17
CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! Ai grijă de sănătatea ta orală!” 1

CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

  • Upload
    others

  • View
    7

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

CAMPANIASĂNĂTATEA ORALĂ

„Fii mândru de zâmbetul tău! Ai grijă de sănătatea ta orală!”

1

Page 2: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

ANALIZĂ DE SITUA IEȚ

2021

CUPRINS

Introducere..................................................................................................................................... pag.3Date statistice la nivel european, na ional i jude ean privind nivelul i dinamica ț ș ț șfenomenului................................................................................................................................... pag.3Sănătatea orală i infec ia cu Covid -19......................................................................................... pag.7ș țDate cu rezultate relevante din studiile naţionale şi internationale..................................................pag.10Analiza grupurilor populaţionale cu risc..........................................................................................pag.13Referin e bibliografice.....................................................................................................................pag.14ț

2

Page 3: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

Introducere Ziua Mondială a Sănătăţii Orale – o iniţiativă a Federaţiei Internaţionale a Dentiştilor (FDI)este sărbătorită anual pe data de 20 martie. Acţiunile desfăşurate cu acest prilej au ca scop creşterea,la nivel global, a gradului de conştientizare a populaţiei privind importanţa menţinerii unei stărioptime a sănătăţii orale la orice vârstă.Conform OMS, bolile cavită ii orale afectează aproape 3,5 miliarde de persoaneț şi multe dintre acesteafec iuni pot fi evitate prin programe de prevenţie, diagnostic şi tratament, finanţate de guvern,țasociaţii şi societăţi de promovare a sănătăţii.Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase înîntreaga lume. Larga răspândire a acestor boli este în strânsă corelaţie cu stilul de viaţă şi în special cuun consum crescut de zahăr, alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară.

I. Date statistice privind sănătatea orală în România şi la nivel European: 1. Date privind personalul din serviciile de sănătate orală

În anul 2019, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind asigurareapopulaţiei cu personal medical, numărul medicilor stomatologi a fost de 17003, în cre tere cu 546 deșmedici stomatologi fa ă de anul 2018. Dintre ace tia, ț ș 1711 lucrau în sectorul public i 15292 înșsectorul privat (1).

Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială aunităţilor sanitare. Unităţile sanitare din mediul urban au dispus în anul 2019 de un număr de 14892medici dentişti (87,6% din totalul medicilor dentişti). În mediul rural, acesta a fost slab reprezentat înanul 2019 desfăşurându- i activitatea numai 12,4 % (2111 denti ti) dintre medicii dentişti (1).ș ș

În România, în anul 2019, au revenit, în medie, 1142 locuitori la un medic dentist, faţă de 1183locuitori în anul precedent (1).

În timp ce în mediul urban au funcţionat 13286 cabinete stomatologice independente, în ruralnumărul acestora a fost de 6 ori mai mic, respectiv, de numai 2256 cabinete.

3

Page 4: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00140.00160.00

2013 2018

Fig. 1. Numărul medicilor dentişti în tari europene si UE, 2013 i 2018 (%ooo)ș Sursa: Eurostat În România, în anul 2018, s-au înregistrat 83,5 medici denti ti la 100000 locuitori, comparativ cușmedia înregistrată în UE- 78,2%000. Cei mai mul i denti ti s-au înregistrat în Cipru (112,2%000) i înț ș șBulgaria(103,7%000), iar cei mai pu ini în Malta (47,9%000) (2).ț

Repartizarea pe judeţe a personalului sanitar în anul 2018 evidenţiază că cel mai mare număr demedici dentişti s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (3142) în timp ce numărul cel mai mic s-aînregistrat în judeţul Giurgiu (79).

Conform Institutulul Na ional de Statistică, situa ia numărului de medici denti ti care î iț ț ș șdesfă urau activitatea în sistemul public i privat, a fost următoarea (1):ș ș

Tabelul 2. Numărul de medici dentişti din sistemul public i privat, pe judeţeș

Sistemul public Sistemul privat

Anul 2018 Anul 2019 Anul 2018 Anul 2019

TOTAL 1603 1711 14854 15292

Alba 12 12 155 155Arad 16 15 383 385Arges 21 23 357 371Bacau 19 18 299 330Bihor 30 40 719 719

4

Page 5: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

Bistrita-Nasaud 12 11 198 247

Botosani 3 3 155 161Brasov

10 11 437 438

Braila

7 7 210 229

Buzau

13 12 170 179

Caras-Severin

11 11 156 150

Calarasi

2 2 81 85

Cluj

160 184 795 805

Constanta

27 29 749 772

Covasna

5 5 102 105

Dambovita

17 17 205 215

Dolj 131 129 533 551Galati 18 28 345 355

5

Page 6: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

Giurgiu 6 6 73 64

Ilfov 9 8 202 217Maramures 6 5 367 370Mehedinti 13 13 131 134Mures 90 102 468 469Neamt 10 11 282 315Olt 15 16 69 69Prahova 21 22 501 515Satu Mare 5 6 213 205Salaj 2 2 158 157Sibiu 74 75 504 521Suceava 18 18 428 435Teleorman 14 14 110 110Timis 146 158 918 963Tulcea 5 5 104 112Vaslui 8 7 153 165Valcea 12 12 245 261Vrancea 16 18 146 142Municipiul Bucuresti

