Embed Size (px)
Citation preview
Irlit
},
'I)1
Proletari din toate fdrile, uniti-vdl
LENINOPERE
COMPLETE
29
TRADUCEREA IN MIRA. ROMAINAAPARE IN URDU HOTARIRII C.C.AL P.C.R. EA A FOST INTOCEITA.DUP./ ORIGINALUL IN MAMA RUSA,
ED. A V-A
INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.
V I. LENINOPERE
COMPLETEEDITIA A DOUA
EDITURA POLITICABUCURESTI - 1966
INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.
V I.LENINVOL.
29
CA1ETE FILOZOFICE
EDITURA POLITICABUCURESTI - 1966
VII
PREFATA
Volumul al doulizeci si nouAlea al Operelor complete ale luiV.I. Lenin cuprinde conspecte, fragmente, note despre diversecarti si articole filozofice, precum si observatiile si insem-nArile filcute de el pe marginea si in textul unor scrierifilozofice din biblioteca sa personalg.
Cea mai mare parte din conspectele, fragmentele si notelecuprinse in volumul de fat6, au fost publicate pentru prima oath'in anii 1929-1930, In volumele IX si XII ale «Culegerilordin Lenin»; in anii 1933-1947, aceste materiale au fost editatede cinci ori intr-un volum aparte, sub titlul «Caiete filozofice v,iar in 1958 ele au format volumul 38 din editia a IV-a a Operelorlui V.I. Lenin. Cuprinsul editiilor anterioare nu este acelasi;cea mai completh dintre ele este ultima, fata de care prezentulvolum contine in plus insemnrtrile lui Lenin care se publiciiacum pentru prima oat% pe marginea cArtii lui J. Dietzgen«Mici scrieri filozof ice», precum si cele, apa'rute mai de mult,pe care le-a fácut pe cartea lui I.M. Steklov «N.G. Cernisevski,viata si activitatea lui»; unele note din «Caietele despre impe-rialism» ale lui Lenin, care au fost incluse in volumul 28 alOperelor complete, nu se mai publia si in volumul de fata.
Diferitele editii ale «Caietelor filozof ice » se deosebesc intreele nu numai prin continutul lor, dar si prin ordinea in care sintdispuse documentele ; volumul de lap, este subimpktit in treisectiuni, in care sint incluse materiale cu caracter mai multsau mai putin omogen. Prima sectiune cuprinde conspecte sif ragmente, a doua diverse note despre cilrti, articole ci
VIII PILEPATA
recenzii ale unor scrieri filozofice, iar a treiafragmente dindiferite cIrti, cu observatii si insemniiri filcute de Lenin. Incuprinsul sectiunii respective, documentele sint dispuse inordine cronologicl, pe baza datelor stabilite inainte sau intimpul pregUirii volumului de fatii, pe cale indirectit, intrucitaproape toate documentele autorului sint nedatate.
«Caietele filozofice» din Operele complete ale lui V.I. Leninapartin perioadei primului azboi mondial, cind au fost scrisecea mai mare parte din conspecte, fragmente si note. Tocmaiin vremea aceea a conspectat Lenin «*tiinta logicii» si, paralelcu ea, prima parte din (iEnciclopedia stiintelor filozofice",precurn si«Prelegerile de istorie a filozofiei i «Prelegerilede filozofie a istoriei» ale lui G.W.F. Hegel; apoi lucrarea luiL. Feuerbach «Expunerea, analiza i critica filozofici luiLeibniz», lucrarea lui F. Lassa Ile «Filozofia lui HeraclitObscurul din Efes», «Metafizica» lui Aristotel i o serie dealte earti de filozofie si de stiinte ale naturii. Aceste conspectesi note au aleatuit cuprinsul a opt caiete asernrinkoare, cucoperte albastre, care au fost intitulate de Lenin «Caiete filozo-
fice. Hegel, Feuerbach si diverse »; in aceastil serieconspectul «Prelegerilor despre esenta religiei» ale lui Feuer-bach, care a fost scris pe file separate, nu mai devreme de 1909.
Fragmentele care apartin lui Lenin au fost scrise uneori incaiete separate (de pad. «Planul dialecticii (logicii) lui Hegel*sau «In jurul problemei dialecticii»), iar alteori in textulconspectelor (fragmentul despre elementele dialecticii, inconspectul «*tiintei logicii», fragmentul despre teoria cunoasteriiin conspectul cirii lui Lassalle i altele). Prelucrarea defini-tiv& a conspectelor, fragmentelor i notelor filozofice din anii1914-1915, a cAror studiere ne d temei s'a presupunem c.Lenin se pregAtea s scrie o lucrare special& despre dialecticA,a ilmas neterminat4; dar i in aceastA form& ele prezint& oimportant& covirsitoare pentru dezvoltarea filozofiei marxiste.
Ca si lucrarea «Materialism si empiriocriticism», oCaietelef ilozofice» contin o nepretuitA bogrttie de idei; ele prezintao important& teoretic& si politic& extraordinar& i formeazitemelia etapei leniniste in dezvoltarea gindirii filozofice mar-xiste. Dar daeci, in principala sa scriere filozofia Lenin di oatentie deosebitA problemelor fundamentale ale materialismuluifilozofic, In Caiete filozofice* punctul central, in care, ca
inlet i
PREFATA IX
intr-un focar, se intilnese ideile leniniste, care abordeazh telemai diferite domenii ale cunoasterii umane, il constituie dialec-tica materialisth, legile si categoriile ei fundamentale, istoriaformArii lor, importanta lor pentru stiintele socia1e7si pentrustiintele natuiii, precum si caracterul dialectic al dezvoltáriitehnicii. Dialectica idealisth a lui Hegel, ideile dialectice aleluillieraclit, Leibniz si ale altor filozofi ii servesc lui Lenindrept material initial, pe baza chruia dezvolth dialectica mate-rialisth, maxxisth.
In acea epoch de extremh ascutire a tuturor contradictiilorcapitalismului si de apropiere a unei noi crize revolutionare,dialectica materialisth a dobindit o importanth cu totul deose .bith: numai de pe pozitiile ei se putea dezvälui caracterul impe-rialist al rhzboiului si demasca sofismul si eclectismul liderilorInternationalei a II-a, oportunismul si sociallovinismul bor.Insemnhtatea Xaietelor filozofice o in dezvoltarea marxism-leninismului ne este pe deplin dovedith de aparitia, in aceaperioadh, a unor scrieri ca «Imperialismul, stadiul cel mai inaltal capitalismului», «Socialismul si rhzboiulo, «In jurul lozinciiStatelor Unite ale Europei», 4Despre brosura lui Junius »,«Revolutia socialisth si dreptul natiunilor la autodeterminare*si altele. Analiza problemelor fundamentale ale dialecticiimaterialiste Mute de Lenin a jucat un rol important in elabo-rarea teoriei marxiste despre imperialism, in dezvoltarea teorieirevolutiei socialiste, a invataturii despre stat, despre strategiasi tactica partidului. Fhrti o cunoa§tere a «Caietelor filozofice»nu poate fi inteleash intreaga dezvoltare ulterioarh pe care achphtat-o filozofia marxisth intr-o serie de lucrAri scrise deLenin ceva mai tirziu, ca, de pildh, «Statul si revolutia»,«Inch o data despre sindicate...», «Stingismul" boala copi-lhriei comunismului», «Despre insemnhtatea materialismuluimilitant » si altele.
Conspectele filozofice ale lui Lenin, fragmentele si notelescrise de el ne arath chile dezvolthrii continue a materialismuluidialectic si istoric, a istoriei stiintifice a filozofiei. <Continuareaoperei lui Hegel si a lui Marxscria Lenintrebuie sh consteain elaborarea dialectica a istoriei gindirii omenesti,a stiintti si a tehnicii» (vohimul de fath, p. 124). Dialecticamaterialisth, dezvoltath de Lenin in aCaiete filozofice», areo deosebith importanth metodologica pentru studierea legal,-
X PREFATA
tilor construirii societhtii comuniste, pentru analiza contra-dictiilor capita lismului contemporan si precizarea tacticiirnisciirii comuniste internationale in conditiile actuale, ca sipentru lupta impotriva filozofiei burgheze, impotriva revizio-nismului contemporan si a dogmatismului.
** *
Volumul de fath incepe cu conspectul primei lucthri scrisein comun de K. Marx si F. Engels: «Sfinta familie, san Criticacriticii critice»; aceasta este, dup5, cit se stie, cea dintii dintrescrierile intemeietorilor marxismului care a fost conspectathde Lenin. In acest conspect, el urmAreste procesul de formare aconceptiei despre lume a lui Marx si Engels: «Marx scrie eltrece aici de la filozofia hegelianiti la socialism: aceasth trecereeste evidentg; se vede ce a fost deja cucerit de Marx si cum treceel la un nou cerc de idei» (p. 8). Dintre acestea, Lenin des-prinde «ideea relatiilor sociale de productie» (p. 14), «conceptiaaproape formata a lui Marx asupra rolului revolutionar alproletariatului* (p. 10), analiza de pe o pozitie materialistha constiintei sociale, ideea necesithtii unei *puteri practice»pentru infiiptuirea ideilor etc. Lenin sub1iniaz6 si noteaz5, cusemnul N.B. teza, extrem de importanth, a materialismuluiistoric, formulatá in «Sfinta famine», 6, o datiti cu profun-zimea actiunii istorice creste si amploarea masei care o inth.p-tuieste; el urmilreste cu atentie critica relatiilor sociale bur-gheze Muth de intemeietorii marxismului si se opreste asupraprelucthrii filozofiei lui Hegel, facutil in chip materialist decrare Marx si Engels, asupra aprecierilor critice formulate deei cu privire la materialismul anterior. Deosebit de pretioseste, dup4 plmrea lui Lenin, capitolulscris de Marx (Mafiacritid, impotriva materialismului francez», in care se arathcii comunismul este concluzia logicrt a intregii dezvolthri isto-rice a filozofiei materialiste.
TJn loc important ocup`a in acest conspect critica fAcuthtinerilor hegelieni, reprezentgrilor lor idealist-subiective despreprocesul de dezvoltare a societhtii si imleosebi conceptiilor lorreactionare despre rolul maselor muncitoare si al personalithtiiin istorie. Lenin relevA concluzia lui Marx, indreptatri impotrivatinerilor hegelieni, CA nu poate fi cunoscuth realitatea istoric6.
--
PREFATA XI
dath se exclude din ea oatitudinea teoreticti i practiea a omuluifata de naturti. , fata de stiintele naturii si fata de industrie »,«modul nemijlocit de producere a vietii insasi » (p. 30). Peexperienta luptei duse de Marx si Engels impotriva tincrilorhegelieni s-a sprijinit Lenin in lucrarile sale din ultimul deceniual secolulni trecut, In care a criticat sociologia subiectiva anarodnicilor liberali, ca i in lupta desthsurata Impotriva teo-riilor narodniciste despre rolul istoric al «personalithtilor caregindesc in chip critic», al eroilor, si despre pasivitatea maselorpopulare, a ogloatei».
Lenin revine de repetate ori la operele lui Marx si EngelsIn conspectele, fragmentele i Insemnarile lui de mai tirziu
care au fost incluse in «Caiete filozof ice». El face o caracteri-zare a cotiturii revolutionare savirsite in stiinth de catre Into-meietorii marxismului, subliniaza insemnatatea diverselor lorlucrari in dezvoltarea gindirii revolutionare i acorda o deose-bith atentie dialecticii oCapitalului» lui Marx.
Dupa conspectul «Sfintei familii », in volumul de fata urmeazaconspectele a (Iona scrieri ale lui L. Feuerbach: oPrelegeridespre esenta religiei* i «Expunerea, analiza si critica filozo-fiei lui Leibnitz»; dintre acestea, primul a fost Intocmit nu maidevreme de 1909, iar al doilea in toamna anului 1914. Lenincitise si mai Inainte scrierile lui Feuerbach, pe cind se afladeportat in Siberia si mai ales pe vremea cind lucra la *Mate-rialism i empiriocriticism », in care sint citate lucthrile cuprinseIn volumele II si X din prima editie si volumul VII din editiaa doua a Operelor lui Feuerbach, precum i cele doua volumede «Corespondenta si opere postume* ale acestui filozof, editatede K. Griin (vezi V.I. Lenin. Opere complete, vol. 18, Bucuresti,Editura politica, 1963, ed. a doua). S-a pastrat un exemplardin volumul II al Operelor lui Feuerbach cu Insenmarile facutepe atunci de Lenin. In conspectele care au fost incluse in oCaietefilozof ice », Lenin continua s studieze conceptiile filozoficeale acestui materialist german.
Conspectind *Prelegerile despre esenta religiei *, Lenin iiindreapta atentia mai cu seamti asupra conceptiei materialistea lui Feuerbach despre natur i despre legitatile ei objective,asupra criticii pe care o face el idealismului, religiei i asuprafundamentkii ateismului, scoate in evidenth ogermenii »,embrionii de materialism istoric, care n-au capatat totusi
si
XII PREFATA
in filozofia lui Feuerbach, o dezvoltare cit de cit insemnata.In acest conspect, Lenin vorbeste de citeva ori de caracterullimitat al filozofiei feuerbachiene si aratiti cit, incil din anii1848-1851, Feuerbach a ramas cu mult in urma lui Marxsi Engels si cil el n-a inteles revolutia din 1848. Caracterizinddefinitia dala. de Feuerbach naturii, Lenin scrie: «Reiese c4natura = totul, in afari de supranatural. Feuerbach este scli-pitor, dar nu profund. Engels defineste mai profund deosebireadintre materialism si idealism» (volumul de fat6, p. 42-43). Cu
privire la caracterul limitat al materialismului lui Feuerbach sila caracterul ingust al termenului «principiul antropologic infilozofie » Lenin face, la sfirsitul conspectului sun, urmUtoarearemarcil: «Atit principiul antropologic, cit si naturalismul slatdoar niste descrieri inexacte, slabe ale materialismu-lui» (p. 57).
Atit in conspectul cartii lui Feuerbach despre filozofia luiLeibniz, cit si in cel precedent, Lenin urmilreste evolutia f Haze-flea a lui Feuerbach, trecerea lui de la idealism la materialism.Dar in central atentiei lui se afli aici expunerea arnUnuntitaa sistenmlui filozofic, atit de complex, al marelui ginditorgerman din secolul al XVIII-lea Melia, de Feuerbach. Lenintranscrie caracterizarea monadelor lui Leibniz filmed de Feuer-bach si relevA interpretarea idealistA (lath', de el materiei,privit4 doar ca un denomen» care serveste drept «legUturA, intremonade». Lenin scria: «Interpretarea mea libeea: Monadele= un fel de suflete. Leibniz = un idealist. Materia este cevain genul unei alte forme de fiintare a sufletului sau o gela-tin6 care le serveste drept legUtura p6minteascil, corpora15.»(p. 63). In conspecte se d'a o inalth apreciere ideilor dialecticeale filozofiei lui Leibniz si indeosebi wrincipiului activitiltii»,care e ceva specific substantei monadelor. «Avem de-a faceaici scria Lenin cu un fel de dialectia care c foarteprofunda, i n ciuda idealismului si obscurantismuluiclerical» (p. 64). Lenin se opreste, de asemenea, asupra criticiirationaliste fiticut5, de Leibniz empirismului lui Locke si semna-leazU, uncle asenianari intro ideile filozofice ale lui Leibniz siacelea ale lui Kant. La conspectele celor douii scrieri ale luiFeuerbach se adauga §i o serie de scurte insemnari, care atestaca Lenin a citit §i alte lucrari cuprinse in volumul a din primaeditie si in volumul IV din editia a II-a a Operelor lui Feuerbach.
PREFATA XIII
Un loc central ocupa in acest volum conspectele Operelorlui Hegel, cu ale carui scrieri, indeosebi cu «Stiinta logicii»,Lenin a facut cunostinta Ina de pe cind se afla deportat inSiberia; mai tirziu, in 1908, pe cind lucra la cartea sa «Materia-lism si empiriocriticism», el a studiat prima parte din «Enci-clopedia stiintelor filozofice ». In anii 1914-1915, Leninconspecteaza in mod amanuntit principala opera a lui Hegel,«Stiinta logicii», precum si «Prelegerile de istorie a filozofiei»si «Prelegerile de fjlozofie a istoriei». In aceste conspecte Lenincritica idealismul si dezvaluie limitarea istorica a conceptiilorfilozofice ale lui Hegel, «tributul plata misticismului», «joculde-a analogiile goale», «o tradare a dezvoltarii » si o data cuaceasta arath Ca adeseori la Hegel se manifesta intr-o formamistier), adevaratele raporturi ale realitatii.
«Logica lui Hegel scrie Lenin nu poate fi aplicatiiintocmai si nu poate fi hada' asa cum se prezinta. Trebuieextrase din ea nuantele logice (gnoseologice), curatind-ode Ideenmystik: §i aceasta inseamna o munca considerabila»(p. 221). Tocmai aceasta munca o efectueaza Lenin in conspec-tele sale, oprindu-se la trecerile grele, la nuantele si modula-tiile conceptelor abstracte hegeliene, cautind «grauntele de pro-fund adevar sub invelisul mistic al hegelianismului» (p. 131).«In general ma straduiesc sa-1 citesc pe Hegel in chip materia-list: noteaza el la inceputul conspectului cartii «Stiinta logi-cii» Hegel (dupa cum spune Engels) este materialism cu capulin jos, adica elimin in mare parte pe bunul dumnezeu, absolutul,ideea purti etc.» (p. 87). Un asemenea procedeu ii da lui Leninposibilitatea sa dezvaluie adevarata insemnatate a logiciihegeliene, sa vada «ajunul" transformarii idealismului obiec-tiv in materialism » (p. 142), sa semnaleze la Hegel «germenii»unei intelegeri materialiste nu numai a naturii, dar si a istoriei.Hegel se apropie eel mai mult de materialismul dialectic stiin-tific in «Stiinta logicii», unde isi construieste sistemul saugrandios de categorii logice, si se afla cel mai departe de elin filozofia istoriei. «Ceea ce e si de inteles scrie Lenin ,fiindca tocmai in acest domeniu, in aceasta stiinta, Marx siEngels au facut cei mai mari pasi inainte. Aici s-a invechitHegel cel mai mult si a devenit o antichitate» (p. 269). Dar siin logica Hegel numai «a i n tuit in mod genial dialecticalucrurilor », dialectica lumii objective. Lenin interpreteaza si
XIV PREFATA
dezvoltá in chip materialist legile fundanientale si categoriiledialecticii, dezvilluie legAtura lor reciprod, arafa in ce constSspecificul manifestiirii lor in gindire, determinS raportul dintredialectid, logid si teoria cunoasterii.
Conspectele operelor lui Hegel sint imediat urmate de conspec-tele unor crati ale lui G. Noel, F. Lassa lle si Aristotel. Conspec-tul drtii lui Noel «Logica lui Hegel » prezintit interes, in primulrind, ca un exemplu de critid «a vulgarizarii * dialecticii luiHegel de dtre un idealist neinsemnat". Lenin subliniad, inconspectul drtii «Filozofia lui Heraclit Obscurul din Efes*a lui Lassalle, c5, si acesta 1-a interpretat in mod necritic peHegel. «Lassalle scrie Lenin repetd pur si simplu peHegel, il copiazd, revine de mii de ori asupra diferitelor pasajedin Heraclit, ingreuindu-si lucrarea cuun imens halast de savant-Henri arhipedante » (p. 285). Lenin ii opune lui Lassalle peMarx, care a dezvoltat in mod efectiv filozofia. In acest conspectLenin dS indeosebi atentie expunerii conceptiilor filozofuluigrec din antichitate si ii reprosead lui Lassalle cS «a lAsatin umbd materialismul sau tendintele materialiste ale luiHeraclit» (p. 295).
Prima sectiune se incheie cu conspectul «Metafizicii» luiAristotel una dintre operele cele mai de seamS ale filozofiei'antice, in care, dupa expresia lui Lenin, ct o t u 1 este atinsin treadt, toate categoriile» (p. 305). Conspectind cartea, Leninremard «aspiratiile, eautiirile * lui Aristotel, modul cum ainterpretat el dialectica obiectivS, «credinta naivg in puterearatiunii», critica fiicutS de el idealismului obiectiv al lui Platon,si vorbeste despre complexitatea procesului cunoasterii, subli-niind a «dedublarea cunoasterii omului si posibilitatea idealis-mului (= a religiei) au fos t da te chiar in prima abstractie,elementath », si mentionind rolul creator al fanteziei, al vidrii«chiar si in cea mai riguroas6. stiin» (p. 310).
In afad de conspecte, in prima sectiune shit cuprinse sidouS fragmente scrise de Lenin: «Planul dialecticii (logicii)lui Hegel » si «In jurul problemei dialecticii». In primul frag-ment se face o caracterizare generals a procesului cunoasterii,se aratil care e raportul dintre logid, dialectid si teoria cunoa--terii ; in cel de-al doilea se explicS opozitia care existS intreconceptia metafizid si cea dialectid a dezvoltarii, se face oana1iz5. a legilor fundamentale §i a categoriilor dialecticii, a
PREFATA XV
legitilor istorice i logice ale dezvolthrii cunoasterii si estef ormulath teza, extrem de importantk despre eadrteinile dechs . cele gnoseologice ale idealismului. Fragmentul «injurul problemei dialecticii* este o incoronare a ansambluluide probleme filozof ice studiate de el In anii 1914-1915 si incentrul c'arora se afla dialectica, istoria ei, legile i categoriileei, rolul ei in procesul cunoasterii i transformilxii realithtiide catre om. Acest fragment, de proportii destul de reduse,reprezintIi o generalizare, neintrecua prin profunzimeaboggtia sa de idei, a tot co este principal si esential In dialecticamaterialisfa, i constituie continutul ei.
In «Caiete filozofice» Lenin considerA dialectica drept singurateorie jusfa a dezvollarii, care me d. cheia autorniscArii" atot ce exist6», dezvAluie momentele generale «in toa tefenomenele i procesele naturii (inclusiv cele ale spirituluiale societIltii)* (p. 297), formuleaia, «legile generale ale mipariiuniversuluici ale gindirii» (p. 147).
Scotind In evident A. principalele momente ale procesuluicunoasterii, Lenin scria: aAici existg in mod real, obiectiv,trei termeni: 1) natura; 2) cunoasterea omului, = c r e -ierul omului (ca produs superior al acestei naturi) si 3) formade reflectare a naturii in cunoasterea omeneasck aceast5, formrtf iind tocmai conceptul, legile, categoriile etc.» (p. 154). Cerce-tarea acestei «forme », analiza logicA a gindirii, in procesul eireiase dezvMuie continutul legilor i categoriilor dialecticii, ocup5,in «Caiete filozofice un loc cu totul deosebit si prezintá oimportanta primordialA pentru dezvoltarea filozofiei marxiste.
Studiind complexul proces al cunoasterii, Lenin arath cumgindirea, pornind de la diferitele lucruri care slut nemijlocitreflectate in senzatii si In reprezent5xi, se ridia la notiuniabstracte, care fixeazli, laturile esentiale, leg.turile, relatiileobiectului si reflectil indirect natura sa «mai profund,mai veridic si mai deplin». Dar cunoasterea dialectick a eareiesenta este «desfAsurarea intregului ansamblu de momente alerealiatii» (p. 133), nu se mArgineste numai la elaborarea abstrac-tiunii, ci se raise& mai departe, pe drumul ridicArii de la abstractla concret, al reproducerii In gindire a concretului ca «unitatea diversiOtii » (Marx). «Semnificatia generalulni, este contra-dietoriernentioneaA Lenin, el este inert, este impur. incom-plot etc. etc., NA este numai 0 treapta spre cunoasterea
i
si
XVI rnrrATA
concretului, fiindd noi nu cunoastem niciodatti, concretulin intregime. 0 surng infinitei de concepte generale, de legi etc.ne d concretul in plenitudinea lui» (p. 234).
Lenin subliniazg c cunoasterea teoretica nu poate cuprindeadevgrul obiectiv rupt de practicg de baza, de telul si crite-riul veridicitgtii cunoasterii. Numai printr-o determinare justäa rolului practicii In procesul cunoasterii putem intelege atitdezvoltarea istoricg a cunostintelor omenesti despre realitateaobiectivg, cit i evolutia formelor logice notiuni, judedti,concluzii, categorii, legi etc.in care aceste cunostinte sereflectg in &dire. «Practica omului, repetlndu-se de miliardede ori, se imprimrt In constiinta lui ca figuri logice », spuneLenin (p. 184), iar In altä parte considerg categoriile logice caniste trepte ale procesului istoric de desprindere a omului dinnaturk ale cunoasterii ei, ale cuceririi ei (vezi p. 79). Leninnu numai a d o explicatie materialisth originii categoriilor,dar i analizeazti, continutul lor, rolul lor in procesul cunoasterii.
«Caiete filozof ice» sint examinate i categoriile cele maiimportante ale dialecticii, ca fenomenul i esenta, abstractul
concretul, forma si continutul, cauza i efectul, posibilitatearealitatea, intimplarea i necesitatea, legea etc.
Un loc important ocupg, in conspectele i fragmentele scrisede Lenin, analiza legilor fundarnentale ale dialecticii, i inde-osebi legea unitgtii si luptei contrariilor. «Dedublarea unului sicunoasterea ptirtilor lui contradictorii indicg Lenin estefondul (una dintre esentele", una dintre particularittitilesau trgsgturile fundamentale, dad, nu chiar singura funda-mental6) dialecticii» (p. 296). Generalitatea acestei legi esteilustratti, de Lenin cu exemple luate din matematick mecanicrt,fizicg, chimie, stiinte sociale. Dezvgluind continutul ei, Leninanalizeazg «opozitia» «contradictia », arath relativitatea unitgtiilor, ca formg läuntrick i totodatg tranzitorie, a leggturii,precum i caracterul absolut al duptei» lor, care constituieizvorul automisdrii, autodezvoltgrii fenomenelor.
Legea unitgtii i luptei contrariilor este, dupg Lenin, legeafundamental& a dialecticii, i numai pornind de la aceastrilege pot fi intelese celelalte legi si categorii. «Pe scurt scrieLenin , dialectica poate fi definitg ca teorie a uniatii contra-riilor » (p. 189). in comparatie cu aceastg lege, analiza celor-lalte dourt legea trecerii schimbgrilor cantitative in schim-
...
In
cici
PREFATA XVII
btiri calitative i legea negtirii negatiei ocupti in «Caietefilozofice» un loc mai mic. «Trecerea cantittitii in calitate, siviceversa», este consideratti de Lenin, in fragmentul despreelementele dialecticii, ca un exernplu de trecere a fiectireidetermintiri in contrariul ei. Conspectind «*tiinta logicii»,el transerie caracterizarea categoriilor calitate i cantitatea unittitii lor a mtisurii fticutti de Hegel si subliniaztiimportanta ei. Analizind toate momentele acestor categorii(finitul i infinitul, limita etc.), Lenin se opreste in mod amil-nuntit asupra formei pe care o imbracti transformilrile reciproceale schimbtirilor calitative i cantitative: saltul, «intrerupereaprocesului de dezvoltare treptatti».
Caracteristica esentialti a procesului de dezvoltare este, duptiptirerea lui Lenin, «repetarea, intr-un stadiu superior, a anu-mitor triistituri, insusiri etc. ale stadiului inferior si reintoar-cerea aparentti la vechi (negarea negatiei)» (p. 188). Dactilegea unitil4ii i luptei contrariilor dezvtiluie izvorul intern alprocesului de dezvoltare, iar legea trecerii schimbtirilor canti-tative in schimbtiri calitative dezvtiluie continutul lor, apoilegea negtirii negatiei cuprinde procesul in intregime, privindfiecare stadiu de dezvoltare ca un moment, ea o etapti a intro-guhii proces, i subliniind legtitura, continuitatea si caracterulprogresiv al dezvolttirii, in care fiecare moment constituie onegare a celui precedent si este totodata premisa propriei negti'ri.Dezvtiluind caracterul dialectic al negatiei, Lenin scria: «Nunegatia goalk nu negatia fru% rest, nu negatia sceptica, osci-larea, indoiala sint caracteristice i esentiale in dialecticti...,nu, ci negatia ca moment al legitturii, ea moment al dezvolttiriicare mentine pozitivul, adicti ftirti nici o ezitare, larti nici unfel de eclectism» (p. 192).
In diverse conspecte i fragmente, Lenin revine menu laproblema logicii ca teorie a cunoasterii, care ne dti «nu numaidescrierea istoricd-vaturald a fenome-nelor gindirii..., ci i concordanta cv adevd-r u /», dezvriluie «rezultatele si bilantul istoriei gindirii».«In aceastti acceptiementioneazti Lenin in notele marginal e,logica coincide cu teoria cunoasterii. Aceasta este,in general, o problemti foarte irnportantti» (p. 147). Pentru aexprima dialectica obiectivrt a vietii, conceptele logice, cate-goriile, legile insesi trebuie sti fie mobile, variabile, legate
2
si
XVIII PREFATA
intro ele, dialectiee. Spre deosebire de Hegel, care doar a intuit,in dialecticti, conceptele de automiscare a lumii, Lenin explietialtfel, in chip materialist, trecerea conceptelor unul in altul.«Ideea de a include via la in logicaspune Lenineste expli-cabilasi genialadin punctul de vedere al procesului reflec-tarii lumii obiective in constiinta (la inceput individuala) aomului si al verificarii acestei constiinte (reflectari) prin prac-tick* (p. 171). Cu alte cuvinte, Lenin considera drept geniaM,aplicarea dialecticii, singura teorie justa a dezvoltarii, lit proce-sul cunoasterii, i acest lucru a lost facut intr-o forma, idealistade Hegel si intr-o form'a rnaterialista de Marx. In fragmentul«Planul dialecticii (logicii) lui Hegel» Lenin scrie ca «in Capi-talul" a lost aplicata, la o singura stiintti logica, dialectica siteoria cunoasterii», iar in paranteza observa: cam este nevoiede trei cuvinte: este unul i acelasi lucru» (p. 281). Dezvaluindcorelatia dintre ogicli, dialectica i teoria cunoasterii, Leninarata si care sint acele domenii ale stiintei din care teoriacunoasterii urmeaza extraga materialul sau: istoriafilozofiei si a diferitelor stiinte, a dezvoltarii intelectuale acopilului si a animalelor, istoria limbil, psihologia, fiziologiaorganelor simturilor.
0 deosebita atentie acorda, Lenin problemei corelatiei careexist& intre teoria i istoria ennoasterii, legile gindirii si procesulformaxii kr, istoriei ideii din punctul de vedere al dezvoltarii
notiunilor generale si a categoriilor logicii contem-porane. Deosebit de important, sub acest raport, este conspectulaPrelegerilor de istorie a filozofiei* ale lui Hegel. Apreciindteza lui Hegel ca, dezvoltarea filozofiei, in decursul istoriei,trebuie sli corespunda dezvoltarii filozoliei logice, Leninremarci: Avena aici o cugetare foarte profunda si foartein esenta materialista (istoria reala este baza, temeiul, f i int area ,
dupd care vine constiinta)» (p. 220).«Caietele filozof ice » reprezinta o treapta importanta in dez-
voltarea istoriei marxiste a filozofiei ca stiinta. Criticind con-ceptia istorica-lilozofica idealista a hii Hegel, Lenin seinna-leaza totodatiti valoarea cercetarilor intreprinse de acesta indomeniul istoriei dialecticii si subliniaza importanta unei stricteistoricitati, formulata ca o cerinta de catre Hegel, care nici eln-a putut s-o respecte tocmai din cauza idealismului sau.«Hegel observa Lenin credea", gindea in mod serios
si aplic.rii
sti-si
justn,
PREFATA XIX
ct materialismul ca filozofie este ceva imposibil, intrucitfilozofia este stiinta gindirii, a generalului, iar generalul estegind. El repeta aici greseala idealismului subiectiv, pe careI-a numit intotdeauna idealism fau"» (p. 232). Si Lenin urmS.-reste pas cu pas aceastS, insuficientS, organia a conceptieiistorice-f ilozof ice a liii Hegel si arat5, cum se manifest& ea atuncicind acesta analizeazii uncle sau altele dintre doctrinele filozoficeale trecutului, cind «rumegil» idealismul in istoria filozofiei,«voalind» srabiciunile lui si «ocolind in mod las» istoria ma-ter ialismulu i .
Spre deosebire de Hegel, Lenin pune in fata istoriei filozo-fiei sarcina de a separa «germenii gindirii stiintifice» de fante-zie, religie, mitologie, urmkeste indeosebi dezvoltarea mate-rialismului si a dialecticii, arath cum au apkut i s-all dez-voltat in istorie cutare sau cutare idei f ilozof ice si ale stiinte-lor naturii ale contemporaneitkii, ca, de pilda, aceea desprestructura materiei. Dind o interpretare materialist& ideii luiHegel despre «cercuri» in istoria filozofiei, Lenin dezvolt&aceast& idee, dezvilluie in insusi specificul cunoasterii posibili-tatea, izvoarele, rdcinile gnoseologice» ale idealismului,care sint consolidate «de interesele de clasA ale claselor domi-nante » (p. 302). Lenin subliniaz c istoria filozofiei a fostintotdeauna o arenA a luptei dintre cele doll& orientki funda-mentale: materialismul i idealismul, dezv&luie particulari-tkile istorice ale uneia si ale eeleilalte, aratS, cum dezvoltareafilozofiei si a stiintelor naturii confirms, veracitatea materia-lismului dialectic si a materialismului istoric, supune criticiidiferitele curente ale filozofiei idealiste burgheze din vremea sa
pozitivismul, neokantianismul i altele.In sectiunea a doua a acestui volum sint grupate diverse
insemnki ale lui Lenin in legatur a. cu diverse and, articolerecenzii ale unor scrieri filozof ice si de stiinte ale naturii apkutein anii 1903-1916 si care constituie o completare substantial&la ceea ce stiam despre preocuphile lui Lenin privind problemelede filozofie. Aceste insemnki prezinth interes nu numai pentrucsa likgesc ideea noastrA despre literatura filozofic& i cea tiin-ific aflate in cimpul vizual al lui Lenin in acesti ani; ele
cuprind o serie de teze importante, privind, bungoark proble-mele f ilozof ice ale stiintelor naturii, critica filozofieiburgheze etc.
2*
ei
XX PREFATA
In «Caiete filozofice» Lenin considera stiintele naturii dreptun domeniu foarte important al cunoa,sterii umane, arath depen-denta dezvolthrii lor de practica, de tehnica si atrage atentiaasupra caracterului dialectic al acestei dezvoltari. «Dialecticaeste, in general, inerenta intregii cunoasteri umane. Iar stiin-tele naturii ne arata... natura obiectivä cu aceleasi insusiriale ei, transformarea particularului in general, a intimpla-torului in necesar, trecerile, transmutatiile, legatura reci-prodi a contrariilor» (p. 301). In procesul complex al cunoasteriilegitatilor naturii, ne explica Lenin, se ascund izvoarele inter-prethrii lor idealiste. Referindu-se la respingerea materialis-mului de catre unii naturalisti, el arath leg:a-tura care existaintre acest fenomen ,si dezvoltarea rapida a stiintelor naturii:<43entru a ne misca mai liber printre aceste lucruri noi, Incaobscure, ipotetice scrie el , jos materialismul", jos vechileidei (molecula"), care ne leaga" ! Sa le dam o denumire noua.(biogen), pentru a putea diuta mai liber noi cunostinte! N .B .
In legatura cu problema izvoarelor si a motivelor vii carestimuleaza idealismul" contemporan in fizia si instiintele naturii in general» (p. 334). Interpretarea idealisth adescoperirilor stiintelor naturii este legata, dupii Lenin, side necunoasterea dialecticii de catre naturalisti, de faptul caei nu inteleg materialismul dialectic contemporan. «Natura-listii observa Lenin au o idee ingusta despre transformaresi nu inteleg dialectica» (22), care e absolut necesara pentru astapini «arta de a opera cu concepte» (p. 219). In afath de carac-terizarea generala a dezvoltarii cunoasterii stiintifice a naturii,Lenin se ocupa indeaproape de uncle dintre problemele eiparticulare: de infinitul materiei, de esenta spatiului si atimpului, de insemnatatea abstractiilor matematice, de rolulshnbolurilor in matematica etc.
In ultima sectiune a acestui volum au fost incluse extrasedin duple lui J. Dietzgen, G.V. Plehanov, V.M. Suleatikov,A. Rey, I.M. Steklov si dintr-un articol al lui A.M. Deborin,care sint insotite de observatiile si insenmarile lui V.I. Lenin.Observatiile lui prezinth importanth nu numai pentru apreciereacutarui san cuthrui autor, dar si pentru faptul ca de abordeazaun cerc larg de probleme ale materialismului dialectic si alematerialismului istoric, ale istoriei filozofiei, precum si de
PREFATA XXI
probleme filozof ice ale stiintelor naturii si ale ateismului
In vohimul de fata se publicil pentru prima oara observatiilelui Lenin pe marginea si in textul cartii lui J. Dietzgen «Miciscrieri filozof ice»; ele au fost facute, in cea mai mare parte,in anul 1908, pe vremea cind Lenin lucra la cartea sa «Materia-lism si empiriocritieism», in cuprinsul careia au fost folositeun mare numar din ele. Lenin apreciaza in chip deosebit parti-nitatea acestui filozof autodidact, care a ajuns in mod indepen-dent la materialismul dialectic, precum i felul cum a intelesel obiectul filozofiei, teoria reflectiei, lupta impotriva religieisi a filozofiei idealiste etc. Lenin se opreste si asupra greselilorcomise de Dietzgen, asupra confuziei manifestate de el in cepriveste notiunile filozofice, a carei cauza era lipsa unei sufi-ciente culturi filozofice i folosirea in chip necritic a termino-logiei adversarilor sai in domeniul filozofiei. Facind abstractiede «greselile lui partiale in expunerea materialismului dia-lectic» (Opere complete, vol. 18, Bucuresti, Editura1963, ed. a dona, p. 356), Lenin 1-a considerat pe Dietzgen caun tovaras de idei in domeniul filozofiei si a folosit lucrarilelui in lupta impotriva machistilor.
Altfel apreciaza Lenin cartea lui V.M. *uleatikov «Incercaride justificare a capitalismului in filozofia vest-europeana»,care a fost scrisa intrucitva sub influenta exercitata de A. Bog-danov. In observatiile sale pe marginea acestei carti, Lenincritica cu asprime materialismul vulgar, primitiv al autoruluiei, care denatureaza dezvoltarea istorica a gindirii filozoficedin Europa occidentala; el combate confuzia, pe care o faceacesta, intre diferitele curente filozofice, fie ele i inruditeintre ele, tendinta lui de a reduce intreaga filozofie burghezala o apologie a capitalismului, «fara o analiza de fond» (volu-mul de fata, p. 447) etc. Observatiile facute de Lenin pe mar-ginea cartii lui *uleatikov prezinta o importanta deosebitapentru lupta impotriva vulgarizarii materialismului istoricsi a istoriei filozofiei.
In observatiile sale pe marginea cartii «Filozofia moderna.,a lui A. Rey, Lenin continua critica conceptiilor pozitivisteale acestui autor, care a fost facuta de el in lucrarea sa ((Math-rialism i empiriocriticism», i subliniaza totodata ca, anali-end o aerie de probleme concrete ale stiinte1or naturii, Rey
politicO,
stiintific.
XXII PREFATA
se situeazil pe pozitia materialismului timid», ba chiar crt seapropie de umaterialismul dialectic» (vezi, de pildg, p. 4900 488).
Un interes deosebit reprezintil observatiile lui Lenin pemargMea cgrtilor lui G.V. Plehanov si I.M. Steklov despreCernisevski. Ele dovedese marea atentie pe care o acorda Leninistoriei gindirii sociale ruse, si in special istoriei filozofiei, sicit de mult aprecia traditiile ei progresiste, materialiste. Leninsubliniazg materialismul si democratismul revolutionar al luiCernisevski, lupta hothritg dusg de el impotriva liberalismului,pentru revolutia trugneaseii. Comparind cartea lui Plehanovdin 1909 despre Cernisevski cu lucrarea scrisit tot de el in 1899,si care a stat la baza ei, Lenin arath cum conceptiile menseviceale acestui autor due la o apreciere nejusth a continutului declash, al activitiitii lui Cernisevski. «Preocupat de deosebireateoreticti dintre conceptia materialistg si eonceptia idealistha istoriei, Plehanov a se4at din vedere deosebirea practie-politieg si de Oast! dintre un liberal si un democrat» (p. 531).
0 comparatie intre observatiile fgcute de Lenin pe mar-ginea cgrtilor lui Plehanov si Steklov ne permite sg semnalrtmatitudinea lui negativii fath de cele doug tendinte opuse mani-festate in aprecierea marelui revolutionar-democrat rus: aceeade a-I apropia pe Cernisevski de liberalism si de a estompaideile lui revolutionar-democratice (Plehanov in cartea lui din1909) si aceea de a sterge, intr-o oarecare mgsurg, granita dintreconceptiile lui Cernisevski si marxism (Steklov).
** *
La baza materialelor publicate in volumul de fath stau manu-serise ale lui Lenin in limbile rusii, germang si francezg si,in parte, in liinba englezg; in text intilnim totodatg si citevatitluri de egrti latinesti si italiene, precum si cuvinte si expresiidin latina si greaca veche. Cuvintele din manuscrisele luiLenin care erau simple insemngri, filcute pentru el si, inaceastg formg, nu erau, desigur, destinate publiciirii se
prezinth adeseori intr-o formg prescurtath, citeodath ilizibilii,eeea ce explicg descifrarea lor diferitil de la o editie la alta.Pentru o cit mai mare apropiere de manuscrisul lui Lenin,
PREFATA XXIII
termenii si expresiile straine cu exceptia color bine cunos-cute care alterneaza cu textul rus si care slat scrise pc mar-ginea citrtilor sau sint legate en contextul expunerii ulterioare,in volumul de fata sint redate in original, en traducerea lorin josul paginii daca n-au fost traduse de Lenin in text. Textulcitatelor se deosebeste win ghilimele de cuvintele introdusede autor; traducerile lui Lenin girt puse in ghilimele in formilde virgule ( "), iar cele redactionale in ghilimele in forma deunghiurn« »).
Toate sublinierile din text ale autorului sint redate cu dife-rite caractere de litere: cuvintele sau o parte din elesubliniate cu o linie subtire ondulata sau dreapth sint tiparitecu cursive; cele subliniate cu dourt linii cu cursiver (trite cele en trei en aldine de rind s.a.m.d.
Textul editiei de fata, a fost din non confruntat cu mann-scrisele lui Lenin, iar traducerile care apartin redactiei au fostconfruntate cu izvoarele directe. La sfirsitul volurnului sintdate adnotari, un indice de publicatii citate sau mentionatede V.I. Lenin, un indice de mime i unul de materii.
Institutul de marxism-leninismde pe lingd C.C. al P.C.U.S.
1
CONSPECTE SI FRAGMENTE
3
CONSPECTUL CARTII SFINTA FAMILIE"1DE MARX SI ENGELS
Seri. nu mai derreme de 25 aprilie (7 mai)pi nu mai iirziu de 7 (19) septembiic .1895
Pub lieal pentru prima oard in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XII
Ss liparefis dupli manuseris
(5
,a(A- 4'47
%;-PA- --
'90.57
....1 ..-..44.......-, ....i..7.--/- .62.......-...74.-.7 ..........,... ....-,.."........-
i% --)1 . 40.,---4----70? - -xi<! -, -,- -.--..-p.. 6:2e--V. (..._..,Ka,,....z.d. ,...,..:,.,. _er --......___, ..a...... 7......
,,,-T ..,,.. .r-- .e..., , _. -/-..:.. -_.a.
7,..ik-s.,,I.,tr-...,.
..-..--4- .....-0...--...,,,c-.Ir .. -- 4,... is 4.-...c.... s...........,,,,.../r.,,._."7.4" 7- ,,--,,A.... -...,...----..._
.(C, -. .../#4r-sGee (47,....-4. .0,....y_dr-...-.--,,,7....."7_47....7 ..(;:l-' Cs- ,q.. 1. 4.,g/.,-tgr.eF9,=igre-r-,-,i9
,/....4. ...".... -4,... (41 -7.4,
0.-.2 ery-...... ..-
yze.....4- //;1rd.,...a g e&
,47.4---,.-' - A I -r:). 4:510. e
.02
Prima pain a mannscriaului UI V.I. Lenin:Conspectul cirtii ,igfinta familia* de Marx i Engels. 1805
Mieforal
-41
,
--
/--
-
,- >/ke...e.7
'77).
7,...5"
(1..-/- /.."-
--n-,A ,
, I Ac.-
c e L.
z
---
277 A-0'
_ ,--4 49x:
°64.45
F, s
V-fi
SFINTA FAMILIE,SAU CRITICA CRITICII CRITICE 2
IMPOTRIVA LUI BRUNO BAUER & Co.
DE FRIEDRICH ENGELS $1 KARL MARX
FRANKFURT-AM-MAINLITERARISCHE ANSTALT
(J. ROTTEN) 1845
Aceasti drticid, de format in-8°, este aldtuita, dintr-oprefatil (p. [7-8]** (cu indicatia: Paris, septembrie1844), tabla de materii (p. VVIII) [749-751] i textul(p. 1-335) [9-238], impArtit in nou'a, capitole (Kapitel).Capitolele I, II si III au fost scrise de Engels, capitolele V,VIII si IX de Marx, iar capitolele IV, VI si VII de amindoi,fiecare dintre ei semnind separat paragraful sau alineatulscris de el in capitolul respectiv i prevgzut cu titlu aparte.Toate aceste titluri sint satirice i merg pill' la transformareacritid a unui mAcelar in cline" (asa este intitulat § 1 din capi-tolul VIII). Lui Engels ii apartin paginile 1-17 [9-21] (capi-tolele I, II, III si § 1 si 2 din capitolul IV), 138-142 [103-105](§ 2a din capitolul VI). 240-245 [169-173] (§ 2b din capitolul
VII): I Ldicil 26 de pagini din 335.
Primele capitole sint, de la un cal-at la altul (intregul(!)capitol I, p. 1-5 [0-11]), o eritic a stilului folosit de Litera-
___
tur-Zeitung" 11Allyenwine Literatur-Zeiturtg" von Bruno Bauer ;
in prefatii se spune d tocmai impotriva primelor ei 8 numere=_
este indreptath critica lui Marx si Enge1s11, o critid a denatu-
farilor ei in domeniul istoriei (capitolul II, p. 5-12 [12-17],in special in acela al istoriei engleze), o critid a temelor tratatede ea (capitolul III, p. 13-14 [18-19], o ridiculizare a Gri)nd-
F. Engel und K. Marx. Die heilige Famine, oder Kritik der kritisehen Kritilc.Frankfurt a.M., I45. Nola red.
K. Marx gi F. Bagels. Open, vol. 2, Buoureeti, E.S.P.L.P. 1958. Nola rod.
IIIIV)"
'
8 V. I. LENIN
lichkeit* cu care este redatA nu stiu ce disputä dintre d-1 Nau-werk i Facultatea de filozofie din Berlin3), o critiert a conside-ratiilor ei cu privire la dragoste (capitolul IV, 3, Marx),o critic6 a nwdului cum Ad expuse ideile lui Proudhon in Lite-ratur-Zeitung" (IV, 4, Proudhon, p. 22 [25] u. ff. bis** 74[59]1. La inceput gitisim aici corectate o multime de greselide traducere: s-a confundat formule et signification***, justices-a tradus prin Gerechtigkeit**** in loc de Rechtpraxis*****etc.). Dup6 aceastil critia a traducerii (pe care Marx o denumesteCharakterisierende Dbersetzung No. I, II u.s.w.******) ur-meazg. Kritische Randglosse No. I u.s.w.*******, in care Marxia apiirarea lui Proudhon impotriva criticilor de la Literatur-Zeitung", opunind speculatiei ideile sale vgdit socialiste.
Tonul lui Marx fatil de Proudhon este foarte elogios (desiexist6 si uncle mici rezerve, ca, de pilditi, o referire la articolulUmrisse zu einer Kritik der Nationailikonomie" al lui Engels,aprut in Deutsch-Französische Jahrbiticher"3).
Marx trece aici de la filozofia hegelianA la socialism: aceastiltrecere este evidentiti; se vede ce a fost deja cucerit de Marxsi curn trece el la un nou core de idei.
«Economia politicil care acceptA relatiile propriettttii privateca relatii umane si rationale se gseste intr-o contradictiepermanentrt cu premisa ei fundamentark proprietatea privatkcontradictie analog5, cu aceea a teologului care a, intotdeaunareprezenthrilor religioase o interpretare omeneascsa, si care tocmaiprin aceasta prtcrituieste intotdeauna impotriva prernisei salefundarnentale: caracterul supraomenesc al religiei. Astfel, ineconomia politick sajariul apare la inceput ca partea propor-tionalg din produs care revine muncii. Salariul i beneficiulla capital se afl'a unul fata de eel:Malt in raporturile cele maiamicale, reciproc favorabile si in aparentrt cit se poate de u mane.Mai tirziu ins6 se f5,dete ck dimpotrivit, aceste raporturi sintdintre ale mai ostile, c11, salariul i beneficiul la capital sint
* Nota trad.* unix folgendo bi i urmittoarele pld la. Nola trad.
0* formula cu semnificatia. Nota brad.**** dreptate. N ta brad.
`** practid juridid. Nola brad.traducere caracteriaant& nr. 1, II eto. Nola OM.nota critic& marginal& nr. I eto. Nota trad.
eeriozititii.
CONSPECTUL CAETII SFINTA FAMILIE' DE MARX SI ENGELS 9
intr-un raport iners. La inceput valoarea pare A fie rationaldeterminatg prin cheltuielile de productie ale unui lucru siprin utilitatea lui socialg. Pe urmg inA se constata a valoareaeste o determinare pur intimplgtoare, care nu se dig in niciun raport cu cheltuielile de productie sau cu utilitatea sociall.La inceput se considerg a mitrimea salariului se stabilesteprintr-un acord liber conslintit intre muncitorul liber si capita-listul liber. Pe urmg inA se vgdeste a muncitorul este nevoitA lase A i se stabileascg salariul de Atre capitalist, dupg cumcapitalistul este nevoit A i-I fixeze la un nivel cit mai coborit.in locul libertigii celor doll Parthei*o Ichiar asa este scris
acest cuvint in cartea de fatgl contractante, a intervenit
constringerea. Tot astfel stau lucrurile cu comertul si cu toatecelelalte relatii economice. Economistii simt si ei uneori acestecontradictii, si dezvgluirea acestora constituie continutulprincipal al controverselor lor. Dar, atunci cind devin constientide existenta acestor contradictii, economistii ataca ei infiliproprietatea privatii sub una dintre formele ei parfiale, acuzindcutare sau cutare forme partiale a falsificg salariul rationalin sine, adicg in inchipuirea lor, valoarea rationalg in sine,comertul rational in sine. Astfel, Adam Smith se dedg uneorila atacuri impotriva capitalistilor, Destutt de Tracy impotrivabancherilor, Simonde de Sismondi impotriva sistemului indus-trial, Ricardo impotriva proprietgtii funciare, iar aproapetoti economistii moderni impotriva capitalistilor neindustriali,in persoana camra proprietatea apare numai in calitate deconsurnator.
Prin unnare, uneori mai ales atunci cind ataca vreun abuzspecial economistii subliniazg cu titlu de exceptie aparentade uman in relatiile economice, dar de cele mai multe ori eiconsiderg aceste relatii tocmai in ceea ce le deosebeqte in modcategoric de ceea ce este uman, adicg in sensul lor strict econo-mic. &Rind constienti de existenta acestei contradictii, eise zbat inguntrul ei.
Proudhon a pus capgt o data pentru totdeauna acestei incon-stiente. El a luat in serios aparenfa vmanti a relatiilor econo-mice si a opus-o cu botilrire realitafii lor inumane. El a sil it
pirti. Nota !rad.
3 Lenin Opera complete, vol. ff
10 V. I. LENIN
aceste relatii sA fie in realitate ceea ce sint In imaginea pe caresi-au fAcut-o despre ele insesi sau, mai bine zis, sA renunte laaceastA imagine despre ele insesi si sA recunoascA CA in reali-tate nu au nimic uman. Si de aceea, pe deplin consecvent cusine insusi, el a arAtat cA nu cutare sau cutare formA apartede proprietate privata, cum pretindeau ceilalti economisti,ci proprietatea privatA pur si simplu, in universalitatea ei,falsificA relatiile economice. El a fácut tot ce poate sA facgcritica economiei politice fArA, a pArAsi punctul de vedere aleconomiei politice» (36-39) [35-36].
Reprosul lui Edgar (de la Literatur-Zeitung"), cA Proudhonface din dreptate" o divinitate", este respins de Marx peconsiderentul cA In lucrarea sa din 1840 Proudhon nu se situ-eazA pe punctul de vedere al dezvoltririi germane din 1844"(39) [36], cA acesta este un pAcat general al francezilor, cA trebuiesA ne amintim si de referirea lui Proudhon la negatia care Map-tuieste dreptatea, referire care ne permite sit ne debarasAmsi de acest absolut in istorie (urn auch dieses Absoluten in derGeschichte iiberhoben zu sehi la sfirsitul p. 39). «DacA
Proudhon nu merge ping la capAt si nu trage o asemenea con-cluzie, aceasta se datoreste nurnai nenorocului de a se fi rascutfrancez si nu german» (39-40) [36-37].
UrmeazA, mai departe, Nota criticA marginalA nr. II (40-46)[37-41], in care se contureazA deosebit de limpede conceptiaaproape formatA a lui Marx asupra rolului revolutionar alproletariatului.
... «Economia politicg de pinA acurn, pornind de la existentaboglitiei, pe care miscarea proprietAtii private o creeazA, chipu-rile, pentru popoare, a ajuns la consideratii care fac apologiaproprietAtii private. Proudhon porneste de la faptul contrar,pe care economia politicg Il voaleazA prin sofisme, si anumede la existenta sArAciei pe care o creeazA miscarea proprietAtiiprivate, si ajunge la concluzii care neagA proprietatea privatg.Prima criticA a proprietatii private porneste, fireste, de lafaptul in care esenta pling de contradictii a acestei proprietAtiprivate se manifestA in forma cea mai palpabila, cea mai fla-grantil si de-a dreptul revoltittoare pentru sentiinentul omului:de la existenta grAciei, a mizeriei» (41) [37-38].
CONSPECTUL CARTII SFINTA FAMILIE DE MARX SI ENGELS 11
«Proletariatul si bogritia formeazh doi opusi. Ca atare, con-stituie un tot Intreg. Ambele sint generate de lumea proprie-thtii private. Problema consti in a sti ce pozitie determinathocuph fiecare dintre aceste douh elemente in cadrul acestuiantagonism. Nu este suficient sh le declari ea Hind clod, laturiale unui tot intreg.
Proprietatea privath, ca proprietate privath, ca boghtie,este silita sh-si meriting propria ei existenfa i deci existentacontrariului ei: proletariatul. Ea este latura pozitivii a antago-nismului, proprietatea privath satisPticuth in sine inshsi.
Dimpotrivh, proletariatul, ca proletariat, este silit sh, sedesfiinteze pe sine insusi, deci sh desfiinteze si opusul shu,care-I conditioneazh, care-1 face sh fie proletariat: proprietateaprivath. El este latura negativa a opozitiei, nelinistea dinhun-trul ei, proprietatea privath suprimatti si care se suprimhsingurh.
Clasa posedanth si clasa proletariatului reprezinth aceeasiinstrilinare de sine a omului. Dar prima clash se simte satisfh-cuth si afirmath in aceasth instrhinare de sine; ea vede in instrh-inare propria ei putere §i posedh in ea aparenfa unei existenteumane; cea de-a doua clash insh se simte anihilath in aceasti,instthinare si vede in ea propria ei neputinth si realitatea uneiexistente inumane. AceastA clash, ca sh folosim o expresie a luiHegel, reprezinth in oropsire revolta impotriva acestei oropsiri,revolth spre care ea este necesarmente impinsh de contradictiadintre natura ei omeneasch si conditiile ei de viath, care sinto negare fati§rt, categoric:O., si atotcuprinzhtoare a inshsi acesteinaturi.
Asadar, in cadrul acestui antagonism, proprietarul privatreprezinth partea conservatoare, iar proletarul partea distrue-tivit. De la primul porneste actiunea indreptath spre mentine-rea antagonismului, de la cel de-al doilea actiunea indreptathspre desfiintarea lui.
E drept cA, in cadrul miscrtrii ei economice, proprietateaprivatA duce la propria ei desfiintare, dar numai pe calea uneidezvolthri independente de ea, inconstiente, care are loc impo-triva vointei ei si care e determinath de inshsi natura obiectului,numai prin aceea ch genereazh proletariatul ea proletariat,mizeria constienth de mizeria ei spiritualh si fizich, dezumani-
3*
12 V. I. LENIN
zarea con§tienta de dezumanizarea ei, §i care de aceea tindese desfiinteze pe sine ins4i. Proletariatul aduce la indepliniresentinta pe care proprietatea privatil o pronunta impotriva eiinsii generind proletariatul, dupl cum aduce la indepliniresentinta pe care munca salariath o pronunta, impotriva eiproducind bogAtia altora §i propria ei mizerie. Repurtind vic-toria, proletariatul nu devine nicidecum latura absolut5, asocietatii, clici el repurteaza victoria numai desfiintindu-sepe sine §i desfiintind §i contrariul s'au. 0 dath. cu victoriaproletariatului dispare atit proletariatul, cit §i opusul s'au,care-1 conditioneazii: proprietatea privata.
