CAPITOLUL V

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor firmei

Schimbul de bunuri şi valori dintre diferiţi agenţi economici, daunaştere la creanţe şi datorii.

Creanţa reprezintă dreptul firmei denumită creditor, de a primi laun anumit termen (scadenţă) o sumă de bani sau alte bunuri şi valori, dela diverse persoane juridice sau fizice, denumite generic debitori.

Datoria reprezintă obligaţia exprimată în bani sau în diverse altebunuri sau valori pe care firma le are faţă de terţe persoane fizice saujuridice, fie în baza unor contracte încheiate, fie în baza unor prevederilegale.

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor se ţine cu ajutorul conturilordin clasa 4, denumite “Conturi de terţi”.

5.1. Contabilitatea creanţelor firmei.

Asigură evidenţa creanţelor firmei în relaţiile acesteia cufurnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului şibugetul local, unităţile din cadrul grupului, asociaţii, diverşi debitori şialte persoane juridice sau fizice.

În general, creanţele firmei se contabilizează prin intermediulconturilor din grupa 41”Clienţi şi conturi asimilate”. Cele maisemnificative conturi ale grupei 41 sunt: 411”Clienţi”, 413 ”Efecte deprimit”, 416 ”Clienţi incerţi”, 418 ”Clienţi - facturi de întocmit”.

Celelalte creanţe sunt dispersate în alte grupe ale clasei de conturi4, având o pondere mai importantă cele înregistrate în conturile 409“Furnizori-debitori”, 425 ”Avansuri acordate personalului” şi contul 461”Debitori diverşi”.

După conţinutul economic, sunt conturi de creanţe iar dupăfuncţia contabilă sunt conturi de activ.

Contul 409 “Furnizori-debitori” evidenţiază avansurile acordatede firmă furnizorilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări, prestăride servicii inclusiv valoarea ambalajelor care circulă în regim derestituire facturate la furnizori.

2

Se debitează cu:- valoarea avansurilor în lei şi devize achitate de firmă

furnizorilor:

409 “Furnizori - debitori” = %512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor îndevize, evidenţiate la finele exerciţiului financiar:

409 “Furnizori - debitori” = 477 “Diferenţe de conversie - pasiv”

- reluarea, la începutul exerciţiului financiar următor adiferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor acordate îndevize:

409 “Furnizori - debitori” = 476 “Diferenţe de conversie - activ”

- valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire facturatede furnizori:

409 “Furnizori - debitori” = 401 “Furnizori”

Se creditează cu:- valoarea avansurilor în lei şi devize regularizate cu furnizorii la

primirea bunurilor, lucrărilor, serviciilor:

401 “Furnizori” = 409 “Furnizori - debitori”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor îndevize, evidenţiate la finele exerciţiului financiar:

476 “Diferenţe de conversie - activ” = 409 “Furnizori - debitori”

3

- reluarea, la începutul exerciţiului financiar următor adiferenţelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor acordate îndevize:

477 “Diferenţe de conversie - pasiv” = 409 “Furnizori - debitori”

- valoarea ambalajelor înapoiate furnizorilor care circulă în regimde restituire:

401 “Furnizori” = 409 “Furnizori - debitori”

- valoarea ambalajelor degradate care circulă în regim derestituire:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 409 “Furnizori - debitori”

- valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire existenteîn stoc:

381 “Ambalaje” = 409 “Furnizori - debitori”

Soldul contului este debitor şi reprezintă avansurile acordatefurnizorilor şi nedecontate.

Contul 411 “Clienţi”, ţine evidenţa creanţelor provenite dintr-uncredit comercial acordat clienţilor interni şi externi pentru produse,semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi serviciiprestate, pe bază de facturi.

După conţinutul economic este un cont de creanţe iar după funcţiacontabilă este cont de activ.

4

Schematic, funcţiunea contului poate fi reprezentată astfel:

Soldul contului este debitor şi reflectă creanţele firmei faţă de clienţi.Contabilitatea analitică se ţine distinct, pe fiecare client în parte.

Contul 413 “Efecte de primit” are rolul de a evidenţia drepturile decreanţă ale firmei provenite dintr-un credit cambial. Creditul cambial seconcretizează într-un cec, bilet la ordin sau cambie, emise de cumpărătorşi acceptate de vânzător. Prin aceste înscrisuri de valoare emise, se stingedreptul de creanţă al furnizorului faţă de cumpărător. În urma depunerii

5

la bancă a respectivului instrument de credit, furnizorul încasează lascadenţă în mod necondiţionat suma înscrisă în acesta.

După conţinutul economic, este un cont de creanţe iar după funcţiacontabilă, este cont de activ.

Se debitează cu:- valoarea efectelor comerciale emise de clienţi şi acceptate de

către furnizori, în corespondenţă cu creditul contului 411”Clienţi”.

413 “Efecte de primit” = 411 “Clienţi”

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor firmeifaţă de clienţii externi, neîncasate până la finele exerciţiului financiar:

411 “Clienţi” = 477 “Diferenţe de conversie - pasiv”

- reluarea la începutul exerciţiului financiar următor a diferenţelornefavorabile aferente creanţelor faţă de clienţii externi:

411 “Clienţi” = 476 “Diferenţe de conversie - activ”

Se creditează cu:- valoarea efectelor comerciale primite de furnizor de la clienţi şi

remise spre încasare la bancă:

511 “Valori de încasat” = 413 “Efecte de primit”

- valoarea efectului comercial încasat în contul de la bancă alfurnizorului, în corespondenţă cu debitul contului 512 ”Conturi curente labănci”.

512 “Conturi curente la bănci” = 413 “Efecte de primit”

- reluarea la începutul exerciţiului financiar a diferenţelorfavorabile de curs valutar aferente creanţelor firmei faţă de clienţiiexterni, neîncasate până la finele exerciţiului financiar:

6

477 “Diferenţe de conversie - pasiv” = 411 “Clienţi”- diferenţelor nefavorabile aferente creanţelor faţă de clienţii

externi, neîncasate la finele exerciţiului financiar:

476 “Diferenţe de conversie - activ” = 411 “Clienţi”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor faţăde clienţii externi, încasate în cursul exerciţiului financiar:

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 411 “Clienţi”

Soldul contului este debitor şi reflectă efectele comercialedeţinute de firmă şi nedepuse spre încasare la bancă.

Contul 416 “Clienţi incerţi”, evidenţiază clienţii incerţi, răuplatnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu.

După conţinutul economic, este cont de creanţe iar după funcţiacontabilă, este cont de activ.

Se debitează în corespondenţă cu creditul contului 411”Clienţi”,cu sumele datorate de clienţii incerţi, rău platnici, dubioşi sau aflaţi înlitigiu:

416 “Clienţi incerţi” = 411 “Clienţi”

Se creditează cu :- sumele încasate de la clienţii incerţi sau aflaţi în litigiu, în

corespondenţă cu debitul conturilor 512 “Conturi curente la bănci” sau531 “Casa”:

% = 416 “Clienţi incerţi”512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”

- sumele trecute pe pierderile firmei cu prilejul scăderii dinevidenţă a clienţilor incerţi, în corespondenţă cu debitul contului 654“Pierderi din creanţe”, inclusiv taxa pe valoarea adăugată colectatăaferentă:

7

% = 416 “Clienţi incerţi”654 “Pierderi din creanţe”4427 “TVA colectată”

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate firmeide către clienţii incerţi sau în litigiu.

Contul 418 “Clienţi - facturi de întocmit” evidenţiază livrările debunuri, lucrări sau servicii, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentrucare nu s-au întocmit facturi. După conţinutul economic este cont decreanţe iar după funcţia contabilă este cont de activ.

Se debitează cu:- valoarea livrărilor de bunuri, lucrări, servicii, pentru care nu s-au

întocmit facturi:

418 “Clienţi – facturi de întocmit” = %701 “Venituri din vânzarea produselor finite”702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”703 “Venituri din vânzarea produselor

reziduale”1 “Venituri din lucrări executate şi servicii

prestate”705 “Venituri din studii şi cercetări”706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune

şi chirii”707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”708 “Venituri din activităţi diverse”4428 “TVA neexigibilă”

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor îndevize neîncasate la închiderea exerciţiului:

418 “Clienţi – facturi de întocmit” = 477 “Diferenţe de conversie - pasiv”

- reluarea, la începutul exerciţiului financiar următor, adiferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor în devize:

8

418 “Clienţi – facturi de întocmit” = 476 “Diferenţe de conversie - activ”

Se creditează cu:- valoarea facturilor întocmite către clienţi:

411 “Clienţi” = 418 “Clienţi – facturi de întocmit”şi

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor îndevize neîncasate la închiderea exerciţiului:

476 “Diferenţe de conversie - activ” = 418 “Clienţi – facturi de întocmit”

- reluarea, la începutul exerciţiului financiar următor, adiferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în devize:

477 “Diferenţe de conversie - pasiv” = 418 “Clienţi – facturi de întocmit”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor,lucrărilor şi serviciilor pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 425 “Avansuri acordate personalului”, ţine evidenţaavansurilor acordate personalului (chenzina a I-a). După conţinutuleconomic este cont de creanţe iar după funcţia contabilă este cont deactiv.

Se debitează cu:- sumele achitate salariaţilor cu contract de muncă sub forma

chenzinei a I-a în corespondenţă cu creditul contului 531 “Casa” sau 512“Conturi la bănci”:

425 “Avansuri acordate personalului” = 531 “Casa” (512 “Conturi la bănci”)

- sumele reprezentând avansuri neridicate în termenul legal decătre salariaţi, în corespondenţă cu creditul contului 426 “Drepturi depersonal neridicate”:

9

425 “Avansuri acordate personalului” = 426 “Drepturi de personal neridicate”

Se creditează cu:- sumele reţinute din drepturile de salarii ale personalului,

reprezentând avansurile acordate, în corespondenţă cu debitul contului421 “Personal - remuneraţii datorate”:

421 “Personal - remuneraţii datorate” = 425 “Avansuri acordate personalului”

- avansurile acordate salariaţilor reprezentând ajutoare de boală şialte ajutoare acordate de firmă, în corespondenţă cu debitul contului 423“Personal - ajutoare materiale datorate”:

423 “Personal - ajutoare materiale datorate” = 425 “Avansuri acordate personalului”

Soldul contului este debitor şi reflectă avansurile plătitesalariaţilor.

