18
I.CAPITALUL UMAN Capitalul uman desemneaza cunostintele profesionale, deprinderile si sanatatea, care maresc capacitatea creativa a individului, capacitatea lui de a produce bunuri economico-sociale, permitand obtinerea de venituri in viitor. Capitalul uman reprezinta abilitati ale indivizilor care pot fi valorificate prin desfasurarea unei activitati economico-sociale. Capitalul uman este format din capitalul educational si capitalul biologic. Capitalul educational desemneaza abilitati ale individului dobandite prin instruire in unitati de invatamant si in afara acestora. Capitalul biologic sintetizeaza starea de sanatate, fiind reprezentat de abilitatile fizice ale indivizilor. Intre capitalul biologic si cel educational exista anumite interdependente. Astfel, starea de sanatate conditioneaza asimilarea de capital educational. Totodata, lipsa de resurse economice impiedica individul sa-si intretina si sa-si dezvolte capitalul educational, iar un nivel educational mai scazut poate insemna si preocupari si posibilitati mai reduse pentru mentinerea sanatatii in parametrii optimi. Starea de sanatate este o resursa importanta pentru dezvoltarea individului si pentru obtinerea de venituri. Deprecierea sanatatii determina diminuarea fortei de munca si degradarea capitalului uman. In acest fel, se poate intra intr-un cerc vicios generator de saracie permanenta. Deoarece individul nu are resurse, nu-si dezvolta stocul de capital uman, aceasta conducand la perpetuarea starii de saracie. Capitalul uman reprezinta un ansamblu de cunostinte dobandite prin investitii in factorul munca. Cheltuieluile pentru educatie si pentru sanatate pot fi privite atat ca investitii cat si drept consum. Capitalul educational se prezinta sub 2 forme:

Capitalul Uman

Embed Size (px)

DESCRIPTION

referat

Citation preview

Capitalul Uman

I.CAPITALUL UMANCapitalul uman desemneaza cunostintele profesionale, deprinderile si sanatatea, care maresc capacitatea creativa a individului, capacitatea lui de a produce bunuri economico-sociale, permitand obtinerea de venituri in viitor.

Capitalul uman reprezinta abilitati ale indivizilor care pot fi valorificate prin desfasurarea unei activitati economico-sociale.

Capitalul uman este format din capitalul educational si capitalul biologic.

Capitalul educational desemneaza abilitati ale individului dobandite prin instruire in unitati de invatamant si in afara acestora.

Capitalul biologic sintetizeaza starea de sanatate, fiind reprezentat de abilitatile fizice ale indivizilor.

Intre capitalul biologic si cel educational exista anumite interdependente. Astfel, starea de sanatate conditioneaza asimilarea de capital educational. Totodata, lipsa de resurse economice impiedica individul sa-si intretina si sa-si dezvolte capitalul educational, iar un nivel educational mai scazut poate insemna si preocupari si posibilitati mai reduse pentru mentinerea sanatatii in parametrii optimi.

Starea de sanatate este o resursa importanta pentru dezvoltarea individului si pentru obtinerea de venituri. Deprecierea sanatatii determina diminuarea fortei de munca si degradarea capitalului uman. In acest fel, se poate intra intr-un cerc vicios generator de saracie permanenta. Deoarece individul nu are resurse, nu-si dezvolta stocul de capital uman, aceasta conducand la perpetuarea starii de saracie.

Capitalul uman reprezinta un ansamblu de cunostinte dobandite prin investitii in factorul munca.

Cheltuieluile pentru educatie si pentru sanatate pot fi privite atat ca investitii cat si drept consum.

Capitalul educational se prezinta sub 2 forme:

Ca abilitati dobandite in urma parcurgerii unor sisteme educationale formale atestate prin diplome;

Ca si cunostinte si abilitati dobandite prihn effort propriu in decursul vietii si prin contacte cu diferiti specialisti.

Rezultatul investitiei in capitalul uman se prezinta sub forma unei productivitati mai ridicate ale individului care detine astfel de capital.

Capitalul educational mareste valoarea fortei de munca, datorita productivitatii ridicate si presupune o retributie mai mare. Totodata, un nivel de instruire mai ridicat mareste flexibilitatea fortei de munca, permitand adaptarea mai buna a acesteia la conditiie pietei muncii.

