Cap.10.2 Piata de Oligopol

5/17/2018 Cap.10.2 Piata de Oligopol - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cap102-piata-de-oligopol 1/16

1

10.2 Piaţa de oligopol Planul temei:

1.Trăsăturile pieţei de oligopol

3.Echilibrul pieţei pe termen scurt

4.Situaţia preţului director 5.Cartelul



2

Definire• Definire: Oligopolul este o piaţa cu

concurenţă imperfectă caracterizată prin prezenţa unui număr restrâns deproducători şi a unui număr mare decumpărători.

• Joana Robinson, Ed. Chamberlin• Ex. Piaţa autoturismelor, calculatoarelor,

ţiţeiului, oţelului, avioanelor, motocicletelor,

cimentului, instrumente medicale de înaltă tehnologie, etc.

• Nr. de firme: 2 -7 ; sau : 2 -12



3

1.Trăsăturile pieţei de oligopol • Produsele care aparţin acestei pieţe pot fi:• 1. omogene• 2. diferenţiate • Trăsături:• 1. existenţa unui număr restrâns de firme de mari

dimensiuni care acoperă cererea de pe piaţă şi au oeficienţă ridicată

• 2. firmele au posibilitatea de a influenţa preţul pieţei fără să fie “ price takers’ sau “price makers’”

• 3. deciziile fiecărei firme sunt influenţate de cele alefirmelor concurente. Firmele îşi construiesc strategii încadrul cărora ţin cont de reacţia celorlalte firme lapropriile decizii

•

4. sunt forme stabile de organizare a pieţei. Dimensiuneamare a firmelor nu permite altora să intre pe o asemeneapiaţă. În aceste condiţii preţul produsului va fi relativstabil.



4

3. Echilibrul pieţei pe termen scurt• A. În cazul unor produse diferenţiate – pe piaţa nu apar

înţelegeri între firme. Concurenţa între firme se face prin

instrumente non preţ • B. În cazul unor produse omogene, dualismul cooperare –

izolare este extrem de important

• ●

Coerenţa de grup şi deciziile comune nu pot fi menţinute .

● dacă firmele decid să coopereze,ele vor acţiona pe piaţă ca un

monopol. În aceste condiţii ,firmele vor fi avantajatedacă oferă pe piaţă o cantitatemai mică din din produsul respectiv ,iar preţul va fi ridicat ( respectă

condiţiile de maximizarea profitului pentru un monopol).

dacă firmele nu doresc să coopereze, ele vor ţine contdoar de

propriile intereseşi va acţiona astfel încâtsă-şi maximizeze propriulprofit ( în funcţie de condiţiile

proprii de producţie).



5

Teoria jocurilor

• Teoria jocurilor exprimă:• 1. comportamentul firmelor în situaţii de concurenţă,

adică în acele situaţii în care fiecare ia o decizie ţinând cont de reacţiile celorlalţi ( dependenţa între firme)

• 2.Profitul unei firme ( pe o piaţa de oligopol) depinde nunumai de volumul producţiei proprii ci şi de producţia celorlalte firme . Apare o legătură de interdependenţă

între firmele care acţionează pe o asemenea piaţă.

Concurenţei perfecte

Teoria jocurilor este inutilă În situaţia de :

monopol

În anul 1710, Leibnitz anticipează nevoia unei teorii a jocurilor În anul 1926 John von Neuman elaborează teoria jocurilor În anul 1938 Morgenstern dezvoltă această teorie



6

Dilema deţinutului

• Prezentare:•

2 infractori: Bonnie şi Clayde: sunt condamnaţi pentrudeţinere ilegală de arme şi au o pedeapsă de 1 an închisoare. Sunt suspectaţi de atac armat asupra unei băncifără ca procurorii să deţină probe.

• 1.Fiecăruia i se promite libertate şi protecţie( imunitate faţă de faptele comise ) dacă recunoaştecă a participa la infracţiune şi dacă îl denunţă pecelălalt. În acest caz celălalt primeşte 20 de ani de

închisoare.• 2. Dacă ambii recunosc ,vor sta în închisoare 8 ani • 3.Dacă se vor înţelege să nu recunoască, vor sta în

închisoare doar 1 an , pentru deţinere ilegală dearme



Dilema deţinutului

• Fiecare are de ales între 2 strategii:

Recunoaşte Nurecunoaşte

Recunoaşte 8 ani dedetenţie fiecare

Bonnie: 20 de ani

Clayde : 1 an

Nurecunoaşte

Bonnie: 1 an

Clayde : 20 de ani

1 an fiecare

CLAYDE

Bonnie



Teoria jocurilor

• Ex. Jack şi Jill produc o substanţă chimică necesară unor firme.

• A. În concurenţa perfectă, o producţie de 40de litri le-ar aduce un profit maxim fiecărui producător

• Nici unul dintre ei nu trebuie să-şi modifice

strategia : în termeni de echilibru lui Nash :40 de litri le-ar aduce avantaje maxime.• B. Dacă cei doi producători s-ar înţelege , ar

acţiona pe piaţa ca un monopol şi ar decidesă producă mai puţin: câte 30 de litri fiecare

iar preţul ar ajunge la 60$/l.• Vânzările totale: 60 l * 60 $ = 3600 $:

1800 $/ firmă



• C. Jack nu respectă înţelegerea şi măreşte oferta la 40 l .

