Capitolul 1 Prezentarea judeţului - cjbuzau.ro de dezvoltare si promovare a turismului si a... · Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a Agroturismului in judetul

Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

1

Capitolul 1

Prezentarea judeţului

1.1. Date sintetice

JUDEŢUL BUZĂU este situat în partea de sud-est a ţării, având coordonatele 44050' - 45045', latitudine nordică şi 26010' - 27020' longitudine estică. Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord, nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.

- Suprafaţa judeţului este de 6103 km2 (2,6% din suprafaţa României), ocupând locul 17 între celelalte judeţe.

- Populaţia judeţului Buzău este de 496.214 locuitori (recensământ 2002), ce reprezintă 2,3% din populaţia ţării, ocupând locul 18 între celelalte judeţe.

- Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Buzău are 87 de localităţi, din care 2 municipii (Buzău şi Râmnicu Sărat), 3 oraşe (Nehoiu, Pogoanele şi Pătârlagele), 82 de comune cu 481 sate.

De unde vine numele BUZĂU? -„Numele Buzău îşi are originea în radicalul tracic <BUZE>, care se găseşte şi la noi,

pentru că şi noi ne tragem din traci - <BUZEOS>. La aceasta s-a mai adăugat sufixul greco-latin AIOS-EUS, care nu mai este astăzi activ decât în formaţiile culte, de neologisme latinizate, dar care atunci nu putea da decât BUZEOS-BUZĂU.” (Vasile Pârvan, istoric).

De la apa râului Buzău îşi iau numele munţii Buzăului şi, ulterior, oraşul Buzău. De la acestea îşi ia numele apoi şi judeţul Buzău.

Prima menţiune documentară despre râul Buzău (pe malul căruia se găseau o serie de aşezări omeneşti) se referă la faptele, credinţa ortodoxă şi martiriul lui SAVA GOTUL (SAVA DE LA BUZĂU), înecat la 12 aprilie 372 d.Hr. în apa râului MOUSAIOS-BUZEOS-BUZĂU, de către goţii necreştinaţi conduşi de ATHANARIC. Documentul „Pătimirea Sfântului Sava”, redactat în anul 376 d.Hr., se păstrează în copii la Vatican şi Biblioteca „San Marco” din Veneţia, datând din anul 912, respectiv 916.

- Ziua de 12 aprilie a rămas în calendarul creştin-ortodox ca dată de prăznuire a Sfântului Mucenic „SAVA DE LA BUZĂU”. Din luna mai 1996, „Sfântul Sava” devine patronul spiritual al meleagurilor buzoiene.

- În anul 1991 se pune piatra de temelie a CATEDRALEI ORTODOXE MUNICIPALE „SFÂNTUL SAVA DE LA BUZĂU” de către Episcopul Buzăului şi Vrancei, Epifanie, azi arhiepiscop. Prin strădania neostenitului preot prof. dr. Mihail Milea, va fi sfinţit acest lăcaş.

- Diviziunile teritoriale - JUDEŢELE - apar în Principatele Române din vechi timpuri. După întemeierea Ţării Româneşti (1330), ţara era împărţită în judeţe conduse de judeţi, pârcălabi şi vornici, care sunt totodată dregători ai oraşelor principale din judeţe şi ai judeţelor înseşi.

- Prima menţiune documentară a Buzăului ca târg şi punct de vamă apare într-un document intern emis de Dan al II-lea (1420-1431), la 30 ianuarie 1431.

- La 1481 apare prima menţiune documentară a judeţelor Buzău şi Râmnicu Sărat ca unităţi administrative.


2

Martirizarea Sfântului Sava de la Buzău (Sava Gotul), pe 12 aprilie 372 d.Hr. Pictură de Paul Atanasiu (1960). Palatul Episcopal Buzău - Sala cu tablouri.

1.2. RELIEFUL Zona montană este formată din Munţii Buzăului şi Vrancei, desfăşurată pe 1900

km2. Sunt alcătuiţi din masivele: PENTELEU, PODU CALULUI, SIRIU, MONTEORU, IVĂNEŢU, VRANCEI (o parte). Între masivele SIRIU şi PODU CALULUI trece Drumul Naţional DN 10 (Buzău-Braşov - 155 km).

MASIVUL PENTELEU. Este denumit REGELE MUNŢILOR BUZĂULUI. Altitudinea

maximă în Vârful Penteleu este 1772 m. Se află între râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică. Cele cinci culmi: Cernetu, Corâiu, Zănoaga, Piciorul Caprei, Viforâta - se unesc în Vârful Penteleu.

Penteleu, Regele munţilor Buzăului

MASIVUL PODU CALULUI. Este cuprins între râurile Bâsca Mare şi Buzău.

Înălţimea maximă este de 1440 m. Este străbătut de cursuri de apă având praguri, iar pe râul Caşoca se află Cascada Caşoca - (Pruncea), 11 m şi „Ascunzătoarea haiducului Gheorghelaş”. Pădurile acestui masiv adăpostesc cerbi.

MASIVUL SIRIU. Este cuprins între văile râurilor Buzău, Crasna şi Siriu. Cele mai înalte vârfuri sunt Mălâia (1663 m) şi Bocârnea (1659 m). La baza acestor vârfuri se află LACUL VULTURILOR (sau „Lacul fără fund”). Aici vin vulturii să îşi înveţe puii să zboare. Lacul Vulturilor şi caprele negre ce se află pe versanţii abrupţi ai vârfurilor Bocârnea şi Mălâia fac ca aici să fie un peisaj de vis. În afară de capre negre şi vulturi, aici găsim şi căprioare, urşi, lupi, mistreţi, viezuri, jderi, pisici sălbatice, râşi, cerbi. Să nu uităm cocoşii de munte, păsări tainice, ce impresionează prin ritualul de împerechere.

MASIVUL MONTEORU. Situat în partea de sud a Munţilor Siriu. Înălţimile cele mai mari se află în vârfurile Monteoru (1345 m) şi Cătiaşu (1014 m).


3

MASIVUL IVĂNEŢU. Se află la sud de Bâsca Rozilei. Altitudinea maximă - 1190 m - este în vârful Ivăneţu. În acest masiv se găsesc AŞEZĂRILE RUPESTRE, bisericuţa şi chiliile în piatră din Bazinul Bozioru-Nucu-Ruginoasa-Aluniş-Colţi.

