Traditia Redescoperita

Cultivarea canepii este una dintre cele mai vechi ramuri ale industriei

umane si cea mai veche direct atestata.

8,000 i.Hr.

Conform Columbia History of the World, cea mai veche dovada a

industriei umane este o bucata de tesatura de canepa, datand de la

aproximativ 8.000 i.Hr. Desi provine din Asia Centrala, se crede ca a

fost raspandita prin China, India si Europa.

2,700 i.Hr

Legendarul imparat chinez Shennong ("Fermierul divin") include canepa

in scrierea sa, considerata a fi primul text medical al lumii, unde sunt

enumerate diferitele plante medicinale descoperite de Shennong, in

functie de soi si raritate. Canepa este numita "o planta superioara" - si pe

buna dreptate! Chinezii foloseau planta in intregime, din varf si pana la

radacini, in industria textila, medicina si alimentatie.

1,400 i.Hr.

Intrebuintarea canepii este atestata in India, in ceremoniile cultural-

religioase si certificata in scris, in texte in sanscrita datand din aceasta

perioada. In opera medicala Sushruta, alcatuita inainte de 1000 i.Hr., se

spune ca planta ar putea vindeca lepra.

800 i.Hr.

Se crede ca scitii ar fi adus canepa in Europa din Asia Centrala si ca tot

ei ar fi inventat coasa. In secolul al V-lea i.Hr., istoricul grec Herodot

descrie vesmintele din tesatura fina de canepa din portul grecilor.

563 i.Hr.

Multe dintre sectele budiste cred ca Gautama Buddha (563 i.Hr. - 483

i.Hr.) n-ar fi mancat altceva decat seminte de canepa vreme de 6 ani. Cu

siguranta insa este adevarat ca planta era pe atunci intensiv cultivata in

nordul Indiei, unde se crede ca el si-a petrecut cea mai mare parte a

vietii.

300 i.Hr.

Sunt construite apeductele romane, care transporta apa in orase si in

zonele industriale. Se pare ca aceste uimitoare realizari ale ingineriei au

fost construite folosindu-se mortar cu canepa.

100 i.Hr.

Chinezii fabrica hartie din materiale fibroase precum lemnul de dud,

canepa, scoarta s.a. Anul 105 i.Hr. este adesea citat ca fiind anul

descoperirii hartiei de catre un oficial al Curtii Chineze, Tsai Lun, desi

istoricii considera astazi ca de fapt s-ar fi intamplat cu 200 de ani mai

devreme. Adaugarea canepii la pulpa de lemn de dud a dus la fabricarea

unei hartii de o calitate mult mai buna, inventie care s-a raspandit in

restul lumii pe Drumul Matasii.

70 d.Hr.

Canepa este cultivata pentru prima data in Anglia. In jurul anului 400,

canepa este o cultura bine definita.

100 d.Hr.

In vremea Romei lui Nero, chirurgul grec Pedanius Dioscorides numeste

planta Cannabis Sativa si ii descrie variatele intrebuintari medicinale in

opera lui de pionierat in 5 volume, De Materia Medica. Ii atrag atentia

atat fibrele ei deosebit de puternice, cat si proprietatile medicinale.

Gaius Plinius Secundus (23 - 79 d.Ch.) scrie Naturalis Historia, unde

vorbeste despre intrebuintarile industriale ale canepii, explicand si cum

trebuie cultivata.

 

565 d.Hr.

Dinastia Merovingieni, care a domnit in Franta si Germania de astazi, o

inmormanteaza pe regina Adelgunde intr-o tesatura de canepa deosebit

de rafinata.

600 d.Hr.

In sudul Frantei este construit un pod facut din coji de canepa in amestec

cu var. Podul a fost pietrificat si este solid chiar si in ziua de azi.

800 d.Hr.

Carol cel Mare, fondatorul Sfantului Imperiu Roman, inainteaza o lege

privind cultivarea de canepa.

1009 d.Hr.

Hartia pe baza de canepa ajunge, in sfarsit, si in Europa, prin cultura

araba. Prima fabrica de hartie este ridicata in Xativa, Spania. Fabricarea

hartiei continua aici sub dominatia maura pana in anul 1244 d.Ch., cand

armatele europene ii alunga pe mauri. Pentru urmatorii 850 de ani, hartia

ar fi fabricata mai ales din canepa.

 

1100 d.Hr.

Cavalerii din Evul Mediu beau bere de canepa.

215 d.Hr.

Magna Carta, primul pas catre legiferarea constitutionala, este scrisa pe

hartie de canepa.

1492 d.Hr.

Sforile si velatura folosite de Columb la traversarea Atlanticului sunt

confectionate din cele mai solide si lungi fibre, pe care numai canepa le

poate produce. Daca alte materiale ar fi folosite, nu ar fi rezistat de-a

lungul acestei lungi si epuizante calatorii.

1535 d.Hr.

Henric al VIII-lea, cel mai puternic dintre toti monarhii britanici,

inainteaza un document care prevede ca toti proprietarii de pamant

trebuie sa cultive canepa, in caz contrar vor fi sanctionati.

1564 d.Hr.

Regele Filip al Spaniei ordona cultivarea canepii pe tot teritoriul

imperiului, din Argentina zilelor noastre si pana in Oregon, urmand

exemplul Reginei Elisabeta I, care promulgase o lege similara in Anglia.

1600 d.Hr.

Galileo, "parintele astronomiei moderne", isi face insemnarile stiintifice

pe hartie de canepa.

1791 d.Hr.

Presedintele Washington stabileste taxe de import pentru canepa pentru

a incuraja industria autohtona. Jefferson numeste canepa "o necesitate"

si le recomanda fermierilor sa cultive canepa in loc de tutun.

"Bucurati-va din plin de samanta de canepa. Cultivati-o peste tot." -

George Washington"Canepa este de prima necesitate pentru bunastarea

si prosperitatea unei natiuni." - Thomas Jefferson

1892 d.Hr.

Motorul diesel, inventat de Rudolph Diesel, a fost initial conceput sa

functioneze cu ulei obtinut din seminte de canepa.

1941-1945 d.Hr.

Campania "Canepa pentru Victorie" este initiata in SUA din cauza crizei

rezervelor de canepa din Japonia din timpul celui de-al doilea Razboi

Mondial. Fiind folosita pentru articole militare vitale (sfoara, panza,

textile), se ofera subventii fermierilor care cultiva canepa, ba chiar sunt

scutiti de serviciul militar, impreuna cu fiii lor. Se produc filme

promotionale ca "Hemp for Victory" ("Canepa pentru Victorie"), care sa

ilustreze importanta asa-numitelor "Gradini ale Victoriei". Ca urmare,

cultivarea canepii a crescut cu cateva sute de procente.

2001 d.Hr.

"Masina-canepa" traverseaza America de Nord, folosind drept

combustibil bio-diesel din canepa. Masina a pornit din Washington D.C.

La data de 4 iulie 2001 si s-a intors acasa pe 2 octombrie 2001, dupa ce a

strabatut 10.000 de mile in scopul de a promova folosirea canepii ca

sursa alternativa de combustibil.

End

Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră (peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte.

Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră (peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte. Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%.