Dacri, autorii sociali§ti atribuie proletariatului acest rolistoric mondial, ei n-o fac nicidecum pentru ar considera,cum pretinde critica critica, c proletarii sint n4te zei. Bachiar dimpotrivä. Pentru ca in proletariatul gata format estepractic terminata desprinderea de tot ce este uman, chiarde aparenfa de Imam; pentru c in conditiile de viatA ale prole-tariatului sint intrunite toate conditiile de viata" ale sociefatiiactuale, ajunse la punctul culminant al inumanului; pentruca in proletariat ornul s-a pierdut pe sine insu§i, dar Iii acela§itimp nu numai ca a capatat con§tiinta teoretica a acestei pier-deri, dar este i direct silit sa se revolte impotriva acestui in-uman, Impins fiind de mizerie aceast6 expresie practica anecesikifii , de mizeria absolut neinduratoare, care nu maipoate fi Inlaturata, care nu mai poate fi infrumusetata iatade ce proletariatul poate i trebuie ea se elibereze pe sine. Darel nu se poate elibera pe sine Mail sa desfiinteze propriile saleconditii de viat'a. El nu poate desfiinta propriile sale conditiide viata fret siti desfiinteze toate conditiile inumane de viata ale
actuale, sintetizate in propria sa situatie. Nu degeabatrece el prin coaIa asprit, dar care calqte, a munch. Nu estevorba de ceea ce cutare sau cutare proletar sau chiar intregulproletariat considerit ca este scopul sau in mornentul de fata.Este vorba de ceea ce proletariatul este in realitate §i de ceeace va fi el istoricete nevoit sa faca in virtutea acestei existenfe.Tinta §i actiunea sa istorica ii sInt dinainte trasate, in modulcel mai limpede i irevocabil, de propriile sale conditii de
precum i de intreaga organizare a societrgii burgheze
sA
1110,0
c.
§i
societAtii
viatt,
CONSPECTUL CARTII SFINTA FAMILIE DE MARX SI ENGELS 13
contemporane. Nu este nevoie s vorbim aici amanuntit desprefaptul c o parte considerabilii din proletariatul englezfrancez este deja patrunsii de eonstiinta sarcinii ei istoricelucreaza in permanenta la dezvoltarea i limpezirea definitivaa acestei constiinte* (42-45) [38-40].
NOTA CRITICA MARGINALA Nr. 3
*D-1 Edgar nu poate s nu stie c d-1 Bruno Bauer a pus labaza tuturor consideratiilor sale constiinta de sine infinitii»a socotit acest principiu ca Hind totodata si principiul creatoral evangheliilor, care prin infinita lor lipsa de constiinta s-arparea ca se afla, In contradictie directa, cu constiinta de sineinfinith. Tot astfel Proudhon considera egalitatea ca principiucreator al proprietatii private, care se afla in contradictiedirecta cu egalitatea. Dad, d-1 Edgar va compara pentrumoment egalitatea franceza cu constiinta de sine germana, vagrtsi ca acest din urma principiu exprima in manierci germanii,adica In formele gindirii abstracte, ceea ce primul exprima inmanierii franeeza, adica in limbajul politicii si al intuitieiginditoare. Constiinta de sine este egalitatea omului cu el insusiIn gindirea purl. Egalitatea este constiinta de sine a omuluidobindita in sfera practicii, adica constiinta pe care o are unom despre alt om ca egal al sau i atitudinea unui om fata dealt om ca egal al Au. Egalitatea este expresia franceza caredesemneaza unitatea esentei omenesti, constiinta genericacomportarea generica a omului, identitatea practica dintre om
om, adia raportul social sau omenesc al omului fata de om.De aceea, dupa cum In Germania critica distructiva, Maintede a ajunge in persoana lui Feuerbach la intuirea omului real,se straduia sit distruga cu ajutorul principiului eonsliinlei desine tot ce este determinat si existent, tot astfel critica distruc-tiva din Franta se straduia sit obtina acelasi rezultat cu aju-torul principiului egalikilii* (48-49) [42-43].
«Parerea crt filozofia este expresia abstractit a starii de lucruriexistenta ii apartMe la origine nu d-lui Edgar, ei lui Feuer-bad, primul care a definit filozofia ca empirism speculativ
mistic si a demonstrat acest Meru» (49-50) [43].
sisi
si
si
si
14 V. I. LENIN
«Revenim mereu la aceeasi chestiune... Proudhon scriein interesul proletarilor »*. Ceea ce-1 indeamna sii scrie nu esteinteresul criticii satisfacute de sine si nici vreun interes abstractsau creat in mod artificial, ci un interes de masa, real, istoric,un interes care duce dincolo de o simpla criticd, un interescare va duce la crizà. Proudhon nu numai c scrie in interesulproletarilor, dar este el insusi proletar, ouvrier**. Lucrarealui este un manifest stiintific al proletariatului francez si arede accea cu totul alta, importantrt istorica, decit elucubratiileliterare ale unui critic critic oarecare» (52-53) [45].
«Dorinta lui Proudhon de a suprima lipsa de avutie i vecheaforma de avutie este cu totul identich cu dorinta lui de a suprimaraportul practic instrainat al omului fatrt de esenta lui obiec-tuald, de a suprima expresia economica-politica a instrainariide sine a omului. Dar, intrucit critica pe care o face el econo-miei politice continua. sa ramina in cadrul prerniselor economieipolitice, redobindirea lumii obiective mai apare la Proudhonsub forma economica-politica a posesiunii.
Proudhon nu opune lipsei de avutie avutia, cum pretindecritica critick ci, dimpotrivk opune vechir forme de avutie
adica proprietafii private posesiunea. El proclama pose-siunea «1 unctie sociald». Or, ceea ce prezina «interes» intr-ofunctie nu este «a exclude* pe altul, ci a pune in actiunea-ti realiza fortele proprii, fortele propriei tale fiinte.
Proudhon n-a reusit s expuna aceasta idee intr-un modadecvat. Ideea de «posesiune wild» exprimrt in termenii econo-miei politice, adicri, tot intr-o forma instrainata, teza cii obiec-tul, ca fiivtare pentru om, ca /iinlare obiectuald a omului,este in acelasi timp fiintarea in /apt a omului pentru alt om,relatia lui umand laid de alt om, comportarea sociald a omulvilap de om. Proudhon suprima instrainarea economica-politica,faminind in cadrul acestei instrainttiri» (54-55) [46-47].
nAcest pasaj este extrem de caracteristic, deoarece arata
cum se apropie Marx de ideea fundamentala a intrecrului sausistem", sit venia verbo***, i anume de ideea relatiiror sociale
de productie
* CUM. de Marx dnpa Edttm** munoitor. Nola trad.
(tacit no putem asttel oxprima. Note trod,
§i
*
I
CONSPECTUL CARTII SF1NTA FAMILIE DE MARX SI ENGELS 15
Not Sin, ca un amánunt, ea la p. 64 [53] Marx consacrS 5 rin-duri faptului c critica criticS" traduce cuvintul maréchalprin Marschalr* in loc de Hufschmied"**.
Foarte interesante sint paginile 65-67 [53-65] (Marx seapropie de teoria valorii bazate pe muncS); p. 70-71 [53-55](rhspunsul dat de Marx lui Edgar, care il acuzS pe Proudhona face confuzie atunci cind spune c muncitorul nu poaterilscumpere produsul gu), 71-72 si 72-73 [57-69] (socialismvisStor, idealist, eteric" (dtherisch) si socialism si comunismde mass").P. 76 [61]. (§ 1, alineatul 1: Feuerbach a dezvSluit misterele
reale, Szeliga6 viceversa).P. 77 [61-62]. (Ultimul alineat: anacronismul relatiei naive
dintre bogati i s'araci: si le riche le savaitr***).P. 79-85 [62-67]. (Toate aceste 7 pagini sint, in intregime,
extrem de interesante. IatS, de pildS, § 2: «Misterul con-structiei speculative* critica filozofiei speculative cucunoscutul exemplu al fructului", der Frucht, critiadirect indreptati Oi imp o tr iv a lui Hegel. Totaici gSsim extrem de interesanta observatie cS, in cadrulexpunerii speculative, Hegel oferg, foarte des" o expunererealá care sesizeaz4 obiectul insusi die Bache selbst).
P. 92, 93 [71, 73] observatii fragmentare impotrivaDegradierung der Sinnlichkeit****.
P. 101 [78]. «El» (Szeliga) <mu este in stare... s vadg,industria i conwrful faurese cu totul alte imperii univer-sale decit crestinismul si morala, fericirea vietii de familie
bunhstarea burti-verzirnii».P. 102 [78-79]. (Sfirsitul alineatului 1 observatii inteph-
toare in legAturS cu rolul notarilor in societatea actual4...«Notarul este duhovnicul laic. El e puritan de profesie;or, «cinstea spune Shakespeare nu e o puritanS»7.El este in acelasi timp un mijlocitor pentru tot felul descopuri, sforarul intrigilor i uneltirilor burgheze».)
P. 110 [84]. Un alt exemplu de ridiculizare a speculatieiabstracte: constructia" care aratS cum devine omul stS-
* nnannal* Nola trod.* ipotcovar.. Nola brad.** all, de-ar ti bogatul I Nota brad.
dwadaros, sonzorialitfitii. Noir; Irad.
cA
st
ai
16 V. I. LENIN
pin peste animale; animalul" (das Tier) ca abstractie setransfornul din leu in mops s.a.m.d.
P. 111 [84-85]. Un pasaj caracteristic cu privire la EugeneSue8: din fAtArnicie fatA de bourgeoisie*, el idealizeazA dinpunct de vedere moral chipul grizetei, ocolind atitudineaei fatA de cAsAtorie, legAtura ei llaivil" cu l'étudiant saucu Pouvrier**. «Tocmai prin aceasta legAturA, ea* (gri-sette) aconstituie un contrast cu adevArat omenesc fatAde sotia fAtarnicA, meschin i egoisa a burghezului, fatAde intreaga sferA a burgheziei, adid, fatA de sfera oficialA ».
P. 117 [89]. Masa" din secolul al XVI-lea si cea din secolulal XIX-lea crau von vorn herein"*** diferite.
P. 118-121 [90-92]. Acest pasaj (din cap. VI: «Criticacritic absolutA, sau critica criticA in persoana d-luiBruno ». 1) Prima campanie a criticii absolute. a) fSpiri-tul» ci masa») este ex trem de important: critica con-ceptiei potrivit cAreia istoria a fost neizbutitA datoritAinteresului manifestat fatA de ea de cAtre masä i datoritAfaptului cA s-a contat pe mask care s-a multumit cu ointelegere superficialV a ideii".
«De aceea, dacA critica absolutA intr-adevAr condamnAceva ca «superficial», acest ceva este pur i simplu intreagaistorie de pinA acum, ale cArei actiuni i idei au fost actiuni
idei ale canaselor ». Ea respinge istoria creata de masavrea s punl in local ei istoria eritieci (vezi articolele
d-lui Julius Faucher despre problemele de actualitate aleAnglie?)». (119) [90].
oldeeao se discredita totdeauna de indatA ce se despAr-NB tea de «interes». Pe de altA parte, este lesne de inteles
atunci cind apare pentru prima oarA pe scena lumii, orice<Iinteres* de masA care-si croieste drum in istorie depAsestecu mult, in <iidee* sau in oreprezentare», limitele sale realesi se confundA usor cu interesul omenese in general. AceastAiluzie formeazA ceea ce Fourier numeste tonul fiecArei epociistorice» (119) [91], fapt ilustrat cu exemplul revolutieifranceze (119-120) si cu celebrele cuvinte (120 infine****) [91]:
burgnmie. Nola !rad.* on studentul sau cu muncitorul. NoM brad.
sdin capul loculuis. Nola brad.le slir§it. Nola brad.
§i
6
ei,
CONSPECTLIL CARTI1 SFINTA FAMIL1E" DE MARX $1 ENGELS 17
40 data cu profunsimea actiunii istorice va creste decinsi amploarea masei care o infhptuieste».
Ping unde ajunge, la Bauer, rigoarea impartirii lui Geistsi Masse* se vede din urmhtoarea frail impotriva chreia sepronunth Marx: (iin mash si nu in altceva trebuie chutat adevh-ratul dusman al spiritu1ui»1° (121) [92].
La aceasth afirrnatie Marx rhspunde a dusmanii progresuluisint produsele, care au chpatat o existenth de sine stMh' toare(verselbstlndigten), ale autoinjosirii maselor, dar nu nisteproduse ideale, ci niste produse materiale, care au o existenthexteriorizath. Ina din 1789 revista lui Loustallotn avea caepigraf :
Les grands ne nous parahsent grands
Quo parce que nous sommes Is genoux.
Levons-nousl**
Dar pentru a te ridica (122) [92], spune Marx, nu este doajuns sh faci acest lucru in gind, in idee.
<Critica absolutit a invhtat insh din «Fenonwnologia »la luiHegel cel putin o aceea de a transforma lanturile reale,objective, care existh fin afara mea, in lanturi exclusiv ideale,exclusiv subjective, care existh numai in mine, i de a transforma,in consecinth, toate luptele exterioare i senzoriale in luptede idei pure* (122) [92].
Prin aceasta, conchide Marx cu sarcasm, se poate dovediarmonia prestabilith care existh intre critica critic i cenzurh,iar cenzorul poate fi prezentat nu ca un zbir politienesc (Polizei-scherge), ci ca o personificare a tactului meu si a simtuluimhsurii.
Preocupath de al ei Geist", critica absoluthnu cerceteazhdach in pretentiile lui &incase (windigen) nu existA curnvavorbe goale, amh.gire de sine, inconsistenth (Kernlosigkeit).
<la fel se petrec lucrurile i cu oprogresulx). Cu toate preten-tiile de grogres*, se observh, mereu cazuri de regres §i de miparein cerc. Departe de a presupune ch categoria vrogres» este lip-sith de orice continut, eh ea este o categoric abstraca, criticaabsoluth, dimpotrivh, d dovadh de atita profunzime, Molt
* spirit si masi. Nola !rad.* Cei mari ni se par marl
Numai pentru ca stIm In genunehi.85 ne ridieeml Nola kat',
arid:
18 V. I. LENIN
consided «progresul» ca ceva absolut, pentru a putea sä expliceregresul prin existenta unui oadversar personal» al progresului:masa» (123-124) [93].
«Toti autorii comunisti i socialisti au pornit de la consta-tarea c, pe de o parte, chiar i actiunile stdlucite, desfasuratein cele mai favorabile condiçii, dmin, dupA cit se pare, radrezultate stdlucite i degeneread in banalitate, iar pe de alaparte orice progres al spiritului a fost pIn acum un progres indetrimentul nzajoritiii omenirii, a drei situatie a devenit dince in ce mai inumanti. De aceea ei au declarat c oprogresul»(vezi Fourier) e o vorbii goal& un cuvint abstract si nesatis-fkkor ; ei si-au dat seama (vezi, printre altii, si Owen) dlumea civilizatA are un viciu fundamental; de aceea au supusunei critici necrutatoare bazele reale ale socieratii contemporane.Acestei critici comuniste i-a corespuns imediat in practic4'miscarea masei largi, in detrimentul dreia a avut loc pin acumdezvoltarea istorid. Trebuie s cunosti atractia spre stiintg,setea de cunostinte, energia moral i nkuinta neobositg spreautoinstruire a muncitorilor francezi i englezi pentru ca sn-tipoti face o idee despre nobletea omeneased a acestei misdri»(124-125) [94].
«Ce urias avantaj fata de autorii comunisti: s te scutestide cercetarea izvoarelor lipsei de spirit, ale indolentei, ale
multumirii de sine i, deseoperimd d acestecalitAti sint contrare spiritului i progresului, s te multumestisa, le faci o moralci seved I a (125) [94].
«Relatia dintre «spirit si mask are Ins i un sena ascuns,care se va dezvAlui pe de-a-ntregul in cursul rationamentelorulterioare. Aici ne mg,rginim doar s1-1 semnalam. Relatiadintre «spirit* si «mad» descoperilli de d-1 Bruno, nu este in rea-litate altceva decit descividvirea critie-earicaturalii a coneepfieihegeliene despre istorie, conceptie care, la rindul ei, nu estealtceva decit expresia speculativ5, a dogmei germane-creOinecu privire la opozitia dintre spirit §i materie, dintre dumnezeuci lume. In istorie, in viata omenirii insi, aceasti opozitiese exprim5, prin faptul d putine personali14i alese, in calitatede spirit activ, se opun restului omenirii ca unei mase lipsite despirit, ca materiel:» (126) [96].
superficialiatii §i
CONSPECTUL CAXTII ,,SFINTA FAMILIE" DE MARX SI ENGELS 19
$i Marx arath c Geschichtsauffassung* a lui Hegel presupunespiritul abstract i absolut, al earui purator este masa. Para lelcu doctrina lui Hegel s-a dezvoltat in Franta Invhfatura doctri-narilor'3 (126), care proclamau suveranitatea ratiunii in opozitiecu suveranitatea poporului, pentru a exclude masa §i a guvernasinguri (allein).
Hegel «se face vinovat de o dubl'a inconsecvenca» (127) [96]:1) el afirmA ch. filozofia este fiintarea spiritului absolut, darnu afirmA c acest spirit este individul filozofic; 2) numai inaparentrt (nur zmn Schein) face el din spiritul absolut Muritorulistoriei, numai post festum**, numai in comtiinta.
Bruno 1111i-duet aceastrt inconsecvent4: el declar4 a criticaeste spiritul absolut §i fauritorul de fapt al istoriei.
«De o parte se aflrt masa ca element pasiv, lipsit de spirit,neistoric, ca element material al istoriei; de cealalt5, parte seafra spirititi, critica, d-1 Bruno & Co., ca element activ de lacare porne0e orice actiune istoricet. Opera de transformare asocietAtii se reduce la activitatea cerebralei a criticii critice u(128) [96] .
Ca un prim exemplu al campaniilor criticii absolute impo-triva masei", Marx mentioneazA atitudinea adoptatA de Br.Bauer in Judenfrage*** 0 se refer5, cu acest prilej la celespuse de el impotriva lui Bauer in Deutsch-Französische Jahr-bitcher"14 .
«Una dintre principalele preocupriri ale criticii absoluteeste aceea de a da mai intii o justa formulare tuturor problemelortimpului. Intr-adev6r, ea MI r4spunde la problemele reale ,
ci le substituie cu totul alte probleme... Astfel, ea a denaturat§i «problema evreiascrt», in ma fel inch nu a mai trebuitcerceteze emanciparea politic, care constituie continutul acesteiprobleme, §i a putut, dimpotrivk s se multumeasc4 cu ocritid a religiei evreilor §i cu descrierea statului german-cre0in .
Ca §i celelalte manifesfari originale ale criticii absolute,aceasta metodrt reprezina §i ea repetarea unei scamatorii specu-lative. Filozofia speculativti, §i in special filozofia hegelianti,considera necesar s5," transpunA toate problemele in forma
* conceptia dcspre istorie. Nola Ind.** dup. accea. Nola lrad.
*** problema evreiasa. Nola Ira.
s5,
-
20 v. I. LENIN
ratiunii speculative, dezbrAcindu-le de forma judeatii omenestisitinftoase, i sg, transforme orice problem'a realli, intr-unaspeeu-lativii pentru a-i putea da un faspuns. Denaturind problemelemele §i punindu-mi in gur6 propriile ei probleme, la fel cum facecatehismul, filozofia speculativä a putut s aibA, fireste, ca sicatehismul, riispunsuri pregititite la fiecare dintre problemelemele» (134-135) [100-101].
In § 2a, scris de Engels (...« «Critica i Fuerbach». Con-damnarea filozofiei »...), p. 138-142 [103-105], gitisim elogiifoarte alduroase la adresa lui Feuerbach. In leg4tur5, cu atacu-rile criticii" impotriva filozofiei i cu faptul c Ii opune aces-teia (filozofiei) bogätia real'a a relatiilor omenesti, continutulimens al istoriei", semnificatia omului" etc. etc., mergindpin6 la a spune c misterul sistemului este dezvAluit", Engelsspune:
«Dar cine a dezvMuit misterul «sistemului»? Feuerbach.Cine a spulberat dialectica notiunilor, acest rilzboi al zeilorcare era cunoscut numai filozofilor? Feuerbach. Cine a pusin locul vechilor zdrente, inclusiv «infinita constiint5, de sine »,nu 4semnificalia omuluio ca si cum omul ar mai avea vreoalth semnificatie in afarg de aceea de a fi om! ci pe 4omul»insusi? Feuerbach §i numai Feuerbach. El a mai fticut ceva.A distrus de mult insesi categoriile cu care «eritiect» opereaz5,acum pe toatti linia: «bog4ia realA, a relatiilor omenesti,continutul linens al istoriei, lupta istoriei, lupta masei impo-triva spiritului» etc. etc.
Dup'a ce omul a fost cunoscut ca esenci, ca bazl a oricgreiactivinti si a oricitiror rinduieli omenesti, singurg, «eritica »mai este in stare sA inventeze noi categorii §i transformeiarási pe omul insui, ceea ce si face de altfel, intr-o categoriesi intr-un principiu al unei serii intregi de categorii. Prin aceastaea porneste, ce-i drept, pe singura cale de salvare ce i-a mai Minasinumanit4ii teologice nelinistite i lartuite. Istoria nu facenimic; ea «nu posedg, nici un tel de bogAtie imensA», «nu d'a.nici gm tel de baIllii»! Nu «istoria », ci tocrnai omul, omul realsi viu iatL eine face totul, eine posea totul si di toateaceste buithlii. Istoria» nu este o personalitate aparte, care sef9loseste de om ca de un mijloc pentru atingerea Ielurilor
,
ei,
CONSPECTUL CARTII SFINTA FAMILIE DE MARX $1 ENGELS 21
Istoria nu este altceva decit activitatea omului care isi urmgrestefelurile sale. Dacg, dupg toate demonstrafiile geniale ale luiFeuerbach, critica absolutei isi mai permite sg ne serveascgiargsi toate aceste vechituri intr-o formg noug*... (139-140)[104] etc., atunci chiar numai acest fapt este suficient pentrua aprecia naivitatea criticg etc.
Apoi, in legliturg en faptul cg ea opune materiei" spiritul(critica a denumit masa materie"), Engels spune:
eAsadar, nu este oare critica absolutg, o manifestare autentiegermanti-creVinei? Dupg ce lupta in jurul vechii opozifii dintrespiritualism si materialism a fost epuizatg in toate sensurilesi dupg ce aceastg opozifie a fost inlgturatg o datg pentrutotdeauna de Feuerbach, «critica» o transformg iarg,si, si inch'in forma cea mai respinggtoare, intr-o dogmg fundamentalgsi face sti triumfe tspiritul german-ergtino> (141) [105].
In leggturg cu euvintele lui Bauer: 4In ingsura in care evreiiau avansat astazi in sfera teoriei, ei sint realmente emancipafi;in mgsura in care vor sg fie liberi, ei sint liberi*", Marx spune:
«Aceastg tug of erg posibilitatea de a niasura dintr-o dataprgpastia critica ce desparte de socialismul absolut cornunismulsi socialismul profan al masei. Prima tezg a socialismului prof anrespinge ca pe o iluzie emanciparea exclusiv fn sfera teoriei§i proclaing ca libertatea realei cere, pe ling o aointd* idealistg,condifii foarte palpabile, foarte materiale. Cit de inferioargsfintei critici este «masa», care considerg eh sint necesare rgstur-nari materiale, practice chiar si numai pentru a cuceri timpulsi mijloacele de care este nevoie pentru a se putea ocupa cu«teoria»! » (142) [106].
Urmeaza apoi (p. 143-167) [106-122] critica cea mai plicti-sitoare si extrem de sicanatoare la adresa lui Literatur-Zeitung",un fel de comentariu arngnunf it cu caracter nimicitor". Absolutnimic interesant.
Sfirsitul paragrafului (b) Problema evreiascg nr. II. 142-185[105-133], p. 167 185 [121-133], confine un rgspunsinteresant dat de Marx la cele spuse de Bauer in apgrarea cgrfiisale Judenfrage", care fusese criticatg cu asprime in Deutsch-Französische Jahrbitcher" (Marx se referg tot timpul la ele).Marx subliniazg, aici cu toatg tgria si pune in relief principiilefundamentale ale rintregii sale concepfii despre lume.
22 V. I. LENIN
Problemele religioase actuale au acum o semnificatie socialiti"(167) [122], acest lucru a mai fost arititat in Deutsch-Fraliz6-sische Jahrbiicher". Acolo a fost caracterizata situatia realaa evreilor Iii societatea burgheza contemporanO". D-1 Bauerexpliciti pe evreii reali prin religia mozaicd, in loc sa explicemisterul religiei mozaice prin evreii reali" (167-168) [122].
D-1 Bauer nu banuieste ca, iudaismul laic real, deci i iuda-ismul religios, este permanent generat de viata societatiiburgheze contemporane si Ii &este dezvoltarea suprerna, insislemul banese".
In Deutsch-Franz6sisc1ie Jahrbiicher" s-a aratat c dezvol-tarea iudaismuhii trebuie cantata, «in der commerziellen undindustriellen Praxis »*, c iudaismul practic vollendete Praxisder christlichen Welt selber ist"** (169) [123].
«S-a demonstrat ca sarcina de a inlatura esenta iudaica estein realitate sarcina de a inlatura spiritul iudaic al societiqiiburgheze, neomenescul actualei practici a vietii, al carui punctculminant este sistemul bilnesc» (169) [123].
Cerind libertate, evreul cere implicit ceea ce nu este de locin contradictie cu libertatea politica (172) [125]; este vorbade libertatea
«D-lui Bauer i s-a aratat cit scindarea omului in cetdfeannereligios si in persoand partieulard religioasa nu este de loc incontradictie cu emanciparea politica ».
Dupa, aceea urmeaza imediat:«I s-a mai aratat cit, asa cum statul se emancipeaza de religie
emancipindu-se de religia de stat §i lasind religia in voia ei incadrul societatii civile, tot asa i omul se emancipeaza, politi-ceste de religie pun aceea cit incepe s-o considere nu ca pe ochestiune publick ci ca pe o ehestiune prima a lui. In sfirsit,i s-a aratat ea atitudinea teroristil a revoluliei franceze fata dereligie este departe de a infirm aceasta conceptie, ea nefacind,dimpotriviti, altceva decit s-o confirme» (172) [125].
Evreii vor allgemeine Menschenrechte***.«In Deutsch-Französische Jahrbucher" i s-a demonstrat
d-lui Bauer ca, aceastO «umanitate libera* i «recunoasterea»ei nu sint altceva decit recunoasterea individului egoist al
practice, comerciall i induetriali, Nola frac!.** rste practica desavIreite a lurnii creetine lneaaii Nolo trod.*' drepturile universale ale omului. Nola trod.
.In
politico].
CONSPECTUL CARPI UINTA FAMILIE DE MARX SI ENGELS 23
societqii civile §i a misdrii neinfrinate a elementelor spiritualesi materiale care formead continutul situatiei in viat5, a acestuiindivid, continutul vietii civile actuale; d de aceea drepturileomului nu-1 eliberead pe om de religie si nu fac decit sit-iacorde libertatea religiei; citi ele nu-1 eliberead, de proprietate,ci ii acord5, libertatea proprieteilii; d, nu-I eliberead de goanamurdad dup5, imbogiltire, ci nu fac decit et-i acorde liber-tatea ocupatiilor.
I s-a arktat d recunoagerea drepturilor omului de catre statulmodern are aeelasi sens ca si recunoaVerea sclaviei de ciltre statulantic. aci, dupi cum in statul antic baza fireasca a statuluio constituia sclavia, tot asa si In statul modern baza fireasclia statului o constituie societatea civilk precum si omul socie-atii civile, adid omul independent, legat de alti oameninumai prin leghturile interesului privat si ale necesiti4ii natu-rale incomtiente, omul sclav al ocupatiei sale si al nevoii egoisteproprii, ca si al nevoii egoiste a altuia. Statul modern a recu-noscut aceasa, bad, fireasd a sa ca atare in drepturile univer-sale ale omului»16 (175) [127] .
Evreul este cu atit mai indreptiltit A cead recunoastereaumanitiltii" sale libere", «cu cit «societatea civil'a libel% »are pe de-a-ntregul un caracter comercial, evreiesc, evreul fiindde la bun inceput un membru necesar al ei».
CA, drepturile omului" nu sint innAscute, ci au luat nasterepe cale istorid, asta o stia si Hegel (176) [128] .
Relevind contradictiile constitufionalismului, critica" nule generalizeaei (fasst nicht den allgemeinen Widerspruch desConstitutionalismus*) (177-178) [128]. Dad ar fi facut acestlucru, ar fi trecut de la monarhia constitutiona% la statulreprezentativ democratic, la statul modern desavirsit (178) [128] .
Activitatea industriala nu se desfiintead prin desfiintareaprivilegiilor (breslelor, corporatiilor etc.), ci, dimpotriva, sedezvola cu si mai multa forta,. Proprietatea funciara nu sedesfiinteaza prin desfiintarea privilegiilor funciare; «dimpo-triva, abia dupa desfiintarea privilegiilor proprieatii funciareincepe circulatia ei universala pe calea liberei parcelari si aliberei instrainh'ri» (180) [130] .
nu intalege oontradictia generali a oonstitutionalismului. Nola Ira&
24 V. I. LENIN
Comertul nu se desfiinteaz1 prin desfiintarea privilegiilorcomerciale, ci, dimpotrivA, abia atunci devine un comert cuadevArat liber: «tot a§a §i religia se desfkoarA in toatA univer-salitatea ei practices' numai acolo unde nu existi nici un fel dereligie priuilegiatá (sli ne amintim de statele Americii de Nord) *.
... «Tocmai selavia sociekilii burgheze este in aparenfd cea maimare liberlate*... (181) [131] .
Curmkrii (Auflosung) (182) [131] existentei politiee a religiei(desfiintarea bisericii de stat), a proprietiiiii (desfiintarea cen-sului electoral) etc. ii corespunde «o mare plinAtate a vietii*lor, «care de aici inainte se supune nestingherith propriilorsale legi §i se desfikoafa, in toatA amploarea sat..
Anarhia este legea societAtii burgheze emancipate de privi-legii (182-183) [131].
...C) BATALIA CRITICA IMPOTRIVAREVOLUTIEI FRANCEZE
« «Ideile scrie Marx citindu-1 pe Bauer pe care revolutiafranceia le-a trezit la viafa nu ne-au dus ins'a dincolo de rindu-ielile pe care aceastit revolutie a vrut s5, le desfiinteze prinviolentA».
Idzi,le nu pot niciodath, s5, duc.5 dincolo de cadrul vechiirinduieli a lumii: intotdeauna ele pot A duck numai dincolode cadrul ideilor vechii rinduieli a lumii. In general, ideile nupot infaptui nimie. Pentru infilptuirea ideilor este nevoie deoameni, care trebuie sä intrebuinteze forta practia* (186) [133] .
Revolutia francela a generat ideile comunismului (Babeuf),care, elaborate in mod consecvent, contineau ideea unei noiWeltzustand*.
Referindu-se la afirmatia lui Bauer a statul trebuie sl tinglegati laolalth diferitii atomi egokti, Marx spune (188-189)[134-135] a in realitate membrii societ44ii burgheze nu sintde loc atomi, ci numai ki inchipuie c5, sint; dci ei nu-§i sintsuficienti lor in§ki, ca atomii, ci depind de ceilalti oameni,iar nevoile lor ii pun in fiecare moment in aunt& dependentg.
«.A§adar, neeesitatea naturalti, inswirile iiinfei omenelti,oricit do instainatii, ar fi forma sub care s-ar manifesta ele,interesul iaa ce-i leagli pe membrii societititii civile unul de
rtnduieli a lumii. Nota Wad.
CONSPECTIM CARTII "SFINTA FAMILIE DE MARX $1 ENGELS 26
altul. Viata civila §i nu cea politica constituie legAtura 'maks'dintre ei... Numai prejudecala politica i§i mai poate inchipuiin vremea noastil a statul trebuie s cimenteze viatape cind in realitate, dhnpotrivit, viata civil5, este aceea carecimenteazg statub (189) [135].
Robespierre, Saint-Just §i partidul kr au sucombat fiindaau confundat societatea realist-democratia antiek intemeiatápe sclavie, cu statul reprezentativ, spiritualist-democraticmodern, intemeiat pe societatea burgheik inainte de a fiexecutat, Saint-Just a aratat panoul (Tabelle afi§ul? atir-nat) cu drepturile omului, spunind: C'est pourtant moi qui aifait cela". «Dar acest panou proclama drepturile unui omcare nu poate fi omul republicii antice, dupA. cum nici relatiilesale economice i industriale nu sint cele antice* (192) [137].
Ceea ce a c'azut prad'a lui Napoleon la 18 brumar" n-a fostmi§carea revolutionark ci burghezia liberalL Dup6 aderea luiRobespierre, sub Directorat, incepe 1nfAptuirea prozakl asocietatii burgheze: Sturm mid Drang al intreprinderilor corner-ciale, tumultul (Taumel) noii vieti burgheze; oprogresul real
proprietii tii funciare franceze, a Wei structurA feudalsa fusesesfarimati de ciocanul revolutiei i pe care acum, in primul krelan de activitate infriguratk nenumgrati proprietari noio cultivA, multilateral; primele mi§ca'ri ale industriei deve-nite libere iatA unele manifestAri de viat'a ale sociefatiiburgheze de curind nascute» (192-193) [138].
CAP. VI. CRITICA CRITICA ABSOLUTA,SAU CRITICA CRITICA IN PERSOANA D-LUI BRUNO
...3)A TREIA CAMPANIE A CRITICIIABSOLUTE...
d) RATILIA CRITICA IMPOTRIVAMATERIALISMULUI FRANCEZ
(195-211) [139-160]
IlCapitolul acesta ( § d din partea a 3-a a cap. VI) este unul
dintre cele mai pretioase din cuprinsul cárii. Aici nu gbimin nici un caz o critic. chitibu§ark ci o expunere pe de-a-ntregulpozitivrt. Este o scurta saga a istoriei materialismului trances.
$i, totuei, en am flea astas. Nola frac!
4
al
civilt,
26 V. I. LENIN
Ar trebui transcris aici intregul capitol; de aceea m mgrginese
sg fac un scurt conspect al continutului.II
Iluminismul francez din secolul al XVHI-lea i materialismulfrancez n-au fost numai o luptg impotriva institutiilor politiceexistente, ci si o luptk tot atit de frttisk impotriva metafiziciisecolului al XVII-lea, si anume impotriva metafizicii luiDescartes, Malebranche, Spinoza i Leibniz. «Filozofia a fostopusg metalizicii, asa cum Feuerbach a opus filozofia treazgbetiei speculative, atunci cind a luat, pentru prima oarg,pozitie hotgritg, contra lui Hegeh (196) [140].
Metafizica secolului al XVII-lea, infrina de materialismulsecolului al XVIII-lea, a cunoscut o restaurare victorioasgsi substantialä (gehaltvolle) in filozofia germang, si in specialin filozofia speculativg germang a secolului al XIX-lea. Hegela imbinat in mod genial aceastg metafizicg cu intreaga meta-fizic i cu idealismul german, intemeind ein metaphysischesUniversalreich*. Apoi a urmat iargsi «un atac impotriva meta-fizicii speculative si a oricgrei metafizici in general. Ea vafi invinsg pentru totdeauna de acel materialism care a fostdus la perfectiune prin activitatea speculatiei insgsi si carecoincide cu umanismul. Dar, asa cum Feuerbach a reprezentatin dorneniul teoriei materialismul care coincide cu umanismul,tot asa socialismul i comunismul francez i englez au repro-zentat acest materialism in domeniul practicii» (196-197) [140].
Exista doug tendinte in materialismul francez: 1) cea careporneste de la Descartes, 2) cea care porneste de la Locke. Ceade-a doua miindet direkt in den Socialismus** (197) [140].
Prima tendintk materialismul mecanicist, duce la stiintelenaturii, asa cum s-au dezvoltat ele in Franta.
Descartes, in fizica sa, declarg cg materia este unica substantg.Materialismul mecanicist francez acceptA fizica lui Descartes
respinge metafizica lui.Oledicul Leroy pune temelia acestei scoli; in persoana medi-
cului Cabanis ea atinge punctul sgu culminant ; medicul Lamet-trie este centrul ei».
Descartes incg trgia cind Leroy a transpus asupra omuluiconstructia mecania a animalului, declarind c sufletul este
un imperiu metatizic universal. Ncla /red .* duce direct la aocialisrn. Nola (red.
gi
=
CONSPECTUL CARTII SFINTA FAMILIE DE MARX $1 ENGELS 27
un modus al corpulai, iar ideile slut miscAri mecanice (198) [141].Leroy credea chiar a Descartes si-a ascuns adevArata lui *ere.Descartes a protestat.
La sfirsitul secolului al XVIII-lea, Cabanis a desAvirsitmaterialismul cartezian in cartea sa Rapports du physique etdu moral de l'homme"19.
Incil de la inceputurile ei, metafizica secolului al XVII-leaa avut ca antagonist materialismul. Descartes a avut ca adver-sar pe Gassendi, restauratorul materialismului epicurian19, iarin Anglia pe Hobbes.
Voltaire (199) [141] a remarcat c indiferenta francezilordin secolul al XVIII-lea fatA de controversele dintre iezuitisi altii se datora nu atit filozofiei, cit speculatiilor financiareale lui Law. Miscarea teoreticA spre materialism se explicAprin Gestaltung* practicA a vietii franceze din vremea aceea.Practicii materialiste Ii corespundeau teorii materialiste.
Metafizica secolului al XVII-lea (Descartes, Leibniz) maiera inch* legath de un continut pozitiv. Ea fAcea descoperiri inmatematicti, in fizicA si in alto stiinte. In secolul al XVIII-lea,stiintele pozitive s-au separat i metafizica war fad geworden**.
In anal cind a murit Malebranche s-au nilscut Helvétius siCondillac (199-200) [142] .
Pe plan teoretic, metafizica secolului al XVII-lea a fostsubminatil de Pierre Bayle, a cArui armA era scepticismul20.El a combAtut mai ales pe Spinoza si pe Leibniz. A proclamatsocietatea ateistA. A fost ultimul metafizician in sensulsecolului al XVII-lea i primul filozof in sensul secoluluial XVIII-lea" (200-201) [142] , cum a spus un scriitor francez.
Pc linga aceastA combatere negativA era nevoie si de unsistem pozitiv, antimetafizic. El a fost oferit de Locke.
Materialismul este fiul Marii Britanii. Chiar i scolasticulei Duns Scotus, se intreba ob die Materie nicht denkenkönne*** . El era nominalist. Norninalismul, in genere, esteprima expresie a materialismului21.
AdevAratul pArinte al materialismului englez este Bacon.(«Dintre proprietAtile inerente materiel, cea dintli si cea mai
* organizarea. _Nola trod.a devenit anostS. Notct trod.* daca materia nu peate sa eugete.. Nola brad.
4*
28 V. I. LENIN
irnportantg este miscarea, nu numai ca miscare mecanicit simatematicA, dar, si mai mult, ca impuls, ca spirit vital, catensiune, ca chin (Qual)... al materiei* 202 [143].)
4tLa Bacon, care este primul lui creator, materialismul maicontine Inci, intr-o formA nail* germenii unei dezvolfarimultilaterale. Materia suride omului intreg in toatl stralu-cirea ei poetic& sensibM».
La Hobbes, materialismul devine unilateral, menschenfeind-lich, mechanisch*. Hobbes a sistematizat materialismul luiBacon, dar nu a fundarnentat (begriindet) mai amAnuntitprincipiul lui de bazil, potrivit cAruia ideile si cunostinteleprovin din lumea simturilor (Sinnenwelt), p. 203 [143-144].
Du0 cum Hobbes a spulberat prejudeatile teiste ale materia-lismului lui Bacon, tot asa si Collins, Dodwell, Coward, Hart-ley, Priestley etc. au desfiintat ultimele bariere teologice alesenzualismului22 lui Locke.
Condi llae a indreptat senzualismul lui Locke impotriva meta-fizicii secolului al XVII-lea ; el a publicat lucrari in care corn-bate sistemele lui Descartes, Spinoza, Leibniz i Malebranche23.
Francezii au civilizat" (205) [145] materialismul englezilor.La Helvétius (care porneste si el tot de la Locke) materialis-
mul capata un caracter specific francez.Lamettrie ne ofeel o imbinare a materialismului cartezian cu
cel englez.Robinet are cele mai multe legaturi cu metafizica.(Oupa cum materialismul cartezian duce la ti,intele naturii
in sensul strict al euvintului, tot asa i cealalt6. orientare amaterialismului francez duce direct la socialism i la comunisno(206) [146].
Nimic nu este mai usor decit a deduce din premisele materia-lismului socialismul (reconstruirea lumii senzoriale a legainteresul particular de cel general a distruge Geburtsstät-ten** antisociale ale crirnei etc.).
Fourier porneste direct de la doctrina materialistilor francezi.Babuvigii au fost materialisti primitivi, neevoluati24. Bent-ham Ii intemeiazg, sistemul sau pe morala lui Helvétius, iarOwen porneste de la sistemul lui Bentham pentru a fundarnenta
()eta omului, mecanieiet. Nola brad." izvoarele. Nola brad.=
CONSPECTUL CART!! SFINTA FAMILIE DE MARX SI ENGELS 29
comunismul englez. Cabet aduce din Anglia in Franta ideilecomuniste (devine der popularste wenn auch flachste* repre-zentant al comunismului) (208) [147]. O bag §tiintifica maiserioasa" au Dezamy, Gay etc., care dezvolta doctrina materia-lismului ca o doctrina, a umanismului real.
La p. 209-211 [148-149] Marx da, intr-o nota (en petit pedoua pagini) extrase din Helvétius, Holbach §i Bentham, pentrua dovedi legatura dintre materialismul secolului al XVIII-lea§i comunismul englez §i francez al secolului al XIX-lea.
Din paragrafele care urmeaza merita sä fie relevat acest pasaj:oControversa dintre Strauss §i Bauer cu privire la substanfd
si confliinta de sine este o controversa in atdrul speculatieihegeliene. In sistemul lui Hegel exista trei elemente: substanfaspinozistá, comtiinfa de sine fichteeanci §i unitatea hegelianci,necesarmente contradictorie, a acestor clod, elemente: spiritulabsolut. Primul element este natura travestita metafizic, consi-derata in separarea ei de om ; al doilea element este spiritultravestit metafizic, considerat in separarea lui de natura ; altreilea element este unitatea, travestitä metafizic, a ambilorfactori: omul real ci specia umand reala » (220) [166], precum §iurmtorul alineat, care cuprinde o apreciere asupraluiFeuerbach:
4Strauss §i Bauer au aplicat amindoi in domeniul teo-logiei, intr-un mod pe deplin consecvent, sistemul lui Hegel.Primul a luat ca punct de plecare spinozismul, iar al doileafichteismul. Amindoi supun criticii sistemul lui Hegel, in mantrain care la el fiecare dintre cele douà elemente aratate estedenaturat de celalalt, in timp ce ei au dat fiecaruia dintreaceste elemente o dezvoltare unilaleralà, deci consecventa. Deaceea, in critica lor, amindoi deparsc limitele filozofiei luiHegel, dar totodata continua sa, rmin in limitele speculatieiacestuia, fiecare reprezentind numai una din laturile sistemuluilui. Feuerbach este primul care, pornincl de la punctul de vederehegelian, 1-a completat ci 1-a criticat pe Hegel. Reducind spiritulabsolut, metafizic, la omul real intenzeiat pe nature's», el a desa-vircit eritica religiei c, in acelaci timp, a schitat cu maiestrietrasaturile fundamentale ale criticii speculatiei hegeliene ci deciale criticii orictirei metafizici in general* (220-221) [165-156].
eol mai popular, dar totodati si eel mai superficial. Nota trod.
No-ta
be-ne
30 V. I. LENIN
Marx ironizeaza teoria constiintei de sine" a lui Bauerpentru idealismul ei (sofismele idealismului absolut 222[155]), arata,' ca, aceasta este o parafrazare a lui Hegel, citeaza'Fenomenologia" lui si observatiile critice ale lui Feuerbach(din Philosophie der Zukunft"25, p. 35, in legaturit cu faptulcit filozofia neaga negiert sensibilul material", asa cumteologia neaga, natura oteavira de pacatul originar").
Capitolul urm'ator (VII) incepe si el cu cea mai plictisitoare
criticA sicanatoare 11), p. 228-235 [161-166] 1. In § 2a existit_un pasaj interesant7
Marx reproduce din Literatur-Zeitung" scrisoarea unuireprezentant al masei", care cere sa, se studieze realitatea,stiintele naturii, industria (236) [166] si care, pentru acestmotiv, a fost ocarit de critica":
«Sau (!) credeti au exclamat criticii", combatind peacest reprezentant al masei ca cunoasterea realitatii istoriceeste deja terminata? Sau (1) cunoasteti macar o singurA peri-oada, din istorie care sa, fie realmente cunoscutrt?»
«Sau faspunde Marx critica critica erode Ca a ajunsmacar la inceputul cunoasterii realitatii istorice atita timp citexclude din miscarea istoricA atitudinea teoretica, si practica,a omului fata de naturA, MO de stiintele naturii si fata deindustrie? Sau crede c'a a cunoscut realmente vreo perioadaistorica oarecare fara sa fi cunoscut, de pild'a, industriaacelei perioade, modul nemijlocit de producere a vietiiingsi? Este adeva'rat ca critica critica spiritualista, 1eologic4,cunoaste cimoaste cel putin in inchipuirea ei numaiactiunile politice, literare si teologice rasun'atoare ale istoriei.Asa cum separa gindirea de simturi, sufletul de corp si asacum se separa ea ins4i de lume, tot asa rupe ea istoria destiintele naturii si de industrie, considerind cit istoria isi areobirsia nu in productia materialti grosolana' de pe pamint, ciin formatiile nebuloase ale norilor de pe cer» (238) [168].
Acest reprezentant al masei este calificat de critica dreptun massenhaf ter Materialist* (239) [166].
«La francezi si la englezi, critica nu este o persoana, oarecareabstract-1i, transcendentil, aflatrt in afara omenirii; ea este
* materialist de mod. Nola trad.
CONSPECTUL CARTI1 SFINTA FAMILIP DE MARX $1 ENGELS 31
activilalea omeneascii realti a unor indivizi care sint mernbriactivi ai societatii si care, ca oameni, sufera, simt, gindeseci actioneaza. De aceea critica factita de ei este in acelasi timppatrunsa de practica, comunismul bor este un socialism in careei indica masuri practice, palpabile si in care isi gaseste expre-sia nu numai gindirea lor, ci, intr-o mama' si mai mare, siactivitatea lor practica. De aceea ea este o critica vie, reala asocietatii existente, cunoasterea cauzelor «decaderii»» (244)[171-172].
_,-1{Intregul cap. VII (228-257) [169-181], in Mara de pasajele
reproduse, contine numai sicane si parodii de necrezut, d.la iveala cele mai marunte contradictii, ridiculizeaza tot felul
de absurditati aparute in Literatur-Zeitung" eth.11
In cap. VIII (258-333 [182-2361) avem paragraful despretransformarea critica a unui macelar in cline" si, mai departe,despre Fleur de Marie a lui Eugene Sue (trebuie sä fieun roman cu acest titlu sau until dintre eroii vreunui roman26)cu citeva mici observatii radicale", dar neinteresante, facutede Marx. Merita sa fie senmalate eel mult p. 2 8 5 x [201],care contine citeva observatii cu privire la teoria hegelianaa pedepsei, i p. 296 [209-210], in care critica pe Eugene Suepentru ca apara sistemul detentiunii celulare (Cellularsystem).
((Dupci cil se vede, Marx se pronunta aici impotriva socialis-mului superficial pe care ii propaga Eugene Sue si care, dupiidi se vede, era aparat in Literatur-Zeitung".))
De pilda, Marx il ironizeaza pe Sue pentru ideea de a serecornpensa virtutea prin intermediul statului, tot asa cum sepedepseste viciul (p. 300-301 [213]; el da chiar un tabel com-parativ de justice criminelle si justice vertueuse!*).
P. 3 0 5 3 0 6 [216]: Observatii critice impotriva Feno-nwnologiei" lui Hegel.
3 0 7 [217]: Dar uneori, in pofida teoriei sale, Hegel facein Fenomenologie" o caracterizare reald a relatiilor ornene0.
3 0 9 [219]: Filantropia ca Spiel** a color bogati (3 0 93 1 0) [218-219].
al justitiei penale i al justitlei virtuoase I Nota trad.joacd, amuzament. Note irad.
=_
=
32 V. I. LENIN
312-313 [220-221] : citate foarte conchidente din F o arier
despre umilirea femeii27 licontra dezideratelor moderate ale
criticii" si ale lui Rudolf, eroul lui Eugene Sue?ji
X ((Dupe,' Hegel, pedeapsa este sentinta pe care criminalulpronunte,' singur. Gans a dezvoltat mai pe larg aceastA
teorie. La Hegel, ea nu este decit vilul speculativ al strAvechiuluijus talionis* , dezvoltat de Kant ca singura teorie juridicci apedepsei. La Hegel, autocondamnarea criminalului rAmine osimple.* idee", o interpretare pur speculative, a sancliunilorpenale empirice curente. De aceea, in conceptia lui Hegel, alege-rea formei pedepsei este lasatA pe seama fiedirei trepte de dezvol-
tare a statului, adice, el lase, pedeapsa asa cum existA. Tocmaiprin aceasta se dovedeste el a fi un critic mai mare decit imita-torul s'Au critic. 0 asemenea doctrinA penalti, care vede in infrac-
tor si un orn, poate sá face, acest lucru numai in abstracfie,in inchipuire, tocmai pentru c. pedeapsa, constringerea sint incontrazicere cu modul uman de a proceda. De altfel, aplicareapracticA a unor astfel de teorii ar fi imposibilA. Locul legiiabstracte 1-ar lua arbitrarul pur subiectiv, deoarece in fiecarecaz in parte adaptarea pedepsei la individualitatea infracto-rului ar depinde de aprecierea unor persoane oficiale onorabile
curnsecade n. Inca i Platon dat seama cA legea trebuiesA fie uni1atcraTh i cii trebuie sá Pea abstractie de orice indivi-dualitate. Dirnpotriva, in cadrul unor re1aii urnane, pedeapsanu va fi intr-adeviir nimic altceva decit sentinta pe care infrac-torul o pronuntA impotriva lui Insui. Niminui nu-i va treceprin minte sA-1 convingA pe infractor cii o constringere exterioarii,
exercitate, de altii asupra persoanei sale, ar fi o constringereexercitatA de el asupra lui insui. In ceilalli oameni el va gAsi,dimpotrivA, salvatori firesti care 11 vor izbAvi de pedeapsa pecare si-a aplicat-o singur, ceea ce inseamnA cA raportul vafi cu totul inversat » (285-286) [2011.
lora taltionului. Nola lrad.
=_
§i §i-a
si-o
CONSPECTUL CARTII SFINTA FAMILIE* DE MARX $1 ENGELS 33
dristerul acestei cutezante a lui Bauer* (305) [216] (mai susera un citat din Anekdota"28) «11 constituie Wenomenologia»mi Hegel. Deoarece Hegel, in «Fenomenologia» lui, puneconstiinta de sine in locul realitatea omeneascl cea maivariald apare aici numai ca o formA determinatti, ca o determinarea conftiinfei de sine. Dar o simplA determinare a con0iintei desine este o «categorie purii o simplA «idee», pe care deci opot suprima in gindirea «purA si o pot depAsi prin gindire purA.In «Fenomenologia# lui Hegel sint lasate neatinse bazelemateriale, sensibile, objective ale diferitelor forme instrAinate aleconstiintei de sine a omului, i toatA munca distructivA a avut
drept rezultat filozofia cea mai conservatoare pentru cA
un asemenea punct de vedere Ii inchipuie CA el a biruit lumealumea sensibilA realA, de indatA ce a transforrnat-o
intr-un ducru gindit*, intr-o simplA determinare a comtiinfeide sine, §i cA acum poate sA-1 dizolve In «eterul gindirii pure*pe adversarul devenit cleric. De aceea «Fenomenologia* sfir-seste, in mod absolut consecvent, prin a pune in locul oricAreirealitAti omene0i «eunoafterea absolutel»: cunoaltere pentru cAacesta este singurul mod de existentA al constiintei de sine, iarcon0iinta de sine este consideratA ca singurul mod de existentAal omului, §i absoluta, pentru cA con0iinta de sine se cunoastenumai pe sine insA0 §i nu mai este stingheritA de nici un fel delume obiectivA. Hegel face din om omul comtiintei de sine, inloc de a face din comtiinta de sine comtiinia de sine a omului, aornului real, care trhieste deci intr-o lume reall, obiectivA si econditionat de ea. Hegel apzA lumea cu capul in jos, i de aceeapoate sh desfiinteze, tot in cap, toate limitele, ceea ce nu impie-dicA, fireste, ca pentru senzorialitatea cea rea, pentru omul real,ele sA continue sA existe. In afarA de aceasta, el considerA in modnecesar drept limitA tot ce vAdeste nuirginirea conftiinfei de sinegenerale, orice senzorialitate, realitate, individualitate a oameni-lor, ca si a lumii bor. Intreaga Wenomenologie » vrea sA demonstrezecA conViinta de sine e singura i intreaga realitate»... (306) [216].
...«In sfirsit, se intelege de la sine cA, dacA «Fenomenologia#liii Hegel, in ciuda pAcatului ei originar speculativ, prezintA inmulte puncte elementele unei caracterizgri reale a relatiilordintre oameni, d-1 Bruno & Co. ne oferA, dimpotrivA, numai ocaricaturrt lipsitA de continut*... (307) [217].
ornulni,
obieetivd,
34 V. I. LENIN
«Fgrg, s vrea, Rudolf a exprimat prin aceasta misterul, demult dezvaluit, a), insgsi sgrAcia cumplitg, a oamenilor, mizeriafrtrg margini care este nevoitg sit primeascg, pomanrt, trebuie sitserveascg drept joacti pentru aristocratia banului si pentru aristo-cratia culturii, trebuie sg, existe pentru flatarea arnorului eipropriu, pentru gidilarea vanitkii ei, pentru amuzamentul ei.
Numeroasele asociatii de binefacere din Germania, numeroaselesocietki de binefacere din Franta, numeroasele donchisoteriicaritabile din Anglia, coneertele, balurile, spectacolele, banche-tele in folosul sgracilor si chiar subscriptiile publice pentru sinis-trati nu au nici o alth semnificatie» (309-310) [219].
Marx citeazg, din Eugene Sue:«Vai, doamng, nu e de ajuns cg, am dansat in folosul acestor
shrmani polonezi... Sg fim filantropi ping, la caprit... Sit mergemacum set' eitdim in folosul saraeilor!* (310) [219].
La p. 312-313 [220-221] ggsirn citate din Fourier(adulterul bonton; pruncuciderea comisg dc femeile sedusecercul vicios... «Gradul de emancipare a femeii este rngsuranaturalg, a ernancipgrii generale »... (312) [221]. Civilizatia faceca orice viciu simplu sg, deving complex, echivoc, ipocrit)Marx adaugg:
«Este de prisos sg, opunem ideilor lui Rudolf caracterizareamagistralg datg de Fourier cciscitoriei, cit i scrierile fractiuniimaterialiste a cornunismului francez» (313) [221].
P. 313 [221] u.ff. impotriva proiectelor politice-economieeutopice ale lui Eugene Sue §i ale lui Rudolf (probabil un erouat romanului lui Sue), proiecte privind asocierea bogatilor cusitracii i organizarea muncii (ceea ce trebuie sit facg, statul) etc.,
de exemplu incg o Armenbank 17) b) «Baum pentru sgraci»,
p. 314-318 [222-224] I = imprumuturi Ihrg, dobina pentrusomeri. Marx ia cifrele proiectului i aratit cit de miciridicol de mici sint ele in comparatie cu nevoile. Si ca ideeArmenbank nu este cu nimic rnai bung decit Sparkassen*... adichberuht** die Einrichtung*** bancii pe «ideea fantasticg ca., estesuficient sg, schimbi repartitja salariilor pentru ca muncitorulsit aibg din ce trgi tot anul» (316-317) [223-224].
* easels de econornii. Nola trail.se bazeazii.organizarea.
Nola &ad.Nola trial.
Si
si
CONSPECTUL GARTH SPINTA FAMILIE DE MARX SI ENGELS 35
In § c 318-320 [224-226], «Gospodäria model de la Bouqueval»,este supus unei analize nimicitoare proiectul, elogiat de critica",al lui Rudolf, care infatiseazA o gospodarie-model: Marx il consi-deed, drept utopic, deoarece fiec4rui francez Ii revine in medienumai 1/4 liva de came pe zi, numai 93 frs.* venit anualetc.; in proiect se prevede ciS oamenii vor lucra de dowi ori maimult ca de obicei etc. etc. ((Nu e interesant.))