Contul 461”Debitori diverşi”, ţine evidenţa debitorilor dinreclamaţii şi pagube materiale precum şi a altor creanţe ale firmeiizvorâte din existenţa unor titluri executorii.

După conţinutul economic este un cont de creanţe iar după funcţiacontabilă este cont de activ.

Se debitează cu:- valoarea bunurilor şi a producţiei în curs de execuţie, constatate

lipsă sau deteriorate şi imputate terţilor, în corespondenţă cu creditulconturilor 758 “Alte venituri din exploatare” şi 4427 “TVA colectată”aferentă acestora:

461 “Debitori diverşi” = %758 “Alte venituri din exploatare”4427 “TVA colectată”

- sumele datorate de terţi pentru concesiuni, locaţii de gestiune,licenţe, brevete etc. în corespondenţă cu creditul contului 706 “Venituridin redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”:

10

461 “Debitori diverşi” = 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”

- valoarea debitelor reactivate, în corespondenţă cu creditulcontului 754 “Venituri din creanţe reactivate”:

461 “Debitori diverşi” = 754 “Venituri din creanţe reactivate”

- suma împrumuturilor obţinute din emisiunea de obligaţiuni:

461 “Debitori diverşi” = 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”

- preţul de vânzare al elementelor de activ cedate:

461 “Debitori diverşi” = %772 “Venituri din operaţii de capital”4427 “TVA colectată”

- valoarea titlurilor de plasament cedate terţilor, inclusivveniturile financiare aferente:

461”Debitori diverşi” = %502 “Acţiuni proprii”503 “Acţiuni”505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate”506 “Obligaţiuni”508 ”Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate”764 “Venituri din titluri de plasament”

- dividendele de încasat aferente titlurilor de participare deţinutede firmă în portofoliul său:

461 “Debitori diverşi” = %761 “Venituri din participaţii”762 “Venituri din alte imobilizărifinanciare”

11

Se creditează cu:- valoarea debitelor încasate prin bancă sau prin casieria unităţii,

în corespondenţă cu conturile 512 “Conturi curente la bănci” şi 531“Casa”:

% = 461 “Debitori diverşi”512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”

- valoarea debitelor scăzute din evidenţă, urmare insolvabilităţiidebitorilor, în corespondenţă cu contul 671 “Cheltuieli excepţionaleprivind operaţiile de gestiune”:

671 “Cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune” = 461 “Debitori diverşi”

- valoarea sconturilor acordate debitorilor:

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” = 461”Debitori diverşi”

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate firmeide către debitori.

5.2. Contabilitatea reducerilor de preţ

Prin contractele încheiate cu clienţii, firma furnizoare poate săacorde două categorii de reduceri de preţ: comerciale şi financiare.Reducerile comerciale îmbracă forma: rabatului, remizei şi resturnului.

Rabatul este o reducere acordată clienţilor în situaţia în carebunurile livrate sunt necorespunzătoare calitativ, expedierea acestora s-aefectuat cu întârziere, bunurile livrate nu corespund cu cele comandate.De asemenea, astfel de reduceri se acordă la vânzarea bunurilor la sfârşitde serie, vânzărilor aniversare sau vânzărilor promoţionale.

Exemplu privind modul de înregistrare în contabilitate arabatului:

12

Presupunem că firma facturează unui client mărfuri în valoare de100.000.000 lei, taxa pe valoarea adăugată, 19%, acordând un rabat de5%.

Factura întocmită de furnizor va cuprinde următoarele elemente:- valoarea mărfurilor: 100.000.000- rabat (5%) 5.000.000

---------------------------------------------------------------------------------Baza de calcul a TVA 95.000.000TVA deductibilă (19%) 18.050.000

---------------------------------------------------------------------------------Valoarea totală a facturii 113.050.000

În contabilitatea celor doi parteneri, se efectuează următoareleoperaţiuni:

I. În contabilitatea clientului.

a) recepţia mărfurilor:

% = 401 “Furnizori” 113.050.000371 “Mărfuri” 95.000.0004426 “TVA deductibilă” 18.050.000

b) achitarea furnizorului din contul de la bancă:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 113.050.000

II. În contabilitatea furnizorului.

a) facturarea mărfurilor:

411 “Clienţi” = % 113.050.000707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 95.000.0004427 “TVA colectată” 18.050.000

b) încasarea contravalorii mărfurilor:

13

5121 “Conturi la bănci în lei” = 411 “Clienţi” 113.050.000 Remarcă. În situaţia în care rabatul se acordă clientului ulteriorlivrării bunurilor, operaţiunea patrimonială prezentată mai sus, presupuneurmătoarele înregistrări contabile:

I. În contabilitatea clientului.

a) recepţia mărfurilor:

% = 401 “Furnizori” 119.000.000 371 “Mărfuri” 100.000.000 4426 “TVA deductibilă” 19.000.000

b) înregistrarea facturii în roşu emisă de furnizor:

% = 401 “Furnizori” 5.950.000371 “Mărfuri” 5.000.0004426 “TVA deductibilă” 950.000

c) achitarea furnizorului:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 113.050.000

II. În contabilitatea furnizorului.

a) facturarea mărfurilor:

411 “Clienţi” = % 119.000.000 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 100.000.000 4427 “TVA colectată” 19.000.000

a) emiterea facturii în roşu:

411 “Clienţi” = % 5.950.000 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 5.000.000

4427 “TVA colectată” 950.000

14

a) încasarea contravalorii mărfurilor:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 411 “Clienţi” 113.050.000

Remiza reprezintă o reducere comercială acordată cumpărătorilorpermanenţi, celor care comandă o anumită cantitate de bunuri, pentruconsideraţie faţă de cumpărători şi poziţia acestora pe piaţă.

Modul de înregistrare în contabilitate al remizei este asemănătorcu cel al rabatului.

Risturnul reprezintă o reducere acordată de furnizor de regulă, lafinele anului, pentru întreaga cantitate de bunuri cumpărate de client încursul anului.

Exemplu privind modul de înregistrare în contabilitate aristurnului:

Presupunem că în cursul anului, clientul a achiziţionat de lafurnizor mărfuri în valoare de 200.000.000 lei, TVA 19%. La fineleanului, clientul primeşte factura în roşu pentru un risturn de 7% dinvaloarea mărfurilor achiziţionate.

Operaţiunea patrimonială presupune următoarele înregistrăricontabile:

I. În contabilitatea clientului.

% = 401 “Furnizori” 16.660.000607 “Cheltuieli privind mărfurile” 14.000.0004426 “TVA deductibilă” 2.660.000

II. În contabilitatea furnizorului.

411 “Clienţi” = % 16.660.000707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 14.000.0004427 “TVA colectată” 2.660.000

Reducerile financiare sunt denumite sconturi şi se acordă deregulă clienţilor care-şi achită datoriile înainte de scadenţa acestora. Fiindreduceri apărute în sfera afacerilor financiare, ele vor reprezenta pentruclient un venit financiar iar pentru furnizor o cheltuială financiară. Este

15

de menţionat că astfel de reduceri nu afectează baza de calcul a taxei pevaloarea adăugată.

Exemplu privind modul de înregistrare în contabilitate areducerilor financiare:

Presupunem că furnizorul a livrat clientului mărfuri în valoare de100.000.000 lei, TVA colectată 19%. Întrucât clientul a achitatcontravaloarea facturii înainte de scadenţa stabilită prin contract, elbeneficiază de un scont de 10%.

Operaţia patrimonială de achitare/ încasare şi obţinere/acordare ascontului presupune următoarele înregistrări contabile:

I. În contabilitatea clientului.

401 “Furnizori” = % 119.000.0005121 “Conturi la bănci în lei” 107.100.000767 “Venituri din sconturi obţinute” 11.900.000

II. În contabilitatea furnizorului.

% = 411 “Clienţi” 119.000.0005121 “Conturi la bănci în lei” 107.100.000667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” 11.900.000

Există în activitatea practică situaţii în care clientul nu achităcontravaloarea bunurilor livrate de furnizor la termenele prevăzute încontractul încheiat. În acest caz, prin contract se pot include clauzeprivind plata unor penalităţi din partea clienţilor care, în contabilitatereprezintă cheltuieli respectiv venituri excepţionale.

Pentru exemplificarea modului de înregistrare a unor astfel depenalităţi, pornim de la exemplul prezentat anterior şi presupunem că,furnizorul calculează şi pretinde clientului penalităţi de 5%.

Operaţia patrimonială presupune următoarele înregistrări încontabilitate:

16

I. În contabilitatea clientului.

% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 124.950.000401 “Furnizori” 119.000.0006711 “Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” 5.950.000

II. În contabilitatea furnizorului.

5121 “Conturi la bănci în lei” = % 124.950.000411 “Clienţi” 119.000.0007711 “Venituri din despăgubiri 5.950.000

şi penalităţi”

5.3. Contabilitatea datoriilor pe termen scurt ale firmei

Datoriile pe termen scurt ale firmei au o structură foarte variată şicuprind:

- datorii faţă de furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii;- datorii faţă de salariaţi;- datorii faţă de asigurările sociale şi protecţia socială;- datorii faţă de bugetul statului, bugetul local şi fondurile

speciale;- datorii faţă de grup şi asociaţi;- datorii faţă de creditori diverşi;- datorii faţă de bănci şi alte instituţii financiare.

