-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
1/12
w
CAPITOLUL
II
ELEVUL
I
PROFESORUL
iT.I
PROCESUL
EDUCATIONAL
Obiective:
Dup
ce
r
or
studia
aceast
unitate
cre
continur
stuiieniii
vor
putea:
-
sa
t'aracrcri:c:c
ftrnctiilc
si
specilic.trl
imltlicar-ii
.tubicctilo;
i;
irr-
-
sit
identifice
rolurile
specifice
ale pro-fesontlui
;i
elet:ului
ca
s,ubiecti
ui
cducotit,i;
-
.sa
deterntine
L'onlpctcnlele
proltrionttle
ttlc
coilrtrltri
dicluctic
in
Edttt'atia
('cntt.(ttLi
pe
eler..
-
s valorifice
elementele
procesultri
eclucttiictLtl
petttru
fi.artsfornta-
rea
eler-ului
in
subiect
al invitn"ii;
-
'v
compare
rela{ia
profesor
-
elet,
irt
contertul
etltrcariei
ceilrare
pe
crrL,r'
1i
int'taraa
fruclirionaILi
(
in/oruttrI
it.ci
t,
-
sri
explice
c\L,nta
inlcractittnii
pacLtqogit.e
tr.ct.ti\.t
din perspectivtt
t
tl ttc'tt
i
e i
L'1, nl t'ol
e
pa
e
I
et'
;
-
.rr7
:'e
intplice
crtrtsticnl
ln
propriu
tttrtot,tlilc.ttt.
Subiecte
de
conlinut:
l.
L
EIcr
Lrl
in
paradigrna
ptrsrmodern.
2.2.
Prolsorul
?n
paradigma
educa{ional
postmodern.
:.J.1.
tsenra
ccti\
irarii
pedagogice.
2.:.:.
TipLu'ile
de
actir
itare pedagogic.
2.2.3.
Structura
activittii
pedagogice
2.3.
Inreracliunea
educalional
in
invtarea
centrat
pe copil,
1.3.
L lnteracriunea
diclactic
2.3
.2.
Interac{iunea
pedagogic.
at-ectir,
22
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
2/12
2.1.
Elevul
in
paradigma
postmodern
R.atrunea
de
a ti
a
qcolii
este
copilul. f'onnarea
lui
pentru
viat.
in
;l,r-rLr.,ia
traditional
elevr-rl
este
perceput
ca
obiect.
ca.,\,as"
care urmeaz
.
--';mphtt
cu
difrite
infonnatii.
fr
a sr
accentua
transformarea
inf-or-
-.
,,:iilor
in
cunoqtinfe.
priceperi,
deprinderi
ori
competenle.
pin
la
,.marea
:.-rlozie
inlormational"
aceast
abordare
dovedea
eficien .
Elevul
inv{a
,,
reproduc
un
singur
rol
(sau
aceeagi
categorie
de roluri) -
de
receptor
ori
-:
..roti "
intr-un
mecanism.
fr-rnc{ionarea
cruia
este
determinat
din
exte-
-:'r.
in condiliile
deslqurrii
procesr.rlui
educalional
dup
tipul
,,profesorul
.
-rrbeste
-
elevul
ascult"
doar un
numr
mic
de
elevi
obtin
perf-ormante.
De
-:gul,
ei
sint
numili
,.puternici"
ori
,,capabili",
iar
ceilalti
elevi
sint
decla-
.:ti
..slabi",
.,incapabili de a insugi
materia
de
program".
Paradigma
educational
postmodern,
induce
o nou
viziune
asupra
:opilului,
in
general
qi
a
elevului,
in
parlicular,
in
care
procesul educational
:ste
centrat
pe
copil.
in
a
doua
jumtate
a
secolului
XX,
in urma
cercetrilor
.n
domeniul psihologiei
personalitlii,
psihologiei
cognitive,
sociologiei,
:edagogiei
are loc
recunoaqterea
(l) potenlialului
de
autoedificare
a elevu-
.ui:
(II)
imporlanlei
experienlei
subiective
a
fiecrui
elev
in
procesul
de
:similare
a
noilor
cunoqtinte qi
fbrrnarea
noilor
competen{e; (lll)
impactului
:espectr:ii
dernnit1ii
umane
a
oricrui
individ
in
procesui
educalional
:entru
folmarea
unei
personalitti
sntoase
fizic.
moral.
psihic.
Aceast perspectiv
solicit
revizuirea
fundamentelor
qi
procesului
eclg-
ralional
propriu-zis.
Se irnpi-rne
(I)
corelarea
dintre
dimensiune
a
moralc-r
t
t
i in
t
ifi
c
-
t e
hn
ol o gi
c i
-
e s
t
e t i c
u-
p
s
i h
o
fi
z
i
c -,s ct c i
o I a
dezvoltrii
persona-
1itlii
in
orice ntoment
al
evoluliei
sale
in
cadrul
procesuiui
de ?nvtmint;
rII)
valorificarea
integr:al
a tuturor
resurselor
de
care
dispune
elevul in
orga-
nrzatea procesului
de
predare-invlare
evaluare;
(iII)
deschiderea
timpuiui
pedagogic
al educaliei/instruirii
a
crui
resurse
de
(auto)perfeclionare
trebr-rie
distribuite
din
perspectil,a
valorificr:ii
lor integrale
nu
nurnai
in
cadrul
;coiii,
ci
pe
tot
parcursul
existenlei
umane.
in
acest
context.
elet,trl,
fiind
tgLrra
central
a
procesului
educa{ionai.
obtine
Lrn
noLl
statut. in
opinia
lui I.Neacqtt.
elet,ul reprezint,
altu:i
de
profesor.
unul
dintre
,.agenfii
actiunii
educationale".