320 [226]: alijlocul magic cu ajutorul cAruia Rudolf sävir-seste toate actiunile sale salvatoare, toate vindecgrile sale mira-culoase ii constituie nu cuvintele sale frumoase, ci baniiAsa sint rnoralitii, spune Fourier. Trebuie s fii milionar pentrua putea imita pe eroii lor.
Morala este l'impuissance mise en action"29. Ori de cite orise aflsa in lupt5, impotriva unui viciu, ea iese infrintá. *i Rudolfnici nu se ridicA niacar la nivelul punctului de vedere al moraleide sine staAtoare, care, cel putin, are la bazil constiinta demnitticiiomenesti. Morala lui, dimpotrivii, are la baz1 constiintaciunii omenesti. El este un reprezentant al moralei teologice»(320-321) [226].
...«Dupil cum in realitate bottle deosebirile se contopesc tot maimult in deosebirea dintre sdrac i bogat, asa si in idee toate deose-birile aristocratice se reduc la opozitia dintre bine si ran. Aceastildeosebire este ultima forrnA pe care aristocratul o d6, prejude-c'atilor sale »... (323-324) [228-229].
...<Pentru Rudolf, fiecare dintre miscArile sufletului situ pre-zintà o importantg neinchipuit de mare. De aceea el le observAsi le cinta'reste neincetat...» (Exemple.) dicest domn sus-pusseam'anh* cu membrii 4Tinerei Anglii», care vor i ei s'a reformezelumea, silvirsesc fapte nobile si au accese similare de isterie a...(326) [230-231].
Nu cumva Marx se referil aici la filantropii toryenglezi care au introdus bilul celor 10 ore de mund,?3°
* franoi. Nola !rad.
MAW-
--
sti.
37
CONSPECTUL CARTII LUI FEUERBACH
PRELEGERI DESPRE ESENTA RELIGIEI"31
Serfs nu mai devreme de 1909
Publical penlru prima oard in 1930,in iCulegeri din Lenini, vol. XII
Se tipirefle dupd manuscris
39
L. .FEUERBACH. OPERE, Vol. 8, 1851«P RELEGE RI DESPRE ESENTA RELIGIE1 »32
Prefata este datath, 1.1.51 Feuerbach vor-beste aid despre cauzele neparticipgrii sale larevolutia din 1848, «al clirei sfirsit a fost atitde rusinos si lipsit de rezultate » (VII)*. Revo-lutia din 1848 n-a avut Orts- und Zeitsinn**;constitu1ionali0ii asteptau libertatea de la cu-dntul des Herrn***, republicanii (VIIVIII)de la dorinfele lor ( «era de ajuns sci doregi repu-blica pentru ca ea s capete viaca»)... (VIII).
«Daa revolutia va izbucni din nou i dacAeu voi lua parte activsa la desrksurarea ei, atunciputeti... fi siguri c aceasti revolutie va fivictorioask cA pentru monarhie si ierarhie asosit ziva judecAtii de apoi» (VII).
Preleger ea 1 (1-11).P. 2: «Ne-am s'aturat de idealism, atit de cel
filozofic, cit si de cel politic; acum vremfim materialisti politici».
3-4 De ce s-a retras Feuerbach la taia:ruptura cu «lumea care crede in dumnezeu»,p. 4 (Z. 7 v.u.****) (comp. p . 3 in f. *****),pentru a trgi in mijlocul naturii" (5),pentru ablegen****** toate reprezenthrileitherspannten"*******.
8°. R. 807
Feuerbachn-a intelesrevolutiadin 1848
Sic! 1
in Paturicu iiber-spanntes"l
* L. Feuerbach. S8mtliche Werke, Bd. 8, Leipzig, 1851. Nola red.** simtul locului si al timpului. Nola irad.
* suveranului. Nola trad.** Zeile 7 von unten rindul 7 de jos. Nola trad.
***** in fine Ia sfirsit. Nola trod.a se doseotorosi de Nola grad.extravagante. Nota trod.
sh
40 V. I. LENIN
7-11 Feuerbach prezint,g o schita a operelorsale (7-9: Istoria filozofiei moderne")(9-11 Spinoza", Leibniz")33. P r ele-gerea a 2-a (12-20).
12-14 Bay le".15: in conceptia mea,
inseamng eunitatea adevArati, nu asco-senzoriali- citg §i artificialg, ci realmente existentg,tatee la dintre material §i spiritual; de aceea eaFeuerbach are pentru mine aceeai senmificatie ca §i
realitatea».Sinnlich este nu numai Magen, ci §i
Kopf** (15).(16-20: Feuerbach, lucrarea despre nernurire34;
expunere.)Prelegerea a 3-a (21-30).
Mi s-au adus obiectii impotriva Esentei cre§tinismului"33in sensul cS la mine omul nu depinde de nimic, «mi s-auadus obiectii impotriva acestei pretinse divinizgri a omului decatre mine» (24). «Fiinta pe care omul o considers ca prerner-giltoare lui... nu este nimic altcera cleat natura, iar nu dunmezeulvostru». (25).
«Fiinta lipsitS, de con§tiintá a naturii este, dupa pArereamea, o fiintg veoricA, care n-are origine, este prima fiintg, darprima in timp §i nu ca rang; este prima fiinta fizice§tenu moralice§te»... (27).
In negatia mea se cuprinde §i o afirmatie...«FárS, indoialk o concluzie a doctrinei mele este cg nu existA
dumnezeu» (29), dar aceasta decurge din cunomterea esentei luidumnezeu (= expresia esentei naturii, a esentei omului).
Prelegerea a 4-a.«La baza religiei stii sentirnentul dependentei» (31)
(Furcht"*** 33-4-5-6).
cf . Marx4A§a-zi§ii filozofi speculativi sint... aceia care
und nu cautg ca notiunile lor s concorde cu lucrurile,
E e1s36 ci, dimpotrivg, vor ca lucrurile sg concorde cung
notiunile lor» (31).
:Benzorialitate.Nola frad.. senzorial este nu nurnei stomacul, ai I eapul. Nola trod.* otrica,. Nola !rad.
Sinnliehkeit*
ci
CONSPECTUL CARPI LUI FEUERBACH DESPRE RELIGIE 41
(Prelegerea a 5-a)
in special nioartea di nastere fricii, eredintei in dum-nezeu (41).
«Ur Ase idealismul care il smulge pe om din naturil; nu mi-erusine cA sint dependent de naturA » (44).
<To cit de putin vreau eu, In Esenta crestinismului", sA-1divinizez pe om, cum prosteste mi s-a reprosat, ...pe atit de putinvreau s divinizez natura in sensul teologiei...» (46 47).
Prelegerea a 6-a. Cultul animalelor (50 ff.*).
«Ceea ce tine pe om sub dependenta sa... este natura, care esteun obiect al simturilor... Toate impresiile pe care natura leproduce asupra omului prin intermediul simturilor... pot sit de-villa motive de adoratie religioasA» (55).
(Prelegerea a 7-a.)Prin egoism eu inteleg nu egoismul filistinului
si al burghezului" (63), ci principiul filozofic al con- Egois-cordantei cu natura, cu ratiunea onmlui, contrar mul" siipocriziei teologice, fantasticului religios si specula- semnifi-tiv, despotismului politic" (63 i.f.). Cf. 64,foarte catia luiimportant".
Id. 68 i.f. si 69 i.f. egoismul (in sens filozofic) este rAdAcinareligiei.
(70: Die Gelehrten** pot fi bAtuti numai cu propriile lor arnie,adica cu citate)... ...man die Gelehrten nur durch ihreeigenen Waffen, d.h. Zitate schlagen kann"... (70).
Intro altele, la p. 78, Feuerbach intrebuin-teazA expresia: Energie, d.b. Thatigkeit***.Acest lucru meritA sit fie notat. Intr-adevAr,in notiunea de energie existA un moment subiec-tiv care lipseste, de pildA, in notiunea de mis-care. Sau, mai bine zis, in notiunea sau In intro-buintarea notiunii de energie existit ceva careexclude obiectivitatea. Energia lunii (cf.) ver-sus**** miscarea lunii.
* end fol:fendo urniAtoarele. Nota trad.Savantii. Nola lrod.
** adie:t activitate. Nota trod.*** tap. de, Nota bad.
5 Lenin Opera complete, vol. 29
cu privirela
cuvintulenergie
--
49 V. I. LENIN
senzoria-lul=primul,
eeea ceexistA si este
adevAratprin sine
insusi
107 i.f. ...«Natura este fiinta primordialA,fiinta primA
111: ... «Pentru mine... in filozofie... senzorialuleste primul; dar este primul nu numai insensul filozofiei speculative, in care primulinseamnit ceva din al cArui cadru trebuie
ci primal in sensul cA nu poate fidedus din altul, c existA si este adevAratprin sine insusi».
«Spiritualul nu este nimic in afara sen-zorialului i fArA senzorial».
N.B. in general p. 111 ... «veridicitatea i substantialitatea(N.B.) simturilor, de la care... porneste... filozofia »...112... «Omul cugetii mimai cu ajutorul capului sgu, existent sub
raport senzorial; ratiunea are un teren senzorial trainic incap, in creier, in locul de concentrare a simturilor».
Vezi p. 112
N.B.
Reiese ehnatura = totul,in afarA de su-
pranatural.Feuerbach este
sclipitor, darnu prof and.
Engels definestemai profund de-
despre veridicitatea (Urkunden*) simturilor.
114: Natura = fiintA initia1, unableitbaresurspriingliches Wesen".
«Asa depind una de alta. Esenta religiei"si Principiile filozofiei"»38 (113).
«Eu nu divinizez nimic, deci nu divinizeznici natura» (115).
116 rilspuns la repro§ul ea Feuerbachnu &I, definifia naturii:
«Prin naturA inteleg totalitatea fortelor,lucrurilor si fiintelor sensibile pe care omulle distinge de sine ca fiind neomenesti... Sau,ca tä 1uini acest cuvint in sensul lui practie,natura este tot ceea ce se prezintA omuluiindependent de sugestiile supranaturale alecredintei teiste in mod nemijlocit, senzo-rial, ca bazA i obiect al vietii sale. Naturaeste lumina, electricitate, magnetism, aer,apA, foc, pArnint, animal, plantg, om, inmAsura in care acesta este o fiinfa care actio-
* rnãruriei. Nola lrad.' 1iin. prirnordiall, care no poate 0 dedueit din Rae. Nola trod,
i ultimA»...
sA ieini,
'..
CONSPECTUL CARTH LUI FEUERBACH DESPRE RELIGIE 43
neath in mod involuntar i inconstient; osebirea dintreprin cuvintul «naturg» eu nu inteleg nimic materialism simai mult, nimic mistic, nimic nebulos, ni- idealism".mic teologic» (mai sus: spre deosebire deSpinoza).
«Natura este tot ceea ce vezi si nu este opera miinilor si agindirii omului. Sau, dacg pgtrundem in anatomia ei, natura estefiinta sau totalitatea fiintelor i lucrurilor a cgror prezentgale cgror manifestgri sau actiuni in care se manifestA si careconstituie fiintarea i esenta lor isi au baza nu in gindurile sauin intentiile i hotgririle vointei, ci in forte sau cauze astronomicesau cosmice, mecanice, chimice, fizice, fiziologice sau organice*(116-117).
aici totul se reduce la a opune spiritului materia,psihicului fizicul.
121 contra argumentului c trebuie sit existe o cauzg prima(= dumnezeu).
«Numai marginirea omului si inclinarea lui spre simplificarede dragul comodititii 11 fac sg-si infatiseze in locul timpuluieternitatea, in locul miscgrii necontenite de la cauzg la cauzginfinitul, in locul naturii, care nu cunoaste oboseala, divinitateaimobith.,, in locul miscgrii vesnice repausul vesnic» (121 i.f.).
124-125: Oamenii inlocuiesc, din necesitititi subiective,concretul cu abstractul, intuitia cu notiunea, multiplul cuunicul, X* infinitg a cauzelor cu o singurg cauzg.
Dar acestor abstractii «nu li se atribuie nici o objectivimportantg si existentä obiectivg, nici o existentg = ausserin afara noasträ » (125). uns**
«Natura nu are inceput i nici sfirsit. In ea totul se aflgin interactiune, totul este relativ, totul este in acelasi timpefect i cauzg, totul in ea este multilateral si reciproc »;...
aici dumnezeu nu are ce cguta (129-130 ; argumente simpleimpotriva lui dumnezeu).
...«Cauza cauzei prime si universale a lucrurilor in sensulteistilor, al teologilor, al asa-zisilor filozofi speculativi esteratiunea omeneasch »... (130). «Dumnezeu este... cauza in
* sums. Rola !rad.obiectiv fu aferu nougat. .Nota lrad.
5*
si
V. I. LENIN
general, notiunea de cauzrt ca esenth personificatti, devenithindependenth »... (131).
«Dumnezeu este natura abstracth, adich abstrashdin contemplatia senzorialh, natura gindith, trans-formath in object, intr-o fiintil a ratiunii; natura
nernij- in sensul propriu este natura sensibilk realh, asalocit cum ne-o dezvhluie si ne-o reprezinth in mod
nemijlocit simturile» (133).Teistii vhd in dumnezeu cauza mischrii din naturh (transfor-
math de ei intr-o mash moarth sau in materie) (134). Dar puterealui dumnezeu este, de fapt, puterea naturii (Naturmacht: 135).
... «De fapt noi cunoastem insusirile hicrurilor numai dinactiunile lor »... (136).
Ateismul (136-137) nu suprimh nici d«s moralisehe Cher(= das Ideal)*, nici des natiirliehe t her (= (lie Natur)**.
... «Nu este oare timpul numai o forrnh a lumii,timpul modul in care se succed diferitele fiinte si mani-
§1 festhri ale lumii? Cum as putea eu in acest caz sitlurnea atribui lumii un inceput in timp?» (145).
«Dumnezeu nu este decit lumea in gindire... Diferentadintre dumnezeu i lume este numai diferenta dintre spirit sisimtire, dintre gindire i reprezentare »... (146).
Tjnii vor reprezinte pe durnnezeuca pe o flinch, existent in afara noastrh. Darnu se recunoaste care tocmai prin aceastaadevhrul fiintitrii sensibile? «Nu se recunoaste
fiintarea in oare» (prin aceasta) «eh, nu existh nici unafara noastra= fel de fiintare in afara celei sensibile?
independent Avem oare un alt indiciu, un alt criteriude gindire al unei existente in afara noastrh, al unei
existente independente de gindire, in afarade senzorialitate?» (148).
N.B.natura in afaramateriei, inde-
pendenth deea = dumnezeu
«Natura... separath de materialitateacorporalitatea ei... este dumnezeu »... (149).
eupremulsupremul
moral (= idealul). Nola (tatnatural (= nature). Nola trad
sA
44
si-I
CONSPECTUL GARTH LUI FEUERBACH DESPRE RELIGIE 96
a deduce natura din dumnezeu este totuna cu a vrea s6, deduci originalul dintr-oimagine, dintr-o copie, cu a deduce un lucrudin ideea despre acest lucru» (149).
Omului ii este proprie Verkehrtheit* (149verselbstandigen** abstractiile, de
exemplu timpul I spatiul (150):omul a abstras spatiul i timpul
din lucrurile spatiale i temporale, el le iadrept cauze prime si conditii ale existenteiacestor lucruri. De aceea el Ii iniagineazalumea, adica totalitatea lucrurilor reale,substanta, continutul lumii, ca aparutitspatiu i n timp. Chiar i la Hegel materiaia nastere nu numai in spatiu si in timp, cisi din spatiu si din timp (150) «Este deasemenea de neinteles de ce timpul, separatde lucrurile temporale, n-ar putea fi identi-ficat cu dumnezeu» (151)
... «In realitate se intimp16, tocmai invers:...nu lucrurile presupun existenta spatiuluia timpului, ci, dimpotrivk spatiul i timpulpresupun existenta lucrurilor, deoarece spa-
sau intinderea, presupune ceva intins,iar timpul miscarea: timpul nu este inrealitate decit o notiune dedus6, din miscare ;el presupune ceva care se misch. Totul estespatial si temporal »... (151-152).
«Problema dach un dumnezeu a creat lumea...este problema raportului dintre spirit sisenzorialitate» (162), problema cea mai impor-tant6, si mai grea a filozofiei (153), intreagaistorie a filozofiei se invirteste in jurul acesteiprobleme (153): disputa dintre stoici i epicu-rieni, dintre platonicieni i aristotelici, dintresceptici si dogmatici in filozofia antickdintre nominalisti i realisti in evil mediu,
* faeultateu de a denature. Nota brad.* de a face de eine stitittoare. Nola trod.
N.B.teoriacop ie i"
timpul in afaralucrurilor
temporale =dumnezeu
timpul
§ispatiul
cf. Engelsidem
in LudwigFeuerbach"
153
II
I)
i.f.),
in
0i
46 V. I. LENIN
dintre idealiti i realisti sau empiristi"(sic! 153) in timpurile moderne.
Inclinatia spre o filozofie sau alta depinde,153 in parte, de caracterul oamenilor (oamenii
cartilor versus oamenii practicii).«Eu nu neg... existenta intelepciunii, a
binelui, a frumosului ; eu neg numai c ele,in calitate de notiuni generice, sint fiinte,cum ar fi zeii, sau atribute ale lui dumnezeu,sau idei platonice, sau concepte hegelienecare se afirma de la sine »... (158); ele existanumai ea atribute ale oarnenilor.
0 alth cauza a credintei in durnnezeu: omul transpune asupranaturii ideea pe care el o are despre activitatea sa indreptataspre un anurnit scop. Natura corespunde unui scop, ergo* eaa fost creata de o flint& rationala (160).
«Tocmai ceea ce omul numeste finalitatea naturii i concepeca atare nu este in realitate altceva decit unitatea lumii, armo-nia de cauze i efecte, in general conexiunea in cadrul cAreiatotul in natur existh i actioneaza » (161).
... «Nu avem nici un temei s ne inchipuimDad omul ar cl, dad omul ar avea mai multe simturiavea mai multe sau organe, ar cunoaste mai multe insusiri
sirrrturi, ar sau hicruri ale naturii. Ele nu sint maidescoperi el multe in lumea exterioark in natura anor-
oare mai multe ganica, decit in cea organica. Omul are toc-lucruri in mai atitea simturi cite ii sint necesare pentrulume? Nu. a percepe lumea in integritatea ei, in totali-
tatea ei» (163).
(materialismul)contra teolo-
giei i idealis-mului (in
teorie)
important impotriva agnosticismului"
168 Contra lur Liebig, care vorbeste despre infinita intelep-
ciune (a lui dumnezeu)"... HFeuerbach i stiintele naturii !!
N.B. Comp. acum Mach & Co.4'H
deci. Nola !rad.
CONSPECTUL CARTII LUI FEUERBACH DESPRE RELIGIE 47
174-175-178 Natura = republicanh; dumnezeu = monarh.lAceasta comparatie o intilnim nu o data la Feuerbach !!
188-190 Dumnezeu a fost un monarh patriarhal, iar acumel este un monarh constitutional: guverneaza, dar tinindseama de legi.
De unde a aphrut spiritul (Geist)? II
intreaba tei§tii pe ateu (196). Ei i§i formeazho idee prea dispretuitoare (despektierliche:
N.B.196) despre natura, iar despre spirit una prea
(comp.inalth (zu hohe, zu vornehme ( !!) Vorstel- Dietzgen 42)lung*).
Nici macar aparipa unui Regierungsrath**nu-§i poate gasi explicatia direct in naturh spiritual !(197).
«Spiritul se dezvolth impreunh cu corpul, eu simturile...el este legat de simturi... De unde vine craniul, de unde vinecreierul, de acolo vine §i spiritul ; de unde vine organul, deacolo vine i functia lui» (197: comp. mai sus (197) «spirituleste in cap)>).
activitatea spirituala este corporala» Idem(197-198). Dietzgen 43
A presupune ca lumea corporala a aphrutdin spirit, din dumnezeu inseamna a admitech lumea a fost creata din neant, Wad deuncle ia spiritul materia, substanta materiala.dad nu din nimic?» (199).
...«Natura este corporala, materialh, sen- natura esibila »... (201). materialh
Jakob B8hme = teist materialist": el divini-zeazh nu numai spiritul, ci §i materia. La el dumnezeu estematerial, in aceasta consta misticismul sau (202).
«Acolo unde ochii i miinile int% in drepturile lor, zeiii§i inceteaza existenta» (203).
«Raul din naturä» (tei§tii) «il imputh...materiei, sau necesitaçii inevi- necesitatea
tabile a naturii* (212). naturii
o idee prea Inalti, prea nobili Nota frad.** eonsilier de gat. Nota !rad.
«Si
(II).
I
7
48 t. tAINtitst
germeni dematerialism
istoric"
21 3 la mijloc si 21 5 la mijloc natiir-fiche" und biirgerliche We lt,"*.
( 2 2 6): Feuerbach spune c aici terminA partea 1 (despre naturIca baza a religiei)si trece la partea a 2-a:in Geistesreligion**se manifestil, insusirile spiritului omenesc.
(232) Religia este poezie" se poate spune asa,deoarece credinta = fantezie. Dar nu desfiintezen (Feuerbach) poezia? Nu. Eu desfiintez (auf-hebe) religia «numai n nuisnra» (subliniat de
N.B. Feuerbach) «in care ea este simplA prozri, sipoezie » (233).
Arta nu cere ca operele ei sI fie recunoscute dre.pt realitate(233).
In afarit de fantezie, in religie au o foarte mare importanta.
Gemiith*** (261), latura praelidi (258), c4utarea a ceva maibun, a unei aprulri, a unui ajutor etc.
(263) in religie oamenii cautg minghere (ateismul, pre-tind unii, este trostlos****).
«Ideea c natura nu actioneaz'O', cu o necesitateimuabilg si a mai presus de necesitatea naturiise afra o flint% iubitoare de oameni... este tocmai oidee care corespunde iubirii de sine a omului »(264). i In fraza urmáboare: Natur-notwendigkeit"***** a dderii pietrei (264).
necesita-tea na-turii
N.B.P. 287, la mijloc, de dowel ori: tot Notwendig-
keit der Natur"******.
Religia = pruncia, copilliria omenirii (269); crestinismul alacut din moralei dumnezeu, a creat un dumnezeu moral (274).
Feuerbach este II Religia este cultura rudimental% se poateimpotriva spune: «cultura este adevArata religie »...
slumea naturalrie si elurnea eivilit. Nola &ad.*" religia spiritului. Nola grad.
** sentimentul. Nola Irad.**** dezolant. Nola had.
meeesitaten naturall.. Nola Irad.eneeesitatea naturiie. Nola Irad.
V.
na
I
CONSPECTUL CARTII LUI FEUERBACI-I DESPRE RELIGIE 49
«Dar acesta este un abuz de cuvinte, deoarece folosirii abu-de cuvintul religie se leagh intotdeauna zive a cuvintu-superstitii §i reprezenthri neumane» (275). lui religie
Un imn culturii (277).«Este superfieiall phrerea §i afirmatia ci
religia nu are nici cea mai mica influenth N.B.asupra vietii, i anume asupra vietii sociale,politice». Eu nu dau nici un ban pe o liber-tate politica care il lash pe om sclav al reli-giei" (281).
Religia este innIscutli omului ( «aceasth tezh... expush peintelesul tuturor inseamnh») = superstitia este innhscuth ornu-lui (283).
«Pentru cre§tin existh o caned liberh anaturii, un sthpin al naturii, a c5,rui vointh§i al chrui cuvint fac ca natura sh se supunh,un dumnezeu care nu este legat prin a§a-zisaleghturh cauzalk nu e legat prin necesitate,nu e legat de lantul care une§te efectul cucauza §i cauza cu efectul, pe cind dumnezeulphen, legat fiind de necesitatea naturii, nupoate izbhvi nici pe favoritii shi de necesi- necesitateatatea fatalh a mortii». (Aptiar, Feuerbach naturiispune in mod sistematic: Notwendigkeitd e r Natur).
«Dar pentru creOin existh o caned liberh,N.B.
deoarece el, in dorintele sale, nu se lash legatnici de conexiunea, nici de necesitatea naturii »(301). ((si Inca de trei o r i pe acea-s t a paginh: Notwendigkeit der Natur.)) N.B.
Iar la P. 302: «...toate legile sau necesithtilenaturii chrora le este subordonata existentaomeneasch»... I cf. 307: Lauf der Natur"*.
«A face ca natura sa fie dependenth dedumnezeu inseamnh a face ca ordinea univer-sala §i necesitatea naturii sh fie dependentede vointh» (312). Iar la P. 313 (sus) Na-turnotwendigkeit"1!
imeraul naturiis. Nota trod.
N.B.
.
N,
60 V. I. LENIN
320: necesitatea naturii" (der Natur)...In reprezenthrile religioase «avem... exem-
ple de modul cum, in general, omul trans-ce este form& subiectivul in obiectiv, adid face din
o biectivul? ceea ce exist& numai in gindirea, in repre-(dupa zentarea si in inchipuirea lui ceva existent
Feuerbach) Iii af ar a gindirii, I ii af ar a repre-zentilrii, in af ar a inehipuirii »... (328).
Entleibter <Astfel, crestinii smulg din corp spiritul,Geist* = sufletul omului i fac din acest spirit smulsdumnezeu i lipsit de corp dumnezeul lor» (332).Religia diti omului un ideal (332). Omul are nevoie de un
ideal, dar de un ideal ornenesc, corespunzititor naturii, si nude unul supranatural:
«Idealul nostru siti nu fie o flinfa castratti, lipsit'a de corpo-ralitate, abstractk ci omul intreg, real, multilateral, desa-virsit, cultivat» (334).
Idealul lui Mihailovski nu este decito reluare vulgarizata a acestui ideal al demo-cratlei burgheze progresiste sau al democra-tiei burgheze revolutionare.
Sinn lich,physisch**remarca-
( (bin, echi- ))valare I
NB.
Omul nu are nici un fel de reprezentare,nici un fel de notiune despre vreo altg reali-tate, despre vreo alth existent& in afar& decea senzoriali, fizid»... (334).
«Daca kr nu le e rusine sii admit& provenienta lumiisensibile, materiale din gindirea sau din vointa unuispirit oarecare, dad, nu le e rusine sii afirme nu cA lucru-rile sint gindite fiindd exist6, ci cii exist& fiindd sintgindite, atunci s'a nu le fie rusine nici sii admit& cii eleprovin din cuvinte, s'a nu le fie rusine sii afirme nu eacuvintele exist& fiindd existh lucruri, ci citi lucrurileexist& numai datoritA cuvintelor » (341-342).
opiritullipsit do corp. Nola grad.* oenzorial, fizio. Nola frac'.
CONSPECTUL CARTH LUI FEUERBACH DESPRE RELIGIE 51
Dumnezeu MA nemurirea sufletului omenesc este dumnezeunumai cu numele:
...«Un asemenea durnnezeu este... dumnezeul unora dintrenaturalistii rationalisti, care nu este altceva decit personifi-carea naturii sau necesitatea natural6, universul, luinea, ceeace, fireste, nu este compatibil cu ideea de nemarire» 13491.
Ultima prelegere (a 30-a), p. (35S-370), poate fi citat4 aproapein intregime ca mostra cea mai tipia, de ateism iluminist cuiz socialist (despre masa celor nevoiasi etc., p. 365 la mijloc)etc. Cuvintele de incheiere: scopul meu este s'a v5, fac pe voi,ascultatorii mei,
«din prieteni ai lui durnnezeu prieteniai omului, din oameni care cred oameni carecugeta, din oameni care se roaga oamenicare muncesc, din candidati la lumea deapoi cercentori ai lumii acesteia, din crestini,care, dup a'. propria lor mArturisire, sint « ju- subliniatmatate anirnale, junia late ingeri», oarneni, oa- de Feuerbachmeni intregi» (370 la sfirsit).
UrmeazA apoi Zuziitze uni Aninerkangen*(371-463).
Aici sint multe amtinunte si citate care con-tin repethri. Tree peste toate acestea. Noteznumai principalul din ceea ce prezinth un oa-recare interes: baza moralei este egoismul (392).( «Dragostea de viatA, interesul, egoismul»)...«existh nu numai egoism singular sau indi- Embrion devidual, ci si un egoism social, un egoism materialismfamiliar, corporativ, comunitar, patriotic»
istoric !(393).
... «Binele nu este altceva decit ceea ce corespunde egois-mului tuturor oamenilor »... (397).
«intr-adevAr, pentru aceasta e de ajunssil arunam o privire asupra istoriei ! Cind N.B.incepe o epocg, noug, in istorie? Pretutindeni N.B.ea incepe numai atunci cind, impotriva Embrion de
* corn! lekiri 0, adnctiri. Nola frac'.
62 V. I. LENIN
materialismistoric, comp.Cernisevski45
N.B.Socialismul"lui Feuerbach
egoismului exclusivist al unei natiuni sau alunei caste, masa asupritg, sau majoritatea eiface s'a prevaleze egoismul ei pe deplin legitim,and clase de oameni (sic I) sau natiuni intregi,repurtind victoria asupra ingimfarii arogantea minoriatii dominante, se smulg din stareade intuneric si de asuprire in care se afraproletariatul i ies la lumina unei activitkiistorice i glorioase. Tot asa i egoismul majo-rit4ii asfazi asuprite a omenirii trebuieexercite i Ii va exercita dreptul s'au
va pune temelia unei noi epoci in istorie.Nu este vorba de a desfiinta aristocratiaculturii, a spiritului fireste di nu! Dareste inadmisibil ca numai citiva s'a fie no-bili, iar toti ceilalti plebe ; dimpotriVa, totitrebuie cel putin trebuie 0 fie instruiti ;nu proprietatea in general trebuie s'a fie des-fiintat6 nici vorbg de asa ceva 1 Dar esteinadmisibil ca numai citiva s aibg pro-prietate, iar toti ceilalti s nu aiM nimic;toti trebuie s aibä proprietate » (398).
Aceste prelegeri au fost tinute intre1.XII.48 si 2.111.49 (Prefafa, p. V),iar prefata eartii poarfa data 1.1.51.Cit de mult a ramas Feuerbachin urma lui Mar x incii din vremeaaceea (1848-1851) (Manifestul Co-munist", scris in 1847, Neue Rhei-nische Zeitung" etc.) si a lui Engels(1845: Lag06)!
Exemple din clasici privind folosirea in mod egal a cuvin-telor zei i naturli (398-399).
P. 402-411 o explicatde e xce /en t a, filozoticei(si in acelasi timp simpI i dal%) a esentei religiei.
«Misterul religiei nu este, la urma urmei, decit miste-
N Brul in una aceeasi fiinta a constiintei cu.. inconstientul, a vointei cu involuntarul» (402). Eul
Non-eul slut indisolubil legate in om. «Omul nu
sg-si
si
imbintrii si
0
tONSPECTUL CARTII LUI FEUERBACH DESPRE RELIGIE 63
intelege si nu suporth propria sa profunzime si de aceeaIi scindeath fiinta in «Eu» fara «Non-eu», pe care-I
N.B.numeste dumnezeu, si in «Non-eu» Mid «Eu», pe care-Inumeste natura» (406).
P. 408 un excelent citat din Seneca (contra aterlor): eifac din natuth dumnezeu. Roaga-te! munceste! (p. 411)47.
In religie natura este dumnezeu, dar naturaca Gedankenwesen*. «Misterul religiei eonsta,in «identitatea dintre subieetiv §i obieetiv», N.B.adica in unitatea dintre fiinta omeneasthfiinta naturii, unitate care in acelasi timpse deosebeste de adevarata fiinta a naturiisi a omenirii» (411).
«Nespus de adinca este ignoranta ornului sinemiirginita este puterea lui de imaginatie;puterea naturii, lipsita de temelia ei date-
Sehr gut!**riti ignorantei noastre lipsith de limiteleei datorith fanteziei noastre, este atotputer-nicia divina» (414).
...«Esenta obiectivg ca ceva subiectiv,esenta naturii ca ceva diferit de naturk ca Sehr gut!esenta omeneasek esenta omului ca cevadeosehit de om, ca esenta neomeneasca iathce este !Hata divink ce este esenta religiei, remarcabiliath care este misterul misticii si al specula- pasaj 1tiei»... (415).
La Feuerbach, speculatia = filozo-fie idealista. N.B.
«Omul sepath in gindire adjectivul desubstantiv, insusirea de esenth... Si dumne-zeul metafizic nu este altceva decit un corn-pendiu sau un ansamblu al insusirilor celor N.B.rnai generale extrase din natura, pe care insa foarte just!omul, tocmai printr-o asemenea separare de N.B.fiinta senzorialk de materia naturii, o trans-forma din nou, prin puterea imaginatiei, insubiect sau fiinth de sine statatoare» (417).
* esenta, produs al ghidirii. Nola trad.Foarto bine! N. in trad.
gi
1i
64 V. I. LENIN
Remarcabil(impotriva lui
Hegel i aidealismului)
mimmat spus!
bien dit!***
N.B.
N.B.
particularulsi generalul =
natura §idumnezeu
ha-ha!!
Acela§i rol Ii joac& Logica (418 estevorba, evident, de Hegel), care transform&das Sein, das Wesen* intr-o realitate aparte:«cit de absurd este A vrei s faci din noudin existenta metafizich* o existent& fizicA,din existenta subiectiv6 o existent& obiectivA,din existenta logic& sau abstract& o existent&nelogia, realti!» (418).
...« «Exisa, apdar, o vesnic& rupturA sicontradictie intre fiintare §i gindire?» Da,existA, dar numai in capul omului; in reali-tate ins& aceastti contradictie a fost de multrezolvath, ce-i drept, intr-o rnanierá cores-punz'atoare realithtii si nu notiimilor talescolitre§ti, §i anume a fost rezolvath cu aju-torul a nu mai putin de cinci simturi» (418).
428: Tout ce qui n'est pas Dieu, n'est rien,adicA tout ce qui West pas Moi, n'estrien**.
(431-435): Un bun citat din Gassendi48.Un foarte bun pasaj: indeosebi 433:dumnezeu = colegie de adjective (fdr&materie) despre concret §i abstract.
14351 «Capul este o earner& a reprezen-tantilor universului », §i dud capul ne esteindopat cu abstractii, cu Gattungsbe-griffen****, noi deducem (ableiten) inmod firesc «particularul din general,adid, ...natura din dumnezeu».
436-437: (Adnotarea nr. 16). Eu nu sintimpotriva monarhiei constitutionale, darnumai republica denwcratica este «in
mod nemijlocit pentru ratiune forma destat corespunzittoare esentei omenqti».
fiintarea, esenia. Nola lrad.Tot ce nu e dumnezou nu este nimie, acliefi tot ee nu este Eu nu este
Nola brad.*** bine els! Nola trod.
notiuni generice. Nofa lrad.
"'«i
Da
4.
th5
er....0.-d.:,
.4 "ea....444, .4.00.`" 4>:.A.. 44 )0A.
/ed., .24 4e...-V-120 .S.:,/ite-..e.
AA .......c.c.
e4r-d--":14"' "
... ile, +.4,.., 0.,.....- 4.4 ,..e".4.0., R. e.g.....
Co. ia ....- , ...`..«' a .........A...A...,,,..4 ........... 4.....0, 44., !-'2"'"" A`
0 'II ./er,,,..t... .4 416... .0tes...44. 6...4.11.4a4, 41.4"..r.....s..e43Cr. ift
71...........e.. ie ./...., ,z40-4,,.4 64..., .¢... ,2_,, 4,..,.... .....-R.4),
.3.
)r.e..,..6......_.,,,.,,,kt-tr
e 6.,11.71 ...tli,te..24.2 J.,"=,,..1,..:-9.94 ......ef'
.4- .-14......, 4-.)......, ,./..... ....
i.9=-7,k-,,y," .....,....-. .,.. .,.. ...-442:--- Ax,,... ke.i 1*.,,, alft-_:.-....i 4-- oe... ,..._...za.... -+. , .4. ,i(..4:4".% Den
,,..7_," 4 ...,264
/44 e.4/ ''' --4`-ir''" Lt7 I*
qp,,,,i-,/.._,, yyi 4_,/,,ic..,, c.......3 e-,...<, .,--.-$4.,c...,, .9, erx.,_
'44'( ,, ,..Agy.......,&- sk f4 e-,...X.,
C.^? . , - - . 1, - - p 4fve6"-./6e IfJ.,5.5-1-tr 2e..... ,0 ..:. i....,-.),,,, 4 6.- V>347-.Za 7..,.'"(.. .C44 : did,
:j. 074.....7 _.:._ .e..,,A .ae, .:. ...4.41 ,:../ .,
li e"-t'd "o, '"..-; 4`--/ *". IL--
)g6_,ee...-3-1/--- 4"."6/74,.4_,-P... ei.A4--. c, 4: -,0c..A . ..^., ..7_ 'Ire.,(
"la.. ect!!,..." 4,-,....( 0,...er4,42f 4"---.-).4,4 4-4
1 2: ir,-:At e. 3, 's,/ ,3V-,
\ ,,,,i,_-,r, Ps-:,/_:____-!---Thi----,,ea. 4...e.1,d....2.
.0 .;1-- vs- 0'77' '1".-. `,7te,c...44 &,.....-tr)Xo.puror.,... 3, .,:,..-....A ..rs
Paging din manuserisul lui V. I. LeninConspeetul eirtii lui Feuerbach sPrelegeri despre esenta religieit. 1909
Micsorat
,y, if-.4,A% /5.4........4 Aro.< AgA.volk?
7,--..4.--.Z.4... 4..
tr. 7. 744'., cZI.
0.4 i... -..1"--''.--, Al- 44.7** .4 ..4.A-..,/4-- .-- P- 96.,
....../... C"...--e-ie, 1---&. ea..."I4-4'
4.,.....g
1.4/1 .- 2. 10-w- A-^
6:el-Ae..... 4,64-,),........e9.Pg0,9j 3,4.g....-
r-c...:,,..
74..
11--,-;../ 6......... (Kell.
h
()V' " 0ilr s?. N
-
44X,y 4
........0.,....v./. 427 A;*-, e p
'e04..Z4/
: .4
.
CONSPECTUL GARTH LUI FEUERBACH DESPRE RELIGIE 57
«Maniera inteligentg, de a scrie constii,intre altele, in a presupune c i cititoruleste inteligent, in a nu spune totul si a rasaca cititorul insusi spuntt in ce privinte,in ce conditii i cu ce rezerve fraza enuntatheste valabil i poate avea un sens» (447).
Perfectadevarat!
Este interesant easpunsul dat (de Feuerbach) criticii aduse deprofesorul von Schaden (448 449) si de Schaller(449 150-463).
«Eu pun in mod expres in locul fiintrii N.B.natura, in locul gindirii omul», adid nu fiintareaabstractia, ci concretul die drama- natura", gindi-tische Psychologie* (449). rea i omul"
Iat'a de ce in filozofie termenul principiulantropologic"49, folosit de Feuerbach si deCernisevski, este ingus t. Atit principiulantropologic, cit i naturalismul sint doarniste descrieri inexacte, slabe ale ma ge-r ia lismu 1 ni.
«Iezuitismul este modelul inconstient si 1
idealul filozofilor nostri speculativi» (455). 1
«Gindirea consided discontinuitateaca pe o continuitate, iar multiplicitatea
infiniM a vietii ca pe o identitate singulad.Cunoasterea deosebirii esentiale, de nestersdintre gindire i viaci (sau realitate) esteinceputul oridrei intelepciuni in gindirein viat4. Numai deosebirea este aici o legg-tura, adevAratti, (458).
bien (lit!
cu privire labazele mate-rialismului
f ilozofic
1 Sfirsitul vol. 8.1
Volumul 9 = Teogonia" (1857)5°. La o simpl rAsfoire pared nu contine nimic interesant. Totusi § 34 (p. 320 ff.), 36 (334)trebuie citite. N.B. Parcurgind § 36 (p. 334), nu &esti nimicinteresant. Citate j iar citate, in sprijinul celor spuse maiinainte de dtre Feuerbach.
* psihologia dratnalica. Nola 17.0,
6
st-gi
gi
reali-tttii
8i
59
CONSPECTUL CARTH LUI L. FEUERBACH«EXPUNEREA, ANALIZA SI CRITICA FILOZOFIEI
LUI LEIBNIZ »61
Scris nu mai devreme de septembriegn: nici niai tirziu de 4 (17) noiembrie 1914
Publicat pentru prima oard in 1930,in Culegeri din Lenin., vol. XII
6*
Se lipare,te dund mantocrio
61
L. FEUERBACH . OPERE,VOL. IV, 1910. LEIBNIZ etc.
In aceasth strAlucith expunere asupra lui Leibniz trebuierelevate o serie de pasaje deosebit de remarcabile (ceea cenu este de Mc usor, cgci totul, adicg partea intii (§1-13),e remarcabil); vin apoi a d ei ugirile din 1847.
a fost scris deFeuerbach in 1836, pe cind
era inch' idealist
§ 20§ 21si diferite pasaje
18471
P. 27 trgsgtura care distinge pe Leibniz de Spinoza:la Leibniz, la notiunea de substantg se adaugg no fin-nea de fort& qi inch, de forth activg»..., principiul«activithtii spontane » (29)
Ergo*, Leibniz s-a apropiat prin teologie de prin-cipiul leggturii indisolubile (si universale, absolute)dintre materie si miscare. Asa, mi se pare, trebuieinteles Feuerbach.
P. 32: «Esenta lui Spinoza este unitatea ; aceea a lui Leibnizeste deosebirea, diferenta».
P. 34: Filozofia lui Spinoza este un teleseop, aceea a lui Leibnizeste un mieroscop52.
«Lumea lui Spinoza este o sticlg acromatich, a divinitgtii, unmediu prin care nu vedem nimic in afarg de lumina cereaschincolorg a substantei unice ; lumea lui Leibniz este un cristal
* Deoi. Nola Oa.
62 V. I. LENIN
poliedru, un briliant care, datoria esentei sale particulare,transformiti lumina simplä a substantei intr-o boOtie de culori,infinit de variatk i totodath o intuneed* (sic!).P. 40: «Prin urmare, substanta corporal4 este pentru Leibniz
nu numai o mas5, intinsk inertk pus'a," in rniscare din afarkca la Descartes, ci are in sine, in calitate de substanfr , o forthactivk un principiu de activitate care nu cunoaste repaus »
Pentru aceasta, probabil, 1-a pretuit Marx pe Leib-niz53, cu toate teasAturile liii lassalleene" si cu toatetendintele lui impkiuitoare in materie de politid,si de religie.
Monada este principiul filozofiei lui Leibniz. Individuali-tatea, miscarea, sufletul (de un gen deosebit). Nu atomi inerti,ci monade vii, mobile, care refleca in ele intregitl univers sicare posediti o (vagA) capacitate de reprezentare (un fel de suflete),iat6 ultimele elernente" (p. 45).
Ficcare monaditi este diferitA de celelalte.«...Ar fi in totalä contrazicere cu frumusetea, ordi-
N.B.nea çi ratiunea naturii dacii principiul vietii sau alactiunilor proprii, interne ar fi legat numai de o partemic5, sau speciata a materiei» (Leibniz, p. 45).
«De aceea intreaga naturg este plinA de suflete, asa cum,pe bun'a, dreptate, credeau i filozofii antici, sau de fiinte analogesufletelor; ch'ci cu ajutorul microscopului se poate constata citiexista o multime de fiinte vii, imperceptibile cu ochiul liber,si cit exisa mai multe suflete decit firele de nisip si atomii»(Leibniz, p. 45).
Comp. electronii !
0 proprietate a monadei: Vorstellung, Reprasentation*.«Iar reprezentarea insasi nu este altceva decit reprodqcerea,
irnaginea complexului sau a exteriorului, adic5, a multiplieithtiiin simplitate »... sau, mai bine zis, «starea trecAtoare carecontine si reproduce multiplicitatea in unitate sau in substanta
reprezentare. Nola lead.
I
CONSP. CARTII LUI L. FEUERBACFI DESPRE FILOZOFIA LEIBNIZ 63
simplA» (p. 49, Leibniz) verworrene* (p. 50) (confus**,p. 52) Vorstellung la monadA (si la om existA multe senti-mente inconstiente si verworrene etc.).
Fiecare monadA este «o lume pentru sine, fiecare este ounitate siesi suficienth» (Leibniz, p. 55).
«Un amalgam de reprezenthri vagi iath ce sint simturile,hail ce este materia» (Leibniz, p. 58)... «De aceea materia esteleghtura dintre monade» (ib.)...
Interpretarea mea liberA:Monadele = un fel de suflete. Leibniz = un idealist.
Materia este ceva in genul unei alte forme de fiintarea sufletului sau o gelatinA care le serveste drept legAturilpAminteascA, corporalA.
«Realitatea absoluth se aflA numai in monade si in repre-zenthrile lor» (Leibniz, p. 60). Materia nu este altceva decitun fenomen.
«Numai spiritul este claritate» (p. 62),... in timp ce materia«este lipsA de claritate si de libertate» (p. 64).
Spatiul «este in sine ceva ideal» (Leibniz, p. 70-71)....«Principiul material al diversithtii materiei este misca-
rea»... (72).
«Tot asa, contrar pArerii lui Newton si a discipolilor sAi,in natura materiala nu existh vid. Pompa pneumaticA nu dove-deste citusi de putin existenta vidului, deoarece sticla are pori,prin care pot sA pAtrundA tot felul de niaterii fine» (L e i b-n i z, 76-77).
«Materia este un fenomen» (Leibniz, 78). «Fiintareapentru sine a monadei este sufletul ei, iar fiintarea eipentru altul este materia» (Feuerbach, 78). Sufletulomenesc este o monadA centralk superioarA, o entelehie"etc. etc.
«De aceea fiecare corp este afectat de tot ce se petrece inunivers» (Leibniz, 83).
«Monada reprezinth intregul univers» (Leibniz, 83).
* coofuzi.. Nola lrad.vagi. Nola grad.
64 V. I. tENIN
N.B.Leibniz atrait intre1646 i 1716
N.B.
«Monada, cu toate ca e indivizibilii, posedao tendinta complexa, adica o multime de repre-zentari, dintre care fiecare tinde spre schimba-rile sale particulare §i care, datorita conexiuniilor esentiale cu toate celelalte lucruri, se allain acelai timp in ea »... «Individualitatea con-tine in sine infinitul, ca sä zicem a§a, in ger-mene (Leibniz, 84).
a
Avem de-a face aici cu un fel de dialec-tick care e foarte profunda, z, ciudaidealisnmlui §i obscurantismului clerical.
«In natura totul este analog » (Leibniz, 86).
4. «In general, in natura nu exista nimic absolutdiscret ; toti opu§ii, toate limitele spatiului §itimpului, ca §i toate particularitatile, disparin fata continuitatii absolute, in fata conexiuniiinfinite a universului » (Feuerbach, 87).
«Cu toate ca monada, datorita naturii ei speciale, care constanumai din nervi §i nu din came si singe, este atinsa §i afectatade tot ceea ce se petrece in univers »..., tot* «ea nu esteunul dintre personajele actiunii, ci ramine doar simplu spectatorla drama universului. i tocmai acesta este defectul esentialal monadelor (Feuerbach, 90).
Acordul dintre suflet §i corp este harmonie préétablie* dedumnezeu.
ILatura slaba a lui Leibniz" (Feuerbach, 95)55. I
«Sufletul este un fel de automat spiritual » (Leibniz, 98).
(Si insu§i Leibniz a spus odata ca trecerea de la ocazionalism66la filozofia lui este clestul de goara. Feuerbach, 100.) Darla Leibniz aceasta se deduce din natura sufletului"... (101).
in Theodiceea" (§ 17), Leibniz nu face, in fond, altcevadecit s. repete dovada ontologica a existentei lui dumnezeu57.
armonie prestabilita. Nola trod.
coNst,. cAivrIt WI L. FEUERBACH DESPRE FILOZOFIA LIABNIZ 65
Leibniz a criticat empirismul lui Locke in ale sale Nou-veaux essais sur l'entendement", spunind ca nihil est in intellectuetc. nisi intellectus ipse* ( ! ) (152)59.
(In prima editie, Feuerbach face de asemenea o criticg, idea--lista ideilor lui Locke.)
Principiul adeviintrilor trcesare" se afla i n n o i" (Leibniz,148).
IComp. si cu Kant59 I
In noi se Milt ideile de substanta, de schimbare etc. (Leibniz,150).
«Sg obtii cu ajutorul ratilrnii o cit mai bung determinareiatg eel mai inalt grad de libertate» (Leibniz, 154).
Filozofia Iui Leibniz este idealism" (Feuerbach, 160) etc. etc.«Politeismul optimist si plin de viatg al
monadologiei Iui Leibniz s-a transformat in trecereamonoteismul sumbru i, prin aceasta, mai laspiritualizat si mai intens al «idealismului Kanttranscendental »» (Feuerbach, 188).
I P. 188-220: adaugirea din 1847.
P. 188: «Filozofia idealista, apriorica»...
«Dar se intelege ca ceea ce este aposterioripentru om este apriori pentru filozof ; caci, o data ironiice omul a adunat datele experientei si le-a la adresasintetizat in notiuni generale, el este, fireste, lui Kantin stare sa, enunte «judecgti sintetice apriori».Din aceasta cauza ceea ce mai inainte era o chestiune de expe-rienta devine mai tirziu o chestiune de ratiune... Asa, de exemplu,
electricitatea, i magnetismul nu erau cindva decit nisteinsusiri empirice, adica, in cazul de fatg, niste insusiri intim-platoare, observate la corpuri particulare; acum insa, datoritgnumeroaselor observatii, ele au devenit insusiri ale tuturorcorpurilor, insusiri esentiale ale corpului in general... In felulacesta, numai din punctul de vedere al istoriei omenirii sepoate da un rgspuns pozitiv la intrebarea cu privire la origineaideilor »... (191-192).
nu exista nimie In intelret etc. afara el, inieleclul Neta trad.
si
1
NAO.
136 V. I. LENIN
Sufletul nu este ceark nu este tabula rasa... «Pentru plAs-muirea unei reprezenthri este necesar s intervinh §i ceva deoseb itde obiect §i ar fi o adevhrath prostie dad as vrea sh deduc dinobject acest ceva deosebit care sth la ban esentei reprezenthriiinsh§i. Dar ce este acest ceva? El este forma universalithtii ;deoarece, a§a, cum remarch Leibniz, chiar i ideea individualksau reprezentarea cel putin in comparatie cu obiectul real,individual , este la inceput ceva general, adick in cazulde fath, ceva nedeterminat, care terge, anihileazh deosebirile.Sensibilitatea este masivk necritick somptuoask in timp ceideea, reprezentarea, se limiteaza la general §i necesar» (192).
«Prin urmare, ideea fundarnentalh dinLeibniz Nouveaux essais sur l'entendement hu-i Kant main", ca §i aceea din D:e Kritik der reinen
Vernunft", este ch universalitatea §i n ec e-sitatea inseparabilfi de ea exprimh natura
necesitatea proprie a ratiunii sau a esentei, capabilh shinsepar ab ila de aibh reprezenthri, §i de aceea nu pot sh-si
aibh izvorul in organele simturilor sau inuniversal experientk adich s vinh din afarh»... (193).
N.B. Aceasth idee existh i la cartezieni: Feuer-kantianismul bach citeazh un text de C tau berg, care
= o vechiturg dateazh din 165260.
N.B.
«Ilea indoialk aceasth axiomh» (ca intregul estemai mare decit partea) «10 datoreazh certitudinea einu inductiei, ci ratiunii, dcoarece, in general, ratiuneanu are alt scop §i alth, destinatie decit sit generalizezedatele simturilor, ca sit ne scuteasch de osteneala supa-riltoare a repethrii, ca sa anticipeze, sh inlocuiasch,sa economiseasch experienta si intuitia senzorialk Darface oare ratiunea acest lucru in mod absolut de sinesat-a-tor, fAra sit aibh un ternei in simturi? Oare cutaresau cutare caz singular, perceput de mine prin simturi,este singular in abstracto? Nu este el un caz calitativdeterminat? Si nu exista in aceasth calitate o identi-tate, perceptibila chiar senzorial, a unor cazuri singu-lare?... Nu vhd eu cumva numai frunzele, iar nucopacii? Nu existh oare un simt al identicului, simila-rului §i deosebitului? Nu existh oare pentru organele
si
,
CONSP. CART!! LUI L. FEUERBACH DESPRE FILOZOFIA LEIBNIZ 67
mele de simt deosebire intre negru §i alb, intre zi §inoapte, intre lemn §i fier?... Nu este perceptia senzo-rialA o confirmare necesaa a ceea ce existil? Nu este,prin urmare, legea supremä a gindirii legea identi-fatii i o lege a senzorialifatii, mr se bazeazh ea peadevkul intuitiei senzoriale? »... (193-194).
Leibniz, in Nouveaux essais", spune: «Generali-tatea const& in asemAnarea intre ele a lucrurilor sin-gulare, §i aceastA asemAnare este realitatea» (carteaa III-a, cap. 3, § 12). «Dar nu este care aceastg, asem6-nare un adevAr senzorial? Oare fiintele pe care ratiu-nea le incadreazA intr-o clasIi, intr-un gen nu-miafecteazI ele in mod identic organele simturilor?...Oare pentru simtul meu sexual simt care i subraport teoretic are o important& uria§A, cu toate c&in teoria organelor simtului el este, de obicei, ltisatla o parte nu exist& nici o deosebire intre o femeie§i o femelA animal-a? In ce consfa, iradar, deosebireadintre intelect §i simt sau capacitatea de a avea sen- bienzatii? Perceptia senzorial6 ne ofersa obiectul, ratiunea dit!*ne of er& numele lui. In ratiune nu e nimic care sA nu N.B.fie in perceptia senzorialli; dar ceea ce in perceptiasenzorial& se af15, in mod efectiv, In ratiune se all&numai cu numele. Ratiunea este fiinta supremit,
bienstapinul lumii, dar nurnai nominal, nu i in reali-dit!tate. Dar ce este numele? Un semn distinctiv, un
indiciu izbitor din care eu fac reprezentantul obiec-tului, adicä ceva ce caracterizeaz6 obiectul «pentrua mi-1 reprezenta in totalitatea lui» (195).
...«Simtul, la fel ca ratiunea, imi spune c intregul este maimare decit partea; dar el imi spune asta nu in cuvinte, ci prinexemple, de felul: degetul este mai mic decit mina»... (196197).
...«De aceea, curn e 0 de inteles, certitudinea c& intreguleste mai mare decit partea nu depinde de experienta senzorialh.Dar de ce anume? De cuvintul: intregul. Propozitia: intreguleste mai mare decit partea nu spune nimic mai mult decitcuvintul «intregul» vorbete de la sine »... (197).
bine zie! Nola OM.
c.
68 V. I. LENIN
...«Leibniz, dimpotrivk ca idealist sau ca spiritualist,transfornA mijlocul in scop, negarea senzorialului in esentAa spiritului»... (198).
...«Ceea ce este constient de sine existA si fiinteazit si se nu-meste suflet. Prin urmare, no convingem de existenta sufletu-lui nostru inainte de a ne convinge de existenta corpului nostru.Fr indoialk constiinta este factor prim; dar ea este factorprim numai pentru mine si nu in sine. Pentru constiinta meaen exist iiindeit sint constient de mine; dar, din punctul de vedereal corpului men, eu slut congient de mine liindert exist. Caredintre ele are dreptate? Corpul, adich natura, sau constiinta,adich Eul? Fireste, Eul ; eilci cum s'a nu-mi dau dreptate mie?Dar sint eu intr-adevär in stare 85, despart constiinta de corpulmen si s'a gindesc pentru mine insunti? »... (201).
...«Lumea este obiectul simtarilor i obiectul gindirii» (204).«Tntr-un object sensibil, omul distinge esenta asa cum este
ea in realitate, asa cum este ea ca obiect al perceptiei senzo-riale, o distinge de ceea ce este in el esentil produs al gindirii,abstrasrt din senzorialitate. Pe prima el o numeste existenfdsau chiar individ, iar pe cea de-a doua esenfei sau gen. Omuldefineste esenta ca ceva necesar i etern, Cad, chiar in cazulcind din lumea sensibilg dispare un object sensibil sau altul,acesta famine totusi ca obiect al gindirii sau al reprezentarii,iar existenta el o defineste ca ceva Intimpluitor i treator»...(205).
...«Leibniz este pe junaltate crestin; el este teistsau crestin i naturalist. El limiteaed burfatatea i atot-
IN .B. puternicia lui dunmezeu prin intelepciune, prin ratiune.Dar aceastl ratiune nu este altceva decit un cabinetde stiinte naturale, o reprezentare a conexiunii tuturorpartilor naturii, ale intregului univers. El Ii limiteazä,asadar, teismul gat prin naturalism; el afirmrt, apArAteismul prin aceea c II suprim4»... (215).