MUNŢII VRANCEI. Ocupă partea de nord, nord-est a judeţului, dincolo de Bâsca Mică, şi cuprinde o parte a munţilor Lăcăuţi (1777 m), Gorul (1785 m), Giurgiu (1721 m), Muşa (1496 m) şi Furu (1415 m). Râurile Râmnicu Sărat, Bâsca Mică şi Bâsca Mare izvorăsc din aceşti munţi.

DEALURILE BUZĂULUI Subcarpaţii Buzăului. Se află între văile râurilor Teleajen (jud. Prahova) şi Slănicul de

Buzău. Dealurile Buzăului au la nord Munţii Buzăului, iar la sud câmpia. Amintim: - Subcarpaţii dintre Buzău - Slănic, cu dealuri cuprinse între 400-820 m. - Subcarpaţii dintre văile râurilor Buzău şi Teleajen - au înălţimi şi de peste 700 m;

cuprind Dealurile Salciei şi Ciolanului (740 m), Dealul Istriţei (759 m) şi Dealul Mare (609 m). Pe pantele lor se află podgorii şi pomi fructiferi.

Subcarpaţii Vrancei - sunt cuprinşi între văile râurilor Slănic şi Râmnicu Sărat. Culmea Bisocei (970 m) se află la nord. Spre sud sunt Dealurile Blăjani (483 m) şi Căpăţânii (592 m). Aici se găsesc Vulcanii Noroioşi de la Berca-Scorţoasa, Grunjul de la Mânzăleşti, peşterile aflate în sare de la Meledic, precum şi lacul de apă dulce pe un deal sărat, Focul viu de la Terca-Lopătari.

ZONA DE CÂMPIE Se află în sudul şi sud-estul judeţului, având o altitudine de 40 m pe râul Călmăţui şi

120 m în Câmpia Buzăului, Câmpia Râmnicului, Câmpia Gherghiţei (Săratei), Câmpia Călmăţuiului, Câmpia Padinei (parte din Bărăgan).

Concluzie Spre deosebire de alte judeţe al căror relief este alcătuit numai din câmpii (Ialomiţa,

Teleorman) sau dealuri-munţi (Braşov, Sibiu etc.), judeţul Buzău, după cum s-a văzut, are câmpie, deal şi munte, ce îl fac să fie deosebit faţă de alte judeţe. 1.3. HIDROGRAFIA

Valea Buzăului la Păltineni – Nehoiu

Râurile, lacurile, izvoarele, apele subterane dau un plus de frumuseţe spaţiului

geografic buzoian. Aici se pot dezvolta turismul de sfârşit de săptămână (week-end) sau turismul de recreere. Tot timpul auzim: am fost pe Valea râurilor Buzău, Slănic, Râmnicu Sărat, Nişcov, Bâsca, Câlnău, Bălăneasa, Sărăţel.


4

- RÂURILE RÂUL BUZĂU. Este cel mai important râu din judeţ. De la izvor până la vărsarea în

Siret are o lungime de 325 km, din care 175 km pe teritoriul judeţului Buzău. Este una din cele mai frumoase văi din ţară; nu este poluată şi aglomerată ca alte văi. Râul Buzău primeşte pe partea dreaptă - în zona montană - afluenţii: Crasna, Valea Neagră, Siriu şi Nehoiu, iar pe partea stângă afluenţii: Zăbrătău, Harţagu, Caşoca, Bâsca Rozilei. În zona subcarpatică, primeşte pe dreapta afluenţii: Bâsca Chiojdului şi Nişcov, şi pe stânga Sibiciul, Bălăneasa, Sărăţel, Slănic şi Câlnău.

RÂUL RÂMNICU SĂRAT. Este al doilea râu important din judeţul Buzău. Are o lungime de 123 km, din care 78 km pe teritoriul judeţului.

RÂUL SĂRATA MONTEORU, ce străbate staţiunea cu acelaşi nume, se varsă în râul Ialomiţa la Urziceni.

RÂUL CĂLMĂŢUI. Are o lungime de 145 km de la izvor - zona mlăştinoasă delimitată de municipiul Buzău şi comunele Costeşti-Stâlpu-Ţinteşti, lângă pădurea Spătaru, şi până la vărsarea în fluviul Dunărea. Este singurul râu din judeţ care se varsă direct în Dunăre. Apele mlaştinilor provin din râurile Buzău şi Nişcov. Conform principiului vaselor comunicante, îşi fac apariţia aici pe sub conul de depunere al râului Buzău

- LACURILE LACUL VULTURILOR (sau LACUL FĂRĂ FUND). Se găseşte în munţii Siriului, la

baza culmilor Mălâia şi Bocârnea. Aici vin vulturii să îşi înveţe puii să zboare şi să bea apă pentru a rămâne tineri... În jurul vârstei de 50 de ani, vulturii preferă o „moarte vulturească” - când simt că iau lăsat puterile, se ridică în înaltul cerului şi se îndreaptă cu o viteză foarte mare spre o stâncă. Corpul lor cade la baza stâncii... de aici, vorba din popor: „decât 500 de ani cioară, mai bine 50 de ani vultur”.

Lacul de la Siriu (1974)

LACUL NEGRU. Se găseşte în munţii Penteleu. În munţii Ivăneţului se găsesc lacuri

formate prin alunecări de teren: lacul HÂNSARU şi GOTEŞ. LACUL SIRIU. A luat naştere prin construirea barajului de la Siriu (1974-1996). Are

peste 155 milioane metri cubi de apă şi se întinde pe o suprafaţă de 14 km2. Înălţimea barajului este de 155 m. Este construit numai din anrocamente, fără ciment. Din acest punct de vedere, este al doilea din lume, după cel din Retezat.

LACUL MELEDIC, MOCIARU, ODĂILE şi RECEA sunt lacuri carsto-saline. Fenomen interesant: lacul Meledic are apă dulce şi stă pe un deal de sare.


5

Lacul Meledic

Mai este în judeţ şi lacul de la BISOCA, în apropierea căruia se ţine Festivalul folcloric „Pe plaiuri bisocene”.

Lacuri cu importanţă piscicolă sunt cele de la Luciu, Boldu, Glodeanu Sărat, Mihăileşti, Bălăceanu, Costeiu.

Balta Bălăceanu (51 ha)

Lacurile Amara şi Balta Albă, până mai anii trecuţi, erau pline de peşte. Lacul Balta

Albă, pe malul căruia era o staţiune de tratament încă din sec. al XIX-lea, acum a pierdut din importanţă. Pe malul său se găseşte un mini-hotel şi restaurant. Se poate face plajă.

