 înregistrează un nivel mai ridicat în firmele cu vechime de peste 15 ani (1,66 persoane), IMM-urile din regiunea Nord Est (1,57), companiile mijlocii (6,66), societăţile pe acţiuni (4,92) şi întreprinderile din turism (3,00).

� Variaţia medie de personal este mai amplă în companiile cu vârsta mai mare de 15 ani (0,51 angajaţi), IMM-urile din regiunea Sud Est (0,63), întreprinderile de dimensiune medie (2,14), societăţile pe acţiuni (1,45) şi agenţii economici din sectorul turismului (0,88).

� Cele mai frecvente criterii de apreciere a salariaţilor întâlnite în cadrul IMM-urilor sunt: experienţa (în 78,74% din întreprinderi), cunoştinţele şi abilităţile de specialitate (59,04%), conştiinciozitatea (48,28%), competenţa în domeniul de activitate (47,26%), spiritul de responsabilitate (45,75%), capacitatea de efort (40,58%), gradul de implicare în firmă (în 34,23% dintre IMM-uri), inteligenţa (24,70%) şi fidelitatea faţă de organizaţie (22,23%).

� 59,89% din firme au menţinut acelaşi nivel al salariului mediu în 2012 faţă de 2011.

� 19,19% dintre întreprinderi au crescut nivelul retribuţiilor angajaţilor cu 0 - 5%, 8,68% din unităţi au fost diminuat salariul mediu cu 0 - 5%, iar 5,98% dintre entităţi au efectuat măriri salariale de 5 - 10%.

� IMM-urile în care salariul mediu a rămas la fel înregistrează o frecvenţă mai ridicată în rândul firmelor nou înfiinţate (63,45%), organizaţiilor din regiunea Nord Est (75,66%), microîntreprinderilor (62,55%), SRL-urilor (60,97%) şi agenţilor economici din transporturi (68,66%).

� Peste 80% dintre companii nu au derulat activităţi de training în decursul ultimului an.

� 12,35% din IMM-uri au dedicat trainingului 1-5 zile/ salariat, în 3,61% dintre firme au fost alocate 6-10 zile instruirii personalului, iar 0,92% din întreprinderi


265

au realizat programe de pregătire a personalului de peste 10 zile.

� Frecvenţele activităţilor de training ce depăşesc în ultimul an 10 zile/ salariat sunt superioare în rândul companiilor care au peste 15 ani vechime (1,42%), întreprinderilor din Nord Vest (1,38%), firmelor mici (2,25%), societăţilor pe acţiuni (6,12%), unităţilor care activează în turism (2,60%) şi entităţilor cu performanţe net superioare în 2012 faţă de 2011 (3,23%).

� Procentul mediu alocat trainingului din cifra de afaceri este de 0,64% pe firmă şi înregistrează mărimi mai ridicate în cadrul organizaţiilor mai vechi de 15 ani (0,88%), unităţilor din regiunea Vest (2,69%), întreprinderilor mijlocii (1,75%), societăţilor pe acţiuni (1,61%), IMM-urilor din sectorul industrial (1,19%) şi companiilor care au înregistrat performanţe mult mai bune în anul 2012 comparativ cu 2011 (1,42%).

� Proporţia medie a salariaţilor care au beneficiat de training este de 9,55%, cu niveluri superioare în rândul companiilor de peste 15 ani vechime (11,52%), agenţilor economici din regiunea de Vest (32,61%), firmelor mijlocii (30,03%), SA-urilor (15,65%), întreprinderilor din industrie (15,11%) şi unităţilor ce au înregistrat performanţe mult mai bune în 2012 comparativ cu anul 2011 (13,03%).

� Ponderea medie a angajaţilor cu studii superioare este de 28,79%, cu valori mai mari în cadrul entităţilor care au vârsta mai mică de 5 ani (31,93%), întreprinderilor din regiunea Sud Vest (51,97%), firmelor mici (30,25%), societăţilor cu altă formă de organizare juridică (34,13%), companiilor din servicii (42,90%) şi organizaţiilor care au înregistrat performanţe net superioare în anul 2012 comparativ cu 2011 (53,08%).

� Procentul mediu al bărbaţilor pe IMM este 32,00% şi consemnează mărimi superioare în rândul organizaţiilor de 5-10 ani (37,55%), firmelor din Nord Est (51,60%), întreprinderilor mici (40,59%), societăţilor pe acţiuni (39,54%), unităţilor din sectorul transporturilor (73,65%) şi companiilor cu performanţe net superioare în 2012 comparativ cu anul 2011 (58,20%).

� Ponderea medie a angajaţilor care au vechime mai mare de 15 ani în domeniul

actual de activitate este de 11,56% şi înregistrează niveluri mai crescute în rândul companiilor care au mai mult de 15 ani (18,19%), organizaţiilor din Nord Est (22,64%), firmelor de dimensiune mică (19,18%), societăţilor pe acţiuni (26,49%), întreprinderilor din transporturi (14,04%) şi organizaţiilor care au înregistrat performanţe mult mai bune în 2012 comparativ cu 2011 (26,14%).

� Cele mai frecvente beneficii şi recompense care vor fi acordate angajaţilor din IMM-uri în următorii 2-3 ani sunt: prima de sărbători (Crăciun/ Paşte) – în 48,47% dintre IMM-uri, tichetele de masă – 35,55%, telefonul mobil – 25,64%, al 13-lea salariu – 19,37%, bonusul de fidelitate – 16,56%, prima de vacanţă – 11,70%, tichetele de cadou – 10,17%, coşurile cadou – 7,99%, petrecerile


266

anuale – 7,03%, maşina de serviciu – 6,46%, tichetele de vacanţă – 6,14%, produsele proprii distribuite gratuit sau cu discount – 6,07% şi asigurarea unei mese gratuite sau subventionate de companie – 6,01%.

� Principalele criterii care se au în vedere atunci când întreprinzătorii/ managerii din IMM-uri decid să implementeze un beneficiu pentru angajaţi sunt: avantajele fiscale (54,49%), atractivitatea pentru angajaţi (44,13%), creşterea productivităţii muncii (40,20%), măsura în care beneficiul se potriveste cu profilul angajaţilor (26,14%), uşurinţa cu care angajaţii pot accesa beneficiul (23,64%), măsura în care acesta contribuie la creşterea puterii de cumpărare reală a angajaţilor (22,59%), aplicabilitatea la majoritatea angajaţilor (21,04%),

� Frecvenţele întreprinderilor care iau în considerare avantajele fiscale când implementează beneficii pentru salariaţi sunt mai ridicate în rândul IMM-urilor de 5-10 ani vechime (56,59%), companiilor mici (54,92%), firmelor cu alte forme de organizare juridică (59,02%) şi agenţilor economici din turism (80%).


267

Capitolul 10 PIAŢA, CLIENŢII ŞI RELAŢIILE IMM-URILOR CU BENEFICIARII/ FURNIZORII 10.1. Piaţa IMM-urilor

Analiza pieţelor pe care IMM-urile îşi desfac produsele evidenţiază că

68,57% dintre întreprinderi acţionează pe piaţa locală, 27,18% din firme au în vedere piaţa naţională, 7,21% dintre companii vizează piaţa Uniunii Europene, 2,37% din organizaţii îşi vând produsele/ serviciile în alte ţări europene, iar 0,65% dintre agenţii economici se orientează către pieţele unor ţări din afara Europei. Observăm că peste 2/3 din firmele mici şi mijlocii se focalizează asupra pieţelor locale, întrucât talia mai redusă nu le conferă forţa economică de a pătrunde şi pe alte pieţe. Vezi figura 10.1.

Figura 10.1

IMM-urile în funcţie de piaţa pe care activează Dacă grupăm IMM-urile în funcţie de vârstă, se remarcă următoarele aspecte:

- unităţile economice mai vechi de 15 ani deţin cele mai mari ponderi ale IMM-urilor care produc pentru pieţele locală (69,43%), altor ţări europene (2,83%) şi unor state din afara Europei (1,01%);

- procentajul firmelor care vizează piaţa naţională este mai mare în rândul companiilor de 5-10 ani (28,69%), iar proporţia întreprinderilor care au în vedere piaţa Uniunii Europene este mai ridicată în cadrul organizaţiilor de 10-15 ani vechime (8,78%),

0,65% 2,37% 7,21%

27,18%

68,57%

0%

20%

40%

60%

80%

Pieţele unor ţări din afara Europei

Piaţa altor ţări europene

Piaţa UE Piaţa naţională Piaţa locală

Piaţa, clienţii şi relaţiile IMM-urilor cu beneficiarii/ furnizorii

268

Detalii în tabelul 10.1. Tabelul 10.1

Destinaţia producţiei IMM-urilor în funcţie de vârsta lor

Nr. crt. Destinaţia producţiei


1. Piaţa naţională 23,65% 28,69% 28,24% 28,34%

2. Piaţa locală 67,13% 69,15% 68,32% 69,43%

3. Piaţa UE 4,21% 8,62% 8,78% 7,69%

4. Piaţa altor ţări europene 1,60% 2,65% 2,29% 2,83%

5. Pieţele unor ţări din afara Europei 0,40% 0,66% 0,38% 1,01%

Având în vedere apartenenţa regională a întreprinderilor, se observă că: - IMM-urile din regiunea Nord Est vizează într-o frecvenţă mai ridicată

piaţa naţională (44,74%) şi cea Uniunii Europene (13,16%); - firmele din Sud Est produc mai des pentru piaţa altor state europene

(4,92%); - companiile din regiunea Sud Vest activează în proporţie mai mare pe

pieţele locală (95,90%) şi unor ţări din afara Europei (1,23%). Vezi tabelul 10.3.

Tabelul 10.3

Procentul mediu al pieţelor locale/locale şi naţionale în totalul pieţei firmelor în funcţie de apartenenţa geografică

Nr. crt.

Destinaţia producţiei


Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Piaţa naţională 44,74% 43,44% 24,15% 25,00% 38,60% 15,75% 20,50% 25,50%

2. Piaţa locală 76,97% 73,77% 70,57% 95,90% 95,61% 39,73% 53,63% 62,05%

3. Piaţa UE 13,16% 10,66% 3,77% 6,97% 11,40% 7,53% 8,52% 4,62%

4. Piaţa altor ţări europene 3,29% 4,92% 1,89% 1,64% 4,39% 3,42% 2,21% 1,41%

5. Pieţele unor ţări din afara Europei 0,00% 0,82% 0,38% 1,23% 0,88% 0,68% 0,00% 0,80%

Clasificarea IMM-urilor în funcţie de mărime, reliefează următoarele: - odată cu mărirea dimensiunii întreprinderilor cresc şi procentele

IMM-urilor care produc pentru pieţele naţională, U.E., altor ţări din Europa şi unor state din afara Europei;

- dacă avem în vedere organizaţiile care vizează piaţa locală, firmele mici deţin cea mai mare pondere (75,66%), iar microîntreprinderile deţin proporţia cea mai scăzută (67,08%).


269

Informaţii suplimentare se prezintă în tabelul 10.4 Tabelul 10.4

Destinaţia producţiei IMM-urilor în funcţie de mărimea lor




1. Piaţa naţională 22,69% 44,94% 59,09%

2. Piaţa locală 67,08% 75,66% 74,24%

3. Piaţa UE 5,05% 13,11% 33,33%

4. Piaţa altor ţări europene 1,44% 5,99% 9,09%

5. Pieţele unor ţări din afara Europei 0,39% 1,50% 3,03%

Luând în considerare piaţa întreprinderilor după ramurile în care

acestea activează (tabelul 10.6), observăm că: - agenţii economici din transporturi deţin ponderi superioare de

întreprinderi care vând produsele/ serviciile pe pieţele naţională (61,19%), locală (80,60%), U.E. (34,33%) şi a altor state europene (11,94%);

- firmele din domeniul turismului înregistrează un procentaj mai mare de unităţi economice care au în vedere piaţa unor ţări din afara Europei (5,19%).

Tabelul 10.6 Destinaţia producţiei IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate




1. Piaţa naţională 33,94% 53,66% 19,87% 61,19% 32,47% 21,42%

2. Piaţa locală 76,02% 68,29% 63,85% 80,60% 48,05% 69,51%

3. Piaţa UE 10,63% 3,66% 4,23% 34,33% 22,08% 3,09%

4. Piaţa altor ţări europene 3,85% 1,22% 0,63% 11,94% 9,09% 1,27%

5. Pieţele unor ţări din afara Europei 0,23% 0,00% 0,31% 1,49% 5,19% 0,73%


270

10.2. Clienţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Analiza IMM-urilor în funcţie de categoriile de clienţi, relevă că din totalul întreprinderilor chestionate, 91,07% au drept clienţi persoanele fizice, 66,85% - firmele din alte sectoare de activitate, 43,65% - companiile din industrie, 41,77% - distribuitorii en–gross şi en-detail, 40,26% - administraţia centrală şi locală, iar 35,35% - exportatorii. Vezi figura 10.2.

Figura 10.2

Structura IMM-urilor în funcţie de natura clienţilor Având în vedere proporţiile în care IMM-urile înregistrează categoriile

de clienţi mai sus enumerate, se observă următoarele: - luând în considerare proporţiile de până la 30%, cei mai numeroşi

clienţi sunt reprezentaţi de exportatori (categorie indicată de 86,91% din firme), administraţia centrală şi locală (78,88%) şi întreprinderile industriale (71,52%);

- referindu-ne la proporţiile de peste 60%, cea mai ridicată frecvenţă o au persoanele fizice (75,12% dintre companii).


Tabelul 10.8 Proporţiile în care IMM-urile deţin diversele categorii de clienţi

Nr. crt. Clienţi

IMM-uri în funcţie de ponderea clienţilor 0 - 30 % 30 - 60 % 60 - 100 %

1. Distribuitori en-gross şi en-detail 64.30% 26.29% 9.41%

2. Firme din industrie 71.52% 22.44% 6.04%

3. Exportatori 86.91% 10.81% 2.28%

4. Firme din alte sectoare de activitate 61.67% 22.14% 16.18%

5. Administraţia centrală şi locală 78.88% 16.31% 4.81%

6. Persoane fizice 12.29% 12.59% 75.12%

35,36%

40,26%

41,77%

43,65%

66,85%

91,07%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Exportatori

Administraţia centrală şi locală

Distribuitori en-gross şi en-detail

Firme din industrie

Firme din alte sectoare de activitate

Persoane fizice


271

Gruparea IMM-urilor în funcţie de vechime (tabelul 10.9), evidenţiază următoarele aspecte mai importante:

- companiile care au peste 15 ani se remarcă prin procentaje mai mari de agenţi economici care au drept clienţi distribuitorii en-gross şi en-detail (44,94%), firme din industrie (46,76%), exportatori (37,65%) şi persoane fizice (92,91%);

- IMM-urile de 5-10 ani vechime înregistrează ponderi mai ridicate de întreprinderi ai căror clienţi sunt reprezentaţi de organizaţii din alte sectoare de activitate (70,98%) şi administraţia centrală şi locală (43,95%).

Tabelul 10.9 Structura IMM-urilor pe grupe de vârstă în funcţie de natura clienţilor

Nr. crt. Clienţi

Vârsta IMM-urilor


1. Distribuitori en-gross şi en-detail 36.27% 43.95% 41.22% 44.94%

2. Firme din industrie 38.68% 45.94% 41.98% 46.76%

3. Exportatori 31.06% 37.48% 34.35% 37.65%

4. Firme din alte sectoare de activitate 63.93% 70.98% 66.79% 64.78%

5. Administraţia centrală şi locală 35.47% 43.95% 41.22% 40.08%

6. Persoane fizice 88.98% 91.54% 90.46% 92.91%

Pe clase de mărime (vezi tabelul 10.10) se constată în principal că: - procentele IMM-urilor care au drept clienţi distribuitori en-gross şi en-

detail, firmele din industrie, exportatori, companii din alte sectoare de activitate şi administraţia centrală şi locală, variază direct proporţional cu mărimea companiilor;

- întreprinderile mici deţin o pondere mai mare de firme care vând către persoane fizice (92,13%).

Tabelul 10.10

Structura IMM-urilor pe grupe de mărime, în funcţie de natura clienţilor

Nr. crt. Clienţi



1. Distribuitori en-gross şi en-detail 38.36% 55.81% 63.64%

2. Firme din industrie 40.85% 54.31% 65.15%

3. Exportatori 32.59% 46.07% 56.06%

4. Firme din alte sectoare de activitate 63.87% 80.15% 81.82%

5. Administraţia centrală şi locală 37.11% 53.93% 57.58%

6. Persoane fizice 91.02% 92.13% 87.88%


272

Examinarea întreprinderilor în funcţie de forma de organizare juridică relevă în principal următoarele aspecte:

- SA-urile consemnează cele mai mari procentaje ale companiilor care au drept clienţi distribuitorii en-gross şi en-detail (59,18%), organizaţii din industrie (59,18%), exportatori (46,94%), firme din alte sectoare de activitate (79,59%) şi administraţia centrală şi locală (55,10%);

- SRL-urile înregistrează proporţii superioare de agenţi economici care vizează persoanele fizice (91,49%).


Tabelul 10.11 Situaţia IMM-urilor după forma de organizare juridică şi natura clienţilor

Nr. crt. Clienţi



1. Distribuitori en-gross şi en-detail 59.18% 40.57% 50.78% 2. Firme din industrie 59.18% 42.83% 48.44% 3. Exportatori 46.94% 34.38% 43.75% 4. Firme din alte sectoare de activitate 79.59% 66.45% 67.19% 5. Administraţia centrală şi locală 55.10% 39.68% 42.19% 6. Persoane fizice 89.80% 91.49% 85.94%

Luând în considerare ramurile în care îşi desfăşoară activitatea

IMM-urile (tabelul 10. 12), remarcăm faptul că firmele din domeniul transporturilor deţin ponderile cele mai ridicate de IMM-uri iar care au drept clienţi distribuitori en-gross şi en-detail (59,70%), organizaţii din industrie (64,18%), exportatori (53,73%), companii din alte sectoare de activitate (88,06%) şi administraţia centrală şi locală (59,70%), iar entităţile din turism înregistrează o proporţie de 100% a agenţilor economici care au în vedere persoanele fizice.

Tabelul 10.12

Structura IMM-urilor pe ramuri de activitate în funcţie de natura clienţilor

Nr. crt. Clienţi


1. Distribuitori en-gross şi en-detail 43.89% 37.80% 44.91% 59.70% 29.87% 36.48%

2. Firme din industrie 45.70% 45.12% 44.29% 64.18% 32.47% 40.11%

3. Exportatori 35.52% 26.83% 38.81% 53.73% 22.08% 32.12%

4. Firme din alte sectoare de activitate 59.95% 79.27% 63.38% 88.06% 76.62% 70.60%

5. Administraţia centrală şi locală 37.56% 57.32% 41.00% 59.70% 32.47% 37.75%

6. Persoane fizice 88.46% 87.80% 96.40% 80.60% 100.00% 87.48%


273

10.3. Evoluţia relaţiilor cu furnizorii şi clienţii

Funcţionalitatea şi performanţele IMM-urilor este condiţionată de relaţiile pe care le au cu furnizorii şi clienţii, întrucât aceştia reprezintă unii dintre cei mai importanţi stakeholderi ai oricarei firme. Rezultatele investigaţiei arată că 82,29% dintre IMM-uri îşi vor menţine clienţii şi furnizorii pe parcursul anului 2013 (figura 10.3), relevând faptul că majoritatea întreprinzătorilor fac eforturi pentru a nu pierde cumpărători şi manifestă apetenţă pentru derularea activităţilor de aprovizionare cu produse/ servicii în condiţii de stabilitate.

Figura 10.3

Relaţiile IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii

Dacă ne referim la întreprinderile care în anul 2013 pierd sau întrerup legătura cu o parte dintre beneficiari şi furnizori, se constată că cele mai multe companii încetează relaţiile cu 1-5 clienţi (54,67%%) şi 1-5 surse de cumpărare a produselor/ serviciilor (93,90%). Detalii în figurile 10.4 şi 10.5.

Figura 10.4

Structura IMM-urilor în funcţie de numărul clienţilor pierduţi

17,71%

82,29%

IMM-uri care în anul 2013 pierd sau întrerup legătura cu o parte din furnizori/clienţi

IMM-uri care îşi menţin furnizorii şi clienţii pe parcursul anului 2013

54,67%

14,67%

30,67%

1 - 5 clienţi 6 - 10 clienţi Peste 10 clienţi


274

Figura 10.5

Structura IMM-urilor în funcţie de numărul furnizorilor cu care a încetat colaborarea Analiza companiilor în funcţie de vârstă (tabelul 10.13), evidenţiază

că firmele de peste 15 ani vechime deţin cea mai mare pondere a organizaţiilor care întrerup legătura sau pierd furnizori/ clienţi în anul 2013 (21,05%), fiind urmate de IMM-urile de 10-15 ani vechime (20,61%), unităţile economice înfiinţate în ultimii 5 ani (17,64%) şi întreprinderile de 5-10 ani vechime (13,76%).

Tabelul 10.13

Diferenţierea relaţiilor IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii în funcţie de vârsta firmelor

Nr. crt. Relaţiile IMM-urilor cu furnizorii/clienţii


1. IMM-uri care în anul 2013 pierd sau întrerup legătura cu o parte din furnizori/clienţi 17.64% 13.76% 20.61% 21.05%

2. IMM-uri care îşi menţin furnizorii şi clienţii pe parcursul anului 2013 82.36% 86.24% 79.39% 78.95%

Luând în considerare apartenenţa regională a IMM-urilor, se observă

că firmele din Centru, Sud Vest şi Nord Vest înregistrează proporţii mai ridicate ale întreprinderilor care îşi păstrează furnizorii şi clienţii pe parcursul anului 2013. Detalii în tabelul 10.14.

Tabelul 10.14 Diferenţierea relaţiilor IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii în funcţie de

regiunile de dezvoltare din care fac parte întreprinderile

Nr. crt.

Relaţiile IMM-urilor cu furnizorii/clienţii


Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. IMM-uri care în anul 2013 pierd sau întrerup legătura cu o parte din furnizori/clienţi

17.11% 14.75% 26.79% 11.89% 23.68% 13.70% 11.67% 20.28%

2. IMM-uri care îşi menţin furnizorii şi clienţii pe parcursul anului 2013

82.89% 85.25% 73.21% 88.11% 76.32% 86.30% 88.33% 79.72%

93,90%

3,66%

2,44%

1 - 5 furnizori 6 - 10 furnizori Peste 10 furnizori


275

Având în vedere dimensiunea IMM-urilor (tabelul 10.15), constatăm că microfirmele consemnează un procentaj mai ridicat al companiilor care încetează legătura cu unii furnizori şi/ sau clienţi (17,77%), iar întreprinderile mijlocii deţin o pondere mai mare a organizaţiilor care îşi menţin clienţii şi sursele de aprovizionare cu bunuri/ servicii pe parcursul anului 2013 (83,33%).

Tabelul 10.15

Diferenţierea relaţiilor IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii în funcţie de de mărimea firmelor





1. IMM-uri care în anul 2013 pierd sau întrerup legătura cu o parte din furnizori/clienţi 17.77% 17.60% 16.67%

2. IMM-uri care îşi menţin furnizorii şi clienţii pe parcursul anului 2013 82.23% 82.40% 83.33%

Gruparea IMM-urilor după forma de organizare juridică relevă faptul

că SRL-urile înregistrează o proporţie mai ridicată a companiilor care îşi menţin furnizorii/ clienţii (82,75%), iar societăţile pe acţiuni consemnează un procent mai crescut al întreprinderilor care pierd sau întrerup relaţiile cu o parte din furnizori/ beneficiari (28,57%). Vezi informaţiile din tabelul 10.16.

Tabelul 10.16

Diferenţierea relaţiilor IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii în funcţie de forma de organizare juridică a întreprinderilor



SA SRL Alte forme

de organizare juridică

1. IMM-uri care în anul 2013 pierd sau întrerup legătura cu o parte din furnizori/clienţi 28.57% 17.25% 19.53%

2. IMM-uri care îşi menţin furnizorii şi clienţii pe parcursul anului 2013 71.43% 82.75% 80.47%

Examinând IMM-urile în funcţie de ramurile în care îşi desfăşoară

activitatea, remarcăm că firmele care pierd o parte din furnizori/ beneficiari sunt mai frecvente în sectorul comercial (20,34%), iar întreprinderile care îşi păstrează furnizorii şi clienţii sunt mai des întâlnite în sectorul serviciilor (89,55%). Detalii în tabelul 10.17.


276

Tabelul 10.17 Diferenţierea relaţiilor IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii

în funcţie de domeniile de activitate

Nr. crt.





20.14% 10.98% 20.34% 10.45% 11.69% 15.43%


79.86% 89.02% 79.66% 89.55% 88.31% 84.57%

Încadrarea companiilor după performanţele obţinute în 2012 comparativ

cu 2011, scoate în evidenţă faptul că întreprinderile cu rezultate net inferioare consemnează proporţii mai ridicate de IMM-uri care pierd furnizori/ clienţi (39,02%), iar organizaţiile cu performanţe mai bune deţin un procent mai mare de unităţi economice care îşi menţin în anul 2013 furnizorii de produse/ servicii şi beneficiarii (88,02%). Vezi tabelul 10.18.

Tabelul 10.18

Diferenţierea relaţiilor IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii în funcţie de performanţele firmelor în 2012 comparativ cu 2011

Nr. crt.


Performanţele firmeior în 2012 comparativ cu 2011 Mult mai

bune Mai bune La fel Mai slabe Mult mai slabe


19.35% 11.98% 12.57% 31.90% 39.02%


80.65% 88.02% 87.43% 68.10% 60.98%

10.4. Cauzele întreruperii relaţiilor cu furnizorii şi clienţii

Principalele cauze pe ale încetării relaţiilor IMM-urilor cu o parte dintre furnizori şi clienţi pe parcursul anului 2013 sunt: costurile prea mari (62,89%), identificarea unor parteneri de afaceri mai avantajoşi (54,40%), nefurnizarea produselor şi serviciilor la timp (32,47%), schimbarea activităţii principale a partenerilor (27,44%), insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele beneficiarilor (24,53%) şi falimentul clienţiilor/ furnizorilor (21,31%). Iese în evidenţă faptul că o proporţie apreciabilă dintre întreprinzători (aproape 2/3) renunţă la colaborarea cu furnizorii/ clienţii datorită considerentelor de ordin financiar şi că peste 1/5 dintre partenerii firmelor mici şi mijlocii nu reuşesc să supravieţuiască turbulenţelor contextuale. Vezi figura 10.6.


277

Figura 10.6

Motivele încetării relaţiilor de colaborare ale IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii

Pe grupe de vârstă se constată următoarele: Firmele de peste 15 ani deţin cele mai mari ponderi ale IMM-urilor care încetează colaborarea cu furnizorii/ clienţii datorită nefurnizării la timp a produselor/ serviciilor (36,52%) şi falimentului entităţilor cu care se află în relaţii contractuale (25,51%). Costurile prea mari au determinat mai des întreprinderile de 10-15 ani să întrerupă relaţiile cu sursele de aprovizionare şi beneficiarii (64,74%), iar schimbarea activităţii principale a partenerilor şi intrarea în relaţii mai avantajoase înregistrează frecvenţe mai mari în rândul companiilor de 5-10 ani (30,14%, respectiv 57,89%). Informaţii suplimentare sunt prezintate în tabelul 10.19.

Tabelul 10.19

Diferenţierea cauzelor încetării relaţiilor de colaborare ale IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii în funcţie de vârsta firmelor

Nr. crt.

Cauzele întreruperii relaţiilor de colaborare cu furnizorii şi clienţii

Vârsta IMM-urilor


1. Nefurnizarea produselor/ serviciilor necesare la timp 30.41% 32.78% 27.89% 36.52%

2. Costurile prea mari 61.76% 63.88% 64.74% 61.74%

3. Schimbarea activităţii principale a clienţilor/furnizorilor 27.90% 30.14% 27.37% 23.77%

4. Identificarea de parteneri de afaceri mai avantajoşi 51.72% 57.89% 50.53% 54.78%

5. Insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele clienţilor 26.33% 26.08% 20.00% 23.48%

6. Clienţii sau furnizorii au dat faliment 19.44% 17.94% 24.21% 25.51%

62,89%

54,40%

32,47%

27,44%

24,53%

21,31%

0% 20% 40% 60% 80%

Costuri prea mari

Identificarea unor parteneri de afaceri mai avantajoşi

Nefurnizarea produselor/serviciilor necesare la timp

Schimbarea activităţii principale a clienţilor/furnizorilor

Insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele clienţilor

Clienţii sau furnizorii au dat faliment


278

Analiza motivelor pentru care IMM-urile întrerup relaţiile cu furnizorii/ clienţii, în funcţie de apartenenţa regională firmelor (tabelul 10.20) relevă următoarele diferenţe faţă de media eşantionului:

- cheltuielile prea mari au fost indicate cel mai frecvent în firmele din regiunea Nord Vest (76,60%) şi mai rar în cadrul întreprinderilor din Vest (49,44%);

- identificarea unor parteneri de business mai avantajoşi a fost consemnată în proporţie mai amplă în rândul companiilor din Sud Vest (79,01%) şi mai redusă în cadrul unităţilor economice din regiunea Sud (30,43%);

- furnizarea cu întârziere a produselor/ serviciilor este întânită la 66,67% dintre agenţii economici din regiunea Sud Vest şi doar 18,26% dintre întreprinderile regiunii Nord Est;

- insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele clienţilor a fost semnalată în procentaj mai ridicat în regiunea Nord Est (39,13%) şi mai scăzut în Vest (8,99%);

- reprofilarea clienţilor/ furnizorilor s-a manifestat mai des în Sud Vest (45,27%) şi mai puţin frecvent în regiunea Vest (4,49%);

- IMM-urile confruntate cu falimentul clienţilor/ furnizorilor deţin o pondere superioară în Nord Vest (38,30%) şi mai scăzută în Vest (12,36%).

Tabelul 10.20

Diferenţierea cauzelor încetării relaţiilor de colaborare dintre IMM-uri şi furnizori/ clienţi în funcţie de apartenenţa regională a întreprinderilor

Nr. crt.



Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Nefurnizarea produselor/ serviciilor necesare la timp

18.26% 32.63% 20.65% 66.67% 20.22% 23.40% 27.27% 26.01%

2. Costurile prea mari 61.74% 63.16% 66.30% 65.84% 49.44% 76.60% 67.05% 58.51%

3. Schimbarea activităţii principale a clienţilor/ furnizorilor

29.57% 29.47% 15.22% 45.27% 4.49% 19.15% 22.16% 30.03%

4. Identificarea de parteneri de afaceri mai avantajoşi 60.87% 65.26% 30.43% 79.01% 43.82% 51.06% 57.39% 45.82%

5. Insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele clienţilor

39.13% 38.95% 14.67% 14.40% 8.99% 19.15% 31.25% 29.72%

6. Clienţii sau furnizorii au dat faliment 15.65% 23.16% 28.80% 13.58% 12.36% 38.30% 19.89% 25.08%


279

Luând în considerare IMM-urile în funcţie de dimensiune (tabelul 10.21), se constată următoarele aspecte:

- procentajele companiilor în care au fost semnalate nefurnizarea produselor/ serviciilor necesare la momentul oportun şi costurile prea mari cresc direct proporţional cu dimensiunea întreprinderilor;

- ponderile unităţilor economice care se confruntă cu identificarea unor parteneri mai avantajoşi, insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele clienţilor şi falimentul beneficiarilor/ furnizorilor sunt mai ridicate în rândul firmelor mici (60,00%, 27,50%, respectiv 25,50%);

- organizaţiile mijlocii înregistrează o frecvenţă mai crescută a IMM-urilor în cadrul cărora a fost indicată schimbarea activităţii principale a clienţilor/ furnizorilor (28,30%).

Tabelul 10.21

Diferenţierea cauzelor încetării relaţiilor de colaborare ale IMM-urilor cu furnizorii şi clienţii în funcţie de dimensiunea companiilor

Nr. crt.




1. Nefurnizarea produselor/ serviciilor necesare la timp 32.19% 33.00% 35.85%

2. Costurile prea mari 62.61% 64.00% 64.15%

3. Schimbarea activităţii principale a clienţilor/ furnizorilor 28.16% 23.50% 28.30%

4. Identificarea de parteneri de afaceri mai avantajoşi 53.09% 60.00% 58.49%

5. Insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele clienţilor 23.95% 27.50% 24.53%

6. Clienţii sau furnizorii au dat faliment 20.41% 25.50% 22.64%

Dacă grupăm IMM-urile după forma de organizare juridică, ies în

evidenţă următoarele: - societăţile cu altă formă de organizare juridică înregistrează cele mai

ample procente ale întreprinderilor în care au fost indicate nefurnizarea la timp a produselor/ serviciilor (50,49%), schimbarea activităţii principale a clienţilor/ furnizorilor (32,04%) şi identificarea unor parteneri de afaceri mai avantajoşi (56,31%);

- SRL-urile deţin cea mai mare pondere a companiilor care se confruntă cu problemele costurilor prea ridicate (63,23%) şi insuficientei cantităţi de produse pentru a satisface necesităţile clienţilor (26,02%);

- SA-urile consemnează procentaje mai mari de IMM-uri care au semnalat falimentul beneficiarilor/ furnizorilor (44,19%).

Vezi informaţiile cuprinse în tabelul 10.22.


280

Tabelul 10.22 Diferenţierea cauzelor întreruperii relaţiilor de colaborare cu furnizorii şi clienţii


Nr. crt.


IMM-urile după forma de organizare juridică SA SRL Alte forme

de organizare juridică

1. Nefurnizarea produselor/ serviciilor necesare la timp 27,91% 30,99% 50,49%

2. Costurile prea mari 60,47% 63,23% 60,19%

3. Schimbarea activităţii principale a clienţilor/ furnizorilor 20,93% 27,26% 32,04%

4. Identificarea de parteneri de afaceri mai avantajoşi 53,49% 54,26% 56,31%

5. Insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele clienţilor 13,95% 26,02% 12,62%

6. Clienţii sau furnizorii au dat faliment 44,19% 20,78% 17,48%

Examinarea întreprinderilor în funcţie de domeniul în care activează (tabelul 10.23), reliefează următoarele aspecte semnificative:

- firmele din transporturi înregistrează proporţii mai ridicate ale IMM-urilor în care se face referire la nefurnizarea produselor/ serviciilor necesare la timp (46,67%), schimbarea activităţii principale a clienţilor/ furnizorilor (50,00%) şi găsirea unor parteneri de afaceri mai avantajoşi (76,67%);

- companiile din turism consemnează procentaje superioare de organizaţii în care au fost indicate cheltuielile mari (81,08%) şi falimentul beneficiarilor/ furnizorilor (35,14%);

- unităţile din construcţii deţin o pondere mai mare de întreprinderi care au semnalat insuficienţa cantitativă a produselor pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor (29,03%).

Tabelul 10.23

Diferenţierea cauzelor încetării relaţiilor dintre firme şi furnizori/ clienţi în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor

Nr. crt.

Cauzele întreruperii relaţiilor de colaborare cu

furnizorii şi clienţii



1. Nefurnizarea produselor/ serviciilor necesare la timp 31,07% 32,26% 38,44% 46,67% 32,43% 24,74%

2. Costurile prea mari 58,25% 61,29% 67,69% 73,33% 81,08% 58,16%

3. Schimbarea activităţii principale a clienţilor/furnizorilor 16,18% 22,58% 30,42% 50,00% 8,11% 32,37%

4. Identificarea de parteneri de afaceri mai avantajoşi 49,51% 53,23% 54,48% 76,67% 56,76% 54,74%

5. Insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele clienţilor

17,48% 29,03% 24,06% 18,33% 21,62% 31,32%

6. Clienţii sau furnizorii au dat faliment 19,09% 11,29% 25,24% 15,00% 35,14% 20,00%


281

10.5. Numărul mediu al partenerilor de afaceri

Din punctul de vedere al numărului mediu de parteneri de afaceri IMM-urile înregistrează de 2,84 ori mai mulţi beneficiari/clienţi (29,70) comparativ cu furnizorii de produse/servicii (10,47). Datele aferente investigării numărului mediu al beneficiarilor/clienţilor şi al furnizorilor de produse/servicii trebuie analizate cu atenţie, dat fiind faptul că structura eşantionului variază semnificativ din punct de vede statistic.


Figura 10.7

Numărul mediu al partenerilor de afaceri

Analizând numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor şi al furnizorilor de produse/servicii în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 10.24), surprindem următoarele elemente:

- numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii este corelat pozitiv cu vârsta organizaţiilor;

- numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor presupune valori mai mari în IMM-urile de 10-15 ani (35,63) şi mai mici în cele nou înfiinţate (24,14).

Tabelul 10.24

Numărul mediu al partenerilor de afaceri în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt. Relaţiile IMM-urilor cu partenerii de afaceri

Vârsta firmelor

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii 7,44 9,07 10,43 15,27

2. Numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor 24,14 30,49 35,63 30,80

10,47

29,70

0 5 10 15 20 25 30 35

Numărul mediu al furnizorilor

Numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor


282

Structura IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare relevă următoarele aspecte esenţiale (tabelul 10.25):

- numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii înregistrează nivele mai înalte în firmele din regiunea de Nord Est (13,77) şi mai reduse în cele din Vest (7,43);

- numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor presupune valori mai mari în întreprinderile din Sud Est (79,67) şi mai mici în cele din regiunea de Vest (4,02).

Tabelul 10.25 Numărul mediu al partenerilor de afaceri


Nr. crt.

Relaţiile IMM-urilor cu partenerii de afaceri


Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii 13,77 11,18 10,87 11,83 7,43 9,26 11,73 8,73

2. Numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor 69,13 79,67 19,67 15,51 4,02 51,28 25,91 25,43


(tabelul 10.26), se evidenţiază următoarele elemente: - numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii se află într-o corelaţie

pozitivă faţă de dimensiunea organizaţiei; - numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor presupune valori mai mari în

rândul firmelor de talie mică (38,94) şi mai reduse în cele mijlocii (26,51) şi microîntreprinderi (26,73).

Tabelul 10.26

Numărul mediu al partenerilor de afaceri în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.




1. Numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii 8,51 15,82 21,99

2. Numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor 26,73 38,94 26,51


10.27), relevă următoarele: - numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii înregistrează nivele

mai înalte în rândul societăţilor pe acţiuni (13,51) şi mai reduse în cazul entităţilor altfel organizate juridic (7,38);


283

- numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor presupune valori mai mari în segmentul de societăţi pe acţiuni (42,75) şi mai mici în cel al agenţilor economici altfel organizaţi din punct de vedere juridic (11,39).

Tabelul 10.27

Numărul mediu al partenerilor de afaceri în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii 13,51 10,61 7,38

2. Numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor 42,75 30,61 11,39


- numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii înregistrează nivele mai înalte în sectorul de turism (18,08) şi mai reduse în domeniul de transporturi (6,14);

- numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor presupune valori mai mari în servicii (40,70) şi mai mici în industrie (22,14).

Tabelul 10.28

Numărul mediu al partenerilor de afaceri în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.



1. Numărul mediu al furnizorilor de produse/servicii 11,19 14,11 10,55 18,08 6,14 8,79

2. Numărul mediu al beneficiarilor/clienţilor 22,14 40,70 29,23 27,00 35,54 34,24

10.6. Criterii calitative utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii

Aprecierea IMM-urilor cu privire la principalele criterii calitative (în afară de preţ) utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii, evidenţiază faptul că pe primele patru locuri se situează recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (60,39%), experienţa colaborărilor anterioare cu furnizorul resprectiv (44,60%), notorietatea pe piaţă (44,28%) şi modul în care prezintă oferta (43,62%). În continuare, firmele au mai indicat câteva criterii relevante pentru procesul de selecţie a furnizorilor de servicii: informaţiile de pe internet (22,35%), portofoliul de clienţi al furnizorului (18,29%), capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (9,39%) şi ştirile despre despre acesta în mass-media (6,40%).



284

Figura 10.8

Criterii calitative utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii

Analiza principalelor criterii calitative utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 10.29), surprindem următoarele elemente:

- întreprinderile nou înfiinţate presupun ponderi mai mari ale organizaţiilor care indică în calitate de criterii relevante informaţiile de pe internet (25,66%) şi modul în care prezintă oferta (45,66%), precum şi procentaje mai reduse în ceea ce priveşte notorietatea pe piaţă (42,83%), ştirile din mass-media (4,44%) şi colaborarea anterioară (42,42%);

- IMM-urile de 5-10 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care menţionează recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (62,65%), ştirile din mass-media (8,38%), colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv (45,90%) şi capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (10,22%);

- agenţii economici cu o vechime de 10-15 ani înregistrează ponderi mai ridicate a organizaţiilor care au indicat notorietatea pe piaţă (49,23%) şi mai mici în rândul celor care au subliniat informaţiile de pe internet (20,77%), modul în care prezintă oferta (40,00%), portofoliul de clienţi al furnizorului (16,92%) şi capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (6,92%);

- companiile de peste 15 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează portofoliul de clienţi al furnizorului (19,55%) şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (59,06%) şi informaţiile de pe internet (20,77%).

0,54%

6,40%

9,39%

18,29%

22,35%

43,62%

44,28%

44,60%

60,39%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Altele

Ştirile din mass-media

Capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii

Portofoliul de clienţi al furnizorului

Informaţiile de pe internet despre furnizorul respectiv

Modul în care prezintă oferta

Notorietatea pe piaţă

Colaborarea anterioară

Recomandările


285

Tabelul 10.29 Criteriile calitative utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii


Nr. crt.


Vârsta firmelor


1. Notorietatea pe piaţă 42,83% 43,38% 49,23% 44,20%

2. Recomandările 59,60% 62,65% 59,23% 59,06%

3. Informaţiile de pe internet 25,66% 21,61% 20,77% 20,77%

4. Modul în care prezintă oferta 45,66% 42,71% 40,00% 44,60%

5. Ştirile din mass-media (TV, radio etc.) 4,44% 8,38% 6,54% 5,91%

6. Colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv 42,42% 45,90% 43,46% 45,82%

7. Portofoliul de clienţi al furnizorului 17,17% 18,76% 16,92% 19,55%

8. Capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii 9,29% 10,22% 6,92% 9,78%

9. Altele 0,40% 0,84% 0,00% 0,61%


aspecte esenţiale: - regiunea Nord Est presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (67,11%) şi capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (17,11%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează importanţa portofoliului de clienţi (10,53%);

- companiile din Sud Est se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează ştirile din mass-media (11,57%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte a organizaţiilor care au indicat notorietatea pe piaţă (66,8%), colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv (66,39%) şi portofoliul de clienţi al furnizorului (36,48%), şi mai joase ale celor care au subliniat informaţiile de pe internet (6,56%) şi modul în care prezintă oferta (25,82%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe modul în care se prezintă oferta (62,28%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat notorietatea pe piaţă (25,44%), recomandările furnizate de


286

colaboratori şi cunoscuţi (50%), colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv (21,93%) şi ştirile din mass-media (2,63%);

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează informaţiile de pe internet despre potenţialii furnizori de servicii (33,79%);

- întreprinderile din regiunea Centru presupun procentaje mai reduse în privinţa capacităţii furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (3,5%).


Tabelul 10.30 Criteriile calitative utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii


Nr. crt.

Criterii calitative utilizate pentru alegerea

furnizorilor de servicii


Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Notorietatea pe piaţă 53,95% 46,28% 44,66% 66,80% 25,44% 40,69% 40,45% 37,27%

2. Recomandările 67,11% 63,64% 55,34% 53,28% 50,00% 66,90% 66,88% 60,08%

3. Informaţiile de pe internet 26,97% 19,01% 22,90% 6,56% 14,04% 33,79% 23,57% 27,09%

4. Modul în care prezintă oferta 53,29% 49,59% 48,85% 25,82% 62,28% 51,72% 36,62% 42,97%

5. Ştirile din mass-media (TV, radio etc.) 7,24% 11,57% 3,44% 4,10% 2,63% 5,52% 3,50% 10,59%

6. Colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv 38,16% 46,28% 39,69% 66,39% 21,93% 32,41% 43,95% 47,25%

7. Portofoliul de clienţi al furnizorului 10,53% 17,36% 18,32% 36,48% 11,40% 16,55% 13,69% 16,90%

8. Capacitatea furnizorului de a inter-media legătura cu alte companii 17,11% 15,70% 5,73% 14,75% 9,65% 7,59% 3,50% 8,96%

9. Altele 1,97% 0,83% 0,00% 0,41% 0,00% 0,00% 1,27% 0,20%


(tabelul 10.31), se evidenţiază următoarele elemente: - microîntreprinderile presupun ponderi mai mici ale IMM-urilor care

indică notorietatea pe piaţă (43,88%), informaţiile de pe internet (21,84%), modul în care prezintă oferta (42,69%), ştirile din mass-media (5,43%), colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv (43,48%) şi portofoliul de clienţi al furnizorului (16,74%);

- întreprinderile mici se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează informaţiile de pe internet (25,19%), capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii


287

(12,41%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (57,14%);

- organizaţiile de talie mijlocie consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică notorietatea pe piaţă (48,48%), recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (65,15%), modul în care prezintă oferta (54,55%), ştirile din mass-media (13,64%), colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv (54,55%) şi portofoliul de clienţi al furnizorului (33,33%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (6,06%).

Tabelul 10.31

Criteriile calitative utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.




1. Notorietatea pe piaţă 43,88% 45,49% 48,48%

2. Recomandările 60,75% 57,14% 65,15%

3. Informaţiile de pe internet 21,84% 25,19% 22,73%

4. Modul în care prezintă oferta 42,69% 46,24% 54,55%

5. Ştirile din mass-media (TV, radio etc.) 5,43% 10,15% 13,64%

6. Colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv 43,48% 48,50% 54,55%

7. Portofoliul de clienţi al furnizorului 16,74% 23,31% 33,33%

8. Capacitatea furnizorului de a inter-media legătura cu alte companii 9,00% 12,41% 6,06%

9. Altele 0,46% 1,13% 0,00%


10.32), relevă următoarele: - societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică notorietatea pe piaţă (61,22%), modul în care îşi prezintă oferta (46,94%) şi portofoliul de clienţi al furnizorului (22,45%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (59,18%);


288

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează informaţiile de pe internet (22,8%), ştirile din mass-media (6,84%), capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (9,78%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat notorietatea pe piaţă (43,37%), colaborarea anterioară cu furnizorul (43,79%) şi portofoliul de clienţi al furnizorului (18%)

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (61,42%) şi colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv (54,33%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat informaţiile de pe internet (18,11%) modul în care îşi prezintă oferta (37,01%) ştirile din mass-media (0,79%) capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (5,51%).

Tabelul 10.32

Criteriile calitative utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Notorietatea pe piaţă 61,22% 43,37% 49,61%

2. Recomandările 59,18% 60,35% 61,42%

3. Informaţiile de pe internet 18,37% 22,80% 18,11%

4. Modul în care prezintă oferta 46,94% 44,03% 37,01%

5. Ştirile din mass-media (TV, radio etc.) 6,12% 6,84% 0,79%

6. Colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv 46,94% 43,79% 54,33%

7. Portofoliul de clienţi al furnizorului 22,45% 18,00% 20,47%

8. Capacitatea furnizorului de a inter-media legătura cu alte companii 6,12% 9,78% 5,51%

9. Altele 0,00% 0,60% 0,00%



indică modul în care furnizorul îşi prezintă oferta (51,36%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează notorietatea pe


289

piaţă (38,46%), colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv (36,88%) şi portofoliul de clienţi al furnizorului (14,93%);

- companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv (50,62%);

- agenţii economici din sectorul de transporturi înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat notorietatea pe piaţă (57,58%), portofoliul de clienţi al furnizorului (28,79%) şi capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (18,18%), şi mai joase ale celor care au subliniat recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (53,03%), informaţiile de pe internet (12,12%) şi modul în care îşi prezintă oferta (34,85%);

- întreprinderile din domeniul de turism consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (75,32%), informaţiile de pe internet (27,27%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat ştirile din mass-media (3,9%) şi capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (7,79%),

- firmele din servicii presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează importanţa ştirilor din mass-media (10,26%).

Tabelul 10.33

Criteriile calitative utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.




1. Notorietatea pe piaţă 38,46% 50,62% 46,59% 46,75% 57,58% 43,41%

2. Recomandările 55,43% 62,96% 63,39% 75,32% 53,03% 59,34%

3. Informaţiile de pe internet 20,81% 20,99% 20,92% 27,27% 12,12% 26,01%

4. Modul în care prezintă oferta 51,36% 38,27% 38,83% 45,45% 34,85% 44,51%

5. Ştirile din mass-media (TV, radio etc.) 4,98% 4,94% 4,75% 3,90% 4,55% 10,26%

6. Colaborarea anterioară cu furnizorul resprectiv 36,88% 50,62% 46,91% 41,56% 50,00% 47,07%

7. Portofoliul de clienţi al furnizorului 14,93% 20,99% 19,33% 20,78% 28,79% 17,77%

8. Capacitatea furnizorului de a inter-media legătura cu alte companii 9,28% 17,28% 8,24% 7,79% 18,18% 8,79%

9. Altele 0,00% 0,00% 0,79% 0,00% 2,60% 0,55%


290


� 68,57% dintre întreprinderi acţionează pe piaţa locală, 27,18% din firme au în vedere piaţa naţională, 7,21% vizează piaţa Uniunii Europene, 2,37% îşi vând produsele/serviciile în alte ţări europene, iar 0,65% dintre companii se orientează şi către pieţele unor ţări din afara Europei.

� Proporţiile în care întreprinderile mici şi mijlocii au următoarele categorii de clienţi sunt: 91,07% au drept clienţi persoanele fizice, 66,85% - firmele din alte sectoare de activitate, 43,65% - firmele din industrie, 41,77% - distribuitorii en–gross şi en-detail, 40,26% - administraţia centrală şi locală, 35,36% - exportatorii.

� 82,29% dintre IMM-uri îşi menţin clienţii şi furnizorii pe parcursul anului 2013.

� Peste jumătate dintre întreprinderi vor pierde între 1 şi 5 clienţi în 2013.

� 93,90% din firme vor înceta legătura cu 1-5 furnizori în cursul anului 2013.

� IMM-urile care îşi menţin furnizorii şi clienţii în 2013 consemnează frecvenţe mai ridicate în cadrul firmelor care au 5-10 ani vechime (86,24%), organizaţiilor din Centru (88,33%), companiilor mijlocii (83,33%), SRL-urilor (82,75%), agenţilor economici din transporturi (89,55%) şi întreprinderilor care au obţinut performanţe mai bune în 2012 faţă de 2011 (88,02%).

� Proporţiile companiilor care în anul 2013 vor pierde sau întrerupe legătura cu o parte din furnizori/ clienţi înregistrează niveluri mai mari în rândul întreprinderilor de peste 15 ani (21,05%), organizaţiilor din Sud (26,79%), microîntreprinderilor (17,77%), SA-urilor (28,57%), unităţilor din comerţ (20,34%) şi agenţilor economici cu performanţe net inferioare în 2012 comparativ cu 2011 (39,02%).

� Principalele cauze pe ale încetării relaţiilor de colaborare dintre IMM-uri şi furnizori/ clienţi pe parcursul anului 2013 sunt: costurile prea mari (62,89%), identificarea unor parteneri de afaceri mai avantajoşi (54,40%), nefurnizarea produselor şi serviciilor la timp (32,47%), schimbarea activităţii principale a partenerilor (27,44%), insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerinţele beneficiarilor (24,53%) şi falimentul clienţiilor/ furnizorilor (21,31%).