P. 274 (din adugirea scrisg, in 1 8 4 7):«Cit de mult s-a vorbit despre caracterul insellitor al simtu-
rilor i cit de putin despre caracterul inselätor al limbii, decare, totusi, gindirea este inseparabilM Dar cit de grosolaniteste, la urma urmelor, inselarea de dare simturi, eit de subtiliteste inselarea de ciitre limbii Cit de mult timp in-a dm de Ilasuniversalitatea ratillllii, universalitatea Lalui fichteean si hege-
CARtII LUI L. FEUERBACH DESPRE FILOZOFIA LEIBNIZ 66
lian, pinii cind, spre mintuirea sufletului melt, am inteles insfirsit, en ajutorul celor einci organe de simt ale mele, c toate
misterele logosului, in sensul de ratiulle, Iigilsese rezolvarea in semnificatia cuvintului ! Iala de ce euvin-tele lui Haym: «critica ratiunii trebuie s deving eritica limbii »imi par atit de apropiate din pullet de vedere teoretic. In ceeace priveste ins4 antinomia dintre mine ea fiinca, care simte
ca persoan4 si mine ea I iint5 care gindeste, ea se reduce, insensul acestei note si al disertatiei citate» (a lui Feuerbachinsusi)6t, «la aceasta opozitie izbitoare: in senzatie eu sintsingular, iar hi gindire universal. Dar eu nu sint mai putinuniversal in senzatie deeit sint singular in gindire. Concor-danta din gindire se intemeiazA, nurnai pe concordanta dinsenzatie» (274).
«Oriee sociabilitate are ca premisrt shuilitudinea de sen-zatii la oameni» (274).
Spinoza und Herbart" (1836)62. P. 400 ff. Apiirarealui Spinoza impotriva atacurilor vulgare ale moralistului"Herbart.
Se subliniazrt obiectivismul lui Spinoza etc. N.B.
Verhaltnis zu Hegel" (1840 si später)*. S. 417 ff.
Nu se subliniag prea clar, ci in modfragmentar, cA a fost un discipol al luiHegel.
Din observatii:«Ce reprezinta o dialectieg care se afla in contradictie cu
nasterea i dezvoltarea naturalrt? In ce constli necesitatea ei ?»...(431).
Herr von Sehelling" (1843). Scrisoarea cgtre Karl Marx(434 ff.). Duprt ciornsa. 0 criticrt nimicitoare la adresa luiSehelling 63.
Sfirsitul volumului al IV-lea.
* Atihulinea fairt h 111gel ((Sin i mai Wahl). Nola !rad.
dificiiltii4ile si
tONISP.
si
71
CONSPECTUL CARTII LUI HEGEL
c(STIINTA LOGICIlo"
Scris in sepiembrie-decembrie 1914
Pub (iced pentru prima onrd in 1929,in Cidegeri din Leni». I. a Se liporefle dupd tnanuscrie
n
72]
Bern: Log. I. 175
Hegels Werke*Bd. I. Philosophische Abllandlungen**
II. Fenomenologia spirituluiIIIV. Stiinta logiciiVIVH. (1 si 2) EnciclopediaVIII. Filozofia dreptuluiIX. Filozofia istorieiX. (trei Varti) EsteticaXIXII. Istoria religieiXIIIXV. Istoria filozofieiXVIXVII. MiscelaneaXVIII. Propedeutic6 filozofieii,XIX. (1 si 2) Scrisori ale lui Hegel si scrisori dare Hegel
* Operele lui Hegel. Now !rad.** Vpl. I. Articole filozofice. Nola had,
73
Operelelui G. W. Fr. Hegel,
vol. III(BERLIN, 1833) (468 p.)
_g6TIINTA L0GIC11866
Partea I. Logica obiectivii.
Sectiunea I. Teoria
(Berna: Log. I. 175)
PREFATA LA PRIMA EDITIE
Volurnul al III-lea*, p. 5 o observatie spiritualg cu privirela logicg: este o prejudecath" afirmatia a ea ne invata s.gindim" (asa cum fiziologia ne invatg srt digersam"??).
«stiinta logicii, care constituie metafizica propriu-zisg saufilozofia pur speculativg»... (6).
...Filozofia nu-si poate 1mprumuta metoda de la o stiintgsubordonatg cum este matematica"... (6-7).
«Dar o asemenea metoda nu poate fi decit natura continu-tului, care se miseg in domeniul cunoasterii stiintifice ; fiindcgchiar aceastg, reflexie proprie a continutului este aceea caresingurg Ii pune pentru prima oarg determinarea sa si oproduce ».
(Miqearea cunoasterii stiintifice iatii esentialul.)Intelectul (Verstand) determinr (bestimmt), ratiunea (Ver-
nunft)neagg, este dialecticg, deoarece reduce la nimic (in Nichtsauflöst") determingrile intelectului. Imbinarea aminduroraratiune intelectivg sau intelect rationator" = pozitivul.
Titlulcomplet al
Operelor luiG. W.Fr. Hegel65.
«Editiecompleta, in-tocmitg deun cerc deprieteni ai
defunctului:Marheinecke,Schulze, Gans,
Henning,Hotho,
Michelet,Forster ».
Hegel. Werke, Bd. III, Berlin, 1833. Nola red.
7 Lenin Opera complete, vol. 29
fiintdrii.
/4 V. I. LENIN
Negarea a ceea ce e simplu" ... «miparea spiritului »... (7).«Numai pe aceasta cale care se traseaza singura... este in starefilozofia sa devina o §tiinta obiectiva, demonstrativa» (7-8).
(Cale care se traseaza singura" = ealea (aici este, dupamine, miezul problemei) cunoa§terii, inttlegerii, mipariireale [de la ne§tiinta la §tiintar.)
Mirarea comtiintei, «la fel ca dezvoltarea intregiivieti a naturii §i a spiritului», are la baza naturaesentialitatilor pure care alcatuiesc continutul logicii"(Natur der reinen Wesenheiten").
Caracte-ristic !
De rasturnat: logica §i teoria cunomterii trebuie dedusedin dezvoltarea intregii vieti a naturii i a spiritului".
Pina aici: prefata la editia I.
*in manueerie, euvintele ede la neetiinta la atiinta. slut §teree eu o linie orizontalt,care e, probabil, o subliniere. Nolo red." nature eeentialitatilor pure. Nola trod.
CONSPECTUL STIINTA LOG1CU 46.
PREFATA LA EDITIA A DOUA
A prezenta in mod filozofic imperiul gindirii,adicti a o urmari in activitatea ei proprie (N.B.), adini-irnanenta, sau, ceea ce este ace1a0. lucru, in dezvol- rabil Itarea ei necesarti (N.B.)"... (10).
Forme le de gindire cunoscute" un important punct deplecare, die leblosen Knochen eines Skeletts"* (11).
E nevoie nu de leblose Knochen, ci de viatti vie.
Legtitura dintre gindire §i limbti (limba ___,
uneori «in teles opus» (12) (nu numai dife-
u § ilot (11). In limba germank cuvintele au
istoria11), formarea substantivelor a verbe- gindirii =
limbii??istoria
chinezti, printre altele, caracterul ei neevo-
rite", ci §i opuse) o desftitare pentrugindire"...
Notiunea de fortes' in fizica, §i de polaritate (opu§ii sint indi-solubil (subliniat de Hegel) legati"). Trecerea de la fortti lapolaritate este o trecere la Denkverhaltnisse** superioare"(12).
Ioasele deseirnate ale unui sehelet*. Noir, !rad.eraporturi de gindires. Nola trod.
7*
16 V. I. Ltivi1 4
naturadas
Geis-tige" *
la p. 11... «Dar dad in general, ar fish-i opunem spiritualului natura, ca ceea ce estefizic, ar trebui sh se spunit c1 logicul este maidegrabh supranaturalul »7.1
Forme le logice Allbekanntes sind**, dar... was bekanntist, darum noch nicht erkannt.** (13).
Wrogresul infinit» eliberarea" formelor gindirii" de
materie (von dem Stoffe), de reprezenthri, de dorinte etc.,elaborarea universalului (Platon, Aristotel): inceputul cunoas-terii...
Numai cind au avut la dispozitie toate cele necesare, ...auinceput oamenii sh, filozofeze", spune Aristotel (13-14); si totel spune c timpul liber de care dispuneau preotii egipteni afacut cu putinth inceputul stiintelor matematice (14)67. Indelet-nicirea cu gindurile pure" presupune «un drum lung, pe carea trebuit 0,4 parcurgh mai intii spiritul omenesc». Intr-oastfel de gindire,
interesele punin miscare
viata popoarelor"
«amutesc interesele care pun in miscareviata popoarelor si a indivizilor» (14).
Categoriile logien sint Abbreviaturen**** (in alt loc epito-miert"*****) ale multimii infinite" de «particu1arit4i ale exis-tentti i activithtii exterioare*. La rindul kr, aceste categoriidiene n****** oamenilor in practich ( «in strAduinta de elabo-rare spiritualh a continutului viu, in crearea i schimbul deidei»).
raportarea
gindiriila intereseimpulsuri...
«Ce-i drept, despre senzatiile, impulsurilesi interesele noastre nu spunem cI ne ser-vesc, ci le considerh'm ca pe niste forte siputeri de sine sthatoare, asa incit ne identi-ficam cu ele o (15).
* spiritualuls. Nola trad.* saint ceva ounoscut de toti*. Nota &ad.
*** iceea ce este Oita nu este, prin aceasta, i cunoscut., Nola trod.*** prescurldri. Nola tract.
rezumate. Nota tract.serves C. Nota trad.
N.B.si
si
CONSPECTUL STIINTA LOGICIr 77
Nici despre formele gindirii (Denkformen) nu se poate spunecit ne servesc, cAci ele tree prin toate reprezentgrile noastre"(16), ele sint «generalul ca atare ».
Obiectivism: categoriile gindirii nu sint un instru-ment al omului, ci expresia legitgtii, atit a naturii,cit si a omului comp. mai departe opozitia
dintre (gindirea subiectivg» i «conceptul obiectiv allucrurilor insesic Noi nu putem udepgsi limitele naturii lucru-rilor* (16).
remarea impotriva filozofiei critice" (17). Eaisi reprezintg raportul dintre cei trei termeni"(noi, gindirea, lucrurile), ca si cum am pune lamijloc", intre noi i lucruri, gindirea, ca si cum acestmijloc ne-ar despgrti" (abschlieSt) de ele in locsit ne uneascg" (zusammenschlieBen). La aceasta,spune Hegel, trebuie sg faspundem cu remarcasimplg" cg insesi aceste lucruri, care par a se afladincolo (jenseits) de gindurile noastre, sint lucruriproduse ale gindirii (Gedankendinge)"... i asa-zisul lucru in sine nu este altceva decit ein Ge-dankending der leeren Abstraktion"*.
impo-triva
kantia-nismului
Dup.& mine, miezul acestui argument este: (1) la Kant,cunoasterea desparte (separg) natura de om; in realitate,ea le uneste; (2) la Kant avemoabstractie goala"a lucrului in sine in loc de un viu Gang,** de o vie Bewe-gung*** a cunostintelor noastre din ce in ce mai profundedespre lucruri.
un lucru produs al gindirii al abstractiei goale. Nola lrod." mere. Nota trod.lrad.mipare. Nola***
t
V. I. LENIN
Ding an sich* al lui Kant este o abstractie goaki,pe cind Hegel cere abstractii care sg, corespundti der Sa-che**: conceptul obiectiv al lucrurilor constituie instisiesenta kr", care A' corespundti, materialist vorbind, uneireale aprofundäri a cunoasterii lumii de ctitre noi.
Nu este adevkat cti Denkformen sint numai Mittel", zumGebrauch"*** (17).
De asemenea nu este adevarat cti ele sint tiul3ereFormen"****,Formen, die nur an dem Gehalt, nichtder Gehalt selbst seien" (forme care sint numai formece imbracti continutul si nu continutul insusi) (17)...
N.B.
Hegel insti cere o logicti ale ctirei forme sti fie gehalt-volle Formen*****, forme cu continut viu, real,indisolubil legate de continut.
Si Hegel atrage atentia asupra «ideilor tuturor lucrurilornaturale i spirituale», asupra «continutului substantial »...
«Sarcina constti tocmai in a ajunge la deplinti constiinttide aceastti naturti logicti care anina spiritul, Ii stimuleazti sipune in miscare» (18).
Logica nu este stiinta formelor exterioare ale gin-dirii, ci a legilor de dezvoltare ale tuturor lucrurilormateriale, naturale i spirituale", adich a legilor dedezvoltare ale intregului continut concret al lumiisi a cunoasterii acesteia, adicti bilantul, suma, conclu-zia istoriei cunoasterii lumii.
Lueru in sine. Nota trod.amid. Nola trad.unijloc*, tepre folosintim Nola grad.eforme exterioareD. Nola brad.forme plMe de oontinut, NOG trgd.
18
.....
Coperta primului cake cu Conspectul cirtii lui HegelSump' logicii'. Septembrie-decembrie 1914
prat
_
a
.01
CONSPECtUL LOGICII"
Activitatea instinctivr (instinktartiges Tun) este larimi-tath intr-un material infinit de variat. Dimpotrivk activi-tatea intelectiv i constienth" desprinde continutul" elemen-tului motor" (den Inhalt des Treibenden) din unitatea sanemijlocith cu subiectul obiectiveath fath de el" (fath desubiect).
«In aceasth retea se formeath, ici i colo, noduri mai solidecare servesc ca puncte de sprijin si de orientare in viata
constiinta lui» la spiritului sau subiectuluil ... (18).
Cum trebuie inteles acest lucru?In fata omului se afth retectua de fenomene
naturale. Omul instinctiv, sillbaticul, nu se desprindepe sine din naturh. Omul constient se desprinde ;categoriile sint trepte ale acestei desprinderi, adicaale cunoasterii lumii, puncte nodale in retea, care-1ajuth s-o cunoasc i s-o cucereasck
Adeviirul este infinit" finitatea lui este negarea lui,sfirsitul lui". Formele (Denkformen), clack' le considethmca forme «distincte de continut si numai aderente lui», nusint in stare s'a cuprindg. adevArul. Vidul acestor forme
iale logicii formalel face ca ele sit fie demne de disprer (19)
ridicole" (20). Legea identithtii, A = A, este goalkunertraglich" (19).
Nu trebuie s uithm c aceste categorii »au in cunoastereun domeniu al lor, in care ele trebuie pastreze semnifi-catia» (20). Dar ca forme incliferente" ele pot fi instrumenteale erorii si ale sofisticii" (20), iar nu adevAruri.
dn considerarea mintalg,» trebuie cuprins6 nu numai formaexterioarr, ci si der Inhalt"" (20).
tinouportabilit.oontinutub.
Nota grad.Nola brat
MINTA
§i
§i
sa-§i
si-I
go T. . LENIN
N. B .
«0 data cu aceasfa introducere a continutului in consi-deratia », obiectul acesteia devin nu Dingo, ci die
Sadie, der Begriff der Dinge* Inu lucrurile, ci legile
mi§ciirii Mr, in mod materialist(
«logosul, ratiunea a ceea ce fiinteago (21).Si la pagina (22), la inceput, obiectul logicii este definit in
termenii urmAtori:
dezvoltarea" gindiriiin necesitatea ei
Entwicklung des Denkens inseiner Notwendigkeit".
Categoriile trebuie deduse (§i nu luate in mod arbitrar saumecanic) (nu povestind", nu afirmind", ci demonstrind)(24), pornind de la cele mai simple, de la cele mai fundamentale(fiintare, nimic, devenire (das Werden)) (ca A nu mai numimaltele) aici, in ele, «intreaga dezvoltare este cuprinA inacest germen* (23).
nu luennile, ci esentn, conceptul luerurilor. Nota trod.
N.B.
en
1
CONSPECTUL ,,STIINTA LOGICIV 81
INTRODUCERE: CONCEPTUL GENERAL DE LOGICA
In mod obi§nuit se intelege prin logick ca 4tiinfit a gindirii",numai «simpla forma a cunoa§terii» (27). Hegel respinge acestpunct de vedere. El este impotriva lui Ding an sich*, intrucitar fi «ceva ce s-ar afla cu totul dincolo de gindire » (29).
Se pretinde c'S formele gindirii ar fi «inaplicabile lucrurilorin sine ». Ungereimt wahre Erkenntnis**, care nu cunoa§telucrul in sine. Dar Verstand*** nu este §i el un lucru in sine?(31).
«Idealismul transcendental mai consecvent a recunoscutnimicnicia fantomei luerului En sine, pe care filozofia criticso Pasase sS subziste, §i §i-a propus s distrugS definitiv aceasthumbra abstract, lipsith de orice continut. TotodatS, aceasthfilozofie» (Fichte?) «a intreprins prima incercare de a pretinderatiunii extragS determinSrile din ea ins4i. Dar men-tinerea pe pozitii subiective a acestei incercilri a lipsit-o deposibilitatea de a se realiza» (32).
Formele logice sint tote Formen**** atunci cind nu sintconsiderate ca o «unitate organicS' » (33), cind nu slut privitein ounitatea lor concreth §i vie* (ibid.).
In Fenomenologia spiritului" am examinat con§tiinta ininaintarea ei de la prima opozitie (Gegensatz) nemijlocita dintreea §i obiect pina la cuno0inta absoluth (34). Acest drum treceprin toate formele raportului dintre con§tiinta §i obiect"...
* luerului in eine. Noto trod.** Este absurdii o eunoastere adeviratl. Nola lraol.** Inteleetul. Nola grad.*" forme moarte. Nola trad.
sa-si
82 v. T. LtN1N
«Ca stiintg, adevgnil este purg constiintg de sine in dezvol-tarea ei»..., «gindire «conceptul ca atare esteuna cu ceea ce are fiintit in sine si pentru sine» (35). (36: obscu-rantism clerical. Dumnezeu, impgrglia adevitirului etc. etc.)
37: Kant a atribuit «o:sernnificatie esential-subiectivg* deter-minatiilor logice". Dar «determinatiile gindirii» au «o
valoare si o existentg obiectivg».Vechea logicg a ajuns sg fie privitg cu Verachtung* (38).Trebuie transformatg...
39 Logica veche, formara, este ca un joc de copii, in carese reconstituie imaginea din bucgtile ei (in Verachtunggekommen**: (38).
40 Filozofia trebuie s aibg o metodg proprie (nu a matematicii,contra Spinoza, Wolf und Andere***).
N.B- II
40-41: Cad metoda este faptul de a fi constient deforma automiscgrii interioare a continutului ei»si, mai departe, toatg pagina 41 contine o bungexplicare a dialecticii
es ist der Inhalt in sich, die Dialektik, die er an ihmselbst hat, welche ihn fortbewegt" (42).
Ceea ce impinge inainte un domeniu de fenomene dateste insusi continutul acestui domeniu, dialectica pe careel (acest continut) o are i n (an) sine insusi" (adicg dia-leetica propriei lui miscgri).
«Negativul este in egalg mIsurg si pozitiv» (41) ,44gga4ia,este ceva determinat, are un continut determinat. contradic-
itiile interne due la inlocuirea vechiului continut cu unul non,superior.
____
In vechea logicg nu existg trecere, dezvoltare (a con-ceptelor si a gindirii), nu existg o legit tura
N.B. interna necesara" (43) intre toate pArtile sitberganr**** unora in altele.
dispret. Nola trod.a ajuns sa fie diepretuitli. Noia brad.i altiii. Notat* trecerea Nota grad.
grad.
obiectiva w...,
CONSPECTUL STIINTA LOGICII 83
Si Hegel formuleazg doug cerinte fundamentale:
1) «Necesitatea leggturii»
2) «generarea imanentg a deosebirilor».
Foarte important ! I jaat ce inseamng aceste cerinte dupgpgrerea mea:
1) Estenecesarei inlgntuirea, leggtura obiectivg intretoate laturile, fortele, tendintele etc. intr-un ansambhi defenomene dat;
2) generarea imanentg a deosebirilor" logica interngobiectivg a evolutiei si a luptei dintre deosebiri, a pola-ritgtii.
Neajunsurile dialecticii lui Platon in Parmenide"68.
«Dialectica este consideratg, de obicei, doar ca o actiuneexterioarg i negativg, care nu ar reveni lucrului insusicare si-ar avea temeiul in simpla vanitate, in mania subiectivade a zdruncina increderea in ceea ce este trainic si adevgratsi de a-1 destrgma, sau, cel putin, n-ar duce la nimic altcevadecit la zitidgrnicia obiectului atunci cind este considerat inmod dialectic» (43).
(44) Mamie merit al lui Kant constg in faptul a el i-a luatdialecticii den Schein von Willkie*.
Doug lucruri importante:
/N.B.:I de
neclar,)(1) Die Objectivitgt des Scheins** revenit ! !)
(2) die Notwendigkeit des Widerspruchs***
selbstbewegende Seele****, ...(negativitate interng")...xprincipiul a tot ceea ce e viu in naturg si spirit» (44),
Yaparenta de arbitrary. Nota trad." obieetivitatea aparentei. Note' trad.neoesitatea eontradieiiel. Nola frac!.iss 5411etui In automitearey Nola trad.
Si
84 V. 1. LENTN.
Nu cumva prin aceasta vrea s spung c. si aparenta esteobiectivg, deoarece in ea existg, una dintre laturile lumiiobiective? Nu numai Wesen*, dar si Schein este obiec-tivg. Existh o deosebire intre subiectiv si obiectiv, DAR gEA tI ARE LLIIITELE
Dialectic =cuprinde contrariile in imitatea lor"...
45 Logica se aseamgaig cu gramatica prin aceeapentru incepigtor ea inseamng una, iar pentru
subtil un om care cunoaste limba (si limbi) si are spiritulci limbii inseaning alta. «Una este ea pentru eel care
profund ! abia incepe s-o studieze sau sg, studieze stiintelein general si alta pentru cel care, venind de lastiinte, se intoarce la ea».
Atunci logica of eth «esenta acestei boglitii» (des Reichtumsder Weltvorstellung"), «natura intimg a spiritului si a,
lumii »... 46).
comp.Capi-talul"
«Nu numai universalul abstract, ci universahilcare cuprinde in el si boggtia particularuhii» (47).
Excelentg formulg: Nu numai universalul abstract,ci universalul care intruchipeath in el bogr4ia parti-cularului, a individualului, a singularului" (intreagaboggtie a particularului si a singularului!)!1 Trèsbien !***
bung.comparatie
(materialisth)
« Asa cum in gura unui tingr una siaceeasi maxinig moralg, chiar dug el o
intelege cit se poate de bine, este lipsith desensul si de pregnanta pe care o are cinde rostith de un bgrbat incercat de viatä,care exprimg toath forta continutului ei ,
* asanta Nota (rad.a bog54iei reprozautraii lumii. Apia frad.
* Foatte bine I Nato trod.
EL
cit
COIiSf'EeNIL "$TIINT.A. LOGICIV" 85
tot asa i logicul este apreciat la adev'aratalui valoare nurtiai atunci cind apare ca rezul-tat al eXperientei stiintifice; el se prezint6
atunci spiritului ca un adevgr general, carenu stg, allituri de alte materiale i realifati,ca o cunostinth parlicularg, ci aleatuiestecontinutul esential al tuturor acestora»...(47).
bilantulexperienteistiintifice"-
N.B.
(Esenta")continutul
esential al tutu-ror celorlaltecunostinte"
«Sistemul logicii este un imperiu al umbrelor» (47) care nuare in el nimic concret senzorial"...(50) ...«nu abstract, mort, nemiscat, ci concret »... Carac-
teristic! Spiritul si esenta dialecticii!(52) Non"... rezultatele filozofiei lui Kant7..:
«c'a ratiunea nu poate cunoaste un con-tinut adevArat i cg in ce priveste ade-Varul absolut trebuie sA se fac'a apel lacredinta»...
Kant: a ingrh-di ratiunea"
si a intiiri cre-d in ta69
(53) Ina o datA NI Ding an sich = abstractie, produs algindirii care abstrage.
86 V. I. LENIN
TEORIA FIINTARII
CU CE TREBUIE INCEPUTA TIINTA?
(59)* ...(en passant**) «natura cunoas- Tema legieii.terii» (id., p. 6 1) ComparA cu
gnoseologia"de astrizi.
(60) ...«Nu este)) (subliniat de Hegel) «nimic, nici in cer,nici in natura", nici in spirit si nicaieri, care sh nucontinA la un loc atit nemijlocirea, cit i mijloci-rea»...
N.B.
1) Cerul natura spiritul. Suprimilm cerul: materia-lism.
2) Totul este vermittelt = mijlocit, legat intr-un tot,begat prin treceri. Suprimlim cerul conexiunea legid, aintregului univers (a intregului proces al universului).
(62) «Logica este pura tiint, adia purul fapt de a sti, inTOTALA extensiune a DEZVOLTARH
Primul rind este un nonsens.Al doilea este genial.
Cu ce s incepein? Fiintar ea purV (Sein) (63) nu tre-buie s presuptufa nimic», este inceputul. (iNu trebuie
* Hegel. Werke, Bd. III, Berlin. 13. Nola red.** in treaeat; intro nitric. Nola Oa.
saJe)...
sa
CONSPECTUL STIINTA LOGICII`. TEORIA FIINTARII 8 7
cuprind'a nici un continut »... «nu trebuie A fie produsulnici unei mediatii»...
(66) ... «Dezvoltarea » (des Erkennens*)... trebuie A,fie determinath de natura lucrului §i a conti-nutului insu§i»...
(68) Inceputul cuprinde in el §i Nichts"**, siseie...., el este unitatea lor: ... «ceea ccincepe nu este inA ; el de-abia se indreaptiti sprefiintare »... (de lanefiinfare spre fi-infare: «nefiintii care este in ace1a0 timpfiintare»).
N. B.
Ineptii despre absolut (68-69). In general ma strtiduiescA-1 eitese pe Hegel ln chip materialist: Hegel (dupu cumspune Engels") este materialism en capul in jos. adieu eliminin mare parte pe bunul dumnezen, absolutul, ideea pura etc_
(70-71) Nu se poate incepe filozofia cu «Eul ». Lipsqte «mi-carea obiectivri».
* ounoa§terii. Nola grad." noant. Nola grad.*** fiintare. Nola grad.
88 V. I. LENIN
SECTIUNEA INT!IDETERMINAREA (CALITATEA)
(77) Fiinta purg «fár6, nici o at determinare ».(Bestimmung* este, ca atare, Qualitat**.)
. fiintare in fapt f"))Trecerea lui San in r
fimtare finita
iar a acesteia in Fiirsichsein (fiintare pentru sine?)Sein Nichts Werden***«Fiintarea pur5, §i neantul pur sint... unul §i acela§i lucru »
(78).
(81): Aceasta pare a fi un paradox". Unitatea lor este Werden.«Aceasta mi§care de disparitie nemijlocifa, a unuia in cela-
lalt »...
Se considerg c Nichts este opus dem Etwa.s****. Dar Etwaseste deja o fiintare deiermina1i, deosebit4 de un alt Etwas,pe cind aici este vorba de simplul Nichts (79).
(Eleatii i Parmenide, mai ales primii, au ajuns la aceast6abstractie a fiintarii71.) Herae1it spune : «totul curge » (80)...,adicA «totul este devenire ».
Ex nihilo nihil fit?***** Din Nichts se na§te Sein (Werden)...
(81): «N-ar fi greu s descoperim aceasta unitate dintre; fiintare §i neant... in fiecare (subliniat de Hegel) lucru realsau in fiecare. gind »... «nicaieri, nici in cer i nici pe ptimint,nu exis0 nimic care sà nu contin'd in sine ,0 una, i alta;
* Deterrninetie. Nola trod.** ealitate. .Noia grad.
* Iiintare neant devenire. Noia trod.* bui cera. Islota brad.
Din plink nu se narite niiio2 Noia 044.
)
(
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP% TEMA FIINTARII 89
fiinfarea neliinfarea». Obiectiile substituie fiinteib es timmtes Sein* (am sau nu am 100 de taleri) 82 i.f., darnu despre asta este vorba...
40 fiintare determinatA, finitá, este aceeacare se raporteazti la altceva; este un con-tinut care se afIN in raport de necesitate cu conexiunea
lumi"alt continut, cu intreaga lume. Luind in necesarA
considerare aceast i. leg4turA de determinare a intregii.. . legAturlreciprocli, a intregului, metafizica s-a crezut de
indreptAtitg s'a fad afirmatia in esent6 dethrminareatautologicA a, dad, s-ar distruge un reciproc5,"intreguluisingur grAunte de nisip, s-ar distruge intre-
gul univers» (83).
(86): «Ceea ce este prim in stiinta a trebuitsa. se infatiseze primul din punct devedere istoric». (Are o rezonanti cit se
poate de materialistA 1)
91: dDevenirea este mentinerea fiintrii ca atare i totodat5,a nefiintärii». «Trecerea lor una in alta este acelasilucru cu devenirea »... (92 i.f.).
94 «La Parmenide, ca si la Spinoza, nu este posibilli, trecerea dela fiintare sau de la substanta absolutA la negativ, la finit v.
La Hegel insA, unitatea sau inseparabilitatea (p. 9 0;aceastA, expresie este uneori rnai potrivitä decit unitatea)fiintárii" si a neantului" d trecerea, Werden.
N.B.
Absolutul si relativul, finitul i infinitul = pri, trepteale uneia si aceleiasi lumi. So etwa?**
(92: Pentru «fiintare care este mijlocilli vom 'Astra expresia:existenyi ».)
102: La Platon, in Parmenide", trecerea de la fiintare si dela until dal:Sere Reflexioe***.
*tiintare cleterininatii. Nola trad.** Cam ala ar ti? Nola !rad.
** - aretlexia exterioario. Nola frac!.
§-i
-8
pi
11
90 V. I. LENIN
104: Se spune csa, intunericul este absenla luminii. Dar «inlumina puth se poate vedea tot atit de putin ca si in intu-nericul pur »...
107 Referire la mgrimile infinitezimale, care sint luate inprocesul disparitiei lor...
«Nu exisfa nimic care s'a nu se gilseasc:ii la mijlocintre fiintare §i neant ».
«inceputul este de neconceput» dac5, neantul i tiinfarease exclud intre ele, dar aceasta nu este dialectick ciSophisterei*.
N.B.
«aci sofistica este o rationare care porne§te dela o premisA nefondatk acceptatA fAr5, criticA §i
Sof is- faa justificare, in timp ce prin dialectic h. intele-tica gem mi§carea rationalg de ordin superior, in care
asemenea determinAri, absolut separate in aparenfkdialec- tree una in alta prin ele insele, prin ceea ce ele
tica sint, §i astfel supozitia initialg, se depAse§te pe sine »(108).
Werden. Momentele ei: Entstehen und Vergehen** (109).
Das Aufheben des Werdens das Dasein***I
fiintare
concretk determinatA (?) I
110: aufheben = ein Ende machen aufbewahren )****= erhalten zugleich
N.B.
112: Dasein ist bestimmtes Sein***** (N.B. 114ein Konkretes"******), o calitate deosebithde Anderes, veränderlich undendlich*******.
* Nola lrad.aparitia i disparitia. Nola !rad.
*** Deprisirea devenirii fiintarea In fapt. Nola (rad.*** a depapi = a pune cepa = a mentine (a eonserva In acelapi tirnp). Nola
(rad.FuMarea In fapt este o flintare delerminald. Nola (rad.eceva concrete. Nola (rad.alta,variabild pi finitd.Nola lrad.
aoAdird.**
I
Si
t
CONSPECTIA. STIINTA TEORIA FIINTARII 91
114 «Determinarea astfel izolafa pentru sine, ca determinarecare fiinteath, este calitatea »... «Calitatea care, diferiafiind, isi ptistread fiintarea este realitatea» (115).
117 ...«Determinarea este negatie»...(Spinoza) Omnis determinatio est negatio*, «aceasthted are o importanta, enormh»...
120: «Ceva este prima negare a negatiei»...Aici expunerea este cam
fragmental-A si extrem de ne-buloas4.
abstrakte und abstruseHegelei Engels".
125 perechi de determin'ari: 1) «Ceva i altceva»2) «a fiinta pentru altul si a fiinta in sine».
127 Ding an sieh** «abstractie foarte ». Pare cevaIntelept si spunem d nu stim ce este lucrul insine. Lucrul In sine este o abstractie, si anume oabstractie de orice determinare Sein-filr-Ande-
res***1 I de orice raport faca de altulJ, adid nimic.
Prin urmare, lucrul in sine «nu este altceva decito abstractie goalk lipsitg de adevar».
0 idee foarte profunda.: lucrulin sine si transformarea lui in luaupentru altii (comp. Engels73). Lu-crul in sine este, in general, o ab-stractie goal, 1ipsit de viard. Inviath, in miscare, totul i toatesint, atit in sine", cit i pentrualtii", in raport cu altul, transfor-mindu-se dintr-o stare intr-alta.
N.B.
Sehr gut !!****dad intrebAm cesint lucrurile ns i n e, so ist indie Frage gedan-kenloser Weisedie Unmoglichkeitder Beantwortung
gelegt...*****(127).
Wee determinare este o negatie. Nola trod.** Diem in sine. Nota grad.
*** fiiniare pentru aitul. Nota brad.*** Foarte bine! I Nota brad.
*** atunei intrebarea imp1icI frã ea ne dim seams, imposibilitatea de a da Unrdepuns. Nofa trad.
8*
...Doug
LOGICIt.
92 V. I. tENIk
Kantianism= metafizicA
129 en passant*: modul dialectic de afilozofa, pe care nu-1 cunoafte «modulmetafizic de a filozofa, inclusiv eelcritic».
Dialectica este teoria care ne arafa cum pot fi §icum sint (cum devin) identice contrariile, ince conditii sint ele identice, transformindu-se unul in altul,de ce mintea omeneasa nu trebuie srt ia aceste contrariica moarte, incremenite, ci ca vii, conditionate, mobile,ca transformindu-se unul intr-altul. En lisant Hegel...**
134: «Limita (este) simplA negatie sau prima negatie »(des Etwas. Oricare ceva 10 are limita sa), «pe cindaltceva este totodata negarea negatiei»...
137: Etwas mit seiner immanenten Grenze gesetzt als derWiderspruch seiner selbst, durch den es iiber sich hinaus-gewiesen und getrieben wird, ist das Endliche".
(C e v a, pus ca limita sa imanentl, ca contradictiasa cu sine insuO, contradictie prin care el este scos§i impins dincolo de limitele sale, este finitul.)
Cind se spune despre lucruri Ca sint finite, prin aceasta serecunogte ch nefiinta lor este natura lor (nefiinta este fiin-tarea lor").
(iEle» (lucrurile) qiinleazd, dar adevärul acestei fiintilrieste stiqi tul lor».
PAtrunator §i inteligent! Conceptele, carede obicei par moarte, Hegel le analizeag §iarath &A in ele exista mipare. Finit?adicg mirindu-se spre un sfir§it 1 Ceva?adid n u ceea ce este altceva. Fiintarein general? adica o astfel de nedeterminare
In treacit; intre altele. Nola trod.-** Citindu-1 pa Hegel. Nola !rad.
CONSPECTUL LOGICII*. TEORIA FIINTARII 93
inch fiintarea = nefiintarea. 0 elasticitatemultilateralA,, universal'a a conceptelor, caremerge ping, la identitatea contrariilor iatg.
in ce constä esentialul. AceastA elasticitate,aplicatg in mod subiectiv, = eclectismsofisticL Elasticitatea aplicatil in mod olnec-tiv, adia, reflectind universalitatea proce-sului material si unitatea lui, este dialectica,este reflectarea justil a dezvoltkii eterne alumii.
N.B.ginduridespre
dialecticIen lisant
Hegel
139 Infinitul i finitul, se spune, sint opuse? (vezi p. 148).(comp. p. 151).
141 Sollen und Schranke* momente des Endlichen**.
143 «In tendinta depAsirii sth inceputul trecerii dincolo def init, infinitul ».
143 Se spune c ratiunea Ii are limitele ei.«Fáchidaceasth afirmatie, nu ne da'm seama c6, tocmai sehrpentru eá ceva este determinat ca limitit, aceasta gut !
a si fost depAsit6».
144' : Piatra nu cugetA, si de aceea mkginirea (Beschränktheit)ei nu este o limitg (Schranke) pentru ea. Dar si piatra Iiare limitele ei, de exemplu capacitatea de a se oxida,dae5, «este o bazrt, susceptibilA de modificare prin actiuneaacizilor».
Evolutia*** pietrei
144-145: Tot (ceea ce este omenesc) dep6seste limitele(Trieb, Schmerz**** etc.), dar ratiunea, vedeti dv., «nupoate depgsi limita»!
* Tendinta depiifirii pi Zmila. Nola !rad.** ale finitului. Nola !rad.
*" In manuseris, pe ultima liter& a euvintului aaornowifis (evolutia) so
litera cue (i"), terminatia pluralului. Nora red.*" holinatio, durere. Nola brad.
"STIINTA
tali
si
94 V. I. LENIN
Dar se intelege c6. nu orice depasire a limitelor este oadevarath eliberare de eke"!
Un magnet, daca ar avea constiinta, ar considera calibel% devierea lui spre nord (Leibniz). Nu, atunci elar cunoaste toate directiile in spatiu, si nu directia luivnieg ar fi considerata de el drept limiili a liberta,tii lui,drept marginire a ei.
Dialectica lu-crurilor insesi,a naturii Irish-si, a mersuluiinsusi al eveni-mentelor
148 ... ansitsi natura finitului coma in ase depasi pe sine, a nega propria einegatie si a deveni infinit*... Nu oforth (Gewalt) exterioarh (fremde) (149)transforma finitul in infinit, ci propriasa natura, (seine Natur)(a finitului).
151: Schlechte Unendlichkeit" infinitate calitativ opush,finitatii, nelegath de ea, despartith de ea ca si cum finitular fi diesseits", iar infinitul jenseits***, ca si cum infinitular sta deasupra finitului, in afara lui...
153: De fapt insa, Bind sie**** (finitul si infinitul) untrenn-bar*****. Ele slut una (155).
De aplicat laatomi versus
electroni.
In general,infinitateamateriei
inadincime...74
158-159... «Unitatea dintre finit si infinitnu inseamna, o juxtapunere a lor exte-rioarh sau o imbinare necorespunza-toare, contrara determinarilor lor, incare sii fie legate intre ele lucruri des-Ortite si opuse, independente unele dealtele si, prin urmare, incompatibile,ci fiecare dintre ele este in sine insusiaceasth unitate, si aceasta numai casuprimare de sine, ceea ce face ca niciunul sh nu aiba, fata, de celhlaltavantajul fiinthrii in sine si al veri-tabilei fiintaxi in fapt. Ma cum
eInfinitatea reao. Nola brad.dincoace. Nola grad .dincolo. Nola trod.` ele Cat. Nola trad.snseparabile. Nola grad.
[95
0 re'1./-10'`-`-'41."9,)'' 4.17-'''".,. It....dii4,7 .k.dr-....)6..9.v.tia y,A,F,,,,,
-.91/#t* firK*Olifil4.."
t'''Itf 4 VA "..I./ CV-A, ,tia....v,"A4,
ILro,...,t- de-h.. ..a.c.,lip
Ilf fig...".. k *-"A'uoi."4.1 7"1-2-7-4&'?
/hI ft- /.., Aee...., 4../...34 ,41....-,7f. '1.1
xklipee?lig,.....4
' ,;.,
itk: AtA1.411"-41-'4'
'''''''...:*134g
leA.,....v... "4:L...........e.. . .. ---..,r ,..&ae... y......." A-7,,
.),..., ,re.az ,,, ,-1, ,-,--
(.7;174 4"'s.,.:),°'"S;e4
oseele ki Wee, ..kr
7are4 ,..sC.44.9814. elesorfree,, /.. ..17
642;444"6. ''..leA )fta °Ald--4)' -4"---,--,6-1 ,-,---,-/-7,4 %
04)._:__/..---k....rer---:t .4ri...f.)::.__?y,--tr,-,..e....41,.:".../,,,-;,,,,--2,-,
Z/.,.....
-..f.
"Zi_j_p_4-fem'f.- 4 4,14.4.0..-s-_)-.4 0.,) ,--------- ar---2-5
fig:fiimf '14!
-Aft.4,:ea-- 17r-"14 4;4'4' 77-,-,..4 ,---..--=--", At-
erl"....** e ML-%47A744"''' f 444.44, 4"4" '7..0" ....17.4..,. AZ. 5",4-2e.,,,51,
a 9"4".'1*". el'''''A.-h.'611.4;4-4.4,41. 1."-,PI#NZ91.,f,'...frial: ,
0 pagin4 din rnanuscrieul lui V. I. LeninConepeetul eartii lui Hegel Atiinta logicii". Septembrie-decembrie 1914
Micporal
4..,:1_
,-19.7
7:9,.(;:(10- "j0..,e.s, -;'-' .3'1''#4 f' 4-"-fr'Ae-,.-.
14,' -.."7';'-.°A '''''?` ''''g'.---.1sa `*C-'
(j.'8"44/e/r9 .
g.4....a.-__-15.......--.. 4 1.-c-,./.....,
4
"g4
e.144....a
e - 4 - * * !
,7 Ac,44t?.
,
04 % 44, //, 4.WL Jr:74 JA,' y'%. .'..D 4..9,
4440 a
2t.
7`'''',A1P .4:eiN
,dcocs.
CONSPECTUL STIINTA LOGICII'. TEORIA FTINTARII 91
am argtat mai inainte, finitateaamt .este decit 'UR/sit:ea de sine insusi; deaceea in ea se cwinde infinitateaaltur ei»...<Oar progresul infinit exprim'a ceva mai Conexiunea
mult» (decit simpla comparare a finitului cu (tuturorinfinitul), «in el este pus5, totodat9, cone- panilor)xiunea (subliniat de Hegel) celor care sint progresuluitotodat si deosebiti» (160). infinit167 «Natura gindirii speculative... consta numai in cuprin-
derea momentelor opuse in unitatea lor».Problema cum trece infinitul in finit este considerati
uneori drept esenta filozofiei. Dar aceastA prob1em5, sereduce la explicarea legAturii dintre ele...
168 ... «Si in alte domenii ti se cere o anumifa pregUirepentru a sti sä pui intrebtiri, dar cu atit mai mult
Bienti se cere acest lucru in domeniul filozofiei, fiindea,"altfel risti capeti faspunsul c'a intrebarea nu e
ditl*
bun'a de nimic».173-174: Fursichsein fiintarea pentru sine = fiintarea
ca1itativ5. des'avirsia. IRaportul fata de altul a dis-
pArut; a famas raportul tap de sine.1 Calitatea ajunge lapunctul ei maxim (auf die Spitze) i trece in cantitate.
Idealismul lui Kant si al lui Fichte... (181) «se opreste ladualismul » ((neclar)) «al fiintani in fapt si al fiintitrii pentrusine »
adic5, nu existii, trecere a lucrului in sine (mentionatin propozitia urm'atoare) in fenomen ? a obiectului insubject?
De ce Fiirsichsein este &its** nu mi-e clar. Aici Hegeleste, dui:4 mine, extrem de obscur.
Bine spus I Nota trad.9* tints. Nola grad.
sg
infi-
nita,
...
98 V. I. LENIfq
N .B.
Selbstbewe-gung****
Unu este principiul antic T0110 V* (si vidul).
Vidul este considerat a fi Quell der Bewegung**(185) nu numai in sensul ch locul nu este ocupat,ci in sensul c enthält*** si «o idee mai pro-fundä, anume eh in negativ in genere se Ohtemeiul devenirii, nelinistea necontenith aautomisclrii» (186).
1 8 3: «Idealitatea fiinärii pentru sine, ca totalitate, se rein-toarce de la sine, preschimbindu-se astfel, in primul rind,in realitate, i anume in cea mai rigia, cea mai abstractii:unu».
Aph tulbure...
Ideea transformhrii idealului in real este profundd: foarteimportanth pentru istorie. Dar si in viata personalh a omuluise vede c aceasth idee contine mult adevhr. impotriva mate-rialismului vulgar. N.B. Deosebirea dintre ideal si materialnu este nici ea absoluth, iiberschwenglich75.
189 Noth. Monadele lui Leibniz. Principiul Eins***** §icaracterul lui incomplet la Leibniz76.
Se vede ch Hegel ia a sa autodezvoltare a conceptelor, acategoriilor in leghturh cu intreaga istorie a filozofiei.Aceasta imprimh inch un mu aspect intregii Logici.
193 ...«Existh un vechi precept ch unu este multime §i, maiales, a multirnea este u n u»...
195 ...«Deosebirea dintre unu si multiplu s-a definit ca odeosebire a relatiei dintre ele, care se descompune in douhraporturi: repulsia §i atraelia»...
* atom (indivizibil). Nola trad." sursd a mifalrii. Nola trod.*** oontine. Nota trod.
automipare. Nola trodmut unu. Nola OW.
CONSPECTUL ,,STIINTA LOGICIV. TEORIA FIINTARII 99
Probabil ca, in general, tot acest Fiirsichsein i-a trebuitlui Hegel, in parte, pentru a deduce transf ormareain cantitate" (199) calitatea este determinare, determinarepentru sine, Gesetzte, este unitatea, toate acestea dauimpresia a ceva cu totul fortat i lipsit de orice continut.
De notat, la pagina 203, remarca, nu lipsith de ironie, hupo-triva acestui «procedeu de care se serveste cunoasterea ce reflec-tear& asupra experientei si care consa in a percepe mai intiiIn fenomene cutare sau cutare determinAri, in a le lua apoi catemei si a admite, pentru asa-zisa lor explicare, materii funda-mentale sau forte corespunatoare, menite s producsa acestedeterminrtri ale fenomenului»...
ealitetlii
100 V. I. LENIN
SECTIUNEA 1 DOUA:
MARIMEA (CANTITATEA)
La Kant existrt patru antinomii"77. Iii realitate, fiecareconcept, fiecare categorie este, totodatit, §i antinomicA (217).
Bolul <Scepticismul antic nu s-a sustras de lascepticismului efortul de a descoperi aceastA contradictie
in istoria sau antinomie in toate conceptele pe carefilozofiei le-a gAsit in OHIO».
Analizindu-1 pe Kant intr-un mod extrem de sicanator (siingenios), Hegel ajunge la concluzia c acesta repeta pursimplu in concluzii ceea ce a spus in premise, si anume repefaeà exisat categoria Kontinuitdt* §i categoria Diskretion".
De aici rezulth, numai «c6, nici una dintreaceste determin5n, luatA singurk nu este
Wahrhafte adefaratk iar adevarul constg, numai InDialek- unitatea Mr. Aceasta este adevArata conside-tik*** rare dialectid a lor si adefaratul lor rezultat»
(226).
229: «Die Diskretion I traducere? separare****,
membr a rel, ca si die Kontinuitdt I stringerea (?), succe--siunea (?)*****, neintreruperea 1, este un moment al
232: «Cantitatea care posed'a mai intii o determinare sau oin genere, este, in deplina ei determinare, numdr»...
continuitate. Nola lrad.discrebie (disconlinuila(e) . Nola brad.
*** Adevirata. dialeotic. Nola brad.**** In manuscrie, ouvIntul seeparares este sters. Nota red.
In manueoris, ouvintele IstrIngere, suceesiunet Mnt stern. Nobs; red.
eantitdtii»...
limitg,
si
dee-
CONSPECTUL $TIINTA LOGICII". TEORIA FIINTARTI 101
234 : tAnzahl insumarenumarare
unitatea sint momente
ale numhrului».
248 In leghturh cu rolul i sensul numeirului (mult desprePitagora etc. etc.), intre altele, aceasth remarch nimerith:
«Cu cit icleile devin mai bogate in determinare i, prinaceasta, in raportare, cu atit prezentarea lor cu ajutorul unorforme cum sint numerele devine, pe de o parte, mai incilcith,iar pe de alth parte mai arbitrarh si mai lipsith de seas* (248249). ((0 apreciere a ideilor: bogate in determinare s i, p rurmare, in raportare.))
In privinta antinomiilor lui Kant (lumea Ihrh inceput etc.),Hegel dovedeste inch o dath des Langeren* ch in premise seadmite ca dovedit ceea ce trebuie sh fie dovedit (267-278).
Mai departe, trecerea cantithtii in calitate este atit deobscurh in aceasth expunere teoretic i abstracth, incit nuse intelege nimic. De revenit!!
2 8 3: infinitul in matematich. Pinh acurn legitima-rea consth numai in juste(ea rezultatelor (carea fost demonstrath cu alte temeiuri"), ...iar nu inclaritatea obiectului I confer Engels 78 I.
285: In calculul infinitezimal se trece peste o oarecare inexac-titate (recunoscuth), dar cu toate acestea rezultatul care seobtine nu este aproximativ, ci absolut exact!
totusi, a chuta aid Rechtfertigung** «nu este atit deinutil» «pe cit ar fi de inutil s. ceri o dovadh a dreptului dea te folosi de propriul thu nas»79.
N.B.
Rhspunsul lui Hegel este complicat, abstrus*** etc. etc.Este vorba de matematica superioard; comp. En-g e 1 s despre calculul diferential si integral".
M mod amfinuntit. Nola brad.*4' juotifioaro. Nola brad.
(Amur. Nola trad.
Si,
102
Este interesanth o remarch fricuth in treack de Hegel:«transcendental, adich, in esenth, subiectiv i psihologic »...«in chip transcendental, si anume in subiect» (288).
P. 282-327 u. ff.-3790 analiza foarte ananuntith a calculului diferential
integral, cu citate din Newton, Lagrange, Carnot, Euler,Leibniz etc. etc., care dovedesc cit de mult 1-a interesat peHegel aceasth disparitie" a cantitätilor infinitezimale,aceastrt pozitie intre fiintare i nefiintare". Frt studiereamatematicii superioare, toate acestea nu pot fi intelese.Este caracteristic acest titlu al chrtii lui Carnot: Réfle-xions sur la Métaphysique du calcul infinitesimaP !! !*
Dezvoltarea conceptului Verhältnis" (379-394) este citse poate de obscurh. De notat numai, la p. 394, remarca, inleghturh cu simbolurile, ch in general nu se poate obiecta nimicimpotriva intrebuintkii bor. Dar impotriva oricarei simbolici"trebuie spus ch ea este uneori un mijloc comod de a te dispensade necesitatea de a sesiza, de a arrtta, de a justifica determina-tiile de concept" (Begriffsbestimmungen). Or, tocmai aceastaeste sarcina filozofiei.
«Determinhrile obisnuite de forth, de substantialitate,de cauz5, si efect etc. sint, de asemenea, doar ni§te
N.B.? simboluri pentru exprimarea, de exemplu, a raportu-rilor de ordinul vietii sau al spiritului, adich deter-minki neadevkate pentru aceste raporturi» (394).
Retleotii asupra metafizioil oaloulului infinitezirnals Nola trod.* rolatie raport. Nola trod.
V. I. LEVI
si
I
CONSPECTUL STI1NTA LOGICIV. TEORIA FUNTXRU 103
SECTIUNEA A TREIAMASURA
«In mrtsur5, ca s5, ne exprimrun intr-o formrt abstractSsint unite laolaltl calitatea §i cantitatea. Fiintarea ca atareeste caracterul nemijlocit al lui a fi acelmi cu sine al deter-minärii. Acest caracter nemipocit al determinArii s-a suprimat.Cantitatea este, in felul acesta, fiintarea reintoarsil in sine,in sensul el este simplul fapt de a fi ace1a0 cu sine, ca indiferentfafa de orice determinare» (395). Al treilea termen este
mAsura.
Kant a introdus categoria modalitate (posibilitate, realitate,necesitate) si Hegel observá c5, la Kant:
«Aceasa categorie este inteleasil, ca un raport intre obiect§i gindire. In sensul acestui idealism, gindirea, in general,este ceva in esentti exterior lucrului in sine..., obiectivitateacare e proprie altor categorii este striiinrt categoriilor de moda-litate » (396).
En passant (397):Filozofia indiana, in care Brahma se transforms in Siva
(schirnbare = disparitie, apari tie) ...
Popoarele divinizeurt mast/ ra (399).
? Mrtsura trece in esentrt (Wesen).
(In ce priveste mAsura, nu este lipsit de interes s'S nofamobservatia, fAcutS in treacSt de Hegel, ca, «in societatea civil5,dezvoltala cantiatile de indivizi ocupati in diferite profesiunise aflS intro ele intr-un anumit raport») (402).
104 V. I. LENIN
In problema categoriei gradualitate (Allmahligkeit), Hegelobserva:
*La aceasta categoric se recurge cu usurintrt pentru a capatao i dee despre disparitia unei calitati sau a unui lucru ori pentr ua o explica, deoarece in felul acesta disparitia pare a putea fiurmarita, ca sa zicem asa, chiar cu ochii, intrucit cuantumuleste pus ca limita, si anume ca limita exterioara, variabilaprin natura ei, si, prin aceasta, schimbarea este de la sine inte-leash ca o schimbare numai a cuantumului. Dar, in realitate,prin aceasta nu se explica nimic; in fond, schimbarea este tot-odata trecerea unei calitati in alta, sau, rnai abstract, trecereade la o fiintare in fapt la nefiintare ; avem aici o altrt deter-minare decit aceea a gradualithtii, care este nuinai o micso-rare sau o marire si atrage in mod unilateral atentia asupramarimii.
Dar a o schimbare care apare ca fiMd pur cantitativase transforma si intr-una calitativa este un fapt asupracaruia si-au indreptat atentia si cei vechi, care au ilus-trat cu exemple populare nepotrivirile care iau nasteredin necunoasterea lui »... (405-406) (chelul": sa smulgiun singur fir de par ; gramada" sa iei un singurbob...) «ceea ce se respinge» (cu acest prilej) «este daseinseitige Festhalten an der abstrakten Quantums-bestimmtheit » (procedeul de a acorda in mod uni-lateral atentie determinarii abstracte a cuantumului",adica' MI% a tine seama de multiplele schimbrtri si decalith'tile concrete etc.).
... «De aceea aceste expresii nu sint o glunia anostaN.B. sau pedanta, ci stilt juste in sine si sint produsul unei
constiinte care manifesta interes pentru fenomenele ceapar in gindire.
Cuantumul, intrucit este luat ca o limita indiferenta, consti-tuie latura din care ceva existent este supus unui atac neastep-tat si dus la pieire. Viclenia conceptului constrt tocmai in aceeaca ea prinde o fiintare in fapt pe acea latura in care calitatea ei
CONSPECTUL FIIINTA LOGICII". TEORIA FIINTAIUI 105
pare ed nu are nici o importantA, i chiar in asa mAsurg, incitcresterea unui stat, a unei averi etc., care este o cauzá de nefe-ricire pentru stat, pentru proprietar, pare s'a fie la primavedere chiar o fericire pentru ei» (407).
dEste un mare merit s'a cunosti empiric numerelenaturii, ca, de exemplu, distantele dintre planete;dar un merit incomparabil mai mare este s'a facis'a disparh' cuantele empirice i sr), le ridici la formageneralii a determin'arilor cantitative, in asa fel Gesetzca ele s deving mornente ale unei legi sau ale oder
mAsurii»; meritul lui Galilei si al lui Kepler... Ma13*
«Acestia au dovedit legile descoperite de ei, afatindexisa o corespondentA Intre ele i multitudinea
singularitkilor perceppei» (416). Trebuie s'a ceremtotusi höheres Beweisen** a acestor legi, pentruca determinarile br cantitative s'a fie cunoscutedin Qualitäten oder bestimmten Begriffen, die
bezogen sind (wie Raum und Zeit)***.
Dezvoltarea conceptului des Mal3es**** ca spezifische Quan-tität***** si ca reales MaB****** (inclusiv Wahlverwandt-schaften*******, de exemplu elementele chimice, tonurilemuzicale) este foarte obscurtt.
Amp% remarcA cu privire la chimie, cu o polemicgimpotriva lui Berzelius si a teoriei lui electrochimice(433-445).
* lege sou masurk. Nola !rad.** o demonstratie do ordia mai Malt. Not(' grad.
oa1itài eau eoneepte determinate care slat puse In relatde (cum slat timpuli spatiul). Nola grad.
**** de misuri. Nota trad.eantitato specifiet. Nola trad.mtisuri reale. Nola trad.almititile elective. A'ota trad.
9 Lenin Opera complete, vol. 29
eh
2
106 V. I. LENIN
Linia nodara a raporturilor de m'asurS" (Knotenlinie vonMaBverhältnissen) treceri ale cantitStii in calitate... Dezvol-tare treptafa si salturi.
N.B.Si iafasi, la p. 448, ea, gradualitatea nu
explicS nimic WA salturi.N.B.
Intr-o Nola gAsim la Hegel, ca intotdeauna, fapte, exemple,lucruri concrete (de aceea Feuerbach ride undeva de Hegel,spunind ea el a surghiunit natara in note, Feuerbach, Opere,II, p. ?)81-.
Salturi!
La p. 448 452, o notS intitulata in tabla dematerii (nu in text !! pedantism!!): «Exemplede astfel de linii nodale; in legStufa cu afirmatiaa in naturg nu existA salturi».
Exemple: chimia; tonurile muzicale ; apa (vapori, gheata)p. 449 nasterea si moartea.
Intreruperi aleprocesului de
dezvoltaretreptatS
Salturi!
Salturi!
LII
Ab5b0r)echen der Allmahligkeit,
---'«Se spune cA in naturS nu exist1 salturi; si repre-
zentarea obisnuitS, atunci cind vrea sS inteleaggce e o nastere sau o pieire, crede, dup`a cum ammai amintit, a le va intelege inchipuindu-si-le ca oaparitie sau disparitie treptatg. Dar am mai arStatea, in general, orice schimbare in ordinea fiintariireprezintS nu numai trecerea unei mSrimi in alta,ci trecerea calitStii in cantitate, si invers, ea esteo intrerupere a procesului de dezvoltare treptatSsi formarea unui lucru calitativ diferit de cel care1-a precedat. Prin rkire apa nu se solidificS treptat,asa incit sS fie la inceput gelatinoasii si, treptat,sS se intSreasc1i, pins la consistenta ghetii, ci devinedintr-o data soli* chiar cind a ajuns la tempera-
p. (450).