,.Elevul
poate
1
detinit
n
ternrenii
unui
concept
1:ec{agogic
operationctl
identificabil
la niyelul
structurii
de
functionare
a
educafiei.
care
tizeazd
in
mod direct
actir.itatea
de
_
.')
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
3/12
instruire
rearizahila
in
contextur
procesulni
cle
inr
trnint.
in
aceast
per_
spectiv
larga-
eret'rl
poate
t1
at-talizatra
njr
erur
,,r,rrl,'rnrrerare
a
ecrucctyiei
t^iXir:::, .Jr,r,,,
pectagc.tgicilca
exer,plu
particular
de
obie*al
educariei,
speciar
in
cadrul";,:::;:"::,i::t,':::
:,:,:r,:::::ri,::;i::;,,r;",:;i:
exponent
relrentiai al corelaliei
funclionale
dintre
ecrucaror
qi
ecrucat,
dintre
nstruire
qi
i,vtare.
angajat
ca
subiect
epistentic,
capabil
la
un
mome,t
dat
ating
niver,r
cel
mai
inart
al
educatiei
_
autoeducayiei
(moment
care
mar_
heazd
transformarea
sa
din
obiect
in
suhiect
ar
pr.opriei
sare
.frmiri_
ezvoltri,
respectiv
autoformri_
autodezt,ottri
{3}
.
copilul
poate
si
rrebuie
insuqi
calitoteet
de
subiectqi
responsabilitatea
pentru
procesul
de
autoedificare.
Pedagogia
postmodern
transftrrm
elevul
n
autor
al
etluca{iei,.el
va
schimba
pozilia
de
..obiect_ector,,al
educaliei
pe
"subiect-au'or"
al
educaliei.
Elevul-sa
iect
poate
realizamai
multe roluri
ociale qi pedagogice
in
scenari,e
comprexe
are
r,ietii.
poate
rearizamana_
gementul
devenirii
fiinlei
umane.
car*aka
de
subiect
impric
capacirarea
indir.idului
ori
a
grupului:
-
de
a
se
manifesta
ca
individruliru,..
-
a
da
dovad
de
proactivitate,
libertate
in
aregere
gi
luarea
de
decizii;
a-qi
asuma
responsabilitatea
pentru
propriile
clecizii:
-
a
suporla
cu
demnitate
consecinlele
decizrilor
iuate.
calitatea
tre
sttbiect
ofer
persoanei
o
r
iziune
apafte
despre
sine
gi
umea
inconjurtoare,
care
deterrnin
perceperea
rosturui.
rolului
qi
rocurui
u
in
via '
pentru
a exprica
esenta
,r,t,ra1r,
cle
s.tiect.
\.om
compara
dou
iziuni
asupra
sinerui
qi
rumii:
din
perspectiva
de
.tttbiect
q
din
perspectiva
de
obiect.(tab.
l.)
lt
Viziunea
Ain
p.p".tiiu
.t*
Recunoagte.""-r.pt.,tri
,rrtr;
la
individualitate
gi
la
manifsta_
rea
individualit1ii
Viziunea
ai"
p...p".tinu
Oe
Dezaprobar.affi
denfiaz
(..ciori
albe,,).
Atitudine
negatir,
ft
de
tot
ce
este
neordinar.
Dorinla
de
a
fi
..ca
toti,,
Recunoagter.ffi
vism
gi
caracter
de
sine
stttor
Pasivitatea.r"m
norm
a
-nie1ii.
poziyia
executantului
acceptat
ca
Iind
cea
mai
cornod.
Teama
de
probleme
qi
atitudinea
negativ
fa1
de
acestea.
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
4/12
:er-
.1e1.
:lod
ltre
Jat
_
r-
:le
u1
pe
rri
tate
interioar.
indepenclent.
Ia
i
dreptul
de
a
alege.
Congtienttza-
rea
respotlsabilittii
pentrr-r
alege-
rea
fcut.
Recunoaqterea
dreptului
la
pect.
intelegere.
incredere,
goste.
creatie
etc.
Recunoasterea
dr-piLr
lr-r
i
-tt,
l,
U..
Teama
cle
il-si
asulna
responsabili-
tatea.
clependenta
de persoancle
care
dclin
pr-rterea.
Dorinta
de
a
cletine
contlolul
asLlpra
tuturclr
lucrurilor.
Dimensiunea
spiritual
ntanifstat
yerbal.
n,-r
gi
in
acliuni. Lips
de
n-
credere
in
cei
din
jur.
Lipsa
deprin-
derii
c1e
a
analiza
calitatea
gindurior.
emotiilor.
cuvintelor.
actiunilor
prop-
rii.
Atenlie
cieosebit
la
neajunsurile
celor
din
jur.
Tendinta
spre
un
stil
cle
r,iat
autoritar.
prezentare
sr-rccint
a
caracte-
la
lJarpe.