291

� Întreuperea relaţiilor firmelor mici şi mijlocii cu o parte dintre furnizori/ clienţi datorită costurilor prea ridicate, este mai des întâlnită la IMM-urile cu vechime de 10-15 ani (64,74%), unităţile din regiunea Nord Vest (76,60%), companiile mijlocii (64,15%), SRL-uri (63,23%) şi întreprinderile din turism (81,08%).

� IMM-urile înregistrează de 2,84 ori mai mulţi beneficiari/clienţi (29,70) comparativ cu furnizorii de produse/servicii (10,47).

� IMM-urile au indicat următoarele criterii calitative (în afară de preţ) utilizate pentru alegerea furnizorilor de servicii: recomandările furnizate de colaboratori şi cunoscuţi (60,39%), experienţa colaborărilor anterioare cu furnizorul resprectiv (44,60%), notorietatea pe piaţă (44,28%), modul în care prezintă oferta (43,62%), informaţiile de pe internet (22,35%), portofoliul de clienţi al furnizorului (18,29%), capacitatea furnizorului de a intermedia legătura cu alte companii (9,39%) şi ştirile despre despre acesta în mass-media (6,40%).

292

Capitolul 11 INOVAREA ŞI INFORMATIZAREA ÎN IMM-URI 11.1. Activităţi de inovare

În vederea formării unei imagini de ansamblu cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii din România, cunoaşterea naturii activităţilor inovaţionale desfăşurate în cadrul acestora prezintă o însemnătate deosebită. Cercetarea efectuată a relevat că eforturile de inovare din IMM-uri s-au concentrat cu precădere spre noile produse (37,21%), abordările manageriale şi de marketing noi (19,51%), noile tehnologii (16,45%), modernizarea sistemului informatic (7,50%), şi pregătirea resurselor umane (4,75%). De asemenea, evidenţiem procentul relativ ridicat al firmelor în care a fost indicată absenţa abordărilor inovatoare (37,55%), ceea ce demonstrează că întreprinzătorii români nu consideră inovarea o prioritate, în contextul crizei economice. Vezi figura 11.1.

Figura 11.1

Natura activităţilor inovaţionale în cadrul IMM-urilor

Analizând eforturile de inovare din IMM-uri în funcţie de vechimea acestora (tabelul 11.1), se constată următoarele: orientarea spre noile produse este cel mai frecvent întâlnita la întreprinderile cu vârsta cuprinsa mai mica de 5 ani (41,26%) De asemenea, firmele de 10-15 ani deţin ponderea cea mai ridicata de firme orientate spre dezvoltarea noilor tehnologii (20,69%); firmele cu varsta cuprinsa intre 5-10 sunt cele care apeleaza cel mai des la inovarea abordarilor manageriale si de marketing (22,03%).

4,75%

7,60%

16,45%

19,51%

37,21%

37,65%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Pregătirea resurselor umane

Modernizarea sistemului informatic

Noi tehnologii

Noi abordări manageriale şi de marketing

Noi produse

Nu este cazul


293

Tabelul 11.1 Diferenţierea obiectului inovării în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Eforturile de inovare s-au concentrat spre dezvoltarea:

Vârsta IMM-urilor


1. Noilor produse 41.26% 32.71% 39.08% 37.58%

2. Noilor tehnologii 11.59% 17.63% 20.69% 17.66%

3. Noilor abordări manageriale şi de marketing 20.33% 22.03% 18.77% 16.02%

4. Modernizarea sistemului informatic 4.07% 7.63% 7.28% 11.29%

5. Pregătirea resurselor umane 3.25% 4.92% 4.60% 6.16%

6. Nu este cazul 38.21% 38.98% 36.40% 36.14%

Luând în considerare apartenenţa teritorială a firmelor mici şi mijlocii,

remarcăm următoarele: focalizarea asupra noilor produse este mai intensă la firmele din Nord Vest (53,24%). IMM-urile care şi-au orientat eforturile inovative spre noile tehnologii sunt mai frecvente în regiunea Bucuresti-Ilfov (20,61%), iar cele concentrate cu preponderenta spre modernizarea abordarilor manageriale si de marketing sunt mai frecvente în regiunea Nord Vest (33,81%). Firmele care nu inovează sunt mai numeroase în regiunea Sud Vest (68,44%) şi mai puţin frecvente în Sud (24,52%). Informaţii suplimentare sunt cuprinse în tabelul 11.2.

Tabelul 11.2 Diferenţierea obiectului inovării în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.

Eforturile de Inovare s-au concentrat

spre dezvoltarea:


Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Noilor produse 33.56% 30.33% 48.66% 13.52% 16.67% 53.24% 41.16% 43.47%

2. Noilor tehnologii 20.13% 18.85% 14.18% 9.02% 10.53% 12.95% 18.65% 20.61%

3. Noilor abordări manageriale şi de marketing 12.75% 20.49% 19.16% 5.33% 17.54% 33.81% 24.44% 21.84%

4. Modernizarea sistemului informatic 7.38% 2.46% 9.20% 8.20% 30.70% 7.19% 5.14% 4.08%

5. Pregătirea resurselor umane 4.03% 0.00% 9.96% 2.87% 6.14% 3.60% 3.86% 4.90%

6. Nu este cazul 46.98% 45.08% 24.52% 68.44% 35.09% 27.34% 36.66% 28.78%

Având în vedere impactul dimensiunii firmelor asupra eforturilor

inovative (tabelul 11.3), s-a constatat că: proporţiile în care companiile vizează noile produse, noile tehnologii, noile abordari manageriale si de marketing, modernizarea sistemului informatic şi pregătirea personalului cresc odată cu amplificarea mărimii întreprinderilor.

Inovarea şi informatizarea în IMM-uri

294

Tabelul 11.3 Diferenţierea obiectului inovării în funcţie de dimensiunea firmei

Nr. crt.




1. Noilor produse 35.89% 41.51% 50.00%

2. Noilor tehnologii 13.28% 28.68% 39.39%

3. Noilor abordări manageriale şi de marketing 18.75% 20.38% 33.33%

4. Modernizarea sistemului informatic 6.74% 9.81% 18.18%

5. Pregătirea resurselor umane 3.74% 8.30% 13.64%

6. Nu este cazul 40.83% 26.79% 9.09%

Dacă grupăm IMM-urile după forma de organizare juridică, se observă

că: SA-urile au indicat în proporţii mai mari focalizarea eforturilor inovative spre introducerea noilor tehnologii (20,83%), spre noile abordări manageriale şi de marketing (25%), spre modernizarea sistemului informatic (14,58%) si spre pregatirea resurselor umane (12,50%). Detalii în tabelul 11.4.

Tabelul 11.4

Diferenţierea obiectului inovării în IMM-uri în funcţie de forma juridică de organizare

Nr. crt.


Forma de organizare juridică

SA SRL Alta forma de organizare juridică

1. Noilor produse 35.42% 38.01% 27.56%





6. Nu este cazul 29.17% 36.56% 55.12%

Examinarea activităţilor inovaţionale din IMM-uri pe ramuri de activitate

relevă următoarele: noile produse si introducerea noilor abordări manageriale şi de marketing este consemnată în proporţii mai mari în sectorul serviciilor sunt cel mai frecvent întâlnite la întreprinderile din turism (50,00%, respectiv 43,42); firmele din constructii fac eforturi mai consistente în vederea introducerii noilor tehnologii (30,38%) iar absenţa inovării este cel mai des întâlnită în rândul companiilor din transporturi (64,18%). Vezi informaţiile din tabelul 11.5.


295

Tabelul 11.5 Diferenţierea obiectului inovării în IMM-uri

în funcţie de ramura de activitate

Nr. crt.

Eforturile de Inovare s-au concentrat spre

dezvoltarea:



1. Noilor produse 33.49% 34.18% 40.32% 25.37% 50.00% 36.76%

2. Noilor tehnologii 19.59% 30.38% 10.24% 14.93% 7.89% 20.40%

3. Noilor abordări manageriale şi de marketing 20.27% 15.19% 15.20% 5.97% 43.42% 22.79%

4. Modernizarea sistemului informatic 14.12% 5.06% 3.84% 1.49% 7.89% 7.72%

5. Pregătirea resurselor umane 6.61% 10.13% 2.24% 4.48% 6.58% 5.15%

6. Nu este cazul 33.71% 29.11% 45.28% 64.18% 25.00% 31.80%

Gruparea întreprinderilor după performanţele realizate în anul 2012

comparativ cu 2011, evidenţiază în principal că IMM-urile care au obţinut rezultate mult mai bune s-au focalizat mai frecvent asupra noilor produse (41,94%) si tehnologiilor noi (32,26%). Firmele care au avut rezultate mai slabe s-a axat asupra abordărilor manageriale/de marketing moderne (21,25%), iar companiile care au performanţe identice au ales in cea mai mica masura orientarea eforturilor spre inovare. Vezi tabelul 11.6.

Tabelul 11.6

Diferenţierea obiectului inovării în funcţie de performanţele IMM-urilor

Nr. crt.

Eforturile de Inovare s-au concentrat spre

dezvoltarea:



slabe

1. Noilor produse 41.94% 36.72% 35.72% 37.60% 35.80%

2. Noilor tehnologii 32.26% 27.05% 14.11% 9.54% 11.11%

3. Noilor abordări manageriale şi de marketing 6.45% 16.13% 20.71% 21.25% 9.88%

4. Modernizarea sistemului informatic 6.45% 8.44% 6.94% 7.36% 12.35%

5. Pregătirea resurselor umane 0.00% 4.22% 4.44% 6.27% 6.17%

6. Nu este cazul 25.81% 30.52% 41.64% 40.05% 38.27%

Încadrarea IMM-urilor în funcţie de nivelul studiilor întreprinzătorilor

relevă faptul că în firmele administrate de persoane cu pregătire superioară eforturile de inovare sunt per ansamblu mai intense. Vezi tabelul 11.7.


296

Tabelul 11.7 Diferenţierea obiectului inovării în funcţie de studiile întreprinzătorilor

Nr. crt.


Studiile întreprinzătorului Elementare Medii Superioare

1. Noilor produse 28.57% 38.43% 37.00%





6. Nu este cazul 71.43% 43.78% 33.92%

11.2. Investiţii în inovare

Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului din investiţii dedicat inovării în produse, procese sau organizare, relevă faptul că în mare parte dintre întreprinderile supuse investigaţiei (44,93%) nu s-a acordat atenţie activităţilor inovative. Urmează firmele în care au fost destinate inovării între 1-5%, 6-10% şi 11-20% din sumele investite (cu ponderi de 25,84%, 16,77%, respectiv 6,85%), companiile în care s-a investit între 21 şi 50% (4,21%), iar pe ultimele locuri se situează agenţii economici în cadrul cărora s-a alocat inovării intre 51-75% si peste 76% din fondul de investiţii (cu ponderi de 1,19%, respectiv 0,22% în totalul IMM-urilor). Se observă că în aproape jumătate din IMM-uri nu se efectuează investiţii cu caracter inovativ, care fac practic diferenţa între firme, generând avantaj competitiv. Vezi figura 10.2.

Figura 11.2

Repartizarea IMM-urilor în funcţie de intensitatea investiţiilor în inovarea produselor, proceselor sau organizării

44,93%

25,84%

16,77%

6,85% 4,21%

1,19% 0,22% 0%

1 - 5%

6 - 10%

11 - 20%

21 - 50%

51 -75%

Peste 76%


297

Luând în considerare vârsta IMM-urilor (tabelul 11.9), se remarcă în principal următoarele: companiile înfiinţate în ultimii 5 ani ies în evidenţă prin procentul superior de întreprinderi care aloca procente de 6-10% (18,47%) . Unităţile economice care au intre 5-10 ani vechime consemnează cea mai mare pondere a firmelor care nu alocă inovării niciun procent din cifra de afaceri (47,59%), iar companiile care au care au varsta peste 15 ani ani înregistrează cele mai mari proporţii de întreprinderi care atribuie acţiunilor de inovare peste 76% (0,41%).

Tabelul 11.9

Diferenţierea investiţiilor destinate inovării în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Ponderea din investiţii dedicată inovării:


1. 0% 43.37% 47.59% 43.13% 44.22% 2. 1-5% 26.31% 25.96% 29.01% 23.53% 3. 6-10% 18.47% 15.47% 16.79% 16.63% 4. 11-20% 7.23% 5.49% 6.87% 8.11% 5. 21-50% 3.41% 3.66% 3.44% 6.09% 6. 51% -75% 0.80% 1.83% 0.76% 1.01% 7. peste 76% 0.40% 0.00% 0.00% 0.41%

Examinarea intensităţii inovării în cadrul IMM-urilor, după regiunile de dezvoltare din care acestea fac parte, reliefează următoarele aspecte mai importante:

- procentajele IMM-urilor care nu au investit în inovare sunt mai ridicate în regiunea Sud Est (57,38%);

- firmele care înregistrează ponderi investiţionale de 6-10% sunt mai numeroase în Sud (20,00%);

- regiunea Nord Vest se remarcă prin cel mai ridicat procent de întreprinderi care alocă inovării între 1-5% din fondul de investiţii (40,00%);

- regiunea Vest iese în evidenţă prin ponderea ridicată de companii care au investit în proporţie de 21-50% in inovare(15,79%).


Tabelul 11.10 Diferenţierea investiţiilor dedicate inovării

în funcţie de amplasarea regională a IMM-urilor

Nr. crt.

Ponderea din investiţii

dedicată inovării:


Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. 0% 54.97% 57.38% 39.25% 53.69% 38.60% 33.10% 45.11% 42.34% 2. 1-5% 11.26% 20.49% 24.91% 20.90% 22.81% 40.00% 23.97% 32.26% 3. 6-10% 15.89% 14.75% 20.00% 16.80% 13.16% 13.79% 18.93% 16.13% 4. 11-20% 4.64% 6.56% 9.43% 4.51% 7.02% 8.28% 7.26% 6.65% 5. 21-50% 9.93% 0.00% 4.15% 3.69% 15.79% 3.45% 2.84% 2.22% 6. 51% -75% 3.31% 0.82% 1.89% 0.41% 2.63% 0.69% 1.26% 0.40% 7. peste 76% 0.00% 0.00% 0.38% 0.00% 0.00% 0.69% 0.63% 0.00%


298

În funcţie de dimensiunea firmelor (tabelul 11.11), se constată că proporţiile IMM-urilor care alocă inovării 11-20%, si 21-50% cresc odată cu talia firmelor. Proporţia companiilor care nu inovează scade odată cu amplificarea taliei întreprinderilor, situaţie datorată diferenţelor de potenţial economic.

Tabelul 11.11

Diferenţierea investiţiilor în inovare după mărimea IMM-urilor

Nr. crt.



1. 0% 48.92% 31.32% 7.58% 2. 1-5% 26.20% 23.40% 27.27% 3. 6-10% 15.17% 24.53% 22.73% 4. 11-20% 5.52% 10.57% 22.73% 5. 21-50% 3.09% 7.17% 18.18% 6. 51% -75% 0.92% 2.64% 1.52% 7. peste 76% 0.20% 0.38% 0.00%

Gruparea întreprinderilor după forma de organizare juridică,

evidenţiază că: SRL- urile înregistrează cele mai ridicate ponderi ale companiilor care alocă procente de 1-5% din fondurile de investiţii inovării. SA-urile inregistreaza cele mai mari procentaje de firme care investesc intre 11-20% si 51-75% (10,20%, respectiv 6,12%), dar şi cele mai mici procentaje de firme unde nu se investeşte în inovare (42,86%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabelul 11.12.

Tabelul 11.12 Diferenţierea investiţiilor în inovare

în funcţie de forma juridică de organizare a IMM-urilor

Nr. crt.


Forma de organizare juridică SA SRL Alte forme de

organizare juridică 1. 0% 42.86% 44.25% 54.69% 2. 1-5% 22.45% 26.54% 17.97% 3. 6-10% 16.33% 16.76% 17.19% 4. 11-20% 10.20% 7.04% 3.13% 5. 21-50% 2.04% 4.17% 5.47% 6. 51% -75% 6.12% 1.13% 0.00% 7. peste 76% 0.00% 0.12% 1.56%

Dacă încadrăm IMM-urile pe ramuri de activitate economică,

observăm următoarele (tabelul 11.13): - companiile care au dedicat peste 76% din fondul de investiţii inovării

înregistrează un procent mai mare în industrie (0,45%); - în ceea ce priveşte IMM-urile care nu au alocat în ultimul an nici un

procent din investiţii pentru activităţi inovative, cea mai mare pondere este deţinută de firmele din domeniul transporturilor (58,21%), iar cea mai redusă de către companiile din turism (31,58%);

- organizaţiile din industrie consemnează un procentaj mai mare de agenţi economici care investesc în inovare 21-50% (8,60%).


299

Tabelul 11.13 Diferenţierea investiţiilor în inovare ale IMM-urilor grupate pe ramuri de activitate

Nr. crt.

Ponderea din investiţii

dedicată inovării:



1. 0% 40.50% 41.46% 51.57% 58.21% 31.58% 41.53% 2. 1-5% 23.98% 30.49% 24.92% 19.40% 25.00% 28.60% 3. 6-10% 16.52% 23.17% 13.32% 14.93% 30.26% 18.40% 4. 11-20% 8.60% 3.66% 6.11% 1.49% 5.26% 7.65% 5. 21-50% 8.60% 0.00% 3.29% 4.48% 5.26% 2.19% 6. 51% -75% 1.36% 1.22% 0.47% 1.49% 2.63% 1.64% 7. peste 76% 0.45% 0.00% 0.31% 0.00% 0.00% 0.00%

11.3. Înnoirea produselor şi serviciilor

Luând în considerare ponderea din cifra de afaceri a IMM-urilor, realizată din produsele şi/sau serviciile noi sau reînnoite introduse în ultimul an, se observă că: 21,47% din întreprinderi deţin un procent de 1-5%; 16,83% din IMM-uri înregistrează o pondere de 6-10%; 9,33% din firme consemnează un procent de 11-20% si 4,37% dintre companii deţin un procentaj de 21-50%. Numai în 1,46%, respectiv 0,16% din IMM-uri, cifra de afaceri este provenită în proporţie de 51-75%, respectiv peste 76% din înnoirea/reînnoirea produselor/ serviciilor. Trebuie remarcat procentul important – 46,39% – de agenţi economici care nu au făcut eforturi de înnoire în 2012. Având în vedere aceste aspecte, se poate concluziona că procesele de înnoire sau reînnoire a produselor şi serviciilor sunt relativ frecvente în aproximativ 54% din IMM-urile din România. Reprezentarea grafică a acestei situaţii este redată în figura 11.3.

Figura 11.3

Intensitatea înnoirii produselor în IMM-uri

46,39%

21,47%

16,83%

9,33%

4,37% 1,46% 0,16% 0%

1 - 5%

6 - 10%

11 - 20%

21 - 50%

51 -75%

Peste 76%


300

Analiza întreprinderilor în funcţie de anul înfiinţării (tabelul 11.14) relevă că: IMM-urile care au între 10-15 ani vechime înregistrează proporţii mai mari ale firmelor care au realizat 1-5% din cifra de afaceri din produsele/serviciile noi/reînnoite (22,90%). Firmele în vârstă de peste 15 ani deţin ponderi mai ridicate de întreprinderi cu procente de 11-20% si 21-50% ale cifrei de afaceri provenite din înnoirea/reînnoirea produselor/serviciilor oferite (10,14%, respectiv 8,72%). IMM-urile cu 5-10 ani vechime ies în evidenţă prin faptul că înregistrează procentul cel mai ridicat de organizaţii care nu au înnoit/reînnoit în ultimul an produsele/serviciile (49,42%).

Tabelul 11.14

Diferenţierea înnoirii produselor în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Ponderea în cifra de afaceri a produselor sau serviciilor noi


1. 0% 44.98% 49.42% 45.42% 44.62% 2. 1-5% 20.48% 21.80% 22.90% 21.30% 3. 6-10% 21.08% 14.81% 19.47% 13.59% 4. 11-20% 9.04% 8.99% 9.16% 10.14% 5. 21-50% 3.01% 3.16% 1.53% 8.72% 6. 51% -75% 1.41% 1.50% 1.53% 1.42% 7. peste 76% 0.00% 0.33% 0.00% 0.20%

Având în vedere apartenenţa regională a IMM-urilor, observăm în

principal că întreprinderile care nu au înnoit/reînnoit în ultimul an produsele/ serviciile înregistrează ponderea cea mai ridicată în regiunea Sud Est (57,38%) şi cea mai scăzută în regiunea Nord Vest (35,86%), iar firmele a căror cifră de afaceri provine în proporţie de peste 76% din noile produse/servicii oferite deţin un procentaj mai mare în regiunea Sud (0,75%). Detalii în tabelul 11.15.

Tabelul 11.15 Diferenţierea înnoirii produselor în cadrul IMM-urilor

în funcţie de regiunile de dezvoltare din care acestea fac parte

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. 0% 54.97% 57.38% 42.64% 53.69% 39.47% 35.86% 46.37% 44.15% 2. 1-5% 11.26% 13.93% 20.00% 22.13% 21.93% 33.79% 22.71% 22.38% 3. 6-10% 14.57% 18.03% 13.21% 13.93% 12.28% 16.55% 19.87% 19.76% 4. 11-20% 10.60% 5.74% 12.83% 6.97% 10.53% 8.28% 7.26% 10.48% 5. 21-50% 6.62% 4.92% 7.92% 2.87% 11.40% 2.76% 2.52% 2.42% 6. 51% -75% 1.99% 0.00% 2.64% 0.41% 4.39% 2.76% 1.26% 0.60% 7. peste 76% 0.00% 0.00% 0.75% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.20%

Pe clase de mărime (vezi tabelul 11.16), se remarcă următoarele:

procentajul firmelor care nu au lansat pe piaţă produse/servicii noi creşte invers proporţional cu dimensiunea IMM-urilor, iar numărul întreprinderilor cu o pondere din cifra de afaceri provenită din produsele/serviciile noi de 11-20%, 21-50% si 51-75% se amplifică odată cu mărimea organizaţiilor.


301

Tabelul 11.16 Diferenţierea înnoirii produselor în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Nr. crt.

Ponderea în cifra de afaceri a produselor sau

serviciilor noi


1. 0% 50.62% 31.70% 7.58% 2. 1-5% 21.54% 21.13% 21.21% 3. 6-10% 15.96% 20.75% 21.21% 4. 11-20% 7.88% 13.21% 27.27% 5. 21-50% 2.69% 10.19% 19.70% 6. 51% -75% 1.12% 3.02% 3.03% 7. peste 76% 0.20% 0.00% 0.00%

În funcţie de forma juridică a companiilor constatăm următoarele

aspecte semnificative: - dacă avem în vedere firmele care nu au înnoit/reînnoit în ultimul an

produsele şi serviciile, ponderea cea mai ridicată se înregistrează în cadrul firmelor care au alta forma de organizare juridica (57,03%), iar cea mai redusă în cadrul SA-urilor (40,82%)

- luând în considerare unităţile economice a căror cifră de afaceri provine în proporţie de 51-75% din noile produse/servicii, SA-urile deţin cea mai mare pondere (4,08%), iar SRL-urile procentul cel mai mic (1,37%).


Tabelul 11.17 Diferenţierea înnoirii produselor în IMM-uri în funcţie

de organizarea lor juridică

Nr. crt.

Ponderea în cifra de afaceri a produselor sau

serviciilor noi



1. 0% 40.82% 45.74% 57.03% 2. 1-5% 18.37% 22.06% 14.84% 3. 6-10% 10.20% 17.17% 14.84% 4. 11-20% 18.37% 9.12% 8.59% 5. 21-50% 8.16% 4.35% 3.13% 6. 51% -75% 4.08% 1.37% 1.56% 7. peste 76% 0.00% 0.18% 0.00%

Încadrarea IMM-urilor pe ramuri de activitate evidenţiază următoarele:

în ceea ce priveşte organizaţiile unde nu există preocupări pentru introducerea în fabricaţie şi/sau comercializarea de noi produse, ponderea cea mai ridicată se înregistrează în transporturi (62,69%) şi proporţia cea mai mică este întâlnită în turism (34,21%). Dacă luăm în considerare firmele a căror cifră de afaceri provine în procent de 51-75% din produse/servicii noi, cea mai mare pondere este deţinută de companiile din industrie (3,95%). Vezi tabelul 11.18.


302

Tabelul 11.18 Diferenţierea înnoirii produselor în IMM-uri în funcţie de ramura de activitate

Nr. crt.




1. 0% 42.76% 41.46% 52.35% 62.69% 34.21% 42.81% 2. 1-5% 23.76% 29.27% 19.91% 17.91% 15.79% 21.49% 3. 6-10% 14.25% 15.85% 13.79% 11.94% 31.58% 21.13% 4. 11-20% 9.95% 9.76% 9.25% 4.48% 6.58% 9.84% 5. 21-50% 7.24% 3.66% 3.29% 2.99% 7.89% 3.10% 6. 51% -75% 2.04% 0.00% 1.10% 0.00% 3.95% 1.46% 7. peste 76% 0.00% 0.00% 0.31% 0.00% 0.00% 0.18%

11.4. Utilizarea tehnologiei informatice în firmele mici şi mijlocii

Analiza IMM-urilor din punct de vedere al utilizării tehnologiei informatice (figura 11.4), relevă următoarele aspecte: 81,94% dintre firme au în dotare computere, în 80,83% din întreprinderi se accesează Internetul, în 75% dintre organizaţii este folosit e-mail-ul, 27,50% deţin site propriu, 0,50% din companii dispun de Intranet şi în 4,33% dintre unităţile economice se recurge la tranzacţii on-line. De asemenea, în 15,55% dintre întreprinderi nu există facilităţi IT. Rezultatele anchetei evidenţiază că din punctul de vedere al utilizării tehnologiei informatice IMM-urile româneşti se apropie de firmele mici şi mijlocii din Uniunea Europeană.

Figura 10.4

Structura componentelor IT utilizate în IMM-uri

0,39%

0,50%

4,33%

15,56%

27,50%

76,00%

80,83%

81,94%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Altele

Intranet

Vânzările/cumpărările on-line

Nu folosesc nici una dintre cele de mai sus

Site-ul propriu al firmei

E-mail

Internet

Computere


303

Având în vedere vechimea IMM-urilor (tabelul 11.19), constatăm următoarele:

- IMM-urile care au sub 5 ani vechime ies în evidenţă prin proporţiile mai reduse ale firmelor care utilizeaza computere (80,08%) si site-ul propriu al firmei (24,69%);

- companiile de 5-10 ani vechime deţin cele mai mari ponderi ale firmelor care sunt dotate cu computere (84,43%), utilizează e-mailul (80,20%) si Internetul (83,42%);

- întreprinderile cu peste 15 ani vechime consemnează cea mai ridicată proporţie a IMM-urilor care nu utilizează instrumente IT (17,76%).

Tabelul 11.19

Diferenţierea utilizării tehnologiei informatice în cadrul IMM-urilor după vârsta acestora

Nr. crt. În cadrul firmei se utilizează:


1. Computere 80.08% 84.43% 83.07% 80.13% 2. Internet 79.88% 83.42% 80.71% 78.65% 3. E-mail 74.27% 80.20% 77.17% 71.88% 4. Intranet 0.62% 0.34% 1.18% 0.21% 5. Site-ul propriu al firmei 24.69% 29.78% 26.77% 27.91% 6. Vânzările/cumpărăturile on-line 4.15% 4.91% 5.12% 3.38% 7. Nici una din cele de mai sus 16.18% 13.71% 14.57% 17.76%

Dacă grupăm IMM-urile în funcţie de amplasarea regională, se

observă următoarele diferenţe mai mari faţă de media eşantionului (tabelul 11.20): - companiile din regiunea Vest înregistrează cele mai ridicate proporţii

ale întreprinderilor dotate cu computere (93,10%) si care utilizează internetul (94,25%);

- IMM-urile din regiunea Centru ies în evidenţă prin numărul mai mic de firme care sunt dotate cu computere (72,17%) si care utilizeaza internetul (70,87%), precum şi prin cea mai mare pondere de firme care nu utilizează tehnologia IT (26,21%)

Tabelul 11.20

Diferenţierea utilizării tehnologiei informatice în cadrul IMM-urilor în funcţie de apartenenţa regională

Nr. crt.

În cadrul firmei se utilizează:


Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. Computere 80.00% 75.83% 85.06% 88.93% 93.10% 83.33% 72.17% 82.68% 2. Internet 80.67% 71.67% 81.61% 88.11% 94.25% 84.03% 70.87% 82.06% 3. E-mail 78.67% 68.33% 67.05% 82.38% 81.61% 81.25% 70.55% 79.59% 4. Intranet 0.00% 0.00% 1.15% 0.00% 0.00% 0.00% 0.65% 0.82% 5. Site-ul propriu al firmei 30.67% 24.17% 27.59% 10.66% 34.48% 47.92% 32.04% 25.57%

6. Vânzările/ cumpărăturile on-line 3.33% 4.17% 3.45% 10.66% 2.30% 1.39% 6.15% 2.06%

7. Nici una din cele de mai sus 16.67% 18.33% 14.18% 11.07% 0.00% 12.50% 26.21% 14.43%


304

Încadrând IMM-urie în funcţie de mărime se remarcă faptul că ponderile întreprinderilor în care există site propriu, se utilizează computerele, e-mail-ul, Internetul, şi vânzările/cumpărăturile online cresc direct proporţional cu dimensiunea întreprinderilor, iar procentul companiilor în care nu se foloseşte tehnologia informatică se amplifică odată cu reducerea mărimii firmelor. Această situaţie este firească, luând în considerare că odată cu mărimea IMM-urilor, se amplifică de regulă şi potenţialul economic al acestora, ce determină creşterea capacităţii, dar şi a necesităţii utilizării diverselor componente IT. Detalii în tabelul 11.21.

Tabelul 11.21 Diferenţierea utilizării tehnologiei informaţiei în cadrul IMM-urilor

în funcţie de mărimea acestora



1. Computere 79.04% 94.66% 96.88% 2. Internet 78.02% 93.13% 95.31% 3. E-mail 72.46% 91.98% 92.19% 4. Intranet 0.41% 1.15% 0.00% 5. Site-ul propriu al firmei 23.41% 44.27% 53.13% 6. Vânzările/cumpărăturile on-line 3.73% 6.49% 9.38% 7. Nici una din cele de mai sus 18.32% 3.44% 1.56%

Examinarea IMM-urilor după forma de organizare juridică reliefează

următoarele aspecte: SA-urile deţin cele mai mari ponderi de firme în care se utilizează computerele, e-mail-ul, Internetul si vanzarile/cumpararile online. Firmele cu alte forme de organizare înregistrează cele mai mari proporţii ale IMM-urilor în care nu se apelează la componente IT. Informaţii suplimentare se prezintă în tabelul 11.22.

Tabelul 11.22 Diferenţierea utilizării tehnologiei informaţiei în cadrul IMM-urilor

în funcţie de forma juridică de organizare





În funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor, evidenţiem următoarele

diferenţe semnificative faţă de media de ansamblu a firmelor investigate: - IMM-urile care activează în servicii consemnează cele mai mari

proporţii de întreprinderi care sunt dotate cu computere (87,43%);


305

- companiile din turism se remarcă prin ponderi mai mari de unităţi economice în care se accesează e-mailul (88,00%), care detin site propriu (64,00%) sau care apeleaza la canzarile/cumpararile online (8,00%);

- firmele din sectorul transporturilor se evidenţiază prin cele mai ridicate ponderi de IMM-uri care nu utilizeaza nicio componenta TIC (22,73%).

Vezi tabelul 11.23.

Tabelul 11.23 Diferenţierea utilizării tehnologiei informatice în cadrul IMM-urilor

în funcţie de sectorul de activitate

Nr. crt.




1. Computere 85.54% 84.81% 75.12% 74.24% 84.00% 87.43% 2. Internet 86.76% 79.75% 73.69% 72.73% 86.67% 85.03% 3. E-mail 80.64% 79.75% 67.04% 69.70% 88.00% 81.52% 4. Intranet 0.74% 1.27% 0.32% 0.00% 0.00% 0.55%

5. Site-ul propriu al firmei 32.60% 18.99% 19.49% 10.61% 64.00% 31.24%

6. Vânzările/cumpărăturile on-line 3.68% 5.06% 4.60% 1.52% 8.00% 4.25%

7. Nici una din cele de mai sus 9.80% 13.92% 22.82% 22.73% 12.00% 11.28%

Analiza IMM-urilor după rezultatele obţinute în 2012 faţă de 2011

(tabelul 11.24), relevă că în cadrul firmelor cu performanţe mult mai bune sau mai bune nivelul de utilizare a tehnologiilor informatice este mai ridicat decât în restul unităţilor economice, ceea ce semnifică faptul că potenţialul întreprinderilor este influenţat de gradul de apelare la componente IT.

Tabelul 11.24 Diferenţierea utilizării tehnologiei informatice în cadrul IMM-urilor în funcţie de

performanţele acestora în 2012 comparativ cu 2011

Nr. crt.




1. Computere 96.67% 86.65% 82.68% 76.32% 72.97% 2. Internet 96.67% 86.40% 82.00% 74.37% 68.92% 3. E-mail 93.33% 82.87% 77.87% 66.85% 56.76% 4. Intranet 0.00% 0.76% 0.34% 0.56% 0.00%

5. Site-ul propriu al firmei 33.33% 30.48% 27.18% 26.74% 10.81%

6. Vânzările/cumpărăturile on-line 6.67% 8.82% 2.18% 3.62% 5.41%

7. Nici una din cele de mai sus 3.33% 9.82% 14.91% 22.01% 24.32%


306

Luând în considerare firmele după nivelul studiilor întreprinzătorilor se observă că în IMM-urile persoanelor cu studii superioare gradul de utilizare a tehnologiei informatice este superior. Vezi tabelul 11.25.

Tabelul 11.25 Diferenţierea utilizării tehnologiei informatice în cadrul IMM-urilor în funcţie de

studiile întreprinzătorilor


Studiile întreprinzătorului Elementare Medii Superioare


11.5. Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor

Având în vedere scopul utilizării Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor, ancheta scoate în evidenţă faptul că în 75,89% din firme se urmăreşte comunicarea cu furnizorii sau clienţii, în 67,17% dintre companii se vizează obţinerea informaţiilor despre mediul de afaceri, în 50,59% dintre organizaţii se efectuează tranzacţii sau plăţi electronice, in 45,71% dintre IMM-uri se vizeaza promovarea produselor/serviciilor, iar în 39,50% din unităţile economice se are în vedere facilitarea comunicării în cadrul acestora. Vezi figura 11.5.

Figura 11.5

Scopul utilizării Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor

3,04%

39,50%

45,71%

50,59%

67,17%

75,89%

0% 15% 30% 45% 60% 75% 90%

Alt scop

Pentru a facilita comunicarea în cadrul firmei

Pentru promovarea produselor/serviciilor

Tranzacţii sau plăţi electronice

Pentru a obţine informaţii despre mediul de afaceri

Pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii


307

Dacă avem în vedere clasificarea IMM-urilor în funcţie de anul înfiinţării (tabelul 11.27), se constată următoarele:

- IMM-urile cu vârsta de peste 15 ani ani deţin cele mai ridicate proporţii ale companiilor în care Internetul/Intranetul este utilizat pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii (77,95%) si pentru a facilita comunicarea în cadrul firmei (44,87%);

- întreprinderile ce au mai putin de 5 ani vechime apelează în frecvenţă mai mare la Internet/Intranet pentru efectuarea de tranzacţii, contracte sau plăţi (52,62%);

Tabelul 11.27

Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor

Nr. crt.

Scopul utilizării internetului/intranetului


1. Pentru promovarea produselor/serviciilor 41.65% 48.13% 44.91% 47.18%

2. Pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii 73.32% 76.33% 75.93% 77.95%

3. Pentru a facilita comunicarea în cadrul firmei 33.92% 39.25% 40.74% 44.87%

4. Pentru a obtine informaţii despre mediul de afaceri 68.08% 68.44% 69.44% 63.33%

5. Tranzacţii sau plăţi electronice 52.62% 51.68% 50.46% 47.18% 6. Alt scop 1.75% 2.37% 4.63% 4.36%

Grupând firmele pe regiuni de dezvoltare (tabelul 11.28), observăm că:

IMM-urile din regiunea Nord Vest înregistrează cea mai ridicată pondere a întreprinderilor în care se utilizează Internetul/Intranetul pentru comunicarea cu furnizorii sau clienţii (89,92%), pentru promovarea produselor/serviciilor (76,47%) şi pentru a obţine informaţii despre mediul de afaceri (74,79%). De asemenea, firmele din regiunea Vest inregistreaza cele mai mari procente de firme care utilizeaza internetul pentru a facilita comunicarea în interiorul firmei (64,77%).

Tabelul 11.28

Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor în funcţie de apartenenţa regională a acestora

Nr. crt.



Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Pentru promovarea produselor/serviciilor 48.12% 47.96% 38.50% 33.94% 36.36% 76.47% 56.82% 41.75%

2. Pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii 73.68% 71.43% 73.45% 61.01% 85.23% 89.92% 84.09% 76.46%

3. Pentru a facilita comu-nicarea în cadrul firmei 31.58% 38.78% 47.79% 18.35% 64.77% 42.02% 41.82% 41.50%

4. Pentru a obtine informaţii despre mediul de afaceri 52.63% 61.22% 71.68% 59.17% 57.95% 74.79% 72.27% 72.09%

5. Tranzacţii sau plăţi electronice 54.14% 41.84% 48.23% 76.15% 15.91% 55.46% 51.82% 44.66%

6. Alt scop 11.28% 8.16% 4.42% 1.83% 0.00% 0.84% 1.82% 0.97%


308

Luând în considerare IMM-urile după dimensiune, constatăm că proporţiile întreprinderilor care folosesc Internetul/Intranetul pentru comunicarea în cadrul organizaţiei, obţinerea de informaţii referitoare la mediul de afaceri şi efectuarea de tranzacţii/plăţi cresc odată cu amplificarea dimensiunii firmelor. Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabelul 11.29.

Tabelul 11.29 Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor

în funcţie de dimensiunea acestora

Nr. crt.




1. Pentru promovarea produselor/serviciilor 41.81% 56.40% 78.69%

2. Pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii 73.98% 83.60% 81.97%

3. Pentru a facilita comunicarea în cadrul firmei 33.83% 58.40% 73.77%

4. Pentru a obtine informaţii despre mediul de afaceri 65.84% 70.80% 78.69%

5. Tranzacţii sau plăţi electronice 48.46% 59.20% 57.38%

6. Alt scop 3.24% 2.40% 1.64%

Examinarea companiilor în funcţie de forma de organizare juridică,

relevă că SA-urile înregistrează proporţii mai mari de întreprinderi în care se utilizează Internetul/Intranetul în scopul promovarii produselor/serviciilor, facilitării comunicării cu furnizorii/clienţii sau în cadrul firmei şi în scopul realizării tranzacţiilor electronice. Detalii în tabelul 11.30.

Tabelul 11.30 Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul firmelor

în funcţie de tipul de organizare juridică

Nr. crt.




1. Pentru promovarea produselor/serviciilor 65.91% 46.45% 23.86%

2. Pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii 84.09% 76.77% 57.95%

3. Pentru a facilita comunicarea în cadrul firmei 61.36% 40.16% 18.18%

4. Pentru a obtine informaţii despre mediul de afaceri 56.82% 67.66% 64.77%

5. Tranzacţii sau plăţi electronice 63.64% 49.78% 56.82%

6. Alt scop 2.27% 2.82% 6.82%


309

Analiza companiilor în funcţie de ramura de activitate (tabelul 11.31), evidenţiază următoarele aspecte semnificative:

- firmele din turism deţin cele mai ridicate procente de IMM-uri în cadrul cărora se urmăreşte facilitarea comunicării cu furnizorii/clienţii (90,48%) sau în cadrul firmei (71,43%), informarea cu privire la mediul de afaceri (88,89%) şi realizarea de tranzacţii, contracte sau plăţi (73,02%);

- unităţile economice care activează în industrie înregistrează proporţii mai reduse de întreprinderi în care se utilizează Internetul/Intranetul pentru a facilita comunicarea cu clienţii/furnizorii (41,10%) şi pentru tranzactii sau plati electronice (41,92%).

Tabelul 11.31

Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate

Nr. crt.



1. Pentru promovarea produselor/serviciilor 41.10% 52.11% 41.61% 45.28% 85.71% 47.18%

2. Pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii 77.53% 80.28% 72.26% 52.83% 90.48% 78.29%

3. Pentru a facilita comunicarea în cadrul firmei 50.41% 25.35% 31.06% 24.53% 71.43% 39.25%

4. Pentru a obtine informaţii despre mediul de afaceri 63.84% 66.20% 63.77% 64.15% 88.89% 70.77%

5. Tranzacţii sau plăţi electronice 41.92% 42.25% 51.55% 58.49% 73.02% 53.65%

6. Alt scop 1.10% 2.82% 3.52% 9.43% 3.17% 3.34%

Gruparea întreprinderilor după performanţele obţinute în 2012 faţă de

2011, scoate în evidenţă faptul că IMM-urile cu rezultate mai bune înregistrează un grad de utilizare al Internetului/Intranetului mai ridicat. Vezi tabelul 11.32.

Tabelul 11.32

Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor în funcţie de performanţele realizate de acestea în 2012 comparativ cu 2011

Nr. crt.




1. Pentru promovarea produselor/serviciilor 41.38% 51.38% 46.98% 36.97% 25.86%

2. Pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii 89.66% 78.18% 74.45% 77.82% 63.79%

3. Pentru a facilita comunicarea în cadrul firmei 55.17% 49.72% 35.85% 36.97% 27.59%

4. Pentru a obtine informaţii despre mediul de afaceri 75.86% 65.47% 69.37% 66.20% 56.90%

5. Tranzacţii sau plăţi electronice 44.83% 48.07% 53.98% 48.59% 41.38%

6. Alt scop 3.45% 1.93% 2.20% 5.99% 5.17%


310

11.6. Principalele modalităţi de realizare a inovarii în cadrul IMM-urilor

Principalele modalităţi de realizare a inovarii în cadrul IMM-urilor sunt reprezentate de: derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (40,52%), adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (30,05%), preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (21,95%) şi cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (7,48%).


Figura 11.6 Modalităţi de realizare a inovarii în cadrul IMM-urilor

Analizând principalele modalităţi de realizare a inovarii în funcţie de

vârsta IMM-urilor (tabelul 11.31), surprindem următoarele elemente: - componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale

IMM-urilor care indică derularea individuală a activităţilor de cetare-dezvoltare (44,91%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (6,94%) şi preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (18,29%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţiia (23,89%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică cooperarea cu alte organizaţii privind derularea

7,48%

21,95%

30,05%

40,52%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare

Preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii

Adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii

Derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare


311

activităţilor de cercetare-dezvoltare (8,15%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (27,9%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (31,19%), şi mai joase ale celor care au subliniat derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (38,1%).

Tabelul 11.31

Modalităţi de realizare a inovarii în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt. Modalităţi de realizare a inovarii

Vârsta firmelor Sub 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani

1. Adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii 29,86% 30,25% 27,90% 31,19%

2. Cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de C-D 6,94% 7,13% 8,15% 8,10%

3. Derularea individuală a activităţilor de C-D 44,91% 38,73% 40,77% 38,10%

4. Preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii 18,29% 23,89% 23,18% 22,62%



indică cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (16,06%) şi preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (37,96%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (27,01%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai reduse ale organizaţiilor care au indicat cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (0,49%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai mici ale entităţilor care pun accent pe adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (18,48%);

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale organizaţiilor care au apelat la adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (35,38%) şi derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (53,85%), precum şi mai reduse în cazul celor care evidenţiază preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (7,69%).



312

Tabelul 11.32

Modalităţi de realizare a inovarii în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.

Modalităţi de realizare a inovarii


Nord Est

Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezv-oltate iniţial de alte organizaţii

18,98% 30,53% 26,94% 31,37% 18,48% 35,38% 31,06% 34,78%

2. Cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de C-D

16,06% 4,21% 9,80% 0,49% 13,04% 3,08% 4,17% 9,61%

3. Derularea individuală a activităţilor de C-D 27,01% 35,79% 45,31% 44,61% 31,52% 53,85% 38,26% 40,50%

4. Preluarea integrală a ele-mentelor de noutate dezvol-tate iniţial de alte organizaţii

37,96% 29,47% 17,96% 23,53% 36,96% 7,69% 26,52% 15,10%


(tabelul 11.33), se evidenţiază următoarele elemente: - microîntreprinderile presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (41,65%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (29,33%);

- întreprinderile mici se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (10,7%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (20,16%);

- organizaţiile de talie mijlocie consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (35,48%) şi preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (25,81%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (6,45%) şi derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (32,26%).


313

Tabelul 11.33 Modalităţi de realizare a inovarii în funcţie de mărimea IMM-urilor





1. Adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii 29,33% 32,51% 35,48%

2. Cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de C-D 6,93% 10,70% 6,45%

3. Derularea individuală a activităţilor de C-D 41,65% 36,63% 32,26%

4. Preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii 22,09% 20,16% 25,81%



indică cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (10,87%) şi preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (28,26%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (21,74%) şi derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (39,13%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (30,39%) şi derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (40,61%), precum şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (7,32%) şi preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (21,69%).

Tabelul 11.34

Modalităţi de realizare a inovarii în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor




1. Adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii 21,74% 30,39% 29,09%

2. Cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de C-D 10,87% 7,32% 8,18%

3. Derularea individuală a activităţilor de C-D 39,13% 40,61% 40,00%

4. Preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii 28,26% 21,69% 22,73%


314


- companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (28,17%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (38,03%);

- agenţii economici din sectorul de transporturi înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (10,53%) şi derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (47,37%), şi mai joase ale celor care au subliniat adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (15,79%);

- întreprinderile din domeniul de turism consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (38,81%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (14,93%), în timp cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare nu a fost indicată de nici un IMM.

Tabelul 11.35

Modalităţi de realizare a inovarii în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile




1. Adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii

25,93% 26,76% 34,18% 38,81% 15,79% 29,52%

2. Cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de C-D 9,79% 7,04% 6,55% 0,00% 10,53% 7,48%

3. Derularea individuală a activităţilor de C-D 38,89% 38,03% 40,18% 46,27% 47,37% 40,96%

4. Preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii

25,40% 28,17% 19,09% 14,93% 26,32% 22,04%


315

11.7. Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul IMM-urilor

Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul IMM-urilor sunt în proporţie covârşitoare provenite din surse proprii (89,24%), fiind urmate de împrumuturile şi creditele bancare (18,97%), fondurile de la Uniunea Europeană (5,83%) şi fondurile de la autorităţile publice centrale (1,49%) şi locale (0,36%).


Figura 11.7

Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare

Analizând principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 11.36), surprindem următoarele elemente:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mici ale IMM-urilor care indică fondurile de la UE (4,43%), împrumuturile şi creditele bancare (16,19%) şi fondurile de la autorităţile publice centrale (0,67%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează pentru proiectele de C-D şi inovare fondurile de la autorităţile publice centrale (2,39%) şi fondurile de la autorităţile publice locale (0,73%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică fondurile de la UE (7,41%), împrumuturile şi

0,36%

1,49%

1,72%

5,83%

18,97%

89,24%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fonduri de la autorităţile publice locale

Fonduri de la autorităţile publice centrale

Altele

Fonduri de la UE

Împrumuturi şi credite bancare

Surse proprii


316

creditele bancare (25,1%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat sursele proprii (86,83%), în timp ce nici o organizaţie nu a atras fonduri pentru C-D şi inovare de la autorităţile publice locale;

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat sursele proprii (90,29%), în acelaşi timp, nici o firmă nu a utilizat fonduri de la autorităţile publice locale.

Tabelul 11.36

Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare


1. Surse proprii 89,14% 89,54% 86,83% 90,29%

2. Fonduri de la UE 4,43% 7,34% 7,41% 4,51%

3. Împrumuturi, credite bancare etc. 16,19% 17,80% 25,10% 19,86%

4. Fonduri de la autorităţile publice centrale 0,67% 2,39% 1,23% 1,35%

5. Fonduri de la autorităţile publice locale 0,44% 0,73% 0,00% 0,00%

6. Altele 1,11% 2,20% 1,65% 1,81%


aspecte esenţiale: - companiile din Bucureşti-Ilfov se caracterizează prin frecvenţe

crescute în rândul întreprinderilor care vizează pentru activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare fondurile de la autorităţile publice centrale (3,84%) şi fondurile de la autorităţile publice locale (1,13%);

- întreprinderile din regiunea Sud consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care indică fondurile de la UE (2,48%) şi împrumuturile şi creditele bancare (10,33%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat fondurile de la UE (13,14%), împrumuturile şi creditele bancare (32,63%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai mici ale entităţilor care pun accent pe sursele proprii (65,26%);

- întreprinderile din regiunea Centru presupun ponderi mai mari ale organizaţiilor care indică sursele proprii (97,16%),

- fondurile de autorităţile publice centrale nu au fost indicate de nici o întreprindere din regiunile Nord Est, Sud Est şi Nord Vest;

- fondurile de autorităţile publice locale nu au fost menţionate de nici un IMM din regiunile Nord Est, Sud Est, Sud, Sud Vest, Vest şi Nord Vest.


Tabelul 11.37 Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare


317


Nr. crt.

Surse de finanţare a investiţiilor în C-D şi inovare


Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Surse proprii 89,05% 90,68% 95,45% 75,42% 65,26% 95,35% 97,16% 91,20%

2. Fonduri de la UE 3,65% 3,39% 2,48% 13,14% 6,32% 3,10% 3,90% 7,00%

3. Împrumuturi, credite bancare etc. 10,95% 22,03% 10,33% 32,63% 27,37% 13,18% 14,54% 20,77%

4. Fonduri de la autorităţile publice centrale 0,00% 0,00% 0,83% 0,42% 2,11% 0,00% 1,06% 3,84%

5. Fonduri de la autorităţile publice locale 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,35% 1,13%

6. Altele 10,95% 4,24% 1,24% 0,42% 0,00% 0,78% 0,35% 0,68%


(tabelul 11.38), se evidenţiază următoarele elemente: - microîntreprinderile presupun ponderi mai mici ale IMM-urilor care

indică fondurile de la UE (5,03%) şi împrumuturile şi creditele bancare (17,14%);

- întreprinderile mici se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează fondurile de la autorităţile publice locale (0,8%) şi mai reduse în cazul entităţilor care au menţionat sursele proprii (86,45%) şi fondurile de la autorităţile publice centrale (0,8%);

- organizaţiile de talie mijlocie consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică sursele proprii (91,67%), fondurile de la UE (13,33%), împrumuturile şi creditele bancare (31,67%) şi fondurile de la autorităţile publice centrale (5%), în timp ce utilizarea în finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare a fondurilor de la autorităţile publice locale nu a fost menţionată de nici un respondent.