Balta Albă văzută de pictorul Theodor Aman, acum peste 150 de ani, într-o vară... (1853). Staţiunea a fost înfiinţată în 1838. Primul hotel se construieşte în 1872, iar al doilea în 1884. C. Hepites a făcut prima analiză a apei în 1847, iar Carol Davilla pe a doua în 1873. În 1847 staţiunea i-a avut drept oaspeţi pe Vasile Alecsandri şi pe generalul Ioan Odobescu, împreună cu fiul său Alexandru Odobescu.

1.4. VEGETAŢIA ŞI FAUNA ZONA DE STEPĂ. Terenurile au fost transformate în terenuri agricole, prin

reducerea terenurilor de stepă. ZONA DE SILVOSTEPĂ. Solurile sunt dintre cele mai bune - cernoziomuri.

Rămăşiţe ale codrilor Vlăsiei se găsesc şi azi la Spătaru, Frasinu, Crângul municipiului Buzău, Brădeanu, Ruşeţu, Văleanca. În aceste păduri trăiesc: iepuri, vulpi, potârnichi, mierle, fazani, căprioare ş.a. În secolul trecut erau cârduri de dropii, astăzi sunt foarte rare. Costeşti – Pădurea Spătaru PĂDURILE DE FOIOASE. Se găsesc în zonele deluroase, până lângă munţi. Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. Între 500-700 m se găsesc: gorunul, fagul, carpenul etc. Între 800-1200 m se află fagul, carpenul, mesteacănul. Între 1000-1200 m, fagul se găseşte împreună cu coniferele. În această zonă, solurile sunt brune şi brun-roşcate, de pădure. Fauna se compune din: căprioare, vulpi, lupi, mistreţi, veveriţe, viezuri, cinteze etc. PĂDURILE DE CONIFERE. Se găsesc până la 1500 m în toate masivele, dar sunt mai dezvoltate în masivele Penteleu, Siriu şi Lăcăuţi-Goru. Acestea cuprind specii de pin,


6

brad, molid, larice (zada) şi uneori tisa. Fauna acestor păduri este formată din: urşi, lupi, râşi, cerbi, cocoşi de munte, vulturi etc.

ETAJUL SUBALPIN. La peste 1500 m, se desfăşoară acest etaj în munţii Penteleu, Siriu, Lăcăuţi-Goru şi cuprinde: ienupăr, jneapăn, (doar în Lăcăuţi-Goru), merişor, afin, bujor de munte (munţii Siriu), narcise (doar în munţii Penteleu), mixandre, campanule, firuţă, ţăpoşică etc. Fauna cuprinde: capre neagre (în munţii Siriului), vulturi, acvile, şopârle, şerpi, brumăriţe, şoareci de munte ş.a.


7

CAPITOLUL 2

Analiza de situaţie 2.1. Principii metodologice

- Procesul de elaborare a Strategiei pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului şi Agroturismului trebuie să ţină seama în primul rând de o analiză reală a situaţiei actule din judeţul Buzău bazată pe colectare de date , în colaborare cu autorităţile locale, instituţiile locale ţinându-se cont de necesităţile comunităţii locale.

- Turismul reprezinta in factor cheie in dezvoltarea economica a unui jude , astfel se doreste ca prin crestere numarului de turişti, a calitatii tuturor serviciilor conexe sectorului turistic sa crească implicit si economia judeţului. Cele mai importante capitole ale strategiei abordează priorităţile si domeniile de intervenţie plecând de la o analiza economico- turistica.

- În elaborarea Strategiei pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului şi Agroturismului s-a ţinut cont de toţi actorii principali implicaţi în procesul de dezvoltare şi promovare a turismului (ANTREC, organizaţii şi instituţii turistice, autorităţile publice judeţene şi locale, firme ce-şi au ca obiect de activitate sectorul turistic ).

- În vederea eficacităţii acestei strategii ne-am bazat în primul rând pe date statistice, concepţii, programe de dezvoltare corelate cu informaţi obţinute pe analiza situaţiilor pe teren, întâlniri.

2.1.1. Metode utilizate:

1.Examinarea şi analiza documentelor secundare, a studiilor şi documentaţiilor de planificare în vigoare

2.Colectarea datelor statistice, analiza bazelor de date deja existente 3.Deplasări pe teren si elaborarea situaţiei la faţa locului 4.Elaborarea analizei SWOT 5.Instruirea Comisiei de elaborare a Strategiei pentru dezvoltarea şi promovarea.

Turismului şi Agroturismului unui workshop profesional 6. Stabilirea direcţiilor strategice a priorităţilor 7. Elaborarea de programe turistice 8. Dezvoltarea domeniilor de intervenţie.

2.2. Stadiul actual al dezvoltarii economico- sociale a judeţului Buzău

2.2..1. Analiza situaţiei de ansamblu a judeţului Buzău Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' şi 45 49' latitudine nordică şi între

26 04' şi 27 26' longitudine estică. Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila

la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest. Judeţul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 sud-est, cu sediul la Brăila.


8

Legăturile judeţului cu celelalte zone din ţară: 1. Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti sau dinspre Suceava, Bacău,

Focşani; 2. DN 1B spre Ploieşti; 3. DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului); 4. DN 2B spre Brăila; 5. Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană (Bucureşti-Ploieşti-Buzău-

Focşani-Bacău-Suceava). Suprafaţa judeţului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafaţa ţării). Judeţul Buzău se

întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăşte din curbura Carpaţilor. Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează judeţul Buzău: la nord se găsesc Munţii Buzău, parte din Carpaţilor de Curbură; la sud se găseşte câmpia, aparţinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.

Situaţia drumurilor judeţene –total 956,580 KM din care: - asfaltate 659,974 Km -pietruite 239,321 Km - pămînt 45,785 Km - beton 11,5 Km - Numărul de locuinţe: 188.761 - Lungimea căilor ferate: 232 km - Lungimea drumurilor: DN – 322 km; DJ – 930 km; DG – 1.395 km - Lungimea străzilor orăşeneşti: 389 km - Din care modernizate: 321 km - Kilometri de reţea apă: 1.101 km (55 localităţi) - Kilometri reţea canal: 185,8 km (7 localităţi - Kilometri conducte gaze: 339,2 km

2.2 2. Populaţia

Potrivit rezultatelor preliminare oficiale ale recensământului din 18 martie 2002,

populaţia stabilă din judeţul Buzău se cifrează la 496.214 de locuitori (242.311 persoane de sex masculin, respectiv 253.903 persoane de sex feminin), dintre care 38,65% au domiciliul în municipii şi oraşe şi 61,35% în mediul rural.