5.3.1. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori

Datoriile firmei faţă de furnizori se contabilizează cu ajutorulconturilor din grupa 40 “Furnizori şi conturi asimilate”, respectiv:

- 401 “Furnizori”- 403 “Efecte de plătit”- 404 “Furnizori de imobilizări”- 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”- 408 “Furnizori – facturi nesosite”

17

După conţinutul economic, conturile 401 “Furnizori” şi 404“Furnizori de imobilizări” sunt conturi de capitaluri atrase iar dupăfuncţia contabilă sunt conturi de pasiv.

Funcţiunea contului 401 “Furnizori” poate fi redată astfel:

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate defirmă furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii.

Remarcă. Funcţiunea contului 404 “Furnizori de imobilizări”este asemănătoare, cu menţiunea că acest cont se utilizează în cazulaprovizionării firmei cu imobilizări corporale şi necorporale.

18

Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”, reflectă obligaţiilede plată ale firmei faţă de furnizorii de imobilizări, stabilite pe bază deefecte comerciale (cecuri, bilete la ordin, cambii).

După conţinutul economic, este cont de capitaluri atrase iar dupăfuncţia contabilă, cont de pasiv.

Se creditează cu:- valoarea efectelor comerciale emise de cumpărători şi acceptate

de furnizori, în corespondenţă cu debitul contului 404 “Furnizori deimobilizări”:

404 “Furnizori de imobilizări” = 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor firmeifaţă de furnizorii externi, neachitate până la finele exerciţiului financiar:

476 “Diferenţe de conversie-activ” = 405 ”Efecte de plătit pentru imobilizări”

- reluarea, la începutul exerciţiului financiar următor adiferenţelor favorabile de curs valutar aferente efectelor de plată pentruimobilizări, neachitate la finele exerciţiului financiar:

477 “Diferenţe de conversie-pasiv” = 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”

Se debitează cu:- plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte

comerciale, la scadenţa acestora, în corespondenţă cu creditul contului512 “Conturi curente la bănci”:

405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” = 512 “Conturi curente la bănci”

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor firmeifaţă de furnizorii externi, neachitate până la finele exerciţiului financiar:

405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” = 477 “Diferenţe de conversie-pasiv”

- reluarea, la începutul exerciţiului financiar următor adiferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente efectelor de plată pentruimobilizări, neachitate la finele exerciţiului financiar:

19

405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” = 476 “Diferenţe de conversie-activ”

Soldul contului este creditor şi reflectă valoarea efectelor de plătitpentru imobilizările achiziţionate.

Remarcă. Funcţiunea contului 403 “Efecte de plătit” esteasemănătoare cu menţiunea că se utilizează în cazul evidenţieriiobligaţiilor de plată pe bază de efecte comerciale faţă de furnizorii debunuri.

Contul 408 “Furnizori – facturi nesosite” evidenţiazăaprovizionările de bunuri, lucrările executate şi prestările de serviciiefectuate de furnizori, pentru care nu s-au întocmit facturi.

După conţinutul economic, este cont de capitaluri atrase iar dupăfuncţia contabilă, cont de pasiv.

De menţionat că acest cont funcţionează asemănător cu 401“Furnizori” sau 404 “Furnizori de imobilizări” cu menţiunea că larecepţia bunurilor, lucrărilor, serviciilor, se creditează, alături de debitulconturilor de stocuri şi cheltuieli corespunzătoare, în corespondenţă cudebitul contului 4428 “Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”:

4428 “TVA neexigibilă” = 408 “Furnizori – facturi nesosite”

În momentul sosirii facturii de la furnizor, în contabilitate seefectuează următoarele înregistrări:

408 “Furnizori-facturi nesosite” = 401 “Furnizori”şi

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate defirmă furnizorilor.

5.3.2. Contabilitatea datoriilor firmei faţă de salariaţi

20

Datoriile firmei către salariaţi sunt reprezentate de salarii,adaosuri la salarii, premii, ajutoare de boală şi alte ajutoare, stimulente,indemnizaţii de concedii ş.a.

Din punct de vedere contabil, datoriile firmei faţă de salariaţi,sunt înregistrate pe de o parte, ca şi cheltuieli iar pe de altă parte, ca şiobligaţii ale acesteia faţă de proprii salariaţi, care pot fi stinse prin douămodalităţi:

a) prin reţineri din salarii;b) prin achitarea diferenţei dintre salariile brute şi reţinerile

efectuate.

Reţinerile din salariile personalului, pot fi grupate în treicategorii: fiscale, sociale şi alte reţineri.

Reţinerile fiscale sunt reprezentate de impozitul pe venitul dinsalarii, reglementat de Ordonanţa Guvernului României nr. 7/2001, pecare fiecare salariat sau persoană cu convenţie civilă îl datoreazăbugetului statului. Acesta se calculează şi se reţine din câştigul brutrealizat lunar de către fiecare salariat, rezultat după deducerea din acestaa cotei de 1/3 din contribuţia la asigurările sociale, contribuţiei de 1%pentru fondul de şomaj, contribuţiei de 7% la asigurările sociale desănătate, a deducerii personale de bază şi deducerii personalesuplimentare1. În prezent în România, metoda de reţinere a impozituluipe salarii în cursul anului este “stopajul la sursă”, respectiv firma careachită salariile, reţine impozitul şi apoi îl virează bugetului statului întermenul legal. Impozitul pe salarii se calculează în tranşe progresiveasupra veniturilor impozabile ale angajaţilor şi colaboratorilor.

Reţinerile sociale, sunt reprezentate de:a) cota de 1/3 din contribuţia la asigurările sociale;b) contribuţia de 7% pentru asigurările sociale de sănătate2;c) contribuţia de 1% pentru constituirea fondului de şomaj.

Contribuţia pentru asigurările sociale se calculează şi se reţinedin veniturile brute lunare ale salariaţilor înainte de impozitarea acestora 1 Art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.2 Art. 90, al. 3 din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/24 iulie 1997, intrată învigoare la data de 1 ianuarie 1998.

21

şi are ca destinaţie alimentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dincare sunt plătite pensiile cuvenite pensionarilor pentru limită de vârstă.

Contribuţia de 7% pentru asigurările sociale de sănătate secalculează şi se reţine din veniturile salariale brute lunare ale fiecăruiangajat, înainte de impozitarea acestora. Are ca destinaţie constituireafondului de asigurări sociale de sănătate, utilizat pentru îngrijireamedicală a salariaţilor prin servicii medicale în caz de boală sau deaccident.

Contribuţia de 1% pentru fondul de şomaj se calculează şi sereţine fiecărui salariat din veniturile brute salariale înainte de impozitareaacestora şi are ca destinaţie alimentarea fondului de şomaj, din care sesuportă ajutoarele pentru salariaţii aflaţi în şomaj.

În categoria altor reţineri se includ: chirii, popriri, garanţiireţinute gestionarilor, ratele pentru mărfurile cumpărate pe creditcomercial, ratele pentru împrumuturi la Casa de Ajutor Reciproc,reţinerile în contul acoperirii unor imputaţii definitive ş.a. Toate acestereţineri se efectuează de firmă numai pe bază de titluri executorii, ce potfi materializate în: consimţământul scris al salariatului, o sentinţăjudecătorească definitivă, o decizie de imputaţie sau un contract semnatde salariat.

Contabilitatea salariilor se ţine cu ajutorul contului 421 “Personal- remuneraţii datorate”. După conţinutul economic este un cont decapitaluri atrase iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.

Se creditează cu salariile brute şi alte drepturi lunare cuveniteangajaţilor, inclusiv absolvenţilor instituţiilor de învăţământ3 încorespondenţă cu debitul contului 641 “Cheltuieli cu remuneraţiilepersonalului”:

641 “Cheltuieli cu remuneraţiile = 421 “Personal - remuneraţii datorate”personalului”

3 OUG. nr. 35/1997 privind măsurile de stimulare a persoanelor fizice şi juridice pentruîncadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, aprobată şi modificatăprin Legea nr. 162/1997

22

Se debitează cu ocazia stingerii obligaţiilor de plată faţă desalariaţi prin reţineri şi prin achitarea către aceştia a diferenţei întreveniturile brute şi reţinerile efectuate.

Corespondenţa contului 421”Personal - remuneraţii datorate”,poate fi redată schematic astfel:

Soldul contului este creditor şi reflectă obligaţiile de plată alefirmei către proprii salariaţi.

POMPEI, DISCUTIE CU MINE LA ACEASTASCHEMA

23

5.3.2.1. Aplicaţie privind modul de calcul şi înregistrare încontabilitate a salariilor cuvenite personalului.

Salariul de încadrare al salariatului pe luna in curs însumează7.614.488 lei, sporurile cu caracter permanent 1.724.334 lei iar celelalteadaosuri, indemnizaţii, sporuri 1.200.000 lei. În consecinţa salariul debază (salariul de încadrare + sporurile cu caracter permanent) însumează9.338.822 lei iar venitul brut (salariul de baza + alte adaosuri,indemnizaţii, sporuri) însumează 10.538.822 lei.Reţinerile din venitul brut din salarii în vederea determinării venituluiimpozabil se compun din:

- contribuţia de 1/3 pentru asigurările sociale în sumă de1.229.881 lei (10.538.822 x 11,67 %);

- contribuţia de 1% la fondul de şomaj în sumă de 93.388 lei(9.338.822 x 1%);

- contribuţia de 7% la asigurările sociale de sănătate în sumă de737.718 (10.538.822 x7%).