Tabelul 11.38

Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Surse proprii 89,64% 86,45% 91,67% 2. Fonduri de la UE 5,03% 8,37% 13,33% 3. Împrumuturi, credite bancare etc. 17,14% 25,90% 31,67% 4. Fonduri de la autorităţile publice centrale 1,46% 0,80% 5,00% 5. Fonduri de la autorităţile publice locale 0,29% 0,80% 0,00% 6. Altele 1,75% 1,59% 1,67%


318

Gruparea IMM-urilor în funcţie de forma de organizare juridică (tabelul 11.39), relevă următoarele:

- societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică împrumuturile şi creditele bancare (28,89%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează sursele proprii (82,22%), în timp ce fondurile de la autorităţile publice centrale şi locale nu au fost menţionate ca surse de finanţare utilizate pentru proiectele de cercetare-dezvoltare şi inovare;

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează sursele proprii (89,74%), fondurile de la UE (5,98%), fondurile de la autorităţile publice centrale (1,58%) şi locale (0,39%), precum şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat împrumuturile şi creditele bancare (18,67%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care indică fondurile de la UE (4,31%), dar şi lipsa accesării fondurilor de la autorităţile publice locale.

Tabelul 11.39

Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Surse proprii 82,22% 89,74% 85,34% 2. Fonduri de la UE 4,44% 5,98% 4,31% 3. Împrumuturi, credite bancare etc. 28,89% 18,67% 18,97% 4. Fonduri de la autorităţile publice centrale 0,00% 1,58% 0,86% 5. Fonduri de la autorităţile publice locale 0,00% 0,39% 0,00% 6. Altele 4,44% 1,64% 1,72%



indică împrumuturile şi creditele bancare (21,39%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează sursele proprii (86,08%);

- agenţii economici din sectorul de transporturi înregistrează ponderi mai reduse ale organizaţiilor care au indicat împrumuturile şi creditele bancare (10,94%), în timp ce nici un respondent nu a utilizat pentru proiectele de cercetare-dezvoltare şi inovare fondurile de la UE, autorităţile publice central şi locale;

- întreprinderile din domeniul turism consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe sursele proprii (97,18%);

- firmele din servicii presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează fondurile de la UE (8,56%), fondurile de la autorităţile


319

publice centrale (2,33%) şi fondurile de la autorităţile publice locale (0,97%);

- fondurile de autorităţile publice locale nu au fost menţionate de nici un IMM din sectoarele de industrie, construcţii, transporturi şi turism.

Tabelul 11.40

Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.



1. Surse proprii 86,08% 93,42% 91,56% 97,18% 90,63% 87,16%

2. Fonduri de la UE 4,64% 5,26% 5,10% 4,23% 0,00% 8,56%

3. Împrumuturi, credite bancare etc. 21,39% 17,11% 19,68% 11,27% 10,94% 18,68%

4. Fonduri de la autorităţile publice centrale 1,03% 1,32% 1,23% 1,41% 0,00% 2,33%

5. Fonduri de la autorităţile publice locale 0,00% 0,00% 0,18% 0,00% 0,00% 0,97%

6. Altele 1,03% 1,32% 1,23% 0,00% 7,81% 2,33%

11.8. Aprecierea IMM-urilor privind perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare

Aprecierea IMM-urilor privind perioada optimă de derulare a unui proiect de C-D (figura 11.8) evidenţiază incidenţa a cinci segmente temporale: până în 6 luni (25,78%), 6-12 luni (23,25%), 1-2 ani (37,16%), 3-5 ani (12,30%) şi peste 5 ani (1,51%). Prin urmare, cca. jumătate (49,03%) din întreprinderi consideră că un proiect de cercetare-dezvoltare nu trebuie să depăşească 1 an, 86,19% consideră că nu trebuie să depăşească 2 ani, iar 98,49% - 5 ani.

Figura 11.8

Aprecierea IMM-urilor privind perioada optimă de derulare a unui proiect de C-D

1,51%

12,30%

23,25%

25,78%

37,16%

0% 10% 20% 30% 40%

Peste 5 ani

3 - 5 ani

6 - 12 luni

Până în 6 luni

1 - 2 ani


320

Analizând aprecierea IMM-urilor privind perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare în funcţie de vârstă (tabelul 11.41), surprindem următoarele elemente:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică o durată de până în 6 luni (28,51%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de peste 5 ani (1%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică o durată de 6-12 luni (27,48%), 1-2 ani (38,17%) şi de peste 5 ani (3,05%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat o perioadă optimă de până în 6 luni (20,99%) şi de 3-5 ani (10,31%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat o durată de 3-5 ani (15,42%) şi mai joase ale celor care au subliniat o perioadă de 6-12 luni (22,31%) şi de 1-2 ani (35,7%).

Tabelul 11.41

Perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare


1. Până în 6 luni 28,51% 26,29% 20,99% 24,95% 2. 6 - 12 luni 22,49% 22,80% 27,48% 22,31% 3. 1 - 2 ani 36,95% 38,10% 38,17% 35,70% 4. 3 - 5 ani 11,04% 11,65% 10,31% 15,42% 5. Peste 5 ani 1,00% 1,16% 3,05% 1,62%

Structura IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare (tabelul 11.42) relevă

următoarele aspecte esenţiale: - regiunea Nord Est presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care

indică o durată optimă de 6-12 luni (41,06%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de 3-5 ani (6,62%);

- companiile din Sud Est se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care indică o durată optimă de 3-5 ani (25,41%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat o durată optimă pentru un proiect de cercetare-dezvoltare de până în 6 luni (40,98%) şi mai joase ale celor care au subliniat o perioadă de 1-2 ani (28,69%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe o durată optimă de peste 5 ani (5,26%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat o perioadă de derulare a proiectului de 6-12 luni (5,26%);

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale


321

organizaţiilor care punctează o durată optimă de 1-2 ani (48,97%), precum şi mai reduse în cazul celor care evidenţiază o perioadă de până în 6 luni (10,34%);

- companiile din Bucureşti-Ilfov se caracterizează prin frecvenţe mai reduse în rândul întreprinderilor care vizează o durată optimă de peste 5 ani (0,6%).

Tabelul 11.42

Perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.

Perioada optimă de derulare a unui proiect de C-D


Sud Est Sud Sud


Ilfov 1. Până în 6 luni 11,92% 13,11% 28,68% 40,98% 40,35% 10,34% 28,08% 23,79%

2. 6 - 12 luni 41,06% 24,59% 21,51% 16,80% 5,26% 17,93% 18,61% 30,24%

3. 1 - 2 ani 39,74% 31,97% 40,00% 28,69% 32,46% 48,97% 37,85% 37,50%

4. 3 - 5 ani 6,62% 25,41% 8,68% 12,70% 16,67% 19,31% 14,83% 7,86%

5. Peste 5 ani 0,66% 4,92% 1,13% 0,82% 5,26% 3,45% 0,63% 0,60%



indică o durată optimă pentru derularea unui proiect de C-D de până în 6 luni (26,99%) şi de 6-12 luni (23,37%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de 1-2 ani (36,38%), 3-5 ani (11,82%) şi de peste 5 ani (1,44%);

- întreprinderile mici se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează o durată optimă de 1-2 ani (41,51%);

- organizaţiile de talie mijlocie consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică o durată optimă de 3-5 ani (18,18%) şi de peste 5 ani (3,03%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat o perioadă de derulare a proiectelor de cercetare-dezvoltare de până în 6 luni (19,7%) şi de 6-12 luni (21,21%).

Tabelul 11.43

Perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.




1. Până în 6 luni 26,99% 20,38% 19,70% 2. 6 - 12 luni 23,37% 23,02% 21,21% 3. 1 - 2 ani 36,38% 41,51% 37,88% 4. 3 - 5 ani 11,82% 13,58% 18,18%

5. Peste 5 ani 1,44% 1,51% 3,03%


322

Gruparea IMM-urilor în funcţie de forma de organizare juridică (tabelul 11.44), relevă următoarele:

- societăţile pe acţiuni presupun ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică o durată optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare de 6-12 luni (30,61%), 3-5 ani (14,29%) şi de peste 5 ani (4,08%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de până în 6 luni (14,29%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează o durată optimă de 1-2 ani (38,34%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică o durată optimă de până în 6 luni (46,88%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat o perioadă de derulare a proiectelor de C-D de 6-12 luni (19,53%), 1-2 ani (21,88%), 3-5 ani (10,94%) şi de peste 5 ani (0,78%).

Tabelul 11.44

Perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Până în 6 luni 14,29% 24,51% 46,88% 2. 6 - 12 luni 30,61% 23,32% 19,53% 3. 1 - 2 ani 36,73% 38,34% 21,88% 4. 3 - 5 ani 14,29% 12,34% 10,94% 5. Peste 5 ani 4,08% 1,49% 0,78%


11.45), surprindem câteva elemente de esenţă: - sectorul industrial presupune ponderi mai mici ale IMM-urilor care

indică o durată optimă de 6-12 luni (18,33%); - companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe crescute în

rândul întreprinderilor care vizează o durată optimă de derulare a proiectelor de cercetare-dezvoltare de peste 5 ani (3,66%);

- agenţii economici din sectorul de turism înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat o durată optimă de 1-2 ani (50%) şi de 3-5 ani (17,11%), şi mai joase ale celor care au subliniat o perioadă de derulare a proiectelor de cercetare-dezvoltare de până în 6 luni (11,84%), în timp ce nici o întreprindere nu a menţionat un interval temporal de peste 5 ani;

- întreprinderile din domeniul transporturi consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe o durată optimă de până în 6 luni (44,78%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au


323

nominalizat o perioadă de 1-2 ani (31,34%), perioadele de peste 3 ani nefiind indicate de nici o organizaţie;

- firmele din servicii presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează o durată optimă pentru derularea proiectelor de cercetare-dezvoltare de 6-12 luni (28,05%).

Tabelul 11.45

Perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.

Perioada optimă de derulare a unui proiect de C-D



1. Până în 6 luni 26.92% 28.05% 25.39% 11.84% 44.78% 24.59%

2. 6 - 12 luni 18.33% 21.95% 22.88% 21.05% 23.88% 28.05%

3. 1 - 2 ani 38.24% 36.59% 37.93% 50.00% 31.34% 34.43%

4. 3 - 5 ani 13.80% 9.76% 12.85% 17.11% 0.00% 11.66%

5. Peste 5 ani 2.71% 3.66% 0.94% 0.00% 0.00% 1.28%

11.9. Aprecierea IMM-urilor privind durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare

Aprecierea IMM-urilor privind durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare (figura 11.9) reliefează incidenţa a cinci segmente temporale: până în 6 luni (19,26%), 6-12 luni (15,52%), 1-2 ani (39,61%), 3-5 ani (21,22%) şi peste 5 ani (4,40%). Prin urmare, 34,78% din întreprinderi consideră că un proiect de cercetare-dezvoltare nu trebuie să depăşească 1 an, 74,39% consideră că nu trebuie să depăşească 2 ani, iar 95,60% - 5 ani.

Figura 11.9

Aprecierea IMM-urilor privind durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare

4,40%

15,52%

19,26%

21,22%

39,61%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Peste 5 ani

6 - 12 luni

Până în 6 luni

3 - 5 ani

1 - 2 ani


324

Analizând aprecierea IMM-urilor privind durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de vârstă (tabelul 11.46), surprindem următoarele elemente:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică o durată optimă de recuperare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare de până în 6 luni (22,02%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de 6-12 luni (12,93%) şi de peste 5 ani (3,03%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează o durată optimă de recuperare a investiţiilor de 6-12 luni (17,53%) şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat o perioadă de 3-5 ani (19,87%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică o durată optimă de 1-2 ani (44,23%) şi peste 5 ani (5,77%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat o perioadă de până în 6 luni (13,46%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat o durată optimă de recuperare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare de 3-5 ani (24,13%) şi mai joase ale celor care au subliniat o perioadă de 1-2 ani (36,2%).

Tabelul 11.46

Durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-

dezvoltare şi inovare

Vârsta firmelor


1. Până în 6 luni 22,02% 19,87% 13,46% 18,81%

2. 6 - 12 luni 12,93% 17,53% 15,77% 15,54%

3. 1 - 2 ani 41,82% 38,56% 44,23% 36,20%

4. 3 - 5 ani 20,20% 19,87% 20,77% 24,13%

5. Peste 5 ani 3,03% 4,17% 5,77% 5,32%

Structura IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare (tabelul 11.47) relevă următoarele aspecte esenţiale:

- regiunea Nord Est presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică o durată optimă de recuperare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare de 1-2 ani (62,91%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de până în 6 luni (3,97%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat o durată optimă de recuperare a investiţiilor de până în 6 luni (39,67%) şi de peste 5 ani (9,92%), şi mai joase ale celor care au subliniat o perioadă de 1-2 ani (22,73%);


325

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai mici ale entităţilor care pun accent pe o durată optimă de recuperare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare de 6-12 luni (1,75%);

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează o durată optimă de recuperare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare de 3-5 ani (32,64%);

- întreprinderile din regiunea Centru presupun ponderi mai mari ale organizaţiilor care indică o durată optimă de recuperare a investiţiilor de 6-12 luni (27,39%);

- companiile din Bucureşti-Ilfov se caracterizează prin frecvenţe mai reduse în rândul întreprinderilor care vizează o durată optimă de recuperare a investiţiilor de 3-5 ani (17,21%) şi de peste 5 ani (1,42%).

Tabelul 11.47

Durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.

Durata optimă de recuperare a investiţiilor

realizate în C-D şi inovare


Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Până în 6 luni 3,97% 9,84% 14,50% 39,67% 35,96% 10,42% 12,42% 21,86%

2. 6 - 12 luni 8,61% 13,93% 19,08% 9,09% 1,75% 10,42% 27,39% 16,40%

3. 1 - 2 ani 62,91% 40,16% 41,22% 22,73% 30,70% 42,36% 36,31% 43,12%

4. 3 - 5 ani 20,53% 28,69% 20,23% 18,60% 25,44% 32,64% 21,02% 17,21%

5. Peste 5 ani 3,97% 7,38% 4,96% 9,92% 6,14% 4,17% 2,87% 1,42%



indică o durată optimă de recuperare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare până în 6 luni (20,11%) şi de 1-2 ani (40,54%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de 3-5 ani (19,78%) şi de peste 5 ani (3,69%);

- întreprinderile mici se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează o durată optimă de recuperare a investiţiilor de 3-5 ani (28,08%) şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat o perioadă de 6-12 luni (13,08%);

- organizaţiile de talie mijlocie consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică o durată optimă de recuperare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare de 6-12 luni (16,67%) şi de peste 5 ani (12,12%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat o perioadă de până în 6 luni (15,15%) şi de 1-2 ani (28,79%).


326

Tabelul 11.48 Durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi

inovare în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.

Durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în C-D şi inovare



1. Până în 6 luni 20,11% 15,38% 15,15%

2. 6 - 12 luni 15,89% 13,08% 16,67%

3. 1 - 2 ani 40,54% 36,92% 28,79%

4. 3 - 5 ani 19,78% 28,08% 27,27%

5. Peste 5 ani 3,69% 6,54% 12,12%



indică o durată optimă de recuperare a investiţiilor de peste 5 ani (18,75%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de până în 6 luni (10,42%) şi de 6-12 luni (12,5%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul firmelor care vizează o durată optimă de recuperare a investiţiilor în C-D şi inovare de 6-12 luni (15,72%), 1-2 ani (40,61%) şi 3-5 ani (21,48%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică o durată optimă de recuperare a investiţiilor în C-D şi inovare de până în 6 luni (36,72%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat o perioadă de 1-2 ani (27,34%), 3-5 ani (17,97%) şi de peste 5 ani (3,91%).

Tabelul 11.49

Durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.

Durata optimă de recuperare a investiţiilor

realizate în C-D şi inovare



1. Până în 6 luni 10,42% 18,18% 36,72%

2. 6 - 12 luni 12,50% 15,72% 14,06%

3. 1 - 2 ani 37,50% 40,61% 27,34%

4. 3 - 5 ani 20,83% 21,48% 17,97%

5. Peste 5 ani 18,75% 4,02% 3,91%


327


- sectorul industrial presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică o durată optimă de recuperare a investiţiilor în C-D şi inovare de peste 5 ani (6,83%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează o perioadă de 6-12 luni (13,44%) şi de 1-2 ani (33,26%);

- companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează o durată optimă de recuperare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare de 6-12 luni (21,95%);

- agenţii economici din sectorul de turism înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat o durată optimă de recuperare a investiţiilor de 3-5 ani (28,95%) şi mai joase ale celor care au subliniat o perioadă de până în 6 luni (6,58%);

- întreprinderile din domeniul transporturi consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care urmăresc o durată optimă de recuperare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare de până în 6 luni (26,87%) şi de 1-2 ani (44,78%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care indică o perioadă optimă de peste 3 ani.

Tabelul 11.50

Durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.

Durata optimă de recuperare a

investiţiilor realizate în C-D şi inovare



1. Până în 6 luni 22,32% 19,51% 19,72% 6,58% 26,87% 17,06% 2. 6 - 12 luni 13,44% 21,95% 14,51% 19,74% 16,42% 16,70% 3. 1 - 2 ani 33,26% 40,24% 40,38% 40,79% 44,78% 42,94% 4. 3 - 5 ani 24,15% 15,85% 22,08% 28,95% 10,45% 18,90% 5. Peste 5 ani 6,83% 2,44% 3,31% 3,95% 1,49% 4,40%

11.10. Principalele surse de informaţii pentru procesele inovaţionale din cadrul IMM-urilor

Principalele surse de informaţii pentru procesele inovaţionale din cadrul IMM-urilor sunt: clienţii şi consumatorii (56,58%), propria organizaţie (33,31%), revistele şi publicaţiile de specialitate (30,15%), furnizorii de echipamente şi materiale (28,26%), expoziţiile, târgurile şi conferinţele (22,10%), competitorii direcţi şi/sau indirecţi (21,10%), consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (15,94%), guvernul şi institutele publice de cercetare (7,00%), universităţile (1,61%) şi patronatele şi alte asociaţii profesionale (1,50%).



328

Figura 11.10

Principalele surse de informaţii pentru procesele inovaţionale

Analizând principalele surse de informaţii pentru procesele inovaţionale în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 11.51), surprindem următoarele elemente:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică clienţii şi consumatorii (61,36%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează furnizorii de echipamente şi materiale (27,07%), competitorii direcţi/indirecţi (19,01%), expoziţiile, târgurile şi conferinţele (17,77%), guvernul şi institutele publice de cercetare (4,75%), universităţile (0,83%) şi patronatele şi alte asociaţii profesionale (0,21%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează competitorii direcţi/indirecţi (23,26%), expoziţiile, târgurile şi conferinţele (24,79%), consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (19,86%), guvernul şi institutele publice de cercetare (8,49%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat propria organizaţie (29,71%), clienţii şi consumatorii (53,99%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică propria organizaţie (37,05%), revistele şi publicaţiile de specialitate (33,07%), universităţile (2,39%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (11,16%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat furnizorii de echipamente şi materiale (29,56%), patronatele şi alte asociaţii profesionale (2,94%), precum şi mai joase ale celor care au subliniat revistele şi publicaţiile de specialitate (26,62%).

1,22%

1,50%

1,61%

7,00%

15,94%

21,10%

22,10%

28,26%

30,15%

33,31%

56,58%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Altele

Patronatele şi alte asociaţii profesionale

Universităţi

Guvern şi/sau institutele publice de cercetare

Consultanţi, organizaţii private de cercetare

Competitori direcţi şi/sau indirecţi

Expoziţii, târguri şi conferinţe

Furnizori de echipamente şi materiale

Reviste şi publicaţii de specialitate

Propria organizaţie

Clienţi şi consumatori


329

Tabelul 11.51 Principalele surse de informaţii pentru procesele inovaţionale


Nr. crt.


Vârsta firmelor


1. Propria organizaţie 34,92% 29,71% 37,05% 34,17%

2. Clienţi şi consumatori 61,36% 53,99% 56,18% 55,14%

3. Furnizori de echipamente şi materiale 27,07% 28,35% 27,89% 29,56%

4. Competitori direcţi şi/sau indirecţi 19,01% 23,26% 20,72% 20,75%

5. Expoziţii, târguri şi conferinţe 17,77% 24,79% 23,90% 22,22%

6. Reviste şi publicaţii de specialitate 29,75% 32,09% 33,07% 26,62%

7. Consultanţi, organizaţii private de cercetare 14,05% 19,86% 11,16% 15,51%

8. Guvern şi/sau institutele publice de cercetare 4,75% 8,49% 6,77% 7,55%

9, Universităţi 0,83% 2,04% 2,39% 1,47%

10. Patronatele şi alte asociaţii profesionale 0,21% 1,53% 1,20% 2,94%

11. Altele 0,62% 1,70% 0,80% 1,47%


aspecte esenţiale: - companiile din Sud Est se evidenţiază prin frecvenţe crescute în

rândul întreprinderilor care vizează patronatele şi alte asociaţii profesionale (5%);

- întreprinderile din regiunea Sud consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică revistele şi publicaţiile de specialitate (38,91%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat competitorii direcţi/indirecţi (5,06%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat furnizorii de echipamente şi materiale (50,71%), competitorii direcţi/indirecţi (57,35%), precum şi mai joase ale celor care au subliniat guvernul şi institutele publice de cercetare (0,47%), patronatele şi alte asociaţii profesionale (0,47%), în timp ce nici un respondent nu a indicat universităţile;

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (39,64%), guvernul şi institutele publice de cercetare (25,23%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat propria organizaţie (8,11%), clienţii şi consumatorii (13,51%), furnizorii de echipamente şi materiale (9,01%), revistele şi publicaţiile de specialitate (10,81%);


330

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează propria organizaţie (51,77%), clienţii şi consumatorii (78,01%);

- întreprinderile din regiunea Centru presupun ponderi mai scăzute ale organizaţiilor care indică expoziţiile, târgurile şi conferinţele (15,51%), consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (4,43%);

- companiile din Bucureşti-Ilfov se caracterizează prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează expoziţiile, târgurile şi conferinţele (25,2%) şi universităţile (3,43%).




Nr. crt.

Principalele surse de informaţii pentru procesele

inovaţionale


Nord Est

Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Propria organizaţie 36,91% 30,00% 35,02% 9,95% 8,11% 51,77% 45,89% 34,48%

2. Clienţi şi consumatori 46,98% 52,50% 63,81% 28,91% 13,51% 78,01% 62,66% 68,15%

3. Furnizori de echipamente şi materiale 26,85% 25,00% 25,68% 50,71% 9,01% 22,70% 30,38% 25,81%

4. Competitori direcţi şi/sau indirecţi 10,07% 11,67% 5,06% 57,35% 20,72% 9,22% 25,95% 19,96%

5. Expoziţii, târguri şi conferinţe 24,16% 25,00% 24,90% 18,48% 20,72% 22,70% 15,51% 25,20%

6. Reviste şi publicaţii de specialitate 30,20% 26,67% 38,91% 27,01% 10,81% 29,08% 23,42% 36,69%

7. Consultanţi, organizaţii private de cercetare 35,57% 27,50% 9,34% 8,06% 39,64% 7,80% 4,43% 18,35%

8. Guvern şi/sau institutele publice de cercetare 19,46% 10,83% 5,06% 0,47% 25,23% 3,55% 0,95% 6,85%

9. Universităţi 1,34% 1,67% 0,78% 0,00% 0,90% 2,84% 0,32% 3,43%

10. Patronatele şi alte asociaţii profesionale 1,34% 5,00% 1,56% 0,47% 0,90% 0,71% 0,95% 1,81%

11. Altele 3,36% 0,00% 0,39% 5,69% 0,00% 0,71% 0,32% 0,40%


(tabelul 11.53), se evidenţiază faptul că, exceptând sursa de informare reprezentată de propria organizaţie, unde microîntreprinderile au depăşit întreprinderile mici, restul surselor de informare pentru derularea proceselor de informare se află într-o evidentă corelaţie pozitivă cu mărimea organizaţiei.


331


în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Propria organizaţie 33,63% 29,18% 42,42%

2. Clienţi şi consumatori 56,02% 58,37% 62,12%

3. Furnizori de echipamente şi materiale 26,73% 35,02% 36,36%

4. Competitori direcţi şi/sau indirecţi 20,23% 22,96% 33,33%

5. Expoziţii, târguri şi conferinţe 18,88% 35,02% 43,94%

6. Reviste şi publicaţii de specialitate 27,74% 39,30% 48,48%

7. Consultanţi, organizaţii private de cercetare 14,82% 18,68% 30,30%

8. Guvern şi/sau institutele publice de cercetare 6,77% 7,00% 12,12%

9. Universităţi 1,42% 1,95% 4,55%

10. Patronatele şi alte asociaţii profesionale 1,22% 2,72% 3,03%

11. Altele 1,22% 1,56% 0,00%



indică în calitate de surse de informaţii clienţii şi consumatorii (57,14%), expoziţiile, târgurile şi conferinţele (36,73%), revistele şi publicaţiile de specialitate (34,69%), consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (18,37%), universităţile (4,08%), patronatele şi alte asociaţii profesionale (6,12%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează furnizorii de echipamente şi materiale (18,37%) şi competitorii direcţi/indirecţi (18,37%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează guvernul şi institutele publice de cercetare (7,36%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat propria organizaţie (33,11%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică propria organizaţie (35,54%), furnizorii de echipamente şi materiale (32,23%), competitorii direcţi/indirecţi (28,1%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat clienţii şi consumatorii (49,59%), expoziţiile, târgurile şi conferinţele (14,05%), revistele şi publicaţiile de specialitate (22,31%), consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (9,09%), guvernul şi institutele publice de cercetare (2,48%).


332

Tabelul 11.54

Principalele surse de informaţii pentru procesele inovaţionale în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Propria organizaţie 34,69% 33,11% 35,54%

2. Clienţi şi consumatori 57,14% 57,08% 49,59%

3. Furnizori de echipamente şi materiale 18,37% 28,26% 32,23%

4. Competitori direcţi şi/sau indirecţi 18,37% 20,66% 28,10%

5. Expoziţii, târguri şi conferinţe 36,73% 22,26% 14,05%

6. Reviste şi publicaţii de specialitate 34,69% 30,59% 22,31%

7. Consultanţi, organizaţii private de cercetare 18,37% 16,37% 9,09%

8. Guvern şi/sau institutele publice de cercetare 6,12% 7,36% 2,48%

9. Universităţi 4,08% 1,66% 0,00%

10. Patronatele şi alte asociaţii profesionale 6,12% 1,47% 0,00%

11. Altele 0,00% 1,29% 0,83%



indică guvernul şi institutele publice de cercetare (12,24%); - întreprinderile din comerţ consemnează procente mai scăzute ale

entităţilor care indică drept surse de informaţii pentru inovare consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (10,19%);

- agenţii economici din sectorul de turism înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat propria organizaţie (50,67%), clienţii şi consumatorii (73,33%), expoziţiile, târgurile şi conferinţele (29,33%), patronatele şi alte asociaţii profesionale (4%), precum şi mai joase ale celor care au subliniat furnizorii de echipamente şi materiale (16%), competitorii direcţi/indirecţi (17,33%), revistele şi publicaţiile de specialitate (22,67%), guvernul şi institutele publice de cercetare (1,33%);

- întreprinderile din domeniul transporturi consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe furnizorii de echipamente şi materiale (43,28%), competitorii direcţi/indirecţi (31,34%), consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (25,37%), şi frecvenţe mai reduse


333

ale firmelor care au nominalizat propria organizaţie (29,85%), clienţii şi consumatorii (37,31%), expoziţiile, târgurile şi conferinţele (13,43%);

- firmele din servicii presupun procente mai mari ale organizaţiilor care se informează din revistele şi publicaţiile de specialitate (37,31%) şi universităţi (2,8%);

- companiile din construcţii se evidenţiază prin faptul că nici o firmă din acest sector nu a indicat ca sursă de informaţii universităţile.

Tabelul 11.55

Principalele surse de informaţii pentru procesele inovaţionale în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.




1. Propria organizaţie 30,12% 41,25% 33,82% 50,67% 29,85% 32,09%

2. Clienţi şi consumatori 44,47% 50,00% 61,97% 73,33% 37,31% 61,01%

3. Furnizori de echipamente şi materiale 23,06% 37,50% 27,83% 16,00% 43,28% 31,34%

4. Competitori direcţi şi/sau indirecţi 18,59% 28,75% 20,71% 17,33% 31,34% 21,64%

5. Expoziţii, târguri şi conferinţe 23,76% 20,00% 17,80% 29,33% 13,43% 26,12%

6. Reviste şi publicaţii de specialitate 27,76% 27,50% 27,18% 22,67% 26,87% 37,31%

7. Consultanţi, organizaţii private de cercetare 21,65% 15,00% 10,19% 10,67% 25,37% 17,72%

8. Guvern şi/sau institutele publice de cercetare 12,24% 6,25% 5,02% 1,33% 7,46% 5,97%

9. Universităţi 1,18% 0,00% 1,13% 1,33% 1,49% 2,80%

10. Patronatele şi alte asociaţii profesionale 2,12% 1,25% 0,65% 4,00% 0,00% 1,87%

11. Altele 0,24% 0,00% 1,62% 1,33% 1,49% 1,68%


334

11.11. Principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul IMM-urilor

În ceea ce priveşte principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, IMM-urile au indicat următoarele elemente: costul ridicat al activităţilor de cercetare-dezvoltare (56,32%), insuficienţa fondurilor proprii (40,77%), incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (39,16%), accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (cercetări de marketing, statistici etc.) (13,94%), lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (13,20%), lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (13,20%), dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de cercetare-dezvoltare (11,90%), accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii (11,28%) şi lipsa unor resurse umane adecvate (8,49%).


Figura 11.11

Principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare

Analizând principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de vârsta IMM-urilor (tabelul 11.56), surprindem următoarele elemente:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mici ale IMM-urilor care indică costul ridicat al activităţilor de C-D (52,96%) şi lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (12,06%);

8,49%

11,28%

11,90%

13,20%

13,20%

13,94%

39,16%

40,77%

56,32%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Lipsa unor resurse umane adecvate

Accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii

Dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D

Lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate

Lipsa unor previziuni pe termen mediu si lung privind evoluţia sectorelor de activitate

Accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (cercetări de marketing, statistici etc.)

Incertitudinea privind cererea pentru produse inovative

Insuficienţa fondurilor proprii

Costul ridicat al activităţilor de C-D


335

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează insuficienţa fondurilor proprii (43,13%), lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (14,31%), accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (14,69%), accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii (12,99%), dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D (13,18%) şi lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (14,88%), precum şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat lipsa unor resurse umane adecvate (7,53%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică costul ridicat al activităţilor de C-D (58,26%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (37,83%), accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii (8,7%) şi lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (11,74%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (39,77%) şi lipsa unor resurse umane adecvate (9,07%), şi mai joase ale celor care au subliniat insuficienţa fondurilor proprii (37,44%), accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (12,79%) şi dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D (11,16%).

Tabelul 11.56

Bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare


ani 5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1. Costul ridicat al activităţilor de C-D 52,96% 57,25% 58,26% 57,44%

2. Incertitudinea privind cererea pentru produse inovative 39,24% 39,17% 37,83% 39,77%

3. Insuficienţa fondurilor proprii 40,19% 43,13% 42,61% 37,44%

4. Lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate 12,06% 14,31% 13,48% 12,79%

5. Accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele 13,95% 14,69% 14,35% 12,79%

6. Accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii 11,11% 12,99% 8,70% 10,70%

7. Dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D 11,35% 13,18% 11,30% 11,16%

8. Lipsa unor resurse umane adecvate 8,98% 7,53% 8,70% 9,07%

9. Lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate 13,24% 14,88% 11,74% 11,86%


336

Principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de repartiţia IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare relevă următoarele aspecte esenţiale:

- regiunea Nord Est presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică insuficienţa fondurilor proprii pentru activităţile de cercetare-dezvoltare (57,25%);

- companiile din Sud Est se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (25,66%), precum şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat costul ridicat al activităţilor de cercetare-dezvoltare (46,9%) şi lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (6,19%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (20,25%) şi noile tehnologii (16,12%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care sunt afectate de costul ridicat al activităţilor de cercetare-dezvoltare (68,14%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (6,19%), lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (5,31%), lipsa unor resurse umane adecvate (3,54%) şi accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (5,31%) şi noile tehnologii (3,54%);

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de cercetare-dezvoltare (17,76%) şi lipsa unor resurse umane adecvate (13,08%), precum şi mai reduse în cazul celor care evidenţiază insuficienţa fondurilor proprii (25,23%);

- întreprinderile din regiunea Centru presupun ponderi mai mari ale organizaţiilor care indică incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (57,36%) şi lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (17,44%), precum şi procentaje mai reduse în ceea ce priveşte dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de cercetare-dezvoltare (5,04%).



337

Tabelul 11.57 Bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare


Nr. crt.

Bariere în derularea activităţilor de C-D şi inovare


Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov

1. Costul ridicat al activităţilor de cercetare-dezvoltare 59,42% 46,90% 58,80% 64,88% 68,14% 51,40% 51,94% 52,20%

2. Incertitudinea privind cererea pentru produse inovative 30,43% 33,63% 27,90% 47,93% 6,19% 39,25% 57,36% 42,44%

3. Insuficienţa fondurilor proprii 57,25% 54,87% 36,48% 26,86% 38,94% 25,23% 50,78% 40,24%

4. Lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activită-ţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate

10,14% 25,66% 9,01% 7,85% 5,31% 20,56% 9,69% 18,78%

5. Accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele 9,42% 15,93% 10,73% 20,25% 5,31% 14,95% 9,69% 17,80%

6. Accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii 15,22% 14,16% 8,58% 16,12% 3,54% 7,48% 7,36% 13,41%

7. Dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D

15,22% 9,73% 9,87% 14,46% 6,19% 17,76% 5,04% 15,37%

8. Lipsa unor resurse umane adecvate 10,87% 10,62% 8,15% 3,72% 3,54% 13,08% 4,65% 12,68%

9. Lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate

15,22% 6,19% 11,59% 10,33% 15,93% 14,02% 17,44% 13,41%


(tabelul 11.58), se evidenţiază următoarele: - microîntreprinderile presupun ponderi mai mari ale firmelor care indică

incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (39,77%) şi insuficienţa fondurilor proprii (40,92%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (11,98%), dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D (10,92%) şi accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (13,28%) şi noile tehnologii (10,15%);

- întreprinderile mici se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul IMM-urilor care sunt afectate de costul ridicat al activităţilor de C-D (58,02%), lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (18,52%), lipsa unor resurse umane adecvate (11,11%) şi a unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (17,7%);

- organizaţiile de talie mijlocie consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D (19,67%) şi accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (18,03%) şi noile tehnologii (18,03%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au


338

punctat costul ridicat al activităţilor de C-D (54,1%), incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (34,43%), insuficienţa fondurilor proprii (39,34%) şi lipsa unor resurse umane adecvate (4,92%) şi a unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (8,2%).

Tabelul 11.58

Bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Costul ridicat al activităţilor de C-D 56,11% 58,02% 54,10%

2. Incertitudinea privind cererea pentru produse inovative 39,77% 37,04% 34,43%

3. Insuficienţa fondurilor proprii 40,92% 40,33% 39,34%

4. Lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate

11,98% 18,52% 18,03%

5. Accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele 13,28% 16,46% 18,03%

6. Accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii 10,15% 15,64% 18,03%

7. Dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D 10,92% 15,23% 19,67%

8. Lipsa unor resurse umane adecvate 8,17% 11,11% 4,92%

9. Lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate 12,60% 17,70% 8,20%



indică insuficienţa fondurilor proprii (57,78%), lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (17,78%), dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D (15,56%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează costul ridicat al activităţilor de C-D (51,11%), accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (11,11%) şi noile tehnologii (8,89%), şi lipsa unor resurse umane adecvate (2,22%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (39,66%), accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (14,09%) şi noile tehnologii (11,48%), lipsa unor resurse umane adecvate (8,73%) şi a unor previziuni pe termen


339

mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (13,54%), şi mai reduse în cazul celor care au menţionat insuficienţa fondurilor proprii pentru derularea activităţilor de C-D şi inovare (40,07%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică costul ridicat al activităţilor de C-D (59,65%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (34,21%), lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (5,26%), dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D (8,77%) şi lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (8,77%).

Tabelul 11.59

Bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Costul ridicat al activităţilor de C-D 51,11% 56,22% 59,65%

2. Incertitudinea privind cererea pentru produse inovative 35,56% 39,66% 34,21%

3. Insuficienţa fondurilor proprii 57,78% 40,07% 42,98%

4. Lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate

17,78% 13,68% 5,26%

5. Accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele 11,11% 14,09% 13,16%

6. Accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii 8,89% 11,48% 9,65%

7. Dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D 15,56% 12,03% 8,77%

8. Lipsa unor resurse umane adecvate 2,22% 8,73% 7,89%

9. Lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate 13,33% 13,54% 8,77%


11.60), surprindem câteva elemente de esenţă: - sectorul industrial presupune ponderi mai mici ale firmelor care indică

incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (31,41%), dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D (7,29%) şi lipsa unor resurse umane adecvate (6,28%);

- companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care sunt afectate de lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (20,59%) şi lipsa unor previziuni pe


340

termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (25%), precum şi mai reduse în cazul entităţilor care au menţionat costul ridicat al activităţilor de C-D (45,59%), insuficienţa fondurilor proprii (38,24%) şi accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii (5,88%);

- agenţii economici din sectorul de turism înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (50,79%) şi lipsa unor resurse umane adecvate (19,05%);

- întreprinderile din domeniul transporturi consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care evidenţiază costul ridicat al activităţilor de C-D (67,69%), insuficienţa fondurilor proprii (46,15%), accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii (13,85%), precum şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (3,08%), accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (9,23%) şi lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (7,69%);

- firmele din servicii presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (cercetări de marketing, statistici) (19,38%) şi dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D (16,46%).

Tabelul 11.60

Bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.




1. Costul ridicat al activităţilor de C-D 61,06% 45,59% 53,89% 55,56% 67,69% 55,21%

2. Incertitudinea privind cererea pentru produse inovative 31,41% 45,59% 40,74% 50,79% 47,69% 40,21%

3. Insuficienţa fondurilor proprii 39,95% 38,24% 40,56% 41,27% 46,15% 41,25%

4. Lipsa unor scheme publice de finanţare/ co-finanţare a activităţilor de C-D şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate

10,30% 20,59% 10,93% 7,94% 3,08% 19,17%

5. Accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele 10,30% 14,71% 12,04% 15,87% 9,23% 19,38%

6. Accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii 8,79% 5,88% 12,04% 6,35% 13,85% 13,54%

7. Dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D 7,29% 16,18% 11,11% 12,70% 7,69% 16,46%

8. Lipsa unor resurse umane adecvate 6,28% 14,71% 8,15% 19,05% 7,69% 8,54%

9. Lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate 14,07% 25,00% 11,11% 14,29% 7,69% 13,75%


341

11.12. Utilizarea aplicaţiilor informatice de afaceri în cadrul IMM-urilor

Principalele unsprezece soluţii informatice de afaceri utilizate în cadrul IMM-urilor vizează aplicaţii pentru email (67,26%), contabilitate (58,56%), facturare (45,85%), gestiune a stocurilor (35,90%), salarizare (30,24%), transfer de fişiere mari (11,59%), administrarea site-ului companiei (11,33%), comunicarea prin newsletter (9,49%), arhivare electronică a documentelor (9,09%), informare legislativă (7,84%) şi gestiunea salariaţilor şi pontaj (7,58%). De asemenea au fost indicate şi aplicaţii pentru portal intern (6,92%), comunicarea prin SMS (6,59%), recrutare (5,80%), videoconferinţe (5,27%), managementul relaţiei cu clienţii (5,01%), managementul electronic al documentelor (3,10%), gestiunea parcului auto (3,10%), comerţ electronic (2,77%), managementul performanţei angajaţilor (1,98%), planificarea resurselor companiei (1,32%), administrarea call-center-elor (1,25%) şi automatizarea forţei de vânzări (0,20%).


Figura 11.12

Utilizarea aplicaţiilor informatice de afaceri în cadrul IMM-urilor Analizând principalele soluţii informatice de afaceri utilizate în cadrul

IMM-urilor în funcţie de vârstă (tabelul 11.61), surprindem următoarele elemente:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică utilizarea aplicaţiilor pentru comunicarea prin newsletter (10,25%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează folosirea aplicaţiilor pentru facturare (43%), gestiunea stocurilor (30%), salarizare (19,75%), transferul fişierelor mari (8%),

7,58%

7,84%

9,09%

9,49%

11,33%

11,59%

30,24%

35,90%

45,85%

58,56%

67,26%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Gestiunea salariaţilor şi pontaj

Informare legislativă

Arhivare electronică a documentelor

Comunicare prin newsletter

Administrare site companie

Transfer de fişiere mari

Salarizare

Gestiune a stocurilor

Facturare

Contabilitate

Email


342

administrarea site-ului companiei (10,5%), informare legislativă (5%) şi gestiunea salariaţilor şi pontaj (4%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează utilizarea aplicaţiilor pentru email (71,23%) şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat zone precum contabilitatea (53,72%), comunicarea prin newsletter (8,85%) şi arhivarea electronică a documentelor (8,65%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică utilizarea aplicaţiilor pentru transferul fişierelor mari (15,45%) şi informare legislativă (11,82%);

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat utilizarea aplicaţiilor pentru contabilitate (69,83%), facturare (50,12%), gestiunea stocurilor (43,89%), salarizare (37,41%), administrarea site-ului companiei (12,72%), arhivarea electronică a documentelor (9,73%), gestiunea salariaţilor şi pontaj (12,47%), şi mai mici ale celor care folosesc aplicaţii pentru email (61,85%).

Tabelul 11.61

Utilizarea aplicaţiilor informatice de afaceri în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Aplicaţii informatice de afaceri pentru:


1. Email 67,75% 71,23% 67,27% 61,85% 2. Contabilitate 55,50% 53,72% 54,55% 69,83% 3. Facturare 43,00% 43,86% 47,73% 50,12% 4. Gestiune a stocurilor 30,00% 33,40% 37,73% 43,89% 5. Salarizare 19,75% 32,60% 30,91% 37,41% 6. Transfer de fişiere mari 8,00% 11,27% 15,45% 13,47% 7. Administrare site companie 10,50% 10,66% 11,82% 12,72% 8. Comunicare prin newsletter 10,25% 8,85% 9,55% 9,48% 9, Arhivare electronică a documentelor 9,00% 8,65% 9,09% 9,73%

10. Informare legislativă 5,00% 8,05% 11,82% 8,23% 11. Gestiunea salariaţilor şi pontaj 4,00% 6,64% 7,27% 12,47%


aspecte esenţiale: - companiile din Sud Est se evidenţiază prin frecvenţe mai reduse în

rândul întreprinderilor care vizează utilizarea aplicaţiilor pentru facturare (34,41%);

- întreprinderile din regiunea Sud consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică folosirea aplicaţiilor pentru gestiunea stocurilor (49,15%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat soluţiile software pentru email (52,56%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai


343

înalte ale organizaţiilor care au indicat utilizarea aplicaţiilor pentru email (78,14%), contabilitate (77,21%), arhivarea electronică a documentelor (18,14%), gestiunea salariaţilor şi pontaj (13,95%), şi mai joase ale celor care au subliniat soluţiile software pentru administrarea site-ului companiei (4,19%) şi comunicarea prin newsletter (0,47%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe folosirea aplicaţiilor pentru facturare (62,22%), salarizare (46,67%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat utilizarea aplicaţiilor pentru gestiunea stocurilor (14,44%), transferul fişierelor mari (2,22%), arhivarea electronică a documentelor (2,22%) şi informare legislativă (3,33%);

- firmele din regiunea de Nord Vest presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează utilizarea soluţiilor software pentru administrarea site-ului companiei (25,81%) şi comunicarea prin newsletter (25,81%);

- întreprinderile din regiunea Centru presupun ponderi mai mari ale organizaţiilor care indică folosirea aplicaţiilor pentru transferul fişierelor mari (18,14%) şi informare legislativă (15,93%);

- companiile din Bucureşti-Ilfov se caracterizează prin frecvenţe mai reduse în rândul întreprinderilor care vizează utilizarea soluţiilor software pentru contabilitate (44,79%), salarizare (20,85%) şi gestiunea salariaţilor şi pontaj (4,03%).


Tabelul 11.62 Utilizarea aplicaţiilor informatice de afaceri


Nr. crt.



Nord Est

Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Email 71,93% 55,91% 52,56% 78,14% 71,11% 66,13% 74,34% 66,82%

2. Contabilitate 50,00% 68,82% 66,24% 77,21% 72,22% 58,06% 53,54% 44,79%

3. Facturare 38,60% 34,41% 55,56% 35,35% 62,22% 42,74% 50,00% 45,50%

4. Gestiune a stocurilor 30,70% 45,16% 49,15% 26,05% 14,44% 45,97% 39,38% 32,70%

5. Salarizare 42,11% 39,78% 29,06% 32,09% 46,67% 20,97% 35,84% 20,85%

6. Transfer de fişiere mari 10,53% 3,23% 6,84% 15,35% 2,22% 10,48% 18,14% 13,27%

7. Administrare site companie 7,89% 9,68% 7,69% 4,19% 13,33% 25,81% 18,58% 9,72%

8. Comunicare prin newsletter 7,89% 11,83% 6,84% 0,47% 6,67% 25,81% 13,27% 9,24%

9. Arhivare electronică a documentelor 8,77% 4,30% 5,13% 18,14% 2,22% 8,06% 12,39% 7,82%

10. Informare legislativă 9,65% 6,45% 4,70% 3,72% 3,33% 9,68% 15,93% 7,58%

11. Gestiunea salariaţilor şi pontaj 10,53% 10,75% 6,84% 13,95% 10,00% 5,65% 6,19% 4,03%


344

În ceea ce priveşte analiza din perspectiva dimensiunii IMM-urilor (tabelul 11.63), se evidenţiază faptul că, exceptând aplicaţiile pentru email, unde întreprinderile mici le-au depăşit pe cele mijlocii, restul soluţiilor software se află într-o evidentă corelaţie pozitivă cu mărimea organizaţiei.

Tabelul 11.63

Utilizarea aplicaţiilor informatice de afaceri în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.




1. Email 66,03% 72,80% 68,75%

2. Contabilitate 55,56% 69,20% 73,44%

3. Facturare 41,53% 59,20% 75,00%

4. Gestiune a stocurilor 32,14% 46,00% 67,19%

5. Salarizare 24,75% 45,60% 73,44%

6. Transfer de fişiere mari 8,80% 18,80% 35,94%

7. Administrare site companie 9,63% 16,40% 23,44%

8. Comunicare prin newsletter 8,72% 10,80% 18,75%

9. Arhivare electronică a documentelor 8,06% 11,20% 20,31%

10. Informare legislativă 5,65% 13,60% 26,56%

11. Gestiunea salariaţilor şi pontaj 4,82% 16,00% 26,56%



indică utilizarea aplicaţiilor pentru contabilitate (78,26%), facturare (58,7%), gestiunea stocurilor (50%), salarizare (41,3%), comunicarea prin newsletter (10,87%), informare legislativă (13,04%), gestiunea salariaţilor şi pontaj (26,09%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează soluţiile software pentru email (58,7%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează folosirea aplicaţiilor pentru email (67,63%), transferul fişierelor mari (12,07%), administrarea site-ului companiei (11,78%) şi arhivarea electronică a documentelor (9,32%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat aplicaţiile de contabilitate (57,88%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care indică utilizarea aplicaţiilor pentru facturare (31,82%), gestiunea stocurilor (25%), salarizare (22,73%), transferul fişierelor mari (4,55%), administrarea site-ului companiei (4,55%),


345

comunicarea prin newsletter (5,68%), arhivarea electronică a documentelor (5,68%), informare legislativă (3,41%), gestiunea salariaţilor şi pontaj (2,27%).

Tabelul 11.64

Utilizarea aplicaţiilor informatice de afaceri în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Email 58,70% 67,63% 65,91%

2. Contabilitate 78,26% 57,88% 59,09%

3. Facturare 58,70% 46,32% 31,82%

4. Gestiune a stocurilor 50,00% 36,13% 25,00%

5. Salarizare 41,30% 30,35% 22,73%

6. Transfer de fişiere mari 10,87% 12,07% 4,55%

7. Administrare site companie 10,87% 11,78% 4,55%

8. Comunicare prin newsletter 10,87% 9,68% 5,68%

9. Arhivare electronică a documentelor 8,70% 9,32% 5,68%

10. Informare legislativă 13,04% 7,95% 3,41%

11. Gestiunea salariaţilor şi pontaj 26,09% 7,30% 2,27%


11.65), surprindem câteva elemente de esenţă: - companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe crescute în

rândul întreprinderilor care vizează folosirea aplicaţiilor pentru facturare (52,94%), gestiunea stocurilor (48,53%), salarizare (41,18%), gestiunea salariaţilor şi pontaj (19,12%), precum şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat aplicaţiile pentru transferul fişierelor mari (8,82%), administrarea site-ului companiei (2,94%) şi comunicarea prin newsletter (2,94%);

- întreprinderile din comerţ consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care indică utilizarea aplicaţiilor pentru email (59,23%), informare legislativă (3,25%), gestiunea salariaţilor şi pontaj (4,87%);

- agenţii economici din sectorul de turism înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat folosirea aplicaţiilor pentru email (87,3%), administrarea site-ului companiei (38,1%), comunicarea prin newsletter (34,92%) şi informare legislativă (17,46%);

- întreprinderile din domeniul transporturi consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe utilizarea aplicaţiilor pentru


346

contabilitate (67,31%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care apelează la soluţii software de facturare (26,92%), gestiune a stocurilor (15,38%), salarizare (19,23%) şi arhivare electronică a documentelor (3,85%);

- firmele din servicii presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează folosirea aplicaţiilor pentru transferul fişierelor mari (13,54%) şi arhivarea electronică a documentelor (13,13%), precum şi mai reduse în cazul celor care au aplicaţii de contabilitate (52,92%).

Tabelul 11.65 Utilizarea aplicaţiilor informatice de afaceri


Nr. crt.




1. Email 70,17% 67,65% 59,23% 87,30% 71,15% 70,21%

2. Contabilitate 63,54% 60,29% 59,03% 60,32% 67,31% 52,92%

3. Facturare 52,76% 52,94% 44,42% 42,86% 26,92% 43,54%

4. Gestiune a stocurilor 32,60% 48,53% 41,38% 41,27% 15,38% 32,50%

5. Salarizare 35,36% 41,18% 26,17% 36,51% 19,23% 29,38%

6. Transfer de fişiere mari 11,05% 8,82% 10,75% 11,11% 9,62% 13,54%

7. Administrare site companie 12,15% 2,94% 8,11% 38,10% 7,69% 12,08%

8. Comunicare prin newsletter 9,12% 2,94% 7,10% 34,92% 3,85% 10,42%

9. Arhivare electronică a documentelor 7,73% 7,35% 7,10% 7,94% 3,85% 13,13%

10. Informare legislativă 8,56% 10,29% 3,25% 17,46% 3,85% 10,83%

11. Gestiunea salariaţilor şi pontaj 9,12% 19,12% 4,87% 7,94% 5,77% 7,71%

11.13. Aprecierea IMM-urilor privind principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri

Aprecierea IMM-urilor cu privire la principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri evidenţiază următoarele elemente: securitatea datelor (48,44%), accesul la datele companiei oricând şi de oriunde (38,21%), respectarea legislaţiei în vigoare (35,84%), colaborarea facilă în cadrul echipei (29,49%), controlul facil al proceselor interne (25,46%), eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii (18,84%), utilizarea facilă prin meniuri în limba română (9,58%), upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor (9,42%), plata unui abonament lunar pentru utilizare (4,74%), creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale (4,2%) şi obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente (2,31%).