Conţinutul de fibre în tulpini este influenţat de soi, condiţiile tehnologice şi pedoclimatice. Fibrele au o serie de însuşiri deosebit de valoroase la rezistenţă (la tracţiune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastică şi plastică), capacitate de filare, lungime mai mare decât fibrele de sisal, iută, manilă sau bumbac, care le fac utilizabile într-o serie de domenii: în industria textilă, în industria manufacturieră, în industria automobilelor.

Seminţele de cânepă conţin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloză şi 2,5-6,8% cenuşă. Datorită acestei compoziţii, seminţele de cânepă pot fi utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct în alimentaţie şi la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizează pentru obţinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, săpunului şi a pânzelor ceruite.

Sămânţa se utilizează pe scară largă, direct sau în furaje concentrate, în hrana păsărilor (în special în hrana unor păsări exotice: papagali, canari, păuni, etc.).

Turtele rămase de la extragerea uleiului se utilizează singure sau în nutreţuri concentrate pentru hrana păsărilor, viţeilor, cailor, oilor, peştilor, etc. – 600 g turte de cânepă echivalează ca valoare nutritivă cu 1000 g boabe de cereale. În hrana vacilor gestante, turtele de cânepă trebuie folosite cu restricţie, deoarece provoacă avorturi.

Lemnul de cânepă reprezintă cca 55% din greutatea tulpinii şi conţine peste 50% celuloză. Puzderia rezultată de la extragerea fibrelor sau planta întreagă, se utilizează pentru obţinerea de: hârtie, plăci aglomerate – fonoizolatoare, pentru industria mobilei, mătase artificială, puf pentru izolare fonică între plăcile de rigips.

Pleava rezultată în culturile pentru sămânţă este un îngrăşământ deosebit de valoros: 10 t pleavă de cânepă echivalează cu 40 t gunoi de grajd.

Frunzele şi inflorescenţele se utilizează în medicină.

CÂNEPA PENTRU DROG NU SE CULTIVĂ ÎN ROMÂNIA!

Acţiunea narcotică este dată de substanţele produse de perişorii secretoşi aflaţi pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele care învelesc sămânţa. Conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult de la specie la specie.

Cel mai ridicat conţinut în astfel de substanţe se găseşte în CÂNEPA INDIANĂ – Cannabis indica, ce cele două forme ale sale: C. indica – subnarcotică şi C. indica – narcotică. Această specie se găseşte cultivată şi necultivată în: India, Iran, Turcia, Siria, Nordul Africii, Orientul Apropiat şi Mijlociu. Se caracterizează prin talie scundă, 1-1,5 m, puternic ramificată, frunze cu foliole înguste şi seminţe mari.

Cânepa pentru fibre şi în special Cannabis sativa L. Culta var. italică, din care fac parte şi soiurile cultivate în România şi, în general, în Europa, au un conţinut scăzut în substanţe narcotice şi halucinogene (în cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Această cânepă este formată şi utilizată special pentru producerea de fibre.

Se caracterizează prin plante cu talia înaltă, 2,0-5,0 m, neramificată, frunze cu foliole mari, late şi lungi, inflorescenţe semicompacte şi scurte (în special la plantele femele). Acest tip de cânepă se găseşte în Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Franţa şi România.

În grupul de substanţe secretate de cânepă, cele mai importante sunt: nacosonul, cannabidiolul, tetrahydrocannabiolul – constituente ale subsanţei din haşiş şi marijuana. Planta de cânepă, în special cea indiană, are capacitatea biosintetică de a produce din acidul canabigerolic – acid cannabidiolic (DCBD), acid cannabidiol (CBD), acid tetrahydrocannabinolic (ATHC), canabinol (CNB) şi acid canabinolic (ACNB).

Acidul ACBD şi ATHC predomină în plante până la înflorire, după care

se transformă în CBD, CNB şi THC (tetrahydrocannabinol). Pentru ca această transformare să aibă loc în perioada de înflorire, este nevoie de o temperatură medie zilnică de peste 32oC, ceea ce se poate realiza numai în climatele calde ale globului şi mai puţin în condiţiile Europei şi ale României.

Ceea ce trebuie ştiut este faptul că spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, prin uscare o parte din THC se transformă în cannabinol (CNB), compus chimic farmacologic inactiv. Transformarea THC în CNB are loc şi în rendzina secretată de perişorii aflaţi pe inflorescenţa plantei femele, ceea ce reduce foarte mult acţiunea narcotică a acestuia.

În ceea ce priveşte substanţele narcotice în perioada de vegetaţie, în planta de cânepă au loc două procese: transformarea ACBD în THC şi transformarea THC în CNB, farmacologic inactiv. Primul proces este puternic dependent de lumina şi temperatura ridicată. Al doilea proces se desfăşoară în cadrul transformărilor din plantă în perioada de maturizare.

Substanţele de mai sus sunt prezente la toate speciile de cânepă cunoscute la această dată. Conţinutul cel mai ridicat în astfel de substanţe se găseşte în speciile de cânepă indiană (Cannabis indica), cânepa chinezească (Cannabis sinensis), cânepa sălbatică (Cannabis sativa ssp. spontane, înaltă de 0,5-1,5 m şi puternic ramificată). Cânepa cultivată pentru fibre (Cannabis sativa) are un conţinut scăzut în astfel de substanţe.

DE CE SE CONFUNDĂ CÂNEPA PENTRU DROG CU CEA PENTRU OBŢINEREA DE FIBRE?

Problema drogurilor obţinute din cânepă este pusă la ora actuală în discuţie de către specialişti. În marea lor majoritate, aceştia includ cannabinoidele în grupul drogurilor uşoare (în Franţa nu există nici o restricţie în cultivarea cânepii, iar în Olanda consumul de cannabis este

legalizat; odată cu legalizarea, acest consum s-a redus).

Trebuie ştiut că prin consumul de cannabis nu se creează obişnuinţă, aşa cum se întâmplă cu alcoolul, cu fumatul sau cu morfina şi heroina obţinute din mac.

Important este faptul că pe teritoriul actual al României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi nu a fost utilizată nici măcar accidental pentru drog (nu există nici un document care să ateste acest lucru). Se confundă cânepa pentru drog cu cea pentru obţinerea de fibre textile de mare valoare şi aceasta numai pentru simplul fapt că au denumirea de gen CANNABIS, denumire sub care sunt incluse toate relele şi „pericolele sociale” din România.

Este grav că se creează pe tema cânepii situaţii de-a dreptul penibile şi neprofesioniste. Un astfel de caz, redat de mass-media este de-a dreptul penibil prin necunoaştere.

S-a descoperit cânepa sălbatică în Dobrogea (de ce numai acum, când cânepa sălbatică există în Dobrogea de sute de ani?!), dar care, chipurile, nu prezintă nici un pericol pentru că „are un conţinut scăzut în THC”, în timp ce un crescător de păsări exotice din Braşov, care cultivă cânepă pentru PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ dintr-un soi ameliorat, necesară în hrana păsărilor, este în pericol de a fi condamnat la ani grei de puşcărie!!! La acest caz se adaugă alte zeci sau chiar sute de cazuri transformate în evenimente de primă mărime de către mass-media.

Tratarea cu superficialitate a cânepii sălbatice din Dobrogea este un caz grav de neprofesionalism.