Angajatul are dreptul, conform prevederilor OrdonanţeiGuvernului nr. 7/2001, modificată, la deduceri din venitul obţinut dinsalarii în suma de 1.380.000 lei, compuse din:

- deducerea personală de bază de 1.273.000 lei;- deducerea personală suplimentară de 445.550 lei (0,35 x1.273.000);

- cheltuieli profesionale de 190.950 lei (1.273.000 x 15%).Salariatul a primit chenzina I-a în sumă de 1.000.000 lei,

datorează terţilor suma de 1.500.000 lei (rate CEC şi chirii) şi i s-a emis odecizie de imputaţie pentru lipsă la inventar şi pentru care i se reţinelunar din salariu suma de 500.000 lei.

24

Calculele care se efectuează în vederea determinării venituluiimpozabil, a impozitului pe venitul din salarii şi a determinării restului deplată sunt următoarele:1. Salariul de încadrare 7.614.488 lei2. Sporuri cu caracter permanent 1.724.334 lei3. Salariul de bază (1+2) 9.338.822 lei4. Alte sporuri 1.200.000 lei5. Venit brut (3+4) 10.538.822 lei6. 11,67% contribuţie asigurări sociale 1.229.881 lei7. 1% şomaj 93.388 lei8. 7% cass 737.718 lei9. Deducerea personală de bază 1.273.000 lei10. Deducerea suplimentară 445.550 lei11. Cheltuieli profesionale 190.950 lei12. Venit impozabil (5–6-7-8-9-10-11) 6.568.335 lei13. Impozit pe venitul din salarii conform HG 613/2001 1.639.494 lei14. Avans chenzinal 1.000.000 lei15. Rate şi chirii datorate terţilor 1.500.000 lei16. Reţinere imputaţie 500.000 lei17. Rest de plată (12 –13-14-15-16+9+10+11) 3.838.341 lei

Operaţiunile ce se efectuează in contabilitate sunt următoarele:

a) înregistrarea pe cheltuieli a veniturilor cuvenite salariatului:

641”Cheltuieli cu remuneraţiile” = 421”Personal –remuneraţii” 10.538.822personalului datorate

b) reţineri din salarii:- 11,67% contribuţia la asigurările sociale:

421 ”Personal – remuneraţii = 4311.02 ”Contribuţia salariaţilor 1.229.881acordate” la asigurările sociale”

- 1% şomaj:

421 ”Personal –remuneraţii acordate” = 4372 ”Contribuţia personalului 93.388

25

la fondul de şomaj”- 7 % contribuţia la asigurările sociale de sănătate:

421 ”Personal – remuneraţii datorate” = 4311.04 ”Contribuţia personalului 737.718la asigurările sociale de sănătate”

- impozit pe venitul din salarii:

421 “Personal – remuneraţii acordate” = 444 “Impozitul pe venitul 1.639.494din salarii”

- avansul chenzinal:

421 “Personal –remuneraţii datorate” = 425 “Avansuri acordate personalului”1.000.000

- rate şi chirii:

421 “Personal – remuneraţii datorate” = 427 “Reţineri din remuneraţii 1.500.000datorate terţilor”

- imputaţie:

421 “Personal – remuneraţii datorate” = 4282 “Alte creanţe în legătură 500.000cu personalul”

c) achitarea restului de plată din casierie:

421 “Personal – remuneraţii datorate ” = 5311 “Casa în lei” 3.838.341

d) Înregistrarea pe cheltuieli a obligaţiilor firmei legate de salarii:- contribuţia la asigurările sociale (23,33% din venitul brut):

6451 “Cheltuieli privind contribuţia = 4311.01 ”Contribuţia” 2.458.707unităţii la asigurările sociale” unităţii la asigurările sociale”

- contribuţia la asigurările sociale de sănătate (7% din venitulbrut):

26

6451 “Cheltuieli privind contribuţia = 4311.03 ”Contribuţia” 737.718unităţii la asigurările sociale” unităţii la asigurările de sănătate”

- contribuţia la fondul de şomaj (5% din salariul de bază):

6452 “Cheltuieli privind contribuţia = 4371 “Contribuţia unităţii la fondul 466.941unităţii la fondul de şomaj” de şomaj”

- contribuţia firmei la fondul de solidaritate cu persoanele cuhandicap (3 % din venitul brut):

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 447.01 “Fonduri speciale - taxe 316.164şi vărsăminte asimilate” şi vărsăminte asimilate”

- contribuţia firmei la fondul pentru susţinerea învăţământului destat (2% din venitul brut):

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 447.02 “Fonduri speciale - taxe 210.776şi vărsăminte asimilate” şi vărsăminte asimilate”

e) virarea din contul deschis la bancă a reţinerilor din salariu şi acontribuţiilor firmei, care se înregistrează în contabilitate prin creditareacontului 5121 “Conturi la bănci în lei” şi debitarea conturilor în care suntînregistrate obligaţiile de plată.

Sistematizând cele prezentate mai sus, operaţiile legate decontabilizarea salariilor şi a reţinerilor din acestea, sunt următoarele:

a) înregistrarea avansurilor acordate salariaţilor:

425 “Avansuri acordate personalului” = 5311 “Casa în lei”

b) înregistrarea avansurilor neridicate:

425 “Avansuri acordate personalului” = 426 “Drepturi de personal neridicate”

27

c) înregistrarea pe cheltuielile de exploatare ale firmei a salariilorbrute cuvenite angajaţilor şi absolvenţilor instituţiilor de învăţământ:

641 “Cheltuieli cu remuneraţiile = 421 “Personal - remuneraţii personalului” datorate”

d) înregistrarea pe cheltuielile de exploatare ale firmei a sumelor

cuvenite colaboratorilor pentru prestaţiile efectuate în baza contractelorsau convenţiilor civile:

621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 “Furnizori” (analitic distinct)

e) înregistrarea reţinerilor din salarii:

- impozitul pe venitul din salariile angajaţilor cu contract demuncă:

421 “Personal-remuneraţii datorate” = 444 “Impozitul venitul din salarii”

- impozitul aferent sumelor datorate colaboratorilor:

401 “Furnizori”(analitic distinct) = 444 “Impozitul pe venitul din salarii”

- cota de 1/3 din contribuţia la asigurările sociale:

421 “Personal-remuneraţii datorate” = 4311 “Contribuţia unităţii laasigurările sociale” (analitic distinct)

- contribuţia de 1% pentru constituirea fondului de şomaj:

421 “Personal-remuneraţii datorate” = 4372 “Contribuţia personalului lafondul de şomaj”

- contribuţia de 7% pentru asigurările sociale de sănătate:

421 “Personal-remuneraţii datorate” = 4311 “Contribuţia unităţii la asigurărilesociale”(analitic distinct)

28

- alte reţineri din salariile angajaţilor datorate terţilor (chirii,popriri, rate, ş.a.):

421 “Personal-remuneraţii datorate” = 427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor”

- alte reţineri din salariile angajaţilor, rămase în patrimoniulfirmei (garanţii reţinute gestionarilor, debite, avansuri nejustificate,sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoare de boală necuvenite, imputaţiiş.a.):

421 “Personal-remuneraţii datorate” = 4282 “Alte datorii în legătură cu personalul”

- avansul acordat salariaţilor:

421 “Personal-remuneraţii datorate” = 425 “Avansuri acordate personalului”

- sumele neridicate de personal în termenul legal:

421 “Personal-remuneraţii datorate” = 426 “Drepturi de personal neridicate”

f) achitarea către salariaţi a sumelor nete din casieria firmei:

421 “Personal-remuneraţii datorate” = 5311 “Casa în lei”

g) virarea pe destinaţii a sumelor reţinute din salarii precum si acelor datorate de firma:

% = 5121 “Conturi la bănci în lei”444 “Impozitul pe venitul din salarii”431 “Asigurări sociale”437 “Ajutor de şomaj”427 “Reţineri din remuneraţii

datorate terţilor”

5.3.3. Contabilitatea datoriilor firmei faţă de asigurările sociale şiprotecţia socială.

29

Reglementările legale în vigoare, prevăd obligativitatea firmelorcare angajează salariaţi, să suporte pe cheltuielile de exploatare şi săachite organismelor de protecţie socială, următoarele contribuţii:

a) cota de 2/3 din contribuţia la asigurările sociale de stat;b) contribuţia de 5% la constituirea fondul de şomaj;c) contribuţia de 7% pentru asigurările sociale de sănătate.

Contribuţia la asigurările sociale de stat, se calculează în coteprocentuale4 şi se stabileşte diferenţiat, astfel:

a) 45% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi îngrupa I-a de muncă;

b) 40% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi îngrupa a II-a de muncă;

c) 35% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi îngrupa a III-a de muncă;

d) 20% asupra salariului brut primit, dar nu mai puţin decâtsalariul minim brut pe ţară, în cazul personalului casnic angajat depersoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, a persoanelor cuhandicap şi a copiilor.

Contribuţia astfel constituită, are următoarele destinaţii:- o parte variabilă, se reţine de firmă pentru plata indemnizaţiilor

de boală cuvenite propriilor salariaţi, începând cu a 21-a zi şi următoarelede incapacitate temporară de muncă;

- diferenţa între contribuţia totală şi sumele afectate primeidestinaţii, se virează de firmă în contul bugetului asigurărilor sociale destat, în vederea constituirii fondurilor necesare plăţii pensiilor.

Contabilitatea contribuţiei firmei pentru asigurările socialeprecum si a contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, se ţine cuajutorul contului 431 ”Asigurări sociale”, care se desfăşoară pe douăconturi sintetice de gradul II, respectiv:

- 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale”- 4311 analitic distinct “Contribuţia unităţii la asigurările

sociale de sănătate”;După conţinutul economic este cont de capitaluri atrase iar după

funcţia contabilă, cont de pasiv. 4Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nr. 19/2000, Monitorul Oficial alRomâniei nr.140/01.04.2000.