• Vânzările totale: (30 + 40 ) * 50 $ = 3500

$:• Jack va încasa 2000 $

• Jill 1500 $• D. Jill va reacţiona şi îşi va mări producţia la 40 l.•

Vânzările totale: 80 l * 40 $ = 3200 $• Fiecare firmă va încasa câte 1600 $• În concluzie: - Dacă înţelegerea nu se respectă,fiecare este

tentat să producă mai mult, corespunzător intereselorproprii, iar preţul coboară.

• - Decid, în final să producă doar 40 l - şi niciunul nu-şi modifică decizia.

• Acest exemplu ilustrează conflictul permanent între cooperare

şi izolare, respectiv concurenţă



10

Teoria jocurilor

• A.Joc cu strategie dominantă:• O strategie dominantă este aceea care este considerată a

fi cea mai bună, indiferent de reacţiile adversarului.

•

B . Joc fără strategie dominantă: Strategia aleasă de ofirmă este optimă dacă ia în considerare alternativeleceleilalte firme. În acest caz, optimul fiecărei firmedepinde de strategia celeilalte. Fiecare trebuie să prevadă acţiunile celeialte firme şi să-şi construiască o strategiebazată pe reacţiile celeilalte firme la acţiunile proprii.

•Echilibrul firmei se mai numeşte echilibrul lui Nash :• firma îşi menţine comportamentul actual având în vedere

• comportamentul actual al rivalului.

Echilibrul firmei în acest caz este tot un echilibru Nash:presupune alegerea unei decizii în aşa fel încât atuncicând alegerea celeilalte firme este făcută, nici una din firme nu va dori să-şi schimbe comportamentul.



11

4. Situaţia preţului director

• Această situaţie presupune existenţa în cadrulunei branşe a unui număr restrâns de firmedintre care una realizează un volum mare deproducţie, celelalte firme fiind de micidimensiuni.

• Prima firmă va avea poziţia de firmă dominantă şi vastabilii preţul produsului pe piaţa fără să consultecelelalte firme, luând în considerare propriul punct deoptim, adică acel nivel al producţiei care îi permite să obţină profituri maxime: Cmg = V mg; P : Q optimă şi cererea pieţei

• Celelalte firme sunt în situaţia de firme dominate. Elesunt nevoite să accepte preţul impus de firmadominantă , nu vor obţine profituri corespunzătoare.Unele vor părăsi branşa.



12

Situaţia preţului director. Reprezentare grafică

D

Vmg1

Cmg1( alfirmeidominante)

● M1

Cmg2 ( al firmelor dominate)

Q1 Q2

P1

P2

M2



13

5. Cartelul

• Cartelul presupune pe o cooperare explicită între firmele careproduc un bun oarecare , mai ales un bun omogen ( ţiţei, benzină, oţel, ciment, aluminiu).

• Firmele care cooperează în cadru cartelului se înţeleg în legătură cupreţul de vânzare al produsului. Preţul se stabileşte astfel încât să semaximizeze profitul la nivelul întregului cartel.

• Maximizarea profitului la nivelul cartelului:

E●

Cmg al cartelului

DVmg al cartelului

Cmg1

Cmg2

Cmg3

PE

Qq1 2q3



14

Maximizarea profitului în cazul unui cartel• Cartelul este constituit din trei firme; Firma 1, 2 şi 3 . • 1.Condiţia care maximizează profitul în acest caz:

•Vmg = Cmg

2. Administraţia cartelului va repartiza fiecărei firme o cotă deproducţie în funcţie de costurile marginale, astfel încât firma cu cele maimici costuri marginale va obţine cae mai mare cotă.

3. Preţul de vânzare se va stabili ca şi în cazul unui monopol, în funcţie de cantitatea optimă pe total cartel QE şi de cerereaexprimată pe piaţă de cumpărători, pe grafic dreapta D.



15

Maximizarea profitului în cazul unuicartel

• 4.Profitul total ( al cartelului) va fi repartizat

fiecărei firme în funcţie de mai multe criterii• ( diferite de la un cartel la altul):

potenţialul productiv şi de comercializare ( firma care vinde mai mult va obţine un profit

mai mare) forţa contractuală a fiecărei firme . Firma care

are o putere mai mare de negociere ( de

influenţă sau de manipulare) va obţine o cotămai mare din profit, fără să fie în acelaşi timpfirma care vinde sau produce cel mai mult.



16

Destrămarea unui cartel • În cadrul cartelului apar conflicte cel puţin din

următoarele mtive: • - firmele au talie diferită şi eficienţă diferită • - firmele au interese diferite• - la un moment dat firmele mari din dorinţa de a

obţine un profit mai mare vor vinde mai mult şi cu

preţuri mai mici , pe baza unor costuri mai reduse. – În acest fel, oferta totală creşte , preţul se

micşorează, iar scopul pentru care s-a constituitcartelul nu mai este atins.

– Concurenţa între firme reîncepe , uneori acest

lucru duce ori la un război al preţurilor din carenici o firmă nu câştigă nimic, ori la noi înţelegeri între firme , pe alte baze - ceea ce înseamnăconstituirea a noi carteluri sau a altor forme se

înţelegere.

Documents

Cap.10.2 Piata de Oligopol