Calendarul Minervei.pdf

www.dacoromanica.ro

INSTITUT DE ARTE GRAFICESOCIETATE

RESTI-STRADA REGALA, 6

ATELIER DEPRIMUL RANG

Meniuri, Teze, Brosuri, Cireulári,tatii de logodná, Invitatii de nuntá,vitatii de botez, de soirele, Capete de

Cárti deeomereiale, de eompta

bilitate, Cárti ilus-trate, Ziare si de

* * * * * márimi etc., etc. * * * * *

PRETURI

CEA MAI BOGATA EDITUR ADE NATIONALE.

www.dacoromanica.ro

VII-lea

MINERVEI"PE ANUL 1905

Coprinde o de articole originale,

ilustratiuni suplimente artistice

PRETUL LEI

MINERVA"Arto- Strada No. 6

1905www.dacoromanica.ro

AA. LL. RR. Printesa Elisabeta

"MINERNER

www.dacoromanica.ro

MAGASINUL GENERAL DE MUSICA

LA HARPAStrada No. 5 (Piata

CEL MAI MARE DEPOSIT DE

3nstrumente musicalede

VIORI, VIOLONCELE, FLAUTE,CLARINETE, MANDOLINE

TOT FELUL DE ARISTORNE, ETC.

Fabricatiune proprie de

E, TAMBALE TITEREAtelier special tot

DEPOS1TUL GENERAL DE

GramopaneZu mii de naVonale neintreeute

sonoritate si elaritate

GROS si EN DETAILde de multumire ce suficient

modul a ne achita de stirn. nostri clienti.deci insistentá pe ori-cine a fi constiincios

eftin servit se adreseze numai

LA HARPAStr.

SE TRIMITwww.dacoromanica.ro

im lou de h. Aman. - Fotodwomolipie

la Tip.

www.dacoromanica.ro

ANUL 1905

arui

BUCURESTI

Institut de arteEditur. - Strada Regahl,

1905

www.dacoromanica.ro

2 CALENDARUL

CRONOLOGIE PE ANITL 1905

De la stitul

De la crearea stilul7392 ani

De la inventiuneavapori .

De la .

206130

Gregorian . » De-la a BasarabieiDe la . . . la revolutia lui TudorDe la naqterea lui ChristosDe la Romanilor Dacia

mirescuDe Is revolutia din Europa

83

De la . 1684 11De la desbinarea biserieei De in

de . . . 851 TransilvaniaDe la Radii De la unirea principatelor

DomnulDe la De la impropriet

De la intlintarea Metropoliei Mol-560 De la metropollei

adovei Juga . . 41

De la inyentiunea artei tipogra- la detronarea principelni Al.loan Cuss .... . 39

De la la suirea pe a M.S. Re-de Turci . . 451 gelui Carol . 39

De la descoperirea Americei. . 413 » De redevenireaDe la lui Luther.

moartea lui Stefan eel188 » a ......

De la independen-401 tei .

De la Viteazul ca Dunn De la din a Rasa-al 27

De la nationalede prin

De laDé la Regatulni

27

primei in litaba 24De la trecerea Trausitvaniei sub De la incoronarea primului Rege

Casa de Habsburg . a

SARBATORILEce din orate de

coneerte,

1 lanuarie

Sf. loan24 Prineipatelon17 1823 Aprilie10 Mai tron M.

I 21 Elena.

2915 August Sf. Mare.26

Decemb. Nieolae.25 si 26 Dec.

zile atelierile de industni nu fune-ziva in care este

In zilele de magazinele de la ora 12 dina doua , .

In rut-ale etc., inchiseceteaza toate zilele de de dimineatA la amiazi,

SA NATIONALEIanuarie, aniversarea unirei

patelor din11 Februarie, aniversarea revolutiunii

din anal eare s'adinastii in

14 Marne, proclamarea Regatului

ziva M. S. Regelui.Aprilieproclamarra plebiseitului

alegerea M. Sale ea al Rominiel.ziva a M. Sale

Reginii.

1, 8 si 10 Mai, alegerea, suireape tronul a M. S. Regelui in 1866.

proclamarea independentei ,

in 1877 si incoronarea

11 aniversarea dins'a

'

22 a A. S.Maria.

August, aniversarea A. S. R.www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

. 13 August, aniverSarea nagterei A. S. R.Ferdinand.

30 Septembrie, aniversarea nagtereiPrincipesei Elisebeta a

3 Octombrie,- aniversareaR. Principelui Carol.

Octombrie, aniverearea A.. R. Principesei Maria.

Àniversarea M. L.Regele Regina..

Noembrie, Plevnei.aniversarea M.

S. Reginei.27 Decembrie aniversarea A.

S. R. mica Maria.

A. L. L. Regale Principilor FerdinandMaria Romfinia.

ce se a C. F. RAjunul anului 13 st.Sf. le 14Botezul 19 sSf. Toan Botezitorul 20

Elena Innie n. 1Sf. Pavel 12 JulieSf. Hie AugustSchimbarea la 1

Domnului Admin. M. DomnuluiBuns- estire 7 Aprilie s Nagt.Ajunul 29 27

. Parasehiva 27Pagti Main Dumitru

21Sf. Glieurghe Intrarea 4

M. $. 7 Nicolae 19M. S. 23 1

Inaltarea Domnului S TunicRusaliile. .

Nagt. s 1

SARBÂTORILEce se de nutoritilti de

de

Duminicile in genere urmitoarelesárbatori :

Botezul7 Botezatorul.

30 trei ierarchi V. Gr.2 Februar.

21 Duminica Floriilor.25 Buns .Vestire.

Aprilie Sf. (trei zile).23 'Aprilie. George.

to Joiazile).

loan Botez. (Druig.).29 Sf. Petra Pavel

ProfetAugust Schimbarea la

15 Adorm. M.29 Capulai loansSeptemb. Nagt. M. Marie in.

14 Iniltarea Crucei.Cuvioasa Paraschiva.

26 Dumitru.Noemb.. Arhanvhelii Mihail

Intrarea a M.Decemb. Nicolae.

25, 3

LEGALEse de de de

Nasterea s 3 19 AprilieGeorge ..... . 22Dumitru Suirea .

. 8 . ie Constantin Elena

. 25, 2 Pogor. tBotezul Domnului . . . . Treime

loan Sf. Petra 29Domnului 15 August.

Buna Vestire . 25.

In - Vacantele eels mari tin 2 de la Juliela August. - "acantele cele tin de la la

nou inclusiv, Joia Mare la Dominica inclusiv. nutin zile la aile lawww.dacoromanica.ro

vechiu

1 I(t) T. imp. FelixDum. Botezului Ev. Marcu, C. st.

LuniMartiMercuri

Joi

2345678

SilivestruPror. MalachiaSob. a 79 ApostoliSf. Teopim. si Teona

Botez.C. George Domnica

15161718192021

PriscaCanutSebastianAloisia

dupa Botez Ev. Matheiu, C. 4, St. - 17.

LuniMartiMercuriJoiVineri

9101112131415

OrigorieP. Teodor

S. M. TatianaS. M. Ermil Strator.

PP. ucisi SinaiPavel Colib.

222324252627

Log. MarieiTimoteiu

lui Pay.

Carol Mag.Ev. Luca St. 17-39.

LuniMarti

JoiVineri

16

181920

In. lant. Ap. Petru 3C. P. Antonie m.

f PP. Atan. siMacarie Egipt

Par. MaximS. Apost. Timoteiu

3031

2

4.

S.Martina

Ignat.Pur. Mar.

BlasiuAndreia

Dum. lui Zacheu Ev. Luca Cap. St. 2-10.

LuniMarti.

JoiVineri

23242526272829

S. Mc. ClementXenia

t P. GrigorieCuy.

Sf. de aurC. P.Ad. Mart.

567

91011

AgathaDorotea

loan

SColasticaEufrosina

Dum. Hananiencei Ev. Matheiu Cap. 19 St.

Luni3031

(t) S. V.SS. D-ri Ciru 13

EulaliaBenignus

www.dacoromanica.ro

NOTITEIANUARIE

www.dacoromanica.ro

Marti S. Trifon ValentinMercuri 2 FaustinJoi 3 S. drept Simeon 16Vineri Par. Isidor 17 Costantina

Mc. Agatia Simeon

Darn. Fariseului Ev. Luca, 18, 1-14.

MartiMercuriJoiVineri

6. Vucol. Ep.7 Par. Partenie8 M. Mc. Teodor Strat.9 Mc.

10 S. M. Haralambie11 M. M. Blasin12 Meletie Episcop

19202122232425

SusanaElefteriuEleonora

C.SeverusVictoriu

p. Matheiu

Ev. Luca, C, 1, St.

1314

MartinianAxentie

2627

Marti 15 S. Apost. Onisim 3 .28Mercuri 16 Mc.Joi 17 Mc. Teodor Tiron 2

eri Par. Leon Papa 319 Apostolul Archip. 4

NestorLeandru.Mart. AlbinSimpliciusCunicundaCasimir

lisat. de Ev. Matheiu, C. 25, St.


20 P. Leon Episcop.21 Timoteiu22 Ap. Martin23 S. M. Policarp24 A. cap. S.

Tarasie26

56

10

VictorM-teaM-aFrancisca40 MartiriEulogiu

läsat. Ev. Matheiu, C. 6, St.

-

2728

Procopie Decap. 12Cnv.Par Vasilie(P.P.) 13

www.dacoromanica.ro

NOTITE FEBRUARIE

www.dacoromanica.ro

Cilindarul


2345

Mar. EvdochiaSf. Mc. Teodot CS. Mc.

GerasimMc. Cunon

1415161718

MatildaLonginus

-HerbertGertrudaCiril

I din Post, Ev. C. 1, St.

uni

MercuriJoiVineri

6789

101112

SS. 42 MartiriMc. Vas. Efrem. a.C.

Mc. CodratP. Sofronie Patr. Ter.

P. Teofan

19202122232425

Log.

BenedictOctavianOttoGabriel Ar.(t) B.

Dum. Il din post, Ev. Marcu, C. 2 St. 1-10.

LuniMartiMercuri

1314

16171819

Ad. mos. Sf. NichiforOuv. BenedictMc. AgapieMc. Savin 3PreaP. Arch.M.

26

2293031

1

EmanoilRupertMalhusEustatiu

albinaHugues

.Dum. din post, Ev. Marcu, C. 8, St.

LuniMarti

20212223242526

ucisi la SinaiEpiscopu

Mart. VasileNicon

P

Sob. Gavriil

2

456

8

Fr. de PaduaRichardIsidorEmilSixtuRussinAmanda

Dum. IV din post, Ev. Marcu, 9, St. 17-80.

iMartiMercuriJoi

2728293031

MatronaAp. tefan

S. Joan (Den.)

910

1213

Maria El.EzechielIuliuEustrog

www.dacoromanica.ro

NOTITEMARTIE

www.dacoromanica.ro

vechiu nou

12

Maria Egipt. (D.)Tito (S. Acatist)

1415

TriburtiuAnastasiu

V din post, Ev. Marc'u, C.

3


Nichita 16 (±)4 17 Anicet5 Mart. 18 Perfectus6 19 Antonia7 George Episcopu 20 Ap. Irodion8 Ap. Irodion 219 Mart. Eupsichie (S. 22 Caiu

Floriilor Ev. loan, C. St.


10111213141516

(Denie)ntipa (Denie)

Vasile Ep. (Den).M. (Den.)

Martin (Denie)Ap. Aristarh (Denie)Martira Agatha 3

23

2526272829

(t) Sf.Sf. Paste

AnacletusAnastasioVitalis

M.

C. St.

17Luni 18

1920

Joi 21Vineri 22

23

(t) Sf.(t) Sf.(t) Sf.

TeodorCuviosul Ianuariu

Isv. Sf. Th.Sf. *

30 Caterina1 Main. Filip2 Athanasie34 Monica5 Pius V.6 loan. P.

Duminica Ev. C. 20, St -21.

24Luni 25MartiMercuri 27Joi 28

eri 2930

Ap. S.Ap. Marcu Evangelistu

Vasile Episc.Sf. Sirneon fr.Apost.Sf. 9 din ChisicSf. Apost.

789

10111213

StanislatsMihaiGrig. Nazar.Anton

ervatiuwww.dacoromanica.ro

NOTITE

www.dacoromanica.ro

U

nou

Dum. Mironositilor Ev. C. 15, 43-38 Cap. 17 St. 18.

Profetul leremia 14 PahomiuLuni 2 Ad. m. St. Anastasie 15 SofiaMarti St. Thimot. si Maura 16 Honoratiu

4 Mart. Pelaghia 17 Job5 Martira Wiegand

Vineri 6 Sf. dreptul 197 S. Acachie 20 Bernardin

Duminica Ev. loan, C St.

8 S. loan Teologu 21Luni 9 Pror. 22Marti 10 Sf. Ap. Zilotu 23Mercuri 11 Inj. Pr. M. 24Joi 12 P. Epifanie 25Vineri 13 S. Glicheria 26

14 S. Mart. Isidor 3 27

Valentin

DesideriuUrbanloanFilipWilhelm

Dum. Samarinencei, Ev. loan, C. 4, St.

LuniMarti

JoiVineri

15161718192021

CuvSf. TeodorApost. AndronieS. Teodor PersuMart. PatriciuMart. Talaleu

Elena

28293031

123

MaximinFelixPetronila(t)MarcuClotlIda

Dumineca Orbului, Ev. loan, C. St. 1-38.

22Luni 23Marti 24

2526

Vineri 2728

VasileMihailP. Simeoncap. Sf.

(t)S. M. Terapont

456789

10

CharlotaBonifaciuNorbertRobertMihaelFeliciaVictoria

Dum. Psrinti, Ev. loan, C. 19, St. 1-18.

Luni 30Marti 31

Mart. 11Par. Isachie 12Apost. Ermeu 13

(t)

www.dacoromanica.ro

NOTITE A

www.dacoromanica.ro

IUNIE

Joi1234

Parintele NichiforMartirul LuchianS. P.

14151617

Basiliu

BennoAdolp

Dum. Ev. loan, 7, St.


5

789

11

Rusaliele(t)M. Teodot

Teodor StratilatCoy.

M. TimoteiuAp. Vartolomeu

19202122

24

S.

FlorentinaAlois

VerdeSidonia

Botez.

Tut. Ev. Matei C. S. C. 27 S.

Luni

Vineri

12

1415161718

C. P. .

Mta Achilina (PSP)ProroculProrocul Amos

Thihon f. de min.Moe. Emanuel

Leontin

25

272829

Prospersi Paul

LeonS. P. i P.Apostol

Teob.

2-a Ev. Matheiu, C. 4, St. 18-25.

LuniMarti

Joi

Ap. D-lui20 S. Metodie21122 Evsevie Epc.23 Mucenita Agripina24 (t) Nat. S.25 Mucenita Fevronia

2345

78

Mariei

UlrichDometiuIsaiaWilibaldElisabeta

3-a Ev. Matheiu, C. 6, St.

Luni26 David27 Samson28 A. si Joan

i

a 12 APostoli.

10

12

AmeliaI

Matgaretawww.dacoromanica.ro

NOTITE

www.dacoromanica.ro

Vineri

Du

2

vechiu

SS. Cosma si DamianVestmant.

1415

Bonaventur.Apost.

4-a dupa Rusalii, Ev. Matheiu, C. St. 5--13.

Dumiic 3 Mart. 16 si MariaLuni 4 P. Andreiu Ar. 17 AlexeMarti 5 P. Aton 18 Frideric

6 Sisoe mare 19Joi- 7 Toma 20 Prof.Vineri 8 S. Mart. Procopie 21 Pracsedis

9 S. M. Pancratie 22 Mar. Magd.Dum. dupa Rusalii, Ev. Matheiu, 8, St. 18-34.

10 SS. 45 Mc. d. Nicop. 23 ApolinarisLuni Mart. 24 CristinaMarti 12 M. Proclu clie 3 25 Ap.

13 Sob-Arch'. GabriilJoi 14 Apost. 27 PantelimonVineri 15 SS. si Julita 28 Inocentiu

16 S. Antinogèn 29

Dum 6-a dupS Rusalii, Ev. Matheiu, C. 9 St.

17 M. Marina 30 BeatriceLuni 18 M. Emil Germ anMarti 19 Aug. Petru

20 2 PortiniculaJoi 21 Simeon si 3 Eliazar

22 f Sf. Maria Magdalena 4 Dominic23 Mart. Trofim

Dum. 7-a Rusalii, Ev. Matheiu, 9, St. 27-15.

24 Cristina 6 S. la FatsLuni 25 f Adormirea S. 7 CaetonMarti 26 Sf. Ermolau 8 ChiriacMercuri 27 f Mart. Pantelimon 9 RomanJoi 28 AA. Proh. Nicanor 10 LaurentiuVineri 11 Susana

30 Ap. Siluan 12 ClaraDum. 8-a dupä Ev. Matheiu, U. 14, 14-22.

Sf. 13 Ipolitwww.dacoromanica.ro

NOTITE

www.dacoromanica.ro

vechiu

Luni

MercuriJoiVineri

23456

Inchinarea CruciAd. Moast. Sf. Stefan

IsachieSS. 6 Coc. din Efes

Eusigniela

141516171819

EusebieAd. Mar.

LibertusElena

ld

Dum. 9-a Rusalii, Ev. Matheiu, C. 14, St. 29-34.

LuniMartiMercuriJoi

789

10

1213

M. DometieS. EmilianApost. MathiaM. Laurent. Arch.M. Euplu Pat. Nifon 3M. Fotie si Anichit.

Maxim. mrt.

20212223

2526

BernhardtAnastasiuTimoteiuFilipBartolomeu

Zeferin

Rusalii, Ev. Matheiu, C. 17 St.


14151617181920

Pror. Micheia(f) Ador. Maici

Icoanei DomnuluiMironFor. si Laur.

Mac. Andreiu Str.Pror. Samuil

2728293031

2

Russu

loanRozaRaimund

Egid.Stefan

11-a dupa Ev. Matheiu, 18, St.

LuniMarti

Joi

21222324252627

Apost.AgatonicLupuEutichie

A. M. A. BartolomeuMart. Adrian

Pimen

34567

. 9

MansuetRosaliaLaurentiu

ReginaN. Mar.

Gorgoniu

Rusalii, Ev. Matheiu, C. 19, St. 16-26.!

Marti

28293031

Moise Arapul(f) Cap.P. Alexandrusi alti

Preac.

10

13

Nicol.ProtGuido

www.dacoromanica.ro

AUGUST

www.dacoromanica.ro

vechiu

Joi C. Simeon 14 (

Vineri 2 M. si Constantin3 16

Dum. Rusalii, Ev. Matheiu, C. 21, 83-42.

4 M. si Moise P. 17 LambertLuni 5 Pror. Zaharia 18 Toma Ap.Marti Mart. Eudoxia 19Mercuri 7 Mart. Sosont 20 EustatiuJ 8 ci 21 MateiuVineri 9 PP. si Ana 3 22 Mauriciu

10 Mucenita Minodora 23

Dum. 14-a Rus. Crucii), Ev. loan, C. 3, St. - 17.

11 Teodora 24 Con. JoanLuni 12 Autonom. 25 CleophasMarti 13 Corneliu cent. 26 CiprianMercuri 14 (t) Sf. Crud 27 Cosm Darn.Joi 15 M. Nichita si Visarion 28 VenceslasVineri 16 Euftimia 29 Mihael

17 Sf. Sofia, 30

Dum. dupä Rus. (d. Ev. C 8, St. 2-14.

18 Eumenie 1 Oct. Rem.Luni 19 2Marti 20 Eustatiu Placid. 3 Candidu

21 Apost. Codrat 4Joi 22 Foca 5 AureliaVineri f S. Botez. 6 Bruno

24 Martira Tecla 7

dupa Rusalii, Ev. Luca, C St.

25 Eufrosina 8 BrigidaLuni 26 + Ad. S. loan 9

27 Mart. Calistrat 10Mercuri 28 Hariton 11Joi 29 Chiriac 12 Maximilian

30 Grigorie 13 Eduard

www.dacoromanica.ro

NOTITESEP TEMBRIE

www.dacoromanica.ro

4

Calindarul vechiu Calindarul

Apost. Anania listDum. 17-a Rusalii, Ev. 2 Luca, C. 1-11.

LuniMarti

JoiVineri

2345678

CiprianM. Dionisie Areopag.Par.Mucen.

Apost. TomaMcii Sergie Vach.

Pelagia

15161718192021

TeresiaGallusHedvigLuca Ev.PetruVendelin

Dum. Ev. 8, Luca, C. 6, St. 81-36.

LuniMarti

JoiVineri

9101112131415

Apost. 3f FilipMcii Prov. Tarah.Muc. Carp. si Papil

ParaschivaLucian

2223242526

28

Cordulaloan Capis.

Arch.CrispinEvaristSabinaSim.

Dum. 19-a Rus. Ev. 1, Luca, 8, St.


1617.1819202122

Mue. Longin Centur.Osie

S. Ap. Ev. LucaProroeul

ArtemieIlarionAverchie Epis.

293031

12

4

NarcisSerapionWolfgangNov. Sf.Porn. Rap.Humbert

Bor.

Dum. a dupS Ev. 6. Luca, C. 8,

LuniMarti

Joi

23242526272829

Ap. fr. D-luiMue. Areta

Marcian

Sf. Dimitrie BasarabTerentie

Mta Anastasia

5.6789

1011

LeonhardEngelbert

ToodorAndreiuMartin Ep.

Dum. Rus., Ev. 7, Luca, C 8, St. 26-39.

30Luni 31

ZinovieApost. Stachie

1213

CunibertStanislau

www.dacoromanica.ro

NOTITE OCTOMBRIE

www.dacoromanica.ro

NOEMBRIE

Marti Cosma si Damian 14Mercuri 2 Achintin 15 LeopoldJoi 3 Achepsima 16 EdmondVineri 4 loanichie 17 Grigorie

5 Galaction 18 Otton

Dum. a Rus. Ev. 5, Luca, C. 6,

6 Pavel 19 ElisabetaLuni 7 SS. 33 M. din 3 20 Felice

8 (t) Arch. 21 Bis.9 Onisifor 22 Cecilia

Joi 10 Ap. Olimpiu Radion ClementVineri Mart. Mina 24 Crisogen

12 25 Catherina

23-a Ev. 8, Luca, C. 10, 25-37.

13Luni 14Marti 15

16Joi 17Vineri 18

19

S. loan Gura de AurMart. FilipMart. Gurie (P.Ap. MateiuPar.Grigorie Ep.N-ces'

PlatonProorocul Avdiu

26272829

12

ConradVirgiliuSosteneSaturnin

(Ap. AndreiuEligen

Fibiana

Dum. dupa Ev. 9, Luca, C 12, St.

20 Grigorie Decap. Xav.Luni 21 Intrarea 4 BarbaraMarti 22 S. Apost. Filimon 5Mercuri 23 Amfilochie 6Joi 24 P. Climent si AmbrosieVineri 25 Mart. Ecaterina M.

26 Alipie 9 Leocadia

25-a Rusalii, Ev. 13, Luca, C. St. 18-27.

27 Persul 10 MalachieLuni 28 Stefan 11 DamaschinMarti 29 Paramon 12 Epimach.

30 Apost. Andreiu 13 Luciawww.dacoromanica.ro

NOEMBRIE

www.dacoromanica.ro

A

a-

Pror.Vineri Pror. Avacum

3 Prof. Sofronie

14

16

NicasieValerinAdelaida

Dum. 26-a dapa Rusalii, Ev. 14, Luca, C. 18, St.

4 M. Várvara 17 LazarLuni 5 stintit 18 Achil

6 (t) Par. Nicolae 19Mercuri 7 Sf. Filoftea 20 AmonJoi 8 21 Ap. TomaVineri 9 Zamis. S. Anei 22 Flavian

10 Mcii Mina Ermog. 23 Victoria

27-a d. a Sf. Strämosi, Ev. io, Luca C.13, St. - 17.

Daniil 24 EvaLuni 12 Spiridon 25 Nas. Chr.

13 M.14 27 n Evan.

Joi 15 '28 Copiii Mart.Vineri 16 Pror. Toma Ep.

17 Pror. Dania- David

intea Ev..Matheiu, C 1, St. 1.-24.

Sebastian SilivestruLuni 19 Bonifaciu 1 1906Marti 20 Ignatie 2 MacariuMercuri S. MueenitaJoi 22 Anastasia 4 Titu

23 SS. 48 Mci din Telesfor24 S. Eugenia 6 B. Domn.

Dum. Nast. ale la 26 Ev. Marcu, C. St.

Naster. D. Is. Chr. 7-26 Sob. Preac. Severin27 Ap. Arch. stefan 9 Adelaida28 20 mii de 10 Agathon

Joi 29 Prune. de 11 HagenusVineri 30 S. Mue. Anisia 12

31 Melania 13

www.dacoromanica.ro

NOTITE

www.dacoromanica.ro

28

POSTURILE1. Zile le de Mercuri Vineri peste an.2. Ajunul Bobotezei lanuarie.3. Postul Pastilor de la 27 Februarie

la 16 Aprilie.4 Postul lui San-Petru de la 1328 (16

Postul de la 1 Augustla 14 August.

6. Tlerea capului loan, 29 Aug.7. Ziva crucii, 14 Septembne.8. de la 14 Noembrie

la 24 Decembrie.

DESLEGAREA POSTULUI

Mercurile de laDoninului ajunul Botezulut.

Mercurea intreVamesiu Dum. Fiului risipitOr.

Mercurea Vinerea inzei numai pentru unt toatit

dupit Pasti sidupa Rusalii, pentru ale hranei.

COMPT ECLESIASTIC

anuluiCrugul lunei 8

Dumineca Florielor Aprilie . . .

Pasti1017

Temelia 6 Main . . . 11Litera Pascaliel Domnului . . . . 26

2 zile. . . . . 30Triodul Februarie . . . . pumineca Rusalielor . . . . 5

de . . . . 20 Lasatul secului post Apost. . 12. . . . 27 Apostolilor 16.

CALENDAR CATOLIC

Litera de aurEpacta XXIV

Floriele 3 Aprilie 16 Aprilie10 o

Ciclul solar 19 Maiuroman 3 .Rusaliele 11

Litera A Sf. 18Septuagessima 6 19 Februarie Verde 9 » 22 s

22cenusei 23

7 Martie8

adoentä 24 Noemb. Decembrie

CALENDAR MUSULMAN

1322 1 . . 24 1323 1 Djamadi-el-accel . Iulie 211323 Muharem. . . . » Februar. Redscheb . . . . August

i Martie 25 Schaban . . . . Sept. 18Rebi-el-avel . . » . . . . Octomb. 17Rebi-el-accer. . » Maiu 23 Noemb. 16Djamadi-el-avel lunie 21 Giul-Kade . . . Decemb. 15

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL EVREESC5E65 1905

Adar A14

B 24Martie 7

14 8

15 Susan-Purim 9Nisan 24

» 15 *Passachl-a zi Aprilie* a 2-a zi

» 21 * » 7-a zi 1322 14

Ijar 2218 Lang. Maiu 9

Silvan 226 *Serbarea (Rnsaliile) . 277 * » 28

Thamuz 2117 Post

209 Post Arderea Templului 28

Elul 1 August 19

5666

Tischri non zi Septemb. 17» 2 * » » a 2-a zi » 18

» 3 Ghedajah 1910 *SerbareaReconcilierei(L'omKipur)(Postmare)

» 15 * » .. . Octom b.» 16 * » doua zi » 2

21 *Serbarea Palmierilor 7

22 cuseelor » 823 *Priimirea 9

Marchesvan » 17Kislev Nomb. 16

25 Inangurarea . Decern. 16Tebet 1 16

» 10 Luarea (Post) » 25

NB! cari sunt cu stea * înainte sunt mari sise cu severitate.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL «MINERVEI»

TARIFELE TELEGRAFICE TELEFONICEACTUALMENTE VIGOARE

ri re

Taxa unei 15 gr. loco francati.nefrancatt bani.

Idem, idem in toati 15bani, 30 de fie-caregr., afari de adresate soldatilor, caridata nefrancate, la destinatie se in-

cts bani de lie-care grame,in timp de scutite de taxi.

Idem, idem pentru Bucovina Bulgariaca cele interne.

Idem idem In uniunei postale,25 nefrancata bani.

Taxa unei simple 25 bani.Idem a unei reciffise de inapoiare (re-

bani.Taxa foi de reclamatiune, in toata

tara 25 bani.Serisorile francate se supun

la taxa dubli a insufieientei.

postale trebue cores-pondente ordineisau bunelor moravuri, la din contracad in rebut ; de asemenea rebut

postale cu ilustratiuni obscene.din industria privati

trebue dimensiunile de44 centimetri pe 9 centimari.

postale sunt de feluri :cirti deschise.

Taxa postale5 bani simple bani eu rispuns

plitit. Taxa postale pentru -totuniunei postale bani,

puns 20 bans.Taxa postale inchise in

localitatei 10 bani, in bani;afara din bani.

Cirtile postale insuficient francate sausupun la taxa a

suficientei sau nefrancarei.

periodice

Jurnalele publieatiunile preiodicesupuse in la o taxi redusa de

ban pentru foaie la gr.greutate sac fractiune. maimulte foi identice sub se

de grame.Ele se timbre,

bande timbru pe alt sporde taxi. Jurnalele pentru strainitatesupuse o de de

grame sau fractiune.Suplimentele nu se fac

parte chiar din corpul Jurnalului,nu peste 50 grame.

este permis a se introduce sub ace-jornale adresate mai multor

adresanti.

Greutatea este de 2 kilograme.Jurnalele ori-ce publicatiunf

dice, sau inapoiate dincause, se remit presentatorilor,cunoscuti, a se mai la altataxi, deja au fost franeate suficient.

Jurnalele nefraneate se depun la rebut.cele francate se

destinatie eu taxa a

Imprimatele se 3 banicare 50 grame sau fractiune pentru

5 fie-care 50 grame pentru uniu-

Imprimatele se ta-insuficienta cele nefran-

cate de se depun la rebut.Imprimatele admise la

tatea de 2 kilogramsPachetele nu aunt admise, lun-

ar trece decm. daci sunt sul ar

avea lungimea mai mare de 75 cm. ori unpeste 10 cm.

Probe de

Probele de supuse la otaxi de: de fie-care 50 gr.sau fraetiune, taxa nu

mai ea bani, chiar daci greu-tatea ar mai 100 grame.Pentru interiorul uniunei bani laloo grame, d'aci la 350

de fie-care grame.trebuesc a

in restul la deplinafrancare se si la im-primate.,Greutatea este limitati la gr.:

dimensiunile nu pot fi mai mari de 30centimetri lungime 20 lirgime 10 gro-

iar de sul admiseo lungime de 50 cm. diametrumaxim de 15

Probele de mirfuri, nucar partial francate, care nu vor con-ditionate ca se poati verificacohtinutul care vor trece pestemensiunile mai sus, sau vor

o valoare comerciall, se refuzi a seexpedia se depun la rebut.

Probele de cereale in interiorul seadmit la 550 grame se percepe

taxi pentru 350 grame.

de

Sunt considerate ca dewww.dacoromanica.ro

CALENDARUL 31

1) dresate advoca(i,ingineri, etc. ; 2) Politele contractele

de asigurare ; 3) -Registrelecomereiale ; 4) Tezele scolastice sau ori-ce alte scrieri manuscripte 5) Planuri,desemnuri, de sau alte

; desau in total; scrisori de

(lettre de voiture) sau fracte de drumde fer (Frachtbriefe) derico, de navlu ale sau(nor de ; Ori-ce lucrare

de pesau carton ; .Foile

scrise cuGreutatea la kilo-

grame ; dimensiunile ca laimprimate. Taxa de in

este de 3 bani 50 grame sautaxa este : 15 bani

la 250 grame ; pentru banila grame, d'aci bani

pentru gr. obliga-eel in parte. Hartiilor

dent li se indoescla deplina francare ca la cele-

te

Ori-ce obiect de corespondent.. precum:de jurnale,

mate, de dese pot in

in platindu-se petaxa si ode bani pentru

Este obligator a se la presentaterecomandate.

Trimeterile nu potvalori in nici in monede saualte obiecte, o

recomandate in cas pier-dere dau la o despagubire de lei,plus taxa si recomandare.

object' recomandat poateprimit la pen-

o de 10 bani plus taxapentru mandatul postal cu care se aco-

taxe se scadvaloarea rambursului

ram-se admit pentru :

Austro-Ungaria Bosniavina eu biurourile austiiace

Elvetia, Francia,mania, Italia, Japonia. Luxemburg, Nor-vegia, Olanda, Portugalia, Suedia Tunis.

la zia re

Taxele ce se percep pentruspar in se- compun

a) Din pretul ziarului; Din taxa por-ziarului Din de comision

de nu poate fi maide 25 bani.

Se pot face abonamente lapentru ziarele editate in

Taxa ce se se compune din taxa

de comision, etc. alede a de aziarului transportul cuvenitintermediare.

Abonamentele 6, 5, sau 12pot face abo-

namente la distribuirea ziarelor, depu-la post.. liste numele si locuinta

adresantilor, portuluitimp de o

A honamente

In se la dispositiapersoanelor cari vor facespeciale, in care se vor ziarele

ce le adresate,tind o lunar. lei 2 pentru o

postale

Taxa mandatelor postaleinteriorul este la :

bani la 10 lei; de la leila 200 lei 25 bani de 25 lei,

de la 200 la 500 taxa eubani de de lei sau fractiune.

de mai sebani formularului.

Taxa mandatelor postale destinate pen-tru este de hani pentrucare 25 lei sau fractiune la -suma

lei, in sus taxa25 bani de lei sau fractiune.

La mandatele externenu se plateste, se o supra-

proportionala cursului

mandatelor de 500 lei ex-1000

nia lei coloniile britanice 252lei. Pentru coloniile taxaeste 25 bani de 125 lei, ori-care

suma.Taxa avis de este de bant

Taxa pentru la estebani pentru o mai de

lei (inclusiv) 20 bani de la lei: mandatele la 10 lei

tite de Mandatelela prezintare ,sau eel

in de 40 de zile in-terne si 2 pentru externe :

termene ele trebuesc vizate dincare le-a

vizarerelative la mandate trebue

nerale a telegrafelorPentru statele servi-

telegrafie statului, potemite mandate telegrafice pestetaxa taxa de trans-mitere.

externe se admit numaiin Argentina,Austro-Ungaria,Belgia, Bosnia Herzego-vina, Bulgaria, China,Congo, Corea, Creta, Egipt,Elvetia, Finlanda, Francia, Germania, Gre-www.dacoromanica.ro

32 CALENDARUL «MINERVEI»

Italia, colonia Erythrea, Japonia,Siberia, Luxemburg, Maroc,

a, Portugalia,Serbia,State le-Unite, Suedia, Tunis,cia, precum biurourile posesiunile

ale Germaniei, Austriei, Dane-Olandei, Portugaliei.

Mandate externe se admitnumai pentru anumite biurouri Aus-tro-Ungaria, Belgia, Britania, Bulgaria,Danemarca, Egipt, Elvetia, Ger-mania, Italia, Luxemburg Muntenegru.Norvegia, Olanda, Serbia, Sue-

Tunis.

lucasarea efectelor

in interiorul in schimbadmite a se

: Chitantele, . facturile, biletele laordine, politele, cupoanelede dividente in genere toatecomerciale cheltueli a

nu trece peste 1000 lei demitere.

La prezentare se taxarecomandate iar la dupi.

sumelor respective se formeazi. unmandat pentru rambursare din-carese mai taxa de bani pentru

plus taxa mandatului.Schimbi efecte

numai : Austro-Ungaria, Belgia, Egipt,Francia, Germania, Italia, Luxem-

burg, Norvegia, Olanda, Portugrlia, Sue-dia, Tunis sibirourile austriace din

gropuri valoare.

Taxa greutate apachet sau grop in interioruleste 20 bani la kilograme.

Taxa greutate a unui pachet sau gropin interiorul este de bani la21/2 kilograme, de 1 leu la kilo-

kgr. in sus lamaximum kgr.) taxa se sporestebani de kilogram sau fractiune)

interiorul comunei in

Pe taxa greutate se `mai per-valoarea declarata care

de 20 bani lei, de lalei la 10.000 lei taxa se

15 bani de leitiune, 10.000 lei sus taxa sesporeste cu bani de 1000lei sau fractiune. La valoare

pentru greutate setarifa scrisorilor recomandate pentru

se percep taxele din pre-cedent (ca la pachete).

La pachetele volummoase taxa pe greu-se sporeste

trimitire nefrancata la prezintare,este la o de 25 bani.

Pentru distribuirea la taxa defactagiu este de bani pentru un obiect

la kilograme de 50 bani pentruunul mai greu 5 kilograme.

Taxa de magazinagiu este de 10 banipentru zi ce trece peste 3 li-bere avizulul de sosire, ne-calculandu-se ziva si ziva

Sunt admise serviciul intern pacheteramburs la 1000 pen-

de 10 bani plus taxa man-datului, taxe se din sumaa rambursului

Taxa unui avis sau a uneifoi de reclamatiune este de bani.

Pentru pachetele valoareperdute, se o despagubire de 2 leide kilogram, obiectele 'de va-loare valoarea declarata.

schimb Wes. Se admitvaloare

declarata aproape toate dinlume taxele de transport la

stat.In lista ce de pe pagina

toare (Tarifa coletelor co-mai importante pentru cari

se admit postale la 5kilograme declarata

la lei:precum ramburs),indicarea taxelor greutate pe va-loare.

Pentru unele din tarile indicate ci-tata se admit cutiivaloare la suma 10.000

La valoareapentri se percepe taxa miei

valoare sepercepe taxa la

In de valoare se pot expediapietre pretioase, genere

de o mare.Greutatea nu trebue unkilogram. Taxa lot este

bani prin care treceplus taxa pe care e cataxa pe a

externevaloare cas de saustricaciune se o de 25 leioricare greutatea, cele

pentru cutii,etc., valoarea

La si ce dinse pot indeplini formalitatile

vamale de birourile oficiale deexpeditiune

taxe :bani de ori-colete s'ar coprinde in deelaratia de

import ; pentrufie-care sau pachet.

In aceste taxe serea la dorniciliu.

www.dacoromanica.ro

CALEND 33

TARIFA COLETELOR POTALETaxa pentru ramburs este de 20 bani de 20 de lei sau fractiune

DESTINATITJNE

GR. LEI B. B.

'Algeria 5 2 75 35 3

Argentina 5 - - 3 25 - - -Anstro-Ungaria 1 25 1 75 2

Belgia . . . 5 500 a 25 3 25 25 3

Bolivia s - 6 25 - -Bosnia-Herz egovin a 500 500 1 75 2 50 25 2

Brasilia - 5 50 - - - 3

Britalia 500 - -- - 35 3

Bulgaria - 500 1 50 - - - 2Camerun 500 - 25 4 75 3

Canada-- -- 4

62525

-- -- -- 3

5 8 - -Chili 5 500 5 25 7 75 4Chypru 3 25 - 2

Columbia Panama -Corsica 500 500 2 75 20 35 3

Danemarca 500 2 1 25 25 1

Egypt 500 2 50 - - 2

500 1 75 2 25 2Francia ..... 600 500 2 25 3

Germania. 500 500 1 2 50 25 2

Grecia - - 2 50 - - - 2

Guatemala. - - - - -Holanda 500 500 2 25 - - 25 4

Italia 5 505 2 - - - 25 3

Japonia 500 - 4 50 -- 35 2

Luxembur 500 2 - 2 25 2

Malta 500 - 2 - - 2

5 500 - 3 25 4 75 35Mexic 5 - - 4 25 - - - 3

Muntenegru 500 500 1 75 2 50 25 2

Nicaragua 5 - - 4 - - 3

Norvegia 500 2 3 05

Paraguay - - 4 25 - - - 4Persia 500 - 2 25 - - 35 4Peru 6 - - 6 - - - - 4

Portugalia - 2 - 2

Rusia 2 - - - 10 2

Salvador 5 - - - - 4-Shanghai 500 - 4 75 25 3

Serbia 5 500 500 1 2 50 25Spania 6Suedia 5 4 40 25Tripoli 5 500 2 - - 2.Tunisia 5 500 500 2 - - 2Uruguay - - 4 - - - -Venezuela - - - - - - 4

Pentru inlesnirea presintKrei laa obieetelor inregistrate pus inzare la postale livrete derecepise 1 leu, eu 100 rece-pise pe pretul de 2 lei 200 recepisepe 4 lei.

Taxele pe kilometru sau fractiune dekilometru pentru transporturilegentele sunt

Cel 20» 15www.dacoromanica.ro

34 CALENDARUL

Pentru copii pInS la 5 ani taxa este; pentru bagaje se

bani de fiecare kilogramear de parcurs.

eilltorie la sede la postal de pornire

sau de la postal

TelegraniePentru interiorul de fiecare

5 bani plus o supra de banipentru telegrams, taxindu-se

cuvinte adresa de destinatie oridin ekte cuvinte ar fi formate.

Telegramele interne expediate de cores-pondentul ziarelor orele 2 p. m. si

de o dedin ordinar telegrafic.

Taxa de estede bani. de visitInu pot avea text, numai adresl sem-

; semnittura nu poate maide 3 se admit in zi.

de primirea telegramei, carese libeleazI in mod obligatoriu, to banipentru fiecare

Pentru urgenti, interiorulpentru la o telegrams

urgentI se percepe de 3 ori taxaTelegrame urgente se admit numai

pentru Austro-Ungaria, Algeria, Azore,Belgia, Bosnia, Bulgaria, Corsica,

Francia, Germania, Grecia,Italia, Luxemburg, Norvegia, Wanda,

Rusia, Serbia, Spania SuediaTunisia.

adevenire telegrafics de primireaunei telegrame, bani interiorul

strlinItate taxa a 10adeverire de baniinterior, sträingtate.

Pentru rlspunsurif percepetaxa atltea stintrate rIspuns de desti-

unde este adresat sebon care se lipefte

se de destinator biurouluicare va primi

Taxele telegramelor simple destinate

NUMELETAXA

STATELORTAXA

b. b.

Austria - 13 Afganistan ...... 4Bosnia - 17 Argentina, republieS . . . . 5Belgia (via Germania) Australia meridionala . . . .Britania Mare (via Germania - 38 Brasilia 45Bulgaria . - 10 Canada - 1 70Danemarca (via. Germania . - Verde 3 -..... 21 ChiliFranta Corsica (via Elvetia) - 29 ChinaAlgeria Tunis (via - 39 Cipru, -

intreagS Columbia Panama 6 70land (via Austro-Tingaria) - 20 Corea (via 6

Gibraltar (viaSpania). . . - 41 Cuba, Havana 2continentali, Insula de (Alexandria) . 1 43

ros Eubea. ..... - 41 Gautemala 4 30Toate celelalte insule in ge- Haiti . 7

nere Inndiile Britanice din Asia. 2 85Italia (via Austro-Ungaria). - Japonia 6Luxemburg (via Germania). - Java, 4Malta (via Italia) - 45 (Tanger) . -

Austro-Ung.) - Mexic, Matamoros, Chihuhaua 2 35Norvegia (via Germania). . - 41 Noua Caledonia 30Olanda (via Germania) . 29 Persia 1 40

(via Francis). . - Peru 7Rusiade Europa Caucasia Rusia (Seberia) reg. - 80

si 21 1 10Serbia - so Statele-Unite ale deSpania (via Franta) - Nord New-York 70Suedia (via Germania) . . - 83 Tonchin 5

Europa (via Bulgaria) Transvaal 3 15s » Asia insulele Tunis -- 41 Venezuela 9

Ungaria 13 Uruguay 65Zelanda 3 45Zanzibar

www.dacoromanica.ro

55

Taxa de colationare--este de 2 bani pentru

este eu 1/4 din taxatelegramei.

copii interne externe, taxade copie de 100 cuvinte cite

bani.telegrame a se urmiri, in

-teriorul se oritaxa telegramei in este

serviciul extern, se per-taxa telegramei la prima

localitate pentrurile ulterioare si. la-destinatorul telegramei.

In interiorul se admit tele-cu expres pentru care se lasa la

presentare un deposit caretransportului,

'se taxa unei adeveriri de primire (tele-; de se pot

legramenumai telefon, percepandu-se petaxa a telegramei o supra-taxi bani telefon.

Taxele ordinare destinatepentru se calculeazi.

euvintelor percepindu-se

numai chitantei, taxa aexterne nu mai

de leu 10

Convorbirl

Taxa unei conVorbiri de minute interiorul este de

intro din50 bani.

intro doui din judeteveeine leu.

intre din judetenelimitrofe leu bani.

convorbire de la oreleseara la 6 dim.

urgente se dublu.Pentru o fonograma (corespondenta.

numai telefon) taxa estede de bani 20 cuvinte ase adresa). -

Pentru o telefonata (tele-prin telefon mai

departe prin telegraf) percepetaxa telegramei o suprataXa 25 bani.

unui avis de invitare la telefoneste 25 bani.

CAME FERATE ROMANE

NOTIUNI DIVERSE RELATIVE LA TRANSPORTURITransportal persoanelor

se pot opri la ori-ce statiune spre a continua alt inzi sau a doua asemenea caz trebue pe statiei

trenul.Cine va va se va bilet, va

a locului oeupat ; asemenea va ocupa o MasiCopiii la nu plitese nimie cei de la la

jumatate, iar de la in sus taxa ; asemenea unifor-preturile

Transportul de bagageBagagele, ce in o persoana, se transporta se sub sau

.d'asupra locului ocupat. Asemenea bagage trebue de dimensiunimiei ca nu incomodeze pasagen. in eoridoarele vagoanelor este

Bagagele de greutate mai mare se predau cuart de inaintea pornireide colet dupa cum e insemnat in tarifa biletelor de calitori, in ose-

la fie-care statie. Pentru bagage mai mari de kilograme se oreduetie. Pentru se libereazi. un bilet care il la sosire.Presentatorul bagagelor nu trebue la casa de bagaje bilet

calitorie.Biletele pentru bAi

De principale se libereazi, bilete de dus intors la urmatoarelede balneare sau din apropiere o de 25 valoarea unul

bilet Govora, Olinepti), (Prahova),(Lacul-Sarat), Targu-Ocna (Nastasache

Piatra-Neamtu (Oglinzi T.-Frumos (Strunga) Constanta.sosire trebue inteun la-Seful

de destinatie a celei mai apropiate care se va intoareere.

Tichete dela de Nord Bucurepti, Sinaia (vara), e

color ce un de a 20 bani tiehetul.www.dacoromanica.ro

LENDARUL «MINERVEI

TARIFA CÄILOR FERATE ROMÂNE

De la Bucuresti (Gara de Nord) la toate statiele din

FORTURILE JURUL CAPITALEI

le

PRETUL BILETELORaecelerat Tren

ci.

L.

Adjud 244 26 17 70 11 22 14 75 9 85Albesti 77 8 75 6 30 4 35 7 30 25 65Afumati 306 29 70 20 05 - - 24 80 70 11 15

30 80 20 90 96 25 70 17 45 11Alexandria 277 28 65 19 - - - 23 90 15 85 10Arcesti 216 24 25 16 70 - - 25 9 20Asau 314 20 55 75 25 30 17 10 11 45Azuga 137 15 55 11 25 - - 12 9 75 6 45

373 31 21 70 - - 26 18 15 1202 29 19 90 13 30 24 05 16 60 11

Baicoiu 9 6 70 - - 7 75 5 60 3 90Balaci 167 18 95 13 45 - - 15 80 11 20 7

24 50 16 - - 45 70 6 25Banca 304 20 65 19 95 30 24 75 16 65 11 10

249 27 17 90 11 22 14 90 10 -Barcea 27 05 17 75 11 22 55 14 80 9

121 30 20 25 25 17 05 11 40(H.) 262 28 18 60 12 23 15 40 10

349 31 10 21 14 15 25 95 17 11 7555 5 90 3 2 65

75 20 - - 30 '17 10 11 4031 70 22 - 14 55 26 40 18 35 1531 25 21 14 25 26 05 17 80 11 85

117 13 30 9 - - 11 10 8 - 5

288 29 10 19 12 95 24 25 16 25 10 80Basarabi 422 22 14 90 27 35 18 75 12 45

340 85 21 - 13 95 25 17 11 65Berheci 27 60 18 05 12 05 23 - 15 05 10Beoca 176 19 95 13 95 - - 11 65 8

30 - 20 20 - - - 16 11 25Boboc 149 16 90 12 25 8 05 10 20 7 05Borcea 155 60 12 - - 14 10 50 7Botosani 477 36 - 24 05 15 30 05 20 05 12 95

30 3 40 - - 1 70 2 85 2 05 1 40

229 45 16 11 21 20 14 50Brazi 52 5 95 4 30 2 4 3 56 2Breaza (H.). 11 60 8 40 - - 9 65 7 4 86Bucegea 451 15 28 40 95 12Bucure§ti-Fil. 8Buda 70 7 95 75 4 - 6 60 4 3 30Buftea 18 2 - 1 45 - 1 70 1 20 -

40 21 50 14 30 26 15 17 90 11 90326 20 60 13 25 17 15 11

Burdea 144 16 - - - - 60 9 80 85446 33 80 22 70 15 28 20 18 90 12

06 10 90 - - 12 55 9 10 6 30ButoWi 299 29 50 19 85 - - 24 16 11

128 14 15 45 7 25 12 10 8 70 6

Buzescu 24 30 16 35 - - 25 13 60 9 20

Caiuti 268 28 18 70 12 50 28 60 60Calafat 25 21 - - 26 05 17 80 11www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 37

PRETUL BILETELOR .

Tren Tren de persoane

B. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.

15 55 11 25 - - 12 95 9 35 4596 10 90 7 90 - - 9 10 6 55 4

Campulung 156 1.7 70 12 65 - - 14 10 7 30Cantonul 3 (H.) 6 65 4 85 - - 55 4 05 2 80Caracal 40 17 45 - - 22 - 14 55 9Carasu 552 41 70 27 85 17 40 34 75 23 20 14 - 50Cârbunesti 65 20 80 - - 25 17 11-Cârcea 242 26 17 60 - - 22 14 65 9Cernavoda 167 18 13 45 - - 15 11 20 7 65Chitila 10 1 15 - 85 - - 95 - 70 -Cilibia 10 10 -Cioara 198 22 25 10 40 18 70 12 70 8Ciocânesti . . 24 2 75 1 - - 2 25 1 1 15

184 20 85 14 85 17 40 12 8 25.Ciulnita 11.0 12 50 9 - - 10 40 7 50 5 20Ciumesti . . 115 13 9 - - 10 85 7 90Ciurea 399 31 75 22 15 14 26 45 18 50 12 20Clucereasa . . 123 13 90 10 10 - - 11 60 8 40 5Comana 37 3 2 75Comänesti 30 20 20 45 13 25 15 17 - 11 35

111 12 60 9 10 - - .10 7 5 25'Constanta 230 25 17 - - - 21. 30 14 20 9

port. 233 85 17 10 - - 21 55 14 30 9 60Contesti 42 4 80 3 45 - - 4 - 2 -Copacioasa 343 30 95 21 - - 17 55 11 70Corabia 281 28 90 19 20 - - 24 05 16 - 10Corbu 17 70 65 - - 75 10 55 7 30

25 55 17 - 11 40 21 30 14 20 9Costesti 14 75 10 65 - - 12 30 8 90 6

191 21 70 85 10 18 05 12 40 8 45269 28 18 - - 23 65 15 65 10 40

Cral ova 251 27 45 - - - 22 90 15 - 10 05Crasna 324 35 20 13 75 25 30 17 10 11Cretesti 31 - 21 05 14 25 17 55 11 70Cristesti 477 - 24 05 05 20 05 12Crivina 40 50 15 80 90Cucuteni 448 22 70 15 28 30 18 90 12 75Curtea de Arge 147 16 70 12 05 - - 90 10 05 95

515 38 25 95 16 70 45 21 65 13 55Därmänesti 311 29 95 20 15 13 24 95 16 80 11.

9 65 7 - - - 8 4 05Dealul-Spirea . 5 75 - - 35Dedulesti 179 20 25 14 9 70 16 90 11 75 8 10'Dobrina 31 15 21 20 14 20 95 17 70 11 80Doicesti 90 10 20 7 35 - - 8 6 4 25Doftana 102 11 8 40 - - 7 - 4 85

40S 32 22 30 14 80 18 60 12Dorohoiu 483 76 24 30 65 45 20 25 13 -

240 26 17 65 - - 22 10 14 60 75163 18 13 20 - - 15 40 11 - 7 55

22 10 15 10 10 10 18 12 8Elena 137 55 11 25 - - 12 95 9 6 45

Radu (H.) 343 30 95 21 14 05 25 80 17 11 70Faraoani 282 28 90 20 12 16 - 10 70

33 22 60 15 10 27 70 18 80 12 60169 19 15 13 9 95 11 30 7

05 20 25 13 05 16 90 11 30Fetesti 147 16 70 12 05 - - 13 90 10 05 6 95Filiasi 286 29 19 45 - - 24 20 16 15 10 75Florica 106 12 05 8 70 - 10 7 25 -

199 22 60 35 10 18 80 12 70Foltesti 296 29 19 75 13 20 24 16 45 11 -

253 27 18 05 - - 23 - 15 05 106 40 4 60 20

www.dacoromanica.ro

38 CALENDARUL

. PRETUL BILETELORTren accelerat Tren do

I IL Cl.

L. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.

Frumusita . . . 287 29 05 19 12 90 24 20 16 15 10 75Fulgeresti . . . 30 20 60 75 25 35 17 11 45Fundulea 4 80 3 45 4 - 2 90 2 -Furnicosi 143 16 11 70 13 9 75 6 80

70 7 75 6 60 4 80 3 30(H.). 77 8 75 6 30 7 30 3

261 28 18 40 12 30 30 15 10Galbini 323 30 95 20 55 13 25 10 11 40Ghergani 36 4 10 2 95 3 40 2 45 1. 70

30 20 17 55 05 16 90 11 30GhibArteni 333 30 20 80 13 85 25 17 35 11 55Ghidigeni 266 28 18 40 23 50Ghimpati 96 10 90 7 90 10 6 55 4Gilort 298 40 19 80 24 50 16 50 11Giurgiu 75 7 10 5 15

(dela Fil.) 67 6 35 55 3 15Goioasa 30 60 20 13 85 25 17 35 11Golenti 31 21 10 17 60 11. 70

101 11 8 9 6 90 4 80Govora 282 28 90 19 20 24 05 16 - 10 70Grajduri 184 31 60 01 14 26 75 18 25 12 10GrAdistea (H.). 32 3 2 20 1

Gropeni (H.) 12 9 05 10 40 7 5 20189 40 14 75 13 10 17 85 30 8 40

Hagieni 162 0 15 9 05 15 10 90 7 50Halaucesti . 366 31 45 21 55 14 26 20 17 95Hanu-Conashi . 260 18 80 12 50 23 65 15 65 10 40Heci-Lespezi . . 397 31 75 22 10 14 60 26 45 18 45 12 20..... 357 25 21 14 25 26 05 17 11 85

189 21 40 14 75 10 17 85 30 8 40(via Pasc.) 462 34 90 23 30 15 45 29 10 19 12 85

Tecuci) . 408 32 15 22 30 14 26 80 18 60 12 30Jilava 17 1 1 15 - 80Jiblea . 310 29 90 20 15 90 16 80 11 20Independenta . . 270 28 35 18 80 12 23 65 65 10

(H.) 86 9 7 05 4 85 8 15 5 90 4264 28 10 55 23 40 15 10261 28 18 40 23 30 15 10 25

Ivesti 256 27 70 18 20 20 23 10 15 20 1095 10 75 7 85 --, 9 - 6 50 4 50

Larga 444 33 75 22 70 25 18 90 12 70Lascar Catarg 315 30 05 20 25 13 55 16 90 11 30Lehl'u 70 5 6 60 4 80 3 30

461 34 23 25 15 45 29 19 75 12 85Leordeni 87 9 7 15 8 25 5 95 4 10Liteni 419 32 22 40 14 27 20 18 70 45

235 26 05 17 70 21 70 14 40 9 65Livezi 263 28 18 23 10 30

218 24 45 16 40 11 10 20 35 13 65 9 25Märculesti 122 13 85 10 05 11 8 5 80Maria 29 90 20 45 24 90 16 11 20

59 6 65 4 5 4 2127 14 45 40 12 05 8 65 6 -

Medjidia 191 21 14 85 18 05 12 40 8 45Mierlesti (H.) 176 19 95 13 95 16 65 11 65 8 -

178 15 65 11 - 9 40 6181 20 55 14 17 10 11 85 15361 31 10 21 40 14 25 10 17 85 11 85

17 90 12 80 14 90 10 65 7 40Mizil 94 10 7 6 40 4Mogosoaia . 7 90 65 - - -Moinesti 30 45 20 60 11 25 35 17 15 11 45

118 13 35 9 65 0 65 15 8333 30 65 20 80 55 17 35 11

www.dacoromanica.ro

CALEND'ARUL 9

PRETUL BILETELORTren accelerat Tren de -persoane

H I Cl.