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP% TEORIA FIINTARII 107
tura de inghetare, daca," famine nemiscan ea maipoate silli pAstreze starea ei 1ichid6, dar e de ajunso zguduitua, oricit de midi, pentru ca ea s'a treac`ain stare solidA.
Cind se spune cil procesul de aparitie este treptat, se sub-intelege di ceea ce apare exisfct deja intr-o formg sensibilli sau,in genere, cä e real, dar nu poate fi inc5, perceput numai dincauza micimii sale ; tot asa cum la baza presupunerii c5, dispa-ritia este treptatA stii reprezentarea cil, nefiintarea sau acelaltul care ia locul a ceea ce dispare este de asemenea dat, dareste inea imperceptibil; si anume dat nu in sensul cg acest altuleste continut in sine in altul dat, ci in sensul ea, el ar fi datca fiintare in fapt, insil imperceptibila. In felul acesta, aparitiasi pieirea sint cu totul suprimate, sau insinele, liluntricul incare ceva este inainte de a fi in fapt, se transformA intr-un minimal fiintkii in fapt exterioare, iar deosebirea esentialit, adicAdeosebirea conceptului, se transformii intr-o simplit deosebirede mkime. A face inteligibilii, aparitia sau pieirea prin gradua-litatea schimbkii inseamnil a cAdea intr-o plicticoaA tauto-logic, a proceda astfel inseamnit a presupune ei, ceea ce aparesau ceea ce piere se aflii, dinainte gata format si Ca' schimbarease transformI intr-o simplil schimbare a unei deosebiri exte-rioare, datorit4 ckui fapt se si ajunge in realitate la o tauto-logie. Dificultatea de care se loveste un asemenea intelectcare vrea s5, conceaptt constA in trecerea calitativA a ceva inaltul srm, in genere, si in contrariul sAu, in particular ; pentru asc'apa de aceasta dificultate, intelectul isi reprezint4 identi-tatea si schimbarea ca schimbki exterioare indiferente alecantitativului.
In domeniul moral, in nfasura in care moralul este consideratca Wind parte din sfera fiintarii, are loc aceeasi trecere a canti-tativului in calitativ, iar diferitele calitAti apar ca intemeiatepe o diferentil de mArime. E de ajuns un «mai mult» sau un«mai putin» pentru ca nAsura sra, fie dep6sit5, si s'a', rezulte cu
totul altceva, si anume inctilcarea moralit4ii, si totodatg. ca
9*
108 V. I. LENIN
ceea ce e just sl se schimbe in injust, iar virtutea in viciu. Tota§a §i statele cap'at5, un caracter calitativ diferit ca o consecint4a mArimii lor diferite, celelalte conditii eciminind egale»...(450 452).
Mai departe.Trecerea fiintrii in esenta (Wesen) este expusA extrem de
obscur.
Sfiqitul volumului I.
CONSPECTUL ,,STIINTA LOGICIL'. TEORIA ESENTEI 109
VOLUMUL AL IV-lea. (BERLIN, 1834)PARTEA I. LOGICA OBIECTIVA
SECTIUNEA A II-a: TEORIA ESENTEI
SECTIUNEA INTII:ESENTA CA REFLEXIE IN EA INSASI
«Adevarul fiintarii este esenta» (3)*. Aceastaeste prima fraza, care are rezonanta pe de-a-ntre-gul idealista, rnistica. Dar imediat dupa aceeaincepe, ca s zicem asa, o adiere proaspata.«Fiintar ea este ceva nemijlocit. Vrind insacunoasca adevarul** fiinrii in sine 0: pentru teoria
sine, cunoasterea nu se opreste» (n u se o pr cunoasterii
te. N.B.) «la nemijlocit si la determinarilelui, ci pdtrunde (N.B.) prin (N.B.) el,cu presupozitia c dincolo de aceasta fiintare(subliniat de Hegel) mai exista altceva decitfiintarea Insi, C acest fundal constituie ade-Vain]. I iinthrii. Aceasta, cunoastere este o cunoas-tere mijlocita, deoarece ea nu se afla nemijlocitla esenta si in esenta, ci incepe de la altceva,de la fiintare i trebuie in prealabil s parcurga'un drum, cautind s iasa din fiintare sau, mai drumul"exact, sa, patrunda in ea »...
Aceasta Bewegung***, acest drum al cunoasterii, pare a fiactivitate a cunoasterii" (Tatigkeit des Erkennens), «exterioaraf iintrli ».
«Dar acest mers este miscarea fiintarii I Semniticatieing§i . obiectiva
Hegel. Werke, B. IV, Berlin, 1834. Nola red.** Notans, In treackt, ci Hegel a ironizat tn repetate rInduriFomp. pasajele oitate mai
sue In legituri eu dezvoltarea treptatil ouvIntul (si nqiunea) erkiiren, a oxpliea, opunind,fir& Indoiali, solutiei metafizice absoli7e s-a explioat" I! prooesul vesnie al ounoasterii dinoe In oe mai aprofundate. omp. vol. III, p. 464: opoate ti cunose d sau, cum se spuuo, expheatr.4' miecare. eta trad.
sa
A
110 V. I. LENIN
«Esenta... este ceea ce este... gratie desfrtsurkii miscfiriiproprii, infinite a fiintrtrii* (4).
«Esenta absolutit... nu are fiinfare in, fapt. Dar ea trebuietreac5, in fiintare in fapt» (5).
Esenta ocuprt un loc intermediar intre fiintare in faptconcept, ca trecere la concept (=-- absolut).
Subdiviziunile esentei: aparenta% (Schein), fenomen (Erschei-nung), realitate (Wirklichkeit).
Das Wesentliche und das Unwesentliche* (8). Der Schein (9).Neesentialul, aparenta, cuprinde un moment al nefiintkii
sale in f apt (10).
adiea," neesentialul, aparentul, superficialul dispare decele mai multe ori, nu se mentine atit de tare", atit deferm" ca esenta". Etwa**: miscarea unui riu spuma.sus si curente de adincime jos. Dar , spumaeste o expresie a esentei!
Aparenta si scepticismul, respectiv kantianismul:«Prin urinare, aparenta constituie, In scepticism,
fenomenul, si tot asa, in idealism, fenomenul este ceeace apare, fiMd, ca atare, un fel de nemijlocire care nu estenici un lucru, nici o fiintare indiferentA care s'a existein afara determinkii ei sau a raportkii la subject. Seep-ticismul nu si-a permis s spun'a: este; idealismul mainou nu si-a permis sii considere cunoasterea ca o cunoas-tere a lucrului in sine; aceastrt aparenta nu si-ar afla,in genere, vreo fundamentare in ceva ce fiinteaanici lucrul in sine nu si-ar avea proprill-zis Mc in cunoas-tore. Dar, totodatrt, scepticismul a admis variate deter-
N.B. minki ale aparentei lui, sau, mai clegrabrt, aceastrt apa-rentrt a sa avea drept continut intreaga bogrttie variataa lumii. La fel, fenomenul idealitilor cuprinde in sineintreg acest ansambht de determinki multiple si variate».
1Voi includeti in Schein*** intreaga bogittie a lumii siapoi negati caracterul obiectiv al lui Schein!!
Esentialul i neesentialul. Nota trad.De Lxemplu. A fa trad.* apannta. 2 la to
s5,
si
d.
si
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP. TEORIA ESENTEI 111
«Aceast4 aparentg si acest fenornen sintnemijlocit determinate in toat g. aceastA varie-tate. i chiar dad la baza acestui continut nust5, nici un fel de fiintare, nici un fel de lucrusau lucru in sine, el eimine pentru sine ceeace este; el a fost doar transpus de la fiintare laaparent6, astfel c'a aceasta contine in sine toateacele determinAri variate care sint nemijlocite,de ordinea fiintgrii, altele una fatil de alta.De aceea aparenta este ea insh'si ceva deter-minat in mod nemijlocit. Ea poate avea acestcontinut sau altul, dar acest continut nu estepus prin ea indsi, ci il are in mod nemijlocit.Idealismul leibnizian, kantian sau fichtean,ca si celelalte forme de idealism, au iesit, totatit de putin ca si scepticismul, dincolo de limi-tele fiintarii ca determinare, dincolo de aceast6nemijlocire. Pentru scepticism, continutul aces-
tei aparente este dat knemijlocit dat" III ; oricare
ar fi acest continut, pentru scepticism el estenemijlocit. Monada lui Leibniz dezvoltil din eainsgsi reprezenarile sale ; dar ea nu este fortalor generatoare si unificatoare, ci ele ies lasuprafata ei ca niste brtsici; ele sint indiferentein raport de nemijlocire una fatg de alta si,prin urmare, fat& de monada insiisi. La fel sifenomenul kantian este un continut dat al per-ceptiei; el presupune inriuriri, determiniri alesubiectului, care sint in raport de nemijlocireunele fatli de altele si fata de subiect. In idealis-mul fichtean, impulsul infinit, ce-i drept, n-arela bad nici un lucru in sine, asa incit devineo purN, determinare a Eului. Dar in raport cuEul, care face ca ea s5, fie a lui proprie si care-isuprimg exterioritatea, aceastA determinare estetotodafa, nemijlocitet, este o timita pe care ea,ce-i drept, poate s-o depAseasd, dar care arein sine acea indiferenta in virtutea dreia limita,
caracterulnemijlocit
al aparentei
nu au mersmai adinc!
comp. cumachismul!!
112 V. I. LENIN
desi este proprie Eului, contine in sine o nefiin-tare a lui nemijlocith,» (10-11).
...«Determinatiile prin care ea>) (der Schein) «se deosebestede esent5, sint determinatii ale esentei
...«Nernijlocirea nefiincarii este ceea ceaparenta = na- constituie aparenta... Fiintarea este nefiin-tura negativg tarea in esenfa. Nimicnicia ei, ca atare,
a esentei este natura negativei a esentei insesi»......<4Ambele aceste momente, nimicnicia, dar ca subzistentl,fiintarea, dar ca moment, cu alte cuvinte negativitatea
fiintind ca atare i nemijlocirea reflectafa, care alcAtuiescmomentele aparentei, sint, prin urmare, momentele esentei
«Aparenta este insilsi esenta in determinarea(12-13).
Aparenta este (1) neant, nimicnicia (Nichtigkeit), careare determinatia fiintrii
(2) fiintarea ca moment
<Asadar, aparenta este insitsi esenta, dar esenta intr-odeterminatie care este astfel a este numai un moment alesentei, iar esenta este aparitie a sa in ea inslisi»-(121).
Aparenta este esenta intr-una din determinatiile ei,intr-una din laturile ei, intr-unul din momentele ei. Esevfapare a fi ceva anumit. Aparenta este aparitie, reflex (Schei-nen) al esentei ins4i in ea insasi.
contine aparenta in ea ins'Asi ca proprie miscareinfinifa a ei»...
...«Esenta este, in aceasa automiscare a ei, reflexie. Apa-renta este acelasi lucru cu reflexia» (14).
1
Aparenta (ceea ce apare) este ref leetarea esenteiin ea insa'si.
...«Esenta...
insasis...
si
"nsasiu...
liinthriie...
CONSPECTUL ,,STUNTA LOGICIP. TEORIA ESENTEI 113
... «Devenirea esentei, miscarea ei de reflexie, este de aceeamiscarea de la nimic la nimic si, prin urmare, e o miscare dereintoarcere la sine »... (15).
Ingenios si profund. Existk in naturI si in viatk miscAricare due la nirnic". Numai ea miscare care porneste dela nimic" nu existk Totdeauna se porneste de la ceva.
«Reflexia, in mod obisnuit, este luatä in sens subiectiv,ca miscare a puterii de judecat& care trece dincolo de reprezen-tarea nemijlocia clan; si cautil pentru aceastA reprezentaresau compar4 cu ea determinriti generale» (21). (UrmeaA uncitat din Kant. Critica puterii de judecatV82)... «Dar aici nueste vorba de rellexia con§tiintei si nici de reflexia mai deter-minatA a intelectului, care are ca determin5xi particularul siuniversalul, ci de reflexie in genere »...
Deci si aici Hegel il invinuieste pe Kant de subiectivism.N.B. acest lucru. Hegel este pentru semnificatia obiectivrt"(sit venia verbo*) a aparentei, a ceea ce este dat nemijlocit"_Itermenul d a t" este, in general, des intilnit la Hegel;
vezi p. 21 i.f.; p. 221. Unii filozofi mai milrunti discutil dacti,
e cazul sg, ia drept bazil esenta sau ceea ce este dat nemijlocit(Kant, Hume, toti machistii). In loc de s a u, Hegel pune§i, explicind continutul concret al acestui si".
«Die Reflexion este aparitia, reflexul esentei insauntrul ei
insAsi» (27) (cum ea traducem? prin reflectare? determinare_reflexivA? reflexie nu se potriveste).
... (tEa» (das Wesen) «este o miscare ce se infaptuieste prinmomente diferite, este absolutA mijlocire cu ea ins6si»... (27).Identitate deosebire contradictie
+ [Gegensatz]** (temei)...in specialopozitia
scuzati expresial Nola lrad.Li manueorie, ouvintul . Gegensatz * sae §ters. Nola red.
114 V. I. LENIN
De aceea Hegel explich caracterul unilateral, fals al legiiidentithtii" (A = A), al categoriei (toate determinhrile fiinriisint categorii p. 2 7 2 8).
«Dach totul este identic cu sine insusi, atunci nu este diferit,nici opus si n-are nici un fel de temei* (29).
«Esenta este... simpla identitate cu sine inshsi» (30).Gindirea obisnuith pune alhturi una de alta (daneben")
asemAnarea i diferenta, neintelegind «aceastfi miscare de tre-cere a uneia dintre aceste determinhri in cealalth»: (31).
Si iarhsi impotriva legii identithtii(A = A): adeptii ei,
anentinindu-se la aceasth identitatecath care fi are opusul ei in deosebire, nu
termenii sint vhd ch, in felul acesta reduc identitatea la osubliniati de determinare unilateralä, care, ca atare, este
mine lipsith de adevar» (33).( «Tautologie goalh»: 32).
(«Contine numai adev5xul formal, abstract, neim-plinit » (33)).
Formele reflexiei: exterioard etc. sint foarte neclar expuse. I
Principiile deosebirii: aoate lucrurile sint deosebite»...a este in acelasi timp non-A*... (44).
«Nu existh douh lucruri identice »...Deosebirea existà in cutare sau cutare laturh (Seite), Rilek-
sicht etc., insof ere* etc.
bien dit! !**
«Obisnuita atitudine delicath fath de lucruri, care nu arealfa preocupare decit aceea ca ele sh nu se contrazich, uithde data asta, ca si in alte cazuri, c pe aceasth cale contradictianu este rezolvath, ci doar deplasath in alt loc, in reflexia subiee-tivh sau exterioarà ca atare, i c aceasta din urmh contineefectiv intr-o singurh unitate, ca suprimate i raportate unul
* privinti etc. aintrucIts. Nola tractbine spus 1 Nota !rad.
nemi§-N .B.
§i
4'
C014SPECTUL STIINTA LOGICIr. TEORIA ESENTEI 115
la altul, ambele momente, care in urma acestei indepgrtgrisi deplasgri sint enuntate ca fiind pur si simplu puse» (47).
(Aceast5, ironie este nostimM Atitudine delicatV fat5, denaturg si de istorie (la filistini) stelduinta de a le curgtade contradictii si de luptg)...
Rezultatul adungrii lui -I- si este zero. «Rezultatul contra-dietiei, nu este numai zero» (59).
Rezolvarea contradictiei, reducerea pozitivului si negati-vului la simple determingri" (61), transform5, esenta (das
Wesen) in temei (Grund) (ibidem).... <Contradictia rezolvatg este, prin urmare, temeiul, N.B.
esenta ca unitate a pozitivului cu negativul »... (62).
«Nu e nevoie de prea multi deprindere de a gindi sireflecta pentru a ne da seama ck dad ceva este definitca pozitiv, atunci, cind se porneste de la aceastg baz5,si se inaintead mai departe, acest ceva se transformknumaidecit si nemijlocit, in negativ si, invers, ceea ceeste definit ca negativ se transformg in pozitiv, pentrua ne da seama d gindirea reflexivg se incurcl in acestedetermingri si se contrazice singurg. Necunoastereanaturii acestor determin5zi face sg se nascg pgrerea cgin aceastg confuzie e ceva nepotrivit, care nu trebuies5, existe, si ca ea trebuie sg fie atribuitg unei erori subjec-tive. in realitate insk trecerea acestor determingri unaIIIin alta Amine o simplg confuzie atita timp cit n-aicgpgtat incg constiinta necesiteltii transformilrii»(63).
. ...«Opozitia dintre pozitiv si negativ este inteleasg mal alesin sensul cg primul (chiar dad prin denumirea lui exprimg:ceea ce e pus, prepus) trebuie s5, fie ceva obiectiv, iar eel de-aldoilea trebuie A fie ceva subiectiv, care tine numai de reflexiaexterioarg si n-ar avea nimic de-a face cu obiectivul, cu ceeace este existent in sine si pentru sine, si n-ar exista in niciun fel pentru el» (64). «intr-adevAr, dad negativul exprimgnumai abstractia produsg de arbitrarul subiectiv »... (atunci el,acest negativ, nu existg «pentru pozitivul obiectiv»)...
116 V. I. LENIN
«Adevärul, ca cunoastere conformS cu obiectul,este si el pozitiv, dar el este aceastg egalizare cu
a devgrul sine numai in mSsura in care cunoasterea s-a com-p portat negativ fats de celglalt, a pgtruns obiectulobiectul si a suprimat negatia pe care el o reprezintS. Eroa-
rea este ceva pozitiv, ca opinie care se stie ca ataresi care persevereazg in ceea ce nu este in sine si
existent pentru sine. Cit despre nestiint'S' , ea este sau cevaprin sine indiferent fa:0, de adevk si de eroare si deci nu
insusi este determinatg nici ca pozitiv, nici ca negativ,asa a determinarea ei ca o lipsg apartine reflexieiexterioare; sau, dimpotriv5 ca ceva obiectiv, cadeterminare proprie a unei naturi, ea este un impulsindreptat impotriva lui insusi, un negativ carecontine in sine o tensiune de orientare pozitivg.
Una dintre cele mai importante cunostinteconsfa in a aprecia si a re-tine pgrerea, in leggturg,cu natura acelor determinAri ale reflexiei de carene ocupg,m, cg adevIrul lor constg numai in rapor-tarea kr una la alta si, prin urmare, in faptul Cafiecare determinare cuprinde in insusi conceptulei pe cealaltS; fAr g. aceastS cunoastere nu se poateface, propriu-zis, nici un pas in filozofie» (65.66).Acest fragment este luat din nota 1.
Nota 2. «Principiul terfului excluso.Hegel citeazg acest principiu al tertului exclus: «Ceva este
sau A sau non-A ; un al treilea termen nu existg» (66), si ilanalizeazei". Dad. prin aceasta se aratl ea «orice estecontradictoriu», cg mice isi are determinarea lui pozitivg sinegativS, atunci este bine. Dar dacS prin aceasta se intelege,asa cum se intimpfg de obicei, ca. din toate predicatele se iasau cel dat sau nefiintarea lui, atunci este ceva trivial" !!Spiritul... este duke sau nedulce, verde sau neverde? Deter-minarea trebuie sg ducg la o precizare, dar in aceastA trivia-litate ea nu duce la nimic.
Si apoi, contimia Hegel pe acelasi ton glumet, se
spune a nu existA un al treilea termen. Existi un altreilea termen chiar in aceastA propozitie, ins* A esteal treilea termen, deoarece A poate fi si + A si A.
CONSPECTUL STIINTA LOGICII'. TEORIA ESENTEI
«Deci chiar acest ceva este al treilea termen care ar trebuiA fie exclus» (67).
Spiritual si just. Fiecare lucru concret, fiecare ceva concretse afra In raporturi diferite si adesea contradictorii cu totrestul; ergo* este el insusi si altceva.
Nota 3. (Trincipiul contradietiei» (la sfir-situl cap. 2, sectiunea 1 a dartii a 11-a a Logicii).
«Asadar, dada, primele determidri ale reflexiei identi-tatea, diversitatea si opozitia si-au gtisit expresia intr-opropozitie, cu atit mai mult determinarea in care ele treeca in adev&rul lor, si anume contradictia, trebuie sil fiecuprinsA si exprimata intr-o propozitie: toate lueru-rile sini in sine contradietorii; §i sensulacestei propozitii este cA, in raport cu celelalte, ea este mai IIdegrab5, aceea care exprima" adevdrul $i esenta lucrurilor. IIContradictia care se manifesth, in opozitie nu este altcevadecit nimicul desfilsurat, cuprins in identitate, si care a fostexpus de noi in enuntul: principiul identiti4ii nu ne spunenimic. Aceastil negatie se determinä in continuare si devinedeosebire si opozitie, care este tocmai contradictia pus'a.
Dar una dintre principalele prejudeati ale logicii, asacum a fost ea inteleas6 pid, acum, si ale modului obisnuitde a vedea constg, in faptul c6, contradictia nu este conside-rat'a a fi o determinare tot atit de esentiara, si de imanentrtca identitatea; or, dada ar fi vorba s'a, stabilim o ierarhiesi ar trebui 0, pIstram ambele determin'ari ca separate,atunci ar fi cazul s5, considefam contradictia ca fiind deter-minarea cea mai profund si mai esentialii. Aceasta deoarece,in opozitie cu ea, identitatea nu este decit determinarea aceea ce e doar nemijlocit, a fiintarii lipsite de viatii, ; contra-dictia insa este izvorul oricdrei mi$ciiri $i al oriciireimanifestiiri vitale: numai in mlisura incare cuprinde in sine insusi o contradictie un lucruse mi$cd, are In el impuls $iactivitate.
* prin urmare. Nola trod.
117
1
118 V. I. LENIN
Mai intii, contradictia este de obicei inlAturatA din lucruri,din ceea ce este si, in genere, din domeniul adevArului; seafirmA cA nu existA nimic contradictoriu. Apoi ea este,dirnpotrivA, izgonitA in reflexia subiectivA, sub motiv ca.abia ea ar institui-o, prin propria ei raportare i comparare.Dar, la drept vorbind, nici in aceastA reflexie ea n-ar fiprezentk fiinda ceea ce e contradictoriu n-ar putea fi repre-zentat i nici gindit. In genere, ea este consideratk atitin realitate, cit i in reflexia intelectivA, ca ceva accidental,ca o anomalie sau ca un paroxism morbid trecAtor.
Cit priveste insA afirmatia cA nu existA contradictie, cA eanu este ceva existent, o asemenea afirmatie nu e de naturA sA nenelinisteascA. 0 determinare absolutA a esentei trebuie sA segAseascA in orice experientk in orice e real, ca i in orice concept.Am arAtat mai inainte ceva asemAnAtor cind am vorbit deinfinit, care este contradictia asa cum se manifestA ea in sfera
Experienta obisnuitA insA ne aratA ea insAsi cA existAcel putin o multime de lucruri contradictorii, de institutiicontradictorii etc., a cAror contradictie Ii are izvorul nu numaiin reflexia exterioark ci si in ele insele. TotodatA, contradictianu trebuie sA fie consideratA ca o simpM, anomalle, care seintilneste numai pe alocuri: ea este negativul in determinarealui esentialA, principiul oricdrei automigliri, care nu estealtceva decit o manifestare a contradiettei. Ins Asi miscareaexterioark sensibilk este nemijlocita fiintare in fapt a contra-dictiei. AceastA miscare nu trebuie inteleasA numai in sensulcA ceva este in acest «moment» aici i in alt «moment* acolo,dar i in sensul cA acel ceva, in unul i acelasi «moment», seaflA si nu se aflA aici, cA el fiinteazA si totodatA nu fiinteazA«aici». Trebuie sA recunoastem, impreunA cu dialecticieniidin antichitate, contradictiile pe care, asa cum au arAtat ei,le contine miscarea, dar de aici nu reiese cA nu este miscare,ci, dimpotrivk cA miscarea este liintarea In lapt a contradictiei
La fel si automiscarea internA, propriu-zisk impulsul ingenere (apetitul sau nisus*-ul monadei, entelehia substantei
* efort. Nola trad.
CONSPECTUL STIINTA LOGICII'. TEORIA ESENTEI 119
absolut simple), nu consth, in altceva decit in faptul d ceva,in una si aceeasi privintk este in sine insusi si totodath estesi absenta lui, propriul lui negativ. Abstracta iden-titate nu are ind, de loc viatd, dar, intrucit pozi-tivul este in el insusi negativitate, el merge dincolo de sine siprovoacd propria sa schimbare. Astfel cevaeste viu numai in mIsura in care contine in sine contradictiasi este tocmai acea fort5, care e in stare s5, cuprind5, si d, suporteaceasth. contradictie. Dar dad ceva ce existh nu este in stare,in determinarea lui pozitivk sa,' tread, totodata," in determinarealui negativ5, si s'a le conserve una in alta, cu alte cuvinte dad,acest ceva nu este in stare sg-si aild in sine contradictia, elnu este unitatea vie, nu este temeiul, ci isi &este in contra-dictie anihilarea sa. Gindirea speculativg consfa numai in aceeaa retine ferm contradictia si in ea se mentine pe sine indsi,iar nu in aceea a, asa cum se intimpta in domeniul reprezen-tkii, se lad in sthpinirea contradictiei si permite, datorithacesteia, ca determinkile ei A se destrame si A se piard6 inaltele sau in neant» (67-70).
Miscarea si automicarea" (N.B. acest lucru! miscareaautonomg, (de sine stAtAtoare), spontank lituntrie-neemiii),schimbarea", miscarea si viata", principiul orickei auto-miscki", impulsul" (Trieb) spre miscare" si spre activitate"
opozitia fara de lipsa de viatd a fiinfiirii"cine va crede a in aceasta const5, esenta hegelianismului",
a hegelianismului abstract si abstrus (greoi, incilcit?)??Aceasth esent'a a trebuit d fie dezvAluitk inteleask hinüber-retten83, cuthtath, purificatk ceea ce au si fAcut Marxsi Engels.
Ideea misckii si schimbkii universale (1813, Logica) afost presimtith inainte de a fi aplicath la viatii, si la societate.Ea a fost proclamath pentru societate (1847) inainte de a fidovedith in aplicarea ei la om (1859)84.
120 V. I. LENIN
((Dna in miscare, in impuls etc. contradictia
ascunsa este ascunsa reprezentarii datorit5, simplitiiliidatorila acestor determinari, in determinatiile de relatie,
simplitatii dimpotriva, ea se infatiseaza in mod nemijlocit.Exemplele cele mai banale, ca sus si jos, dreaptasi stinga, tata si fiu si asa mai departe la infinit,toate contin opozitia intr-o singura determinare.Este sus ceea ce nu este jos ; a fi sus inseamng,doar a nu fi jos, iar susul exista numai in masurain care exista im jos, si invers ; in orke deter-minare se cuprinde si opusul ei. 'fatal este altulfiului, iar fiul este altul tatalui si fiecare dintreei este numai acest alt al celuilalt ; si, totodata,fiecare dintre aceste determinari este numai insi prin raportare la cealalta; fiintarea kr esteo subzistare, si numai una... (70).
«De aceea reprezentarea are, bineinteles, peste tot dreptcontinut contradictia, dar nu ajunge Inca la constiinta ei ;ea famine reflexie exterioark care trece de la egalitate la neegali-tate sau de la raportarea negativa la reflexia in sine a unor deter-minki distincte intre ele. Aceasta reflexie mentine exterioareuna alteia aceste doua determinki si isi da seama doar de ele,iar nu si de trecerea care constituie esentialul si contine in sinecontradictia. Reflexia perspicace, pe care e cazul s-o men-tionam aici, constk dimpotrivk in sesizarea si enuntareacontradictiei. Desi ea, ce-i drept, nu exprima conceptul lucru-rilor si al raporturilor lor, ci are ca material si continut numaideterminatiile de reprezentare, asaza totusi aceste determina-tii intr-o corelatie care contine contradictia lor si face astfelsh se intrevada prin ea conceptul lor. Ratiunea ginditoareinsa ascute, ca s5, zicem asa, deosebirea tocita a diversului,simpla multiplicitate a reprezentarii, fkind din ea o deosebireesentiala, o opozitie. Numai pe aceasth cale contradictiilemultiple, ajunse la un inalt grad de acuitate, dobindesc miscaresi viata unele fata de altele si isi cistiga in si prin contradictdeacea negativitate care constituie pulsatia bluntrica a auto-miscarii si vietii»... (70-71).
CONSPECTIJL STIINTA LOGICII'. TEORIA ESENTEI 121
N.B.(1) Reprezentarea obisnuitg sesizeazg deosebirea i contra-
dictia, dar nu trecerea de la una la alta, si aces taeste luerul cel mai important.
(2) Reflexie inte1ectiv i ratiune.Reflexia intelectivg sesizeazg contradictia, o enuntii,
pune lucrurile in raport unul cu altul, laA A se intrevadgprin aceastg contradictie conceptul kr", dar nu exprimiiconceptul lucrurilor si al raporturilor kr.
(3) Ratiunea ginditoare (intelectul) ascute deosebireatocitg a diversului, simpla multiplicitate a reprezentgrilor,Wind din ea o deosebire esen,Siali, o opozitie. Numai ridicatela culmea contradictiei diversitgtile devin mobile (reg-sam) si vii una fatg de alta, dobindesc acea negativitatecare constituie pulsatia launtricii a auto-micarii a vietii.
Subdiviziuni:Der Grund (temeiul)(1) temeiul absolut die Grundlage (baza). ,,Form i materie".
Continut".
(2) temeiul definit (ca temei lpentrul un continut determinat).
Trecerea lui in mijlocire conditionatii die bedingendeVermittelung.
(3) lucrul in sine (trecerea in existentd). Notg.«Principiul ratiunii suficienteo.In mod obisnuit: «Orice lucru Ii are ratiunea sa suficientg
(temeiul su suficient)».«Sensul acestei propozitii este, In genere, acela a tot ce
este trebuie considerat nu ca ceva nemijlocit, ci ca ceva pus ;nu trebuie A te opresti la fiintare in fapt nemijlocitg sau ladeterminare, In genere, ci A te desparti de ele pentru a teintoarce la temeiul acesteia»... Este de prisos A adsauggm:ratiune suficieng. Insuficientul nu este o ratiune de a fi.
10
pi
122 V. I. LENIN
Leibniz, care a facut din principiul ratiunii suficiente bazafilozofiei sale, a inteles mai profund acest lucru. «Leibniza opus suficienta ratiunii de a fi, adica a temeiului, mai alescauzalitatii in sensul strict al acestui cuvint, ca modmecanic de actiune» (76). El a cautat Beziehung" derUrsachen* (77), «intregul ca unitate esentiala».
El a cautat scopul, dar teleologia85 nu-si are loculaici, ci in teoria conceptului.
...«Nu se poate pune intrebarea in ce fel ajunge forma laesenta deoarece ea nu este decit aparitia in sine insasi a esenteireflexiei proprii, care ii e inerenta (sic!)»... (81).
1
Forma este esentiala. Esenta are o forma. intr-unfel sau altul forma e dependenta si de esenta...
,
Esenla ca identitate fara forma (identitate cu ea insasi)devine materie.
«...Ea» (die Materie) «este baza propriu-zisa sau substratulformei»... (82).
40aca facem abstractie de orice determinari, de orice forma,famine materia nedeterminata. Materia este ceva cu totalabstract. (Materia nu se poate vedea, simti etc.; ceea ce sevede sau se simte este deja materie determinaki, Mica' unitateamateriei si a formei)» (82).
Materia nu este temeiul formei, ci unitatea temeiului cu ceeace este intemeiat. Materia este pasivul, iar forma este activul(tatiges) (83). «Materia trebuie sa capete forma, iar forma tre-buie s a se materializeze»... (84).
«Ceea ce apare ca o activitate a formei este, de altfel,N.B. in aceeasi masura miscare proprie a materiei insasi»...
(85-86).... (§i una si alta, actiunea formei si miscarea materiei, sint
unul si acelasi lucru... Materia ca atare este determinata sau
raportul" cauzelor. Note) trod.
CONSPECTUL "STIINTA EOGICII". TEORIA ESENTEI 123
are in mod necesar o forma oarecare, iar forma este pur i simpluo forma materialg, stabila» (86).
Non,: «Metodg formalg, de explicare, pornind de la ratiunitautologice.»
Foarte des, mai ales In stiintele fizice, ratiunea de a fi"este explicata in mod tautologic: miscarea pamintului se explicgprin forta de atractie" a Soarelui. Dar ce este forta de atractie?Tot o miscare !! (92). 0 tautologie goalg: de co se duce omulacesta la oras? Datorita fortei de atractie a orasului ! (93). instiinta se Intimpli i asa: la inceput sint prezentate drepttemei" moleculele, eterul, materia electricg," (95-96) etc.,iar dupg, aceea se constata «ea' ele » (aceste concepte) «sint
propriu-zis niste determinari deduse din ceea ce ele sint menitesa fundamenteze, adica sint niste ipoteze i fictiuni dedusedintr-o reflexie necritica »... Sau se spune ea' noi «nu cunoastemnatura interna a acestor forte si materii»... (96) si c atuncinu mai rgmine nimic de explicat", ci trebuie pur si simplusg ne limitam la fapte...
Der reale Grund*... nu este o tautologie, ci uo alta deter-minare a continutului » (97).
In problema temeiului" (Grund), Hegel remarca printrealtele
«Dacg despre natura se spune cil ea este temeiul lumii, atunci,pe de o parte, ceea ce se numeste natura este acelasi lucru culumea, iar lumea nu este altceva decit natura insasi» (100).Pe de alta parte, «pentru ca natura sit deving, lume, i se maiadauga din afarg o mare varietate de determinari»...
Intrucit orice lucru are mehrere"** odeterminari ale conti-nutului, raporturi i aspecte», se pot aduce oricit de multeargumente pentru §i contra (103). Este tocmai ceea ce Socratesi Platon numeau sofisticg,. Argumentele de acest fel nu continuintregul cuprins al lucrului», nu-1 «epuizeazii, » (In sensul deua contine legatura lucrului», si de «a cuprinde toate* laturilelui).
temeiul real. Naa trad.multiple". Nola grad.
10*
124 V. I. LENIN
Trecerea de la temei (Grund) la conditie (Bedingung).
Dar elaborareapur logicV?Das Milt zu-sammen***.
Acestea trebuiecoincida", ca
inductia §i de-ductia in Ca-
pitalul"
Deseori la He-gel cuvintulmoment" esteluat In sensulde moment allegdturii,de moment in
conexiune
If I'm not mistaken, there is muchmysticism and leeres* pedantism laHegel in aceste concluzii, dar ideea fun-damental5 este geniala: ideea leghturiiuniversale, multilaterale, vii Intre toatelucrurile §i a reflecthrii acestei leggturi
materialistisch auf den Kopf gestellterHegel** In conceptele omului, care tre-buie s'a fie §i ele cioplite, §lefuite, elas-tice, mobile, relative, legate intre ele,unitare in opozitia lor pentru a cuprindelumea. Continuarea operei lui Hegel §i alui Marx trebuie s. constea in elaborareadialectied a istoriei gindirii ome-ne0i, a 0iintei §i a tehnicii.
Riul i pialturile in acest riu. Pozitialieegrei picAturi, raportul dintre ea 0celelalte; leggtura ei cu celelalte; directiamicrii ei; viteza; linia micrii dreap-th, curl* circulath etc. in sus, In jos.Suma micrii. Conceptele ca inventariiale diferitelor laturi ale mipirii, ale dife-ritelor picaturi lucruri") ale dife-ritelor suvoaie" etc. lath a peu pres****tabloul lumii dupa Logica lui Hegel, firq-te minus bunul dumnezeu i absolutul.
(iDacA, sint intrunite toate conditiile unui lueru, atunci elcapata existenth»... (116).
Foarte bine! Dar ce cauta aici ideea absoluth §i idealismul?
Este amuzanta aceasth deducere" a ...existenfei...
* Deed nu ma fusel, exist& aid mult mistialem i gol. Nota trod.Hegel riisturnat In chip materialist. Nota trod.
*** Aceasta coincide. Nola grad.ou aproximatie. Nola trad.
s.
t
(=i
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP. TEORIA ESENTEI 126
SECTIUNEA A DOUA:
FENOMENUL
Prima frazg: «Esenta trebuie sg. aparg»... (119) aparitiaesentei este (1) Existenz (lucru); (2) fenomen (Erscheinung).( «Fenomenul este ceea ce este lucrul in sine sau adevgrul lui»,p. 120.) «Lumii fenomenelor ii este opusg lumea reflectatg inea insgsi, lumea care este in sine »... (120). (3) Verialtnis (raport)si realitate.
Intre altele: «Demonstratia este, in general, o cunoa§tere
«Diferitele moduri de fiintare cer moduri de mijlocireproprii lor sau le contin in sinea lor ; de aceea qi natura demon-stratiei este diferitg pentru fiecare dintre ele »... (121).
despre existenta lui dumnezeu!! Bietuldumnezeu gsta! Cum se roste§te cuvintul existentg,se §i simte vizat.
Existenta se deosebeste de fiintare prin naraetern1
(Vermittelung: 124). Prin caracterul ei concret §i prin legg-_tura
...«Lucrul in sine §i fiintarea sa mijlocia sint amindougcuprinse in existen i amindoug sint existente; lucrul in sineexistg §i este existentg esentialg a lucrului, in timp ce fiintareamijlocitg este existenta lui neesentialg»... (125).
? Lucrul in sine este fatg de fiintare ceea ce este esen-tialul MO, de neesential?
mij locith. »...
ci. soijing,it
:?-1
iarlsi...
j..j
126 V. I. LENIN
:..«El» (Ding-an-sich) «nu trebuie s aiba in el insusi nicio diversitate proprie determinath si de aceea dobindeste aceast5,diversitate numai cind este transpus in reflexia exterioark insaatunci famine indiferent fata de ca. ( Lucrul in sine areculoare numai cind e pus sub ochi, are miros cind este pus subnas s.a.m.d.)»... (126).
...«Un lucru are proprietatea de a produce in altul cutaresau cutare efecte 5i de a se revela intr-un mod propriu in rapor-turile sale »... (129). «Lucrul in sine existit, prin urmare, inmod esential»...
In nota este vorba despre «lucrul in sine al idealismuluitranscendental»...
...«Luerul in sine ca atare nu este altceva decit o abstractiegoalk lipsita de orice determinare, despre care, fireste, nu sepoate sti nimic tocmai pentru a el trebuie sa fie o abstractielipsita de orice determinare »...
«Idealismul transcendental... transpune in constiinta oricedeterminare a lucrurilor, atit «in ceea ce priveste forma, citsi In ceea ce priveste continutul»»... «atunci, potrivit acestuipunct de vedere, de mine, ca subiect, depinde faptul c frunzacopacului imi apare intr-o culoare verde, iar nu neagra,Soarele, asa cum 11 vad eu, este rotund, iar nu Mtrat, c pentrugustul meu zaMrul este dulce, iar nu amar, ca prima si cea de-adoua Mtaie a unei pendule Imi apar ca fiind consecutive, iar nusimultane, cit i faptul a prima nu-mi apare ca fiind cauzasau efectul celei de-a doua s.a.m.d.» (131)... -Hegel face maideparte rezerva c aici a analizat numai problem, lucrului insine si aul3erliche Reflexion"*.
«Insuficienta esentiala a punctului devedere la care se opreste Flozofia de care amvorbit aici consta insa in faptul ca ea secramponeaza cu IncapAtinare de lucrul In
Thiffe abstract, ca de o ultima de terminare,opune Tucrului in sine reflexia san determi-
fondul = con- narea i diversitatea proprietatilor, in timptra subiecti- ce in realitate lucrul in sine are, in fond,vismului si a masa reflexie exterioara in el insusi sisepararii lucru- se determina ca ceva care posed, deter-
* ga rellexiei elterioare.. Aota (rad.
g
si
CONSPECTUL $TIINTA LOGLCII. TEORIA ESENTEI 127
mingri proprii, propriet4i; de aici rezulti, lui in sine depurul lucru in sine, ca abstractie a lucru- fenomen
lui, este o determinare lipsith de adevilr»(132).
...«Numeroasele lucruri, diferite uncle de altele, se afraintr-o interactiune esentialiti datoria propriethtilor lor ; proprie-tatea ins4si nu este altceva decit aceasth interactiune si fad.ea lucrul nu este nimic »... (133).
Die Dingheit* se transform5, in Eigenschaft** (134). Eigen-schaft se transformli, in rmaterie" sau Stoff"*** (lucrurile sintaldtuite din substante") etc.
«Fenomenul este..., in primul rind, esenta sub aspectul eide existenta »... (144). «Fenomenul reprezinta.... unitatea dintreaparenta §i existent'&»... (145).
Unitatea in fenomene: «AceastA unitateeste legea fenomenului. Legea constituie legeaastfel elementul pozitiv in procesul de mijlo- (fenomenelor)cire a fenomenului» (148).
in genere, totul este extrem de obscur. Dar o gindirevie, dupA cit se pare, existA totusi aici: conceptul delfge esteuna dintre treptele cunoasterii de Catre om a uniteilit si cone-xivnii, a interdependentai i integralifatii procesului universal.Aici Ileger"ajusteaz5," §i suce§te" cuvintele §i conceptele,pentru a combate absolutizarea conceptului de lege, simplifi-carea lui, feticizarea lui IV. B. pentru fizica rnodera, I ffi
«Aceast5, stabilitate permanenth pe carefenomenul o posed, in lege »... (149).
«Legea este reflexia fenomenului in identi-tatea lui cu sine insu§i» (149). (Legea esteidenticul in fenomene: reflectarea fenome-nului in identitatea lui cu sine insu0").
obieetitate, oalitateaNolaNola
de a Ii lueru, object. Nola trad.s proprietate. trod.oubstautlic brad.
N.B.Legea este
II
II
ceea ce-este per-manent (ceea cepersistA) in fe-
nomen
(Legea este i-
denticul in fe-nomen)
ck
128 V. I. LENIN
N.B.
Legea = re-flectarea caimlia fenomenelor
N.B.
«Aceasth identitate, care sth la baza feno-menului si care formeaz5, legea, este un mo-ment propriu fenomenului... De aceea legeanu se affa, dincolo de fenomen, ci ii este directimanentd; imperiul legilor este reflectarea
(subliniat de Hegel) a lumii existentesau a lumii fenomenale »...
Aceasta este o remarcabi1 5, definitie materialisth i citse poate de nirnerith (prin cuvintul ruhige"). Legea iaceea ce este calm, si de aceea legea, orice lege, este ingusth,incompleth, aproximativa.
N.B.Legea estefenomenul
esential
N .B.
(Legea este re-flectarea esen-tialului in mis-carea universu-
lui.)
(Fenomenuleste integra-
litatea, totali-tatea)((legea
o parte))
«Existenta se intoarce in lege ca in temeiulsitu ; fenomenul contine in sine si temeiulsimplu si miscarea de disolutie a fenomena-lithtii universului, a c4rui esentialitate o
constituie temeiul». «Legea este, asadar,fenomenul considerat ca esenciaN (150).
Ergo de. ewieseRtasilit concepte deacelasi gen (de acelasi ordin) sau, maibine-zis, de acelasi nivel, care exprimiiaprofundareade_diirt_pm_ a cunoasteriiterlamenelor,a_uniyersului 6167-
Miscarea universului in fenomene (Bewe-gung des erscheinenden Universurns), inesentialitatea acestei miscriri este legea.
«Imperiul legilor este continutul calmal fenomenului; fenomenul este si el tot acestcontinut, dar se prezinth, ca o varietatenecontenita i ca reflexie in altul... De aceea,In raport cu legea, fenomenul este totalitatea,
eaIni. Nola trad.
calma
jii
CONSPECTUL STIINTA LOGICII. TEORIA ESENTEI 129
Mei el contine in sine legea $1, cevamai mult,_ momentul formei care semisct ea instsi» (151).
(Fenomenuleste mai b o-
g a t decitlegea)
Dar, mai departe, el pare a recunoaste, desi intr-oforint neclart, p. 154, di legea poate s completeze aceastgMangel*, sit cuprindt i latura negativh, i Totalitatder Erscheinung** (mai ales 154 i.f.). De revenit
Lumea in sine este identict cu lumea fenomenelor, dar inacelasi timp ii este opust (158). Ceea ce este pozitiv intr-unaeste negativ in cealaltt. Ceea ce este rtu in lumea fenomeneloreste bun in hirnea in sine. Comp., spune Hegel aici, cu Feno-menologia spiritului", p. 121 si ff.86.
«Lumea fenomenalt si cea esentialg... ambele sint intreguri desine stttAtoare ale existentei, una ar urma st fie numai existentareflectatti, iar cealaltt existenta nemijlocita; dar fiecare dinele continut neintrerupt in altul ei si de aceea este, in ea instsi,identitatea acestor dout momente... Ambele lumi sint, inprimul rind, de sine sttitgtoare, dar sint astfel numai ca totali-
sint totalittti numai in mtsura in care fiecare contine,in fond, momentul celeilalte »... (159-160).
Esential este aici faptul cg Si lumea fenomenelor, si lumeain sine sint momente ale cunoasterii naturii de cgtre om,sint trepte, sellimbari sau aprofundtri (ale cunoasterii).Deplasarea lumii in sine din cc in ce mai departe de lumeafenomenelor iatt ce nu se vede Ind pint acum la Hegel.N.B. La Hegelmornentele" conceptului nu au semnifica-tia de momente" aletrecerii?
...«Apdar, legea reprezintei an raport esenhial>(subliniat de Hegel).(Legea este un raport.N.B. acest lucru pentru machisti
si ceilalti agnostici, precum si pentru kantieni etc. Un raportal esenfelor sau intre esente.
Iaounri. Nola grad.* totalitatea fenomenului. Nola grad.
thti si
I
130 V. I. LENIN
«Cuvintul lame exprimk in general, totalitatea inforniii, adiversithtii »... (160).
capitolul al treilea ( «Raportul esential)) incepe cu prop-zitia: «Adevitrul fenomenului 11 constituie raportul esential»...(161).
SubdiviziunRaportul dintre intreg §i parte (sic! I (p. 168)) se
transformrt in urmrttorul: dintre /oriel §i exteriorizarea ei;dintre interior si exterior. Trecerea la substantà, la reali-
tate.«Adevrtrul raportului constk asadar, In mijlocire»... (167).
Trecerea" la fortri,: «Forta este unitatea negativri in care serezolvrt contradictia dintre intreg si pitirti; ea este adevrirulacestui prim raport» (170).
((Acesta este unul dintre cele 1 000 de pasaje asernraittoare,intilnite la Hegel, care ii scot din fire pe filozofii naivi de felullui Pearson, autorul lucthrii The Grammar of Science"87.
El citead un asemenea pasaj si se infurie: iatt ce galimatiese predit in scolile noastre !! Si el are dreptate, intr-un sensanumit, partial. Este absurd d se predea asemenea lucruri.Din ele trebuie s scofi in prealabil dialectica mate-
Restul, in proportie de 8/10, este coajk gunoi.))Forta apare ca ceva ce apartine" (als angehorig) lucrului
existent sau materiei"... «Dad se pune deci intrebarea: cumajunge un lucru sau o materie sci posede o forth, se poate thspunde
aceasta se datore§te impresiei pe care o avem cr.," forta esteexterior legath CU ele §i crt e imprimata lucrului printr-un actde violenth exterioath» (171).
... «In intreaga dezvoltare a naturii, tiintei $i spiri-tului in genere se constath §i." este foarte important s'a, neconVingem de aceasta c ceea ce este prim, prin faptul ciiceva este abia launtric sau, altfel spusi in conceptul_s4u, este,,t ocmai din aceastii mud, numai fiintarea sa in fapt nemii-locitk..pasivil»... (181).
Inceputul tuturor lucrurilor poate fi considerat cainterior pasiv §i in aceIai timp ca exterior.
Si
ii
rialisth.
oh
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP. TEORIA ESENTEI 131
Dar ceea ce ne intereseaM, aici este alteeva, i anume:criteriul dialecticii, care intimplAtor s-a strecurat laHegel: in intreaga dezvoltare a natu-rii,stiinfei si spiritului": iatit unde estegriiantele de profund adeva'r sub inve14u1 mistic al hege-lianismului!
# Exemplu: germenul omului nu este, \ \spune el decit ornul interior dem An- \ N Feuerbachderssein Preissgegebenes*, este elementul daran ,kniipftpasiv. La inceput, Gott** ina nu este ae***88.spirit. «De aceea, privit Ca Jos Gott,ceva nemijlocit, dumnezeu rilminenu este decitnaturei»(182). Natur****.
(Si aid avem, iarki, ceva caracteristic !!) /
* clat n puterea altei fiintri. Nora had." dumnezeu. Nola frac!.*** adert la aeoasta. Nobel brad.
**** Datum. Nola brad.
132 V. I. LENIN
SECTIUNEA K TREIA:REALITATEA
...«Realitatea este unitatea dintre esent i existentg»...(184).
Subdiviziuni: 1) absolutul" 2) realitatea propriu-zisA. Realitatea, posibilitatea i necesitatea alcàtuiesc momen-tele formale ale absolutului". 3) raportul absolut": substanta.«In el» (dem Absoluten) «nu exist& nici un fel de devenire»(187) i alte asburdithti in legaturA cu absolutul...
et)absolutul este absolutul absolut...atributul este 9) relativ...
Intr-o notrt", Hegel vorbeste (in termeni prea generali sinebulosi) despre lipsurile filozofiei lui Spinoza si a lui Leibniz.
de obicei: de De notat printre altele:la o extremrt «Unui principiu filozofic unilateral i se
la alta opune, in general, un principiu unilateraltotalitate.(un contrar i, asa cum se intimpl'a Intotdeauna,fel de) deplinl- este totusi prezenth totalitatea, cel putin ca
tate risipitl o deplineitate risipitd» (197).
Realitatea este mai presus de fiinfare si de existenfri.
(1) Fiintarea este nerni-jlocitg.
(2) Existenta (ea treceIn fenomen)
(3) Realitate
oFiintarea nu este inciiceva real».
Ea trece in alta.rezulth din ternei, din con-
ditii, dar In ea nu exist Inc uni-tatea reflexiei si a nemijlocirii".unitatea dintre existentA Si fiintarein sine (Ansichsein).
l'
CONSPECTUL STIINTA LOGICII". TEORIA ESENTEI 133
...«Realitatea este de asemenea mai presus de existent:4c..(200).
...«Necesitatea reala este relatia plina de continutn... <Oaraceasta necesitate este totodata relativa»... (211).
«Necesitatea absoluta este, prin urmare, adevarul la carese reintorc realitatea i posibilitatea in general, cit i necesi-tatea formala Si reala» (215).
(Continuare)*...(Sfirsitul volumului al II-lea al Logicii, teoria esentei)...De remarcat ca, in Logica mica (Enciclopedia), de foarte
multe ori acelasi lucru este expus mult mai clar, cu exempleconcrete. Comp. idem, Engels si Kuno Fischer89.
In legaturi cu posibilitatea", Hegel remarca lipsa de con-tinut a acestei categorii si in Enciclopedie spune:
«Daca ceva este posibil sau imposibil, asta depinde de conti-nut, adica de totalitatea momentelor realitatii care in desfasu-rarea ei se arata a fi necesitatea». (Enciclopedia, vol. VI,p. 287**, § 143, Adaos.)
Totalitatea, ansamblul momentelorrea lit a ti i, care in desThurarea ei se dovedestea fi necesitate".
Desfasurarea intregului ansamblu de momente alerealitatii N.B.= esenta cunoasterii dialectice.
Comp. in aceeasi Enciclopedie, vol. VI, p. 289, elocventelecuvinte despre desertaciunea simplei admirari a bogatiei sisuccesiunii fenomenelor in natura i despre necesitatea
...«de a merge inainte, spre o intekgere tot mai exacta aarmoniei in ter ioar e si alegilor naturiin...(289).(Apropiere de materialism.)
Ibid. Enciclopedia, p. 292: «Realitatea desfasurata, ca alter-Dare a interiorului si exteriorului care coincide in unitate,alternarea miscarilor contrare ale realitatii care se imbinaintr-o miscare unica iata ce este necesitatea».
" De aid manuserisul lui V.L Lenin continui cu onietul ,,Hegel. Logics II (p. 49-88)",Nola red.
** Hegel. Werke ,Bd. VI, Berlin, 184. Nova red.
134 V. I. LENIN
Enciclopedia, vol. VI, p. 294: ... «Necesitatea esteoarha numai in miisura in care nu este inteleas'a»...
Ib., p. 295: ocu el » (dem Menschen*)... «se intimplA... cg,din actiunile lui rezula cu totul altceva decit a crezut si avrut el »...
lb., p. 301: «Substankt esteo treapta importantain procesvl de dezvoltare al ideii*...
Citeste: o treapta important5, in procesul de dezvoltareal cunoageril naturii i materiel de catre om.
Logik, vol. IV... «Ea » (die Substanz) «este fiintarea in mice f iintare »...
(220)**.Raportul de substantialitate se transform'a in raport de cauza-
litate (223)....«Substanta posed5,... realitate abia ca o cauzA»... (225).
Pe de o parte, trebuie s adincim cunoasterea materieiping, la cunoasterea (pink' la conceptul) substantei, pentru agasi cauzele fenomenelor. Pe de altA parte, adevArata cunoas-tere a cauzei este adincirea cunoasterii de la exteriorul feno-menelor la substantil. Acest lucru ar trebui explicat prindoia feluri de exemple: 1) din istoria stiintelor naturii2) din istoria filozofiei. Mai exact: nu de exemple" avemnevoie aici comparaison n'est pas raison*** , ci dechintesenia acestor dou5, istorii istoria tehnicii.
«Efectul nu contine..., in general, nimic care srt nu fi fostcontinut in cauzg»... (226) und umgekehrt****...
Cauza i efectul, ergo, sint doar niste momente ale inter-dependentei universale, ale leeaturii (universale), ale cone-xiunii evenimentelor, sint doar niste verigi in lantul dez-volfarii materiei.
omul. Nola grad.** Hegel. Werke, Bd. IV, Berlin, 1834. Nota red.
*** eomparatia nu este o dovadil. Nota brad.** vi invers. biota brad.
§i
+
CONSPECTUL STIINTA LOGICIV. TEORIA ESENTEI 136
N.B.:«Unul i acelasi lucru se dovedeste a fi intr-un caz eau*
in alt caz efect, o (lath, stabilitate propriu-zisA, a1t datA fiintarepusl sau determinare care tine de altuh (227).
Caracterul multilateral si atotcuprinzsatoral leg'aturii universale pe care cauzalitateanu o exprinia decit unilateral, fragmentarsi incomplet.
N.B.
«Aid ins'a se poate adAuga ea' , intrucit se admite un raportintre cauzit si efect, chiar dael nu in sensul propriu al cuvin-tului, efectul nu poate fi mai mare decit cauza, deoarece efectulnu este altceva decit manifestarea cauzei».
Iar mai departe despre istorie. In istorie, in istorie,spune el, este curentg citarea unor anecdote cu mici cauzemici cauze" ale unor mari cvenimente ; de fapt, ale unoreste vorba doar de prilejuri, doar de dul3ere mari eveni-Erregung*, «de care spiritul liluntric al eveni- mente"mentelor putea s. nici nu aibg, nevoie » (230).(De aceea acest mod de a zugrg.vi istoria in stilde arabesc, de a si-o inchipui sub forma uneitulpini subtiri i slabe care (15, nastere uneiplante de proportii imense, reprezinta, desigur,o conceptie ingenioas5,, dar cu totul superfi-cialA despre istorie» (ib.).
Acest spirit l'auntric" comp. Plehanov9° este o
referire idea1ist, misticei, dar foarte profunda, la cauzeleistorice ale evenimentelor. Hegel subsumeazA pe de-a-ntregulcauzalifatii istoria si dovedeste o intelegere de o mie de orimai profundli, si mai largA a cauzaliatii decit foarte multidintre savantii" de astilzi.
«Asa, de exempla, o piata care se afta in miscare este ocauzA; miscarea ei este o determinare pe care ea o posed5, siin afarl de care mai contine multe alte determinki, cum sint:culoarea, forma etc., care nu fac parte din cauzalitatea ei» (232).
impuls xterior. Nota irad.
N.B
136 V. I. LENIN
Cauzalitatea, asa cum este ea inteleasA de noi in modobisnuit, este numai o mic5, pArticid, a legAturii universale,dar (adAugare materialisa) nu o piirticid a leg4turii subiec-tive, ci a legaturii reale obiective.
«Dar din migarea raportului de e auz a li t a I e deter-minat rezula acum nu numai cti cauza se stinge in efect si odata cu ea se stinge si efectul ca in cauzalitatea formara ,dar si e% in stingerea ei cauza apare din nou in efectul ei, iarefectul, disp5And in cauza", reapare si el in ea. Fiecare dintreaceste determinäri se supriing, pe sine afirmindu-se si se afirmAsuprimindu-se; aici nu este vorba de o trecere exterioar5, acauzalitätii de la un substrat la altul, cad mimai devenindaltceva se afirmg cauzalitatea ea atare. In felul acesta se poatespune a cauzalitatea se presupune pe sine insgsi sau di, ea seconditioneazg pe sine* (235).