347


Figura 11.13

Principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri Analizând principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri

utilizate în cadrul IMM-urilor în funcţie de vârstă (tabelul 11.66), surprindem următoarele elemente:

- componenta de firme nou înfiinţate presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică respectarea legislaţiei în vigoare (38,48%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează accesul la datele companiei oricând şi de oriunde (36,47%), utilizarea facilă prin meniuri în limba română (6,61%), creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale (3,41%) şi obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente (1,4%);

- companiile de 5-10 ani se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează securitatea datelor ( 49,75%), utilizarea facilă prin meniuri în limba română (11,77%) şi plata unui abonament lunar pentru utilizare (5,14%), precum şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat respectarea legislaţiei în vigoare (34,16%) şi colaborarea facilă în cadrul echipei (27,53%);

- întreprinderile de 10-15 ani consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii (22,52%), upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor (12,21%) şi obţinerea de rapoarte detaliate

2,31%

4,20%

4,74%

9,42%

9,58%

18,84%

25,46%

29,49%

35,84%

38,21%

48,44%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente

Creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale

Plata unui abonament lunar pentru utilizare

Upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor

Utilizarea facilă prin meniuri în limba română

Eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii

Controlul facil al proceselor interne

Colaborarea facilă în cadrul echipei

Respectarea legislaţiei în vigoare

Accesul la datele companiei oricând şi de oriunde

Securitatea datelor


348

pentru activităţile diferitelor departamente (3,05%), şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au punctat controlul facil al proceselor interne (22,9%) şi plata unui abonament lunar pentru utilizare (4,2%),

- agenţii economici de peste 15 ani înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat accesul la datele companiei oricând şi de oriunde (40,08%), colaborarea facilă în cadrul echipei (33,2%), controlul facil al proceselor interne (27,13%) şi creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale (5,47%), precum şi mai joase ale celor care au subliniat securitatea datelor ( 46,15%), eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii (15,99%) şi upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor (8,3%).

Tabelul 11.66

Principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Beneficiile aplicaţiilor informatice de afaceri


1. Securitatea datelor 49,30% 49,75% 48,09% 46,15% 2. Accesul la datele companiei oricând şi de oriunde 36,47% 37,98% 38,55% 40,08% 3. Respectarea legislaţiei în vigoare 38,48% 34,16% 36,26% 35,02% 4. Colaborarea facilă în cadrul echipei 27,86% 27,53% 30,15% 33,20% 5. Controlul facil al proceselor interne 24,45% 26,04% 22,90% 27,13%

6. Eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii 19,24% 19,24% 22,52% 15,99%

7. Utilizarea facilă prin meniuri în limba română 6,61% 11,77% 11,45% 8,91% 8. Upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor 8,42% 9,95% 12,21% 8,30% 9, Plata unui abonament lunar pentru utilizare 5,01% 5,14% 4,20% 4,25%

10. Creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale 3,41% 3,81% 4,20% 5,47%

11. Obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente 1,40% 2,49% 3,05% 2,63%



indică upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor (15,13%), şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează utilizarea facilă prin meniuri în limba română (5,26%);

- companiile din Sud Est se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează securitatea datelor (63,93%), eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii (28,69%), creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale (7,38%) şi obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente (7,38%);

- întreprinderile din regiunea Sud consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care indică controlul facil al proceselor interne (38,11%);


349

- agenţii economici din regiunea Sud Vest înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat accesul la datele companiei oricând şi de oriunde (62,7%), respectarea legislaţiei în vigoare (43,03%) şi utilizarea facilă prin meniuri în limba română (17,62%), precum şi mai joase ale celor care au subliniat colaborarea facilă în cadrul echipei (16,8%), controlul facil al proceselor interne (13,52%) şi plata unui abonament lunar pentru utilizare (1,23%);

- întreprinderile din Vest consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe colaborarea facilă în cadrul echipei (43,86%) şi frecvenţe mai reduse ale firmelor care au nominalizat securitatea datelor (32,46%), respectarea legislaţiei în vigoare (12,28%), eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii (9,65%) şi upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor (0,88%), în timp ce nici un IMM nu a indicat creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale şi obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente;

- întreprinderile din regiunea Centru presupun ponderi mai scăzute ale organizaţiilor care indică accesul la datele companiei oricând şi de oriunde (26,5%);

- companiile din Bucureşti-Ilfov se caracterizează prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează plata unui abonament lunar pentru utilizare (7,23%).


Tabelul 11.67 Principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri


Nr. crt.



Nord Est

Sud Est Sud Sud


-Ilfov 1. Securitatea datelor 59,21% 63,93% 48,68% 61,89% 32,46% 33,56% 41,32% 47,19%

2. Accesul la datele companiei oricând şi de oriunde 33,55% 48,36% 37,74% 62,70% 56,14% 29,45% 26,50% 31,33%

3. Respectarea legislaţiei în vigoare 34,87% 36,07% 40,00% 43,03% 12,28% 35,62% 32,49% 37,95%

4. Colaborarea facilă în cadrul echipei 30,26% 21,31% 36,60% 16,80% 43,86% 37,67% 25,87% 30,32%

5. Controlul facil al proceselor interne 23,03% 23,77% 38,11% 13,52% 31,58% 27,40% 19,24% 27,71%

6. Eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii

26,97% 28,69% 18,87% 19,67% 9,65% 10,96% 11,99% 22,29%

7. Utilizarea facilă prin meniuri în limba română 5,26% 7,38% 6,79% 17,62% 9,65% 5,48% 10,73% 9,44%

8. Upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor 15,13% 13,93% 5,66% 7,38% 0,88% 8,90% 8,83% 12,05%

9. Plata unui abonament lunar pentru utilizare 6,58% 5,74% 3,77% 1,23% 3,51% 2,74% 4,42% 7,23%

10. Creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale 6,58% 7,38% 5,28% 6,56% 0,00% 4,11% 1,26% 3,82%

11. Obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente 7,24% 7,38% 2,26% 1,23% 0,00% 1,37% 0,95% 1,81%


350

În ceea ce priveşte analiza din perspectiva dimensiunii IMM-urilor (tabelul 11.68), se evidenţiază faptul că, exceptând ecuritatea datelor, respectarea legislaţiei în vigoare şi upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor, unde întreprinderile mijlocii sunt pe ultimul loc, restul beneficiilor ale aplicaţiilor informatice de afaceri se află într-o evidentă corelaţie pozitivă cu mărimea organizaţiei.

Tabelul 11.68

Principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Securitatea datelor 47,80% 53,18% 43,94%

2. Accesul la datele companiei oricând şi de oriunde 36,85% 43,07% 50,00%

3. Respectarea legislaţiei în vigoare 35,61% 38,20% 31,82%

4. Colaborarea facilă în cadrul echipei 27,28% 38,58% 43,94%

5. Controlul facil al proceselor interne 24,52% 29,21% 31,82%

6. Eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii 18,16% 21,72% 22,73%

7. Utilizarea facilă prin meniuri în limba română 8,98% 11,99% 13,64%

8. Upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor 9,25% 10,49% 9,09%

9. Plata unui abonament lunar pentru utilizare 4,46% 5,24% 9,09%

10. Creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale 3,28% 7,12% 13,64%

11. Obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente 1,64% 5,24% 6,06%



indică securitatea datelor (53,06%), accesul la datele companiei oricând şi de oriunde (51,02%), respectarea legislaţiei în vigoare (40,82%), colaborarea facilă în cadrul echipei (44,9%), eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii (24,49%), upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor (12,24%), creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale (6,12%) şi obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente (4,08%), precum şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează controlul facil al proceselor interne (20,41%);

- SRL-urile se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează controlul facil al proceselor interne (25,7%), utilizarea facilă prin meniuri în limba română (9,82%) şi plata unui abonament lunar pentru utilizare (4,88%), şi mai reduse în cazul entităţilor ce au menţionat securitatea datelor ( 48,25%), accesul la


351

datele companiei oricând şi de oriunde (37,83%), respectarea legislaţiei în vigoare (35,69%) şi eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii (18,68%);

- organizaţiile altfel organizate juridic consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care indică colaborarea facilă în cadrul echipei (17,97%), utilizarea facilă prin meniuri în limba română (7,03%), upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor (7,81%), plata unui abonament lunar pentru utilizare (3,13%), creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale (3,91%) şi obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente (1,56%).

Tabelul 11.69

Principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor

Nr. crt.




1. Securitatea datelor 53,06% 48,25% 49,22%

2. Accesul la datele companiei oricând şi de oriunde 51,02% 37,83% 38,28%

3. Respectarea legislaţiei în vigoare 40,82% 35,69% 35,94% 4. Colaborarea facilă în cadrul echipei 44,90% 29,92% 17,97% 5. Controlul facil al proceselor interne 20,41% 25,70% 24,22%

6. Eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii 24,49% 18,68% 18,75%

7. Utilizarea facilă prin meniuri în limba română 8,16% 9,82% 7,03% 8. Upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor 12,24% 9,46% 7,81% 9. Plata unui abonament lunar pentru utilizare 4,08% 4,88% 3,13%

10. Creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale 6,12% 4,16% 3,91%

11. Obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente 4,08% 2,32% 1,56%



indică plata unui abonament lunar pentru utilizare (5,2%) şi procentaje mai reduse ale celor care menţionează respectarea legislaţiei în vigoare (31,67%);

- companiile din construcţii se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul întreprinderilor care vizează eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii (25,61%), creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale (9,76%) şi obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente (3,66%);


352

- întreprinderile din comerţ consemnează procente mai scăzute ale entităţilor care indică colaborarea facilă în cadrul echipei (24,57%);

- agenţii economici din sectorul de turism înregistrează ponderi mai înalte ale organizaţiilor care au indicat respectarea legislaţiei în vigoare (42,86%), colaborarea facilă în cadrul echipei (49,35%) şi controlul facil al proceselor interne (29,87%), precum şi mai joase ale celor care au subliniat securitatea datelor (33,77%), accesul la datele companiei oricând şi de oriunde (32,47%), upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor (5,19%) şi plata unui abonament lunar pentru utilizare (2,6%);

- întreprinderile din domeniul transporturi consemnează procente mai ridicate ale entităţilor care pun accent pe securitatea datelor (74,63%), accesul la datele companiei oricând şi de oriunde (53,73%) şi upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor (16,42%), şi frecvenţe mai reduse ale IMM-urilor care au nominalizat controlul facil al proceselor interne (8,96%), eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii (11,94%), utilizarea facilă prin meniuri în limba română (1,49%) şi creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale (1,49%);

- firmele din servicii presupun procente mai mari ale organizaţiilor care punctează utilizarea facilă prin meniuri în limba română (11,8%);

- nici un IMM din turism şi transporturi nu a menţionat obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente şi obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente.

Tabelul 11.70

Principalele beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.




1. Securitatea datelor 42,08% 48,78% 49,45% 33,77% 74,63% 51,18%

2. Accesul la datele companiei oricând şi de oriunde 40,95% 39,02% 34,74% 32,47% 53,73% 38,84%

3. Respectarea legislaţiei în vigoare 31,67% 36,59% 36,62% 42,86% 41,79% 36,48% 4. Colaborarea facilă în cadrul echipei 30,77% 26,83% 24,57% 49,35% 25,37% 32,30% 5. Controlul facil al proceselor interne 29,19% 18,29% 23,16% 29,87% 8,96% 27,59%

6. Eliminarea activităţilor redundante de introducere a datelor în mai multe aplicaţii 17,19% 25,61% 16,28% 14,29% 11,94% 23,59%

7. Utilizarea facilă prin meniuri în limba română 7,47% 10,98% 10,49% 3,90% 1,49% 11,80%

8. Upgrade-ul gratuit şi rapid al soluţiilor 6,79% 8,54% 9,23% 5,19% 16,42% 11,62%

9. Plata unui abonament lunar pentru utilizare 5,20% 4,88% 4,54% 2,60% 4,48% 4,90%

10. Creşterea perfomanţei companiei prin optimizarea proceselor operaţionale 5,43% 9,76% 2,66% 2,60% 1,49% 4,72%

11. Obţinerea de rapoarte detaliate pentru activităţile diferitelor departamente 2,94% 3,66% 1,41% 0,00% 0,00% 3,27%

80%

73%

58% 57%

, 42%

Tehnologia Cloud în S.U.A.

Tehnologia cloud în România

Avantajele

Tehnologiei cloud

100 mil.€

41%

40%

2,3 mil.

33%

620.000

30%

12%

46%

Tehnologia Cloud în U.E.

1

2

1

2

BLANK PAGE


353

11.14. Utilizarea soluţiilor software de tip cloud în IMM-uri

Utilizarea soluţiilor software de tip cloud în IMM-uri este caracterizează de următoarea structură: 8,58% din agenţii economici folosesc soluţii software de tip cloud, 19,58% nu folosesc, dar sunt interesaţi de acestea, 4,80% nu folosesc şi nu sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud, 19,31% nu cunosc dacă soluţiile sofware utilizate sunt de tip cloud, iar 47,73% în generalnu folosesc soluţii software.


Figura 11.14

Utilizarea soluţiilor software de tip cloud în IMM-uri Analizând utilizarea soluţiilor software de tip cloud în funcţie de vârstă

IMM-urilor (tabelul 11.71), surprindem următoarele elemente: - întreprinderile care folosesc soluţii software de tip cloud prezintă

frecvenţe mai înalte în firmele de 10-15 ani (11,45%) şi mai joase în cele de 5-10 ani (7,32%);

- IMM-urile care nu folosesc aplicaţii informatice în cloud, dar care sunt interesate această oportunitate, înregistrează procentaje mai ridicate în rândul organizaţiilor de 5-10 ani (24,46%) şi mai reduse în cele de 10-15 ani (15,27%);

- companiile care nu utilizează aplicaţii în cloud şi care nu sunt interesate de acest subiec consemnează ponderi mai mari în întreprinderile nou înfiinţate (5,62%) şi mai mici în cele cu vârste de 10-15 ani (4,2%);

- agenţii economici care nu cunosc cu exactitate dacă soluţiile software utilizate de ei sunt în cloud prezintă frecvenţe mai înalte în organizaţiile de 10-15 ani (21,37%) şi mai joase în cele nou înfiinţate (17,07%);

- firmele care nu utilizează aplicaţii software în cadrul lor înregistrează procentaje mai ridicate în rândul organizaţiilor de până în 5 ani (53,21%) şi mai reduse în cele de 5-10 ani (44,26%).

47,73%

19,31%

4,80%

19,58%

8,58%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Nu folosesc soluţii software

Nu cunosc dacă soluţiile sofware utilizate sunt de tip cloud

Nu folosesc şi nu sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud

Nu folosesc, dar sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud

Folosesc soluţii software de tip cloud


354

Tabelul 11.71 Utilizarea soluţiilor software de tip cloud în funcţie de vârsta IMM-urilor

Nr. crt.

Utilizarea soluţiilor software de tip cloud


1. Folosesc soluţii software de tip cloud 7,83% 7,32% 11,45% 9,33%

2. Nu folosesc, dar sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 16,27% 24,46% 15,27% 19,27%

3. Nu folosesc şi nu sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 5,62% 4,66% 4,20% 4,46%

4. Nu cunosc dacă soluţiile sofware utilizate sunt de tip cloud 17,07% 19,30% 21,37% 20,49%

5. Nu folosesc soluţii software 53,21% 44,26% 47,71% 46,45%

Structura IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare relevă următoarele aspecte esenţiale (tabelul 11.72):

- întreprinderile care folosesc soluţii software de tip cloud prezintă frecvenţe mai înalte în firmele din regiunea Vest (14,04%) şi mai joase în cele din Sud Est (1,64%);

- IMM-urile care nu folosesc aplicaţii informatice în cloud, dar care sunt interesate această oportunitate, înregistrează procentaje mai ridicate în rândul organizaţiilor din Sud Est (40,98%) şi mai reduse în cele din regiunea Sud (10,94%);

- companiile care nu utilizează aplicaţii în cloud şi care nu sunt interesate de acest subiec consemnează ponderi mai mari în întreprinderile din regiunea Vest (11,40%) şi mai mici în cele din Nord Vest (2,07%);

- agenţii economici care nu cunosc cu exactitate dacă soluţiile software utilizate de ei sunt în cloud prezintă frecvenţe mai înalte în organizaţiile din Sud Vest (48,36%) şi mai joase în cele din Nord Est (5,30%).

Tabelul 11.72

Utilizarea soluţiilor software de tip cloud în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Nr. crt.



Nord Est

Sud Est Sud Sud


Ilfov

1. Folosesc soluţii software de tip cloud 7,28% 1,64% 6,42% 9,43% 14,04% 13,10% 10,73% 7,46%

2. Nu folosesc, dar sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 19,87% 40,98% 10,94% 22,13% 20,18% 15,17% 14,83% 21,77%

3. Nu folosesc şi nu sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 5,30% 4,92% 6,04% 2,87% 11,40% 2,07% 2,21% 5,85%

4. Nu cunosc dacă soluţiile sofware utilizate sunt de tip cloud 5,30% 8,20% 10,94% 48,36% 35,09% 15,17% 22,71% 11,90%

5. Nu folosesc soluţii software 62,25% 44,26% 65,66% 17,21% 19,30% 54,48% 49,53% 53,02%


355

În ceea ce priveşte analiza din perspectiva dimensiunii IMM-urilor (tabelul 11.73), se evidenţiază următoarele:

- frecvenţele întreprinderilor care folosesc soluţii software de tip cloud, precum şi cele care nu folosesc aplicaţii informatice în cloud, dar care sunt interesate această oportunitate, se află în corelaţie pozitivă cu dimensiunea organizaţiilor;

- companiile care nu utilizează aplicaţii în cloud şi care nu sunt interesate de acest subiec consemnează ponderi mai mari în întreprinderile mijlocii (6,06%) şi mai mici în cele mici (4,15%);

- agenţii economici care nu cunosc cu exactitate dacă soluţiile software utilizate de ei sunt în cloud prezintă frecvenţe mai înalte în organizaţiile mici (21,89%) şi mai joase în rândul microîntreprinderi (18,84%);

- procentajele firmelor care nu utilizează aplicaţii software în cadrul lor sunt correlate negative cu talia agenţilor economici.

Tabelul 11.73

Utilizarea soluţiilor software de tip cloud în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.





1. Folosesc soluţii software de tip cloud 7,35% 13,21% 18,18%

2. Nu folosesc, dar sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 17,47% 27,92% 34,85%

3. Nu folosesc şi nu sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 4,86% 4,15% 6,06%

4. Nu cunosc dacă soluţiile sofware utilizate sunt de tip cloud 18,84% 21,89% 19,70%

5. Nu folosesc soluţii software 51,48% 32,83% 21,21%


11.74), relevă următoarele: - întreprinderile care folosesc soluţii software de tip cloud prezintă

frecvenţe mai înalte în societăţile pe acţiuni (14,29%) şi mai joase în cele cu alte forme de organizare juridică (3,91%);

- IMM-urile care nu folosesc aplicaţii informatice în cloud, dar care sunt interesate această oportunitate, înregistrează procentaje mai ridicate în rândul societăţilor pe acţiuni (30,61%) şi mai reduse în entităţile cu alte forme de organizare juridică (11,72%);

- companiile care nu utilizează aplicaţii în cloud şi care nu sunt interesate de acest subiec consemnează ponderi mai mari în rândul agenţilor economici altel organizaţi juridic (10,16%) şi mai mici în cazul societăţilor pe acţiuni (4,08%);

- organizaţiile care nu cunosc cu exactitate dacă soluţiile software utilizate de ei sunt în cloud prezintă frecvenţe mai înalte în SRL-uri (19,44%) şi mai joase în IMM-urile altfel organizate juridic (17,97%).


356

Tabelul 11.74 Utilizarea soluţiilor software de tip cloud


Nr. crt.




1. Folosesc soluţii software de tip cloud 14,29% 8,77% 3,91%

2. Nu folosesc, dar sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 30,61% 19,86% 11,72%

3. Nu folosesc şi nu sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 4,08% 4,41% 10,16%

4. Nu cunosc dacă soluţiile sofware utilizate sunt de tip cloud 18,37% 19,44% 17,97%

5. Nu folosesc soluţii software 32,65% 47,53% 56,25%


11.75), surprindem câteva elemente de esenţă: - întreprinderile care folosesc soluţii software de tip cloud prezintă

frecvenţe mai înalte în firmele din servicii (10,93%) şi mai joase în cele din comerţ (5,33%);

- IMM-urile care nu folosesc aplicaţii informatice în cloud, dar care sunt interesate această oportunitate, înregistrează procentaje mai ridicate în rândul organizaţiilor din servicii (22,40%) şi mai reduse în cele din transporturi (10,45%);

- companiile care nu utilizează aplicaţii în cloud şi care nu sunt interesate de acest subiect deţin ponderi mai mari în întreprinderile din domeniul de transporturi (11,94%) şi mai mici în cele din servicii (3,64%);

- agenţii economici care nu cunosc cu exactitate dacă soluţiile software utilizate de ei sunt în cloud prezintă frecvenţe mai înalte în organizaţiile din sectorul de turism (26,32%) şi mai joase în cele din servicii (14,75%).

Tabelul 11.75

Utilizarea soluţiilor software de tip cloud în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile

Nr. crt.



1. Folosesc soluţii software de tip cloud 10,86% 6,10% 5,33% 10,53% 5,97% 10,93%

2. Nu folosesc, dar sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 19,23% 17,07% 19,12% 15,79% 10,45% 22,40%

3. Nu folosesc şi nu sunt interesaţi de soluţiile software de tip cloud 6,79% 3,66% 3,92% 3,95% 11,94% 3,64%

4. Nu cunosc dacă soluţiile sofware utilizate sunt de tip cloud 23,30% 18,29% 19,44% 26,32% 22,39% 14,75%

5. Nu folosesc soluţii software 39,82% 54,88% 52,19% 43,42% 49,25% 48,27%


357


� Eforturile de inovare din IMM-uri s-au concentrat cu precădere spre noile produse (37,21%), abordările manageriale şi de marketing noi (19,51%), noile tehnologii (16,45%), modernizarea sistemului informatic (7,50%), şi pregătirea resurselor umane (4,75%). De asemenea, evidenţiem procentul relativ ridicat al firmelor în care a fost indicată absenţa abordărilor inovatoare (37,55%), ceea ce demonstrează că întreprinzătorii români nu consideră inovarea o prioritate, în contextul crizei economice.

� În mare parte dintre întreprinderile supuse investigaţiei (44,93%) nu s-a acordat atenţie activităţilor inovative. Urmează firmele în care au fost destinate inovării între 1-5%, 6-10% şi 11-20% din sumele investite (cu ponderi de 25,84%, 16,77%, respectiv 6,85%), companiile în care s-a investit între 21 şi 50% (4,21%), iar pe ultimele locuri se situează agenţii economici în cadrul cărora s-a alocat inovării intre 51-75% si peste 76% din fondul de investiţii (cu ponderi de 1,19%, respectiv 0,22% în totalul IMM-urilor). Se observă că în aproape jumătate din IMM-uri nu se efectuează investiţii cu caracter inovativ, care fac practic diferenţa între firme, generând avantaj competitiv.

� Luând în considerare ponderea din cifra de afaceri a IMM-urilor, realizată din produsele şi/sau serviciile noi sau reînnoite introduse în ultimul an, se observă că: 21,47% din întreprinderi deţin un procent de 1-5%; 16,83% din IMM-uri înregistrează o pondere de 6-10%; 9,33% din firme consemnează un procent de 11-20% si 4,37% dintre companii deţin un procentaj de 21-50%. Numai în 1,46%, respectiv 0,16% din IMM-uri, cifra de afaceri este provenită în proporţie de 51-75%, respectiv peste 76% din înnoirea/reînnoirea produselor/ serviciilor.

� Trebuie remarcat procentul important – 46,39% – de agenţi economici care nu au făcut eforturi de înnoire în 2012.

� 81,94% dintre firme au în dotare computere, în 80,83% din întreprinderi se accesează Internetul, în 75% dintre organizaţii este folosit e-mail-ul, 27,50% deţin site propriu, 0,50% din companii dispun de Intranet şi în 4,33% dintre unităţile economice se recurge la tranzacţii on-line.

� În 15,55% dintre întreprinderi nu există facilităţi IT. � Firmele care folosesc computerele înregistrează ponderi mai mari în

rândul firmelor de 5-10 ani vechime (84,43%), întreprinderilor din regiunea Vest (93,10%), organizaţiilor de mărime mijlocie (96,88%), SA-urilor (87,76%), agenţilor economici din servicii (87,43%) şi IMM-urilor cu performanţe mult mai bune în 2012/2011 (96,67%).


358

� În cadrul IMM-urilor, ancheta scoate în evidenţă faptul că în 75,89% din

firme se urmăreşte comunicarea cu furnizorii sau clienţii, în 67,17% dintre companii se vizează obţinerea informaţiilor despre mediul de afaceri, în 50,59% dintre organizaţii se efectuează tranzacţii sau plăţi electronice, in 45,71% dintre IMM-uri se vizeaza promovarea produselor/serviciilor, iar în 39,50% din unităţile economice se are în vedere facilitarea comunicării în cadrul acestora

� Utilizarea Internetului/Intranetului în vederea comunicării cu furnizorii sau clienţii înregistrează o frecvenţă mai ridicată în rândul IMM-urilor cu vârste cuprinse intre 5-10 ani (77,95%), unităţilor economice din regiunea Nord Vest (89,92%), întreprinderilor de dimensiune mica (83,63%), SA-urilor (84,09%), companiilor din turism (90,48%) şi firmelor cu performanţe mult mai bune în 2012/2011 (89,66%).

� Principalele modalităţi de realizare a inovarii în cadrul IMM-urilor sunt reprezentate de: derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (40,52%), adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (30,05%), preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (21,95%) şi cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (7,48%).

� Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul IMM-urilor sunt sursele proprii (89,24%), împrumuturile şi creditele bancare (18,97%), fondurile de la Uniunea Europeană (5,83%) şi fondurile de la autorităţile publice centrale (1,49%) şi locale (0,36%).

� Aprecierea IMM-urilor privind perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare evidenţiază faptul că cca. jumătate (49,03%) din întreprinderi consideră că un proiect de cercetare-dezvoltare nu trebuie să depăşească un an, 86,19% consideră că nu trebuie să depăşească 2 ani, iar 98,49% - 5 ani.

� Aprecierea IMM-urilor privind durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare reliefează faptul că 34,78% din întreprinderi consideră că un proiect de cercetare-dezvoltare nu trebuie să depăşească 1 an, 74,39% consideră că nu trebuie să depăşească 2 ani, iar 95,60% - 5 ani.

� Principalele trei bariere pentru IMM-uri în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare sunt costul ridicat al activităţilor de cercetare-dezvoltare (56,32%), insuficienţa fondurilor proprii (40,77%) şi incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (39,16%).


359

� Principalele surse de informaţii pentru procesele inovaţionale din cadrul

IMM-urilor sunt: clienţii şi consumatorii (56,58%), propria organizaţie (33,31%), revistele şi publicaţiile de specialitate (30,15%), furnizorii de echipamente şi materiale (28,26%), expoziţiile, târgurile şi conferinţele (22,10%), competitorii direcţi şi/sau indirecţi (21,10%), consultanţii şi organizaţiile private de cercetare (15,94%), guvernul şi institutele publice de cercetare (7,00%), universităţile (1,61%) şi patronatele şi alte asociaţii profesionale (1,50%).

� Principalele soluţii informatice de afaceri utilizate în cadrul IMM-urilor vizează aplicaţii pentru email (67,26%), contabilitate (58,56%), facturare (45,85%), gestiune a stocurilor (35,90%), salarizare (30,24%), transfer de fişiere mari (11,59%), administrarea site-ului companiei (11,33%), comunicarea prin newsletter (9,49%), arhivare electronică a documentelor (9,09%), informare legislativă (7,84%) şi gestiunea salariaţilor şi pontaj (7,58%).

� Principalele 5 beneficii ale aplicaţiilor informatice de afaceri evidenţiate de IMM-uri sunt: securitatea datelor (48,44%), accesul la datele companiei oricând şi de oriunde (38,21%), respectarea legislaţiei în vigoare (35,84%), colaborarea facilă în cadrul echipei (29,49%) şi controlul facil al proceselor interne (25,46%).

� 8,58% din IMM-uri folosesc soluţii software de tip cloud, iar 19,58% nu folosesc, dar sunt interesate de această oportunitate.

BLANK PAGE

BLANK PAGE


361

PARTEA A II-A CARACTERIZAREA ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR PE BAZA SITUAŢIILOR BILANŢIERE ANUALE În continuare, analiza activităţii firmelor se va efectua dezvoltând informaţiile celor 621.012 firme care au depus şi le-au fost omologate situaţiile financiare pentru anul fiscal 2011. Caracterizarea activităţii se va efectua: din punct de vedere al densităţii în teritoriu, după mărime – în funcţie de numărul de salariaţi, după tipul activităţii, după forma juridică de proprietate precum şi în funcţie de nivelul performanţelor economico-financiare. După o scurtă caracterizare a tuturor firmelor se va trece la detalierea pentru IMM-uri. Obţinerea imaginii unui trend al evoluţiei se va efectua prin compararea situaţiei din 2011 cu anul 2001. Precizăm că, din anul 2009 este operaţională încadrarea operatorilor economici în conformitate cu reglementările din CAEN Rev. 2. Capitolul 1 DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A ÎNTREPRINDERILOR 1.1. Volumul numeric al operatorilor economici naţionali Sursa datelor asupra numărului operatorilor economici şi sociali au fost: Registrul contribuabililor deţinut de Ministerul Finanţelor, Oficiul Registrului Comerţului (pentru datele bilanţurilor contabile ale firmelor, pentru impozitarea persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale, precum şi pentru datele asupra statelor de funcţionare ale instituţiilor bugetare), Registrul Comerţului pentru datele asupra structurii capitalului social, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pentru întreprinderilor privatizate. Un operator economic este o organizaţie (persoană fizică sau juridică) ce desfăşoară o activitate dedicată interesului social. Regulamentul CEE nr. 696/1993 defineşte întreprinderea ca o grupare de unităţi legal constituite ca entitate organizaţională de producţie de bunuri, servicii comerciale, ce beneficiază de o autonomie de decizie mai ales pentru asigurarea resurselor sale curente. Un operator poate desfăşura una sau mai multe activităţi, în unul sau mai multe locuri (sedii) şi este încadrat într-o ramură CAEN după criteriul preponderenţei veniturilor. În mod convenţional sunt asimilate întreprinderilor, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, instituţiile publice şi organizaţiile guvernamentale. După forma juridică de organizare, întreprinderile au caracter comercial sau necomercial. În cea de-a doua categorie se includ instituţii bugetare, administraţia publică centrală şi locală, organizaţiile neguvernamentale.

Caracterizarea activităţii întreprinderilor pe baza situaţiilor bilanţiere anuale

362

În anul 2011 au fost activit un număr de 829.170 de operatori economico-sociali, în scădere cu -17,3%, comparativ cu anul 2008. Ponderea cea mai ridicată în tabelul operatorilor este deţinută de categoria întreprinderilor (54,6%), în scădere comparativ cu 2006 (-1,8%).

Fig. 1.1

Structura operatorilor economico-sociali activi

Cea mai redusă pondere o deţine administraţia publică cu 1,6% (detalii asupra structurii operatorilor în figura 1.1). Pe clase de mărimi, după numărul de salariaţi, preponderenţi sunt operatorii micro (tabelul 1.1 oferă detalii asupra structurii pe categorii tipologice) cu 91,5% din total. În cadrul întreprinderilor, ponderea cea mai mare este deţinută de întreprinderile din industrie, comerţ şi servicii.

52,80%

2,00% 9,60%

35,60%

2006 Întreprinderi

Administraţie publică

Administraţie privată

Întreprinzători privaţi

54,60%

1,60%

10,00%

33,80%

2011 Întreprinderi

Administraţie publică

Administraţie privată

Întreprinzători privaţi


363

Tabelul 1.1 Operatorii economico-sociali activi pe clase de mărimi

Tipul operatorilor economico-sociali (secţiuni CAEN Rev. 2) Total Din care: pe clase de mărime,

după numărul de salariaţi

0-9 10-49 50-249 250 şi peste

Total 829170 758286 56117 12617 2150

Întreprinderi 452171 394091 47790 8640 1650

Întreprinderi agricole 15152 12853 2066 205 28

Întreprinderi din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii 430608 375479 45221 8335 1573

Întreprinderi financiare şi de asigurări 6411 5759 503 100 49

Administraţia publică 13400 2675 6534 3716 475

Administraţia privată 83222 81143 1793 261 25

Întreprinzători privaţi 280377 280377 - - -

Structura operatorilor economici pe forme de organizare juridică prezentată în tabelul 1.2 pune în evidenţă preponderenţa organizaării juridice ca societăţi cu răspundere limitată. Din totalul celor activit 3,3% sunt S.R.L-uri noi (înfiinţate în 2010 şi active în 2011). În unele activităţi economice se înregistrează un grad de concentrare ridicat. Astfel, primii cinci operatori deţin ponderi de peste 95% în totalul cifrei de afaceri în activităţile:

- extracţia petrolului şi gazele naturale (99,8%); - fabricarea produselor de tutun (99,9%);

Ponderi de peste 95% în volumul cifrei de afaceri deţinute de primii 20 de operatori se întâlnesc în activităţile:

- extracţia petrolului (100%); - extracţia minereurilor metalifere (99,9%); - fabricarea produselor de tutun (100%); - fabricarea produselor de cocserie (100%); - transporturi aeriene (95,9%);

Un grad redus de concentrare este întâlnit în activităţi care necesită investitţii reduse de capital precum: activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice (7%), tranzacţii imobiliare (9,6%), construcţii de clădiri (9%).

După natura capitalului social, 5,2% din întreprinderi au capital integral străin. Ponderea personalului din întreprinderi mici şi mijlocii în totalul personalului din industrie, construcţii şi comerţ este de 66,4% (plaja valorilor este de 12,2% în producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă) şi 96,1% în educaţie.


364

Tabelul 1.2 Operatori economici şi operatori economici noi

Operatorii economici pe forme juridice:

Regii autonome

Societăţi pe acţiuni

Societăţi cu răspundere

limitată

Alte tipuri de societăţi

necooperatiste Societăţi

cooperatiste

Operatori economici înregistraţi la Registrul Comerţului – total

98 34311 1461913 34314 2047

dn care: Operatori economici noi - 109 62311 14 104

Operatori economici activi – total 98 6900 419033 2811 17661

1.2 Numărul şi densitatea întreprinderilor pe judeţe

Pentru început se va realiza o caracterizare a distribuţiei teritoriale a tuturor celor 621.012 firme, indiferent de mărime. Datele indică o puternică diversificare în teritoriu. Astfel, se remarcă Bucureşti ca o zonă atipică, de mare concentrare cu 131.443 de firme (21,2% din total), urmat la distanţă de Cluj (31.717 reprezentând 5,11%), Timiş (26.991 firme ce deţin 4,35%), Constanţa (27.443 - 4,43%). La polul opus, cu un număr redus de firme se plasează judeţele Giurgiu (4.898 firme - 0,79%), Botoşani (4.558 firme – 0,73%) şi Mehedinţi (4.137 firme – 0,67%). Media numărului de firme pe un judeţ este de 14.786, dar amplitudinea indică o împrăştiere ridicată (A = 131.443 - 4.137 = 127.306 întreprinderi), deci o omogenitate scăzută între judeţe. Această situaţie este şi o expresie a mediului de afaceri puternic diferenţiat în teritoriul naţional şi pune în evidenţă situaţia specială a Bucureştiului. Datorită dimensiunii diferite a judeţelor, pentru creşterea gradului de comparabilitate, se determină indicatorul „număr de întreprinderi la 1000 locuitori” [(Total întreprinderi/locuitori)x1000], indicator ce exprimă intensitatea prezenţei firmelor în fiecare judeţ, ca expresie a atractivităţii mediului de afaceri. Numărul de locuitori este cel determinat la data de 1 iulie 2011. După acest indicator pe primele locuri se situează Bucureşti (68,48‰), Ilfov (48,76‰), Cluj (46‰), Timiş (39,7‰), Braşov (38,49‰), iar pe ultimele trei locuri: Teleorman (14‰), Vaslui (12,43‰) şi Botoşani (10,25‰),2. Densitatea este puternic diferenţiată şi poate fi considerată o expresie a mediului de afaceri mai mult sau mai puţin favorabil manifestării spiritului intreprenorial al populaţiei. Detalii în figura 1.2.

1 O întreprindere corporatistă include una sau mai multe societăţi comerciale cu capital corporatist 2Pentru creşterea expresivităţii exprimarea s-a efectuat în promile, deci prin înmulţire cu 1000


365

Figura 1.2

Densitatea judeţeană a firmelor (firme la 1000 loc)

1.3. Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evoluţie economică se diferenţiază şi din punct de vedere al concentrării întreprinderilor. Astfel, regiunea Bucureşti-Ilfov, cu cele 147.753 firme, se detaşează ca pondere maximă (23,79% din numărul total), la extrema cealaltă aflându-se regiunea Sud Vest cu 46.050 (7,41%). Detalii în tabelul 1.3 şi figura 1.3.

Tabelul 1.3 Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare

Regiunea Numărul de firme Procente 1 - Nord Est 65.870 10,61 2 - Sud Est 73.491 11,83 3 - Sud 65.654 10,57 4 - Sud Vest 46.050 7,41 5 - Vest 58.106 9,36 6 - Nord Vest 88.240 14,21 7 - Centru 75.848 12,22 8 - Bucureşti - Ilfov 147.753 23,79 Total 621.012 100


366

Comparativ cu nivelul mediu de 77.626,5 firme pentru o unitate regională (în creştere cu 1,3% faţă de anul anterior), se înregistrează puternice diferenţieri. Astfel, de exemplu, regiunea Bucureşti-Ilfov devansează de peste 1,90 ori media naţională, fiind de 3,21 ori mai ridicată comparativ cu regiunea Sud Vest. Aceste date indică o puternică diferenţiere a zonelor ţării din punct de vedere al mediului intreprenorial, procesul accelerându-se an de an.

Structura regională a firmelor este prezentată în figura 1.3.

Figura 1.3

Structura firmelor pe regiuni de dezvoltare Pentru a creşte gradul de comparabilitate şi a estompa diferenţele regionale din punct de vedere demografic, utilizăm indicatorul „număr firme la 1000 locuitori” ca măsură a intensităţii intreprenoriale. Regiunea Bucureşti-Ilfov (65,56 firme la 1000 locuitori) este urmată la distanţă mare de Nord Vest (32,6 firme la 1000 locuitori). Pe ultimul loc se plasează Nord Est (17,8 firme la 1000 locuitori), reprezentând sub 62% din valoarea mediei naţionale (29,1 firme la 1000 locuitori), în timp ce densitatea din regiunea Bucureşti-Ilfov este de 2,25 ori mai ridicată decât această medie. Este şi aceasta o expresie a discrepanţelor economice dintre regiunile ţării. În figura 1.4 se prezintă valorile regionale ale indicatorului „intensitate intreprenorială”.


367

Figura 1.4

Firme la 1000 locuitori pe regiuni de dezvoltare 1.4. Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare şi clase de mărime După dimensiunea întreprinderilor, exprimată prin numărul de salariaţi, preponderente sunt microîntreprinderile cu 91,10% din total, cu unele mici diferenţe pe regiuni de dezvoltare (detalii în tabelul 1.4). Plaja valorilor este între Bucureşti-Ilfov (91,5%) şi Sud Vest (92,1%). Ponderea marilor întreprinderi este de 0,22% în totalul pe economie: 0,33% în regiunea Bucureşti-Ilfov şi 0,15% în regiunea Sud Vest. În totalul celor 1.403 de mari întreprinderi (-9,7% comparativ cu 2010) ce funcţionează la nivelul economiei naţionale, regiunea Bucureşti-Ilfov deţine 34,3%, iar Sud Vest doar 5,2%. Detalii asupra distribuţiei marilor întreprinderi pe regiuni de dezvoltare sunt prezentate în figura 1.5. Este de semnalat faptul că, prin comparaţie cu anul 2001, ponderile tuturor regiunilor în totalul marilor întreprinderi s-au diferenţiat puternic.


368

Figura 1.5 Distribuţia structurii întreprinderilor cu peste 250 de salariaţi

pe regiuni de dezvoltare

Regiunea Sud Vest, care în anul 2001 deţinea 6,1% din totalul întreprinderilor mari, deţine în prezent 5,2%, în timp ce regiunea Bucureşti-Ilfov, de la 20,5% a ajuns la 34,3%. Distribuţia întreprinderilor pe clase de mărime, după numărul de salariaţi, cu evidenţierea ponderii microîntreprinderilor, se prezintă în tabelul 1.4 şi pune în evidenţă faptul că, spre deosebire de anul anterior, în niciuna dintre regiunile de dezvoltare, ponderea microîntreprinderilor nu coboară sub 90%.


369

Tabelul 1.4. Firmele pe regiuni şi clase de mărime

Nr. crt.

Regiunea de dezvoltare

Grupele după numărul de salariaţi Total

Ponderea micro-întreprinderilor

în total (%) 0-9 10-49 50-249 Peste 250

0 1 2 3 4 5 6 7 1 Nord Est (1) 60.005 4.940 811 114 65.870 91,10 2 Sud Est (2) 67.486 5.036 865 104 73.491 91,83 3 Sud (3) 59.674 4.947 890 143 65.654 90,89 4 Sud Vest (4) 42.410 3.078 490 72 46.050 92,10 5 Vest (5) 53.132 4.074 764 136 58.106 91,44 6 Nord Vest (6) 80.695 6.426 967 152 88.240 91,45 7 Centru (7) 68.838 5.740 1.073 197 75.848 90,76 8 Bucureşti-Ilfov (8) 135.161 10.064 2.047 481 147.753 91,48 9 Total 567.402 44.307 7.910 1.403 621.012 91,37

Ponderea IMM-urilor în totalul firmelor este de 99,75% la nivel naţional cu plaja de valori 99,2% în Bucureşti-Ilfov şi 99,9% în Sud Vest. Structura firmelor pe clase de mărime în funcţie de nivelul cifrei de afaceri se prezintă în tabelul 1.3.

Tabelul 1.5.

Firmele după numărul mediu de salariaţi şi cifra de afaceri (%)*

Categoria cifrei de afaceri

Grupele după numărul mediu de salariaţi Total

Ponderea fiecărei categorii după CA

0-9 10-49 50-249 Peste 250

1 565.093 39.653 3.458 107 608.311 97,95

2 1.953 4.133 3.403 412 9.901 1,59

3 305 477 949 573 2.304 0,37

4 50 42 97 307 496 0,08

Total 567.402 44.307 7.910 1.403 621.012 100,00

*Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 - sub 2 mil. euro; 2 - între 2 şi 10 mil. euro; 3 – între 10 şi 50 mil. euro; 4 – peste 50 mil. euro. (conform INS, cursul mediu de schimb în 2011 a fost 4,2379 lei/euro). Din totalul celor 621.012 de întreprinderi active, un număr de 608.311, reprezentând 97,95%, realizează o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro şi numai 12.701 firme au o cifră de afaceri mai mare de acest plafon, în creştere cu +9% comparativ cu anul anterior. Din întreprinderile cu cifra de afaceri de până la 2 mil. euro, 92,9% sunt microîntreprinderi, având până la 10 salariaţi, iar 99,97% sunt IMM-uri. Este un argument suplimentar pentru a dezvolta prin analiză datele bilanţiere ale IMM-urilor.


370


� Din punct de vedere al numărului de firme active, în repartiţia pe judeţe, capitala ţării se detaşează ca unitate teritorială atipică (peste 21,2% din total) în restul judeţelor funcţionând între 0,67% - Mehedinţi şi 5,11% - Cluj din firmele existente la nivel naţional.

� Ca intensitate (firme la 1000 de locuitori) Bucureştiul este pe primul loc (68,48‰), celelalte judeţe plasându-se în plaja: 10,25‰ – Botoşani şi 48,76‰ – Ilfov, fapt ce indică puternice diferenţieri ale dezvoltării economice şi ale mediului de afaceri pe judeţe.

� Pe regiuni de dezvoltare se înregistrează de asemenea diferenţieri majore în ceea ce priveşte ponderea firmelor: regiunea Bucureşti-Ilfov cu 23,79% devansează de circa 3,21 ori regiunea Sud Vest.

� Din punct de vedere al intensităţii teritoriale intreprenoriale regiunea Bucureşti-Ilfov, având 65,56 firme la 1000 locuitori, depăşeşte de 3,7 ori nivelul din regiunea Nord Est.

� Marile întreprinderi deţin o pondere de aproximativ 0,23% în totalul întreprinderilor, iar dintre acestea 34,3% se află în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar 5,2% în Sud Vest.

� Preponderente numeric rămân IMM-urile (aproximativ 99,77% la nivel naţional) cu unele diferenţieri regionale.

� Din totalul firmelor active 97,95% realizează o cifră de afaceri de până la 2 mil. euro, dintre acestea 93,0% sunt microîntreprinderi.

� Deşi s-a diminuat, continuă polarizarea intreprenorială în regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest, Nord Vest şi Centru, în detrimentul regiunilor şi aşa mai puţin dezvoltate precum: Nord Est, Sud şi Sud Vest.

� Totalul operatorilor economico-sociali a fost 829.170, din care 54,5% întreprinderi.

� Din totalul operatorilor economici înregistraţi în anul 2011, au fost operatori noi: 109 societăţi pe acţiuni, 62.231 societăţi cu răspundere limitată, 104 societăţi corporatiste.


371

Capitolul 2 DISTRIBUŢIA IMM-URILOR PE JUDEŢE, REGIUNI, RAMURI ECONOMICE ŞI CLASE DE MĂRIME În anul 2011 au depus situaţii bilanţiere un număr de 621.012 firme în uşoară creştere cu +1,3% comparativ cu anul anterior.

Din totalul firmelor active care au depus situaţiile financiare la finele exerciţiului financiar (621.012), se încadrează în categoria IMM-urilor un număr de 619.609, reprezentând 99,77% din totalul firmelor. În continuare, analiza IMM-urilor se va efectua numai după încadrarea conform numărului de salariaţi, întrucât forţa economică încă redusă – după cifra de afaceri, ar încadra aproximativ 98% din firme în categoria I – sub 2 milioane euro; aproximativ 91,2% dintre firme au numărul de salariaţi mai mic decât 10 şi o cifră de afaceri de sub 2 milioane euro. Prelucrarea datelor bilanţiere pentru anul 2011 a condus la gruparea combinată după cele două caracteristici, care a fost relevată în tabelul 1.5 (capitolulu 1).

Pentru a obţine un tablou cât mai complet al sectorului IMM-urilor, în continuare se va efectua analiza repartiţiei în teritoriu pe judeţe şi regiuni de dezvoltare, după clase de mărime, în funcţie de numărul de salariaţi, pe ramuri de activitate şi forme de proprietate.

Conform Recomandării 361/2003/CE, “categoria întreprinderilor micro, mici şi mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro şi/sau deţin active totale de până la 43 milioane euro”. Conform recomandărilor Uniunii Europene, încadrarea în sectorul de IMM-uri se efectuează astfel:

Tabelul 2.1

Clasificarea întreprinderilor

Categoria întreprinderii Numărul mediu de salariaţi Cifra de afaceri Active totale

Mijlocie < 250 < 50 milioane euro < 43 milioane euro

Mică < 50 < 10 milioane euro < 43 milioane euro

Micro <10 < 2 milioane euro < 2 milioane euro

În România, în conformitate cu Ordonanţa nr. 27 din 26/01/2006 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, încadrarea se face potrivit Recomandării 361/2003/CE.

Prezenta analiză se va centra pe încadrarea IMM-urilor numai după criteriul numărului de salariaţi.

Distribuţia IMM-urilor pe judeţe, regiuni, ramuri economice şi clase de mărime

372

2.1. Repartiţia IMM-urilor pe judeţe şi regiuni Datele pentru anul fiscal 2011 indică o diversitate ridicată în distribuţia teritorială a întreprinderilor. Din cele 619.609 IMM-uri, Bucureştiul deţine o pondere de 21,2%, urmat de judeţele Cluj (5,11%), Constanţa (5,11%) şi Timiş (4,35%). Pe ultimele locuri se plasează Călăraşi (0,81%), Giurgiu (0,79%), Ialomiţa (0,76%) şi Mehedinţi (0,67%). Detalii în figura 2.1.

Figura 2.1

Distribuţia pe judeţe a ponderii IMM-urilor (%)

Comparativ cu anul 2001, când numărul de IMM-uri a fost de 404.526, în 2003 s-a înregistrat un spor de +51.048 firme (112,6%), în 2004 de 95.868 firme (123,7%), în 2005 un plus de 121.792 unităţi, în 2006 un plus de 133.402 întreprinderi, care s-a ridicat la 257.464 în 2008, fapt ce indică un climat economic favorizant afacerilor, respectiv o scădere cu 50.748 (-7,7%) în 2009. În anul 2010 se înregistrează o uşoară revenire (+384 firme, reprezentând o creştere relativă de +0,06%), iar în 2011 un spor de +8087 firme. În teritoriu se înregistrează însă o diferenţiere puternică în sensul polarizării dezvoltării către anumite zone. Datele din tabelul 2.2, respectiv figura 2.2 ilustrează această situaţie. În 2011 s-au produs şi schimbări în structura firmelor active pe regiuni, după clasa de mărime (detalii în tabelul 2.2). Tendinţa principală este dată de


373

consolidarea regiunilor Bucureşti-Ilfov, Nord Vest şi Centru, respectiv a întreprinderilor mijlocii şi mici.

Tabelul 2.2 Repartiţia IMM-urilor pe regiuni şi clase de mărime în anul 2011

Regiunea Tipuri de firme

Total 0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi

1 – Nord Est 60.005 4.940 811 65.756 2 – Sud Est 67.486 5.036 865 73.387 3 – Sud 59.674 4.947 890 65.511 4 – Sud Vest 42.410 3.078 490 45.978 5 – Vest 53.132 4.074 764 57.970 6 – Nord Vest 80.695 6.426 967 88.088 7 – Centru 68.838 5.740 1.073 75.651 8 – Bucureşti-Ilfov 135.161 10.064 2.047 147.272 Total 567.401 44.305 7.907 619.613

În anul 2011, alături de creşterea numărului de firme (+8087; +1,3%) s-a produs şi o diferenţiere regională (ilustrată în figura 2.2). Sub valoarea ponderii de echilibru (12,5%) se situează regiunile Nord Est, Sud Est, Sud, Sud Vest şi Vest. Cea mai redusă pondere este deţinută de regiunea Sud Vest (7,42%).