B. L. B. L. B. L. B. L. B.

Movileni 436 45 22 65 15 10 27 90 18 12Muftiu 207 25 76 10 70 19 50 8 95Muncel 31 21 75 14 18 12Munteni 30 20 85 13 60 17 40 11Murgeni 188 21 30 14 70 10 05 17 75 12 25 8Murfatlar 209 23 60 - - 19 13 9 -Negri 267 28 18. 65 12 50 10 40

(H.) . 20 23 40 15 29 30 19 12 907 - - 6 15 4 10

29 70 19 65 - - 24 40 16 40 10 9019 60 - - 24 16 10

Odobesti 210 23 70 15 95 10 19 13 30 9 -Oltenesti 337 30 20 90 13 90 60 1.7 11 60

282 28 90 19 20 12 85 24 05 16 - 10 7027 65 18 - - 23 05 20 10 1031 - 21 - - 25 17 11 70

Pantelimon . 17 1 1 - - 1 65 1 15 - 80Papa 186 21 10 14 - - 17 60 12 15 8 30

(H.) . 119 13 9 75 - - 11 8 60286 31 70 21 95 14 26 40 18 12 10

23 20 15 70 10 66 19 30 13 10 - 80348 10 21 10 14 25 90 17 60 11 75

26 05 17 30 - - 21 70 14 40 9 65Peret 206 23 25 70 - - 19 40 13 10 8 90

31 3 1 80 2 2 10 1Piatra-N. 31 30 21 40 14 25 26 10 17 11Piatra-Olt 206 23 25 70 - - 19 40 13 10 90Pietroaia 78 8 80 6 - - 30 70

109 12 35 8 95 - - 10 30 760 6 4 40 4 10 2 85

Plopeni 82 9 6 70 - - 7 60 90210 23 70 95 - -, 19 13 30 9 -

Podoleni 30 20 90 13 70 17 11 60Podul-Iloaei 439 33 60 22 65 20 28 - 18 85 12Poiana 94 10 65 7 - - 8 90 6 40 4 45

296 29 19 75 - - 24 16 45 11 -Potcoava 168 19 - - 11 25 7 70Predeal 16 45 90 - - 13 70 9 6 93Prahova 46 3 2 4 35 2Prunisor 75 20 85 - - 60 17 40 60Pucioasa 102 11 60 8 40 9 7 - 4 85

233 17 10 21 56 14 9 60Punia-Seaca . . 23 75 16 - 10 80 19 80 36 9

. . . 274 28 18 95 60 23 80 15 80 10280 28 19 - 24 - 95 10 65

(H.) . . 274 28 18 95 12 60 23 80 80 10Radu-Negru 138 15 11 30 - 13 - 9 40 6

162 18 40 13 15 10 90 7. . 293 29 30 19 60 - - 24 40 16 35 10 90

378 '31 56 21 80 14 30 18 16 12Rediu 472 23 85 29 70 19 ' 12

287 29 19 - - 24 20 16 10Roman 31 - 21 10 14 17 60 11 70Romula 232 -.25 80 17 06 21 14 25 9Rosetti 18 - 12 90 8 90 - 10 ' 75 7 40

316 80 15 20 10 ' 95 11 3022 10 15 10 18 45 12 60 8

Rosnov 347 31 - 21 10 14 -05 25 17 60 11 70Ruginoasa 401 31. 80 22 15 14 18 60 .12 20

218 24 16 - 20 35 13 65 9Saligny 173 19 60 13 80 - 16 35 11 50 7 90

. 28 66 19 - - 23 90 85 10 6064 6 10 4 40 - 10 70 2 60

428 33 10 22 60 15 05 27 18 80www.dacoromanica.ro

«MINERVEI»

Numele.

PRETULTren accelerat de persoane

L. B. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.

Sascut 18 35 12 23 20 30 10 20SeInteia 377- 55 21 80 14 26 30 18 12 05

150 17 - 12 30 - - 14 20 10 25 7 10Secueni 335 30 20 90 60 17 40 11 60

29 19 50 - 24 16 10262 28 18 12 30 35 40 10 25

Sihlea 176 19 95 13 95 9 16 65 65 8 -20 10 30 - - 11 80 8 55 95

Silistraru 219 24 50 16 45 11 10 20 45 13 70 9 25Sinaia 126 14 10 - - 11 8 60 5 95Sintesti 21 - - - -- - 2 - 1 40 1 -

105 11 90 8 60 - - 9 7 20 -29 19 75 13 24 16 45 10. 90

270 28 18 80 - - 23 15 65 10 45Slatina 189 21. 40 14 75 - - 17 12 8 40Slobozia 127 14 40 - - 12 05 8 6 -

oldani 23 35 29 19 12181 14 10 70 - - 12 40 8 . 6 20306 29 70 20 05 13 35 24 80 16 70 11

Stolnici 146 60 11 - - 80 10 - 6 90Strejesti 228 25 40 90 - - 21 14 05 9 45Strehaia 29 90 20 15 - 24 90 16 80 11 20Smardioasa . 243 80 17 - - 22 14 70 9

138 15 65 11 30 7 - 9 40 6 50Tändarei. 176 19 95 13 95 9 11 8 -

9 65 7 - - - 8 85 4 05. 81 9 20 6 60 - - 7 50 3 85

T.-Frumos . 417 22 40 14 27 18 70 12 40T.-Jiu 31 21 30 - - 05 17 75 11 80

cna 29 19 13 15 24 10 90Tecuciu 20 17 11 21 85 14 46 9 70Timnea . 80 45 20 60 - - 17 15 11Titu 49 5 4 - - 4 60 3 2 30

237 20 17 - - 21 14 45 9 70Todireni 482 24 80 30 20 -

208 23 50 80 - - 19 60 13 20 825 45 05 80 21 20

28 19 - 12 23 90 10242 26 17 - - 22 14 9 80248 27 20 17 90 11 90 22 70 14 90 9 96

T.-Severin . 40 21 - - 26 17 90 11 90273 28 65 18 90 12 60 23 10113 12 80 9 25 6 10 7 70 5

Pasc.. 428 10 22 27

2018 80

1312

-65

Ungureni 529 40 - 26 70 33 22 20 13 90253 27 18 05 12 05 - 10 05

Urleasca 198 22 40 10 40 18 70 12 70 874 8 40 6 05 - - 7 5 3 60

473 35 80 28 29 80 19 86 12241 26 17 11 70 22 6071 8 10 80 4 05 70 4 3 15

Valea 120 13 9 80 - - 11 8 20 5 65Valea 291 29 20 19 - 24 10

280 28 19 15 12 80 24 - 95 10Vaslui -.30 85 21 - 13 17 11 65

. 382 31 21 85 - - 35 18 20 12 1022 60 10 27 70 18 80 12

26 2 1 80 1 20Vintileanca . 101 11 45 8 90 4 50

288 28 26 18 65 - - 23 15 10456 40 22 95 40 28 12 80

. 221 24 70 16 - - 20 60 75 9Vorniceni . . . . 40 90 27 17 34 10 22 75 14 25www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

Statiei

PRETUL BILETELOR

Cl. Cl. Cl. I Cl. Cl. III

L. B. L. B. L. B. L. B. L. B. B.

27 40 17 22 85 14 10Zimnicea

37 46 24 95 15 75 31 20 20 80Zoita 161 17 10 12 8 14 10 30Zorleni 29 19 13 15 24 45 45

C. F.

I Cl.Un bilet pe an Lei 689.05

prelungire) . 413.46367.50 183.80

lei

TARIFUL BILETELOR PENTRU TRENURI DE PLACERE

. Valabile' pentru ducere intoarcere de ajunulLuni dimineata a doua sârbitoare.

De la BucurestiCL

De la BucurestiCL

I II

laAzuga 16.55 6.40 10.20Breaza. . 4 80 Doftana 4.80Busteni . . 10.00 6.30 Predeal . 17.20 10.15

. 4.65 . . 8.85 4.80Câmpu-Lung 1045 7.30 Sinaia 5.95Comarnic . 9.20 . 13.60 8.95 4.96

. 21.30 14.20

Tariful clasa

Din aunt comune rurale la statlunile la distanta 40 km.se ellbereazii de ducere cl.

Ill Clasa III Clasa Class IIIen Tren Tren Tren

accel. aced. I accel..: i E I I I

1-10 0.60 0.80 27 1.70 1.40 2.40 2.- 37 3.10 2.601.- 0.80 28 1.80 33 2.50 2.10 2.70

16-20 1.20 1.- 29 1.90 34 2.60 2.20 39 3.40 2.801.20 2.- 1.70 36 2.80 2.30 40 -

26 1.70 1.40 31 1.90 36 2.90 2.40

Aceste bilete aunt valabile pentru intoarcere 24 ore socotite de la emitereawww.dacoromanica.ro


BALCIURILE DIN

in 2, Roznov,In la Piatra.

in 9, 40 Mncenici, la Grind Roznov(Neam(u), (Romanati), Jupacuciu Giurgeni In 25,

estire, Greci ,Tigveni Chiojdeni, (Vaslui),La 5f. in In Vai-

(Valcea). Duminica la Sutesti Giurgeni, Ciochina(Neamta), (Vaslui).

23, la Moinesti Bargioani (Neamtu), Botesti,sporesti (Roman), Caracal, Pitesti, Lupoaia, (Mehedinti), R.-Sitrat,(R.-Skrat), (Schitul (Gorj),

Main 21, Sf. Constantin Elena, la bobroteniRoznov (Neamtu), Galati. La Uda(Arges), (Muscel), Tri-festi (Roman), La Bucuresti, (Teleorman),

la Alexandria (Teleorman), Vaideeni (Valcea). In Duminicala Piatra-Neamtu, Chiojdeni Pitesti, Negoesti

(Dolj), Sälcii Jilava Piatra, Negresti (Vaslui).lunie in 24 Drgaica, la Focsani, lpatesti Buda (R.-Sarat), Colentina

(Ilfov), Giurgeni Pitesti, Brosteni (Me-In 20, la Bacau, Viziru-de-Sus Brosteni

Talpa Boghecea, Buruenesti (Roman), Giurgiu.in 20, la

testi (Neamtu), Falticeni, Giur-geni (Ialomita), Dumitresti (R.-Sarat). 24, la Jilava (Romaa). In27, 8f. Pantelimon, la Davidem (Neamtu), Curtea-de-Arges, ArgintoaiaMehedinti), Draghiceni Vaideeni Pantelimon (Ilfov).

August la 6, Schimbarea la la Lnciu (Mehedin(i), Poenari (Arges),'(Roman), Bogdan, (Tutova), In 15

in T.-Jiu, Curtea-de-Arges, Ulmeni (Ilfov), (R.-Sirat),Giurgeni (lalomi(a), Cotroceni (Ilfov), Voinesti, (Vailui),

Sinaia (Prahova). In 29, laDavideni (Neamtu) Mogosesti, lugani

In 9 lain 8, In Bucuresti, al La

tine 25 (Ialomita), Buda BogiCiochina Valea (Roman). In 14, la

Negresti (Vaglui), Scheia, Doljesti (Roman), Telega (Prahova).Octombrie in 24, Vinerea Mare, in Targu-Jiu, Godeni (Muscel),

Slobozia (Ialomi(a), In 26, Moinesti Lupoaia (Romanati), Negresti(Vaslui).

In 8, Sf. Voivozi, la Onesti,Telega (Prahova).

Decem brie in 2, la la Piatra, in 7 laSutesti Borosesti, Negresti

MINERVAInstitut de arte editura

- 6, Strada 6.

Executä tot de de aceastäin mai scurt preturi moderate.

mai de nationale.www.dacoromanica.ro

CRONICA ANULUI15 Nov. 1903 -1 Nov.

15 1903.- Deschiderea sesiunei parldmentare.M. Sa, in vorbirea de deschidere,am ani am isbutitmari am intrat situatie normald.». Impor-

este parte meságiului ,«NaOerea unuial doilea Principe al Casei mele a fost bucurie

mai vie de popor, cu el a vdzut eao garantie pentru viitor. Am fost mi§cat de ne-

dovezi de dragoste de devotament cari mi-auvenit prilej din toate pärtile

- Ziarele public de despre aniversarea zileide 14 Ndembrie, cu ocazia sfert de veac

Dobrogea a fost alipitä Tärei16 Noembrie.- Monitorul prin care

institue un A. Sa Principele Mo§tenitor ca prqedinte,pentru ridicarea monumentului Independentei. de la 6 1902).

24 Noembrie. a «Ligei «Culturale», sectiaBucuresti. Din raport acest an' au fost de12.000 'fr.

30 - Ziatele se de o cuvintare abatului de stat ungur, Contele Apponyi, rostitor la Seghediu. Vor-birea e o declaratie de nimicitor in contra ori-cdreimanifestatiuni de viatä a nemaghiare.

2 Decembre. - Se depune la proiectul de pe anul1904-1905. Veniturile la 233,890,212 lei, chel-tuielile fixate la 226,500,000 lei, dar un excedent739,212 lei. In ceea ce veniturile, ele evaluate8.773.212 lei mai mult deck in exercitiul anului 1903-1904.

3 - Contele Goluchovski, salegatiunile austro-ungare, se astfel asupra politicei externea :

ce Grecia, aceste regate observat,de tulburdrile balcanice, o atitudine care -maturitatea

lör politica prude* mod consolideazd dinreputatiunea bine meritatá elemente de pace Europa,

sprijin marei opere pacinice, la care noia consacra cele mai bune ale

urmat de o serie de ani ode scopul ei».www.dacoromanica.ro

CALENDARUL «NINERNEI»

6 Decembrie. - La se tine Congresul profesorilor decurs secundar din tara. Se iau pentru imbunätätirea

materiale a Corpului didactic.10 Decembrie. - Moartea lui Gavril Muzicescu, compozitor

profesor de bisericeascä la Conservatorul din Iasi. Näscutla 1847 in Ismail, räposatul a la Petersburg, acondus de la 1876 corul Mitropoliei are deosebitul merit

ARTACHINO. -un tablou al Expositiei Soc. eTinerimea Artistica» din 1904).

de a fäcut in sträinätate muzica noasträ,, ceagioasä cea

12 Decembrie. - Ermete Novelli, cu trupa sa, deschide ciclul dereprezentatii la Teatrul

24 Decembre. -S'a Constituit societatea numismaticäde onoare, Dim. A. Sturdza. Presed. activ, Mihail Sutzu. Vice-presed.,Gr. G. Tocilescu. Membrii : Al. G. Cantacuzino, Lt.-Col. G. Iordänescu ;Dim. Panku ; C. Alexandrescu ; G. Severeanu ; C. Storck ; E. D. Mirea.

www.dacoromanica.ro

CALENDAROL 45

1904. Sa Regele a dat urmätorul ltordin de :

«In cursul anului ce s'a am avut pläcutul prilegiu de aiubita mea armatä nu dea toate spre

a räspunde la Natiunei a de multumirea Mea.Urmând preget, Tara poate Eu

de vitejii Mei ostasi.multumesc dar doresc statornicie nesträmutatä pe

cale, a României sa positiune, prin eacu multe jertfe.

de urez, subofiteri sol-dati, ani fericiti. Dat in Bucuresti la 1904.

CAROL.

- Moartea lui G. Tocilescu, profesor lade Drept din Bucuresti.

11 Ianuarie. - Se inaugureaza, la Bistrita, orfelinatul pentruinembrilor corpului didactic. In sa, Ministrul de Culte,Haret, aratä cea nouä e o vie de recunostintaTärii corpul invätätoresc».

12 - La se tine Congresul popularepresenta d-lui Sp. Haret. discursul Ministrului, in care se

astäzi.avem peste 1000 de bánci, capital demilioane, se trimite o telegramä M. Sale Regelui, de acest

a membrilor primului Congres al bäncilor popu-la,Focsani, leagänul Unirei, in numär de

«este de a transmite M. V. respectuosa expregiune a devotamentuluiprotectiune ce binevoit

pentru interesul ce M. aratä preget tuturor ches-«tiunilor menite ridice intäreascä täranul român».

14 - Moartea publicistului iesan Spiru Prasin, in due-cu Itic (Scinteie), redactorul ziarului «Gazeta

16 Ianuarie. - Ziarele de peste munti un rezumat alstatisticelor despre emigrärile America. Tabelele dovedesc inanul 1902-1903 emigratii europeni atins suma decari 4,173 Români.

- In oseaua Filantropia No. 73 s'a inaugurat asi-'pentru de Societatea

a presidentä de onoare este S. Regina. Locul pe careclädit azilul este de M. S. Regele.

24 Ianuarie. - Liga Cultural/ comemoreaza Ateneu, peUnirea Principatélor a XIV-a aniversare de la ei.

Xenopol vcrbeSte despre insernnätatea a zilei.- Ziarele reproduc din revista parisianä Musica tirea premiulwww.dacoromanica.ro


600 oferit de revistä pentru cea maiPa obtinut valorosul violonist george Enescu.

Incetarea din a scriitorului Ion Fundescu, inde origine, Fundescu a fost ziarist, deputat liberal

director-proprietar al ziarului «Telegraful» ; a pu-de versuri, romane dintre cari

Basmele » i-au creatde valoros prozator.

Fundescu a fost ziaristicdpentru ultimaanii 1893 95, la Românul.In era la

27 Ianuarie. - Jubileulsocietätii academice,mea» din auparte ; guvern.henlohe, inMitropolitul, aristo-cratia bucovineanzentairtii studentimei deUniversitätile BucurestiGrat-z, Viena etc.

3 Februarie. - D.nistru Sp. Haretdeciziunea, conform careiad. Ion Bogdan estecinat tipärirea tuturorhrisoavelor, actelorcumentelor provenite de laStefan-eel-Mare. Lucrarea,

a un evenimentin serbärile anivershrei400 a luicel-Mare, se pecheltuiala Statului va

guvernului in zivade 15 Iunie 1905.

5 Februarie. - D.IP. - Giers, trimisul extraordinarun tablou a1Exposiiei Soc. .Tinerimea al Rusiei la aArtistici» din 1904). d-lui

afacerilor 1. Bratianu, in urma atacului dirijat deloarele japoneze contra escadrei ruse din Pori-Arthur, in noapteade 27 Ianuarie, imperial al Rusiei a a

armele provocarea Japoniei.- vierieze pe baronul pentru agitatiile luinemaghiare din Pesta.

7 Februarie. - o statisticä awww.dacoromanica.ro

47

Moldova din 1083 arendasi 399 ovrei, acestiadetin cele mai mari si mai bune.

soCietate de diletanti, domni si doamne din elita bucuresteana,in Teatrul National piesa Madame de Gavault Beer

Presa, aproape unanim, se potriva repre-zentatiei frantuzesti. Studentii fac demonstratii.

14 Februarie. Ziarele in Regina-Assa in Ca-nada) s'a constituit o parohie româng. Arhimandritulghenie Ungureanu a cursul anului 1903 : 9botezuri- 8

Februarie. -0 a agricoli dinare Bucuresti si se iau pentru

la19 .Februarie. - Se declaratia de neutralitate a

timpul rasboiului dintre Rusia Japonia.20 - Din de despre societatea «Materna»

reiese anul expirat s'a r'ealizat un beneficiu net de lei,capitalul social la suma de 109,000.

24 Februarie.- Deschiderea sesiunei generale a Academiei.25 Februarle. - Un de profesori universitari

si admiratori d-lui C,. Universitatii dinBucuresti, serbeazá jubileul de ani de profesorat acestuia,oferindu-i un la au colabórat peste 60 de persoane.

d. rector au parte la prezentându-i, in aula «Fun-Carol» omagiile de admiraVe.

Februarie. - D. Sp. Haret, ministrul instructiunei, adeciziune :

La 2 se implinesc 400 ani de la lui Stefan-cel-Mare.In ziva aceasta, marelui Domn va d

din tará, pompaIn oras, la ora 9 dim., se va o care seface pomenirea lui a cápitanilor a lui,

lupte pentru apárarea românesc».Toate din ou profesorii drapelele

vor asista la In Iasi, vor asistade stndenti, cónstituite in mod oficial.

Panahida' se oficia pe una din pietele sau una dinorasului, care prezinte spatiu pentru ca

toateterminarea panahidei, se vor tine cuvântäri de pro-

fesori scolari si alte persoane, corurile vor executatriotice.

Amánuntele ceremoniei, cuvântárile se vor tine cevor executa se fixa de comitetele formate pentru fie-

care din directorii scoalelor primare secundare din; in Bucuresti rectorii universithtilorle vor prezida. Co-

mitetele vor putea asocieze alte persoane din cärorconcurs ar. fi util pentru lucrarea sa.www.dacoromanica.ro

48 «MINERVEI»

Pentru acesta prin exceptiune, premiilor inse va ziva de 2 in orele 2 d. anul scolar1904-1905 va in ziva de 3 Septembrie.

rurale care se la o depärtare nu mai mare de 4de la un oras, vor lua parte ceremonia serbatä in oras.

Celelalte rurale vor in ziva de 4 laserviciul religios din biserica care se va face pomenireainarelui cápitanilor ostas,ilor

terminarea serviciului vor mergeunde va tine o cuvântare de ocazie. Corul

scoalei va executa patriotice.

STEF. Muncitori.(Dupa un tablou al Expositiei Soc. «Tinerimea Artistica» din 1004).

unde permite, mai multe rurale vorputea organiza serbarea, comun, a ceremoniei.

Participarea profesorilor, institutorilor, scolarilorla ceremonia acestor zile este obligatorie.

ea serbarea de armatä, d. ministru alinstructiunei a intervenit pe ministerul de räzboiu ca sä deaordine din tara cu acea ocaziune, vedereaversärei a 400 ani de la moartea viteazului Domn al Moldovei.

4 - Societatea «Carmen», sub conducerea d-luiriak, concerteazA la Ateneu. Succesul colosal piesele popularevedesc interesul publicului muzica nationalä.www.dacoromanica.ro

CALENDARUL «AL1NERVED 49

- trirnite Ministerului de culte o adresädespre cheltuielile ce a fäcut administratia Coroanei de

la 1 April 1902 la 31 Oct. 1903 pentrude pe domeniile Coroanei. Suma totalä se urcä la 106.970 lei, afaräwww.dacoromanica.ro

50 CALENDARUL

de 11.189 lei cheltuiti in acela interval pentru teatreleculturale economice pentru ajutoare date locuitorilor

Martie. - Deschiderea expositiei rimdvard a Tinerimeiartistice.

16 Martie. - publicist de peste V. E.este arestat escortat de jandarmi la Cluj, la Seghedin

. face de 4 luni inchisoare pentru un articol apárutPoporului».

21 Martie. - la Academia sub presi-dentia de Mostenitor. M. Sa ros-

o istoricul evenirnentelor sangeroasesurate jurul ,orasului Nicopoli, la secolului XIV,

aliate in frunte Sigismund, Regeleau suferit o infrangere din partea Sultanului Baiazid. M.

Sa de care se bucura Mare pesteinteresul tuturor pentru tara In

de receptie, vorbind despreinceputurile limbei D-.1 D. A. Sturdza d-lui Bianu.

6 Aprilie. - de la : «Mitropolitul grec alBitoliei a fost in Comuna Nicopoli in ziva Duminica Florrilorprima lui a fost, ca in o predicd din cele mai

,insultätoare la adresa Romanilor, pe cari i-a declarat excomunicati».7 Aprilie. - Aniversarea M. Sale a procla-

mhrei sale de Te-Deam-ul de Mitropolie, d-1 Sturdzanumele consiliului de ministri aduce zicad :

Sire,

tara e in picioare, indreptand privirea sa recunos-spre Maiestatea Voasträ ruga ferbinte

«A-Tot-Puternicul pentru «Maiestatea«Ati pus piciorul pe in floarea tineretilor,

insä cu o prevedere de ajuns«de Adese neinläturabile,,dar«Voastrá le-a biruit. Telul la depArtare, perseve-

muncei Voastre apropiat peste asteptarea, ce a .

«fost atins s'a creat pozitiune de careacum de a fi un reazdm sigur al nkuintelor pacinice ale.

«tiunilor. peste munca a domnit senindtatea sim-«timantului al binelui ce era de fundat si . al datoriei ce era dein deplinit.«Ast-fel ati imprejurul Vostru poporul

inältätoare a patriei propdsire. La pragulmai inaintate puteti privi cu o satisfacere cum poporul

cu cu dragoste, de a fi condus deRege intelept viteaz.

«Depun la picioarele Voastre expresiunea«tului pe Dumnezeu. care a bine-cuvantat silintele«Voastre cu o domnie reverse harurilewww.dacoromanica.ro

LENDARUL «MINER 51

«Sale asupra Maiestätei Voastre, asupra Familiei Regale«Regatului

13 Aprilie. - Camerareorganizarea comunalh.

asupra

proiectul de lege pentru

Din volumul DunIre, de Carmen Silva. -Editura LibrAriei Socec.

21Aprilie.-Inehiderea Cor-purilor legiuiroare printorul mesagiu.

importante supuse«deliberärei domniilor-voastre«au de«purilor Legiuitoare o«mai Votandu-se«la timp budgetul«004-1905, bazat tot pe«scedente s'a consolidat starea

in care a intrat«nantele Statului si s'a«creditul do-

prin intrebuintareaa veniturilor au

«dus un non escedent budge-«tar, escedente la Casa de pensiuni la Casa fondului Am«avut ast-fel la dispozitiunea noasträ mijloace pentru a satisface ne-

urgente ale Statului, pentru a usura care asu-«pra pentru a imbunätäti situatiunea

.

«Buna stare a.«Tesaurului

«public per-«mis a aduce«o reducere«insemnatä«irnpositului«licentel or.

«

a«fost«tatä Din volumul Carmen - Edit. Libr.«catuirea«rifului menit a da nou desvoltárei noastre«mice, printeo protectiune a muncei

«Ati urmärit mai departe reformele anul pre-«cedent, asigurand prin legea reorganizärei comunelor rurale o mai

satisfacere a intereselor Statului mij-.de a controla administratia awww.dacoromanica.ro

CALENDARUL

«Legea privitoare la obstiile sätesti legea regularea«solidarea drepturilor de a exploata petroleul proprietätile parti-« culare, au rezolvit chestiuni de drept, cari dau la multe«junsuri ; legei burselor, va relatiunile co-merciale.

«Mai multe au de d-voastrd, prin care seleggturile noastre internationale. - de

«la Paris ; de la pentru regularea conflictelor de«legi materie de despärtenie de tutela a minorilor,«Conventiunea de la Londra.«pentru protectiunea de fabrica comerciu Italia,«Conventinnea de exträdare Luxemburgul, pe«a aranjamentului comercial Bulgaria.

«Legea asupra fondului porturilor va la«voltarea precum la progresul Dunärei, a acestei«insemnate a

«Acum ca totdeauna «ati indreptat deosebita domniilor voastre«atentimie asupra armatei, crearea unui noulea de

a corpului de gräniceri, mijloacele«pentru a dota artileria tunurile cu tragere repede. se

se mäsurile de .apärare a i se situa-«tiunea ce State.

Deputati,

enumärare a legilor principale votate de domniile-«voastre este pentru a pune in vie importanta«Sesiunei care se inchide

«Vä Multumesc pentru sprijinul ce ati dat guvernului Meuindeplinirea datoriilor sale urez ca bine -

«Cerului se reverse asupra scumpului Meu Regat.«Eu declar a Corpurilor legiuitoare.

CAROL.»

24 - Onomastica M. Sale Reginei. sa de'felicitare Presedintele COnsiliului, zice : «Un singur cuprinde

astaizi inimile-noastre a tuturora, ca D.zeu sä vä däruiascd ani multi,toate .

4 - Ziarele : La Blaj s'a reprezentat o ope-retä : libret de V. Alecsandri muzica deJacob Muresianu.

5 Maiu. - M. Sa Regele, adreseazd d-lui D. A. Sturdza, urmä-toarea :

al Consiliului,

frumoasa cälätorie ce am fäcut pe de la Värciorova«la Sulina, cu Regina, cu Principele Principesa

cu copiii Lor Elisabeta, Mi s'a dat owww.dacoromanica.ro

CALENDARUL

cât de adânc este in iubitului Meu popol«dragostea cu care

«Am o vie emotiune«reväzând locurile istorice din«räzboiul unde«viteaza Mea si-a in-«temeiat faima, si cu bucurie

putut convinge câtin sufletul

«tinerelor generatii datele«rete cari au«La Calafat, Corabia, S,ilisoara,«Turnu-Mägurele Oltenita«s'a reamintit,«de aceastä .

«veci neuitatii. La si«Vidin, ca'si la Rahova,copoli, de Mi tri-«mis semne de amintire recu-

«Pe s'aEditura«intredreptat cati

«au inscris aceste nume in istotia Patriei.«Asemenea Mi s'a umplut inima de

and, ajuns la hotarul«gei, am salutat pe ambele«ale de credinciosul Nostru«por. primire cälduroasd abrogenilor, cari au alergat din satele

cele mai dephrtate, va

«Un simtimânt de multumire sufle-M'a pätruns constatând dezvol-

«tarea porturilor noastre progreseleale celor orase surori Bräila

cari Ne-au cu unasa de miscdtor.

«Aceste progrese se datoresc marei«reteli de care, cu

produsele rnuncei nationale«spre a inzecit

a acestui puternic fluviu si«a dat porturilor maritime fi-

menireo sufle-

«tului Meu, a tuturorNoastre multumiri pentru

cita primire fäcutä Mie, Reginei Membrilor Familiei Mele in toate«orasele, satele sträbätute, ale ovatiuni«Ne-au din muntii Mehedintilor la Marea-Neagra.

Din vol.- Editura Librariei

www.dacoromanica.ro

CALENDARU

«Amintirea acestei va rämânea nestearsä tinere«ale chemati a conduce destinele scumpei.Noa-.

Românii ; Eu pot mândru de un popor care inconjoarädragoste 'Mi dovezi de atâta la care

«cu aceeasi de cele mai ferbinti pentru ca«Dumnezen a lui Sale.

Scumpul Presedinte inpredintarea«sentimentelor de ce-ti

CAROL.»

Main.- La institutultirabic se deschide al VII-leacongres medical. parte

V. Lascar, ministru de in-terne toate celebritätiledicale din S, impor-tante comunieäri.

14 telegramä dinConstantinopol maimulte ambasade au comunicateri Patriarhatului ecumenic

de a sprijini laPoartä demersurile legatiuneiromâne privinta cererilorreligioase ale Românilor dinMacedonia.

16 -lui Petre artist la Tea-trul National. Näscut la 21Martie 1846, reposatul a mun-

Din Silva. cit mult pentru propäsirea tea-trului, din care 's'a retras abea

la 1901, 40 de ani de activitate fecundä.18 Maiu. - Congresul «Ligei Culturale». Se voteazá

propuneri :«Comitetul central sä pue in curent sectiunile din provincie ale

cu planurile de maghiarizare a bisericilor«nesti din Transilvania.

«Toti cari se vor duce la Putna spre a särbätori centenarul4-lea de la moartea lui Stefan-cel-Mare sä

la Borzesti, comuna care s'a näscut .marele Voevod.«Liga in toti anii la adunarea ge-

a asociatiei culturale a romanilor de munti.«Liga» parte toate serbärile nationale.«Liga» särbatoreascä in mod demn aniversarea a 1800 de

«la cucerirea Daciei de Traian, initiativa construireimausoleu pentru craniului Mihaiu-Viteazul.»

20 - Societatea de «Materna», sub patronagiulwww.dacoromanica.ro

55

A. Sale Principesa Maria, o serbare palatul de la Cotroceni.Sereprezint basmul «Domnita in vis», feerie de Al. Davila.

23 monumentului lui G. Duca, fost directoral ferate al de poduri osele din Bucuresti.

- Societatea de binefacere «Regina Elisabeta» adunareawww.dacoromanica.ro


sub presidentia M. Sale Reginei. acest an (al 33-lea deexistentä) fondul societätei a crescut cu lei -77.181,21 cari, addogatila capitalul societätei din anul trecut de 1.402.248,67 lei, se ridicä

exercitiului 19031904 la 1.479.429,,88 lei, in de sumade 15.000 lei, la dispozitia M. S. Reginei de fratii Groedel deGyula-Falva, pentru ajutorarea de orbi.

La cheltuieli suma de lei 172.020,64. Dinau fost pentru constructie, diferite instalatiunilierul Azilului, 105.399,31 ; lei 66.621,33 s'au pen-tru satisfacerea diferitelor servicii.

Pensionarii Azilului in numdr de din . cari 50 femei 8bärbati, impärtiti dupä nationalitate astfel : 42 români, 6 germani,4 maghiari, 3 sârbi, .francez, rus, polonez.

Prin budgetul anului curent s'a hotärdt a se primi in Azilla 100

16 - Ziarele guvernul a cumpârat casatului pictor Aman, având a purta pe viitor numele «MuzeulSe vor toate pânzele pictorului iar corpal casei se va face o sectiune pentru de Belle-Arte. Conser-vator al noului muzeu se numeste poetul St. O. losif.

20 Iunie. - Soseste la Sinaia delegatie a regimentulni' 2 dedragon i din garda Regelui o

a ofiterului acestui regiment, din care M. Sa ainnainte a fi ales Domn

20 - Ziarele programul comitetului dedin Suceava (Bucovina) relativ la. serbarea aniversare mortiilui Mare. apelul comitetului: «Vineri in1904 se implinesc 400 de ani decând marele Voivod al Mol-dovii, dat nobilul säu suflet pe Sucevei. Datoare estetoatä suflarea româneascd in aceastä zi detoare prinosul de inchinare de veneratiune amintireiMarelui Domnitor, aprigul alde asezáminte atât de Frati ! pe

deosebire de stare chemare, sä särbätoritinoi aceastä serbare.»

2 Julie. - Aniversarea inortii lui Stefan Mare. Serbári intoatá tara.

In . - De Capitala ia aspectul de mareTimpul e sPlendid, cerul senin, temperatura pläcutä.

de mari curge valuri-valuri din márginase ale ora-centru. Magazinde sunt toate bulevardul

Coltei pe calea Victoriel era asteptândneräbdare trecerea cortegiului istoric.

Tribunele. Asezate pe piata Victoriei, la capätul Kisseleff,foarte frumos construite impodobite picturi, trofee, drapele

Una din e rezervatd pentru ceremonia religioasä;interior este construitä o exatä reproducere a capelei de Putnaa mormântului lui Stefan-cel-Mare. Imprejurul acestui mormântwww.dacoromanica.ro


iau ministri,

Statului pro-fesorii Universititei .

- Lor Regale Principele FerdinandPrincipele ,Carol la ore dimineata. Dupä minute

www.dacoromanica.ro

LEYDARUL «MINERVEI»

ceremonia religioasä, P. S.Ploesteanul, vicarul Mitropoliei, de dinpitalä. Printre membrii doi preoti Basarabia,Vasile ieromonachul Gurie, de la manästirea Neamtu-Nou.

erau de corul sub conducerea maes-trului Bänulescu.

In timpul arhieréul Nifon a : «Doamne-Dumnezeul ,puterilor», Altetele Lor Regale toatä asistenta augenunchiat in fata mormântului.

Asistenta. - Au luat parte la serbare d-nii : Dim. Sturdza, prese-dintele consiliului miniStri : Sp. Haret, d-na ; I. I. C.tianu, C. I. Stoicescu d-na Em. Porunibaru ; d. general War-

militare Regale, din partea M. S. Regelui d. I.Kalinderu, administratorul domeniului Coroanei ; d. C. F.primarul ; d. D. Protopopescu, vice-presedinte al Camerei;d-nii generali Coandb, Tätärescu, Boteanu ; d. colonel Hiotu ;mitrescu-Iasi, rectorul Universitätei ; d. Paul Stätescu prefect deIlfov; d. L Bogdan, decanul de litere ; d.vary, Curtei de ; d. P. Garboviceanu, admi-nistratorul Casei Bisericei d-ri Mäldärescui Stoicescu, Sutzu,Petrini-Paul, Hamangiu, prim-procuror ; Mavrodin,prim-presedinte al trib. Ilfov ; St. Sihleanu, deputat etc.

Corurile, - Dupä serviciului religios corulsecundare de fete, sub conducerea d-lui

nescu, a intonat cântecul lui Stefan-cel-Mare, «Stefan,mare, seamän pe lume nu are

Apoi, corul societätei «Carmen», sub conducerea maestrului Ki-intonat Române».

.Ambele coruri a fostSeria discursurilor a fost deschisä de studentul in drept

care patriotic amarelui Domn, calitäti urmätoarele

cuvinte : «Viteaz iscusit politic, dreptmilostiv

L decanul de drept. D-sain generale', märetele fapte vitejia luiexprimând cars a pe

Mare, va mai da nastere la alti Stefani».Cel din urmä, cuvântul. Haret pu-

coltelor, al la alt al Calen-darului.

Elevul Grigoriu Ion din clasa a liceului a recitat,eu dramatic o voce puternicä al dinepopea Dumbrava de V. Alexandri. Coral societätei .«Carmen»,intoná din Romdne; corul elevilor scoalelor se-

dare Imnul Regal.Defilarea. - La 10 defilarea. In sunetul

: un detasament din reg. 6 reg. geniu, reg..10 artilerie reg.. 3

Apoi, elevii secundare, speciale superioarewww.dacoromanica.ro

CALENDARUL

ordinea : Studentii Universitari, Sf.liceul Mateiu-Basarab, Mihaiu-Viteazul, Cantemir,

seminarul Central, a «Societitteipentru poporului» Comerciala II-lea.

Un de jandarmi deschisewww.dacoromanica.ro

«MINERVEI»

rea istoric, care intrarea in a luifan-eel-Mare, de Tepes. La aparitiunea cortegiu,un sträbátu multimea, gloria despre caretea se vorbise, era acum aci,. Aci, in carne oase,erau in aci

Tepes.In frunte sunt din lungile buciume, apoi

vin steagul, copie a steagului luiare muntele Athos, de garda de

onoare. In de apare grupul Domnesc :..Stefa-cel-Mare, bälaie, cu hainede ceremonie, in cap, «schiptrul».Värei Moldovei.. eu ogdritare, tine de in sceptrul Munteniei».

domnese : grupulcasä, sfetnicii donmiei, boerilor mari aprozii cor-

format cete comandate dehalebardier merge in cete de voinici. Cetasii

sunt in nationale moldovenesti.. Ei arcuritable sulite, topoare, halebarde,

palose. Sunt 15 in total, «vitejii» cari au peun topor

Cortegiul e de un pluton jandarmitalentatul pictor Petrescu, i se datoreste tot

aranjamentul desemnul strdlucitelor costume ale cortegiuhii; a fostfelicitat de presedinte de d. Haret.

- Cortegiul o spre dreapta, pe bUlevardulalt o parte de soarbe

Cu ochii märetia noutatea privelistei. Pe cheiul cor-tegiul a fotografiat. Tot cortegihlui a recrutatdintre soldati ai reg. 2

LA ACADEMIE. La 2 Academia tine oVorbesc Kalinderu Sturdza despre Stefan-cel-Mare, d.prof. comunicat despreStefan-cel-Mare, Mihaiu-Viteazul Mitropolia Ardeal. La membrilor

Regele, M. räspunde

Domnului

toatä sullarealui Stefan-Vodd ca

ACademiei s'a indreptat«mese membrilor pentru de recunostinta«iubitei armate, care a Ro-

».CAROL I.

DIN PUTNA. La mândstirea Putna, se pästreazäale erou, sólemnitatea a atins

punctul de din toatewww.dacoromanica.ro


deosebire de s'au gräbit cutributul de recunostintä. Mormântul, in serbärei, dispärea sub

belsugul de coroane printre cari una trimisä de M. Sagele alta de Ministrul instructiune Cununawww.dacoromanica.ro

62 CALENDARTTL

purta urmatoarea dedicatie : « alal 1504-1904». Serbarea a o

liturghie oficiala de Mitropolitul Moldovei Vasile Repta, asistat dereprezentantii cleruhii superior. parastasid solemn la

cuvantdrileal .pärinteleTarnavschi, oratorii reputatie al BucoVinenilor. Dis-

cursul festiv D. Onciul, profesor unjversitar din Bucuresti.Mai vorbesc : d. General Angelescu in armatei, d. advocat

La banchet face mare senzatie toastul de Ilohenlohe,guvernatorul Oratorul zice :

. din acelora, cari au la ser-«barea special din Regat. de Ro-

pretutindenea in acest moment o glorioasä aniversare.«Un popor intreg a refit a serba noi virtutile lui

«Guvernul este fericit de a public«nilor. siguri, oaspetii nostri vor se poarte demni-«tate siguri, vor duce in tara convingereaeä cona-«tionalii sant bine tratati aici se simt bine sub egida

de domnilor, este o zi de mare cucerire pentru noi.M. Sa impäratul

Mai vorbesc senator Nice Filipescu. Se trimitetelegramä M. Sale Austro-Ungariei, de la

care soseste urmätorul :

1.

«M. Sa a binevoit primeasca multá expresiunea«eu totul deosebith a I s'a dovedit ocazia«celui 1V-lea centenar de la lui Stefan-cel-Mare, Voe-«vodul

«M. Sa exprimä I. Voastre tuturor.«adunati la Putna pentru manifestarea simpatie, al cärei object«a si 'eu aceastä

Presa Ungureasa Austriei dintiilor

4 - S'a eu mare inaugurarea monumentuluiridicat satul (Putna) .marelui Voevod

de fatä militare, mii dede prin toate din apropiere.

Din s'a; ridicat pe dealul d'asupranumit

Barsesti.Mai jos se intinde o legenda spune avea

Tudora, bordeiu, trudit a dormit onoapte www.dacoromanica.ro

CALEN.DARUL

ateva pe patru fete ale sale.La :

400 de de la«moartea sa, prinos de admiratie din

2 1904».www.dacoromanica.ro


La miazd-noapte un fragment din necrologul Grigore:

«Domnit-a 47 ani, 2 luni 3 sdptämâni, a zidit«44 monastiri biserici, si era peste toatä«multe räzboaie ce a mare jale a rdposat Marti,

Iulie,La apus frumoasele versuri ale lui Eminescu :

Ta,la".Putna nu mai sta

din mormântte-aud din corn sunândMoldova adunând.

De-i suna din corn -odatâ

Ai s'aduni MoldovaDe-i sima de dou oriNe vin codri 'n ajuror,De-i aToti dusmanii orDin in

Spre se urmdtoarele rânduri din povestea Vranceiscrisä de Carmen ,Sylva, M. S. Regina :

zise Vrancioara, lui tefan-cel-Mafe, toatd Vrancea s'a sculat«pentru tine. Iatd-i vin toti de cei cari

celorlalti ai mei, pe cari ti-i däruesc...»Monumentul acesta este ridicat prin ; pentru

prima a fostVorba de el la Vidra când de Sf. Gheorghe,23 Aprilie, acest an, a fost o acest scop. Pro-

punerea a fost de N. N. la glasullui cu drag aucei, ai au fost Marelui Voevod.

La desvelirea monumentului, de pe dealuri au sunat buciume,tocmai locurile, cu patru veacuri ele pe

Marele Domn depärtate aräsunat imnul lui iar pe deal ostaSii au prezintat armele.

13 - Se anuntä aparitia unei brosuri de agitatie 7 alpra(Sus scrisä de anume Pal din

tin cu de a semnala ,pericolul român.14 - In cafeneaua «Macedonia» din se un

viu schimb de cuvinte multi representanti ai colonieicedo-române. profesor revisor

cu de revolver pe Ilie Papahagi, profesorin Ploesti, un alt macedo-român, Nusi Tuliu, publicistPapahagi, ucide pe Läzdrescu. Drama asta a emotionat adânc pecuitorii 'Capitalei.

30 - Suveranii16 August. - din Arad dau o electorald in

cul Pecia Candidatul obtine 429 voturi, rämâne innoritate de candidatul guvernului. Victoria morald e pepartea Românilor.

August. - Consiliul de ministri urmátoarea décisiune: «Seinterzice la 15 Oct. 1903. Ministerulcelor va prin Casa centrald a bäncilor populare, porumburidin recolta anilor trecuti». Având vedere seceta cea mare si slabaproductie de porumb in tard, mäsura dovedeste cafoarte presa o primeste cu multä recunostintd.www.dacoromanica.ro

dALENDARUL

Sept. - pentru literatura poporului din Tran-silvania tine adunarea anual la Timisoara. Se aleg prese-dinte d. Sterea lutiu, vice-presedinte d. Atanasie Marienescu,doi din Sibiiu.

10 Sept. - Consiliulmanent al Instructiunei

compus din : C.Dimitrescu-Iasi, I. BianuCoculescuterea procesului intentatscoalelor catolice de fetesub conducerea

din congregatiuneatre Dame de Sion».cesul tine mai multe zile.Acuzarea o sustin inspec-

d-1 A.D. Xenopol dinGalati.

Sept. - Se deschidela Constanta Congresul Aso-

pentru rdspândireastiintei, sub presidentia-d-lui Dr. Istrati. parte la acest congresfruntasii romane, naturalisti, matematici

30 Sept. - MM. Lor Regele cu AlteteleRegale cu miculCarol pleacé din Sinaiatru a asista la serbärile cese da la cu ocazia

tirei bisericilor « e iErarhi.» «2f. Nicolae sia centenarului seminarului«Veniamin».

15 - Serbérile dela tin cinci zile si ca-

calesolemn. Afarä de Dinastie,iau parte; Usuroff,guvernatorul Basarabieitrimisul special al M. Sale

Rusiei ;neral Wanka, trimisul spe-cial al Impâratului 'Austriei,representantii guvernului ai tuturor partidelor politice. Ladejun, M. Sa urmdtorul toast:

- Incunjurul BisericetSf.

Serbarile -V..Costaclie.

o .datorie scumpa inimei un toastSa S. Imparatul cari au bine-

voit saluta prin speciali in a doua Mea Expri-mnd vide mele atentiune, fac

5

www.dacoromanica.ro

66 CALENDARUL «MlNERVEI»

ferbinti pentru fericirea Lor pro.spvitateaprintr'o prietenie

M. Sa asistä actul de tarnosire a bisericei Trei Erarhiserbarea centenariului Seminariului «Veniamin Costache»,ocazia asta o cuvantare dintre cele mai remarcabile, pe care oproducem in intregime

«Primirea ce doua Capita a Reginei,Familiei le, Ne-a dovedit dragostea

«ritul devotament ce ea Nennschimbat. De

«asemenea si«eu care Ne«Ne vii

iubitului Nostruaceste sentimente

«pe care in mod«asa de vrednic si de«Din partea omniilor«Voastre nu vetide rasunetul de

«tinta ce aceste«mult pretuite marturisiri«de iubire au«sufietele Noastre miscate«si imbucurate.

grije lupte, omulun sprijin puternic

sigur in :

«ea inlesneste a trece vre-de

care, ea spre a

M. S. Regele la Universitate. « este de a«de in popo-

Domnii ne-au dat inin toate pe Pronia

amintirea evenimentelor insemnate, aceste locasuri,«pasträtoare ale maririlor din trecut.

«Este pentru Mine o bucurie.sufleteasch de a«lua parte la aceste trei zile de inchinate Bisericei de«a vedea biserica Nicolae, - in vechea ei strälucire

din nou - tocmai in anul«porul patru sute de ani de la moartea

-ei, Voevod tefan.«$tefan-Voda croit, istoria ca in nea-

un de mare patru veacuri au putut trecewww.dacoromanica.ro

CALENDAHUL «MINERVEI» 67

a-1 micsora. Prin faptele sale razboinice, prindepciune i prin acest falnk«mare printre cei mai mari, o

de adânci, nedespartite izvoare de putere«de : in Dumnezeu si credinta in popor. Ele lumi-

si«sa domnie. fie-care«victorie

«direa recunoscatoare se«indrepta catre«si mai ales atre Acela care

dreapta Sa«popoarelor Regilor, spre«a-I numele prin nenu-

locasuri.« tefan-Voda este nu nu-

«mai falá neamului«nesc, dar un erou al

a«pat in el, vir-

al crucia-punând singur o al Islamului.

«Impreuna suflare care rostit«sa amintire cu o de«Rege al României, unite«si sine

Marele Voe-aducându-i pri-

«iiosul recunostintei si vene-«ratiunei sale nemarginite.

Cerul ca iubirea saneam ne

toti«toate noastre ca

lui«de-a pururea in ochii ur-«masilor Mei ca o

de urmat.«Nu cu mai mul- dela Serviciul divin

«tumire am fost _biserica Sf. Neculai.bisericei Trei Erarhi

«a Vasile Lupu, acum ca un sfânt odor iubitei MeleCapitala. Este o dreptate ca tocmai in acestei vechi

«resedinte domnesti, care a jertfe unireaRomâniei, care au Domni mari

se una din cele mai minunate biserici ale

dela Familiabiserica lerarchi.

regala

www.dacoromanica.ro

68 . CALENDARUL «MINERVEIn

ca un sernn al culturei credintei noastre. Aldtureaacest monument Vasile Lupu a asezat o

scop acela de a pe preoti spre a in-.limba acea a poporului in slujba

«Sub orânduirea Mitropolit micd«cu tipografia ce-i era deveni cu«al nationale, se (lea«i se cuvine si si la altar. veac mai in

Mitropolitul gási in marele Veniamin un«vrednic de dânsul.

indeplinirea lui Vasile Lupu, Mitropolitul«min toatá energia sufletului sdu de un patriotism

si luminat. Inteun«lung de ani nu«nimic peutru a ridica«tura si«a ucenicilor si a

slavone si«grecesti, atunci«nitoare in Biserica«riteand. stfel fu intemeiat«Seminarul de la Socola care«n'a a deveni,«sarguinta neobosith a ma-«relui Veniamin, focar de«studii serioase o pepi-

de preoti deRoad*

«acestuile putem judeca

sdrbátorim a oaniversare

«meerei sale. pomenim dar dragoste numele«neuitat al acestui venerat Prelat, cu numele celor mai

mai mari In lui a ope care a contra tutulor sguduirilor ce i-au statEl ne-a transmis-o ca o de patriotismul

românesc de ce tot-d'auna a domnitBisericei Silintelelui Venia-

amin fost dar deserte, de ce pe biserica metropolitandde se cliidire, in care se

«va sfintenie o intocmire evlavioash«se de la o de ea nu poate da de

roade binecuvAntate de Dumnezeu.din sufletului amintirea acestor de

«tore chemate a credinta in inimile noastre, ne ajute a«pina greuatile acestui an, de putin pentru

dar totii rugile noastre ferbinti a-Tot-«Puternicul, nu a Sale asupra

i noastre iubitului popor».

- M. S. RegeleCarol L

www.dacoromanica.ro

POVESTE DEde

de Cräciun, Vântului veni toana ocapitala

Felinarele ardeau in prin roirile de fulgicare se infundau vârtej pe intrau ingoale se purtau ca niste aripi mari albe, muteniesinguratate.

Rari eseau o in rotile slabe de luminá, zgri-gulerele paltoanelor ridicate, cu mânile bas-

tonul buzunar, apoi intrau in marea se pierdeauprin dosuri, ca negre. geamurilepátrundeau rosii.

Vântul murmurând. incet; apoi un valmare zäpadä máruntá sus, deasupra intunecat,

pluteste un fum luminos. repezi bubuindpeste negre peste luminile pâlpditoare. aceiaprinse a cânta pe gânduri, pe goale.

din când in arid barba mare, albá,luire de vifor, pletele care pârâiau biciuind zidurireci ; bchii ca stele de fosfôr trupul stráveziuse in vârtejuri naltc alerga in

ca o fantasmd.vedem, - Vântul in - ce ala-cetatea asta ? - Ce-i aici

Se furisä pe ziduri, apoi náváli asupra santinelelor,in de viscol trecu pe ele. Glasul lui

ca cântare moale supt bolti.cere pretutindeni. Numai dedeparte, dinteun colt e palat,

vine, ca in vis, un zvon melodios.Palatul? murrn.urä Vântul. Da, palatul tácerii

Aici locuesc care au suferit Vai desufletele !»

Vântul suspinând, snopi de nea asupralelor trecu innainte.

www.dacoromanica.ro


Pe Calea Victoriei, scânteiau lumini la geamuri mari,prin luminoasA a fulgilor treceau siluete de

paltoane cu umere uriw mergeau

rätul mari Intindeau capetelezâmbi nd.

«Prostii!» zise Apoi se opri.«Dar aici, ce-i? - Teatrul National ! Ei, bravo! aici este

ce este. vedemwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL «MIN ERVEI

Un gulerat deschise usile pe ca iasáse Staluri goale. Ici-colo, pe scaune,

umbre singuratice. lumina vioae a ldmpilor, pescena un cavaler in haine brodate, c'o lucitoarein tipa cu jale se uita jurul lui, lascena la stalurile goale.

de capul Vintul furisandu-sepe vremea asta, ce veselie ce chef era pretutindeni ! Pre-

mareVintul pe bulevarde, o

chiuind in lungulTrecea prin intunecoase, sarcini grele de

se pe sus, umbla pe casele tdbluite, care vuiaustc, striga se in lungul zidurilor, pumnide viscol in geamuri trecea lui aicierau melodii de jale, aici erau hohote de ;

in murmure duioase, se prelungeau suspinenite, ca niste de cresteau in stri-

de bucium, note joase de flaut, murmu-rari de jale.

Cetatea era pustie ; pe ei fugeau umbre incovoiate.Deodatá opri laUn cetätean venea greu pe strada Se oprea

vorbe nedeslusite, apoi porniaun felinar. Acolo se oprea brusc,

pul, pleca trupul corpul innainte, vorbind duios. Eracu pardesiu rupt ponosit cap avea un

joben desfundat, plesnit cam pe-o ureche.de colt prinse a glumi cu

prin coatele pardesiuiui apoipulpanele bumbi.

«A dracului ! omul, pace, domnule !vrai iai Ai spus dai dato-

rie !.. paltonul, nenisorule !Cum te frate ?

-- Cum ? Asta-i ! acuma nu stii cum- omul felinarul repezindu-se inmargine a stradei; eu sunt mare, domnule,

mare ! te pui mine ? cu cine ai a face?Cinste, nenisorule, Cinste

- Bravo tie, vorbitine bine 1»

Domnul cu am pulpaneledesiului, dar cinewww.dacoromanica.ro

.CALENDARUL

stie unde apoi in nasul ros-aprins,repezi

nu ofensa ! Cinste pacein noaptea sunt eu tot anul !jobenul, domnule !»

Cruee de pe margenea drumului. «Sate dinde N.

Dar zbura ca o pasere prin viscol, domnulCinste a alerga in toatepärti1e de sus, ca din pod.

trecu repede in curtea uneicase boeresti, odatä cu

Privi ferestre : oameni falnici dinwww.dacoromanica.ro

. CALENDARUL «MINERVEI»

se zbuciumau ; era in discutiecu de nu se mai.auzeau râsetele ale mosului.

eAha! aici e sfat politicd, VântulSá-1 pe domnul Cinste pe cândse deschidea mare o izbucnea noaptea de

spart salonul sfatului, apoide pe domnul Cinste

Se o mai pomenitá in sfat :! calicul

Pe când izbucnea de asupra domnuluiCinste, Vântul hohotind innainte, inväluindu-se in

albe.In negura troene de ; el le

rascolea, le fâcea suluri le in noapte. ici,copaci singuratici se ridicau scutura, trecea prin ei caun zvon de lua cele din urmá frunze uscate lepurta in undele lui.

«Hu-hu-hu-hu! prinse a btrânul ; ia tine-retea ce face... Tinerete de hu-hu-hu!, 'tinerete,aragoste poezie !»

Se opri unei grädini,. la geamurile uneisinguratice. odatá lui trecu ca unsuet de val prin ramuri uscate printr'un brad singuratic,apoi inu sufletul se piti la fereasträ.

fatá sta la citea lumina Genele lungi,plecate puneau o pe obrajii strdvezii. Citea,dar se cunostea gândurile-i sunt Vântul o privio apoi in geam. -Fata

ochii de visuri ascultând. prinsea pe nas o melodie de dragoste, apoi infereastrá. Copila se in picioarereastrá.

Tu esti, mosule? zise fata.- Eu- Tare mi-e dor, de El! puse mâna pe

Du-te spune gândesc la el, mi-i dragcum nu se poate spun !

- Bine, bine, Vântul, duc,mosului, nu te teme!

- Mângâe-1, Vântule, din partea mea!»Trecu peste pustiite, peste case

reci intunecoase, prin ganguri negre, prin care secura nenorocirea, trecu de.steptând cu glasul lui multe sufletewww.dacoromanica.ro

74 CALENDARUL

multe dparte, departe, lase opri la geamul poetului

e poezia, aici e gloria supärattul privi pe geamul

Cozia: mica a Sf. Apostoli. dinde N.

Poetul sta la masa de brad, tremurând de frig depoate. In vatra nu nici-otoatá odaia rece luminaun capät de lumânare, care se topea pe sfârsite pe unde masä.

Potul scria. Din când in când ridica tavanul surwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL «MINERVE1» 75

ochii bolnavi, apropia de pumnii degetele

«Aici e poezia mormái milos bdtrânul. Hai,nege, du-te spune vorbe bune din partea fetei. Hai sä-1incälzim trimis fata dor särutári : sä-1särut din partea fetei !»

Vântul se näpusti in fereasträ, sparse geamurile, inträodae c'o de viscol, fluturä barba stânse

lumânarea, puse särutarea pe fruntea poetului.Apoi spuza din läsä odaia in intunerictäcere cântând pe Prinse a alerga

prin cetatea plângerii, inmlädiindu-se in vârtejuri nahe, scu-turându-si barba mare si biciuind cu ea ziduri reci. Ochiilui scânteiau ca stele de fosfor ; glasul lui desteptarerPa, tipa chinuit viforos ca un pe vioará, cobora

murmuräri duioase. Trecu pe sträzi pustii, se opri la gea-muri mohorâte, cântând jale, pe cosuritänd in casele säracilor ; copiilor nasterealui, bätrânilor ingânä romante vremuri fericite, -tuturora, acum ca sute de ani, le aduse

räsare luceafärul Nädejdii, pentru vrernuri mai

DIN CANTECELE LUI VODA

a bobuluiPe apa Bârladului .

Toat' ostirea mi se lasäprin codru mi se 'ndeasä.

Pe cel drum, pe ceazáreste mare :

Vin Turcii de präpädescmoldoVenesc.

Stefan Domn MareCa un sade

mereu mi-i tot pândestepe mi-i coseste.

Si bateDe se duce vestea 'nwww.dacoromanica.ro

institutiune asupra nu suntem destul de desis'ar cuveni sa ne Vom sa dam aici

nu numai pentru ce domeniile Coroanei,le ci pentrua arata eco-

cultUralapentru

Guvertiuld pilda

state monarhice, a instituitlegea de la 1884

alpus 12 mosii, situatetinuturi diferite din tara.

.convingerea, cucare guvernul sustinutpropunerea reiese modsuficient din urmatoarelevinte ale premierului :

facut un paspentru a deveni proprietar

iar eu am caEl fie propietar de

de usorde ! in chip

trebue mijloa-cele materiale pentrunerea prestigiulnioferiria de pamânt 'i se da,pe parte, prilejul de

fi in continua cururala a avea

astfel influentapra câtorva aledeterminând a

cultural& a acestora.când se implinesc

de laDomeniului, Progresele rea-

lizate rasplatesc cu bunele intentii ale camerii raposatuluiDar aceste progrese, se datoresc mare parte aceluia, sub a

diriguire fost puse dorneniile d-lui I. Kalinderu, Doctorin drept de la facultatea actualmente presedinte al

loan Kalinderu

www.dacoromanica.ro

«MINERVEI» 77

Române, care a interpretat cugeneroasele ale M. Sale.

de cunoscator al tarii al poporului, d-1 Kalinderu aco sine principale pentru misione ce s'a

: judecata obiectiva materie enonomica dorinta arzatoarepentru promovarea binelui In aceste 'directii a muncitsistematic tot timpul, pe de o parte, a pone in unplan rationala exploatare a pamântului, pe de alta

pas co pas spre progres, ridicandu-i moralultelectul.