396 448 2746 2804

Sursa: INS

Distribuţia cabinetelor stomatologice, conform raportului privind Activitatea unităţilor sanitare,Institutul Naţional de Statistică a furnizat următoarele date pentru anul 2019: Tabelul 3. Distribuţia cabinetelor stomatologice pe medii de rezidenţă şi după forma de proprietate aunităţii sanitare, în anul 2019 (1)

FORMA DE PROPRIETATE PUBLICĂ Total Urban Rural

Cabinete stomatologice colareș 467 467 0

Cabinete stomatologice studen e tiț ș 37 37 0

FORMA DE PROPRIETATE PRIVATĂ Total Urban Rural

Cabinete stomatologice independente 15542 13286 2256

Sursa:Activitatea unită ilor sanitare în anul 2019, Institutul Na ional de Statisticăț ț Tabelul 4. Distribuţia medicilor dentişti în raport cu numărul de locuitori

Anul2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Medici dentisti

11651

11901

12497

12990

13355

13814

14282

14879

15556

16442

15653

16457

17003

Locuitori la un medic dentist

1849 1807 1718 1650 1599 1543 1489 1338 1277 1202 1255 1187 1142

Medici 5.4 5.5 5.8 6.1 6.3 6.9 7.1 7.5 8 8 7.7 8 8.4

6

Page 7: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

dentişti

la 10000locuitori

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea unităţilor sanitare în anul 2019

2. Date privind activitatea serviciilor stomatologice în România: Anuarul de Statistică Sanitară 2018 al Centrului Naţional pentru Statistică şi Informatică în SănătatePublică (CNSISP)-INSP furnizează următoarele date privind numărul de consultaţii şi tratamentestomatologice: (3) Tabelul 5. Numărul consultaţiilor şi tratamentelor stomatologice în România, 2011-2017

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Nr. consultaţii şi tratamente stomatologice (în mii)

1473.4

542.8716.

8366.

9500.

4610.9

483.1

Nr. consultaţii şi tratamente ce revin pentru un locuitor

0.07 0.03 0.04 0.02 0.03 0.03 0.02

Pentru anii 2011-2017 indicii au fost calculaţi cu populaţia rezidentă la 1 iulie a anului dereferinţă Sursa: Anuarul de Statistică Sanitară 2018 Tendinţa numărului de consultaţii şi tratamente stomatologice în România a fost una în scădere dela 0,03 consultaţii şi tratamente la 1 locuitor în anul 2016 la 0,02 în 2017. 3. Date privind cheltuielile alocate serviciilor stomatologice în România: Cheltuielile alocate pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii orale sunt în strânsă corelaţie cuprodusul intern brut. Conform raportului ”Platformei Europene pentru o Sănătate Orală mai Bună”, România este peultimele locuri din Europa în ceea ce prive te bugetul alocat sănătăţii orale. ș

Fig.4. Procentul estimat din PIB alocat sănătăţii orale, în diferite ţări europene Sursa: http://www.oralhealthplatform.eu/our-work/the-state-of-oral-health-in-europe/

4. Date privind incidenţa şi mortalitatea cancerului buzelor şi cavităţii bucale în România Cancerul buzelor şi cavităţii bucale reprezintă în România o problemă importantă de sănătatepublică, cu o incidenţă şi mortalitate crescută. Din datele furnizate de Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului în 2019, se constată căîn anul 2018 România se află pe locul 4 în Europa în ceea ce priveşte ratele de incidenţă şi mortalitateprin cancere ale buzelor şi cavităţii bucale după Letonia, Ungaria si Slovacia (4).

7

Page 8: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

Fig.5. Ratele brute de incidenţă şi mortalitate prin cancer al buzelor şi cavităţii orale, estimateîn 2018 în ţările europene, primele 10 pozitii. (4) Sursa: IARC (International Agency for Research on Cancer), Cancer Today

8

Page 9: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

Fig. 6. Ratele de incidenţă şi mortalitate prin cele mai frecvente forme de cancer, în România Sursa: IARC (International Agency for Research on Cancer), Cancer Today http://gco.iarc.fr/today/home(4)

II. Sanatatea orală i infec ia cu Covid -19ș ț În timpul pandemiei COVID-19, prevenirea eficientă a problemelor orale i îngrijireașpersonală rămân o prioritate majoră. Este recomandat ca pacien ilor să li se ofere sfaturi prințconsultare la distan ă sau prin canalele de socializare cu privire la men inerea unei bune igiene orale.ț țInforma iile generale ale OMS privind sănătatea orală sunt disponibile la ț https://www.who.int/health-topics/oral-health. In august 2020, OMS a elaborat un ghid - „Considera ii privind furnizarea de serviciițesen iale de sănătate orală în contextul COVID-19” - ț destinat autorită ilor de sănătate publică,țprecum i personalului din domeniul sănătă ii orale care lucrează în sectoarele privat i de sănătateș ț șpublică (5). OMS recomandă ca asisten a medicală pentru asigurarea sănătă ii orale de rutinăț ț , carenu este urgentă - care include, de obicei, controale de sănătate orală, cură ări dentare i îngrijiriț șpreventive - să fie amânată până când va exista o reducere suficientă a ratelor de transmitere aCOVID-19. Cu toate acestea, sunt recomandate interven iile de urgen ăț ț care sunt vitale pentrupăstrarea func ionării orale, gestionarea durerii severe sau asigurarea calită ii vie ii.ț ț țIn ceea ce priveste screeningul i triajul pacien ilor, ș ț OMS face următoarele recomandări:

9

Page 10: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

● Dacă este posibil, pacien ii să fie examina i înainte de programarea lor, fie prin tehnologie virtuală /ț ț

la distan ă, fie prin telefon. În caz contrar, triajul trebuie făcut la sosirea la serviciul sau la unitateațmedicală. Scopul este de a se asigura că numai pacien ii care necesită urgen ă primesc tratament i căț ț șnu au simptome sugestive de infec ie COVID-19. ț● Dacă este necesară din punct de vedere medical asisten ă de sănătate orală de urgen ă pentru unț țpacient care are sau este suspectat că are COVID-19, pacientul ar trebui să fie direc ionat către serviciițspecializate de îngrijire a sănătă ii orale cu măsuri adecvate pentru a separa posibilele cazuri dețCOVID-19. Acolo unde este cazul, interven ii urgente de îngrijire a sănătă ii orale pot fi oferite, deț țasemenea, printr-o vizită la domiciliu de către o echipă dedicată de îngrijire a sănătă ii orale carețaplică măsuri stricte de prevenire i control al infec iilor.ș țRecomandări pentru Prevenirea infec iilor i controlul pretratamentului în unită ileț ș țstomatologice● Tot personalul de îngrijire a sănătă ii orale trebuie să poarte în permanen ă o mască medicală înț țtimpul activită ilor de rutină. ț● În contextul penuriei severe de mă ti medicale, scuturile faciale pot fi considerate o alternativă.șUtilizarea mă tilor nemedicale sau de pânză ca alternativă la mă tile medicale nu este consideratăș șadecvată pe baza dovezilor disponibile, pentru protec ia lucrătorilor din domeniul sănătă ii.ț ț● Înainte de tratament, tot personalul de îngrijire trebuie să efectueze igiena mâinilor în conformitatecu recomandările OMS, folosind de preferin ă un produs pe bază de alcool (60-80% alcool), dacățmâinile nu sunt vizibil murdare sau apă i săpun când mâinile sunt vizibil murdare. Mâna trebuieșuscată cu prosoape de hârtie de unică folosin ă.ț● Pacien ii trebuie, de asemenea, să î i igienizeze mâinile la sosire.ț ș● La sosirea la unitatea de îngrijire a sănătă ii orale i până în momentul îngrijirii orale, pacien iiț ș țtrebuie să folosească mă ti medicale sau nemedicale.ș● Pacien ii nu trebuie să fie înso i i decât dacă au nevoie de asisten ă. Pacien ii i oricine îi înso e te arț ț ț ț ț ș ț ștrebui să furnizeze datele lor de contact.● Afi area la loc vizibil a unor materialeș informative cu recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirilorcu SARS-CoV-2.Ventila ia în unită ile stomatologiceț ț●Ventila ia adecvată reduce riscul transmiterii în medii închise. În func ie de tipul de ventila ieț ț țdisponibil (mecanic sau natural), se recomandă cre terea ventila iei i a fluxului de aer.ș ț ș● Evitarea utilizarii aerului condi ionat divizat sau a altor tipuri de dispozitive de recirculare iț șinstalarea unor sisteme de filtrare. Protec ia personalului medical i a pacien ilor în timpul tratamentuluiț ș ț● Păstrarea doar a instrumentelor i ș materialelor care sunt indispensabile pentru procedura caretrebuie efectuată.● Respectarea cu stricte e de către personalul medical a protocolului de igienă a mâinilor înțconformitate cu recomandările OMS. ● Instruirea personalului medical pentru utilizarea echipamentului de protec ie individuală adecvatț(EPI), în urma unei evaluări a riscurilor i a măsurilor de precau ie standard: mănu i; halat de unicăș ț șfolosin ă rezistent la lichide, protec ie pentru ochi (scut facial care acoperă fa a i păr ile laterale aleț ț ț ș țfe ei sau ochelarii de protec ie) i o mască medicală. Se recomandă mă ti de protec ie respiratorie N95ț ț ș ș țsau FFP2 testat (sau mai mare) atunci când se efectuează proceduri de generare a aerosolilor (AGA). ● Instruirea personalului medical pentru a în elege cum să îmbrace, să utilizeze i să îndepărtezeț școrect EPI pentru a preveni autocontaminarea.● Se recomandă pacientului să clătească gura cu 1% peroxid de hidrogen sau 0,2% povidonă iodatătimp de 20 de secunde înainte de examinare sau de a începe orice procedură în scopul reduceriiîncărcării salivare a microbilor orali, inclusiv SARS-CoV-2.● În mediile cu transmitere comunitară pe scară largă în timpul pandemiei COVID-19, asisten ațmedicală orală care implică AGA trebuie evitată sau minimizată, iar procedurile minim invazive care