Figura 2.2

Structura regională a IMM-urilor în 2001 şi 2011


374

2.2. Densitatea IMM-urilor în teritoriu

Fiind un indicator cu un grad sporit de comparabilitate, dată fiind şi dimensiunea diferită a judeţelor şi regiunilor din punct de vedere demografic, numărul de IMM-uri la 1000 locuitori soluţionează această problemă, dar indicatorul poate fi privit totodată ca „barometru” intreprenorial al spiritului de iniţiativă al populaţiei, precum şi al mediului economic prietenos şi atractiv pentru investitori. Media naţională pentru un judeţ a fost de 29,2‰ în anul 2011, în creştere cu +39,4% faţă de anul 2003 (când a fost 20,94‰) şi cu +59,6% comparativ cu 2001 (când a fost 18,03‰), dar în scădere cu -7,7% faţă de anul anterior. Dispersarea între judeţe este ridicată, amplitudinea fiind 58,06‰, între Bucureşti (68,26‰) şi Botoşani (10,22‰). Trebuie semnalat faptul că ultimul loc deţinut mai mulţi ani de judeţul Vaslui a fost preluat de judeţul Botoşani. Dinamica acestui indicator în judeţul Botoşani, comparativ cu anul 2001, a fost de +8%. Detalii privind „intensitatea intreprenorială”, măsurată prin numărul de firme la 1000 locuitori, sunt prezentate în figura 2.3.

Figura 2.3

Intensitatea intreprenorială judeţeană a IMM-urilor (‰) Situaţia pe regiuni de dezvoltare este ilustrată în figura 2.4 În intervalul 2001-2011 s-a înregistrat o creştere a prezenţei IMM-urilor,

exprimată prin indicatorul de intensitate, mai puternică în Bucureşti-Ilfov (+85%) şi cea mai redusă în Sud Vest (+36%). Sub 20‰ este intensitatea înregistrată de regiunea Nord Est, comparativ cu anul 2001 când, cu excepţia regiunii


375

Bucureşti-Ilfov, toate regiunile de dezvoltare se plasau sub 20‰. Detaliile asupra dinamicii comparative 2013/2001 sunt prezentate în figura 2.4.

Figura 2.4

Densitatea regională a IMM-urilor (IMM-uri la 1000 locuitori în 2001 şi 2011)

Coeficienţii de devansare exprimă decalajele dintre regiuni în ceea ce

priveşte intensitatea intreprenorială. Ei sunt stabiliţi atât faţă de media naţională – 29,02‰ în 2011 (coloanele 1 şi 2 – tabelul 2.2) cât şi faţă de regiunea cu nivelul cel mai redus – regiunea Nord Est cu 10,61‰ (coloanele 3 şi 4 – tabelul 2.2).

Tabelul 2.3 Decalaje regionale ale intensităţii intreprenoriale in 2001 şi 2011

Regiunea Decalaje

(firme la 1000 loc./nivel mediu naţional) % Decalaje

(nivel regional/nivel minim) % 2001 2011 2001 2011

0 1 2 3 4 Nord Est 68,60 61,3 100,00 100,0 Sud Est 101,60 90,5 118,30 147,6 Sud 74,40 69,6 108,50 113,5 Sud Vest 84,90 71,2 123,80 116,1 Vest 95,70 104,5 139,50 170,5 Nord Vest 107,80 111,9 157,10 182,6 Centru 102,70 103,4 149,70 168,7 Bucureşti-Ilfov 196,40 225,2 286,30 367,3 Nivel mediu naţional 100,00 100,00 145,9 163,2


376

Dacă în 2001 faţă de media naţională a firmelor la 1000 locuitori (18,03‰) plaja valorilor decalajelor era situată între 68,6% în regiunea Nord Est şi 196,4% în Bucureşti-Ilfov, în 2011 decalajul s-a amplificat: regiunea Nord Est reprezintă numai 61,3% din media naţională, în timp ce Bucureşti-Ilfov 225,2%. Peste nivelul mediu naţional se mai situează regiunile Vest, Nord Vest şi Centru. În 2011 discrepanţele s-au amplificat uşor comparativ cu 2009. Decalajele densităţii teritoriale faţă de minima regională (regiunea Nord Est = 100%, au fost în 2001 de 2,86 ori în Bucureşti-Ilfov – decalajul maxim, care se modifică la 3,75 ori în 2009 şi se reduce uşor în 2010 la 359,7%, dar a ajuns la 3,7 ori în 2011. În 2011 comparativ cu 2010 decalajele s-au agravat în regiunile Sud Est, Sud Vest, Vest, Nord Vest şi Bucureşti-Ilfov şi s-au redus uşor în regiunile Sud şi Centru. Detalii în figura 2.5. Efectele crizei nu au atenuat decalajele ci le-a amplificat inclusiv comparativ cu anul 2008. Agravarea decalajelor regionale poate fi un semnal şi un ghid în orientarea fondurilor regionale pentru sprijinirea zonelor mai puţin dezvoltate.

Figura 2.5

Decalajele intensităţii intreprenoriale (IMM-uri la 1000 locuitori) comparativ cu minima regională în anii 2001 şi 2011

Principalele constatări vizează: – păstrarea ultimului loc de către regiunea Nord Est; – creşterea decalajului regiunii Nord Est faţă de media naţională şi faţă de anul 2008, de la +58,2% la +62,2% în 2010, respectiv 61,3% in 2011; – îndepărtarea regiunilor Bucureşti-Ilfov (+267,3%) şi Nord Vest (+82,6%) de regiunea cu intensitatea intreprenorială minimă.


377

2.3. Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime şi forme juridice de organizare Predominante în cadrul IMM-urilor sunt microfirmele, cu până la 10 salariaţi, firme ce deţin peste 91,6% din numărul total (detalii în tabelul 2.4), dar numai 33,04% din totalul salariaţilor.

Tabelul 2.4

Repartizarea numărului de salariaţi pe clase de mărime a IMM-urilor

Grupe (salariaţi)

2001 2009 2011 Dinamica nr. de salariaţi 2011/2009

(%) Numărul

salariaţilor Ponderea

(%) Numărul


(%) Numărul


(%)

1 - 9 459.210 26,64 879.083 34,2 826.628 33,04 94,0

10 - 49 564.651 32,75 841.869 32,8 869.689 34,77 103,3

50 - 249 700.072 40,61 842.986 33,0 805.245 32,19 95,5

Total 1.723.933 100,00 2.563.933 100,0 2.501.562 100,0 97,6

În anul 2001 numărul de salariaţi ocupaţi în întreprinderile cu peste 250 de salariaţi a fost de 1.240.211, reprezentând 41% din totalul celor ocupaţi în sectorul firme. Ponderea s-a redus treptat, în pas cu reducerea acestei categorii la 1403 firme active. Dacă dinamica numerică a IMM-urilor a fost de 166% între 2001 şi 2011, dinamica numărului de salariaţi a devansat această cifră, fapt ce semnifică o consolidare a sectorului din punct de vedere al resurselor umane ocupate. Coeficientul de devansare între cei doi indicatori este de 1,12 ori. Referitor la numărul IMM-urilor se constată o consolidare a micilor întreprinderi. Numărul acestora a sporit în 2011 comparativ cu 2001 cu circa 48%. După 2001, principala categorie în creştere a fost cea a microîntreprinderilor.

În anul 2011, numărul total al salariaţilor din IMM-uri a fost de 2.501.562, în creştere cu +19.056 persoane (+0,8%). Detalii în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5

Numărul mediu de salariaţi pe categorii de mărime a întreprinderilor

Grupele de întreprinderi în funcţie

de nr. de salariaţi

2001 2011 Dinamica 2011/2001

(%) Numărul mediu de salariaţi Numărul mediu de salariaţi

0 - 9 1,24 1,46 117,74

10 - 49 19,59 19,63 100,2

50 - 249 104,64 101,84 97,32

Total 4,26 4,04 94,84


378

În 2011, dinamica numărului mediu de salariaţi (-16,05%) s-a situat sub dinamica numărului de IMM-uri (+0,06%). Se păstrează relativa echilibrare pe categorii de firme (circa 1/3) a numărului de salariaţi. La niciuna dintre categoriile de IMM-uri nu s-a înregistrat o creştere a numărului de salariaţi comparativ cu 2010. Din punctul de vedere al formei de organizare juridică predomină, ca şi în anii anteriori, societăţile cu răspundere limitată, urmate la mare distanţă de societăţile pe acţiuni şi societăţile în nume colectiv, restul formelor de organizare deţinând ponderi cu totul nesemnificative. Comparativ cu anii 2001 şi 2005, a înregistrat o creştere organizarea de tip SRL, restul formelor de organizare juridică fiind în regres. Acest fapt trebuie să se regăsească într-o abordare diferenţiată a strategiilor guvernamentale de sprijinire a sectorului IMM-urilor. 2.4. Profilul activităţii IMM-urilor conform CAEN Este necesar să facem precizarea că, începând din anul 2009 a devenit operaţională versiunea de încadrare a activităţilor în conformitate cu CAEN Rev. 2, fapt ce introduce unele elemente de necomparabilitate în alcătuirea seriilor de date pe activităţi CAEN. Din considerente legate de necesarul capitalului pentru înfiinţare, al capitalului de lucru, al organizării şi managementului etc., după anul 1990 întreprinzătorii s-au orientat într-o primă etapă preponderent către înfiinţarea unor firme cu activitate în domeniul comerţului cu amănuntul. Treptat, pe măsura acumulării de capital, a fluxului de capital străin, a avut loc o deplasare treptată a sferelor de interes şi către alte activităţi economice. Facem şi precizarea că încadrarea unei firme într-o activitate CAEN se face conform principiului preponderenţei (rezultatelor şi resurselor consumate). În tabelul 2.6 se prezintă distribuţia IMM-urilor după codul CAEN Rev. 2 în ordinea descrescătoare a ponderilor, până la pragul ponderii de 2,5% în totalul firmelor.


379

Tabelul 2.6 Distribuţia IMM-urilor după codul CAEN Rev. 2 (>2%)

Cod CAEN Rev. 2

Denumire Activităţi CAEN Rev.2 Numărul de firme

Ponderea (%)

47 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 132.671 21,41

46 Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 65.647 10,6

49 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 35.275 5,69

41 Construcţii de clădiri 33.057 5,34

43 Lucrări speciale de construcţii 26.517 4,28

56 Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 22.993 3,66

70 Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management 22.699 3,71

68 Tranzacţii imobiliare 20.211 3,26

45 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor 19.343 3,12

71 Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică 16.593 2,68

TOTAL (primele 10 activităţi CAEN) 395.056 63,73

Se constată, în baza informaţiilor din tabelul 2.6, următoarele aspecte esenţiale:

- din totalul celor 90 de activităţi CAEN Rev. 2 cu două cifre în care sunt înregistrate firme active din categoria IMM, circa 64% din firme activează în 10 dintre acestea şi numeric sunt în fiecare dintre ele peste 15.000 de IMM-uri;

- deşi în regres continuu comparativ cu anii anteriori, activitatea de comerţ cu amănuntul ocupă încă locul întâi din punct de vedere al numărului de firme (132.671), urmat de comerţul cu ridicata şi servicii conexe acestuia (65.647);

- a scăzut ponderea IMM-urilor cu activitate de comerţ cu amănuntul (de la aproape 44% în 2001 la sub 30% în 2005, 22,75% în 2009 şi 22,6% în 2010, respectiv 21,41% în 2011) şi a rămas aproape constantă ponderea firmelor care activează în domeniul comerţului cu ridicata (aproximativ 11%);

- pe locul trei se regăseşte grupul firmelor care prestează activităţi în transporturi (aproximativ 6%), urmat de cel care prestează activităţi în construcţii (peste 5%);

- în anul 2011 IMM-urile se distribuie pe 90 de activităţi CAEN, în creştere comparativ cu primii ani ai tranziţiei, expresie a diversificării obiectului de activitate şi al orientării întreprinderilor către activităţi mai complexe faţă


380

de comerţul cu amănuntul, domeniu preponderent în primii ani ai tranziţiei;

- comparativ cu anul 2005 se constată intrarea în clasamentul primelor 15 activităţi a categoriilor CAEN: informatica, activităţile agricole, tranzacţiile imobiliare, expertizarea tehnică, activităţi referitoare la sănătatea umană, activităţi juridice şi de contabilitate, industria alimentară etc.

Ultimele 10 activităţi CAEN Rev. 2 ce formează profilul de activitate al IMM-urilor şi numărul IMM-urilor (sub 100 firme pentru fiecare activitate şi ponderi în total de 0,01%) cu acest obiect de activitate se prezintă în tabelul 2.7. Acestea nu deţin împreună decât 0,07% din totalul IMM-urilor, dar semnifică extensia pe orizontală a sectorului. Principalele modificări comparativ cu anii anteriori sunt reprezentate de „intrarea” în acest clasament a unor activităţi precum: 94 – activităţi asociative diverse; 7 – extracţia minereurilor metalifere; 5 – extracţia şi prepararea cărbunelui; 12 – fabricarea produselor din tutun; 87 – servicii de îngrijire medicală.

Tabelul 2.7 Distribuţia IMM-urilor pe ultimele activităţi CAEN

Cod CAEN Rev. 2

Denumire Activităţi CAEN Rev.2 Numărul de IMM-uri

Ponderea (%)

39 Activităţi şi servicii de decontaminare 76 0,01

19 Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului 64 0,01

94 Activităţi asociative diverse 51 0,01

97 Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic 42 0,01

5 Extracţia cărbunelui superior şi inferior 41 0,01

6 Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 36 0,01

7 Extracţia minereurilor metalifere 29 0,01

12 Fabricarea produselor din tutun 17 0,00

99 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale 8 0,00

98 Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu 4 0,00

TOTAL (ultimele 10 activităţi CAEN) 368 0,07

Aceste schimbări în nomenclatorul obiectului de activitate, chiar relativ

reduse ca pondere deocamdată, indică o sensibilă diversificare a profilului IMM-urilor dinspre activităţile de comerţ, către activităţi de servicii complexe, activităţi industriale, construcţii, informatică, sănătate etc.


381


� Dacă în 2009 se constata o scădere numerică a IMM-urilor (-7,68%) comparativ cu 2008, în 2010 şi 2011 s-au înregistrat uşoare creşteri (+384 firme în 2010 faţă de 2009, respectiv +8087 firme în 2011 faţă de 2010).

� Se înregistrează o polarizare a IMM-urilor către zonele Bucureşti-Ilfov (24,0%), Nord Vest (14,2%) şi Centru (12,2%).

� Comparativ cu anul 2001, în 2011 s-au înregistrat creşteri mai mari ale numărului de IMM-uri în Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru, faţă de media naţională.

� Mai puţin de 10% din numărul total de IMM-uri se înregistrează în Sud Vest (7,4%) şi Vest (9,4%).

� Indicatorul „intensitatea intreprenorială” – măsurat ca număr de firme la 1000 locuitori a sporit în 2011 faţă de 2001, cu agravarea decalajelor interjudeţene, extremele fiind Bucureşti (68,26‰) şi Botoşani (10,22‰), iar regional: Bucureşti-Ilfov (65,34‰) şi Nord Est (17,79‰).

� S-au mărit şi decalajele regionale din punctul de vedere al intensităţii intreprenoriale: faţă de media naţională, regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează o densitate de 2,25 ori mai mare, iar Nord Est reprezintă doar 61,3% din această medie.

� Din punct de vedere al dinamicii densităţii regionale (creşterea numărului de firme la 1000 locuitori) locul întâi este deţinut de regiunea Bucureşti-Ilfov, cu o creştere de peste +84% în 2011 comparativ cu 2001, iar cea mai slabă Sud Vest cu +35%.

� Comparativ cu minima regională a „intensităţii intreprenoriale” (Nord Est = 100), se detaşează Bucureşti-Ilfov cu 367,3%, iar decalajul faţă de media naţională este 225,2%.

� Scade numărul salariaţilor sectorului IMM-urilor de la 2.563.938 în 2009 la 2.482.506 în 2010 (-3,2%), respectiv 2.501.562 (-24% în 2011 faţă de 2010).

� În 2011 numărul mediu de salariaţi pe o firmă a fost 4,04, comparativ cu 4,20 în 2009 şi 4,26 în 2001.


382

� În 2011 comparativ cu 2009 a scăzut diferenţiat numărul mediu al salariaţilor (-2,4% în general) la categoriile micro-întreprinderi (-6%) şi întreprinderi mijlocii (-4.5%) şi a sporit la micile întreprinderi (+3,3%).

� Are loc o concentrare a IMM-urilor către forma de organizare juridică a societăţilor cu răspundere limitată - SRL (97%).

� Continuă preponderenţa IMM-urilor ce au obiect de activitate comerţul cu amănuntul (21,4% din firme), dar semnificativ mai redusă comparativ cu anul 2001 (44%).

� Se diversifică semnificativ obiectul activităţii IMM-urilor, către servicii prestate întreprinderilor, construcţii, industrie, informatică, tranzacţii imobiliare, sănătate etc. semn al maturizării acestei categorii de agenţi economici. În prezent activează IMM-uri în 90 de activităţi CAEN Rev. 2.

� Există o concentrare a IMM-urilor către anumite ramuri; astfel, 63,73% din totalul IMM-urilor sunt active în 10 din cele 90 activităţi CAEN.

� Au apărut IMM-uri cu obiect de activitate în extracţia cărbunelui, a minereurilor metalifere, extracţia hidrocarburilor, fabricarea produselor din tutun dar şi din industriile de prelucrare a metalului, extracţia şi prepararea minereurilor radioactive, activităţi ale gospodăriilor private, tranzacţii imobiliare, expertiză tehnică, consultanţă.


383

Capitolul 3 REZULTATELE ECONOMICE GENERALE ALE IMM-URILOR PE REGIUNI ŞI TIPURI DE ACTIVITĂŢI CAEN 3.1. Distribuţia IMM-urilor după volumul cifrei de afaceri

Problematica numărului de IMM-uri a fost analizată în capitolul 2, cu dezvoltarea aspectelor privind volumul numeric, structura judeţeană şi regională, intensitatea intreprenorială, profilul de ramură şi cel de organizare juridică. În cele ce urmează se va dezvolta problematica rezultatelor activităţii desfăşurate, prin intermediul indicatorului Cifră de Afaceri (C.A.).

Volumul total al cifrei de afaceri realizate de cele 619.613 de IMM-uri se distribuie relativ inegal pe regiunile de dezvoltare (tabelul 3.1) şi tipuri de IMM-uri. Comparativ cu media naţională a C.A. pentru o firmă de 1.018.378 lei, regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează cu un coeficient de devansare de aproape +68% faţă de media naţională, iar faţă de regiunea Sud Vest cu +160,5% marcând astfel diferenţele interregionale zonale tot mai accentuate. Cea mai puţin dezvoltată din punctul de vedere al volumului cifrei de afaceri este regiunea Sud care deţine circa 5% din volumul cifrei de afaceri a sectorului de IMM-uri, 7,4% din totalul firmelor active; de asemenea, cu 656,8 mii lei cifră de afaceri pe o întreprindere activă ocupă tot ultimul loc.

La polul opus, regiunea Bucureşti-Ilfov produce 40% din cifra de afaceri totală, dar deţine 24,0% din totalul firmelor mai puternice, cu o cifră de afaceri medie pe firmă de 1.711,12 mii lei.

Trei regiuni de dezvoltare mai deţin ponderi de sub 10% în totalul cifrei de afaceri (Nord Est, Sud Vest şi Vest).

Numărul total de IMM-uri a sporit uşor (+1,3%), în timp ce masa cifrei de afaceri a crescut cu +14,5%, iar cifra de afaceri pe o firmă cu +13%. Dinamica rezultatelor devansează aşadar semnificativ dinamica numerică a IMM-urilor, fapt ce indică o ameliorare a eficacităţii activităţii.

Tabelul 3.1 Distribuţia cifrei de afaceri pe regiuni de dezvoltare

Regiunea Cifra de afaceri (mii lei)

Numărul de IMM-uri Ponderea (%) Cifra de afaceri

medie pe firmă (lei) Nord Est 45.000.000 65.756 7,13 684.348 Sud Est 63.700.000 73.387 10,10 868.001 Sud 63.800.000 65.511 10,11 973.882 Sud Vest 30.200.000 45.978 4,79 656.836 Vest 45.500.000 57.970 7,21 784.889 Nord Vest 67.700.000 88.088 10,73 768.550 Centru 63.100.000 75.651 10,00 834.093 Bucureşti-Ilfov 252.000.000 147.272 39,94 1.711.120 TOTAL 631.000.000 619.613 100,00 1.018.378

Rezultatele economice generale ale IMM-urilor pe regiuni şi tipuri de activităţi CAEN

384

Datele din tabelul 3.1 ilustrează această polarizare. De semnalat faptul că volumul cifrei de afaceri a întregului sector al IMM-urilor s-a redus în 2009 cu -11,3% comparativ cu 2008, iar performanţa pe o întreprindere s-a redus de la 884.908 lei, la 850.048 lei, deci cu -4%. În 2010 volumul cifrei de afaceri (în termeni reali) a sporit cu +31.600 mil. lei (+6,1%), iar în 2011 comparativ cu 2010 a avut o creştere cu +79.900.000 mii lei (+14,49%).

Din punct de vedere al activităţilor CAEN, IMM-urile sunt prezente în 90 de ramuri, dar după ponderea în cifra de afaceri totală se înregistrează o puternică polarizare către anumite activităţi CAEN. Astfel, tabelul 3.2 prezintă primele cinci activităţi CAEN, al căror volum de activitate depăşeşte ponderea de 3% în C.A. Aceste activităţi realizează circa 51% din totalul cifrei de afaceri a sectorului de IMM-uri şi cumulează aproximativ 46% din totalul firmelor.

Tabelul 3.2

Distribuţia firmelor în funcţie de primele nouă activităţi CAEN Rev. 2

Activitatea CAEN Rev. 2 CA (mii lei)

Numărul de IMM-uri

Ponderea în CA (%)

CA medie (mii lei/firmă)

Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete - 46 177.000.000 65.697 28,01 2.694,187

Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor – 47 62.800.000 132.671 9,94 473,351

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor – 45

29.500.000 19.343 4,67 1.525,100

Construcţii de clădiri – 41 28.000.000 33.057 4,43 847,022

Transporturi terestre şi transporturi prin conducte – 49 22.400.000 35.275 3,55 635,011

Primele patru locuri în clasamentul după cifra de afaceri sunt ocupate de

activităţile CAEN 46 – comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, 47 – comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor şi 45 – comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, dar cu ponderi în scădere faţă de anii anteriori, respectiv CAEN 41 – construcţii de clădiri.

De semnalat intrarea în primele zece activităţi, după volumul cifrei de afaceri, a industriei alimentare (CAEN 10), cu o pondere de 2,8% din cifra de afaceri şi a lucrărilor de geniu civil (CAEN 42), cu 2,20% pondere în CA.


385

Din punctul de vedere al structurii numerice a IMM-urilor, comerţul cu amănuntul deţine circa 21,4% din total, în scădere comparativ cu 2010, urmat de comerţul cu ridicata cu aproximativ 11%. Comparativ cu anul 2001 se constată pe de o parte reducerea concentrării numerice, iar pe de altă parte schimbarea ierarhiilor pe ramuri. Astfel, comerţul cu amănuntul ocupa în 2001 circa 43,7% din IMM-uri, iar în prezent reprezintă circa 24%. Au părăsit poziţiile fruntaşe în clasament activităţile hoteliere-restaurante, activităţile de salubritate şi cele de recreere, dar au intrat industria alimentară, construcţiile şi serviciile prestate întreprinderilor, agricultura, activităţi din tehnologia informaţiei, activităţi de editare, telecomunicaţii. Este un aspect important al restructurării din economi în zona IMM-urilor. Ultimele cinci poziţii în clasamentul activităţilor CAEN după volumul anual al cifrei de afaceri sunt ocupate de: CAEN 94 – Activităţi asociative diverse – 22.541,9 mii lei, CAEN 87 – Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare – 18.342,2 mii lei, CAEN 99 – Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale – 6.783,3 mii lei, CAEN 88 – Activităţi de asistenţă socială, fără cazare – 3.260,0 mii lei, respectiv CAEN 98 – Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu – 325,9 mii lei. De semnalat faptul că forţa economică a întreprinderilor se evidenţiază printr-o altă ierarhie decât cea numerică sau a ponderii în cifra de afaceri şi anume cea relevată de cifra de afaceri medie pe o întreprindere, unde locul I este deţinut de firmele din CAEN 19 – Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului cu 14,053 mii lei/firmă, urmate de cele din CAEN 29 – Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor cu 6,720 mii lei/firmă, CAEN 24 – Industria metalurgică cu 6,653 mii lei/firmă, CAEN 38 – Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile cu 4,138 mii lei/firmă, respectiv CAEN 64 – Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii cu 4,000 mii lei/firmă. În continuare, din prelucrarea datelor bilanţiere, vom proceda la analiza indicatorului „cifra de afaceri”, pe activităţi CAEN, regiuni de dezvoltare şi clase de mărime a întreprinderilor. 3.2. Rezultate economice generale ale microîntreprinderilor

Preponderente numeric (567.401), deţinând 91,6% din totalul sectorului de IMM-uri, microîntreprinderile au ca obiect de activitate 83 dintre ramurile CAEN, fapt ce indică o diversificare a domeniilor de implicare intreprenorială. Cu ponderi de peste 2% în totalul cifrei de afaceri a grupului micro-întreprinderilor se situează 8 activităţi (CAEN 46 – Comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, CAEN 47 – Comerţ cu


386

amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, CAEN 45 – Comerţ cu ridicata şi cu amanuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, CAEN 41 – Construcţii de clădiri, CAEN 49 – Transporturi terestre şi transporturi prin conducte, CAEN 1 – Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, CAEN 35 – Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi CAEN 68 – Tranzacţii imobiliare). Detalii în tabelul 3.3.

Tabelul 3.3 Concentrarea microîntreprinderilor pe activităţi CAEN după cifra de afaceri

Activitatea CAEN Rev. 2 CA (mii lei)

Numărul de microfirme

Ponderea în CA (%)

CA medie (mii lei/firmă)

Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete – 46 53.200.000 59.978 24,17 886,992

Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor – 47 26.200.000 126.354 11,90 207,354

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor – 45

10.200.000 17.486 4,63 583,324

Construcţii de clădiri – 41 9.060.000 29.269 4,12 309,543

Transporturi terestre şi transporturi prin Conducte – 49 8.500.000 32.754 3,86 259,510

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe – 1 6.400.000 13.281 2,91 481,891

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 35

5.670.000 1.772 2,58 3.199,774

Tranzacţii imobiliare – 68 4.980.000 19.616 2,26 253,874

Analiza microîntreprinderilor în funcţie de tipurile de activităţi CAEN pune

în evidenţă: - o neconcordanţă relativă între ponderile numărului de firme şi ponderile

cifrei de afaceri pe activităţi; - faţă de valoarea medie a cifrei de afaceri pe o microfirmă (387,7 mii lei),

firmele din activităţile conexe extracţiei ţiţeiului, precum şi în transporturi aeriene şi producţia şi furniarea energii electrice, realizează valori semnificativ peste medie;


387

- o diversificare continuă (de la an la an) a obiectului de activitate al microîntreprinderilor;

- o reducere a ponderii firmelor ce au ca obiect de activitate comerţul, în favoarea altor servicii prestate întreprinderilor, construcţiilor, transporturilor terestre, industriei alimentare şi serviciilor informatice, lucrări de geniu civil, activităţi din tehnologia informaţiei etc.;

- intrarea în clasamentul primelor 10 activităţi după nivelul CA a microîntreprinderilor din agricultură, activităţi de arhitectură şi inginerie, tranzacţii imobiliare, transporturi terestre. Cu ponderi sub 0,01% în volumul cifrei de afaceri realizat de către

microîntreprinderi sunt cele care îşi desfăşoară activitatea în: fabricarea produselor din tutun, extracţia minereurilor metalifere, extracţia petrolului brut, activităţi de asistenţă socială, activităţi ale gospodăriilor private, activităţi care au semnificaţie doar din punctul de vedere al diversificării obiectului de activitate.

Distribuţia pe regiuni de dezvoltare se prezintă în tabelul 3.4. Informaţiile pun în evidenţă faptul că ponderi peste 10% în cifra de afaceri a sectorului deţin regiunile Sud, Nord Vest şi evident Bucureşti-Ilfov, care se detaşează la distanţă (40,72%), în creştere cu +16% comparativ cu anul 2010, situaţie ce indică o continuare a procesului de polarizare.

Tabelul 3.4 Distribuţia regională a micro-întreprinderilor şi activităţii acestora


Cifra de afaceri (mii lei) Numărul de firme

Structura regională a CA

(%) C.A. medie pe firmă (mii lei)

Nord Est (1) 14.500.000 60.005 6,59 241,6

Sud Est (2) 21.900.000 67.486 9,95 324,5

Sud (3) 22.200.000 59.674 10,09 372,0

Sud Vest (4) 9.620.000 42.410 4,37 226,8

Vest (5) 16.700.000 53.132 7,59 314,3

Nord Vest (6) 22.500.000 80.695 10,23 278,8

Centru (7) 23.000.000 68.838 10,45 334,1

Bucureşti-Ilfov (8) 89.600.000 135.161 40,72 662,9

TOTAL 220.020.000 567.401 100,00 387,7

Randamentul pe o microfirmă este diferit şi pe regiuni (figura 3.1), prin detaşarea regiunii Bucureşti-Ilfov, care devansează prin mărimea acestui indicator de peste 2,9 ori nivelul înregistrat în regiunea Sud Vest. Comparativ cu cifra de afaceri medie, la nivel naţional, regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează de 1,7 ori, iar regiunea Sud Vest nu realizează decât 58,5% din media naţională. Cea mai redusă pondere în totalul microîntreprinderilor este deţinută de regiunea Sud Vest, cu 4,4%, loc „cedat” de regiunea Nord Est.


388

Figura 3.1

Cifra medie de afaceri pe o microîntreprindere în profil regional (mii lei)

3.3. Rezultate economice generale ale micilor întreprinderi

Cele 44.305 de mici întreprinderi active bilanţier în anul 2011, în creştere

numerică cu +4,99% comparativ cu anul 2010, şi-au schimbat şi profilul activităţii şi forţa economică.

Din totalul celor 44.305 de mici întreprinderi, cel mai mare număr, 5.883, activează în comerţul cu amănuntul (CAEN Rev. 2: 47), fiind urmate de 4.976 firme din activitatea 46 – comerţul cu ridicata, care deţin împreună circa 43,41% din volumul cifrei de afaceri a sectorului micilor întreprinderi.

Puterea economică a firmelor este redată de indicatorul „cifra de afaceri medie pe firmă”, cu un nivel mediu pe întreg sectorul de 4.579,6 mii lei, faţă de care se detaşează activităţi precum:

I. CAEN 35 – Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat: 55.288 mii lei;

II. CAEN 64 – Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii: 21.750 mii lei;

III. CAEN 12 – Fabricarea produselor din tutun: 19.367 mii lei; IV. CAEN 51 – Transporturi aeriene: 11.857 mii lei; V. CAEN 50 – Transporturi pe apă: 10.000 mii lei.


389

Valori reduse ale C.A. pe o firmă s-au înregistrat în activităţi precum: învăţământ, activităţi de investigaţie şi protecţie, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, activităţi ale gospodăriilor private, activităţi de asistenţă socială fără cazare etc.

Cifra de afaceri medie pe o firmă mică a fost de 4.579,6 mii lei, cu peste 11,85 ori mai mare decât media pe o microfirmă şi în creştere cu +8,9% faţă de anul 2010.

Diferenţe majore se înregistrează şi între regiuni. Ca şi în cazul microîntreprinderilor, se detaşează regiunea Bucureşti-Ilfov (tabelul 3.5).

Tabelul 3.5 Indicatori ai distribuţiei teritoriale a micilor întreprinderi


Cifra de afaceri (mii lei)

Numărul de firme

Structura regională a CA (%)

C.A. medie pe firmă (mii lei)

Nord Est (1) 16.700.000 4.940 8,23 3.380,6 Sud Est (2) 22.500.000 5.036 11,09 4.467,8 Sud (3) 19.600.000 4.947 9,66 3.961,9 Sud Vest (4) 11.000.000 3.078 5,42 3.573,7 Vest (5) 14.200.000 4.074 7,00 3.485,5 Nord Vest (6) 23.000.000 6.426 11,34 3.579,2 Centru (7) 18.900.000 5.740 9,31 3.292,7 Bucureşti-Ilfov (8) 77.000.000 10.064 37,95 7.651,0 TOTAL 202.900.000 44.305 100,00 4.579,6

Informaţiile din tabel indică existenţa unor discordanţe semnificative între

ponderile regionale în totalul cifrei de afaceri şi în numărul de firme, discordanţe generate de diferenţele de forţă economică a întreprinderilor. Ponderi de peste 10% din totalul cifrei de afaceri deţin regiunile Sud Est, Nord Vest şi evident, Bucureşti-Ilfov, care devansează de peste 7 ori ponderea deţinută de micile întreprinderi din regiunea Sud Vest. Cu excepţia regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, care contribuie cu circa 38% în cifra de afaceri a grupului micilor întreprinderi şi cu aproape 23% în numărul total, în restul regiunilor decalajul este invers, ponderea numerică devansând pe cea economică, semn al diferenţelor de eficacitate. Explicaţia este dată de forţa economică diferită. Astfel, cifra de afaceri medie pe o întreprindere este de 4.579,6 mii lei, în amplitudinea: 7.651,0 mii regiunea Bucureşti-Ilfov şi 3.292,7 regiunea Sud Vest. 3.4. Rezultatele economice generale ale întreprinderilor mijlocii

Acest segment al sectorului IMM-urilor este format din 7.907 întreprinderi, practic acelaşi număr ca în 2010 (o scădere de 5 firme).


390

Întreprinderile mijlocii desfăşoară activităţi în 85 de ramuri economice CAEN Rev. 2. Cu ponderi de peste 4% în cifra de afaceri se situează doar 4 activităţi:

46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (32,4% pondere în C.A.);

47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (10,99%);

41 - Construcţii de clădiri (4,45%); 49 – Transporturi terestre şi prin conducte (4,14%).

Din punct de vedere al performanţei economice măsurată prin volumul cifrei de afaceri pe o întreprindere, nivelul mediu pe întreprindere în sectorul întreprinderilor mijlocii este de 26.365,2 mii lei, cu puternice diferenţieri pe activităţi CAEN. Clasamentul primelor cinci activităţi CAEN este:

I. CAEN 64 – Intermedieri financiare: 161.000 mii lei; II. CAEN 65 – Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii

(cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale): 113.076 mii lei; III. CAEN 35 – Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,

gaze, apă caldă şi aer condiţionat: 90.370 mii lei; IV. CAEN 19 – Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor

obţinute din prelucrarea ţiţeiului: 78.629 mii lei; V. CAEN 46 – Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule

şi motociclete: 77.658 mii lei. Elementul de noutate al anului 2011, comparativ cu anii anteriori, îl

reprezintă pierderea poziţiilor dominante de către întreprinderile din domeniile comerţ cu ridicata şi prelucrarea ţiţeiului şi preluarea primelor două locuri de întreprinderile cu activitate financiară. În teritoriu, discrepanţele între performanţe sunt şi mai puternice, aşa cum rezultă din tabelul 3.6 şi figura 3.2.

Tabelul 3.6 Indicatori ai distribuţiei teritoriale a întreprinderilor mijlocii


Cifra de afaceri (mii lei)

Numărul de firme

Structura regională a CA (%)

C.A. medie pe firmă (mii lei)

Nord Est (1) 13.800.000 811 6,62 17.016,0

Sud Est (2) 19.200.000 865 9,21 22.196,5

Sud (3) 22.000.000 890 10,55 24.719,1

Sud Vest (4) 9.570.000 490 4,59 19.530,6

Vest (5) 14.600.000 764 7,00 19.109,9

Nord Vest (6) 22.200.000 967 10,65 22.957,6

Centru (7) 21.300.000 1.073 10,22 19.850,9

Bucureşti-Ilfov (8) 85.800.000 2.047 41,16 41.915,0

TOTAL 208.470.000 7.907 100,00 26.365,2


391

Peste 40% din cifra de afaceri a sectorului întreprinderilor mijlocii se realizează în regiunea Bucureşti-Ilfov, în scădere cu - 27% comparativ cu anul 2010. Prin contrast, regiunea Sud Vest nu realizează decât 4,6%. Discrepanţele sunt evidente dacă vom compara ponderea numărului de firme 25,9% în regiunea Bucureşti – Ilfov cu ponderea în cifra de afaceri 41,2%. Cifra medie de afaceri pe o întreprindere mijlocie este de 26.365,2 mii lei la nivel naţional, cu maximum în Bucureşti – Ilfov, care devansează de 1,6 ori nivelul mediu naţional şi de 2,46 ori nivelul înregistrat în regiunea Nord Est.

Figura 3.2

Valorile cifrei de afaceri pe o întreprindere mijlocie pe regiuni (mii lei) Comparativ cu anul 2010, semnificativă este schimbarea clasamentului prin pierderea avansului deţinut de regiunea Bucureşti-Ilfov şi reducerea decalajelor inter-regionale. Dacă în 2010 regiunea Bucureşti-Ilfov deţinea 68,4% din CA sectorială, în 2011 ponderea este de doar 41%. În 2010 nicio altă regiune nu deţinea o pondere de peste 10%, iar în prezent trei regiuni se află în această poziţie. În 2010 cinci regiuni deţineau ponderi de sub 5%, iar în prezent niciuna. Este un semnal al atenuării dezechilibrelor teritoriale.


392


� S-a atenuat discrepanţa dintre Bucureşti-Ilfov şi restul regiunilor, ponderile deţinute în cifra de afaceri de către regiunea Bucureşti-Ilfov scăzând la totalul sectorului de la 51,9% la 39,9%, la micile întreprinderi de la 42,6% la 37,9% şi la cele mijlocii de la 68,4% la 41,2%.

� IMM-urile din regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează încă prin forţa economică, media cifrei de afaceri pe o întreprindere devansând cu +68,1% media naţională şi cu +160,4% media pe o întreprindere din regiunea Sud Vest.

� Dinamica rezultatelor a devansat (+14,5% la CA, +13% la CA/firmă) dinamica numerică a IMM-urilor (+1,3%).

� În toate regiunile de dezvoltare, cu excepţia Bucureşti-Ilfov, ponderea deţinută în numărul total de IMM-uri devansează ponderile deţinute în volumul total al cifrei de afaceri.

� S-a înregistrat şi o reducere a concentrării volumului cifrei de afaceri pe unele activităţi CAEN în paralel cu scăderea numărului de ramuri (la 90) în care activează IMM-urile. În 2001 ponderea IMM-urlor în CA era de 44% în comerţul cu amănuntul, iar în 2011 de 24%.

� Microîntreprinderile reprezintă segmentul cel mai numeros al IMM-urilor (91,6%).

� Microîntreprinderile se concentrează pe un număr de 83 de activităţi (ramuri CAEN Rev. 2), aproape 53% din aceste firme desfăşurându-şi activitatea în 8 dintre domeniile CAEN, generând circa 60% din volumul cifrei de afaceri al microfirmelor.

� Numărul micilor întreprinderi a scăzut în 2009 comparativ cu 2008 (-13,9%), a înregistrat o creştere moderată în 2010 faţă de 2009 (+0,2%) şi a sporit substanţial în 2011 faţă de 2010 (+4,99%).

� A sporit forţa economică a micilor întreprinderi măsurată prin CA/firmă (+5,5% în 2010 şi +8,9% în 2011).

� Primele 2 activităţi CAEN în care activează întreprinderile mici (24,5% din total) produc aproape 44% din totalul cifrei de afaceri al acestui segment de IMM-uri, iar primele 10 activităţi generează 78% din C.A.


393

� Cele 7.907 de întreprinderi mijlocii au scăzut numeric cu -4%, comparativ

cu anul 2001, în paralel cu un proces de diversificare a obiectului de activitate. Comparativ cu 2010, numărul întreprinderilor mijlocii a rămas practic nemodificat (-5 firme).

� Diversificarea obiectului de activitate a fost însoţită şi de o uşoară consolidare economică, sporind CA/firmă.

� Ca expresie a creşterii forţei economice a IMM-urilor, în 2011 valoarea medie a cifrei de afaceri pe o firmă a înregistrat următoarele valori: - 387,7 mii lei la firmele micro (+21,7%), - 4.579,6 mii lei la firmele mici (+8,9%),

- 26.365,2 mii lei la firmele mijlocii (+7,2%), - 1.018,4 mii lei pe o întreprindere IMM (+12,9%).

� În paralel cu creşterea volumului numeric (+1,3%), întregul sector s-a consolidat, masa cifrei de afaceri a sporit cu +14,5%, iar CA/firmă cu 13%, în paralel cu reducerea gradului de concentrare pe activităţile de comerţ şi extensia pe orizontală pe o paletă mai largă de activităţi CAEN; dacă în 2001 comerţul cu amănuntul ocupa aproape 44% din IMM-uri, în prezent ponderea este de 21%, iar pentru comerţul cu ridicata de aproximativ 11%.

� Pe regiuni de dezvoltare se înregistrează diferenţieri, detaşându-se regiunea Bucureşti-Ilfov cu firme mai puternice economic, fapt reflectat printr-o C.A. pe o firmă semnificativ mai mare comparativ cu media naţională şi regiunile mai puţin dezvoltate (regiunea Bucureşti-Ilfov devansează de peste 1,7 ori media naţională).

� Regiunea Bucureşti-Ilfov contribuie cu aproximativ 40% la cifra de afaceri a IMM-urilor, diferenţiate astfel: 40,72% în cifra de afaceri a microîntreprinderilor, 37,95% a întreprinderilor mici şi 41,16% a celor mijlocii, din nou în uşoară consolidare faţă de anul trecut.

� Ponderea cea mai redusă în cifra de afaceri este deţinută de regiunea Sud Vest cu 4,79% la nivelul sectorului, 4,37% la microîntreprinderi, 5,42% la întreprinderile mici şi 4,59% la întreprinderile mijlocii, ponderi în creştere comparativ cu anul anterior.

394

Capitolul 4 REZULTATELE ECONOMICE NETE PE TIPURI DE IMM-URI, REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI RAMURI DE ACTIVITATE 4.1. Repartiţia IMM-urilor după tipul rezultatului economic obţinut

Situaţia economică la încheierea unui exerciţiu financiar este reflectată îndeosebi în rezultatul înregistrat în contul „Profit şi Pierderi” şi care poate fi: excedent (profit), pierdere sau rezultat nul. După acest rezultat se poate aprecia mersul economiei în general, dar şi al diferitelor categorii de IMM-uri întrucât masa profitului constituie sursa pentru viitoarele investiţii, baza alimentării bugetului naţional cu impozite, substanţa acordării dividendelor pentru acţionari etc. Şi din această perspectivă, starea sectorului IMM-urilor în prezent s-a ameliorat comparativ cu anii 2001, primul an de analiză a IMM-urilor, dar s-a înrăutăţit comparativ cu anul 2008 în uşoară revenire în anul 2010, fapt reflectat în datele tabelelor 4.1 şi 4.2, care prezintă numărul şi structura IMM-urilor în funcţie de natura rezultatului bilanţier final (profit, pierdere, rezultat economic nul).

Tabelul 4.1/a

Repartiţia IMM-urilor după natura rezultatului net în anul 2010

Categorie IMM Profit Pierdere Nul Total

0-9 salariaţi 205.795 240.350 121.256 567.401 10-49 salariaţi 30.695 13.587 23 44.305 50-249 salariaţi 6.122 1.781 4 7.907

Total 242.612 255.718 121.283 619.613

Tabelul 4.1/b

Structura IMM-urilor după natura rezultatului net în anul 2010


0-9 salariaţi 84,82 93,99 99,98 91,57 10-49 salariaţi 12,65 5,31 0,02 7,15 50-249 salariaţi 2,52 0,70 0,00 1,28

Total 100,00 100,00 100,00 100,00

Din punctul de vedere al situaţiei economice, fiscale, datele (tabelul

4.1/b) indică unele discordanţe: - microîntreprinderile, care deţin 91,57% din totalul IMM-urilor,

contribuie cu 99,98% în totalul IMM-urilor cu rezultat nul iar întreprinderile mijlocii lipsesc din această grupă;

- micile întreprinderi deţin aproximativ 7,15% din totalul IMM-urilor, dar sunt prezente cu 12,65% la grupa celor cu profit;

- întreprinderile mijlocii (1,28% din total) nu înregistrează decât 0,7% pierdere.


395

Structura IMM-urilor după natura rezultatului bilanţier final pentru anii 2001 şi 2011 se prezintă în tabelul 4.2. Principala constatare se referă la faptul că ponderea IMM-urilor care au înregistrat rezultat net pozitiv a ajuns la circa 40%, comparativ cu 46,4% în 2008, în scădere şi comparativ cu anul 2006, când ponderea a fost de 53,2%, respectiv anul 2007, când a fost 50,9%. Grupul microîntreprinderilor se remarcă prin plasarea sub 40% ca prag psihologic.

Tabelul 4.2 Structura IMM-urilor după natura rezultatului în anii 2008 şi 2010


0-9 salariaţi 36,27 43,48 42,36 44,98 21,37 11,54 100,00 10-49 salariaţi 69,28 75,53 30,67 24,42 0,05 0,04 100,00 50-249 salariaţi 77,43 78,63 22,52 21,34 0,05 0,03 100,00

Total 39,16 46,40 41,27 43,09 19,57 10,51 100,00

Anii 2011 2008 2011 2008 2011 2008 X

Figura 4.1 Ponderea firmelor profitabile şi evoluţia acesteia între 2008 - 2010

Ponderea întreprinderilor care au înregistrat pierderi s-a mărit de la

39,6% în anul 2001 la 43,09% în 2008, respectiv 49,88% în 2009 şi 41,27% în 2011, iar a celor cu rezultat nul s-a redus de la 10,51% în 2008, la 8,03% în 2009 şi a crescut la 19,6% în 2011. Această evoluţie semnifică, pe de o parte, o înrăutăţire a climatului de afaceri, iar pe de altă parte, o consolidare treptată a disciplinei financiare din economie.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi Total IMM-uri

36,27

69,28 77,43

39,16 43,5

75,5 78,2

46,5 2011

2008

Rezultatele economice nete pe tipuri de IMM-uri, regiuni de dezvoltare şi ramuri de activitate

396

4.2. Repartiţia teritorială a firmelor profitabile Ca o consecinţă a mediului de afaceri şi abilităţilor manageriale

diferenţiate, se înregistrează în teritoriu şi performanţe economice diferite. În capitolul precedent (Capitolul 3), indicatorul utilizat pentru măsurarea activităţii a fost cifra de afaceri, iar în cel de faţă - profitul - ca o expresie finală a eficienţei derulării afacerilor.

Distribuţia firmelor profitabile pe regiuni şi clase de mărime, precum şi structura regională a masei profitului, se prezintă în tabelul 4.3 şi figura 4.2.

Tabelul 4.3 Structura firmelor profitabile pe regiuni şi clase de mărime în anul 2010

Regiunea

Nr.

mic

rofir

mel

or p

rofit

abile

(1

-9)

Stru

ctur

a re

gion

ală

a m

icro

firm

elor

pro

fitab

ile

(%)

Nr.

într

. Mic

i pro

fitab

ile

(10-

49)

Stru

ctur

a re

gion

ală

a fir

mel

or m

ici p

rofit

abile

(%

)

Nr.

într.

mijl

ocii

prof

itabi

le

(50-

249)

Stru

ctur

a re

gion

ală

a fir

mel

or m

ijloc

ii pr

ofita

bile

(%

)

Tota

l firm

e cu

pro

fit

Stru

ctur

a re

gion

ală

(%)

Nord Est 22.612 10,99 3.666 11,94 668 10,91 26.946 11,11

Sud Est 24.108 11,71 3.535 11,52 661 10,8 28.304 11,67

Sud 22.956 11,15 3.550 11,57 714 11,66 27.220 11,22

Sud Vest 16.244 7,89 2.230 7,27 402 6,57 18.876 7,78

Vest 18.699 9,09 2.745 8,94 593 9,69 22.037 9,08

Nord Vest 28.589 13,89 4.650 15,15 796 13 34.035 14,03

Centru 25.293 12,29 4.085 13,31 857 14 30.235 12,46

Bucureşti-Ilfov 47.294 22,98 6.234 20,31 1.431 23,37 54.959 22,65

Total 205.795 100,00 30.695 100,00 6.122 100,00 242.612 100,00

În masa totală a IMM-urilor profiturile regiunii Bucureşti-Ilfov contribuie cu

circa 23,0% devansând regiunea Sud Vest de aproape 3 ori, decalaj amplificat dacă se compară cu situaţia din anul anterior.


397

Figura 4.2

Structura regională a IMM-urilor profitabile

La nivel naţional ponderea firmelor profitabile la categoria microfirme a fost de 36,3%, mult inferioară ponderii înregistrate de firmele mici (69,3%), respectiv mijlocii (77,4%). O altă caracteristică a anului 2011 o reprezintă creşterea ponderii firmelor cu rezultat nul, comparativ cu 2009, de la 8,03% la 13,8% în 2010, respectiv 19,6% în 2011. În figura 4.3 se prezintă pe categorii de întreprinderi evoluţia ponderii întreprinderilor cu pierderi.


398

Figura 4.3

Evoluţia ponderii întreprinderilor cu pierderi

Se poate aprecia faptul că între 2008 şi 2009 s-a produs o deteriorare a mediului de afaceri care a avut printre consecinţe şi creşterea ponderii întreprinderilor ce înregistrează pierderi din activitatea prestată, situaţie aflată în proces de uşoară revenire în anul 2010 şi mai puternic în anul 2011.

O altă constatare vizează diferenţierea stării de profitabilitate pe tipuri de firme, întreprinderile mici şi mijlocii înregistrând ponderi semnificativ mai reduse comparativ cu microfirmele. Tabelul 4.3 detaliază aceste informaţii. 4.3. Profitul pe regiuni de dezvoltare şi pe clase de mărime a întreprinderilor

Diferenţierile de eficienţă se înregistrează atât în ceea ce priveşte

numărul şi ponderea firmelor cu profit, ci şi în privinţa masei profitului total şi mediu pe regiuni şi firmă.

Analiza se va efectua pe categorii de IMM-uri după numărul de salariaţi. 4.3.1. Profitul microîntreprinderilor grupate pe regiuni

Microîntreprinderile (0-9 salariaţi), în număr total de 567.401, înregistrează profit (36.27%), iar 21.37% dintre ele nu obţin profit, ci rezultat nul, iar pierdere 42.36% (detalii în tabelul 4.4). Cumulat, microfirmele cu non-profit (pierdere + rezultat nul) cumulează 63.73% din totalul categoriei.

Tabelul 4.4

Rezultatul net al microîntreprinderilor

Rezultat net Număr microîntreprinderi Pondere (%) Profit 205.795 36,3

Non-profit 361.606 63,7 Total 567.401 100,00

0

10

20

30

40

50

60

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi Total IMM-uri

51,6

32,2 26,2

49,9 42,4

30,7 22,5

41,3 2009

2011


399

Pe regiuni, 22,98% din microfirmele din Bucureşti-Ilfov înregistrează profit, pondere în scădere cu 40% comparativ cu anul 2008 şi uşoară creştere comparativ cu 2009 şi aproximativ constantă în 2011. Detalii în tabelul 4.5. şi figura. 4.4. De menţionat este deteriorarea situaţiei comparativ cu 2008.

Împreună, aceste 205.795 de microîntreprinderi profitabile obţin o masă a profitului de 15.361 mii lei în scădere cu -48,3% comparativ cu anul 2010, cu o medie pe întreprindere de 74.642 lei. Dezvoltări ale acestor informaţii sunt prezentate în tabelul 4.5.

Profitul mediu pe o microfirmă s-a redus cu -47,45% în condiţiile reducerii microfirmelor profitabile cu -6%, fapt ce ilustrează o deteriorare a performanţelor.