II.INDICATORI SI INDICIIndicatorii exprima volumul fenomenelor si proceselor economice.

Indicii exprima dinamica fenomenelor si proceselor economice.

Ix = *100 , unde: x1 = nivelul fenomenului in perioada curenta

x2 = nivelul fenomenului in perioada de baza

( = modificarea fenomenului in marime absoluta

(x = x1 x0

(x% = *100 = *100 100 = Ix 100 = * 100

Metoda substituirii factorilor utilizata in analiza economico-financiara are la baza 3 principii:

1. ordonarea factorilor in functie de conditionarea lor directa si indirecta.

2. substituirea incepa cu factorul cantitativ, urmand factorul structural si apoi cel calitativ.

3. un factor, odata substituit, isi pastreaza valoarea in operatiile ulterioare.

Metoda se aplica atunci cand rezultatul unui proces economic se poate determina printr-un produs de factori sau un raport de factori.

In cazul in care rezultatul se determina printr-un produs:R = a*b*c

R0 = a0*b0*c0

(R = R1-R0 = a1*b1*c1 a0*b0*c0

Determinarea influentei factorilor:

- contributia factorului a:

(a = a1*b0*c0 a0*b0*c0 = (a1-a0)*b0*c0

- contributia factorului b:

(b = a1*b1*c0 a1*b0*c0 = a1(b1-b0)*c0 - contributia factorului c:

(c = a1*b1*c1 a1*b1*c0 = a1*b*(c1-c0)

(a + (b + (c = (R

In cazul fenomenelor (rezultatelor) exprimate sub forma de indici, stabilirea influentelor asupra modificarii relative a fenomenelor respecta principiile enuntate.

IR = * 100 = *100

(R%(a) = *100 - *100 = Ia 100

(R%(b) = *100 - *100 = Ia

(R%(c) = *100 - *100 = IR

In cazul in care rezultatul se determina printr-un raport:R =

- pentru aceasta relatie, exista 2 variante:

a) cand factorul cantitativ se afla la numarator (in cazul de fata a):

(R = R1-R0 = -

(R (a) =

-

(R(b) =

-

(R%(a) = * 100 = *100 = **100 - **100 = Ia - 100

(R%(b) = * 100 = *100 = **100 - **100 = *100 - Iab) cand factorul contitativ se afla la numitorul relatiei (in cazul de fata b):

R = R1 R0 = -

R(b) = -

R(a) = -

b% = *100 = **100 - **100 = 1002/Ib 100

a% = *100 = **100 - **100 = *100 1002/IbEXEMPLUSa se cuantifice actiunile urmatorilor factori asupra vitezei de rotatie a mijloacelor circulante:

Nr.crt. I N D I C A T O R ISimbolPerioada 0Perioada 1 %

0 1 2 3 4

1Sold mediu al activelor circulante (mii lei) S 15000 23400 56

2Desfacerea medie zilnica ( mii UM) D 300 390 -36

3Viteza de rotatie (zile) V 50 60

Observatii: V = , unde S = factorul cantitativ si D = factorul calitativ.(S) = Ia 100 = - 100 = 156 100 = 56

(D) = *100 Ia = *100 156 = 120 156 = -36

III.INDICATORI AI ACTIVITATII DE COMERCIALIZARECifra de afaceri este reprezentata de veniturile totale obtinute din operatiuni comerciale, respectiv vanzarile de marfuri , produse, lucrari si servicii, intr-o anumita perioada de timp. Veniturile financiare si cele extraordinare nu se includ in cifra de afaceri.

Pentru calcularea cifrei de afaceri, se insumeaza urmatoarele elemente:venituri din livrari de bunuri, din executare de lucrari, din prestari de servicii, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.