Kulski
6i
Radlof-f
dra-
l
ii
.r
i
Tabelul
l:
Curqcteristici
esen(iole
ale
viziunii
asupru
lumii
tlirr
perspectivtr
de
subiect
Si
sbiect
lTraducere
Si
adapture
clupd
htnina
E._l.l
in
literatura
de
specialitate
subiectul
se
descrie
ca
observinclu-se
pe
ei
insuqi,
ca
intrebindu-se
asupra
lui
?nsugi^
ca
evaluindu-se
pe
sine.
inlele_
gerea
gi
insugirea
gindirii
ref'lexive
conduc
elevul
spre
a se
afrma
qi
a
se
concepe
clar
ca
subiect
al reflecliei
gi
acliunii
sale,
a
se afirma
ca
agent
autonom
qi
responsabil
al
propriei
sale
dezvoltri.
in
aceast
dubl
miqcare,
care prive;te
gindirea
qi
acliunea.
elevr-rl
igi
aflrm
libertatea.
res-
pectind
normele
qi
valorile
comunittii
n
care
trieqte.
Calitaten
de subiect obtinut
n
procesul
invu rii
ce.trrctte
pe
elet,
,.ofr
elevilor
o nrai
rnare
autonornie
qi
un
control
sporit
cu
privire
la
dis-
ciplinele
de
studiu,
la
metodele
de
invlare
qi
la ritmLrl
de
studiu',
[4].
inv-
tarea
centrat
pe
elev
ofer
oportunit1i
de
monitoizare
a
propriei
invtri^
in
consecint
accent,nd
necesitatea
ca
elevii
s-;i
asume
un
inalt grad
de
responsabilitate.
s-;i
aieag
in
mod
activ
scopurile.
precum
gi
s-gi
admi_
nistreze
inr,tarea.
Ei
nu
se
n-rai
pot
baza pe
faptul
c profsorul
ori
persoana
care
pred
la
clas
le
va
spune
ce.
clrlll.
unde gi
cind
s
gincleasc.
Ei
sunt
cei
care
trebuie
s
inceap
s
gindeasac.
Recomandarea
irnprlirii
responsabilitaiii
intre
profsor
qi
elev
este
rspindit
in pedagogia
contemporan.
intr_o
risticilor
persoanelor
care
inva
eficient.
cle
(1999)
arat
c
o
persoan
care
invat
eficient:
25
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
5/12
.
are
scopuri
clare privitor
la
ceea
ce nva[;
.
are
o
gam
larg
de
strategii
de
invlare
qi qtie
cind
s
le
utilizeze;
.
foloseste
resursele
disponibile
n
mod
eficace;
e
Etie
care
?i
sint punctele
lorte
qi
punctele
slabe;
e
nlelege
procesul
de
invfare;
o
isi
controleaz
sentimentele
in
manier
adecvat,
o
isi
asum
responsabilitatea
pentru
procesul
lor
de
nvfare;
.
isi
planific,
iqi
monitorize
az,,
gi
evalueaz,
qi
iqi
adapteaz
procesul
de
invfare.
Necesitatea
transformrii
copilului
din
obiect
in
subiect
al
educafiei
dictat
de tendinlele
de
dezvoltare
ale
societtii,
tehnicii
qi
tehnologiilor
solicit
asumarea
de
noi
roluri
de
ctre
qcoal
gi
profesor.
,,inlelegem
cu
uqurin ,
scria
Macdonald
la
sfirqitul
secolului
)o(,
c
qcoala
nu
exist
doar
pentru
a
transmite
moqtenirea
noastr
cultural
ryi
nici
doar
pentru
a
forma
juctori
de roluri
pentru
societate,
ba
nici
chiar pentru
a
satisface
trebuinfele
i
gi
interesele
celor
care
inva .
coala
exist pentru
a-i
aduce pe
copii
n)
contact
cu
realitatea
din
care
facem
parte
noi
tnEine,
societatez-noastr
qi
moqtenirea
noastr
cultural,,[1
0].
Activit{i
de
invfare:
continuafi
enunlul,,in
paradigma
educalional
postmodernist
ele*rl
este...."
\
Identifica{i
trei criterii
relevante
qi
realiza[i
analizacomparativ
a
perce_
perii
elevului
in
pedagogia
tradilional
pi
pedagogia
postmodernist.
Argumentali
necesitatea
schimbrii
viziunii
asupra
elevului,
rolului
acestuia
in procesul
educalional
(ori
lipsa
acesteia).
Elaborafi
o definilie
de
lucru
a conceptului
de
fnvdlare
centrat
pe
copil,
generahznd
informalia
din
materialul
lecturat
qi
secvenlele
din
cerce-
trile
respectir.ului
subiect
prezent
ate
nfisa
de
lucru
nr.I
.
Redactafi
un
eseu
de
300
cuvinte
cu
tema
,,s
fii
subiect
al
propriei
deveniri
umane
nseamn...".
Forosili
informafia
din paragraful
2.1.
qi
dinfiSa
de
lucru nr.2
Din
fisa
de
lucru
nr.3
selectafi
metafora
ce
corespunde
viziunii
dum-
neavoastr
asupra
elevului.
Argumentali
alegerea.
1
2.
a
-).
4.
5.
6.