Miscarea raportului de cauzalitate" = in realitate: mis-carea materiei, respectiv miscarea istoriei, sesizatä, 1110-leasä in legdtura ei l'auntricA pia, la cutare sau cutare gradde profunzime sau de amploare...
«Interactiunea se prezinta mai intii ca o cauzalitate reci-proe% a substantelor presupuse, care se conditioneazg una pealta; fiecare este, fat5, de cealalla, substanfa activä si in acelasitimp substanth pasiva» (240).
«In interactiune, cauzalitatea original% se prezinta ca apa-ritie din negatia ei, adica din pasivitate, si ca disparitie inea, deci ca o devenire...
le ... In aceastà coincidentA, prin urmare,
r ort"ap necesitatea si cauzalitatea au dispArut; elesicontin in sine atit identitatea nemijlocia calegiturl si raport, cit si substantialitateaabsolufa a diversilor, prin urinare acciden-talitatea lor absoluth ; contin in sine unitateaoriginal% a diversiatii substantiale, prinurmare contradictia abso1ut6. Necesitateaeste fiintare, pentru cii aceasta este; ea este
unitateasubstantei indiversitate"
CONSPECTUL ,,STIINTA LOGICIP% TEORIA ESENTEI 137
unitatea fiintgrii cu sine insMi, a fiincArii careeste propriul ei temei; dar, pe de altA parte,intrucit are un temei, ea nu este fiintare, cinumai aparertd, raport sau mijlocire. Cauza-litatea este aceastA punere a trecerii fiinteioriginare, a cauzei, in aparentg in simplulfapt de a fi pus, §i reciproc, a faptului de a fipus in originaritate ; dar InsMi identitateadintre fiintare i aparentA constituie necesi-tatea incA internA. AceastA interioritate sauaceastA fiintare in sine o suprinia, mi§careacauzalitAtii; prin aceasta dispare substantia-litatea laturilor care se aflit in raport §i sedezvAluie necesitatea. Necesitatea devinelibertate nu prin aceea CA dispare, ci prinacepa a se manifestA identitatea ei, care einert doar interioarA» (241-242).
raport,mijlocire
necesitateanu disparedevenindlibertate
Cind cite§ti cele scrise de Hegel despre cauzalitate, laprima vedere ti se pare straniu eh el s-a oprit relativ atit deputin asupra acestei tome atit de indrAgite de kantieni.De ce? Pentru c6. in conceptia lui, cauzalitatea este numaima dintre determinkile legAturii universale, pe care maiinainte el o sesizase mult mai profund i mai multilateralin intreaga sa expunere, subliniind totdeauna, §i chiar de lainceput, aceastA leghturA, trecerile reciproce etc. etc. Arfi foarte instructiv sh comparam sfortaril e" neo-empirismului (respectiv ale idealismului fizic") cu solutiilesau, mai bine-zis, cu metoda dialectich a lui Hegel.
De remarcat, de asemenea, cA in Enciclopedie HegelsubliniazA insuficienta §i inconsistenta conceptului gaunosinteractiune".
Volumul a/ VI-lea, p. 308*:«Dar, devi interactiunea este, incontestabil, cel mai apropiat
adevAr al raportului dintre cauzA §i elect §i se aflA, ca sA spu-nem ma, in pragul conceptului, totiqi tocmai de aceea nu ne
* Hegel. Werke Bd . VI, Berlin, 1840. Note red,
11 Lenin Opere complete. Nol. 29
138 V. L LENIN
putem multumi cu aplicarea acestui raport atunci cind estevorba de cunoasterea conceptualg.
Dad, vom considera un continut dat numaidin punctul de vedere al interactiunii, unasemenea procedeu va fi in realitate lipsitde orice concept. In acest caz avem de-aface numai cu un fapt sec §i iar4i rliminenesatisracutg cerinta mijlocirii, adid tocmaiceea ce constituie esentialul atunci cind seaplid raportul de cauzalitate. Vgzutg maide aproape, aceastg insuficient a. in aplicarearaportului de interactiune constg in faptulcti, acest raport, in loc A' fie echivalent cuconceptul, cere sg fie el insu§i cunoscut.*i, pentru a concepe raportul de interactiune,nu trebuie sg lgsgm cei doi termeni ai rapor-tului sii filming ni§te date nemijlocite, ci,ap, cum am argtat in cele doug paragrafeprecedente, ele trebuie considerate ca momenteale unei a treia determingri, mai inalte,care este tocmai conceptul. A.,a, de exemplu,dad vom considera moravurile poporuluispartan ca o consecintg a orinduirii salesociale §i, invers, orinduirea lui socialg cao consecintg a moravurilor sale, atunci vomavea, poate, o conceptie justg asupra istorieiacestui popor, dar aceasth conceptie nu neva satisface pe deplin, pentru cg o asemeneaexplicatie nu ne va permite sti, intelegemnici orinduirea socialg a poporului spartan
nici moravurile lui. Acest lucru poate fiinteles numai dad concepem ambii termeniai raportului, ca §i toate celelalte laturiparticulare ale vietii §i istoriei poporuluispartan, ca decurgind din conceptul care astat la baza lor, a tuturor» (308-309).
nurnai inter-actiune" = vid
cerinta rnijlo-cirii (a legg-turii) iatti,
despre ce estevorba cind seaplicti raportulde cauzalitate
N.B.
toate laturileparticulare"
§i totalitatea(Begriff"*)
o3onoeptulu. Nola grad.
N.B.
si
CONSPECTUL STIINTA LOGICII'. TEORIA ESENTEI 139
La sfir§itul volumului al doilea al Logicii, vol. IV, p. 243,cind este vorba de trecerea la concept", se (16, definitia: «con-
ceptul, imperiu al subiectivitg,tii sau al liberfalii*...
N.B. Libertate = subiectivitate,(sau")
scop, conOlintil, tendintr,N.B.
11*
140 V. 1. LENIN
VOLUMUL AL V-LEA. STIINTA LOGICH
Partea a II-a. Logica subiectivasau teoria conceptului
DESPRE CONCEPT IN GENERAL
Pentru primele doug pgrti, spune Hegel, nu am dispus deVorarbeiten*, dar aici, dimpotrivg, existg verlmöchertesMaterial"**, care trebuie in Fliissigkeit bringen"***...(3)****
eFiintarea i esenta sint, prin urmare, momentele deveniriilui» (= des Begriffs*****) (5).
De rgsturnat: conceptele sint produsul cel mai Maltal creierului, care este produsul eel mai irialt al materiei.
uDe aceea logica obiectivg, care se ocupg de fiintare§i de esen 71,constituie propriu-zis o expunere geneticis a coneeptului» (6).
9-10: Marea importantg a filozofiei lui Spinoza ca filozofie asubstantei (acest punct de vedere este foarte mnalt, darincomplet, si nu cel mai inalt: in general, a combate unsistem filozofic nu inseaning a-I respinge, ci a-I dezvoltamai departe; nu inseaning a-I inlocui cu altul, unilateral,opus, ci a-I include in ceva mai inalt). In sisternul lui Spi-noza nu existg subject liber, de sine stiltgtor, constient(lipseste «libertatea i independenta subiectutui congientde sine inswi»), dar si la Spinoza un atribut al substanteieste gindirea (10 i.f.).
* luerkri pregItitoare. Nola trod.** material selerozate. Nola lrad.
** flout fluid. Nola brad.** Hegel. Werke, Bd. V, Berlin, 1834. Nola red.
a coneeptului. Nola trad.
CONSPECTUL ,,STIINTA LOGICII. TEORIA CONCEPTULUI 141
13 i.f.: In treacht fie spus, a existat, o vreme, in filozofiemoda das Schlimme nachzusagen" der Einbildungs-kraft und dem Gedächtnisse*. Acum e la modhnuezi irnportanta conceptului" (= das hOchste des Den-kens"**) si de a ridica in sldvi das Unbegreifliche"*"I aluzie la Kant?I.
Trecind la critica kantianismului, Hegel con-siderh c. un mare merit al acestuia (15) il constituie faptulch a afirmat ideea unithtii transcendentale a aperceptiei"(unitatea constiintei, in care se creeazh Begriff), dar iireproseadt lui Kant a e unilateral §i subiectiv:
... «Asa cum el» (der Gegenstand****)...OSC af1 In gindire, el este de la inceput insine si pentru sine; asa cum este in intuitiesau in reprezentare, el nu este decit feno-men» ... (16). (Hegel ia idealismul lui Kant
ridieli de la subiectiv la obiectiv i abso-lut)...
Kant recunoaste obiectivitatea conceptelor (obiectul lor esteWahrheit*****), dar le lash totusi caracterul lor subiectiv.El face ca intelectului (Verstand) sh-i preceadh GefOhl undAnschauung******. Iath, ce spune Hegel in aceasth privinth:
«Dar in ceea ce priveste, in primul rind, raportul arhtatdintre intelect sau concept si treptele premerghtoare lui, totuldepinde de stiinta la care ne referim atunci cind vrem sh deter-minhm forma acestor trepte. In §tiinta noastrh, ca logich purh,aceste trepte sint fiintarea §i esenta. In psihologie, intelectuluiii precede sentimenlul i intuilia, iar apoi reprezentarea in gene-ral. In fenomenologia spiritului ca teorie a constiintei, neridichm la intelect urcind treptele constiintei senzoriale i apoipe acelea ale perceptiei» (17). La Kant, toate acestea sint foarteincomplet" expuse.
de la intuitiela cunoasterea
realithtiiobjective...
de fa vorbi de Au* imaginatia i memoria. .Nota lrad.** esupremul hi gindire.. .Nola !rad.
** einconceplibiluls. Nola lrad.obiectul. Nola lrad.adevtrul. Aoki lrad.seatimentul i intuitiq Pinta trod
si dimi-
C.
si-I
142 V. I. LENIN
Ajunul"transformhriiidealismulniobiectiv inmaterialism
Apoi CEEA CE E PRINCIPAL
...«Aici... conceptul nu trebuie consideratca act al intelectului constient de sine, caintelect subiectiv, ci ca concept in sine sirefttru sine, care constituie 0 TREAPTA ATITA NATURII, CIT 1 A SPIRITULUI. VIATA,SAU NATURA ORGANICA, ESTE ACEA TREAP-
TA A NATURII PE CARE APARE CON-CEPTUL >> (18).
Urmeazh apor un pasaj foarte interesant (p. 19-27), in careHegel II combate pe Kant tocmai pe plan gnoseologic (toc-mai acest pasaj 1-a avut, probabil, in vedere Engels in LudwigFeuerbach" cind a scris ch principalul impotriva lui Kant afost deja spus de Hegel, in mhsura in care acest lucru este posi-bil din punct de vedere idealist91), dezvilluind duplicitatea,inconsecventa lui Kant, oscilhrile lui, ca sil spunem asa, introempirism (--- materialism) si idealism. Hegel isi desfAsoarhintreaga sa argumentatie numai din punctul de vedereal unui idealism mai consecvent.
Begriff nu este inch, notiunea cea mai inalth: si mai inaltheste ideea= unitatea dintre Begriff i realitate.
« «Acesta nu este decit un concept» se spune de obicei,opunind conceptului, ca ceva mai inalt, nu numai ideea, ciceea ce e sensibil, spatial, temporar i palpabil. in felul acesta,abstractul este considerat ca mai putin important decit con-cretul, intrucit Ii lipseste tocmai aceasth laturh sensibilh, palpa-
spatialh i temporarh. Potrivit acestei phreri, a abstrageinseamnh a desprinde din concret, numai pentru vzul nostru
subiectiv, cutare sau cutare caracteristich,asa inch, omitind cutare sau cutare
insusiri ale obiectului, el sh piardhnimic din valoarea si din demnitatea insu-sirilor lui, ci sh continue a-si 'Astra ca cevareal, numai ch consideratil sub celhlalt aspect,intreaga sa valoare ; asa eh, potrivit acesteiphreri, numai neputinta intelectului face calui sh-i fie imposibil sh absoarbh in el toath
Kant sub-apreciazh, forta
ratiunii
calitAtinu-siai
CONSPECTUL STIINTA LOGICII'. TEORIA CONCEPTULUI 143
aceasth boggtie i s'a fie nevoit &a, se multu-measd cu o abstractie grad. Dar dadmaterialul dat prin intuitie i multiplici-tatea reprezent4rii sint considerate reale inopozitie cu ceea ce este gindit cu conceptul,atunci avern de-a face cu un mod de a vedeacare e incompatibil nu numai cu filozofia,dar i cu religia ; crici ce sens ar avea i drornevoi ar putea s. rAspundrt, ea dad, manifesta-rea fugitiv i superficialii a senzorialuluiindividualului este ind considerata drept ade-Var? ...De aceea gindirea abstractivh' trebuieconsiderath' nu pur i simplu ca o indepArtarea materiei sensibile, care nu sufeti prin acea-sta nici o diminuare a realithtii ei, crtci estevorba mai degrab4 de o suprimare a acesteimaterii si de reducerea ei, ca simplu fenomen,la esentialul care se manifestg numai inconcept* (19-21).
idealistulmai consecventse agath de
dumnezeul
Hegel are, in fond, perfecth dreptate impotriva lui Kant.Gindirea, ridicindu-se de la concret la abstract, nu se inde-pArteazg dad este justa (N.B.) (or, Kant, ca toti filo-zof ii, vorbeste despre gindirea justrt) de adevár, ci seapropie de el. Abstractia materie, abstractia lege a naturii,abstractia valoare etc., intr-un cuvint toate abstractiilestiintif ice (juste, serioase, iar nu arbitrare), reflecth naturamai profund, mai exact, m a i complet. De la intuireavie la gindirea abstract i de la ea la practied, aceasta estecalea dialectid a cunoasterii adevärului, a cunoasterii reali-thtii obiective. Kant diminueaz4 stiinta pentru a face loccredintei: Hegel inalth, stiinta criutind sit ne asigure crtcunoasterea este cunoastere a lui dumnezeu. Materialistul
cunoasterea materiei, a naturii, trimitind la ladade gunoi pe dumnezeu i canaliile filozof ice care-1 apArh.
«Principala neintelegere care se iveste aici consth in aceeaprincipiul natural, inceputul de la care se porneste in dezvol-
tarea naturath, sau in istoria individului in curs de formatie,
si
si
foaled
01
144 V. 1. LENIN
este considerat ceea ce e adevtirat i ceea cc e prim in concept»(21). (Este adevtirat cti, oamenii incep cu aceasta, dar adeveirulnu stti in inceput, ci in sfirsit, mai exact in continuare. Ade-vtirul nu este prima impresie)..., «dar filozofia nu trebuie s fieo relatare a ceca ce se intimplti, ci cunoasterea a ceea ce esteadevdrat iii aceasta» (21).
La Kant avem idealism psihologic": la Kant, categoriile«stilt numai determintiri care îi au izvorul lor in constiintade sine» (22). Ridicindu-se de la intelect (Verstand) la ratiune(Vernunft), Kant diminueazti irnportanta gindirii, contestin-du-i capacitatea «de a ajunge la adevtirul deplin».
«El» (Kant) «consider% cti se face abuz de logicti atunci cindea, care trebuie sti fie doar un canon al valabilildfii judeceitii,este socotith drept organon pentru formarea unor evidenteobjective. Conceptele ratiunii, in care ar urma sti presinitimo forth superioath (frazti idealisth!) i un continut mai profund
(j u s ! !), nu mai au in ele nimic konstitutives* ar trebui spus:
objektives**I, asa cum s-a vtizut cti au categoriile ; ele sintsimple idei; ce-i drept, este Intru totul permisti folosirea lor,dar numai tinind searna ca, aceste entithti inteligibile, In carear trebui s se dezvtiluie intregul adevitr, nu sint altceva decitniste ipoteze §i ch' e nevoie de o mare dozti de arbitrar i de indrtiz-neara pentru a le considera, asa cum sint ele in sine si pentrusine, ca expresie a adevtirului, i aceasta pentru a ele nu pot
intilnite in nici o experienyi. Cine ar fi putut crede cti filozofiase va apnea sti conteste adevtirul entit4ilor inteligibile pemotiv c ele sint lipsite de substanta spatialti i temporalll asenzorialithtii?» (23).
aici Hegel are dreptate in fond: valoarea este o categoriecare entbehrt des Stoffes der Sinnlichkeit***, dar ea estem a i adeviirata decit legea cererii i ofertei.
Numai cti Hegel este idealist; de aici absurditatile luidespre Konstitutives"**** etc.
consfilutiv. Nota trad.*" obieetiv. Nola trad.
*** e lipsiti de substitute eenzorialitfitii. Nola trad.ess oe onstituti vs. Nato !rad.
i
N.B.
C:ONSPECTUL STIINTA LOGICIV. TEORIA CONCEPTULUI 146
Kant, pe de o parte, recunoaste cit se poate de clar o b i e c-ttivitatea" gindirii (des Denkens") ( «iclentitatea dintreconcept si lucru» (24)), iar pe de altA parte
«Iar pe de alth parte se afirrnk de aseme-nea, ea noi, totusi, nu putem cunoaste lucru-rile asa cum sint in sine si pentru sine si caadev&rul este inaccesibil ratiunii cunoscA-toare ; di, adevArul care consfa in unitateadintre obiect si concept nu ar fi totusi decitfenomen, si aceasta pentru c5, continutul luin-ar fi altceva decit diversitatea intuitiei.In aceasth privinth, am mentionat mai ina-inte dA, dimpotrivk tocmai in concept estesuprimard aceasth diversitate, care este pro-prie intuitiei, in opozitie cu conceptul, sidi prin intermediul conceptului obiectuleste readus la esentialitatea lui care nuare un caracter de contingenth; aceasth fenomenulesentialitate apare in fenomen, si de aceea este otocmai fenomenul nu este ceea ce este manifestareprivat de esentk ci o manifestare a esen- a esenteitei » (24-25).
«Va fi totdeauna un motiv de mirare c5, filozofiakantianl a recunoscut acel raport dintre gindiresi fiintarea in fapt sensibilk la care, de altfel, asi thmas, drept un raport relativ al simplei feno-menalithti si a recunoscut ra,th sovAialA si a afirmat,in genere, o unitate superioath a arnindurorain idee, de exemplu in ideea intelectului intuitiv,si di totusi ea s-a oprit la acest raport relativ sitotodath, la afirmatia Ca conceptul ar fi si ar thmine N.B.complet separat de realitate ; de aici reiese c5, eaa sustinut ca fiind adevdrul tocmai ceea ce ea insasi IIdeclarase c'a este cunoastere finith si &A ea a stig- IImatizat ca ceva ce depAseste orice Emig, ca ceva N. .
ilicit si ca o simp1 6 fictiune a gindirii, tocmai ceeace ea recunoscuse drept adevar, al cgrui conceptdefinitiv ea insh'si il formulase».
Hegel estepentru cognos-
cthilitatealucrului in sine
?
?
146 V. I. LENIN
!!Ha-ha! 1
In logick ideea «devine creatoare a naturii»(26).
Logica este o «stiinth formalh» in opozilie custiintele concrete (ale naturii si ale spiritului),dar obiectul ei il constituie «adevrtrul pur»...(27).
Kant insusi, intrebindu-se co este adevrtrul (Critica ratiuniipure", p. 83) si dind un faspuns banal (acord intro cunoasteresi obiectul ei"), se contrazice singur, deoarece «principalaafirmatie a idealisrnului transcendental» este
cit «cunoasterea nu poate sesiza lucrul in sine» (27)
si d este clar a toate acestea nu sint altceva decit niste«reprezentgri lipsite de adevgr» (28).
Formulind obiectii impotriva intelegerii pur formale a logicii(care, zice el, se observh, si la Kant) si afirmind cli. din punct
de vedere obisnuit (adevhrul este acordul 1nbereinstimmunel_dintre cunoastere si obiect) un acord «implicg existenta a dour',phrti» (29), Hegel spune ch. formalul in logicg este adevgrulpur" si cg
...«Inguntrul du acest formal trebuie sh, fie de aceeamult mai bogat in determingri si in continut, si trebuie, deasemenea, sg ni-1 reprezentgm ca avind in raport cu con-cretul o forth infinit mai mare decit se crede in mod obis-nuit »... (29).
...«Chiar dad ar fi sg nu vedem in formele logice nimicaltceva decit niste functii formale ale gindirii, si tot am aveamotiv sg chuthm sit ne &gm seama in ce masurg ele corespundin sine adevgrului. 0 logicg care nu se ocupg en o asemeneacercetare poate sti, pretindg a avea cel mult valoarea unei des-crieri istorice naturale a fenomenalitatilor gEndirii in forma incare ele existh' in mod efectiv» (30-31). (In aceasta, spuneHegel, constri meritul nepieritor al lui Aristotel), dar «estenecesar sh, mergem mai departe»... (31).
CONSPECTUL ,,STIINTA LOGICII". TEORIA CONCEPTULUI 147
Asadar, nu numai descrierea formelorgindirii, si nu nurnai descriereaistoricti-naturala a feno-menelor gindirii (prin ce se deose-beste aceasta de descrierea formelor??),ci i concordanta cu adevti-r u 1, adick?? chintesenta sau, rnai sim-plu, rezultatele i bilantul istoriei
Ne lovim aici, la Hegel, de obscuri-tate idealist6 si de reticenr.t. Misticism.
Nu psihologia, nu feno-menologia spiritului, ci lo-gica = problerna adevärului.
Comp. Enciclopedia, vol. VI, p. 319*:«In realitate insk ca forme ale conceptului,ele* (die logischen Formen**) «constituie,dimpotrivk spiritul via al realului »...
N.B.
In aceastilacceptie, lo-gica coin-
cide cu e o-
ria u-no cq ler ii.
Aceastaeste, in ge-neral, o pro-blemA foarteimportana.
Legilegenerale ale
universuluisi ale
gindirii
Begriff, dezvoltindu-se i trecind in adaquaterBegriff"***, devine idee (33)****. «Conceptulin obiectivitatea sa este lucrul fiintind in sinesi pentru el insusi» (33)
N.B.
= obiectivism misticism si tadarea ideii de dezvoltare.
!Pvt. Werke. Bd. U. 13erlir. 1610. ..VrPa red.
** formele Ioice. Aeta lr,v1* frOncapt adec, !solo Irv!.* Hegel. W erke, Bd. Beelln, 1631. Nato red.
gindi-rii??
4.
'
etN.
148 V. I. LENIN
SECTIUNEA
SUBJECT IVITATEA
Miscarea dialecticil a conceptului" de la conceptul purformal" la inceput la judecata" (Urteil), apoi la silogism(SchluI3) i, in sfirsit, la transformarea subiectivit4ii concep-talui in obiectivitatea lui (34-35)*.
Prima trAsttiturg, distinctivsa a conceptului este universali-tatea (Allgemeinheit). N.B.: Conceptul provine din esentrt,care provine din fiintare.
En lisantThese partsof the workshould be
called:a best
means forgettinga head-
ache !***
Ceea ce urmeazg, dezvoltarea generalului,a particularului (Besonderes) si a singularului(Einzeines) este extrem de abstract siabstrus"*.
Kuno Fischer expune foarte prostaceste rationamente abstruse", luindceea ce este mai ufor exemple dinEnciclopedie, adilugind unelebanalit4i (impotriva revolutiei Iran-ceze. Kuno Fischer, vol. 8, 1901, p. 530)etc., dar flira, a with, cititorului cum siticaute cheia intelegerii trecerilor dificile,a intregii game de nuante ale abstrac-telor concepte hegeliene.
Hegel. Werke, Bd. 7, Berlin, 1834. Nola red.obscur. Nola trad.
Citind... Aceete pirti ale lueririi ar trebui e tie numite: eel mai bun mijloe de aeXplta dureri de cap. Nola brad.
iNTII:
.
B.
CONSPECTUL TEORIA CONCEPTULUI 149
Se vede cii. i aici principalul, pentruHegel, este sä indice tr ec er i 1 e.Dintr-un anumit punct de vedere, in anu-mite conditii, generalul este particular,particularul este general. Nu numai (1)legeitura, i legatura indisolubilil, atuturor conceptelor si judeatilor, ci (2)trecerile unuia in altul, si nu numai tre-cerile, ci i (3) identitatea contrariilor
iath ce este principal pentru Hegel.Dar aceasta abia se intrezilreste" princeata unei expuneri arhi-abstruse". 0istorie a gindirii din punctul de vedereal dezvolthrii i aplicrii conceptelorcategoriilor generale ale logicii voilacc qu'il faut !***
Sau acestea sluttottqi, un tributplAtit logicii
vechi, formale?Da! si Inca' untribut pliltit
rnisticismuluiidealismului
Voila* abundentade determin.ari"si Begriffsbestim-
mungen** dinaceasth parte a
Logicii" I
Citind, la p. 125, faimosul" silogismtoti oamenii sint muritori, Caius este om,deci este muritor", Hegel adaugA spiritual:«Te cuprinde indath plictiseala cind ascultiun asemenea silogism* si aceasta, spuneel, se explid. prin «forma inuti16»; el face,totodath, urnatoarea observatie profund`a:
«Toate lucrurile slut silogism», un generalcare prin particularitate se leaga cu singu-larul ; dar, fireste, ele nu sint un intreg ale--tuit din trei propozifii» (126).
just!
Toate Iucru-rile shit s i o-
g i S m e"...N.B.
Foarte bine I Cele mai obisnuite figuri" logice (toateacestea se tasesc in § despre prima figura'. a silogismului")shit scol6zeste diluate, sit venia verbo****, cele mai obis-nuite raporturi intre lucruri.
* Iata. Nola trad.** determinari concoptuale. Nola grad.
*** iat Co trebuio I Nola OM.* scuza0 exprega I Nola brad .
"STIINTA LOGICII.
=--
si
,
150 V. I. LENIN
Analiza silogismelor la Hegel (E. B. A., Eins*;Besonderes** Allgemeines***, B. E. A. etc.) amin-tete de Hill cum este pastipt Hegel de cAtre Marx incap. 192.
Despre Kant
Intre allele:(iAntinomiile kantiene ale ratiunii nu sint altceva decit
aceasta opozilie intre dou determintiri care decurg cu o egalitnecesitate dintr-unul i acela§i concept »... (128-129).
Ar trebui
se reving la
Hegel pen-
tru a analiza
pas cu pas
o oarecare
logicti cu-
rent4 i t e-
oria cu-noneriia kantieni-
lor etc.
N.B.:
Umkeh-ren****:
Marxa aplical
dialec-tica luiHegel, informa ei
ratio-nalk laeconomiapolitic
Formarea conceptelor (ab-stracte) §i faptul ca se ope-reag cu ele impliadejarepre-zentarea, convingerea, c o n -
n a 1egit4ii legA-turii universale obiective.A desprinde cauzalitatea dinaceastA legliturA este ceva ab-surd. A nega obiectivitateaconceptelor, obiectivitatea ge-neralului in singular §i parti-cular, este imposibil. Hegeleste deci mult mai profunddecit Kant §i altii cind stu-diaz'a reflectarea mi§cArii lu-mii obiective in miparea con-ceptelor. Asa cum forma va-loare simpl, ea act singularde schimb al unei mgdi oare-care pe alta, contine deja,intr-o form'a,' nedezvoltatktoate contradictiile principaleale capitalismului, tot ap
singularul Nota trad.. partioularul. Nola lrad.*** generalul. Nola trod.
de inversat. Nota trad
N.B.In le-grIturgcu ade-Varatulsens alLogicii
luiHegel
sr
si
CONSPECTUL STIINTA CONCEPTULUI 151
cea mai simplti generalizare,prima si cea mai simpta for-mare de concepte (judectiti,silogisme etc.), inseanmil o
cunoastere din ce in ce maiprofundti de ctitre om a co-nexiunii universale obiective.Aici trebuie ctiutate adevtira-tul sens, insemntitatea i rolulLogicii lui Hegel. N.B. acestlucru.
Douti aforisme:
1. Plehanov critica. kantianismul (si agno-sticismul in general) mai mult din punctul devedere materialist vulgar decit din cel mate-rialist dialectic, in masura in care el respingenumai a limine* rationamentele lor, ftir'g acorecta (cum II corecta Hegel pe Kant) acesterationamente, aprofimdindu-le, generalizin-du-le, ltirgindu-le, artitind lega' tura 0treeerile tuturor conceptelor de oricefel.
2. Marxistii criticau (la inceputul secoluluial XX-lea) pe kantieni i pe adeptii lui Humemai mult in maniera lui Feuerbach (si a liiiBiichner) decit in maniera lui Hegel.
In legtiturticu critica
kantianismu -lui contem-poran, a ma-
chismuluietc.:
... 0 experientti care se bazea7;ti pe hiductie este consi-deratti valabilti, de0, dupti ptirerea generalti, percepereanu este incheiatii; dar ceea ce se poate presupune estedoar cti nu se poate gtisi nici o mtirturie care sti con-trazicti aceastti experientti in mtisura in care ea este,idevtiratti in sine si pentru sine » (154).
* din capul looului. Nola Iracl.
N.B.
LOGICIV. 'IEORIA
'
152 V. I. LENIN
Acest pasaj se aflg in §: Silogismul inductiei". Cel maisimplu adevg'r, obtinut pe calea inductivg cea mai simplg,este intotdeauna incomplet, deoarece experienta nu esteniciodatg incheiatg. Ergo: leggtura inductiei cu analogia
cu eonjectura (previziunea stiintificg), relativitatea ori-cgrei cunostinte i continutul absolut in fiecare pas inainteal cunoasterii.
Ai orism: Nu poti intelege pe deplin Capitalul" lui Marx,si mai ales capitolul I, fArg s fi studiat temeinic i fgrg s.fi inteles intreaga Logicg a lui Hegel. Prin urmare, nici unmarxist nu 1-a inteles pe Marx timp de o jumgtate de secol !I
Treeerea silogismului prin analogie(de analogic) la silogismul de necesitate,
a silogismului prin inductie la silogismulprin analogie, a silogismului prin carese conchide de la general la particular silo-gismul* prin care se conchide de la particularla general, expunerea legizturii §ia tree,erilor leggtura este si ea trecere
iatg sarcina pe care si-a luat-o Hegel.El a demonstrat in mod real Ca'formele i legile logice nu sint un mnveligol, ci relleetarea lumii obiective. Mai
aforism exact, el nu a demonstrat, ci a intuitin mod genial.
in Encielopedie, Hegel atrage atentiaimpktirea in intelect §irafiune, in coneep te
de cutare sau cutare fel trebuie inteleasg thsensul
* Pered.
et se vede, a fest omisi propozitia la" dinaintea ouvIntulai silogism..Nita
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP% TEORIA CONCEPTULUI 153
activitatea noastrA ori se opreste numai conceptela forma negativ i abstraca, a conceptului, abstracteori 11 intelege, conform naturii lui adevkate, i concepteca fiMd in acelasi timp pozitiv i concret. Asa, concretede exemplu, dad consideritim libertatea dreptopusul abstract al necesitkii, nu avem decitconceptul libertkii potrivit intelectului, pecind, dimpotrivk conceptul adevkat si rationalal libertkii contine in sine necesitatea ca dep5,-
* (p. 347-348, vol. VI)*.
Ib., P. 349: Aristotel a descris atit de complet formele logice,incit in esent5," n-a mai famas nimic de adAugat.
De obicei, figurile silogismului" sint considerate drept unformalism gol. «Dar, in realitate, ele» (aceste figuri) «au unsens foarte temeinic, care rezia in necesitatea ca fiecare moment,ca determinare a conceptului, st devin4 el insusi intregultemeiul mijlocitor » (352, vol. VI).
Encielopedia (vol. VI, P. 353-354):«Sensul obiectiv al figurilor silogismului constk in
general, in aceea d tot ce este rational se dovedestea fi un silogism introit, i anume in asa fel d fiecare N.B.dintre termenii s5,i ocup5, atit locul de termen extrem,cit i pe cel de termen mediu. La fel stau lucrurile si cucei trei termeni ai stiintei filozofice, adid cu ideealogick natura i spiritul. Aici, la inceput, natura estetermen mediu, care face legkura. Natura, acest tot N.B.nemijlocit, se dezvolfa in cei doi termeni extremi inideea logid si in spirit». -I--
libertatesi necesitate
Natura, aceastA' totalitate nemijlo-citk se desface in ideea logid si inspirit" Logica este doctrina cunoasterii.Este teoria cunoasterii. Cunoasterea estenellectarea naturii de dtre om. Daraceasta nu este o reflective gimplknemijlocitk integralk ei este procesulunui §ir de abstractii, formilrt, aleAtuiri
Hegel. Werke, Bd. VI, Berlin, 1840. Nola red,
12
«cA
(
gi
154 V. I. LENIN
Numai ea" \Hegel
divinizeaznaceastii idee
logien",legitatea,
universalitatea /
N.B.
de concepte, legi etc., care coneepte,legi etc. (gindirea, stiinta = ideealogien") cuprind in mod relativ, aproxi-mativ, tocmai legitatea universaln anaturii in vesnicii. miscare si dezvoltare.Aiei existg, in mod real, obiectiv, treitermeni: 1) natura; 2) cunoasterea omu-lui, ---ereierul omului (ea produssuperior al acestei naturi) si 3) forma derefleetare a naturii in cunoasterea ome-neasen, aceastn formn fiind tocmai con-ceptul, legile, categoriile etc. Omul nupoate cuprinde = reflecta = reproducetoata natura, in intregul ei, in totali-tatea ei nemijlocitn" ; el poate numaisn se apropie vepie de ea, creind abstrac-tii, concepte, legi, un tablou stiintifical lumii etc. etc.
-I- «Dar spiritul este spirit numai intrucit este mijlo-cit de naturn»... «Tocmai spiritul recunoaste in naturnideea logien si, in felul acesta, inaltn natura la esentaei»... «Ideea logien este «substanta absoluth atit aspiritului, cit si a naturii, universalul, atotpntrunza-torul»» (353-354).
In legnturn cu analogia, o remarcn deosebit de nimeritii.(Instinetul ratiunii lasn sn se presimtn cn cutare sau
cutare determinare descoperia empiric isi are temeiul innatura läuntria sau in genul obiectului dat, si el se
sprijinn dup5, aceea pe aceastn determinare» (357). (Vol. VI,
p. 359.)
i la p. 358: jocul acesta neserios en ana-logii goale a provocat un dispret legitim fatade filozofia naturii.
Impotrivalui insusi 1
N.B.:
CONSPECTUL STIINTA LOGICII'. TEORIA CONCEPTULUI 185
In logica* curentk gindirea este desOrtitii, in mod formalde obiectivitate:
«Ghidirea este considerafa aici doar ca o activitate pur su-biectivá i formalk iar obiectivul, spre deosebire de &dire,este considerat ca ceva stabil si ca fapt de sine stätAtor. Daracest dualism nu este adevgrat, si este un nonsens s iei deter-minArile de subiectivitate i obiectivitate pur i simplu,siti te intrebi care e originea lor »... (359-360). In realitate insksubiectivitatea este numai o treapth, a dezvolthrii care pornestede la fiintare i esentiti, i apoi aceasta subiectivitate <<<<Ii spargelimita» in mod dialectic» si «Fin silogism se deschide atreobiectivitate » (360).
Foarte profund si rational ! Legile logicii sint reflectareaobiectivului in constiinta subiectiv5, a omului.
Vol. VI, p. 360:Conceptul realizat" este obiectul.Aceastg trecere de la subiect, de la concept la obiect pare
stranie", dar prin obiect nu trebuie s'a" intelegem simpla fiintare,ci concretul complet, «concretul in sine, implinit, de sine stha5.-tor »... (361).
Lumea este un alt mod de a fi al ideii".
Subiectivitatea (sau conceptul) i obiectul Ant si nu sintacelasi incru... (362).
N.B.
Absurdiati despre dovada ontologick despredunmezeu!
... «Este eronat stt considerAm subiectivitateaobiectivitatea ca o opozitie permanent i abstractLAmindoug, slat prin excelenta dialectice »... (367).
In manuscrk, ouvintul logier este I egat printr-o agouti cu euvintul aid" din citatulurmator din Ilegd. Aoki red.
12*
fOrt
si
166 V. I. LENIN
obiectivitate
cunoa0ereaobiectului
SECTIUNBA A DOUA:
OBIECTIVITATEA
(Logica) V, 178*:
Dublul sens al termenului obiectivitate:...«reiese ca §i obiectivitatea are o dubla semni-ficatie: aceea de ceva opus conceptului de sinestatator, cit .5i aceea de ceva ce este in sine §ipentru sine »... (178).
...«Cunoa§terea adevarului presupune cunoa§-terea obiectului ca atare, adica liber de oriceadaos al reflexiei subjective »... (178).
Urmeaza, ni§te consideratii asupra rnecanismului", caresint ceva extrem de abstrus §i chiar complet absurde.
Mai departe, idem despre chimism, stadiile judecatii"etc.
Paragraful intitulat «L e g e a» (198-199) nu ne ofefa ceeace ne-am fi a§teptat de la Hegel intr-o problema atit de inte-resanta. Ciudat lucru: el raporteaza legea" la mecanism".
aceastaapropiere
este foarteimportanta
Conceptul lege se apropie aici de conceptele:ordine" (Ordnung), uniformitate (Gleichformig-keit) ; necesitate ; suflet" der objectiven Tota-litat**, principiu al automi§carii".
Hegel. Werke, Bd. V, Berlin, 1834. Nola red.al totalititii obiedive. Nola !rad .
CONSPECTUL ,,STIINTA LOGICII". TEORIA CONCEPTULUI 157
Si toate acestea privite din punctul de vedere c meca-nismul este un alt mod de a fi al spiritului, al conceptuluietc., al sufletului, al individualit54ii... dup'a cum se vede,un joc de analogii goale!
De notat c5, la p. 210 d'am de conceptul deNaturnotwendigkeie* «ambele, si rneca- natura =nismul si chimismul, sint, prin urmare, con- cufundareacepute ca subordonate necesitititii naturale»... conceptului
f i deoarece aici vedem «cufundarea lui» (a con-111 in exterio-(j ceptului) «in exterioritate» (ib.). J J J ritate"
(ha-ha!)
libertate sinecesitate
«Am amintit mai sus a opozitia dintre telco-logie si mecanism se reduce, in primul rind, laopozitia, mai generaM dintre libertate i nece-sitate. Sub aceasta form4, Kant a incadratopozitia susmei4ionat5, printre antinomiile ra-tiunii, i anume ca al treilea conflict in sinulideilor transcendentale» (213). Repetind pe scurtargumentele lui Kant despre tez i antitezkHegel releviti lipsa de temei a acestor argumenteSi arath la ce se reduce rationamentul lui Kant:
«Rezolvarea data de Kant acestei antinomiieste aceeasi ca i rezolvarea generaliti a celorlalteantinomii, si anume c ratiunea nu poate dovedinici una din cele douil propozitii, intrucit dupiilegile pur empirice ale naturii noi nu putemavea a priori nici un principiu determinant despreposibilitatea lucrurilor; ck de aceea, ambeletrebuic considerate nu ca propozifii objec-tive, ci ca reguli subiective de procedare ;ci eu trebuie, pe de o parte, s'a reflectez in per-manentiti asupra tuturor evenirnentelor naturiinumai dup'a", principiul mecanismului naturii,dar ci aceasta nu mil impiedick atunci cind seprezintil, ocazia, sit urmAresc uncle forme natu-rale dupiti altiti regula, si anume dupil principiulcauzelor finale; ca si cum aceste dora reguli,
Ip.rpulitert notural0 Xeto frqd.
Hegel impo-triva lui
Kant(despre
libertatenecesitate)
Bien!
1
t ...-
si
168 V. 1. LENIN
a aror necesitate, de altfel, nu existiti decitpentru ratiunea omeneasck nu s-ar afla inaceeasi opozitie intro ele ca i propozitiile sus-rnentionate. Asa cum am arktat mai inainte,plasindu-ne pe un asemenea punct de vedereomitem sit cercetitim singurul lucru care prezinth,interes filozofic, i anume: care dintre cele doultprincipii este in sine adevArat ; dar pentru ceice adoptil un asemenea pullet de vedere putinimpora dad aceste principii trebuie siti, fieconsiderate drept objective, adieg drept niste de-terminatii exterioare ale naturii, sau drept simplemaxime, produs al unei cunoasteri subjective ;toate acestea inseamnei mai degrabil o cu-noa,stere subiectivei, adicel intimplertoare,intrucit ea recurge intimplii tor chill la o ma-ximk cind la alta, dupà cum se considersa, ca.una sau cealalth este potrivititi pentru obiectuldat, si in general nu se pune intrebarea dadaceste determinatii sint adevitirate, indiferentdad sint determinatii ale obiectelor sauale cunoasterii» (215-216).
H egel:«Scopul s-a dovedit a fi al
treilea termen lui raport cumecanismul si chimismul; eleste adevitirul lor. Intrucitcontinu'a sg, se afle el insusiing,untrul sferei obiectivitititiisau al nemijlocirii conceptu-lui total, el este incrti afectatde exterioritatea ca atare sise afla,' in fata unei lumi objec-tive cu care este in corelatie.Sub acest aspect si in acestraport de finalitate examinatde noi, care este un raportexterior, tot mai apare cauza-litatea mecanick crireia tre-
Dialectica mate-
Legile lumii exterioare, alenaturii, imph'rtite in m eca-nice si chimice (ceeace este foarte important), sintbazele activit4ii umane, carese desfitisoaritipotrivitunuiscop.
In activitatea lui practickonnil are in fath lumea obiee-tivrti si depinde de ea; ea iideterminiti activitatea.
Sub acest aspect, al activi-practice (indreptate spre
un scop) a omului, cauzali-tatea mecanicA (si chimicA) alumii (a naturii) apare ca
tatii
rialista:
si
CONSPECTUL STIINTA LOGICII*. TEORIA CONCEPTULUI 169
buie, in general, srt-i adaugam§i chimismul, dar apare casubordonata acestui raport, casuprimata in sine §i pentrusine » (216-217).
... «De aici rezulta naturasubordonarii celor doua formeale procesului obiectiv aratateaici ; acel altul, care s-a mani-festat in ele sub forma unuiprogres infinit, este conceptulpus pentru ele la inceput caceva exterior §i care nu estealteeva decit scopul ; nu numaiconceptul este substanta lor,dar §i exterioritatea constituiepentru ele un moment esen-tial, caruia ii datoreazadeterminarea lor. In felul a-cesta, tehnica mecanica sauchimica, datorita determina-bilitatii ei exterioare, se punesingura in slujba raportuluide finalitate, care trebuie safie acum analizat mai de
cum ar fi ceva exterior, secun-dar,, ascuns.
Doua, forme ale procesuluiobiectiv: natura (meca-nicg §i chimica) §i activitateaomeneasca Indreptata spreun scop. Corelatia acestorforme. Scopurile omului parla inceput straine (altele")in raport cu natura. Con§tiintaomului, §tiinta (der Begriff")reflecta esenta, substanta na-turii, dar in acelasi timpaceastg con§tiinta este exte-rioarg in raport cu natura(nu coincide pur qi simplu dela inceput cu ea).
TEHNICA MECANICA *I CHI- 1MICA serve§te scopurilor omu- Ilui tocmai pentru ca. caracte-rul (esenta) ei consta in de-terminarea ei de catre condi-
aproape» (217). tiile exterio are (legile naturii).((TEHNICA§i lumea OBIECTIVA.TEHNICA§i SCOPURILE))
... «El» (der Zweck*) «se aflg in prezenta unei lumi mecanice§i chimice obiective, fata, de care activitatea lui se comportgca fafa de ceva dat »... (219-220). «El are o existenta cu adeva-rat in afara himii, in mrtsura in care se gase0e in prezentaacestei obiectivitati»... (220).
In realitate, scopurile omului sint generate de lumea obiec-tiva §i o presupun, o gasesc ca data, ca prezenta. Daromului i se pare ca, scopurile lui sint luate dinafara lumii,slut independente de lume (libertate").
* Hop!. Nota grad.
160 V. I. LENIN
((N.B.: Toate acestea se aflA in paragraful despre scopulsubiectiv" N.B.)) (217-221).
«Prin intermediul mijlocului, scopul se uneste cu obiec-tivitatea si, in aceasta, cu el insusi» (221 §: Mijlocul").
rudimente dematerialism
istoricla
Hegel
Hegel simaterialismul
istoric
«Fiind finit, scopul are, de asemenea, uncontinut finit; aceasta inseamUa c'a el nu esteceva absolut sau ceva neapArat rational insine si pentru sine. Mijlocul lug este ter-menul mediu exterior al silogismului careconstituie realizarea scopului; de aceea inmijloc se manifestA rationalul ca atare, carese piistreaz5, in acest altul exterior si tocmaidatorita acestei exteriorifati. De aceea mij-locul este ceva superior scopurilor finite ale
exterioare ; plugul este mai demnde consideratie decit satisfactiile directe pecare le procurA si scopurile clrora serveste.Unealta se pAstreazA, pe cind satisfactiiledirecte sint treatoare si se uiti. GRATIEUNELTELOR SALE, OMUL POSEDI PUTEREASUPRA NATURII EXTERIOARE, PE CINDPRIN SCOPURILE SALE EL II ESTE MAI DE-
GRABA SUBORDONAT» (226).
Vorbericht, adic'a prefata c4rtii, este datatil: Niirnberg,21.VII.1816.
Acestea se aflA in § «Scopul realizat»
MATERIALISMUL ISTORIC CA UNA DIN APLICARILEDEZITOLTARILE UNOR IDEI GENIALE CARE EXISTA INGERMENE LA HEGEL.
aProcesul teleologic este transpunerea in obiectivitatea conceptului (sic!) care exisla ca atare in mod distinct »...(227).
N.B.
finalitAtii
1N.B.
N.B.
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP. TEORIA CONCEPTULUI 161
Clnd Hegel se strticluie§te iar uneorichiar se incordeaz i se opinte§teincadreze in categoriile logicii activitateaumanti indreptatti spre un scop anumit,spunind cl aceasth activitate este unsilogisrn" (Schlu13), crt subiectul (omul)joacti rolul unui termen" in figura"logicti a silogismului" etc.
IN ACEST CAZ AVEM DE-A FACE NUNUMAI CU 0 INTERPRETARE TRASA DEPAR, NU NUMAI CU UN JOU. MCI ESTEVORBA DE UN CONTINUT FOARTE PRO-FUND, FUR MATERIALIST. TREBUIE RAS-TURNAT: ACTIVITATEA PRACTICA A OMU-LUI A TREBUIT SA. PUNA DE MILIARDEDE ORI CON$TIINTA UMANA IN SITUATIADE A REPETA DIFERITE FIGURI LOGICEPENTRU CA ELE Si P 0 A TA CAPATASEMNIFICATIA UNOR AXIOM E. NOTABENE.
CATEGORIILELOGICII
$1PRACTICA
OMENEASCA
«Mivarea scopului a ajuns acum la rezultatul eti mo-mentul corespunztitor exteriorittitii nu este numai pusin concept §i conceptul este nu nurnal un impuls al depti-Orli §i o strtiduintrt, dar, ca totalitate concretti, el esteidentic cu obiectivitatea nemijlocitti» (235). La sfir§itul §despre scopul realizat", la sfir§itul sectiunii a II-a
«0 b ie c t iv it a te a» (cap. III: Teleologia")trecerea la sectiunea a III-a: Ideea".
Remarcabil: la idee" ca coincidenfa aconceptului cu obiectul, la idee ca a d e-v a r, Hegel ajunge prin activitateapracticti a ormilui, indreptata spre unscop antunit. El se apropie foarte mult deideea ci prin practica sa omul dovedqtejustetea obiectivrt a ideilor, conceptelor,cuno0intelor, §tiintei sale.
N.B.
N.B.
DE LACONCEPTUL
SUBIECTIVSCOPUL
SUBIECTIVLA
ADEVARULOBIECTIV
s6,
,51
162 V. I. LENIN
11
SECTIUNEA A TREIA:IDEEA
inceputul sectiunii a III-a: «I d e e a».
« Ideea este conceptul adecvat, adevarulobiectiv sau adevArul ca atare» (236).
In general, introducerea la sectiunea a III-a (Ideea")a pArtii a II-a a L o gicii" (Logica subiectiva")(vol. V, p. 236-243) si paragrafele corespunzgtoare dinEncielopedie (§§ 213-215) SINT, POATE, CEA MAI DUNA
NB. EXPUNERE A DIALECTICH. Aici este afatatk cu o genia-litate remarcabilk identitatea, ca s zicem asa, a lo-gicii cu gnoseologia.
Expresia idee" este folosit a. si in sensul de simpl5, reprezen-tare. Kant.Hegel impo-triva lui Kant
impotrivatranscenden-tului in sen-sul separAriiadevärului
(obiectiv) deceea ce este
empiric
tres Wen!
I «Kant a cerut din nou ca expresiei idee s iI se restituie sensul ei de concept rational. Iarconceptul de ordinea ratiunii ar urma s5, fie,dup'a Kant, conceptul neconditionat, dar trans-cendent in raport cu fenomenele, cu alte cuvinteun concept cAruia nu i s-ar putea da nici un felde intrebuintare empirica adecvatk Concepteleratiunii servesc, dupri Kant, pentru a concepeperceptiile, iar conceptele intelectului pentrua le intelege. In realitate frisk daca" acestea dinuring sint intr-adevAr concepte, ele sint concepte:prin ele se Avirseste conceperea rationala' »...(236).
IVezi, despre Kant, si in cele ce urmeazA
Tot asa este gresit sit se considere ideea ca ceva nereal"; caatunci cind se spune : astea nu Sint cleat idei".
NB
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP. TEORIA CONCEPTULUI 163
«Dacg gindurile sint doar ceva subiectiv §iintimplgtor, atunci se poate intr-adevar spunecA ele nu mai au nici o altg' valoare in afarg deaceasta; dar, sub acest raport, ele flu stau maiprejos de reolitdtile temporare i intimplAtoare,care nici ele n-au altg valoare decit aceea delucruri intimplgtoare si de simple fenomene.Dar clack dimpotrivg, se pretinde c ideea nuare valoare de adevAr pentru cA este transcen-dentil in raport cu fenomenele, pentru c nu-icorespunde nici un obiect in lumea sensibil5atunci avem de-a face cu o stranie neintelegere,intrucit in felul acesta se refuzg ideii valabili-tatea obiectivg pe rnotiv c ii lipseste tocmaiceea ce constituie natura fenomenului: fiinfarealumii objective in neadevdrul ei» (237-238).
In ceea ce priveste ideile practice, insusiKant recunoaste cA este pObelhaft* sg invociexperienta impotriva ideii ; el prezintg ideileca pe un maximum la care trebuie s tindempentru a apropia de ele realitatea. *i Hegelcontinug:
«Dar intrucit din cele de mai sus rezultA Citideea reprezintg unitatea dintre concept si obiec-tivitate, cg ea este adevarul, nu trebuie s-oconsidergm doar clrept un scop de care trebuiesa ne apropiem, dar care rAmine mereu el insusiun fel de transcendental, ci trebuie sit recunoastemcg tot ce este real este ca atare numai in ingsura incare contine ideea si o exprimg. Obiectul, lumeaobiectivg i cea subiectivg, nu numai cg trebuie,in general, sit corespundd ideii, dar reprezintgele insele, ca atare, coincidenta dintre concept
realitate ; i realitatea care nu corespunde con-ceptului este doar simplu fenomen, este doarceva subiectiv, intimplgtor, arbitrar i n-arenimic comun cu adevArul» (238).
vulgar. Nota tract..transcendentului*. Nota grad.
tres bien I
Hegelimpotriva
Jenseite"al lui Kant
Concordantaconceptelorcu lucrurile
n u estesubiectivg
si
164 V. I. LENIN
«Ea» (die Idee) «este, inprimul rend, adevilr simplu,identitatea dintre concept siobieetivitate ea generalitate...(242).
... «in al doilea rind, eareprezintA raportul dintre su-biectivitatea fiintind pentrusine a conceptului simpluobiectivitatea lui, diferenfialdde ea; prima este, in fond,tendinfa de a suprima aceastilseparare...
« in rnitsura in care ea esteun asemenea raport, ideeaeste procesul de diferentierea sa in individualitate si innatura ei anorganic i de re-aducere a acestora sub sa-pinirea subiectului si de rein-toarcere la prima universali-tate simpUi. Identitatea ideiicu ea indsi se confundli cuacest proces ; gindirea, careelibereazA realitatea de apa-renta uneiscop i o limpezeste in idee,nu trebuie si reprezinte ade-rdrul acestei realitki ca peun repaus inert, ca pe o
inn,agine vIrtguith, fruil im-pills fiir, miscare, ca pe unfel de geniu, sau numrtr, saugind abstract; ideea, dato-rith libertkii pe care o atingein ea conceptul, contine deasemenea rea mai viguroasd
Ideea (citeste: cunoastereaomeneasd) este coincidenta(concordanta) dintre concept siobieetivitate (universalita-te"). Aceasta in primul rind.
In al doilea rind, ideea esteraportul dintre subiectivitateafiintind pentru sine (= pre-tins independentli) (= a omu-lui) i obiectivitatea d i f e-r en f i a t (de aceastA idee)...
Subiectivitatea este tendintade a suprima aceasti, separare(a ideii de obiect).
Cunoasterea este procesul decufundare (a intelectului) innatura anorganid pentru a osupune subiectului i pentru ageneraliza (cunoasterea uni-versalului in fenomenele ei)...
Concordanta dintre gindiresi object este un proces. Gin-direa (= omul) nu trebuie s5,-s1 reprezinte adevArul sub for-ma unui repaus inert, subforma unui simplu tablou(chip) palid (sters), frit% ten-dintri,, fruit miscare, asemeneaunui geniu, unui numrtr, unuigind abstract.
Ideea contine in sine si ocontradictie foarte puternica;repausul (pentru gindirea omu-lui) constil in fermithtea,
...
variabilitgti frog
sim-plg
i
si
N.B.
CONSPECTUL STIINTA LOGICII. 'PEORIA CONCEPTULUI 165
contradielie; calmul ei provinedin siguranta si din incredereacu care ea genereath perma-nent aceasth contradictie i obiruie in permanenth,' si coin-cide in ea cu sine inthsi»...
certitudinea cu care el creeathin permanenth (aceasth con-tradictie dintre gindire i o-biect) i o biruie in perma-
Cunoasterea este o apropiere permanenthinfinitil, a gindirii de obiect. Re/lee-
tarea naturii in gindirea omului nutrebuie inteleath intr-un fel inert",abstract", Vara micare, Ordcontradictii, ci in procesul vesnic almisca'rii, al aparitiei contradictiilor si alrezolvArii bor.
«Ideea este... ideea de ade-vcir qi de bine, ca eunoffteresi voinyi... Procesul acesteicunoasteri si (N.B.) al acesteiactiuni finite (N.B.) trans-fornth aceasth generalitate, lainceput abstracta, in totalitate,datorith thrui fapt ea devineobiectivitate desiiviqitd». (243).
N.B.
Ideea este eunofftereaaspiratia (vointa) [omului]...Procesul cunoasterii (trecA-toare, finite, limitate) si alactiunii transfornth concepteleabstracte in obiectivitate cle-
siivirOte
ACELMI LUCRU I IN ENCICLOPEDIE (VOL. VI).
Enciclopedia, § 213 (p. 385*):
«Ideea este adeveirul; ciici adevg-rid consth in aceea cii, obiectivitateacorespunde conceptului... Dar, pe deaItr parte, tot ce este real, in milsurain care este un adevilr, este ideea...Fiintare singulath este numai o latuthoarecare a ideii; de aceea ea are nevoiesi de alte realithti, care si ele apar casubzistind in mod izolat pentru sine ;numai in ansamblul lor si in corelaya
Fiintarea singulath (o-biectul, fenomenul etc.)este (numai) o latuth aideii (a adevarului).Adevilrul are nevoie side alte laturi ale
care si ele parnumai de sine sththtoaresi particulare (besondersfiir Bich bestehende**).
* Hegel. Werke, Bd. VI, Berlin, 1840. Nola red.* eubzistind in mod particular pentru eine. Nola red.
nentg...
Fl
stall-tatii,
166 V. I. LENIN
kr se realizeaza conceptul. Singularulpentru sine nu corespunde conceptuluiFlu; aceasta, mkginire a fiintei salein fapt constituie finitatea lui i con-ditia pieirii lui»...
Hegel a intuitin mod genial dia-lectica lucrurilor(a fenomenelor, alumii, a natu-r i i) in dialectica
conceptelor #
Numai in ansam-blullo r (zusammen)
in eorelatia lor(Beziehung) se realizea-g a devarul.
Ansamblul tuturor laturilor feno-menului, ale realitkii §i rapor tu-rile lor (reciproce) iata din ce secompune adevarul. Raporturile (= trece-rile = contradictiile) conceptelor = prin-cipalul continut al logicii, iar acesteconcepte (precum §i raporturile, trecerile,contradictiile lor) sint aratate ca reflec-tad ale lumii obiective. Dialectica luer u-ri1or creeaza dialectica ideilor §i nuinvers.
a intuit §inumai atit
# Acest aforism ar trebui st fie exprimatintr-o forma, mai popular& /Ara cuvintuldialectica: de exemplu asa: in schimbarea,in interdependenta tu tur or conceptelor, inidentitatea contrariilor lor, in treeerea unorconcepte in altele, in schimbarea ve§nica, inmiparea conceptelor, Hegel a intuit in modgenial TOCMAI UN ASEMENEA RAPORT ALLUCRERILOR, AL NATURH.
in ceconstidialec-flea?
interdependenta conceptelortuturor
fara exceptietrecerea conceptelor dintr-unul
in altul« tuturor » fara ex-
N.E.Fiecare concept se
intr-un anu-mit raport,intr-o anumita,
legatura cutoate celelalte
ceptie.