1) CA = QV * punde: qv = productia fizica vanduta si p = pretul mediu2) CA = S* *unde: S = nr.mediu de salariati

QF = productia marfa fabricata

= productivitatea muncii =CVgradul de valorificare a productiei marfa fabricat

= * * Unde: MF = mijloace fixe

MF` = mijloace fixe direct productive

= gradul de inzestrare tehnica a muncii

= ponderea mijloacelor fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe = randamentul mijloacelor fixe direct productive

EXEMPLUCA = CA1 CA01. NS = (NS1 NS0) * ()0 * (02. = NS1 *( - ) * ()02.1 = NS1 *[ ( - ) * ()0 * ()0] * 2.2 = NS1 * [ ( -) *] * 2.3 = NS1 * [*( - )] *3. = NS1 * * ( - )Intre principalii indicatori valorici trebuie sa fie urmatoarele corelatii:

a) ICA IQF aceasta inseamna reducerea stocurilor de produse finite fata de nivelul de comparatie

corelatia reflecta accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor de produse finiteb) IQF > IQE, unde QE = productia exercitiului, care reflecta volumul total al activitatii productive dintr-o anumita perioada;

corelatia implica reducerea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern

c) IQA > IQE, unde QA = valoarea adaugata (plusul de valoare creat de firma)

corelatia implica reducerea ponderii consumului de la terti in volumul total de activitate productivaIV.VALOAREA ADAUGATA

Valoarea adaugata reprezinta plusul de bogatie obtinut peste consumurile intermediare provenite de la terti, prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii.

Indicatorul permite aprecierea contributiei unei firme la realizarea produsului intern brut. Beneficiarii valorii adaugate sunt: personalul, statul, actionarii, institutiile de credit, firmele.

Valoarea adaugata se determina prin urmatoarele metode:1. metoda sustractiva sau a diferentei presupune scaderea din productia exercitiului sau din cifra de afaceri a consumurilor intermediare provenite de la terti.

a) Qa = Qe C = Qe ( 1- ) = Qe * aQe = productia exercitiului QUOTE QUOTE

C = consumuri intermediare de la tertia = valoarea adaugata la 1 leu productia exercitiului

b) Qa = Qe + Mc C`

Mc = marja comerciala

C` = consumuri intermediare provenite de la terti pentru activitatea de productie si comert

Marja comerciala se calculeaza ca diferenta intre valoarea marfurilor vandute si costul de cumparare a marfurilor vandute.

Relatia (b) este valabila pentru firmele care desfasoara activitate de productie si comert.

2. metoda aditiva presupune insumarea urmatoarelor elemente:

salarii

contributii pentru asigurari si protectie sociala

amortizari

provizioane

cheltuieli cu impozite si taxe, care nu includ impozitul pe profit

rezultatul exploatarii

cheltuieli financiare

Analiza valorii adaugate urmareste determinarea abaterilor valorii adaugate de la baza de comparatie, estimarea contributiei diferitilor factori de influenta la formarea si modificarea indicatorului si identificarea solutiilor de redresare a activitatii economice viitoare.

EXEMPLU:

Avem relatia a):

Qa = Qe C = Qe ( 1- ) = Qe * a

Qa Qa1 Qa0

S

T

Qe

Qa

h

gi

a

aiT = s * T = fondul total de timp de munca; = timp mediu in ore lucrat de un salariat;

h = productivitatea medie oraragi = structura productiei

ai = valoarea adaugata medie la 1 leu productie pe tipuri de activitate

Influenta modificarii productiei exercitiului1. Qe = (Qe1 Qe0) * a01.1 T = (T1 T0)* ho * a01.1.1 S = (S1 - S0) * 0 * h0 * a01.1.2 = S1 * (1 - 0) * h0 * a01.2 h = T1(h1 - h0) * a0a = 2. a = Qe1 (a1 - a0)2.1 gi = Q - )2.2 ai = Qe1( - )