Dificultiitile ce a avut desigur n'au fost mici. Cea maicomparatie starea de cea

interiorul sectiei din pavilionul principal al DomeniuluiCoroanei la Expositia din Bucureqti 1904.

odinioara, ne de titanica ce In loculruinilor de atunci, se ridica bisericidé lécul populatiei analfabete incovoiate de birul si

impuse de arândasi, o lume noua renaste.pamântul, acel sol blagosloVit de Dornnul, odinioara cultivatla voia intâmplarei, e prefficut deserturilede viata padurile, sunt puse sub ocro-tirea mesterilor forestieri, cari grija fie-carui brad, cum ar purta

ori plante. Asupra tuturor vecinic ochiultreaz si parintesc al d-lui Kalinderu, care nu a conduce per-sonal sin de actiune.

Cele dougsprezece cari din punct de vedere administrativse impart in 11 circumscriptii, având un specialist in agri-www.dacoromanica.ro

78 CALENDARUL

sau silvicultura, au o de hectare,urmatoarele specificate.

Numele domeniilor

Terenafectat

la agricultara

Terenafectat

laTOTAL

.H A H A

426 60 80 202 Borcea - 18.132 18.2323 Sabassa 4.7054 Bicaz 13.164 - 13.1645 Dobrovetz 1.695 52 5.032 44 6.727 966 Domnitza 7.786 90 7.786 90

Rusetzu 5.385 464 -Clab. Taurului et Ca-

8 2.509 64 2.5099 Gherghitza 3.475 77 73

Cocioc 1.226 61 3.045 4.272 61

11 -Segarcea 11.756 - 15.00012 Sadova 16.690 - 3.542 20.242

48.443 83.669 61 132.112 81

Pe toate aceste domenii se o activitate, inpriveste agricultura silvicultura, apoi privinta industriei,

du-se diferite fabrici pentru utilisarea produselor domeniuin culturala.

- zice distinsul berlinez , vorbind in ziarele ger-mane despre muncii pentru ridicareadomeniilor - se pe un domeniu escelenta, pe altul mo-bile si utensilii de butoaie, franghierie, alte obiecte,tòtdeauna in vederea pot aduce mai sarace.Mare progres a economia silvicultura,pentru acestea, drumuri de fier prin pentru transportul lemnelor.

a pe mai bine segratuit seminte, se pueti de pomi roditori, dându-se

cuvénitele instructiuni supraveghindu-se cultivareace priveste de pe domenii toate au

sunt construite parte din lemn. Pretutindeni, satelede pe domenii sunt scoale model, in ele nude

Aceste infomatii generale ale scriitorului dau o apro-a reale de pe domenii. privire mai

viata a poporului de pe intinderile acestor domenii vom puteacuprinsul tuturor acelor circulare, adresate de

agentilor cari au determinat o miscareNimic n'a vederea vigilent. Cireularele sunt

practice pentru toate terenele dar ales pentruwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL gMÍNERVEI»

partea sufleteasca. In urma s'a adunat material pentruunui la Administratia la ;

gimnastica in rurale ; sau infiintat biblioteci pentrus'a injghebat coruri ; s'a

cunostinte de albinarit ; s'au contrala sate a spiritului disolvant socialist etc. A.dministratorul

Domeniului Coroanei a venit chiar ajutorul literaturei, dispunândolectionarea de proverbe pe teritoriile domeniilor contri-

la fondurile pentru ridicarea,unui bust lui unei_statuilui Alecsandri.

Literatura, indeosebi cea economica, a primit alt sprijin Admi-nistratorul acestei iustitutii d-sa a intemeiat ameniilor», din care acum de brosuri de mai

"edere Pavilionului Coroanei,Expozítia din Bucure0i, 1904.

mare utilitate pentru popor. In aceste brosuri se dan notiunitiuni asupra : cultivarii vermilor de despre con'fectionarea

; vitelor ; cultura arborilor roditori, a lucernei, plan--telor de nutret, inului etc. Cea din decurând, : «Experiente cu diferite depe Domeniile Coroanei».

Ar de toate din «Biblioteca aniului» se mai celelalte aledin pentru-ea initiativa d-lui Kalinderu nu localizatála domeniile Coroanei.

a acestei institutiuni este deciin de discutie. Rodul ei deosebit s'a putut vedea

celei din Expositii grare, unde pavilionul produseledomeniilor a fost obiectul admiratiei generale. Dar despre asta s'avorbit in parte a Calendarului.www.dacoromanica.ro

CULTIVAREA GRÄDINELOR COLARE- 0 -

Ministerul instructiunei publice (casa scoalelor) a trimisrea circularà revizorilor din : -

Din rezolutiunile luate intrunirile ambulantilele de 15 si 16bruarie a. c., la Iasi

am apro-bat urmátoarele:

I. scolardse cultive cu zar-

zavaturi legume,pomi roditori,

chiar suprafataei nu este mai marede 100-.200p. In acest pomiise vor planta numai

marginilenitei, in. chip in

nuculturile de zarzavat.Pentru aceasta se va

preferintä pomilorcu.

II. In localitätile depodgorie, se deatoatä atentiuneaturei viteiroditori, pentruacest scop, se va

scoalä de pomide vitä altoitd,

intindere convenabiläa se neglija cul-

LUCHIAN. La turaun tablou al Expositiei Soc. qTinerimeadin Produsul erei

va servi la plantareacelor 2 hect. deluros, acolo unde are tebuintä seva distribui ; ori una si alta.

III. Grädina sä se gard viu desau päducel, carpen, porumbar,. pär unde se gäsescwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL 81

,asemenea pueti in ; gartul va primiiani un gard di ; etc., sau un ficut pringrijirea

IV. n'are gridini proprie nici comuna nu dispunede un potrivit, va silinta a cultiva zarzava-turi pomi cu elevii seriilor ultime, chiar cur-tile sau ingridina preotului ori altui sitean, conditiune ca acestdin urmä caz, - grädina preotului, etc., - locul si cedat pe

putin 4 ani. Produsul grädinei astfel injghebate se vatot dupi norma deja stabiliti de minister.

se la trimiterea copiilor la munci insi se faci apel la organele administrative locale la preot ;

in caz de rea vointá din acestora si se raporteze auto-rititei superioare.

V. In jurul risadnitele calde vor fi obligatorii, in altepirti facultative.

VI. Semintele de legume, ce prisosesc invtätorilor, si sepue la celor ambulanti spre a le distribui altor grädiniscolare.

VII. Cultura sistematici a celor 2 h. a. intocmeascä astfel,dea maximul venit net, minimul de cheltueli, dir

conditie de a chiar de a spori rodnicia pimântulai.acest sens, cultura celor 2 h. a. de :

1. Se va adânci aritura la patru ani odatä,subsolul.

2. präsitoare va gunoi bine ; pe se poateva gunoi nutreturilor.

3. In pregitirea locurilor se va face us de grapa de fer;dupä

4. Se va numai simânta aleasisulfatat.

5. va semina masina, se poate.6. de culturä recolta se vor face

reguleleVIII. In genere si se asolamentul de 4 ani, deja recoman-

dat de Casa §coallor.IX. Si se cultura special

du-se Cânepa de Apatin de Bolonia,atentiune deosebiti.

Se va stirui printre a relua cultura inului, sfa-turi mai cu seami asupra topitului inului.

Se vor pune toate stiruintele pentru rispandirea culturei nutre-recomandându-se genere : mai

bune, dar cam uscate, trifoiul pentru cele mai revene dar decalitate, sparceta, pentru terenurile mai slabe ; .iar ca nutre-

turi borceagul in prima linie, porunabulacrit.

X. Daci terenurile situate pe coasti sau la muntesunt improprii pentru agricole, se vor planta pomiwww.dacoromanica.ro

82 CALENDARUL «MINERVED

roditori, dandu-se o deosebita atentiune livezilor de pruni in vede-rea sistematice a prunelor.

Locurile dela munte, situate se vor cultiva cu legume(cartofi, etc.) alte plante, in deosebi secara chiar

se alege o varietate, timpurile reusita ei este inlocalitate.

Locurileaccidenta-

te,se pot cultivanici pomi,se vor

XL Céle 2hect. se dea

spre ale sis-tematic in

tului VII, fiefie in

asociatie .colosuplinitori,ari nu pot

f cultura

din

se deaan

bun cultivatorsub privighe-rearului ambu-

lant, dar nu-mai pentru 2

A. Fecior(Dupâ un tablou.al Expositiei Soc. «Tinérimea din 1904 ).aniinvtatorul

ambulant acere de la Casa §coalelor autorizarea de a recomand a cultivatorul,

se dea terenul cuXII. cele 2 hect. sunt date in el

este a utiliza scolarii din divizia III la lucrarile ce stau; cazuri exceptionale bine justifieate,

ceasta nu se poate, locul se va cultiva in sistemulrecomandat circulara din 1903. (Buletin No. 207din 15 Februarie 1903, pag. 3197).

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 83

XIII. Unde are mai mare ca 50001m. p., cele 2vor da totusi eventual se vor utiliza felul ardtat

mai sus Pe teren de 5000 p. se poate face un deexperientä.

XIV. In grija unui ambulant se da 15mune cu gradini terenuri dispuse ele,

fi vizitate de putin 5 ori pe yard.Aceste vizite obligatorii se vor face innainte de

Turn devolumul Sate din de N.

pale : plantat. altoit, prdsit, secerat, recoltasitoarelor.

Prima se va face localitate, de la finele lui Februariela finele lui Martie, in tot cazul de inceperea lucrä-

rilor.XV. Pimânturile scolare, acolo unde existä de cele 2

ha., se vor arenda pe un period de cel mult 5 ani,licitatie, in conditiunile stabilite prin_decizia din 25 Aprilie

1901 (Buletin No. 185 din 1 Main 1901, pag. 2400), comunicatäNo. 3227/1901 ; arendat se va cultiva un

aprobat de ambulant, va fi dalor acontrola.XVI. Cultura pdmanturilor se sau

chibzuinta Subarendarea nu e permisd.www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

XVII. e cazul arendare prin alare, licitatia se tine perioada de functionare a invätätorilorambulanti cari vor aranja itinerarul, când sunt mai multe locuride arendat.

XVIII. Expozi-tia produselor grädinilor câmpurilor seva tine numai resedinta Din va face parte dedrept ambulant.

Pentru culturei pomilor se va tine strictde natura ; deosebi la câmpie se va da atentiune po-milor care reusesc la cum dudul. Tindodu-se

de experienta de acum se vor lua ca serbareadea resultate mai practice.

XX. Pentru procurarea puetilor se dea cea mai maretiune pepinierilor care elevii, adultiivor a altoi.

In alegerea varieatilor de pomi roditori se va da preferintäcelor deja cunoscute reputate in

de cereale, cantitate mai se vor procuradin localitate, din produsele de ceamai

calitate, sau de la fermele model, ori dela dedin ; aceste din cazuri, se voradresa la timp, in luna Iunie, Casei Scoalelor,anume semintele se fermele Statului,de agriculturá.

Numai caz când nu se gäsesc localitate, seva cere Casei Scoalelor a le ; pentru plata semintelor se

acorda la necesitate.Cantitäti mici de seminte de cereale se vor dobandi prin selec-

tiune din culturile locale.XXII. La planului de clturd a grädinei,

pe e posibil seama de planul tip, local se va con-sulta ambulant.

VORBE DIN BATRANI

boul vecinului picioarele lui Dumnezeu capäcatele.

Smochina verde femeia tânärá se le cutie.

ce-ti märiti fata vin ginerii ce-ti ardeti-aduce

Cine vrea omoare zice a turbat.

www.dacoromanica.ro

DE LA ROMANII DE PESTE MUNTI

LOR CULTURAL

ESTE PROCENTUL ROMINILOR CARTE ? - COMPARATIECU CELELALTE NATIONALITÁTI CONFESIUNI. JERTFESC

PENTRU BISERICI ? REUNIUNILECULTURALE ROMINESTI. - - PRESA.

In Ungaria carte, dintr'o gr. or. 208, dintregreco-catolici 132 Un numar nu se poate mai trist. Mai alesfacem comparatium, vom afla dintre dintrie suntem cei din urma.

Se lucrul se explica e firesc fie :

la 1848 nici nu eram nationalitate, ci numai tolerati. Un secol maibine am fost apoi, Ungaria, sub dominatia bisericeasca a Sarbilor,de cari ne-a scápat nemuritorul mitropolit abea 1864. In Ar-deal am avut luptam numai impotriva tendintelorale reformatilor cari tocmai prin biserica au vroitsa ne ci in urma religioase din nea-mului nostru ne-am unii pe pornite

catolicismului putem zicern abea-abea s'au potolit.Ele ne chiar : nu mai departe de la 1899 unlat gr. catolic declara doar oficios, trimis la auto-ritatea bisericeasca ar drept ajutorareaunei scoale eatolice, desi era vorba ca gr. cat. gr. or. sa

o altfel risc unii sa peardäsi astfel sa dea pretext face una (de stat). Ideide vor fi contribuit puternic la crearea unei generaleprecare, ca despre Românii'greco-catolici sa se poata inregistra

mai putini de carte deci mai deei au puternice secundafe.

De altminteri, peste tot, statul ungar nu stráluceste privintaasta : mai bine de din (520 dinteo mie !) esteanalfabeta.

Dintre cari stiu carte, primul.loc trebue sá-i punem Ovrei.Peste Dunare ei 750 dintr'o ; in nordice ale634, pe ampie in Banat in Ardeal 534 dintr'o mie. dacaUngurii sa arate procent mai mare de de carte evorba de comparatie apoi au sa aceastaOvreilor, cari ca nationalitate nu ci-s socotiti Unguri.

Vezi publicatia de culte pag. 1084.Vicarul episcopese dr. de la Oradia Mare act trimis consist. gr.

or. de la Arad.www.dacoromanica.ro

86 CALEN DARUL

un comparativ cari carte, de : Germani629, Unguri 537, Slovaci 527, Croati 477, Sirbi 144, Ruteni 131.

Luati din Ardeal mai stiinta de cartede din Ungaria propriu

In Ungaria 1000 carte 153.In A.rdeal » »

Ceeace este a se atribui primul luptelor mai grele ce Ro-din Ardeal au pentru conservarea nationalitatilor

- iar al douilea-rand geografice : mare parte dintre eiin si pot sustine ori

sunt scoale, e frecuentatia,, de oarece pe vreme rea maicopii pot face

Deosebire de felul acesta - dupa provincie - este de altfel la'celelalte De Germani :

1000 stiu carte 678.Svabi (dincolo de »' 651.Sipseri (la. Nord) » 623.Svabi » » 608.

Ungitrii: Din de pe Alföld carte» de la Nord 530.» dincolo de » 589.» din Ardeal » 420.

Slovacii : Din 1000 Slovaci de la Nord stiu carte 477.- de pe Alföld » 513.

» » dincolo-de » . » 508.

Tot acelas dupa felul confesiunilor. Intre Unguriide carte este mai mare de cei

de pilda Unitari 668, Lutherani 608,Rom. catolici 505 (la

In statul ungar : citesc 258.882'105.551 femei, numai citeascá 6.442 femei.

Analfabeti .....1,178,730

Total. . . 2,213.947

Socotind

: citi, 115 si 31 femel.numai citeasca, 'femei.

459 femei.

Ardeal: citesc 88 44.numai citeasca, 3 2 femei.

408 455 femei.

mai la vale un tablou despre culturala conntatlocuit de www.dacoromanica.ro

MINERVEI » 87

Cifrele acestea arata la evidentä ea comitatele locuite destä nu se mai

Si toate acestea, nici o nationalitate nu jertfeste pentruRomânii. Celelalte esceptia - au pri-www.dacoromanica.ro

STARE A CULTURALA IN COMITATEAu carte

dinDintre

mai mare de DiMaintde

6Din au fost la

1890

percen.1900

percen.1890 1900

percen.1900 1900

Unguri dem. Ruteni Slovaci

I. Ardeal

54281 16.7 25.9 26.5 31.2 78.8 16.92 Bistrita-N. . 46384 47420 46.3 46.5 69.2 7.0 22.0 0.1

Brasov . . . 59284 61689 56..9 67.4 64.6 75.1 35.7 31.9 31.4 - - 0.24 . . . 44566 21.8 19.7 25.7 21.9 25.8 68.6 26.8 - -5 . . 37088 37564 29.5 40.2 35.5 47.3 40.5 47.6 5.3 3.9 - - -6 Hanedoara . 21.1 15.8 24.7 21 3 10.6 3.0 0.27 Muras-Turda . 62650 62773 27.5 35.2 33.3 41 8 2 38.8 57.9 3.8 -8 Sibiu . . . . 85605 43.8 52.7 51.6 61.6 53.5 62.3 66.0 4.2 28.8 - - -9 . . 41928 42864 1'3.1 17.7 15.7 20.8 9 21.0 76.3 19.9 3.0 - - 0.1

10 Tarnava-M . . 75817 76275 45.6 6 61.4 52.6 61.5 42.7 6 42.7 - - --11 . 35198 35530 24.2 32.4 29.2 38.2 32.5 38.4 50.8 29.7 17.6 - - -12 Turda-Aries . 36582 17.9 22.8 21.6 27.0 22.8 27.1 72.9 25.4 0.4 - -

Arad . . . 103208 24.8 29.8 37.7 31.4 37.7 65.0 21.8 10.5 0.1 1.62 Bihor . . . 205572 205890 34.6 39.0 42.3 46.8 39.1 46.8 44.8 53.2 0.4 - - 1.33 Caras-.Severin . 163164 164569 27.8 37.0 32.4 42.8 37.1 42.9 74.2 4.8 12.4 2.9 0.2 0.94 , 53699 54156 14.4 17.4 17.6 21.2 17.5 21.3 24.2 13.7 15.3 - 46.4 0.25 Satmar . .. 133906 32.9 40.1 47.3 .39.4 47.4 .34.6 61.6 3.3 -- 0.1 0.1

. . . 57071 57316 21.5 27.6 26.2 32.7 27.6 60.6 36.9 0.7 -- - 1.47 Temes . . . 186089 187583 38.1 46.9 46.0 54.8 47.1 55.0 9.1 32.9 13.8 - 0.68 Torontal. . . 285114 286246 40.0 48.4 48.0 57.2 48.5 57.2 14.9 18.9 29.8 31.2 -www.dacoromanica.ro


mit si primesc, parte bunftvoie, parte de de stat. .

noasträ a sfortare pentru

Din istoric al aniversArei de 400 dela moartea lui $tefan-cel-Mare.

iarea sustinerea scoalelor confesionale. Ar face un volum mareinteresant lupta ce au dus-o aceastä privintä. bine ne

www.dacoromanica.ro


: au purtat lupta nu impotriva unguresti, ci auavut de un adversar aproape neinvins : Dupa ce bie-tul trebue darea stat, din care se sus-

toate institutiunile de stat, deci coalele de stat (ridicate printrecu scop de a maghiariza), Românii mai platesc, de buna-

voie, pentru cult, care in cele mai multe face aproapedarea stat, indeosebi comunele mici, unde

cuitori, la repartizare vine mai ingreunat. guvernelede un de ani, nu ne fac de piedici. Pe masurile

caracter pedagogic ori de instructie cari ating programulpe elevi, ne-a creat colosale in ce priveste sus-

scoalelor noastre, secundare. Nu ne-a la-sat sa sustinem scoalele cum ne : comunele mai

putem invoi, ci a creat legea reg-nicolara, virtutea sub de 600 coroane nu se poatedeschide concurs, dupa se quinquenalele, ceeace sa-tele mai si obicinuite a plati naturale» se zice

porumb, lernne etc.), a produs nu nurnai mare, dar adescuragiat pana cei mai jertfitori. Unde mai apoi greutatileadminiStrative, zilnica prigonire : ba destul de igienica,ci sa se faca alta, mai corespunzatoare paragrafilor ba

una ori ci sa se mai si a treia a patra, unpeste ca archivele consistoarelor române

acte Teferitoare asemeni chestii autoritätile noastrelare mare parte trebue piarda vremeaministral respunzand la toate,in istovitoare pentru.apararea asezamintelor culturale.

putin daca cu greutatile Dar guvernulchiar acum ne prepara lovitura de gratie. Pròiectul de lege

al ministrului Berzevczy la mai malt nici la mai putin, denoastre confesionale, sustinute sa

pepinierie de cultura nostrila discretia organelor politice, primul la

inistru. - mai de subne dragoste,pentru neam pricepere

afacerile au pus deja oare daca Berzeviczyizbuteste .duca la indeplinire planul mai are sens

jertfa asupra se va gu-vernul intolerant ? mai ales subregimul legi sa mai confesionale-na-

? Chiar dispunând de mijloace !

Actualmente Românii din augur dis.pun urmatoarele insti-tute culturale :

:

Greco-orientale in Arad, si Sibiu ; Greco-catolice in Blaj,Total 5

Scoale :Greco-otientale Arad, Sibiu; Greco-catolice

Gherla Oradia M Total

Mai este in Oradea-Mare un internat, unde sunt gäsduitila maghiare din

www.dacoromanica.ro

CALEVDARUL 91

cu close :Greco-oriental in Brasov (liceu real 1).'Greco-catulice in Blaj

si Beius. Fonda-tional 4

cu 4 clase:Greco-oriental Brad Total

Scoale .secundare de fete :

Inter-confesionahl, in Greco-orientale in Arad. Greco-catolicein Beius Total 4

Brasov Total

Bine desi confesionale, si superioare de fete,precum gimnaziul inferior din Brad, elevi defesia care sustine acele institute.

Frecuenta de sus a fost 1903-1904

1. Serninarul din Arad Rom. R.Ciorogariu 97 602. »

. . . Olariu . 7 10 1902-33. Seminaruldin Sibiu Dr. E. Rosca - -4. » »

'dinDr. Isidor Marcu 18 15

5. » Gherla 5 146. Preparandia

Arad.

R. R. Ciorogariu . 12 1527. Preparandia

. . . . 83 ----

8. Preparandia Si-bin . . . . . Dr. E. 8 146 -

9. Prepar. din Blaj George Munteanu. 9» » Gherla Alexandru Bene . 7 136

11. » » Oradia August.Lauran 8 58 1612. Liceul din Brasov. Virgil Onitiu . . 23 09913. » » Blaj. . Hossu . 17 518 -14. » » Beius . loan Butean. 15 414 5315. » » loan Ghetie . . 15 298 2116. Gimnas. din Brad. Dr. P. Oprisa - -17. Scoala cornerciaM

din Brasov . . . Arseniu Vlaicu. . 23

La reale sunt 42) 19 au fost in VIII girn., restul IV real».

www.dacoromanica.ro

92

1. La secundara din Blaj au functionat 15 profesori, directore S. Nistor ; eleve 83, abs. 12.

2. La secundara de fete din Sibiu au 15 profesorisi profesoa're; director este dr. V. Bologa ; eleve 98, absol-vente 36.

3. La secundara din Arad au 4 profesori, directore V. Goldis, eleve 42.

4. La din au functionat 7 profesoare 2profesori, directdr Vasile eleve 91, absolvente 12.

Puterea noastra sunt deosebi elementare,al caror e mai mare celorlalte nationalitati de

la unprimare au avut (la 1900) gr. or. dupa cum

1. Diecesa Aradului vicariatul' Oradiei Mari). 6662. Diecesa-Caransebesului 341 1)3..Arehidiecesa 977 Total 1984

greco-catolici au avut1. Archidiecesa2. Gherlei

» Lugojului 844. » Oradia Mare 182 Total 1295

Suma . . . . 3279

Privitor la gr. or. mai putem adaoga (vezi raportulal consistorului metropolitan, ea data 20 Sept. 1903

pag. 111), dela 1900 s'au mai la susdata, 10 elementare pe teritoriul archidiecesei Sibiului, in epar-

in eparhia Caransebesului. desfiintatacelasi timp, 5 pe teritoriul Aradului 1 eparhia Caranse-

Sporul estedin statul ungar au deci in prezent 1990

primare.Po teritoriul gr or. sunt apoi :

69, scoale de stat 440, fondationale, d'ale diferitelor societati193.

scoalele conf. or. au functionat in amtl 1900 (vezi susnumitul raport) 1866 (634 Arad, 234 995 arch.Sibiului), 'dintre"cari 1104 definitiv definitivi, 479 provizorii, 267 adiunctiori tolerati, suplent.

dat ca acestor :

Diecesa Aradului 444 346 coroaneCaransebesului »

Archidiecesa 723 »

Suma . 1.212.160 coroane

') 107 dintre sunt teritoriul fostului confiniu militar, pe care DiecesaCaransebe§ului le considera confesionale, le (vezi pag.45 din Sinodului eparhial pe t904).

www.dacoromanica.ro

aniversaei de ani dela lui

www.dacoromanica.ro

CALENDAEUL

rornâne gr. catolice repartizat dupa :

1. Archidiecesa Blajului a avut 530 5272. Diecesa Gherlei a » 502 » » 5003. » Lugojului » 84 » » 76 »

4. » Oradia » » »

raportul (din prezintat cpngresului national bisericesc dinSibiu, 1900, române au fost ...frecuentate dupa

:

a frecuenta auDiecesa Aradului . 24.678 fete 18.019 39 433 fete

» Caransebes . » 11.636 » 8.943 29.760 » 28.611 »

Archid. . . » » 28.357 54.911 » 48.670 »

Ceea-ce face in procente :Diecesa Aradului 62 55.0 fete

a Caransebesului 40.4 » 31.2 »

Archid. Sibiuluj . . 63.8 » 52.1 »

Scoalele rornâne gr. eatolice au frecuentateArchidiecesa Blajului 55 890 (b6eti fete) )

Diecesa Gherlei 77 835 » 2)

» Lugojului 13.604 » 3)

a Oradia Mare

Dupa prezintat ultirnului congres national 'bisericesc (des-chis la Sibiu Obtombre 1903), situatiadin statul ungar la anului 1900 era urmatoarea :

Protopresbiterate

diecesaSibiu

Arad Oradea-Mare Caran- Total

deplinite 31 6= 16 11 58Protopresbiterate va-

cante 3 1+ 1 4Comune biseric. .

tere 937 = 576 320 1833Comune biseric. 5) 291 265= 379 39 709Parochii sturi de

sistematizate 970 393+ 266= 659 386 2015Biserici 1065 341+ 297= 638 333 2036

I) In 1902.2) sematismele din 1900 au fost obligati umble la

De sigur n'au frecuentat procent mai mare in diecesele gr. or.4) Cu propriu.

Administrate care mai ingrijeste de alte comune biseritetti.www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 95

dela 1900, hisericei eraurmatoarea

1. Archidiecesa Blajului . . 711 parochii, preoti 6482. Diecesa Gherlei » » 5113. » 163 » 1574. » . 168 » » 168

1531 » » 1464

Avem deci, in ambele biserici, un de parochii. E usor desocoteala pe an parochii. zicem

unei biserici pe an 1000 coroane,avem suma de 3.546 000 coroane.

E cert apoi, pentru cele 1984 gr. or. cheltuitca salarii (in 1900) suma de 1.212.160 coroane. Se mai potsocoti 300 coroane cheltuite recuiSite, serviciu,lemne, face 595.200 coroane. Total, pentru gr. or.cheltuit 1.807.860 coroane.

gr. catolici au ei 1303 zicem una leafacelelalte cheltueli) numai 1000 coroane an,

avem suma de 1.303.000 coroane.de ambele cheltuesc deci anual :

Pentru 3.646.000 coroanePentru 3.110.370 »

Total coroane

celor 4 consistoare gr. orientale tot gr.lice d'asemeni peste 300.000 anual cél putin tot

scoalelor noastre secundare. Nu e de exagerat,anual 7 coroanc pentru cult

truciacredinciosilor /biserici, ei .

part astfel :

gr. or. 1,704.818 suflete» cat. 1,094.661 »

In Ungaria mai zisii «nazaricusi» ;acestor de la bisericei mame nu trece peste zecemii. la nici un caz ei nu sporesc ingrijitor.

Cele au de capetenie pe urmatorii prelati :Mitropolit gr. or. al Sibiului loan ; episop al Caransebesu-

lui Nicola« episcop al Aradului Joan I. Pap, vicar al Oradiei-MariVasilie Mangra.

Mitropolit cat. al Blajului dr. ; episcop al Gherleidr. loan Szabo al Oradiei Mari dr. Radu, alLugojului dr. V. Hossu vicari gr. cat. Jacob Macaveiu, ; dr.gustin Deac,Simleu; Budu, Sighetul Marmatiei; dr. Jacob Radu.www.dacoromanica.ro


noastre cultarale, precum starea material&arata spiritul de nu e prea desvoltat ; nu emare dorul de a cultiva limba literatura, - aparem slabimai ales facem comparatie celelalte deUngurii, al «Kulturegylet» ardelean are mii de membrii averede milioane, cum au avere mare mii de Kulturegy-leturile maghiare din Nordul de peste si din Banat, va

pe unde nationalitati, marturisit pe alacestor reuniuni este maghiarizeze ori putin la cultura

reuniunile noastre culturale :Aradand», presedinte P. S. Sa Episcopul gr.

or. al Aradului, I. I. ; are 215 membri si 10.000 coroane avere.tivitatea ei se numai pe terenul diecesei gr. aradane.stipendii elevilor de pe la gomerciale de rneserii.

«Asociatiunean sediul in Sibiu. Presedinte e d. losif StereaAre, pe intreg teritoriul statului 47 83

fondatori, 227 pe 1208 membri ordinari, - total1563 membri.

La finea 1903, a avut o avere de 676.213 ceea-ce dup&44 de existenta e destul de putin.

«Societatea teatral sediul Brasov. Desila 1870, abea are un capital de 331.309 coroane 322 membri.

Pe teritoriul statului ungar apar publicatiuni :«Familia», anul XL, Oradia-Mare, apare redactor

Vulcan.anul III, apare lunar Budapesta redactor O. Goga.

Scoala», anul XXVIII apare Arad,Duminica ; redactorR. R. Ciorogariu.

« Transilvania» apare Sibiu, pe Redactor dr. C.novich.

«Foaia Diecesand», anul XIX apare Caransebes, ; redactordr. P. Barbu.

an VI. Blaj.anul (apare Sibiu, de 3 ori pe

redactor S.«Unirea» (organ politic), anul XVII apare Blaj, ; re-

dactor A. C.«Gazeta Transilvaniei», LX VII apare Brasov, redactor T. H. Pop.

Tribuna» VIII, Arad, redactor Joan RussuIn apare de 3 ori pe anul V, redactor

dr. I. Jurca.apare pe Libertatea» , sub conducerea

deputatului Dr. A.In apare de an. I.In Budapesta apare Duminica Romdn», anul III, redactor

D.Organe economice: an VI, in Sibiu, «Bunul

an V.,

I.

www.dacoromanica.ro

NICOPOLE1)1396-1877--1902

de CAROL Regele

caldä, cu care sunt din partea Acade-miei, gäse§te un viu räsunet in mea multumesc pentrusentimentele de dragoste de credintä ce mi se aduc cain totdeauna.

Nu mai necurmatul meu interes pentru activi-tatea Academiei, deck aducandu-i documente de uninteres istoric pentru ast-fel o parte oare-care lamunca ei folositoare.

Mägulitoarea primire ce Academia a fäcut comunicärilor meleanterioare a nädäjdui de astä datä va asculta

ochirea ce doresc a arunca asupra epoce - unafoarte depärtatä, care un al se afla in luptä substindardele un mare Domn roman,-alta

,care poate primitá ca o incoronare a celeiAceste evenimente s'au in jurul vechei cetäti

copole, care astfel pentru mine un interes,sub zidurile sale s'au acele de prieteniegele Sigismund al Ungariei Comitele Frederic VI de Zollern,

a intemeiat Casei mele, tot acolo, cinci se-cole aproape, urma§ii lui Mircea, räsbunand pe strämo§ii au

lupta de desrobire care a intemeiat RegatulMircea cel - drept numit Mare - este

in acest trecut depärtat figura cea mai impunatoare a neamului

1) In Duminica Floriilor, la 21 Maiestatea Sasotit de Alteta Sa Principele Mo§tenitor; a prezidat so-

a AcademieiPresedintele Petru S. Aurelian, a primit pe Maiestatea Sa

cuvantare calduroasä, care, Maiestatea Saa redat armatei renumele ei de pe dea transformat cu Statul reforme politice, eco-nomice sociale in liniste, pentru marele

ce a dat tot-deauna prin Saprin propria Sa colaborare la munca pentru cultura

luminarea neamului.www.dacoromanica.ro


românesc : faima faptelor sale glorioase, sträbätând peste hotare,desteaptä pentru oarä interesul lumii apusene asupra Tärii.

cele mai falnice armate sträine vrednic aliat,el face sä sträluceascä vitejia ostasului român pe câmpiile de laRovine Nicopole ; lucru de neuitat, el stabileste de atuncidreptul nostru asupra Dobrogei, realipitä prin pentru nea-târnare acum de-apururea nedespärtitä de trupul României.

Sigismund, impäratului Carol IV al Germaniei, dobândesceprin mostenire in an1378 marchizatul de Bran-denburg, prin cdsätoriasa Maria, RegeluiLudovic cel alloniei Ungariei, primeste

anul 1387 tronul Unga-drept zestre.

Cu câtiva maiimpäratul Carol dädusecäsätorie pegareta, Comitelui deZollern, frate mai mare alComitelui Frederic VI deZollern, despre care va fivorba mai la urrnä.

Situatia lui Sigismundin Ungaria tegrea : ferberile interioare,

aristocratieighiare contra lui, maiales primejdia groaznicdce ameninta regatul säuprin apropierea Turcilor,cari cuceriserä deja toatecetätile pe malul drept

al Dunärii, cäuta in aliati bani. Mai elvinde marchizatul de Brandenburg värului Jodocus, Margraval Moraviei, pe 20.000 galbeni. Apoi spre a timp, trimiteSultanului Baiazit o solie cu de a-1 sesolia lui Sigismund fu primitä cu cuvinte trufase, cari nu läsau

o despre gândurile lui Baiazid.Väzând nu poate inläturat, Sigismund de

o mare misiune, archiepiscopul de la Strigon (Gran)frunte. El insärcinarea de a crestinätatea la un

de mântuire contra necredinciosilor.Aceastä misiune la regele Carol VI al Frantei, la Ducele

Filip al Burgundiei, la Venetia, la ducii principii germani, in

A. S. R. Principesa Maria.

www.dacoromanica.ro

99

fine la Papa Bonifaciu IX, spre a-1 sä proclame o nouäcruciatä.

de care crestinátatea infläcära popoa-rele apusene desteptä, Burgundia mai ales unadevärat fanatism. principii comitii se ridicarä spre a

aläturea cu Ungurii.Dându-si Turcii nu vor a vräjmä-

Regele Sigismund duce, la inceputul anului 1395, inTransilvania, spre a se pregäti pentru o campanie de

Baia (Tinutul Suceava). Noaptea 14 spre 15 Decembre 1465. - un tablou inPictorul O. V. Obedeanu. (Reprodus permisiunea autorului).

El pofteste la o intrunire la Brasov pe Mircea, care se gräbestea cu Regele Ungariei un tractat, princare se hotäräste ca ori-când Sigismund va conduce in persoanäarmatele sale contra Turcilor, el, Mircea, se a veni

dânsul cu toatä puterea sa armatä ; când armatele vor ficomandate de un alt atunci Mircea va trimite numai trupelesale inzestrate cu toate cele de trebuin0. In ambele cazurise armatei unguresti libera trecere prin Tara-Roma-neascä, care va de traiul transporturile ei, sub conditia catotul fie plätit. Mircea ast-fel aliatul regeluigariei un sprijin pretios pentru lupta ce se pregätia.www.dacoromanica.ro


Partea a doua a acestui tractat aminteste nevrând tractatulRusia in ajunul räzboiului de la

Desi acest din urmä nu o totusi faptul trupeleambelor state au purtat lupta o multmai mare decât cuprinsul

In luna Mai Sigismund porneste armata sa, in Tara-Româneascä prin trecätorile de la Bran pe laapucând spre apus, drumul Oltuluinäre Mircea ostasii säi. Turcii se aflau la Nico-pole, tot-odatä intäririle de pe stâng alDunärii, localitatea numitä Nicopolea

despre apropierea armatelor crestine, Turcii le; respinsi a se retrage repede la gura

Oltului in pozitiile intärite ziduri. Urmäriti de aproape deostasii lui Sigismund ai lui Mircea, Turcii sunt desävârsire

in grabä Dunärea spre Nicopole.Pe când armatele crestine se pregätiau a trece ele

Sigismund primi despre moartea, la Oradea-mare, a sotieisale, a reginei Maria, temându-se de o miscare Ungaria,

favoarea vigei, sotia Vladislav al sorareginei Maria, de-odatä campania gândul de a o rein-cepe mai târziu, când vor sosi ajutoare mai dinapus. Cu grabä dar, apucä drumul inapoi spre Ungaria, unde

o mare in contra lui.Mircea, adânc de aceastä neasteptatä a cam-

paniei, singur la räzbunarea Turcilor, fu nevoita o atitudine ostilä fatä de Sigismund a-itragerea la trecätoare.

1396 incepe sub niste cari prevestiauserioase.

impresurat tare amenintat de cetele SultanuluiBaiazid. Situatia impäratului Manoil II critia. El ca

Sigismdnd, o chemare desperatä Curtilor crestine spre a tri-mite ajutoare grabnice. Acest apel gäsi un puternic;depärtarea cea mare, dificultatea comunicatiilor greutäti detot felul sosirea sprijinului. Totusi la inceputul lui

trupele Frantei ale Burgundiei intrunite la Dijon se punmiscare. de cavaleri armati, tot atâtia feciori 6.000 sim-

briasi pedestri se aflau sub comanda celor mai ilustreca Comite de Nevers fiul Du-

celui de Burgundia Comitele d'Eu, maresalul de Boucicaut, unvechiu hiptätor de la Kosovo, purtând numele celemai strälucite din nobilimea francezä.

La Ratisbona ei se trupele germane, conduse deRuprecht, palatinul Rinului, de Frederic VI, Comitele de Zol-

burgravul Nurembergului, drumul spre Buda,.undela inceputul lui Julie, alte contingente

Anglia, Italia, Bohemia Stiria. acelasi timp,

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL «MINERVEI» 101

trimeteau vasele Marea Neagrá, spre a urma, la gurilerdzboiului.

Preocupärile desteptate de aceastä certele din-tre statele apusene numai spiritului de ceimpunea crestinätätii, ca cum ar fi fost un

de presimfire acesti nävälitori ar putea vre-odatd säboare de pe turnurile Sfintei sä ameninte chiarcapitala Austriei.

tean-cel-Mare aprodul Schee. - Dupa un tablouPietorul O. V. Obedeanu. (Reprodus permisiunea autorului).

Sigismund trupele sale din Ungaria, Croatia Bos-cu falnica din apus in luna August porneste din

Buda fruntea ei. Urmat de un calabalic mareparte netrebuincios pentru cu greu soseste hotarulOlteniei, Mircea Vodä, tot credincios tractatului din Brasov,

cu ostile sale.are acum 70.000 luptätori trece jos de

podul lui Traian se indreaptd spre Vidin, care cade in mânilesale. La Rahova pe Turci mai multe de luptecrâncene.

La 12 Septembrie, armata se afla sub zidurile cetätiiunde Turcii se concentraserd sub rdzboiniculwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL «MINERVED

Toganbeg. Sigismund ordonä impresurarea. Toate dea se lua cetatea cu asalt sunt zadarnice armata este

in mersul eiLa 27 Septembrie, sosi vestea tabära crestina Sultanul

Baiazid se apropie de Nicopole. Desi necrezätori, crestinii nua se convinge adevár. .

Baiazid, prin o scrisoare Impdratul Manoil,lui, Sigismund spre Constantinopole,

repedi trupele sale de pe mahil Bosforului, trece- se zice prin drumul spre Nicopole.

Väzând primejdia ce domnesterândurile armatei crestine, Sigismund pe toti

tasii la o consfätuire sprea ordineade Pärerea lui eraca Mircea cu säi

lupta. Franceziise impotrivirä, cerân d pen-

cinstea de ape linie. Cu toate

stäruitoare ex-perimentate maresa-lului Boucicaut de a sesupune dispozipilorcea mai mare parte a Fran:-

mai alesd'Eu de Nevers, se

maideclararä opentru nobilimea dinFranta Burgundia,ar céda pasul altora. Dinnefericire,

a se inchina.Ordinea de fu

burgunzi ; pe linia douaBoemii Bosniacii; pe a Germanii, Ungurii altii submanda Palatinului Ruprecht a Comitelui de Zollern. La aripa

Românii ; la stânga Lascovici Croa0.Porunca era ca trupele sä astepte aceastä formatie inaintarea

pe dintre Dunäre Ozem (Osma).In seara de 27 Septembrie armata lui Baiazid se

mare la 8 kilometri de Nicopole. A doua zi eagata de luptä. Sultanul se in centru cu 20 - 30.000

prin palanci, 30.000 spahii ; dosul dealurilor stä-teau ascunsi 25.000

In neräbdarea nesocotinta cavalerii francezi, a

.

Principn ae.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 103

tepta ordinul de atac, se avânt nebun asupra pri-milor vräjmasi ce se ivesc. la e de puter-nicä, in cât Turcii se retrag in dezordine. de aceastä

Fran cesii descalecä obiceiul inainteazä pe jos,dau palancele la pämânt pe ieniceri cu o furie

Rugäciunea lui Stefan-cel-Mare înnainte de a selui Mohamed II la - Dupl un tablou chrbune de Pictorul O. V. Obedeanu.

(Reprodus permisiunea autorului).

lenicerii sunt pusi pe fugä ; in fuga dau peste cäläri-mea turceascá, care parte se iea

Cavalerii francezi, de a se spre aleca, merg orbeste Folosindu-se de aceastä indräsnealä,Sultanul asvrle toatä rezerva sa asupra usor

mäceläreste milä. Cele mai mândre ale nobili-mii franceze sunt la pämânt ; Comitele de Nevers, Cone-

d'Eu Boucicáut suntAceastä nenorocitä hotärâ soarta campaniei. Spaimawww.dacoromanica.ro

104 CALENDARUL

rândurile armatei apusene, care fu sfärâmatd de spahii.Zadarnic se Mircea a se impotrivi ; la aripafan Lascovici cu Croatii lupta, mai târziu, cucapul neincetatele sale conspiratii in contra lui Sigismund.

Regele, incunjurat de Unguri, Germani Boemi, a scdpasituatia. Hordele se indrepteazd el, e zdrobi-toare ; o sângeroasd se mii de luptätoricrestini sunt secerati de baltagele iataganele Turcilor.

Rândurile crestine sunt sparte, dusmani parundaproape de Sigismund, a viatä este in pericol. Comitelede Zollern trupul

Principesa Elisabeta Principele Nicolae.

In acest moment,contin-gentulsârbesc sub CneazulLazarevici, care

atunci o atitudinenehotdrâtä, el

contracum de altmintrelea

era inut de Baiazid,in urma ucideriiSultanuluiMurad I la Kosovo.frángerea fu

: 20.000 din-la ;

din partea Turcilorrul rnortilor erafuria sa pentru o perdere

de mare, Baiazid or-ca toti prisonierii

ucisi; numai Comitelede Nevers, Conetabiluld'Eucaut mai in

desrobiti marepret.

Regele Sigismund, Pala-tinul Comitele de Zol-

lern ajung greu la unde, fugind pe o -luntresub o de sägeti, sunt primiti pe un vas venetian dusiin Dalmatia. acolo Sigismund se intoarce in Ungaria.

se sfârsi memorabild nenorocitä campanie carepuse mai crestindtatea in doliu.

Printre una a fost de mare CasaZolleriand, care drept cuvânt poate privi acest capunctul de plecare al sale ; urmare fu recuno-

Regelui Sigismund Comitele Frederic de Zollern, pecare i-o câti-va ani mai târziu.www.dacoromanica.ro


moartea regelui Ruprecht, palatinului carese strasnice pentru succesiune

tronul imperiului german.Retinut in Ungaria prin sale Polonii cu

Sigismund a fi lui Ruprecht. Spresustinea candidatura, el avea nevoie de sprijinul sigur credin-cios al Comitelui de Zollern, vechiul de Inacest scop Sigismund imputerniceste cu dreptul säu electoral,ca margrav al Brandenburgului, declarând desi a amänetat

várulut säu Jodocus, totusi rezervat dreptul de

Victoria lui la Racova. - un in de PictoruV. Obedeanu (Reprodus cu permisiunea autorului).

vot. In urma Comitelui de Zollern, Sigismund este pro-clamat ales patru glasuri.

parte din electori alegerea in urma unuinou scrutin, Jodocus, margrav al Moraviei, este proclamat cucinci glasuri. Moartea neasteptatä a lui Jodocus liberlui Sigismund care este in fine recunoscut ca rege al imperiului,recápätând tot-odatä marchizatul de Brandenburg.

Mai mult ca nici odatä noul Impärat avea de sfatu-rile Comitelui de Zollern, bun cunoscAtor in trebile Imperiului ;

dar la Buda drept numeste loc-tiitoral säu Brandenburg, de ocArmuire.www.dacoromanica.ro


Comitele de Zollern la 1412 in marchizat. Acolo gäsesteo stare vrednicä de jale, o de administratie,nesigurantä, locuitorii asupriti de nobili, carisunt stäpâni ai Comitele de Zollern dä seamade greaua insärcinare ce a luat. Neascultat de nobilime, el e

a contra fie-cäruia un pentru aimpune autoritatea sa. Represiunea este dar

ordinea sunt restabilite.Tocmai doi ani in urmä, la 1414, Sigismund poate veni in

Germania spre a urmäri lucrärile marelui sobor de la Constanta,cerut de dânsul pentru a pune capät greutätilor certurilor iz-

din alegerea a trei papi Acest sobor aproapepatru ani.

La 30 Aprilie 1415, Sigismund remite Comitelui Fre-deric de Zollern chrisovul prin pe el pe ur-masii lui cu marchizatul de Brandenburg, nurhindu-1 Principe-Elector, drept räsplatä a serviciilor aduse lui Imperiului.vestitura solemnä se doi urmä, tot la Constanta,in fata lumii la sobor.

pomenia despre retrocedarea marchizatului in cazcand Comitele de sau din urmasii ar ajunsla tronul imperial. Desi aceastä eventualitate s'ar putut ivi inmai multe imprejuräri, totusi, in toatä durata vechiului imperiu,ea nu se intâmplä. din nisipoase ale Brandenbur-gului, transformate in câmpii roditoare prin o râvnä

necurmatd, regatul Prusiei Impärätia ase-zatä pe temélii färä de asemänare mai puternice decât ale ve-chiului imperiu din vremurile impäratului Sigismund.

pe tron, Comitele de Zollen numele de Fre-deric I, margrav principe al Brahdenburgului, pästränd titlulde burgrav al Nurembergului. Acest din titlu, care fuseseconferit Casei de Zollern la 1191 de Impäratul Enric VI,a rämas ambele ramuri ale Casei Zolleriane. Linia primimai 1623, de la Impäratul Ferdinand II, titlul de Prin-cipe de Hohenzollern.

In amintirea Impäratului Sigismund, investise pe primulElector de Brandenburg din Casa Zolleriand, Princepe regalPrusiei Frederic-Wilhelm a dat numele de Sigismund unuisäu. Nasii acestui principe, näscut la 1864, campaniacontra Danemarcei, care pregätia unirea Germaniei, a fostpäratul Francisc-Iosif Eu. Din nenorocire principele Sigismundmuri la 1865, când se hotära suprematia Prusiei in Germania.

In memoria Impäratului Sigismund s'a ridicat acum inla Berlin un frumos monument de urmasii deZollern, ocrotise ceasul de primejdie la Nicopole.

In räzboiul de la 1877 pentru neatarnare, vecheapole a devenit pozitie strategicd de mare in totwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL CMINERNEI» 107

luptelor Plevnei, cdci ea a fost baza deratie a aliate punctul de cu România.

Hotdrârea luatä de armata de a treceNicopole, impunea supravegherea de aproape acestei

din cetäti. Pentru s'au concentrat otrei baterii din corpul al nouälea rusesc la Turnu-Mägurele,unde se aflau deja stabilite baterii de asediu.

La 14/26 presenta Alexandru II, focul seasupra cetätii Nicopole, care a räspunde. In

acelasi timp toate bateriile de pe la Calafatla Oltenita, deschid foc viu ca prevestire a miei actiuni

serioase.

Moldoveni zdrobse hordele marginea desatul Lipia. - Dupá un tablou In de Pictorul O. Obedeanu.

permisiunea autorului).

La 15/27 trupele rusesti trec Dunäreaapoi pod pe vase. Flancul stâng, dincolo de Dunäre, ame-

vecindtatea cetätii Nicopole, impunea stäpânirea eicât

La 18/30 Marele Duce Nicolae scrie la Zimniceacorpul al noulea rusesc gata de a trece Dunäreaca divizia a patra sä ocupe Turnu-Mägurele,unde va rämâne artileria ruseascd. La 19/1 altelea regiment de linie o baterie, cari se aflau la Islaz, vortrece Oltul se vor duce la Turnu; fac totusi oare-cari rezerv.e

privinta intinderii prea mari a liniei române asupra nece-sitätii de a avea aceste trupe in mânä pentru o eventualäwww.dacoromanica.ro

ratie Calafat Corabia. pe Marele Ducedespre esirea lui Osman din Vidin inaintarea lui spre

cinci-spre-zece batalioane baterii.La 23/5 Julie, in urma unei cereri, mai pornesc la

al cincilea de linie, al treilea de o baterie.La Julie, un regiment de Cazaci in Plevna, de unde

gonesc pe Turci, la numär ; a doua zi câte-va bata-lioane trimise din Nicopole pe Cazaci reieau Plevna.

In la 29/11 Julie, al noulea rusesc, acoperit decavaleria sa, spre Nicopole. La 1/13 Julie, bateriile deasediu bateriile române de la Turnu gura

focul asupra Ni-copolei. Spre avant-gardele rusesti sosesc in-naintea cetätii, ode Cazaci drumulspre Plevna, noaptease baterii pe locuri

cu deA doua zi dimineata

din ambele aledoud

tunuri ghiuleleleasupra

divizie a corpului allea spre valeaOsmei in urma uneiluptesatele dimprejurul cetäteiprecum podul de pesteOsma. Turcii se retragspre Nicopole,

mea de la Samovit. Dela o defantenie, devalerie ,

mentele inaintate voinicie in Turcii oimpotrivire, sunt siliti a da spre cetate, care se

ast-fel din toate pärtile de aproape.Noaptea pusese capät lupte sângeroase, la care i'nfan-

bateriile române participase cu7un viu, mai alesretragerii Turcilor din pozitia de la Samovit. Seara

pe marele Duce o turceascdde cinci batalioane cavalerie a esit din

spre Rahova.La 3/15 Julie se luarea cetätii forta de

tunurile bubuiau din nou spre a asaltul, comandan-tul steagal alb meterez. Focul par-

0

\

Princi pesa Principele Nicolae.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL «MlNERVEI»

lamentar predarea sub conditia liberei retrageri a trupelorturcesti. Cei-erea fu respinsä comandantul a sevointei Doi Pa§i mii dintre caritrei sute armele ; steaguri, o trei-spre-zece tunuri, peste zece mii pu§ti douä monitoare

Armata r u -perdu

aceastäGeneral, trei

unul ofi-ceri o mie

sutezeci nouä oa-meni. Turcii a-veau aproape omie morti.

Prin inlesni-rea ce a dat ope-ratiur ulte-rioare, cädereacetätii Nicopolepoate fi privitäca unul din celemai insemnateevenimente aleräsboiului.

La 8/20ni se cere catrupele românede la Turnu-Mä-gurele sä ocupeNicopole nise dorinta

a prizonieriiTurci sä fiecortati derasi la ceamai apropiatd

ruseascd.din Padurea Cozminului. - un in crbuneAceste propu - O. V. Obedeanu. (Reprodus permis. autorului).

neri pri-mite. Tot la 8/20 o divizie a corpului al noulea are ocrâncenä la Plevna silitä a se retrage spre Nicopole cu operdere de sapte-zeci cinci oficeri peste douä mii oameni.Plevna era de trupele lui Osman Pasa, despre aplecare din Vidin anuntasem pe Marele Duce La 11/23Iulieprimesc o cerere din partea Tmpäratului Alexsandru pentruocuparea Nicopole, spre face disponibile trupelesrusestide acolo. La cerere estewww.dacoromanica.ro

110 «MINERVEI»

La 17/29 Julie, cei .ostasi români pun picorul pe acestpämânt, unde luptase Mircea aprbape patru veacuriRegimentele al cincilea de linie al patru-spre-zecelea derobanti, al treilea al optulea de trec Dundrea laTurnu pe vase mari sunt primite toate onorurilede Generalul Stolipin, comandantul Nicopole. Regimen-tele al patru-spre-zecelea de dorobanti al optulea de

orasul, un din cincilea de linie podulde peste Osma spre Rahova, drumul sprePlevna. Regimentul al treilea de este trimis

serviciul de recunoasteri. Trecerea acestor trupe dindivizia a patra pe teritoriul Bulgarfem s'a admis, conditia caele sub a mea comandä cu de a dispunede ele ori unde vom avea

La 19/31 Julie se iveste o ciocnire corpuri derusesti trupele lui Osman-Pasa. Lupta fu

din ambele pärti; spre bätälia erapentru Rusi, cari sunt a se retrage ; o

mii oameni, rämân pe câmpul de luptä. In searä, .târziu, primesc o a Marelui Duce Nicolae, prin care

a trece toatá armata spre a veni inajutorul trupelor rusesti amenintate. Se a patra

de a se concentra la de a sprijini armataunde va nevoie.

La pe Marele Duce cä, toate greu-tätile unei a liniei noastre de operatie, o voi muta,

sunt gata a coopera trupele sale pentru luarea Plevnei,o primejdie permanentä pentru armata imperiald. Podul

pentru trecerea Dunärei va Islaz Corabia. Cerun de 8 zile pentru intrarea actiune.

La 23/4 August, Marele Duce multumeste am pus divi-a patra la dispozitia sa, cerându-mi pe a treia.

nici actiune serioasä nu va desosirea a divizii din Rusia, meu.

La August, Rusii pentru ca divizia a treiapentru ca podul nostru asezat nu la

Corabia, ci la Nicopole. Ambele aceste nu sunt primite.Corespondenta Marele Duce mine la

13/25 August are de obiect cooperatia trupelor române, arora individualitate ceream neapärat. intâlnireamea Marele Duce la Nicopole este cauza ne-

asupra mai multor chestiuni, pe cari doriam lerezolvate mai prin inscris.

La 10/22 August, Marele Duce aratä prin o telegramd dinGorni-Studen situatia trupelor sale la este serioasäinsistä ca armata grábeasca trecerea Dunärii.intârziere podul de la Siliscioara, Corabia,este aproape asezat trupele sunt concentrate acolo, gata

intre Bulgaria.www.dacoromanica.ro

CALEND ARUL VEI»

La 12/24 August, regimentele al patrulea al cincilea debaterfe Dunärea la Nicopole. A doua

zi Marele Duce telegrafiazä cá el doresc avedea cât mai cä a§teaptä neräbdare.

La 14/26 August, o parte din divisia a trece Dunärea laCorabia pe pontoane spre a Iskerului.

La 15/27 päräsesc Corabia pornesc spre Turnu-Mägurele ; la16/28 seara sosesc la Gorni-Studen, marele imperial,unde sunt cälduros primit de Impäratul Alexandru, care-mi oferäcomandamentul superior asupra tuturor trupelor dimprejurulnei. Divizia a patra se dejä acolo. Multumesc Im-

Octombrie 1497. - un tablou de Pietorul O. V. Obedeanu.(Reprodus eu permisiunea autorului).

päratului de cinstea fäcutä la observatiile mele despreunei grele el räspunse : «Dumne-

zeu ne va ajuta.»A doua zi s'a un mare sfat de care s'au

dispoziOunile de cdpetenie pentru gdeta§amentul de laVest», denumire s'a adoptat pentru armatele aliatejurul Plevnei. Asupra cererei Marelui Duce am admis podulde Corabia, dupä trecerea armatei române, fie mutatla Nicopole spre a putea servi armatei Prin aceastämutare ne schimbasem pentru a oarä noasträ de

e.Dupä amiazä am pornit Zimnicea, unde am noaptea;www.dacoromanica.ro

112 CALENDABUL

pe drum, la podul de la am avut o :

timi de cu räniti de laLa 18/30 August am päräsit Zimnicea, ce am vizitat pe

Generalul Dragornirow, gray ränit la Seara eram intorsla Corabia. A doua zi am un sfat de räzboiu in care s'auluat toate pentru trecerea armatei in Bulgaria pentruschimbarea bazei noastre de operatiuni in urma poduluila Nicopole. Aceastä mutare ne pricinuiascd

In aceiasi zi o depese imi aduce Turcii au esit dinPlevna s'a o serioasd, care Rusii aupierdut 30 ofiteri aproape o mie de oameni.

La 20/1 Septembrie, in fata podului de la Siliscioara, am tre-cut armata in binecuvântarea de EpiscopulRâmnicului al Noului-Severin, trupele pus in miScare cumuzicile in cap steagurile desfäsurate. de voiosie deincredere in ele trec peste marele pod, de o lungimeaproape o mie metri, stabilit pe 120 pontoane de fer. Searam'am intors la Turnu-Mägurele a doua zi la ore dirni-neata am trecut Dunärea pe un spre Nicopole,Generalul Stolipin m'a primit capul unei companii din regi-mentul Kostroma cu drapel in sunetul imnului românesc. Apoi,

m'am suit pe un drum repede spre a latate, unde steagul De acolo am trcut intrupele care ocupau Nicopole, chiar pe marele care

unde se desfäsurase bätälia de la 1396. Bucuria mi-amare de a putea saluta acolo pe cei ostasi români

cari trecuse pe pämânt sträin, gata a se jertfi pentru Patrie.borându-md in valea Osmei am luat bun de la d-1relian, Ministrul lucrdrilor publice, de la Prefectul judetuluiTeleorman, am pornit cu spre Poradim, excortat deun escadron din al treilea de cälärasi. tot timpul alátorieibubuiau tunurile de la Plevna, ca un fel de salut al sosirii melepe câmpul de luptä. Spre am ajuns noul meu cuartiergeneral, unde Statul-major al armatei de apus.