Relativitatea opozitiei dintre concepte...identitatea opozitiilor dintre concepte.
§i
afli
'
a
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP. TEORIA CONCEPTULUI 167
«Prin adevar se intelege mai intii c eu qtiu cum este ceva.Dar acesta este totu§i adevarul numai In raport cu con§tiinta,sau adevarul formal, pura justete (§ 213, p. 386). Intr-un Bensmai profund, adevarul consth Ins in aceea c obiectivitateaeste identica cu conceptul»...
«Un om rau este un om neadevarat, adica un om care nu secomporth conform conceptului sau sau menirii sale. Dar nimicnu poate s subziste daca este cu totul lipsit de identitateaconceptului cu realitatea. Chiar §i raul §i neadevarul existanumai in masura in care realitatea lor corespunde Inca, Intr-unfel oarecare, conceptului lor»
... Jot ceea ce merith numele de filozofie a avut intotdeaunala ternelia doctrinei sale comtiinta unitatii absolute a ceeace pentru intelect îi are adevdrul doar in separatiasa»...
«Treptele fiintei §i ale esentei care aufost analizate ping acum, ca §i treptele concep-tului §i ale obiectivitatii, nu sint, in aceasthdeosebire a lor, ceva stabil §i avindu-$1temeini in sine, ci se dovedesc a fi dialectice,iar adevarul lor consth numai in (teem eli, elesint momente ale ideib (387-388).
1Vol. VI, 3881
Deosebireadintre fiintare§i esenth, dintre
concept §iobiectivitateeste relativa
Momente ale cunoa0erii (= ale ideii") naturiiom iata ce sint categoriile logicii.
Vol. VI, p. 388 (§ 214):«Ideea poate fi exprimata, in diferite
moduri. Ea poate fi Nan ca ratiune (acestaeste adevrtratul sens filozofic pentru conceptulde ratiune), apoi ca subiect-obiect, ca imitatea idealului §i realului, a finitului i infinitului,a sufletului §i corpului, ca posibilitate careii are in ea insa§i realitatea ei, ca ceva acarui natura poate fi conceputh numai caexistenta etc. Toate aceste expresii sint legi-
de catre
...
168 V. I. LENIN
(ideea) adevg-rul esteuniversal
time, deoarece In idee sint cuprinse toateraporturile intelectului, Msg. In infinita lorintoarcere si identitate in sine.
Intelectului nu-i este prea greu sg arate cg tot ce se spunedespre idee este In sine contradictoriu. Critica aceasta insgpoate fi intoarsg si Impotriva lui, ba, mai mult, ea a si fostinfgptuitg in idee; aceasta este o activitate a ratiunii, care,se intelege, nu este atit de usoarg ca aceea a intelectului.Dacg, intelectul arath eg ideea se contrazice pe ea insgsi prinfaptul cg, de exemplu, subiectivul este numai subiectiv, iarobiectivul ii este opus, la fel fiinta este cu totul altceva decitconceptul si de aceea nu poate fi derivath din el, si tot astf elfinitul este numai finit si este direct opus infinitului, prinurmare nu poate fi identic cu el, si asa mai departe despre toatedetermingrile, logica, dimpotrivil, aratg contrarul, si anumecg, subiectivul care ar urma &A fie numai subiectiv, finitul carear urma sg fie numai finit, infinitul care ar urma sg, fie numaiinfinit etc. sint lipsite de adevro, se contrazic ele insele sitree in contrarul lor; astfel aceastg trecere si unitate, in careextremele sint cuprinse ca depgsite, ca o aparenta oarecare sauca momente, se dezvgluie ca fiind adevgrul acestor extreme(388).
N.B.:Abstractiile siunitatea con-creth" a con-
trariilor. .
Minunatexemplu:cel mai
simplu simai clar, dia-lectica concep-telor si rgdtici-nile ei mate-
rialiste
Xind intelectul criticg, ideea, el estevictima unei duble neintelegeri. Inprimul rind, aceea cil termenii extremiai ideii oricum ar fi ei exprimati ,intrucit sint dati in unitatea ideii,sint luati de el si in sensul si cu de-terminarea in care nu sint cuprinsi inunitatea ei concretg, sint luati caabstractii care se ggsesc incg in afaraideii. Tot atit de putin Intelege el»(der Verstand*) «relatia dintre ei,chiar si atunci cind ea este pusg inmod explicit ; asa, de exemplu, ii scapgdin vedere ping si natura copuleiIn judecath care arath cg singularul,
int cl ectul . Nola 00.
N.B.singu-larul =univer-salul
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP% TEORIA CONCEPTULUI 169
subiectul, este totodatd $i nonsin-gular, cd el este universal. In aldoilea rind, intelectul considera ca re-flexia sa, i anume c ideea identica cuea insi contine in sine negativul sau,contradictia sa, este o reflexie exte-rioard, care n-ar apartine ideii. Tn
realitate Ins aici nu este vorba de ointelepciune proprie intelectului, ci in-sti$i ideea este aceea care repre-zintti dialectica, care vesnic separa
distinge ceea ce e identic cu sine deceea ce e diferent, subiectivul de
obiectiv, finitul de infinit, sufletulde corp, si numai astfel ideea estecreatie ve$nict izvor ve$nic alviefii $i spirit ve$nic»... (389).
VI, § 215, p. 390:
Dialectica nueste in intelec-tul omului, ciin idee", adiea
in real itateaobiectiva
viatavesnicV =dialectica
«Ideea este, in esenta, un proces, deoareceidentitatea ei nu este identitatea absolutalibel% a conceptului decit in mitisura in care estenegativitatea absoluta i deci dialectica».
De accea, spune Hegel, expresia unitate" agindirii i fiintarii, a finitului i infinitului etc.este lalsch*, caci ea exprima ruhig beharrendeIdentitat"". Nu este adevarat c finitul neu-tralizeaziti (neutralisiert") pur i simplu infinitul
viceversa. De fapt avem dc-a face aici cu unproces.
ideea este...un proces
N.B.acest lucru
Daca facem socoteala... in fiecare secunda, mor pe pamintpeste 10 oameni si se nasc si mai multi. Miscarea" si momen-tun prinde-1. In fiecare moment dat... Prinde acest moment.Idem in simpla miscare mecanicd (contra Cernov93).
* fal a. Ve- hi trail." 441 idulaitatu cure rumluu In repaubs. Nola Ira?.
Lenin Opera complete, vol. 2913
si
si
si
170 V. I. LENIN
«Ideea, ca proces, parcurge in dezvoltarea ei trei trepte.Prima form5, a ideii este viala... A doua formk.. este ideeaca cunoaqtere, care apare in forma dublh a ideii teoretice qi acelei practice. Procesul cunoasterii are ca rezultat restabilirea
imbogAtitit prin diferentk i aceasta dä a treia formkaceea a ideii absolate»... (391).
AdevArul esteun proces. Dela ideea subiec-
tiva, omulmerge spre
adevArul obiec-tiv prin
practicr (sitehnid).
Ideea este adev4"ru1" (p. 385, § 213).Ideea, adic6 adevetrul ca proces deoa-rece adeviirul este un proces, par-curge in dezvoltarea (Entwicklung) eitrei trepte: 1) viata ; 2) procesul cunoas-terii, care include practica omuluitehnica (vezi mai sus94), 3) treapta ideiiabsolute (adid a adevitrului complet).
Viata (1.5, nastere creierului. In creie-rul omului se reflecth natura. Verificindsi aplicind in practica lui i in tehnidexactitatea acestor reflectari, omul a-junge la adevArul obiectiv.
LOGICA. VOLUMUL AL V-lea
Sectiunea a III-a. Ideea. Capitolul I. Viafa
Dupti conceptia obisnuith, despre logier (Bd. V, p. 244*),in ea nu este loc pentru problema vie,tii. Dar dad obiectullogicii este adevarul, iar adevdrul ca atare wesent-lich im Erkennen ist"**, atunci sintem nevoitisit vorbim despre cunoastere si, in leglitur4 cu ea (p. 245),trebuie de pe acum sit vorbim despre viara.
Uneori dup6; asa-zisa logid purr se pune i logica aplicatr(angewandte), dar
Hegel. Werke, Bd. V. Berlin, MIL Nola red.s consA assegialmetile fn cunoapere. Nola Irad,
unitgtii,
atunci...
CONSBECTUL ,,STIINTA LOGICII. TEMA CONCEPTULUI 171
...«ar putea fi incluse in logia, toatetele, deoarece fiecare dintre ele este logic4aplicatl in mitsura in care obiectul ei trebuie0, fie exprimat in formele gindului si aleconceptului» (244).
orice stiintaeste logic4
aplicati
Ideea de a include via la in logic% este explicabiliti si
din punctul de vedere al procesului reflecthriilumii objective in constiinta (la inceput individual6) aomului si al verifichrii acestei constiinte (reflecthri) prinpracticri vezi:
Enciclopedia*, §216 :numai in conexiunealor diferitele membreale corpului sint ceeace sint. 0 minii des-prinsg de corp estemin4 numai cu nu-mele (Aristotel).
dudecata original%a vietii constit deci inaceea c'a ea se sepal%pe sine, ca subiect in-dividual, de ceea ce eobiectivitate »... (248).
viata --subiectul indi-vidual se izo-
leazg, deobiectiv
Dac`a cercetrun raportul dintre subiect i obiect in logicktrebuie sh" tinem seama si de premisele generale ale existenteisubiectului concret(=viata omului) in mediul obiec-tiv.
Subdiviziuni**:1) viata ca «individ vim> (§ A)2) procesul vital"3) procesul generic" (Gattung), al reproducerii omului
trecerea la cunoastere.§i
(1) «totalitatea subiectivb i obiectivitatea" indiferentV(2) unitatea dintre subiect i obiect
* Hegel. Werke, Bd. VT, Berlin, 1810. Nola red.** Ilegel. Werke, Bd. V, Berlin, 1934, p. 218 262. Nola red.
13*
stiin-
genialrt
...
N.B.
172 V. I. LENIN
Enciclopedia, § 219: ...«Natura anor-ganica, subjugath de ceca ce e viu,suporth aeeastil subjugare datorith fap-tului cA ea este in sine eon cc viataeste pentru sine».
De thsturnat = materialism pur.Exec lent, profund, just !I Si Inca N.B.:se dovedeste extrema justete i exacti-tate a termenilor an sich" si fiirsich"*!!!
Hegelsi joeul de-a
concepteleorganice"
!!!
Hegeljocul de-a
organismul"
...«Aceast4 obiec-tivitate a ceea ceeste viu este or-ganismal; ea estemigoeul si instru-mentul scopu-
lui»... (251).
Mai departe, incadrarea" in categoriilogice a sensibilitiltii"a excitabilithtii" (Irritabilitht) a-ceasta ar fi particularul, spre deosebirede general!! si a reproductiei" esteun simplu joc. A fost dath iiithrii linianodal a, trecerea pe un a it plan a feno-menelor naturale.
S.a.m.d. «Durerea este «o existenthrea16» a contradictici» in individul yin.
Sau inert: reproductia onm-lui «este indentitatea lor» (adoi indivizi de sex opus)«realizath, este unitatea ne-gativil a genului, care, pornindde la dedublarea sa, se reflecthin sine»... (261).
Ridicolla
Hegel
LOGICA. VOLUMUL AL V-lea
Sectiunea a III-a. Ideea
Capitolul al II-lea. Ideea eunoaterii(p. 262-327).
* tn sines ci spentni sines. Nola trad.
§i
(Sensib i tät),
LB.
CONSPECTUL STIINTA LOGICII`. TEORIA CONCEPTULUI 173
...«Realitatea lui» (des Begriffs*), «in
genere, este forma fiinfeirii sale; in fapt,totul consfa", in precizarea acestei forme; peea se bazeazil deosebirea dintre ceea ce con-ceptul este in sine san subiectiv, ceea ce esteel ca ceva cufundat in obiectivitate i ceeace este el in ideea de viat4"» (263).
misticism!
...«Spiritul nu numai eb,"
este infinit mai bogat decitnatura, dar pc deasupra...unitatea absoluth a contrari-ilor in concept constituie e-senta spiritului»... (264).
La Kant, «Eal» apare ea «subiect trans-cendental al gindurilor» (264); «in acelasitimp insa, acest Eu, dupli propria expresiea lui Kant, are inconvenientul c5 pentru aenunta o judecatA oarecare despre el, trebuicneapitirat sä ne servim de el»...
(p. 265).
«In a sa» (= a lui Kant) «criticiti a acestordeterminri» (aniline: abstraktc einseitigeBestimmungen der vormaligen prekan-tiene Metaphysik"" despre suflet"), «el»(Kant) «s-a arAtat a fi pur si simplu sceptic,in maniera lui Hume, si anume nu s-a preo-cupat decit de felul cum apare eul in con-stiinta de sine, eliminind din el tot ce este
constiintasubiectivil
cufundarea eiIn obiectivi-
tate
misticism!
Hegel int-po triva
lui Kant:adicA Eul" la 2
Kant este oforma goalA
(care e supt5,din ea insa'si")fir o analiz5,
concretil aprocesului
cunoasterii
N.B.:Kant
si Hume sintsceptici
* a eoneoptului. Nein (rad.` determinari uailaterala abstracte rehar tiene). Ncla
frad.
si
alo tnet,..11,
174 V. I. LENIN
Uncle vedeHegel scepti-
cismul lui Humesi Kant?
Nu existi inte-legere in afaraprocesului con-ceperii (cunoas-terii, studieriiconcrete etc.)
empiric, intrucit era vorba de a-I cunoasteca esenta, ca lucru in sine; in felul acestan-a Minas nimic in afara de fenomenul EugEndesc, care insoteste toate reprezentArilesi despre care n-avem nici cea mai slabAidee» (266). # #
DupA cit se pare, Hegel vede scepti-cismul in aceea c pentru Hume si Kantfenomene le" nu sint un lucru in sine careapare, cil ei sepal% fenomenul de ade-vrtrul obiectiv, se indoiesc de obiectivi-tatea cunoasterii, rup, weglassen, allesEmpirische* de Ding an sich...** *iHegel continua:
# trebuie A' ad-mitem ci atita timp cit nu concepem, ci neoprim la reprezentarea simpla i fix5, si ladenumire, n-avem nici cea mai slabg, ideenici despre eu, nici despre orice altcevanici chiar despre concept» (266).
Pentru a intelege trebuie s incepi s ine1egi, si studieziin mod empiric, s5, te ridici de la empiric la general. Pentrua invAta s inoti trebuie s'a". intri in apa..
Kant senargineste la
fenomene"
Vechea metafizic4, cAutind s cunoasaadevdrul, imptirtea obiectele, dupg, criteriuladevitrului, in substante i fenomene. Criticalui Kant a renunlat la eautarea adevArului...«Dar a te opri la fenomene si la ceea ce inconstiinta obisnuith se prezinta careprezentare inseamna" a renunta la conceptsi la filozofie» (269).
tut ee a ce e,te empiri \ Ira 1.luerul In sine. eta 1, ad.
# ...«Fara indoialg,
simpla
#
#
si
_
CONSPECTUL STIINTA LOGICII". TEORIA CONCEPTUI UI 176
§ A:
ddeea de adeair. Ideea subiectiva este inainte de toate mi-
puls...; de aceea impulsul are o determinare care consta inaceea ca el ii suprima propria lui subiectivitate, ii transformarealitatea, Inca abstracta, in realitate concreta si o umple cuconlinutul lurnii, pe care il presupune subiectivitateaIntrucit cunoasterea este idee ca scop sou ca idee subiectiva,negarea lumii presupusa ca existentil in sine este prima nega-tie »... (274-275).
adica prima treapta, primul moment, inceput, debut alcunoasterii este finitatea (Endlichkeit) i subiectivitateaei, negarea lumii in sine scopul cunoasterii este la Inceputsubiectiv...
Hegelimpo-
triva luiKant:
«Este ciudat ca in timpurile moderne»(este vorba, evident, de Kant) «aceasta la-tura a finitatii s-a pastrat si a fost consideratadrept raport absolut al cunoasterii, ca si cumfinitul ca atare ar trebui sa fie absolut !
Din acest punct de vedere i se atribuie obiec-tului un necunoscut lueru In sine dincolo delimitele cunoasterii, iar acest lucru in sine
o data cu el, si adevarul este consi-derat drept ceva absolut transcendental fata,de cunoastere. Determinatiile gindirii In gene-ral, categoriile, cleterminatiile reflexiei, cit
conceptul formal si momentele lui, capata,in aceasta acceptie semnificatia unor deter-minatii care nu sint finite in sine, ci In sensul
sint ceva subiectiv in comparatie cu acestlueru in sine gol; acceptarea drept adevara acestui fals raport al cunoasterii este oeroare care a devenit opinie genera% a vremiinoastre» (276).
*transcendental.. Nola lrad.
Kant a abso-lutizat u n a
din laturi
la Kantlucrul In
sine este unJenseits"*
absolut
subiectivis-mul lui Kant
ca
si
176 V. 1. LtNIN
Caracterul finit, tranzitoriu, relativ, conditionat al cu-noasterii omenesti (al categoriilor ei, al cauzalitiitii etc. etc.)a fost luat de Kant drept subiectioism, iar nu drept dialectic5,a ideii (---- a naturii inasi), rupind astfel cunoasterea deobiect.
Dar mersulei conduce
cunoasterea laadev'grulobiectiv
Hegelimpotriva
idealismuluisubiectiv
si arealismului"
Obiectivitatealogicii
... «Dar cunoasterea trebuie sh depAseasclprin propria ei miscare finitatea ei si, tot-odat4, sI rezolve contradictia ei» (277).
... «Ideea cii analiza nu face decit sa regA-sease4 in obiect ceea ce a lost introdus in eleste tot atit de unilateralil ca si Orerea cAdetermin'arile care se obtin sint, ca s'a zicemasa, doar extrase din obiect. Prima idee esteenuntath, dup5, cum se stie, de idealismulsubiectiv, care recunoaste activitatea cunoas-terii in analizh numai ca un postulat unila-teral, ind5fatu1 ca'ruia se ascunde lucrul insine; a doua piirere apartine asa-zisuluirealism, care vede in conceptul subiectiv oidentitate goal'a, in care determinatiile gin-dirii sint primite din alarä».
... «Dar aceste douA momente nu pot fiseparate unul de altul; in forma lui abstracdiin care apare in analizA, logicul, bineinteles,este dat numai in cunoastere, dup5, cum,Myers, el este nu numai ceva postulat, darsi ceva care existei in sine»... (280).
Conceptele logice sint subiective atita timp cit rriminabstracte", in forma lor abstractg, dar in acelasi timp ekexprim 6.. si lucrul in sine. Natura este in acelasi timp con-creta fi abstractk fenomen si esentil, moment si raport.Conceptele omului sint subjective in abstractia lor, in sepa-ratia lor, dar sint obiective in totalitatea, in procesul, insuina, in tendinta, in izvorul kr.
coNspEcrut glINTA LOGICII'. TEORIA CONCEPTULUI 1.17
Foarte bun este § 225 din Eneiclopedie, in care cunoaf-terea" (teoreticV) i vointa", activitatea practicV sintprezentate ca don6, laturi, doug metode, dou5, mijloace dedepAsire a caracterului unilateral" atit al subiectivithtii,cit si al obiectivithtii.
Si, mai departe, 2 8 1 2 8 2, idei foarte importantein legkuth cu trecerea categoriilor una in alta N.B.(si impotriva lui Kant, p. 282).
Logica, vol. V, p. 282 (sfirsit)*... «Kant... ia din logica fonnald legkura determinatil, adia
insesi conceptele care exprimg raporturile i principiile sinte-tice, le ia ca date; deductia lor ar fi trebuit s'a fie reproducereatrecerii acestei simple unitki a constiintei de sine in acestedeterminki i diferentieri ale ei; dar Kant nu si-a dat osteneala
arate in ce const'ci aceasth mi,Fcare inainte, cu ade-vkat sintetick a conceptului care se produce singur» (282).
IKant n-a athtat trecerea categoriilor una in alta.
286-287 Revenind Inc o data la matematica superioath(in care se dovedeste, intre altele, a fi un bun cunoscMoral solutiei date de Gauss ecuatiei xrn 1 = 095), Hegelrevine Inc o dath la calculul diferential si integral,spunind
«matematica... n-a reusit pitirt acum sh" justif ice prin propriileei forte, adicA in mod matematic, operatiile care se bazeaz4'pe aceasth trecere » (trecerea de la cutare la cutare«fiindca aceasth trecere nu este de natuth matematicil». Leibniz,ckuia i se atribuie meritul de a fi creat calculul diferential, aefectuat aceasth trecere «in modul cel mai inadmisibil, careeste tot atit de stthin de concept pe cit e de nematematic »...287).
«Cunoasterea analiticd este intiia premisg, a orickui silogism:ea este raportarea nemijlocith a conceptului la obiect ; identi-tatea este, prin urmare, determinarea pe care cunoasterea o
De aici manuscrisul lui Lenin continua cu enietul sllegel. Logica, III (p. 89 11.9e,Nola red.
sg
cg,
mgrimi),
1
178 V. I. LENIN
recunoaste ca fiind a sa, si aceastA cunoastere nu este altcevadecit sesizarea a ceea ce existh. Cunoasterea sintetith cauthsei conceapá ceea ce existk adith s6, cuprind6 diversitatea deter-minArilor in unitatea kr. De aceea ea este a doua premitha silogismului, in care cele ce difeth se raporteath unul la altulca atare. Scopul ei este astfel necesitatea in general» (288).
In legAturii, cu procedeul unor stiinte (de exemplu fizica)de a lua drept explicatie" tot felul de forte" etc. si de a potrivi(a trage de Or), a aranja faptele etc., Hegel face urmiltoareaobservatie inteligenth:
«Asa-zisa explicatie i demonstratie a
materiahilui concret ineorporat In teoremese dovedesc a fi, in parte, o tautologic, iarin parte o denaturare a adevilratei stilri deIticruri; in parte inth aceasth denaturare aservit pentru a camufla procedeul iluzoriual cunoasterii care a selectionat in mod uni-lateral datele experientei, si numai in felulacesta a putut s5, ajung4 la definitiile siprincipiile sale simple; cit priveste obiectialuatil din experientk ea o respinge prin afir-matia ca" intelege si thlmilceste aceastil expo-rienth nu in totalitatea ei concreth, ci doarca exemplu, pentru c o consideth suscepti-billi s justifice ipotezele i teoriile. Inaceasth, subordonare a experientei concretefilth' de determin6rile presupuse, fundamentulpe care se sprijin teoria se estompeath sieste prezentat numai din latura care confirmateoria» (3IL-316).
Kant i Jacobi au thsturnat vechea meta-fizith (bunbath pe aceca a lui Wolf lexem-
plu: o ridicohi, paradA, de banalithti etc." ).Kant a athtat cil, demonstratiile riguroase"duo la antinomii,
remarcabil cajustete si
prof unzime
comp.economia
politith aburgheziei
Impotrivasubiectivismu-lui si a unila-
teralithtii
cu a ite cuvinte,
CONSPECTUL STIINTA LOGICIV. TEORIA CONCEPTULUI 179
4dar el» (Kant) «n-a reflectat asupranaturii instisi a acestui mod de demonstratie,care e aplicat la un anumit continut finit;unul trebuie, totusi, sa, cadri. impreunti cuceladalt » (317).
Kant nu a in-teles legea
universaliia dialecticiifinitului"?
Cunoasterea sintctica, inca, nu este completti, fiindca, «con-
ceptul nu realizeaza unitatea cu sine insusi in obiectul lui sauin realitatea lui... De aceea, in aceasta cunoastere, ideeanu ajunge incti la adevtir, deoarece obiectul nu concorda cuconceptul subiectiv. Dar sfera necesitatii constituie culmeacea mai inalta a fiintarii si reflexiei; in sine si pentru sine,ea se transforma in libertatea conceptului, identitatea internadevine manifestarea ei, care nu este alteeva decit conceptul caconcept »...
...«Ideea, in masura in care conceptul pentra sine este acumun concept determinat in sine, este ideea practieli, actiunea»(319). *i paragraful urmtitor este intitulat: «B: Ideea de bine».
Cunoasterea teoreticiti trebuie sti pre-zinte obiectul in necesitatea lui, in ra-porturile lui multilaterale, in miscarealui contradictorie an und filr sich*. Darconceptul omenesc prinde definitiv"acest adevar obiectiv al cunoasterii, ilsesizeaza, si-1 insuseste numai atuncicind conceptul devine fiintare pentrusine" in sensul practicii. Adica, practicaomului si a omenirii constituie verifi-carea, criteriul obiectivitititii cunoasterii.Aceasta este intr-adevar ideea lui Hegel?De revenit.
Hegeldespre practicasi despre obiec-
tivitatcacunoasterii
De ce de la practica, de la actiune, se trece numai labine", la das Gute? Asa ceva este Ingust, unilateral!Dar utilul?
Far a. indoialti ca aici intril si utilul. Sau, dupti Hegel,utilul este si das Gute?
' In sine si pentru sine. Nola tract.
I
180 V. I. LENIN
Toate acestea se afl5, in capitolul «Ideea de cunoastere»(cap. II) in trecerea la idee absolutii" (cap. III) , adica,farrt indoialii, practica figureazil la Hegel ca o veriga inanaliza procesului cunoasterii, si anume ca trecere la ade-värul obiectiv (absolut", dupa Hegel). Prin urmare, Marxi se alilturrt direct hii Hegel atunci cind introduce criteriulpracticii in teoria cunoasterii: vezi tezele despre Feuerbach97.
Pr:0in in teoriacunoasterii:
(320) «Ca sub iect iv , e 1
(der Begriff) «presupune unaltul care fiinteazh' in sine ;el este tendinfa de a se reali-za, este scopul care prin elinsusi vrea prezinte oobiectivitate iii lumea o-
biectiv5, si sit se implineasa.In ideea teoretiel, conceptulsubiectiv, ca general, adialipsit de determinare in sinesi pentru sine, se gilseste infata lumii objective, dincare îi trap un anumit con-tinut i mijloc de a se im-plini. In ideea practich insA,acest concept este un realcare se afra, in fata unui altreal; dar certitudinea desine, pe care o are subiectulin fiintarea lui determinatiiin sine si pentru sine, este o
ou alte euviute. Nola laid.
Alias*:Constiinta ornului nu nurnai
cit reflecth, lumea obiectivä, daro si creeazil.
Conceptul (= omul), ca subiec-tiv, presupune din non un altulcare fiinteazil, in sine (natura in-dependentil de om). Acest concept(= omul) este tendinta de a serealiza pe sine, de a-si da prinsine insusi o obiectivitate in lu-mea obiectiv5, si de a se realiza(de a se implini) pe sine.
In ideea teoreticil (in domeniulteoriei), conceptul subiectiv (cu-noasterea?), ca general si lipsit insine de determintiri, se opunelumii objective, din care el isitrage un anumit continut si o
anumitil implinire.In ideea practid (in domeniul
practicii), acest concept, ca real(ea ceva care actioneaz52), se
opune realului.Certitudinea de sine pe care
subiectul aici apare dintr-o (lath
sA-si
CONSPECrUL STIINTA LOGICII'. TEORIA CONCEPTULUI 181
certitudine a realitilt ii salesi a lumii...».
...«AceastA determinarecuprinsil in concept, egallti
cu el si incluzind in sinecerinta unei realitiiti exte-rioare individuale, estebinele. El se prezinth cuvaloare de ceva absolut, in-trucit este totalitatea con-ceptului in sine, obiectivulcare are in acelasi timp formaunitiitii libere si a subiecti-viatii. Aceasth, idee estesuperioarei ideii de cu-noagere care a fost ana-lizatei de noi mai sus,deoarece are valoare nunumai de ceva general, darsi de ceva par i simplureal»... (320-321).
... «De aceea activitateascopului nu este indreptathspre el insusi; ea nu urmii-reste si absoarbg, in ea,
insuseasca o oarecaredeterminare (lath, ci maidegralA afirme propriaei determinare i sA-si pre-zinte realitatea sub forma'mei rya 1 itititi ext er ioa re ,
subiect In loc de concept"1 o are
in fiinta sa in sine si pentru sine,ca subiect determinat, este certi-tudinea realitAtii sale si a ireali-talii lumii.
adicg lumea nu-1 satisfacepe om si el se hotsaiiiste s-oschimbe prin actiunea lui.
Fondul chestiunii:Binele" este o cerintil a
reaiitii exterioare", adicA prinbine" se intelege practica omu-lui = cerintil (1) si a realitAtiiexterioare (2).
Practica este superioardcunoagerii (teoretice), de-oarece ea are valoare nu numaide generalitate, ci si de reali-tate nemijlocifil.
,,Activitatea scopului nu esteindreptath spre el insusi...
ci spre realizarea lui sub formaunei realiluI4i exterioare, prinintermediul suprimilrii unor (la-tun, teasAturi, fenomene) anu-mite ale lumii exteri-o a r e"...
irea li(àfii
seisi
sii-si
182 V. I. LENIN
prin intermediul supriratriiunor deterrningri ale lumiiexterioare »... (321)...
... «Bine le infliptuit este bine in virtutea faptului CA el existAdeja ca atare in scopul subiectiv, In ideea sa; infAptuirea Iiconfer5, o existenta exterioarrt»... (322).
«Din partea lumii obiective presupuse de el, in prcsupu-nerea ertreia consa subiectivitatea si finitatea binelui $i careca un altceva isi urmeazd propriul ei drum, ins4'siinfilptuirea binelui intimpin4 obstacole i chiar se loveste deimposibilitate »... + (322-323).
N.B.
N.B.
Lumea obiectiviti" urmeazit proprhil ei drum",iar practica onmlui, care are in fata ei aceastA lumeobiectivrt, intimpiniti grent4i in indeplinirea" seopu-lui, ba chiar se loveste de imposibilitate"...
<Binele rilmine astfel ceva ee irebuie f ie; el este in sinesi pentru sine, dar fiintarea, ca nemijlocire u1tirn, abstractii,mine, in opozitie en binele, determinatii ca o nefiintare b... +
Binele, ceca ce este bun, dorintele pioase amin CEVACE IN MOD SUBIECTIV TREBUIE Si FIE...
Douii, lurni;cea subiec-tiv i cea
obiectiv4
«Ideea binelui haptuit este, ce-idrept, un postulat absolut, dar nu mai multdecit un postulat, adicA absolutul impovAratde determinarea subiectivifátii. Aici maisiht ineh doud lumi opuse una alteia:
situat in spa-tiile pur e ale gindirii dial a n e, i imperiul
situat in stihia unei realifáfimultiforme exterioare, care este imperiul ne-plitruns al intunericului. Dezvoltarea deplin'a acontradictiei nerczolvate, formath, de acest scopabsolut, citiruia i se opune, ea un obstacol denetrecut, bariera acestei rea1it4i, este anali-zattt indeaproape in Fenomenologiap. 453 si urm. »... (323).
rg-
imperiulsubiectivitafii,
let
+
+
+ +
obiectivitdtii,
spiritului",
CONSPECTUL STIINTA LOGICII". TEORIA CONCEPTULUI 183
Ironii pe seama spatiilor pure ale gindirii diafane"din imperiul subiectivitAtii, cAruia i se opune intune-ricul" realitAtii obiective", multiforme".
N.B.
«Tn aceasta din urmA* (= der theoretischen Idee*, spredeosebire de der praktischen Idee**)... «cunoasterea se cunoastepe sine numai ca act de percepere, ca identitate nedeterminatAin sine a conceptului at el insusi; implinirea, adicA obiectivi-tatea determinatA in sine si pentru sine, este pentru ideea teo-
IlreticA ceva dat, in timp ce ceea ce existd intr-adevar este rea-l! litatea existentli independent de postulatele subiective.
Pentru ideea practick dimpotrivA, aceasta realitate, care i seopune in acelasi timp ca o barierA de netrecut, prezina in sineo valoare cu totul neinsemnath; ea este, pentru ideea practia,ceva care nu poate sA-si capete adevArata sa determinareunica sa valoare decit de la scopurile urmArite de cAtre bine.De aceea vointa insAsi se opune atingerii scoputui ei, prinaceea cá vointa se separd de cunoa$tere $i cd reali-tatea externii nu piistreazd pentru ea formele adevd-ratului existent; de aceea ideea de bine Ii poate gAsi corn-pletarea numai in ideea de adevAr» (323-324).
Cunoasterea... gAseste in fata ei ceea ce existA cuadevArat, ca o realitate prezentA, independenth depArerile (Setzen***) subjective. (Aceasta este curatmaterialism!) Vointa omului, practica lui, impiedicitea insAsi atingerea scopului sAu... prin aceea a seseparit de cunoastere si nu recunoaste realitatea exte-rioarA ca existind cu adevArat (ca adevAr obiectiv).Este nevoie do imbinarea cunoWeriien practica.
Notabone
imediat dupl aceea:Dar aceastA trecere ea o efectueazA prin ea insgsi» (tre-
cerea ideii de adevIr in ideea de bine, a teoriei in practicA,viceversa). «In silogismul actiunii, prima premisA o constituie
* ideea teoretid. Nola (rad." ideea praetiaA. Nova frad.*** postalatele. Nata trad.
§i
*i
;;i
...
1
184 V. I. LENIN
raportul nemijlocit dintre scoput bun $i realitatea pecare acest scop o ia in stApinire si pe care, in premisa adoua, o indreapa ca mijloc exterior impotriva rea-litatii exterioare» (324).
N.B.
N.B.
Silogismul actiunii"... Pentru Hegel, acfiunea, prac-tica este un silogism" logic, o figufa logicA. Sieste adevarat I Desigur, nu in sensul ca existenta ca altula figurii logice este practica omului (= idealism absolut),ci, Myers, in sensul cil practica ornului, repetindu-se demiliarde de ori, se imprimsa, in constiinta lui ca figurilogice. Aceste figuri capM, tr`ainicia unei prejudecritisi un caracter axiomatic tocmai (si numai) datorit6acestei repeari de miliarde de ori.premisa 1: un scop bun (scopul subiectiv) versus
realitate (realitatea exterioare)premisa a 2-a: mijlocul exterior (instrumentul), (obiee-
tivul)
premisa a 3-a, sau concluzia: coincidenta subiectivuluicu obiectivul, verificarea ideilor subiec-tive, criteriu al adevArului obiectiv.
...«Infaptuirea binelui, in pofida unei alto realitilti carei se opune, constituie mijlocirea care este esentialmente nece-safa pentru raportul nemijlocit al binelui si pentru inraptuireaefectivg a acestuia»...
...«Dar dacI prin aceasta» (prin activitate) «scopul urniaritde dtre bine n-ar fi totusi atins, ar insemna cit conceptul s-areintors la punctul de vedere pe care el 1-a avut inainte despreactivitatea lui, acela al unei realitki definite ca fiMd lipsitAde valoare si totusi presupusii ca fiMd realli; aceasta reintoar-cere devine mers inainte spre infinitatea rea, ceea ce se explicAdoar prin faptul ea' suprimarea realithtii abstracte afatate esteimediat urmatil si de uitarea acestei suprinfari sau se a uitririifaptul a aceastil realitate a fost, dimpotriviti, deja presupusilnu ca o realitate obiectivrt, ci ea fiind deja lipsitri, de valoarein sine si pentru sine» (325).
CONSPECTUL STIINTA LOGIC/I°. TEORIA CONCEPTULUI 185
Neimplinirea scopurilor (activiffitii omenesti) aredrept caud, (Grund) faptul c`a se consideffi realita-tea ca neexistenffi (nichtig), d ea (realitatea) nu erecunoscua ca o realitate obiectivL
N.B.
«Intrucit prin activitatea conceptului obiectiv realitateaexterioaffi se modific i, in felul acesta, determinarea ei estesuprimaffi, ea Ii pierde astfel caracterul ei de simpl a. aparenffi,determinabilitatea ei exterioar i nulitatea ei, i prin aceastase eiseste afirmatii ca existind in sine si pentru sine »...
N.B.
Activitatea omului care si-a fricut o imagineobiectivä despre lume modifica realitateaexterioaffi, desfiinteaza deferminarn ei (=schim-b5, cutare sau cutare laturi, califfiti ale ei) i, infelul acesta, Ii inlatura tras6turi1e de aparenffi,exterioritate i nulitate, ii confeffi existenffi insine si pentru sine (= adevar obiectiv).
N.B.
«Prin aceasta se suprimil, in general, presupunerea ar5,-anume determinarea binelui ca scop pur subiectiv §i
II avmd un continut limitat, ca si necesitatea de a-1 realiza doarprin activitatea subiectiva i ineasi aceasffi activitate. C aurmare, se suprimg, Insi mijlocirea; rezultatul este o nemij-locire care nu reprezinffi o restabilire a presupunerii, ci, dimpo-triva, disparitia ei. Prin aceasta ideea conceptului determinatin sine si pentru sine a fost afirmaffi nu numai in subiectulactiv, ei i ca o realitate nemijlociffi, i, invers, aceasta dinurm6, asa cum exista in cunoa,Ftere, este afirmaffi in asa fel,incit este o obiectivitate cu adevdrat existentd» (326).
Rezultatul actiunii este verificarea cunoasterii subiec-tive si criteriul ADEVARATEI OBIECTIVITATI.
... «In acest rezultat, cunoasterea este astfel restabilitl ,yiImbunaM cu ideea practicii, realitatea guisIt cu anticipa-tie este totodatii determinatil ca fiind scopul absolut implinit;dar nu ea in canoa:,:terea investigatoare, mimai ca lame obiec-
14
lath, i
+
186 V. I LENIN
tivg, lipsith de subiectivitatea conceptului, ei ca o lume obiec-tivh a chrei existenth realh si temei intern este conceptul.Aceasta este ideea absoluth» (327). ((Sfirsitul capitolului alII-lea. Trecerea la capitolul al III-lea: «Ideea absoluth».))
Capitolul al III-lea: «Ideea absoluth».«Ideea absoluth reprezinth, duph cum am vhzut, identi-
tatea dintre ideea teoretic i cea practich, fiecare dintre elehind inch pentru sine unilateralii »... (327).
Unitatea dintre ideea teoretia (cunoastere) gi, p r a c-tied N.B. acest lucru si aceastil, unitate tocmaiin teoria cunoa0erii, intrucit se obtine ca rezul-tat ideea absolutP (mar ideea = das objektive Wahre"*)ivol. V, 2361
Rhmine sh analizhm acum, spune Hegel, nu Inhalt**, ci...ouniversalitatea formei lui, adiesa, metoda» (329).
«In cunoasterea investigatoare, metoda este si instrument,un mijloc care tine de latura subiectivh si prin care ea se rapor-teazh la obiect... Dimpotrivh, in cunoasterea adevhrath, metodanu cuprinde numai o multitudine de determinhri anumite, ci
determinarea in sine si pentru sine a conceptului, care estetermen rnediu» (termen mediu in figura logich a silogismului)((numai pentru eh are si semnificatia de obiectiv »... (331).
«Metoda absoluth» (adich metoda cunoasterii adevAruluiobiectiv), odimpotrivh, se cornporth nu ea reflexie exterioarh,ci ia ceea ce este determinat din insusi obiectul shu, intrucitaceasth metodh este ea inshsi principiul imanent si sufletullui. Este ceea ce urea Platon cunoasterii: sa considere lucru-rile in ele inscle, in parte in universalitatea lor, iar in parte slinu se indepiirteze de ele pentru a se agita de imprejuthri acce-sorii, de exemple si comparatii, ci sa aibh in fata sa numaiaceste lueruri si sa caute sa cunoasch ceea ce le este imanent »...(335-336).
Aceasth metodh a «eunoasterii absolute* este analiticd,«dar totodath i sinteticd»... (336).
* fadevirul obiectiv*. Nota!rad,* conpnutul. Nola
Ira.
si
CONSPECTUL STI1NTA LOGICII. TEORIA CONCEPTULUI 187
Dieses so sehr synthetische als analy-tische Moment des Ur kits, wodurch dasanfangliche Allgemeine aus ihm selbst alsdas Andere seiner sich bestimmt, ist dasdialektisehe zu nennen"... (336) (+ vezi p.urm.)*.
Una dintredefinitdiled ialecticii
Acest moment tot atit de sintetic pe cit de analitic al
judecatii, in virtutea citruia generalitatea initial. Iconceptul
generall se defineste ea insilsi ea fiind altul in raport cu sine,
trebui-e-sil fie numit dialectic".
0 definitie mi dintre cele mai dare !!1) Definitia conceptului prin el insusi hicriil nsuitrebuie
considerat in relatiile si In dezvoltarea lui ;2) contradictia in luerul insusi (das AndTre seiner**), fortele
si tendintele contradictorii din orice fenomen ;3) imbinarea analizei cu sinteza.Acestea sint, dupa, cit se pare, elementele dialecticii.
Cred ci aceste elemente ar putea fi pre-zentate mai detaliat astfel:1) o biec tivi ta tea examin4"rii (nu Elementele
exemple, nu digresiuni, ci lucrul in sine). dialecticiiX
2) intregul ansamblu al r elaliilormultiple dintre acest lucru i altele.
3) dezvoltarea acestui lucru (res-pectiv fenomen), miscarea dui proprie,viata lui proprie.
4) tendinfele (i# aspectele) internecontradictorii in acest lucru.
5) lurid (fenomenul etc.) ca suma, i
unitate a contrariitor.hi manuscris, din parantezi Incepe o srigeatfi Indreptati spre alineatul .Dialectica
este...*, care se atlà pe lila urmitoare a munuscrisului (vezi volumul de fatl, p. 189). Nola
I ed.* altul Lau. Nota !rad.
19*
188 V. I. LENIN
X
6) lupta, respectiv desfdsurarea acestorcontrarii, a tendintelor contradictoriietc.
7) imbinarea analizei cu sinteza, exami-narea separafa a diferitelor p6rti i totali-zarea, insumarea acestor
8) relatiile fieckui lucru (fenomen etc.)nu sint numai multiple si diverse, ci
universale. Oricare lucru (fenomen,proces etc.) este legat de oricarealtul.
9) nu numai unitatea coutrariilor, citrecerea fiecarei determinki,calitilti, trasilturi, a fieckui aspect sia fieckei insusiri in oricare altalin contrariul sliu? .
10) procesul infinit al descoperirii unor n o iaspecte, relatii etc.
11) procesul infinit de adincire a cunoasteriide cAtre orn a lucrurilor, fenomenelor,proceselor etc. de la fenomen la esent5,si de la o esentA mai putin profund5, laalta mai profundA.
12) de la coexistentg la cauzalitate si de lao fornia de conexiune i interdependentala alta, mai profuna, rnai generalL
13) repetarea, intr-un stadiu superior, aanumitor trilsauri, insu'iri etc. ale sta-diului inferior si
negare.14) reintoarcerea aparentri la vechi
negatiei)
15) lupta dintre continut si formit, si invers.Leplidarea formei, transformarea conti-nutului.
16) Trecerea cantiatii in calitate, si vice-versa ((1 5 si 1 6 sint exemp le careilustreazA cele spuse la 9))
a)
gi
ei
CONSPECTUL STIINTA LOGICII'. TEORIA CONCEPTULUI 189
Pe scurt, dialectica poate fi definita ca teorie a uniatiicontrariilor. Aceasla formulare sesizeazA nucleul dialecticii,dar ea are nevoie de uncle explicatii si de o dezvoltare.
+ (continuare. Vezi pagina precedentan... #Dialectica este una dintre acele stiinte
vechi care in metafizica laici, evident, = teo-
ria cunoasterii si logical filozofilor moderni,
iar apoi, in general, In filozofia populailiatit a anticilor, cit si a modernilor, a fostdintre cele mai desconsiderate »... DiogeneLaertiu, continda Hegel, a spus desprePlaton a el este initiatorul dialecticii,
1
cea de-a treia §tiintrt filozoficä (dup4 cumTales este initiatorul fiIozofiei naturii, iarSocrate al filozofiei morale)98, dar asupraacestui merit al lui Platon reflecteazA eel maiputin aceia care fac cea mai mare zarv5, injurul lui...
...«Dialectica a fost adeseori consideratilca o arta, ca si cum s-ar baza pe un talentsubiectiv si nu ar tine de obiectivitateaconceptului »... (336-337). Este un maremerit al lui Kant eh' a introdus din nou dialec-tica, di a recunoscut-o ca (insusire) nece-sarit" a ratiunii" (337), dar rezultatul (apli-cArii dialecticii) trebuie sA fie invers" (celuiobtimit de Kant); vezi mai jos.
Urmeaz4 apoi o schilii a dialecticiifoarte interesanth, dart §i important6:
...«In afaii de faptul ca apare de obicei caceva intimpl4tor, dialectica are, in mod obis-nuit, si o form4 mai precist, prin faptul cA,in legAturii, cu mi object oarecare de pilalumea, miscarea, punctul etc. , ea aratri
* Vezi volumul de fa* p. 187 . Nola re&
Platon sidialectica
Obiectivitateadialecticii...
190 V. I. LENIN
din istoriadialecticii
rolul scepti-cismului in
istoria dialec-ticii
dialectica estenteleas5, ea o
scamatorie
a obiectului ii este proprie cutare determi-nare, de exemplu, in ordinea obiectelor indi-cate, finitatea in spatiu sau in timp, existentain acest loc, negarea absolut4 a spatiului ;dar, totodatiti, ii revine in mod tot atit denecesar si determinarea contrark de pildginfinitatea in spatiu si in timp, neeisireain acest loc, raportul fath de spatiu si decispatialitatea. Scoala eleath mai veche aaplicat dialectica sa mai ales impotrivamisetrii, in timp ce Platon a aplicat-o ade-seori impotriva reprezenthrilor si notiunilortimpului s4u, mai ales impotriva sofistilor,dar si impotriva categoriilor pure si a deter-minArilor reflexiei ; scepticismul evoluat demai tirziu a extins aplicarea ei nu numai laasa-zisele fapte de constiinth nernijlocite sila maximele vietii de toate zilele, ci si latoate notiunile stiintifice. Consecinta caredecurge din aceasth dialectied este, in general,caracterul contradictoria §i nulitatea afirma-tiilor facute. Dar aceasta se preteazA la odubra, interpretare: o interpretare obiectivkin sensul ea insusi obieetal, care in felul acestase contrazice singur, se suprinfa si se desfiin-tealit pe sine insusi (aceasta este, bunbarkinterpretarea eleatilor, care considerA a tre-buie respinsa mice veridicitate a lumii, amisc'arii, a punctului) ; sau o interpretaresubiectivk dupA care eanoqterea este defee-tuoasd. In aceasth din urm'a interpretare sesubintelege di, insitsi dialectica executh scama-
toria unei false aparente. Aceasta este, in gene-ral, pitrerea asa-zisului bun-sirut omenesc, carese opreste la certitudinea senzorialei i la repre-zenthrile si enunthrile curente »... (337-338).
De pildk Diogene-ciinele" demonstreaz6,miscarea mergind ; «o infirmare vulgath »,spune Hegel.
CONSPECTUL STIINTA LOGICII.. TEORIA CONCEPTULUI 191
...«Sau concluzia cu privire la nulitateasubiectivti a dialecticii nu priveste dialecticainstisi, ci mai degrabti cunoasterea impotrivactireia este ea indreptatti, si anume in spiritulscepticismului, precum si in sensul filozofieikantiene, impotriva ennoa.sterii in general»(338).
...«Principala prejudecatti constti, aici inaceea cti dialectica poate avea nurnai read-tate negative» (338).
Lui Kant, spune Hegel, ii revine meritul,printre altele, de a fi atras atentia asupradialecticii si asupra studierii «determinatiilorgindirii in sine si pentru sine» (339).
«Obiectul, asa cum este el in afara gindiriisi a conceptului, este o simplti reprezentaresau chiar o simplii denumire; numai in deter-mintirile gindirii si ale conceptului este elceea ce este »...
...«De aceea nu se poate considera ca ovinti a unui object sau a unei cunoasteridack prin caracterul lor sau in virtutea uneiasocieri exterioare oarecare, ele se dovedesca fi dialectice »...
...«Astfel, toti opusii considerati dreptficsi, de exemplu finitul si infinitul,singularul si generalul, sint contradictie nuprin intermediul unei asocieri exterioare, cipentru cti, asa cum rezultti din considerareanaturii lor, ele sint in sine si pentru sine otrecere »... (339).
«Acesta este cbiar punctul de vedere artitat
#mai sus, potrivit ctiruia un prim universaloarecare, privit in sine f i pentru sine, se dove-deste a fi altul stiu»... (340).
* nimio al teeva. Nola brad.
kantianism =(si) scepticism
Just! repr e-z entar easi gind i-
r ea, dezvol-tarea amindu-rora, nil aliud*
Obiectul sedovedeste af i dialectic
Conceptele nusint increme-
nite, ci in sine,prin natura
lor=trecere
#Primul conceptgeneral (si =
primul conceptgeneral oarecare)
192 V. I. LENIN
Acest lucrueste foarteimportant
pentruintelegereadialecticii
...«dar acest altul nu este, in fond, nega-tivul gol, nimicul ce se considerd dreptrezultat obilnuit al dialecticii, ci este al-tul primului, negativul nemijlocitului ; prinurmare, el este determinat ca mijlocit i, ingenere, contine in sine determinarea primului.Prin aceasta, de fapt, primul se conserva §ise mentine in altul. A mentine pozitivtilin negativul sdu, in continutul presupozitiei,in rezultatul ei iat ce este mai impor-tant decit orice in cunoa§terea rationalrb; ede ajuns sit reflectArn cit de cit, pentru a neconvinge de adevarul absolut §i de necesi-tatea absolufg, a acestei cerinte; §i clackpentru a dovedi acest lucru, e nevoie deexemple, de pot fi date de intreaga logic(340).
Nu negatia goaM nu negatia far5, rost, nu negatia seep-tied, oscilarea, indoiala sint caracteristice i esentiale In Ilia-lectia care, fär IndoiaTt, contine in sine elementulnega+iei, §i chiar ca pe cel mai important element al ski ,nu, ci negatia ca moment al legAturii, ca moment al dezvol-Orli care mentine pozitivul, adia, fir nici o ezitare, frnici un fel de eclectism.
Dialectica, in general, constA in negarea primei teze, ininlocuirea ei cu a doua (in trecerea primei teze in a doua, instabilirea legriturii dintre prima §i a doua etc.). A doua poatefi fAcut6 predicatul primei
«de exemplu, finitul este infinit, unul este multiplu,singularul este universal »... (341).
...«Intrucit primul sau nemijlocitul esteconceptul in sine, prin urmare §i negativul numai
in sine" = in sine, momentul situ dialectic consth, in aceeapotential, c'a dilerenfa pe care o contine in sine este afir-
nedez- math in'auntrul lui. Dimpotrivg, al doilea estevoltat, inc 6. el insu§i ceva determinat, este dilerenfa sau rapor-nedesfgprat tul; momentul s'au dialectic consta deci in a
pune unitatea pe care o contine»... (341-342).
lord
CONSPECTUL STIINTA LOGICII". TEOIUA CONCEPTULUI 193
(in ceea ce priveste enunturile, tezele etc. pozitive prime",simple si initiale, rnomentul dialectic", adicii examinareastiintifick cere s4 se indice deosebirea, legAtura, trecerea.F4r4 aceasta, simpla enuntare pozitiv4 este incompletk lipsitade viafa, inerth. In coca ce priveste teza a 2-a", cea negativkmomentul dialectic" core 84 se indice unitatea", adic4leghtura dintre negativ ,si pozitiv, s se descopere acest pozitivin negativ. De la afirmatie la negatie, de la negatie la unitatea"cu ceea cc este afirmat, fir aceasta dialectica devine o negatiegoalk un joc sau o tendint4 de a pune la indoialk)
«De aceea, dacil negativul, determinatul, raportul,judecata i toate celelalte deterrninatii pe care le comport4acest al doilea moment nu apar prin ele insole ca o contra-dictie i intr-o forma dialectick accasta se datoreste pur sisimplu insuficientei gindirii, care nu e in stare Ali adune1aolalt4 gindurile. Cici materialul determinatiile opusesub un raport unic este deja pus si este prezent pentragindire. Dar gindirea formahi li ia ca lege principiul
lash' &A cad4 continutul contradictoriu, care se aflgin fata ei, in sfera reprezentilrii, in spatiu si in timp, undeceea cc e contradictoriu e mentinut unul in afara alluiain coexistent6 si succesiune si astfel se prezint4 in fateconstiintei ftirel contact reciprocl) (342).
Se prezint4 in fata constiintei fret contact reciproc"(obiectul) iat4 fondul antidialecticii. Aici Hegel parea scoate la ivealll urechile de m4gar ale idealismului,considerind c. timpul si spatiul (in legAturil cu reprezen-tarea ) sint ceva inferior in raport cu Ondirea. De altfel,intr-un anamit sens, reprezentarea este, intr-adevAr,inferioarA. Esential este cA gindirea trebuie sa imbráfi-rze toat4 reprezentarea" in miscarea ei, iar pentruaceasta gindirea trebuie s4 fie dialecticA. Reprezentareaeste ea, care, m a i aproape de realitate decit gin-direa? Da si nu. Reprezentarea nu poate cuprinde misca-rea In totalitatea ei; ea nu cuprinde, de exemplu,miscarea cu viteza de 300 000 km pe secund4100, pe cindgindirea o cuprinde ci trebuie s-o cuprind4. Gindirea,iesitil din reprezentare, reflect4 si ea realitatea; timpul
N.B.
iden-titttii,
194 V. I. LENIN
este o formh de existenth a realitiltii objective. Ajci,in conceptul de timp (si nu in raportul dintre reprezen-tare si gindire) sth idealismul lui Hegel.
.«Ea* isi stabileste, in aceastil privinth, un principiuprecis, si anume ch contradictia nu poate fi gindith; in reali-tate insh, gindirea contradictiei este momentul esential alconceptului. Gindirea forma% gindeste de fapt contradictia,dar intoarce irnediat ochii de la ea si, flicind sus-zisa afirma-tie» (in dictonul: contradictia nu poate fi gindith), «nu facedecit sh treach de la ea la negatia abstractii».
sareadialecticii
criteriuladevárului(unitatea
dintreconcept sirealitate
«Negativitatea examinath aici constituie punctulde cotiturii in miscarea conceptului. Ea este simplulpunct al raporthrii negative la sine, izvorul internal orichrei activithti, al automischrii vii si spiri-tuale, sufletul dialectic pe care tot ce e adevhr ilcontine in el insusi si Mil care el nu este adevAr;chci pe aceasth subiectivitate, si numai pe ea, sebazeazh suprimarea opozitiei dintre concept sirealitate si acea unitate care este adevArul. Aldoilea negativ, negativul negativului, la care amajuns, este arhtata suprimare a contradictiei, daraceasth suprimare este, tot atit de putin ca sicontradictia, opera unei reflexii exterioare; ea estemomentul cel mai intim §i mai obiectiv al vietiisi al spiritului, datorith chruia existh, un subject,o persoanh, o flinch liberh» (342-343).
Ceea ce este important aici: 1) caracterizarea dialec-ticii: automiscare, izvor al activitatii, mipare a vietiici a spiritului; coincidenta conceptelor subiectului(omului) cu realitatea; 2) cel mai Inalt grad de obiec-tivitate (das oblektiviste Moment"".).
Aceasta negare a negatiei, spune Hegel (343), este al treileatermen «dacg, tinem numaidecit sit le numeirdm» , dar 11putem considera si ca al patrulea (Quadruplicitat***) (344),
* Gtndirea formall. Nola red.** 4momentul on] rnai obiectiv .. Nola frac!.
*** pitrimea. Nola trod.
(
CONSPECTUL $T1INTA LOGICII'. TEORIA CONCEPTULUI 195
socotind dou it. negatii: cea simpla" (san formala") si ceaabsoluth" (343 i.f.).
Nu-mi este clara aceasth deosebire; negatia absoluth nueste echivalenta cu negatia mai concreth?
«Desi aceasta unitate, la fel ca in-- N.B.treaga forma a metodei triada , nueste decit latura cu totul exterioarg,superficiala a modului de cunoastere»(344).
triada" dialecti-cii este latura eiexterioarg, super-
ficiala_dar, spune el, chiar simplul fapt ca a
athtat acest lucru (fie si ohne Begriff*)constituie un merit imens al filozofieikantiene".
«E drept ca formalismul si-a insusit si eltriada si s-a tinut de schema ei goalg; dar super-ficialitatea, dezordinea, si lipsa de continut aasa-zisei constructii filozofice moderne, care Hegelconsta doar in a afisa poste tot aceasth schema ataca cuformala, lath, concept si Path determinare ima- vehementanenta, si in a o folosi la stabilirea unei ordini formalis-exterioare, au facut ca aceasta forma sa deving mul, plicti-plictisitoare si sg capete o proasta reputatie. seala, stu-Dar ea nu-si poate hica pierde valoarea ei intrin- piditateaseca din cauza acestei intrebuintrui banale, si jocului de-atrebuie sa acordam o inalta pretuire faptului dialecticaca a fost astfel grisita aceasta forma de rational,chiar dad la inceput e Inca neprttrunsa in con-cept» (344-345).