Populaţia activă a judeţului era de 177.783 persoane, populaţia ocupată de 140.014 persoane, iar populaţia inactivă fiind de 318.431 persoane. Pe domenii de activitate existau 39.548 meşteşugari (22,24% din totalul populaţiei active), 32.327 lucrători în agricultură, silvicultură şi pescuit, (18,18% din totalul populaţiei active), 18.968 operatori la maşini, utilaje şi asamblări de maşini, echipamente şi altele, 16.342 lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi, 15.707 tehnicieni, maiştri şi asimilaţi, 14.413 muncitori necalificaţi, 11.125 specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, 6.998 funcţionari administrativi, 3.236 persoane care lucrau în domeniul legislativ sau de conducere, 1.283 angajaţi în forţele armate şi 17.868 şomeri.

La aceeaşi dată, structura etnică a populaţiei judeţului în funcţie de libera declaraţie a persoanelor recenzate consemna 481.272 români (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 ruşi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 sârbi, 4 bulgari, 3 tătari, 3 sloveni, 3 chinezi şi 135 de alte etnii.

Structura religioasă a populaţiei judeţului Buzău consemna la 18 martie 2002: 490.830 ortodocşi, 2.948 adventişti de ziua a şaptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 creştini după evanghelie, 243 de religie evanghelică, 139 baptişti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54 reformaţi, 22 de religie mozaică, 135 de alte religii, 70 fără religie, 41 atei şi 65 de religie nedeclarată.


9

Populaţia înscrisă într-o formă de învăţământ a fost consemnată la aceeaşi dată ca fiind de 77.797 persoane, din care în învăţământul superior 5.070 persoane, 1.812 în învăţământul postliceal şi de maiştri, 48.869 în învăţământul secundar (15.503 liceal, 4.532 de ucenici şi 28.834 gimnazial) şi 22.016 în învăţământul primar.

În judeţul Buzău există: - 361 grădiniţe, - 366 şcoli generale, - 31 licee şi grupuri şcolare, - 1 instituţie de învăţământ superior (A.S.E) şi - 343 biblioteci . În domeniul sănătăţii, serviciile publice se prezintă astfel: - 6 spitale (sector public), - 23 dispensare medicale (sector public), - 100 farmacii şi - 63 cabinete medicale.

2.2.3. Economia judeţului Buzău

Judeţul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei

naţionale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerţ şi servicii. Din punct de vedere istoric, activitatea economică din judeţ are la bază comerţul deoarece Buzăul a apărut şi s-a dezvoltat ca târg la întretăierea căilor comerciale care fac legătura între Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania. Exceptând intrarea în municipiul Buzău prin bariera Brăilei, unde au fost amplasate in special obiective industriale, toate celelalte intrări s-au dezvoltat în principal pe segmentul comercial.

Încă din cele mai vechi timpuri au existat preocupări meşteşugăreşti în zona Buzăului (dovadă fiind numeroase unelte şi obiecte de artă expuse la Muzeul Judeţean), până în sec. al XVI-lea acestea având un caracter mai mult gospodăresc-agricol. Mai apoi au apărut apoi breslele, înfrăţirile şi corporaţiile. În 1846, Buzău aveau în evidenţă: cărămidari, olari, fierari, potcovari, lăcătuşi, căldărari, ciurari, dulgheri, tâmplari, zugravi, curelari, dogari, săpunari, lumânărari, măturari.

Secole de-a rândul morile instalate pe „iazul morilor" au constituit un element al economiei buzoiene. În 1694 se dă în folosinţă „un şanţ pentru mori", în 1832 existau la Buzău 5 mori, pentru ca în 1847 să existe 14. Morile erau stabile şi mobile, în sec. XIX apărând şi morile mecanice şi cele sistematice. În paralel cu morile se dezvoltă brutăriile, în 1895 este pomenită în documente prima brutărie, pentru ca în 1910 să existe 19 brutării şi 12 simigerii. „Zalhanalele" (măcelăriile) au apărut pe lângă biserici şi moşii (în 1890 existau la Buzău 10 măcelării), dezvoltându-se în paralel industria conservelor (carne sărată, carne afumată, slănină, şuncă, pastramă, mezeluri, peşte sărat sau afumat).

În 1861 funcţionau două stabilimente unde se produceau teracotă şi ţiglă şi îşi începe activitatea o piuă de dimie. Din 1896 există trei unităţi de producerea apelor gazoase, una de produse zaharoase „Vulturul de munte", două de ulei şi trei distilerii.

În domeniul textilelor, in 1883 funcţiona o fabrică de postav pe lângă moara Garofild, care prelucra 20.000 kg de lână. În 1912 fabrica Fulga producea fulare, flanele mănuşi, ciorapi, în 1918 funcţiona Topitoria de in şi cânepă, în 1920 fabrica de vată Hidrofilă avea 34 de lucrători. Pe lângă liceul de fete existau un atelier de ţesut covoare. În perioada 1900 – 1915 s-au infiinţat 6 ateliere pentru producerea frânghiilor, precum şi numeroase cojocării şi tăbăcării. Din 1920 funcţionează fabrici de cherestea şi parchet.

Zăcămintele din zona colinară Berca - Grăjdana au determinat apariţia unor firme importante specializate în exploatarea petrolului.

Tradiţia Buzăului în domeniul chimiei începe cu o fabrică de „gaz" (petrol lampant) în 1886 şi alte două fabrici de „gaz" în Simileasca în 1890. La 1913 funcţiona rafinăria Saturn,


10

iar din 1919 şi distileria Orion. În 1896 existau la Buzău două fabrici de săpun şi două de ulei. În aprilie 1928 s-a înfiinţat societatea anonimă Metalurgica. În 1920 se organizează Atelierele C.F.R. cu 60 de lucrători, paralel cu care apar depoul, secţia de linii, atelierul de zonă, revizia de vagoane etc.