26
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
6/12
:- :,::,:,:::,:,,::,: ,i,,,
l,-r,,,i,li::'"'ffll",Tul
.au."ri.i
care
se
Icuseaz
p.c
ur
a
suutcluur
carc
se
Iocuseaz
pa
nevoile
eievilor
5i
nu pe
a
celorlaiti
actanri
ai
proccsului
edncational
cLr,l
ar
f
pr.c,-
lcsorul
ori
ad.ninisrratia
i,sriruriei.
Aceast
aborcrare
"-
;;i;;
;picatii
in
rle-
signul
cttrriculumului-
continuturile
cursului
i;i
gradui
de
interactivitate
a
cursului.
(C
Ro,qet',s1
'
ittvpreo
centrutit
.pe
elev/sturlerrl
cstc prclcesul
ce
ofr
elevilor/str-rdentilor
mai
rnuit
autononie
gi
contro.r
asupra
alcge.ii
subiecteror
cle
snrdiu,
a";;.il;;1
a
ritrnului
de
inr'tare.
Elevulistudcntul
ir-rncaz
a
fi
irnplicat
in
luarea
deciziei
vizavi
de ce.
cunl
gi cincl
se
va
inr,ta.
,
atiei
:iilor
l
cti
loar
ina
rtele
.i
in
:
gi
-",'ul
.1ui
o
Educaria
centratti
pe
cer
ce
tnvayd
este
o
aborcrare
a educatiei
....
vL
L-.
Lc
.rtvrt,
us.u
t)
a'or'are
a
educatlel
care
se
bazeaz
pe
contertui
educational
din
care
vine
eie,,,ul
qi
pe
umrri..u
,rnn."ruiui
n
arin_
uu g 1\Jr1qr
u,,
Ldrc
vlre
ele\rlll
qt
pe
ltmrrtrea
progresuiui
in
atin_
gerca
obiectivelor
irx'frii.
Prin
sprijinirea
clevuiui
in
achizitionArea
denrin,.lcrit^,
tle
baz,,
ae
invalare
sr'"i.l,tiJiJ'.,,11,':H:l.";:::lI,]liff*:'jTJiT,1s:tri:;:';i
vreti,ertucuyin,'",rtri,i"p;';;;ri;i,'r;i;;:fi
:r:.$:ffii;l,i^":'r"H:;'#H1:
(./
Gibb.r)
tatea
pentru
invtare
f.:,i.l,l
:]:)llri.
i,
1imp.
c. protesoiul
isi
asu,r
;;rdffiil;;J;;il'i;,i:
(Bondttrevscaia
E.V.
)
tarea procesului
educalionai.
Abordarea
tinde
s fie
individuaa.
flexibil,
bazat
pe
competente.
variat
ca
metodologie
q;i
nu ntotdcau,a
constrins
i,
timp qi
spatiu.
(AFC
Arizona
Facultie.s
Councill
t
centrsre
pe
eler'
c'erinta
diclacrica
de
a
pun.-
copilLrl
gi
nu
rnateria
rje
inviitiuliri
n
centrr"ll
procesul*i
instrlictiv.
ldeca
ipi
are
origine
in
mi1e
a
lui
J.J.
Iousseau
5i
trst
proclamat
cle
repl'czcntalltii
eclucatiei
noi
ca
o rer.olutie
coperrticicttt
in
l'cd.rgogic.
Fsle
rr,r'ho
dc
rr
;'r,r'rri
,lc
Ia
irr*.cs.,i.
q
,"1r;,,i.r-
J,rr;ri,,;i"l:'.
slirtlttla
prr)priul
Ior
clr'i
in
iirnalca
conlpotcntclor
p,.uirui".
i,-,
u...,
caz
Ljiilac-
tica
cu'ntralii
pe
ohiective
rupluzinlii
impicit
o ccntlirc
pe
clcr..
ca
i-ur
c.r.tilar
al
ccntruii.pc
copil
a
aprLtt
si
principiul
intiii.i,lrmlizarii
invii 'rintJui,
a,iic
a
cen-
triirii
pe
fecare
c.lev
in
partr-.
{t\lirceo
Stclhn
)
o
Abordareo
centrotd
pe
copil
cste
o
metoclologie
cie
orientare
a
activittii
didac-
tice,
care
pe,nite.
printr-un
sistcm
de
concepte.
idei
qi
moduri
de
actiune.
asigu_
rarca
9i.
suslinerea
proceselor
dc
autocunoa;tere.
autoedificare
gi
autorealizare
a
personalit1ii
copiiului-
dezvortincl
indiviclualitatea
lui
irepetabil.'
(lt[eliniceniuc
E.
F.)
'
invd(urea
centrutti
pe
Copil
esteeducatia
care
asigur
dezvoltarea
gi
autoedifcarca
personalittii
el$ului.
pomind
de
ia
iclentif-rcarca
*particurr.iiil".
rndividuale
ale
acc-sfuia
ca
subiect
al cunoatcrii
gi
actiunii.
Autoedifrcarea,
evident.
incude
invtarea
qi
recunoa5terea
non,elor
sociare.
in
tnvdture(t
centrtfi
pe
Copit
_"il#;til.
activitatea
cotlur
a
ploiisor-r:lui
gi
elevuh-ri
dilectionat
spre
autorealizarea
elevului
gi
dezvoltarea
caittilol
lr-ri personale
in procesr:l
str,rdierii
o.ltarei
ai*fri
cle
studiu.
(Hutorscoi
A.
V.)