30

Se creditează cu:- contribuţia firmei la asigurările sociale:

6451 “Cheltuieli privind contribuţia = 4311 “Contribuţia unităţii launităţii la asigurările sociale” asigurările sociale”

- contribuţia firmei la asigurările sociale de sănătate:

6451 “Cheltuieli privind contribuţia = 4311 “Contribuţia unităţii launităţii la asigurările sociale” asigurările sociale” (analitic distinct)

Se debitează cu:- sumele datorate personalului ce se suportă din asigurări sociale:

4311 “Contribuţia unităţii la = 423 “Personal – ajutoare materialeasigurările sociale” datorate”

- plata contribuţiei de asigurări sociale de stat şi de sănătate latermenul scadent, legal:

431 “Asigurări sociale” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de firmăbugetului asigurărilor sociale şi casei de asigurări sociale de sănătate.

Fondul de şomaj, se constituie din două surse principale şianume:

- contribuţia de 1%, calculată asupra veniturilor salariale bruteale fiecărui angajat;

- contribuţia de 5%, calculată asupra fondului de salarii alangajaţilor cu contract permanent de muncă.

Sumele astfel constituite sunt virate de către firmă, odată cu platasalariilor către Direcţiile teritoriale ale muncii şi protecţiei sociale şi suntdestinate plăţii ajutoarelor de şomaj.

Contabilitatea contribuţiei la fondul de şomaj se ţine cu ajutorulcontului sintetic de gradul I 437 “Ajutor de şomaj”, care se desfăşoară pedouă conturi sintetice de gradul II, respectiv:

31

- 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”;- 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj”.

După conţinutul economic, contul 437”Ajutor de şomaj” este contde capitaluri atrase iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu:- sumele datorate de firmă pentru constituirea fondului de şomaj,

în corespondenţă cu debitul contului 6451”Cheltuieli privind contribuţiaunităţii la asigurările sociale”:

6451 “Cheltuieli privind contribuţia = 4371 “Contribuţia unităţiiunităţii la asigurările sociale” la fondul de şomaj”

- sumele datorate de angajaţi pentru constituirea fondului deşomaj, în corespondenţă cu debitul contului 421 “Personal-remuneraţiidatorate” şi/sau 423 “Personal-ajutoare materiale datorate:

% = 4372 “Contribuţia personalului421 “Personal – remuneraţii datorate” la fondul de şomaj”423 “Personal – ajutoare materiale datorate”

Se debitează cu:- sumele virate reprezentând contribuţia unităţii şi a angajaţilor la

fondul de şomaj, în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi labănci în lei”:

437 “Ajutor de şomaj” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

- sumele reţinute din contribuţia la fondul pentru plata ajutoruluide şomaj aferentă absolvenţilor instituţiilor de învăţământ:

4371 “Contribuţia unităţii = 741 “Venituri din subvenţiila fondul de şomaj” de exploatare”

Notă: În situaţia în care suma necesară acoperirii salariilorabsolvenţilor este mai mare decât contribuţia la fondul pentru plataajutorului de şomaj, diferenţa se va recupera prin intermediul Direcţiilor

32

generale de muncă şi protecţie socială, în contabilitate diferenţa fiindreflectată astfel:

445 “Subvenţii” = 741”Venituri din subvenţii de exploatare”(analitic distinct) (analitic distinct)

Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate de firmăşi de angajaţi pentru constituirea fondului de şomaj.

5.3.4. Contabilitatea datoriilor firmei faţă de bugetul statului,bugetul local şi fondurile speciale

Agenţii economici care desfăşoară activităţi lucrative au obligaţiastabilită prin lege de a calcula şi vira bugetului statului, bugetului local şiorganismelor publice diverse impozite, taxe si vărsăminte asimilate,respectiv:

1. Impozitul pe profit;2. Taxa pe valoarea adăugată;3. Impozitul pe venitul din salarii;4. Impozitul pe dividende, accize şi impozit pe circulaţie, taxe

vamale, încasate de la persoane juridice, impozitul pe clădiri, impozitulpe terenuri, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxeasupra mijloacelor de transport, alte impozite şi taxe;

5. Taxe şi vărsăminte către organisme publice precum şi altecontribuţii, funcţie de specificul activităţii firmei: contribuţia la Fondulspecial pentru dezvoltarea şi modernizarea unităţilor vamale, contribuţiala Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, contribuţia laFondul special pentru protejarea asiguraţilor, contribuţia la Fondul depensii şi asigurări sociale ale agricultorilor, contribuţia la Fondul specialpentru agricultură, contribuţia la Fondul de solidaritate cu persoanelehandicapate, contribuţia la Fondul special de susţinere a învăţământuluide stat, alte vărsăminte asimilate.

5.3.4.1 Contabilitatea impozitului pe profit

Impozitul pe profit este un impozit direct, reglementat prinOrdonanţa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, aprobată

33

şi modificată prin Legea nr. 73/1996, republicată în 1997 modificată şicompletată ulterior prin Hotărârea Guvernului nr. 15/2000, cucompletările ulterioare, se calculează prin aplicarea unei cote procentualediferenţiate asupra rezultatului brut al exerciţiului şi se virează bugetuluistatului trimestrial, până în data de 25 a lunii următoare trimestruluiexpirat.

Face excepţie Banca Naţionala a României care virează lunarcătre bugetul statului impozitul pe profit.

Contabilitatea impozitului pe profit se ţine cu ajutorul contului441 “Impozitul pe profit”. După conţinutul economic, este cont decapitaluri atrase iar după funcţia contabilă este cont bifuncţional.

Se creditează lunar, cu impozitul pe profit calculat şi datoratbugetului statului, în corespondenţă cu debitul contului 691”Cheltuieli cuimpozitul pe profit”:

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozitul pe profit”

Se debitează cu sumele virate bugetului statului, reprezentândimpozitul pe profit, în corespondenţă cu creditul contului 5121”Conturila bănci în lei”.

441 “Impozitul pe profit” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

Soldul contului poate fi creditor reprezentând sumele datorate defirmă sau debitor, reprezentând sumele vărsate în plus.

5.3.4.2. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată, reprezintă un impozit indirect, otaxă de consumaţie pe care o suportă consumatorul final al produsului,lucrării sau serviciului, dacă legea nu prevede altfel, şi este reglementatăprin Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată,aprobată şi modificată prin Legea nr. 100/1995, modificată prin Legea nr.195/1998 cu completările şi modificările ulterioare.

Poate fi asociată unui impozit indirect, întrucât cel care plăteştetaxa la bugetul statului este o persoană diferită de persoana aceluia care osuportă.

34

Taxa pe valoarea adăugată poate fi considerată taxă deconsumaţie, întrucât, în final, cel care o suportă este consumatorulprodusului, lucrării sau serviciului.

În scopul simplificării procedurii de percepere şi control a taxeipe valoarea adăugată, legiuitorul a instituit principiul colectării şi adeductibilităţii acesteia. Fiind calculată în cota procentuala şi ataşatăpreţului de vânzare al produsului sau tarifului lucrării ori serviciului,firmele plătitoare a acestei taxe procedează astfel:

a) colectează taxa pe valoarea adăugată aferentă produselorlivrate, lucrărilor executate şi/sau serviciilor prestate;

b) deduc taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor;c) virează la bugetul statului, diferenţa între taxa pe valoarea

adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă maimică;

d) recuperează de la bugetul statului, diferenţa dintre taxa pevaloarea adăugată colectată mai mică şi taxa pe valoarea adăugatădeductibilă mai mare.

Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată se ţine cu ajutorulcontului 442 “Taxa pe valoarea adăugată”, cont bifuncţional, care poatefuncţiona fie ca şi cont de creanţe, fie ca şi cont de datorii. Pentru evidenţierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată,contabilitatea financiară utilizează următoarele conturi sintetice de gradulII:

- 4423 “TVA de plată”- 4424 “TVA de recuperat”- 4426 “TVA deductibilă”- 4427 “TVA colectată”- 4428 “TVA neexigibilă”.

Contul 4423 “TVA de plată”, după conţinutul economic este uncont de capitaluri atrase iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetuluistatului, calculată ca diferenţă între taxa pe valoarea adăugată colectatămai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă, mai mică, încorespondenţă cu debitul contului 4427 “TVA colectată”:

4427 “TVA colectată” = 4423 “TVA de plată”

35

Se debitează cu:- taxa pe valoarea adăugată decontată asupra bugetului statului, în

corespondenţă cu creditul contului 5121”Conturi la bănci în lei”:

4423 “TVA de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

- taxa pe valoarea adăugată compensată cu bugetul statului, încorespondenţă cu creditul contului 4424”TVA de recuperat”:

4423 “TVA de plată” = 4424 “TVA de recuperat”

Soldul contului este creditor şi reprezintă taxa pe valoareaadăugată datorată bugetului statului.

Contul 4424 “TVA de recuperat”, evidenţiază taxa pe valoareaadăugată de recuperat de la bugetul statului. După conţinutul economiceste cont de creanţe iar după funcţia contabilă este cont de activ.

Se debitează la finele lunii, cu diferenţele între taxa pe valoareaadăugată colectată mai mică şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă maimare, în corespondenţă cu creditul contului 4426”TVA deductibilă”:

4424 “TVA de recuperat” = 4426 “TVA deductibilă”

Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetulstatului, în corespondenţă cu debitul contului 5121 “Conturi la bănci înlei”:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4424 “TVA de recuperat”

Soldul contului este debitor şi reprezintă taxa pe valoareaadăugată de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426 “TVA deductibilă”, evidenţiază taxa pe valoareaadăugată aferentă cumpărărilor efectuate de firmă. După conţinutuleconomic, este cont de creanţe asupra bugetului statului iar după funcţiacontabilă, este cont de activ.