Pentru amplificarea evenimentului şi mai ales a meritelor descoperitorilor, la fiecare dintre evenimente se menţionează prezenţa şi valoarea „drogului capturat”, invitând astfel şi pe alţi autori nu la combaterea drogului ci la forţarea obţinerii acestuia în vederea comercializării şi consumului.

Apare în momentul de faţă şi un paradox, de altfel specific în ultimii 12 ani de democraţie în România. Pe de-o parte, UE ne oferă avantaje pentru producerea de plante textile (in şi cânepă), guvernul aprobă şi el un program de dezvoltare a culturilor de plante textile (subvenţii pentru sămânţă şi producţie), iar, pe de altă parte, se face ostracizarea tuturor celor care cultivă cânepă în mod organizat şi sub control.

Sectorul plantelor tehnice şi, în cadrul lui, plantele textile (cânepa, inul şi bumbacul), prezintă o importanţă deosebită nu numai pentru economia agricolă dar şi pentru ceea ce înseamnă agricultura ecologică durabilă. Pe seama cânepii pot fi relansate o serie de meşteşuguri şi obiceiuri care pot juca un rol determinant în viitoarea strategie de dezvoltare rurală. De aceea, trebuie modificată legislaţia în vigoare cu privire la droguri, în sensul de a fi scoasă de sub interdicţie cultura cânepii pentru fibre (Cannabis sativa L.), rămânând incriminată cânepa indiană (Cannabis indica), specifică pentru producerea de droguri.

Este necesar ca legea să pedepsească cu mai mare asprime traficul şi consumul de droguri şi nu producătorii. În acelaşi timp trebuie reglementat modul în care sunt prezentate evenimentele legate de droguri, astfel încât aceste cazuri să nu devină mijloace de publicitate pentru trafic şi consum de droguri. Afirm acest lucru având ca argument faptul că, până la publicarea cazurilor amintite aici, în România nu s-a ştiut că această plantă ar fi o sursă de droguri, deşi România a fost mare cultivatoare de cânepă până în anul 1992.

În cazul în care vom continua să privim cultura de cânepă ca pe un inamic public, atunci riscăm să pierdem programe europene de primă mărime, care vor fi luate de alţii.

Trebuie să fac precizarea că, în timp ce în Austria se produce bere cu ajutorul cânepii, asemănătoare ca efect cu hameiul), iar suprafaţa cultivată cu cânepă se extinde la mai mult de 8 mii de hectare, în România se doreşte până şi lichidarea celor cca 800 hectare cultivate în

prezent (atâtea au mai rămas din cele 40-45.000 ha cu cânepă cultivată înainte de 1992).

Cui serveşte acest lucru şi, mai ales, cine are interesul să facă din România o ţară a drogurilor?

De ce se vorbeşte despre renaşterea rurală fără a crea baze de relansare a unor activităţi economice specifice?

Cânepa cultivată în România este o cânepă specifică pentru producţia de fibre. Argument – vechimea culturii şi valoarea soiurilor de cânepă dioice şi monoice obţinute la S.C.D.A. Lovrin şi S.C.A. Secuieni.

CANEPA - CANABIS SATIVA. Cum se cultiva CANABIS, cultivarea canepei in Romania, legislatie si avize pentru cultivatorii de canepaCânepa se cultivă pentru conţinutul său în fibre naturale în procent relativ ridicat şi pentru seminţele bogate în ulei sicativ. Fibrele de cânepă sunt mai lungi decât cele de in, foarte durabile şi destul de rezistente. Ele se utilizează la confecţionarea unei game largi de produse textile, rezistente la putrezire chiar şi aflate în apă. Fibrele scurte (câlţii) se folosesc la confecţionarea saltelelor precum şi ca material izolator.

Produsele secundare - uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate în general ca şi cele ale inului iar cenuşa obţinută prin arderea lemnului este folosită ca îngrăşământ organic bogat în fosfor şi potasiu. Din vârfurile inflorescenţelor plantelor femeieşti şi din seminţe se prepară medicamente cu acţiune sedativă, diuretică, vomitivă, vermifugă şi altele.

Până în 1990, România era a treia ţară din lume producătoare de cânepă. Legislaţia severă - care trecut cânepa pe lista plantelor narcotice - a dus

la dispariţia aproape în totalitate a culturii de cânepă din România. Datele publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) menţionează, pentru anul 2010, o suprafaţă de 23 de hectare cultivate cu cânepă.

Numărul unităţilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unităţi de procesare existenţe în anul 1991) în anul 2010 au rămas în funcţiune doar două.

Legislaţia românească a „îngropat” cultivarea cânepei

„În judeţul Botoşani până în 1989 exista o tradiţie în ceea ce priveşte cultivarea cânepii pentru fuior. Dup 1989 cânepa se cultivă doar cu o autorizaţie specială eliberată de DADR şi supervizată de departamentul de narcotice al Poliţei. În acest context au dispărut culturile de cânepă”, spune fostul director al Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Botoşani, Gheorghe Manole. Pe alocuri se mai cultivă sporadic în momentul de faţă în judeţ cânepa de sămânţă (hăldani).

Potrivit legislaţiei europene, în România pot fi cultivate doar soiurile de cânepă cu un conţinut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%. Soiurile de cânepă eligibile pentru plăţile directe sunt Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana şi Zenit.

Descarcă rc-145-2008-soiuri-autorizate-canepa

Inspectoratul General al Poliţiei precizează:

Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului

şi consumului ilicit de droguri şi a Regulamentului său de aplicare, toate

culturile de plante ce conţin substanţe stupefiante sau psihotrope trebuie

autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate

Publică.

În această categorie intră şi cânepa, care se cultivă tradiţional în ţara

noastră, în special pentru obţinerea fibrei textile.

Specialiştii în domeniu consideră că nu există decât o singură specie de

cânepă denumită ştiinţific Cannabis sativa. O varietate a acesteia este

Cannabis sativa subspecia indica, cunoscută sub denumirea de Cannabis

indica. Nu există varietăţi perfect delimitate ale cânepei care să prezinte

stabilitate şi de aceea nu pot fi definite.

Caracteristic cânepei este faptul că, indiferent de varietate sau de zona în

care aceasta este cultivată, ea biosintetizează un compus chimic cu efect

halucinogen - tetrahidrocanabinol (THC) - a cărui concentraţie este

influenţată de factori pedoclimatici, valoarea acestuia crescând

necontrolat în verile deosebit de călduroase.

Datorită prezenţei acestui compus în compoziţia chimică a plantei,

produsele vegetale obţinute din Cannaabis sativa (indiferent de specia

cânepei din care acestea s-au obţinut), au fost introduse sub controlul

legislaţiei internaţionale (Convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971)

şi naţionale (Legea nr. 143/2000).

Prin Convenţia Unică asupra stupefiantelor, semnată la New York în

1961, la care România a aderat, comunitatea internaţională şi-a

manifestat hotărârea fermă de a lupta împotriva oricăror operaţiuni ilicite

legate de planta de cannabis (indiferent de concentraţia de THC).

În acest context, Convenţia stabileşte măsuri coercitive împotriva

traficului ilicit, dar în acelaşi timp şi reguli de monitorizare a culturilor

licite de cânepă, inclusiv prin sistemul autorizării.