1
.le.n.trureo
pe
copil
este
o
aboldare
a eclucat
ie
la
baza
creia
st
recrmoasterea
individualittii,
irepetabilitatii"
r'alorii
in
sine
a
f-recrui
copil.
clezvoltarea
lui
mr
ca
'subiect
colcctir,".
dar
in prirnul
r.ind.
ca
individualitat.
.o."
pr.aa
erperienta
sa
stibiectir,'
gi
irepetabil.
A
include
experienta
subiectului
in procesul
cunoasterii
insearur
a
otganiza
propria
activitate
n
baza
nevoilor.
intereselor.
obiectivclor
personalc.
27
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
7/12
Fiqa
de
lucru
nr.2
.
De'enirea
fiintei
umane.
Omul
i;i
construieste
'i. a
ri,tr-o
tra,scenclere
de
fiecare
clipr
a
strir
sale
prezente.
.
I)evenirea
personal.
ornurl
nu
trebuie
s-gi
triasc
viala
de
la
o zi
la
alta,
in
incongtienj
1at
cle
destinul propriu.
ci
trebLrie
s
accead
la
o
via
cu adevrat
personal
gi
con;tient.
.
Angajarea.
omul
insearnn
libertate: pentru a-qi
constlui viafa.
el
trebuie
s
opteze,
s
aleag
in
permanent.
s
se
angajeze
in rapoi1
cu
destinul
sr-r
qi
cu
al
celorlalti.
Alegerea
flincl
o t
ec.siiaie
(faptLrl
de
a
nu
alege
constituie,
cle
asemenea,
o
alegere).
este
pretrabila
alegerea
constient.
anga-iarea
intr-un
destin personal
alturi
de
ceilalti.
.
cellalt.
omul
constat
c
in
realitate
nu
este
singur:
el este
o fiinl
alturi
de
cei
cu
care
e
nevoit
s
existe:
fiinla
umana
eite
fiinfa-impreun
(
Mi r
st'
i
n.
c L
Heiclegger).
.
via{a
expus.
omul
trebuie
s actioneze.
s
indrzneasc.
s-gi
pun
in
joc
viala
-
sub
perrnanenta
privire
qi
judecata
inevitabil
a
celorlalti.
(Dup E.
,Iounier.
Introdttction
oux
existe
nri
ctl i
stnes.
d.
Gallmard,
1962)
Fiqa
de Iucru
nr.3
-\letaf-ora i.
lller,'ul
se
asociaz
cu
vn
contputer.
un
sislem
de
intrri
qi
ieqiri
care
trebuie
controlate.
Prolsorul
este
pe post
de
prosranlator.
Dac
tema
gi
contiiruturile
sint
selectale
corect.
aceslea
se
\
or
inscrie
ir-r
n-Lemoria
contputet'ului.
Aplicarea
unor
teste
va pennite
r
erificarea
eiicacitatii
respectivei
operatiuni.
Controlui
const
in
a-i
cere
contputertrltLi
s
reprodsc
inlbrmatiile
care
au
fost
introduse.
Metafora
2.
Eler''ul
se asociaz
cu
o
plantri.
E
de
ajuns
s-i
creezi
o primvar
gi
s
la;i
l-lorile gi
lructele
s
se dezvolte.
Nu
se
poate
i1te5,eni
direct
ir-i
procesul
de
cregtere.
se
asigur
ntimai
declanqarea
conditiilor
far.orabile.
Dac
nimic
nu-i
va
sta
in
cale.
plonta
va
creste qi
va
progresa.
Melafora
3.
Elevui
se
asociaz
cu
un ctine.
El
are
calitti
certe,
dar
trebuie
dresat
ca
qi
ciinele
ui
pavlo'
cruia
^
i-au
fbst
provocate
anumite
comporlamente,
fbiosind
stimulentul
adecvat.
inctrrajarea
sistematic
gi
crearea
rnediului
l'avorabil
pentrr
fr,orizarea
gi
lbrlificarea
anumitelor
comportamelte
este
calea
ce
asigur
i,rprimarea
cornportarnentelor
necesare.
lvlelafbra
4.
Eler.ul
se
asociaz
cu
un
sportiy.
irrvat
din
practic
(nu
inveti
s
inoti
1r
ap). Este important
ca er
s
fre motival.
driiat gi
incurajat
cle
antrenorul
su.
Antrenorul
irnprenn
cu
sportir.ul
supra'egheaz
progresul
rezultatelor
obtinute.
Exercitiile
in
echip
sinl
o
surs
d
irnbur-itiire
a
perl'ormantelor.
efbrt.
28
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
8/12
2.2.
Profesorul
gi
paradigma
educalional
postmodern
2.
2.
-l
.
Es e
t4u
tr
ct ivitri{i
i
p
ed a
go
gic
e
Caracterul
umanist,
colectiv,
creativ
qi
social-politic
reflect
esenla
acti-
\-ittii
pedagogice.
Vom
anahza
fiecare
dintre
aceste
insuqiri
specifice
ale
activit1ii
pedagogice, deoarece
acestea
determin
rolurile
profesorului
in
procesul
educalional
centrat
pe
copil.
Caracterul
umanist
al
activitttii
pedagogice
presupune
dezvoltarea
liber
a
potenlialului, capacitlilor
copilului
in bazavalorllor
general umane.
in
paradigma
postmodern
orientarea
valoric
nu
mai
poate
fi dictat de stat.
in
societatea
democratic
aceasta
aparline
individului.