În perioada 2001-2009 la nivelul judeţului Buzău, evoluţia produsului intern brut cunoaşte o evoluţie vizibilă, pe fondul creşterii investiţiilor străine şi a dezvoltării inteprinderilor mici şi mijlocii. Potenţialul economic al Buzăului a determinat multe firme naţionale şi de peste hotare să-şi deschidă aici reprezentanţe, avantajul principal fiind poziţia geo-economică la intersecţia drumurilor care unesc marile provincii româneşti, căruia i se alătură potenţialul său natural şi posibilitatea de a găsi forţă de muncă ieftină şi bine pregătită. Principalele concerne care au deschis reprezentanţe la Buzău: UBB ALROM Power, Agrara Zucker, AIG Life, Air Liquide, Allianz, Arca, Bosch, Canon, Danone, Europharm, Ford, Gealan, Groupe Societe Generale, ING Nederlanden, Ikea, Kodak, Konica, Landini, Lukoil, Martelli Europe, Mazda, OMV, Petrom, Raiffeisen Bank, Rompetrol, Romstal, RTC, SAB Brewery, Shell, Skoda, Vaillant, Veka, Xerox.

Evoluţia pozitivă poate fi văzută prin compararea numărului întreprinderilor active din perioada 2004-2008:

Indicator Ani

2004 2005 2006 2007 2008

Intreprinderi active 8242 8234 8987 9707 10348 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Pe domenii de activitate, situaţia întreprinderilor active din judeţul Buzău se prezintă astfel:

Denumirea activităţii Anii

2004 2005 2006 2007 2008

Intreprinderi active 8242 8234 8987 9707 10348

din care:

Agriculturǎ, vânǎtoare şi silviculturǎ 305 303 337 364 372

Pescuit şi pisciculturǎ 9 7 9 10 7

Industria extractivă 6 6 9 11 16

Industria prelucrătoare 1033 1062 1104 1131 1369

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

8

8

9

11

15

Construcţii 383 448 576 794 829

Comerţ 4889 4528 4820 5004 5115

Hoteluri şi restaurante 151 191 213 228 239

Transport, depozitare şi comunicaţii 524 580 640 718 798

Intermedieri financiare 61 74 97 105 111

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 573 707 824 945 1039

Învăţământ*/ 6 12 15 21 31

Sănătate şi asistenţă socială*/ 199 212 225 240 250

Alte activităţi colective, sociale şi personale

95

96

109

125

157

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Pe grupe de mărime, evoluţia din anii 2006-2008 poate fi considerată una pozitivă, excepţie făcând anul 2009 când se constată o scădere a acestor unităţi:


11

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000

0 – 9 salariaţi

10 – 49 salariaţi

50 – 249 salariaţi

250 salariaţi şi peste

Evoluţia numǎrului de unitǎţi locale active, pe grupe de mǎrime,

în perioada 2006 – 2008

2006 2007 2008


2.2.4.Industrie După naţionalizarea din 1948, şi în mod special începând cu anii '60 Buzăul a fost

industrializat intens, adeseori în mod forţat. S-au dezvoltat astfel industria metalurgică, industria construcţiilor de maşini, industria echipamentelor electrotehnice, producţia de pro-duse mecanice de asamblare şi de garnituri de frână şi de etanşare, producţia de aparate şi echipamente pentru calea ferată, de filtre de apă şi ulei pentru autovehicule, industria sticlei, industria lemnului, producţia de fire textile, confecţii textile şi de tricotaje, producţia de panouri din beton şi de produse ceramice, producţia de zahăr, ulei, bere, carne şi produse din carne, producţia obiectelor din mase plastice. Alături de aceste produse care îşi găsesc corespondent şi până în 1990, au apărut altele noi, cum sunt: producţia de încălţăminte, de pulberi metalice pentru fabricarea electrozilor de sudură, de filtre şi sisteme complexe pentru purificarea apei, aparate de purificare a aerului, de piese din pulberi metalice, mobilă şi mic mobilier, tâmplărie din aluminiu şi plastic etc.

Principalele unităţi industriale au fost înfiinţate în perioada 1965 -1975 şi erau concentrate în zona sudică a municipiului Buzău. După 1989, majoritatea societăţilor cu profil industrial şi-au restructurat activitatea, astfel încât au apărut societăţi industriale noi care au continuat activitatea coloşilor industriali de pe platforma industrială buzoiană şi care au introdus noi ramuri industriale in circuitul economic al judeţului.

Revigorarea activităţii industriale locale poate fi atribuită şi investitorilor străini, care au facilitat infuzia de capital necesar pentru retehnologizare şi restructurare. Afluxul investitorilor străini a început în 1995, perioadă în care, pe plan local, apar şi companiile multinaţionale. La jumătatea anului 2004 în Buzău funcţionau 570 de firme străine sau mixte, doi ani mai târziu numărul lor crescând la 633. Cele mai multe sunt investiţiile italiene (179 de firme), urmate de 79 de firme turceşti, 52 germane, 30 chinezeşti, 25 englezeşti, 24 franţuzeşti şi 23 de reprezentanţe din Moldova, Siria, Cipru şi Belgia.

Pentru câteva produse industriale judeţul Buzău este singurul producător din România:

- aparate de cale ferată, tirfoane de cale ferată, traverse metalice – S.C. VAE APCAROM SA;

-garnituri de frână şi elemente de etanşare pentru autovehicule – S.C. FERMIT SA Rm. Sărat;

-cord metalic pentru armarea cauciucurilor – S.C. CORD SA;


12

-pulbere metalică pentru compoziţia electrozilor de sudură, cât şi pentru sinterizarea unor piese mecanice sau pentru recondiţionarea de piese uzate – HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA;

-filtre şi sisteme complexe de purificare a apei, precum şi a altor fluide alimentare, marca AQUATOR, care înglobează cartuşe filtrante sau filtrant-absorbante în combinaţie cu alte tehnologii de filtrare (dionizare, oxidare cu lumină ultravioletă, ultrafiltrare) - GRUP ROMET SA;

Pentru alte câteva produse Buzăul ocupă un loc important în economia naţională: -electrozi de sudură, - DUCTIL S.A.; -sârmă trasă cu conţinut scăzut de carbon, sârmă zincată, plase sudate, plase

împletite - DUCTIL STEEL SA; -parbrize pentru autovehicule - GEROM SA; -filtre de aer şi de ulei pentru autovehicule - ROMCARBON SA; -organe de asamblare pentru industria electrotehnică şi electronică (şuruburi, şaibe,

piuliţe, nituri, prezoane etc.) - ELARS SA Rm. Sărat; -produse ale industriei de maşini şi aparataje electrice şi electrotehnice

Contactoare SA, Elmaflux SRL, Eximprod SRL, Sistem Euroteh SRL, Becomotors SRL, Recomplast SRL, Romplast SA, s.a.