Am tras care, luni intregi, fu locuintamea. A doua zi sosiau trupele pe cari le trecusem in laSiliscioara. Indatá trecerea Bulgaria, podul fu des-fäcut plutit pe spre asezat intre Turnu-Mägurele

Nicopole. vijelie, care se desläntui atunci, ne multmaterial : pontoanele aruncate la mal, unele altele

Inlocuirea ceru mai multe zile curentulmärit prin revdrsarea Oltului a Osmei, ne a lucra zinoapte pentru asezarea podului. In fine la 30/11chiar in ziva celei mari dinaintea Plevnei, podul era gata

comunicatiile asigurate.La lui Septemvrie vremea se ; opt zile ploile

un puternic pe valea Dunärii treizecide pontoane sânt rupte din podul de la Nicopole. Timp dewww.dacoromanica.ro

113

säptämanä intrerupte, aproviziiinarea foartetrupele de lipsa de de ploi de frig.

luarea Rahovei am cerut ca Nicopole fie pus subdinele mele ; la 22/4 Decembrie trupele inlocuesc pe celerusesti, un este nurnit comandant al

Cu acest prilej Duce scrie podul de la Nicopolenu este destul de tare pentru a rezista viforului carepuse, ce este de fäcut spre a-i da soliditatea tre-

Färä preget räspund cä avem ancore odgoanepregdtite cu cari vom cä la venirea sloiurilor niciun pod pe vase nu va putea rezista, asa de acum e nevoie

inmormântarea lui 'un tablou in arbune deO. V. Obedeanu. (Reprodus permisunea autorului).

sä ne la alte mijloace puternice, spre la unpod de fier, pentru mentinerea legAturilor noastre. Acest pod afost comandat mai in Rusia ; o parte a fost pornitä pe la

lui Ianuarie, a pe drum.La 24/6 Decembrie vremea se din nou; valurile Dunärii

ale numeroase pontoane rupte din pod.In ziva de 28/10, ziva neuitatä a cäderii Plevnei, legätura nu

restabilitä serviciul se cu un podblätor.

La 4/16 Decembrie un viscol ingrozitor, zile de-aviforeste färä incetare, toate comunicatiile

täiate. de insemnate stricäciunile la pod, pierede a le putea indrepta. Tocmai atunci incepe tran-

8

www.dacoromanica.ro

114

prizonierilor cu care ne spre a datului Alexandru o multumire, mai ales in timpul veriizasem a lua in primire pe de la Nicopolc.

Mii de prizonieri mor pe drum ; la armatele aliate sesimte din zi in zi mai mult lipsa de ; toate ratiile sântduse, chiar la cuartierul meu. Bucuria ce ne umplea inimile inurma strälucitei izbânde de la Plevna ni se prin mul-tele griji : podul rupt, drumurile troienite, vitele de transportrite mare parte, imprejurul numai jale suferinte.

In fine, la Decembrie vijelia incetând, am pututPoradirn, unde peste trei luni. Drumul la Nico-pole - patru-zeci kilometri - ceasuri,mare parte din causa adâncimii a frigului. Ter-mometrul opt-spre-zece grade sub

Pe drum am un transport de prizonieri de oboseald;la fie-care Turci luptându-se moartea sau degerati.Multi dintre dorobantii cari escortau ei

somnul cel de pe din ajun.Ajuns de Nicopole, lumina asfintia, mi

se o privire mai ingrozitoare. intindereasului, ochiul putea cuprinde, nu se vedeau decât morti,zui de de foame de frig. La intrarea cetate, toti

trupelor române din Nicopole mi-au Stradeleerau astupate cu pe ele,

cai morti unsprezece mii prisonierimeau ; spre paza nurnai o mie cinci-sute soldati.

Seara stat cu mei, cari oferise o Pestenoapte regimentul al zecelea de dorobanti a bivuacat

mele, Turcii de opt ori mai numero§i ca Românii.A doua zi dimineata am cetate de la

ceputul campaniei, jucase un rol ca singurulpunct de al armatei noastre la In

de a sui micul cu care eratorc Patrie, gândul meu nevrând se inapoi asupranoptilor de luptelor sângeroase incununate cuprin ocrotirea cerului ; meu, de§i de atâtea jertfeomene§ti ce cu ochii, totu§i inviorându-se, se cumândrie recuno§tintä.

Trecerea un ceas, pe un vânt un frigde doud-zeci de grade. drumul

ocolind,pe cele mari cari 1-ar fi rdsturnat. Eram pre-a pe ele la de nevoie. Neuitatul Joan Brätianu,

populatie din Turnu-Mdgurele, privia de pe malrnersul al micului vas. Când pusei piciorul peromânesc, un de bucurie isbucni din toate pepturile.

Cu ne-am dus la am rugile noastreA-tot-Puternicul care ne zilele de prime¡die

revärsase bine-cuvântdrile sale asupra vitezei noastre armate.www.dacoromanica.ro

CAL:ENDÁRUL 115

Un sfert de veac in urmä, când Tara särbätoria acincia aniversarä a acestor evenimente, am avut nepre-

tuita multumire de a revedea câmpul de luptä de la Plevna,impreunä cu principele Ferdinand al Bulgariei.

Cu o emotiune am pe acest pämânt stropitde singéle vitejilor nostri. Pe pragul paraclisului, ridicat

a pornenire, Mitropolitul de Vrata ne-a intâmpinatcuvântare : din morminte», el, arä-

tând de luptä unde cei voini-a venit Regele vostru sä vä multumeascä pentru

jertfele voastre».Ca la un pelerinaj am mers la Grivita spre a

china, cu dragoste veneratiune, mormântului acestorvrednici ai Tarii cari dat viata pentru neatarnareamâniei.

Spré seará sosiam la Samovit, unde eram primit de primarulpopul4unea din Nicopole, veniti spre a multumirile

pentru desrobirea orasului.Principele Ferdinand avu curtenia de a mä conduce yachtul

säu, escortat de vasele noastre de räsboiu, pânä lagurele.

era seninä ; razele lunii se resfrângeau in luciulnärii linistite; vasele urma talazuri argintii ;pärtare Nicopole, mare de se pe

o a vremurilor trecute.Aceastá fermecätoare priveliste sä se desfäsure trecutul

: tineretele mele petrecute la isvorul marelui fluviu,istoria casei mele mai pre sus de toate cartea ursitei scumpeinoastre Românii, care ostasii nostri o nepe-ritoare.

VORBE DIN

lucruri nu paate omul : soarele moartea.

Pentru carnea lupului, trebuesc cainelui.

Dumnezeu trimete omului când nu mai are

pielea altuia se fac curele

De la la se ciorba.

www.dacoromanica.ro

N-VOD A

Prin deai hatmani

lath 'n drum, pe-o p'unEra Nici lume'n urmk, de

nici la 'ngropari.

copil o cruce;el preot vine in port ;

umeri patru oameni un skrac -Stefan opreste calul se'nspaimânta

singur e-acest

El straiul ceUnui pagiu ce ealul s'apropieDe sicriu, urmând sicriul, umilit face cruce

purtând in coiful, mort incet se duceCa amic iubit.

'Sfetnicii stau miratiSI mortul neeunoscut ca viu,

in capul pe sdrobit de-odescoper ei capul si s'apropie'nktâcere

se

Si de multimeae-acest mort urmat de Voda curtea sa, drum ;

ei convoiul, dar ei de-odatamereu spre multimea

si

pe stradele Sucevei, inorate-acum de jale,DupI nume se lungulDe de Domn sfetnici de-osteni in zalePe-un necunoscut din lume petrece-o lume 'n caleSpre mormântul strimt si dintr'un colt de

de-asupra groapei ce-1 inconjoara,la si'l 'n

el, franghia alti trei,Mortal in el peste mort

de

Spre popor apoi se'ntoarce: De-ati venit aici mineNu ce mort e 'n prieten ori al

a fost 'n ceasul noi dAm ce seOmului. merge, bine

Dumnezeu.

'n genunehi se ear poporu 'ntreg rostesteun nostru» e sfânt

Ast-fel frunzisul selar de-asupra in Duhul Domnului

atot

Nu 'ntrebati ce mort e 'n unei spumeNu e ea-si are rostul deClad tu crezi n'ai pe tu ai o lume

e Dumnezeul ce numePentru ce plâng pier.

G. COSBUC.www.dacoromanica.ro

PRIVELISTI DE LA HOTARELE NOASTRE

de N. IOROA.

Träsura din Vârciorova s'a oprit, un scurt drumla ungureascd, de-asupra Dunärii. Luminisul de

argint al apei, - sus trainici des-pane maluri de dintre care sârbesce totul in páduri De dânsul parepitä insula Ada-Calè, minunea Portilor-de-Fier. e sin-gura vie a trecutului stapânire turceascä, singurul

de Orient care in unor popoare crestinece s'au imbräcat apusean, E ca un lac rämas pe unui

ce apele sau, e dezicem mai bine un margäritar in fuga a Pasa-lelor, care nu se mai pot intoarce, spahiiica sä-1 din mocirla ghiaurilor, ce nu i-a acoperitsträlucirea.

Intr'o a malului o grosolana. Suntcari la ostrov. Ne suntern - între

-noi preotul de la Vârciorova, pärintele Pitulescu, care ecioroveán are de la 1875 parochia din satul denastere de rost locurile, oamenii imprejurärile dela ne va pe spitele dece taie luntrea. Unul dintre cei doi «Turci» prindepe catarg petec de iea inCu un lung chiot sälbatec, ne-am despärtit de Acelcare a chiuit e un nalt, picioarele lungi prinse inpoturi spatele late in scurteica ; vânjos

incins brâul ; fata de tâlhar alde doi

Cellalt busnat, ; pefes are o de ; se uitä in jos tace.

Vântul stânci e de tare,cätre noi al pare fuge innainte, malu-i josarborii desi. Un fes pe cap, caraghios,

o de copii foarte curninti in adinciispre noi, mânile, ca niste

www.dacoromanica.ro

. 118 CALENDARUL

scuturate de multe vorbe stâlcite, carenu se decât draqu». Bietul n'are

decât s'a imbätat, s'a tun adunându-similia imprejur, oaspetii.

-E beat ; spune pärintele. Päi bine, domnule Ismail, eiertat légea ?

Dompul Ismail e nalt capul zbârcitalbastri, care, chiotul d'intdiu, täcuse. Acuma ca

un fâsâit de foc trece prin lumina El lopata otot trupul i se intinde spre noi miscare de mânie.- Legea ? Dar cine tine legea acum ? Cine tine legea,

Ovreiul tine ? tine ? Turcul tine ? Nu tine pä-rinte, nu tine ! nu tine ! Asta lure, pärinte, bea.Bea pänä cade spune prostii Turc ! ? Eu beaunumai un de tuicä, prietenii. El beavin, si azi, totdeauna ! vine Ramazanul, ce faceel ? face Turcul la Ramazan, ? pärinte,

! turna plumb pe gât, plumb, pärinte, la cinebea la Ramazan ! Acum, ? Cine tine legea ? !

Si Dumnezeu dä : uite !mâna a lui malul stâng malul

drept, unde soarele a prefäcut in bine-cuvântate. A fost secetä, - are dreptate Secetagränelor, care nu mai nädäjduim, la anul. altäcetä, care nu trece. Seceta nemiloasá din Pentrunu se legea, nici aceia de care dânsul, nicitele, de muncä, de jertfä de iubire care fac

sufletele.

** *

Am ajuns. Ismail lasä lopata, dar nu luntreagoald are oaspeti tie ce cuvine de Cum

lase singuri ostrov, fie pärintele, care toate ?Un de omenie nu face asa.

eu Ada-Cale, tot, tot. ati venit aicitrebuie vedeti tot ce este in Ada-Cale...

porneste noastr4, mare rar,tapán intorcänd spre noi adesea fata asprä, fumi-

natá de ochii buni cari afirmare tisnesteun fulger sälbatec de mânie.

Nu e ; o pâmânt lutos, moalese printre ingrädituriwww.dacoromanica.ro

ENDARUL 119

adeväratä ulitä turceascä, care poate merge un sin-gur singur o femeie fricoasd, fataacoperitä. Aici nu e ca la Tulcea, la Constanta, la Megidie,la Murfatlar, unde vecinul de peste gard de peste drumal Turcului e crestinul : bulgar, grec, armean.Musulmanul nu e prin amestec. felul cum

- este legea la urc, domnule Ismail !De-asupra irnprejmuirilor ce päzesc ca nimeni nu vadk

se ai de case copereminte'de oale obloane verzi, negre, care ferestile mid;Si departe se in jurul arcurile frunzoase alevitei de vie, din care povara strugurilor albi, negri,

Ada-Calè.

acoperiti o brumä plinecurcuduse de aur se de-asupra bor. Pe alocuri, se

larga asprä a smochinului. E pretutindeni ostralucitá jos, supt ziduri,florile mari galbene, stelb, ale bostanului.

Ismail toate aceste daruri ale ceinsula abui calzi, fata lui se :

- Aici tot creste, creste bostan ; abia sämänat,acu in crescut...uitat de betivul cu dracu» de asupra

stricArii tuturor legilor. Prin lui descbisävorbeste nemärgenita a Musulmanului Allahcare face minuni pentru adeváratii credinciosi ai sái, chiar

beau nu tin cuviintä Ramazanul.www.dacoromanica.ro

.120 CALENDARIIL gMINERVEI»

Acuma pe supt ganguri intunecoase de cetate, alfronton e impodobit cu piaträ sculptatä in gustulal XVIH-lea: curti adânci ziduri strabätute de

feresti rnárunte ; se in pajiste. adevâr,cerind Banatul Orsova, Austriacii din vremeáMariei-Teresei au pus stdpânire pe acest ostrov, care seapropie de mult de malul Ei din el oternicá cetate, de Apoi, la pacea de laBelgrad, mai putin de treizeci de ani, in 1739, Turciibiruitori se in aceste luará o cetate desá-

acolo unde läsase numai o insulá buhoasá, nelocuitäOstasi aici, supt un li se im-

pártid pämânturi pentru slujba Lucrâtorii acestormânturi ca la un din Serbia,Banat - dezertori - de la noi, tärani fugiti de bir. Aceastatinu päná la 1878. Atunci, de spârcuiie a. Impá-

Aa-Cale fu uitatä. Sultanului Abdul-Hámid tot mai cetatea rnestesugitá. Austria putea

garnizoana fu sä dea cheile, ceiace se impotrivire, cu dezlegare la Constanti-

un detasament austro-ungar tine garnizoanäin ostrov supt comanda unui locotenent. Dar in principiuveranitatea Sultanului asupra insulei a rämasapetenia e beiul de optzeci de ani.

Pe ziduri o tablä de frurnosslove cuprinzând versuri de pentru Sul-

tanul Murad din 1739.

ce zice in ea mândria biruitori, mireazma laudeiintregitor de hotare :

Deschisä-i a gloriei cale,Lui care a fost glorios in fapteCa ale vechii, bunei vremi viteze.

Curatä-i era. cu simtiri înnaltesi-a lui voinVä ware si puternicA,

dusmanilor peire,ocrotitor de oameni.

Ci gloria-i se'Când el a cucerit cetatea asta

fácut hotarul mai mare,Puternic ca un râu de munte, ceDe oii-ce Domnul,

bune lucruri a acut pe lume,De care pänä azi e vie amintirea. -

HANULwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL

a imprejurArilor de prefacerecuire o Ismail :

Vezi, aici unde poarta, era macara, podul cädea, podulse ridica. Acum, nimic... A venit Neamtul a zis frai, sä

pe aici tot ornul. ! ce era innainte, ce era...rintele Acolo, acolo, unde casa cea stäteaEra maiur, multi soldati. Acum geaba, nimic. Este

: un an apoi se duce. catane : o stä,apoi se duce.

au venit Nemti multi, cu'tunuri era, au cerutcheile. Dar n'am fäcut noi ca alte Nu,

Bazarul din Ada-Calè.

dat Fazll a dat cheile, pArintele, Uiteacolo ginerele lui : el a avut fete.a väzut Turcul nu-i barbar s'a pus noi.noi voiam ne Dar el a cum

noi a zis: nu! Si a la Sultanul... Si la Sul-tanul a

o marea moscheie care cu ostatie de tren moda veche, la care s'ar fi alipit unminaret. Apoi intri in bazar.

Aici, cea mai turceascA, e toatáviata insulitei, cáci bazarul e la Turci ceia ce a fost totdeaunala Italieni piata. In se struguri mari, pelitatare gustul cam dar minunat de frumo.si la vedere,tabac, din Tui-cia, din Samos din Bulgaria, se vândwww.dacoromanica.ro

122 CALENDARUL

papuci de Constantinopol fir pänä peborcánase de in articole de Buda-

pesta, postale ilustrate, mai mult fel de fel«suvenire din Ada-Cale». fesuri - unulmai cu turban - de o politetäindatorire Cei mai njci-o treabä,zece din ei un singur client : dar viata e

deck a via, pomii,struguri tabac, fac contrabandä, pentru a bani, desigur. Dar nu speculezelumea, astázi aici, Nu, ei vreau numaipoatá casa, poatá infrumuseta haina,

inmulti femeile sá stea la Ada-Cal,tabac bun dintr'o narghilea gandindu-se toateale trecátoare. Cafeneaua e : se sorb cafele,se cetesá ziare, mai ales care-si are - dar

ziare unguresti, mi se spune (cáci- tinerii ungurestechiar, odatä, «Universul» nostru.

la aier, o masä, un prieten turcaltul ungur, beiul narghileaua

E un ochii nasul mareo albá. Legenda postale

guresti fac fi scäpat pe Kossuth acesta a fugit dinOrsova. Pärintele-1 ca un cunoscuti el sedicá, tocmai sigur pe bietele lui picioare - Dece nu mai vii, begule, pe la ? - Nu pot, nu pot,

aflu cum venia el odatä la Severin, cherna la luptatable, pe cafele negre, biruia totdeauna

punea cafeaua oalä cornurile in altaducea pe toate la Ada-Cale, «la copii».

«Nemtii» au dat insulitei o pe care audit-o o soldatii. Ea n.'are mai mult caracter orientaldeck cazärmile. Dar, orisicum, se in Ismaile, foarte de Trebuie s'o vedem in toateungherele ei. «Nu, nu, dacá venit la Ada-Cale, trebuie sävedeti tot, spune el un gest scurt de comandä

* *

acum, in luntre. Sara cade, apa de argint,care e totul pustie. Ismail vorbeste :

«Aici casa ginerelui lui Fazh, - stie pärintele. A,era tatäl mieu bogat. Toate pescdriile ale luiwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL «M1NERVEI»

pänä la Hinova. 5000 de lei, de lei, domnule, pe an, -mieu. 1-au gäsit mort, Am mai avut frati,Dar acum am rämas eu, - eu si frate-mieu...

Fratele, Turcul busnat, mustäcios, bärbos, luat iaräsiin primire ochii in jos, supt turbanul mur-

-dar, tace. ochii ai lui Ismail scânteie, apoi senegureazd de lacrimi.

- He, alte timpuri la Ada-Cale! Acum, ?

peste Dunäre, lemne, tot peste Dunäre. Tot, tot. vamesii: stai ceasuri alte ceasuri, Bir nu plätim, -

drept. Dar ce nu plätim ?' Geaba, tot sarac!- Dar contrabanda, zice cineva, cu ochiul.- A, contrabanda... Nu mai e contrabanda. Poate acolosus, zice contrabandist ce trebuie Ismail,

spre Orsova.- Nu, sarac. Noi am la Sultanul. nu putem. Ori

de la zi, de orn, ori ne ridiamNu, asa, nu putern.

dac'am ce crede despre lucruri deckacest ce cerut Sultanului ?

- Vezi, spunem, innainte de a vä bätut Rusii, nu era asa...Fulgerul de trece prin ochii invinsului, zbucneste- ! Nu Rusii, bätut Pasalele, care nu erau

Turci, n'a vrut sä asculte. Osman singur Turcadevärat... nu Rusii, !

Rusii, ? Au luat Basarabia, vezi : Basarabia... Daracum bate ? Bate ! Vezi, Dumnezeu ! acum vine

iea Basarabia ; : vine iea. Vezi,Dumnezeu !

in inimile noastre, pegetul, care mai mult,' crede mai putin Ismail.

Am ajuns Ismail n'are platä de cerut. Noitrebuie sä Se cincizeci de bani de

cincizeci de bani peste socoteald. El se schim-un franc, care e ne despärtim de el,

o din :

- Nu, domnule, aaprinzandu-mi in degetele lui osoase, el mi-o stränge

1-am n'am de el, caunguri nemti, ca atâtia din ai nostri.- sara ! Si, vii aici, la Ada-Cale, mai

! Mai !www.dacoromanica.ro

SUFERINtAde CARMEN SYLVA.

Suferinta era o frumoasa, sveltd, negru, care-iBuzele-i fine erau aproape tot negri erau

de-o jale in nimeni nu o putea privi de-a plânge.n'avea patrie, umbla dinteun altul. Acum

Marea la Ploumanc'h.un tablou al Expositiei Soc. aTinerimea Artistica din 1904).

colibele acum in palatele Era deo privia ; ceva straniu : pe privia, acela

era de o mare durere. pierdea copil,onoarea, averea si toate bunurile. unora le iesiau

de vreme. Ori se ivia nemultumiresau vre-unul din familie bohiav la pat nu se mai ridicawww.dacoromanica.ro

Oamenii se uitau uimire de vine nenorocire, nupalidei copile : Suferinta, singuri i-au ; sin-

au poftit-o la se intorcea calea sa,afla mai târziu ce ingrozitokre a in urma sa. Atuncievita un timp de a mai cerceta acele case. Totusi iubisepe unii de mult, nu observa preaadese-ori venia peste peste

pleca ochiicati bun.

pe drumul de sgomot, totusi mairepede râul ce se vara de pe sau din' innaltimeavârf de mai repede vântul de miaza-noapte, incasa orn. Mai grozav era se asocia de copii,copii morburi deveniau orfani,acestora deveniau din frumosi ce palizi ochii tulburi tristi.

vedea suferinta aceasta, amar si vreme nu maiprivia acestia se intorcea

Inteo zi sedea la unni de coapte, priviamerele rumene minunate, privindu-le se pri-vitorului.- Suferinta; mie din fata fructelor talerumene, fi mai drag

- Nu! i-a zis ai avea tu ca merele, atunci nute-ar

s'a sculat plecat pe sa, mai departe. Atunci se apropiede un ce printr'o ; care ,un cântec de

de- 0, dragi zise Suferinta dati-mi mie vos-

tru dulce- pasarile. n'ai veni Meet, si n'ai mergeoamenii n'ar ar tu

esti Suferinta numai durere.mai departe ajunge unei

Aceasta raspândea un miros delicios, era a'prin verde de sub arbori. patrundea razele soa-relui printre frunzele adiate de linu zefir aninate de el sese invärteau tremurând jos lustruind vestejitepe de musehiu.

Era ceva superb ! Copila se de un arbore zise :pot opresc, nu aici pot nimeni

nu de bolnava».Atunci o s'a strecurát printre frunzele Copacilor,

prin admirabilii ei aproape ; acesti ochi,le dete

vedea admirabila seninktate pe fata gingasei ;

de admiratie ; freamatul frunzisului era deuimire. nu a devenit mai simtiarazele soarelur ferbinte sa

-- 0, ! tare, o din deraze de soare ale tale si as fi

a urmat o in padure, arborii seviau jale pe altul, razele soarelui din othii Suferintei,

o privire spre o verde se ascunse sub foilebravnicului.

- Tu, zice un stejar de soarete prea te-ar fi chemat, trebuia sawww.dacoromanica.ro

CALENDARUL «MINERVED

sufere puterile ; trebue ca ramai de lustrude.

fierbinte a picurat pe de picioareleferintei ; aceastapandi frumosul auparfum,meste pentru.roua

,maideparte

la rna-lac mare si

lin. Aci nu se misca; amurgul

peste iceasta in umbra.

privindsa,

numai amsit liniste,

mi-am uitatrerea, eu razele soa-relui in - daracestea au !»

visuri pri-via copila Incului, din care ap

otindlacului».

vede Sufe-rinta o rosia-

printre va-mai mare si mai

lucitoare stelele,d stralucind

ceata noptii. Cumdea ochii,

acea trans-pira dinteo casa pe

lacului careera des

numsi dinrestrel e lungurete, cari

deschise,luminei.

Suferinta. «Aicinu am'

un tablou al Exp. «Tiner. din 1904). totusi cineva nea-dormire».

Tiptil se apropie de fereastra era o femeie admirabilaparul alb ca o lunga, o prea

cap. in liniste mare carte,genunchi o caerul de fuior.

cuta se vedea cele jürul fru-

- Mortnänt.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL eMINERVEI» 127

mosului ei nas, buze, se gingsie bunatate de femeie,si cea mai. bunatate de

Suferinta la aceasta privire ; deodata sefrumosica azurul o cu si o voce dulce,dioasa ii zise : '

in launtru, mea, de astept dupa tine !»Surprinsa ; asa o voce nu mai auzise. Deodata o

delicate, a fost bratefemeie zise :

«Draga Suferihta! tu trebuia nu am putut. tecaut, pentru eu viu nechemata. Eu mama stauaici, ascult priveghez. Lacul vocea acelora

Adese-ori ta, diirere, nutotdeauna». . . .

de pe frunte-i deveni mai Suferinta ascundea capulla pieptul

vin-o in totdeauna cumine», se ruga Suferinta.«Nu, copila, raspunse Rabdarea, voi

merge vei. fi atuncl la mine; eu-trebuie«cartea ; aceasta mutt de lucru!»

mititica, o noapte laputeri noui mai departe.

Satul e in totul era era vremea secerisului. Suferintarosu neghina se ,

' «Sarmanele de voi, acum vesele luciti insoarelui, si toate acestea azi fi !»

In holda de sta o singurica, si secera,secera, si ca trei barbati. palida

o glumind : «vin-o .

pletele-i aurii ii sela fiecare a ; ei albastri luceau ca razeledin soare. «Cine esti tu ?» surprinsa peochii

'«Eu Suferinta .umblu -dintr'unveci. - Si cine esti .

«Eu Munca, nu vezi tu? nu ce cetari am ?» Si atunci a Suferinta in pe un copil,

si alearga prin holds. Peste Suferintei pus o-rurneneala trandafirie zice

mine ! eu nu pot odihni adese-oride obositä». .

«Aceasta nu se poate, draga caci eu trebuie dorm pentrufi ziva de tot local trebuie

privind ocMi mi se durereadaca vei voiu merge voiu in urrnaA mers mai departe dirdineata. bruma roua,

noapte, zi de lumea.au fost sincere

Suferintei adese-ori se intruniau in casa mameilacului din cartea vietei sau

.

www.dacoromanica.ro

LENDARUL

SECUNDAR PROPESIONAL IN ROMANIA.pe

secundare de au functionat 1.265 profesoritri. Acest corp didactic se repartizeaza intre cele categorii deastfel :

1) Licee2) Gimnazii

Seminarii4) Scoale normale

comerciale6) de arte 3i7) inferioare de8) elementare de9) inferioare de

10) inferioare de agricultura . . .11) elementare de . .

TotaL .

din secundar de secifra de 18.985 16.175 presenti la examen, 13.544 promovati3.068 repetenti.

- se repartizeaza astfel :

MaeatriDefinit. Provis. Suplin. ajut. Total

240 110 -93 81 127 -43 1851 21 40 -46 25 39 - 110

6 13 237 16 29, 16 08

12 1- - 51 4- 2 - 7

498 351 378 42 1.265

Prezentila ex. Promovatl Repetenti

1) 8.750 7.369 6.1642) 4.273 2.812 '949R) 907 8534) normale 1.237 1.156 57

. comerciale 1.693 1.102 4216) de arte . 554 466 412 547) » inferioare de . 778 560 668) elementare de 318 947 789) infer. de 126 115 110

de agricultura. 91 84 76 811) elementare de 115 111 4

Total. . . 18.985 10.175 sau 71,25%

scoalele secundare de fete a un demaestre, cari se repartizeaza astfel in cele patru categorii de

scoale.Definit Prov. Supl. Total.

1) profesionale. 83 24 125 232eecundare . 104 30 58 192

3) normale 4 344) 7 9

Total . . . 214 58 195 467

Populatia din secundare de fete a fost de 5.252 inserise,4.577 prezente la examen, 3.736 promovate 703 repetente.

Acest se la cele patru categorii de astfel:Pres.la ex. Prom. Rep.

1) Scoale profesionale . . 3.366 2.907 2,295a secundare . . 1.477 1.288 1,078 158» normale . 332 322 316 8

4) a de . 77 60 47 13

Total . . 4,577 au 703

www.dacoromanica.ro

() privire relativ laExpozitiunea Societatii

In secolul trecut s'a putut observa Franta, gratie maiseamä lui Napoleon al treilea, ideia «Dreptului Gintilor»

teren. Multe popoare furä derenasteri sau neatârnäri.

Pavilionul agriculturei al

Napoleon ; Franta lovitä serios deveni mai de sinegrijitoare ; «Drepturile Gintilor» cädeau ele penumbra cu-getärei ornenesti ; veclerea tutulor, färä incunjur, se adu-

deosebire de Bisrriark, ideia «formatiunilor mari».Germania Rusia, numai de interesele

ale, sau inchipuite, päreau a voi sä dovedeascä omenirei«cei sunt : des trouble-fête.

Vae victis, din toate timpurile, ceda locul la Vae parvis.Cu toate aceste sfortäri ale puternicilor, este o

www.dacoromanica.ro


care se de la sine tutulor care face fie-carefie-care neam are, prin faptul existentei sale chiar, dreptul dea fi cum voeste el.

Principiul conservdrei rasei, puterea ce naste dintoarea a civilisatiunei, morala pe bine,adevär respectul aproapelui, zilnic mai multä celorce luptä, fie condeiul, cu fapta, in contra ideiei autocra-tice, antinationaliste chiar antiumane a «formatiunelor mari».

Dovezile sunt numeroase sdrobitoare.Secolul trecut a inregistrat multe din aceste dovezi. Sä ne

ducem putin spre jumdtatea acelui secol.De la acea numai 50 ani mai in urmä, - o

in mersul tot innainte alumenirei - gäsim totusi

incorporatddeja Europei culte, gäsimBulgaria, Serbia Gre-cia, pe cale de desvol-tare. -Raze letoare culturei Euro-pene pätrund tot maimult miezul Asiei,toatä calea grea cede sträbätut, fie prinrile islamului fie prin pär-tile cucerite de

Ceia ce greu s'acut pe uscat, s'a realisdtmaisunt in desvoltare,

tralia e o lume nouä, posesiunele franceze SiamTonchin sunt in desvoltate, China se luminaJaponia ne uirneste.

Extremul ne dä dovada spre a ajungein prima linie a omenirei prin pricepere.

Fie-care dar a a se manifesta, coeficientuldatorit rasei conditiunilor deosebite ale locului

ce peForrnatiunele mari, care contra dreptului

mai au ratiunea de a fi. Tot ce trebue säfirea sa proprie.

Dreptul gintilor, nu este deci o fictiune sau resultatul uneiplecatä din un sentiment filantropic; el

natura firei omenesti, el este o realitate, o putere permanentäse va manifesta, tot mai mult, spre binele omenirei

al progresului.Nicäeri aceastä putere nu s'a manifestat mai vädit ca la

poporulAdus in Dacia de Traian, tocmai puterea marei

Poarta principalS in stil

www.dacoromanica.ro

a ; läsat in voiaaducerea lui in a ceste locuri ; zdrobit aproape o mie de ani printoate nalcdrile hordelor sälbatice-; istovit, in urmä, tocmai

el credea a räsufla ceva mai liber, prin sosirea hordelormusulmane ; umilitstors, in partea ocupatä

de decea mai deazutäa Europei: Grecii fana-rului; desmembrati lanord de Austria,ne-a Bucovina laräsärit de Rusia ene-a smuls Basarabia ;pus sisteniaticcan nicovalä : Austria

Rusia, care ne ocupaumilitäreste pe saude o-datä cu Turcii ;a trebuit ca luceafärulcestui popor sä fie de totsclipitor pentru ca elnu fi intrat in intunericul istoriei.

La el Muntenia a se misca contra fanariotilor,fapt contra Turcilor pe care-i a reintra spiritul

vechilor tratate de capi-tulatiune a le acordadomnia

la 1859 faceMuntenia Moldo aprogrese uimitoarerenul politic, gratie

lui mareluisuflet al lui Napoleon altreilea, el unireaacestor täri surori reu-sind, cu Cuza a im-pune Europei,

La acest Princi-patgeneros, rupe restul

seculare,lega de Turci,

narea reuseste a pune pe capul marelui Domnitor,roana

Acestea pe terenul politic.ochire numai in directiuni,

directia nu ar fi putut avea se impune.

Pavilionul Casnice.

Pavilionul Produselor Fratii Bolintineanu.

a arorwww.dacoromanica.ro

132 CALENDARUL

Poporul fusese un popor de pästori, ce'si suia turmelede la la munte, care puhoiu mai mare de barbari ;era este un popor de räsboinici.

Sprinten, destept, fatalist sobru, el a dovedit subin timpul cruciatilor, sub tefan cresti-

civilisatiunea Euopeand momentul renasterei ei,sub Mihai realisarea unitätei sale nationale,

sub Regele Carol pe Rusi in Bulgaria, a dove-dit zic, el un luptätor ager.si

Lupta sa pentru a durat de secoli. Totdeaunaideia neamului säu nesträmutata sa in re-ligia au fost pentru el in mo-

cele mai grele restriste impilare.o al ora

cä el pune aceia§i lupta sa deenastere timpul organizärei sale proprii, peo trecut spre neamului sale.

Pasiunea a pus era de mare adesea ori ingresi cärarea ce trebuia urmeze, astfel

judecäm cu rece luptele ce au avut acumani intre partidele nostri politici ; numeroasele reformepripite ce s'au succedat furia ; cheltuiala de forte vii,de timp perdut de geaba, ce resulta fatal din o astfelde stare de lucruri, nu putem nu cuprinsi de de

toate acestea ne aratä nu numai prince sacrificii am ajuns unde suntem, dar timp forte

am perdut inutil.Civilisatiunea occidentald ne orbise de mult, ne

räpezit, färä discernämant, spre a copia imita n'amnut seamä nici deprinderile noastre, nici de trecutul nostru

nici de imprejurärile sociale economice careDe aceia, resultatul a fost identic cu al fluturului de

noaPte care rost lumina flacärei.din fericire, fäcutä. al

mului a fanteziile celor ; judecata dreaptä arecäpatat locul ; trecutul mai bine cunoscut, incepe neserveascä de spre viitor ; omului ce judecä

sä se manifeste tot ce introducem din ; defectelenoastre chiar ne aunt parte lipsurile, le vedempoate chiar mai mari de ; muncacepe a lúa ; mentalitatea noasträvine mai mai ; increderea in viitor ;

bune sunt ; la e evident; muncaeste respectatä cum se cuvine avem deci temei acrede suntern pe cafe buna ; cä am intrat de o tre-cerea secolul al XX-lea, era evolutiunei bine chibzuite,care ne va duct, sigurantä, la

A contribuit foarte mult la aceasta o domnie deproape 40 ani, domnie doritä poporul care binewww.dacoromanica.ro

133

stia de multä vreme, «Schimbarea domnilor, bucuria nebu-nilor».

Am avut marea fericire tocmai când maibine nationalitätei noastre, tocmai pe când pe terenul

cultural luptamne mai mult

mai marepär, in dorul nostru de aajunge curând la li-manul avem toc-mai atunci un domn

cu pri-ceput, care chiar dinmentul sosirei sale intara a fosttruns de cugetareaare o mare misiune deindeplinit.

Memoriiie salepentru aceasta

,Pavilionul Monopolurilor Statului.poporul catä a-irecunoscätor.

In present când lupta economicä este zilei, acelasimare Suveran, ne prin fapta sfatul prinrectiunea pe care marele

_muncitor I. Kalenderu,a dat'ö Domeniilorroanei, prin curentulnätos eco-nomie ce a cäutat sätemeeze. Maiestatea SaRegele a arätat ast-fel ceeste de fäcut a ajutat

directiune pemeniti de soartä a

in fruntea acestei

De doud-zeci de-anicontenit,tot mai mult spirituldirectiunea pe care tre-bue o

De mult am pä-räsit cresterea in mare a vitelor agricultura numaipentru ai nostri, pentru a deveni - cu intinderea

a - un factor destul de important, cerealele, din punctul de vedere al productiunei mondiale.

Am impins chiar la extrem Agricultura extensivä acumcepem a ne spre cultura intensivä, pentru a nu exclude

Pavilionul B. Stirbey.

www.dacoromanica.ro

134 CALENDARUL eM1NERVEI»

totul cresterea vitelor care sä fiecompromisd.

Gratie o mare parte din suprafataeste acoperitd bogate lanuri. Grânele-noastre sunt su-perioare cele din Moldova, cunoscute deosibire Svitera

Italia sub numele : Grâu de Botosani, unice in lume.Nici un alt producätor n'a ajuns sä egaleze valoarea

a grânelorLa expositiunea a Ungariei, de la Buda-Pesta,

nóstri vecini, corect - ca noifi luat parte,-un grâu de rea calitate, ca grâu

Un iubitor de adevär, scandalizat de acest procedeu,o parte din acest

grâu, pe care '1 a expusacum la vederea tutulor.Ca räspuns con-curentä neertatämdtoarele date spre a face

valoareaa cerealelor noastre.

Expositiunea actuald,da-toitä SocietäteiRomâne, toate din

a coincidat cuun nenorocit pentruagricultura noasträ, edestule.. mostre de grâuprecum alte cerealede o calitate superioara.Le putem pune cu pläcere

dispozitiunea vecinilor nostri Unguri viitoarea ex-Grânele pustei ungare nu cred sä mai reiasä trium-

fátoare aceastä comparatiune.Exposifiunea Societätei Agrare! ne oprim la ea. Multe

invätäminte utile culegém fericitä inifiativä par-ticularä.

Societatea Agrarä a marilor nostri proprietari s'a decâti-va oameni de bine, la 14 Decembrie 1900.

Se putea oare un debut mai frumos marele secol in careintrat, nostri, de cât

aceastä Societate ?nimic nu este nou sub soare, s'a constatat de curând

prin unei diplome, la 1835 se prima Societatede Valachia, care nu mult uitare.

nostri se bine, dar altor schimbhri,opera ce se

Iatä scopul ce urmäreste-actuala Societate, Statutelesale :

«a) A contribui ca cultura pämântului sä fie pe baze

Pavilionul G. Salm & Co.

www.dacoromanica.ro

GRAULUI Compositia

PLASA

.

Cucoreni Vernescu 77.15 banat 40 59 32.89 13.20 16.86 1.79 2.44 1.64 77.27G. Mavroc. 30 banat 1 71 33.55 13.61 16.77 1.78 2.01 1.72

Dorohoi Herta-P. de s. Hävarna Marcu Blumm 10 77.80 banat 23 - 77 30.03 13.22 1.-8 2.63 1.72P. de j. - G. 19 tisa 20 77 1.71 2.19 1.47 78.4?

Crasna Botesti M. L. 16 - - 41 13.70 1.84 2.44 2.31 76.39Cozia - A. Gherghiadi 24 80.35 8 4 88 39.02 13.97 16.69 1.84 2.28 77.06 r+

lalomita Slobozia D. N. Secel. 18 76.90 indigen 2 9 89 19.56 13.37 2.02 1.97 78.22Horin.-Prut - P. Dazolic 26 - 4 1 1.77 2.31 1.83 77.66- A. Hanut. 25 2 73 36.14 11.45 17.67' 1.88 2.27 1.85 76.33Copou-Turia Copou C. Raileanu 25 8.80 25 4 71 33.43 12.95 1.84 2.10 76.74Codru Hulboca - F. D. 36 7 33.08 12.48 17.12 1.72 1.86 77.00

Purcariu Pavel lancu 15 70 - 30 33.80 12.78 1.88 2.32 76.13

Botosani Siret Burdujeni Sat - I. Marcovici - 7 90 29.72 12.54 16.01 1.81 2.59 1.97 72.82Covurlui Siret Corni A. 28 41 4 36.66 2.47 2.09 77.91Dorohoi

»Herta-P. de s.

P. de j.L. A. GoilavG. A.

1012

71.074.80

banat 147 1 92 27.34 18.93

1.701.72

2.872.60

79.11

Prut Grumezoaia G. N. D. B. 15 14 7 79 12,87 4 1.65 2.47 2.30 77.4

BorceaJilavelePlevna

SlatioareleValea Rusului

D. D.D. Negreanu - 73.00 indigen

1025 1

8574

27.5024.76 12.30

17.0817.41

1.691.85

2.602.74

2.37 76.2675.35

Radiul Mitrop. Stroici banal 8 - 92 26.36 2.40 1.76 2.67- D-naC.Sturdza 16 74.35 banal 3 4 93 24.90 12.08 1.70 2.64 2.42 73.30

P. 22 74.80 27.46 18.49 1.64 2.52 2.23 75.12- I. Palade 9 88 33.51 12.84 16.18 1.87 2.46 76.90Vasluiu Crasna - G. Racovith 23 75.75 49 - 51 12.35 18.06 1.78 2.24 75.47

Fundurile - P. P. Carp 5 1 94 70.33 13.26 1.72 2.32 76.78

Botosani Jijia Marcu Juster 76.20 12 1 87 33.00 12.28 19.87 1.74 2.03 73.91Meletin Costesti - A.

V.1813 78.30

2012

2- 7888 38.98 12.02 17.98

1.641.57

2.39'2.44

1.6276.25

Dolj Galicinica Galacinica P. 80.10 33 37 9012.7317.15 1.83 1.93Dorohoi Bascu P. de j. 20 78.05 banal 20 - 80 35.93 11.96 19.41: 2.36 08 74.48

s Enacovici 17 5 90 11.83 1.63 2.11 1.83s Herta P. s. Mari loan Franck 90 11 - 89 1.69 2.48 1.71

Podoleni C. i 94 38.40 12.05 2,14 1.59 78.14Cosâmbesti 22 2 8 90 31.89 12.02 1.73 2.80

Iasi Turia Epureni Spireni L L. LoebeL 13.2 80 10 banat 12 87 33.61 12.89s Branistea Frasuieni C. Sendrea 22 78.50 9 88 02.88 1.71 2.63 1.79 76.10

Sucea a a I. 18.4 78.05 2 34 64 40.87 11.71 1.77 2.02www.dacoromanica.ro

CO

Compositia a graulni

PROVENIENT A MOSTRELOR Compositia a

ORIGINEA TERII REMISE :a

0/0

eQ

1 Austria de (Neuleng-bach) Maggi & C-nie (Zürich) 12,83 1.51 2.13 1.84 14.64 1.72 2.43 2.10 79.11

2 Ungaria » 11.83 1.50 2.05 .1.72 1.70 2.32 1.95 80.953 Rusia (Basarabia) 1698 11.06 14.78 1.49 1.93 1.62 69.11 16 63 1 68 2.17 1.82 77.704 o 11.14 14.12 1.44 1.79 78.535 & (Zürich) o 11.13 13.92 1.95 1.42 70.13 15.66 1.63 2.20 1.60 78.916 (Teodosia) . Maggi & C-nie (Ziirica) 11,21 14.62 1.50 1.70 82 16.47 1.69 2.42 1.91

& C-nie (Zürich) o 14.06 1.95 1.52 2.19 1.71 78.678 Maggo & C-nie (Zürich) . 1899 11.19 13.57 1.67 2.17 42 69.98 2.44 1.60 78.809 . . . 1098 11.36 1 48 2.43 1.91 69.81 1.68 2.74 2.15

10 Germania 1899 12.52 1.50 2.41 1.84 70.65 14.08 1.69 2.71 2.07Francia & C-nie (Paris) 10.63 1.49 1.91 1.75 2.14 1.96

12 o 10.71 11.47 1.44 2.23 1.81 12.85 2.50 2.02 81.02Republica (se-

minte . Maggi & (Zürich) . . 1898 10.96 13.78 15.48 2.00 6 77.8314 Statele-Unite (Hard Duluth

No. i . Fleischmann & C-nie (Zürich) 11.28 13.29 1 94 2.19 2.4115 Statele-Unite (Northern

Duluth No. 1 o 10.96 12.12 2.24 1 08 69.94 14.77 2.28 2.51 1.8916 Statele-Unite (Hard Win-

ter Kansas No. 2 . 10.84 13.36 1.65 2.19 1.80 70.16 98 1.85 2.46 2.02 78.0917 Canada (Hard Manitoba

No. 1! 10 12.87 2.01 1.60 70.92 1.83 1.8018 Australia Maggi & C nie (Zürich) . 1.51 2.93 1.32 2.17 1.48

a 11.5:: Iwww.dacoromanica.ro


mai rationale prin de teoretice practice de;

A de buna stare a micului proprietar, indreptândactivitatea lui spre o culturä economicä cubuintare de alese ;spre cultura rplantelor furagere, pota-gere, fructifere, etc., a vi--telor de amelio-rate;

contribui ladesvoltarea indus-

triilor agricole ;A face publicatiuni

agricoleA pentru des-

voltarea agriculturei intoate -prinfiintare de expozitiunide concursuri agricoleincurajäri de tot felul;

stärui ca agricul-torul poatä procuramai cu inlesnire capitaluri prin institutli de credit, prinde sindicate societäti cooperative ;

A se con-cilieze interesele generale

interesele proprietätiirurale, prin o dreaptäpänire a därilor raportcu mijloacele de produc-

- tiune ale agricultorului ;«h) A stärui ca in

ministratie agricultorul säsigurantä

intereselorprietätei sale ;

«i),In raporturile culelalte state sä se asigureproduselor agricole pietede desfacere, lacheerea conventiunilor

comerciale se aibä invedere, cuteresele agriculturei, principala_avutie a darea de

fäcutä de cornitetul la 15 1902, despremersul pe 1900-1901, se poate vedea mai lämurittendinta acestei Sunt acolo importante suntpnse in discutiune, multä judecatä alte foarte insemnate.

E. Munteneseu.

Parilionul Generale a

www.dacoromanica.ro


voi märgini a cita pasagede toate, proprietatea ruralä, in ei, nu este

ficient consolidatä prin lipsa cadastru.«Apoi trecem la proprietatea vedem

: pe culturä adânc rutinara, cu metodede invechite, o gospodärie serioasä temeinicä,case higienice, masini, vite alese, etc., cu recolte de-preciate cari nu realizeazä nici pretul muncei, din cauza sam-sarilor a lips,ei de organizare a comertului cu produsele

stare la marea proprietate, gre-.vatä apoi de numeroase datorii hipotecare, imposibilitate

de a introduce ameliora-serioase din cauza

capitalului foarte scump,12 15%, ceea-ce e

enorm. Apoi, peste toatese mai adaogä o

administratiunede marea ei

siune chiara mulor directi interesatiin cauzä, a multor mariproprietari, care nu'si

nici de intere-sele cari, prin

fac sepetueze o stare dedäunätoaremul intregi.»

deosebire sä punern in parte :«Initiapva din cauza spiritului nostru de asociapune,

foarte putin dezvoltat, nu ne asociatiune caremod larg lucreze, teren practic

;tot se cere chestiuni agricole. Tre-buia deci o puternicd a

rupd cula muncu rutionald vederea

De ad s'a Societateamarilor próprietari din«Ea s'a o unei de

lucruri care nu mai poate däinui vrerne. Ea näscut cao asociapune in a menire inträ, pe reforma largaeconomicä a agriculturei, rnodificarea in bine a claseiproprietarilor rurali pe teren politic social,

societätei sunt partizanii de coservatiunepolitica, de deplin neutri in chestiunile politice, de

tid. In ce priveste partea din urmä, se seriospentru ca marea proprietate sä-si in stat vaza

: Foste

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 139

ei de altä datä reprezentatä conform marei eia marilor interese ce e chematä sä apere

desvolte. acesta, reandu-se ruralece se cuvine, se va temelia cea mai

economiase va

desvoltareaelement de ordine, stat,care este maiputernic al Patriei

Tot acolo, se väd enu-märate greutätile ce au

dorintelemai urgente ce doresc arealisa.

Dintre tea, aimulte sunt dejanite : Ziarul 0Agrarul» a

la Mai1901; Congresul din 1903si1904 au avut cu succes.

Expozitiunea s'a deschis in insperam cele l'alte puncte vor fi in realizate.ne ocupäm putin de

aceastä expozitiune.Ea fusese a

vea in toamna anu-Lu i 1903. Numeroaselor

ce nu au pututfi invinse la timp, setorestetiunea s'a deschis numaiin vara acestui an.

pentru a se vedeamai bine spiritul cedomneste intretri proprietari rurali,gräbesc a spune sprea realiza frumoasä

ei se unise cu Aso-ciatiuneainaintarea care debutase mod defericit la 1902, cu fruinosul Congres de la iar la 1903importantul Congres de la Bucuresti cu sa

precum retrospectivd, ladezvoltarea noasträ culturalä.

expozitiunea agrara nu s'a putut d'eschide de 1904ea se prezintä in un mod cu totul multumitor, nu

Pavilionul Muzicei.

Comerciului Domeniilor.

www.dacoromanica.ro

140 CALENDARUL «EINERVEI»

prin ceiace se vede expus, nu numai prin frumusetea moduluiexpunerei - care gust ales - darales prin ordine de fapte.

Entusiasmul cu care marele public a primittiune, la ce vädit a esit din ea, mareadere ce s'a näscut in ce muncesc pricepereamarelor interese comune ce se tutulor, sunt atâtea efecteimportante, ce din ea.

Se impune deci Societarilor Agrarienilor nostri genere, casolidarizându-se tot mai mult importanta acestei

pe judete cercurile agricole spre arealisa o rodnicä, lucreze la injghebareamitiilor agricole, - care dat frumoase roade cu deosebirein Franta - la crearea Sindicatelor de export, atât

trebuincioase marilor micilor nostri agricultori.cu deosebire, prin a se uni, a se contopi in aceiasi

cele mari societäti agricole, ce träesc separatprezent. Aceasta este prima de indeplinit pentru moment.

Societatea astfel va una din mareleale

Ea are menirea de a spre bine, progres fericire,oprietarii rurali, mari mici, de a rädica mult puterile

produckoare aleDin trunchiul ei puternic se vor naste pe zi ce trece wate

ce stau produséle agricultureinoastre.

fericita indrumare spre viatä spre muncade la amp, vom descärcdm orasele deacea populatiune care lâncezeste neproductivá care pe zi ceArece devine o tot mai mare pentru asistentapentru adeväratul producdtor.

coalele noastre de agriculturd, meserii vor maifrequentate, astfel vom reduce colosalul numär al celor

liceele, de unde in genere ies numai spre a urmalegata de

Proletariatul intelectual, precum numerosii pretentiosi defapt inculti, de care amenintati, va scadea.

Trebue de asemenea ne interesul pe care pro-prietari manifestat de la pentru micul proprietarpentru populatiunea ruralä in genere ; aceasta le face nu numaicinste dar dovedeste judecata nu este pro-gres fericire de numai atunci când fructele cedecurg din comun, cad de o tutulorcelor ce lucrând patriei.

ne dovedeste o fericitä miscare in agri-cultura mare cresterea vitelor.

Grânele genere cerealele noastre sunt de o calitateperioarä. Toate varietätile de porumb, rapitä, orz, etc.,expuse, indica o mare indreptare in calitatea cantitatea pro-www.dacoromanica.ro

CALEND ARUL «MINER VEI» 141

duselor cultivate o preocupare de a face tot maibine.

E de observat cu deosebire näzuinta de a se introduce in cul-tura mare a porumbului, varietäti precoce. S'au expuscare coapte la 1

Pentru noi, de oarecealimentatiunei po-

pulatiunei rurale echestiunea e foarte

importantä maicu cât populatiunea

nua cultiva porumbul pe

el denu se poate coace.

Leguminoaseleasemenea representate inmod larg foarte variat.Trebue mentiondm inmod special care s'a

decurs de trei peste afoarte bine, de la tärmurile märei la altitu-

dini de 700

rect ca fasolea.nu poate

E regretabil

tusi de are unmare viitor,

de porumb sau dein toate preparatele,

de la aluaturisau la fier-turile pe care lesätenii nostri.

Ca lapteperienta rämâne a ne do-vedi de ce e starene dea

Legumele expuse suntnumeroase de o calitatealeasä cu tot anul secetos ce am avut.

Sunt de observat deosebire resultatele fericite obtinute deelementare de agriculturd. sfortarea noasträ,

timp indelungat, trebue a sätenilor ce se paateobtine pe câti-va metri patrati de teren, prin succesivcultivate in timpul verei. Fatä 180 zile de post ale säteanuluie de o mare a-i aräta ce poate el trage din stratu-

de rddichi,läptuci, etc., etc.

Tramwaiului electric.

Pavilionul Fabricei de Briquet» AlLOwenbach & Co.

red

www.dacoromanica.ro

142 CALENDARUL

multe familii päräsesc casa timp de 4-6retinuti departe de munca campului. Dar totusi sunt

ce acasä care acest lucru. Säteanul nostru estefascinat numai de largul orizont al El credenumai suprafete mari, cäci cultura extensi vä .

a marei E a-i divedi contrarul atunci vafi mai fericit mai putin muncit de de a avea multepogoane.

Sfecla de zahar resultate bune. Cu toatä relativaa munciterilor, s'a obtinut sfeclä de bunä in

in s'a scos peste 13 din ele.Cultura sfeclelor furagere a morcovilor pentru mai cu

seamä, a luat oare caredesvoltare, ast-fel cäcepem a da regim maivariat, mai nutritiv imaibine potrivit, cel putinvitelor de pret. Astfelsperäm cutreacä aceastä deprin -dere la säteni, carein multe pärti cusebire in judeteletrofe Bucovinei auceput a pune dejanete artificiale.

In privinta plantelorde ornamentatiune e ofericire de a vedea ce ad-mirabile resultate s'a

in scurt timp. ani, de un buchet ordi-nar, fäcut mai sträine inportate, se plätea 10 gal-beni. Acum avem culturi aer in sere calde

Florile, aceastä bine-facere a natureii, pentru simturile noastrese foarte frumoase.

chrisantemele 12.000.000 vase la unsingur,producätor, care scurt timp prin priceperea sa a ajunsfruntea acestei miscäri. nostru de de la

e prielnic pentru foarte multe sträine.aceastä directiune progres-ul e de Eecrezut.

Toate aceste culturi mare in mic sunt legate decare sä gäseste la

Atingem ast-fel chestiunea irigatiunelor.Am convingerea chestiune se impune tot de

imperios cadastrUl. Acolo unde nu vom aveavoare la stratul de larg de avut, de sub-

va servi pentrusoare avem de ajuns, pentru a putea

motorii, mecanici sau cu amoniac, spre a pompa apa necesara.

Pavilionul

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 143

Mai multe lucräri bine executate, relative la dre-najuri irigatiuni, sunt presentate in planuri la expo-tiune. speräm in curând toti cei in a o face micar realisa-o, ast-fel ajun gem a lu-crare in mare.

Culturi noi ca aceia aorezului a bumbacului,din care s'au prezentatincercäri reusite,ar trebuiatentiunea Statului enecesar a se face chiaroare care sacrificii debani teren, in diferiteregiuni mai indicate aletärei spre a putea decidecurând ce anume am pu-tea trage din ast-fel deculturi, pentru produsul

prezent, se ducmilioane in fie care anin sträinätate.

Planuri economice sunt executate de multi din noStriproprietari. S'au prezentat chiar de originalele, minutioslucrate, copii litografice reduse la ast-fel cum au fostele distribuite vecinilor

chiar locuitorilor demosie. Astfel fie care

e ce a lu-ce hotar are. Mij-

locul acesta meritä sä fiernult recomandat, de oarece sunt numeroase pro-cesele de pe

nesigure multeplângeri de incärcare lamuncä, cu mä-surätorilor, fäcute cu pri-lejul muncei locuitorilor.

Se de aseme-nea instrumentele celemai modern e, pentrugriculturd, au pätruns nunumai pe proprietätile mari, par adesea ori in sate, in care nuarare ori sätenii s'au sindicat pentru a realiza sumele necesarespre cumpdrarea

de a ne -arunca putin privirea asupra silviculturei cumea se prezintä la expozitiune, trebue ne oprim un moment lavii arbori fructiferi.

Pavilionul Fabricei de D. M. Bragadiru &

www.dacoromanica.ro

144 CALENDARUL «MINERVED

Viile, care au suferit de mult de filoxerä, incep a ficonstituite. Multi particulari mari pepiniere

vite altoite.E de observat admirabilii struguri de masä

pentru vin, ce avearn in sunt foarte multecare introdus deplin succes la noi.

In noastre vor in mare parte reconstituite, altele invor fi productiune, pe celece produc deja.

Trebue a preocupa mult chestiurrea prepardrei con-servärei vinului, e o fericire in vom putea maieveri acei ce permit in prezent a vinde tot soiul

an-restecuri vätämätoare gust.E timpul chiar a ne debuseuri. - Rusia este

pentru aceasta. Acolo e viitorul podgoriilor noastre.ce priveste arborii fructiferi, care erau de

pe mai ales Moldova, vedem multäcultura lpr a început a fi foarte räspanditä mai ales foartemulte varietäti sunt introduse aclimatate, din care

cu mult succes.trecem la silviculturä, vedem de asemenea o mare

parte din suprafata e acoperitá - Mai suntunele seculare. - am dus prea departefiintarea pädurilor adesea ori ele au fostnesocotintä munti ruinatin torente acoperind livezile lanurile din vale petrisul

din ele.Din fericire nu numai Statul Administratiuni, dar

particulari au infiintat pepiniere se fac deja replanta-tiuni diferite esente pe suprafete mari.

Cresterea vitelor face progrese De mult timpfost de nu putem nu trebue a introducemla noi animale ce cresc in regiuni mai temperate mai avute

ca la noi.Din sacrificii fäcut prezent cu vaci din OlandaSvitera, de diferite - mai ales Olanda - de a

n-u am profitat, de doar faptul ridicol de a vedea ode bou la

Anumiti crescdtori pot conditiuni de terenspeciale ori ce, dar rasa Algau, care pare maipentru noi, nu avem nevoie nici o

Chiar boul unguresc, cu coarnele sale de mari dispro-este inferior vitelor noastre.

selectiondm vitele noastre de Moldova, vom avea animalede de de -lapte superioare, deprinse cli-matul extrem cu päsunea mai a

Boul de plug din Moldova, e incomparabil. Vaca noastrádacd nu ca volum de mult lapte, ca o darin un volum mai de acest lichid, se aceiasi cantitatede unt materii azotate ca la cele-l'alt .www.dacoromanica.ro

CALENDARUL «RINERVEI»

Expozikiunea ne-a admirAm frumoase vite.Bivolii au fost de asemenea bine representati. Ca animal

tractiune ca producAtor de lapte, bivolul e un animal ranDacä carnea nu e de ca a vitel9r noastre albe, elcreste pe päsuni

are de troscot antede baltä.