10

Page 11: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

utilizează instrumente de mână ar trebui să fie prioritare. Clătirea antiseptică a gurii pre-examinare

este esen ială i trebuie efectuată examinarea vizuală / tactilă, fără radiografie intraorală. ț ș● Când AGA nu poate fi evitat, se recomandă asigurarea asisten ei în timpul procedurilorț(stomatologie cu patru mâini), utilizarea aspira iei de mare viteză, atunci când este posibil, precum iț șutilizarea EPI adecvate - inclusiv un N95 sau FFP2. ● Pentru a ajuta în continuare la prevenirea posibilită ii transmiterii aeriene în prezen a AGA, esteț țrecomandat să se asigure o ventila ie adecvată în toate zonele de îngrijire a pacien ilor.ț ț● Evitarea utilizarii scuipătorului. Este de preferat ca pacientul să scuipe într-un pahar de unicăfolosin ă sau să se utilizeze aspira ie de mare viteză.ț ț● Evitarea reapelării vizitelor cumulând interven iile într-o singură vizită.țProceduri de cură are i dezinfec ie între pacien iț ș ț ț● Dezinfec ia standard în conformitate cu procedurile de operare standard a întregii zone de tratamentț(suprafe e de mediu) după fiecare pacient.ț● Cură area ț în mod regulat a suprafetelor cu atingere ridicată, cum ar fi mânerele u ilor, scaunele,ștelefoanele i birourile de recep ie, prin periere sau spălare cu un detergent pentru a îndepărta i reduceș ț șmateria organică înainte de dezinfectare. ● Solu iile de clor trebuie preparate zilnic. Dacă acest lucru nu este posibil i solu ia de clor trebuieț ș țutilizată timp de câteva zile, aceasta trebuie testată zilnic pentru a se asigura că se men inețconcentra ia de clor.ț● Toate articolele de îngrijire a pacientului (instrumente dentare, dispozitive i echipamente) trebuieșsterilizate sau supuse unei alte dezinfectări (conform criteriilor Spaulding) sau instruc iunilorțproducătorului pentru orele i temperaturile recomandate.ș Platforma pentru o Sănătate Orală mai Bună în Europa a publicat „Declara ia privindțpandemia COVID -19 i impactul său asupra sănătă ii orale: Acum este momentul să accelera iș ț țprevenirea i promovarea sănătă ii orale.”ș ț , in care sunt enuntate urmatoarele idei (6):O sănătate orală bună este o parte esen ială a sănătă ii generale i a bunăstării pentru to i cetă enii UE.ț ț ș ț țPandemia COVID -19 a avut un impact asupra sănătă ii i bunăstării, afectând în mod dispropor ionatț ș țsănătatea orală i accesul la îngrijire.șÎn timpul carantinei, în multe ări din UE, furnizarea de servicii dentare a fost întreruptă efectiv, avândțatât impact imediat, cât i pe termen lung asupra sănătă ii orale.ș țPandemia va avea un impact negativ profund asupra sănătă ii orale a popula iei din următoareleț țmotive: • Acces redus la îngrijire ca urmare a capacită ii reduse; ț• Acces redus la îngrijire din cauza costurilor crescute; • Adoptarea crescută a dietelor nesănătoase (cu con inut ridicat de zahăr) în timpulț lockdown-ului; • Reducerea măsurilor de igienă orală personală; • Teama de a reveni la cabinetele stomatologice în timp ce infectia COVID -19 este încă activă încomunitate; • Costuri crescute ale serviciilor stomatologice prin costuri suplimentare i a procedurilor pentrușcontrolul infec iilor; ț• Adâncirea inegalită ilor în sănătatea orală, deoarece impactul men ionat mai sus va avea un efect maiț țmare asupra grupurilor mai defavorizate i vulnerabile;șPropunerea Comisiei EU pentru un Programul EU4Health oferă o oportunitate unică pentru UE săsus ină aceste ac iuni i sa abordeze inegalită ile în materie de sănătate din UE (6).ț ț ș ț American Dental Association (ADA)a elaborat un ghid de ingrijire orală la domiciliu cecuprinde recomandări bazate pe date din studii clinice i revizuiri sistematice. ș Îngrijirea orală ladomiciliu este un factor important pentru sănătatea orală i poate contribui la diminuarea necesită iiș țunei interven ii dentare extinse în viitor (7).ț Consiliul stiintific ADA a identificat trei aspecte ale îngrijirii orale la domiciliu pe care stomatologii artrebui să le discute cu pacien ii lor:ț

11

Page 12: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

√ Recomandări generale aplicabile majorită ii oamenilor;ț

√ Recomandări personalizate special orientate pentru a satisface nevoile fiecărui pacient, în specialpacien ii cu risc crescut de carie i / sau gingivită; ț ș√ Considera ii privind stilul de via ă pentru a imbunătă i starea generală de sănătate i sănătatea oraă.ț ț ț ș