Tabelul 4.5 Profitul microîntreprinderilor pe regiuni de dezvoltare


Volumul profitului microfirmelor

(mii lei)

Numărul microfirmelor

profitabile

Structura regională a masei profitului

(%)

Profitul mediu pe o microfirmă profitabilă

(lei) 0 1 2 3 4

Nord Est 940.000 22.612 6,12 41.571 Sud Est 1.420.000 24.108 9,24 58.902 Sud 1.380.000 22.956 8,98 60.115 Sud Vest 681.000 16.244 4,43 41.923 Vest 1.460.000 18.699 9,50 78.079 Nord Vest 1.910.000 28.589 12,43 66.809 Centru 1.650.000 25.293 10,74 65.235 Bucureşti-Ilfov 5.920.000 47.294 38,54 125.174 Total 15.361.000 205.795 100,00 74.642

Se pot formula, pe baza informaţiilor conţinute în tabelul 4.5, unele aprecieri asupra performanţelor microfirmelor pe regiuni de dezvoltare, ca de exemplu:

- din totalul microfirmelor profitabile aproape 23% funcţionează în regiunea Bucureşti-Ilfov şi circa 13,9% în Nord Vest, deci cumulat aproape 37% din totalul naţional este deţinut de aceste două zone de dezvoltare;

- în totalul profitului naţional regiunea Bucureşti-Ilfov contribuie cu 5.920 milioane lei, ceea ce reprezintă aproximativ 39%, iar locul doi la acest indicator este ocupat de regiunea Nord Vest cu 1.910 mil. lei (aproape 12,5%), deci la mare distanţă de Bucureşti-Ilfov.

Acest proces de polarizare a firmelor s-a accentuat an de an după 2001. Se detaşează regiunea Bucureşti-Ilfov care deţine 24% din totalul microfirmelor, dar contribuie cu circa 38,5% la totalul profitului naţional realizat de această categorie de întreprinderi. Scăderea înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov, de aproximativ -73,6%, a influenţat semnificativ reducerea performanţelor întregului sector al microfirmelor.

Profitul mediu pentru o microfirmă este la nivel naţional de 74.642 lei (col. 4, tabelul 4.5), în scădere cu -67.411 lei (-52,5% faţă de 2010). Se menţin diferenţele regionale de performanţă – figura 4.4.


400

Figura 4.4

Valorile medii ale profitului pe o microfirmă în profil regional (mii lei)

Dacă în 2010 valoarea medie naţională era de 142.053 lei, iar media profitului pentru o firmă în Bucureşti este de 3,41 ori mai ridicată, în 2011, profitul mediu pe o microfirmă s-a redus cu -47,45%; în Bucureşti reducerea a fost de -73,6% cu urmări majore în deteriorarea performanţelor întregului sector al microfirmelor. Ecartul între nivelul din Bucureşti şi cel din Sud Vest este de 83,25 mii lei, de circa 3 ori, în scădere semnificativă cu 2010 când devansul era de 13,5 ori. Reducerea decalajului a fost cauzată în principal de scăderea performanţelor microfirmelor din regiunea Bucureşti-Ilfov şi mai puţin de creşterea performanţelor firmelor din regiunea Sud Vest.

Pe activităţi CAEN în masa profitului microîntreprinderilor (de 15.361.000 milioane lei) comerţul cu ridicata contribuie cu 2.180.000 milioane lei (14,2%), cu o medie pe firmă de 94,0 mii lei, iar pe locul doi micro întreprinderile din tranzacţiile imobiliare cu 1.160.000 milioane lei, ceea ce reprezintă 7,6%, dar cu o medie de firmă de 183,9 mii lei. Pe ultimele locuri din punct de vedere al profitabilităţii pe o firmă se situează următoarele ramuri: activităţi asociative diverse (11,9 mii


401

lei/firmă), activităţi de asistenţă socială fără cazare (7,0 mii lei/ firmă), activitatea organismelor extrateritoriale (5,6 mii lei/ firmă), activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu (5,3 mii lei/ firmă).

4.3.2. Profitul întreprinderilor mici grupate pe regiuni

Micile întreprinderi (10 - 49 salariaţi) în număr de 44.305, în creştere cu +1,5% faţă de 2010, la care ponderea celor profitabile este de 69,28%, pondere în creştere faţă de anul anterior cu +1,0%, realizează o masă de profit de 11.225.000 mii lei (+10,1%).

Situaţia firmelor din punct de vedere al profitabilităţii este net superioară comparativ cu a microfirmelor – detalii în tabelul 4.6.

Tabelul 4.6 Repartizarea micilor întreprinderi după situaţia rezultatului

Rezultat economic Număr firme Pondere (%) Profit 30.695 69,28

Non – profit 13.610 30,72 Total 44.305 100,0

Pe regiuni de dezvoltare, din totalul micilor întreprinderi profitabile,

regiunea Bucureşti-Ilfov deţine 20,3%, urmată de Nord Vest cu aproape 15,15%. În extrema cealaltă se găseşte regiunea Sud Vest cu circa 7,3%. Detalii sunt furnizate în tabelul 4.7, în care se evidenţiază şi structura profitului şi forţa economică a firmelor, măsurată prin intermediul profitului mediu pe o întreprindere mică.

În medie, valoarea profitului realizat de o întreprindere mică este de 365.695 lei pe firmă profitabilă, în creştere cu 4.1% comparativ cu anul 2010, iar creşterea cumulată 2009-2011 fiind de 11,9%.

Tabelul 4.7

Profitul micilor întreprinderi pe regiuni de dezvoltare


Volumul profitului firmelor (mii lei)

Volumul profitului firmelor mici

(mii lei)


(%)

Profitul mediu pe o firmă mică

(mii lei) 0 1 2 3 4

Nord Est 935.000 3.666 8,33 255.046 Sud Est 1.060.000 3.535 9,44 299.859 Sud 1.350.000 3.550 12,03 380.282 Sud Vest 514.000 2.230 4,58 230.493 Vest 797.000 2.745 7,10 290.346 Nord Vest 1.120.000 4.650 9,98 240.860 Centru 969.000 4.085 8,63 237.209 Bucureşti-Ilfov 4.480.000 6.234 39,91 718.640 Total 11.225.000 30.695 100,00 365.695


402

Concentrarea regională a micilor întreprinderi este reflectată şi de compararea a două cifre: regiunea Bucureşti-Ilfov deţine 22,98% din micile întreprinderi respectiv 20,31% din cele profitabile, dar contribuie cu 40,00% în volumul profitului acestei categorii, fapt reflectat de valoarea ridicată a profitului pe o întreprindere: 718,6 mii lei, de 2 ori peste media naţională şi de 3,1 ori peste nivelul înregistrat în regiunea Nord Est, regiunea cu performanţa cea mai redusă.

Informaţiile tabelului 4.7 permit efectuarea unor aprecieri privitoare la eficacitatea activităţii firmelor mici profitabile pe regiuni de dezvoltare. Detalii asupra comparaţiei celor două ponderi - în numărul de firme profitabile şi în masa profitului - se prezintă în figura 4.5.

Figura 4.5

Structura regională a firmelor mici profitabile (pondere numerică/pondere în profit)

Contribuţia micilor întreprinderi din diferite regiuni la masa generală a profitului este semnificativ diferită de la o regiune la alta: aproximativ 47% din totalul profitului naţional al întreprinderilor mici este generat de firmele mici din Bucureşti-Ilfov, iar niciuna dintre regiuni exceptând regiunea Sud nu atinge pragul de 10%. Comparativ cu anii anteriori, polarizarea se accentuează. Astfel, de exemplu regiunea Sud contribuie doar cu puţin peste 5% în masa


403

profitului. Din punct de vedere al profitului mediu pe o firmă mică, media naţională

este 365,7 mii lei pentru o întreprindere profitabilă, cu diferenţieri regionale semnificative: 718,6 mii lei în Bucureşti-Ilfov şi 230,5 mii lei în regiunea Sud, reprezentând 32% din nivelul realizat în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Numeric, întreprinderile mici profitabile sunt majoritar în comerţul cu amănuntul (3.906), dar în masa profitului predomină întreprinderile din comerţul cu ridicata: 3.783 unităţi, ce aduc 21,2% din profit, comparativ cu cele din comerţul cu amănuntul care contribuie cu 6,5%.

Primele cinci locuri după valoarea profitului realizat de o mică întreprindere sunt:

I. CAEN 6 –Extracţia ţiţeiului: 54.000 mii lei/ firmă II. CAEN 64 – Intermedieri financiare: 2736 mii lei/ firmă III. CAEN 5 – Extracţia cărbunelui: 1694 mii lei/ firmă IV. CAEN 9 – Servicii anexă extracţiei petrolului: 1172 mii lei/ firmă V. CAEN 65 – Asigurări, reasigurări: 1087 mii lei/ firmă

4.3.3. Profitul întreprinderilor mijlocii grupate pe regiuni Întreprinderile mijlocii profitabile (50 - 249 salariaţi) în număr de 6.122

produc un volum de profit de 10.336 mil. lei, în creştere cu circa +8,4% faţă de anul 2009 şi cu +12,8% în 2011 faţă de 2010. În 2011 faţă de 2009 creşterea este de +22,3%..

Valoarea medie a profitului pe o întreprindere din categoria celor mijlocii este de 1.688,3 mii lei. Detalii privind situaţia celor 6.122 firme mijlocii profitabile se prezintă în tabelul 4.8.

Tabelul 4.8 Profitul pe regiuni de dezvoltare pentru întreprinderile mijlocii profitabile


Volumul profitului firmelor mijlocii

(mii lei)

Volumul profitului firmelor mijlocii

(mii lei)


(%)

Profitul mediu pe o firmă mijlocie

(mii lei) 0 1 2 3 4

Nord Est 777.000.000 668 7,52 1.163.174 Sud Est 840.000.000 661 8,13 1.270.802 Sud 1.030.000.000 714 9,97 1.442.577 Sud Vest 585.000.000 402 5,66 1.455.224 Vest 803.000.000 593 7,77 1.354.132 Nord Vest 901.000.000 796 8,72 1.131.910 Centru 1.270.000.000 857 12,29 1.481.914 Bucureşti-Ilfov 4.130.000.000 1.431 39,96 2.886.094 Total 10.336.000.000 6.122 100,00 1.688.337

Regiunea Bucureşti-Ilfov concentrează numărul cel mai mare de

întreprinderi mijlocii profitabile (1.431 firme) în scădere cu -397 unităţi (-21,7%) comparativ cu 2010.

După structura volumului total al profitului, regiunea Bucureşti-Ilfov


404

deţine aproape 40% din volumul profitului. În figura 4.6 se prezintă comparativ cele două structuri (după număr şi după volumul profitului) pe regiuni de dezvoltare. Pe activităţi CAEN, comerţul cu ridicata prin cei 1.560 mil. lei contribuie cu aproximativ 15% în totalul sectorului, fiind urmat de firmele din sectorul intermedieri financiare cu 940 mil. lei (circa 9,1% pondere), apoi firmele din activitatea lucrărilor de geniu civil (639 mi. lei, respectiv 6,2%). Primele cinci poziţii într-un clasament al profitului realizat în medie de o firmă mijlocie în anul 2011 au fost obţinute în activităţile:

I. CAEN 64 – Intermedieri financiare: 26.111 mii lei/ firmă II. CAEN 65 – Asigurări, reasigurări: 22.143 mii lei/ firmă III. CAEN 39 – Activităţi de decontaminare: 12.950 mii lei/ firmă IV. CAEN 27 – Fabricarea echipamentelor electrice: 5.722 mii lei/ firmă V. CAEN 30 – Fabricarea mijloacelor de transport: 5.389 mii lei/ firmă

Figura 4.6

Structura comparativă a întreprinderilor mijlocii după ponderea numerică şi ponderea în masa profitului

Profitul mediu pe o firmă mijlocie, pe regiuni de dezvoltare, indică puternica detaşare a regiunii Bucureşti-Ilfov, cu o valoare de 2.886,1 mii lei - dublă faţă de nivelul mediu naţional (1,7 ori) şi de 2,5 ori mai mare comparativ cu regiunea Sud Vest. Aceste performanţe care pun în evidenţă detaşarea regiunii Bucureşti-Ilfov sunt superioare chiar în condiţiile în care rezultatele din 2011 sunt inferioare celor din anul anterior (-10,4%). Profitul pe o firmă a fost în 2008 de 4.001 mii lei, deci mai mare de 1,4 ori faţă de anul 2009, când valoarea înregistrată a fost de 2.915 mii lei/firmă. În 2011, profitul mediu a fost 1688,1 mii lei.

Valorile profitului mediu pe firmă mijlocie în mii lei se prezintă în figura 4.7. Remarcabil este faptul că nicio unitate regională nu realizează o medie a profitului pentru o firmă mai mică de 1000 lei, faţă de anul 2010 când

10,9 11,2 6,2

9,7 12,2 13,6

25,9

8,13 9,97 5,66 7,8 8,7

12,3

39,9

0

10

20

30

40

50

Sud Est

Sud Sud Vest

Vest Nord Vest



405

şapte regiuni se plasau sub acest plafon.

Figura 4.7 Profitul mediu pentru o firmă mijlocie pe regiuni de dezvoltare (mii lei)

4.4. Profitabilitatea pe regiuni şi activităţi economice pentru ansamblul

sectorului de IMM-uri Din totalul celor 619.613 IMM-uri active în 2011 au înregistrat profit 39,16% dintre acestea, adică 242.612, în scădere cu 1% (-1512 firme) comparativ cu anul 2010. Dacă în 2010 pe fondul reducerii numărului de IMM-uri profitabile, masa profitului a sporit cu 6%, în 2011 a scăzut şi numărul de firme profitabile (-1512 firme) dar şi volumul profitului total al sectorului -12.210 mil. lei. Detalii asupra discrepanţelor regionale în tabelul 4.9.


406

Tabelul 4.9 Indicatori ai profitului IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare


Volumul profitului (mii lei)

Numărul IMM-urilor profitabile


(%)

Profitul mediu pe firmă profitabilă

(mii lei) 0 1 2 3 4

Nord Est 2.650.000 26.946 7,18 98,34 Sud Est 3.320.000 28.304 9,00 117,29 Sud 3.760.000 27.220 10,19 138,13 Sud Vest 1.780.000 18.876 4,83 94,30 Vest 3.060.000 22.037 8,29 138,86 Nord Vest 3.930.000 34.035 10,65 115,67 Centru 3.890.000 30.235 10,54 128,6 Bucureşti-Ilfov 14.500.000 54.959 39,31 263,83 Total 36.890.000 242.612 100,00 152,05

Se constată în baza informaţiilor din tabelul 4.9 faptul că nu doar pe categorii de IMM-uri, ci şi pe ansamblu, regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează prin:

- ponderea ridicată în totalul IMM-urilor profitabile: 22,65%; - greutate specifică mare în volumul total al profitului sectorului: 39,31%; - un volum al profitului pe firmă de 263,8 mii lei, mai mult de 1,74 ori media

naţională şi de aproape 2,68 ori mai mare decât profitul realizat pe o firmă din regiunea Nord Est;

- accentuarea polarizării teritoriale atât numeric cât şi ca performanţă economică.

Profitul mediu pe firmă a scăzut în 2011 comparativ cu nivelul din 2010 cu -24,3%.

Pe activităţi CAEN, ramurile care au înregistrat valorile cele mai ridicate ale volumului profitului sunt:

1. 46 – Comerţ cu ridicata: 6.120 mil. lei; 2. 1 – Agricultură: 2.200 mil. lei; 3. 47 – Comerţ cu amănuntul: 2.130 mil. lei.

În anii 2008 şi 2009, pe locul I s-au aflat firmele cu activitate de construcţii de clădiri (cod CAEN 41) a trecut pe locul 4 cu 2.110 mil. lei..

Pe o întreprindere, în medie, primele cinci locuri au fost ocupate de ramurile:

I. CAEN 6 – Extracţia petrolului: 18.333 mii lei/ firmă II. CAEN 65 – Asigurări-reasigurări: 2.267 mii lei/ firmă III. CAEN 39 – Activităţi de decontaminare: 1.381 mii lei/ firmă IV. CAEN 64 – Intermedieri financiare: 1.020 mii lei/ firmă V. CAEN 41 – Construcţii de clădiri: 985 mii lei/ firmă


407

4.5. Pierderile economice pe regiuni de dezvoltare şi ramuri de activitate În cele ce urmează vom proceda la analiza detaliată a profilului IMM-urilor care au înregistrat pierderi în exerciţiul financiar 2011. Totalul numeric al acestor întreprinderi este de 255.718, în scădere cu -9,7% faţă de anul 2010, ceea ce reprezintă aproape 42% din totalul unităţilor active. Volumul total al pierderilor se ridică la 32.540.000 mii lei ceea ce reprezintă peste 60% faţă de masa totală a profitului. În totalul întreprinderilor cu pierderi 94,7% sunt microîntreprinderi, 4,6% întreprinderi mici şi 0,7% întreprinderi mijlocii, ponderi apropiate de structura IMM-urilor pe clase de mărime. De semnalat şi faptul că microîntreprinderile deţin 99,96% din totalul IMM-urilor care au avut la finele exerciţiului financiar un rezultat final nul, deci venituri egale (exact) cu cheltuielile şi doar 0,04% din micile întreprinderi, respectiv 0,00% din totalul întreprinderilor mijlocii. Situaţia, din punct de vedere al pierderilor înregistrate de către IMM-uri, s-a ameliorat în 2010 comparativ cu 2009.

Pe regiuni de dezvoltare se detaşează Bucureşti-Ilfov, atât în ceea ce priveşte numărul firmelor cu pierderi (27%), cât şi în ceea ce priveşte masa pierderilor (aproximativ 57%). Tabelul 4.10 prezintă detalii asupra pierderilor IMM-urilor.

Tabelul 4.10 Pierderile financiare nete pe regiuni de dezvoltare


Total pierderi (mii lei) IMM-uri (număr)

Pondere În total pierderi

(%)

Pierdere medie pe firmă

(lei)

0 1 2 3 4

Nord Est 1.910.000 24.406 5,87 78.26 Sud Est 2.250.000 30.013 6,91 74.67 Sud 2.420.000 26.125 7,44 92.63 Sud Vest 1.280.000 17.076 3,93 74.96 Vest 2.190.000 24.848 6,73 88.13 Nord Vest 2.670.000 34.612 8,21 77.14 Centru 2.720.000 29.551 8,36 92.04 Bucureşti-Ilfov 17.100.000 69.087 52,55 247.51 Total 32.540.000 255.718 100,00 127.25

Pentru a obţine o imagine completă a poziţiei regiunilor de dezvoltare în

tabloul economic general al activităţii IMM-urilor, în figura 4.8 se prezintă atât ponderea regională în numărul total al IMM (1), ponderea în masa profitului (2) şi ponderea în totalul pierderilor (3).


408

Figura 4.8

Ponderi comparative ale performanţelor IMM-urilor pe regiuni

Se evidenţiază în graficul din figura 4.8 faptul că, deşi regiunea Bucureşti-Ilfov are ponderea cea mai mare în totalul pierderilor (aproximativ 52%), are şi cea mai ridicată pondere în volumul profitului (38,54%).

Informaţiile relevate de figura 4.8 permit efectuarea de aprecieri comparative asupra performanţelor regionale din compararea celor trei ponderi: în totalul IMM-urilor, în masa profitului şi volumul pierderilor. Regiunile mai puţin dezvoltate economic (Nord Est, Sud Est, Sud, Sud Vest) au ponderi mai reduse în totalul profitului, comparativ cu ponderile din volumul pierderilor. Pe activităţi CAEN, dacă în anul anterior patru activităţi (41 – construcţiile de clădiri cu 15,8%, 46 - comerţul cu ridicata cu 11,3%, 68 – tranzacţiile imobiliare cu 11,9%, respectiv 47 – comerţul cu amănuntul cu 8,2%) au cumulat 47% din volumul pierderilor şi aproximativ 44% din totalul IMM-urilor cu pierderi. După volumul pierderilor pe o întreprindere, cele mai neprofitabile activităţi au fost următoarele:

I. CAEN 6 – Extracţia petrolului brut: -8.038,5 mii lei/firmă; II. CAEN 19 – Fabricarea produselor de cocserie şi din prelucrarea ţiţeiului: -3.263 mii lei/firmă; III. CAEN 65 – Asigurări şi reasigurări: -2.644,1 mii lei/firmă; IV. CAEN 9 – Activităţi de servicii anexă extracţiei: -2.446,4 mii lei/firmă; V. CAEN 64 – Intermedieri financiare: -1.391,1 mii lei/firmă.


409


� A scăzut considerabil ponderea IMM-urilor profitabile (de la 53,2% în anul 2006 la 50,98% în 2007, 46,4% în 2008, 42,1% în 2009, 40% în anul 2010 şi respectiv 39,16% în 2011.

� Cea mai redusă contribuţie la îmbunătăţirea rezultatelor nete a fost adusă de grupul microîntreprinderilor unde ponderea firmelor profitabile a fost de numai 36,3%.

� În cadrul firmelor mici şi mijlocii, ponderea întreprinderilor profitabile este semnificativ mai ridicată: aproximativ 69,3% la întreprinderile mici, respectiv 76,5% la cele mijlocii, sub valorile înregistrate în anii 2007 şi 2008.

� A crescut ponderea IMM-urilor cu pierderi (de la 39,6% în 2007 la 43,09% în 2008, 49,88% în 2009, respectiv 46,3% în 2010), pentru a atinge 41,3% în 2011.

� S-a sporit ponderea IMM-urilor cu rezultat final nul (17,4% în anul 2007, 10,51% în 2008, respectiv 8,03% în anul 2009 şi 13,8% în 2010 respectiv 19,6% în 2011).

� Regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează printr-o pondere mai ridicată a firmelor profitabile in totalul naţional al categoriei (22,7%).

� Regiunea Bucureşti-Ilfov deţine în volumul profitului total 39,3%, iar pe tipuri de IMM-uri profitabile deţine 22,7% din întreprinderile micro, 20,3% din cele mici şi 23% din cele mijlocii care asigură contribuţia la masa profitului.

� În „masa” profitului naţional obţinut de microfirme, contribuţiile regionale sunt semnificativ diferite: Bucureşti-Ilfov, Nord Vest şi Centru (61,7%), şi la polul opus Sud Vest (4,4%).

� S-au diferenţiat ramurile economice din punct de vedere al volumului profitului: tranzacţiile imobiliare, asigurările şi reasigurările, activităţi de decontaminare, construcţiile de clădiri.

� IMM-urile cu pierderi reprezintă aproximativ 41% din totalul unităţilor active.


410

� Cea mai redusă pondere a întreprinderilor cu pierderi se înregistrează la categoria întreprinderilor mijlocii (0,7% din totalul general).

� Comparativ cu anii anteriori în clasamentul celor mai profitabile activităţi apar: cercetarea-dezvoltarea, captarea şi distribuirea apei şi activităţi de servicii informatice, alături de extracţia petrolului, asigurările, intermedierile financiare.

� Activităţile cel mai puţin profitabile înregistrează întreprinderile din domeniile: organisme extrateritoriale, servicii prestate gospodăriilor, industria tutunului, activităţi asociative diverse, comerţ cu ridicata, comerţ cu amănuntul, construcţiile de clădiri, tranzacţii imobiliare.

� Aproximativ 52,6% din volumul pierderilor înregistrate de IMM-uri au fost în Bucureşti-Ilfov şi doar 4,0% în Sud Vest, indicând o puternică diferenţiere între regiuni şi din punctul de vedere al pierderilor; totodată, regiunea Bucureşti-Ilfov contribuie cu 39,3% în totalul profitului, comparativ cu regiunea Sud Vest 5%.

� După volumul pierderilor pe firmă se remarcă: asigurări şi reasigurări (2.644 mii lei/firmă), extracţia ţiţeiului (8.030 mii lei/firmă), fabricarea produselor de cocserie şi din prelucrarea ţiţeiului (3.263 mii lei/firmă) şi activităţi de servici anexă extracţiei ţiţeiului (-2.446,4 mii lei/ firmă).


411

Capitolul 5 PERFORMANŢELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE IMM-URILOR 5.1. Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime după cifra de afaceri

Alături de gruparea IMM-urilor după numărul de salariaţi se utilizează şi o grupare după volumul cifrei de afaceri, respectiv simultan după cele două caracteristici. Conform Legii 346/2004 cu modificările şi completările ulterioare, gruparea se realizează pe următoarele categorii (tabelul 5.1 prezintă distribuţia rezultată din prelucrarea datelor celor 619.613 IMM-uri):

1 - sub 2 mil. euro; 2 - între 2 şi 10 mil. euro; 3 - între 10 şi 50 mil. euro; 4 - peste 50 mil. euro (limitele superioare nu sunt incluse în intervalele de grupare).

Tabelul 5.1

Distribuţia IMM-urilor după cifra de afaceri

Grupe Numărul de întreprinderi Structura (%) Dinamica (%)

1 608.204 98,17 101,16

2 9.489 1,52 108,09

3 1.731 0,28 121,13

4 189 0,03 138,97

Total 619.613 100,00 101,32

Pe fondul scăderii numerice a IMM-urilor în 2011 comparativ cu 2010 cu

+1,3% pe categorii, după forţa economică, se înregistrează dinamici diferenţiate. Astfel, în 2010 se înregistrează scăderea uşoară a ponderii IMM-urilor din prima grupă, iar cea mai mare creştere fiind înregistrată la categoria 4, deci la firmele mai puternice. În 2011, creşterea s-a înregistrat în rândul IMM-urilor din categoriile 3 şi 4, după cifra de afaceri, semn al consolidării economice a sectorului.

Conversia pentru aprecierea volumului cifrei de afaceri, conform datelor bilanţiere, s-a efectuat în baza cursului mediu BNR pentru anul 2011 de 4,2379 lei/euro.

Pe regiuni de dezvoltare, din cele 189 IMM-uri aflate în grupa 4 valorică după cifra de afaceri, 119 se situează în Bucureşti-Ilfov. Discrepanţe se înregistrează şi la categoriile doi şi trei. Detalii se regăsesc în tabelul 5.2.

Performanţele economico-financiare ale IMM-urilor

412

Tabelul 5.2 Distribuţia IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare

după nivelul cifrei de afaceri în euro

Regiunea Categoria cifrei de afaceri Total 1 2 3 4

Nord Est (1) 64.836 817 97 6 65.756 Sud Est (2) 72.199 980 188 20 73.387 Sud (3) 64.304 1.033 161 13 65.511 Sud Vest (4) 45.420 490 61 7 45.978 Vest (5) 57.052 796 117 5 57.970 Nord Vest (6) 86.703 1.197 181 7 88.088 Centru (7) 74.477 1.013 149 12 75.651 Bucureşti-Ilfov (8) 143.213 3.163 777 119 142.272 Total 608.204 9.489 1.731 189 619.613

*Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 - sub 2 mil. euro; 2 - între 2 şi 10 mil. euro; 3 – între 10 şi 50 mil. euro; 4 – peste 50 mil. euro. (conform INS, cursul mediu de schimb în 2011 a fost 4,2379 lei/euro).

Utilizarea acestei distribuţii nu are relevanţă majoră, generată de concentrarea excesivă a IMM-urilor în prima grupă valorică.

Pentru a „disloca aglomerarea” celor 608.204 de întreprinderi (98,31%) din prima grupă şi a vedea repartiţia mai detaliată a firmelor după nivelul cifrei de afaceri, am procedat la o regrupare pe trei categorii, mai adecvată forţei IMM-urilor din România acestei perioade:

- I - sub 20 mii lei; - II - 20-200 mii lei; - III - peste 200 mii lei. Regruparea generează o repartiţie mai echilibrată astfel: gr. I: 39,5%; gr.

II: 31,1%; gr. III: 29,4%. Detalii pe regiuni de dezvoltare după această nouă distribuţie se prezintă

în tabelul 5.3.

Tabelul 5.3 Distribuţia regională şi pe clase de mărime a IMM-urilor

Regiunea Cifra de afaceri (mii lei) Total (I) Sub 20 (II) 20 - 200 (III) Peste 200

Nord Est (1) 26.090 21.458 18.208 65.756 Sud Est (2) 30.518 23.620 19.249 73.387 Sud (3) 25.268 21.245 18.998 65.511 Sud Vest (4) 19.403 15.188 11.387 45.978 Vest (5) 24.077 18.318 15.575 57.970 Nord Vest (6) 37.866 26.495 23.727 88.088 Centru (7) 31.194 23.012 21.445 75.651 Bucureşti-Ilfov (8) 60.059 43.317 43.896 142.272 Total 254.475 192.653 172.485 619.613


413

Structura pe regiuni a IMM-urilor „puternice” după acest criteriu (C.A. peste 200 mii lei) se prezintă în figura 5.1. Se constată poziţia dominantă a regiunii Bucureşti-Ilfov, care deţine mai mult de o întreprindere din patru, iar comparativ cu anii anteriori se remarcă o consolidare economică a IMM-urilor din regiunea Centru şi Nord Vest. Structura regională nu a suferit modificări semnificative comparativ cu anul 2008.

Figura 5.1

Distribuţia regională a IMM-urilor cu cifră de afaceri de peste 200 mii lei 5.2. Caracteristici ale structurii patrimoniale a IMM-urilor Volumul şi structura patrimoniului permit evidenţierea rolului activelor în activitatea economică, iar ratele de structură care se vor calcula introduc un element de omogenizare necesar comparării unor întreprinderi de dimensiuni diferite, din ramuri de activitate diferite, cu o compoziţie organică a capitalului puternic diferenţiată. Structura activului întreprinderilor este influenţată puternic şi de compoziţia organică a capitalului şi de modul în care capitalul necesar derulării activităţii se împarte în capital fix şi circulant. În cadrul activelor, activele imobilizate prezintă o importanţă deosebită. Indicatorul oferă o dimensiune a importanţei relative a activelor pe termen lung şi a modului în care întreprinzătorii au direcţionat fondurile investiţionale. Volumul activelor totale nete şi al celor imobilizate, pe regiuni, se prezintă în tabelul 5.4.


414

Tabelul 5.4 Volumul şi structura activelor totale nete şi imobilizate

Regiunea Active totale

(mil. RON)

Structura (%)

Active imobilizate (mil. RON)

Structura (%)

Active nete (mil. RON)

Structura (%)

Nord Est (1) 49.400 4,67 23.300 5,84 26.100 3,96 Sud Est (2) 58.700 5,55 28.500 7,15 30.200 4,59 Sud (3) 59.800 5,66 28.700 7,20 31.100 4,72 Sud Vest (4) 27.100 2,56 11.700 2,93 15.400 2,34 Vest (5) 55.500 5,25 29.500 7,40 26.000 3,95 Nord Vest (6) 69.500 6,58 33.000 8,28 36.500 5,54 Centru (7) 106.000 10,03 71.000 17,81 35.000 5,32 Bucureşti-Ilfov (8) 631.000 59,70 173.000 43,39 458.000 69,68 Total 1.057.000 100,00 398.700 100,00 658.300 100,00

Conform datelor bilanţiere, volumul activelor nete se determină astfel:

active imobilizate plus active circulante nete (respectiv datoriile curente nete) minus subvenţiile pentru investiţii. Indicatorul active totale nete permite aprecierea flexibilităţii financiare a firmelor în măsura în care evidenţiază volumul de capital investit în active fixe. Structura pe regiuni a capitalului total şi a celui imobilizat se dovedeşte puternic concordantă. Pe regiuni, această structură a activelor nete se prezintă în figura 5.2.

Figura 5.2

Structura activelor nete pe regiuni (%)


415

În baza informaţiilor din tabelul 5.4 şi figura 5.2, se remarcă „zestrea” activelor imobilizate mai puternică a IMM-urilor din Bucureşti-Ilfov (60% din total) şi la distanţă Centru (10%), împreună cumulând 70% din totalul activelor imobilizate ale sectorului de IMM-uri. Restul regiunilor deţin fiecare sub 7% din acest volum. Se detaşează prin valoare redusă regiunea Sud Vest (2,56%). Informaţiile bilanţiere pun in evidenţă, pe fondul creşterii volumului activelor la nivel naţional, o accentuare a discrepanţelor regionale şi la acest indicator al potenţialului de producţie. 5.3. Aspecte referitoare la eficienţa folosirii forţei de muncă Caracterizarea utilizării forţei de muncă se poate realiza extensiv din punctul de vedere al numărului de salariaţi şi al timpului de muncă şi intensiv, sub forma indicatorilor productivităţii muncii. Indicatori ai numărului de salariaţi pe tipuri de IMM-uri, regiuni şi ramuri s-au prezentat în capitolul 2 din partea a II-a. Structura numărului de salariaţi pe regiuni se prezintă în tabelul 5.5

Tabelul 5.5 Indicatori ai numărului de salariaţi şi ai cheltuielilor salariale

Regiunea Numărul de salariaţi Structura numărului de salariaţi (%) Nord Est (1) 266.903 10,67 Sud Est (2) 290.849 11,63 Sud (3) 279.938 11,19 Sud Vest (4) 168.567 6,74 Vest (5) 237.783 9,51 Nord Vest (6) 343.271 13,72 Centru (7) 324.703 12,98 Bucureşti-Ilfov (8) 589.548 23,57 Total 2.501.562 100,00

Numărul de salariaţi în anul 2007 a sporit cu +11,3% (+290.566 persoane), iar în 2008 a mai sporit cu +85.781, deci un plus de +2,99%, iar în 2009 s-a redus cu -13,3%, în volum absolut cu -393.341 de persoane, pentru ca în anul 2010 numărul să se reducă la 2.482.506, o reducere de -81.427 salariaţi, iar în 2011 numărul salariaţilor a fost de 2.501.562 (-62.371 persoane) ceea ce reprezintă o scădere de -2,4%. 2011 indică o temperare a scăderii numărului de salariaţi dar pe intervalul 2009-2011 reducerea totală a fost de 537.139 persoane. Productivitatea muncii (PM) este un indicator sintetic al eficienţei folosirii factorului muncă şi are multiple valenţe de cunoaştere şi analiză a performanţelor întreprinderilor. Se determină ca raport între cifra de afaceri şi numărul de salariaţi. Detalii asupra valorilor regionale ale productivităţii muncii sunt prezentate în figura 5.3.


416

Figura 5.3

Productivitatea muncii pe regiuni de dezvoltare (mii lei)

O primă constatare se referă la tendinţa de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional (2,3%) în 2009 faţă de 2008, +9,5% în 2010 faţă de 2009 şi +14% în 2011 comparativ cu 2010.

Comparativ cu valoarea medie naţională de 252,24 mii lei se detaşează Bucureşti-Ilfov cu 428,19 mii lei, într-o abatere de 1,7 ori faţă de medie şi de 2,54 ori faţă de valoarea minimă înregistrată în regiunea Nord Est. Acest fapt indică persistenţa unei eterogenităţi mari din punct de vedere al randamentului folosirii factorului muncă exprimat prin cifra de afaceri pe angajat între regiuni. 5.4 Performanţele economice ale IMM-urilor determinate prin intermediul ratei de profitabilitate Ratele de profitabilitate, stabilite ca raport între un indicator de rezultate (profit sau pierdere) şi un indicator ce reflectă un „flux” de activităţi (cifră de afaceri, resurse consumate etc.) sau un „stoc” (active totale, capital propriu etc.) oferă o imagine a intensităţii performanţelor activităţii întreprinderilor şi reprezintă indicatori cu valenţe informaţionale remarcabile asupra activităţii


417

desfăşurate. Principalele rate utilizate în realizarea unui tablou informaţional relevant al sectorului IMM-urilor sunt rata profitabilităţii comerciale nete şi rata profitabilităţii financiare. Rata profitabilităţii comerciale nete (RPCN) determinată ca raport între rezultatul net al exploatării (RNE) şi cifra de afaceri (CA), prezintă aspecte interesante în comparaţiile regionale. Informaţiile necesare determinării acestui indicator pe regiuni se prezintă în tabelul 5.6, iar ratele profitabilităţii comerciale se prezintă în figura 5.9.

Tabelul 5.6 Distribuţia pe regiuni a cifrei de afaceri şi profitului net

Regiunea Rezultatul net al exerciţiului (mil. lei)

Cifra de afaceri (mil. lei)

Nord Est (1) 2.250 45.000 Sud Est (2) 2.820 63.700 Sud (3) 3.190 63.800 Sud Vest (4) 1.530 30.200 Vest (5) 2.600 45.500 Nord Vest (6) 3.380 67.700 Centru (7) 3.320 63.100 Bucureşti-Ilfov (8) 12.400 252.000 Total 31.490 631.000

Informaţiile pun în evidenţă în primul rând o creştere a rezultatului net în 2009 comparativ cu anul anterior (+15,1%), respectiv +5,9% în 2010 faţă de 2009, în condiţiile scăderii volumului de activitate exprimat prin cifra de afaceri (-10%), fapt ce indică o ameliorare a performanţelor, din punct de vedere intensiv. Anul 2011 indică o reducere o performanţelor astfel dacă masa cifrei de afaceri a sporit, comparativ cu anul anterior cu +14,5%, modificarea profitului net a fost -28%.

Se poate constata existenţa unui proces de polarizare regională a rezultatelor IMM-urilor. Ca pondere se distanţează regiunea Bucureşti-Ilfov cu circa 40% în rezultatul net al exploatării şi aproape 40% în cifra de afaceri, iar la polul opus regiunea Sud Vest, cu circa 4,86%, respectiv aproape 4,79%, pondere la ambii indicatori. Regiunile Nord Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov deţin peste 60% din volumul rezultatului exploatării pe întreg sectorul IMM-urilor. Ca expresie sintetică a eficienţei activităţii desfăşurate, rata profitabilităţii comerciale (RPCN) se determină ca raport între rezultatul net al exploatării (RNE) şi cifra de afaceri (CA) şi se exprimă - de regulă procentual:

100CARNERPCN R

Pe regiuni de dezvoltare valorile acestor rate ale profitabilităţii comerciale se prezintă în figura 5.4.


418

Figura 5.4

Ratele profitabilităţii comerciale pe regiuni de dezvoltare

Dacă în anii 2009 şi 2010 rata profitabilităţii comerciale a sporit în 2011 sub impactul efectelor crizei propagate din anii anteriori s-a înregistrat o cădere a performanţei economice cu -37,3% (4,99% valoarea ratei profitului în 2011 comparativ cu 7,96% în anul anterior). 5.5. Performanţele IMM-urilor pe activităţi CAEN Echilibrul financiar al unei firme sau al unui grup de firme similare după obiectul activităţii, este reflectat printr-un sistem de corelaţii şi proporţii între diferite fluxuri financiare. Situaţia mediului economic în curs de consolidare, caracteristicile încă în stabilizare ale economiei de piaţă funcţionale în România ne-au determinat să ne oprim, în vederea caracterizării performanţelor IMM-urilor pe activităţi, la indicatorul: - rata profitabilităţii comerciale (RPC):

RPC = (rezultatul net al exerciţiului/cifra de afaceri) 100


419

Evident, indicatorii sunt calculaţi pentru valorile agregate ale tuturor IMM-urilor din ramurile CAEN Rev. 2. Vom prezenta doar extremele clasamentului pe ramuri, deci activităţile cele mai profitabile, respectiv cele mai puţin profitabile.

Rata profitabilităţii comerciale (RPC) este un indicator de sinteză a performanţelor unei întreprinderi sau ale unei ramuri. Se determină ca raport între rezultatul net al exerciţiului şi cifra de afaceri şi se exprimă procentual. Tabelul 5.7 prezintă primele cinci activităţi cu rate de profitabilitate de peste 20%.

Tabelul 5.7 Ratele profitabilităţii pentru principalele cinci ramuri CAEN

Loc ierarhic Activitatea CAEN RPC

(%) Numărul de

IMM-uri

I 6 – Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 70,0 36

II 3 – Pescuit şi acvacultură 21,2 856

III 68 – Tranzacţii imobiliare 21,0 4.996

IV 64 – Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii 18,9 20.211

V 7 – Extracţia minereurilor metalifere 18,0 29

Comparativ cu rata medie naţională a profitabilităţii de 7,95% se detaşează IMM-urile prezentate în ordine descrescătoare, după RPC pentru cinci din cele mai profitabile activităţi.

În mod surprinzător, cu rate reduse ale profitabilităţii comerciale sunt activităţi CAEN precum:

51 – Transporturi aeriene (1,81%, în 2010 activitatea se plasa pe poziţia cinci după valoarea RPC);

19 – Fabricarea produselor de cocserie şi din petrol (1,67%); 35 – Producţia şi furnizarea de energie electrică (1,66%); 12 – Fabricarea produselor din tutun (0,49%); 99 – Activităţi ale organismelor extrateritoriale (0,16%).

Productivitatea muncii (PM) este un alt indicator cu putere de relevanţă

asupra eficacităţii activităţii IMM-urilor pe ramuri. Calculată ca raport procentual între cifra de afaceri (CA) şi numărul de salariaţi (NS) indică o dominaţie a clasamentului de către activităţile: intermedierii financiare 1.011 mii lei/pers, producerea şi furnizarea energiei electrice 2.288,6 mii lei/pers, activităţi de asigurări, reasigurări cu 908,5 mii lei/pers, transporturi aeriene 848,5 mii lei/pers, fabricarea produselor de cocserie 840,0 mii lei/pers. Cele mai puţin performante sunt activităţile: asistenţă socială fără cazare 20,9 mii lei/pers, colectarea şi eliminarea deşeurilor 32,3 mii lei/pers, activităţi de investigaţie şi protecţie 25,3 mii lei/pers.


420

Viteza de rotaţie (VR) a activelor imobilizate determinată ca raport procentual între cifra de afaceri şi activele imobilizate (AI), detaşează activităţile: asigurări şi reasigurări (71.600%), activitatea gospodăriilor private (2200%), activităţi de jocuri de noroc (889%), publicitate şi marketing (680%), activităţi de servicii privind forţa e muncă (625%). Evident, pe primele locuri se situează activităţi care au o compoziţie organică a capitalului favorabilă forţei de muncă.

5.6 Performanţele economico-financiare ale IMM-urilor pe regiuni şi judeţe În capitolele precedente s-au efectuat dezvoltări ale diferiţilor indicatori ai IMM-urilor pe regiuni: număr de IMM-uri, structura pe clase de mărime, numărul de salariaţi, profitabilitate, active, datorii, productivitatea muncii etc.

În cele ce urmează se vor face şi unele dezvoltări analitice pe judeţe şi se va pune accent pe indicatorii de performanţă economică astfel încât să se realizeze un profil economic al regiunilor de dezvoltare.

5.6.1 Regiunea Nord Est (1) include judeţele Bacău (4), Botoşani (7),

Iaşi (22), Neamţ (27), Suceava (33) şi Vaslui (37). Cifra de afaceri pe judeţe, total regiune, cât şi rezultatul net al exploatării se prezintă în tabelul 5.8.

Regiunea Nord Est se află pe locul 5 după volumul rezultatului net şi după numărul de salariaţi, pe locul 5 după numărul de IMM-uri, pe locul 8 după nivelul productivităţii muncii şi pe locul 5 după rata profitabilităţii.

Tabelul 5.8

Cifra de afaceri şi rezultatul net al exploatării în regiunea Nord Est

Judeţul Numărul de firme



Rezultatul net al exerciţiului

(mil. lei)

Bacău 4 13.574 51.687 9.930 703

Botoşani 7 4.545 23.063 3.570 139

Iaşi 22 17.732 72.108 11.900 598

Neamţ 27 10.696 42.865 6.830 295

Suceava 33 13.662 55.175 9.140 361

Vaslui 37 5.547 22.005 3.640 151

Total 65.756 266.903 45.010 2.247

În condiţiile creşterii numărului de firme la nivel regional cu +1,2%, în

cadrul regiunii, se detaşează Iaşi cu 17.732 unităţi (aproximativ 27% din total), la polul opus plasându-se Botoşani cu 4.545 unităţi (6,9%). Proporţia se păstrează şi în structura cifrei de afaceri. În ceea ce priveşte rezultatul net, judeţul Iaşi deţine aproape 27% din valoarea înregistrată la nivelul regional, iar


421

Vaslui doar 6,7%. Ca indicator de performanţă - rata profitabilităţii comerciale - (RPC) este 4,99% la nivel regional cu diferenţe pe judeţe (detalii în figura 5.5): judeţul Iaşi depăşeşte 5% iar Botoşani înregistrează doar 3,90%. Comparativ cu anii anteriori, se constată o atenuare a discrepanţelor, dar şi a performanţelor, atât la nivel general cât şi judeţean.

Figura 5.5

Ratele profitabilităţii comerciale în regiunea Nord Est

5.6.2 Regiunea Sud Est (2) include judeţele Brăila (9), Buzău (10), Constanţa (13), Galaţi (17), Tulcea (36) şi Vrancea (39). Regiunea Sud Est se plasează pe locul 3 între cele 8 regiuni după nivelul productivităţii muncii pe salariat, pe locul 4 din punct de vedere al numărului de IMM-uri şi al numărului de salariaţi şi pe locul 5 după rezultatul net al exerciţiului, respectiv locul 8 după rata profitabilităţii comerciale. Regiunea Sud Est deţine 8,9% din rezultatul net al exploatării la nivel naţional, 10% din volumul cifrei de afaceri, 11,6% din totalul salariaţilor, 8,75% din totalul cheltuielilor salariale, 9% din volumul profitului brut. În condiţiile unei dezvoltării echitabile a celor opt regiuni de dezvoltare, ponderile ar fi circa 12,5%, deci regiunea Sud Est se află sub nivelul mediu de echilibru. În regiunea Sud Est activează aproximativ 11,8% din IMM-urile totale. De remarcat poziţia specială a judeţului Constanţa cu circa 37,4% din numărul total al IMM-urilor regiunii 2, comparativ cu Tulcea în care funcţionează 8,2%. Judeţul Constanţa se mai remarcă şi prin ponderea ridicată în volumul regional al rezultatului net (38,4%), şi în cifra de afaceri (40,5%), situaţie ce semnalează o activitate eficientă. Situaţie nefavorabilă se înregistrează în judeţul Tulcea, care realizează numai 5,9% din cifra de afaceri regională. Tot pentru caracterizarea performanţelor IMM-urilor s-a determinat RPC - rata profitabilităţii comerciale, care la nivel mediu regional (RNE/CA) a fost de 4,42%, sub media naţională de 4,99%, dar distribuită inegal pe judeţe, valorile extreme înregistrându-se în Buzău (3,2%) şi Tulcea (6,9%). Detalii asupra ratelor pe judeţele regiunii Sud Est în figura 5.6.


422

Figura 5.6

Ratele profitabilităţii comerciale în regiunea Sud Est (%)

5.6.3 Regiunea Sud (3) include judeţele Argeş (3), Călăraşi (51),

Dâmboviţa (15), Giurgiu (52), Ialomiţa (21), Prahova (29) şi Teleorman (34). Numărul de IMM-uri active este de 65.511 în creştere uşoară cu +1,2% faţă de 2009 şi apoi scădere uşoară în 2011 (-0,7%) reprezentând aproximativ 10,5% din totalul naţional, 11,2% din numărul de salariaţi ai sectorului, 10,1% din rezultatul net al exploatării la nivelul ţării şi 10,1% din volumul cifrei de afaceri. Este o regiune cu poziţie mediană în cadrul totalului regiunilor ţării, ocupând locul 3 după volumul rezultatului net al exploatării, locul 5 după ponderea deţinută în totalul salariaţilor, locul 3 după nivelul productivităţii muncii şi locul 4 după rata profitabilităţii comerciale. În cadrul regiunii Sud se întâlnesc puternice discrepanţe între judeţele componente. Astfel, chiar de la indicatorul cantitativ număr IMM-uri active pe judeţ (65.511 firme), în Giurgiu activează 4.893 unităţi (7,5% din nivelul regional), iar în Prahova 21.383 (peste 32%). Cumulat, Prahova şi Argeş deţin peste 60% din totalul IMM-urilor din regiune. Structura pe judeţe se prezintă în figura 5.7.

Figura 5.7 Structura IMM-urilor active în regiunea Sud


423

Această diferenţiere apare şi la nivelul principalilor indicatori economici. În tabelul 5.9 se prezintă pe judeţe indicatorii de rezultate: cifra de afaceri, rezultatul net al exploatării şi profitul.

Tabelul 5.9 Rezultate economice în regiunea Sud (3)





(mil. lei)

Argeş 3 19.800 74.371 878 746

Dâmboviţa 15 6.140 31.290 342 288

Ialomiţa 21 4.910 20.733 454 385

Prahova 29 19.000 94.880 1200 1010

Teleorman 34 4.120 20.851 247 209

Călăraşi 51 5.100 20.339 420 364

Giurgiu 52 4.730 17.474 222 190

Total 63.800 279.938 3.763 3.192

În masa profitului regional, judeţul Prahova contribuie cu 31,8%, urmat de Argeş cu 23,3%, în timp ce judeţul Giurgiu produce doar 5,9% Comparativ cu valoarea regională a ratei comerciale a profitului (5,0%) (figura 5.8), cea mai ridicată valoare se înregistrează în Ialomiţa (7,8%), iar cea mai redusă în Argeş (3,8%). Ca expresie finală a performanţelor economice puternic diferenţiate, în figura 5.8 se prezintă RPC pe judeţe.

Figura 5.8

Ratele profitabilităţii comerciale în regiunea Sud 5.6.4 Regiunea Sud Vest (4) cuprinde judeţele Dolj (16), Gorj (18), Mehedinţi (25), Olt (28), Vâlcea (38). În această regiune activează 45.978 IMM-uri, reprezentând aproximativ 7,4% din totalul naţional. Din acest număr, aproximativ 92,0% sunt microîntreprinderi, iar 98% realizează o cifră de afaceri de până la 2 mil. euro


424

anual şi nici una nu se plasează în clasa de peste 200 mii lei. În această regiune sectorul IMM-urilor este încă în curs de consolidare. Volumul activelor imobilizate este de circa 2,9% din totalul naţional. Regiunea deţine cel mai mic număr de salariaţi regional – 168.567 ceea ce reprezintă 6,7% din totalul sectorului IMM-urilor, plasându-se pe locul 8 între regiuni. Comparativ, regiunea Bucureşti-Ilfov are de 3,5 ori mai mulţi salariaţi. Regiunea Sud Vest contribuie cu 4,8% în rezultatul net şi cu 4,7% în cifra de afaceri a sectorului IMM-urilor. Şi în cadrul regiunii se înregistrează inegalităţi între judeţe. Astfel, structura judeţeană a celor 45.978 întreprinderi se prezintă în figura 5.9.

Figura 5.9 Distribuţia pe judeţe a numărului de IMM-uri din regiunea Sud Vest

Principala constatare se referă la ponderea ridicată deţinută de judeţul

Dolj în totalul întreprinderilor (36,5%). La polul opus ca pondere se află Mehedinţi cu 8,98% faţă de 14% în anul 2001, fapt ce indică o accentuare a polarizării inter-judeţene. Rezultatele economice sub forma cifrei de afaceri şi profitului net obţinut din exploatare se prezintă în tabelul 5.10, împreună cu structura pe judeţe a celor doi indicatori.