Se debitează cu taxa pe valoarea adăugată calculată în coteprocentuale aferentă bunurilor, lucrărilor sau serviciilor achiziţionate de

36

la terţi, în corespondenţă cu creditul conturilor 401 “Furnizori”, 404“Furnizori de imobilizări”, dacă plata se face ulterior:

4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” (404 “Furnizori de imobilizări”)

- prin creditul unor conturi de trezorerie, respectiv 5121 “Conturila bănci în lei”; 5311 “Casa în lei”, dacă plata se face imediat:

4426 “TVA deductibilă” = %5121 “Conturi la bănci în lei”5311 “Casa”

Se creditează la finele lunii cu:- taxa pe valoarea adăugată deductibilă, decontată asupra taxei pe

valoarea adăugată colectată, în corespondenţă cu debitul contului 4427“TVA colectată”:

4427 “TVA colectată” = 4426 “TVA deductibilă”

- taxa pe valoarea adăugată de recuperat (în situaţia în care TVAdeductibilă este mai mare decât TVA colectată), în corespondenţă cudebitul contului 4424 “TVA de recuperat”:

4424 “TVA de recuperat” = 4426 “TVA deductibilă”

La finele lunii, contul nu prezintă sold.

Contul 4427 “TVA colectată” evidenţiază sumele datorate defirmă bugetului statului, provenite din taxa pe valoarea adăugată aferentăvânzărilor de bunuri, executărilor de lucrări sau prestărilor de servicii.

După conţinutul economic, este cont de capitaluri atrase iar dupăfuncţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată calculată procentualasupra vânzărilor de bunuri, executărilor de lucrări sau prestărilor deservicii, în corespondenţă cu debitul conturilor: 411 “Clienţi”, 461“Debitori diverşi”:

37

% = 4427 “TVA colectată”411 “Clienţi”461 “Debitori diverşi”

Se debitează la finele lunii, în corespondenţă cu creditulurmătoarelor conturi:

- 4426 “TVA deductibilă”, cu taxa pe valoarea adăugată aferentăintrărilor de bunuri, lucrări sau servicii de la furnizori:

4427 “TVA colectată” = 4426 “TVA deductibilă”

- 4423 ”TVA de plată”, cu taxa pe valoarea adăugată datoratăbugetului statului:

4427 “TVA colectată” = 4423 “TVA de plată”

- 416 ”Clienţi incerţi”, cu taxa pe valoarea adăugată aferentăclienţilor insolvabili, scoşi din evidenţă:

4427 “TVA colectată” = 416 “Clienţi incerţi”

La finele lunii, contul nu prezintă sold.

Contul 4428 “TVA neexigibilă”, evidenţiază taxa pe valoareaadăugată neexigibilă, rezultată din vânzările şi cumpărările de bunuri,servicii, lucrări, efectuate cu plata în rate, aferenta bunuriloraprovizionate sau livrate pentru care nu s-au întocmit facturi precum şicea inclusă în preţul de vânzare cu amănuntul la unităţile comerciale ceţin evidenţa la acest preţ.

După conţinutul economic, este cont de datorii sau creanţe iardupă funcţia contabilă, este cont bifuncţional.

Se creditează cu:- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă livrărilor de

bunuri, executărilor de lucrări sau prestărilor de servicii cu plata în rate,în corespondenţă cu debitul contului 411”Clienţi”:

411 “Clienţi” = 4428 “TVA neexigibilă”

38

- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă livrărilor debunuri, executărilor de lucrări, prestărilor de servicii, pentru care nu s-auîntocmit facturi:

418 “Clienţi – facturi de întocmit” = 4428 “TVA neexigibilă”

- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă mărfurilor dinunităţile comerciale cu amănuntul, în corespondenţă cu debitul contului371”Mărfuri”:

371 “Mărfuri” = 4428 “TVA neexigibilă”

- taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor cu plata în rate,precum şi cea aferentă facturilor sosite, devenită deductibilă, încorespondenţă cu debitul contului 4426”TVA deductibilă”:

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă”

Se debitează cu :- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă cumpărărilor

efectuate cu plata în rate, în corespondenţă cu creditul conturilor 401“Furnizori” sau 404 “Furnizori de imobilizări”:

4428 “TVA neexigibilă” = 401 “Furnizori”(404 “Furnizori de imobilizări”)

- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă facturilornesosite de la furnizori:

4428 “TVA neexigibilă” = 408 “Furnizori – facturi nesosite”

- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă scăderii dingestiune a mărfurilor vândute prin unităţile comerciale cu amănuntul, încorespondenţă cu creditul contului 371 “Mărfuri”:

4428 “TVA neexigibilă” = 371 “Mărfuri”

- taxa pe valoarea adăugată, aferentă vânzărilor de bunuri, lucrărisau servicii, devenită exigibilă în cursul exerciţiului, în corespondenţă cucreditul contului 4427 “TVA colectată”:

39

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată”

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

5.3.4.2.1. Aplicaţie privind modul de regularizare a taxei pe valoareaadăugată la finele lunii

Presupunem că la finele lunii, situaţia în conturile de TVA esteurmătoarea:

a) TVA deductibilă 5.000.000 lei şi TVA colectată 7.000.000 lei.În această situaţie rezultă TVA de plată:

4427 “TVA colectată” = % 7.000.0004426 “TVA deductibilă” 5.000.0004423 “TVA de plată” 2.000.000

b) TVA deductibilă 5.000.000 lei, TVA colectată 4.000.000 lei. Înaceastă situaţie rezultă TVA de recuperat:

% = 4426 “TVA deductibilă” 5.000.0004427 “TVA colectată” 4.000.0004424 “TVA de recuperat” 1.000.000

c) TVA deductibilă 5.000.000 lei, TVA colectată 10.000.000 lei,TVA de recuperat din lunile următoare 1.000.000 lei. În această situaţie,TVA de recuperat din lunile anterioare se compensează cu TVA de plată:

4427 “TVA colectată” = % 10.000.0004426 “TVA deductibilă” 5.000.0004424 “TVA de recuperat” 1.000.0004423 “TVA de plată” 4.000.000

d) TVA deductibilă 5.000.000 lei, TVA colectată 10.000.000 lei,TVA de recuperat 5.000.000 lei. În această situaţie nu rezultă TVA deplată sau de recuperat:

40

4427 “TVA colectată” = % 10.000.0004426 “TVA deductibilă” 5.000.0004424 “TVA de recuperat” 5.000.000

5.3.4.3. Contabilitatea impozitului pe venitul din salarii

Impozitul pe venitul din salarii este reglementat prin OrdonanţaGuvernului României nr. 7/2001 privind impozitul pe venit. Secalculează în cote procentuale şi se reţine din câştigul brut realizat lunar,rezultat după deducerea contribuţiei de 1/3 pentru asigurările sociale,contribuţiei de 1% pentru fondul de şomaj, contribuţiei de 7% pentruasigurările sociale de sănătate, a deducerilor personale de bază şisuplimentare precum şi a cheltuielilor profesionale. În prezent înRomânia, metoda de plată a impozitului pe salarii către bugetul statuluieste “stopajul la sursă”, respectiv firma care achită salariile, reţineimpozitul şi apoi îl virează.

Contabilitatea impozitului pe veniturile din salariile persoanelorcu contracte individuale de muncă sau celor cu convenţii civile deprestări servicii se ţine cu ajutorul contului 444 “Impozitul pe salarii”,cont de capitaluri atrase, cu funcţie contabilă de pasiv.

Se creditează cu:- sumele reţinute de firmă din salariile personalului reprezentând

impozit pe salarii:

% = 444 “Impozitul pe salarii “421 “Personal - remuneraţii datorate “423 “Personal - ajutoare materiale datorate “4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”

- sumele reţinute de firmă din drepturile băneşti acordate pentrumunca prestată în baza unor convenţii civile de prestări servicii:

401 “Furnizori” = 444 “Impozitul pe salarii “(analitic distinct)

- sumele datorate de firmă, reprezentând impozit suplimentarpentru depăşirea fondului de salarii admisibil:

41

631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii” = 444 “Impozitul pe din salarii “

Se debitează cu:- sumele virate la bugetul statului reprezentând impozit pe

veniturile din salarii:

444 “Impozitul din salarii “ = 5121 “Conturi la bănci în lei”

Soldul contului este creditor şi reprezintă contravaloareaimpozitului pe salarii datorat de firma bugetului statului.

5.3.4.4. Contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Impozitul pe dividende, accizele şi impozitul pe circulaţie, taxelevamale datorate de firma bugetului statului, impozitul pe clădiri şi peterenuri, taxele asupra mijloacelor de transport, precum şi alte impozite şitaxe locale sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 446”Alteimpozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, căruia i se deschid analiticedistincte pentru fiecare impozit şi taxă în parte.

După conţinutul economic, este cont de capitaluri atrase iar dupăfuncţia contabilă, este cont de pasiv.

Se creditează cu:- valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate

bugetului statului sau bugetelor locale, în corespondenţă cu debitulcontului 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”:

635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 446 “Alte impozite, taxetaxe şi vărsăminte asimilate” şi vărsăminte asimilate”

- impozitul pe dividende datorat bugetului statului, încorespondenţă cu debitul contului 457”Dividende de plată”:

457 “Dividende de plată” = 446 “Alte impozite, taxeşi vărsăminte asimilate”

42

- sumele restituite de la bugetul statului sau de la bugetul local,reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, virate în plus, încorespondenţă cu debitul contului 5121 “Conturi la bănci în lei”:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

Se debitează cu plăţile către bugetul statului sau bugetul local,reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, în corespondenţăcu creditul contului 5121”Conturi la bănci în lei”:

446”Alte impozite, taxe şi = 5121”Conturi la bănci în lei” vărsăminte asimilate”

Soldul contului este creditor şi reprezintă alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate datorate de firmă, bugetului statului sau bugetelorlocale.