Diversitatea produselor industriei buzoiene este completată cu: geamuri de diverse tipuri, folii termocontractabile, produse injectate şi sinterizate din polietilenă, produse termoformate din poliester, produse din mase plastice pentru construcţii, panouri termoizolante, tâmplărie PVC, tâmplărie din oţel şi aluminiu, confecţii metalice, saci şi pungi din diferite materiale plastice, cazane de abur, cazane de apă fierbinte, fitinguri din oţel-carbon, compensatori metalici de dilataţie, geam termopan, utilaj tehnologic pentru economia naţională, piese de schimb, relee electrice si termice, contactoare, panouri electrice, produse din sticlă pentru uz casnic, obiecte decorative de sticlă, cherestea, mobilă, fire acrilice, fire simple sau răsucite, produse ceramice, zahăr, ulei, vinuri, băuturi alcoolice, carne şi produse din carne, pâine şi produse făinoase.

Un produs reprezentativ este galle-ul, industria locală cumulând peste 85% dintre firmele de profil care activează pe teritoriul României. La Buzău a fost înfiinţată unica asociaţie a producătorilor de galle-uri din ţară. În totalitate, producţiile de galle-uri sunt exportate, pieţele de destinaţie fiind Orientul Extrem Japonia, SUA, Canada, Uniunea Europeană).

2.2.5.Comerţ Comerţul a luat amploare îndeosebi după anul 1300. În secolul al XV-lea se vindeau

vite, piei, cereale, miere şi se importau: velur, catifea, bumbac, păr de cămilă, piper. Se făcea negoţ cu amănuntul, dar şi cu „toptanul". În sec. XV - XVI apare comerţul de tranzit. Numeroase documente situează Buzăul din prima jumătate a sec. XV-lea pe locul 5 în relaţiile comerciale cu Braşovul. După înlăturarea monopolului turcesc (1829), comerţul ia o amploare deosebită. Un rol important în dezvoltarea comerţului l-au jucat „târgurile" Buzăului, în oborul care se desfăşura săptămanal, se vindeau cereale, material lemnos, legume şi zarzavaturi, animale, produse animaliere, produse de ceramică şi chiar forţă de muncă. „Nedeea Penteleu" sau „Târgul de două ţări" a fost până în sec. XVIII locul unde se făcea comerţ cu lână. Celebrul târg periodic „Drăgaica" este atestat documentar în „Dania" făcută Alexandru Ipsilanti la 26 august 1788, care dă Episcopiei acest târg cu toate veniturile sale, inclusiv dreptul de monopol asupra desfacerii produselor alcoolice. În Drăgaică se comercializau lână, blănuri, vinuri, cereale, material lemnos, bunuri casnice, produse de manufactură; participau vânzători şi cumpărători locali, dar şi din alte judeţe şi din străinătate, în special comercianţi de stofe englezeşti şi covoare orientale. În 1863 se încearcă dublarea Drăgăicii cu un nou târg - Targul râului Buzău - care nu va ajunge la rezultatele scontate şi nici la faima Drăgăicii.


13

In 1865 a luat fiinţă camera de Comerţ Buzău, iar în 1867 a apărut prima bancă. În 1873 se organizează „hala de pelte" în „piaţa mare", iar în 1878 se infiinţa „Piaţa Dacia", important centru comercial. Oraşul Buzău va cunoaşte o dezvoltare comercială deosebită o dată cu construirea liniilor de cale ferată Bucureşti - Buzău - Galaţi (1872) şi Buzău – Mărăș eș ti (1881). În 1895 se înfiinţează Agenţia Buzău a Băncii Naţionale (printre primele din ţară), iar în 1896 şi o sucursală a Băncii Agricole. Tot din această perioadă există mărturii despre „Serviciul de măsuri şi greutăţi", cât şi despre „Serviciul statistici”. Comerţul se făcea în această perioadă în magazine, prăvălii, tarabe, dughene, piaţă, târg.

După 1989 vechile artere comerciale ale Buzăului au început să se reconfigureze. Reluând activităţile tradiţionale din perioada interbelică, au reînceput să funcţioneze zonele comerciale Marghiloman, bulevardul Gării si strada Transilvaniei. Artera principală a oraşului, strada Unirii, a devenit în timp cea mai folosită zonă comercială, aici putând fi întâlnit comerţul sub toate formele lui de servicii. Zona centrală, strada istorică Cuza Vodă, zona Bazarului cu Piaţa Teatrului şi bulevardul Bălcescu s-au dezvoltat sub ideea desfăşurării unui comerţ de elită. La nivelul judeţului se identifică zone comerciale dezvoltate de-a lungul principalelor artere de circulaţie: Mărăcineni, Posta Câlnău, Oreav (Râmnicu Sărat), Merei.

Apariţia show-room-urilor şi reprezentanţelor diferitelor firme (multinaţionale sau româneşti) a constituit un alt pas înainte. Poziţia geo strategică în cadrul teritoriului naţional a atras multe firme de distribuţie înaintea altor zone. Autorităţile locale s-au implicat în modernizarea activităţilor de comerţ prin construirea sau renovarea pieţelor de legume şi fructe; în municipiul Buzău a fost dată în folosinţă o piaţă de mărfuri industriale şi s-a modernizat zona comercială a Bazarului, şi în zona Unirii-Frăsinet, spre podul Mărăcineni unde există mai multe supermarket-uri şi mall-uri.

În anul 2006 în Buzău funcţionau peste 5.000 de firme având ca activitate principală comerţul.

Exportul de mărfuri, după sediul agenţilor economici,pe total judeţ şi grupe principale de mărfuri :

Grupe de mărfuri Anii

2004 2005 2006 2007 2008

Total judeţ 168275 192797 243328 255793 289737

din care :

-Animale vii şi produse animale 2795 2601 611 1146 2022

-Produse vegetale 112 1396 2512 1910 2568

-Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale

-

1169

795

58

-

-Produse alimentare, băuturi, tutun

585

1105

13791

2896

5242

-Produse minerale - 12 59 121 111

-Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

24

77

128

120

217

-Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea

3968

9609

7695

4314

3598

-Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea

191

736

467

492

280

-Produse din lemn, plută şi împletituri din nuiele

16890

17074

12171

14784

11112

-Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton ; hârtie şi carton şi articole din acestea

27

54

59

96

70


14

-Materiale textile şi articole din acestea

56682

65851

91646

100435

88957

-Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare

1415

796

6825

10637

9898

-Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică şi articole similare

875

1754

2987

3689

1896

-Metale comune şi articole din acestea

54269

55397

61964

74016

96122

-Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de redat sunete

11939

14229

18134

27980

55248

-Mijloace de transport 496 29 45 13 51

-Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de mǎsurǎ, de control

10

4

182

17

94

-Mărfuri şi produse diverse 17681 20650 23070 13049 12251

-Alte produse nenominalizate în altǎ parte

316

254

187

20

-


2.2.6.Servicii

Piaţa serviciilor locale se împarte în două categorii: tradiţionale şi postdecembriste.