Cheltuieli variabile la 1000 lei venituri de exploatare

CA1000ve = * 1000

sau

CV1000ve =

gj = structura veniturilor

Cvej1000 = cheltuieli la 1000 lei venituri aferente unei structuri

CV1000CA = *1000

CV 1000CA = *1000

qv = productia fizica vanduta

cv = costul variabil unitar

p = pretul mediu unitar

gj

CV1000ve

Cvej1000

g

CV1000CA

p

c

1) (gj = -

2) (Cvej1000 = -

1) (g = *1000 - *1000

2) (p = *1000 - *1000

3) (c = *1000 - *1000

4) (p = *1000 - *1000

Cheltuieli fixe la 1000 lei venituri din exploatareCf1000ve = *1000

T

ve

Cf1000ve

Wh

CF

Wh = productivitatea medie orara

CF1000CA = *1000

qv

CA

CF1000CA

p

CF1

CF

CF2

1. (ve = *1000 - *1000

1.1 (T = *1000 - *1000

1.2 (Wh = *1000 - *1000

2. (Cf = *1000 - *1000

Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatareCA 1000Ve = *1000

A = Vma*

Vma = valoarea medie de amortizare anuala

= cota medie de amortizare

Vma = Vi + Vmi Vme

=

gi = structura mijloacelor fixe

i = cota de amortizare pe fiecare categorie de mijloace fixe

Ve = T* h

T = fondul total de timp in ore

T

Ve

h

CA1000Ve

Vi

Vma

Vmi

Am

Vme

gi

ci

1. (Ve = *1000 - *1000

1.1. (T = *1000 - *1000

1.2. (h = *1000 - *1000

2. (Am = *1000 - *1000

2.1. (Vma = *1000 - *1000

2.1.1. (Vi = *1000 - *1000

2.1.2. (Vmi = *1000 - *1000

2.1.3. (Vme = *1000 - *1000

2.2. ( = *1000 - *1000

2.2.1. (gi = *1000 - *1000

2.2.2. (ci = *1000 - *1000

_1324156465.unknown

_1324156497.unknown

_1324156514.unknown

_1324156530.unknown

_1324156538.unknown

_1324156542.unknown

_1324156544.unknown

_1324156546.unknown

_1324156548.unknown

_1324156549.unknown

_1324156547.unknown

_1324156545.unknown

_1324156543.unknown

_1324156540.unknown

_1324156541.unknown

_1324156539.unknown

_1324156534.unknown

_1324156536.unknown

_1324156537.unknown

_1324156535.unknown

_1324156532.unknown

_1324156533.unknown

_1324156531.unknown

_1324156522.unknown

_1324156526.unknown

_1324156528.unknown

_1324156529.unknown

_1324156527.unknown

_1324156524.unknown

_1324156525.unknown

_1324156523.unknown

_1324156518.unknown

_1324156520.unknown

_1324156521.unknown

_1324156519.unknown

_1324156516.unknown

_1324156517.unknown

_1324156515.unknown

_1324156505.unknown

_1324156510.unknown

_1324156512.unknown

_1324156513.unknown

_1324156511.unknown

_1324156508.unknown

_1324156509.unknown

_1324156507.unknown

_1324156501.unknown

_1324156503.unknown

_1324156504.unknown

_1324156502.unknown

_1324156499.unknown

_1324156500.unknown

_1324156498.unknown

_1324156481.unknown

_1324156489.unknown

_1324156493.unknown

_1324156495.unknown

_1324156496.unknown

_1324156494.unknown

_1324156491.unknown

_1324156492.unknown

_1324156490.unknown

_1324156485.unknown

_1324156487.unknown

_1324156488.unknown

_1324156486.unknown

_1324156483.unknown

_1324156484.unknown

_1324156482.unknown

_1324156473.unknown

_1324156477.unknown

_1324156479.unknown

_1324156480.unknown

_1324156478.unknown

_1324156475.unknown

_1324156476.unknown

_1324156474.unknown

_1324156469.unknown

_1324156471.unknown

_1324156472.unknown

_1324156470.unknown

_1324156467.unknown

_1324156468.unknown

_1324156466.unknown

_1324156449.unknown

_1324156457.unknown

_1324156461.unknown

_1324156463.unknown

_1324156464.unknown

_1324156462.unknown

_1324156459.unknown

_1324156460.unknown

_1324156458.unknown

_1324156453.unknown

_1324156455.unknown

_1324156456.unknown

_1324156454.unknown

_1324156451.unknown

_1324156452.unknown

_1324156450.unknown

_1324156440.unknown

_1324156444.unknown

_1324156446.unknown

_1324156447.unknown

_1324156445.unknown

_1324156442.unknown

_1324156443.unknown

_1324156441.unknown

_1324156436.unknown

_1324156438.unknown

_1324156439.unknown

_1324156437.unknown

_1324156434.unknown

_1324156435.unknown

_1324156433.unknown