Oile noastre, fiefie câstigamult din reusitele incru-cisäri fäcute merino-sul a celede Astrahan. Cândreusi definitiv a stabili untip curent, ar fi dea vedea renumiteleturme ale fie in

fie pe coasteleCarpatilor nostri.

Oile de Dobrogeadeosebire, constitueun articol de exportsunt convins, s'ar putea face mult prin faptul Constanti-nopolul, putin, este o piatä

Cresterea vitelor este o absolutä necesitate pentru noi.Exportul

asigurat, fie in fieca conserve.

nu päräsim ideia dea alimentapolul mai ales Viena.Drumul prin Osvicin,mat pe timp de cireziledin Moldova, sä fiecuit prin calea feratä.

Trebue sä facem totulspre a rupe cercul defier in care Ungaria acäutat a ne

Porcii nostri, atât debuni jamboane

au fost Pavilionul lulius Saxon, inginer pentru culturaaburi aparatele Fabricei John Fowler & Co.

specimenemirabile.

Atât colosalul de gras porc de Mangalita, excelentpentru gräsime salamuri, noua de Jork-chir, caremerge de bine la noi, dovedesc aceste rase trebue sä fiecomune de la mica pânä la marea gospoddrie.

De altminterea porcul e singurul animal pe care Românul

- d-1 Jules Tack.

10

www.dacoromanica.ro

146 CALENDARTJL «MINERVEI»

in mod special de a'l Oaia tre-bue a procura, mai alen iarna, carneacornunele rurale.

industriile casnice au scäzut de mult la pricinao in faptul cresterea oilor s'a redus mult, din

cauza reduceriiaci lânuri putine, casnice mai rari,

national, de durabil, aproape dispärut.ce priveste expozitiunea a pus evidentä seriosi cres-

atori in Moldo'va, Dóbrogea. S'a chiarse- specializa unii cai de lux

corpulpentru cai de

pentru deChiar incercarea introducerii

Perdheronului pentru lucrärilegrele, pare a reusit de minune

toate cä climatul ar pärutle-ar fi contrar.

Trebuecarea de a introduce caanimale de ; se pareele pot prospera pretutindeni

nu numai in Dobrogea,unde musulmand lecreste mai de mult timp.

Pentru a terminaparte trebue fim multumitipartea ce au luat'o deAgriculturd model.

Ele au dat din nou laaceastä expozitiune auteles marele rol ce'l au, in des-

voltarea a noastre al scopuluispecial ce'l urmärim prin ele, cu starea cultuald econo-micä a nostru.

Fie-care din ele serveascd de model localitate,sérvind de de proprietarilor vecini de ori ce stare,

vor fi' priceputi muncitoi, in mult 10ani reusi a schimba bine, dând o directiune temeinicd,curentului actual de nesigurantä

De superioare de ce ne-au dat mai multfunctionari, mai bine sä fermele coalele elementarecari ne vor da oameni muncitori, speciali-tatea dornici a prin roadele ce

Ar trebui pe facultatea deJaponezii au deja la Tokio o facultate de agriculturd -

câte-va cursuri speci ale de agriculturä. Institutul Agro-nomic, care vegeteazd nu are present nimic spre a fi .

Pa"vilionl bere

www.dacoromanica.ro

LENDARUL 147

înältimea ce trebue sä ocupe, fi anexat la unul sau dinaceste cursuri, ast-fel vom avea o adeväratd de cerce-tare, fermelor scoalelor elementare a punecele definitiv cu pricepere pe câmpul de investigatiune.

trecem acum la industriile anexe.Sunt ani numai, de când abia cu oare care ne

gândeam ar putea sosi o zi in putem produce multedin obiectele de care avem necesitate pe care le aduceam dinsträindtate.

vedem cu mare pläcere, foarte multe din industriilece din productele solului nostru, deja sunt re-presentate expositiune.

Nu mai vorbim de spirt, de oare ce povernele suntdescrise din secolul al (1767), (les povarnéS) de

«de Flachab de la Lyon.Constatäm cu fabricilor de spirt a

scäzut si cele existente sunt -admirabile conditiuni caproducä alcool rectificat de prima calitate.

Avem in present numai 30 fabrici de spirt.calitatea acestor spirturi, analisa d-lui Prof. A. Za-

charia, care a exptis studiul säu cu aceastä ocasiune, pe care 1-afäcut Institutul de Chimie din Bucuresti.

NUMARUL FABRICILOR SPIRT CARE AU LUCRAT IN ANI

Cantitatea la fabricare cantitateade alcool absolut fabricat

Tone Tone Tone,. Tone Tone H-tri ale. al,.

1894-1895 51 52234,3 191341,1 6894,6 2737,5 14490,0 287669,9451895-1896 48 47675,7 7819,1 10856,7 2503,8 235429,690 1059,918967-1897 786,8 1038,6 67654 162378,84( 883,61897-1898 41 176,6 9918,4 23241:6,737 1085,61898-1899 43 680,3 1188,1 12617,9 311017,490

- 1899-19G0 44 42427,9 114,8 13173,6 1261,7 7110,6 187537,460 1326,41900-1901 27 21543,5 579,1 13836,7 638,7 103119,120 722,81901-1902 112,8 14141,1 4103,7 113140,080 2848,61902-1903 37016,0 12151,4 167,8 6138,5 164412,010 4101,91903-1904 30 33609,9 477,3 10878.6 727,0 5833,4 1821,6

www.dacoromanica.ro

148 CJALENDARUL

SPIRT RAFINAT

Z

PROVENIENTA

- .

- -JUDETUL F A B R I C A

Dorohoiu Ibanesti cereale 95.87 0,14272 » Hudestii-Mari » 96.53 liber3 » Zvorastea » 95.98 0,05724 » Hântesti » 95.73 liber5 a Târnauca » 20 2.6 0,08576 » » 96.01 13.1 0,31397 » 96.11 3.3 0,05728 Botosani Deleni . » 96.54 urine ned. liber

» » urmened. 0,169610 » Corni » 5.3 liber11 » Rânghilesti » 75.65 0,084812 Cornesti » 96.00 3.4 -13 Bacau Miirgineni » 96.4714 Neamtu » 96.20 - 0,142915 Suceava » 96.27 2.6

Vaslui Chitoc » 2.6 0,057217 Dorohoiu Ibanesti 95.§2 6 0,484718 » Hudestii-Mari » 96.63 3.3 0,142919 » Zvorastea » ' 4.3 0,1140

» » 94.79 13.3 0,113921 » » 95.63 1.5 0,082722 Arges Budeasa cereale 95.28 0,1140

Islaz car. mel. 4 4 0,085624 Ilfov cereale 96.14 14.6 0,272525 » Bragadiru » 96.14 0,1995

Mehedinti ovita » 96.25 2.627 » Baltanele » 96.43 urmened. 0,171228 Muscel Clucereasa » 95.50 2.9 160629 Prahova Bucov Wagner 95.86 urme 0,085530 » Bucov Miricescu 96.19 urmened31 » Bereasca » 96.14 - 0,199532 » Râfov-Goga » 95.26 2.6 -33 » Buda-Palanga » 95.27 urme 0,057134 Teleorman Nanov 95.11 4.435 Bacau Tescani cereale - 028436 Ghidigeni » 96.76 - 0,114137 A. S. losif » 95.63 . 2.7 0,085638 » Gr. Gabrielescu » 95.58 - 0,256739 Mehedinti Baltanele » 96.58 urmened 0,2283

Resultä de aci cä avem un alcool superior pentru exportpentru industriile näscânde de la noi.www.dacoromanica.ro

149

De legea alcoolul denaturat in mod anume,imprejurärile speciale, s'a un mare pas

nainte pe calea industriald.de aseminea din aceste 'date cä toate alcoolurile

dustriale, destinatetului : Rom, coniac, li-cheoruri, etc., dis-pune excelent

Trebuesc elerite de a se servi desente artificiale, primite

sträinätate, care suntadesea ori de o calitaterea nocive sänätäteipúblice.

Varietätile acestor ra-chinri, trebuesc reduse,la tipuri simple

usor de pregatit con-trolat, altepreparatiuni or defraudat.

Trebue toatä preferinta acelor se pot obtinefructe seminte de care usor:. chimen, anason,

smeurä, fragi, etc.Este de adäugat incä: aparatele de distila-

tiune incep a fi fabricates'au expus mai

modele.E de ca tuica

rachiul de tescovinä, säfabricate in

mai sistematice, astfel inraehiul obtinut sä nu

fie prea cu corpi

Ar trebui chiar admisetipuri mij-

locii de astfel de aparatepropuse locuitorilor,

lesnindu-le plata in rate.Fabricele de bere s'au

Cu consumatiunea va creste transporturile vorveni mai lesnicioase, fabricantii vor avea tot inteyesul ca bereanoasträ, sä nu mai mult de 21/2 la sutä in pondere, alcool.

Aceste fabrici ar putea sä existe fiecare judet,rnult mai mult ca in present.

Oamenii nostri trebui sä este inte-

Pavilionul fermei Paianu &

Pavilionul fabricei de bere N. BasilescuBucureetii-Noi.

www.dacoromanica.ro

150

resul nostru taxa alcoolul destinatbäutului sä crescutä, taxa pe bere redusä la minimum.

climatul nostru, cu un popor care de cât-va timp numaipoate decât alcooluri ; cu o stare socialä culturald astfel,in tine pänä in oare care orase de teatru, club,cafen'ea, ateneu, etc. ; la un popor cu veselä, prea nervosde timp, cam atins unele mici regiuni de mizeria fisio-

dat pläcerei de a istorisi un pahar cu vinadesea cu ce vinul mai are eftinla - avern datoria ai o bere usoarä,va fi pentru el un aliment in acelasi un calmant.

Cultura orzului profita din aceastä des-robire berei nu vomface viilor. Sila noi vinul ieftin va

in vinulbun se va bea de cei avuti

va unde export, cu deosebirepentru de la nord.

Braga nu a fost expusä.E trist bäuturäfoarte higienicä, dacäfi curat produsädutä, care nu areanalisa ce 'i am fäcut de

1°/e alcool, nu e in-curajatä mult. tre-bui ca o fabricä mareo in conditiuni de

puritatea defermentatiune garantate. Ea este desalterant un adevärat

Fabricile de otet din alcool sunt numeroase foarte binestalate. de acid construit ifuncioneazäin bune a expus de calitate aleasä.

ca mai cu vakoanele dedin strainatate, sau ce ne incärcate cu de

pentu «industria a celor ce spedulä dintoate.

Avem atâtea stuf pae, am putea noi exportaacetat de calciu Germaniei, dupä cum face Rusia, sau chiar aexporta acidul acetic.

derivatele de la macaroane lapesmeti, o calitate superioard foarte variati capreparatiune, au fost expuse in mod larg foarte reusit.

Fabricile de zahär au avut vitrine prezentabile, de lateria la intrebuintarea resturilor, ele au dat dovad&de ordine pricepere. Calitatea zahärului nostru e de tot

Pavilionui de Mine Cariere.

www.dacoromanica.ro

cMINERVEI» 151

superioard vedem cu se modde fericit la sacrificii fäcute de Statul

liquorurile la noi in genere foarte reusite.de mai ales stratul conducktor rare ori

ocaziune a prezenta in betiviObiceiul nostru de a lua e foarte un pu-

ternic de propaganda antialcoolicd.La noi se mult dulce. E un bine fatä cu

cercetdri, ce muncesc, ales in un climat rece, cume iarna noasträ, sä mai mult duke. Bonboanele acutela noi, de principalele case din Bucuresti, unele speciale din

pot concura cu succes ori-ce din Paris, undefinetea acestor productee mai bine apreciata.

Ciocolata egenere de o calitateperioarä.

Conserve le alimeptare,de la pesmetii

pentru oamenipänä la variatele con-

serve de peste, legumefructe, au ajunsparte de ori-se asteptarea noasträ.

abia câti-va ani deele erau puse innumai de fabricile

franceze. Acummeroase casele noastrecare le produc in mare - la 800.000 cutii pe ansolut de o calitate aleasä.

E foarte imbucurätoare stare de lucruri.derivatele sale desi bine reprezentate, totusi tre-

buie la expozitiune nu slau prezentat astfelca ne dea o ideie de starea infloritoare in care se

la noi.Laptele nostru este de o calitate superioarä.Laptele iaurtul laptele specialitäti

excelente foarte sänätoase. De Metschnicoff asä arate rolul fericit pe are fermentul (covasa)_ lapteluicoväsit contra numeroasei intestinale care indetrimentul longevitätei noastre.

Laptele acru, sub cri-ce alimente foarteuzitate in

S'a expus Kefir, care de multi ani s'a introdus la noi.Branzeturile ce se fac in foarte variate de la

de oaie de putinä - cea mai Moldova maiin cu uzul la

Pavilionul B. Instalator de BM, etc.

www.dacoromanica.ro

152

de burduf, cascavalul numitele «creme» imitatii - defapt lucru - branzeturilor Sviteriene lazele usoare «petit ca untul desvoltare.

ne abia 20 de untul se aduceala Bucuresti din Normandia, numai la prima deboane delicatete «Capsa» din Bucuresti, se gäsea peanuntul «Ici on trouve du beure frais» 12 lei kilogramul !

proprietari care s'au pus, exemplul DomeniuluiCoroanei, fruntea acestei industrii, au dreptul la recunostintanoasträ.

Apele gazoase limonadele, precum apele mineralizate, auluat o mare desvoltare. judete peste in care oameniide la foarte multe timpul muncei grelefäcute pet soarelui.

E o fericire, din vedere fiscal, s'a oprituzul zaharinei pe care industria gratie Ovreilor nostri'1 de mult tara noasträ !

Putin mai trebuia ca fim de cei ce voiesc alucruri neasimilabile.

trebuia ca ni se serveascd spre präjiturifäcute cu celulozä, zaharind, vaselind, materii colorante de

eteruri aromatici.ar fi fost admirabile, la onctuoase, colorate frumos,

dulci, dar ar fi avut darul de a päräsi corpulcum ar fi intrat, färä ne serveascd in

spre a ne strica stomacul.Aceasta s'ar chema «alimentul efigie».Apele mineralizate, judicios curat fäcute, ca apele ga-

zoase trebuesc dar ferite de zaharinä,materii colorante eteruri, de rea calitate.

Din industriile anexe a relief preparatele pentrua combate boalele parazitare ale viei, oleurile vegetalevatele toate de o calitate aleasä:

Nu trebue uitäm frumosul pavilion al Regiei Monopolurilor.de frumusetea expuse, se chibriturile, ierbele

de deosebire tutunul derivafele sale.Culturi de tutun variate bine fäcute chiar pa-

ce se poate face la noi.De in aceastä directiune observäm progrese realeprivinta culturei propriu zise a preparatiunei tutunurilor.Industria lemnului a fost bine reprezentatä. la täpoaie

donite la butoaie mari ; de la scaunele de fagla mobilele cele mai moderne au fost expuse mod larg.

Sculpturi in lemn de la cele naive de tot, datorite muntenilornostri, la adevärate opere de au luat locul cese cuvine.

S'a admirat deosebire lucrarea fäcutä de un adevärät artistnu a nici o speciald.

Scoalele de meserii elementare, adeväratele utile, auwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL 153

expus succes. S'au putut admira lucruri fäcute mod aleso existentä numai de 4 ani a acestora.

de meserii care costä de mult pe Stat nuau expus nimic de data aceasta, de cea din Craiova.

aici e locul a spune toate aceste pretentii dea cinspectorio, ar trebui inchise. nebuesc lucrätori destoinici, crescuti astfel ca sä se multumeascä

soarta viitoare care sä prin muncade pärere cä aceste trebuesc inlocuite cu

ateliere variate, care Statul ajute pe copiii incepätori maidestoinici, creând pentru calfe cursuri speciale de searä, uncle

capete ei brevetul de capacitate.Lucrärile fäcute in fier

de micele de mese-au fost de asemenea

bine primite.Industria fierului a fost

bine reprezintatä, mai alesprin o veche bine väzutäcasä din Bucuresti, care

oare-carecut o expozitie.

Ceramica de priel-solului nostru a fost

e reprezentatä.variate de

litäti superioare, o-lane, sobe pavele, cutoate anexele, au fost pro-duse in mod ales de maimulte case.

nu uitám cärämida smältuitä se produceasigurantä din secolul al XIV-lea, secolul al

XVII-lea, cel putin, aceastä industrie alcätuia un articol de ex-port. Biserica Protestantä din Sibiu e la 1639 cu cärämidäsmältuitä lucratä la noi Arges.

In Bucovina cuptoarele de la fäcute cusmältuite. au imprumutat de la Moldoveni

aceastä lucrare, care la noi se perdu cu totul, deo reminiscentä la oare-care lucrätori di Botosani.

Scoli de create numai de 4 ani au ajuns la rezultateadmirabile. Produsele vor fi atât mai cäutate apreciate

se vor inspira mai mult de felul decoratiunelor noastredin trecut, care admirabile.

Aici e locul de a zice un cuvânt de frumoasele noastre lu-tesute sau cusute. Industria casnicä aratá

rata fire artistica, totul aleasá, a poporului nostru.Dela zugrävitul la cusutul altite scobitulzugrävitul furci sau unui fus, se poate admira simtul

Pavilionul Societatei »Stupina,

www.dacoromanica.ro

154,

artistic. Se lucruri admirabile, unice felulcari le uimiti

E o fericire mai multe persoane avute gust maimulte speciale M. S. Regina A. S.R. Principesa Mhria, ajute ca specialitate nu numai

nu se dar din contra se desvolte astfeldevie o väditä manifestare a artei constitue unarticol de comer de export, cum a inceput a se faceBucovina, prin initiativa unei socieati de Doamne

0 atentiune trebue directiunei penitenciarelornoastre. S'au conducerea progrese simtitoare

uimit privind variatele producte lucrate de ace§tinenorociti, din carebiecte marea majoritateau o

foarte bine exe-cutate.

S'au dovedit mai prac-tice penitenciarelemulte dinprofesionale. Nenorocitiicondamnati vor putea la

. liberareaviata mod cinstit.

convinsprin ateliere bines'ar fi dat o direc-tiunetineretuluiin

din detinutii actualinu ar fi trecut pe la curteacu jurati parchet.

.0 de avutie care e dezvol-tare, éste Petroleul.

Pe zi ce merge suprafata terenurilor petrolifere se totmai mult, sondelor puse cre§te, trenurile cu petrol cese la Constanta se

ne - mea - lainceputul acestei numai. Am credinta pe vale,la Galati pe tärmul Negre, se gäse§te petrol care va fiposibil de exploatat, mult in susul-probe numeroase pentru aceasta.

Ar fi de ca distildrii continue fie instalate astfel, case obtine toate produsele, la vaselind.

Lucrul e cu mai posibil avem acum inde acid sulfuric.

Fabrica aceasta a expus productele sale, ca acid sulfuric, azotic,.etc. Ar fi de ca ea caute a piritele sulfuldin .

La expozitiune s'a fäcut chiar un sondaj 40 m. adâncime,

Pavilionul Otto Prop. G. Rick.

www.dacoromanica.ro

155

intr'un mod totul de o veche cunoscutd casä dinBucuresti.

De unde mergeam pe dibuite, s'a doveditacestei expozitiuni numeroase serioase studii fäcute deexploatatori chiar de ingineri speciali, aläturea studiile, ca

zic astfel clasice, ale specialistilor nostri. -

E de necrezut varietatea sub care se prezintä petroleul brutchiar ozocherita la noi.Un foarte frurnos esantilion Moldovitä a fost expus

ocaziune.Derivatele petroleului sunt de bunä calitate. Ele punt foarte

variate. Dacä controlui asupra petroleului de luminat, armai activ, de sigur

am avea un petrol lampatexcelent, de oare-cetroleul brut,nere, este superior dincest punct de vedere.

Ca fabricate ,

nu trebue a uita säpund-.a produse

s'au progrese mari,ast-fel din fabri-cele noastre .pot concura

ori-ce fabricatiune vie-

In privinta sticläriei seobservä de asemene unfoarte mare progres. De

nu-au exp us de partedin fabricile existente, totusi unele, infiintate de au pre-zentat producte

lucru e de observat in ce priveste pieläria -- care a fäcut progrese absolut läudabile. Putinä sfor-

tare nu vom mai aduce nimic din sträinätate pentrucältdminte, hamuri alte obiecte de piele curele.

Frangheriile, de asemenea, se caturilor in deplinä cale de progres. E de regretat materiaprimä, ea in sau nu e de cazuri exceptionale

din tarä.Nu putem scurtä dare de seamä färä a pune

in evidentä progresele s'au acut cultura gandacilor dernätasä mai al albindritului.

Numeroase persoane au expus, nu numai albine indigene darItaliene. Stupii sträini unii chiar noi sunt

merosi foarte bine lucrati. Mierea e de calitates'a expus multe derivate utile ca bäuturi alcoolice (hidromel),otet, turtä dulce, etc.

a fost mierea pe gust de tämäioasä, ohfinutä

Paviliouul produselor de Dersea, plasaMihaileni

www.dacoromanica.ro

156 CALENDARUL

fiori de otetari, care acum aveau reputatiunea, dinde a da o miere de cea mai rea calitate.

Fructele uscate, mai ales prunele, incep se de cali-tate gradinile actuale de fructe, dezvoltare, vorajunge productiune, cred vom avea fructele iarna

sub forma aceasta usor deobservatiune este a se face in ce priveste zarzavatul

uscat, de util pe usor de conservat. ateva productebine preparate, expuse, ne dau de o miscare

directiune.In se face de timp mult caz, de

numita aInfirmerie un fel de praf ochi,

gInfirmerie Cu ? Nu au nici nici petrol, nicilapte, nici nimic, de un «sanitar» care nu nimic,

ca preparatiune s'a o Bucuresti, uncurs, pe care nu l'a inteles, adesea ori, din cauzasolutei nepregatiri anterioare.

activitatea se indrept spre a spitalerurale de paturi mai multe comune care la un voravea 50.000 locuitori. va fi a vizita zilnic,

o din raionul cu eltele necesare.

Aici e cu ingrijirea ce trebue dez-economice a

Infirmeria avizul celo putini, cunos-nu e de ceva ce trebue poate face la

Numeroase vechi noi chiar manuscripte s'au pre-zentat cu ocaziune, relative la

dustrie.Cele vechi au cu deosebire importanta Ne

tele nostri in directia agricold, a-tului, adesea reese din citirea bun simt.

A fost o publicau numai politicesau de certe personale ori cu subject juridic.

Din fericire revenim. Numeroase utile, cu scoptic bine definit lucreaza, a fi utile.

Publicatiunile speciale expuse care apar in prezent suntmeroase unele cu originale din care reese

Trebue o incercare, in un studiu relativla ploilor, studiu in care autorul achestiunea in mod de harte note de o ade-

valoare. Dórim din ca chestiuneatentiunea specialistilor, spre a ajunge vedém in

o chestiune de care depinde viitorul economic national alUn fapt inbucurator reese din miscarea

din care s'a pus la expozitiunea agrarienilor.A fost la noi un fel de de Cei avuti nu'Siwww.dacoromanica.ro


mai cäutau mosiile, nu mai lucrau ; mai mult de atât, con-siderau ca o necinste a se puhe in fruntea unei indus-triale comerciale.

Viata vara la tara, iarna la Monaco, era la ordinea zilei.Natural iubirea de patrie nu putea sä caldä in

unor astfel de oameni increderea in puterea poporului in vii-torul neamului era zero ; initiativele cele mai bune nu eraunici äjutate nici

Ori ce miscare economicd era imposibilä nici nu eravorba a se mai gândi indreptarea agriculturei, ridicareaspeCiilor animale ce avem, la un progres real. Totulse rezuma in a stoarce, in genere prin arendasi sträini, solulsdtenii, spre a dispune de mai multi bani in sträinätate.

Mergeam spreeatä adevärul Din feri-cire, ne-am oprit pe malulpräpastiei. oarnenide bine, seamänumai dedar chiar de a propriu,s'au asezat la mosii, auceput a munci carintii auridicat instalatiuni noibun e, au ceput sävite dacä cälätoreau in

cätau säcerceteze ce ne-ar tre-

bui sernintede

economie ce incepuseräa se perde la noi.

Se nu'i cade «boieria» muncind, cädin contra cel ce voéste a se disting impune privireimei generale nu are altä cale de cât in in culturä,cinste in servicii aduse nearnului.

In acest timp un cu avere pregätit pentru a fi de legiun cinstit cugetat, lucra in unnbrä pentru a cunoaste bine

El avu fericirea fie cunoscut, apreciat läsat in voe deMajestatea Sa Regele care'l puse in fruntea Domeniilor Coroanei.

De atunci curentul se pronuntä mai mult.Kalenderu, a ridica gospoddria la de o cu

ingrijirea pärinteascä ce o dädu säteanului.El arätä trebue producem tot ce se poate obtine la noi.

Industriile agricole decurg natural din agricultura cu ju-o la rândul

Nu rnai era deci rusine a vinde unt poame. Era a crestevite a face frânghii panere. Conservile legumile se potface bine la vinde färä ne fie rusine.

Pavilionul de conserve alimentare aleM. & Co.

www.dacoromanica.ro

158 CALENDARUL

La aceastä miscare a industriilor pe sträini, se mai ali-peau vechilor nostri industriali, din care majoritatea

dreptul sau numerosi sträinätate, mâncândaveréa pärinteascd.

Incetul cu mintea la cei cu judecatä.zuintele sä pricepeau sä ajutau de bAncile societkilefinanciare ce nästeau acelasi timp.

Acum vede e cinstit a lucra ori ceAvuti Printi, de partide, personagii alese, toti

a gospoddri mai bine, intrec a vinde vin, unt,conserve, etc. Toti, cu deosebire, fac o admirabild inmare cresc cirezi de vite

Impulsul este dat. Licentiati drept, culti,teles au mai mult rost prielnic de indeplinit,la coarnele plugului, deck la paginile codului. Multi apucat

practic sä agriculturdDorim ca curentul sänätos sä

proletariatul, cancanurile politice ale flämânzilorbresle de la oras, câmpia fertilä a

avem viitorul economic mai asigurat.De pätruns de incredere in poporului nostru, de sunt

convins de lui superioritate intelectuald ; deal marei sale puteri de in viitorultusi nu sunt din acei tcitul numai in fericire.

multe din noastre lipsuri enormele greutätia intimpina, prin situatia noasträ geograficä

starea careTotusi trebue recunoastem, o bucurie, sun-

in calea dreaptä aFurnurile s'au mai ; orbirea färä discernämânt,

de asemenea s'a mai risipit ; increderea in noi creste; spiritul deasociatiune teren ; munca a fi ; econo-mia devine chiar o necesitate.

In directiune observärn schimbare.miscare bine, fie politick fie socialk lie

economick nu se poate face serios durabil cultu-trebue recunoastem, fericire, nici aceastä

nu ne lipsestegândim, pe acestea, la progresele ce am

acut domeniul exacte, rezultatul este aproapetumitor.

De abia la 1877, -un român primul doctorat mate-matici la Paris ; la 1879 se sustine primul doctorat innaturale abia la 1885 se trece, acolo, primul doctorat instiintele fizice, astäzi sunt numeroage revistele societätilorsträine Academiile care se gäsesc comunicki fáute de

Avem Societatea de fundatä la 1890, care areun buletin al ei ce in prezent XIII ani de apari-www.dacoromanica.ro

159

tiune la care societate se ca de onoareroase somitäti streine. contine de care

in sträinätate.lasi lucru putem spune despre Analele ale

versitätei din Iasi, care apar de 4 ani.De trei ani s'a creat Asociatiunea pentru inaintarearäspandireaAvem Bucuresti -laboratorii institute in care lu-

din care unii cunoscuti in sträindtate. Cu toatenu avem un mediu serios, totusi am ajuns la

acea stare imbucurätoare, cä acei ce se mentin numai in rolul defunctionari ai a lucra in mod serios aproduce ceva propriu, a räu väzuti, ori, de mai pot,

a lucra, sau suntsolut din circulatie.

Peste tot a neda de rolul nostru,

sânul neamuluiregiunea o ocupäm ;

peste totvem datorii superioarenobile de indeplinit fatäcu restul omenirei amajuns a lipsu-rile noastre e unput despre o asezatä.

Devenim patrioti nusovinisti ; a avea

al neamului träim maistatornic mai in raport cu firea mijloacele noastre ca

prezent ; vietuim mai cu pläcere la ;

a ridica la un nivel mai tot ce neinitiativele alese utile.

Spiritul de asociatiune crescând, s'au multeeconomice s'au creat câteva sute de 4 !

Peste tot dorintä sänätoasä.Trecutul nostru, cu mai märet cu cât negura necunoscu-

tului nestiinta noasträ despre el incepe sä priceput.Incepem a'l admira a ne inspira din acest trecut.

Universitätile se speciale a merge bine,templurile scumpe din vechime sunt restaurate splendid

Un trecu numai gratie muncei a pärintilornostri, deosebire.

Robi, rala turceascd, picioare, färä idealcredintä, ne la 1804 !

Regat respectat, Popor liber ; muncitor, cu calitäti alese ; pru-

Fabricelor Unite.

www.dacoromanica.ro

dent dornic de progres ; pätruns de ideia neamului säu demenirea sa, ne gäseste 1904.

Ne consideräm mândri ca români, ca descendenti ai legiunilorromane.

Nu am demeritat cursul secolilor de la patria mumä. Putemzice noi :

Roma Rediviva !DR. C. I. ISTRATI.

23 Octombrie 1904.

FURTUN A- -

bollarai

,codru sboru-i supunede Crai.

Prin deCu de jarEa apland

stejar.

Prin cea dindin

Cobormurmur

nourii trece luna

ochii 'mi se'nneacd de

codru o se'ndoaie,poartd frunze.-.. prag

Un chip cu ochi se ivefteAh, mi-ar de drag.

(1865-1869). M. EMINESCU.

www.dacoromanica.ro

$tefan Grecianu,al Expozitiei Agrare

de astazi, este nascut la Sep-tembre 19 in casa dinBucuresti. El a fost unicul al

Aga Dimitrie Grecianu,proprietarul de la Grecii de sus,din judetul al Eleneicolae

Studiile supt ochiicasa

alesi : Genilie

D. D. Grecianu.

ea altii, pentru studiul limbelorstreine, la de 18 ani,iar apoi a fost trimis euguvernor la Paris unde 'si-a tre-

bacalaureatul a stat laineeputul anului 1848, tur-

din Franta pierdereaparintelui to't atunci

a de Dreptsi a sa mama

spre ade sforile de mosii cede larate de amenintatoare.

revenit elpe rand urmatoarele functiuni:Substitut la Tribunalul criminali-cese de Ilfov, Procuror laTribunal; apoi supleant, Proeurorla sectia II judecator la

ce, la anul 1859Aprilie, a fost ales Cameragislativa deputat al primuluiColegiu al marilor proprietati dinjudetul la

an, fu numit prefect al Dis-trictului Prahova, In Ca-

ea deputat dede pe acel timp legeaincompatibilitate aceste 2 si-tuatiuni nu exista.

de la 1866 acum,a fost alternativ ea senator al j

Prahova 7 legislaturiea deputat al aeeluiasi3 altele ; si ca Consilier judeteande Prahova asemenea de 3 ori.

Ca senator deputat 18671872, luerarilor saleportului datoreaza

Sterna a PatrieiTot ca senator, 1889 Mar-

tie 14, urma itiunei sale cunoscute, s'a votulunanim al Senatului pentrularea actualei a Tronalui

Predilectia sa in studiia fost pentru

Cronologie por-o avea nu numai din

Mentorul din fragedaGenilie, profesa el ace-

leasi aceivestita de la

si din iubitul luitata dorise indrumeze maiwww.dacoromanica.ro

162, CALENDARUL

osebire spre _aceste in spe-cial, precum multi aineamului Grecianildr chiar ai

din veacuri spresele de sä simtise aple-cati. El este autor al mai multoruvrage in directiune.

Ca agricultor, el neobosit s'aformat prin studii siexploatând mosiilor sale

regie a fost maisunat dusman al sistemului derendare. Mijloacele de productiunele-a incetul dargratie prudentela ajuns ca produca grâne de ocalitate care pot rivaliza oricare altele ce pot produce princultura cea mare sau

La 10 Mai 1889 Stefan D. Gre-cianu a fost numit ofiter al SteleiRomâniei ; la 22 Mai 1893,dor al Coroanei României la 30Decembre 1899, comandor al Stelei

Este al Geo-grafice si al Societ4ei Istdrice din

la1838 Decembrie in Târgu-Jiu.

liceele dinSft.

2 ani de drept in si-aminat la faculiatea dinParis.

tutors a debutat ca avo-cat intrând apoi in magistraturda percurs gradele hierárhice dinparchetul de Dolj la 1871 pro-curor la Curtea de Apel din Bu-

apoi procuror generalde Curté unde demisi-

1881 si intrândpolitiod devine deputat, senator

mai multe rânduri vice-pre-sedinte al Camerei Senatului,

care timp a luptat pentruinamovibilitatea magistraturei. Cafapte caracteristice gOsim unazil de orfani si infirmi eu numelede si General

casele ale aces-tor doi frati, primárieiTargu-Jiu acest scop.

i884 vedem fondând So-

cietatea gricol din Craiova alecongrese expozitii sunt

memoria tutulor aceloracari au mersul desvoltareinoastre economice.

1898 gäsim o petitieministerului de interne prin carein scopul de a impiedica emigra-rea a 50 tärani dinmuna Poiana din judetul Dolj inBulgaria 200 pogoane dinproprietatea sa in modgratuit, deci 4 pogoane deloeuitor, inlesniri de pro-cente pentru vite instrumenteagricole, lemne gratis descutiri pe 5 ani de erbärit.

D.

Tot acest vedemdu-si asupra sa oferind timp de5 ani 200 lei lunar lui Lucian

Oradea-Mare, prigonit de guvernulghiar pentru sentimentele-i

cala facultatea de drept din Viena.

Acum 4 ani initiativa fondäriiAgrare

tutele societatii si lunaembre 1900 pune basele acestei

cu un numär de 17 mein-senatori mari proprietari,

anume : St. Grecianu, I. Alec-sandrescu, N. Mihail, CoL

G. Cuza, N, Cesianu,I., Stoianescu C., si altii.luna Martie 1904 in se-www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 163

comitetului când decide ti-nerea exp. soc. Agrare vedernoferind C. Mihail,Alexandrescu,Poenaru Bordeá primelestime ce trebuiau pentru platacrarilor.

Nu sunt 2 ani de când agitatiuneaisraelitilor Bernhard Lazar siintrunirile din taraDi strâmtoare ne mai pome-nit de 175 milioane,propuse societatea Agrara aco-perire,a acestei datorii prinpunând personal ola guvernului.

apelul ministru deculte ce voia a veni in ajutorulagriculturei micii industrii

o decomuna Sopot Dolj

zestrand'o eu si tot felulde unelte oferatoate sale 40goane pentru facerea descoli agricole.

Am avut ocasiunea tot tre-cut la expositia ministerului deCulte la a Agrarienilor din

admira produselescoalelor din Liiceni (Romanati)

Sopot ; caal delegatiei Comitetului executiv

ca expogitiei agrare-vedem la inaugurarea

ziva de 27 secundat deN. St.

delegatiei, d-nu Toroceanuinginer director inaugurand'o

de veneratuldinte Agrare, d-nultefan Greceanu. Pentru diferitelemerite ale sale a obtinut: Steaua

in deCoroana ca mare ofiter, precummedalie de aur de pentruserviciul adus

N. Alexandrescu. - Estenscut in Bucuresti la 31835, fost deputat fost senator

mai multe rânduri. Vice-prese-linte al Agrare a mari-

proprietari. D-sa a contribuitpentru reusita expositiei atât

si

St. la1856, R.-Vdlcea). stu-diile la Paris. Diplomat allei de de la Grignon

D. Alexandrescu.

(Franta). Mare proprietar. Membrufondátor secretar generial al

Agrare-. al ExpozitieiAgrare. inspector Domenial,fost senator al col. I al judetuluiRomanati 1899 a sustinutin sedinta de la 8 Martie 1900 in-

Nicolae St. Cesianu.

troducerea economiilor budgefulstatului. prin articolelesale. revista prindiferite brosuri asupra oreconomize precum :raselor noastre de vite ; organiza-www.dacoromanica.ro

164 CALENDARUL

rea agricol; Fizio-logia cultura Sindica-tele A'gricole, casele de Creditagricol mutual.

A. - D-1 NicolaeAnton Cincu s'a la 13bruarie 1863 Tecuci. coaleleprimare si liceul le-a'stitutele Unite din

al unei familii decultori harnici d. Cincu s'a ocupatapoi alaturi de de

mosiilor La 1888trecut la mosia Diocheti (Dra-

a facut agricultura

Desi suntem mereu cali-

D. A. Cincu.

de agricola - preadin proprietarii de

mosii se ei de ele.Cei mai multi le dau in siastfel ei, nici arendasulnu mai au nu mai potdragoste pentru un caretrebue a fi

satisfacesilor si viata a proprieta-rului de categorie.

Inteo ca ade a alerga

libere, avocatura,sau parisiana, ar face

foarte bine s'ar pune cuinteligenta pe munca

pului, de geaba, ar fi foarteavocati, doctori

funcfionari, temelia acesteio aceia care stau lamuncesc cu holdele

dau vii de prinprejur de cultive eimai si mai

Fumul mirosul ce sedin brazda resturnata

omului iubire dede face totdeauna gata

de sacrificii.E mare lucru ca proprietarii

nostri cultive mosiile.acestor proprietari a

intrat d. Niculae A. Cincu dela 20 de sicu spor

Pentru instructia sa proprie ela o multime deastfel cunoaste Eu-ropa puncte insemnate din Asia,Africa si din Statele Unite aleAmericei de Nord.

A fost consilier judeteantru inaintarea agriculturei

Observatoare de Meteoro,-logie, unul la (judetu1Covurlui), pe mosia sa, altul laTecuci pe care l'a Institu-tului Meteorologic al statului. Afost si este membru al

industriale, e unul dinintemeietorii Agrarea contribuit mult la reusita Expo-sitiunii Agrare din acest

Este alAgricultor pasionat bun- acesta este d. Niculae A. Cincu.

Grigore G. Cantacnzino,lui mai mare proprietar din

primeleBerlin, studiile univer-sitare, dreptulnanciare econornice, care s'aspecializat Ja Paris.

s'a apucat de agri-introducand pentru prima

irigatii diferiteculturi

S'a distins ea deputat prinsi ultimii

ani prin vorbinddespre chestiile econornice, celemai importante.

a vorbit la Congresulwww.dacoromanica.ro

CALENDARTJL 165

despre ameliorarea miceiconferinta foarteSeriozitatea argumen-

tatiei numeroasele date statis-tice dovedind tot o

o conceptiuneasupra nevoilor aA mai vorbit ocaziispre organizarea exportului

D. Gr. G. Cantacuzino.

despre reglementarea porturilornoastre, despre exportul de vite,despre .pericolele unei Caserale, in a fost unul din

mai aprigi operatori aiculturei la votarea vamal

a contribuit foarte prin

D. C.

articolele si conferintele sale laconcesiunilor de

Ministru de finante.

Constantin I.- 1849, a absolvit stu-Franta, a fost voluntar la

regimentul 3 deindependentei din 1877-1878care M. S. Regele deco-

rat medalia VirtuteaFost senator in anii si 1899ca reprezentant al colegiului I din

Arges. Fost presedinte aljconsiliului udetean din Arges.

mandor al Coroanei, al ste-lei. Actualmente comi-tetul Societatei Agrare.

Constantin1846. terminarea studielor

s'a de clévenindunul dintre cei mai distinsi prac-ticieni.

Cu ocazia expozitiei Agrare aobtinut de aur pentru

D. C.

ameliorarea raselor, special cea

Fost deputat 1876, fost sena-tor, prefect in multeduri. Actualmente Presedintele

Centrale Agricole.in comitetul' societatei

Agrare. Mare proprietar jud.Mehedinti Teleorman.

N. - inBucuresti la

drept de la dinParie elev deHautes Etudes. Paris.' Fostvocat-consiliu al dewww.dacoromanica.ro

166 CALENARUL «MINERVEI»

rasboiu. Fost avocat al Statuluipe Ministerul Agri-

culturei, Industriei, ComerciuluiDomeniilor. Membru comitetul

Agrare delegatultetului pentru administrarea

a Expositiei.Cunoscut prin energica

a art. 7 constitutie, privjtor ladispositiunea ca

numai Românilor nupe strainilor,

atât instantelor

D. Dumitru N.

cu privire la cele mai cele-bre procese materie,

in discursurile sale publice,in intrunirile congresele

agrarienilor. S'a remarcat prinmulte discursuri brosuri in carepreciseaza doctrina politica

ce aduce agriculture,io protejare a industrii-

mari factice inprotejarea agriculturei, a

agricole, casnicenieré. A un studiu asuprasocietâtilor cooperative asupracontenciosului administrativ princare cea mai

care trebuie se deaindustriilor este arbi-toariului administrativ, privitor laele prin organisarea unui conten-cios Mare alnurilor de ce se re-

constituesc in capitalurileinterinediul

de asigurare, care e d.au cumparat mosii

de peste mii de pogoane in va-loare de peste 30 milioane. Marepartizan al cadastrului sis-temul actului Torrens.

acum titlul principalelorsale opere:

1) politica va-; cuvinte asupra poli-

ticei noastre vamale de laazi asupra viitoarei noastre

politici vamale ; AgriculturaIndust. ; 3)

; 4) 0 -repartitie' amai 5) damentul drep-tului de ; 6) Cauzeleprogresului söcial criteriulterveutionismului ; 7) Contentio-sul administrativ ; 8) Contentiosuladministrativ si art. 130 din

9) global pe; Un de

rur. ; 11) Anarhismul ; 12) Art. 7par. art. 9 din constitutie ;

nevoile economiei;14) Viitoarea

Eduardla 15 1860. A fäcut

D. Eduard

secunda Paris inBarbe, apoi la Universitate.

Proprietar agricultor.Fost ajutor primar alwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL

lui primar al comunei ruralei consilier ju-

detean de Fost si actual con-silier judetean de V Se

toate chestiunile economicein special cu aceea a exportuluinostru de carne.

Actualmente deputat al col. IIde Vaslui.

Membru comitetulAgrare. Presedintele

a mai multoralte societAti economice.

Constautiu N. Mihail. Din(Fotografia s'a târziu).

Si-a studiiles'a malt studiu-

lui agricol. diploma dela academia Agricolá din Hochen-heim- Germania. ina a lucra sistematicsiile sale, introducând instrumen-tele agricole Esteunul din cei mai mari proprietari

agricultori din jud.comitetul

Agraré al Expozitiei.Nichita

Câmpu-lung studiile

D. Dr. Nichita Andriteanu.

medicale la facultatea din Paris.Fost medic armatá demaior. Fost membru consiliulde salubritate

Capitalei medic primar al spi-talulu Brâncovenesc.

Membru SocietAtiiAgrare.

Comandor al ordinului Stanislav,al ordinului Medjidia, al ordinuluiCoroana Italiei, al ordinului Ta-cova, al ordinului civil(Bulgaria), Cavaler al steleimâniei, etc.

loan G.cut la Licentiat

drept, advocat. Mare proprietar.Autor al mai multor juri-dice. Presedinte al consiliului deadministratie al de

D. G. Poianaru-Bordea.

salt artificial si de ceramica.bru al mai multor finan-ciare. In timp de ani1876) a fost magistrat. Demisio-nând, intrat in alesin si reales de acelaslegiu, necontenit de atunci

Ca deputat a votat pentruclararea proclama-rea independenteipentru revizuirea constitutiunei, -

largirea colegiilor eletorale.

A fost printre denutatii retrasiin Aprilie 1895 din ca pro-testare contra legei minelor. D-saface parte din executival national-liberal.

Vice-presedinte Camereiputatilor. comitetul

in ,judetul de omare popularitate la carewww.dacoromanica.ro

168 CALENARUL

dreptul jertfelerate ce a depus facut in folosuljudetului

Contra-Amiral Urseanu.in Bucuresti la anul 1848.

- Dupa ce a facut studiile sale inliceul Sf. si scoaladin Bucuresti fu trimis in Franta

se peBorda, apoi pe vasul de apli-catiune

Reintors a partedin 1877-78. ter-

minarea razboiului a fost trimis in

Contra Amiral Urseanu.

Euglitera a suprave-ghia constructia mai multor bas-timente comandate de guvernul

la diferite sautiere dinLondra.

La reintoarcerea sa in ecomandant al unuia din

aceste bastimente «Mircea» careface primile escursiuni marea

Mediterana.La inagurarea canalului de la

Kiel a fost insarcinat cu comandadiviziunei trimise reprezintemarina la acele

Director al marinei din Minis-rul de Inspector general

al Navigrtiunei Porturilor esteContra-Amiral la anal 1898,

r ani in trece in

In timpul cariere fru-moase d. Contra-Amiral Urseanu,a fost decorat : Me-dalia ;

Medalia comemorativa ;

trecerea alStelei României, comandorroanei României, Mare al

din Mare deDanebrog din Danemarca, Mareofiter al ordinului Medjidia dinTurcia, Agvila rosie cl. II-a Ger-maniei, Coroana fer cl. II-aa Austriei. Actualmente membru

consiliu de administratie alcei Agricole, comitetul

Agrare, la maimulte alte etc.

George Mathei Can-tacuzino. in Saxonia, ora-

Dresda, in 1840.terminarea studiilor,

Principele George Mathei Cantaeuzino.

cute in Rusia, ora§ul Odessa, s'aocupat agricultura pe mosia

(Covurlui) timpde 37 ani, petrecand 7 ani

departate. Pyria, Palestina;Egypet, Tunisia, Algeria. Hispania,Rusia.

www.dacoromanica.ro

«MINERVEI"» 169

DOCTORUL C. L

la Roman in 1850, din-tr'o familie trecutistoric, Doctorul C. I. Istrati,

primele studii liceale la Iasi;pe universitare laobtinând 1877 titlul de doctor

tratând Despre(chestiune

ce atunci era foarte multIntre anii 1879-1883 a fost me-

dic al spitalelor Eforiei vara laSinaia, care timp a contribuitlastabilimentu-

lui derapie, pe carel'a condustimp a func-tionat ca me-dic. In timpulacestor din

printrepic&turi,a

serie deticole de igie-nä

Elev distinsal DoctoruluiDavila, care ii

rea studiuluichimiei, a fostautorisat a des-chide la fa cul-tatea decinä din Capi-

1879,un curs liberde chimie la 1880a profesor suplinitor de chi-mia la de farma-cie. In 1882 gäsim la Paris,turi de sotia sa urmând

delaSorbona, obtinând 1883 di-ploma de licentiat la1885 doctoratul tra-tând remarcabil& asupraEtil-Benzinelor-clorate asuprator-va observatiuni relative la

- tul de ebulitiune seria

La Paris a cu asi-duitate laboratorul marelui chi-mist acela al Institu-tului de sub directiunea savantuluichimist Schutzenberger.torul cel mai binevoitor,luarea licentei, a fost savantul chi-mist Friedel, care i-a purtat o

constant& A auditatapoi cursurile savante ale lui Ber-thelot M. la conserva-torul de arte meserii.

du-sela 1885,

vacan-de

de pecultatea de

din

tatuluiestru Davila.In 1887,ma unuilucit concurs. atrecut latatea de stiinteca profesor dechimia

pe care o ilus-astä-

zi.Secondat deun stoc de e-levi asidui sipasionati pen-tru munca

de labo-rator a organisat primul laboratorde chimie modern, asemenea mare-

laboratoareIn tirnpul cercethrilor sale de

borator, dela 1884-1889, aperit «Franceinele» substanterante remarcabile, care au obtinutun mare la congresul de chi-mie dela Paris 1889-congresla carea fost ales Vice-Presedintecare ocasiune i s'a meda-lia de aur Palmele de alInstructiunei publice din Franta.

C. Istrati.

www.dacoromanica.ro

170 CALENDARUL

In laboratorul de chimie or-a continuat lucrarile asupra

sintezelor organice, deloare, care au fost publicate maimulte Buletinul socie-

chimice dinPrea numeroase sunt le

stiintifice ale Doctorului C. I.trati pentru a putea fitoate incercarebiografica... Ca scriitornumele lui e cunoscut tutulor Aca-demiilor. Ca chimist distins a par-ticipat aproape la toate congreseleinternationale de chimie. In 1900,

ocasiunea marei Expozitiunifranceze, expus in Pavilionul

o substanta extrem de«Fridelinau corp ternar,

care de «Cerina»canaliculele ale plutei

pe care a isolat'oo minutioasa delaborator. Cu ocaziune, sipentru deosebitde interesanta descoperire,nul Republicei Franceze. -

ferit «Crucea de alnei

Printre sale didactice:Cursul e de chimie organica,a premiat de Academia Ro-

tradus frantuzeste ded. Adam, profesor la liceul dinCharleville, o frumoasá pre-

de chimist francezFridel. lucrare e una dincele mai perfecte didacticeale timpului.

In lunga sa activitate

a ocupat o serie denalte Membru consiliul sa-nitar superior, care calitate a

primele rapoarte asupra sta-tiunilor noastre balneare ; Inspec-tor al secundar,care calitate a contribuit mult lareorganisareacundar ; Decan al facultätei de

; Deputat Ministru de lu-publice, de culte instruc-

1899-1900.calitate de Secretar

de stiinte amiscareaspre modestie progres...

Membru Academieicorespondent al acade-

miei de din Paris ;bru al mai multor

; Scriitor elu-multe puncte important&

din istoria in ;

Savant o activitate prodigioasd;Chimist distins, inzestrat o mareputere de energie ;

vator reorganisator, DoctorulIstrati, personalitate

de valoare istoria stiintelor sio glorie istoria civi-lizatiunei si a renaste-rei romanizmului...

Trebue adaog a cam-pania independentei, i s'a.dat la August virtutea

aur.Fie aceasta

bineleal Patriei - s

tutulor...

DUTE

- Ai gäsit un- ; s'au dus dracului....- Du-te, du-te ei, duc sä pe eu!...

(Dinwww.dacoromanica.ro

CALE RUL 171

AL. CIURCUCariera lui Alexandru Ciurcu a fost din cele mai agitate.

Necnlae Ciurcu, originar din Brasov, se stabili pe lain exploata vaste printre cari de laportile Bucurestiului. La 1848 el e nevoit se exilezesilor, ca alti patrioti, sa-si toate pe carele avea in din cauza active pe care o luase lacarea revolutionara. Logodit o d-soara Polixenia

a trebuit ca familia ei cu chirvane la Sibiuspre a serba acolo Transilvania N. Ciurcu cumpara propri-etatea cu de posterit,multe domenii intre Sibiu, precum fabrica de de

Arpas.si nu se reintoarse1856, peste 8 ani, se lar

de exploatand diferite mosii,printrecari pe atunci proprietate a fostuluiDomn Caimacan Al. N. Ciurcu

acum in tara cu 3 copii, un baiat 2 feteastfel se ca Al. Ciurcu nascut

1854 in Transilvania pe proprietatea tataluiercaia, bucuresteana din cu

drepturiprimare le-a facut Al. Ciurcu in Bu-

cele secundare la Brasov, parte lagimnasiul parte la catolic,luat bacalaureatul. timpul vacantelor Al.

conducea de copil exploatareaparintesti din Transilvania, dobandind

astfel o mare tot ce eco-nomia De o constitutie si de untemperament vioiu, el se esercitase toatesporturile si se dedea adesea la escentricitati, care nu odataviata in pericol.

A. urmat apoi de 3 ani cursurile de drept din Viena,de din cauze familiare, trebuif sa reintoarca 1876

fara a le .putea O. mare loviseepoca : el perdu sora sa -mare Adela, abia ani,

dupa d. Theodor din iar curand aceiaespirara bratele sale copilasi ai defunctei.

Abia venit in Al. ca colaborator lacu d. Dim. A. Laurian cu regretatul G. C. Can-

taçuzino. La trecerea Rusilor acest ziar inceteaza siintra ca colaborator la unde sta patru cu o intreruperede timpul razboiului, de trecerea de

armata pana la Plevnei. acest interval Al.Ciurcu fundase cu Emil Galli ziarul l'Orient pe Galli confectioneze ziarul la BucureSti el se duse de de

ziarul cu depesi corespondente interesante,nu exista alt corespondent de lupta.

Dupa Plevnei, Ciurcu reia ocupatiunilea colabora la ziarul vreme,titlul a cela de Roumaine. Tot vremea

aceasta a fost corespondent al ziarelor Freie din Viena si

Al.

www.dacoromanica.ro

172 CALENDARUL

Augsburger Allgemeine Zeitung al biuroului Wolff dinLa 1881 Al. Ciurcu vara primara, d-soara Speranta

Khirilov.Retraganduse de la Ciurcu devoteaza totul ziarului

l'Independance Roumaine, un mare secundat de EmilGalli, care era un priceput gazetar un neobosit.

Cine va spri istoria ziaristicei va trebui dehotaratoare pe care l'Independance Roumaine a avut'o asupra

transformarii technice a gazetariei in prin introducereaferitelor rubrici si prin varietatea subiectelor, care atunci nuexistau pressa

La 1882 l'Indépendanee Roumaine, Creditul Funciar Rural deoare-cari neregularitati Al. Ciurcu declarandu-se de autor al acestor

toata spre a sa peEmil Galli, care, ca strein, se temea de expulzare, Creditul facu luiCiurcu un proces care a memorabil in analele noastre judiciare.Voind o sigura, cea-ce nu era pe atunci,

magistratura nu era inamovibila. Creditul nu se conformConstitutiei, juriului, ci tribunalelor ordinare, sub cerenici o 'penalitate, ci numai daune-interese.

randurileopozitiei, ci printre toti la libertatea presei. Pentru

C. A. Roseti se pe guvernul liberal. Procesul ziaruluiRoumaine, se transforma mare proces politic, 24

avocati cei mai membrii ai de Ilfov se ofe-a pleda causa libertatii presii. Erau'printre M.

ceanu, Dim. Bratianu, G. Vernescu, Al. Lahovari, C. Boerescu,G. Danieleanu, Gr. Paucescu, etc. timp de 3 zile se dinainteaTribunalului de Ilfov declinatoriul de dovedindu-se nu

poate statua asupra daunelor de a se stabili existasau nu delict judecarea presa nu poatede juratilor.

Tribunalul se declara ; retraseraa discuta fondul si Ciurcu fu condamnat la 20,000 lei civile.

In apel lucrurile se petrecura tot ast-fel, Curtea de Casatie,sub primului presedinte Al. Cretescu, cassa

ca procesul e de competinta Curtii jurati, d'inainteaCreditul de a se mai prezinta.

victorie fu printr'un mare chet dat de Ciurcu laotelul (azi otel Continental) tutulor aparatorilor presei

la care lua parte C. A. Rosetti. Studentii organizara ocazieo mare manifestare pe piata Teatrului delegatii admisi in salabanchetului, rostira discursuri la care raspunsera C-. A.Rosetti, Al. Lkhovari

Epilogul acestui a fost la ultima modificare a Constitutiei,s'a introdus art. la libertatea prjsei aliniatul care stabileste

in materie de de presa chiar cuantumul daunelor sede jurati, nu de Aceasta modificare s'a staruintalui C. A. Rosetti, care ameninta a combate guvernul pe fata daca nunu i se va admite propunerea.

Libertatea presei s'a ales din acest proces, GalliCiurcu luat o pedeapsa mai mare condamnarea20.000 lei, ambii expulzati din vara1883, d'al 'douilea in toamna anului 1885.

dupa expulzarea lui Galli, rascumpara partea lui dewww.dacoromanica.ro

proprietate a ziarului tipografiei ziarul mod asade stralncit 1885 ajunse la apogeul Ciurcu mai in

interval diferite alte publicatiuni in colaboratiune cu Fréd.Damé,intre altele ziarul unoristic splendid ilustrat Le Bossn, Anua-rul La Bourse, etc.

sub lui avea o linie de pur-tare eu totul independenta, expulzarea acestuia fu la cale inSeptembre 1885 guvernul lui Ion Bratianu, profitand de o proclamatierevolutionara pe care tineri o peste

de care Ciurcu era eu totul ba o desaprobaseexpulsa deodata acesti tineri expulsa acelasi

timp pe tatal care nu se de politica.Expulzarea produse in la fratii de peste

nita o indignaie enorma. Meetinguri de protestare se intala toate orasele din Familia Ciurcu primia depesifletite din unghiurile Romanismului. violente se anun-tara in Parlament, desvoltarea eraMihail Kogalniceanu n'a putut dezvolte pe a sa in Camera de

dupa vr'o 5de mare era fierberea guvernul desigur ar fi

zut, daca nu izbucneau complicatiunile de peste anexareaRumeliei Orientale de Bulgaria de sarbo-bulgar.

Ciurcu se stabili provizoriu la ziarullui G. Lahovari.

Dupa o de la Ciurcu se duse sotiasa la Paris. astepta amicul asociatul Just Buisson,care de multi la o inventie destinata a rezolva problemanavigatiunei aeriene. Ambii inventatori, unor experrente demonstrative pe a un batel, al motor,mentat explozibil inventat de se baza pe principiulactiunii gazelor tenziune mare, a scurgere dintr'un recipientputernie era dupa

Dupa mai multe pe Sena dupa ce o comisiunecare asistase la o libera inventatorilor un certificat dincele mai magulitoare, al contele d'Hérisson, fostulde ordonanta al generalului Trochu in timpul asediului Parisului, mij-

pe d. Edmond Blanc, cunoscutul coproprietar al jocurilordin Monaco, principele Roland Bonaparte, ca dea fon-durile construirii balonului a motoarelor.

D. Blanc, ce la o experienta, de acordasupra tutulor ditiunilor unei era gata numere unprim acompt de 500.000 franci, inventatorii comisera a'lpofti - el sa fi la experimentarea nouaparat de demonstratiune mult mai imai complicatcele experimentate atunci, dar care din nefericire era defectuos.