Societăţile URBIS, Pieţe Târguri şi Oboare, RAM (desprinse din fosta Gospodărie Locală), Poşta şi Romtelecom au constituit infrastructura tradiţională a fostelor servicii concentrate care a rămas tributare mentalităţilor învechite pentru care investiţiile, în sensul eficientizării activităţilor şi a ridicării standardelor de calitate nu au reprezentat o prioritate. Acesta este motivul pentru care piaţa serviciilor publice buzoiene a înregistrat mulţi ani deficienţe în asigurarea apei potabile, apei menajere, a agentului termic ori a serviciilor de apă-canal.

S-au reabilitat reţelele de transport a agentului termic prin implementarea unor proiecte finanţate din surse externe şi s-au contorizat consumatorii. Programele implementate de societăţile URBIS şi Pieţe Târguri şi Oboare au urmărit reabilitarea pieţelor agroalimentare şi amenajarea târgului Obor ca acţiuni principale care au marcat o evoluţie în calitatea serviciilor către populaţie. Posta şi Romtelecom s-au adaptat la timpurile moderne asigurând servicii de poştă electronică, poştă rapidă, transferuri bancare on-line, telefonie fixă digitală, internet şi televiziune prin cablu.

Sectorul particular are o reprezentare elevată doar la nivelul serviciilor de postă prin prezenţa firmelor de profil multinaţionale si naţionale. Serviciile utilitare de energie electrică, gaze, apă-canal sunt reprezentate pe piaţa particulară de opt firme, iar la nivelul salubrizării acestea sunt concesionate sau in administrarea primăriilor teritoriale.

Telecomunicaţiile sunt sectorul cel mai dezvoltat, două firme naţionale asigurând servicii de telefonie fixă, internet si cablu TV. Piaţa serviciilor de comunicaţie modernă este completată de firme specializate pe internet, receptoare digitale si de toţi operatorii de telefonie mobilă cu acoperire naţională.


15

Transportul se prezintă astfel:

Denumire indicatori Anii

2004 2005 2006 2007 2008

-Numărul oraşelor cu transport urban de călători

2

2

2

2

2

-Pasageri transportaţi –mii pasageri

8125,3

15778,7

12167,5

6078,4

4890.30

-Numărul autobuzelor şi microbuzelor din inventar –la sfârşitul anului*/

63

65

73

67

62


În Buzău sunt prezente 19 bănci comerciale cu 21 de sucursale, la care se adaugă

trezoreria statului şi Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice. CEC deţine agenţii în aproape toate comunele, iar alte cinci sucursalele bancare au agenţii şi în teritoriu.

2.2.7.Infrastructura Infrastructura tehnico-edilitară Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi

publice adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 6/2007, are ca obiectiv fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

Strategia judeţeană are orizont 2022 şi este destinată accelerării, modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice. Serviciile comunitare de utilităţi publice avute în vedere sunt serviciile de interes public - comunal, orăşenesc, municipal, judeţean şi/sau intercomunal – înfiinţate şi organizate de autorităţile administraţiei publice locale, gestionate si exploatate sub conducerea/coordonarea, responsabilitatea şi controlul acestora prin care se asigură următoarele utilităţi: alimentarea cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor uzate; salubrizarea localităţilor şi managementul deşeurilor solide; alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; transportul public local; iluminatul public.

Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice îşi propune următoarele obiective generale:

- atingerea conformităţii cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene aplicabile serviciilor comunitare de utilităţi publice;

- respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea acquis-lui comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilităţi publice;

- atingerea conformităţii cu standardele comunitare privind calitatea si cantitatea serviciilor comunitare de utilităţi publice;

- creşterea capacităţii de elaborare, promovare şi finanţare a proiectelor de investiţii aferente infrastructurii de interes local;

-creşterea graduală a capacităţii de autofinanţare a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător nivelelor acceptate în Uniunea Europeană;

-satisfacerea cerinţelor de interes public ale colectivităţilor locale şi creşterea bunăstării populaţiei;

-modernizarea şi dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, deschiderea pieţei, eficientizarea furnizării/prestării serviciilor şi creşterea calităţii acestora.


16

Consiliul Judeţean Buzău a stabilit ca politică dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice în toate localităţile judeţului prin planuri directoare pe arii geografice care definesc responsabilităţi cu delimitare pe zone economice.

Corespunzător acestei politici strategice declarate de a se crea un echilibru intre toate cele 87 de unităţi administrativ-teritoriale au fost determinate 13 zone economice distincte stabilite astfel:

1. Valea Buzăului (cursul superior şi mediu): Siriu, Nehoiu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău, Pătarlagele, Cislău, Măgura, Unguriu, Viperesti, Berca, Verneşti, Tisău, Mărăcineni, Buzău; 2. Valea Chiojdului: Chiojdu, Cătina, Calvini; 3. Valea Bălăneasa: Brăeşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pârscov; 4. Valea Sărăţelului: Chiliile, Căneşti, Scorţoasa; 5. Valea Slănicului: Bisoca, Sărulesti, Lopătari, Manzăleşti, Vintilă Vodă, Beceni, Cernătesti, Săpoca;

6. Valea Câlnăului: Valea Sălciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Murgeşti, Zărneşti, Blăjani, Racoviţeni, Poşta Câlnău;

7. Valea Râmnicului: Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, Râmnicu Sărat, Valea Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti;

8. Dealul Istriţa: Năeni, Breaza, Pietroasele, Săhăteni; 9. Valea Sărata: Merei, Ulmeni, Movila Banului, Mihăileşti, Florica, Amaru, Glodeanu

Sărat; 10. Valea Buzăului (cursul inferior): Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia, C. A.

