Cap 4 Integrarea Monetara Europeana

8/16/2019 Cap 4 Integrarea Monetara Europeana

1/21

CAPITOLUL IVINTEGRAREA MONETARĂ EUROPEANĂ

4.1. EXPERIENŢE PRIVIND COOPERAREA MONETARĂEUROPEANĂ

Istoricii sunt de acord ca de la fazele primitive ale

schimburilor în natură şi pană la economiile monetaremoderne omenirea a parcurs mai multe etape. Aceste etapereectă consolidarea rolului unicator al monedei.

Până în 11!" circula#ia monetară din #ările europenes$a bazat pe sistemul etalon aur caracterizat prin %itateacursurilor de schimb şi convertibilitatea nelimitată abancnotelor în aur. &onvertibilitatea inte'rală a bancnotelora impus o disciplină ri'uroasă în materie de emisiunemonetară. &u toate acestea" disciplina cerută de

convertibilitatea inte'rală a bancnotelor a început să eerodată de înlocuirea aurului în tranzac#iile interna#ionale şi în rezervele valutare ale băncilor centrale cu aşa zisele(monede de rezervă(1. Acestea erau monedele unor #ăriputernice din punct de vedere nanciar" admise ca plă#i întrediverse #ări. Astfel" pe lân'ă stocul de aur al lumii" pe de oparte" şi cantitatea de bancnote emise în întrea'a lume" pede altă parte" a apărut o mare diferen#ă.

)ncepând cu 11!" nan#area cheltuielilor de război

prin credite imense acordate de băncile centrale 'uvernelor"a determinat o enormă emisiune monetară şi" de fapt"desin#area convertibilită#ii în aur a monedelor europene.

*upă război" ma+oritatea #ărilor au încercat sărestabilească principiile sistemului etalon aur" dar aceste încercări au fost destinate eşecului. A func#ionat totuşi între

1 Silviu Cerna,’’Unificarea monetară în Europa’’, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997


2/21

cele două războaie mondiale etalonul aur$lin'ouri" darrezultatele nu au fost cele aşteptate de la un sistemmonetar interna#ional.

)n acelaşi timp" pe plan interna#ional" #ările europeneau încercat să realizeze o cooperare monetară" prinadaptarea unui set de principii comune monetare" care vizauocializarea utilizării monedelor convertibile în aur" înprincipal lira sterlină" ca monedă de rezervă interna#ională.Aceste încercări au fost totuşi abandonate odată cu criza

economică din anii 1,-" care a dus la o noua suspendare aconvertibilită#ii în aur a monedelor europene.

4.2. UNIFICAREA MONETARĂ*upă treizeci de ani de la semnarea tratatului de la

oma" &omunitatea /uropeană a sim#it nevoia unui nouelan. Pia#a &omună a permis libera circula#ie a mărfurilor darşi în acest domeniu s$au men#inut o serie de bariere dediverse 'enuri" la fel şi în ceea ce priveşte u%urile de

capital. )n domeniul monetar" 0istemul onetar /uropean semen#inea într$o fază provizorie indenită.

Actul Unic Eur!"#n)n aceste condi#ii" &omunitatea a hotărât relansarea

ideii de unicare monetară europeană. 2oul proiect s$aconcretizat în &artea Alba publicată de &omisia /uropeană înluna iunie 134 şi adoptată de şei statelor europene la5u%embur'" în decembrie 134. &arta Albă a prezentat

mi+loacele necesare realizării mai rapide a celor patrulibertă#i. Pia#a 6nică /uropeană a reprezentat o etapăe%trem de importantă" fără de care trecerea la monedaunică nu era posibilă.

Ar$it"ctur# Uniunii Ecn%ic" &i Mn"t#r"


3/21

Această arhitectură a fost trasată" în principal" printratatul de la aastrich" care a intrat în vi'oare la 1noiembrie 1,. 7ratatul de la aastrich este" deci" un tratatcu privire la 6niunea /uropeană. Pe de o parte" modicatratatul de la oma" revizuit de+a prin Actul 6nic /uropean"iar pe de altă parte" cuprindea o serie de dispozi#ii noireferitoare la politica e%terna" securitatea comună"cooperarea în domeniul +usti#iei" etc.

Partea din tratat referitoare la 6niunea /conomică şi

onetară" mai precis la monedă" prelua principalele orientăritratate în raportul *elors89 moneda unică. conver'en#a în trei faze. ireversibilitatea procesului.