Având în vedere tradiţia existentă în cultivarea cânepei, programele

naţionale şi europene de viitor, care vizează creşterea suprafeţelor

cultivate cu cânepă, precum şi încurajarea micilor cultivatori şi

prelucrători de astfel de plante din ţara noastră, legislaţia naţională nu

îngrădeşte aceste activităţi desfăşurate în scop licit.

Singura condiţie impusă este aceea de obţinere a autorizaţiei emisă de

Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.

Controlul privind cultivarea licită a cânepei este realizat de Ministerul

Sănătăţii şi Familiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Agriculturii,

Alimentaţiei şi Pădurilor.

Majoritatea cazurilor instrumentate în anii 2001 şi 2002 au avut în

vedere culturile de plante care aveau drept scop obţinerea Cannabisului

pentru consumul propriu ilicit al proprietarului, comercializarea sa în

baruri şi discoteci sau în alte medii propice practicării consumului de

droguri.

Acţiunile Poliţiei, desfăşurate sub directa supraveghere a Parchetului, i-

au avut în vedere pe cei care au sustras cantităţi din această plantă în

scopuri ilicite, iar nu persoanele care au cultivat tradiţional cânepă

pentru fibră textilă ori seminţe.

În acelaşi timp, precizăm că unităţile de poliţie o dată sesizate de

existenţa unei culturi neautorizate, indiferent de scopul acesteia, au

obligaţia legală de a întocmi acte de constatare şi de a înainta aceste acte

Parchetului competent, pentru a dispune măsurile legale ce se vor lua.

Pentru a fi evitate toate situaţiile generate de necunoaşterea legii şi

pentru a se putea delimita cultivatorul de bună credinţă de cel care în

mod voit eludează legislaţia în domeniu, populaţia are la dispoziţie un

instrument simplu, legal, care nu lasă loc la interpretări subiective, aflat

la îndemână şi în nici un caz birocratic, acela de a obţine autorizaţia de

cultivare înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de însămânţare.

Apreciind sprijinul mass-media în popularizarea prevederilor Legii nr.

143/2000 şi pentru o informare corectă şi netrunchiată a publicului

cititor, ne exprimăm convingerea că precizările prezentate vor contribui

la înţelegerea tuturor aspectelor controversate legate de acest subiect.

ALDÁN, aldani, s. m. (Reg.) Cânepă de toamnă care produce sămânță (Cannabis sativa). [Var.: hăldán s. m.]

Cânepa pentru fibre - Tehnologia de cultivare

În functie de destinatia culturii: fibre sau sãmântã se stabilesc si elementele tehnologice ale culturii de cânepã.

CÂNEPA PENTRU FIBRE

Amplasarea: pe terenuri plane, nivelate, neinfestate cu buruieni perene si uniforme ca fertilitate.Rotatia: se cultivã dupã leguminoase pentru boabe, graminee furajere si cereale pãioase, cartof timpuriu. Nu se cultivã dupã plante recoltate târziu sau erbicidate cu triazine. La rândul ei cânepa este o excelenta plantã premergãtoare pentru majoritatea culturilor agricole.Fertilizare: cânepa pentru fibre este o mare consumatoare de elemente fertilizante. Gunoiul de grajd se aplicã numai plantei premergãtoare. Aplicat direct culturii de cânepã pentru fibrã creeazã neuniformitãti în cresterea si dezvoltarea plantelor.Dozele de îngrãsãminte chimice se stabilesc în functie de fertilitatea naturalã a solului, productia estimatã a se obtine, dozele de gunoi aplicate la cultura premergãtoare. Orientativ dozele de îngrãsãminte pentru cultura de cânepã pentru fibre sunt de: 80-120kg/ha N, 60-80kg/ha P2O5 si 60kg/ha K2O. Fosforul si potasiul se aplicã sub arãtura de bazã iar azotul în primãvarã sub primele lucrãri de pregãtire a patului germinativ.Lucrãrile solului constau în: dezmiristirea la 8-12 cm imediat dupã recoltarea plantei premergãtoare, arãtura de bazã la 20-25 cm, lucrãri de întretinere si nivelare a arãturii pânã la intrarea în iarnã. Pregãtirea patului germinativ se face odatã cu desprimãvãrarea. Ultima lucrare pentru pregãtirea patului germinativ se face cu 2-3 zile înainte de

semãnatul cu combinatorul. Sub lucrãrile de pregãtire a patului germinativ se aplicã îngrãsãmântul cu azot.Sãmânta si semãnatul: sãmânta trebuie sã provinã din loturi certificate, cu indici de calitate superiori: P>98%, MMB>18g, G>80%. Sãmânta trebuie sa provinã din recolta anului anterior.Epoca de semãnat: când la adâncimea de 5cm în sol se realizeazã minim 5º C timp de câteva zile consecutiv. Calendaristic, cânepa pentru fibrã se seamãnã între 25 martie si 10 aprilie - semãnatul mai timpuriu favorizeazã cresterile vegetative ale plantelor de cânepã.- densitatea: 400-450 b.g/mp pentru care în functie de indicii de calitate se utilizeazã 80-110kg de sãmântã;- distanta de semãnat între rânduri: 12,5cm si se realizeazã cu semãnãtoarea de cereale;- adâncimea de semãnat: 3-5cm;Semãnãtoarea va fi echipatã cu grapã lantatã.Lucrãri de îngrijire: cânepa pentru fibrã are nevoie de un numãr mic de lucrãri de îngrijire - tãvãlugirea imediat dupã semãnat pentru a pune sãmânta în contact cu solul.Combaterea dãunãtorilor: molia cânepei (grapholita delineana) se aplicã prin 2 tratamente - primul la avertizare, al doilea cu douã sãptãmâni înainte de înflorit. Se utilizeazã produse cu actiune sistematicã (Sinoratox 3l/ha/tratament sau Sumithion L-100 1,5l/ha/tratament, Sumithion 50EC 1,5-2l/ha/tratament). În conditii normale de tehnologie nu sunt necesare alte lucrãri de îngrijire.Recoltarea cânepei pentru fibrã se face la maturitate tehnicã când plantele mascule îsi scuturã ultimul polen, tulpinile au o culoare galben - verzuie iar frunzele încep sã cadã.Recoltarea se face în douã faze:Faza I: se taie plantele cu masinile J.S.K. 2, 1 sau MRC 2,4 si se lasã pe câmp pentru a se usca.Faza II dupã uscare plantele se scuturã de frunze si se leagã în snopi cu diametrul de 20-25cm care se transportã la topitorii.Productiile de tulpini pot ajunge pânã la 9-11 t/ha iar cele de fibrã de 2-3 t-ha.