In zina experientei pe Sena, la un moment dat, ne mai putandu-serhanevra robinetul prin care se da drum conti-

a se produce prin explozibilului, presiuneapeste puterea de a generatorului carerama batelul, Sena pe Buisson, pe Ciurcu pe un baiatcare Buisson si tanarul Ciurcude asfixiat de gazuri, fu de apa alui (era in 16 Decembre, pe un ger mare) putu sa scape

Dupa aceasta nenorocire Ciurcu mai fu tradus innaintea Tribuna-lului de Sena, sub acuzatiunea de omor prin dupawww.dacoromanica.ro

174 CALENDARUL

o frumoasa pledoarie ce atrase aplausele intregului al Senei,se gramadise sala de audientä, fu achitat

presedintelui Tribunalului.Toata peresa parisiana aduse aceasta ocazie laude compatriotului

Ciurcu nu se descuraja alt batel, alte modificatepèrfectionate, noui brevete Europa State le-Unite ale

Americei continua timp de doi De asta-el le Pulbereria Statului dé la Sevran-Livry, langa

Paris, dupa ce Ministerul de razboi deschise un credit in acest scoppe Sarrau, membra al Institului Paul Vieille,

ventatorul prafului fara experfentele. Rezultatulsatisfacator raportul acestor doi savanti accidentul dela 16 Decembre 1886 era ceva ci datorittatii aparatelor, ceea ce nu valoarea inventiei.

Pe acestui raport Ciurcu gaseste din nonmijlocirea principelui de Sagan toate astea el lasa balta inven-tiun,ea. Ar fi prea explica toate cauzele, cea maipala e : Ciurcu initiativa participarii RomânieiExpozitia Universala din 1889, dupa ce va constitaimitet va preda pe obtinuse de directia

numele personal, va putea se ocupe din nou deDar toata povara acestei spinarea sa,

se de la de mari sestaruinta sa intreprinderea va face fiasco de vreme ce

el angajase cinstea sale, nu s'a mai dat n'a asigurata sectiei române de la Expozitie.

la n'a mai putut timp de aproape 2se de alt-ceva a fost neglijeze,

ventia, tot se va putea ocupa de eaDar succesul expozitii a fost mai de toate

rile. E spunem ca de luni presa s'a oca-pat modul cel mai elogios, birtul din rue duCaire era de intrunire al tutulor celebritatilor, al celor mainalti al celor mai mari financiari, al celor mai ilustri scrii-tori, poeti, compositori, barbati ca fosta Regina

a Spaniei, ducele d'Aumale, lord-mairuletc. venian sa prânzeasca la birtul roman si se dilecteze la acordu-

lautarilor nostri,birtul roman a contribuit poate atât razboiul- ruso-româno-turca face strainatate numele de Roman.

Doui ani din viata sa o considerabila consacra Al. Ciurcaacestei expozitii, dar sacrificiul cel mai mare fu neglijarea inventiei sale.

cinci de la expulzarea sa toate interesele sale din. avea numeroase procese, parasite, el a

trebuit se tara spre a pune regula afacerile saleprins angrenajul ocupatiunilâr de tot a trecut zi peste

sa se mai poata ocupa de inventia atât de pretioasaviitor de mare.

Intors in in 1890, dupa ce Camera si Senatul recunoscuralitatea de aceiasi zi, urma raporturi din cele mai

i se directia ziarului Timpul, pe care '1 conduse 10ani talent si cu multa demnitate. In acest interval a fostsub partidul conservator de la 1891 prim-ajutór de al Capitalci,

care demnitate s'a distins ca un muncitor neobosit, un excelentwww.dacoromanica.ro

CALENDAIIL «MINERVEI» 175

al nevoilor orasului, un organizator un administra-tor luminat.

La a doua venire a conservatorilor la putere a fost ales deputat aldar, nu din ce a avut o atitudine tot

n'a luat cuvântul de cât in doua ocaziuni : ca pro-votarea române prin buletinuri de liste,

spre a face mai votare a doua spre atine, unei sindicatuluiziaristilor, al presedinte era e astäzi, ca morala.

De o vreme Al. Ciurcu nu mai face militantg, ci semai ales de chestiuni economice, scriind in reviste speciale. Au fostfoarte remarcate «Convorbirile economice» pe care le-a publicat acumcâtiva ani ele mult asupra direc-

ce a se da de câtva timp rural desvol-tärii agriculturei genere.

Nu mai putinä a avut studiul asupra de nutret»conferinta pe care a la Congresul agrar asupra vi-,

Magistralul memorin asupra rezolutiunilor Congresului, prezintatSocietatea Regelui Corpurilor Legiuitoare, este tot opera sa.

Dar Al. Ciurcu nu se a face teorie, puneideile sfaturile pe care le prin La 19 kilometri de Bucu-esti, pe malul pitoresc al Argesului, a o

toate foarte a dat deja frumoasetate. vr'o 60 neamuri de porumb, mai ales din seminteimportate din America, 24 neamuri de cartofi, o mare multime deplante industriale nutret, vie, arbori roditorifoarte frumoase. Anul trecut produsele sale au medalia de aurla expozitia din si la expozitia pentrutarea A.nul acesta, pe o foarte remarcabilg colectie deporumburi de diferite plante de nutret, a expus la agrarátrei produsi de dânsul cari stors admiratia vizitatorilor

cari au fost de Stat pentru reproductie, otaur un vitel de rasa Simmenthal, de frumusetea si niste

de vângtoare pur-sânge.e membru al Agrare membru in

al expozitiei ; asemenea e secretar al Soc: centrale agricole.a stat la Paris a colaborat la ziarul Figaro.

de a termina aceastá biografica vomtimpul exilulni Al. a avut a pierde pe prima sasotie la Asni6res, Paris. De la sotie are Adela,care a luat Franta brevetul superior institutoare care pe

totul superioarg un talent rar, cele mainobile insusiri e un model de si de distinctiune.

La sa, a o doui lipsitide mijloace de Al. a luat de sotie luison, care are fete Florica a crescut pelui Buisson ca copii Cel mai mare, Roland, acestan voluntariatul in 2 de ca bacalaureat, eel d'al doileaAlexaudru, o de agricultura din Franta. Singurulbiliat, Radu, pe care l'a Al. este ingropat Wiirzburg(Bavaria). a sucombat la de patru ani, in urma ope-ratiuni. pierdere a deprimat mult

Al. Ciurcu a pierdut pe in 1890, iar pe mama sa, care epersonificate, in 1898.

www.dacoromanica.ro

176 CALENDARUL .«MINERVEI»

MOTIVE IN POPOR

spre

murgul bate,de-argint scot ladä,

sä-i pun spate,

pornim iarväi peste plal,

s'a vremea bunä -Stai, murgule, stai ,

Stai ese luna

sprincenatä

trimit oOri pe ori

Ori pe nor, ori 5enin...

Ori ?

Murgulet, bun

'mplinesc

C'o veni vremea

ne la Modova,Moldova cea

ne-a ca

Andra mea ta

rnurgule, hai

ALEARGA TRENUL...

tregul ca 5bor

Intuneric,

Räsar scântei, cu spor- nor feeric.

Clipesc din ochi - de nid -când când tresar cu -

M'ascund Iremurând,

- eu '5 singuricä.

ST. O.

ca un smeu,la :

Räsare visulce sarä.

Privesc... torc:dor prig lumi

nu când 'ntorcera pentru

NATALIA

www.dacoromanica.ro

LA

Pe malul drept al Trotusului, putin mai in de haltaun ca o apa,

ce-sivoae',pe cerrile dese-operite.Dejur imprejur sate

magurilor.In fund sprenoapte, dincolo de

aracalului a-rea codrii intone-cati ai Berzuntului..

acestuifrumos,des-

chis un dealergare, pe coastausor a

apus,presara

albe si rarisatul Borzesti.seana ce duce 'n

spretoarea delaca, tiveste pesat poalelecului. In margineadrumului e un ratisvechin, de pe vre-mea de

dreapta, sepe frunteasan, bisericalui,1493 de Stefan celMare rugasie-si si pome- N. - La

un Expositiei din

mosi spune pisania de la intrare.Biseri,ca e in de doua de ce se

ca mari din temelie 'n spate alt me-sprijine Pe tencuiala e zidurilewww.dacoromanica.ro

178 CALENDARUL

de bolovani neciopliti, numai pe sub ferestre se vede mai un braude pe de-asupra`ferestrelor un alt deramizi mai s'a pus in cioplireatrei la intrare la cele patru ferestre mai mari lucrate in stil gotie.In colo biserica e farapared severitatea zidurilor ei In liniile ei proportionateceva din sufietul drept mândru al ctitorului ei.

albi, pe de cutremuré, tinda eprintr'un zid gros, care e o deschizaturd

scun'da ca la intrarea de voind ast-fel ne aratecasa Domnului, trebue cu fruntea in fund catapi-teazma, mäestrie, 'n tavanul altaralui ico-

ei rotunde ghirlande de sculpturi. In toate e un aero te duce ca sutele de e

sufletul acela misterios al lucrurilor cari au mult, auPoate aici, in fata acestui altar, in in care te gäsesti tu acum,a stat ingenunchi s'a rugat pentru mântuirea neamului

Acela care n'a odihnä patru-zeci apte dede ani lungi grei de mari griji de mari pri-mejdii te umple vre-milor acelora de vifor cumplit de neasemänatä vitejie. Te ducigândul, ca 'ntr'o poveste, taina copilaria lui

asta si frumoasä de el.gendele, «podub, de numele satelor, hri-soavele toate amintiri scumpe din zilele luiTe uiti te 'ntrebi : Unde-o fi oare casa care s'a

cuibul ascuns din care ridicat, ca dintr'o minunevulturul ? Sutele de au urmele

de atunci. Dar acestea stiu, fost väzut pârgul vietii,stralucitor jucându-se de-a

din sat. In ochii lui albastri cuminti, s'au oglinditcuprinsului acestuia : lunca de livezile

serpuirile Trotusului, dealurile verzi soare,acestea au trezit lui de copil sfânt dragostea dede vitejie. A crescut mare, s'a copilul dinsabia si-a lume. Pentru norocul neamului acestuiá, Dum-nezeu a pus pe fruntea lui coroana Moldovii. Cumplites'au de pretutindeni asupra tärii lui, ci el toate a stiutlupte ; nu numai pentru Moldovii dar pentru mântuirea

strajä neadormit'a stat, cubratul, mai puternice mai de

vremea aceea. Târziu, dupä un lung de biruintipotriva multilor lui din toate sestrice aduse aminte drag de casa care s'alocurile frumoase in care petrecut copilária folosindu-se de unrästimp liniste, se din cetatea de laaici pe biserica aceasta, la ostasiicari s'au ales vrednici in pod de peste Garbovana

de partea cealaltä a Trotusului un sat noumintirea vitejilor din Vrancea, puse numele Vräncenii.

Patru si mai bine au de-atunci. In asta aumulte din neamurile care s'a räzboit, multi din

semetii Crai, ce cu au pieirea lui a täriinu mai azi hotarele pe harta neamul

tine, a stat picioare, tara ta, in tarase azi pe toate väile, de-apururea va

gloria numeluiA.

www.dacoromanica.ro

CA.LENDARUL 179

iscusitaspunene-a pe veci necazul

Si vesdia de-opotriva...fie dimineata

Ce-a a nunta,, buza arsa

ta decântecele noastre

ferbevisurilor

Tu in curcubeeComoara

maiIn albastre.

tau vin, amurguri,fetele fecioare,

dimineata vinCu prim -

vin cu albafluer dorul -

Nu duce calatorul...

de multe,Ne de pe noi,

câmpiaTe adese inapoi,

domol te poartaCaci duce

neam, ce-asteaptaDe mult, o dreapta sarbatoare.

De mai latu mosnege, -

Cdnd Domni rideni pe spada,Sa noastra lege ;

fratenoastre frate,'

Urlaitale 'nfricosate.

tresareau incremenite,buiestre,

de aramaroibi pe èapestre,

la ta deGrabeau din la poene,

la subsuara,mândrei Cosdnzene.

praf,Si codrul viteazul;Jar tu, fratdne, mareBiruitor

laprin vane

lncovaindu-ti indaratnictau

- SlaviteDeNeputincios tu, astazi -Te-a Imparatul.Ca ta slavita,'gememSi noi,

deTu, sa ne !

deholddor de ;

care poarta

trupurilor noastreS'o de ne

aduni apelemutant in alta !

www.dacoromanica.ro

DIN BUCOVINA- 25 ANI AL

Din mândra a Bucovinei se pe zi cemerge, semnele de româneascd. Un curent sänätos aceput adie in Românilor de sub obláduirea aus-tri

pânä la noi ajung câte-odatä niste note discordante,- o frazä mitocäneascd spusä oamenilor venerabili saude ieftin - aceia, cari sunt initiati in cauzä,

aprecieze pe toate acestea starea de entusiasmRomânilor din Bucovina.

$i o despre täria in credinta :

aJunimei».Junimea este societatemstudentilor Români din Cernäuti.

cu 25 de ani, o mânä de oanieni a avut fericita idee, de aacest focar de puteri juvenile, de vigoare entuSiasm

ideia aceasta a prins rädäcini, trap suflet,societatea poate privi cu multämire la trecutul

ei, incredere in viitor.n'arp esclusiv studenteascd, ea este un

factor important cultural viata poporului din Bucovina,un factor, care colaboreazä din rdsputeri dimpreund cu Asocia-

entru cultura poporului rornân din Bucovina» cucelelalte societäti culturale române la cultivarea sâmtului national.

Numärul respectabil de membri, cari figureazd in anuarul ultimal societätii, ne este o mai mult, toatä Buco-vinei sprijineste adereazä la tinta nobilä a «Junimei».

Despre aceasta ne-am putut convinge toti aceia, cari am grä-bit aducem prinos de societätii, venind cu dorul.

ne cunoa§tem fratii.Au fost särbätori inältätoare de când

curi o parte din fratii no§trii timpul cuFlirt», uitându-si, au ei o trebue sä un cult

pentru ea, atunci aici, la särbärile din preajma Putnei,ne-a fost dat vedem silinta entusiastd de-a fi cât mainesc tot ce este program.

este firesc, cäci ce ne-am face noi, cei de sub oblä-duire ca grai ca

avem mai scump : caract.erul !

In mijlocul fratilor nostri am petrecut, pentru o adu-www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

nati solii trirnise toate unde-i româ-neascä nefericita Basarabie.

Au venit osfântul» stindard frati dinfrati de-ai din Macedonia

flacdrilor, am venit noi, din din «Dacia felix», totiicu acelasi gând, aceiasi ne ochii särbdtorireamuncii ogorul al Bucovinei.

putem spune din capullocului, ne-am la ve-trele noastreorati de dede bucurie, ne-a fosträzit firn de-o mul-

sufleteascä atât demare.

descriu festivitd-tilor program, decursul

esecutarea ? Toateacestea cred dispensat ale face, ziarele noas-tre au descrie inrapoarte cit maidecursul serbärilor.

voesc numai tâl-cuesc prin vorbe, bucuria pecare au simtit-o totii.

cred, nu estecurie de toate zilele, bucuria,pe care am sirntit-ospre la «academie»,privind feeria aPantazi ascultand pe ora-tori, - la «comers»,

«Picuralu de la Pind»

ardmánesc, infratii bucovineni, - la

festiv când yedeam peferneile Bucovinei cum se in-tree frumusete cu costu-mele

in orasul un mix-compositum de tot-feliul O. SPXTHE. - Cioban.

de neamuri, cosmopolis de (Dupä Expositiei Soc.

pra-voslavonico-ruteand, spune un de-ainostri,- se mândru, pe piata principald, «Casa

idee aceasta. in «Casa au sediulproape toate culturale rornânesti din Bucovina. Cinewww.dacoromanica.ro

182 CALENDARTJL

voe§te in atingere elita :societätii din Cer-näuti n'are cerceteze «Casa sunt lo-calurile societätilor revistelor din Bucovina.

impresia asta de unire, de fräteascä impune.Din «Casa nationalä» s'au festivitätilor

Aici au fost prezentati - localul-societätii, un local aranjatcu gust, bibliotecd bogatä, reviste multe - reprezen-tantii societätilor surori din Transilvania Macedonia.Reprezentate au fost urmätoarele : «Uniunea

din Bucure§ti Titu Axente, Nicu Fortunescu, PetreDoria Radu Pancu),Studentii dreptBucure§ti, (dn.

din Viena, G.vacovici Cercaoschi)«Petru Major» din Bpes-

(Seb. Stanca Ho-ria P. Petrescu).:

Cu bucurie nespusäam väzut representati

pe studentii macedo-prinG. Cica.

La festivitätile, cariau urmat, au luat parte,in frunte cu I. P. S.Sa Metropolitul, dr.Vla-dimir de Repta, cu pre-§edintele Princi-pele de Hohenloheni§te oaspeti iubiti din

: principeleMoruzzi Alex. LeonGhica, cunoscuti mece-nati, apoi zelosul secre- -tar al Al.rescu.

Apoi, dintre tineriino§trii

Pu§cariu, care a ti-nut o conferentä mult- austatá despre «Poetii(DupS un tablou al Expositiei Soc.

ArtisticA» 1904). no§trii cei tineri..«Academia» - un obicei inprumutat studentii germani,

dar aplicat la noastre; ne-a. pus in uimire prinmusea tablourilor vivante, grin vorbirile de ale pre-§edintelui Soc. (d. G. Lucaci) cele ale d-lui profesorpovici (Dorul presus de toate prin scenawww.dacoromanica.ro

CALENDARUL

fermecätoare, plinä de emotiune, predarea steaguluidin partea femeilor românp. Femeile române aulinut a-rate dragostea däruind Vunimei» un steag tricolor defrumuseta.

au fost cineva fericit de grandioasele fesiivale, atunciprima linie, au fost reprezentatii societätilor. Pe dinaintea

chilor deschis orizonturi de cari dädeaueqsistä, dar nu aveau cunostintä, sunt impodobite

cu atâta dumnezeiascd.Trebue se numai acela poate da seama despre

Românii din Bucovina, care a avut norocul sä se când-va Bucovinä», care a putut auzide care s'a convins de entusiasmul ce spre

cercul societgii qunimea» de tot ce estenesc nobiL

A

Toate mie-mi deCe voinicOi ne'nsurat

mai am trei 'n satcopil nebotezat.

Boteza-Paq,.Ftiu

Cumverde

Dar iar l-oi pierde.mai perdut

sattrei fete

UnaAlta cisme-iAlta gura-i

DIN BANAT.

www.dacoromanica.ro

Li.

Incetatä din viatä, anul acesta 1904 in ziva de 20 Martie, dupä.un lung martiriu, numai de 38 de ani, Lucrefia Gr.Lehliu, näscutä Negoestu, o nemárginitá durere familiei,din pleca pentru vesnicie, isbind o de

nenorocire pe inginerul Gr. Lehliu, care aimpärtit de restriste ca debucurie pe rudele sale deo-sebi, care o adorau ; pe numeroa-sele sale eleve, pentru care lovi-tura fu mai puternicä cucât primirä vestea peasteptatä amortii vreme de ; petoti in care

au apreciat-o. De o blândete decaracter färä pereche, ea säocupe in locul uneiadevate mame, printr'oruptä dragoste atentiune cáre

inconjura in moment,calitate de directoare

tulni, fie ca -profesoarä ladin azilul « Elena Doamna ».

Institutul Nouä Nego-escu» pe care fundase in 1891

d. CristuNegoescu, prin munca neprege-tatá a acestor douä inteligente

deveni o adeväratá ne-cesitate in nostru

(Dupi particular. Tinerele generatiuni defete, care format sufletul, amintesc multämiratie de bogatele care inzestratá Doamnarecloare, care o pricepere deosebitä un devotament färäpreget sä-si indrumeze institutul pe calea perfectiunei.

adevär, Lucretia Lehliu a crea din sa, nu unizvor de venituri, ci a da o institutiune culturalá modeldin care sä fetele pregätite toate caredobesc pe o adeväratá femeie. Discursurile inaugurale saude in-

L. Lehliu.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL iMINERVEI» 185

chidere a pe care directoarea le rostea cuasemenea idei

pentru tinere exuberante de sentimente curatromânesti. au nobilul säu au incurajat-omitându-si din cele depärtate colturi ale la o

ce acum se fundase. Lucretia Lehliu realizase visulcultural, când moartea o räpi in sale.

Ca profesoarä de limba româneascä la dinAzilul Elena Doamna, Lucretia Lehliu a-si da seamä de

de care suferea limbii materne inlucreazä, colaborare cu trei colegi institutorf, o carte

de citire - foarte in lumea didactia un cursplect pentru primare urbane rurale. Ministerul. Instruc-

spuse prin aprobarea bine1899. Mai târziu in toväräsia D-nei Cleopatra Constantinescu,prof. la Externatul No. 2 din capitalä, dete la ivealä o carte decitire pentru clasa I-a profesionalä, unica lucrare pentru

aprobatä de moartea autoarei.Lucretia Lehliu a ocupat un de intre muncitorii

pe didactic, realizând directie o acti-vitate luminoasd.

De un caracter foarte blajin resemnat gata sä su-ferintä a räusit numai prieteni, dezarmând sau amutind,printeo blândete neasemuitä, pe aceia cari ar fie

La inmormântarea ei fu un adevärat la cimitirulS-tei Vineri, unde o lume nenumäratä veni sä pentru ceadin datä, corpul al care pleca infirsita a vesniciei. Ea fu o de afectiune, osotie virtuoasä dar mai presus de toate, o duioasä; cäreia

nu i-a fost fericirea A murit atuncimai mult trebuia incepuse privegheze

la cresterea drägälasei sale copile Tinela care e portret),pe care o la o totul (abia de11 luni).

Dumnezeu atot-puternicia sa, poate va fi voit sä ocrute de restristele acéstei vieti care nu-i dat zä-reasa fericirea de cât de departe, o luä la sine intr'olume care dea ceea ce nu avusese pe pämânt.

Fie ca activitatea Lucretiei Lehliu slujeascä de vesnicvie, multora care au pornit pe calea a didacticei.

Fie ca amintirea ei sä fie netiitatä pentru toti.11 Oct. 1904.

www.dacoromanica.ro


CORESPONDENDE AMOREZI

SAU LA 1822 1832

nu am putere mai obijduit.printeo eu de t-am doslosit,

in mine, acest amar predmet,, Din porodul dumitale, m'am trezit pept.

Dar dumneata prin mi-ai aspruVrand in mine dau dopros.

: dociadarisesc,mea nu zice de cum-ca tece'ti trimisesem vizavor,

din hoduLdelei mele se vedea numai amor.Dumneata de seama opisul ce .t-am datSi-i un linde sufletul preaDrept aceea eu oT-o ahota agurCerand anume la otnosenia mea

eu voi da ori d-ta vei (i proci»

Paraponu ce'rni facusesi, file, eu 1-am priimitOstoson nu ai fosmul meu mult inbitTi taftelis, eu oriste

Malista psihimu, spun te iubesea'mi a-mi ?telebirnu, esti sigur te-oi

Tipob s nu am in parigorie nuDar aflu tine, 'n rai cred.Neshe de la Pendedeca, de când noi ne-am tot iubitSpun last zefaimeaua telos panton te-am vândut.Orisioras ai vrut, n'am si oftat ?

te iubese ast-fel ea si m'ai farmecat.Polvacala 'mi pare tu te-ai

logiotatos s'ajungi ai nimerit.duiosie, mult a m'asculta

faci schepsis, nerozii, chetalipa.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 187

STATISTICAZiarelor revistelor române din 1904.

1. Actiunea, cot. An. Buc. Tip. Dor. P. Directoran lei 5

2. Actualitatea, a. I. Rosiori-de-Vede. Tip. i an lei i nr.3. politic a. XIII. Tip. proprie. Dir. C. Mille. I an 30 ;

nr.4. Adevitrul de ziar popular, a. I. Tip. Dir. C. Mille

an 16 lei un nr. bani.la sate, pentru bilunar. a.

an lei nr,6. Agrarul, cot. al proprietari a. I. Bue. M. S. Niculescu & Comp. nr.

5 bani.7. Alarma, a. Craiova, Tip. F. an 12 lei nr.

8. nationalist; a. VII. Buzeu. Tip. Al. Georgescu. 1 an 6 nr.

9. Alarma Argesului, a. XIII. C.-Lung. Tip. G. N.lei nr.

a. X. Giorgio, Tip. N. Pandelescu. an 5 un nr. b.11. Balcanul, Opt. a. I. Tip. Gr. Luis. Dir. Lecanta. an lei;

nr. 20 bani.12. Balul Presei, (24 Ian. Galati, T. Nebunelli.

Bazarul, foam a mag. de galanterie N. D. a. T.-Jiu. Tip.Milosescu. Gratis.

14. Botosanii, national-liberal, a. V. Botosani. Tip. B. Saidmann. 1 an10 lei; nr. bani. -

Tageblatt, ziar cot., a. XXV. tip. an 30 lei; unnr.Bukaresti Magyar Ujság, ziar a. Bucuresti, Tip. Bukarester Tageblatt.

an 3 lei, nr. 20 bani.17. a. XIV. tip. G. an 8 lei.18. Carpatii, cons. a. tip. I an 20 lei; 10 bani.19. Conservatorul, cot. cons., a. Bucuresti, tip. Dor. P. i an 40 lei ;

nr. 10 bani.20. Constanta, sipt., Constants, tip. Fratii Grigoriu. 1 an 10 lei;

nr. 20 bani.21. Cronica, cot., a. IV. Boo., tip. Toma Basilescu. an 24 lei; nr. 522. Cronica a. tip. an lei.

Curierul Comercial, tip. N. N. Voicu. an20 lei nr. leu.

24. Olteniei, indep. a. XIV. Craiova, tip. David I. Benvenisti.20 lei ; t nr. 10

25. Curierul Comertului, sipt., a. I. tip, Max leu.Curierul pol. econ. soc. literar, an. XIX. Botolani, tip. B.

Saidmann. 1 an 20 ; 1 nr. 5027. Curierul din Moldova, sipt. pe timp. Seria tip.

H. Goldner. nr. bani.lndustriei 'bilunar, a. XXIII.

Antonescu. an 12 lei.29. lalomitei, a. V. tip. C. I. an

10 lei.Dobrogea, sipt., a. V. tip. 1 14 lei;

un nr. 20Doljul, cons., a. L tip. & an 10 lei; nr. b.

32. Dreptatea, sipt. a. I. tip. P. M. an 6 nr.10Dreptatea, sipt., a, tip. R. & Ign. Samitca. an 10 lei; un

nr. bani.34. Ecoul Dunirei, al inter. comerciale, a. tip. Max

Ecoul Nacedoniei, nationalist, tip.36. Ecoul Noldovei, nationalist, a XIII. tip. an 10 lei;

nr.37. Ecoul din zipr a. I. Craiova, tip. R. &

Ecoul Romanului, a V. tip. R. & Ign.39. Ecoul Vrancei, cons., a. VIII. Focsani, tip. G. A. Diaconescu.

Egalitatea. semit, a. XV. Bue., tip. Dir. Ill.41. Epoca, cons.-junirnist, a. X. Buc., tip. Universitara,.www.dacoromanica.ro


42. Evenimentol, cons. XII. tip7Nproprie.43. sapt. al Dobrogei, a. I. tip. Grtgoriu.

Farul ziar jud. Constanta, a. XXIII. tip.

45. FunctionaruI, Apt.. a. tip. Dor. P. Cucu.46. ziar cot a. tip. proprie.47. Gazeta Craiovei. de ori a. XXXLV. tip. R. &

SamitcaGazeta de a. ? tip.

de a. ? tip.Ialomitei, a. VIII. tip. Gazeta

51. Gazeta Moldovei, a. II, Iliescu & Grossu.52. de a. XXVI. tip.53. Teranilor, p. sateni, a. XI. tip. Al. Valescu.54. independent, a. I. Craiova, tip. 1. Benvenisti.

a. Ploesti, tip. «Democratul..cot. lib., a. XXVIII.

57. Independenta a. I. tip. Vorvoreanu.58. Iris, grecese. a tip.

Liberalul, ziar a. tip. Iliescu & Grossu.bilunar, ?

Libertatem industrial a tip. Al. Codreanu.62. , a. Alexandria, tip. C. Georgescu.

Lumina. ziar Opt., a. VII. tip.poporului, apt.. a. 1. Focsani, Diaconescu.

65. Luptatorul cons. slpt., a. III. R.-Sarat, tip. ?66. silpt. cons., a. I. T.-Severin, tip. L. I.67. Meseriasul al Club. rneseria§ilor, a. V. tip.

1 numlr ziar socialist. tip.69. al portului, cotid., a. P. M.

Mercurul popular a. XVI. tip.71. Mach. Com. Bucuresti, adm., 5514., a. XXIX. tip. «Clemente..72. Moult. Buzeu. a. tip. Al. Georgescu.73. Monit. admin. a. XXXV. Macavei.74. Monit. ziar admin. tip. C. I.75. Arges, admin. 2 sapt., a. XVII. tip. Radulescu.76. Covurlui, 2 pe slpt., a XV. tip. I. Schenk.77. Jud. Targoviste, tip.

Monit. Dolj, admin. XXIII. Rel. & Samitca.Mehedinti, a. XIII. T.-Severin, tip. & Ign.

a. IV. Slatina, tip. C. Constautinescu.St. 2 pe XIII..Caracal, tip. I. Petrescu.

Jud. admin., tip. Judetului.Vaslui, a. VI. Vaslui, tip. G. Onceanu.

Monit. al corn. Constanta, VI. Constanta, tip.Monit. Of. al corn. adm., a. tip. Sateanuluis.Munca, a. tip. i. Gologan.Munca Poporului, ziarul a. II. tip. M. Antonescu.Observatorul, nat.-lib., cot., a. tip.Orfanul, tip. M. T.

so. Orientarea. ziar nat.-lib., I. Tip. Max Frankel.Oriental, bilunar, a. I. tip.Paloda, slpt., a. XXIII. tip. G. an 3 10Patria, ziar a. Craiova, tip. 1. N. Macavei. an to lei

94. Patris, cot. proprie. an 40 lei 10 bani.Prahova, cons., a. VIII. Ploesti, tip. an 10 nr. 5 bani.

96. 24 R.97. Presa, ziar sapt., a. I. tip. N. Pandelescu. an 12 lei; I nr. 59S. Presa Apt., a. I. T.-Severin, tip. & Samitca. an 2.50 lei ;

a. I. tip. «Democratul.'. 1 an lei.100. Prietenul Poporului, ziar popular, a. IV, tip.

an lei; 10 bani.101. nat.-lib., a. V. R.-Sarat, tip. A Posmantir. an 12 lei ;

5politic, a. I. Craiova, tip. & Ign. an 5

lei nr. 10pe timpul tip. 1.

104. Romania. cot., a. ; un nr. 5www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 189

105. Pind, ziar national, II. tip. 1 an 7lei ; nr. 15 bani.

Rumänilcher Lloid, ziar a. XXI. Bue., tip. proprie. an 1 nr. 15 b.107. Sanitarul, ziarul serv. sanit. din Prahova, pe luna, a. I. Ploesti, tip.

an lei.Secolul, cot., nat.-lib., a. VI. tip. E. ,N. Miuleseu. 1 an 30 nr. b.

109. Sentinela, a. IV. tip. Leon Svoreni.I an 6 lei 1 nr. bani.

Stafeta Prabovei, a. III. Ploesti, tip. I lei.111. Steaua, a. III. Dorohoiu, tip. ziarului. 1 nr. bani.

Steaua Olteniei, a. Craiova, tip. 1. Benvenisti. an lei:nr. bani.

113.- Steagul, cons. a. VIII. Botosani. tip. Saidmann. un nr.114. Scutul Tecuciului nat.-lib., a. I. tip. Speranta,. an 5 lei :

1

Teleormanul, a. XVIII. T.-Magurele, tip.lei ; 1 nr. bani.

116. Timpul, cons. a. I. Alexandria, tip. C. an lei; 1 nr. b.117. Tribuna Conservatoare, ziar a. II. T.-Severin, Luisa an

6 lei; un 5 bani.Tribuna, a. IX. Craiova, tip. Ralian & Ign. Samitca. an 10 lei

5110. Tribuna nat-lib.. a. V. Galati, tip. Moldova. lei; nr.

lo bani.Tara, ziar cons. cot., a. II. tip. Cerbu S. E. an 20 lei: 1 nr. bani.

121. a. I. tip. «Moderna", M. T. lei ;nr. bani.

122. Universul, cot., a. XXII. proprie. 1 an 17 lei: un 5 bani.a. I. Giurgiu, tip. N. Pandelescu. 1 an lei; nr. 5 b.

124. sapt a. I. Giurgiu, tip. N. Pandeleseu. 1 an 1 nr.5 bani.125. I. tip. Marin Petrescu & Comp. an 7

lei ; un bani.T.-Ocna, polit. a. tip. Al 1 an 5 lei

1 nr. bani.127. Militari, lunar, a. I. Antonescu. 1 bani.

Meseriasilor, a. L N. N. Gratis.129. Apt., a. I. tip. T. 1 an 5 lei :

i nr. bani.Vocea Tutovel, nationalist a. X. tip. G. V.

lei nr.Voea Veteranilor. hilunar, a. tip. N. N. Voicu. au lei: b.Vointa Argesului; ziar a. tip. Transilvania,, I.

an lei; nr. bani.133. Vointa Craiovei, nat.-lib., a. X. Craiova, tip. Ralian & Ign.

1 an lei; nr. 10134. Nationalh, nat.-lib., cot., a. XXI. proprie. an 40 lei :

bani.ciar nationalist ort. a. II. Tip. an 20 lei; 1 io

130. Argesul, ciar nat.-lib., slpt. a. I. Pitesti, tip. Lazar bani.137. Tineriruea, ziar bilunar, a. T.-Severin, tip. Cutui. an lo lei

Ziarele de pesteActivitatea a. Propr. Aur:el Lunteanu. 16 lei.Desteptarea, ziar, de 2 ori a. Cernauti, soc,

an 20 bani.Poporului, pe a. Cernauti, soc. tipogr. bucovi-

neana. an 6 lei ; un 20 bani..1. Drapelul, de trei ori Logoj Director D-r B. Braniste.

ziar a. Simläu-Silvaniei, tip. lei.Libertatea, a. ;Tipografia 1 an lei.

7. Telegraful 3 ori a. LII. Sibiu, tip. archidiecesanä. 24 lei.Transilvaniei, cot., a. LXVII. Brasov, tip. A. an 40 lei.

Tribuna, cot., a. Arad, tip. George 40 lei.Unirea, a. XIV. Blaj, tip. Seminarului archidiedesan. anViitorul, ziar clerical, bilunar a. I. tip. bucovineani. an 12

12. Vointa, a. I. Bistrita, Csallner. an 15 lei.

Reviste apärute cursul anului România.1. Administratia revista functiOnarilor atm. ori pe a. I. Bue., tip.

P.Cucu. an 6 lei.revista proprietari, ori a. IV. Bue tip. T.

an s lei 50 ham.www.dacoromanica.ro

190 CALENDARUL

3. Albina, a. VII. Bac., tip. Carol an lei; nr. b.4. Amicul Agricultorului, agricoll, 2 ori pe a. XV. Bue., tip. «Emi-

neseu». an 10 lei.Amicul Progresului a. Bue., tip. Albert Baer.

an 15 lei.7. Amicul Tinerimei, a. T.-Jiu, tip. N. D. 1 an 8 lei.8. literare polit. L Bue., tip.

an 20 lei; nr. lei.9. Amvonul, revista clerului, a. VII. Bue., tip. M. S. Niculescu & Comp.

an 4 lei.Antialcoolul, revista ligei antialcoolice, lunar. a. V. tip. I. V. an 3 lei.Archiva, revista soc. stiintifice-literare, lunar, a. XIV. Iasi, tip. «Dacia». an lei.

12. Archiva veterinara, revista corpului profesorilor veterinari, la luni, V. I.tip. I. V an 10 lei,

Arta, revista pentru teatru literaturl, a. L tip. an 4 ;

nr. bani.14. Aurora, revista pentru literatura etc. 2 pe a. II. Craiova, tip. David.

Biserica a. XXVILL tip. bisericesti».i an 10 lei.

16. Biblioteca tip M. nr. 2017. Biblioteca profesorilor, tip. 1 nr. bani.18. Biblioteca pop. arom. «Lumina», Bue., tip. L'Indépendance

Roumaine. nr. 2619. Belgia Orientului, a. H. tip. nr. 5 bani.20. Asociatiunei farmacistilor din la 2 a. VI. tip.

Nicolescu &Buletinul Camerei de din Bucuresti, Sem. L tip.

G. Abuletinul Camerei de din Constanta, 2 a. XV. Constanta, tip.

«Ovidiu», Vurlis. an 6 lei.23. Buletinul Camerei de din Craiova, a. XV. Craiova, tip. N.

an 6 lei.24. Buletinul Camerei de lunar, a. XVII. tip. C. P. Nico-

lau. 1 an 4 lei; nr. 40 deBuletinul Camerei de Comert, din 2 a. Focsani, tip. M.T. Dumitrescu. an 6 lei ; 1 nr. bani.

26. Buletinul Camerei de Comert din Galati, 2 ori pe a. VII. Galati, tip.Roman». an lei ; 1 nr 25 bani.

27. Buletinul Cainerei de Comert din Iasi, 2 ori pe a. XIII. tip. P.& Grossu...1 an 6 lei.

28. Buletinul Camerei de din lunar, a. I. Schreier.I an 6 lei.

29. Buletinul Comitetului Fed. Zionistilor, semit., lunar, I. Galati, tip. A. Fried-mann. an 4 lei.

Buletinul Corp. (Statuia), lunar, a. Slatina, tip. C. Constantinescu.Buletinul Corporatiei perierilor ferarilor din Ilfov, a. I. tip.

«Gazeta32. Buletinul Direct. Gen. Sanitar, 2 ori a. XVI. Bac., tip. Carol

Göbl. an 10 nr. bani.18. Buletinul Gorjului, XXI. T.-Jiu, tip. N. D. an lei.34. Buletinul Industrial, lunar, a. VI. tip. «Clementa». an lei nr.

Buletinul Of. al Min. Cultelor 2 a. IX. Vol. XI. tip. Carol Gobi.36. Buletinul Urbei lunar. Focsani, Al. Codreanu.

Buletinul numismatice, lunar, a. I. Imprimerla Statului. an 31 nr.

Buletinul soc. politecnice, trimestrial, a. XX. tip. F. Göbl an 30 ;nr. 2 lei 50 bani.

Buletinul stiintelor medicale, lunar, a. I. Bue., tip. L'Indépendance Roumaine,40. Buletinul Of. al Putna, a. VIII. Focsani, tip. «Aurora». an ;

1 20 bani.41. Buletinul Of. al Min. de Interne, lunar, a, X. Imprimeria Statului.42. Buletinul Minister. etc., adm., a. XV. tip.43. Buletinul soc. geografice sem., a. XXV. I. V.44. Buletinul funetionarilor publici, 2 ori pe XVI.

Buletinul soc. Codrul, al forestieri, lunar, a. I. Bue., tip.an 8 lei: 1 nr. 80 bani,

46. Buletinul de la 2 a. XIII. Impr. Statului. 1 an lei47. Buletinul soc. institutorilor institutoarelor, lunar. tip. «Minerva..48. Buletinul sind. a. I. Galati, tip. «Buciumul

8 lei.49. Buletinul statistic al Primiriei lunar. tip. F.50. Buletinul telegrafo-postal. 2 ori a. XXXIV. tip., Impr. Statului.

an 4et mémoires d. d. Chirurgie, t. VI. tip. L'Indép. Roumaine.www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

52 Bufonul sau Amorezatilor, bilunar. Craiova, tip. D. Benvenisti. an 3 lei.53. Bursa, revistl etc. a. Bue., tip. E. S. an 30

nr.54. Vietei, biser. populárk I. Pitesti, tip. an lei.

Sanitark rev. 2 pe a. VI. tip. an lei.56. rev. a. Ill. Bue., tip. Albert Baer. lei

nr. 25 bani.Carnetul veterinar, a. XIX. Botosani, tip. Saidmann. 1 an 20

lei 1 nr. 50 bani.Hendis, unie, 9 lan. 1904. Iasi, tip. H. Goldner.

59. studiilor militare, a. XV. SAteanului.60. Chrysantema, rev. lunark a. M. T. Dumitrescu. an 6 lei.61. Citirea, lunar* a. IL Craiova, tip. & Ign. Samitea. an 6 lei.

Convorbiri Literare, a. VIII tip. I. V. an 20nr. leu bani.

Convorbiri Didactice, rev. lunark a. X. tip. N. N. Voicu.64. Creditul, ori pe a. VI. an 20 lei.65. Curierul financiar, rev. a. XXXI. tip. Clementa. an 40 lei; nr. leu.66. Curierul judetian, rev. 2 ori a. tip. Ion S. Codreanu. an

lei; nr. 50 bani.67. Curierul zionului, seinitk a. tip. an 5 nr. bani.68. Balkans rev. sApt., a. I. tip. an 12 ; 1 nr. 20 b.

CuvIntul, rev. lunarl, a. I. S. Niculescu & Compt. an 3 lei 50 bani ;30 bani.

70. CuvAntu1 AdevArului, rev. ori pe a. Craiova, tip. D. I. Benvenisti.an 4 lei.

71. Diana, rev. lunark a. tip. an72. Dreptul, rev. 2 ori a. tip. Gutenberg, I. Göbl. an 40

lei; nr. bani.Economia Nationalk rev. a. XVIII. tip. an 20 lei ;

nr. 2 lei bank74. bilunark a. I. tip. C. D. I an 4 ;

15 bani.75. Fermeeltorul, rev. bilunark a. tip. Albert Baer. an lei; nr. bani.76. FreamItul, rev. a. I. T.-Severin,qip. L. I. Cutui. an 7 lei; nr. bani.77. Fusta, rev. umoristick a. I. Gazeta SAteanului. an 5 lei: 1 nr.

bani.78. Artelor, rev. a. I. an 10 lei; 1 nr. bani.29. Gazeta Matematick rev. lunark a. IX. Bue., tip. F. Göbl 1 an lei.so. Gazeta Siteanului, il. enciclop., bilunark a. tip. proprie. 1 an 10 lei.

Gimnastieul a. VI. tip. T. Basileseu. an 3 lei.Hazul Satelor, rev. a. IV. tip. Gazeta Al.

Musetesti Arges.sportivk apare in timpul a. I. tip. Niculescu &

an 3 ; nr. bani.84. Ideea rev. eneiclop., lunark a. II. Iasi. tip. an 2 lei ; 1

15 bani.Independenta rev. bilunark a. tip. 1 nr. io

86. Jurnalul soc. Centr. Agricole, rev. bilunark a. XI tip. Albert Baer. an 8 lei.87. Krik-Krak, rev. a. I. Bue., tip. Dor. P. Cueu. 1 an io lei ;

nr. bani.Linia rev.' liter. bilunark a. I. tip. Nieulescu & Comp. an lei.

89. Literatorul, lunark a. XXIV. (?) tip. Niculeseu & Comp.Literaturl rev. lunark a. VIII. tip. Niculescu & Comp.

an lei; nr. lei 2.50.Lumea IsraelitI, rev. lunar., H. Bue., tip. Eminescu. an lei.Lumina, rev. a Rom. din a. tip. Roumaine.

an 6 ; 1 nr. bani.Lucritorul Tipograf, rev. bilunark a. I. tip. MotzAtzeanu. an 2 lei b ;

nr.94. rev. bilunark a. I. tip. Gazeta 1 nr. 30

Mihail rev. bilunark I. tip. an 5 15 bani.Milcovul, lit. a. Focsani., tip. Codreanu. 1 an 4 lei nr.

Mevasereth Zion, rev. bilunar a. tip. Munea. an 6 .98. rev. p. arte, si a. Bue., tip. &

Comp. an 20 lei.99. Moda a. I. tip. an 10 lei nr. 20.

Moniteur du petrol rev. bilunark a. V. tip. L'IndépendanceMoult. interes. petrolifere rev. a. IV. tip. an

lei.102. Monit. Licitatiunilor, bilunar, a. XV. tip. Universala 1 an 20 lei.

(Camera cotid. Bue., tip. proprie an 40 lei; 1 25 b.104. Oastei, adinin. tip. Statului.www.dacoromanica.ro

192 «MINERNEI»

105. rev. a. tip. an 5 lei; 1 nr. 60 b.106. Ortodoxii, sap., a. Buc., tip. Carol an lei.

Noua rev. rev. lunar., a. I. tip. F. Uonstantinescu.an 6 lei.

108. Ovidiu, rev. a. IV. Constanta, tip. Dim. Nicolaescu. 1 an lei nr. 50 b.Pacostea amorezatilor, rev. umoristica, a. T.-Severin, tip. L. I.

nr. lo bani.Paloda rev. a. tip. Catafani. an leu 50 bani ;

1 nr. 15 bani.111. Pastorul, rev. lunar. clerical., a. I. Pite5ti, tip. I. L Schreier. an 4 lei.

Pentru eopii, rev. a. II. Bue., tip. Adevarul. an 2 lei banil113. Plugarul, rev. bilunarl, a. tip. Albert114. Praitia, rev. umor., a. tip. Universals. 1 nr. bani.

med. rev. med. a. XXVI. Bue., tip. Universala. an 20116. Progresele rev. lunar., Bue., tip. Munca. Str. nr. 25 bani.117. Literari, rev. a. I. tip. Universala. nr. bani.

Psihologia p. ev. data, , tip. Clemente. an leu ; 1 nr. 25 bani.119. Palestine, lunar., tip. Kalber. 1 nr. bani.

Plânsul, rev. tip. S. M. Niculescu. 1 nr. bani.121. Pleiada, a. I. M. M. Antonescu.122. Revista a. I, odat. pe Galati, tip. Moldova. 1 an 3 lei :

nr. 50 bani.123. Revista Armatei, lunar., a. XXII. tip. Albert Baer. 1 an lei.124. lunar., a. XVIII. tip. Universal.. an 20 lei.

Revista la II. Bue., tip. I. V. an 3 lei..Revista a. tip. Eminescu. 1 an 30 lei.

127. Revista Expos. Agrare, lunar., a. I. tip. Gutenberg. Gratis.Revista drept sociologie, lunar., a. VI. , tip. Gutenberg. an 20 lei.Revista de Chirurgie, a. VIII. 1 an lei.

130. Revista Farmaciei. a' Rue., tip. Speranta. an 12 lei.131. Revista Folositoare. a. Universal.. an 4 lei ; 1 nr. 30132. rev. a. I. tip. A'bert-Baer. 1 an 20 ; nr. b.133. Revista Administratie, lunar., a. I. tip. Albert Baer. an lei;

1 nr. leu 25 bani.134. Revista horticola, lunar., a. VI. tip. Gazeta SAteanului. an lo lei.135. Revista Idealist., lunar., a. tip. Universal.. an 30 nr. lei

bani.116. Revista Infanteriei, lunar., a. VIII. tip Clementa. 20 lei.

Revista lunar., a. V. Buzeu, tip. 5 lei.Revista lunar.. tip. 1 an lei.

-139. Revista lotorici a. N. N. Voicu. 1 an 18 lei.Revista a. XXV. tip. Gazeta Säteanului. an 20 lei.

141. Medical., ori a. IX. Bucur., tip. E. S. an lei.142. Revista Militat., rev. a. VII. Bue., tip. Carol Göbl.143. Rev sta rev. 2 pe XV. Bue., tip. Eminescu. an lei ;

1 .nr.144 Revista Padurilor, bilunari, a. Bue., tip. Gutenberg. an 12 lei.145. Revista Parlamentara, bilunara, a tip. Speranta. an 20 lei.146. Revista Poporului, lunar., a. XIII. Bue., tip. Albert Baer. an 20 lei.

rev. sipt., tip. Speranta. an 2 bani.146. Revista Romtnia, a. M. Klein.146. Ortodoxa. rev. lunar., a. tip. Gutenberg. an nr. leu.150. rev. a. Bue., tip. Albert Baer. nr.151. Revista ori pe a. IX. Basileseu. i an lei : nr. 50

Revista de med. veterinara, a. XVII. Bucur., tip. an 10 lei.153. Revista Tinerimea pe an. Bue., tip. Carol

rev. a. tip. an lei; nr. balli.rev. a. tip. Clemente.

156. a. tip. Universal.. an. 6 lei.157. rev. a. Ill. tip. Dor. P. nr. 50 bani.

Biserica, rev. lunar., VII. tip. Clementa. i an 4 lei.159. pedag., lunar., a. tip. 5 lei.160. Sezátoarea, rev. lunar., a. XII. tip. M. Saidman. an 3 lei161. Sáteanului, rev. lunar., T.-Jiu, tip. N. D. an162. Sfaturi, rev. higien. Dr. tip.

; 6 lei.163. 3 luni, a. tip.164. Spieitul, umoristica, a. tip. N. Voieu. 1 an 5 10165. 2 ori rev. medical., I. Bue., Emineseu.166. Spre revist. lunar., a. tip. B.167. rev. bilunar., a. tip. an 1 leu.108. Herzl, 26 tip. Eminescu. nr.

rev. Opt., a. tip. G. 1 nr.www.dacoromanica.ro

RUL

17e. Tipuri Ticur universitare, unie., Martie tip. Munca, nr.bani.

171. Tribuna ori pe med., a. Bum, tip. Universals. an lei.172. Trivalea, rev. skpt., a. tip. Transilvania. 1 an 6 nr. bani.173. Tipograful a. I. Bue., tip. N. N. Voicu. 1 an 2 lei bani. nr.

10 bani.174. Literar, rev. a. XXII. .Bue., tip. Universul nr. 5

Veselia, rev. umoristicg, a. tip. Universul. an lei bani ;nr. bani.

176. Piata rev. a. tip. Munca. 1 an 20 lei.177. Viitorul, rev. biseric. didacticg a. tip. Dacia. an 6 lei.178. Ziarul rev. sipt., a. VII. Bue., tip. Universul. an 5 lei ; 1 nr. 10 b.179. Solidaritatea, rev. corp. I. Craiova, tip. F. Constantinescu.

Revistele de peste Carpati.Biserica a. Arad, tip. 14 lei.

2. Bunul Econom, rev. agricolg, a. V. Minerva. 1 15 lei.3. Candela, rev. a XXIII, Soe. 1

an 12 lei.4. Familia, rev. sgpt., a. XL, Oradea-Hare, tip. losif Lang. an lei.

Foaie Diecesang, rev. biser., a. tip. Diecesana. 1 an 146. Foaia rev. gr. cat., bilunarg, Blaj, tip. Seminarului archi-

diecesan. an 10 lei.7. Junimea Literarg, rev. a. I. Cernguti, tip. soc tipograf. 1

an 8 lei.Luceafgrul, rev. lunar., a. I. Budapesta, tip. Poporul str. 00/a

1 an 16 lei.9. Revista a. VI Sibiu, tip. Archidiecesang. t an 12

Transilvania si Analele. 2 luni, a. V Sibiu, tip. an 12 lei.

X

ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI

Cuvântul se urzeste dill 9re», care sunglimbs «pa» este «per» latinesc, apoi din verbul

inseamnd: «a stählen germ.) d. e.fern], cum face când trece prin apii ferul ros din foc spre

Dar se -prájitä. A pezice chiar acest al lui

vezi lexicorml din Buda-1825.gator»,.sau mai bine «risbunâtor ingenios», lat. deceptor ingeniösus ; germ.

Zicerea «te-a se traduce graiul co-muir german «Er hat dich abgekocht» pe ungurie «Teged lefözött»- ceea-ce se traduce pe fript». dar sau

cine-va cuprinde in rumâneste logic .

limbile maghiari. Deci etimologia estevediti de la latinescul sau per-celeste (a devenibântat)' ori de la percallere (a se prin ori ce misuri). Etimologiaasta se dovedeste si din caracterul cuvântului

MANGIUCA.

13

www.dacoromanica.ro

OBEDEANU

la Bucuresti, in anul 1867 luna Colonelul Vasiledoamna Nathalia Obedeanu Miclescu.

doi de studii. a de Belle-Arte dinBucuresti, acordându-i-se «Medalia de argint» pentru compozitiuni,

dreptul de a lua parte la concursul pentru bursa Statului de

1889 i s'a acordat la expozitia din Paris «Primaune tablouri reprezentând scene din

1877-78 anume : «Sarja de Gorj la Vidin» «Vedete dePrimul, proprietatea marehizei de Bellois-Ceziann,

(Paris) proprietatea domuului C. C. Anion.Presa criticele sale atistice asu-

pra sectiunei române fu foarteMarele pictor Meissonier ce era presedintele

comisiunei pentru sectiunea artelor, la vedere atabloului «Vedete de si adresân-du-se Bibescu ce era bomisarulgeneral al României, alti membri dincomitet printre cari Bonifaciu Florescu,

: «Il la de solides qualités et si ce gar-continue a étudier sérieusement, peut arriverloin».

Aceastä din partea unei glorii a Arteiimpreund cu frumoasaveneau spre la timp in1889 când se a intra Academia din

an - 1889 - ca bursierul M. S.Regelui Carol a intrat la Academia din

al 10-lea din 150 concurenti.decursul patru ani de studii a fost clasat printre cei d'in-la expozitie

absolvind Academia i s'a acordat «Medalia de argint»ocaziunea expunerei tabloului ecuestru al Regelni

Carol, August 1877. Acest tablou expus Septembrie Oc-tombrie an la salonul de toamnä «Kunst-Verein» din Münich,

bun toatá presa cea din provincie i-aucrat pasagii foahe elogioase in _artistice asupratiunei acestui salon. d. ex.: oficiosul eAllgemeine Zeitung» (vezi20 lunie 1893, cu ocaziunea expozitiei Academice, 4 Octombriean); Nachrichten», 26 Septembrie, «Bayerischer Curier» 27Septembrie 1893 ; «Augsburger 6 Octombrie 1893 ;

Oscar Obedeanu.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL .195

neral Anzeiger», 5 Octombrie 1893. lar directorele Academieipictorul von Löfftz, vizitandu-1 atelierul ocazional dinnejul regal al unde executa tabloul ecuestru, anumecalul direct directorele Academiei fata pictoruluiprotesorului Alexander von Wagner se adresätorul : Academia se poate cu un astfel de elev ca

eu sdnt vesel cä am facut unui astfel de coleg».manifestare spontanee de ce ilustrul artist bavarez

fâcea sinceritate nu in schimbul unei concesiuni, - i-a atinssi azi amintirea ei constitue pentru

a cea mai frumoasä onoare din ba ea a devenit oputernick calea sa de pictor !

esirea sa din Academia a studiat un deosebitinteres timp de mai ani, galeriile In deosebi muzeele isto-rice militare din toate Statele Germaniei, Prantei, Nordul Italiei, Aus-triei si Poloniei.

La 1897 a fost insärcinat de Statul a executa dimensiunemare, un tablou reprezentand'pe «Stefan-cel-Mare la Racova», tablouce se executie care devine o lucrare importantá din toate

artistice, precum al adevärului istoric.Diferite lucrári au bine primite de amatori la diferite

tervale, asa d. ex.: «Mama proprietatea S. Reginei; «Por-tretul lui Mihaiu-Bravul», proprietatea M. S. Regelui ; portretuldelei Dimitrie Ghica, proprietatea Eforiei Spitalelor' Civile; portretuldomnului Gh. Gr. Cantacuzen ; «Bivuacul Bavarez», proprietatea d-luiC. Vernescu ; «Retragerea armatelor de la Berezina - iarna 1812»,compozitiune executatk In 1890 care a fost printrecele mai de valoare la marele concurs academic din Munich,dandu-i-se ca

Cu ocazia centenarului al de la moartea luia dat la 8 tablouri executate in reprezentand fap-tele eroice momentele cele mai dramatice din viata de sbu-cium ale marelui Voevod. Aceste compozitiuni executate printeuncedeu favorabil reproductiunei, :

1. Retragerea regelui Corvin de la Baia, in noaptea de 14spre 15 Decembrie 1465.

2. Stefan-cel-Mare aprodul Purice-Movilk la Schee, 6 Martie3. RugAciunea lui Stefan-cel-Mare de a se

Otomanii lui Mohamed II la Racova, Ianuarie, 1475.4. Victoria lui Stefan-cel-Mare la Racova, 10 Ianuarie, 1475.

Moldoveni sdrobesc hordele prádátoare la mar-ginea de satul Lipia, 20 August. 1469.

6. din pädurea Cozminului, 26 Octombrie, 1497.7. Lentesti, 29 Octombrie, 1497.8. lui 4 1504.Actualmente mai ilustrarea din 1877-1878

printeun voluminos album urmat de un text scris limba«Istoria räzboiului pentru de Colonelul T.

eu diferite procedee artistice, precum : uleiu,aquarele,

www.dacoromanica.ro

BUCOVINA

Dr. cavaler de Flondor

Dupa luptele mari de din Transilvania aredesteptarea a fratilor din Bucovina. Durerea ce ni-o pri-cinuian din Ardeal ni sa usurat atva de avântul

din Bucovina cari déveneau din ce cesi mai Aceste lupte nationale din Bucovina partesunt de D-lui Dr cavaler de Floncior. Familia

este din cele mai Insemnate familii boeresti, dinsi marea era din caiamiliile is Buhus,,Urechia etc. traditiesi indicii Flondorenii ar urmasi de ai luiAlexandru probabil lase refera din diploma imperial& din1796: «antiqua et nobilissima familia Albota pro-cedere et etiam cum princibus Moldaviae

habuise». Albota era numele originar alfamiliei abia Toader Albota, marele dinSec. XVII-lea, luase numele de Flondor.

Cronicarul Necultea, vorbind despre domnialui Dumitrasco Cantaçuzino scrie despre Toader

Flondor fratele Ghedr-ghitä Ciudin, Mitrecu altii, au iurzuluit tot târgul slujitorimeaasupra Grecilor tot bete, decurtea plinä de oameni, pe zidurista oamenii...» Poate de la acest strämos aumostenit puternicul sentiment national de in-

membrii familieititlurile intinsele mosii, nu lasat ademeniti de

demnitati imperiale, ci s'au multumit totdeaunaasuprit, luptând pentru drepturile lui ca adevarati

ai românismului. Astfel din tata s'a mostenit iubirea delegea In atmosfera acestei traditii a fost

Iancu Flondor.Dr Flondor s'a la 4/17 1865. Studiele

le-a Cernauti, cele universitare in Viena, luândla 1892 de doctor drept. moarteaGeorge Flondor, a intrat viata atentiaprin agerimea spiritului energia sa Ales Dietaterii ea representant al marilor proprietari, se uneste D-1 Dr George

repreaentantul sprea ridica constiinta a poporului in atunci

Dr.

www.dacoromanica.ro

ENDARU «MINERVEI» 197

abuzurile, guvernului atot-puternic; la ordinea zileia lancu Flondor o apärase energie ;

fost primul care a in o guvernatorula de la egal la egal, representând fata de suveranitatea statului, suve-

natiunei. Prin atitudinea sa' intransigenta, provocase uraeniorului' Bourguinon, care la alegerile penultime a incercat toate

spre a realegerea D-lui Flondor. Incercarile.au fost zadarniee caci Flondor a fost epoca

prin luptele duse de Flondor, Popovici Braniste,formeazaepoca de aur a nationalismului din Bucovina.-

Dura emigrarea D-lui Dr. G. Popovici, D-1 Flondor a fostal partidului organizarea

porului atât pe teren politic economic. Urmele acesteise vad numeroasele band populare sistemul Ralf-

feisen menite a pe din ghiarele evrei.emanciparea economic& a nu era pe Evreilor

folosindu-se politica D-lui Onciul,rectorul unei asigurare din de ura personala anegatului Nicolaj Basilco contra D-lui Flondon au Injghebat

scopul de a submina pozitia politicaa principala a D-lui era sa

toate sociale inteo nationala spre aputea da pept dusmanii neamului. Onciul l'a lovitacest sfânt programului o violent& contraboerimei preotimei române, taranilor pamânturile boieresti

bisericesti. fata acestor inijioace demagogice Drera desarmat.