Princi!iul %n"'"i unic" presupunea emisiuneaunei monede europene care va rezulta în forma sa cea maiavansată din înlocuirea tuturor monedelor na#ionale" decătre moneda europeană" /.&.6.

Princi!iul cn("r)"n*"i +n tr"i ,#-" !r"u!un"/ Prima faza începând cu 1 iulie 1-" aată în derulare la

data semnării tratatului avea drept obiective înfăptuireadeplină a pie#ei unice" a liberei circula#ii a capitalurilor"coordonarea politicilor scal$bu'etare na#ionale şicreşterea rolului &omitetului :uvernatorilor.

;aza a doua prevăzută să înceapă la 1 ianuarie 1! secaracteriza printr$o mai strânsă colaborare a politiciloreconomice şi o accentuare a disciplinei bu'etare. *e

asemenea a fost revăzută înin#area Institutului onetar/uropean" precursor şi embrion al viitoarei


4/21

necesare pentru intrarea sa în func#iune imediat ce va începe a treia fază.)n ne în a doua fază urma să se denitiveze

compozi#ia =coşului> pe baza căruia se denea monedaeuropeană. ;aza a treia prevăzută să înceapă e la 1 ianuarie 1?

@;ran#a" e la 1 ianuarie 1 @:ermania se caracterizaprin %itatea absolută a cursurilor de schimb şi dispari#iapie#elor valutare" prin începerea activită#ii


5/21

procentuale media dobânzilor corespunzătoare înre'istrate în cele trei #ări cu rezultatul cel mai bun îndomeniul stabilită#ii pre#urilor.

*ecitul bu'etar să nu depăşească ,B din P.I.


6/21

)n martie 1C s$a discutat e%tinderea &omunită#ii/uropene în cadrul conferin#ei inter'uvernamentale de la 7orino.

)n iulie 1? avea loc întâlnirea şelor de state şi de'uverne de la Amsterdam privind noul tratat asupra 6niunii/uropene" iar pe doisprezece decembrie 1? 7ratatul de laAmsterdam era semnat. Acesta nu aducea multe aspecte noipe plan monetar în afara de faptul că s$au pus la punctanumite probleme privind 0istemul /uropean al .

&onsiliul 6./. al miniştrilor economiei şi nan#elor@/.&.F.;.I.2. era abilitat să evalueze pro'ramele întocmitede ecare #ară pentru a satisface criteriile de conver'en#ă.Astăzi" privind retrospectiv" se poate spune că cel maidiscutat aspect în timpul şi chiar după nalizarea


7/21

ne'ocierilor a fost disciplina bu'etară impusă de aastricht.Această disciplină este a%ată pe trei principii9 /ste interzisă =nan#area directă de la @art. 1-!" 1-!a.

&lauza no$boil$out" =ecare stat membru este responsabilpentru nan#area datoriei sale publice chiar şi în condi#iileunei crize nanciare> @art. 1-!b.

0tatele membre vor evita decitele bu'etare e%cesive

@art. 1-!c.Pentru a atin'e disciplina bu'etară cerută" ecare stat

membru al 6./. a adoptat cel pu#in un pro'ram deconver'en#ă" iar pe lân'ă pachetele de măsuri ale acestorpro'rame @reduceri ale cheltuielilor bu'etare" creşteri aleimpozitelor etc. au fost luate şi alte măsuri la nivelmacroeconomic. )n acelaşi timp" aproape toate #ările au duso politică monetară restrictivă pentru a controla masamonetară restrictivă şi a reduce ina#ia. Implementarea

pro'ramelor de conver'en#ă s$a dovedit a destul deanevoioasă" datorită şi anilor de recesiune de la începutuluideceniului.

)n primii doi ani 11" 18 pu#ine au fost #ările careau reuşit să îndeplinească măcar două din criterii. 5asfârşitul lui 18 doar ;ran#a şi 5u%embur' au îndeplinittoate cele cinci criterii. *estul de aproape s$a aat*anemarca @! criterii. &elelalte #ări erau încă departe9:ermania doar , criterii" datorită în principal reunicării. 7ot

trei criterii îndeplineau şi


8/21

succesivă a monedelor na#ionale în cadrul 0../.Hsuspendarea Italiei şi An'liei din 0../.)n 1, 5u%embur' a fost sin'ura #ară care a îndeplinit

toate cele cinci criterii" urmată de :ermania" ;ran#a"


9/21


10/21

Jves 7hibault de 0il'uK" comisarul însărcinat cudosarul monetar declara9 =Ne-ar f plăcut să avem o echipăde rugby (15 jucători), dar nici o echipă de ootball (11

jucători), nu este rău>. *upă cum declara şi LacMues 0anterpreşedintele &omisiei /uropene =re!ultatul este mai mult dec"t avorabil>.