Cânepa pentru sãmântã - Tehnologia de cultivare

CÂNEPA PENTRU SÃMÂNTÃ

Amplasarea: producerea seminþei de cânepã se face în locuri speciale, izolate ca spatiu de alte culturi de cânepã pentru ca soiul sã nu se impurifice.Rotatia: se cultivã dupã cereale pãioase, leguminoase pentru boabe, plante furajere si unele prãsitoare. Nu se cultivã dupã porumb datoritã atacului de ostinia. Nu se cultivã nici dupã floarea soarelui si tutun datoritã pericolului de infestare cu lupoaie.Fertilizare: pentru a echilibra cresterile vegetale cu cele generative se aplicã doze echilibrate de azot, fosfor si potasiu. Dozele orientative sunt: N70P70K70 sau N90P70K70. Gunoiul de grajd poate fi dat si direct culturilor de cânepã dacã este fermentat si poate fi distribuit cât mai uniform: dozele 10-15 t/ha.Lucrãrile solului - sunt la fel ca pentru porumb. Sub lucrãrile de pregãtire a patului germinativ se aplicã îngrãsãminte cu azot si erbicidele antimonocotiledonate Dual, Lasso 4-6 l-ha etc.Sãmânta si semãnatul: sãmânta utilizatã la înfiintarea loturilor semincere trebuie sã provinã din loturi certificate, sãmânta trebuind sã aibã indici biologici superiori.- Epoca de semãnat: 1-25 aprilie, loturile semincere se pot semãna cu câteva zile mai târziu decât culturile de fibrã.- Distanta de semãnat: între rânduri 70 cm sau 40-50 cm în functie de dotarea fermelor cu tehnicã agricolã.- Densitatea este de 125-150 b.g./mp cu o cantitate de sãmântã de 15-25 kg/ha.- Adâncimea de semãnat: 3-5 cm.Lucrãrile de îngrijire: spre deosebire de cânepa cultivatã pentru tulpini, cânepa pentru sãmântã este o culturã prãsitoare.Combaterea buruienilor: se face prin 1-2 prasile mecanice între rânduri sau benzi si un prãsit - plivit pe rând. Buruienile monocotiledonate si în parte cele dicotiledonate se pot combate si pe

cale chimicã. Se pot utiliza: Treflanul 2-4 l/ha, Dual 3-4 l/ha si Lasso 4-6 l/ha, aplicate sub lucrãrile de pregãtire ale patului germinativ.Combaterea dãunãtorilor: molia cânepei (grapholita delineana) se aplicã prin 2-3 tratamente consecutive cu insecticide sistematice (Sinoratox 3l/ha/tratament sau Sumithion L-100 1,5l/ha/tratament, Sumithion 50EC 1,5-2l/ha/tratament). Primul tratament la avertizare, al II-lea cu 2 sãptãmâni înainte de înflorit, iar al III-lea la începutul formãrii semintelor.Recoltarea se face în mod obisnuit în 2 faze:Faza I: se taie plantele cu masina JSK 2,1 , se aseazã în brazdã sau în foarfecã pe sol unde se lasã pentru uscare 7-8 zile.Faza II: treieratul inflorescentelor se face cu combina de cereale cu cuþitul asezat în pozitie verticalã. Sãmânta treieratã se supune imediat curãtãrii, conditionãrii si uscãrii (umiditatea de pãstrare fiind sub 9%). Sãmânta se ambaleazã în saci si se depoziteazã în locuri uscate.Productia de sãmântã variazã între 400-1100 kg/ha în functie de conditiile pedoclimatice si de tehnica folositã la treierat li recoltat. Atât masinile de treierat cât si cele de sortat si conditionat trebuie sã fie bine reglate si asigurate astfel încât ele sã nu spargã si sã nu fisureze semintele.

STATIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTAREAGRICOLÃ LOVRIN

Canepa pentru fibra "Cannabis Sativa" este o planta folosita din vechi timpuri pentru imbracaminte si alte articole gospodaresti. Dovezile arheologice o atesta din anii 7000 - 8000 I. Hr.Pe teritoriul Romaniei, cultura canepii a fost inlesnita de sciti incepand cu secolul VII I. Hr. Herodot mentioneaza indeletnicirea femeilor dace in realizara de imrcaminte si decoratiuni in gospodarie. Dacii au folosit canepa si la vindecarea ranilor si arsurilor cu cataplasma din inflorescenta.Traditia cultivarii si prelucrarii canepii in sistem gospodaresc s-a mentinut in unele zone pana in zilele noastre (pozele 1-8).

Pana in anul 1989 Romania ocupa primil loc in Europacultivand 56-70% din productia totala si locul 4 in lume(45.000 ha) pentru ca sa ajunga in 1994 la numai 800 ha.Necesitatea relansarii acestui domeniu decurge dinavantajele culturii si insusirile deosebite ale fibrei.

Avantaje: - Canepa romaneasca are cel mai mic continut de substanta drogdin lume - maxim 0,02%.- Este buna premergatoare multor culturi agricole (asolament).- Productie mare de planta: 7.000-10.0000 kg/ha.

- Productie mare de fibra: 3.000 kg/ha.- Tehnologie simpla.- Cheltuieli relativ scazute.- Nu se erbicideaza si nu se praseste - determina distrugerea buruienilorprin inabusire.- Are foarte putine boli, in cazuri foarte rare necesita tratamente.- Fertilizeaza organic solul.- Este o planta ecologica.- Dupa epurarea apelor rezultate dupa topirea in bazine, acestea pot fi folositein irigatii.- Planta poate fi folosita in procent de 100%.- Toate produsele sunt biologice, ecologice si biodegradabile.- Produce de 2 ori mai mult lemn (combustibil) decat sporul anual de lemn al unei paduri.

Cinepa, cea mai profitabila cultura posibila = plasticuri biodegradabile, tesaturi ultrarezistente, hirtie, combustibili, medicamente – marea manipulare   DuPont Posted on 31/05/2011by Alex Imreh

Aveţi aici un superb documentar despre această plantă atît de nedreptătiţă,

care chiar a realizat miracole. vimeo.com/20843386

Cînepă, o plantă cu foarte foarte multe întrebuinţări, foarte cultivată în

România pînă relativ recent, şi-a atras una dintre cele mai abile campanii de

dezinformare. De ce şi cui foloseşte asta vedeţi în articolul următor!

Industria cînepei ar putea pune capăt crizei economice

Ştiaţi că planta denumită cînepă are peste 25.000 de utilizări? De la

alimente, vopsele şi combustibili, şi pînă la îmbrăcăminte şi materialele de

construcţii, cînepa e folosită peste tot. Urme de cînepă se găsesc chiar şi în

pliculeţele de ceai Lipton. Şi chiar şi la o parte din maşinile fabricate azi, se

găseşte tot cînepă. Cea mai veche dovadă despre utilizarea ei o reprezintă o

bucată de ţesătură de cînepă, descoperită în Mesopotamia, şi datînd de

peste 10.000 de ani. Cea mai veche hîrtie provine din China, în urma cu

două milenii, şi este făcută din fibră de cînepă. Chiar şi faraonii au utilizat

cînepa în construcţia marilor piramide.

Cînepa a devenit atît de importantă în Anglia secolului al 16-lea, încît regele

Henry al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care îi amenda pe

fermierii care nu creşteau pe pămînturile lor cel puţin un sfert de acru de

cînepă pentru fiecare 60 de acri deţinuţi.  În America, au existat perioade în

care puteai chiar plăti impozite în natură, în cînepă. În anul 1850, în SUA

existau mai mult de 8.000 de ferme de cînepă.

La fiecare 3,6 secunde cîte un om moare de foame. Seminţele de cînepă

sunt cele mai hrănitoare şi o soluţie economică pentru a pune capăt

foametei de la nivel mondial. Cu o concentraţie de 80% de “grăsimi bune”

de care corpurile noastre au nevoie pentru menţinerea unei sănătăţi

acceptabile, precum şi proteinele şi aminoacizii deţinuţi, cînepa reprezintă

un echilibru perfect necesar alimentaţiei umane.