Rela ia dintre sănătatea orală i severitatea complica iilor COVID-19ț ș țMajoritatea pacien ilor cu complica ii severe asociate infec iei cu COVID-19 au comorbidită i:ț ț ț țobezitate, diabet sau/ i hipertensiune, astm bron ic, boli pulmonare cronice sau afec iuni renale iș ș ț șhepatice. Există, de asemenea, dovezi ale unei asocieri între parodontită i boala sistemică non-orală.șCavitatea bucală este, de asemenea, un loc de proliferare pentru bacteriile dăunătoare căilorrespiratorii, iar pacien ii cu boală parodontală prezintă un risc mai mare de a dezvolta pneumonie decâtțpersoanele sănătoase (8). Vârsta este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru formele severe ale infec iei cuțCOVID-19. Astfel, persoanele cu vârsta peste 65 de ani i cei care trăiesc în institu ii de sănătate peș țtermen lung sunt extrem de vulnerabile. În timp ce COVID-19 poate afecta multe organe, inclusiv rinichii i ficatul, principala cauză așdecesului se datorează capacită ii SARS-CoV-2 de a infecta tractul respirator, care provoacățpneumonie severă. În plus, cavitatea orală este un loc de proliferare pentru bacteriile dăunătoare căilorrespiratorii, inclusiv Chlamydia pneumoniae; iar pacien ii cu boală parodontală sunt mai predispu i săț șsufere de pneumonie. În ultimii ani, s-a dovedit că sănătatea orală are un impact mare asupra sănătă ii generale.țMai multe studii au arătat că citokinele sau produsele microbiene eliberate sistemic ca răspuns lainfec iile orale provoacă inflama ii ale organelor corpului la distan ă de gură, ceea ce cre teț ț ț șdezvoltarea bolilor sistemice precum boala Alzheimer, diabetul, bolile cardiace aterosclerotice ișbolile cerebrovasculare. Cercetările arată, de asemenea, că sănătatea orală deficitară reprezintă un risccrescut pentru apari ia complica iilor bolilor sistemice, cum ar fi diabetul, bolile cronice de rinichi iț ț șbolile hepatice. Îmbunătă irea igienei orale poate reduce colonizarea orofaringiană i riscul de complica iiț ș țrespiratorii. S-a dovedit că îmbunătă irea igienei orale i a îngrijirii frecvente a sănătă ii orale de cătreț ș țprofesioni tii din domeniul dentar reduce dezvoltarea sau apari ia bolilor respiratorii, în special laș țpopula ia vârstnică i la cei din unită ile de terapie intensivă. Această popula ie are, de asemenea, celț ș ț țmai mare risc de a dezvolta complica ii grave asociate cu COVID-19.țDe asemenea, îmbunătă irea sănătă ii orale la persoanele de toate vârstele, prin reducerea riscului de aț țdezvolta boli sistemice non-orale, poate reduce riscul de boală COVID-19.

III. Rezultate relevante din studiile naţionale şi internaţionaleStudiul realizat de Federa ia stomatologică internatională,ț Global Periodontal Health Project2019, a arătat faptul că, consumul de alcool, împreună cu zahăr, consumul de tutun, reprezintăprincipalii factori de risc modificabili pentru sănătatea parodontală. Screeningul parodontologic esteinclus din ce în ce mai mult în controalele stomatologice de rutină, chiar dacă nu este obligatoriu înanumite ări. Aceste observa ii sugerează că este necesară punerea în aplicare a unui cadru de politicăț țglobală, o măsură de monitorizare de bază i promovarea screeningului parodontal obligatoriu. Gradulșde con tientizare a sănătă ii parodontale rămâne scăzut în rândul publicului larg, dar mai mult de douăș țtreimi (69%) din Asocia iile stomatologilor la nivel na ional, în 2019 continua să desfă oare campaniiț ț șpentru publicul larg (9). Reţeaua de cercetare HBSC (Health Behaviour in School-Aged Children-World HealthOrganization Collaborative cross-national survey), colaborare mondială pentru studii trans-naţionale, colectează, la fiecare patru ani, date privind starea de sănătate, mediul social şicomportamentele copiilor cu vârste de 11, 13 şi 15 ani. Aceşti ani marchează o perioadă de creştere agradului lor de independenţă, care poate influenţa dezvoltarea comportamentelor lor legate de sănătate.

12

Page 13: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

În studiul realizat de HBSC, referitor la sănătatea orală a copiilor din România (10), frecvenţa cu

care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur item: Cât de des tespeli pe dinţi? Variantele de răspuns care le-au fost oferite copiilor au fost: mai des de o dată pe zi, odată pe zi, cel puţin o dată pe săptămâna, dar nu zilnic, mai rar decât o dată pe săptămână, niciodată. Înanaliza derulată, au fost luate în considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pedinţi mai des de o dată pe zi. Procentul adolescen ilor care se spală pe din i cel pu in de două ori pe zi este prezentat în fig.ț ț ț5. Distribu ia pe categorii de vârstă nu indică prezen a unor diferen e semnificative. Înț ț țschimb, se înregistrează diferen e semnificative pe categorii de gen în cadrul fiecărei grupe dețvârstă, fetele fiind cele care respectă într-un procent mai ridicat normele recomandate de igienă orală.