Agitatia lui Onciul convenea guvenmlui ea duceasigur la descompunerea partidului poporal national, demult era unspin in Dieta a disolvata, spre a posibil intrareaaderentilor lui Onciul alte tari.

fata agitatiilor d-lui Evrei si de Ruteni,sprijinit.si de guvern, partidului poporal 'national eraSeful partidului, Dr. Flondor, vazând e amenintat a remâneagur in dietä ca representant al directiei nationale, a trascinta din nimicirea partidului i-a dat dimisia din partidului,retragandu-se din-viata toate starnintele saide a reveni asupra luate el a remas neclintit. -zise el - viu de simpatiile voastre, dar am fost voiu

cinstit ca tatal men, stramosii mei.politice au bancrotat. Deci, ce cautin ?

Eu eram pentru unirea tuturor elementelor corpului nostru nationalpentru lupta strainilor. poporul a alesau discordia Eu consider pe Ruteni pe cei mai pe-riculosi adversari ai poporului poporul a ales pe acei, cari

infratit Rutenii. Eu am stat programul meu amel. Ma retrag la mosia mea de acolo de sub umbra stejarilor

cari casa mea, a acelor stejari cari au timpurilede glorie ale Românilor, voiu atentiune fasele politiceicovinene. retrag din politica

de a fi totul ce am putut pentru interesul' natiunei mele».Astfel s'a retras cavaler de Flondor la mosia sa model de Storo-

jinet, ocupandu-se administratia vastelor sale domenii organi-carora se reflecta spiritul organizator energia fostului

nati on al. www.dacoromanica.ro

- 198 CALENDARUL «MINERVE1

Ultimul act al vietei sale publice a fost serbarea de la Putna.mare parte lui i se datoreste, grandioasa serbare n'a pierdutdin caracterul national, interventiei sale se datoreste de asemenea

representantului S. Regelui Carol i s'a reservatlocul de onoare.

Un episod caracteristic pentru ilustrarea sentimentelor saleurmatorul episod : la un desertor dinnia, la Dr. Flondor cerandu-i un ajutor.- dau ajutorul cerut, dar fie rusine ai drapelultricolor, tuturor Romanilor, care ar trebui fieicoana Maicii Domnului. fie rusine ai pe Regeleintelept pentru care trebue ati ar trebui fie

vietei tale.Iti dau ajutorul cerut, dar mergi tara ta la colone-lul regimen tului de iertare. Aici ai o scrisoare Dl.colonel in rog nu te pedepseasca. Soldatul viu ernotionatsurprins de a auzi astfel de vorbe un bilet di-rect la Burdujeni sub drapel.

Astázi Dr. Flondor retras din Storoji-net, duand o de familie Elena, fiicaregretatului conducator Dr. lancu cavaler de Zotta, o

prin sentirnentele sale nationale filantropice, o sotie omodel, creste copii : Mircea Neagoe, in 6ica

lui iubirea de neam. Oarele de repausdor le petrece, fie in biblioteca sa, unde literaturaun considerabil, musica Rind un distins, dar maiales se sculptura, pentru care are un talent frumos.

L. R.

SCOROCEALA DE NOAPTE.

Se duce un se bage la un- Bine, eu te primesc, dar vezi, te bag

- ce-o- de! o tu lapte, o mai dauacolo niscai parale... o sa te din alergatura ta. Dar

le ?- Cum ?la! le dai terpel ziva no4tea te mai scoli

pe la ele ca nu le lupu... c'apoi, ce-i nutnaipielea ta Ei ce zici te bagi? .

Tiganul, incepe se scarpine in cap.De Rumanico!

urda-mi place,Din cortel mi-as face;Dar scoroceala noapteE eu moarteal...

(Din Beleti-Muscel). Tutescu.www.dacoromanica.ro

$COALELE DIN BLAJ1754-1904

Cele d'intai scoale ale Românilor se deschid un veac sijumatate, - la 21 Septembre vechin, 1754, - in Blaj.

Din focul sfânt, de a pe vre-zeii Olympului, mai apoi, din mila lui Prometheu tita-

nul, neamul muritorilor, a ajuns in atâta de vea-curi o scânteie luminoasa pe a neam românesc.

Seminariul din

La zarea ei s'au nostri la zaréa eilicaritoare au propovaduit cei apostoli ai Românismu-,lui, mânastirii din Blaj : cetanie,

de la ucenici asteptându-se.»La zarea ei urzitoarele posomorâte au aruncat caerul

cernit, ea dureze fir mai trainic pentru viitorul unuineam menit pierzarii.

Zarea s'a in Lumina indicawww.dacoromanica.ro

200

soare de cum astrireciproc tot astfel s'a aprins din darnicia rásaria

Blaj alte foculare de crucemarea a culturii nationale.

Era o vreme, Blajului singuretitanica, cu cu spiritul de jertfa

de azi munca e siai departe de a fi gelosi pentru acest titlu

de care odinioara era singur al vor fericiti fataacestui progres sprelumina puteri unite, vor

supt paza unei cruci depe care urgia vremii a de pe

La 1754 s'au doua una pentru pregatirea maipi eoteasca, din care s'a desvoltat de

Blaj.

«scoala pentru elementele cetirii a scrierii,de azi. elevilor ajunge chiar la cifra

de 300, aproape deceniile La inceput seropunea religia, latina, (aceasta a fost tot limbs

tiunii deceniul al 3-lea veacului trecut) limbaistorie.

director al gimnaziului, de maiziu, fundatiunea de pentru 200 elevi. La se

la rangul de liceu 5 clase, conform planului deal vremii prevazut numita «Ratio Educationis». Singuraticile clasepurtau numele : principia, gramatica, syntaxis, rhetorica, poesia.

La gimnaziul se in liceu dupa norma celui dinCluj, augmentandu-se cu catedrele de istorie, algebra, geometrie,

chimie, pe langa cea de psihologie logica. Episcopulalt de apreciat!) la 1833 catedra de istorie

universala in contra rescriptului guvernului din Cluj. La 1850ziul se complecteaza la VIII clase, forma lui de astazi,

legii de instructie a ministerului Trefort din 1883). MitropolitulVancea, de pie aducere a sume enorme pentru ridicareaprestigiului scoalelor la nivelul celorlalte medii dinwww.dacoromanica.ro

CALEN.DARUL 201

soartei profesorilor. nouastitufului, la a zidire românese a contribuit cu 20.000florini aproape din suma ce se recerea acestcop.La .ziva de Trei-sfinti 1854 s'a mare solemnitate

scoalelor acest prilej directorul de atunci al gim-naziului, Cipariu, rosteste prea frunios festiv fata

Spatiul nu ne permite intregime acestmagistral dar putem retine de a nu reproduceurmatorul pavaj referitor la Bazilitani, cei ai

din .Blaj : di tine pot uit, acestsocietatea marelui Baziliu, dela

acestui institut. verde care; vermele a ros la ,ta tu te-ai

ACest edificiu destinat fie azil celor ce religiunii,stiiatelor si-au zilele asa desert de tine!

tine natiunea! lipsaavea zilele noastre, - zile

sunt de pentru religiune, sacrificiipentru baza baza omenesti. Tu te-ai stins,ci faptei tale a Fie memoria ta

AL.

DIN SFINTE...

A lost de laie, 'mare seIncoteo da, inteacolo venea, pe unde vrea, caUn ie orb, din o mirosi de

tigan o - el al avea alt: trece pe un pod :

mo ?» de stai ce ?.- Ei ce fie luminate, m'a dat Dumnezeu de ndcaz, nu

cu ochii de la un de vreme mi-a venit in vis, camiros de

«Vino ziseapropie binisor, vine bine pe igan

de apoi tranteli... snopeli.., osteni cum se cade ;abia-i tiganului

El dete de. parte se care fugea.., fugea de

pe- «Da ce md, ce fugi sperios» ?- «Haoleu s te Dumnezeu pe podul

pe de o este o irimie caretale-'pale, rotogoalele...

(de(Din Catane-Doljiu). Rdulescu

www.dacoromanica.ro

late

2 IULIE 1504

Discurs rostit de d-nul SP. HARET, ministrul cultelorstructiunei publice, cu prijelul serbärei celui de al patrulea

centenar de la moartea lui tefan cel Mare

S'a implinit 400 de ani astäzi, aproape chiar in acesta,de s'a toatä strälucirea gloriei sale, mai maredintre oamenii mari, cari au ilustrat trecutul neamului romanesc.

ar sä se märirea omului, nu dupä intindereatärei ci puterea de conceptie, energia price-perea in executie, pätrunderea genialä a tainelor viitorului,

ar trebui ca neintrecutul nostru Domnse numere, nu numai ca cel mai mare Ro-

dar ca unul din cele mai puter-nice genii ce a produs vre-odatä neamulomenesc.

Grele erau pentru vremile,fiul lui Bogdan-Vodä puse coroana pecap. Tara era micä, slabä, cu populatie

; hotarele ei din toate pärtileconjurate de vecini puternici, alepofte nu erau nici odatä säturate, ainvidie nu era nici odatä adormitä, pe a

vorbä nu se putea pune nicitemeiu. Despre hotarul erabätut de ultimile, dar furioasele valuri, alepotopului de barbari, cari timp de o miedouä sute de ani, trecuse dintr'acolo peste

noi asupra Europei. Din miazä-zi näpädise noianul otomancu patru ani mai innainte aruncase la cele din urmä

ale vechei romane. La apus la miazä-noapte,aveam vecini, ale umblau dupä usoare,dar nu puteau primejdia comunä a crestinätätei. Inläuntru, erau de lupte cari sä seschimbe domnii la trei-patru ani, mai tot-d'auna cu ajutorsträin. Ostile unguresti, poloneze turcesti fäceaudrum ca un domn, sau ca sä goneascä pe cel de mai'nainte, la fie-care invazie nouä.

In astfel de vremi a luat coroana lui Bogdan-Vodd.

D-1 Spiru C. HaretMinistru Instructiunei

al Cultelor.

www.dacoromanica.ro

va zile i-au fost de ajuns ca pe pe nemerniculucigas al dar o jumätate de secol nu l'au mai putut

evanghelia de la Voronet. (Din volumul lui$tefan-cel-Mare pentru poporul de

clinti din pornite conträ-i incetare. jumá-tate de secol sabia contracari curg asupra lui din toate pewww.dacoromanica.ro

201 uMINERVEI»

sau puterea nerezistibild a altora, reauacredintä a tuturor, s'au zdrobit pe rând de pieptul de aramä al

Grele dar frumoase vremi au fost acelea ! spec-unui petec de al unui de cari

piept unei lumi pentru 'apärareaFrumos sä täränimea ridicându-se ca un

singur la glasul säu, numai coasetopoare, räsipind ca in vânt färä a

Mare era a se vedea cauza crestinätätei

(Din volumul din de N.

pe care cei mari puternici nu o apere, sprijinitäatâta foc noroc de neânfrânta sabie românä mai pre susde toate, neintrecut era eroul, arhanghelul caredormit alerga de la un hotar la altul, zdrobind spulberând

pe toti cei cari i se puneau in cale !Abia de un an scoboräse mormânt un alt Român,

Corvin, care, el, singur lui, primej-dia otomanä singur pieptul ca o stävileascä.

dânsul nimeni nu mai sä sus steagul pe care '1purtase ei. Puterile cele mari cre§tine vremeatele josnice sterpe. Dacä tara Moldovei,nu ar dat lumei pe tefan-Vodd nu ar fi fost poate in vremeaacea nimeni care dea seama cä istoria lumei se aflä la unwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL 20.5

moment, când avea sä se dacä omenirea va urmamul innainte, sau avea sä cu- o mie de ani.$tefan-Vodä a aceasta, de aceea vedem timp de 47de ani, neavând odihnä, cäntând destepte interesultätei, injghebeze aliante alergând prin Italiania, pentru a spre frontul de al

! când Stefan numai luiopra valul nävälitor, vecinii lui bäteaucapul ingenunche, ei, pigmei ridiculi, pe dânsul urias.

Dar dreptatea cea de sus a dat faptele sale.Stefan a pus la jug pe aceia näzuiau jugul

gâtul Moldovei; nu ani, jugul otoman, multmai greu de Dumbrava Rosie fu pedeapsacari ajutor, atunci el punea pieptulpentru crestindtate.

Sunt patru .sute de ani de pare a fost eri. Autrecut peste noi nevoi mari, in neamul nostru afost de a se pierde. Cu toate acestea, amintirea ma-relui Domn a vie sufletul Românilor, va

ea pentru tot d'auria. Din Hotin dinSuceava la Chilia, se povestesc imprejurul vetrei iz-

lui cel Mare Sfânt, credinta sa naivä, po-porul astäzi nädäjdueste ajutorul lui, ori de câte ori segäseste in nevoi grele.

grele au mai fost vremile prin a de cândochii Nu i-a fost nici una din

rintele, cari pot un popor, umilinte, invazii,tare de de au trecut peste noi.

Aniversarea pe care o azi Românimea arfie de trei ori innaintea Dar

cum era se ? o sutä de ani eroului,tronul lui era ocupat de un nevrednic care

la i carezädärnicise vastele proecte ale unui alt mare Voevod, Mihaiteazul. de ani, ajunsese in pragul perioadeicelei triste a istoriei sale, când coroaua Mihai

se .gugiuman pentru rase laale veneticilor din La sutä de ani, acesti venetici

neamul românesc la cea mai din treaptä aa umilintei, ruinaserä,

ile erau punctul de a ocupate pentru ani de

In cine mai putea gândi särbätoreascäamintirea Voevodului: a cärui fusese groaza dusmanilor ?Pentru ar fi fost indoitä durerea prezentului, la amintireagloriei trecutului ; iar pe gloatele de sträini ce asupraei, imaginea eroului dela Baia, dela Rachova dela Cozmini-ar fi ingrozit.

Ne-a fost dat azi, serba, cumwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL

cuvine, gloria lui Astäzi 1904, când ne uitámvedem pe unde am trecut din ziva când a ochii

marele Domn, ni se pare cá de pe un munte ne-am prä-välit in fundul unei prapastii, de unde, numai ostenelipericole nenumárate, abia ajuns ne ridicämmuntelui din

Pentru de patru sute de ani, poporul românescsa regäse§te respectat in Unirea

surori, Mare sá sä o facä, a luptatpentru o intreagd, de

Cu de mai Mihai Viteazul a reusit un

de la munte (Moldova). (Din volumul Sate Mániistiri din de N.

moment o realizeze, tot pe de pe atunciideea unirei fratilor era de departe dede mintea gloatei, numai sabia sä puteau orealizeze unii ca sau Mihaiu, a agerimepriceperea prevederea contimporanilor. Dar suferintelemune apropie pe oameni mai mult deCei patru sute de ani de necazuri ce au trecut peste noiau mai mult pentru unirei de victoriile dela Ce-tatea dela de aceea, ceimprejurärile ne-au un moment de resuflu, ideea unirei aizbucnit de de la un la al ambelor

s'a impus nu numai inäuntru, dar Europeiabia 45 de ani de atunci; din noi am trait anii a-www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 207

cestia, am luat chiar parte la desasurarea evenimentelor. Amochii cum din provincii s'a

un stat modern ; am asistat la cresterea lui, labotezul lui de sânge ; crescând in putere inlepciune, ca un atlet, intinzând brat de ajutor altora

; am luat noi parte cu sufletul saugele nostru, la rdsplätirea, a seculelor de rusinetrecute, am lucrat am lucrat noi, mari lasirea visului care nu a fost dat marelui tefan implinit.

Poate dar marele sfântul pace somnulvesnic. sute de ani a morrnânt, atunci când

neamul se pärea in primejdie de pieire, astäzi; uniti gânduri

teji ca'n vremile lui, hotärâti, vor apere'a apärat'o el.

Fie zi mare, când inirnele tuturor Românilor batla arnintirea lui Mare

fie care ne pe in acelasi gând deiubire de de sacrificiu pentru gloria aria ! Acestava fi mai scump prinos pentru eroul dela Putna.

MOARTE A AVUT TETEA...

Mergea pe un drum lung un sigan dänciucul lui. Dela o vreme, ajunge la o si tamnisam, el de cevine räu moare acolo

ce ? El mititel, mort d'abinele. Pleacagurel ce merge o bunä de drum, mai aruncä ochii

mai pe tetea... colo, peciori, pupeze alte ca p'un stârv.

Tigánasul mititel crezu alt-ceva, duse acasá suflet la :

Hi mamo ! a murit tetea ! Da ce rnoarte a avut !

Sus in deTot hainele pestrite...Numai popi potropopi

Tot cádelnitau...arhanghelu !

Cu saricaciocul obádat :i-a dat un cioc

La si mutat din !...

(Din Pribegi-Ialomita).

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

V. Romantä

www.dacoromanica.ro

PODUL INNALT

VoevodSlävit de norodS'a sculat in zoriPe laSi s'a

plecatC'un osteni

moldoveni,s'a dus, s'a dus

Prin Tara de susSi-a ajuns voiosIn Tara de jos,

dac'a ajuns,I-a venit

dusmanii

Pustiesc

Stefan Voevodde norod

Nu s'aDe aflat,Ci Cel-de-susNädejdea pus,Unde eLa primejdea.

Domnul s'a 'nduratl-a bucurat,

trimes odimineatd.

- FRAGMENT -

Stefan cândce

Repede-aRepede-a trimesPe câtiva vitejiS'astepte prilejIn nepâtrunsDe ascunsDincolo de .vadMai sus de ;

Când o da el sewn

strige,DinTobeleInCa

turceasca,'n coaste

Vine mare oaste,lar Domnul viteaz,

de-apururi treaz,prind Turcii

Cu mica ostireGrabnicSi dovedeasca.

asa a fostGândul lui rost :Trambitele-au prins

tipe 'ntr'adins,www.dacoromanica.ro


Tobele

Buciumestrige,

TurciiAlergând orbetiCum auzitS'au repezit,Dar de podStefan VoevodPe neasteptateLi-a in spate !

Turcii dau dese fang,

Repede sese

Si mereu sePrin negura

sloatäSe ucidPe pod seLoviti deSe isbesc in dosDe malul :

Podu-i frânt in

Coase topoareCad fulgerdtoare,

lovit de-oCe-i e datPasa Soliman ?Vede peCum venia, curatCa un leu turbat,Cu coama inDus de Duhul Sant,Cu ostenii -Ceata lui de !

taieSpada-i de

Unde trece El -!

Nebuniti de«Alah Turcii

se pierCu la ;

Altii fug scape,Fug pesteFug, se duc orbeti,Vânati de !

Stefan cu aiei

mi-imi-i risipeste,din

Liota$i-oIn DunStefan Voevod

de norod,Dupd-ce-aTrei zile-a postit,CuLumea priceapd,Multumind supusDomnului de sus.Si cu slavaS'a 'ntors la Suceava,Ca un mândruCu mare

cu multe steaguriRupte din sireaguri,

cu bogateDe la Turci luate.

Doamnei saleCe-1 iesise 'n caleI-a adus oDin Cetatea-Albd,

la coconI-a adus ploconSabie turceascd.Ca s'owww.dacoromanica.ro

«MINERVEI» 211

Si-un arc dePrindä,De mic

laA trimis soliiTuturor

voiePe cum c'a purcesDe Domnul ales,

s'aDe a biruitDin sus de ladSi-a trimis in

Pe cel-laltde mil

DePapa din

Pe ce-a aflat,Poruna a dat

clericicinte 'n biserici

,RuOciuni spre slavaCelui ce'n Suceava,E scutulSi-al Crestindtdfii....

ST. O.

NU E 'N TARA...

Avea el o de crestea el cu ceputea, dar se biet, d'a 'npicioarele vedea oa lui - - de-a bindle peti-

ce-i veniau, cum vedeau fata, fugeau de rupeaude la bordeiul !

Azi asa, haramina de nevastd-sa se luase de duri...- Dhu-te tu, prapaditule, du-te la vezi tu,

cum vitili le vinde, ca tulauzi fata i-or mai veni Ganciu or -minteri, rärnâi cu bhädärana in vaträ, nepricopsitu-le !...

Ascultä vorba neveste-si o cupleacä... hai... hai... la târg. Ajunge la oborul de vite... Un

român vindea o la altul läuda, de, ca omul,vrea pue mâna pe parale :

-Japa ca a mea, nu gäsesti româneascd...apoi, de mânz mânz

ea mai vr'oFuga spuie nevesti-si c'a cum

laude fata.Nu trece mult vine la lui de fatá «Zalincha

,tetii», vine un petitor, un zavaragiu «mester sdren-ca vai

Dar, lui tetea, atât i-a trebuit, 1-ar mâncat de drag ce-i-era,laude fata :

- Fatá cha Zalincha mea, nu he toatä runiâneascä. Hetâtoasä, läptoasä, mâncha-o-ar tetea... vezi... Hebuna de prasilä; mânz in ea mânz dupä ea; mai fäcut vr'o dol...

Din RAdulescu-Tuteseu. (Dinwww.dacoromanica.ro

DE PESTE MUNTI

Adunarea Teatrului la Brad.

Tinuturile, cari odatd au addpostit sinul o treime,in cu stindardul alta iluziile zdrobite aleunui nemuritor, s'au cutremurat din nou, de un curent de

Plumbuita.(Dio volumul din N. lorga).

Dar cutremurul acesta n'a fost de un vi-foros de arme, - intrebuintate aci, au fost armeleculturei nationale, cari in timpurile noastre pretuesc mai multwww.dacoromanica.ro

«MINERVEI» 213

cât sute de ziduri ridicate mosiei, decât mii de para-pete incâlcite, - a teatrul nostru national.

In timpul din periodul al doilea de activitate alpentru fondul de teatru» (dela 1895 - constathm

cá societatea se vázând ochii de câte oristindardul in câte un românesc, de atâtea ori

putem la rávasul noastre culturale amarexistä - un luminis, ce ne deschide pe dinaintea ochilor ori-zonturi de promisiuni frumoase.

au särbárile dela Brad. Ele ne-au posibilitateacunoastem cercul larg de vedere al fratilornostri zarandeni.

Acum, când trebue mai mult ca ori când ne .strângem rându-rile sub aripele de mamá ale geniului românesc,. zileleBrad ne par un balsam pe ránile, cariculturalá au zilele dela Brad tot un pas spretinta, care licureste vietii unui neam. Deja de maiinnainte era de prevestit ceva :

De ori apare capul al presedinte -cu poezie mijlocul 'publicului nostru, deatâtea ori, ne trece un de entuziazm si de .

Astfel a la adunarea Pe toate cu-_vintele dar cuvantarea introductivá, pu-

nostru a aplaudat pe aa spus e tristul adevár prin aplausele acestea a vrut

sus toate relele se vorspre bine, spre bucuria nostru

ne ajute Diimnezeu!Discursurile de deschidere de au ca minune.

presedinte a rupt ghiata careciproce, atât de mai ieri-alaltdieri, au lipsit fâcând

unei sändtoase, severe pievestitoare de bine.Prea ne-am dedat acuma ne mândrim ceia ce nu

Acum, când discursul inaugural aratä pe :

certurile nefolositoare din societatea invidia lipsanoasträ de idealizm partinirea mai deck aliteraturei genere a tot ce e românesc - se pune in

acestora dragostea munca desinteresatá a- lucru curios, noi totii ; cá simteamdeja trebuinta unei de confesii suntem hotärâti

incepem sanarea stärilor de acum.memento acesta din cea mai nu ne

va trezi, nici cuvintele pe fatä nu ne vor deschide ochiide atâta amar de vreme, atunci nu mai avem dreptul la

o cinstitä, fiecare va sä nerile pe cari le vedem, le recunoastem, dar nu le indreptäm.

tocmai discursul acesta ne ocazie inzistám unormomente, ca sä ne cunoastem mai bine greselile pärtilebune de dispunem.www.dacoromanica.ro

214 CALENDARUL

Sedintele, spre bucuria noastra, s'au de sar-bede au dat mai larg de lucrarilor incurse pentrucetire, astfel n'am mai fost auzim stereotipul :timpul inaintat». d-lui presedinte.

In raportul comitetului pe anul trecut vedem o activitate maitenzivä privinta a teatrului. cestiunea celor sti-

pendiati ai societätii s'a o discutie vie bine motivatd.Se va stabili preciziune cercul de activitate altilor, precum ambelor párti.

Concursu e pentru cea mai bunä originalä -cum - este censurätorilor. Asteptám interesrezultatul lui, de numärul al pieselor precumwww.dacoromanica.ro

215

unele indigestibile, «Figura neagrä» sau «Lupta cei obij-duiti obijduitori» - ne pun pe. Dar asta nu neva descuraja. La al doilea, al treilea concurs vor lucruridin ce ce mai multe mai bune.

Bibliotèca de piese a sä se adune partead-lui secretar. Acesta este primul pas pentru unui canon(registru) potrivit pentru diletantii nostri. Din toate auzim

din causa lipsei de piese Chiar acelea,cari fie reprezentate, nu sunt recomandate de oamenicompetenti. Canonul trebue se facá mai Atunci vom

scutiti la reprezentarea unor piese sub critica,d. e. piesa a autor si traducator nici nu se careobvin niste monstruozitati frantuzesti, cu adulter, flagrant delict,etc., dispärea ca prin minune, adeväratelor opere,din cari trebue sä ne molcomim nobila pasiune a teatrului.numai astfel are teatrul dreptul de a Numai astfel vomjunge noi sä ne de pe treapta cea mai de jos a teatru-

pe care ne de o de timp. grijain competente, vor avea chemarea cultive

treptat gustul publicului, astfel vom inpiese ca «Aur» sau altele de felul dintre diletantisocietatea de Teatru va trebui din ce ceNu va trece mult nu se va mai reprezenta de a sä fiincunostiintat si de .sfaturi Societatea.

e vorba de piesele teatrale, vorbesc ceva despreprezentarea teatralä dela Brad.

La Brad s'a jucat in patru acte de Constantados. Era o de Cum s'a himea a

deacas, de se dese de merge la teatru. e, de ce n'o

spunem ? s se mai joace drame la noi bietiitanti actori mult se mai hohotele de alepublicului, lumea se va obisnui cu la teatrupoti sä te intristezi, nu numai s

de zile viitorii actori au s se de aceastä neprice-pere, multä multä indurare vor trebui s

publicul nostru va ajunge se lase devreo neilbrocire reprezentatä pe

Diletantii nu aveau absolut de intonathlejocul lumea cutare

pe deja deacasä. Ce-i päsa publicului de justetarolului, la care diletantul se sträduia s'ajungä ?s'a un act al doilea pe trei sferturi, in

a lumea, nu-i nirnic de a ascultat. Efectul mers gradat. Sfiala emotia diletantilor dela inceputa publicului actului alal patrulea au produs aproape efectul cerut de drama

vor mai odat diletantii dela Brad vre-oavea norocul ca lumea nu mai un act treiwww.dacoromanica.ro

216 CALENDARUL

sfertùri, ci se va numai un act. Va fi un progres,un progres in educatia artisticä.

Adunarea dela Brad deci un pas pri- .

vinta aceasta.Asupra fapt mai la locul acesta.

Trebue de rusine, tinerimea universitara- care natiunii» -a stralucit p.tinabsenta o adunare aceasta este stare sä

in tinerimei noastre, atunci toate vorbele late, frumoasesunt fraze «Asociatiunii» artebui sä fie adevarate de pelerinaj pentru tinerimeawww.dacoromanica.ro

CALENDARUL 217

Tinerimea, trebue viata noasträ cu.oputere mai mare, unde a fost ?

Tribunele ne stau deschise, ascultdtorii adunati unde suntcei chemati

un exemplu splendid de de ne-au datdela care ar putut studentimea multe.

Desi populatiunea e preajma iernei care promitenopti intunecate oftäri de jale, apropiere aars la Câmpenii, plämadiriitotusi - pentru scopul ideal al unei mari româ-rieSti - au dinarul cu dragostea de frate,

au dat o despre idealizmul, de dispun acestilegionari din preajma gorunului al mormântului darclenodiul nostru cel mai scump.

De aici, din apropierea de pe plaiurile dea-lurile legendare, noi cei, cari am parte la serbäri, am plecatmai inCrederea prefacutä in carne oase, oastfel de manifestatie nationalä, nu poate se nici oputere lumeascA, o astfel de ,abnegatie e vrednicea mai mare - pe sä dea ne-o vedem mai

d.RUL.

- GLUMA VECHIE

representatie a «Lipitorile» de V.sandri, o zice bärbatu : Bärbate,

vedea piesa asta, te incredintez muri de râs.Bärbatul se te ?

sotia sa. iau o lojá cea dintäi represen-tatie a räspunse bärbatul.

(Calendarul p. 1862).

VORBE DIN BÂTRÂNI

Cine are cap de nu arunce cu

Vulpea multe, dar mai multe cine-o prinde.www.dacoromanica.ro

DESPRE TRICOLORUL ROMÂN

Intrebat de mai multi bärbati din lupta nationalistä de astazi dinca le spun istoriea tricolorului românesc bucovinean,

cä, acum, n'am f studii heraldice inaceasta, cât cu le pun la

In : din istoria Bucovinii din 1848-1850» am

Sft:Gheorghe din(Din volumul Sate MAnastiri din Romania» de .

§ 10, de pretutindeni nici când n'au föstdispusi austriace casei ei .domnitoare,

am dorintele tuturor Românilor austro-ungari, formu-late petitiune prezintate I13/25 1848 inceput-b dar' numaiwww.dacoromanica.ro

CALENpARUL, «MINERVEI» 219

Românii austriaci au continuat-o in solidaritateMart 1849.

aceste nationaliste, arcleleni aveau o

Iatä ce zice istoriograful A. Papiu Ilarianusäu : dstoria Românilor din Dacia superioarä, t. 2. Viena 1852»,pag. 221-224, unde vorbeste despre inceputul memorabileidin 3/15 Main 1848: mergea flamura cea mare tricolord anatiunii române, pe care sta inscriptiunea Virtutea

Despre inscriptinnea aceasta este inscrip-tiunea de pe regimentelor române din Transinrania, dat deM. Tereza cu ocaziunea regimentelor. Virtus Romanaviva. Aceasta era pe sigilele regimentului la :

V. R. R. : fete luateimbräcämântul poporului cari totodatä erau vechiale Transilvaniei, nu colori cum calomniau Ungurii,

cum cuteza a'i calomnia publice, in dieta ungureascA, chiarepiscopesc dela Hateg, Constantin Papfalvi, care este Ro-

de nastere, a fost fatä la adunarea dela Blaj.flamurei pendea orul in cea mai ordine, in subt condu-

tribunilor, de cari era ascultätor poporul peste toatä cugetarea.procesiune se mai multe flamure

cu diferite inscriptiuni de : libertate; natiune tron o

Tara Ungureascä. In aceastä procesiune puteai vedea mul-time de cari acum trecea ca Unguri, fiindu-li rusine

numele puteai vedea rusinându-se dede pe de brate pe

Români calea prat. Astformä ajunse tot poporul romanin la comitie».

Despre despre acestei flamure ne mai vorbesteG. Sion opul : Suvenire Contimporane; Bucuresti 1888».

Amintirile lui relative la tricolor, adevärate in fond,in arätarea timpului. Vorbindu-ne p. 296 despre steagului,zice lui ar fi fost albastru-galben-rop, pe la

povestindu-ni .din din 3/15 Main 1848,marturiseste, concordantä A. Papiu Ilarianu, tri-

de atunci prin colorilepoporului». Aceastä in se

prin faptul 1850, multi din Transilvaniase folosiau de un tricolor albastru-galben-rosu in loculcelui 1848, precum voi aräta mai la vale.despre coloarea cea albasträ, insemn nice uniile pe o deosebire intre ele, exprimandalbastru o coloare vânätä deschisd, o

maiDespre vezi la T. Cipariu «.Organul Lumi-

dela 1848, unde este nu memoriea.www.dacoromanica.ro

220

G. Barit opul alese din istoria TransilVaniei, t. 2 .Sibiiu 1890» 107-108, ni spune steagul fostarborat adunarea Blaj din 1848.

In timpul studiiior mele universitare din Viena, 18571861, imi aduc aminte a la unii colegi din Ardeal,

cordele tricoloare, dar tricolor eracoloarea locul celei albe dela 1848. Din care aceauei aceastä inlocuire, tiu bine, ate din marea simpatie

Austriei care avea ca simbol altentei sale bicolorul negru-galben poate oarecarecordare contra Maghiarilor,, cari-i anihileze Români

Biserica Sft. Dimitrie din(Din din de N.

cari aveau coloarea tricolorulal regatului ungar.

ce au eluptat Românii din Bucovina autonomiaau adoptat dânsa, drept colori provinciale, bicolorul fostuluidomniat al Moldovii, de carele s'a ea mai bine de patru sutede ani, bicolor pe care consacrat apoi marca Bucovinii,conceasä prin diploma din 9 Decembre 1862, iar cadistinctiune Amintirea dela 1848

1849, despre am vorbit 10 16 brosuradin istoria Bucovinii», tricolórul dela 1848 al

mânilor ardeleni, inlocuindu-se coloarea de deasemenea un semn de dinastia Habsburgienilor

Austriei. www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 221

Pe acest tricolor roinânese .bucovinean : rofu-galben-albastrupe bicolorul provincial albastru-rofu, pe celnegru-galben, 1-am eu la flamurele folositeexcursiunile studentilor gimnaziali, aranjate de mine anii

1870. Era lucru prea firesc ca tot acest tricolorbucovinean sa-1 ca 'nationald,

dentilbr universitari, când acestia intemeieze o societatede prin Noembrie 1875.

Constat faptul pe atunci nu cu prepus inaceste nevihovate colori de Românilor bucovineni dela la Drept dovadd despre aceasta este,cd guvernul local de atunci a aprobat a certificat statutelepe ale ,academice ArboroaSa, pe ale societätii aca-demice JUnirnea, care a pe cea cari era

purtarea tricolorului rofu-galben-albastru, sau cum se ziceaacolo rosu-auriu-albastru, prin auriu o. coloare galbend

-S'a apoi de Ciprian Porumbescu un imn fes-

tiv asupra acestui tricolor, care s'a publicat 1880cu alte cântece studentesti, cari 's'au

totdeauna la intrunirile unde 'era reprezintatd univer-prin prin mai profesori. Acest imn se

cuprinsul :

TRICOLORULUL

Trei pe lumeCe le :port odor ;

vechiu renuSuvenir de-un popor.

focul ce'mide dor

Pentru sfântaSi al Patriei-amor.

Viitorul RomânimiiAuriu va

«Junimii»Credincios in veci voi fi.

pe cer pe lumeaste, trei colori,

Vom unSi un falnic

când, fratilor, rn'oi duceDela voi sä mor,Pe mormânt atunci punetiMândrul nostru tricolor.

Pe tricolor bucovinean poartä studentiiuniversitari cordea la piept, rosu sus, la steag

de in positiune pendiculard cu el tot rosusus.

purtarea lui necontenita prin desele petreceri destudentii universitari prindiferite locuri in Bucovina, acest tricolora devenit foarte este primit de toatá româneascdde acolea ca propriu tricolor national. Din cele espuse aici sevede acest tricolor este un produs românesc curat buco-www.dacoromanica.ro


.inspirat de cele mai patriotiCe catr tronnastie, nu dictat de reaua vointä care zace in suspicionärile ne-fundate ale adversarilor nostri politici

5'

Incât despre regatul României, iatä stau lucrurile acoleain privinta tricolorului. Domniatul Moldovii ca Buco-vina de astäzi, in marca sa de stat zimbrul cu trei stele oico-

fostul domniat al Rornânesti un vulturwww.dacoromanica.ro

CALENDARUL 223

crucea bicolarul galben-rop. impreunareaacestora in 1859 singur domniat, mai sub nurnelede Principatele Unite, s'a discutat mult printre politicianii

ce fel de se dea noului stat,cari colori pe ea pe steaguri. Discutiunea a fost inde-

vioaie, mai ales Cesar Boliac C. A. Rosetti, etc.prin ziarele «Buciumul» Abia multe deliberari

chibzuiri s'a publica tocmai Mart 1872 un rescriptmnesc, prin care ca colori ale Principatelot Unite

o combinare a colorilor fostelor domniate, anume tricolorulpe alte heraldice pe scut. Acest

tricolor s'a Independeutei in 10/22 Mai1877 a régatului sub titlul de 14/26 Mart 1881. Lasteag tricoloara se in de manunchiupositiunea a colorilor cu lipit deel, se ca cordea, tricolorului se pune in sus.Acest diferit al folosirii acestui tricolor, drept identic inlori, dar' neidentic intrebuintarea la steagurila cordele, aratä apriat neindoelnic neidentitatea heraldica catricolor politic national.

aici faptul nici nici introducerea maia acestui tricolor din cauzele marca si la flamurele

fostelor Principate actualului regat al Romaniei, nimenidintre adversarii nostri i n'a adurmecat ambeleaceste tricolori, politiceste diferite, niste tendinti ascunseturisibile, nici la dirigentii regatului Romaniei, la bietiibucovineni. Cum devine dará in ziva de tricolorulnesc bucovinean este de persecutat ?

explicarea la acest curios fenomen! Romanilor pentruautonomiea Bucovinii pentru desvoltarea ei in marginiletutiunii Imperiale Austriace, au la unii interesatio contralupta pentru neadmiterea mai pe pentruvoltarea acestei autonomii provintiale.

Prin sanctionarea constitutionala a autonomiei Bucoviniiantiautonomist toate sale adversare,dar, ca cel ce este aproape de n'a dezarmat,lupta opunandu-se acum din rasputeri cu toate mijloacele

nepermise, la desvoltarea autonomiei pe toate terenurile politiceeconomice, neincetat Romanilor piedici in desvoltarea

Acest curent adversar si contrariu desvoltárii autonomieicovinii, slab de tot la s'a tot timpul avenit chiar periculos, de dirigentii lui au isbutit a aduna

sa pe cei de frunte locuitori din Buco-vina. Aceasta s'a pela finele anului 1891 inceputulanului 1892. De aci s'a

bucovineni o pentru existentase tot

neincetat se din unii armewww.dacoromanica.ro


nemorale, cu suspiciondri cu perfide, cu calomniiboase.

Iatä un exemplu bätätor la ochi! rneseriasii români dinle merge foarte greu meseriile ce le au, se

binevoitori, ce ar fi de capoarte mai eu succes lupta de Convenirà

cu totii ca pentru apârarea intereselor sociale'pentru cultivRea reciprocd, o societate de meserissi sub numelede Statutelé acestei societ4i, presintate spre aprobare cer-tificarea in anul 1794, detive, pe motive, pe acela, pe societätiise tricolorul rominesc, acesteawww.dacoromanica.ro

. I»

fi vAdind o cari senetemeinicia acestei insinuári gratuite,

bägate nici de Minister de depropunhtorii statutelor curte

pentru curmarea nerezolvite sprephrtilor de administrative. Innalta

r. a deciziunea ministerialä rostit,sentinta sa din 14 1896 Nr. ex. 1895 asupra intebuin-.

tricolorului de pe steagul societitii Frätiea,rul semnihcativ : «Die Herstellung und der einerVereinsfahné kann an sich als gesetz- oder rechts-widrig oder staastgefährlich erkannt werden, und in den vorgeleg-ten Statuten ist überdies die Berechtigung des Vereinsausschusses,beziehungsweise des Vorsitzenden zur Bewilligung desGebrauches der Vereinsfahne nicht so gemeint und auch nicht sostylisirt, dass dieses den Befugnissen der Behördendicirlich sein könnte ; eine solche Absicht ist viehnehr im § 21 derStatuten durch die in zder ersten Beanständung erfogtenschaltung der Bestimmung, dass die Vereinsleitung den Gebrauchder Fahne nur in den Grenzen der bestehenden Gesetzewerde, ausgeschlossela.

«Die von Bestimmungen die Farben*are überhaupt nicht zu verlangen gewesen ; aber kanndas Reichsgericht in der Fahne der vorliegendenden Ausdruck einer politisch nationalen Tendez so wenigerblicken, als sich zwar als ein bundfarbiges Bild. abernicht als eine ,Tricolore darstellto.

Pe : «Facerea unui steag societar, caatare, nu poate nici ca legii sau dreptului,nici ca periculoasa pentru stat, pe aceasta, statutelepresentate comitetului respective atelui ei, de a incuviinta intrebuintarea a steaguluinu este asa, nici nu este stilizath, acest drept s

indreptätirile autoritätilor, ba mai o atareintentiune s'a deschis § 21 din statute, prin aceea inobservärii s'a intercalat dispositiunea, dirigenta

in rnarginile legilor existente va intrebuin-tarea steagului.

statutelor sunt indeajuns garantate drep-turile guvernului, aceastä stilizare, dreptul statutar aldirigentei la mai pate inteles.

1) «Weil die in Aussicht genommene VereinSfahne, dem vor-gelegten colorirten Bilde entnehmen ist, die romäniSche Tricoloredarstellt, worin eine unzulässige politische Tendenz Ausdruckgelangt»; Emisul r. al Bucovinii din 21 Mart 1695 Nr.Praes.

2) Ministerulni de Interne din 17 1895 24161.www.dacoromanica.ro

226 CALENDARUL I»

el ar putea indreptarile guvernului,temeiate in legi.

genere, nici n'ar fi trebuit se punerea statute aunor dispozitiuni asupra colorilor ; pe aceasta

vedea expresiunea unei tendinti poli-tice mai putin, acest ni se dreptca o dar nu ca un tricolor.»

din Cimpulung.(Din volumul din de N.

De la 1894 n'au mai suspicionarilepornite asupra Romanilor bucovineni de cei interesatimusca pe ; ele se 1899, o cutezarenerusinatä uimitoare. Acuma adversarii politici rauvoitorii

bucovineni fäcut un pas mai departe ; ei sesugestioneze guvernantilor nos,tri, de jos sus, hidoasawww.dacoromanica.ro

CALENDARUL 227

cä tricolorul rop-galben-albastru, purtat cude din Bucovina

special de societatii academice Junimea, aridentic tricolorul albastru-galben-rom al vecinului regat al

apoi pre cei sugestionati creadá,bucovineni ar capabili' de vreo neloialitate. ! se

a uita totdeauna farä abatere, s'au luptattron cu acesteia cu Napo-

I, bucovineni au o legiune de voluntarisub cäpitanul apoi tot tronvärsat austriaci in lupta cu Maghiarii, in1859 Italienii, in 1866 Prusii si in 1877 Bosniacii. Deci laimpäratul la politicianii lurninati ainiile suspicionalistilor nici-cand nu vor avea trecere!

Aceste malitioase mi-au adus aminte de un faptdin Mai 1848, pe care A. Papiu Ilarianul in

opul tomul citat, p. 179-189. despre ivirea dace-románismului la austro-ungari, despre care arätat la §10 din brosura din istoria Bucovinii», s'aunifestat prin August 1848 o deputatiune la

la constituant din Viena. Aceastä politicä, nispune A. Ilarianul, creat-o popa sasesc, Roth, nuintentiunea curatä ca nutreasca ea pe

ci cii scopul nernärturisit de a se folosi maiea spre a'i nimici politiceste suspicionandu-i toate chipurile

tot neloialitatea, pe la guvernantii de atunci din Ardeal dinVienna, cum se poate aceasta infocata ce

urmat in organele de publiatate din 18491850 1).

Romanilor Mai 1848 deSasii 'ardeleni prin popa Roth, a devenit o

pentru advershrii politici culturali ai Romanilor din Buco-vina, de care ei se. de un incoace,

spre a speria pe toti nostri, de jossus, spre a'i ca se cu energie

nevinovatilor bucovineni.

1899.I. G. SBIERA.

Bucovina pro 1849 Nr. pg. 166, 178; Nr. 32 pg. ; Nr. 45 pg.285 pro 1850 Nr. 2, 9, Nr. 19, Nr. 21, Nr. 22, Nr. Nr. 33-36.Nr. 39-46. www.dacoromanica.ro

PAGINI INEDITE V. ALECSANDRI

LA BUCURESTI 1)- COMIC

piata teatrului. Un de la Moldova vine ungeamantan dupS el).

Mare de e ista !... Deazi de m'au adus el, bat lela pe ca

gazdä. Toate hanurile nume de oteluride arendasi de deputati. Numai. mai deConcordia. Dar ce ! Nu pot da de :

far'pé sus jos

parehaos foarte glodos.

Concordie ori-cineo

In la a crede'ti vinein

fost s'o peCe soarbe apa prin focLa Cismegiul,Care'ti'arneste nasul din

Prin tot desantata,Am de deAm fost chiar pe Caimata

de atuncea

1) manuscrisele «Academiei» (No. 2254 p. 17-22) secânticel comic, de Alecsandri cunoscutelor sale

monoloage de moravuri hazlii. Pe asta nu eacum, de fragmentConvorbiri (Anul XXV, p. 899) un manuacris incomplect

oarecari deosebiri. Redactorul «Canvorbirilor» crede e la1862. www.dacoromanica.ro

CALENDARUL 229

tot hojma cameraAm ajuns la Sfânt

gäsit una... da'n eaPrea de oaspeti ce cer

nu ori ce parteDupá Concordie am alergatTrudele mele au fost desarteCáci peste dänsa dat.

Am obosit, dar am de multumire,de e Românismul.

La noi in Iasi nu de dughene jidovesti :; Moisi ciubotar ; dar aice

in Bucuresti, vezi tot românesti, de : Romanövici,manogiou,

Incalte sigur te gäsetiin nu in China. Apropo de pasagiul adueaminte de un francez care sund :

Dans cette ville ou le pavageFait le bonheur du genre humain,

est unAppelé passage roumain.

On y voit un grand étalageD'opinions et de couleursOn y rencontre des frondeursEt des principes passage

Parfois... tel, bouillant de rageson, front

C'est Brutus, c'est un saveurC'est un grand de

Parfois aussi, fine peu sageY vient decline jourChercer un amour,Et trouve amour... de passage.

Enfin dans immense cageOuverte un vent des passionsTout passe, amours, opinions,

des oiseaux de passage.

De ce de trecatoare, trebue ad värisesc m'am oprit in pe la mai multe cafinele vestite dinBucuresti ca odihnesc din ele beau decea dulce de-a Dâmbovitei... Stiti ceea 'care când odatä, nu te.mai duci... s-o bei de-a doua Am o mash

de oameni politici cari puneau la cale alta... incunjuratäde paraponisiti. Pretudindeni am public numeros, amploiatipublici alte publice prin urmare m'amin Bucuresti ceeace numeste viatä publicä:

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

Unii cereau'n toate ca din topor,

procedura, legi,Chiar in regimul reformator.

Altii fatamult le raspundea

tara noastráe rea.

'n lume totul seUnii cereau

institdtii, instarea si'n... alte

Altii atuncea 'nfiorarefata strigau

din schimbare tot schimbareBinele adese se 'n

Unii porniti de moarteVrând s'arate drept patrihotiCu vorbe groase se luptau

dau de patrioti

Dar unii s-altii seunire, rost

toate-ar merge binear prinde un post!

Curios lucru ! La Moldova cei mai fug de ca dedracu aici din ! Dovad aici arebitia de a servi patria, de a duce un concurs activmului pe calea progresului... o la

statului !... Un car mii de roti !... Cum nupede ?... aceste reflexii am esit din cafenea peun unde se Concordia, el dus prin o multimede uliti paveluite de meidanuri impodobite cu bivoli,

mare intru in ea. Intru de ce? inconjurat de o multirne de oaspeti care pe

a mi se recomanda a-mi face profesii de

imi spune tabacherede un tabac

Ce multor nasuri de nalte sferePoate vie curând de hac.

Mtul având ope pámânt

este gata rázboi facaCu mori in

Altul 'n RomânieSoarele-unirei el l'a aprins!

.când i-a bate nu maisoarele-i

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL «M1NERVEI» 231

se tara pieretot progresul pe a stat

De el nu mai e la putereEl, de geniu de stat.

Altii visuri deSe plâng de-o parte cu ah vah

mor si sufer de-o maretronul le !

De-atâtea vorbe cam...späimântasem, eram

Nebuni nebun*a spate,intrasem ? la Balarnuc ?

(La cupletului Un de noapte :

Cine-i acolo ?)... ! Moldovan, din de sus, de cei Unirea ! Am

am jucat hora Unirei acum indulcesc de rodurileei... rog : Pentru o

contra Prefectului nostru un proces de nimica Ca.:satie, cheltuit drumul sumedenie de bani, m'am sprevalittrei ; o la o ; m'amtate Buzau, ajungând zile laca cer dreptatea, iata-mA's pave,de a petrece noaptea pe piatä... (se pune jos pe cefac? Am intrat horä trebue sä joc.

Unirea-i nu am cecând e treaba te

Pentru-o nimica la Bucuresti ?vere, pleaciune.

Unirea-i nu am spune,Dar e drumul greu glodos

te-sprevale de ?'nchin, vere1 pleaciune.

Unirea-i dulce, nu am ce spuneDar trebui treci

chiar la malu-i te înneci,vere, pleaciune.

Unirea-i am spune,Dar zece zile pe-un ger cumplitCând alerg neodihnit!

vere,

Cu toate spune,Unirea-i oCa pe un dumnezeescSi-i voi da

geamantanul se duce. Perdeaua cade).www.dacoromanica.ro

FOAMEA SETEA

Corpul nostru poate fi asemänat, ce priveste lui,cu un cämin care necontenit sä ardä materialulbustibil - in cazul de alimentele indeplinesc acest rol -pentru vietei fizice de legatä de viatatelettului.

La toate animalele gäsim un esential - stomacul, - lafiintele inferioare un buzuner de absorbire care cea mai

parte a toate celelalte organe n'au in fond altäfunctiune decât aceia de a servi stomacului, - membrele

pe când simturile dirijeazä membrele.Este atât adevär conStatare, mai

decât a pare a deveni scopulomenesti. Pentru a lucreazä toti oarnenii in

toate directiunile, pentru a rnânca navigatorii se expun la fur-pentru a mânca soldatii moartea räzboaie,

rnuncitorimea tot främântä bratelecovoaie spinarea. Mai de trei pärti din masa lucrätorilorocupati lupta vietei au destinatia de a prepara alimentareaomenirei, foamea evident e resort al activitätiiumane...

Suprimând foamea, timp toatetoate certurile, toate räzboaiele toate icari viseazä pacea universald, ar trebui mai potoleascdfoamea universalä, care ne forteazä sä lucräm pentru conservareavietei noastre a nostrii.

Asimilatie desasimilatie perpetuA, iatä legea fatalä a orga-nizrnului ca al celui animal. Copilul asimilä maidecât desasimilä, deci el creste; la adult avem o stare de echi-libru, activul pasivul se balanseazd, deci avem o vârstä deproductiune forte; totul contrar se lacând perderile in fine bilantul vieteise incheie cu inevitabila moarte, totul se opreste, undetotul reâncepe...

Foamea e cea mai temätoare dintre Bolnavul poatesuporta boala, durerile ei, dar flämândut nu poate räbda. S'au

cazuri in ca timp de pace, când bântuecriza ggricolä, cä foarnea impinge pe tot mai departehranä in baza principiului instinctului conservare. Inwww.dacoromanica.ro


dintre existentä omul ajunge animal,feroce...

Astäzi majoritatea omenirei moare de foame de tuberculosä.bine a zis un mare savant: cä tuberculosa naste acolo unde e

mizerie... lipsa de päine e deci adevärata cauzä a teribilului flagel.A combate foamea devine o luptä socialä. Simptomele acestei

luptetoare le vedemin starea dedesagregare e-

princare trecem.Toatecari se fac

din acesttrist adevär,exemplul ni'l

statelemari europene

numärulpopulatiunilor

litatea de exis-tentä stat.D'aci politicade cuceriri,migratiunea inmasä cele-

continen-te mai putinpulate. Inter-vin deci condi-tiuni sociale incombaterea

carinu se pot

rezolva decâtprin mareaproblemä eco-

a sta-telor.

* *

Când foamea e de sete, omul e ,amenintat demai cumplitä suferintä, de cea mai pedeapsä.acest raport existä o mare analogie aceste mari su-ferinte ale omenirei.

Setea se manifestä printr'o senzatie nervoasä a gâtuluiringelui, senzatie ce o rea dispozitie tot organismul.Simtim sete ori de câte ori apa ce in corpul nostru se va

Turnul de la Manästirea(Din volumul N. Iorga).

www.dacoromanica.ro

34 CALENDARUL AMINERVEI»

gäsi in cantitate insuficientä pentru a alimenta functiunile orga-nismului, sau când proportia de säruri din sucurile stomacale eprea Setea mai poate provocatd prin respirareape gurä a aerului uscat, mai ales in timpul verei.

Insuficienta de apä corpul nostru e provocatd de sudoare,etc.; proportia särurilor din sucurile stomacale

e ingerdrei de bäuturi alimente prea multPrin sete se indeplineste un act al organismului, act

provocat de un sistem de organe speciale numite ghindurilivare, cari sunt puse functiune de un nervos. Setease manifestä din moment ce aceste ghinduri sunt jenate infunctiunea sau saliva constitutia sa

aceasta se cu deosebire atupci alcalini-tatea ei a devenit

Saliva deci un act fisiologic marein provocarea setei. Constitutia ei se compune, din apä,anorganice, ptjalinä; aceasta din urmärolul important de ferment al salivei, ei se datoreste trans-formarea substantelor fäinoase in timpul mesticatiunei alimentelorin maltozä.

'Saliva pe rol digestiv mai pe acelade disolvant al gräsimelor timpul mestecärei alimentelor ;

s'ar slei repede in gurä saliva prin pro-prietatea ei disolvantä mucilaginoasä acest neajuns absolutfavorabil digestiunei.

Simptomul cel mai caracteristic al indiferent deinsuficienta secretiune intensitatea

depinde de senzatiunea individnalä, stä cu corn-pozitia Origina ei cerebro-bulbard, se mai gäseste

conexiune cu alti centrii nervosi ai creerului, astfel eapoate avea un caracter ceiace posibilitatea dea provoca setea prin sugesliune. eclatantA despreaceastä de sugestiune e minunätia din apos-tolii toväräsie de petrecere cu adversarii

setosi de nu'i pot combate pe acestia mai bine decâtimitându'i, aceasta de sigur numai setei provocatd prinmediul de sugestiune.

setía e o senzatiune mai aceasta ototii; potolirea setei se numai de aceasta

nu voimCredinta numai bäuturile alcoolice potolesc setea, din

norocire e de mult in popor, pro-pagandä nu va putea avea succes, dacä nu se va

pregätit mai cultura poporului.AUREL SCURTU.

www.dacoromanica.ro

SUNTEM MURITORI?

Ori-ce pare a räscumpära cu moartea dreptul de a fostingäduitä la viatä. Ideia viatä e trecätoare vre-

e atât de adânc implântatä in oamenilor,ea temelia moralä a tuturor religiilor.

... totusi sântem nemuritori. Va ciudatä aceastä afir-

Un târg evreesc din (Hdrläu).(Din volumul «Sate MAnastiri din de N.

matie, mai ales acelora, a judecatá nu dezrobitde stäpânirea a dogmelor religioase.

Sä ne :

biologiei ne dovedeste sânt vietäti, care nu mormod normal nici n'au de ce. muri.www.dacoromanica.ro

236

Acestea protozoarele, - animalcule foarte totnemuritoare ca poetii mari.

Luati, dumneavoasträ de care nu credeti peo de dintr'un lac stätut, puneti-o la microscop.

vedeti acolo un neptunian de mititelecare foesc in picätura de apä, o mare

sub sticla microscopulin. De acestea care se numescamibe, e nu mor.

Alcatuirea e' foarte :

grämäjoarä de protoplasma färä statornicainvelis, care are mijlocul ei un de o substantäaproape la nucleul.

Chipul cum duc traiul aceste amibe e de asemene4simplu : apucä hrana prelungiri din trupul o mistueanumite resturile netrebuitoare ale alimentelor lepe aceiasi cale cum le-au apucat. Respirä oxigenul tot

de-a dreptul din aer, pe aceeasi cale innapoigazul carbonic. Simt lumina fug din preajmacorpurilor ori de dusmanii prigonitori; in seslujesc singure toaté nevoile

Ei bine, ajunge- se e bine un urmas. Ce face ea atunci ?

cepe lungi trupul de protoplasmä d'impreunä nucleul,se incet-incet de-acurmezisul se rupe in Fiecare

din vechea are nucleu protoplasmävine astfel o

dar aicea,- o n'a dat nastere alteia. Nu enici ci surori.

Mai in urmä din aceste noui amibe, creste, ajunge' se ca cea d'intâiu o reprezinta in

egal.dar amiba din 1905 e tot aceea care exista la

inceputul lumei. foarte multe din acestese präpädesc (d. ex. se lacul in care träesc)e o moarte nu ne indreptäteste din toatä

acestui protozoar credern cä poate peri de moarteAm putea asemäna amibele in privinta aceasta - vasele

fragile din lut ori care se sparg absoluta majo-ritate - totusi gäsim intacte asemenea vase, de

asiriene ori egiptepe. Tot astfeln'au murit.

dar amiba, e ea, poatecoteala poetului care ne spune :

se nasc spre a rnurimor spre a

Teoria evolutionistä, azi la rangul de lege biologica,.ne animalele superioare áltle'1) Substantä albusului de ou.www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

in virtutea potrivirii nouile conditii de traiu anaturale. Ceea ce demonstrat deci pentru animalculele

se aplica logic urmasilor mai perfectionati,care scärei Desi teza ar puteafi socotitä ca demonstratä din ce s'au expus, totusi - spremai limpezire complectare, trecem cu argumentarea

(Cetatuia).(Din volurnul ',Sate si de N. lorga).

la alte animale mai superioare ca amibala orn.