Tabelul 5.10

Rezultatele economice ale IMM-urilor din regiunea Sud Vest

Judeţul Cifra de afaceri (mil. lei)


(mil. lei)

Ponderea judeţului %

în CA în RNE

Dolj 16 12.200 667 40,4 43,7

Gorj 18 4.060 153 13,4 10,0

Mehedinţi 25 3.240 161 10,7 10,6

Olt 28 4.770 289 15,1 18,9

Vâlcea 38 5.900 255 19,5 15,8

Total 30.170 1.525 100,0 100,0

Structura rezultatelor economice pune în evidenţă nu doar ponderea ridicată a judeţului Dolj în CA regională, ci şi greutatea specifică ridicată


425

(aproape 44% din nivelul întregii regiuni) a rezultatului net al exploatării, egală cu ponderea în valoarea cifrei de afaceri, fapt ce departajează judeţul din punctul de vedere al eficienţei. O pondere modestă (circa 10%) are judeţul Mehedinţi în ambii indicatori de rezultate. Productivitatea muncii ca indicator al randamentului folosirii forţei de muncă (178,98 mii lei) s-a situat la nivel regional sub valoarea medie a sectorului (252,2 mii lei). Pe judeţe Dolj se detaşează printr-un nivel superior – valorile pe judeţe în figura 5.10. Media regională este de circa 41% comparativ cu valoarea din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Figura 5.10

Productivitatea muncii pe judeţe în regiunea Sud Vest (mii lei) 5.6.5 Regiunea Vest (5) cuprinde judeţele Arad (2), Caraş-Severin (11), Hunedoara (20) şi Timiş (35). Regiunea ocupă o poziţie relativ favorabilă în cadrul zonelor ţării, cu puţin peste 9,4% din totalul firmelor active. Regiunea deţine 7,2% din volumul cifrei de afaceri, 8,3% din totalul rezultatului net, 9,5% din totalul salariaţilor, cu o rată a profitului comercial de 5,72%, o pondere în cifra de afaceri de 7,2%. Comparaţia indicatorilor indică un nivel puţin echilibrat de concordanţă între diferiţi indicatori economici la nivel regional.

Figura 5.11 Structura firmelor în regiunea Vest (%)


426

Judeţul Timiş se detaşează prin ponderea ridicată pe care o deţine în totalul firmelor active din regiune, pondere în creştere în ultimii ani şi care tinde să se apropie de 50%.

Principalii indicatori de potenţial cât şi de rezultate, la nivel regional şi pentru judeţele componente se prezintă în tabelul 5.11. Se detaşează din nou la majoritatea indicatorilor judeţul Timiş.

Tabelul 5.11 Principalii indicatori de potenţial şi rezultate ai IMM-urilor regiunii Vest




(mil. lei)


Arad 2 14.027 12.500 633 58.986

Caraş Severin 11 5.216 3.250 181 22.432

Hunedoara 20 11.799 6.460 305 47.604

Timiş 35 26.928 23.300 1.480 108.761

Total 57.970 45.510 2.599 237.783

Diferenţele de nivel dar şi de performanţă între judeţele regiunii sunt puse în evidenţă de diferenţele de ponderi între diferiţi indicatori. Astfel în figura 5.12 se compară ponderile judeţene în valorile regionale ale cifrei de afaceri (CA), numărului de salariaţi (NS) şi rezultatului net al exploatării (RNE).

Figura 5.12

Structura cifrei de afaceri, a numărului de salariaţi şi a rezultatului net în judeţele regiunii Vest

Se distanţează judeţul Timiş cu peste 56% din rezultatul net al exploatării şi circa 46% în cifra de afaceri regională. Prin contrast, Caraş Severin ocupă aproape 10% din salariaţi şi contribuie cu circa 7% în rezultatul exploatării.

Rata profitabilităţii comerciale, determinată din compararea rezultatului net al exploatării cu cifra de afaceri, situează regiunea Vest peste media naţională (4,99%), cel mai performant fiind Timiş (6,36%).

0

10

20

30

40

50

60

Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

24,00

8,99

20,30

46,50

24,80

9,40

20,00

45,70

24,40

6,90 11,70

56,90

CA

NS

RNE


427

5.6.6 Regiunea Nord Vest (6) cuprinde 6 judeţe: Bihor (5), Bistriţa – Năsăud (6), Cluj (12), Maramureş (24), Satu Mare (30) şi Sălaj (31)

Numărul de IMM-uri active în această regiune este de 88.088, în creştere

cu 1,2% comparativ cu nivelul din 2010 ceea ce reprezintă aproximativ 14,2% din nivelul întregului sector al IMM-urilor. Dacă ponderea a rămas constantă comparativ cu 2001, numărul absolut a sporit cu circa +35%. Regiunea ocupă locul 2 între regiunile de dezvoltare după numărul de IMM-uri active, după volumul rezultatului net al exerciţiului şi după ponderea în totalul salariaţilor şi locul 5 după nivelul productivităţii muncii. În cadrul regiunii Nord Vest ponderea cea mai ridicată în volumul firmelor o are judeţul Cluj – detalii în figura 5.13.

Figura 5.13

Structura numărului firmelor pe judeţe (%)

După volumul valoric al cifrei de afaceri, regiunea produce aproape 10% din volumul naţional al cifrei de afaceri realizat de IMM-uri, iar din punct de vedere al profiturilor IMM-urilor regiunea Nord Vest deţine 10,7% din masa naţională totală, iar în cadrul regiunii Nord Vest (6) judeţul Cluj deţine 47%, iar judeţul Sălaj 5,5%. Din punct de vedere al valorii medii a profitului (brut) pe întreprindere valoarea medie este de 44,5 mii lei pe întreprindere, cele mai profitabile dovedindu-se întreprinderile din Satu Mare şi Cluj. Atât la nivel mediu judeţean, cât şi regional, IMM-urile se dovedesc mai puţin profitabile comparativ cu media naţională. Detalii în figura 5.14.

Figura 5.14

Valorile medii ale profitului pe întreprindere (mii lei/întreprindere)


428

5.6.7 Regiunea Centru (7) include judeţele Alba (1), Braşov (8), Covasna (14), Harghita (19), Mureş (26) şi Sibiu (32). Numărul total de IMM-uri este la nivelul regiunii de 75.651 în creştere cu +35% comparativ cu anul 2001 dar în scădere (-0,9%) comparativ cu 2010. Regiunea deţine 12,2% din totalul IMM-urilor active la nivel naţional. Din valorile naţionale, regiunea Centru deţine:

- 10% din valoarea cifrei de afaceri; - 12,4% din IMM-urile cu cifră de afaceri de peste 200 mii lei; - 10,5% din volumul rezultatului net al exerciţiului; - 7,5% din volumul profitului; - 6,0% din totalul activelor nete; - 13% din numărul de salariaţi; - 8,5% din volumul pierderilor sectorului. În cadrul regiunilor de dezvoltare, regiunea Centru ocupă locul 3 după

ponderea în masa profitului, a numărului de salariaţi şi locul 2 după mărimea ratei profitabilităţii

În cadrul regiunii Centru, numărul cel mai mare de IMM-uri se află în Braşov (30,4%), iar ponderea cea mai redusă o deţine Covasna cu 6,40%. Detalii asupra acestei structuri cantitative în figura 5.15.

Figura 5.15 Structura numărului de întreprinderi în regiunea Centru (%)

Valorile cifrei de afaceri, ale rezultatului net al exploatării şi ale profitului se prezintă în tabelul 5.12 – pentru judeţele regiunii Centru.

Tabelul 5.12 Indicatori economici în regiunea Centru

Judeţul Cifra de afaceri (mil. lei)


(mil. lei) Numărul de

salariaţi Profitul (mil. lei)

Alba 1 6.220 302 38.666 358 Braşov 8 23.300 1.210 94.003 1.420 Covasna 14 4.350 196 22.458 230 Harghita 19 6.240 246 40.397 285 Mureş 26 10.900 671 67.157 787 Sibiu 32 12.200 687 62.022 804 Total 63.210 3.312 324.703 3.884


429

În regiunea Centru se detaşează judeţul Braşov ca forţă economică, caracterizat prin următoarele ponderi: - 36,6% în volumul profitului regional - 36,5% în rezultatul net al exploatării regional - 36,9% în cifra de afaceri regională - 28,9% în numărul de salariaţi de la nivelul regiunii În contrast, judeţul Covasna este nu doar mai puţin dezvoltat în raport cu IMM-urile, ci şi în relativ regres, comparativ cu anii anteriori (ponderea în profitul regional).

Cea mai scăzută pondere în cadrul regiunii Centru o deţine judeţul Covasna cu ponderi cuprinse între 6 şi 9% în indicatorii prezentaţi. Ca măsură a intensităţii dezvoltării economice au relevanţă diferite rate, cele mai importante fiind: RPC – rata profitabilităţii comerciale PM – productivitatea muncii PBS – profitul brut/salariat Valorile indicatorilor sunt prezentate în tabelul 5.13.

Tabelul 5.13 Rate economico-financiare în regiunea Centru - %

Judeţul RPC (%)

PM (%)

PBS (%)

Alba 1 4,24 160.858 9.250,1 Braşov 8 5,10 247.505 15.147,1 Covasna 14 6,22 193.897 10.250 Harghita 19 3,77 154.575 7.044,9 Mureş 26 5,37 161.971 11.717,5 Sibiu 32 6,09 196.438 12.969 Total 5,24 194.670 11.961,7

5.6.8 Regiunea Bucureşti-Ilfov (8) are doar două subdiviziuni: municipiul Bucureşti (40) şi judeţul Ilfov (23). Sunt unele modificări semnificative asupra poziţiei acestei regiuni în cadrul sectorului IMM-urilor, comparativ cu anul 2001, dar şi comparativ cu 2010. Toate aceste trăsături ce pot fi exprimate printr-o concentrare puternică a activităţii în regiunea metropolitană tind să apropie România de caracteristicile ţărilor în dezvoltare, inclusiv prin agravarea majoră a discrepanţelor regionale şi judeţene. Numărul de întreprinderi a sporit de la 80.908 în 2001 la 94.868 în 2003 (+17,3%), la 114.736 în 2005, respectiv 143.084 în 2007, respectiv 147.121 în 2009 144.516 în anul 2010, respectiv 147.272 atât în Bucureşti cât şi în Ilfov, judeţ care nu deţine în cadrul regiunii o pondere însemnată (10%) din totalul regional.


430

După nivelul cifrei de afaceri regiunea Bucureşti deţine, în totalul naţional, ponderea covârşitoare. Volumul activelor imobilizate în regiunea Bucureşti este de 151.000 mil. lei, cu o pondere de aproximativ 40% în volumul naţional, indicator la care regiunea Bucureşti-Ilfov continuă să deţină locul întâi. Regiunea Bucureşti-Ilfov se mai remarcă prin ponderi ridicate la indicatori esenţiali precum:

- volumul profitului: 39,9% - totalul salariaţilor 24% - rezultatul net al exerciţiului: 39,4% - volumul pierderilor: 52,6%

Discrepanţele dimensionale între indicatorii economici ai subdiviziunilor teritoriale ale regiunii economice Bucureşti-Ilfov, fac inutilă analiza structurilor interne, judeţene. De exemplu, în volumul cifrei de afaceri de 252.000 mil. lei, Bucureşti deţine circa 84,1%. Valorile principalelor rate economico-financiare în regiunea Bucureşti-Ilfov se prezintă astfel: � RPC – rata profitabilităţii comerciale: 5,06% în Bucureşti-Ilfov faţă de 4,99% la nivel naţional; � RAI – rata activelor imobilizate: 27,5%, faţă de 37,7% la nivel naţional; � RBS – rata profitului per salariat: 24,66 mii lei/pers, faţă de 14,7 mii lei nivelul naţional; � PNBS – rata profitului net 85,2%; Constatarea principală vizează păstrarea şi consolidarea primului loc la indicatorii ce relevă performanţele financiare, cât şi ai celor cantitativi, de volum, în condiţiile reducerii performanţelor economice comparativ cu anul anterior.


431


� IMM-urile din România au încă o forţă economică redusă comparativ cu U.E. Astfel, de exemplu, aplicând grila de încadrare standard din U.E. după numărul de salariaţi şi volumul cifrei de afaceri, peste 98% dintre întreprinderi realizează cifre de afaceri de sub 2 mil. euro: sub 20 mii lei CA se plasează aproximativ 40% din IMM-uri, iar peste 200 mii lei, doar 29% dintre acestea.

� Regiunea Bucureşti-Ilfov concentrează numeric, ca potenţial şi ca rezultate, o parte semnificativă din activitatea IMM-urilor, astfel: aproape 70% din activele nete ale sectorului, aproximativ 24% din salariaţi, 40% din volumul rezultatului net, 39% din volumul cifrei de afaceri, 39% din volumul profitului etc., fapt ce apropie ca tendinţă, economia românească - pe segmentul IMM-urilor, de economiile ţărilor în dezvoltare, caracterizate printr-o puternică concentrare economică în zona metropolitană.

� Productivitatea muncii este cea mai ridicată în Bucureşti-Ilfov (434,2 mii lei) şi cea mai scăzută (168,6 mii lei) în Nord Est, faţă de media naţională 252,24 mii lei.

� Rata profitabilităţii generale (comerciale) a fost de 4,99% la nivelul economiei naţionale, în plaja: 5,72% în Vest şi 4,4% în regiunea Sud Est.

� Rate ridicate ale profitabilităţii se înregistrează în activităţile CAEN: extracţia petrolului, tranzacţii imobiliare, intermedieri financiare, extracţia de minereuri metalifere, iar valori reduse în tranzacţii aeriene, producţia şi furnizarea energiei electrice, fabricarea produselor din tutun.

� Pe regiuni de dezvoltare inegalităţile s-au amplificat între judeţe. Astfel: - în regiunea Nord Est, activităţile IMM-urilor se polarizează în

judeţele Iaşi şi Bacău, la valori maxime, în paralel cu reducerea relativă a activităţii în judeţul Botoşani, acesta ocupând ultimul loc;

- în regiunea Sud Est, atât cantitativ, cât şi calitativ s-a accentuat polarizarea comparativ cu anul 2001, între judeţele Constanţa (cu valori maxime) şi Tulcea (la valori minime) la majoritatea indicatorilor;

- regiunea Sud, polarizează IMM-urile, între Prahova şi Argeş (în creştere cantitativă şi intensivă faţă de anul 2001), Călăraşi şi Giurgiu (aflat în declin);


432

- în regiunea Sud Vest se plasează la extreme - Dolj şi la Vâlcea

(la performanţe şi potenţial ridicat) şi Mehedinţi (în zona rezultatelor reduse);

- regiunea Vest înregistrează o amplificare a valorii ecartului economic între judeţele Timiş şi Caraş-Severin;

- în regiunea Nord Vest se distanţează prin performanţe ridicate, apropiate judeţele: Cluj şi Bihor, faţă de Sălaj aflat în scădere relativă comparativ cu anul 2001;

- în regiunea Centru se înregistrează o creştere a forţei IMM-urilor în judeţele Braşov şi Mureş şi o reducere în Covasna;

- regiunea Bucureşti-Ilfov este atipică prin comparaţie cu celelalte regiuni de dezvoltare. De remarcat faptul că ponderea judeţului Ilfov a sporit, comparativ cu 2001, totuşi acesta rămâne puternic diferit ca profil de activitate, performanţe şi pondere în întreaga regiune Bucureşti-Ilfov.

434

PARTEA A III-A CONTEXTUL ECONOMIC MONDIAL ŞI ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN 2010-2012 Capitolul 1 ECONOMIA ROMÂNIEI ŞI IEŞIREA DIN CRIZĂ

1.1. Scurta caracterizare a mediului economic internaţional Dupa redresarea din 2010, activitatea din 2011 a avut o evolutie atipică,

marcată de provocări în plan economic şi financiar, economia mondială continuând să înregistreze o uşoară creştere, comparativ cu anul 2010.Evoluţiile preţurilor au resimţit influenţa semnificativă a scumpirii produselor energetic şi a materiilor prime, fapt ce a generat o majorare a inflaţiei. Rata medie anuală a inflaţiei IAPC (Indicele Armonizat al Preturilor de Consum) s-a situat la 2,7%.Revenirea activităţii economice în zona euro a continuat în prima jumătate a anului 2011, sprijinit şi de creşterea economică la nivel internaţional şi în acelaşi timp şi de consolidarea cererii interne1.

În zona economică a Uniunii (UE-27) ritmul de creştere a fost de 1,6%, comparativ cu 1,8% în anul anterior. În spaţiul euro, creşterea economică în anul 2011 a fost de 1,5%, comparativ cu 1,7 % ritmul din 2010. În trimestrul IV al anului 2011, PIB-ul în zona euro a scăzut cu 0,3% faţă de anul 2010. Evolutiile pe economiile nationale nu au fost omogene. Astfel, creşteri economice s-au înregistrat în: Letonia (5,3%), Lituania (4,5%), Estonia (4,0%), Slovacia (3,3%), România (2,1%) şi Germania (2,0%). Deficitul comercial al zonei euro s-a redus cu aproximativ 48% faţă de anul 2010, iar inflaţia s-a menţinut la niveluri moderate.

După cresterea PIB-ului de 1,8% în anul 2010, evoluţia pozitivă a continuat şi în anul 2011, dar într-un ritm relativ mai lent. Dinamica trimestrială a PIB real consemnată în trimestrul I 2011 a fost alertă, dar această evoluţie s-a datorat parţial unor factori speciali, precum: revirimentul activităţii din sectorul construcţiilor, afectate spre finele anului 2010 de condiţiile meteo nefavorabile.

La încetarea influenţei acestor factori, ritmul trimestrial de creştere s-a temperat în trimestrul II, evoluţie care a reflectat, de asemenea, efectele nefavorabile generate de cutremurul din Japonia. În partea a II-a a anului, PIB a înregistrat o creştere modestă. Inflaţia s-a situat la niveluri ridicate pe tot parcursul anului, înregistrând o valoare medie de 2,7% în anul 2011, în creştere de la 1,6% în anul 2010. Ratei anuale a inflaţiei (IAPC) a crescut treptat de la 2,3% în luna ianuarie la un nivel maxim de 3,0% în perioada septembrie-

1 INS,”Starea Economica si Sociala 2010-2011” - date statistice, Bucureşti, 2013; „Raport Anual 2011 al Bancii Nationale a Romaniei„, BNR, 2012.


435

noiembrie, pentru a se reduce la 2,7% în decembrie, în principal, ca urmare a evoluţiilor preţurile produselor energetice şi ale materii prime.

Climatul macroeconomic din zona euro s-au deteriorat începând cu vara anului 2011, intensificarea tensiunilor pe pieţele obligaţiunilor de stat fiind asociată, în principal, cu preocupările participanţilor pe piaţă legate de câţiva factori, printre care: perspectivele referitoare la creşterea globală, sustenabilitatea finanţelor publice din unele ţări din zona euro şi ceea ce a fost în general perceput ca fiind o reacţie inadecvată a autorităţilor la criza datoriilor suverane.

Încrederea mediului de afaceri şi a consumatorilor a continuat să se deterioreze, într-un cadru general afectat de incertitudini şi de tensiuni pe pieţele financiare, pe fondul escaladării crizei datoriilor suverane în zona euro şi al discuţiilor prelungite privind plafonul datoriei SUA. Acest climat a diminuat impulsul pozitiv pe care l-a exercitat corecţia disfuncţionalităţilor la nivelul ofertei, produse după cutremurul din Japonia, din luna martie. Ritmul de creştere a economiei globale s-a încetinit. Evoluţia preţurilor, în economiile dezvoltate, a fost caracterizată printr-o rată anuală a inflaţiei care a crescut treptat în cursul anului 2011, înainte de a consemna un declin uşor în trimestrul IV. În ţările OCDE, rata medie a inflaţiei IPC s-a situat la 2,9% în anul 2011, în creştere faţă de 1,9% din 2010. IPC- exclusiv alimente şi produse energetice a fost de 1,7%, comparativ cu 1,3% în anul 2010. În economiile emergente, ratele anuale ale inflaţiei au consemnat reduceri modeste în trimestrul IV 2011, ceea ce a determinat unele bănci centrale să întrerupă procesul de înăsprire a politicii2.

Statele Unite ale Americii. Economia americană a continuat redresarea şi în 2011, dar într-un ritm mai lent decât în anul anterior. PIB-ul a crescut cu 1,7%, comparativ cu 3,0% în anul precedent. În semestrul I 2011, creşterea a fost modestă, fiind afectată de scăderea cheltuielilor guvernamentale şi de factorii externi nefavorabili . În a doua jumătate a anului, dinamica PIB s-a accelerat, în condiţiile în care consumul privat a înregistrat o accelerare. Investiţiile în obiective nerezidenţiale au continuat să aibă o contribuţie substanţială la creştere, fiind susţinute de profiturile considerabile ale companiilor şi de un nivel foarte scăzut al ratelor dobânzilor. Investiţiile în obiective rezidenţiale au avut o contribuţie pozitivă la creşterea PIB începând cu trimestrul II 2011. Schimburile comerciale nete au avut o contribuţie redusă la creşterea economică. Deficitul de cont curent s-a situat la aproximativ 3,0% din PIB.

Ritmul de creştere a ocupării forţei de muncă a fost insuficient pentru a se recupera pierderile de locuri de muncă înregistrate în anii 2008 şi 2009 şi pentru a reduce mai energic rata şomajului, care a înregistrat, un nivel de 8,9% în anul 2011, comparativ cu 9,6% în anul 2010.Rata anuală a inflaţiei IPC s-a

2 BCE: “World Economic Qutlook Database “; http://www.imf.orgmonetare.

Economia României şi ieşirea din criză

436

situat la 3,1% în anul 2011, în creştere de la 1,6% în anul precedent. În ceea ce priveşte politica fiscală, deficitul bugetar s-a redus uşor până la 8,7% din PIB, de la 9,0% în anul 2010.

Japonia. Evoluţia economică a Japoniei în anul 2011 a fost puternic

afectată de cutremurul din luna martie şi de dezastrul nuclear generat de acesta. Consecinţele s-au reflectat în reducerea abruptă a producţiei şi exporturilor, precum şi în încetinirea semnificativă a cererii interne a sectorului privat, ceea ce a condus la un declin pronunţat al PIB real în prima jumătate a anului 2011. Constrângerile pe partea ofertei s-au atenuat mai repede decât se anticipase iniţial, astfel încât activitatea economică a consemnat o redresare în trimestrul III. Temperarea exporturilor (parţial determinată de aprecierea yenului) şi creşterea importurilor de materii prime în urma cutremurului au condus la înregistrarea primului deficit anual în balanţa comercială de după 1980. Economia a continuat să evolueze într-un mediu deflaţionist. Inflaţia IPC s-a menţinut la valori negative aproape pe tot parcursul anului 2011.

Economiile emergente din Asia. Grupul acestor economii a înregistrat

o scădere a creşterii economice în anul 2011, după expansiunea deosebit de puternică din anul precedent. Dinamica exporturilor s-a redus semnificativ în a doua jumătate a anului, pe fondul moderării creşterii globale. Preocupările privind perspectivele globale au alimentat volatilitatea de pe pieţele financiare şi au determinat ieşiri de capital semnificative din regiune. Cererea internă a rămas robustă, chiar dacă s-a temperat uşor pe seama retragerii treptate a măsurilor de stimulare. Ritmul creşterii PIB-ului a fost de 7,3%, nivel apropiat de media pe termen lung.În China, creşterea PIB real s-a redus de la 10,3% în anul 2010 la 9,2% în anul 2011. Creşterea a fost sprijinită, în principal, de cererea internă, în timp ce contribuţia exporturilor nete a devenit negativă. Cererea internă a fost alimentată de volumul mare de lichiditate acumulat în anii anteriori. Sectorul construcţiilor a fost susţinut, în principal, de programul de locuinţe sociale promovat de guvern.

Evoluţii in zona euro. Evoluţiile cursului de schimb al euro au reflectat, în mare parte, percepţia pieţei cu privire la perspectivele economice ale zonei şi la perspectivele fiscale ale statelor din această zonă comparativ cu cele ale altor economii non-euro. Până la finele anului 2011, euro s-a situat la un nivel cu 4,0% sub nivelul mediu consemnat în anul 2010. După ce s-a apreciat până în luna aprilie 2011, euro s-a depreciat faţă de dolarul SUA în a doua jumătate a anului. Deprecierea s-a consemnat şi faţă de yenul japonez şi lira sterlină în anul 2011.

Rata medie anuală a inflaţiei, măsurată prin Indicele Armonizat al Preţurilor de Consum-IAPC, a crescut la 2,7%, faţă de nivelurile de 0,3% şi 1,6% consemnate în anii 2009 şi 2010. De la finele anului 2010, ratele anuale


437

ale inflaţiei s-au menţinut peste nivelul de 2%, fiind impulsionate îndeosebi de ritmurile anuale de creştere ale preţurilor alimentelor şi produselor energetice.

Creşterea preţurilor producţiei industriale indică faptul că presiunile inflaţioniste externe au fost deosebit de puternice în prima jumătate a anului 2011, în contextul preţurilor mai mari ale petrolului şi ale materii prime. Ulterior, aceste presiuni s-au temperat, în special ca urmare a moderării dinamicii preţurilor materiilor prime.

Costurile forţei de muncă au crescut progresiv, reflectând îmbunătăţirea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă. Dinamica salariilor s-a accelerat semnificativ, dar s-a situat în continuare sub nivelul înregistrat în anul 2008.

Creşterea productivităţii muncii a fost mai lentă decât în anul 2010 din cauza încetinirii considerabile a ritmului activităţii economice, iar inflaţia (prin IAPC) s-a menţinut peste nivelul de 2% în anul 2011.

Preţurile materiilor prime au fost unul dintre principalii factori care au alimentat inflaţia în zona euro pe parcursul anului 2011. Preţurile petrolului şi al materiilor prime alimentare exercită cel mai pronunţat efect direct asupra inflaţiei, trendul acestora fiind influenţat în mare măsură de ciclul economic mondial; astfel, majorările consemnate în anii 2008 şi 2011 au reflectat îndeoseb cererea consistentă din partea economiilor emergente care au înregistrat o creştere economică robustă.

Cel mai vizibil impact pe care majorările preţurilor materiilor prime îl au asupra inflaţiei IAPC este efectul direct al acestora asupra preţurilor de consum ale alimentelor şi produselor energetice. Astfel, la începutul anului 2011, atunci când preţurile materiilor prime au înregistrat niveluri maxime, aceste două componente au reprezentat aproximativ 60% din nivelurile ridicate ale inflaţiei IAPC în zona euro.

Ritmul de creştere a preţurilor producţiei industriale a fost ascendent către finele anului 2010 şi în prima jumătate a anului 2011. Ulterior, acesta a scăzut, reflectând cu precădere impactul fluctuaţiilor preţurilor materiilor prime. Preţurile producţiei industriale în zona euro s-au majorat, în medie, cu 5,9% în perioada analizată, faţă de 2,9% în anul 2010. Ritmul anual de creştere a preţurilor de producţie ale produselor energetice a fost de 11,9%, comparativ cu 6,4% în anul 2010. După revenirea din anul 2010, ritmul de creştere a PIB-ului s-a temperat în anul 2011. Dinamica anuală a PIB real a fost de 1,5%, comparativ cu 1,9% în anul 2010.

Creşterea PIB-ului în anul 2011 a fost influenţata, în măsură semnificativă, de investiţii şi exporturi. Sporirea consumului privat în acest an a fost mai modestă decât în anul anterior, când s-a situat la 0,9%. Temperarea creşterii consumului privat a fost un efect al majorării mai lente a cheltuielilor cu achiziţii de bunuri din reţeaua comercială, şi, într-o mai mică măsură, a cheltuielilor pentru servicii. Dinamica formării brute de capital fix a fost relativ alertă în anul 2011, relevând o îmbunătăţire substanţială a evoluţiei din anul 2010, când investiţiile s-au redus cu 0,6%. Această creştere s-a datorat, în


438

mare parte, avansului considerabil din trimestrul I, reflectând volumul ridicat al investiţiilor în construcţii, îndeosebi pe segmentul rezidenţial.

Comerţul zonei euro a continuat să se redreseze. Exporturile de bunuri şi servicii au crescut cu 5,8% în trimestrele I-III 2011, în timp ce importurile s-au majorat cu 3,7%. Creşterea comerţului în ţările din zona euro şi importurile din ţările din afara zonei euro au fost destul de reduse, întrucât persistenţa crizei datoriilor suverane a influenţat cererea în zona euro. Exporturile destinate ţărilor din afara zonei euro au fost robuste, în special cele către Asia şi America Latină, în timp ce exporturile către economiile cele mai avansate – inclusiv SUA şi Regatul Unit – au crescut mai lent.

Numărul populaţiei ocupate, după redresarea de sfârşitul anului 2010, a consemnat creşteri trimestriale pozitive în semestrul I 2011, dar a devenit negativă în trimestrul III 2011, când s-a situat la -0,1%. Populaţia ocupată în industrie a crescut într-un ritm mai lent, comparativ cu cea înregistrată pe ansamblul economiei. Numărul total de ore lucrate s-a majorat mai rapid decât numărul de persoane ocupate în anul 2011, în special la începutul anului.

Contracţia economică ce a urmat declanşării crizei financiare, a avut o influenţă considerabilă asupra pieţelor forţei de muncă din zona euro şi SUA, conducând la declinul puternic al populaţiei ocupate şi la majorarea semnificativă a şomajului. Numărul persoanelor ocupate în spatiul economic euro s-a redus cu aproximativ 3,8 milioane (respectiv 2,6%).

După declanşarea recesiunii pieţele forţei de muncă din zona euro au reacţionat relativ mai rapid la relansarea activităţii economice decât cele din Statele Unite, în condiţiile în care, atât numărul de ore lucrate cât şi populaţia ocupată şi-au reluat creşterea pozitivă. Rata şomajului în zona euro a rămas ridicată în perioada ulterioară încheierii recesiunii, majorându-se până la 10,4% în trimestrul IV 2011, în timp ce în SUA, aceasta s-a redus cu circa 1 punct procentual, până la 8,7% .

Activitatea economică în state U.E. din afara zonei euro. Volumul

producţiei în această zonă a înregistrat, în continuare, o redresare chiar dacă modestă. Cererea internă a devenit factorul determinant al creşterii economice, îndeosebi în Letonia, Lituania şi Polonia, exporturile nete au avut în continuare o contribuţie pozitivă la creşterea economică înregistrată de majoritatea statelor în perioada analizată.

În unele ţări, condiţiile nefavorabile de pe piaţa forţei de muncă, gradul redus de utilizare a capacităţilor de producţie şi consolidarea fiscală au avut un efect de frânare asupra procesului de revenire economică. Totodată, deteriorarea încrederii investitorilor, măsurile întreprinse de sectorul bancar în vederea reducerii gradului de îndatorare, precum şi o serie de factorii specifici la nivel de ţară ce au exercitat treptat influenţe nefavorabile asupra cererii interne. Consumul privat s-a menţinut la un nivel scăzut în majoritatea ţărilor. Ratele şomajului au rămas la niveluri ridicate în toate statele membre ale UE din afara zonei euro, procesul de revigorare economică determinând


439

ameliorarea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă doar în câteva ţări. În pofida activităţii reduse pe pieţele forţei de muncă şi a constrângerilor din sectorul public, dinamica salariilor s-a accelerat în majoritatea ţărilor în anul 2011, reflectând, printre altele, efecte de structură şi blocajele de pe pieţele forţei de muncă. Într-un context marcat de gradul scăzut de utilizare a capacităţilor de producţie, dinamica investiţiilor s-a accelerat treptat în majoritatea ţărilor, în special datorită fondurilor europene comune.

Între statele membre ale UE din afara zonei euro, o creştere a PIB în primele trei trimestre ale anului 2011 a fost înregistrată în Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia, ţări cu cele mai mari contribuţii din partea cererii interne. Creşterea PIB s-a încetinit în Regatul Unit, sub efectul scăderii cererii interne, precum si in Republica Cehă, dar s-a accelerat în Ungaria.

În România, după o perioadă de doi ani de contracţie economică, dinamica PIB a redevenit pozitivă în perioada analizată, pe seama stocurilor şi a cererii interne.

Rata medie anuală a inflaţiei a crescut în anul 2011 în majoritatea statelor membre ale UE non-euro. Sporirea inflaţiei a fost efectul acţiunii unor factori interni şi externi. Influenţe majore, în sensul creşterii, au fost exercitate de preţurile alimentelor şi ale produselor energetice îndeosebi în semestrul I 2011, de modificările impozitelor indirecte, ale preţurilor administrate şi ale accizelor, precum şi de deprecierea cursului de schimb în unele ţări. Majorarea preţurilor materiilor prime pe pieţele internaţionale a avut un impact mai puternic asupra inflaţiei în ţările din Europa Centrală şi de Est decât în celelalte ţări membre ale UE non-euro, datorită ponderilor mai mari deţinute de alimente şi produse energetice în coşurile indicelui armonizat (IAPC), ale respectivelor ţări.

La sfârşitul anului 2011, toate statele membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro, exceptând Suedia, erau în procedură de deficit excesiv, conform deciziei Consiliului UE.

1.2. Evoluţia economiei româneşti În România, efectele crizei mondiale s-au manifestat şi în anul 2011, an

în care s-a urmărit reducerea inflaţiei, compresia deficitului bugetar, menţinerea deficitului contului curent la un nivel moderat şi asigurarea unui cadru favorabil pentru continuarea creştereii economice.

Evoluţia economiei a fost sensibil influenţată de deteriorarea climatului economic şi financiar la nivelul UE. După doi ani de recesiune, în care situaţia economică s-a deteriorat datorită, în principal, crizei economice din Europa (-6,6% în anul 2009 şi -1,1% în anul 2010), anul 2011 a reprezentat pentru economia României, reintrarea pe o traiectorie ascendentă, PIB-ul înregistrând o majorare de +2,2% comparativ cu anul 2010 (ilustrarea evoluţiei dinamicii PIB-ului în figura 1.13).

3 Sursa: Buletin Statistic Lunar, nr.12, 2011, INS.


440

Figura 1.1.

Dinamica Produsului Intern Brut (baza glisanta i/i-1)

La nivelul anului 2011, numărul mediu de salariaţi (4348,7 mii persoane) a înregistrat o scădere faţă de anul 2010, remarcabil este faptul că sectorul privat a început să creeze noi locuri de muncă compensând, cel puţin parţial, reducerile de personal operate în sectorul bugetar.

În anul 2011, câştigul salarial mediu lunar brut pe economie a fost de 1980 lei, în creştere cu +4,1% faţă de anul 2010, iar câştigul salarial mediu lunar net înregistrat la nivelul economiei naţionale a fost de 1444 lei, în creştere cu 3,8% faţă de anul 20104.

Inflaţia s-a redus, iar deficitul de cont curent s-a menţinut sub 4,5% din PIB. În figura 1.2 se prezintă dinamicile comparative ( i/i-1 ) ale salariilor şi preţurilor.

Figura 1.2 Dinamicile lunare (cu baza mobilă) ale preţurilor de consum şi salariilor

4 Sursa: România în Cifre 2011, INS, 2012.

94,4

87,1

91,2

101,5 103,9

107,1 103,2

95,1

97,9 99,6

102,4 105,7

105,1

105,2 108,5

104,2

107,9

106,3

107,3

93,4

98,4

102,5

80 85 90 95

100 105 110 115

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011


441

A continuat să se redreseze cererea internă, creşterea în domeniul construcţiilor devenind pozitivă, iar vânzările cu amănuntul au început să crească după ce atinseseră un nivel minim.

Veniturile bugetului general consolidat în anul 2011 şi au totalizat 181,6 miliarde lei preţuri curente, ceea ce reprezintă 33,1% din PIB, cu o creştere nominală de +7,6% (dar în în termeni reali de numai +1,6%) comparativ cu nivelul înregistrat în anul 20105.

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 205,4 miliarde lei preţuri curente, reprezentând 37,5% din PIB, în termeni nominali, creştere cu 1,73% faţă de anul 2010 (scădere în termeni reali cu aproximativ 4%).

Măsurile asumate de România6 şi incluse în Programul Naţional de Reformă 2011-2013, (măsuri care răspund solicitărilor din noul cadru de guvernanţă economică europeană) sunt în esenţa următoarele :

1. Promovarea competitivităţii şi a dezvoltării durabile; 2. Stimularea ocupării forţei de muncă; 3. Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice; 4. Consolidarea stabilităţii financiare; 5. Îmbunătăţirea mediului de afaceri

5 Sursa: Raport asupra stabilitatii financiare, 2011, Banca Naţională a României. 6 Sursa: Raport asupra stabilităţii financiare, 2011, Banca Naţională a României.

442

Capitolul 2 POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ AL ROMÂNIEI

În evaluarea potenţialului economiei s-au avut în vedere îndeosebi: resursele de energie primară, inclusiv producţia, importul şi consumul, precum şi resursele umane.

2.1. Resursele de energie

Economia ţării este într-un activ proces de restructurare, în vederea eficientizării utilizării resurselor interne şi a sporirii gradului ei de atractivitate pentru investiori. Sectorul energetic reprezintă cheia restructurării economice deoarece acesta este cel care influenţează hotărâtor evoluţia întregii vieţi economice şi sociale..

Elementele pivot ale strategiilor pentru sectorul energetic se referă la: • accelerarea materializării condiţiilor pentru liberalizarea pieţei de energie; • îmbunătăţirea eficienţei şi cresterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă; • reducerea impactului negativ exercitat asupra mediului, de către unele activităţi din sectorul de producere şi distribuire a energiei.

Acestea sunt şi principalele provocări la care este supus sectorul energetic în condiţiile în care România trebuie să recupereze decalajul de performanţă economică si eficacitate faţă de ţările dezvoltate din UE.

Resursele de energie, au fost de 42429 mii tone echivalent petrol1, din care producţia a deţinut 64,7%. Structura resurselor de energie primară a fost următoarea: 30,1% ţiţei şi produse petroliere din import; 29,9% gaze naturale; 20,7% cărbuni şi cocs din import; 10,1% energie hidroelectrică şi nuclearo-electrică; 8,3% lemne de foc si biomasă; 0,6% energie provenită de la alţi combustibili; 0,2% energie electrică din import; 0,1% energie provenită din surse neconvenţionale. Structura resurselor energetice, a înregistrat următoarele aspect esenţiale: • la producţia internă, structura a fost dominată de gazele naturale (31,8% din total), urmată de cărbuni (24,3%), energie hidroelectrică şi nuclearo-electrică (15,6%), ţiţei (15,0%), lemne de foc, inclusiv biomasă (12,7%), alţi combustibili (0,6%); • la import, pondere ridicată a deţinut ţiţeiul şi derivatele (67,1%), gazele naturale (21,5%), cărbunii şi cocsul (9,5%); energia electrică a avut o pondere de doar 0,8%. 2.2.Producţia de energie primară

În anul 2011, producţia de energie primară a însumat 27465 mii tone echivalent petrol şi comparativ cu anul 2010 a înregistrat o uşoară creştere comparativ cu 2010 (+37 mii tone echivalent petrol, respectiv +0,1%). Analiza

1 Echivalent petrol (10.0000 kcal/kg.)


443

evoluţiei producţiei de energie primară, pe categorii, în anul 2011 comparativ cu anul 2010, evidenţiază următoarele modificări: • s-a majorat producţia de cărbune (+758 mii tone echivalent petrol, respectiv +12,8%), alţi combustibili (+62 mii tone echivalent petrol, respectiv +68,9%) şi gaze naturale (+19 mii tone echivalent petrol, respectiv +0,2%); • s-a micşorat producţia de: lemne de foc, inclusiv biomasă (-424 mii tone echivalent petrol, respective -10,9%), energie hidroelectrică, eoliană şi nuclearo-electrică (-332 mii tone echivalent petrol, respective -7,2%), ţiţei (-57 mii tone echivalent petrol, respectiv -1,4%).

Tabelul 2.1

Resursele de energie primară2

Gradul de independenţă energetică (determinat ca raport între producţia

de energie primară şi cantitatea de energie primară disponibilă) a fost de 77,0%, în scădere faţă de anul anterior (-1,8 puncte procentuale).

În 2011 gradul de independenţă energetică, pe principalele categorii de resurse, a crescut cu 1,3 puncte procentuale la ţitei, dar a scăzut cu 1,9 puncte procentuale la gaze naturale.

Consumul final energetic a fost de 22750 mii tone echivalent petrol, având pe principalele activităţi, următoarea structură: 34,6% populaţie, 31,2%

2 Sursa: ”Starea Economică şi Socială a României 2010 şi 2011”, INS, 2013.

Potenţialul de dezvoltare economică al României

444

industrie (inclusiv construcţii), 23,4% transporturi, 8,9% alte activităţi, 1,9% agricultură, silvicultură şi pescuit.

Evoluţia consumului final energetic pe principalele activităţi din economie, a prezentat următoarele aspecte: •s-a înregistrat o scădere a consumului la populaţie (-241 mii tone echivalent petrol, respectiv -3,0%) şi în alte activităţi (-69 mii tone echivalent petrol, respectiv -3,3%); • a crescut consumul final energetic în: transporturi (+206 mii tone echivalent petrol, respectiv +4,0%), industrie (+73 mii tone echivalent petrol, respectiv +1,0%) şi în agricultură (+42 mii tone echivalent petrol, respectiv +10,7%); • a crescut ponderea în total consum final energetic la categoria transporturi (+0,9 puncte procentuale), industrie (+0,3 puncte procentuale), agricultură (+0,2 puncte procentuale) şi a scăzut la populaţie (-1,1 puncte procentuale) şi în alte activităţi (-0,3 puncte procentuale)

Producţia de energie electrică a crescut (comparativ cu 2010) cu 1237 milioane kWh (+2,0%), iar producţia de energie electrică pe locuitor a fost de 2913 kWh. 2.3. Resursele umane

La 1 ianuarie 2012, populaţia României a fost de 21355.8 mii locuitori (în structura: 48.7% bărbaţi şi 51,3% femei3). Valorile negative ale sporului natural au determinat o scădere continuă a populaţiei ţării în perioada 2010-2012 (1 ianuarie). În tabelul 2.2 se prezintă datele asupra populaţiei României pe etnii, conform recensământului din 2011, românii deţinând aproape 89 % din totalul populaţiei.

Tabelul 2.2 Populaţia României pe etnii

Număr persoane %

Populaţia stabilă 19.042.936 100,0%

Română 16.869.816 88,6%

Maghiară 1.237.746 6,5%

Romă 619.007 3,3%

Ucraineană 51.703 0,3%

Germană 36.884 0,2%

Alte etnii 168.594 0,9%

Etnie nedeclarată 59.186 0,3%

3 Sursa: Anuarul Statistic al României, 2012, INS.


445

Principalul factor care a influenţat scăderea populaţiei în anul 2011 a fost sporul natural negative, urmat de soldul negativ al migraţiei externe. Implicaţiile sociale şi economice ale creşterii rapide, mai ales a segmentului populaţiei „vârstnice (peste 80 ani)”, sunt majore. Dacă grupele „mai tinere” (65-69 ani) ale populaţiei vârstnice pot fi încă active din punct de vedere economic, fiind capabile să se întreţină singure, cei „foarte bătrâni” (85 ani şi peste), sunt tot mai dependenţi de ceilalţi, necesitând suport social şi medical special (în tabelul 2.3 evoluţia 2010-2012 a populatiei pe sexe şi medii).

Tabelul 2.3

Populatia pe sexe si medii rezidentiale4

Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale confirmă faptul că,

procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în rural unde numărul populaţiei vârstnice este mai mare decât cel din mediul urban de 1,4 ori.

Indicele de îmbătrânire demografică şi raportul de dependenţă demografică au fost direct influenţate de scăderea numărului de copii (în principal) şi de creşterea populaţiei vârstnice. Indicele de îmbătrânire a crescut de la 984 la 998 persoane vârstnice la 1000 persoane tinere la începutul anului 2012, în timp ce raportul de dependenţă demografică s-a menţinut constant la aproximativ 430 persoane tinere şi vârstnice la 1000 persoane adulte.

În anul 2011, speranţa de viaţă la naştere a fost 73,77 ani, în creştere cu +0,3 ani faţă de 2010. Femeile au avut o durată medie a vieţii mai mare cu 7,42 ani decât bărbaţii.

4 Sursa: Anuarul Statistic al României, 2012, pag. 44-45.

Potenţialul de dezvoltare economică al României

446

În anul 2011 şi-au schimbat domiciliul 324,6 mii persoane, rata migraţiei interne, în scădere comparativ cu anul anterior, fiind de 15,2 schimbări de domiciliu la 1000 locuitori (în tabelul 2.4 se prezintă informaţii asupra migraţiei interne).

Comparativ cu anul 2010, numărul persoanelor care şi-au schimbat domiciliul a scăzut cu 29,3%.

Tabelul 2.4

Migraţia Internă

În 2011, al cincilea an al României ca membră a Uniunii Europene,

soldul migraţiei internaţionale a fost negativ (-2,8 mii persoane), fiind determinat de numărul mai mare al persoanelor plecate (18,3 mii persoane, în creştere faţă de anul anterior), faţă de cel al persoanelor sosite (15,5 mii persoane, în creştere faţă de anul precedent).


447

Capitolul 3 EVOLUŢII MACROECONOMICE

3.1. Produsului intern brut (PIB). În anul 2011, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali a fost de 556708,4 milioane lei preţuri curente, revenind 26070,0 lei pe locuitor. După cei doi ani de contracţie economică (-6,6% în anul 2009 şi -1,1% în anul 2010). PIB real a înregistrat un avans de 2,2 % faţă de anul anterior.

Tabelul 3.1 Indicatori ai volumului si dinamicii PIB-ului

PIB-ul pe locuitor a crescut cu 2,5%, dinamică apropiată de cea a PIB-ului total. În anul 2011, evoluţia produsului intern brut pe principalele ramuri de activitate a avut următoarele caracteristici: • serviciile au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea PIB (242396,9 milioane lei, respectiv 43,5% din total); la această componentă, contribuţii importante şi-au adus următoarele activităţi: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (11,3% din PIB), administraţie publică şi apărare, asigurări sociale

Evoluţii macroeconomice

448

din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (9,9 din PIB), tranzacţii imobiliare (8,5% din PIB); • pe locul doi s-a situat industria (cu 160927,9 mil. lei; respectiv 28,9% la formarea PIB); • construcţiile (47563,4 milioane lei) au contribuit cu 8,5% la formarea PIB; • la mai puţin de un sfert din contribuţia industriei s-a situat agricultura, silvicultura şi pescuitul (36438,6 milioane lei, respectiv 6,6% din PIB).

Creşterea economică de 2,2% a fost susţinută în principal, de evoluţia din agricultură, (+12,4%) şi servicii, domeniu care a înregistrat un avans de 2,9%. Industria a avut o contribuţie pozitivă, însă creşterea a fost modestă (0,1%).

Rata de investire (FBCF/VAB) a revenit usor dupa scăderea energică înregistrată din 2008 (în tabelul 3.1 se prezintă o serie de agregate macro pe intervalul crizei economice şi financiare).

3.2. Evoluţia preţurilor şi inflaţia Shimbările din sistemul fiscal din anul 2010 au continuat să influenţeze evoluţia inflaţiei şi în anul 2011. Dinamica preţurilor bunurilor de consum, în acest an ,a fost influenţată, în principal, de o serie de procese şi fenomene, printre care1): • epuizarea partiala a efectului majorării TVA ( introdusă de la data de 1 iulie 2010) • oferta abundentă de produse alimentare neprelucrate generate de producţia agricolă bogată; • încetinirea sensibilă a ritmului de creştere a preţurilor combustibililor; • accelerarea creşterii preţurilor administrate, sub impactul eliminării subvenţiilor pentru energia termică (acordate de la bugetul de stat); • creşterea uşoară a ponderii produselor ale căror preţuri sunt administrate, cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu 2010 (respectiv de la 16,7% la 17,2%); • relativa stabilitate a cursului de schimb leu/euro.

Preţurile de consum au crescut lunar sub nivelul înregistrat în anul 2010 (exceptând lunile martie, aprilie şi mai), la sfârşitul anului 2011 rata inflaţiei fiind de 3,1%, respectiv cu 4,9 puncte procentuale mai mică faţă de cea înregistrată în anul anterior, când a fost de 8,0%.

Rata medie anuală a inflaţiei a fost de 5,79%, cu 0,3 puncte procentuale sub nivelul mediu înregistrat în anul 2010, când a fost de 6,09%.

Rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,3%, sub nivelul înregistrat din 2010, când a fost de 0,6%.

În anul 2011 comparativ cu anul 2010, s-a înregistrat o uşoară creştere a cheltuielilor gospodăriilor pentru produsele de consum curent (s-au mărit cu 0,06 puncte procentuale), fenomen datorat tendinţei gospodăriilor de realocare a resurselor disponibile. 1 Sursa:Buletin Statistic Lunar, nr.12, 2011, INS.


449

Indicele preţurilor producţiei industriale, pentru ansamblul produselor fabricate şi comercializate la intern şi extern, a fost în luna decembrie 164,27%, în creştere cu 10,7 puncte procentuale faţă de cel înregistrat în luna decembrie a anului anterior, în condiţiile menţinerii bazei de comparaţie (anul 2005=100).

În decembrie 2011 comparativ cu decembrie 2010, indicele preţurilor producţiei industriale pentru piaţa internă2 s-a majorat cu 10,1 puncte procentuale, iar indicele preţurilor producţiei industriale pentru piaţa externă s-a majorat cu +12,4 puncte procentuale.

În luna decembrie 2011, indicii preţurilor producţiei industriale pe secţiuni CAEN Rev.2, comparativ cu indicele general al preţurilor producţiei industriale au înregistrat următoarea evoluţie: • au crescut indicii preţurilor producţiei industriale la distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare cu 7,8 puncte procentuale şi industria prelucrătoare cu 4,5 puncte procentuale; • s-au redus indicii preţurilor producţiei industriale la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 25,4 puncte procentuale şi industria extractivă cu 1,4 puncte procentuale.

Analiza indicilor preţurilor producţiei industriale pe marile grupe industriale, în decembrie 2011 faţă de indicele general al preţurilor producţiei industriale, relevă următoarele fenomene: • se constată creşteri peste nivelul înregistrat pe total la industria bunurilor de uz curent cu 10,5 puncte procentuale şi industria energetică cu 6,6 puncte procentuale; • sub nivelul înregistrat pe total se situează industria bunurilor intermediare cu -4,4 puncte procentuale, industria bunurilor de capital cu -17,0 puncte procentuale şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu -20,8 puncte procentuale.

3.3. Evolutii sectoriale Industria şi construcţiile. Producţia industrială a fost mai mare cu

5,6% (în 2011 comparativ cu anul 2010 datorită creşterilor înregistrate la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+6,3%), în industria prelucrătoare (+5,6%), în industria extractivă (+4,5%). Creşteri s-au înregistrat în ramurile: fabricarea produselor din tutun (+30,9%), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+19,7%), alte activităţi industriale n.c.a. (+15,1%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (+14,5%), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (+12,9%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+12,6%), fabricarea echipamentelor electrice (+12,6%), fabricarea 2 Sursa: Buletin Statistic de Preţuri, nr.12, 2011, INS


450

autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+9,2%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+8,8%), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (+8,5%), industria metalurgică (+7,3%), industria alimentară (+4,5%). Dinamicile lunare ale productiei industriale şi a principalelor secoare ale acesteia se prezintă în figura 3.1. Se evidenţiază pregnant caracterul sezonier al industriei extractive şi producţiei de electricitate (în figura 3.1 se ilustrează dinamicile lunare ale producţiei industriale).

Figura 3.1 Dinamica lunară a producţiei industriale în 2011

comparativ cu luna similară din 2010

Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în ramurile: tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (-16,7%), fabricarea altor mijloace de transport (-8,8%), fabricarea băuturilor (-7,0%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (-3,1%), fabricarea de mobilă (-2,9%), tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (-2,4%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-1,5%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (-1,4%).

Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor intermediare (+10,0%), în industria bunurilor de capital (+5,8%), în industria


451

energetică (+4,9%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+1,1%). În industria bunurilor de uz curent s-a înregistrat o scădere de - 0,2%.