Primul motor diesel a fost proiectat să folosească uleiuri vegetale, dintre

care s-a folosit şiuleiul de cînepă. În anii 1930, Henry Ford  a produs un

automobil care era compus 70% din material plastic realizat din cînepă.

Picturile marilor artişti Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost

realizate pe pînze din cînepă, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeaşi

plantă.

Peste 50% din pesticidele folosite în lume sînt utilizate în cultivarea

bumbacului. Dar cînepa este un material de 8 ori mai puternică decît

bumbacul! Cînepa poate creşte într-o 100 de zile,  fără folosirea erbicidelor

şi pesticidelor, astfel ajutînd la protejarea mediului înconjurător. De

asemenea, din cînepă s-ar putea fabrica hîrtie de ziare sau de cărţi, mult

mai rezistentă decît cea produsă din lemnul copacilor, ajutînd astfel şi

prezervarea pădurilor ce produc oxigenul atît de necesar vieţii.

Şi totuşi, de ce cînepa este atît de marginalizată în zilele de astăzi? Doar

pentru că din ea se produce şi marijuana? Canabisul e periculos, dar nu

pentru corpul uman, ci pentru marile companii. Marijuana e periculoasă, e

adevărat, dar nu pentru corpul sau mintea umană, ci pentru companiile

petroliere, pentru industriile chimice, de alcool şi de tutun. Afaceri uriaşe,

în care se învîrt dolari şi putere, au ascuns adevărul de ochii publicului.

Dacă s-ar afla faptul că acest canabis ar putea fi folosit în produse

comerciale, acest lucru ar crea o adevarată bombă atomică la scară

industrială! Întreprinzătorii n-au fost învăţaţi niciodată despre potenţialul

extraordinar al canabisului, pentru că cei foarte bogaţi au conspirat pentru

a oferi dezinformări asupra publicului cu privire la această plantă care,dacă

ar fi folosita în mod corespunzător, ar ruina marile companii din domeniile

mai sus menţionate.

De unde provine cuvîntul “marijuana”? El a fost folosit pentru prima dată la

mijlocul anilor 1930. Dar iată care sunt faptele înregistrate de-a lungul

timpului despre cînepă:

– toate manualele şcolare din SUA au fost tiparite pe hîrtie realizată din

cînepă pînă în anii 1880;

– în SUA, din 1631 şi pînă la începutul anilor 1800 era legal să-ţi plăteşti

impozitele sub forma de cînepă;

– refuzul de a creşte cînepă în America, în secolele 17 si 18, era ilegal. De

exemplu, în Virginia, pentru o perioada de timp, puteai ajunge în inchisoare

dacă refuzai să creşti cînepă;

– George Washington, Thomas Jefferson şi alţi preşedinţi ai SUA, de la

începutul istoriei statului american, au crescut cînepă;

– 80% din toate textilele, confecţiile, etc. erau realizate din cînepă, pînă

cînd în anii 1820 s-a introdus cultivarea bumbacului;

– primele biblii, hărţi, Declaraţia de Independenţă a SUA, toate au fost

scrise pe hîrtie realizată din cînepă;

– in anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul că pînă în anii 1940, toate

ziarele vor fi tipărite pe hîrtie de cînepă şi astfel nu va mai fi nevoie ca

arborii să fie tăiaţi. Studiile arătau că 1 acru de cînepă echivalează cu 4,3

acri de arbori;

– vopsele şi emailuri de calitate au fost realizate din sămînţă de cînepă pînă

în 1937 (în SUA);

– primul model de maşină “T” pentru Henry Ford mergea pe gazolină

extrasă din cînepă, maşina însăşi fiind realizată din cînepă. Maşina

avea tăblii de plastic obţinut din cînepă, care erau de 10 ori mai rezistente

faţă de oţel;

– revista “Mechanical Engineering Magazine” (februarie 1938) a publicat un

articol intitulat “Cea mai profitabilă cultură ce poate fi crescută”, arătînd că

aceasta nu poate fi decît cînepa;

– cultivarea şi producţia cînepei nu face rău mediului înconjurător. Agenţia

Americană de Dezvoltare (USDA) a confirmat acest lucru arătînd că această

plantă produce de la 4 pînă la 7 ori mai puţină poluare decît ceilalţi

înlocuitori organici ai acestei plante.

Conspiraţia DuPont împotriva cînepei. În anul 1937, marea corporaţie

petrochimică DuPont şi-a patentat procesul fabricării plasticului din petrol

şi carbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat acţionarilor săi să

investească în noua sa divizie petrochimică. Produse sintetice ca materialele

plastice, celofanul, celuloza, metanolul, nylonul etc., puteau fi realizate din

petrol. Industria naturală a cînepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste

80%. Cine credeţi că era un investitor important al companiei DuPont?

Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finanţelor pe timpul

preşedinţiei lui Hoover. Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul său,

la conducerea Biroului Federal de Narcotice şi Droguri Periculoase. Intenţia

era foarte clară: cînepa trebuia să fie declarată ilegală, întrucît ameninţa

afacerile de miliarde de dolari. Aceşti oameni au introdus un cuvînt mexican

obscur “marihuana” pe care l-au “împins” în conştiinţa Americii.

Manipularea mass-mediei în privinţa cînepei. La sfîrşitul anilor ’20 şi în anii

’30, în ziarele americane a început o campanie care scotea în evidenţă

lucrurile groaznice privind marijuana. Pericolul marijuanei era prezentat în

ştirile de primă pagină. Cititorii au fost învăţaţi că marijuana era

responsabilă pentru toate: de la accidentele de maşină pînă la pierderea

moralităţii. Filme ca “Reefer Madness” (“Nebunia marijuanei”) (1936),

“Marihuana: Assassin of Youth” (“Marijuana, asasinul tinerilor”) (1935) si

“Marihuana: The Devil’s Weed” (“Marijuana, iarba diavolului”) (1936) erau

pelicule propagandistice, create de aceşti industrialişti pentru a înlătura un

duşman. Scopul lor era acela de a cîştiga simpatia publicului, astfel încît să

poată fi adoptate legile anti-marijuana. În anii 1930, oamenii erau foarte

naivi, chiar la limita ignoranţei. Masele erau ca oile, aşteptînd să fie

conduse de către cei puţini. Toate ştirile prezentate în ziare, sau la radio,

erau considerate a fi adevărate.

Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusa în House

Ways and Means Committee (comitet parlamentar din cadrul Congresului

SUA), singurul comitet care poate introduce un proiect de lege în camera

legislativă, fără a fi dezbătut de alte comitete. Preşedintele acestui comitet

era Robert Doughton, care era un apropiat al companiei DuPont. El s-a

asigurat că legea va trece prin Congres. Dr. James Woodward, doctor ş

avocat, a depus măturie, mult mai tarziu, din partea Asociaţei Medicale

Americane, că motivul pentru care aceasta asociaţe nu a denunţa legea

interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul că ea tocmai descoperise

că marijuana era de fapt cînepa.

În septembrie 1937 cînepa a devenit ilegală. Cea mai folositoare recoltă din

lume a fost identificată cu un drog, iar de atunci, planeta noastră suferă.