5.3.4.5. Contabilitatea fondurilor speciale - taxe şi vărsăminteasimilate

Taxele şi vărsămintele către organismele publice precum şi altecontribuţii, funcţie de specificul activităţii firmei sunt reflectate încontabilitate prin intermediul contului 447 “Fonduri speciale-taxe şivărsăminte asimilate”, căruia i se deschid analitice distincte pentrufiecare taxă şi vărsământ asimilat în parte.

După conţinutul economic, este cont de capitaluri atrase iar dupăfuncţia contabilă, este cont de pasiv.

Se creditează cu:- datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor

legale, în corespondenţă cu debitul contului 635”Cheltuieli cu alteimpozite, taxe şi vărsăminte asimilate”:

635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 447 “Fonduri speciale-taxetaxe şi vărsăminte asimilate” şi vărsăminte asimilate”

- majorările de întârziere calculate pentru neplata în termen acontribuţiilor datorate:

43

671 “Cheltuieli excepţionale = 447 “Fonduri speciale-taxeprivind operaţiile de gestiune” şi vărsăminte asimilate”

Se debitează cu plăţile efectuate de firmă către organismelepublice, reprezentând taxele şi vărsămintele asimilate datorate, încorespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei”:

447 “Fonduri speciale-taxe = 5121 “Conturi la bănci în lei”şi vărsăminte asimilate”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate defirmă organismelor publice.

5.3.5. Contabilitatea datoriilor firmei faţă de grup şi asociaţi

Se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 45”Grup şi asociaţi”, dincare fac parte:

- 451 ”Decontări în cadrul grupului”;- 455 “Asociaţi - conturi curente”;- 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”;- 457 “Dividende de plată”;- 458 “Decontări din operaţii în participaţie”.

Contul 451 “Decontări în cadrul grupului” evidenţiazăoperaţiunile privind virări de sume între firmele aparţinând grupului.După conţinutul economic poate funcţiona ca şi cont de creanţe saudatorii iar după funcţia contabilă este cont bifuncţional. Se desfăşoară pedouă conturi sintetice de gradul II:

- 4511 “Decontări în cadrul grupului”- 4518 “Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului”.

Se debitează cu:- sumele virate cu titlu de împrumut firmelor din cadrul grupului:

4511 “Decontări în cadrul grupului” = 512 “Conturi curente la bănci”

- dobânzile de primit aferente împrumuturilor acordate firmelordin cadrul grupului:

44

4518 “Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului” = 766 “Venituri din dobânzi”

- dividendele de încasat, aferente titlurilor de participare deţinutede firma la alte firme din cadrul grupului:

4511 “Decontări în cadrul grupului” = 761 “Venituri din participaţii”

Se creditează cu:- sumele reprezentând împrumuturi acordate firmei de către

firmele din cadrul grupului:

512 “Conturi curente la bănci” = 4511 “Decontări în cadrul grupului”

- dobânzile datorate de firma către firmele din cadrul grupuluiaferente împrumuturilor contractate:

666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 4518 “Dobânzi aferente decontărilor în cadrulgrupului”

- dividendele încasate de firma aferente titlurilor de participaredeţinute la alte firme din cadrul grupului:

512 “Conturi curente la bănci” = 4511 “Decontări în cadrul grupului”

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele firmei faţă de altefirme din cadrul grupului iar soldul creditor reprezintă datoriile firmeifaţă de alte firme din cadrul grupului.

Contul 455 “Asociaţi – conturi curente” ţine evidenţa sumelorlăsate temporar la dispoziţia firmei de către acţionari sau asociaţi.

După conţinutul economic este cont de capitaluri atrase iar dupăfuncţia contabilă este cont de pasiv. Se desfăşoară pe două conturisintetice de gradul II, respectiv:

- 4551 “Asociaţi – conturi curente”- 4558 “Dobânzi – conturi asociaţi”Se creditează cu:- sumele cu care acţionarii sau asociaţii creditează firma:

45

% = 4551 “Asociaţi – conturi curente”512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”

- dobânzile datorate de firmă acţionarilor sau asociaţilor:

666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 4558 “Dobânzi – conturi asociaţi”

- dividendele lăsate de acţionari sau asociaţi la dispoziţia firmei:

457 “Dividende de plată” = 4551 “Asociaţi – conturi curente”

Se debitează cu:- sumele restituite de firma către acţionari sau asociaţi:

4551 “Asociaţi – conturi curente” = %512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente sumelor cu careacţionarii sau asociaţii au creditat firma:

4551 “Dividende de plată” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate defirmă către acţionari sau asociaţi.

Remarcă. Contul 456 ”Decontări cu asociaţii privind capitalul”, s-aprezentat la capitolul privitor la contabilitatea capitalului firmei.

Contul 457 ”Dividende de plată”, ţine evidenţa dividendelorrepartizate din profitul net, cuvenite acţionarilor sau asociaţilor,proporţional cu aportul adus de aceştia la capitalul firmei.

După conţinutul economic, este cont de capitaluri atrase iar dupăfuncţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează la finele anului cu dividendele repartizate dinprofitul net acţionarilor sau asociaţilor, potrivit hotărârii adunăriigenerale, în corespondenţă cu debitul contului 129 “Repartizarea

46

profitului”, în situaţia repartizării profitului net obţinut în exerciţiulfinanciar curent şi/sau cu debitul contului 107 “Rezultatul reportat”, însituaţia repartizării pentru dividende a profitului net realizat în exerciţiilefinanciare precedente:

% = 457 “Dividende de plată”129 “Repartizarea profitului”107 “Rezultatul reportat”

Se debitează cu:- impozitul pe dividende cuvenit bugetului statului, în

corespondenţă cu creditul contului 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminteasimilate”:

457 “Dividende de plată” = 446 “Alte impozite, taxeşi vărsăminte asimilate”

- sumele nete achitate acţionarilor sau asociaţilor, reprezentânddividende, în corespondenţă cu creditul conturilor 5121 “Conturi la bănciîn lei” şi/sau 5311 “Casa în lei”:

457 “Dividende de plată” = %5121 “Conturi la bănci în lei “5311 “Casa în lei”

- sumele reprezentând dividende, lăsate de acţionari sau asociaţila dispoziţia firmei:

457 ”Dividende de plata” = 4551 ” Asociaţi – conturi curente”

Soldul contului este creditor şi reprezintă dividendele cuveniteacţionarilor sau asociaţilor.

5.3.6. Contabilitatea creditorilor diverşi.

47

În categoria creditorilor diverşi se includ persoanele fizice saujuridice faţă de care firma are obligaţii patrimoniale decurgând din titluriexecutorii sau din alte operaţii.

Contabilitatea creditorilor diverşi se ţine prin intermediul contului462 ”Creditori diverşi”. După conţinutul economic, este cont decapitaluri atrase iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu:- datoriile firmei privind achiziţionarea de titluri de plasament, în

corespondenţă cu debitul conturilor de activ din grupa 50 “Titluri deplasament” (investiţii financiare):

% = 462 “Creditori diverşi”502 “Acţiuni proprii”503 “Acţiuni”505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate”506 “Obligaţiuni”508 “Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate”

- diverse sume încasate prin bancă de firmă şi necuvenite:

512 Conturi curente la bănci” = 462 “Debitori diverşi”

Se debitează cu sumele achitate creditorilor şi cu plata datoriilorcătre terţi privind achiziţionarea titlurilor de plasament în corespondenţăcu creditul conturilor 512”Conturi la bănci “ şi/sau 531”Casa”:

462 “Debitori diverşi” = %512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate defirmă creditorilor.

5.3.7. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare şi asimilate

În categoria conturilor de regularizare şi asimilate se cuprind:Contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” care ţine evidenţa

cheltuielilor înregistrate în cursul exerciţiului financiar curent dar careprivesc perioadele sau exerciţiile financiare următoare. După conţinutul

48

economic este cont de regularizare a cheltuielilor iar după funcţiacontabilă este cont de activ.

Se debitează cu:- cheltuielile privind reparaţiile capitale neprevizibile, reparaţiile

curente şi reviziile tehnice efectuate în perioada curentă de către furnizoridar care privesc perioadele următoare:

471 “Cheltuieli înregistrate în avans” = 401 “Furnizori”

- cheltuielile cu abonamentele, chiriile şi alte cheltuieli efectuateanticipat:

471 “Cheltuieli înregistrate în avans” = %512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”

- cheltuielile constatate la finele exerciţiului financiar ca fiindaferente exerciţiului financiar următor:

471 “Cheltuieli înregistrate în avans” = %605 “Cheltuieli privind energia şi apa”61 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile

executate de terţi”62 “Cheltuieli cu alte servicii executate

de terţi”658 “Alte cheltuieli de exploatare”666 “Cheltuieli privind dobânzile”668 “Alte cheltuieli financiare”

- valoarea reparaţiilor capitale, efectuate cu forţe proprii,constatate la finele exerciţiului financiar ca fiind aferente exerciţiilorviitoare:

471 “Cheltuieli înregistrate în avans” = 758 “Alte venituri din exploatare “

Se creditează cu sumele repartizate în perioadele următoare pecheltuieli, conform scadenţarelor:

49

% = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”605 “Cheltuieli privind energia şi apa61 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”658 “Alte cheltuieli de exploatare”666 “Cheltuieli privind dobânzile”668 “Alte cheltuieli financiare

Soldul contului este debitor şi reprezintă cheltuielile anticipatesau în avans.