Fig. 7. Procentul adolescen ilor care se spală pe din i celț țpu in de două ori pe ziț

Tendin a înregistrată pentru periajul dentar în intervalul 2006-2018 este ascendentă (fig.7).țÎn cazul ambelor categorii de gen se înregistrează o cre tere a frecven ei acestui comportament, însă înș țcontinuare se păstrează diferen e de gen, fetele înregistrând o frecven ă mai ridicată pe tot parcursulț țintervalului.

Sursa: cercetare HBSC 2018Fig 8. Procentul adolescen ilor care se spală pe din i cel pu in de două ori pe zi (2006-2018)ț ț ț

Conform rezultatelor raportate, unul din doi elevi din România nu se spală pe din ițconform normelor de igienă dentară, respectiv cel pu in de două ori pe zi. Având înțvedere asocierea unei sănătă i orale precare cu riscul pentru boli cardiovasculare, diabet, bolițmetabolice, se impune dezvoltarea unor măsuri de promovare a sănătă ii orale ca parte integratăța promovării sănătă ii în general. Cre terea frecven ei periajului dentar poate fi realizatăț ș țprin educarea timpurie a copiilor de către părin i, dar i prin campanii sus inute în coli,ț ș ț școmunitate sau mass-media. Practicarea regulată i corectă a periajului dentar după meseleșprincipale este o condi ie u or de atins i necesară pentru a îmbunătăţii sănătatea orală i generală aț ș ș școpiilor i adolescen ilor.ș țRezultatele Studiului privind determinan ii comportamentali ai stării de sănătate pentruțpopula ia adultă din România ț CompSanRO (11), desfăşurat în 2017, arată, referitor la igiena orală(pag.38-38), că cei mai mulţi dintre responden i se spală pe din i de două ori pe zi (44%).ț ț

13

Page 14: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

Procentul respondenţilor care se spală pe dinţi din două în două zile sau niciodată este de 7%.

Momentele zilei în care românii efectuează igiena orală sunt dimineaţa şi seară. Aproximativ 8%dintre aceştia se spală pe dinţi şi după fiecare masă sau gustare.

Tabelul 6. Distribu ia responden ilor în func ie de comportamentele privind igiena orală ț ț țIP5 Cât de frecvent vă spăla i pe din i?ț ț IP7 În ce moment al zilei vă spăla i peț

din i?țDupă fiecare masă 12% Dimineaţa 47%De două ori pe zi 44% La prânz 4%Zilnic 37% Înainte de a merge la culcare 41%Din două în două zile5% După fiecare masă 8%Nu mă spăl pe dinţi2%

Cea mai mare parte a respondenţilor efectuează periajul dinţilor pentru 2 minute. O proporţie foartemică a respondenţilor acordă periajului sub 1 minut. Cea mai mare parte a respondenţilor (90%)folosesc periuţa şi pasta de dinţi pentru curăţarea dinţilor. În completare, 15% folosesc şi aţa dentară,iar 29% şi apa de gură. Alţi români menţionează şi bicarbonatul de sodiu, tratamentele pentruparadontoză şi sarea pentru igiena bucală. Un număr de aproximativ 30 (2%) de respondenţi audeclarat că nu efectuează niciodată periajul dinţilor.

Tabelul 7. Distribu ia responden ilor în func ie de comportamentele privind igiena oralăț ț țP6 Ce produse folosi ițatunci când vă spăla i pețdin i? (răspuns multiplu) ț

% IP8 Cât timp văperia i din ii?ț ț

Periuţă şi pastă de dinţi 90% Mai puţin de 1 min 3%Aţă dentară 15% 1 min 26%Apă de gură 29% 2 min 40%

3-5 minute 31%Categoriile de respondenţi care nu efectuează periajul dinţilor pentru menţinerea unei igiene oraleîn cea mai mare proporţie sunt bărbaţii, respondenţii din mediul rural şi cei cu vârste de 50-64 de ani.

Tabel 8. Distribu ia responden ilor privind lipsa igienei dentare în func ie de gen, mediu deț ț țrezidenţă şi vârstă

IP5 Cât de frecvent vă spăla i pe din i?–ț țrăspuns NICIODATĂ

Niciodată

Mediul de rezidenţă Urban 1%Rural 5%

Gen Feminin 2%Masculin 4%

Vârstă 18-34 ani 2%35-49 ani 2%50-64 ani 4%

Total 2%

Un procent de 37% dintre responden i au fost la dentist în ultimele 6 luni. La polul opus, un procentțde 18% dintre respondenţi nu au mai fost la dentist de mai bine de 5 ani.