Congresul american a interzis cînepa pentru că i s-a spus ca ea este cel mai

mare drog cauzator de violenţă. Anslinger, şeful Comisiei de droguri, a

promovat ideea că marijuana îi face pe consumatori să se comporte extrem

de violent. În anii ’50, sub ameninţarea comunistă din SUA, acelaşi

Anslinger a afirmat exact contrariul: marijuana linişteşte atît de mult, încît

soldaţii americani nu vor mai lupta deloc. Care e adevărul?

Cînepa, plantă minune. Cînepa are o fibră de calitate mult superioară celei

produse din lemn. Mult mai puţine chimicale sînt necesare pentru a fabrica

hîrtia din cînepă, decît hîrtia produsă din lemn. Unui copac îi ia zeci de ani

de zile pentru a ajunge la maturitate, pe cînd cînepei îi este destul un singur

sezon.

Iata cîteva din întrebuinţările pe care cînepa le-ar putea aduce omenirii:

1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de sămînţă de

cînepă. Materialele plastice din cînepă sînt biodegradabile. De-a lungul

vieţii lor, ele se descompun şi nu fac rău mediului înconjurător. În schimb,

materialele plastice făcute din petrol ruinează natura; ele nu sînt

biodegradabile şi fac mare rău planetei. Materialele plastice făcute din

cînepă nu vor distruge ape curgătoare aşa cum au făcut DuPont sau alte

corporaţii.

2) Din cînepă se pot face medicamente. Sa nu uităm că în trecut, Asociaţia

Medicală Americană sprijinea tratamentele pe baza de canabis, care sunt

mult mai naturale şi mai puţin nocive pentru organismul uman, decît

medicamentele care se bazează pe compuşi petrochimici. Cînepa ajută la

lărgirea arterelor, astfel încît sîngele să poată circula mai bine. De

asemenea, cînepa conţine THC, un agent activ, care ajută în bolile de astm

şi glaucom.

3) Cînepa poate ajuta la combaterea foametei în lume. O mulţime de

produse alimentare pot fi realizate din cînepă. Seminţele de cînepă conţin

proteine naturale în cantităţi mari. De asemenea, ele conţin doi acizi graşi

esenţiali care ajută curăţarea trupului de colesterol. Aceşti acizi graşi nu

pot fi găsiţi în altă parte în natură.

4) Din cînepă se pot face haine durabile. Hainele realizate din cînepă sînt

extrem de durabile de-a lungul timpului. Dar în anumite state din SUA, ca

de exemplu în Kentucky, s-a ajuns la măsuri extreme, ca de

exemplu, purtarea hainelor făcute din cînepă fiind considerată o

infracţiune. Vă imaginaţi să fiţi arestat pe stradă pentru că purtaţi blugi din

cînepă?

Spuneti NU manipulării marilor companii! Lumea e nebună…dar asta nu

înseamnă ca voi trebuie să vă alăturaţi nebuniei. Adunaţi-vă şi împrăştiaţi

vestea. Spuneţi oamenilor, inclusiv copiilor voştri, adevărul. Folosiţi

produsele din cînepă. Eliminaţi cuvîntul “marijuana” şi gîndiţi-vă la

povestea care a fost creată. Luptaţi împotriva propagandei care a fost

realizată doar pentru a-i favoriza pe cei bogaţi. Cînepa trebuie să fie

utilizată căci avem nevoie de o energie curată pentru a ne salva planeta.

Spălarea creierelor de către marii producători din industria petrochimică, a

tutunului şi a băuturilor alcoolice continuă. Reclamele de la TV spun că

“dacă cumpăraţi marijuana, contribuiţi la asasinate şi la razboaiele dintre

bande”. Ultimele reclame de la TV spun chiar că “dacă cumpăraţi

marijuana, sprijiniti terorismul!” Incredibil! O plantă atît de minunată, cum

este cînepa, a devenit între timp una de factură “teroristă”. Atît de departe

a ajuns manipularea. Dar nu uitaţi cîteva cifre foarte elocvente: 1/2 

milioane de decese anual în lume se produc din cauza fumatului! 1/2

milioane de decese anual în lume se produc din cauza alcoolului! Dar

nimeni n-a murit pînă acum din cauza canabisului! Industria petrochimică a

distrus natura, şi nu folosirea cînepei. Care sînt adevarăţii ucigaşi? Nu

cumva alcoolul, ţigările, petrolul, chimicalele?

Prejudecata că marijuana ar crea o stare apropiată stării de beţie este una

falsă. E adevărat că marijuana te face să simţi că timpul se scurge mai

încet, şi astfel poţi deveni mai sensibil. Dar astfel, poţi aprecia mai mult

artele şi poţi deveni mai aproape de natură, starea acesta fiind total opusă

stării de beţie. Deci, din contra, devii mai conştient. În concluzie, motivul

pentru care cultivarea cînepei este considerată a fi ilegală şi dăunătoare,

este faptul că…miliardarii  planetei doresc să rămînă în continuare

miliardari, in detrimentul beneficiilor evidente care s-ar putea obţine din

cînepă!

Traducere după http://www.world-mysteries.com/marijuana1.htm

Dar dacă marijuana a vindecat cancerul? Este interesantă de citit

povestea unui tată ce şi-a vindecat copilul bolnav de cancer cu ulei de

canabis:www.click.ro/pe_glob/mapamond/a-vindecat-copilul-cancer-

marijuana

Observatie Carmen Babia: Ar trebui precizat ca specia de cinepa despre

care vorbim aici NU ESTE MARIJUANA! Cinepa care se cultiva (verb la

trecut, deja, din pacate…) in Romania este cannabis sativa, deosebita de

cannabis indica (cea din care se obtine

drogul).www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/canepa-cannabis-

sativa-l.htmlSi ar fi bine daca lumea ar lua cunostinta de acest lucru;

guvernele s-au bazat pe lipsa de informatie si pe… mersul oilor, d-asta au

reusit atit de lesne sa interzica cultivarea cinepei.

Radu Iliescu  Carmen are perfecta dreptate. Interdictia cultivarii canepii

se datoreaza unei confuzii, din specia cultivata in Europa in mod obisnuit

nu se poate extrage drogul. Cu toate astea, sa te fereasca Dumnezeu sa

te parasca vreun vecin ca-ti hranesti gainile si porumbeii cu seminte de

canepa, pentru ca imediat te calca mascatii (care se cred in Columbia,

cred). Legea care reglementeaza cultivarea canepii este Legea nr.

143/2000, privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, la

care se adauga Regulamentul de aplicare. Daca vrei sa-ti taca mintea,

cultivi canepa cu o autorizaţie specială eliberată de DADR şi supervizată

de departamentul de narcotice al Poliţiei. Legea nu distinge intre cele

doua feluri de cinepa. Banuiesc ca interesele din spatele ei sunt mari.