Carl
Rogers
afwma
cd
adevrata
democralie
se
bazeazd
pe
educalia
omului
integru
care
poate
imbina libertatea
cu responsabilitatea.
Activitatea
educatorului
/
profeso-
ru1ui este una
complicat:
a-i
oferi
copilului
(I)
oporlunitatea
de
a cunoaqte
valorile
nalionale
qi
general-umane;
(II)
competenla
de
analiz'
qi
discem-
mint;
(II
liberlatea
de a
identifica
qi
urma
anumite
valori
gi
principii;
Gv)
responsabilitatea
pentru alegerea
reahzat,
efectele
qi
conseciniele
deciziilor
luate. in condiliile
discrepanlei
dintre
idealul
umanist
qi
realitatea
mediului
social, complexitatea
gi
gradul
de
dificultate
al
activit1ii
pedagogice
creqte.
Caracterul
colectiv
al
activitlii
pedagogice
este
determinat
de
suma
influenlelor
multiple
ale
tuturor
cadrelor
didactice
asupra
formrii
qi
dezvol-
trii
personalitlii
copilului
n
institu{ia
de
inv mint.
Calitatea,
eficienla,
eficacitatea
influenlei
pedagogiee depinde
de
coeziunea
colectivului
ce
exer-
cit influen
educafional,
de
mpft;irea
viziunii
asupra educafiei,
perce-
perii
fenomenului educaliei,
inlelegerii
esenlei
activitIii
pedagogice
de
ctre
persoanele
ce constituie
colectivul
profesoral,
precum
qi
de
implicarea
fami-
liei in
acest
proces.
Activitatea
pedagogic se
rezum
nu doar
la
interacfiu-
nea
cu
elevul,
ci
qi
la interacliunea
cu
colegii
-
cadrele
didactice
9i
prinlii'
Caracterul
creatiy
este
imprimat
activitt[ii
pedagogice
de
unicitatea
situaliilor
educalionale,
de schimbarea
continu
a contextului.
Solulionarea
problemelor
qi
a
sarcinilor
instructiv-educative,
deciziile
pedagogice
care
se
bazeaz.nu
doar
pe
legitlile
qtiinlelor
educafiei,
solicit
o
abordare
creativ.
5e
poate
afirma
c
Profesorul
constituie
conlinutul,
metoda
9i
mijlocul
aciiunii
pedagogice, deoarece
activitatea
sa
necesit
implicarea
calit1ilor
individuale,
a competenlelor
profesionale
qi
sociale'
Caracterul
social-politic
al
activitdlii
pedagogice
este
determinat
de
lo-
cul
gi
rolul
qcolii
n societate.
coala
este creat
de societate
qi
reaclioneaz
29
,nu
-:14
-1ld
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
9/12
ca
un organisnl
rru
1a
toate
schimbrile
in societate.
Dezvoltarea ir-rdividua-
littii ancoreaz in dezvoltarea
civisrriului
gi poziliei
social-active.
Indir-i-
dr-ralitatea se
poate
nranfsta
doar
in societate.
iar
societatea se dezvolt
datorit
individualitlii
fiecrui
membru
al su. Omni
constituie
vaioarea
principal
a societtii. deci
qi
a
;colii.
2.2.2. Tipurile de
sctivitate
pedogogicci
Instruirea
qi
educa{ia,
ca
procese,
constituie tipurile de activitate
peda-
gogic.
care
se manifest ca
o
unitate continu.
iar
separarea
ior
este doar
conventional. Raportul
instruire-educafie
constituie o
problem
anahzal
pe
larg in literatura
de specialitate
a
ultimelor decenii. Instnrirea nu
poate
fi
reahzat n
afra educa{iei.
precum gi
educa{ia
derine
eflcient
cloar
ntr-un
nrediu
cognitiv.
i
totugi. anahza
instruirii
qi
educaliei.
ca
procese. permite
urmtoarele
constatri
:
o
instruirea. de
regul,
are
loc intr-un spaliul
temporal limitat:
o
instruirea in
limitele timpului rezervat
are un scop strict definit
qi
variante
ale
modurilor
de rcalizare a scopuiui:
.
unul
dintre
criteriile instruirii
eficiente
este
reaHzarea
unui
scop
con-
cret al lectiei
chiar
1a
sfrqitul
acesteia.
in timp
ce
atingerea scopului
educa-
1iei.
ca
qi
criteriu
al
eficienlei,
e cu
putin
doar
intr-un
viitor neapropiat.