Rosetti, Robeasca; 11. Câmpia Buzăului: Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici, Padina, Pogoanele; 12. Valea Călmăţuiului: Stâlpu, Ţintesti, Costeşti, Gherăseni, Smeeni, Luciu, Largu,

Ruşetu; 13. Câmpia Râmnicului: Boldu, Balta Albă, Vâlcelele, Ghergheasa, Ziduri,

Bălăceanu, Cochirleanca.

2.2.8.Alimentare cu apă şi canalizare Reţeaua hidrografică a judeţului Buzău cuprinde patru mari bazine: - bazinul hidrografic Buzău, cu râul Buzău ca şi curs principal de apă, cu afluenţii

Bâsca, Bâsca Chiojdului, Bălăneasa şi Slănic. În acest bazin hidrografic se regăsesc lacurile artificiale Siriu şi Cândeşti şi lacurile naturale Balta Albă şi Amara;

- bazinul hidrografic Rm. Sărat, cu râul Rm. Sărat ca şi curs principal de apă; în acest bazin afluenţii sunt de mică importanţă;

- bazinul hidrografic Călmăţui, cu râul Călmăţui ca şi curs principal de apă; - bazinul hidrografic Sărata, cu râul Sărata ca şi curs principal de apă. Alimentarea cu apă potabilă prin instalaţii centralizate se realiza în anul 2008 în 46

(5 oraşe şi 41 de comune) din cele 87 de localităţi ale judeţului. Furnizorii de apă potabilă din judeţul Buzău sunt SC COMPANIA DE APĂ SA Buzău

(fosta RAM BUZĂU), SC IGO-SERV SA Berca şi SC ACVATERM SA Rm. Sărat, aceştia asigurând serviciile de furnizare a apei potabile şi colectare a apelor uzate pentru municipiul Buzău, două oraşe şi 20 de comune. Principalul operator de servicii din judeţ este COMPANIA DE APĂ Buzău, care deserveşte municipiul Buzău si comunele învecinate.

Reţelele de alimentare cu apă potabilă se caracterizează prin vechime şi grad avansat de uzură, cu implicaţii majore în asigurarea necesarului şi calitatea apei potabile destinată consumului populaţiei. Programul de reabilitare, modernizare şi construcţie a sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare are 31 decembrie 2018 termen final de realizare în toate localităţile judeţului.


17

2.2.9.Infrastructura de drumuri Situaţia drumurilor publice în judeţul Buzău la 31.12.2008:

Denumire indicatori Anii

2004 2005 2006 2007 2008

Lungimea drumurilor publice-total

2638

2646

2646

2646

2644

din care:

-modernizate 334 334 334 334 334

-cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 832

883

883

898

916

Lungimea drumurilor naţionale-total

322

322

322

322

322

din care:

-modernizate 322 322 322 322 322

-cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere -

-

-

-

-

Lungimea drumurilor judeţene şi comunale-total

2316

2324

2324

2324

2322

din care:

-modernizate 12 12 12 12 12

-cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 832

883

883

898

916


Situaţia străzilor orăşeneşti la nivelul anului 2008:

Localitatea

Lungimea strǎzilor orǎşeneşti –km

Gradul de modernizare - % -

Total din care : modernizate

Total judeţ 425 338 79,5

Municipiul Buzǎu 191 180 94,2

Municipiul Râmnicu Sǎrat 156 112 71,8

Oraş Nehoiu 25 23 92,0

Oraş Pǎtârlagele 21 11 52,4

Oraş Pogoanele 32 12 37,5 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Consiliul Judeţean Buzău are in administrare o reţea de drumuri judeţene cu o

lungime de peste 930 km. În fiecare an, administraţia judeţului Buzău alocă sume considerabile destinate efectuării de lucrări de reparaţii şi imbunătăţire a unor tronsoane de pe aceste drumuri, potrivit necesităţilor identificate de către specialiştii Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Buzău. Prin realizarea acestor lucrări, se urmăreşte asigurarea unui trafic rutier în condiţii cât mai bune pentru toţi cei care folosesc aceste drumuri, localnici sau turişti.

Două proiecte foarte importante ale Consiliului Judeţean Buzău vizează refacerea a 60 km drumuri, în cadrul proiectului Marea infrastructură pentru zonele cu potenţial turistic demonstrat, care să permită accesul la podgoriile buzoiene şi atracţiile turistice din zonă,


18

respectiv drumul de acces către Vulcanii Noroioşi. Drumul porneşte din localitatea Pietroasele, care are o încărcătură istorică deosebită, tranzitează staţiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru, apoi, prin Verneşti, ajunge la Mănăstirea Ciolanu şi Tabăra de sculptură Măgura, având ca punct de atracţie Fântâna lui Mihai Viteazul, situată pe DN10, care face legătura judeţului Buzău cu judeţul Braşov. Iniţial, în cadrul acestui proiect era cuprins şi tronsonul de drum dintre Berca şi Vulcanii Noroioşi, însă, în urma eforturilor Consiliului Judeţean, acest tronson a fost finalizat în anul 2006, reprezentând cea mai mare investiţie realizată la nivelul judeţului Buzău, cu fonduri europene.

Serviciul de transport public local este organizat şi funcţionează în baza OG 86/2001 privind serviciile de transport public local de călători, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile Legii nr. 102/2006 pentru aprobarea OUG 109/2005 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare. Serviciul de transport public local la nivelul localităţilor este organizat si funcţionează prin operatori de specialitate pentru transportul public local de călători. Pentru transportul elevilor, în 18 localităţi s-au stabilit 36 de trasee, pe care se efectuează 72 de curse, utilizând mijloacele auto achiziţionate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi date în administrare Inspectoratului Şcolar al Judeţului Buzău. Serviciul de transport public local este organizat sub nivelul calităŃii si cerinŃelor stabilite prin legislaţia naţională şi comunitară, atât în ceea ce priveşte numărul curselor, traseelor, mijloacelor de transport utilizate precum şi a calităţii serviciilor oferite cetăţenilor.

Programul multianual privind transportul public local până în anul 2017, cuprins în Anexa 4 a Strategiei judeţene privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice prevede o suplimentare a numărul de maşini cu 130, valoarea estimată a acestora fiind de 14.425.000 euro. 37 dintre acestea, în valoare de 12.150.000 euro sunt prevăzute a fi achiziţionate la nivelul municipiului Buzău, din fonduri proprii.

Documents

Capitolul 1 Prezentarea judeţului - cjbuzau.ro de dezvoltare si promovare a turismului si a... · Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a Agroturismului in judetul