Sau pur si simplu cei care au facut-o sunt idioti. In caz de proces, singura

solutie este o expertiza. Insa cel care decide este pana la urma

judecatorul, neexistand in dreptul romanesc probe care sa nu poata fi

ierarhizate si interpretate. In cazul de fata, o expertiza n-ar face decat sa

confirme faptul ca nu poti obtine marijuana din canepa ordinara de pe la

noi. Ceea ce ar contrazice textul legii, nu? Oricum, nu stiu nimic despre

jurisprudenta in materie, insa parca nu cred c-au intrat in puscarie

mosneguti si babute care cultivau canepa… Acuma, sincer, eu as cultiva

si canapa, si in. Mi se par plante fabuloase, si cred ca in ziua in care

hainele ieftine din petrol vor disparea, capacitatea de a folosi fibrele

naturale (inclusiv lana care pana nu demult era lasata sa putrezeasca pe

dealuri) va fi singura solutie ca sa nu umblam de-a dreptul in zdrente.

Insa, pe moment, as cauta sa obtin autorizatie de la politie pentru

canepa. Stiu, e ridicol, dar asa stau lucrurile.

PS Cele mai bune prosoape sint cele traditionale din cinepa si in, din

nenumarate motive, diferenta intre aceste prosoape si cele obisnuite este ca

de la cer la pamint. Eu nu as putea folosi altceva, am o colectie strinsa in

ani de zile. Cele mai vechi sint din zestrea mamei mele, au nici nu stiu poate

50 de ani sau mai mult. Le spal de zece ori mai rar, prosoapele obisnuite

sint mudare, miros dupa citeva folosiri. Inlatura stratul de piele, de celule

moarte, pun singele in circulatie in piele, senzatia este mult mai buna, nu as

putea folosi altceva.

Canepa este planta minune a agriculturii care a fost

"abandonata" din cauza conexiunii pe care o care cu

cannabisul. Business24 prezinta o idee de afacere cu

canepa, cultura care poate fi vanduta procesatorilor din mai

multe domenii: textile, medicina, cosmetica.

Canepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate in tara

noastra, fiind folosita in principal la confectionarea de

imbracaminte. O singura planta poate suplini majoritatea nevoilor

de baza ale omenirii - mancare, adapost, imbracaminte,

combustibil.

Avantajele unei culturi de canepa

Pe lista avantajelor unei asemenea culturi de canepa se numara:

Utilizarea in intregime a plantei tehnice - Se prelucreaza atat

semintele cat si tulpina.

Productia mare pe hectar - Canepa produce cu 250% mai multe

fibre decit bumbacul, la un consum mai mic de apa cu 600% si

mai multe fibre decit inul pe aceiasi suprafata de teren

Numar redus de lucrari de ingrijire - Canepa de fibra are

nevoie de un numar mic de lucrari de ingrijire.

Costuri anuale la hectar: 450 - 600 de euro

Costurile pentru pentru cultivarea unui hectar de canepa se ridica

la 2.000 de lei pentru fibra si de 2.500 de lei/ha la semintele din

care se fac uleiuri.

Defalcat, banii sunt impartiti pentru:

Samanta si semanat: samanta trebuie sa provina din loturi

certificate, cu indici de calitate superiori, dar poate sa provina si

din recolta anului anterior. In cazul canepii pentru fibra este

recomandat ca samantatul sa se faca intre 25 martie si 10 aprilie,

iar pentru canepa de samanta in perioada 1-25 aprilie.

Lucrari de ingrijire: Canepa de fibra are nevoie doar de

tavalucire imediat dupa semanat, pe cand la canepa de samanta

se face prin 1-2 prasile mecanice intre randuri sau benzi si un

prasit - plivit pe rand.

Recoltarea : se face in doua faze atat la canepa de fibra cat si la

cea de seminte. Pentru canepa de fibra: plantele se taie si se lasa

pe camp pentru a se usca, iar in a doua faza dupa uscare

plantele se scutura de frunze si se leaga in snopi cu diametrul de

20-25cm care se transporta la topitorii. Pentru canepa de

seminte: plantele se taie si se lasa pentru uscare 7-8

zile.Treieratul inflorescentelor se face cu combina de cereale.

Samanta treierata se supune imediat curatarii, conditionarii si

uscarii.

Productia obtinuta

Productia de tulpini de canepa in cazul canepii de fibra este, in

medie, de 9-11 tone pe hectar, iar cele de fibra de 2-3 tone pe

hectar. Productia de samanta variaza intre 400-1100 kg/ha in

functie de conditiile pedoclimatice si de tehnica folosita la treierat

li recoltat.

Veniturile obtinute din canepa de fibra de pe un hectar de teren

se cifreza intre 2.600 si 3.900 de euro, tinand cont ca pretul pe

tona este de 1.300 de euro. In cazul semintelor,o tona se vinde cu

1.000 de euro.

3 tone/ha X 1.300 euro = 3.900 de euro

1,1 tona/ha X 1.000 euro = 1.100 de euro

Analiza de rentabilitate

Costuri de productie: 454 - 568 euro

Venituri din productia anuala: intre 1.100 si 3.900 de euro

Stiai ca traditia cultivarii canepii in Romania a reinviat! Si nu doar atat, este o afacere foarte profitabila.

Este un business cu mare potential si cunoscuti oameni de afaceri si-au infiintat deja plantatii de canepa: Dan Lazarescu, celebra creatoare de moda Irina Schrotter sau sportivul Ivan Patzaichin.

12 avantaje ale afacerii cu canepa

1. Canepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice;

2. De la canepa se valorifica totul de la canepa iar produsele obtinute sunt folosite in diverse ramuri industriale: textila, farmaceutica, cosmetica, auto etc.;

3. Rezulta o productie mare pe hectar – canepa produce cu 250% mai multe fibre decat bumbacul;

4. Exista sprijin cuplat din acest an. Sprijinul cuplat ce va introdus din acest an pentru anumite culturi ar putea ajuta la reinvierea culturilor de canepa din Romania. Astfel, sprijinul cuplat la canepa va fi de 194 de euro/ha in 2015, urmand sa creasca cu cate 10 euro in fiecare an, pana in 2020.

5. Din semintele de canepa se produce bere, din frunze se fac medicamente si ceaiuri medicinale, din fibre se produc tricotaje naturale si ecologice;

6. Costurile pentru cultivarea unui hectar de canepa de fibra se ridica la circa 2000 de lei si se pot obtine in medie opt tone de tulpina de canepa;

7. Veniturile obtinute din canepa de fibra de pe un hectar de teren se cifreza intre 2.600 si 3.900 de euro;

8. Productia de canepa pentru samanta costa 2500 de lei/ha, iar recolta se ridica, in medie, la 700 de kg/ha. Pretul

de vanzare este de aproximativ 1000 de euro/tona de samanta.

9. Canepa romaneasca – apreciata la export!

10. Legislatia este astazi propice cultivarii canepii dar cultivarea canepii este permisa numai pe baza unei autorizatii eliberate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala (DADR) judetene.

11. Aveam cea mai mare statie de prelucrare din Europa – la Sanniculau Mare si dezvoltam unul dintre cele mai competitive soiuri de canepa din lume – Lovrin 110.

Gheorghe Maxi din Satu Mare, impreuna cu sotia lui, a inceput cu multi ani in urma sa cultive canepa pentru fibra. „Astazi mai recolteaza doar semintele, ajungand să aiba productii de 1.200 de kilograme la hectar folosind

soiuri romanesti. Recolta este vanduta mai ales la export. Pentru un kilogram de seminte de canepa romanească, francezii sau nemtii plătesc un prer de 4 euro, noteaza adevarulfinanciar.ro