.
criteriul rodniciei activittii
educatir
e ca
un
proces
de dezvoltare
il
putem
estima dup
schimbrile
produse
in
con;tiinla copiilor care
se
mani-
tst
prin
reacliile
de
comportament
qi
emolionale
in
timpul
solutionrii
problemelor
educationale
orientate
spre
scopul
actir.ittii edr-rcationalel
o
conlinutul
instruirii ca
qi
insqi
procesul
de
predare-invfare poate
fi
programat
in termeni concreti, f-apt cu neputin{ n
procesui
educalional.
inv1area centrat
pe
copil
presupune inclividualizarca
procesului
de
instruire^ implicarea
activ
a
elevului in
procesul.instructiv,
crearea
posibi-
littii de
monitorizare
a
propriei
inv ri
qi
asumarea
responsabilitalii
pentru
rezultatele
inr,,{rii.
inv1area centrat
pe
copii
presupune
un
proces
de
educcryie continur-t
bazat
pe
dezvoitarea
personalittii
elevului
prin
valorificarea potenlialului
copilulr,ri
;i
a
rnediului famiiial
gi
qcolar. prin
dezvoltarea
individualittii
si
calitlii
de subiect.
prin
respectarea demnittii untane
a eler,'ului
in toate
sitnatiile
de interactiune.
i0
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
10/12
::
-t\1-
o lta
:ua-
_ ]rea
:eda-
ioar
-zat
.:e
fi
l-un
::Ite
=e
1
:_an1-
_
-4111
-::1UU
r.rlui
:-:1
51
:
rate
Exist
qi
alte
aspecte
specifice
proceselor
de instruire
si
educu(ie,ins.
e necesar
inc
o dat
s accentum
c aceste
procese
sint interconexe
qi
prezint
un tot
intreg
n
activituteu
pedryogicd
a
profesorului.
2.2.3.
Structura
activit1ii petlagogice
Studiile
in domeniu
eviden\taz,4
componente
intercorelate
ale
struc-
turii
activitlii pedagogice:
de constrtire,
organizatoric,
comunicativi,
de
cercetare.
Fiecare
element
solicit
anumite
competenle pe
care
trebuie
s le
posede
profesorul
pentru
a reahza
eficient
activitatea
pedagogic.
Componenta
de
construire
include
abilitatea
profesorului
de
a anahza
situalia pedagogic,
a identifica
cauzele
situaliei,
a
pronostica
evolulia
situa-
liei
pi
de
a-qi
proiecta
activitatea
pornind
de
la rezultatele
oblinute
in
urma
analizei.
Componenta
organizatoricd
include
sistemul
de metode
qi
procedee
orientate
spre
implicarea
elevilor
in
diferite
activit1i
cu
caracter
instructiv
qi
educativ
Esenla
activitIii
organrzatorice
a
pedagogului
n timpul
interacfiunii
cu
elevul
cuprinde
funcfiile:
informafional,,
dezvoltativa gi
mobilizatoare
care,
corelate
armonios qi
iscusit,
asigur
evitarea
/ depqirea
barierelor
n
invlare
cu
care
se
confrunt
elevii
qi
oblinerea
performanlei.
C o mpone
nt
a c omunic
at iv d
rmphc
stabilirea
relaliilor
constructive
ale
pnedagogului
cu elevii,
cu
colegii
de breasl, prinlii qi
cu
alli
mernbri
ai
co-
munitlii.
Comunicarea
denot
nivelul
de dezvoltare
a lindamentelor
profe-
sionalismului
pedagoguiui.
Componenta
comunicativ
determin
conlinutul,
forma,
nrijloacele,
nivelul
gi
stilul
activitlii profesorului
gi
se bazeaz,
pe
perceperea,
infelegerea,
aprecierea
omului
de ctre
om.
Componenta
de
cercetare
este
considerat
drept abordare
qtiinlific
a
intelegerii
fenomenelor
pedagogic
e, a analizei
lor
qi
de asemenea
a
posedrii
'i-astei
metodici
de
cercetri psihopedagogice.
Fr
ea
e
cu
neputin
asigu-
rarea
unei
funcfionri
efective
a unuia
dintre
cele
trei componente
enume-
rate
mai
sus.
Evident,
toate
componentele
structurii
activittii pedagogice
sint
inter-
dependente
gi
se intreptrund,
asigurind
astfel
caracterul
holistic,
ptiintific
al
suuncii
pedagogului.
in
fnvdlarea
centuutii pe
copil
profesorul
pe post
cle
meditrtor
clevine
ronstructor
al
situutiilor
de
tnvitare
si
al
ambianlei
constructive
si
3l
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
11/12
motit,onte
pentu
g/g1t,
lt
proJ'esorul,./iintl
conceptor,
executor
si
evctluu-
tor
ul
tlentersultti
diductic
-
utlicit
fiinrt
stiect
ul
procesului
tn
inter-
ac{iuneu
cu ele,-ul.
:\bordarea
procesului
educational
ciin
persnectiva
centrrii
pe
copil
i1-
sist
astrpra
unui
echilibru
in
formareu
cutroStirttelor
Si
a
personolitirtii,
presupuntttd
mbinareu
urntonioosci u
structurii
ctit'itiitii profesorului
cu
tip
u
r
i
I
e de
o ctiv
itate
p
edag
o
gici.
2.
2.
4.
Pers
on
ilitile
u
p
ro.fes
or
u I
ui
Abordarea
activitlii
pedagogice
din
perspe
cttya
centrrii
pe
copil
nainteaz'
anurnite
cerin{e
fa}
de
personalitatea
profsorului,
care
constituie
unui
dintre
factorii
determiuanli
ai efcientei
procesului
educalional.
in
lite-
ratura
de specialitate
gsim
detalierea
profsiograrner
cadrului
djdactic
in
care
sint
specilcate
calit1ile.
competentele
pe
care
trebuie
s le
posede
acesta.
in
majoritatea
cercetrilor
realizate
la
acest
subiect
(J.piajet.
\/.Krutelki.
A.Scerbakov.