Nonei euro creată în 1 de unsprezece #ări" i s$aualăturat :recia în 8--1" 0lovenia în 8--?" &ipru şi alta în8--3" 0lovacia în 8-- și &roația în 8-1,.

Nona euro se referă astăzi la cele 1? #ări din 6niunea/uropeană care au adoptat euro ca monedă unică. &ele 1C#ări membre sunt Austria"


11/21

@cel pu#in doi ani. :recia nu îndeplinea criteriile deconver'en#ă" dar şi$a anun#at inten#ia de a se alătura la/6F în 8--1.

)n cursul acestei perioade" monedele" atât ale #ărilorparticipante la /6F cât şi ale altor #ări membre ale 6./. aucontinuat să uctueze unele în raport de celelalte.

)n #ările participante" preparativele de inte'rare s$auintensicat la nivelul administra#iilor" băncilor şi institu#iilornanciare.


12/21

Administra#iile trebuiau să furnizeze operatorilor şiconsumatorilor informa#ii necesare privind introducereamonedei unice" tranzac#iile lor cu publicul făcându$se încă" în moneda na#ională.

&onsumatorii au continuat să utilizeze în specialmoneda na#ională. 7otuşi" cererea publicului a fostinuen#ată de anumite bănci şi întreprinderi care ofereauservicii în /6F. Instaurarea pro'resivă a dublului aşa+ alpre#urilor bunurilor şi serviciilor a permis familiarizarea cu

moneda unică în cursul acestei perioade. 7ot în timpul acestei etape" principalele sisteme de plă#i

@virament" căr#i de credit" &./.&. etc. urmau să e adaptatepentru a putea func#iona în /6F.

Etapa (1.01.2002) !enera"i#area m$ne%ei &nice.

)ncepând cu 1.-1.8--8 şi timp de şase luni" s$au introdusnoile mi+loace de plată în moneda unică şi s$au retras vechilemonede na#ionale. Această perioadă trebuia să e cât maiscurtă pentru a minimiza complica#iile pentru utilizatori" care

decur' dintr$o dublă circula#ie monetară prelun'ită. 7oate opera#iile monetare @salarii" retra'eri" conturi

bancare etc. urmau să e e%primate în /6F. &ontractele încheiate în monedele na#ionale urmau să e la rândul lortransformate în /6F conform cursului de schimb irevocabil%at" fără alte modicări de termene şi condi#ii stipulate.

7recerea la moneda unică nu putea reuşi" decât dacămoneda unică era total acceptată de către cetă#eni. Fraceastă evolu#ie" în acel moment" deran+a obişnuin#ele

cotidiene şi modica or'anizarea băncilor şi întreprinderilor. 7ocmai de aceea s$au propus diverse simulări pentru ca

întreprinderile şi popula#ia să se obişnuiască cu nouamonedă. 6nele rme şi$au realizat contabilitatea atât înmoneda proprie cât şi în euro" iar ma'azinele au utilizatdublul aşa+. )n ;ran#a" în marile ma'azine" se realizaucampanii de informare a popula#iei" utilizându$se atât


13/21

materiale editate cât şi suporturi informatice. 0umeconsiderabile au fost alocate pentru campaniile deinformare" având ca scop evitarea şocului trecerii la monedaunică.

4.4. AVANTA8ELE MONEDEI UNICEFdată cu accentuarea tendin#elor de 'lobalizare a

pie#elor" competi#ia între cele trei centre de putereeconomică G /uropa" 06A şi Laponia G s$a ascu#it. )n acelaşi

timp" au apărut o serie de competitori noi" cum ar #tigriiasiatici” sau unele #ări din America 5atină.

Prin crearea 6niunii onetare s$a urmărit atin'erea acel pu#in două obiective" primul" 6niunea onetară săconstituie un motor pentru continuarea inte'rării politice a/uropei Fccidentale" şi al doilea" să se realizeze o dinamicămai accentuată a creşterii economice şi o utilizare mairidicată a for#ei de muncă.