14

Page 15: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

Tabel 9.Distribu ia responden ilor în func ie de timpul scurs de la ultima vizită la medicul dentistț ț țIP10 Când a i fost ultima dată la dentist?ț %Acum 6 luni 37%În ultimele 6-12 luni 21%În ultimii 1-5 ani 25%Acum mai mult de 5 ani 18%

Respondenţii din mediul urban au o frecvenţă mai mare a vizitelor la dentist în ultimul an (diferenţă de17% faţă de mediul rural), precum şi cei cu venituri mai crescute. Totodată, numărul responden ilor din mediul rural care au avut drept motiv pentru vizita la dentistțdetartrajul sau controlul de rutină este mai scăzut, decât cel al românilor din mediul urban. Aceleaşidiferenţe există inclusiv în ceea ce priveşte respondenţii cu venituri mai scăzute, care au apelat ladentist mai mult pentru dureri de dinţi şi tratamente medicale. Frecvenţa cu care responden ii declarățcă îşi schimbă periuţa de dinţi este de 3 luni pentru mai mult de jumătate dintre respondenţi. Procentulcelor care îşi schimbă periuţa de dinţi anual sau mai rar este de 4%

În anul şcolar 2018-2019 CRSP Iaşi a desfăşurat, pentru al treilea an consecutiv, un studiuasupra comportamentelor, cuno tin elor i atitudinii faţă de igiena dentară ale copiilor dinș ț șclasele 1-8 din unele şcoli din municipiul Iaşi. Comparativ cu studiile precedente, acest studiu a fostmai amplu, acoperind un număr considerabil mai mare de elevi.

Studiul s-a desfăşurat în anul şcolar 2018-2019, pe un număr de 1014 elevi din şcoli de statdin municipiul Iaşi (525 elevi din clasele 5-8 şi 489 din clasele 1-4).

Datele au fost obţinute cu ajutorul a 2 chestionare, conţinutul fiind uşor diferit în cazul elevilordin clasele primare faţă de cel pentru elevii din clasele 5-8, ţinîndu-se cont de capacitatea elevilor de aînţelege, interpreta şi răspunde la întrebări.

Chestionarele au fost completate în clasă de către elevi, sub supravegherea cadrelor didacticeşi a personalului din cadrul Compartimentului Evaluarea şi Promovarea Sănătăţii - CRSP Iaşi, care s-au asigurat că respondenţii nu au discutat întrebările sau răspunsurile cu al i elevii din clasă i, deț șasemenea, că au în eles complet întrebările.ț

Chestionarele au colectat detalii demografice referitoare la vârsta, sexul şi clasa în care esteelevul, obiceiurile de igienă orală cum ar fi frecvenţa cu care se spală pe dinţi, durata periajului,frecvenţa vizitelor la medicul dentist şi obiceiurile alimentare, respectiv frecvenţa consumului dedulciuri şi băuturi acidulate între mese. În cazul chestionarului destinat elevilor din clasele 5-8,numărul întrebărilor a fost mai mare, obţinându-se astfel informaţii mai detaliate. Printre rezultatelerelevante se remarcă faptul că 24,1% din elevii din clasele 1-4 şi 26,2% din elevii din clasele 5-8 sespală pe dinţi doar o singură dată pe zi. De asemenea există elevi (2,5% din clasele 1-4 şi 5% dinclasele 5-8) care nu se spală zilnic pe dinţi.

Cuno tin ele elevilor referitoare la sănătatea orală se reflectă în comportamentele lor zilnice.ș țRezultatele evidenţiază nevoia îmbunătăţirii conduitelor preventive în rândul elevilor, educaţia pentrusănătatea orală fiind, în acest sens, deosebit de importantă.

Rezultatele ob inute în urma aplicării chestionarului online pentru evaluareațpracticilor privind men inerea sănătă ii orale- 2020ț țChestionarul a fost elaborat de speciali tii Institutului Na ional de Sănătate Publică pentru a evaluaș țpracticile popula iei generale privind sănătatea orală. Chestionarul cu 23 de întrebări a fost anonim iț șa avut 4592 de răspunsuri (nu toti responden ii au răspuns la toate întrebările). 39,8 % dintrețresponden i au avut vârsta până la 18 ani iar restul ≥19 ani, 74, 1 % au fost femei, 59,4 % din mediulțurban iar 23, 4 % lucrează în domeniu medical. În ceea ce prive te nivelul educa ional 14 % auș țabsolvit coala primară, 23,9 % coala gimnazială, 23,8 % liceul i 38, 3 % studii universitare. ș ș ș