N{.Fullan)
sint
evidenliate
pozi{ia
socicrlci
;i
po:iria
proJesio-
ttulci
ale
profesorului.
Pozilicr
.rocittl
definit
mai
des
ca un
sistem
de
preri.
conceplii'
opinii
care
generalizeaz.
rezultatele
experientei
r..ie ii,
nonnelor
nrorale
9i
a valorilor
ce
formeaz.
ideologia
acti\.ittii
u1l1alle.
Iar
poziticr
proiesional
-
ca sistem
de
relatii
intelectuale
gi
emolionale
de
autoevaluare
a
calittii
sale
de pedagog,
de
evaluare
a
eleviior.
a esen{ei
qi
continutului
acti'ittii
sale
pedagogice
qi
a
reaiit1ii
pedagogice
in ansamblu.
Aceste
pozilii
sint integratoare
gi
incumb
mai
muite
componente.
Componenta
psihologicri
se refer
la
caracter qi
temperamelt.
include
inteligenta
erno{ional
qi
toate
trsturile
c1e personalitate.
Cercetrile
psiho-
logice
dovedesc
c
tocrnai
tipul
holeric
e
cel
mai potrivit
pentru
activitatea
pedagogic.
frindc
coexist
reuqit
cu
mediul
extern
in permanent
sc6irn-
bare,
reactioneaz
prompt
qi
e
mai
predispus
creatiei
ca
atare.
Deosebirile
individuale
gi
particularitIile
persoanelor.
desigur,
nu
se
lirniteaz
la
tipu-
rile
de
temperament
qi
in
cazul
de
la1
servesc
drept
ilustratii
la
icieea princi-
pal
despre
importanfa
caracteristicilor
psihoindividuaie
ale
persoanei
vizind
activitatea
pedagogic
a
acestLria.
componentu
rolului
sociol
descrie
rolurile
sociale
pe
care
le
.joac'.
profsorul
in
activitatea
sa
educa{ional.
Vorn
analiza
rolurile
rnai
des
intil-
nite
qi
caracteristicile
interactiunii
pedagogice:
-)
-
7/25/2019 Capitolul II Partea 1
12/12
"
Inforntator
activrtatea
se
reduce
la
o
simpi
enunlare
a
cerinlelor'
normelor
de
comporlament,
convingerilor
care
urmeaz'
s
se
formeze
la
elevi.
Fundalul
emolional
al
interactiunii
pedagogice
este
neutru.
o
Dictator
-
impunerea
cu
for
qi
introducerea
n conqtiinla
copiilor
a
normelor
morale
etice,
de
conduit,
a
convingerilor
qi
a
poziliei
civice'
Fundalul
emolional
al
interacliunii
pedagogice
este
vdit
negativ.
o
prieten
-
dorinla
de
a
in{elege comportamentul
copiilor
qi
de a
oferi
ajutorul
necesar.
Fundalul
emolional
al interacliunii
pedagogice
este
vdit
pozitiv.
o
Solicitantul
/cerSetorttl
-
manifestarea
dependen{ei
profesorului
de
elevi;
dorinla
de
a
aplana
situaliile
pedagogice
controversate
prin
nlturarea
semnelor
exterioare
ale
acestora.
Fundalul
emolional
al
interacliunii
pedago-
gice
este
negativ.
o
SJtuitorul
-
dorrnla
de
a
convinge
elevul
s
aclioneze
ntr-un
fel
anume,
formulind
discursul
n
form
de
sfat
uneori
qi
in
mod
insistent'
Fundalul emolional
al
interacliunii
pedagogice
este
pozitiv'
o
Inspirator
-
dorinla
de
a
le construi
interacliunea
cu
elevii
prin in-
spirarea
propriilor
idei.
Fundalul
emolional
al
interacliunii
pedagogice
este
vdit
pozitiv,
dar de
scurl
durat.
o
Zeu
-
tendinla
continu
de
a-qi
demonstra
calitalile
personale
pozi-
tive
;i
posibilitlile
pedagogice.
Fundalul
emolional
al
interacliunii
pedago-
gice
este
vdit
pozitiv,
relativ
de
lung
durat.
(Adaprat duP
D
Beluhin)
Rolul dictatorului
este
incompatibil
cu procesui
educalional
centrat
pe
copil, iar
rolurile
de
solicitant
/
cerSdtor
Si
zeu,
chiar
dac
sint
necesare
in
anumite
situalii,
trebuie
s
se manif-e.ste
pe
o
durat
de timp
limitat.
Comp
onenta
ac sdemicd
incumb
urmtoarele
competenle
:
o
Competen{a
infonnalionald
include
abilitatea
de
a
primi
informalia
qtiinlific
qi
de
a
o expune
utilizind
diferite
metode,
procedee,
forme;
de
a
asculta,
a lucra
cu
textul
tiprit,
evidenfiind
aspectele
principale
qi
secun-
dare,
a le
analiza
Ei
a
face
concluzii;
abilitatea
de
arcaliza
cercetri
psihope-
dagogice
qi
de
a face
generahzhri, a
concluziona;
abilitatea
expunerii
accesi-
bile
a
unei
informalii
qtiinfifice,
formularea
intrebriior
gi
sarcinilor
de
inv-
tare tinind
cont
de
particularitlile
individuale
ale
celor
ce
invat.
1f
-l -)
inter-
:ii
in-
litriyii,
zlui
cu
::irile