;ără îndoială" o uniune monetară poate aduce

avanta+e economice însemnate9 se îmbunătă#eşte alocarea factorilor de produc#ie"

deoarece produc#ia şi investi#iile nu vor mai inuen#atede evolu#ia cursurilor de schimbH

se vor face economii de către popula#ie" care vor duce la

creşterea consumului. )n 1C" 'ermanii au cheltuit peste!4 miliarde * la călătoriile în #ările 6niunii /uropene" iarla transformarea cursurilor şi pentru comisioane bancare

s$au plătit" în medie" 4B ceea ce înseamnă 8"84 miliarde*H

creşterea transparen#ei pie#ei şi a pre#urilorH

pia#a de capital creşte ca spa#iu şi lichidită#i" ceea ce va

putea determina reducerea nivelului dobânzii @aceasta nuva mai cuprinde prime contra riscului de devalorizare" aşacum s$au practicat în cazul altor #ăriH


14/21

scade costul tranzac#iilor" întrucât nu vor mai cuprindecheltuieli le'ate de risc valutar" şi scade costulinforma#iei valutare. &omisia 6/ apreciază acesteeconomii la 8-$84 miliarde /&6" care reprezintă circa -",B din PI< al 6/. esursele disponibilizate" ca urmare aecientizării u%ului de bunuri" servicii şi capital" vor folosite în special pentru stimularea cererii şi a ofertei.)mbunătă#irea climatului investi#ional şi comercial vaduce şi la crearea de noi locuri de muncă. )n :ermania"

unul din cinci locuri de muncă este le'at de activitatea dee%port. Peste !-B din e%porturi mer' în celelalte #ări ale/uroland $ ului. )n comer#ul reciproc" nu va mai e%ista riscvalutar şi" cel pu#in în #ările orientate spre e%port" e%istăposibilitatea ca introducerea euro să creeze noi locuri demuncăH

crearea euro va contribui la dezvoltarea rela#iilor

comerciale şi nanciare între membrii /uroland şiparteneri" întrucât #ările membre ale 6niunii onetare nuvor mai afectate de riscul valutar în aceeaşi măsură încare au fost e%puse înainteH

o rela#ie de mai mare echilibru între principalii actori ai

sistemului nanciar interna#ional" respectiv /uroland" 06Aşi Laponia" va contribui la creşterea responsabilită#iiecăruia" în vederea asi'urării unui mediu 'lobal stabilH

euro va deveni" alături de dolarul 06A monedă

interna#ională de tranzac#ii" depozit" investi#ii şi rezervă.

5a 1 ianuarie 1" &onsiliul de iniştri de ;inan#e şi ai/conomiei @/&F;I2" la propunerea &omisiei /uropene şidupă consultarea


15/21

monetare de la băncile centrale na#ionale la


16/21

a anun#at" la ora 1,.--" aceste cursuri" iar apoi au fostfăcute publice prin mi+loace electronice şi tipărite.&ursurile de schimb între monedele uniunii monetare

şi /6F" care s$au stabilit la 1 ianuarie 1" au rămasirevocabile şi nemodicate pe întrea'a perioadă" când celedouă monede @cea na#ională şi /6F au fost folosite cami+loc de plată" respectiv de la 1 ianuarie 1 la ,- iunie8--8. &ota#ia pentru 1 /6F a fost de 1"1? dolari 0.6.A.

4.9. INTRODUCEREA NOILOR :ANCNOTE ;I MONEDE


17/21


18/21

5a început" euro a înre'istrat creşteri fa#ă deprincipalele valute interna#ionale pe măsura trecerii sale fărădicultă#i la statutul de monedă de schimb în numerar. Pepie#ele asiatice moneda unică europeană a fost cotată la1"? Keni" cel mai ridicat nivel din au'ust 1 încoace.)ncă de la început euro #a pus $n cea%ă” lira sterlină printr$ocreştere record de 8"?B până la C8"3 pence @pe , ianuarie8--8.

&el mai important câşti'" din punct de vedere alima'inii" a fost însă în fa#a dolarului american. Analiştiiconsiderau că acest câşti' a fost mai de'rabă efectulpsiholo'ic al transformării euro" el neputând sus#inut pe untermen lun'. Potrivit euters"


19/21

monede iar încrederea utilizatorilor este și ea foarteimportantă.Indicatorii esen#iali din zona euro" precum rata

creşterii anuale a PI


20/21

1.


21/21

Documents

Cap 4 Integrarea Monetara Europeana