In adevär, ce este un animal superior alta de'cât o coloniecelule, care provin din dihotomicd a unei

numitä ou. aici, pornim tot de la oin amibei ; ca celulele care vinwww.dacoromanica.ro

«MINERVEI»

din diViziunea acestui ou, sä se sä träiascä fiecarepe socoteala sa, ca in cazul amibei - aici, frätia celulelor e maimare, nu le vine se despartä, träesc un ba chiar se

unele pe altele. Când nenumärat de multe, secare apoi se tot se se ; din

aceste foi pornesc apoi diferite prelungiri cari alcätuesc orga-animalul e

Am pätea oricare din aceste animale superioare(de ex. un vertebrat, ca sä fie mai aproape de cu un statcivilizat. Celulele ar locuitorii lui. Ele impart pe categoriigreutätile vietei, fel ca sä o insärcinare in gos-

de ex. o parte din celule au sarcina de a procura hrana :celulele tubului digestiv ; altele procurä oxigenul : globuleleale sângelui pe care le putem socoti ca adevärate cärucioare,care oxigenul din depozitul plämânilortribue Ja parte ; altele insärcinate cu curätireaorganismului - adevärat serviciu municipal : rinichiului;o parte fine, cum era de asteptat asezate pe regimente,alatuesc armata de apärare a statului celular : acestea sântlulele albe ale sângelui, cari stau la hotare atin dusmanii -microbii - la cea mai tenta-

de invazie.Dar ne trebue guvern cap al statului. Ei nici in

privinta aceasta se duce ; o parte din celule au luatcoman'da organismului, au ajuns statului, datoritämeritului superioritätei : acestea celulele nervoase.Toate aceste grupe de celule, identice ca origine, se

specialitätii autând se perfectioneze nu-mai sensul acesteia, pierd celelalte proprietäti vitale.

Unele din ele ajung sä se diferentieze atât de mult, cugreu am mai ghici ele forma celularä, d. ex. celulele devenitefibre musculare. Din aceste celule pierd inmare parte de a se divide, chiar de se mai divid

(d. ex. celulele pelei), dau celule tot specializate.Categoriile de celule, pe care le digestive,

musculare, osoase, nervoase etc., numitele aleWeissmann, alatuesc singure partea muritoare dintr'un animalsuperior.

Mai este o de reprezintä exact celulaou care.singure sânt depozitarele functiunilor germeneacestea sânt celulele de reproducere. Ele se transmitbate din generatie generatie, au concentrat in structura

a unei substante din nucleu : tot substratulterial al speciei cäreia apartin. Ele au aceeasi valoare

mici cum sânt, ca individ ce leGerrialul tristul poet Lucretiu, de acum douä mii

bine de ani, pare a fi avut intuitiea acestor adeväruri, pecare le gäsim cristalizate urmätoarele versuri :www.dacoromanica.ro

Inque brevi spatio mutantur saecla animantum,Et cursores vitai tradunt.

scurt interval se vietätilor,ca trec mânä in vietei).

poate atunci lumina misterul alcatuirei. cate a unui când n'am mai cäuta studiem gata

miliardele lui de celule dedalul de functiuni de tot soiulci ne vom mijloacele de cercetare asuprá acestei

www.dacoromanica.ro

«MINERVEI»

unice care alcdtuitoare sintetizatei pot Aceasta e intocmai,

pentru a orienta cu sträzi intortochiate -avem nevoie de o ca ne dea dintr'o

directiuneConchidem deci ca oamenii, ca toate fiintele

intermediare nemuritoare, in sensul fiecare

al .0direct, de la speciei pe la stin-

ornul de la inceputul omenirei, nu e exact cel de azi,apoi cauza in schimbdrile mediului, care nu numai

fiecare in parte, dar chiar asupra aceluiasiindivid cursul vietei sale. chiar am admite un

care sä de la omenirei azi,vedea, datoritä la mediu, tat schimbat cadescendentii lui.

Chiar amibele transformdri in echilibrul nutritieise demonstreazd, unele - rude de aproape

ele : microbii - pot deveni multiplicatie, mai virulenti,ori din inofensivi, datoritä mediului.

Gratie originei comune a valoarei identice a descendentilors'ar putea explica cumva ciudate dintre oameniriti, chiar ca natiune, ori poate chiar anumite comunitäti deractere idei : toti acelasi orn; cum toate amibele

aceeasi

NEGRU.

AM SEASE

Veni potropopu cerceteze despre faptele unui cuvios preotde enoria§i nu face ca popi nu carte.

potropopu la popa 'n altar - 1 vaza cumoarnenii, adunati ciopor biserici.

popa pe nas,Pe-o Paltä o pasäre --0 parinte !... räspunse tot pe glas potropopu...

popa :- Am :

Doi ai patru ai multe d'astea...- Vedeti, zice potropopu, spuneti popa nu carte. el

e mai nu mai inpingä mai deel, focul o

éu o vi-1 i-au nu este de nasu vostrti !..(Din RADULESCU-TUTESCTJ.

www.dacoromanica.ro


Portretul lui PETRU

Cälindarului «Minervei» i-a fost rezervat a face pentrudatä cunoscutä figura marelui Petru Larepetite prin ziarele de peste munti,rile tinerimei universitare din Budapestan'a nimeni acum, se

sau nu un portret al luiRedactorul Almanacului nostru, prin ofericia a fäcut cunostintad-lui de Rosiori Marcel Oltean,(Bucuresti, str. Clementei 39), un nepotdirect al räposatului scriitor. La acesta

descoperit sfin-ca o relicvie familiard. D-1 Oltean

a mai avut tot mostenire de pärintelesäu, profesorul Oltean-Maior dinoriginar din Ardeal, inelul cu

lui Petru Portretul, lucratin olei, de o destul de dibace,

de la inceputul veacului trecut ne inadevär o irnpunätoare. Multumind d-lui pentru

care ni l'a pus la dispozitie spre multiplicare,credern a acut un bun serviciu cititorilor acestui almanacb.

Petru

Prof. ENEA HODO*.

Ales in sesiunea din a Aca-demiei membru corespondental acestei institutiuni. Este mai maredin fratii Hodosesti, cunoscutiiActualmente catedra de limbaliteratura la Seminarul ortodoxdin Caransebes. de niste manualedidactice a : Schite umoristice,toria literaturei in mai multeeditii, populare din Banat,tece etc. Terenul pe care s'adistins este folclorul. Pe cum pre-gäteste un volum de balade popularedin Banat. Prof. Enea

www.dacoromanica.ro

242 «MIN

COSTIN PETRESCU.

S'a la in anul 1871, 10 Mai. cunostinte depicturd le-a primit de la de asemenea pictor.

sirea liceale a fäcut scoala de Belle-Arte pe care a terminat-o in treimaximul recompenselor. Mai târziu a tretla Paris unde a lucrat in atelierele Acade-miei Julien. Profesorii de la care s'a inspiratmai ,mult a fost: G. Mirea Jean Paul

de la Paris:Specialitatea a lui Costin

trescu este portretul indeletnicireagenul istoric. din vechi portretistiVan Dyk, diatre moderni pe Seugent,genul istoric pe Benjamin-Constant.

Mai multe lucrári ale lui au fost cumpdratepentru pinacotecele dinIntre pâmzele remarcate acum suntMoartea Cleopatrei, portretele M. M. L. L.gdui Réginei a Principilor Mostenitori ;

portretul Mitropolitului Primat, etc. Petrescu ategiul din 2 ocazia serbärilor lui cel Mare.Actualmente este face studii asupra artelor decorative.

Pictorul Cdstin Petrescu.

Prof. I. G. Gorjan

Prof. I. G. GORJAN.

din cei Calendaristidin Bucuresti, mort la 26

brie 1867. A «Calendaru pentruani, dela 1856-1866» ; «Calendar

prevestirile adevaratului astronompentru un de alti ani

lindar pentru 1851, 1852, 185.3».Adevarata popularitate :

prin cele patru tomuri «Halimauasau povestiri mitologicesti,de de defoarte frumoase de mirare. Traducereae la 1895, frumbasä

profesoruln'a fost numai calendarik de ci scriitor bun.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Cronologie pe anul 1905ce cotnerciantii din in genere de

de restaurante, brutärii, farmacii,menagerii, panorame distractii publice

2

nationale domnestice se. Administratia a F. . .

prescrise de Sf. Sinod, ce se de biserici, de auto-ritäti de publice afarä Judecätorii, tribunale Curti 3

legale ce se instantele judiciare afarä de vacantede Duminici

Românesc 4Posturile 28Deslegarea postuluiCompt eclesiaSticCalendar Catolic 28Calendar MusulmanCalendarul Evreesc 29Tarifele telegratice telefoniceTarifa coleielor postale 33Taxele simple destinate sträinätate 34C. F. R., diverse relative la transporturiTarifa Cäilor Ferate Române

biletelor pentru de pläcereTariful biletelor de ducere si intoarcere in clasa III-a

4141

din 42Cronica anului 43Poveste de de Sadoveanu 69Din cantecile lui poesie 75Domeniile Coroanei 77Cultivarea grädinelorVorbe dinDe la de peste munti I. 85Nicopole, (1396-1877-1902), de Carol I. Regele 97

din 115Stefan-Vodä, poesie de G. . 116Privelisti de la hotarele noastre : Ada-Cale, de N. 117Suferinta, de Carmen Silva ; Tradusä de 124

secundar profesional (Din sta-pe anul 1902-1903) 128

scurtä privire relativ la Expozitiunea Societätii Agrare neC. I. 147

Furtuna, poezie ineditä de M. EminescuComitetul Agrare -11661www.dacoromanica.ro

244 . , CALENDARUL

CiurcuMotive din poezie de St. O. 176

trenul, poezie de NataliaLa Borzesti de A. 177Oltul, de OctavianDin jubileul de ani al eJunimei»

din BanatL. Gr.Corespondentie intre doi sau limba româneascä la anii

1822 1832Statistica ziarelor revistelor române din 1904Etimologia cuvântului de S'imeon MangiucaPictorul Oscar ObedeanuDin BucovinaScbroceala de noapte 198Scoalele din Blaj 1754-1904 de Al. 199Din2 discurs rostit de d-nul Haret, mimstrul

si instructiunei publice, cu prilejul serbärei celui de alcentenar de la moartea lui Stefan Mare . . .

o avut tetea... de 207V. Alexandri. - 208Podul fragment de St. O. 209Nu e 'n de 211De peste munti, (Adunarea Teatrului la

vechie 217Vorbe dinCeva despre tricolorul Român, de Dr. G. Sbiera . 218Pagini inedite din V. Alexandri. La Bucuresti, cânticel comic. 228Foamea si setea deSuntem Muritori ? de Dimztrie Negri'Am sease calusei... de 240Portretul lui Maior 241

.Enea Hodos 241Pictorul Costin 242Prof. I. G. Gorjan 242

www.dacoromanica.ro

DE CONSERVE ALIMENTARE,FRUCTE, CARNE PESTE

PROPRIETATEA

Sub directiunea a d-lui M.special al fahricei, premiat medalie de

argint la Expositia din Paris 1900pentru meritele sale *tiintifice in

Le.gurnele din proprie a fermei-mo-del si marele al eonserVeloracestei este legumele suntimediat au eulese ast-fel frOgezimea, gustul euloarea naturalá *

CONSERVE DE LEGUME

CONSERVE DE POST

COMPOTURI, PESCARH

LA TOATE

www.dacoromanica.ro

DESFACEREA PRODUSELORDE PE DOMENIILE

CANTACUZ-INONo.

PRET CURENTDE

alb de luas ville Lespezi but. de 1 1.-» » recolta » » 750 1.10

» » 1897 »

» negra 1899 » 750 » 1.15» » » 1898» » » 1896 » 750 » 1.50

DE DEALU MARE (Viaalb recolta 1892 but de gr. 1.70

» » » 1889 2.75

alb recolta anulni but. de 4. -PELIN.

Lespezi . . . » -

prune » » 750 gr. 1.50» » » 1.30» » » 2.25

drojdie » 750 »

de de 3 kilogramMiere 1.50

» »

Prune sisteinatice cutia Ko 1.-» » » » » » » 0.60

Sticlele goale se prhnesc bani 0.20Borcanele » » . » » 0.15

»

comenzi se prompt prin trlmiterea la

www.dacoromanica.ro

ICOLAE N.STRADA CAMELIEI No. 8

DEPOU CUE

ODOBESTI

Comenzile se executä prompt prin trimitere ladomiciliu

E. L RESSELSTR. CAROL 14,

Singurul representant pentru Romänia

AUTOMOBILE DE DION BOUTON"pentru automobile

mai mare deposit de MASINE DE CUSUTinzestrate aparatul de brodat Boutonier.Renumitele masini de cusut PFAFF" Velo-cipedele Motocicletele PEUGEOT" * * *

Stabiliment eu Motriee unde se exeeutá :.Reparatiuni, niehelagiuri, emailagiuri,

ror obieetelor sub garantiePRETURI MODERATE: 1NSTRUCTIE

VINZAREA IN RATE LUNAREwww.dacoromanica.ro

Nmai excelent remediu CONTRA BLE-

NORAGIEI, AVAND AVANTAGIUL A NUDERANJA STOMACUL, face sä in scurttimp scurgerile cele mai rebele. - Cutiade prospect special. Lei

nou remediu APROBAT CONSILIUL SANI-TAR SUPERIOR, contra de piept :

TUSE, CATAR, BRONCHITA, LAR1NGITÄ CRO-NICA, ASTMA, special contra FTISIEI PULMO-NARE toate stadiile. - Prospectul ATESTÂND

APRECIERI ALE MEDICILORMAI flacon.

De asemenea dovedeste valoarea acestui medica-ment memorH citite la congresele din BerlinParis. - In aceste se demonstreazd o mul-time de vindecdri complecte. - Fie-care flaconare instructia necesara.

: mic 3 sei, 6

De vânzare: la Farmaciile Drogueriilepale. - trimet contra ramburs ori unde dela

Farmacia IORDANTuRNU-SEVERIN

www.dacoromanica.ro

FERATE

Serviciul de CerealeMárfuri pentru Orient Occident.Traficuri combinate directe

ferate si cele -direct marfuri Con-stantinopoli si Constanta. - direct pen-tru eiportul productelor macinate, etc., de laprincipalele statiuni C. F. R. la Rotterdam via

Galati, sau Constanta. - direct din Occident,via Rotterdam, române, capitale de judete, etc

Linia CONSTANTA-CONSTANTINOPOLIDeservitä de vapoarele de mare mare

,.Regele Carol .,Principesa Maria"restaurante prima ordine.

eálâtorii de dueere intoareer.e peIn corespondentä trenurile rapide

ORIENT EXPRES BERLIN EXPRES trenurilecelarate de persoane române. - Bilete

recte, bilete circulare internatioliale.INERARIUL

CONSTANTA CONSTANTINOPOLI

J

siJ

la orele seara

la orele 10 seara

J

1

Vineri

la orele

la orele

Occidental: DUNARE-CONSTANTA-ROTTERDAMDE SI

DeservitÄ bimensual de vapoare: BUCURESTI, DOBROGEA.IASI, TURNU-SEVERIN CONSTANTA.

Directiunea Bucuresti, Strada Sculpturei, 5Agentii principale: Constantinopoli (Galata Quai).

Galati, Sulina DardaneleAgentia generalä S. M. R. pentru Occident

ROTTERDAM H. &www.dacoromanica.ro

OTTO &

PROPR1ETARSTRADA ACADEMIEI, 30

FABRICA DE CURELE DIN PIELE ENGLEZEASCÄ.Curele de de EXCELSIOR".

Curele de i Balata.de

ARTICOLE TECHNICEpentru intretinerea Stabilimentelor Industriale

BI

TEMONIT-, VULCANFIBER".

MINÉRALEpentru Cilindre, Valvoline, Uleiu Mineral etc., etc.

si pentru

DEtoate Masinele Accesoriile.

POMPE PENTRUpentru vin. Masini pentru sticle, pentru cap-

sulat sticle. Aparate pentru bere.. Toate felurile de canale.

POMPE INCENDIUabur accesoriile pentru

SACALE DE FIER

POMPE APARATEpentru Letrinelor

IN

Pomp de in

TEVI DE FIER ACCESORII (FITTINGS)

MARFURI BUNE. - PRETURIwww.dacoromanica.ro

I PAPETARIA

C. SFETEA-96, STRADA LIPSCANI, 96

Sueursalá:CALEA VICTORIEI,

EDITURA DE CARTILARE DE LITERATURA

Asortiment complect de: de scrisde corespondentä comercial, Registre

de contabilitate, de Ne-=cesare de didactic. =

SPECIALITATE IN CULORI DE REQUISITE

DE DESEMN, MARE CO-LECTIUNE DE MODELE PENTRU PICTURA.

E

In special: Plicuri, Casete, dee de eontabilitate, etc.

www.dacoromanica.ro

D. M. BRAGADIRUBUCURETI

CELE MAI MARI FABRICI

A SPIRT BEREDIN

ALCORSI

ABSOLUT

DE CEA MAI SUPERIOARA CALITATE

LAGER

DRESA

AGADLRU.-Bucuresti.www.dacoromanica.ro

Atragem atentiunea Onor.asupra :

TINERIMEI"singura revisiä rornâneascä copii.

Apare la Targu-Jiu, sub directiunea D-lui 1.MOISIL,.director al gimnaziului din Targu-Jiu,

concursul mai multor profesori

III, 1905. ABONAMENTUL PE AN 8 LEI

Scopul a o aleasä cucopiilor si a-i educa, a le nobilisa caracterul.

literarä

SUB UNUI COMITET

ABONAMENTUL LEI PE AN

REDACTIA ADMINISTRATIA

STR. REGALA, Union)BUCUREBTI

www.dacoromanica.ro

BAILE

1. Deschiderea Stagiunei.Stagiunea se la la 15 Septembrie.

SARATA-MONTEORU situate la 2 ore de la oo pitoreasa, in pärtile de. dea-

acopeiite- au paduri, ele stint la presentândtemperatd constantâ.

. de gudron ale minelor de aflate apropiereo compositiune pentra respiratiune.

mai se

3. Analisa Apelor comparatiuneîntre aceste ape apele similare.

dela Sárata-Montooru stint printre apelemai Clornro-Sodico din tara

Aceste ape se pentru sau ca ape de baut, ele auntconstituite :

Ape IodiRale.Ape

Se mai la si Hydroterapie.Apele sunt representate prin Isvorul No. 2 care contine apa

de si Monteoru apa pentrula litru : gr. 125 de de Sodium de

161 gr. deEste din Isvoarele celo din E mai

ca Hall.Apele Iodo-Cloruro-Sodice sunt representate prin Isuorul No. care

la litru : po o mare cantitate de do Magnesium180 gr. de de Sodiu.

Este isvorul din tara mai doDupa Istrati Bernard,Apele dela snot snporioaro dola Kroutz-

nach, Lamotte, etc.

Tablon comparativ Apolo dela Särata-Monteorndin

deSodiu

Clorur de Clorurde Mag-nesiu

Clorurde Po-tasiu

deSodiu

Magnesia

Bromur

Gr.Mont.No. 1

Govora

Tichir-Ghiol .

Hall

164 gr. 312180 gr. 74167 gr. 43026 gr. 60055 gr. 39712 gr. 5727 gr.

17 gr.22 gr. 8712 gr.0 gr. 317-0 gr. 3570 gr. 440

4 gr. 3264 gr. 2184 gr. 273-4 gr. 4684 gr. 0540 gr.

1 gr.0 gr. 003

-2 gr.0 gr. 0330 gr. -174

0 gr.0 gr. ,01840 gr. 122

. urine-0 gr. 028

.

gr. 0140 gr. 017

-0 gr.0 gr. 082www.dacoromanica.ro

acest tablou Sarata-Monteoru e maie toate cele ape ; in cea privesteGOvora i poate compara.

de : este : ori Govorade ori Lacul-Skrat, de 15 ori mai mult

ca. Hall si ori mai malt Kreutznach.In este : incomparabil mai.concentrata

dela Tichir-Ghiol Kreutznach, de 4 ori maia Hall. ..

.litri :

90 de Sodin.La . . . . 61 g. kilograme de

Hall . . . . 14 11 kilogr.de ,combinath de de

ideal- de stqiune pentru

4. Apelor delaApele Indurate Cloruro-Sodice dela se intrebuinteaza mare

contra : acutBlenoragic, Sciaticei, Lumbago,

r (Metrite, Salpingite etc.), Boalelor (Eczemele),Sdratei excelente in Syphilisului Rheu-

Combinatia enorma eantitate de deSodiu ce acestecontin ele exceleute : la

copii Scrofulosi casuri de

este drept Paradisulde co.pii anemici, scrofulosi fortele

ápele organiSmul.se deosebire la Copii si

BoaleleApele dela Isvorul 6 cazuri de

Stomac«le,stabilimentul de Hydroterapie se diferitele

roase, Neurastheuia etc.particularitate a este prezenta unei

care se in cazuri de Rheumatism, de etc.

5. Instalatiunile Bällor Sdrata-Monteorn PretulCamerilor

in de 2 in genul celor mai mari Hoteluri dincu peste '150 camere elegant preturi moderate

lunar pat la sau 180 3 paturi.In este instalat un Telegrafie, Poftal Telefonic.

sezonului.A de Hoteluri Vizitatorii camere foarte reduse

apropiere.Mlle instalate dedesuptul ; ele in se

pot compara cele mai moderne instalatiuui dinLEU mi-

reca eu LEU.Srirata-Monteorn este preturile sunt

putin pe mai ea la alte statiuni balneare.Militari reducere din

al '

se poate compara delewww.dacoromanica.ro

constructinni din balneare El are sal deaproape 30 de metri lunginie o care predominabalneara.

este tenninat. de mii pe brazi de diféritifost plantati in doi ani

Pareul eu

6. PretulGum genral noastre din foarte'mult

de a sa dea Restaurántul Casinouluila imul. buni din sa nu-i lao mâncare sa

Mâncarea se la Table d'Hôte 5 lei pe zi (Cafeasau 4 feluri, Dineu vin),

reductiuni; sau la carte. stabilite de

Vizitatorii ale 'mijloace nu le permit a la restaurantulcasinoului alte restaurante in sat preturi

7.

Musica S este in tot sesonulni.De 2 ori pe Dumineca) Balyri. Casino.Serate Musicale, Teatrale, Joe de Croquet, 'de Tenis si Popice.Se fac excursiuni la la Pietroasa, la

Schitu Barbu, la ,Ciolanu etc.

8. Serviciul Medical.Serviciul medical este pus-sub conducerea a doi Domni

din Bucuresti.

9. Mijloacele de transport, lnformatiuni.pentru o reducere de

Viziratorii la Gara MonteOru. seSe un leu de Monteoru la

Camerile se pot retinePentru se poate adresa la

Monteoru (prin gara Monteoru).

Colectiuni complecte din

Calendaruldin ani 1899 se mai de vân-zare Institutul de arte GraficeMinerva, Bucuresti, strada 6.

www.dacoromanica.ro

CATALOGULapiirute in Institutului de arte Graf lee

MINERVA"Bucuresti, strada No. 6

Vasile Alexandri Opere complete.Bucuresti. vol. 344 pagini.

Cu o prefatä de A. Vlahutd.Pentru toate versurile lui Alecsandri, scrise la 1842

la moartea sa presintá singur editie ieftintt.versurilor lui Alecsandri se impune mai ales când

ori-ce incercare de a ne de o desvoltare culturala natio-trebue combätutä. Scrierile bardului de la Mircesti au toate

insusirile, fie ca fie ca idei de-a otáli con-noastrá de Romkni dragostea de «Dintre toti scrii-

- zice - Alexandri a mai mai aproapede popor cu gändirea, cu graiul limpede cald fru-mos», de aceea el trebue popor, de s'ainspirat cu atâta putere. Versurile lui cunoscute subde läcrmioare», «Märgäritäreley, apoi cantecilecari au fäcut generatiei de trebue cunoscute ca

de toate. . . Lei 1.50

Editia de lux . » 3.-

Alexandriseparate de 400 pagini.

In aceste trei se o mare parte din scrierile dra-matice ale Alecsandri, cantonetele cómice, scenele, operete,

comedii, unele inedite. Volumele vor urma curând,vor con-tine restul comediilor dramele. Editia noastrá e maiieftin din au esit acum scopul ei este a face accesi-

opera lui Alexandri, a teatruluila a muncitului momente de desfätare prilejuride särbtoare. o lecturä e de literatura asta

mai curând straturile'stiutoare de carte, ceea-ce,editii populare, s'ar putea

Pretul . : . . Lei 1.50Editia de lux . » 3.-

Opere complete. Teatru I,Vol. Vol. 111.-3 volume

1.www.dacoromanica.ro

CATALOGUL «MINERVA»

Vasile AlexandriIntr'un volum de 400 s'a adunat la un aproape

prosa lui Alecsandri, fragmentele lui nuvelistice descriereariilor fâcute sträingtate, expunerea misiilor politice, critici

de despre diferiti autori contimporani etc., etc. Prosalimpede a lui Alexandri e pentrulectura Societätii noastre, având calitatea de a instrui amusa

gustul pentru o româneascâ.Pretul . . . Lei 1.50

de lux . » 3.-

Românilor subteazul. Vol I. Opere complete.

Cu portretul autorului a lui Mihai Viteazul volum 8° 412 pag.editie a acestei monumentale opere literatura a

apärut la 877, sub lui Al. 25 de dela moartea autorului. Acum se inplinesc 50 de de cânda murit pe indepärtat al li.ei opera sa tot n'asträbätut in masele poporului cum meritä. Tipografia«Minerva» räspunde unei simtite cânda räspândi prea märire a vitejiei române aceastä carte ote-litoare de suflet si dädätoare de ani libertatede unitate (1595-1600), luptele epocale de la

Mirisläu, la acelei stele stralucitoare ce-a fostMihaiu Viteazul, tree pe dinaintea ochilor nostri trezindin noi visuri frumoase in viitor, câte ori deschidemmaiastra carte a lui Bälcescu. In alte volume vom publica alteopere ale acestui mare scriitor, apärute in parte prin dife-rite reviste la care a colaborat, parte nepublicate citrate manuscrisele «Academiei

Pretul. . . . Lei 1.50Editia de lux . » 3--

M. Eminescu112 pagini.

Poesiile din acest volum sunt scoase din manuscrisele autografeale poetului däruite Academiei Române de d-1 Titu Maiorescu

publicate acum De poetul n'a avuttimp de-asi revisui versurile sale toate, - moartea nemiloashl'a neamului - multe din cele rämase nepublicate oaproape unele se chiar compara tot ce-aEminescu mai bun. Versuri ca «Invierea». «Dintresute de catarge» o a literaturei noastre.

leu.

Poesii Postume. Cu o prefatá deNerva Bucuresti. vol. 8°

www.dacoromanica.ro

CATALOGUL «MINERVA»

Literatura I.complete. Cu o

de Ilarie Chendi 216 pagini.Aceastä carte volum din complete ale celui

mai mare mai iubit poet opere cari sunt acum in curs depublicatie in Institutul tipografic din cari vor apare

cele-l'alte volume al II-lea continand toate poesiile luiEm. al diverse, fragmente drama-tice. etc. Toate ingrijirea a d-lor N.Chendi.

In volumul de publicat versurile populare povestilepoesie prosä, adunate de Eminescu din toate provinciile Ro-

mâne apoi poesii imitate din popor care pentruoarä se intreaga poveste frumoasä a lui

nul, scrisä in admirabile:. . . 1.50

de lux . » 3.-

Geniu Roman inedit Bu-curesci. vol. cca. 300 pagini.

pân'acum a marelui poet, edi-mod critic de Scurtu, care espli-

cativ ne dá informatiile necesare asupra epocei care s'amanul asupra lui istorico -literare, - meritá a fide ori-cine pretinde a se interesa de literatura Subiectulromanului este luat in cea mai mare parte din. revolutia de la 1848a Românilor din Ardeal; Tratarea lui este se poate de intere-

Foarte pretioase sânt intre altele unele pasaje din roman carine lámuresc personalitatea lui Eminescu viata lui dinacel timp. Un portret foarte bine reprodus ne pe poetin tineri, când a conceput romanul. Limba, genere, e

stilul bine ingrijit. Pretul Let 2.-

Anton Pann Bucuresti. 400

In acest de 400 pagini s'au adunat majoritatea scrierilorlui Pann, in primul rând lucrärile mari : Povesteazatoare la Nastratin celelalte mai märunte. Popularulscriitor e pus astfel in autorilor români de valoare. oconceptie originalá, Pann, un bun cunoscátor a literaturei populare,a reusit versifice povesti, anecdote sentinte, carivreme vor mai fi o folositoare clasa atori de carre. Cu mult mare apropo-uri efoarte amusant neintrecut chiar acest gen. A-1 citicunoaste e o a tuturor vor exact informati de oanume

. . . Lei 1.50Editia de lux . 3.-www.dacoromanica.ro

IV CATALOGUL

Grigore Alexandrescucomplete. o de G. «Amintiri despre GrigoreAlexandrescuo de Ghika. I vol 8° 280 pagini.

Contine poesiile, epistolele, satirele, fabulele, epigramele,cerile prosa lui Gr. Alexandrescu, a dintre scriitorii nostriclasici, care nu putin a contribuil la renastereapolitici. In frumoasa iubitul nostru asu-pra actuale a liteaturei noastre asupra principiilor de carise conduceau vechii scriitori, luptind totii pentru unitateaneamului a limbei D-1 Cosbuc ast-fel sa :

fast un fericit din partea Minerva editareaa scriitorilor nostri, cari au pe vremea marilor

nationale ale au idealurile aspiratiunilenoastre.

Aceste scop, de-o parte lumineze tot maiacldnc gloatele poporului nu focul

al scriitorilor bolnavi de frigurile moderne, ear pe departe ne uniti pe lingd biblia neamului. dea D-zeu ca editurascrierilor pe care Minerva le-a propus le publice, se

ca nisipul spre binele sprecunoscute de ca ne lumineze întelepciune

rile ne dea putere de. . . . Lei 1.50


Nicolae Noi. Cu o pre-N. Rucures,ti.

vol. 8° 319 pagini.«Nu se nici s'a nici Ce

nu poate spune poate nici n'a preaNici data mortii lui nu s'a acum» - zice d-1

despre Filimon totusi romanul lui de moravuri «Ciocoii vechinoi sau ce din este o scriere care

'1 face nemuritor, cele de amor de umilinte, apoiluptele zilnice din viata boerilor din jumätatea veacului trecut nimeni nu le-a mai bine ca «Esteo carte zice autorul mentionatei prefete

se putea caracterisa mai bine, vedereei utilitara, limba care este oglinda a timpuluizugravit. Depinde de felul cum va fi primitä de public acuma editie a lui Filimon, pentru a putea continua edi-tarea restului scrierilor lui, între cari «Slujnicarii», un alt roman,este vrednic de a fi

. . . . Lei 1.50lux . » 3.-www.dacoromanica.ro

V

Opere plete. o de 11.Chendi St. Bucuresti. vol.

386 pagini.Popularul scriitor moldovean, care de mult a contribuit la

desvoltarea gustului de cetit a creat un important in litera-tura noastr operele lui figureze de scrierileautorilor nostri clasici. Editia «Minervei, a fost ingrijitä cu foartemultá luare aminte ; s'au indreptat o multime de erori strecurate ineditiile de ; s'au adaus la sfârsit un indice ce cuprindeplicarea cuvinte mai putin usitate s'au publicat câte-va

cari nu existau editiile anterioare. Se poate afirma,aceasta este prima editie a operelor lui Creangii ris-pândirea unei de felul acesta nu va resultatepositive pe calea progresului nostru cultural. va pururea

dascil mester pe terenul. . . Lei 1.50


Legende sau Basmele Vol.I. Opere complete. Cu o prefa$ de V.

lexandri.Aceste adunate din gura poporului redate intocmai dupi

auzit -cum era supranumit Ispirescu,- nu lipsi din colectia Bibliotecei noastre. Sânt eleadevirate capodopere de imaginatie, cum e de pildi «Tinerete

de moarte» una dintre geniale alepoporului nostru, care greu putea in literaturilecelorlalte popoare. ce spune bardul de la Mircesti, in scrisoarea

autorului publicati aici de prefati in frunteavolumului : «Ai un bun serviciu neamului românesc, adunând

multime de pietre scumpe din averea nationali, unsireag care nu mai este amenintat a se pierde.

este dar pentru totdeauna. Pretiosul d-tale volum trebuese afle in casi ; el generatiile noui vor a

cunoaste valoarea i a naturii poporului român».. . . Lei 1.50


Carol Scrob Poezii. Unvolum de 240 pagini.

Lei 1.50

Grigore Coatu260 pagini.

Unadmirabil volum de nuvele

1 Leuwww.dacoromanica.ro

CATALOGIIL «MINERVA»

AUTORII MODERNI

Bucuresti.2D91 pagini.

Cuprinde impresiile deserierile de (prin Tara Oltului,Mold'ova de pe Dunäre) ale unui scriitor

care-i in timp un mare istoric, un observatoral vietii un suflet românesc din cele mai sincere. Scrisä

stil de pe de vioiu, pe atât de original carteaeste nu numai o valoare, ci

o lucrare nepretuitä care contribue la educatiaRomânii culti acei ce vrea se cultive, in chip serios

nu se pot lipsi o citiascä, nu odatä ci mai des.

Lei 2.50

Note de calätorie1904. 1 vol. 224 pp.

un pasionat, a adunat in volumul anuntatticolele sale din «Vatra» din «Literatura arta cari

publicase din Italia. Observator ager, ne facecunoscute multe din Italia, ne introduce viata din Venetia,Neapole, din alte centre, atât de bogate amintiritorice. La sfârsit impresiile din trei Capitale nordice: Haga,Copenhaga Stockholm. «Scopul scrisului meu - zice d-1 in

- nu e deck sä folosesc altora prin cunostintele ce potavea prin experienta ce am putut sä le spun lucruri care

poatä de pläcute in bun cuvântului».Cititorii se pot usor convinge, cä magistrul a

1.50

eel Mare Titeazul, ca intemeie-tori ai bisericei din Árdeal. b. 47 pp.

Prin brosura asta, care o conferintä de N.Academiei-Române, ocazia präsnuirei lui cel Mare

ziva de 2 a. c., autorul aduce lumina deplinä chestiuneamult controversatä a Metropoliei române dingurile ale Mihai domitorii români derioasä amintire, schitate din de vedere al interesuluice au purtat bisericei strabune. Se Românii dinArdeal grija ce au purtat binelui sufletesc. Nici un n'artrebui a cunoaste, pin rostul d-lui adevärul asupramodului cum Mihai au intemeiat Mitropolia Românilor depeste

Pretul 50www.dacoromanica.ro

«MINERVA» VII

Cuvinte adevarate. Bucuresti. I 345 pag.peritru a lamuri momentele cele mai

importante din viata politica a Romanilor pretutindeni,articolele acestea ale d-lui nu studii de valoaretoare asupra situatiei, ci vor isvoare pentru toticei ce vor voi o credincioasa a vietii noastre

de astäzi. Moravurile presei ale unordeprinderi pentru binele poporului sunt adevarata

lumina. Se arata, pricepere a omului chruia trecutulnu-i este o taing. ce se din Bucovina,Ardeal Macedonia. Se face vie, logica convinga-toare, pentru o schimbare in bine a de «romanism»«politica Se spune un serios in chestia de

a Evreilor. nostru scriitor face ast-fel un serviciuextraordinar neamului Ideile aceste ale trebue strábatä

rnultime pentru a produce schimbare in opiniaLei 2.50.

Sate 19051 vol. 270 p.

Dupä «Drumuri orage» «acesta e al doilea volum din lucrareace am plänuit asupra libere supuse»- prefata el vreau faccut tinuturile supt o : aceea ade a de care incunjurate aceea a frumusetiiistorice, in biserici, cea maicea mai originala a podoaba».

Volumul se imparte in trei : I II Tara.Dobrogea ; III Oltenia. E,

; o un popor destul de särac,dar harnic si cu multe alte Nimeni nu era mai indicat

d-nul scrie o carte de cu mare ne-realizarea tot in : «In anul

viitor voi descrierea Ardealului, a ungurestide chiar a Bucovinei Basarabiei».

Pretul Lei 2.50

Buc. 1904.Este al volum de povestrri

al d-lui aceleasi ca Dedata asta cuprinsui e mai larg, viata mai amanuntele ei

Forta acest volum in cea inginile descriptive. Umorul, care alterneaza

lecturei.Pretul Lei 2.-www.dacoromanica.ro

VIII CATALOGUL LIBRARIEI

M. Bucure§ti 1904.

Literatura româneasa este in romane bune. Romanul «oimii»de sigur apartine celor mai bune din câte s'au scris-Subiectui e luatdin timpul lui Ion cumplit. Autorul a mâna lui deprosator dibaciu, vremile de vitejie a Domnilor Moldoveniin luptele du§manii ce-i incunjurau, in deosebireu§it sä reconstitue viata a boerilor sädea tipuri adevärate, cum sânt fratii Potcoavä eroi airomanului. - ea se impune, a mai insista asupra meritelor,ei, recunoscute de presa

Lei 1.50

Aestiriea de de d

Pov .d

19 4n. 204adpop-.

veanu a publice povestiri, schite prozá in ziarelerevistele noastre, iatä renumele : e eel mai

din generatie. Limba lui esubiectele lui alese studiate. preferintäoameni stäri din popor. Intereseazá, chiarpe cititor, - cum nu scriitorul mai inzestrat dela Yolumul de Povestiri contine 15 de toatá frumu-

schite, nuvele descrieri, cari impodobesc literaturaactualä.

Lei 1.50

Rosetti D. R. (Max.)tor. 1904. 222 pp.

Literatura umoristicä are prea putini representantiseamá. Rosetti-Max totdeauna un frumos de

cititori, tocmai pentru sa de cronicar hazliu. Noul volumcuprinde momente, pline de observatii delicioase din

E un din Bucure§ti in paginile lui edeci de multi bititori.

Pretul Lei 2.-

256oiletoane.. 1904. 1 vol.

Continuarea volumului «Preludii». Material criticinformativä. Vorbe§te despre autorii moderni : St. O. Ion

Gorun, Delavrancea, S. I. Bianu, LeccaBasarabescu. câteva moravuri literale caremersul normal al desoltárii literaturei mai maimulte de cu o schi critia asupra «Ovreilor in lite-ratura româneasa».

2.50www.dacoromanica.ro

CATALOGUL LIBRÁRIEI «MINERVA»

g9Bucuresti 1903. 1 vol. 8°

Coprinde articole material literar asupra urmatorilorscriitori : Eminescu, Bodnärescu, erbänescu,Radu Rosetti mai märunti. Tot aici s'a publicat articole mailungi «Despre versurio. chestia limbei literare»altele.

2.50

Drum Popas. Note de drum schite1904.

Harnicul publicist, unul din cei mai buni ai tinerei generatii, aadunat aici o parte din povestirile sale de la de

in fuga trenului impresii de temperament.E viguros cunoaste7mai cu pe românviata ; cu entusiasm strärnosesc, pentru careare cuvinte atât de frumoase. Noi am avea mai multe cuvintepentru calduroasä recomandare a Notelor Schitelor D-lui Sandu.

Lei 1.25

Btrini. Naratiunevolurn 328 pagini.

A fost, precum se stie, de Academia sesiuneadin 1893: N. Quintescu raportul adresat Academieiasupra acestei cu urmatoarea apreciare :

«Incontestabil frumoasa coceptiune a D-lui Slavici, inromanul stil limpede, de farmec insimplitatea in félul aceluia - dar innobilit prin culturä, carise istorisesc lucruri din aceastä conceptiune roma-nului «Din Bâtrini», al D-lui Joan Slavici rangul unei desemnatä valoare. Aceastä va rämâne in literatura cao productiune intelectualä, care - celelalte puse

evidentä e cu frumoaseracoreste adieri curate de moralä».

Pretul Lei 2.50

Tainele Traducere de IL G.Lecca. Bucuresti 1904, 210 p.

francez Camil Flamarion a reusit, de dialog,populariseze câte-va notiuni de despre soare

stele fenomenele din naturii, ce stau in cu acele. Tra-toate popoarele, cartea asta a desteptat un interes

lurnea. A fost in de maitraducerea d-lui Lecca e mai pe sus de toate cele

terioare.Lei 1.50www.dacoromanica.ro

X (MINERVA»

C. Popovicibilitatea de a ceti toate operele de valoare literatura natiunilorculte. In culegere, cetitorul peste o mie de maxime

gândiri ale celor scriitori din lume. Nenumarateidei de ale lui Homer, Aristotel, Seneca, Shakespeare, VictorHugo, Lamartine, Goethe, Schiller, Bismarck, Buckle s. a., s. a. suntcitate aci traducere Kant, 7 hiers, Dante, Schopenhauer,Voltaire, Rousseau, .Diderot, La Bruyare, La Rochefoucauld, Spencer,Macaulay, Humboldt, Lessing, Cervontes, Aquilera, Stuart Mill, Toc-queville etc., etc., etc.

Toaté cestiunile ale omenesti, relimilitarismul, arta, pauperismul, educatiunea, etc., etc.sunt presentate cetitorului celor maiseriosi gânditori.

Dintre români, sunt citati Miron Costin, Veniamin Costache,Eliade, Gr. Alexandrescu, Nicoteanu, Eminescu,Cofbuc,s. a. s. a.

E o carte care cuprinde chintesenta intelepciunei inviatä. comoará pentru fle-care orn.

Pretul Lei 1.50

I. Bratescu-VoinestiAparitia a acestui volum de nuvele a fost cu bucurie deo-

sebitä, de toatä presa rar ca un autor dobâneascdincrederea a a publicului. Prin limba

sa frumoas bogatä, gândirea aleasä d-1 BrAtescu-Voinesti cucerit de frunte printre cei mai buni prosatori ai

Nuvelele sale vor literaturä de ale d-lorSlavici Gane, doi scriitori cari, ca au ilustratand-va paginile «Convorbirilor Literare». Considerândnuvelelor, volumul de vorbim constitue mai ales pentru tine-rime o folositoare lecturá.

Lei 1.50

Haralamb G. LeccaH. G. Lecca are aderenti, pentru ca volumul acesta

al -noulea al operelor sale - invrednicit din partea deaten1;ia meritaM Hasdeu a rostit cuvinte magulitoare,despre versurile d-lui De-atunci a secerat laurii teatruluinational. Lira d-sale place. Spiritul poesiilor e potrivit mai

societâtei de la oras. Tot ce a avut mai bun Lecca aconcentrat aici. Prin urmare volumul nu poate sä pecititorii iubitori ai acestui fel de literaturd.

Pretal Lei 1.50www.dacoromanica.ro

CATALOGUL LIBRIRIEI XI

Jules Brun N. Papa-Hagi aBucuresti 1904, 312 pag.

Un roman din viata sgomotoasa de a Romanilor-macedoneni. Printre epizodurile, din cale romantice ale romanului,.autorii au descrierea de ale se petreceactiunea, credintele obiceiurile populatiunei, - ceea-ce o puteaulace mai exact, unul dintre autori este Macedonean.Povestiri de geniul acesta usor de citit pentru partea sen-

instructive prin tendinta de a informa.din fasele vietii ne prea putin cunoscute.Romanul umple astfel un gol in literatura.

Lei 1.50

Poesii. Bucuresti 1904. 1 vol. 128 p.Iatä sit un suflet de femeie

poesii armonioase. au reusit de binene arate cum ce o de acest

lum descoperim multe colturi de sensibilitateFelul au fost primite de

pres versuri ale d-soarei Maria Cuntan, o garantie su-valoarea cetitoarele vor gási

volumulPretul Lei 1.25

Vineri. Sub directm unui comitet.Abonamentul 10 lei pe an.

Cei mai de frunte literati de au reusit, ajutorul-va tinere talente in a crea o publicatie

care cultive gustul pentru o literaturaIn mijlocul neorientärii de a lipsei de ori-ce direc-

aparitia era necesará incurajareaunei nisuinte de acesta e o limbafrumoask. clare tendinte cinstite, revista aceasta poate

recomandath de progres20

www.dacoromanica.ro

CATALOGUL

maibiblio-

No. a lor,3 Adânc simtitä era nevoia acestor carisumar, dar limpede pe intelesul poporului nedinaintea ochilor, ca pnnoramä, istorie aatät de in pagini glorioase de restriste, de la cele

si pänä in zilele noastre.Vol. I, cuprinde cäte-va date despre Dacie, luptele Dacilor

cu Romanii, nävälirile ,Barbarilor etc., trece revistä pe ceivoevozi din române la moartea marelui

in suirea pe tron a lui Mihaiu Viteazul

Vol. II, mai pe larg de domnia lui Mihaiu Viteazultinn numai 8 ani, unind sub cortul lui de visurile neamuluiintreg. Apoi trece epoca a lui Matei Basarab VasileLupu, descrie tragicul a lui Constantin Brâncoveanuwww.dacoromanica.ro

CATALOGUL LIBRIRIEI «MINERVA» X1H

povestirea nenumäratelor umilinte ceindurat surori la revolutia din 1821.

Vol. III, cuprinde Domniile pämântene, Organic,Miscarea de biirbati ca Gheor-ghe Lazdr, Aron Florian, Vasile Heliade Rädulescu, care

Curierul rominesc. Descrie revolutia din 1848,Ardeal, campania pentru dom-

lui Cuza, pe tron a viteazului nostru dorn-Carol I, räsboiul pentru proclamarea regatului.

No.istoricul poem trabätut de un suflu poetic, decaracteristic pentru opoca noastre nationale.vreme României, a fost marelui Bälcescu,astázi se e opera necontestatä a lui Alecu Russo, unuldintre cei admiratori al poesiei noastre popu-lare. Russo a scris-o frantuzeste, iar a tradus-opentru dulcea a pästorilor din Carpati.

Meritul Minervei, publicând poem brosurá laori-arui este atât mare, text al

de autorul ei nu era decunosc.ut nu era complet scump ca

ori-cine.

No. Populait ao brosurá de 63 pag. Cuprinde o introducere in care se expliarostul literaturii la diferite popoare, un capitol despre literature

figurile ei legendare traditii din bátrâni, apoiface istoria literaturii culte din sec. XII-lea in zilele noastre.

In liniamente generale se aici intregul proces de desvol-tare a culturii noastre este lucrare de felulacesta, care orientarea materiedestul de

No. 8.-Revolutia luiIn brosurä se resfrânge epoca intreaga arelui Tudor Vladimirescu, care a gonit din pe Fanarioti aadus pe tron români sunt pe lume cari

a luptat acest pentru reamintesc eroicelefapte de la 1821 ? Doar un uitat de vremuri, ar maiputea ne povesteasci din tineretea lui, de când Ipsi-lante si Eteria.

«Minerva», s'a gândit s'aduneieftinä toate isprävile acelor vremuri când erauwww.dacoromanica.ro

V CATALOGUL «MINERvA»

dee viata pentru In deosebi figura lui Tudor Vladimirescureese din cadrul acestor povestiri tragicä, de sti-huirea unui rapsod. Citeasca, cine serea Romanilor din Muntenia, proclamatiile aprinse ale acestui

o de 60 pagini.Perderea Basarabiei lun-

martirolog a celor ce trebue uite de ce li-e mai scump,uite limba obiceiurile, graiul cântecile cenat copilaria, - pilda samovolniciei ce se

pentru sunt de acei ce crezut slabi,erau prea putini au fost de toti, de

viata - ce acest volum.India perdere a Basarabiei, ruso-turc din 1806,

la Erfurt, tractatul de la Paris toate peripetiileprin care a trecut dureroasa parte a noastre

din 1877 tratatul de la Berlin. Sar-e plin jalea celor care departe de suspinul fra-ce-si in cântecile populare, in care tot

mai scânteiaza speranta unei reantregiri viitoare.

o de 62 pagini. E de datoria fie-carui care iu-beste neamul, cunoascä nu numai faptelerilor voevozi din trecut, ci acele ale domnitorilor ce au invremea In vremurile de entu-ziasm care a Cuza, domnia lui fapte maride ea, unirea principatetor, secularizarea mänástirilor, desrobireatiganilor, Väranilor, ideeatâtea nopti de insomnie, ca äranul se elferneia lui de o de apoia obligator, care ne-a pe noimeni, apoi declinul acestai lui la tron.

Atâtea momente vor aminti pe veci domnia alui ce-a pus piatra fundamentala a statului nostru

dern.

bärbat de stat.de 68 de pag.,

Timpurile mari oamenii mari. Unul dintre acestia afost Mihail Cogalniceanu, al nume umple de timpul

de sbucim al acestor din cinci-zeci de ani. Nu estedin domnia lui Cuza care nu fi jucat vr'un rol.

Viata lui cheltuità in mod atât de felurit, stráluceste din aniitineri; anii lui de studiu cele d'intâiu Ro-

Dacia unire Gheorghe Asachi, fiewww.dacoromanica.ro

CATALOGUL «MINERVA» XV

Heliade Rädulescu, neobosit pentru reanvierea limbeiCa profesor Academia tine celebrulcurs de introducere in Istoria lor, apoi comoara

Dar nu aceste rânduri pot da activitate aacestui orn, de aceea menitä este cartea «Minervei», limpezeascacea mai grandioasä de politic din. istoriatemporang.

mare poet al, o de 172 pag.

portretul poetului. Intre atâtea mari care «Minerva», le-ascos la pentru neamnlui, Alexandri nu putea sä lip-

Cititi aceste pagini, unde renasterea culturii noastre natio-nale träeste in persoana faptele marelui bard de la Mircesti.

ce nu pe Alexandri de cât ca poet, vede aci pe pa-triotul a parte la toate actele mari ale noastre.El a fost d'intâiu care a dat desrobind de pe mosialui, in 1838, el a fost unul dintre factorii principali ai «Unirii», ela organisat Milo teatrul nostrutot el, la a gisit cele mai puternice accente ca cântevitejiile unui Curcanul a Fratilor Jderi.

el toatenobilile lui sentimente de patriot, cu imaginatiuneilui de poet.

No. 11.ltefan cel Mare, copiläria pede 88 pag. Ce n'a de cel

Mare si nu-i gandindu-se c'o sä maiceva despre voévod ? In acest pentru cei

ce au uitat, din nou icoana marelui viata luidin pliná de legende resboinice ultimele zile alesale, când de ani de izbânde, mostenireMoldovei Bogdan, prin cunoscutul testament, care cuprindeatâta jale prevedere pentru viitor. Rând pefaptele vitejesti, Racova, care zile nopti alupta. Dumbrava Rosie despre care Alexandri a cântat

de frumos.

«De o mai bine-o vieDe Moldova 'n mai bine

Apoi Valea-Albá, acel moment de care numai credea aproape steaua lui câte clipe din care unaar fost de-ajuns ilustreze pe unwww.dacoromanica.ro

XVI CATALOGUL

No. 12-13.-Istoria lui ViteazulIorga.--:Bucurest. 1902. 0 de

pag. Cel mai mare mai muncitorce avem astä-zi d-1 N. a cea mai

frumoasä istorie a lui Viteazul. Paginile superbe dinticica de fatä sunt atäta putere devingere, in de la R6mâniei», a lui Alecu Russocoace nu credem se scris ceva mai in genul acesta.Eatä de ce nu vom gresi vom socoti brosura d-lui ca unadin cele potrivite de a destepta creste o generatie

sentimente patriotice, ca un catechism, care sä nu lipseascddin mânile nici Român de carte. «E bine ca unuipor i vorbiasca de oamenii mari».

1902. 0de 64 pag. povestire po-

a evenimentelbr petrecute in viata Românilor din Ardeal laanul 1784 era marea monografie a d-lui Nicolaesusianu nu era pentru Prin paginele acestei bro-suri se deci un lucru dându-se in mâna poporului

sigur care duce la cunoasterea a uneiacele mai triste epoce din istoria noasträ . Este aceasta epoca

care «Românul din Ardeal chinuit batjocorit mai räu cadobitoacele, a prins arma in pentru ca el singur sä-si facä drep-tate patrie care nimeni nu-i mai päsurile. Toátätragedia joul eroului se cetito-rilor, soarta tristä a Românilor iobagi se intrevede din

descriere din brosura noasträ.

Bucuresti de60 pagini. Legaturile noastre

cu fratii nostri din Bucovina ce in ce mai putine. Soartane tot putin. Desnationalisärii de Nemti

Ruteni opunem prea putine piedici. asemenea caun imperativ categoric, se impune autarea de adestepta viu interesul pentru acea parte aainenintat, care constituiam odatä un singur trup. Citirea istoriei,a acelei nemiloase istorii, care nu ascunde adevärul, ci vecinic nepovesteste de ceea ce-a fost frumos sau doborâtor,ne pune cunostinta faptului, acea a fost pânäde curând... parte a noastre vremuri grele impreju-

fatale ne-au poate pentru mult timp grädinä».Trebue ca care cunoascä acestei

brosura de are un ghid lämurit instructiv.www.dacoromanica.ro

CATALOGUL «MINERVA» XVII

No. ne creqtemunui tineret iubitor de de de omenire,

eatä ce brosura aceasta. Autorul pe baiat dincea mai copilarie, la timpul devine un membruutil al sale, despre prima ingrijire ce i-o dau doicile

guvernantele, despre jocuri gimnastick despre sentimentele cetrebue le cultive care amorul de patrie trebueocupe Mai ales partea din e pe larg obiectiv

Bucuresti 1902. 0s de 64 pag. de

popularä, de eruditului doctor Felix, profesorversitar, avem foarte exisa sunt scrise de obiceiu deoamenii laici, traduse

unui specialist remarcabil, foarte popular inacelasi timp foarte obiectiv, principiile trebuitoare deprecum sunt : hrana, alimentele, condimentele, apa,

odihna etc. de primejduia este alesde jos ale noastre necesitatea acestei

o va recunoaste ori

9 Bucure0i, 1900. 0 de 48s pag. ziarele zilnice nu

de trebuintele culturale cele mai aratoare, ori-cecarte, fie fie rea, reclamagii, era ne-cesar a preveni pe acesti speculanti a facilita orientarea cititori-

cari nu cunosc literatura complecta. brosura se expunate-va principii generale de cari trebue a se conduce cei ce vor

mod serios de; se caracteriseaza scrierile autorilor celor mai

i utili, la sfârsit, se asupra de biblioteci

-20 tablouri de h.Aguletti. de 61 pag. Este o apoteosare a vitejiei armateiromâne a gloriosului Rege Carol Liu. Revista aceasta cares'a jucat un succes pentru la gimnasiul

din cinsteblioteca Minervei», find menia foculcru al dragostei de patrie fragede ale tinerelor generatii.www.dacoromanica.ro

CATALOGUL

No. 21-22.-Räzboiul pentru neatârnare .de ani de and, prin ostenilor prin destoinicalui neatarnarea-visul dupá care auoftat pärintii - Am crezut dar a venit vre-mea ca acest insemnat eveniment al istorii contimporane

cercuri mai largi mai bine. Spre acestscop am dat biblioteca o descriere mai ama-

pe tuturor a razboiului deruind mai ales asupra ce au avut-o acest rdzboiu.

Cetitorii se vor prin am unbun serviciu poporului

SUB PRESA :23. Yitropolitului Veniamin

de N. IORGA

Rutenisarea Bucovinei(late autentiee, Un Un volum

372 pp. 8°.scrie «Sämänätotul» a: No. 33 din 15 August

d. prof. universitar N. relativ la aparitia acestei :

zgomot la o parte de luare aminte a tuturora a apärutde o carte crei autor e un de inimä. Cartease chiam «Rutenisarea Bucovinei causele desnationalisrii_ popo-rului dupá date autentice (fragment din lucrarea nepublicat

din Bucovina) de un Sucovinean»; Ea trateaz una dincele mai insemnate intrebri din viata de a poporuluiprin ce mijloace se poate pregâti poate pentru recu-cerirea celor pierdute populatia a Bueovinei. Se cese astzi cu : cu incurajarea unor anumitifactori, #irnimea trece la Ruteni, cari i se par mai buni ca Dam-nezeu, clasele culte se germaniseazd une ori limb,de societate, in de familie cu deosebire, totdeaunasuflet. Autorul din propria lui incercare - el unBucovinean - aceste imprejurri si cu vieleat. Lucrarean'are metodia, bogata informatie din ales al«Bucovinei, d-lui G. Bogdan-Duic; schimb, difus cum este,ea are mare spune lucrurile cu o tärie cu care nu le preaspune scriitorul de profesie pe aceasta, cuprinde sineun numr foarte bogat de culese propria experientä. separe une ori ai una din acele pentru dreptate carese scriau focul aprige alte timpuri.www.dacoromanica.ro

CATALOGUL XIX

ieditia a a apärut

ingrijirea stabilimentului curoase datorite mânei artistului d-lui prof. N. Bran.

Buna primire ce au gäsit-o aceste admirabile schite populare ,dinBucovina, peste a« sä nu crute nici o cheltuialä pentru a mai

scrieri frumoase.Autorul, care e deplin pe limbagiul dulce al Moldovenilor,

prezintä cititorilor in cele 12 nuvele ale sale momente si scenede duioase aträgátoare din viata din Bucovina.

Tezi Românii nostri in toatä neprihänia lör, cu toate näravurileobiceiurile ce s'au mai pästrat in Ce acestoradmirabile povestiri poporale un farmec mai mare, eralä a individualitätilor descrise. In esteinteresantä prezintä unica criere de acest fel iesitädin pana bncovinean.

La Institutul de Arte GraficeMINERVA"

Bucuresci Strada 6

Se mai de exemplare din

1:99ENDARUL

MINERVEI» pe anii :

Lei 1.501900 Lei 1.501901 Lei 1.-1902 ..... . Lei 1.-4903 ...... . Lei 1.251904 Lei 1.25

www.dacoromanica.ro

NOU!! NOU NOU!!

A

BIBLIOTECA

cele mai frurnoase§i cântece nationale

pentru voce piano.

1.

Cântec patriotic.2. Luna

populara.Aoleo ! Arie

4. SuspineRomanta populara.

5. te-am ittbit.popularA.

6. MelodieV

7. tine

8.Arie populara.

APARUTE :

9. to legeni

10.11.

sus. Cântec popular.12. Fetito din sat...

Arie din Transilvania13. ben.

Arie populara.Inimioara mea. Arie

populara.Am leu

t

u

relar.

ex. 20 ham.

LA TOATE LIBRARIILE

4www.dacoromanica.ro

Documents

Calendarul Minervei.pdf