Contul 472 “Venituri înregistrate în avans”, ţine evidenţaveniturilor anticipate sau în avans ce privesc perioadele sau exerciţiileurmătoare cum sunt: încasări din chirii, abonamente, vânzări de locuinţecu plata în rate, asigurări etc. După conţinutul economic este cont deregularizare a veniturilor iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu veniturile înregistrate în avans precum şi cele derealizat, aferente exerciţiilor următoare:

% = 472 “Venituri înregistrate în avans”411 “Clienţi”418 “Clienţi – facturi de întocmit”512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”

În debitul contului se înregistrează veniturile înregistrate în avans,aferente perioadei curente:

472 “Venituri înregistrate în avans” = %704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate”705 “Venituri din studii şi cercetări”706 “Venituri din redevenţe, locaţii

de gestiune şi chirii”707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”708 “Venituri din activităţi diverse”

50

Soldul contului este creditor şi reprezintă veniturile înregistrate înavans de firmă.

Contul 473 “Decontări din operaţii în curs de clarificare” ţineevidenţa sumelor în curs de clarificare cum sunt: amenzi, locaţii,cheltuieli de judecată, operaţii în conturile bancare fără documente etc.

După conţinutul economic este cont de regularizare iar dupăfuncţia contabilă este cont de bifuncţional.

Se debitează cu:- sumele şi plăţile în curs de lămurire:

473 “Decontări din operaţii = 512 “Conturi curente la bănci”în curs de clarificare”

- sumele necuvenite firmei şi restituite terţilor:

473 “Decontări din operaţii = %în curs de clarificare” 512 “Conturi curente la bănci”

531 “Casa”

Se creditează cu:- sumele clarificate şi trecute pe cheltuielile de exploatare ale

firmei:

% = 473 “Decontări din operaţii în curs de clarificare”60 “Cheltuieli cu materii prime,materiale şi mărfuri “61 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate”64 “Cheltuieli cu personalul”65 “Alte cheltuieli de exploatare”

- sumele clarificate şi încasate în conturile de trezorerie:

512 “Conturi curente la bănci” = 473 “Decontări din operaţii în curs de clarificare”

Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă active în curs declarificare sau creditor şi reprezintă pasive în curs de clarificare.

51

Contul 476 “Diferenţe de conversie - activ”, evidenţiazădiferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor şi datoriilorînregistrate de firmă la finele exerciţiului financiar.

După conţinutul economic este cont de regularizare a creanţelor şidatoriilor firmei iar după funcţia contabilă este cont de activ.

Se debitează cu:- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor în devize neîncasate

la finele exerciţiului financiar (apărute urmare scăderii cursului valutar):

476 “Diferenţe de conversie - activ” = %267 “Creanţe imobilizate”411 “Clienţi”413 “Efecte de primit”416 “Clienţi incerţi”418 “Clienţi facturi de întocmit”419 “Clienţi creditori”461 “Debitori diverşi”

- diferenţele nefavorabile aferente datoriilor în devize neachitatela finele exerciţiului financiar (apărute urmare creşterii cursului valutar):

476 “Diferenţe de conversie - activ” = %162 “Credite bancare pe termen lung şi

mediu”166 “Datorii legate de participaţii”168 “Dobânzi aferente împrumuturilor

asimilate”401 “Furnizori”403 “Efecte de plătit”404 “Furnizori de imobilizări”405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”408 “Furnizori – facturi nesosite”462 “Debitori diverşi”

Creditarea contului are loc la deschiderea exerciţiului financiarcu ocazia reluării acestor diferenţe nefavorabile de curs valutar:

52

% = 476 “Diferenţe de conversie - activ”162 “Credite bancare pe termen lung şi mediu”166 “Datorii legate de participaţii”168 “Dobânzi aferente împrumuturilor asimilate”401 “Furnizori”403 “Efecte de plătit”404 “Furnizori de imobilizări”405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”408 “Furnizori – facturi nesosite”462 “Debitori diverşi”

Soldul debitor al contului reprezintă diferenţele nefavorabile decurs valutar aferente creanţelor în devize neîncasate şi datoriilor în devizeneplătite la finele exerciţiului financiar.

Contul 477 “Diferenţe de conversie - pasiv”, ţine evidenţadiferenţelor favorabile de curs valutar aferente creanţelor şi datoriilor îndevize la finele exerciţiului.

Se creditează cu:- diferenţele favorabile rezultate urmare creşterii la finele

exerciţiului a cursului valutar aferent creanţelor în devize neîncasate:

% = 477 “Diferenţe de conversie - pasiv”267 “Creanţe imobilizate”411 “Clienţi”413 “Efecte de primit”416 “Clienţi incerţi”418 “Clienţi – facturi de întocmit”

- diferenţele favorabile rezultate urmare scăderii la fineleexerciţiului a cursului valutar aferent datoriilor în devize neplătite:

% = 477 “Diferenţe de conversie - pasiv”162 “Credite bancare pe termen lung şi mediu”166 “Datorii legate de participaţii”167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate”401 “Furnizori”403 “Efecte de plătit”404 “Furnizori de imobilizări”

53

405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”408 “Furnizori – facturi nesosite”419 “Clienţi - creditori”

Se debitează la începutul exerciţiului financiar următor, cu ocaziareluării acestor diferenţe favorabile de curs aferente creanţelor şidatoriilor în devize:

477 “Diferenţe de conversie - pasiv” = %162 “Credite bancare pe termen lung şi

mediu”166 “Datorii legate de participaţii”167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate”267 “Creanţe imobilizate”401 “Furnizori” 403 “Efecte de plătit”404 “Furnizori de imobilizări”405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”408 “Furnizori – facturi nesosite”409 “Furnizori – debitori”411 “Clienţi”413 “Efecte de primit”416 “Clienţi incerţi”418 “Clienţi – facturi de întocmit”419 “Clienţi creditori”461 “Debitori diverşi”462 “Debitori diverşi”

Soldul creditor al contului reprezintă diferenţele favorabile decurs valutar aferente creanţelor în devize neîncasate şi datoriilor în devizeneachitate la finele exerciţiului financiar.

5.3.7.1. Aplicaţie privind utilizarea conturilor de diferenţe conversie

Exemplul 1. Firma livrează, în cursul lunii noiembrie anul curent,unui client extern produse finite la un preţ de vânzare total de 10.000dolari SUA. Raportul de schimb leu/dolar la data facturării era de 27.000

54

lei/dolar. Până la finele anului, creanţa nu a fost încasată de firmă iar ladata de 31 decembrie a anului curent, raportul de schimb leu/dolar era de:

varianta a) 28.000 lei/dolar;varianta b) 26.500 lei/dolar.Operaţia patrimonială presupune efectuarea următoarelor

înregistrări în contabilitate:- livrarea produselor finite:

411 “Clienţi” = 701 “Venituri din vânzarea 270.000.000 produselor finite”

(10.000 dolari x 27.000 lei/dolar)

varianta a) - reflectarea creanţei neîncasate la finele exerciţiului(diferenţă favorabilă urmare creşterii cursului valutar):

411 “Clienţi” = 477 “Diferenţe de conversie - pasiv” 10.000.000(10.000 dolari x 1.000 lei)

- reluarea diferenţei favorabile la începutul exerciţiului financiarurmător:

477 “Diferenţe de conversie - pasiv” = 411 “Clienţi” 10.000.000

varianta b) - reflectarea creanţei neîncasate la finele exerciţiuluifinanciar (diferenţă nefavorabilă urmare scăderii cursului valutar):

476 “Diferenţe de conversie - activ” = 411 “Clienţi” 5.000.000(10.000 dolari x 500 lei)

- reluarea diferenţei nefavorabile la începutul exerciţiului financiarurmător:

411 “Clienţi” = 476 “Diferenţe de conversie - activ” 5.000.000

Exemplul 2. Firma achiziţionează în cursul lunii noiembrie anulcurent de la un furnizor extern mărfuri la un preţ de cumpărare total de15.000 dolari SUA. Raportul de schimb leu/dolar la data recepţieimărfurilor era de 28.000 lei/dolar. Până la finele anului, datoria nu a fost

55

achitată de firmă iar la data de 31 decembrie a anului curent, raportul deschimb leu/dolar era de:

varianta a) 29.500 lei/dolar;varianta b) 27.500 lei/dolar.Operaţia patrimonială presupune efectuarea următoarelor

înregistrări în contabilitate:- achiziţia de mărfuri:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 420.000.000 (15.000 dolari x 28.000 lei)

varianta a) - reflectarea datoriei la finele exerciţiului (diferenţănefavorabilă urmare creşterii cursului valutar):

476 “Diferenţe de conversie - activ” = 401 “Furnizori” 22 500.000 (15.000 dolari x 1 500 lei)

- reluarea diferenţei nefavorabile la începutul exerciţiuluifinanciar următor:

401 “Furnizori” = 476 “Diferenţe de conversie - activ” 22 500.000

varianta b) - reflectarea datoriei la finele exerciţiului (diferenţăfavorabilă urmare scăderii cursului valutar):

401 “Furnizori” = 477 “Diferenţe de conversie - pasiv” 7.500.000(15.000 dolari x 500 lei)

- reluarea diferenţei favorabile la începutul exerciţiului financiarurmător:

477 “Diferenţe de conversie - pasiv” = 401 “Furnizori” 7.500.000

5.3.8. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor.

Pentru deprecierea creanţelor în legătură cu clienţii, decontările încadrul grupului şi debitorii diverşi, constatată la finele exerciţiului cuocazia inventarierii, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor,

56

evidenţiate în contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 49“Provizioane pentru deprecierea creanţelor”, conturi cu funcţie contabilăde pasiv.

Se creditează cu ocazia constituirii provizionului pentrudeprecierea creanţelor:

68 “Cheltuieli cu amortizările = 49 “Provizioane pentru depreciereaşi provizioanele” creanţelor”

Se debitează cu ocazia diminuării sau anulării provizioanelorpentru deprecierea creanţelor:

49 “Provizioane pentru deprecierea = 78 “Venituri din provizioane”creanţelor”

Soldul conturilor este creditor şi reprezintă provizioaneleconstituite pentru deprecierea creanţelor.

57