15

Page 16: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

În ceea ce prive te ș frecven a spălării zilnice pe din iț ț , 18 % dintre participan i se spală de mai pu inț ț

de două ori pe zi pe din i, 33,7 % se spală mai pu in de două minute pe din i i doar 33,6 % după ceț ț ț șmănâncă în maximum 15 minute. Numai 70,2 % din responden i au fost ț instrui i cu privire la tehnica corectă de periajț al din ilor iț șdoar 28,2 % î i ș schimbă lunar periu a de din iț ț . Referitor la mijoacele utilizate pentru asigurareaigienei orale: 1,9 % nu utilizează pastă de din i, doar 57,3 % utilizează o pastă de din i cu fluor, 24, 7ț ț% folosesc doar periu a de din i, 55,6 % folosesc apa de gură i 29, 5 % a a interdentară. Un procentț ț ș țrelativ mare, 48, 7 % utilizează guma de mestecat ca mijloc de asigurare a igienei orale iar 24,9 %folosesc scobitori. În ceea ce prive te ș starea de sănătate orală doar 27,6 % dintre participan ii la studiu au afirmat că înțultimul an nu au avut nici un disconfort la nivelul din ilor i doar 15, 9 % se duc de două ori pe an laț școntrol la medicul stomatolog. Referitor la consumul de produse îndulcite, alcool i fumat: șDoar 50,4 % dintre responden i nu consumă zilnic dulciuri, 53,4 % nu consumă zilnic băuturițacidulate îndulcite i 61, 3 % nu consumă deloc băuturi alcoolice.20,1 % dintre participan ii la studiuș țfumează. IV. Analiza grupurilor populaţionale cu risc Copiii de vârstă şcolară şi tinerii

În cadrul programelor privind sănătatea orală, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a elaborat undocument tehnic pentru a consolida şi facilita implementarea componentelor programelor de sănătateorală în şcoli. În acest sens, au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii înşcoli, cum ar fi:

copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor, inclusiv cele privindsănătatea orală, ce vor însoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii.

colile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale. Accesul la apă potabilă,șde exemplu, poate permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală. De asemenea,un mediu fizic sigur în şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi traumatismedentare.

povara bolilor orale la copii este semnificativă. Majoritatea afecţiunilor orale, o dată apărute,sunt ireversibile şi durează întreaga viaţă având impact asupra calită ii vieţii şi stării generalețde sănătate.

politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobândireacomportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc, cum ar fi aportul de alimente şibăuturi dulci, consumul de tutun şi alcool.

colile pot oferi o platformă pentru furnizarea îngrijirilor de sănătate orală, de exemplu serviciișde prevenire şi curative.

Printr-o reţea amplă de promovare a sănătăţii în şcoli, OMS lucrează la nivel global şi regional cuEducation International, UNAIDS şi UNESCO, pentru a sprijini organizaţiile reprezentative alecadrelor didactice din întreaga lume în a-şi utiliza capacităţile şi experienţa lor pentru a îmbunătăţistarea de sănătate prin intermediul şcolilor. Programul de sănătate orală OMS face trimitere la acestereţele, în plus faţă de reţele şcolare de sănătate orală stabilite în diferite ţări şi regiuni.

OMS atrage atenţia asupra impactului deosebit de mare pe care factorii externi îl au asupracomportamentelor adolescenţilor. Ei sunt uşor influenţaţi de colegi, de părinţi dar şi de factorieconomici şi sociali (mass-media, industria, instituţii comunitare).

Programele care vizează îmbunătăţirea sănătăţii orale a tinerilor trebuie să ia în considerare aceştifactori şi să accentueze importanţa unei bune igiene orale în rândul copiilor supraponderali şiîmbunătăţirea atitudinii acestora faţă de necesitatea controalelor stomatologice regulate. Este necesarun efort susţinut şi constant din partea familiilor, şcolilor, cadrelor medicale şi organizaţiilorcomunitare, în scopul de a controla riscurile pentru sănătatea orală în rândul tinerilor.

16

Page 17: CAMPANIA SĂNĂTATEA ORALĂ „Fii mândru de zâmbetul tău! … · 2021. 3. 8. · Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase

Referin e bibliograficeț1.http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2019.pdf2.https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Practising_dentists,_2013_and_2018_(per_100_000_inhabitants)_Health20.png3. Anuarul de Statistică Sanitară 2018 al Centrului Naţional pentru Statistică şi Informatică în SănătatePublică (CNSISP)4. IARC (International Agency for Research on Cancer), Cancer Today , http://gco.iarc.fr/5. https://www.who.int/publications/i/item/who-2019-nCoV-oral-health-2020.16. http://www.oralhealthplatform.eu/wp-content/uploads/2020/07/PBOHE-statement-on-COVID-19-1.pdf7. https://www.ada.org/en/member-center/oral-health-topics/home-care8. Relationship between Oral Health and the Severity of COVID-19 Complicationshttps://biadentalcenter.com/articles/en/121/relationship-between-oral-health-and-the-severity-of-covid-19-complications9. Global Periodontal Health Project 2019 NDA survey | FDI World Dental FederationGPHP-2019_NDA_Survey-Report (fdiworlddental.org)10. Raport de cercetare Comportamente de Sănătate la Copii şi Adolescenţi din România – StudiulHBSC 2018, Adriana Băban, Diana Tăut,Robert Balaszi, Ingrid Dănilă, 2019https://drive.google.com/file/d/1_RITbl7uxKIGjhjFNLv6Vi3fOmM08kyI/view11. Studiul privind determinan ii comportamentali ai stării de sănătate pentru popula ia adultă dinț țRomânia CompSanRO http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2017/07/COMPSAN2.pdf

Materialul realizat de Centru Regional de Sănătate Publică Iaşi

17