În anul 2011, cifra de afaceri din industrie pe total, în termeni nominali, a fost mai mare cu 15,6% faţă de anul 2010, datorită creşterilor înregistrate în industria energetică (+23,8%), în industria bunurilor intermediare (+21,4%), în industria bunurilor de capital (+13,9%), în industria bunurilor de uz curent (+7,6%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,3%).

Productivitatea muncii în industrie a înregistrat o creştere de 4,3% în anul 2011 faţă de anul 2010, datorată majorării productivităţii muncii din industria extractivă (+11,5%), din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,8%) şi a celei din industria prelucrătoare (+3,3%).

În anul 2011, valoarea lucrărilor de construcţii a fost de 74418,0 milioane lei, din care 80,2% construcţii noi şi reparaţii capitale şi 19,8% lucrări de întreţinere şi reparaţii curente.

Transporturile şi comunicaţiile. Evoluţia activităţii în acest domeniu

este influenţată de starea şi structura infrastructurii de transport, modificările structurale înregistrate de ramurile economiei naţionale, nivelul investiţiilor, structura fluxurilor comerciale internaţionale şi regionale.

Stadiul de dezvoltare a transporturilor în România, este ilustrat prin următoarele caracteristici: • reţeaua de cale ferată totalizează 10.777 kilometri, din care 37,3% este electrificată, Bucureşti, capitala României, fiind un important nod de cale ferată cu 8 magistrale principale, conectate la liniile internaţionale; • densitatea medie a reţelei publice de transport rutier este de 35,1 km/100 km2 teritoriu; • Municipiul Bucureşti, se află la intersecţia principalelor căi rutiere care străbat ţara, unele dintre acestea fiind conectate la reţeaua internaţională (aşa cum este drumul european E60, care leagă porturile Hamburg şi Constanţa, via Oradea şi Bucureşti); • fluviul Dunărea înlesneşte transportul cu nave de navigaţie interioară de la Buziaş până la Brăila, între Brăila şi Sulina fiind permis şi traficul navelor maritime; • 57,9% din mărfurile transportate pe apă în România au fost operate prin portul Constanţa, cel mai important port maritim şi de navigaţie interioară; • transporturile aeriene sunt asigurate de principalele aeroporturi: Bucureşti („Henri Coandă” - Otopeni şi „Aurel Vlaicu” - Băneasa); Constanţa („Mihail Kogălniceanu”); Timişoara („Traian Vuia”); Cluj-Napoca; Iaşi; Arad; Târgu Mureş; Suceava etc.

Comunicaţiile. Au funcţionat în anul 2011 un număr de 5.842 de oficii de poştă (cu 1209 unităţi mai puţine, comparativ cu anul 2010). Din numărul total al 83,0% sunt situate în mediul rural. Volumul corespondenţei expediate şi


452

imprimatele, au însumat 297 milioane bucăţi, trimiterile recomandate 35.853 mii bucăţi; numărul de trimiteri cu valoare declarată a reprezentat 831 mii bucăţi, iar cel al coletelor poştale 1.934 mii bucăţi.

În 2011 faţă de 2010, activităţile de poştă au înregistrat o scădere, la corespondenţă şi imprimate (cu 72 milioane bucăţi, respectiv 19,5%), la trimiteri recomandate (cu 3364 mii bucăţi, respectiv 8,6%) şi coletele (cu 342 mii bucăţi, respectiv 15,0%).

Deşi comunicţiile pe internet au avut o dinamică spectaculoasă, numărul gospodăriilor cu acces la internet se situează în România la numai 64 % din nivelul mediu european şi numai la 51% comparativ cu Suedia sau Danemarca (detalii în tabelul 3.2.).

Comerţul internaţional. Exporturile FOB de bunuri, în anul 2011, au

înregistrat o valoare de 45.274 milioane euro (în creştere cu 21,2% faţă de anul 2010), iar importurile CIF au fost de 54.948 milioane euro (în creştere cu 17,2% faţă de anul 2010), soldul balanţei comerciale FOB-CIF fiind de 9.674 milioane euro, în creştere cu 165 milioane euro comparativ cu anul 20103.

Tabelul 3.2

Ponderea gospodăriilor cu acces la internet (%)

3 Sursa: Buletin Statistic de Comerţ Internaţional, nr.12, 2011, INS.


453

Deficitul comercial (exporturi FOB - importuri CIF) a fost de 9674 milioane euro, cu 165 milioane euro peste nivelul înregistrat în anul 2010. Deficitul balanţei comerciale s-a datorat, în principal, soldului negativ de peste un miliard euro înregistrat la fiecare din următoarele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat: produse minerale (-3981 milioane euro), produse chimice (-3270 milioane euro), maşini şi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (-2876 milioane euro), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (-1471 milioane euro). Informaţii asupra exporturilor, importurilor şi deficitului balanţei comerciale sunt illustrate în figura 3.2, pentru intervalul 2005-2011. După maximul deficitului din 2008, a urmat o reducere, obtinuţă în principal prin creşterea volumului exporturilor, mai energic comparativ cu cea a importurilor.

Figura 3.2. Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale

Sold comercial excedentar s-a înregistrat la următoarele secţiuni:

mijloace şi materiale de transport (2.313 milioane euro), produse din lemn, exclusiv mobilier (1.073 milioane euro), produse vegetale (773 milioane euro), mărfuri şi produse diverse (772 milioane euro), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (740 milioane euro), materiale textile şi articole din acestea (102 milioane euro).

Turismul. Numărul total al structurilor de cazare turistică, în anul 2011, a fost de 5.003 unităţi, înregistrându-se, comparativ cu anul 2010, o scădere cu 219 unităţi (respectiv 4,2%). Din numărul de unităţi de cazare turistică, peste 90,0% se regăsesc în hoteluri şi moteluri (30,0% din numărul total de unităţi existente), pensiuni agroturistice (24,2%), pensiuni turistice (21,0%), vile turistice şi bungalouri (15,1%).


454

Numărul total de locuri existente în unităţile de cazare a fost de 278503, cu 33195 locuri mai puţine decât în anul anterior (respectiv -10,6%); din acestea, în funcţiune au fost 68.417 mii locuri-zile, în creştere, cu 7,2% faţă de anul 2010.

Volumul locurilor din unităţile de cazare turistică, se regăsesc în hoteluri şi moteluri (65,5%), în pensiuni turistice şi agroturistice (câte 7,4%), în vile şi bungalouri (5,4%), în campinguri şi unităţi tip căsuţă (5,2%).

Indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică a fost de 26,3%, cu1,1 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în anul anterior (25,2%). Deasupra mediei s-au situat spaţiile de cazare pe nave (cu un indice de utilizare netă de 88,7%, respectiv +15,4 puncte procentuale peste anul 2010), precum şi hotelurile (cu 30,9%, respectiv +1,5 puncte procentuale peste anul 2010). Restul capacităţilor de cazare turistică în funcţiune s-au aflat sub nivelul indicelui mediu de utilizare netă a acestora, diferenţe mai mari înregistrându-se la hanuri turistice (-14,3 puncte procentuale faţă de anul 2010), campinguri şi unităţi tip căsute (-3,2 puncte procentuale), taberele de elevi şi preşcolari (-2,6 puncte procentuale), popasuri turistice (-1,7 puncte procentuale).

S-au înregistrat, pe parcursul intregului an 17.979 mii înnoptări ale turiştilor în unităţile de cazare, mai multe cu 1.928 mii înnoptări (+12,0%) faţă de anul 2010 (16.051 mii înnoptări). Cele mai semnificative creşteri ale numărului de înnoptări în unităţile de cazare s-au înregistrat la următoarele tipuri de unităţi: hoteluri şi moteluri (+1605 mii înnoptări), pensiuni agroturistice (+136 mii înnoptări) şi la pensiuni turistice (+127 mii înnoptări).

Au fost înregistrate 7.611 mii sosiri ale vizitatorilor străini în România, cu 113 mii sosiri mai multe decât în anul 2010 (respectiv cu 1,5%). Cele mai multe sosiri au fost din Europa (94,3% din numărul total).

Comerţul interior. În comerţul cu amănuntul au activat 10.0321

întreprinderi, cu 11.877 mai puţine decât în anul 2010. Acesta activitate economică este dominată de întreprinderile mici şi mijlocii, în proporţie semnificativă (99,9% din numărul total).

Cifra de afaceri realizată de întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul a fost de 131243,9 milioane lei. Cea mai mare pondere (50,6%) a fost deţinută de întreprinderile mici şi mijlocii, în timp ce întreprinderile mari (cu peste 250 de salariaţi) au realizat aproape 49,4% din valoarea totală a cifrei de afaceri după anul 2008, pe fondul crizei economico-financiare, al reducerii salariilor şi în general a veniturilor, dinamica cifrei de afaceri, ca expresie monetară a volumului vânzărilor de mărfuri, s-a diminuat continuu -detalii în tabelul 3.3)


455

Tabelul 3.3 Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amãnuntul cu excepţia

autovehiculelor şi motocicletelor, pe grupe de mărfuri

Veniturile înregistrate din activitatea de comerţ cu amănuntul au atins, un

nivel de 169.333,2 milioane lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 11,8%. Cea mai mare pondere în veniturile înregistrate din activitatea de comerţ

cu amănuntul au deţinut-o mărfurile nealimentare, care au reprezentat 39,6% din veniturile totale, mărfurile alimentare au reprezentat 33,5% .

456

Capitolul 4 DEZVOLTAREA SOCIALĂ A ROMÂNIEI

4.1. Populaţia ocupată În 2011, din populaţia totală 54,8% locuia în mediul urban, 46,1% erau

persoane active, iar o pondere de 42,7% era deţinută de persoanele ocupate. Pe piaţa forţei de muncă, în anul 2011, s-au produs o serie de modificări,

astfel: s-a înregistrat o scădere a populaţiei ocupate (-102 mii persoane), concomitent cu o creştere, atât a numărului de persoane inactive (+34 mii persoane), cât şi a numărului de persoane aflate în şomaj (+5 mii persoane). Populaţia ocupată cuprindea 9138 mii persoane; dintre acestea, persoanele în vârstă de muncă (15-64 ani) reprezentau 95,8%.

Comparativ cu anul anterior, populaţia ocupată a avut o evoluţie descendentă în mediul rural (-142 mii persoane), dar a crescut uşor în mediul urban (+40 mii persoane). Pe sexe, scăderea populaţiei ocupate a fost mai accentuată în cazul bărbaţilor (-86 mii persoane) decât în cel al femeilor (-16 mii persoane).

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (ponderea persoanelor ocupate în vârstă de 15-64 ani în populaţia totală în vârstă de 15-64 ani) a fost, de 58,5%, având valori mai ridicate pentru persoanele ocupate de sex masculin (65,0%, faţă de 52,0% în cazul femeilor).

Amplitudinea pe sexe a acestui indicator (calculată ca diferenţă între rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor), a înregistrat valori semnificative la toate grupele de vârstă. Rata de ocupare a populaţiei de 20-64 ani era de 62,8%, cu diferenţieri pe sexe şi medii: mai redusă la femei decât la bărbaţi (55,7%, faţă de 69,9%) şi în mediul urban comparativ cu mediul rural (62,2%, faţă de 63,7%).

4.2. Salariaţii. Numărul mediu al salariaţilor a fost de 4.348,7 mii persoane. Consecinţă

a crizei economice, numărul mediu al salariaţilor s-a diminuat pe parcursul anului 2011 cu 27,3 mii persoane comparativ cu anul precedent (4.376,0 mii persoane) ca urmare a fluctuaţiilor de personal şi dificultăţilor financiare înregistrate în majoritatea activităţilor economice. După statutul ocupaţional, în sectorul formal, ponderea cea mai ridicată o deţine categoria salariaţilor. În figura 4.1 este ilustrată structura populaţiei ocupate după statut.


457

Figura 4.1 Structura populaţiei ocupate în 2011 după statutul ocupaţional

În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 36,6% dintre

salariaţi, această pondere fiind cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în anul 2010 şi cu 7,7 puncte procentuale mai mică decât în anul 2005. Ponderea numărului de salariaţi care şi-au desfăşurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar) a fost în anul 2011 de numai 2,3% (în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2010 şi în scădere cu 0,9 puncte procentuale faţă de anul 2005).

4.3. Şomajul Numărul şomerilor (conform criteriilor BIM - Biroul Internaţional al Muncii)

a fost de 730 mii persoane, în creştere cu 0,7% comparativ cu anul 2010. Faţă de anul anterior, a crescut numărul şomerilor de sex feminin (3,6%) şi a scăzut numărul celor de sex masculin (-1,2%). O creştere a numărului de şomeri s-a înregistrat şi în mediul rural (+8,8%) în timp ce numărul şomerilor din mediul urban a scăzut cu 2,8% faţă de anul precedent.

Dezvoltarea socială a României

458

Figura 4.2

Evoluţia numărului de şomeri şi a ratei şomajului Se menţine specificul anilor precedenţi, astfel, şomajul se manifestă mai

acut în rândul bărbaţilor, în mediul urban şi în rândul tinerilor în vârstă de 15-24 ani.

Distribuţia pe sexe şi medii a şomerilor relevă că, în ambii ani analizaţi, preponderente în numărul total al şomerilor erau persoanele de sex masculin (59,1%, în anul 2011, respectiv 60,2% în anul 2010), precum şi persoanele din mediul urban (67,3%, respectiv 69,8% în anul 2010).

Repartiţia şomerilor pe grupe de vârstă indică faptul că tinerii (15-24 ani) continuau să deţină o pondere ridicată (28,8%) în totalul şomerilor BIM, pondere în creştere (+0,7 puncte procentuale) faţă de anul 20101.

4.4. Veniturile şi consumul populaţiei Nivelul veniturilor totale, au fost de 2417,3 lei lunar pe gospodărie şi de

839,5 lei pe persoană, mai mari cu 4,9%, respectiv cu 5,6% decât în anul 2010. Principala sursă de formare a veniturilor totale a reprezentat-o veniturile băneşti (81,7%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale faţă de anul 2010).Dinamica câştigurilor salariale, comparativ cu anul 1990, dupa o creştere energică între 1997 şi 2008, a scăzut între 2009 şi 2011( detali asupra trendului dinamicii salariului real după 1991 în figura 1.1.) . 1 Sursa: România în Cifre 2011, INS, 2012


459

În structura veniturilor totale ale gospodăriilor s-a menţinut şi în acest an ponderea semnificativă a veniturilor în natură (18,3%), în principal a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (16,5%, în creştere cu 2,3 puncte procentuale faţă de anul anterior). În modelul economic actual al gospodăriei din România, consumul de produse alimentare din producţia proprie şi al celor primite de la familia lărgită (părinţi, fraţi, copii) constituie una din modalităţile de acoperire a nevoilor de consum ale gospodăriilor care se confruntă cu dificultăţi. Salariile medii pe activităţi CAEN ale economiei se diferenţiază puternic (detalii asupra decalajelor în tabelul 3.4), de departe, nivelul cel mai ridicat se înregistrează în domeniul activităţilor financiare, iar cele mai reduse în comerţ şi turism (ecartul este de aproape 4,4 ori).

Tabelul 3.4.

Salariile nete pe activităţi ale economiei naţionale

460

Capitolul 5 PRINCIPALELE EVOLUŢII ECONOMICE ÎN ANUL 2012

1. Preţurile. În luna decembrie 2012, preţurile de consum au crescut cu

0,6% faţă de noiembrie. Creşteri de preţuri s-au înregistrat atât la mărfurile nealimentare (+0,9%), cât şi la alimentare (+0,7%). Tarifele serviciilor au scăzut cu 0,2%.

La produsele alimentare s-au înregistrat creşteri de preţuri la cartofi (+6,5%), la ouă (+4,9%), la lapte şi produse lactate (+0,4%)1.

La mărfurile nealimentare s-au înregistrat creşteri mici ale preţurilor la majoritatea grupelor, cele mai importante fiind la energie electrică (+7,3%), tricotaje (+0,2%). Evoluţia tarifelor la servicii a fost influenţată de creşterea tarifelor la îngrijire medicală (+0,6%), igienă şi cosmetică (+0,3%).

În luna decembrie 2012, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 0,2% faţă de nivelul lunii noiembrie 2012. Industria extractivă a înregistrat o scădere a preţurilor cu 1,3% faţă de luna noiembrie 2012, datorată diminuării preţurilor la activităţi de servicii anexe extracţiei (-3,7%) şi la extracţia petrolului brut şi a gazelor (-1,1%).

În industria prelucrătoare, preţurile (pe total activitate) au scăzut cu 0,2% faţă de nivelul lunii noiembrie 2012 datorită diminuării preţurilor la fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (-1,1%), industria metalurgică (-1,1%), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (-0,9%), tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (-0,3%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (-0,3%).

S-au înregistrat creşteri de preţuri la fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+0,9%), la fabricarea produselor textile (+0,5%), la fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+0,3%), la fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+0,3%).

Preţurile pentru producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 0,2%, iar cele pentru captarea, tratarea şi distribuţia apei s-au menţinut la nivelul lunii noiembrie 2012.

2. Producţia industrială2 din luna decembrie 2012, comparativ cu

noiembrie a înregistrat o scădere pe ansamblu cu 18,3%, datorită scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-22,4%) şi în industria extractivă (-5,8%). Creşteri s-au înregistrat la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,1%).

În industria extractivă s-au înregistrat creşteri la activităţi de servicii anexe extracţiei (+6,1%), la extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+4,2%).

1 Sursa: Buletin Statistic de Preţuri, nr.12, 2012, INS. 2 Sursa: Buletin Statistic de Industrie, nr.12, 2012, INS.


461

Scăderi s-au înregistrat la alte activităţi extractive (-41,9%), la extracţia cărbunelui superior şi inferior (-21,7%), la extracţia minereurilor metalifere (-9,4%). În industria prelucrătoare, s-au înregistrat creşteri în ramurile: repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+15,1%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (+1,5%). Scăderi majore s-au înregistrat în: fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-54,2%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (-34,5%), fabricarea produselor textile (-31,3%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (-28,4%), fabricarea de mobilă (-27,3%), fabricarea echipamentelor electrice (-26,8%), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (-26,5%), industria metalurgică (-24,5%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-23,0%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (-22,4%), tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (-20,5%), fabricarea produselor din tutun (-17,6%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (-16,9%), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (-16,6%).

Seria brută a indicilor lunari, indică faptul că producţia industrială s-a situat la acelaşi nivel, comparativ cu perioada anului anterior. Scăderi s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-0,7%). Activităţile care au înregistrat creşteri: repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+21,8%), fabricarea altor mijloace de transport (+21,1%), fabricarea produselor din tutun (+8,5%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+7,7%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+3,9%), industria alimentară (+2,9%), fabricarea de mobilă (+2,6%), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în activităţile: fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (-12,1%), tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (-9,1%), fabricarea echipamentelor electrice (-6,9%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-6,2%), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (-5,3%), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (-5,1%). Productivitatea muncii în industrie a înregistrat o scădere de 2,4% în anul 2012 faţă de anul 2011, datorată reducerii productivităţii din industria prelucrătoare (-3,6%). La producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă s-au înregistrat majorări de 7,7%, iar în industria extractivă de 1,1%. Resursele de energie primară au totalizat 34015,4 mii tone echivalent petrol (din care 22766,8 mii tone echivalent petrol din producţia internă), în scădere cu 2,2% faţă de perioada anului anterior, ca urmare a scăderii producţiei cu 2,7% şi a importului de resurse de energie primară cu 1,2%. Producţia de energie electrică, în anul 2012, a însumat 59513,7 milioane kWh, în scădere cu 3,0% faţă de anul anterior. Producţia majoritară se obţine în termocentrale (55,8%), urmată de hidrocentrale (20,5%).

Principalele evoluţii economice în anul 2012

462

Consumul de energie electrică în perioada 1.01-31.12.2012 a fost de 52956,4 milioane kWh, cu 0,2% mai mare faţă de perioada similara din anul 2011; consumul de catre populaţie a crescut cu 2,1%, iar iluminatul public a crescut cu 4,5%.

3. Construcţiile. În decembrie 2012, lucrările de construcţii au înregistrat o scădere cu 10,7% faţă de luna decembrie 2011, scădere inregistrată, pe elemente de structură, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-15,8%), reparaţii capitale (-10,3%) şi la lucrări de construcţii noi (-8,8%), iar pe tipuri de construcţii, la clădiri rezidenţiale (-30,5%), la construcţii inginereşti (-22,1%). La clădiri nerezidenţiale s-a înregistrat o creştere de 30,8%. În luna decembrie 2012 s-au eliberat, pentru clădiri rezidenţiale, 2342 autorizaţii de construire, cu 10,4% mai puţin faţă de noiembrie 2012 şi cu 14,2% mai puţin faţă de luna corespunzătoare din anul 2011.

4. Comerţul şi serviciile. Volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu amănuntul a crescut în decembrie 2012 cu 2,6% comparativ cu luna noiembrie 2012, datorită creşterilor înregistrate la vânzarea produselor alimentare (+19,5%) şi la vânzarea produselor nealimentare (+1,0%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, a înregistrat o scădere de 17,0%. Cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul a autovehiculelor şi motocicletelor; întreţinerea şi repararea acestora, a fost mai mic cu 15,0% în decembrie 2012, faţă de nivelul din noiembrie 2012. Scăderi s-au înregistrat la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-20,9%), la comerţul cu autovehicule (-12,0%), la întreţinerea şi repararea autovehiculelor (-11,8%), la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (-10,1%). Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei în luna decembrie 2012 a înregistrat o scădere de 2,8% comparativ cu luna noiembrie 2012.

În comerţul cu ridicata, în decembrie 2012, indicele valoric al cifrei de afaceri a scăzut cu 7,1% faţă de luna noiembrie 2012. În decembrie 2012, volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu amănuntul cu a scăzut cu -4,3% comparativ cu luna decembrie 2011.

Remarcabil, pe linia modernizării comerţului, este faptul că produsele care se comercializează prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet au înregistrat o creştere cu 13,9%.

În întreg anul 2012, comparativ cu 2011, volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu amănuntul a înregistrat o creştere de 2,9%. Comertul prin intermediul caselor de comenzi şi internet, a înregistrat o creştere de 17,3%. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule a crescut cu 6,2%. Volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi


463

repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, a înregistrat o scădere de 5,2% comparativ cu 2011.

Serviciile de piaţă prestate populaţiei în 2012, comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 0,7%. Serviciile de piaţă prestate în special întreprinderilor au înregistat o cifră de afaceri, în termeni nominali, mai mare cu 4,8% comparativ cu cea înregistrată anul anterior. Cifra de afaceri pentru comerţul cu ridicata, în termeni nominali, a crescut cu 7,0% comparativ cu anul 2011. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, în luna decembrie 2012, în termeni nominali, a crescut cu 1,1%, comparativ cu luna decembrie 2011.

5.Turismul. Creşteri s-au înregistrat la activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor (+31,5%), precum şi la hoteluri şi restaurante (+0,3%). Scăderi s-au înregistrat la spălarea, curăţarea articolelor textile şi a produselor din blană (-3,5%), la jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-3,3%) şi la coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-2,1%).

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada anului 2012 au înregistrat o creştere cu 9,3% faţă de anul trecut.

Sosirile turiştilor români au reprezentat 78,4% din numărul total de sosiri. Sosirile vizitatorilor străini în România (înregistrate la punctele de frontieră), în perioada anului 2012 au fost în creştere cu 4,3% faţă de anul 2011. Majoritatea vizitatorilor străini (94,2%) provine din ţări situate în Europa. Din statele UE s-au înregistrat 58,9% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele UE cele mai multe sosiri s-au înregistrat din: Ungaria (33,1%), Bulgaria (20,2%), Germania (9,4%) şi Italia (7,3%). Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în perioada anul 2012 au fost în creştere cu +1,9%, comparativ cu anul anterior. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate (75,9%).

6. Comerţul internaţional Exporturile FOB realizate în 2012 au fost de 186540,2 milioane lei

(41905,8 milioane euro), valoarea acestora fiind mai mare cu +5,0% faţă anul 2011, calculat la valori exprimate în lei şi au scăzut cu 0,2% calculat pe baza valorilor exprimate în euro.

În structura exporturilor trei din cele zece secţiuni de bunuri din Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional (CSCI Rev. 4) deţin împreunǎ 74,2% din totalul exporturilor: maşini şi echipamente de transport (40,5%), produse prelucrate, clasificate în principal după materia primă (18,1%) şi articole manufacturate diverse (15,6%). Importurile CIF au însumat 225215,0 milioane lei (50579,6 milioane euro), valoarea acestora înregistrând +5,3% faţă de 2011 ( la valori exprimate în lei şi s-au situat aproximativ la acelaşi nivel la valori exprimate în euro).

Principalele evoluţii economice în anul 2012

464

În structura importurilor3, patru din cele zece secţiuni de bunuri din Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional deţin împreunǎ 80,4% din totalul importurilor, dupǎ cum urmeazǎ: maşini şi echipamente de transport (33,6%), produse prelucrate, clasificate în principal după materia primă (21,0%), produse chimice şi produse conexe (13,9%) şi combustibili minerali, lubrifianţi (11,9%). Deficitul comercial a fost de 38674,8 mil. lei (8673,8 milioane euro) în preţuri FOB/CIF, mai mare cu 2358,6 milioane lei (68,9 milioane euro) decât cel înregistrat în 2011.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 131605,6 mil. lei (29543,0 milioane euro) la expedieri şi de 166174,9 mil.lei (37282,5 milioane euro) la introduceri, reprezentând 70,6% din total exporturi şi 73,8% din total importuri.

7. Salariile Câştigul salarial nominal mediu brut pe economie în luna decembrie

2012 a fost de 2343 lei, iar cel net de 1697 lei. Câştigul salarial mediu brut s-a majorat cu 7,8%, iar cel net cu 7,7% faţă de nivelul lunii noiembrie 2012. Faţă de luna decembrie 2011, câştigul salarial nominal net a crescut cu 5,8%. În luna decembrie 2012, raportul dintre indicele câştigului salarial nominal mediu net şi indicele preţurilor de consum a fost 107,1% comparativ cu luna precedentă, 100,8% faţă de luna similara din 2011 şi 129,8% comparativ cu luna octombrie 1990.

8. Forţa de muncă Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii decembrie 2012 era de

493,8 mii persoane. Comparativ cu decembrie 2011, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 32,8 mii persoane. Din total femeile au reprezentat 42,7%. Rata şomajului înregistrat în luna decembrie 2012 a fost de 5,6% în raport cu populaţia activă civilă4. Rata şomajului la femei a fost cu 1,1 % mai mică decât cea înregistrată pentru bărbaţi (5,0% faţă de 6,1%). Graficul din figura 4.3 ilustraza sezonalitatea ratei şomajului total şi pe sexe în anul 2012.

3 Sursa: Buletin Statistic de Comerţ Internaţional, nr.12, 2012, INS. 4 Sursa: Buletin Statistic anul 2012, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârsnice, 2013


465

Figura 4.3. Rata şomajului (la finele lunii) total şi pe gen

Din punct de vedere teritorial, rate ridicate ale şomajului s-au înregistrat

în judeţele: Vaslui (10,5%), Teleorman (10,0%), Mehedinţi (9,8%), Dolj (9,7%), Galaţi (9,1%), Alba (8,7%), Buzău şi Olt (8,0% fiecare), Ialomiţa (7,9%), Covasna şi Gorj (7,8% fiecare), Dâmboviţa (7,7%), Harghita (7,5%), Călăraşi (7,4%), Hunedoara (6,9%), Bacău şi Brăila (6,6% fiecare), Argeş, Sălaj şi Vâlcea (6,4% fiecare), Tulcea (6,3%), Mureş (6,2%), Giurgiu (6,1%), Suceava şi Vrancea (5,7% fiecare), Neamţ (5,6%).

Cele mai scăzute rate ale şomajului au fost în: municipiul Bucureşti şi judeţul Timiş (2,0% fiecare) precum şi în Ilfov (1,8%).

BLANK PAGE

BLANK PAGE


467

PARTEA IV RECOMANDĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA SECTORULUI DE IMM-URI DIN ROMÂNIA

1. FACILITAREA ACCESULUI LA FINANŢARE1,2,3:

1.1. Creşterea transparenţei şi competiţiei în sectorul bancar

1.1.1. Atenuarea dezechilibrului în ceea ce priveşte puterea de negociere a părţilor

� Introducerea instituţiei mediatorului de credite pornind de la experienţa pozitivă din Franţa.

� Implicarea mai puternică a organizaţiilor de protecţie a consumatorilor.

� Implicarea mai puternică a Consiliului Concurenţei în reglementarea şi derularea relaţiilor dintre bănci, întreprinzători şi populaţie.

1.1.2. Eliminarea asimetriei informaţionale actuale � Centralizarea datelor privind produsele oferite de băncile

comerciale (DAE, plafoane, cerinţe de eligibilitate etc.) pe un portal public, care să permită vizualizarea şi compararea între mai multe produse în timp real. Aceasta va asigura transparenţa şi competiţia în sectorul bancar.

1.1.3. Creşterea nivelului de competenţă a părţilor implicare în relaţiile bancare

� Necesitatea profesionalizării resurselor umane din diviziile de corporate banking ale băncilor în următoarele direcţii: analiza din punct de vedere intreprenorial a planurilor de afaceri, specificitatea sectoarelor emergente din economie, modele dinamice de previziune etc.

� Creşterea cunoştinţelor şi competenţelor de management, marketing şi financiar-contabilitate, în cazul întreprinzătorilor.

1 Propunerile CNIPMMR privind îmbunătăţirea derulării activităţilor bancare din România, CNIPMMR, 2012 2 Masuri preconizate la nivel european pentru îmbunatăţirea accesului la servicii bancare, creşterea transparenţei şi comparabilitatea comisioanelor, CNIPMMR, 2013 3 Soluţie pentru obţinerea unor creşteri suplimentare de 300.000 locuri de muncă şi 4,26% la PIB în perioada 2012 - 2016, CNIPMMR, 2011

Recomandări privind dezvoltarea sectorului de IMM-uri din România

468

1.1.4. Diminuarea birocraţiei � Adecvarea solicitărilor bancare în funcţie de criteriile de evaluare,

fără exces de cereri de informaţii. � Eliminarea tuturor obligaţiilor declarative adiţionale – limitarea

documentelor şi informaţiilor solicitate întreprinderilor de către bancă la cele esenţiale, care fac nemijlocit obiectul evaluării acordării sau respingerii creditului.

1.1.5. Instituirea şi promovarea, potrivit practicii europene, a mediatorului de credite pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui judeţ, dupa model francez, care să asigure:

� Creşterea creditării IMM-urilor. � Oferirea de soluţii întreprinderilor (în special pentru IMM-uri)

pentru a obţine finanţări de la bănci. � Sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme nerezolvate

majore.

1.2. Diminuarea costului creditării

1.2.1. Diminuarea costului capitalului, prin: � Extinderea parteneriatelor cu instituţiile financiare internaţionale

ce oferă linii de finanţare în condiţii avantajoase. De exemplu: Fondul European de Investiţii al BERD. � Subvenţionarea de către autorităţile publice a unei părţi din

dobânda pentru creditele acordate IMM-urilor din sectoarele prioritare ale economiei.

� Reducerea cerinţelor BNR privind provizioanele bancare, în special cânds se apelează la FNGCIMM şi FRC.

� Diminuarea cerinţelor BNR privind rezervele minime obligatorii. � Stimularea economisirii interne (de exemplu prin neimpozitarea

veniturilor din dobânzi) – efectele apar pe termen lung. � Reducerea riscului de ţară (ratingul CDS) – efectele apar pe

termen lung.

1.2.2. Diminuarea riscului asociat creditării � Amplificarea şi diversificarea serviciilor si facilităţilor de garantare,

cu respectarea reglementărilor UE privind ajutorul de stat. � Amplificarea şi diversificarea serviciilor si facilităţilor de

contragarantare, cu respectarea reglementărilor UE privind ajutorul de stat.


469

1.2.3. Îmbunătăţirea politicilor băncilor cu capital de stat � CEC Bank/Exim Bank să implementeze strategii care să fie

prietenose şi stimulative pentru IMM-uri. � CEC Bank/Exim Bank să practice comisioane şi dobânzi

semnificativ mai reduse decât celelalte bănci concurente, respectând legile concurenţei şi reglementările UE privind ajutorul de stat.

1.3. Stimularea finanţării afacerilor prin instrumente alternative

1.3.1. Furnizarea de seed-capital, în special pentru categoriile defavorizate: tineri, femei etc.

1.3.2. Furnizarea de capital de risc, pentru industriile de vârf şi ideile inovative, prin înfiinţarea unor fonduri speciale cu finanţare cel puţin parţială din fondurile europene şi cele de la bugetul statului.

1.3.3. Furnizarea de microcredite, îndeosebi pentru întreprinzătorii a căror afacere se aseamănă cu statutul de liber profeionist / meşteşugar (profitabilitatea levitază în jurul câştigului salarial mediu), asigurând astfel o mai bună penetrare a fondurilor în plan teritorial.

1.3.4. Diversificarea şi amplificarea serviciilor de garantare şi contragarantare pentru agenţii economici (cu prioritate pentru IMM-uri), valorificând cele mai bune practici din UE.

2. PREGĂTIRE INTREPRENORIALĂ, MANAGERIALĂ ŞI DE SPECIALITATE4

2.1. Aprobarea programelor cadru pentru disciplinele economice din învaţământul scolar şi liceal şi a manualelor elaborate pe baza acestora, de către o comisie mixtă formată din reprezentantii Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, şi a confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, în vederea asigurării dezvoltării spiritului intreprenorial, un element cheie în educaţia elevilor.

2.2. Organizarea, cu participarea confederaţiilor patronale naţionale, de programe speciale de perfecţionare a cadrelor didactice, care predau

4 Amplificarea şi valorificarea potenţialului intreprenorial al românilor, CNIPMMR, 2013


470

disciplinele economice în învăţământul secundar şi liceal, în care să se asigure şi să se cunoască cele mai bune practici intreprenoriale şi inovative din România, pe baza de studii de caz şi seminarii cu întreprinzători şi manageri performanţi.

2.3. Înfiinţarea de unităţi (şcoli) de calificare în mediul rural pentru a asigura resurse umane competente necesare înfiinţării şi dezvoltării firmelor în general, şi în mediul rural în special.

2.4. Realizarea, utilizand fonduri europene, a unor programe speciale de formare intreprenorială şi a unor programe de mentoring, tutoring şi coaching pentru întreprinzatori în vederea creşterii competitivităţii intreprenoriale şi manageriale a acestora.

2.5. Derularea de programe de recalificare profesională şi de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru salariaţi şi şomeri.

3. STIMULAREA DEZVOLTĂRII ŞI CREŞTERII COMPETITIVITĂŢII ŞI PERFORMANŢELOR SECTORULUI DE IMM-URI DIN ROMÂNIA.

3.1. Sprijinirea internaţionalizării IMM-urilor

3.1.1. Stimularea constituirii de poli de competitivitate, clustere, reţele de firme etc. focalaizate pe export, prin acordarea de training şi consultanţă subvenţionate pentru firmele care exportă.

3.1.2. Facilitarea de contacte directe ale întreprinzătorilor şi organizaţiilor de IMM-uri cu parteneri economici şi organizaţii de IMM-uri din UE şi alte ţări.

3.2. Proiectarea şi implementarea, apelând la fonduri europene, a unei baze naţionale de informaţii şi cunoştinţe în care, în mod obligatoriu, să se înregistreze toate contractele de cercetare ştiinţifică finanţate de către stat şi/sau din fonduri europene, rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate şi punerea lor la dispoziţia IMM-urilor din România în mod gratuit.

3.3. Sprijinirea serviciilor de consultanţă în afaceri în domeniile transferului tehnologic, previziunii şi inovaţiei orientate către client5.

5 An Integrated Industrial Policy for the Globalisation Era Putting Competitiveness and Sustainability at Centre Stage, Comunicarea Comisiei Europene, COM(2010) 614


471

4. CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE SUPRAVIEŢUIRE ŞI DEZVOLTARE A START-UP-URILOR

4.1. Impozitarea graduală a IMM-urilor nou înfiinţate.

4.1.1. Aplicarea unei scutiri de impozit în primul an şi reducerea cu 50% a impozitului pe profit în cel de-al doilea an, cu obligativitatea de asigurare a funcţionării societăţii pe o durată de minim trei ani după finalizarea facilităţilor.

4.2. Ameliorarea efectelor negative generate de implementarea impozitului de 3% pe veniturile microîntreprinderilor6:

4.2.1. Păstratea caracterului opţional pentru întreprinderile nou înfiinţate (sub 2 ani).

4.2.2. Păstratea caracterului opţional pentru întreprinderile cu pierderi în anul current, dar care au înregistrat profit în cel puţin doi din ultimii 5 ani anteriori.

4.2.3. Introducerea scutirii de la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru organizaţiile care realizează investiţii ce depăşesc nivelul impozitului.

4.2.4. Păstratea caracterului opţional pentru întreprinderile al căror salariu mediu brut din organizaţie este la cel puţin 70% din media câştigului salarial brut din sectorul economic în care-şi realizază preponderant veniturile.

4.2.5. Reducerea cotei de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor de la 3% la 1,5 - 2%, lărgind baza de impozitare prin extinderea măsurii şi la societăţile comerciale fără nici un angajat7.

4.3. Reglementarea de stimulente speciale pentru crearea de noi locuri de muncă în cadrul companiilor.

4.3.1. Scutirea (suportarea, de la Bugetul de stat), pentru o perioadă de 1 an, a contribuţiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu

6 Evaluarea impactului economic al Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 privind impozitarea microîntreprinderilor în varianta 3%, CNIPMMR, 2013 7 Evaluarea impactului economic al Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 privind impozitarea microîntreprinderilor în varianta 1,5%, CNIPMMR, 2013


472

2 ani, a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 55 de ani)8.

4.4. Îmbunătăţirea legislaţiei privind parteneriatul public-privat, prin reducerea plafoanelor stabilite de dispoziţiile legale, pentru a le face operaţionale pentru întreprinzătorii din România, inclusiv pentru IMM-uri.

4.5. Îmbunătăţirea reglementărilor privind scutirea impozitului pe profitul reinvestit, într-o manieră nebirocratică şi transparentă, având în vedere toate activele implicate de derularea unei afaceri.

4.6. Simplificarea procedurilor, pentru creşterea absorbţiei fondurilor structurale, implementând cele mai bune practici din UE în perioada 2014-2020.

4.7. Facilitarea participării IMM-urilor la licitaţiile pentru achiziţiile publice9.

4.7.1. Construirea caietelor de sarcini în aşa fel încât IMM-urile să nu fie eliminate a priori de la procesul de achiziţie.

4.7.2. Ofertarea în loturi de lucrări de investiţii de dimensiuni mici, care ar avea următoarele implicaţii pozitive:

� IMM-urile vor avea şanse reale la licitaţie. � Suma depusă drept garanţie va fi din start mai mică. � Stabilizarea pieţei produselor vizate (eliminarea unor salturi bruşte

ale cererii, care pot conduce la eliminarea de pe piaţă a concurenţilor de talie mică).

� Management mai bun al lichidităţii fondurilor bugetului statului. � Achiziţia la un preţ relevant pentru perioada pentru care se face.

4.7.3. Diminuarea în cazul IMM-urilor a procentului pentru garanţie din valoarea totală supusă licitaţiei, deoarece efectele comportamentale vor fi aceleaşi, iar contribuţia IMM-urilor la investiţii se va amplifica.

8 Evaluarea impactului bugetar al unor măsuri privind stimularea creării de noi locuri de muncă, CNIPMMR, 2013 9 Strategia CNIPMMR 2012 - 2016


473

5. SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII REGIONALE VERITABILE10,11

5.1. Dezvoltarea IMM-urilor din România, prin susţinerea distribuţiei şi comercializării produselor lor:

5.1.1. Extinderea măsurilor adoptate prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, privind protecţia împotriva înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale şi accelerarea plăţilor comercianţilor către toate IMM-urile furnizoare - din industria uşoară, mobilă, produse chimice, etc., care va stimula creşterea producţiei industriale autohtone şi va reduce importurile.

5.1.2. Instituirea obligativităţii pentru marile lanţuri de magazine de a asigura un spaţiu minim de desfacere (30%) pentru prezentarea şi comercializarea produselor tradiţionale şi locale realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori şi meşteşugari.

5.2. Dezvoltarea componentei de servicii în mediul rural, valorificând intens fondurile de dezvoltare regională.

5.3. Stimularea agriculturii competitive economic şi dezvoltarea în proximitatea microfermelor (chiar integrarea cu acestea) a unităţilor de stocare – procesare – distribuţie.

5.4. Dezvoltarea unor sisteme moderne de colectare şi depozitare a produselor agricole regionale şi judeţene, racordate la marile lanţuri de magazine şi la companiile focalizate pe export.

5.5. Stimularea agriculturii ecologice, prin programe speciale de training, consultanţă şi asistenţă tehnică finanţate din fondurile UE alocate României în perioada 2014-2020.

5.6. Dezvoltarea reţelelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri, a serviciilor de sprijin în afaceri, a portalurilor de soluţii pentru IMM, susţinerea reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi.

5.7. Programe speciale de stimulare a înfiinţării de asociaţii şi cooperative agricole, care ar trebui să reprezinte o axă în structura viitoarelor programe de dezvoltare regională.

10 Modalităţi de amplificare a cantităţii şi calităţii resurselor umane din economia României, CNIPMMR, 2013 11 Amplificarea şi valorificarea potenţialului intreprenorial al românilor, CNIPMMR, 2013


474

6. CREŞTEREA CALITĂŢII GUVERNĂRII ŞI A RATEI DE ABSORBŢIE A FONDURILOR EUROPENE12

6.1. Dezvoltarea la nivelul regiunilor a unor structuri funcţionale cu competenţe în realizarea de studii de impact. Aceste structuri vor trebui să cuantifice ex-ante şi ex-post impactul economic, social şi ecologic al normelor legislative, evidenţiind separat impactul asupra sectorului de IMM-uri (Testul IMM). Această abordare va contribui la dezvoltarea unei capacităţi umane (specialişti) şi informaţionale (baze de date, analize) pentru fundamentarea strategiilor regionale şi naţionale. Una dintre priorităţile de analiză ar trebui să vizeze cuantificarea impactului programelor operaţionale din perspectiva competitivităţii mediului de afaceri, dezvoltării capacităţii administrative şi recuperării decalajelor de dezvoltare (interne şi externe).

6.2. Adoptarea unei noi legi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care să asigure implementarea deplină la nivel naţional a Small Business Act, aplicarea principiului „Reglementaţi mai întâi pentru IMM-uri” şi creşterea treptată de la 0,4% la 1% din PIB a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor de dezvoltare, a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local, pentru perioada 2014-2020.

6.3. Continuarea Reformei Administraţiei Publice demarate în anul 2002. Analiza noastră evidenţiază necesitatea stridentă a îmbunătăţirii actului guvernamental la toate nivelele administraţiei publice. Prin urmare, prioritară este reforma administraţiei publice, şi nu reforma administrativ-teritorială.

6.4. Perfecţionarea managementului fondurilor europene. În acest sens, trebuie să se acţioneze cu prioritate pe două paliere prioritare:

6.4.1. Structura instituţională – „crearea unui mecanism de control şi avertizare timpurie în fazele iniţiale ale depunerii şi evaluării proiectelor, pentru a evita ca neregulile să blocheze rambursărie” 13;

6.4.2. Resursele umane – prin crearea unui sistem de motivare a angajaţilor centrat pe performanţe, implementat la nivelul instituţiilor publice implicate în atrageraea fondurilor europene.

6.5. Creşterea funcţionalităţii şi performanţei structurilor deja existente la nivel regional.

12 Analiza procesului de regionalizare - descentralizare în România din perspectiva absorbţiei fondurilor europene, CNIPMMR, 2013 13 Raportul anual de analiză şi prognoză SAR pe anul 2013


475

6.6. Creşterea contribuţiei programelor operaţionale din perioada 2014 – 2020 la relansarea sectorului de IMM-uri şi la crearea de locuri de muncă şi valoare adăugată în cadrul său14.

6.6.1. Includerea reprezentanţilor organizaţiilor de IMM-uri în toate organismele care elaborează strategiile şi sistemul de programe operaţionale ale româniei 2014-2020.

6.6.2. Includerea în axele şi domeniile majore de intervenţie ale sistemului de programe operaţionale 2014-2020 a unor noi elemente care să asigure reflectarea rolului, specificului şi potenţialului IMM-urilor:

� Dezvoltarea noilor forme de organizare a muncii specifice “smart economy” (clustere, poli de competitivitate, parcuri industriale, incubatoare de afaceri, platforme industriale ş.a.);

� Înfiinţarea de noi microîntreprinderi de către tineri; � Dezvoltarea meşteşugăritului şi a serviciilor în mediul rural; � Accesul microîntreprinderilor la finanţare (micro-credite, micro-

granturi, garanţii, contragaranţii ş.a.); � Dezvoltarea capacităţii de adaptare şi inovare a IMM-urilor –

dezvoltare organizaţională (management, marketing, resurse umane etc.);

� Sprijinirea adoptării standardelor europene şi internaţionale la nivelul IMM-urilor (tehnologice, de produs, organizaţionale ş.a.);

� Facilitarea transferului tehnologic în întreprinderi; � Sprijinirea IMM-urilor în utilizarea energiilor neconvenţionale; � Evaluarea şi valorificarea patrimoniului privind proprietatea

intelectuală; � Facilitarea accesului IMM-urilor/start-up-urilor inovative la capital

de risc; � Creşterea competitivităţii IMM-urilor/start-up-urilor inovative prin

stimularea accesului la servicii de consulanţă � Formare de specialişti pentru profesiile noi ale “smart economy”; � Dezvoltarea capacităţii partenerilor sociali – sindicate şi

patronate – de a contribui la realizarea incluziunii sociale; � Suport pentru dezvoltarea parteneriatelor public – private.

14 „PROPUNERILE CNIPMMR PRIVIND AXELE ŞI DOMENIILE MAJORE DE INTERVENŢIE PENTRU PROGRAMELE OPERAŢIONALE ALE ROMÂNIEI 2014 - 2020”, Forumul Naţional al IMM-urilor 2013: "Strategii nationale si regionale pentru 2014-2020”

BLANK PAGE


477

ANEXA 1 CAEN Rev. 2

A

01 02 03

B

05 06 07 08 09

C

10 11 12 13 14 15

16

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

D

35

E

36 37 38 39

AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI PESCUIT Agricultură, vânătoare şi servicii anexe Silvicultură şi exploatare forestieră Pescuitul şi acvacultura INDUSTRIA EXTRACTIVĂ Extracţia cărbunelui superior şi inferior Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale Extracţia minereurilor metalifere Alte activităţi extractive Activităţi de servicii anexe extracţiei INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE Industria alimentară Fabricarea băuturilor Fabricarea produselor din tutun Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie Tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria metalurgică Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice Fabricarea echipamentelor electrice Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor Fabricarea altor mijloace de transport Fabricarea de mobilă Alte activităţi industriale n.c.a. Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor PRODUCŢIA ŞI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ŞI AER CONDIŢIONAT Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat DISTRIBUŢIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DEŞEURILOR, ACTIVITĂŢI DE DECONTAMINARE Captarea, tratarea şi distribuţia apei Colectarea şi epurarea apelor uzate Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile Activităţi şi servicii de decontaminare

Anexe

478

F 41 42 43

G

45

46 47

H

49 50 51 52 53

I

55 56

J

58 59

60 61 62 63

K

64 65

66

L

68

M 69 70

71 72 73 74 75

CONSTRUCŢII Construcţii de clădiri Lucrări de geniu civil Lucrări speciale de construcţii COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule si motociclete Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor TRANSPORT ŞI DEPOZITARE Transporturi terestre şi transporturi prin conducte Transporturi pe apă Transporturi aeriene Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi Activităţi de poştă şi de curier HOTELURI ŞI RESTAURANTE Hoteluri şi alte facilităţi de cazare Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie INFORMAŢII ŞI COMUNICAŢII Activităţi de editare Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrari audio şi activităţi de editare muzicală Activităţi de difuzare şi transmitere de programe Telecomunicaţii Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei Activităţi de servicii informatice INTERMEDIERI FINANCIARE ŞI ASIGURĂRI Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) Activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii TRANZACŢII IMOBILIARE Tranzacţii imobiliare ACTIVITĂŢI PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE Activităţi juridice şi de contabilitate Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică Cercetare-dezvoltare Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi veterinare


479

N

77 78 79

80 81 82

O

84

P 85

Q

86 87 88

R

90 91 92 93

S

94 95 96

T

97 98

U 99

ACTIVITĂŢI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ŞI ACTIVITĂŢI DE SERVICII SUPORT Activităţi de închiriere şi leasing Activităţi de servicii privind forţa de muncă Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică Activităţi de investigaţii şi protecţie Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI APĂRARE; ASIGURĂRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public ÎNVĂŢĂMÂNT Învăţământ SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ Activităţi referitoare la sănătatea umană Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare Activităţi de asistenţă socială, fără cazare ACTIVITĂŢI DE SPECTACOLE, CULTURALE ŞI RECREATIVE Activităţi de creaţie şi interpretare artistică Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri Activităţi sportive, recreative şi distractive ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII Activităţi asociative diverse Reparaţii de calculatoare, de articole personale şi de uz gospodăresc Alte activităţi de servicii ACTIVITĂŢI ALE GOSPODĂRIILOR PRIVATE ÎN CALITATE DE ANGAJATOR DE PERSONAL CASNIC; ACTIVITĂŢI ALE GOSPODĂRIILOR PRIVATE DE PRODUCERE DE BUNURI ŞI SERVICII DESTINATE CONSUMULUI PROPRIU Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu ACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILOR ŞI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale

Anexe

480

ANEXA 2

Relaţiile economico-matematice care au stat la baza prezentării

performanţelor economico-financiare:

Profitul net al exerciţiuluiRata profitabilităţii comerciale = 100Cifra de afaceri

100

Cifra de afaceriProductivitatea muncii = Numărul de salariaţi

Active imobilizateRata activelor imobilizate = 100Active totale

100

Profit brutProfit Brut per Salariat = Numar salariati

Profit netProfit Net per Salariat = Numar salariati

Profit netProfit Net per Profit Brut = 100Profit brut

100

PierderePierdere per Salariat = Numar salariati

PierdereRata pierderilor = 100Cifra de afaceri

100

Cifra de afaceriViteza de rotatie = 100Active imobilizate

100


481

ANEXA 3

Lista celor 17 de studenţi ai Facultăţii de Management din cadrul

Academiei de Studii Economice care au realizat chestionarea efectivă a celor 1823 întreprinzători din toate judeţele ţării:

BALICA MONICA CARMINA

NEGULESCU ANA-MARIA IULIANA

CHIRILĂ DIANA

ACSENTE DAN-GEORGE

ALBULESCU TEODORA

ARICIU GEORGETA LUMINIŢA

BADEA TIBERIU

BORDEA GABRIELA IOANA

BUJOR FLORENTINA-RALUCA

CÎRSTEA DIANA-IOANA

CREŢU ARMAND ALEXANDRU

DĂSCĂLESCU TATIANA

DIACONU CRISTIAN

DELIBAŞ MIRCEA

MANEA DANIELA

SCHIOPU ANAMARIA

STĂNONIU ANDREEA-IULIANA

BLANK PAGE

Parteneri media

BLANK PAGE

BUCUREȘTI18 iulie 2013

Documents

Carta Alba a IMM-urilor Din Romania 2013