Rezultatul negarii negatiei, acest al treilea termen, nu este...«un al treilea termen in repaus, ci tocmai aceasta unitate o(a contrariilor), «care este miscarea si activitatea care semijlocesc pe ele insele»... (345).
Rezultatul acestei transforrngri dialectice intr-un al treilea"termen, in sinteza, este o nourt premisa, afirmatie etc., care, larindul ei, devine o sursa de analiza ulterioarg,. Dar in ea, in
* Ma concept. Nola (rad.
196 V. I. LENIN
aceasta a treia" treapta, a si intrat confinutul" eunoas-terii ((continutul cunoasterii ca atare se ia in considerare»
metoda se largeste devenind sistem (346)).Inceputul oricarui rationament, al oricarei analize accasta
prima premisa pare acum nedeterminat, imperfect"; aparenevoia de a-1 demonstra, de a-1 deduce" (ableiten) si rezulta«ceea ce poate sa para ca o cerinta a unor demonstratii si de-ductii regresive, continuate Ia infinit» (347), dar, pe de altaparte, noua premisa impinge 1,nainte...
...«Cunoasterea inainteaza de la continut la continut.Aceasta miseare progresiva' se caracterizeazrt, in primul rind,prin aceea ca ea incepe de la determinari simple si c cele careurmeazti, dupa do devin din ce in ce »iai bogate si mai concrete.Gad rezultatul contine in sine inceputul su, iar miscareaacestuia 1-a imbogatit cu o nona determinare. Generalul for-meaza baza, i de aceea miscarea progresiva nu trebuie luatadrept o simpili curgere de la un altul la altul. In metoda abso-luta, conceptul se menfine in a sa fiintare ca altul situ, iar gene-ralul in particularizarea sa, in judecata si in realitate; infiecare faza Ilona a determinarii, gencralul ridicti mai sus intreagamasa a continutului sau anterior, si nu numai ca nu pierdenimic prin miscarea sa dialectica progresiva si nici nu lasa,nimic in urma sa, dar duce cu sine tot ce a dobindit, se imbo-gateste si devine mai dens »... (349).
Acest fragment rczuma, in felul SU, destul de bine ceea)tee este dialectica.
Dar extinderea cere si aprolundare (In-sich-gehee* ) «si o extensiune mai mareeste totodata o mai mare intensiune».
N.B.: «Coca ce este mai begat este de aceeaCel mai bo- eel mai concret si mai subiectiv, i ceeagat este cel ce se eufunda in cea mai simpla profun-mai concret zime este cel mai puternic si mai cuprin-
si mai zator» (349).subiectiv«In felul acesta, fiecare pas inainte in directia determinarii,
fiecare pas prin care continutul se departeaza de inceputulnedeterminat marcheaz In acelasi timp o apropiere regresird
* anfrare in sine*. NOG trud.
si
CONSPECTUL STIINTA LOGICII-. TEORIA CONCEPTULUI 197
de acest inceput, astfel ci ceca ce la inceput putea sit paril cadouil lucruri distincte fundamentarea retroactivsa a incepu-tului i determinarea mai departe, progresivil a acestuia nureprezintiti, in fond, decit unul si acelasi Meru* (350).
Nu trebuie deprezieren* acest inceput nedeterminat:...«nu trebuie depreciem invocind pre-
textul c5, el» (inceputul) «poate fi admisdoar in mod provizoriu si ipotetic. Obiectiilece i-ar putea fi aduse buniloar4 aceea ctcunoasterea omenease4 este m'Arginit5, siinainte de a ne ocupa de un lucru, trebuie85, supunern unui examen critic instrumentulcunoasterii toate acestea nu sint nici cledecit niste presupozitii, care, ca determinitiriconcrete, atrag dupti ele necesitatea mijlociriisi a intemeierii lor. Intrucit, inainte deinceput, aceste obiectii, in virtutea celorspuse aici, nu au nici o precitidere fag], deobiect fapt impotriva crtruia protestea-zit ci mai degrabil, datorith continutuluilor concret, au ele insele nevoie sg fie deduse,rezultil eXt, dimpotrivâ, trebuie ssa% consider5mdrept lipsitd de temei pretentia ca elesrt fie luate in seam'a mai milt decit oricarealtele. Ele au un continut lipsit de adevrtr,intrucit ele vor Sli treaci drept indiscutabil
absolut ceea cc e cunoscut ea finit si
neadevitrat, si anume o cunoasteredeterminath ca formit si instrument in ra-port cu continutul ci; aceastiti cunoasterelipsitli de adeviir este ea inski forma, inte-meicrea retroactivg. Metoda adevrtruhii§i ea seama cli inceputul este ceva imperfect, impotrivade vreme ce este un inceput, dar totodatil ea lui Kantstie cli aceasth imperfectie este, in general, (just)ceva necesar, deoarece adev6rul nu este alt-ceva decit ajungere la sine insusi prin nega-tivitatea nemijlocitului »... (350-351).
N.B.Hegel
impotrivalui Kant
85. dosconsidorIm. No/a (rad,
sI-1
cri,
,
,
sifinitil,
isi dil
198 V. I. LENIN
-tiinta esteun cerc
de cercuri
N.B.:legatura meto-dei dialecticecu erfulltes
Sein"*, cu exis-tenta pling de
continutconcreth
Trecereade la idee
la naturti...
N.B.:
In Logica raja(Enciclopedia,
...«Datorith sus-arMatei naturi a metodei,stiinta se prezintil ca un cerc inchis, cu alclrui inceput temeiul simplu se in-noad6.., pe calea mijlocirii, sfirsitul ; acestcerc este totodath un cerc de cercuri... Verigileacestui lant reprezinth diferitele stiinte »...(351).
«Metoda este conceptul pur, care nu este inrelatie decit cu sine insusi ; de aceea ea estesimpla raportare la sine, care este fiintarea.Dar ea este acum i o fiintare implinita, con-ceptul care se concepe pe sine, fiintarea ea to-talitate concreth si in acelasi timp pur inten-s ),...
... «In al doilea rind, aceastiti idee » ((dieIdee des absoluten Erkennens**)) *este si oidee logic; ea este inchis a". in gindirea puth,si nu este decit o stiinth a conceptului divin.Desthsurarea ei sistematicA este, ce-i drept,ea insi o realizare, dar o realizare care sementine in'auntrul aceleiasi sfere. Intrucitideea puth a cunoasterii se afla. astfel inchis5,in subiectivitate, ea este impulsul de a osuprima, iar adevArul pur, ca ultim rezultat,devine de asemenea inceputul unei tate sfere
al unei alte stiinte. Aceasta trecere nu putems-o mentionlim aici decit in treaeat.
Si anume, intrucit ideea se pune ca unitateabsoluth a conceptului pur cu realitatea lui,fiind astfel cupring, in neinijlocirea /iintei,ea ca totalitate in aceasth fornia, estena tura » (352-353).
AceastA fraz5, din ultima pagin, 353, aLogicii este cu totul remarcabilg. Trecereaideii logice in naturd. Piet la materialism
* Iiintaideea
Nola (rad.** cunomterii absolute. Nola lrad.
ivasi
CONSPECTUL ,,STIINTA LOGICII. TEORIA CONCEPTULUI 199
nu e decit un pas. Avea dreptate Engelscind spunea c sistemul lui Hegel este unmaterialism cu capul in josm. Aceasta nueste ultima frag, din Logieg, dar ceea ceunneaz5; pin'a' la sfirsit nu prezinfa impor-tanta.
Sfirsitul Logicii". 17.XII.1914.
§ 244, Zusatz*p. 414") ulti-ma fraz'a din
carte sunkastfel: dieseseiende Ideeaber ist dieNatue***.
De remarcat et in intregul capitol despre ideeaabsoluth" nu se spune aproape nimic despre dumnezeu(doar o singurl data au scapat, intimplMor, cuvinteleconcept" divin") i, in afarA de aceasta, N.B.acest capitol nu contine ca ceva specific aproape niciun fel de idealism, ci are drept principal obiectmetoda dialecticd. Concluzia i rezumatul, ulti-mul cuvint si esenta logicii lui Hegel este metoda
ceea ce este extrem de remarcabil.ceva: aceasta operk care este cea mai idealistiidintre scrierile lui Hegel, contine in cea mai micamasurd idealism si in cea mai mare msurd materialism. Este contradictoriu", dar asta-irealitatea I
Vol. VI, p. 399:Euciclopedie, § 227 lucruri excelente
despre metoda analiticd (a dizolva" feno-menul concret dat" a atribui forma uni-versalifatii abstracte" diferitelor laturi alelui i herausheben" <(die Gattung oderdie Kraft und das Gesetz*****), p. 398, §idespre aplicarea ei :
N.B.
N.B.specia sau
forta i legea"(specie = lege 1)
adnea. Nola lead.Hegel. V1/4 erke, Bd. VI, Berlin, 1810. Nola red.* odar neeasta idee caro Iiinteaza este nature... Noba brad.
" ta desprindoe tgonul sau forts, si legeas. Nola brad.
i incadin-
lectica
200 V. I. LENIN
Foarte just !Comp. remarcaMuth de Marxin Capita-/ u 1", 1,5.2°2
Alegerea intro aplicarea metodei analiticesi a celei sintetice (cum man pflegt zu spre-chen*) nu este de loc «o chestiune caredepinde de bunul nostru plac» (398), ci eadepinde «de forma Ingsi a lucrurilor cetrebuie cunoscute».
Locke si empiristii se situeazri pepunctul de vedere al analizei. Si ade-sea se spune di, «in genere, gindirea nupoate face absolut nimic mai mu1t»(399).
«Dar indatit devine limpede cri aceasta esteo denaturare a lucrurilor Si ca% cunoastereacare vrea s ia lucrurile asa cum sffit int% incontradictie cu ea ins'asi». Asa, de pildkchimistul martert"** o bucath, de carne
descoperA ch. ea consta din azot, carbon etc.Dar aceste elernente abstracte nu mai sintacum carne ».
Definitii se pot da multe, crici obiecteleau multe aspecte:
«Cu cit obiectul care urmeaz'a sa, fie definiteste mai bogat, adidi cu cit prezina spreexaminare mai multe laturi deosebite, cuatit definiiiile date pe baza lor pot fi maidiferite» (400, § 229), de exemplu definitiavietii, a statului etc.
Spinoza si Schelling dau, in definitiile lor, un mare nurn6rde elemente speculative" (pe cit se pare, Hegel foloseste aiciacest cuvint in sensul lui cel bun), dar «sub forma de simpl6asertiune». Filozofia insrt trebuie s'a dovedeasc i s deduc5,totul, iar nu sri, se miirgineascri la definitii.
Diviziunea (Einteilung) trebuie sii fie «naturalri si nu purartificialk adicA arbitrall» (401).
P. 403-404 glume eautricioase pe searna construe-tiilor" si a jocului" de-a constructiile, atunci cind este vorbade concepte, de «idee », de «unitatea conceptului si a obiecti-vitgtii»... (403).
* qpitil. do bie, V( la Ir
4\ (la Irml,
si
ie I. ad.t. tinite.
CONSPECTUL STIINTA LOGICIP% TEORIA CONCEPTULUI 201
In mica Eneiclopedie, § 233, seetiunea b este intitulathDas Wolle n* (ceea ce in Logiea mare este Die Idee desGuten"").
Activitatea este o contradictie" scopul este real si ireal,posibil si imposibil... etc.
«Formal, disparitia acestei contradictii se produce prin aceeaa activitatea suprimg subiectivitatea scopului, si cu aceastasi obiectivitatea, suprimg opozitia datoritg cgreia amindougsint finite, depgsind nu numai unilateralitatea acestei subiec-tivithti, ci subiectivitatea in genere» (406).
Punctul de vedere al lui Kant i al lui Fichte (mai alesin filozofia moralg) este punctul de vedere al scopului, aceea ce in mod subiectiv trebuie sg fie (407) (fgrg leggturg, cuobiectul)...
Vorbind despre ideea absolutg, Hegel isi bate joc (§ 237,
vol. VI, P. 409) de declamatiile" pe aceastg tenig, de pre-tentiile cg in ea se dezvgluie totul, si observg (ti
«ideea absolutg»... este... «universalul»,«insg universal nu doar Ca formrt abstractg,cgreia (sic!) continutul particular ii stil infatg ca un altul, ci ca forma absoluthin care s-au reintors toate determingrile, tres hien!
intreaga plingtate a continutuhli pus in ea.Sub acest raport, ideea absolutg poate fi Minunatgcomparatg cu un bgtrin care rosteste aceleasi comparatie!formule religioase ca si un copil, dar pentru in locul banaleicare ele cuprind intelesul intregii sale vieti. religii trebuieCopilul, chiar dacit intelege si el continutul sg luain totreligios, 11 consideth doar ea pe tut continut felul de adevg-dincolo de care se aflg incg intreaga viatg si ruri abstracteintreaga lume».
...«Ceea ce intereseazg este miscarea illperfect!
ansamblul ei»... (§ 237, 409).
«Continutul... este dezvoltarea vie a ideii».. «Fiecare dintretreptele considerate ping acum este o imagine a absolutului,dar o imagine mai intii in sens lirnitat»... (410).
Vain! a. Note; irad.olden de bine,. Note' trad.
15 Lenin Opera complete, vol. 20
.
202 V. I. LENIN
§ 238, adaos:(iMetoda filozofiei este in acelasi timp
analitica si sinteticA ; dar nicidecum in son-sal c'a ambele aceste metode ale cunoasteriifinite se afla allituri una de alta sau pur sisimplu alterneaz-a, ci in sensul amindouilsint cuprinse in metoda filozoficrt ca &pit-site si crt in fiecare migare a ei metoda
tres bien procedeazr in acelasi timp in mod analitic sisintetic. Gindirea filozofica procedeazrt ana-litic in mrtsura in care ea nu face decit sitpreia obiectul ei, ideea sh. actioneze
foarte bine !nestinjenitit, si se limiteazA, ca zicem asa,
(si plastic) la a urmrtri miscarea si dezvoltarea ei. Inacest sens filozofarea este cu total pasivrt.Dar, in acelasi timp, gindirea filozoficA estesinteticiti si se dovedeste a fi actiunea concep-tului insusi. Metoda filozoficit core insit pen-tru aceasta sfortarea de a ne feri de capriciilepersonale si de opiniile particulare care vormereu sit se impunrt»... (411).
(§ 243, p. 413)... «Metoda nu este, asadar, o formii exterioarA,ci este sufletul si conceptul continutului »...
(Sfirsitul Enciclopediei; vezi mai sus, pe margine, un citatdin sfirsitul Logicii*.)
* Vezi volumu I do rata, p. 199. Mai &parte in euprinsul eaietului ae nflli file neaerise,jar la oIir,iIuI lui gáiIn fusemnirile Cu privire In serierile mai reeeMe despre Hegel" pinotele marginale Ia o reeenzie a unei earti a lui Perrin veal volumul de rata, p.327 330 .
Nola 'ed.
ea
1
Risind-osa
203
CONSPECTUL CARTII LUI HEGEL((PRELEGERI DE ISTORIE A FILOZOFIEIO"
Serb. in 191i
Publirni pentru prima one(' in 1930,in ideveri din Lenin*, voLX II
15*
Se lipdrege dupd tronuecris
205
HEGEL. PRELEGERI DE ISTORIE A FILOZOFIEP"OPER E, VOL. XIII
INTRODUCERE IN ISTORIA FILOZOFIEI
P 37* .. «Dach" adevAml este abstract, atunci el nu este adevitir.Ratiunea omeneascii, An'atoasg, tinde spre concret... Filozo-fia este in cel mai inalt grad osti15, abstractului si duceinapoi la concret »...
P. 40: compar4 istoria filozofieicu un cerc «acest cerc arela periferia sa un mare numarde cercuri »...
0 foarte proft.na sijustil comparatie ! !
Fiecare nuantil a gin-dirii = un cerc pemarele cerc (spira10al dezvoltlirii gindi-rii umane in general
...«Afirm di, succesiunea sistemelor flozof ice in istorieeste aceeasi ca si succesiunea determiniirilor coneeptualein deductia lor logicrt. Afirm c4', daca eliberiim completconceptele fundamentale ale sistemelor apArute in istoriafilozofiei de ceea ce se referA la forma lor exterioarii, laaplicarea lor la cazurile particular etc., obtinem diferi-tele trepte ale determinitrii ideii ins'asi in conceptul ( ilogic.
Invers, dad, luAin progresul logic in sine, avem in elprogresul fenomenelor istorice in momentele lor princi-pale ; dar pentru aceasta trebuie, bineinteles, sa. stimsil recunoastem aceste concepte pure in ceea ce este Conti-nut in forma istoricA» (43).
Ihgel. Worke, Bd. XIII, Berlin, 1833. Nola red.
N.B.
206 V. I. LENIN
P. 56 ironizeaz6; goana dupA ceea ce e la moat, dupil ceice sint gata auch jedes Geschwöge (?) far eine Philosophicauszuschreiee*. P. 57-58 excelent pentru o strictilistoricitate in istoria filozofiei, pentru a nu se atribuianticilor o dezvoltare" a ideilor lor care este claril pentrunoi, dar care in realitate le lipsea Inc celor din antichi-tate.
La Tales, de exemplu, nu existil inch' conceptul deape" (ca principin), nu existh incii, conceptul de
... «Asa, de exemplu, existh popoare intregi careinch" nu au de loc acest concept* (de cauzii); «pentruaceasta este nevoie de un inalt grad de dezvoltare »... (58)
0 expunere extrern de lungii, goaili i plictisitoare, despreraportul dintre filozofie i religie; in genere, o prefath deaproape 200 de pagini ceva imposibil!!
prorlame drept tiluzotie orite fl«itteala .N.Jatheeput. Ada trad.
calla
trod.(5)..
CONSP. CARTII LM HEGEL ,,PRELEG. DE ISTORIE A PILOZOP." 207
VOL. XIII. PRIMUL VOLUM DIN ISTORIA FILOZOFIEIISTORIA FILOZOFIEI GRECESTI
FILOZOFIA IONIENILOR
«Anaximandru (610-547 iminte de Hristos) sustinea c omulse trage din peste» (213).
PITAGORA SI PITAGORICIENII
...«Astfel, acestea sint niste determinkiseci, lipsite de proces, nedialectice, inrepaus»... (244).
clef initie negativii,a dialecticii
Este vorba de ideile generale ale pitagoricienilorlo;numArul" i semnificatia lui etc. Ergo: aceastil, apreciere
se referg, la ideile primitive ale pitagoricienilor, la filozofialor primitiv5,; determinkile" substantei, ale lucrurilor, alelumii sint la ei seci", lipsite de proces (de miscare), ne-dialectice".
Urmkind mai ales dialectical in istoria filozofiei, Hegelciteaz5, rationamentele pitagoricienilor: ...«unu ad'augat la unnumk par da un numk impar (2 + 1 = 3); adAugat la unnumk impar, d. un numk par (3 -I- 1 = 4); el» (Eins*)«are insusirea de a face ea un nuink sà devin5, gerade (= par),prin urmare, trebuie s, fie el insusi un numk par.Prin urmare, unitatea contine in ea insasi determiniiridiferite» (246).
Armonia muzicari i filozofia lui Pitagora:
Uuu. Nola trad .
I (armoniaI universului")
208 V. I. LENIN
... 40 senzatie subiectivA atit de simplAraportul dintre cum e auzul, dar care e in stare s5, cuprindrt
subiectiv in sine un raport, Pitagora a revendicat-oobiectiv pentru intelect si a cucerit-o pentru acesta,
o determinare stabilit» (262).
P. 265-266: miscarea constelatiilor armonia ei este armo-nia sferelor ceresti cingtoare (la pitagoricieni),pe care noi nu o auzim: Aristotel. De coelo"*, II, 13oi mos:
In centru pitagoricienii puneau focul, iar phmintul II
considerau drept Un astru care se invirteste in cerc injurul aces-tui corp central »... Dar acest foc nu era, la ei, soarele... oEi sebazau, in acest caz, nu pe aparenta sensibilg, ci pe principii...Aceste zece sfere» izece sfere, sau orbite, sau miseari ale celor
zece planete: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Soarele,Luna, Plinintul, Calea Laptelui i Gegenerde**(-- antipodul?),inventat pentru a obtdne un numAr rotund", numgrul 10«ea tot ce se miscli, fac zgomot; dar fiecare sferit produce unsunet deosebit, potrivit rnrimii i vitezei sale diferite...Aceasth vitezrt este determinatrt de diferitele distante, carese afla intro ele intr-un raport armonic, corespungtor inter-valelor in muzicA; datoritri acestui f apt ia nastere un sunetarmonios (muzica), produs de sferele (universul) in mi,seare »...
aluzie la structuramateriei !
rolul pulberei (in razasolarit) in
filozofia antic4
pitagoricienii: conjec-turi", fantezii despre a-semruiarea dintre ma-crocosm si microcosm
In ce priveste sufletul, pitago-ricienii credeau a die Seele sei:die Sonnenstaubchen" *** (= cor-pusculi, atomi) (p. 268) (Aristotel.De anima"****, I, 2)107.
In suflet existrt sapte cercuri (ele-mente), intocmai ca si in cer.Aristotel. De anima", I, 3,p. 269.
.Despre ars. Nola trad.Coatraparaintul. Nola lrad.* *sulletul lite consliluil din corpusculi solartI. Nola lrad.*Despre mullet*. Nola lrad.
dindu-i
...
si
CONSP. CARTII LUI HEGEL ,,PRELEG. DE ISTOIUE A FILOZOF.' 209
Si tot aici ni se insira niste povesti: eic Pitagora (luindde la egipteni teoria nernuririi si a migratiunii sufletelor) ar fispus e sufletul sail a trait timp de 207 ani in alti oameni etc.etc. (271).
N.B.: o combinatie intre germenii de gindire stiintificafanteziile a la religie, mitologie. i acum vedem
mereu aceeasi combinatie, numai c proportia intrestiin i mitologie este alta.
Inca ceva despre teoria numerelor a lui Pitagora.«Dar numerele unde se afla? Separate prin spatiu, nu
cumva salasluiesc in cerul ideilor? Ele nu sint chiarlucrurile, deoarece lucrul, substanta este, bineinteles,altceva decit numar, un corp n-are nici o asemanarecu numarul», p. 254.
Citat din Aristotel? Metafizica"108, I, 9 nu?
Din Sextus Empiricus? Nu e dark
N.B.
P. 279-280 pitagoricienii admit existenta eterului (... «Prineterul dens si rece patrunde o raza de soare» etc.).
Astfel, ipoteza eterului exista de mii de ani si a ramaspina azi tot ipoteth. Dar de pe acum exista de o ride de orimai multe galerii subteran,e care due la rezolvarea problemei,la definitia stiintifica a eteruluP".
..5COALA ELEATA
Vorbind despre scoala eleatan°, Hegel spunedespre dialectied:
c(Glsim aici» (in der eleatischen Schulentinceputul dialecticii, adica al miscarii pure agindirii in concepte; si totodata gasim aici opo-zitia gindirii impotriva fenomenelor sau a fiinteisensibile,opozitia intre ceea ce este in sine si
lit voids, eleatL Nota grad.
ce estedialectica?
(a)
si
210 V. I. LENIN
(P)
Hegeldespre
dialecticA(vezi
paginaprecedenth)
fiintarea pentru altul a acestui in sine ; iar inesenta obiectiviti gasini contradictia pe care opoarra in ea ins4i (dialectica propriu-zisA)»...(280). Vezi paginile urmrttoare*.
Aici sint, in fond, douti determinAri (dour ,indicii, doii ti1sturi caracteristice ; Bestim-mungen, keine Definitionen") ale dialecticiim:
v.) mirarea puril a gindirii in concepte" ;p) (a explica) (a descoperi) in (ingsi)
esenta obiectivg contradictia pe care ea(aceasta esenta) o poartti in ea insMi(dialectica In inteles pro-p r i u)".
Cu alte cuvinte, acest fragment" al lui Hegeltrebuie redat astfel:
Dialectica, in general, este miscarea piwiti agindirii in concepte" (adick vorbind fura misticaidealismului: conceptele omenesti nu sint irno-bile, ci in continuu rniscare, tree unul intr-altul,i§i varsit continutul unul intr-altul. Ftiu acea-sta, ele nu oglindesc viata adevkatil. Analizaconceptelor, studierea lor, arta de a opera cuele" (Engels)112 core intotdeauna studierea m
conceptelor, a leguturii lor, a treceriilor unul intr-altul).
in special, dialectica este studierea opozitieidintre lucrul in sine (an sich), esentk substrat,substantti si fenomen, fiintare pentru altul".($i aici vedem trecerea, curgerea unuia intr-al-tul : esenta se fenomenalizeazk Fenomenul seesentializeazk) Gindirea omului se adince0eneincetat de la fenornen cutre esentk de laesenta, ca su zicem ma, de gradul intii cutreesenta de gradul al doilea §.a.m.d. la
in Bens propriu, dialectica este studiul contra-dictiei in ins* esenta obiectelor: nu numai feno-
La pagina urmitoare a manusorisului se af1ä textul de mai jos. Noia red.* determinari, nu definicii. Nola &ad.
ic a r ii
infinit.
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF.* 211
menele sint trechtoare, mobile, fluide, separatedoar prin limite conventionale, ci i esenylelucrurilor.
Sextus Empiricus prezinth in felul urmhtorpunctul de vedere al scepticilor:
... «Ca si cum ne-am inchipui ch, intr-o cashin care se ghsesc multe obiecte pretioase, maimulti insi cauth aur in timpul noptii; fiecarear crede a a gitisit aurul, dar n-ar sti in modsigur acest lucru, chiar dach intr-adevhr 1-arfi ghsit. Tot asa si filozofii pesc in aceasthlume, ca intr-o cash mare, ca sit caute adevhrul;chiar dach 1-ar ghsi, ei tot n-ar putea sti a 1-aughsit»... (288-289).
Xenofan (eleatul) spunea:«Dach boii i leii ar avea miMi pentru a crea,
ca i oamenii, opere de arth, s-ar apuca i eipicteze pe zei, dindu-le forma corpurilor
pe care le au ei insisi»... (289-290).
«Trhshtura caracteristich a lui Zenon«El este pitirintele dialecticii»... (302).
... «La Zenon ghsim totodath i o dialecticilobiectivii» (309)
(310: cu privire la combaterea sistemelor filozof ice: «Falsultrebuie dovedit ca fals nu prin aceea c opusul lui este adevhrat,ci prin el insusi»...)
«Dialectica, in general, este: a) dialectichexterioarg, adich o miscare diferith de actulcare cuprinde laolalth aceasth miscare ; (3) mis-care nu numai a intelegerii noastre, ci o miscaredemonstrath prin esenta obiectului insui, adichprin conceptul pur al continutului. Primal gende dialectich este un mod de a considera obiec-tele, athtind in ele temehiri i laturi prin carefacem siti devinh subred tot ceea ce altfel trecedrept temeinic stabilit. Aceste temeiuri pot ficu totul exterioare, i, atunci clad vom vorbidespre sofisti, ne vom ocupa mai indeaproape
este
comparatieatritigh-toare...
zeii duphchipulomului
dialectica »...
CU adevhrat
dialectica
st-i
212 V. I. LENIN
dialecticaobiectivti
de aceastA dialeetich. Cealalth dialectich instieste considerarea imanenth a obiectului: acestaeste privit in sine insusi fhth presupunere, lartiidee preconceputh, Mr idee moralh, adich fheindabstractie de raporturi, legi si temeiuri exte-rioare. Te transpui in intregime in obiect, iiconsideri in el insusi i Ii sesizezi potrivit deter-minhrilor pe care le posedh. Considerat astfel,eb (er) (sic!) ose infittiseazh apoi ca unul carecontine in sine deterrninhri opuse si care, prinurmare, se dephseste, se suprimti pe sine :aceasth dialectich o intilnirn mai ales la antici.Dialectica subiectivh, care rationeazh pornindde la temeirtri exterioare, este valabilh atuncichid recunoaste c just existh i nejust i chin fals existh si adevtir». Adevhrata dialectichnu lash sh earnin g. nimic in afarh din obiectulshu, astfel ca el sh se infhtiseze ca avind lipsuridoar intr-o privintA, ci este dizolvat in intreagalui naturh»... (p. 311).
Cu privire ladialecticti
si lainsemnhtatea
eiobiectivh...
In secolul al XX-lea (ba chiar si la sfirsitulsecolului al XIX-lea), toti sint de acord"cu principiul dezvolthrii". Numai c acestacord" superficial, nechibzuit, intimplAtor,filistin este vnul dintre acele acorduri princare adevhrul e intibusit i banalizat. Dachtotul se dezvolth, inseanmh ch totul trecedintr-unul in altul, deoarece, duph, cum sestie, dezvoltarea nu este o simplh crqtere,nuirire (respectiv micsorare) etc. universala
eternh. dacti este asa, trebuie, inprimul rind, ca evolutia sh fie inteleash maiprecis ca o aparitie i distrugere a tuturorlucrurilor, ca treceri reciproce. Iar in aldoilea rind, dach totul se dezvolth, atuncise referh oare acest lucru la conceptele celemai generale si la categoriile gindirii? Dachnu, inseaninh cA gindirea nu este legath de
«in
i,ai
CONS?. CARPI LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOP." 213
fiintare. Dug da, Insearnn c existrt o
dialecticI a conceptelor si o dialecticA acunoasterii, care are o semnificatie obiec-tivL
I principiul
II principiul
-I- Pe ling5, aceasta, prin-. cipiul universal al dezvol-
tkii trebuie s'a fie unit,legat, imbinat cu princi-piul universal al u n itii lunzii, naturii,misckii, materiei etc.
N.B.
...«Zenon privea miscarea, mai ales,dialectic »...
Xiscarea insitsi este dialectica atot ce existA»... Lui Zenon nu i-a trecutprin minte s nege miscarea ea «sinn-liche Gewissheit»*; problerna nu eradecit nach ihrer (al misckii) Wahr-heit" (adevkul misekii) (313). Si lapagina urmkoare, povestind anecdotaen Diogene (cinicul din Sinope), carenega miscarea mergind, Hegel scrie:
<(Dar anecdota are si o continuare:cind un discipol era satisfkut de unasemenea mod de a nega, Diogeneincepea loveasc en 135,tul, pe mo-tiv c, dacA profesorul in cadrul dis-cutici a adus argumente, trebuie caobiectiile pe care le aduce discipolula fie si ele argumentate. De aceea nutrebuie s ne multumim cu certitu-dinea senzorialit, ci s intelegem»...(314).
*oertitudine sonsibiW.. Nola Irad.!
in mod obiectiv-
N.B.Datele problemei potsi trebuie a fie i n-versate: aici nueste vorba dac . cxi-st nu miscare,ci cum poate fi eaexprimata in logica
conceptelor
Nu-i au!De unde a fost luataaceast6 continuare a
anecdotei ?La Diogene Laertiu,VI, § 39, si la SextusEmpiricus, III, 8
(Hegel, p. 314), nu e-xisa o asemenea con-tinuare113. Nu cumvaa Miscocit-o Hegel?
...
s5,-1
sau
+
desvollarii
-
214 V. I. L E N I NI
4 moduri de negare a rniscArii, intilnite la Zenon:1. Cel ce se miscA, spre o tinth trebuie s parcurga mai intii
jamatate din drumul care duce spre ea. *i apoi, de laaceasa jumrttate, iarasi junfatate din aceasta jumAtates.a.m.d. la infini,t.
Aristotel a rlispuns: spatiul si timpul sint divizibilela infinit (auvc41..v.*) (p. 316), dar nu sint divizate lainfinit (evzprE4**); Bayle (Dictionnaire", t. IV, articleZenon"4) calificA faspunsul lui Aristotel drept pito-yable*** , spunind:
...«d a c i am trage un nuniar infinit de linii pe o bucA-ticii, de materie, n-am introduce o diviziune care ar trans-forma intr-un infinit actual ceea ce dupii Aristotel nu estedecit un infinit potential»...
*i Hegel scrie (317): «Acest dacii este admirabil!»
adicrt daca am duce pinri la capilt diviziunea nlinita!!
just!...<(Esenta timpului si a spatiului este miscarea, deoa-
rece ea este ceea ce e universal; a o intelege inseanmrt a-iexprima esenta in formA de concept. Miscarea, ea con-cept, ca gind este exprimatrt ca unitate intre negativitatesi continuitate; dar nici continuitatea si nici disconti-nuitatea nu pot fi considerate in ele Insele ca esenta»...(p. 318-319).
A intelege inseamna a exprima in formA de concepte".Miscarea este esenta timpului si a spatiului. Dourt conceptefundamentale exprimri, aceasta esentit: continuitatea (Konti-nuitiit) (infinith) si punctualitatea" (= negarea continuitrttii,discontinuita tea). Miscarea este unitatea intre con-tinuitate (a timpului si a spatiului) i discontinuitate (a tim-pului si a spatiului). Miscarea este o contradictie; ea este ounitate a contradictiilor.
potential. Nola lrad.** In realitate. Nola Oast.
*** jaloic. Nola brad.
i
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A Ell OZOI ." 215
Este gresith afirmatia, Meuth de Ueberweg-Heinze, in editiaa 10-a, p. 63 (§ 20), ci Hegel il aprirA pe Aristotel impotrivalui Bayle". Hegel il combate atit pe sceptic (Bayle), cit peantidialectic (Aristotel).
Comp. Gomperz. Les penscurs de la Greco", .115
recunoastere silith, constring a unithtii contrariilor, fr o
recunoastere (din lasitate de gindire) a dialecticii...
2. Acbile nu va ajunge broasca testoasg. La inceput 1/2"s.a.m.d. la infinit.
Aristotel faspunde: el o va ajunge dad i se va ingAduisit treac5, peste (p. 320).
Si Hegel spune: Acest faspuns este just, el continetotul" (p. 321), deoarece in realitate juniatatea devine aici(pe o anumith treapth) o limith"...
...«Cind vorbim, in general, desprecare, spunem: corpul se afra intr-un locapoi trece in alt loc. In timp cc se mirkel rut se mai aflit in primul loc, dar nu se afliiInc nici in al doilea; dacil ar fi intr-unuldin cele clou locuri, el ar fi in repaus. Aspune cri se afl'a intro cele dota locuri in-seamn'a, a nu spune nimic, deoarece si incazul acesta el se afIrt din nou intr-un anumitloc; prin urmare, ne Osim in fata accleiasidificultriti. A se misca ins5, inseamria a fiIn cutare loc si totodath a nu fi; aceasta estecontinuitatea spatiului si timpuliti, i tocmaiea face posibilA miscarea» (p. 321-322).
comp. obiectiilelui Cernov
impotriva liiiEngels116
just!
Miscarea este pozitia mud corp la un moment dat intr-unanmnit loc, iar intr-un alt moment in momentul urmrttorin alt loc; aceasta este obiectia pe care o repeth Cernov (in alesale Studii filozofice"), urmind pe toti, adversarii metafizi-cieni" ai lui Hegel.
Aceasth obiectie este rieintemeiata, deoarece: (1) ea descrierezultatal miscrtrii si nu misearea ins4i; (2) ea nu arath, nucuprinde intr-insa posibilitatea miscrtrii; (3) ea prezinth mis-
i
0
limitr
si
N.B.
mis-
216 V. I. LENIN
1
carea ea pe o sunlit, ea pe o inliintuire a strtrilor de repaws,adicA nu a inlitturat contradictia (dialecticit), cinumai a acope-rit-o, a ocolit-o, a ascuns-o, a estompat-o.
«Dificultatea o pricinuieste intotdeauna gin-direa, deoarece momentele unui obiect, care in
just! realitate sint legate, ea le sepal% si le mentinedistincte unul de altul» (322).
Noi nu putem reprezenta, exprima, mAsura si infAtisa mis-carea farrt sA, intrerupem continuitatea ei,srt luAm intr-un mod grosolan, s fragment-Am, sri mortificamccea ce este viu. Reprezentarea miscArii in gindire este intot-deauna o simplificare, o mortificare, si nu numai de dare gin-dire, ci si de cAtre senzatii, si nu numai a miscrtrii, ci si a ori-citrui concept.
*i in aceasta constii escii,la dialeeticii. Toentai aceastaesen(ii este expriinatil prin formula: unitatea, identitateacontrariilor.
3. «Srtgeata care zboarA strt pe loc».dspunsul lui Aristotel: greseala provine din faptul d
se admite cii, (tirnpul constA din diferiti acum*(bc vT.59),
p. 324.
4. Jumiltatea este egalit cu dublul: miscarea este mitsuratAin raport cu un corp nemiscat si in raport cu un corp carese misd in sens inver s.
La sfirsitul paragrafului despre Zenon, Hegel face o compa-ratio intre acesta si Kant (ale drui antinoinii «nu aduc nimicmai mult decit ceea ce a fricut deja Zenon aici»).
Concluzia generalit a dialecticii eleatilor: adevArul estenumai unul, tot restul a neadevar" «tot asa cum filozofiakantianrt a avut ea rezultat: «Noi nu cunoastem decit feno-monde ». In general, este unul si acelasi principiu» (p. 326).
Dar existri si o deosebire.«La Kant, ceea ce e spiritual ruineazA
lumea: dupA Zenon, lumea fenomenelor insine si pentru sine nu este adevAratA. DupilKant, gindirea noastrA, activitatea noastril
Kantsi subiecti-
vismul,scepticismul
sAu etc.
SiTrip/
fart sin. simplifietm,
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF. 217
spiritualti este rea. A nu pune nici un pretpe cunoastere inseamna a umili peste mtisurti,
spirituh... (327).Scoala eleata continua' cu Leucip i cu so f ti,
FILOZOFIA LUI HERACLIT
Dupti. Zenon (? el a trait dupei Heraclit?)117, Hegel trecela Heraclit i spune:
«Ea» (dialectica lui Zenon) «mai poate fi nurnitti,dialectica subiectivti, in masura in care apartine subiec-tului care considera, i unu farti aceasta dialecticti MI% N.B.aceasta miscare, este unu ca identitate abstracta»...(328).dar mai inainte s-a spus vezi citatul de la p. 309 si Ialtele c la Zenon avem de-a face cu o dialectica obiee-livi. Este aici un distinguo"* foarte subtil. Comparacn cele ce urmeaza:
«Dialectica este: a) dialectica exterioarti, rationareN.B.la intimplare, in care nu se dizolvti, sufletul lucrului
insusi; (3 ) dialectica irnanenta a obiectului, care seraporteaza insa (N.B.) la modul de examinare a subiec- N.B.tului; y) obiectivitatea heraclitiana, adica dialecticainstisi inteleasu ca principiu» (328).
a) dialectica subiectivtip) in obiect exista' dialectica, dar en nu still, poate cti
e Schein**, numai fenomenul etc.y) dialectica complet obiectiva, ea principiu a tot ceea
ce exista
(La Heraelit): «Aici ne gasim pe un purnint nou; nuexista nici o tezu a lui Heraclit pe care sa n-o fiincorporat in Logica mea* (328).
«Heraclit spune: totul este devenire; aceastti devenireeste principiul. Acest lucru se cuprinde in expresia:fiintarea este tot atit de putin ea si nefiintarea»...(p. 333).
* 4,ou deosebesos. Nola grad." aparen0. Nota (rad.
10
N.B.
3
gi
218 V. I. LENIN
«Recunoasterea faptului e fiintarea si nefiintarea nu shitdecit niste abstractii lipsite de adevk si ct primul lucru a devkateste devenirea, inseanmil o mare cucerire. Intelectul izoleazituna de alta fiintarea si nefiintarea si consider ci ambele inparte sint adeviirate si valabile ; ratiunea, dimpotrivri, recunoastepe una in cealalth, recunoaste cii in ima dhitre ele este continuthcealalth, care este a ei (N.B. cealalth, care este a ei") «hartde ce Totul, Absolutul trebuie determinat ca devenire » (334).«Aristotel spune, de exemplu (lle mundo"118, cap. 5), cii Hera-
clit, in general, «a unit laohilth intregul si neintregul(partea)», «ceea ce merge impreumi i cc este opus »...«ceea ce se acord'a si ceea cc e disonant; si din toate(opusele) se naste unul si din unit se wise toate» » (335).
Platon reproduce, in Symposion", conceptiile lui Heraclit,(intre altele in legilturri cu muzica: armonia se compune din opusi)
expresia arta muzicantului uneste ceea ce este diferit"9.Hegel scrie: sustinind acest lucru, flu
inseamn'a ort-1 contrazice pe Heraclit (336),deoarece diferenta este esenta armoniei:
«Aceasth armonie este tocmai devenireFoarte just si absoluth, schhnbare, nu devenire ca alt-foarte impor- ceva, acum unul, iar apoi altul. Esentialtant: altul" este crt fiecare diferit, fiecare particular este
ca altul s u, diferit de oricare altul, dar nu in mod ab-dezvoltarea in stract de un oarecare altul, ci f Mil de altul
opusul s Mu; fiecare existh numai In milsura in carein sine, in conceptul liii, este continut altulsriu»... (336).
«Tot asa si cind e vorba de tonuri; ele trebnie sit fie diferite,dar in asa fel inch sit poath fi unite »... (336). P. 337: printrealtii, Sextus Empiricus (si Aristotel) sint socotiti a fi printre...«bes ten Zeugen»*...
Heraclit spunea: Timpul este prima esenta corporalV(Sextus Empiricus), p. (338).
corporali" este o expresie stingace" (aleasit, poate (N.B.),de un sceptic (N.B.)), dar timpul este prima esentti
«Timpul este devenirea puth, ea devenire intuith»... (338).
ei mai bani martorie. Nola trad.
sensibila"...
si
CONSP. CARTH LIR HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOP." 20
Referindu-se la faptul c Heraclit considera focal ea un proms,Hegel spune: <IFoeul este timpul fizic; el este aceastit nelinisteabsoluta» (340), iar mai departe cu privire la filozofia naturiia lui Heraclit:
...«Ea» (die Natur*) «este in ea insasi process...«natura este acest ce, care nu se aflit niciodatil in
stare de repaus si in care totul este trecere din ceva inaltceva, din dedublare in imitate si din unitate in dedu-blare »... (341).
«A intelege natura inseamna a o inMtisa ca pe un pro-ces »... (339).Aiei, spune el, se vede ingustimea naturalistilor:
... <Hart ascultitim la cc spun ei» (die Naturforscher**),«constatam c ei observa si spun numai ceea ce \rad;dar asta nu este adevitirat, caci in mod inconstient ei N.B.transforma en ajutorul conceptului (pea ce vad in moddirect. i discutia are ca object nu contradietia ce arexista intre observatie si conceptul absolut, ci pe aceeacare ar exista intre conceptul limitat, fixat, si eel abso-
N.B.lut. Ei incearca sa dovedeasca e nu exista transfor-ma re »... (344-345).
«Apa, care se descompune in procesul ei, da, la ivealahidrogen si oxigen: acestea nu au aparut acum, ci existau siinainte ea atare ea parti din care este compusa apa» (asaisi bate joc Hegel de naturalisti)...
«Asa se intimpla en fiecare expresie verbala a perceptieia experientei; din momentul in care omul vorbeste, existain cuvintele hti un concept, conceptul nu poate fi oprit sa renascain constiinta si sa contina intotdeauna o umbra de universa-litate si de adevar».
Foarte adevarat si foarte important; tocmai acest lueru 1-arepetat, intr-o forma mai populara, Engels, eind a seris canaturalistii trebuie sa stie rezultatele stiintelor naturii sintconceptele, iar arta de a opera cu conceptele nu e ceva innascut,ci rezultatul a doua milenii de dezvoltare a stiintelor naturiisi a filozofiei'20.
* nat ura. Nola grad.natural i. Nola trod.
16*
cA
(344)...
...
si
220 V. I. LENIN
Naturalitii au o idee ingusta despre transformare si nu inte-leg dialectica.
... «El» (Heraelit) «este acela care a exprirnat, eel dintii,natura infinitului si care, cel dintii, a inteles natura ca infinithin sine, adica a inteles esenta ei ca un proces »... (346).
In legatua cu «conceptul de necesitate », comp. p. 347.Heraclit, pe cit se pare, nu putea sa vada adevarul in «certi-tudinea senzoriaIa» (348), ci in necesitate" (cillapvive)((A6y0;.**)).
«legii turd) N.B.(imijlocire absoluta» (348)(a bsoluta»
N.B.:Necesitatea =universalulfiintarii"
(universalulin fiintare)(legatura,mijlocireabsoluta")
Dezvoltareaistoria afilozofiei
trebuie a co-respunda" (??)
dezvoltariifilozofiei
logice
«Rationalul, adevirul pe care il cunose,este, desigur, obtinut printr-o inaintare ceporneste de la ceea ce tine de obiect ca obiectsensibil, singular, determinat, existent, darceea ce cunoaste in sine ratiunea este, inaceeasi masua, necesitatea sau universalulfiintarii, este esenta gindirii, dupti cum estesi esenta lumii» (352).
LEM P
368: «Dezvoltarea istorica a filozofiei tre-buie sa corespunda dezvoltarii logice afilozofiei; dar in aceasta din urna trebuiea existe locuri care ramin in afara dez-voltarii istorice ».
Avem aici o cugetare foarte profunda, si foarte justil, in esentamaterialista (istoria reala este baza, temeiul, fiintarea, (Ilyacare vine constiinta).
destin. Nola !rad.logos. Nola grad.
CONSP. CARTII LUI HEGEL PEELED. DE ISTORIE A FILOZOF.- 221
Leucipp spune ch, atomii sint invizibili, «din cauza micimiicorporalithtii lor » (369), iar Hegel obiecteazh ch aceasta estemimai Ausrede"* (ib.), das Eine** nu se poate vedea,das Princip des Eine*** este ganz ideell"**** (370), diLeucipp nu este empirist", ci idealist.
(( ?? terpretare for fatiiUa idealistului Hegel, vildit fortath.))
([Adaptindu-1 pe Leucip la logica sa, Hegel se dedh. la peroratiipe terna importantei, mketiei" principiului (368) Fiirsich-sein*****, pe care-I reghseste la Leucipp. Miroase oarecum ainterpretare trash de phr.]******
Dar existh aici i un grhunte de adevhr: nuanta (momentul")separhrii ; intrerupere in progresivitate; momentul stergeriicontradietiilor; intreruperea continu it4ii, atomul, unul.(Comp. 371 i.f.: «Unul si continuitatea sint
Logica lui Hegel nu poate fi aplica1i intocmai si nu poatefi luatá asa cum se prezinth. Trebuie ex tr as e din ea nuantelelogice (gnoseologice), curhtind-o de Ideenmystik *******:aceasta inseamnh o munch considerabilh.)
«De aceea atomistica se opune, in general,reprezenthrii creatiei si conservitrii lumii dechtre o fiin strini acesteia. In atomistich,stiintele naturii se simt pentru prima oarheliberate de necesitatea de a giisi irn temeial existentei luniii. Mind* dach, ne repro-zenthm natura ca fiind creat si conservathde chtre altcineva, atunci trebuie s. ne-oreprezenthm nu ca existind de la sine, cica avindu-si conceptul in afara ei, adichavind un temei in afara ei; ea, ca atare, nuare temei, si nu poate fi inteleash decit dachse porneste de la vointa altuia: asa curn este,
materialism(acest cuvint iiinspirh teamh
lui Hegel, carestrigh: piei
din ochii mei!)versus
atomism
gin fel de a vorbi*. Nola trod." Nola brad.principiul unulul.. Nota brad.
* de natura cu totul dea1i. Nota brad.***" fiinIare pentru sine.. Nota brad.
In Inanuseris, aceste cinci rtnduri shit sterse. Nola red.mistica ideilor. Nola trod.
cii.
§i
ninth.
ea
opusiie...
222 V. I. LENIN
N.B.
ea este intimplMoare, lipsitg de necesitatesi de concept in ea inski. In reprezentareaproprie atomisticii avem insti, reprezentareainsinelui, a naturii in genere, adicti gindulse gliseste in ea pe sine insusi»... (372-373).
Expunind, dupg Diogene Laertiu, IX,§ 31-33, atomistica lui Leucipp, virteju-rile" (Wirbel siv-y)* atomilor, Hegelnu ggseste aici nimic interesant ( «nu pre-zintti nici Un interes ))..., «descriere goalti»,«reprezentilri tulburi i confuze*, p. 377i .f .).
Orbirea lui Hegel, ingustime de idealist!!
DEMOCRIT
Hegel behandelt** pe Democrit cit se poate de stiefrniitter-lich***, in total p. 378-380! Idealistul nu suportg spiritulmaterialismului !! El citeazg cuvintele lui Democrit (p. 379):
«Potrivit opiniei (v6p.cp) exista cald,potrivit opiniei existg rece si tot potri-vit ei existg culoare, dulce i amar;potrivit adevtirului (iTe-7?) insti existtinurnai indivizibilii [atomii] si vidul»(Sextus Empiricus. Adversus Matherna-ticos****, VII, § 135)121.
Si trage concluzia :...«Astfel, vedem crt, Democrit a expri-
mat in chip mai precis deosebirea ceexistti intre momentul fiintarii in sinesi momentul modului fiintiirii pentruun altul »... (380).
idealism rgu"(senzatia men)comp. Mach'22
Prinaceastg conceptic se deschid largportile" idealismului rgu", care spune:meine Empfindung*****, ?nein" . .
*Diogene Laertiu p. 235 evertiginern. tradueere latinti.** trateaza. Nota trod.* vitreg. Nota trad.** Impotriva matematieienilor. Nota trad.
*** toenzatia meal. Nola trad.
.
CONSP. CART II LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOP.* 228
...«Se afirmrt o diversitate sensibilklipsitit de concept, a senzatiei, in care nuexistit ratiune si en care acest idealismnu-si rnai bate capul».
F1LOZOFIA L121 ANAXAGORA
Anaxagora. NoijOH1 este num universu-lui i a oricArei ordini", i Hegel explicit:
«Gindul object iv ... rat iunea in uiiiverssi in natura, san, aa cum vorbim despreexistenta genurilor in naturk ele sint gene-ralul. Ciinele este un animal, acesta estegermi lui, ceea ce posed6, el; el insusi esteacest gen, genul lui, substanta lui. Aceasthlege, acest intelect, aceasfa ratiune este eains4i inumentit in naturk este esenta naturii ;ea nu se formeaztt din afark asa cum fac, deexemplu, oamenii un sum» (381-382).
Noik este acelasi lucru cu sufletul" (Aris-totel despre Anaxagora), p. 394
Hegelversus*
E. Mach...
N.B.:conceptul
de gen esteesenta
naturii", estelegea...
llimurirea acestui s a 1 t de la generalul dinnaturil la sullet; de la object la subject; de la mate-rialism la idealism. C'est ici que ces extremes se tou-chent (et se transforrnent!)****.
Cu privire la homeomeriilem lui Anaxagora(particule (Ie acelasi fel ea si corpurile intregi),Hegel scrie:
«Transformarea trebuie luatA intr-un dublusens : din punctul de vedere al existentei si dinacela al conceptului »... (403 ,104). De exemplu,se spune: dad indeOrtAm apa, rAmin pietrele;la fel, dad, suprimArn culoarea albastril, rAminecea rosie etc.
transfor-mare
(semni-ficatia
ei)
* contra. Nola !rad.** ratiunea. Nola lrad.
** Un cuvint din manuscrisul lui V. I. I enin a rimas nPdeseifrat. Nola red.Tocmai aici extremele se ating (§i se transformal Nola brad."
224 V. I. LENIN
«InsA asa stall lucrurile numai potrivit exis-tentei, potrivit conceptului ; ele nu exista; decit unul
prin altul; aceasta este necesitatea interioarA
Du1)4 cum din corpul viu nu se poate scoate inima
Mrit srl, se distrugrt si plitminii etc.
«La fel, natura existit numai in unitate, duprtcum creierul existit numai in unitate cu celelalteorgane » (404);
totusi, unii inteleg prht transformare prezentaunor naci particule, calitativ determinate, sicresterea (respectiv micsorarea) Lbinarea
separareal Mr. CealaltA conceptie (Heraclit)este aceea a transformitrii lui ceva in aliceva(403).
La Hegel, intre existentil si concept este, probabil, aceeasi
deosebire ca, de pildA, intre faptul (fiintarea) luat izolat,smuls din legliturit, si legitturA (concept), corelatie, inlAn-tuire, lege, necesitate.
415: ... «Conceptul este ceea ce lucrurile sint in sine si pentru
Spunind c iarba este un scop pentru animal, iar acesta pentruom etc. etc., Hegel incheie:
stAvem aici un cerc care se incheie in sine, dar a ccirui inche-iere este si trecerea intr-un alt cerc; un virtej al c6.rui centru,in care el se intoarce, se af16 situat chiar pe periferia unui altcerc superior, care 11 inghite »... (414).
generalul"ca esentA"
Ping acum, afirm5, el, anticii ne-au datputin: «Generalul este o determinare Ara*oricine stie ce e generalul, dar nu oricine stiece e el ca ese1It.6 » (416).
sine »...
si
N.B. :
CONS?. CARTII LUI HEGEL PRELEG. IDE ISTORIE A PILOZOP." 295
... <Oar aiei incepe o dezvoltare mai deter-minaca, a raportului dintre constiinta.fiintare, dezvoltarea naturii cunoasterii cao cunoastere a adevtaidui» (417). «Spiritula Maintat ping, la pozitia de pe care el aexprimat esenta ca gind? (418).
«Aceast& dezvoltare a generalului in care esenta trece cutotul de partea constiintei, o ghsim in atit de deraimata inte-lepciune universal& a sofistilor» (418).
dezvoltareanaturii
cunoasterii"
((Sfirsitul volumului 1)) I Volumul al II-lea incepe cu sofistii.
ti
226 V. I. LENIN
VOLUMUL AL XIV-LEA. AL DOILEA VOLUMDIN ISTORIA FILOZOFIEI
FILOZOFIA SOFITHLOR
Referindu-se la sofisti124, Hegel insistA extrem de am4nuntitasupra ideii cA in sofistia existh, un element comun oricrtreiculturi (Bildmig) in general, inclusiv a noastai, si anumepunerea in evidentil a argumentelor (Griinde) i Gegengriinde*,rationare pe baziti de argumente", arta de a giisi n toate unclepuncte de vedere din celo mai diferite; ((subiectivismde objectivism)). Vorbind despre Protagora i despre celebra luitea, (omul este milsura tuturor lucrurilor), Hegel il apropiede Kant:
...«Omul este mAsuriti a toate, omul este decisubiectul in genere, ceea ce este (das Seinde), prinurmare mi existil in mod izolat, ci existh pentrucunostinta mea ; in ceea ce este obiectiv, constiintaeste, in esenta, aceea care produce continutul;
Protagora tocmai in acest proces constA, mai ales, activitateasi Kant gindirii subjective. Si tocmai acest lucru ajunge
ping, la filozofia modernil. Kant spune c noi nucunoastem decit fenomenele; cu alte cuvinte, ceeace ni se prezinth ca obiectiv, ca realitate, trebuieconsiderat numai in raportul s'Au en constiintanu existA Mr& acest raport»... (31)**.
Al doilea moment" este obiectivismul (das Allge-meine***); «el este afirmat de mine, dar este si in sineobiectiv universal, fär s fie afirmat de mine »... (32).
* eontraargumente. Nola trad.* Hegel. Werke, Bd. XIV, Berlin, 1833. Nola red.
generalul, universalul. Nola lrad.
lipsh
si
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF." 227
Diese Relativität"* (32). «Totul estedeci numai relativ adev4rat» (33), dupitProtagora.
...«La Kant, fenomenul nu este alteevadecit un soc din afark un X, un ce necunoscut,care primeste aceste determinri prin simtu-rile noastre, prin noi. Chiar daca exista untemei obiectiv pentru ca noi s spunem c unlucru e rece, iar altul e cald, si deci putemspune c ele trebuie sa" cuprinditi in sine cevace le deosebeste until de altul, totusi caldulsi recele existti numai in senzatiile noastre;la fel in ceea ce priveste faptul c exisfa,lucruri ...astfel, experienta a fostnumith fenomen* (34).
«Lumea este fenomen nu pentru c'a estepentru corItiinti, adich pentru citi fiintarea eieste doar relativrt pentru constiintri, dar eaeste si in sine fenomen» (35).
...«O profunzime mult mai mare a atinsacest scepticism la Gorgias»... (35).
...«Dialectica lui »..., a lui Gorgias,sofistul ide mai multe ori: p. 36, id. p. 37 .
Tiedemann spunea dui Gorgias a mers maideparte decit bunul-simt" al omului.Hegel ride de el: (nice filozofie merge m a ideparte decit bunul-simt", deoarecebunul-simt nu este filozofie. Pinit la Copernicera contrar bunului-simt sut spui cui ptimintulse invirteste.
«Acesta» (der gesunde Menschenverstand")«este modul de a gindi al unei epoci in caresint cuprinse toate prejudecAtile» (36).
* Aceasti 4relativitatei. Kola tractbuultl-shnt. Xota
relativismulsofistilor...
Kant
sofistiisi fenomeno-
logismul' 25a la Mach
N.B.
nu numairelativism
scepticism
N.B.
Hegel desprebunul-simt"
Bunul-simt =prejudecatilevremii respec-
tive
s.a.m.d.
Si
Si
228 V. I. LENIN
Gorgins (p. 37): 1) nimic nu existh. Nu existri, nimic2) chiar dacA existh ceva, nu poate fi cunoscut3) chiar dath poate fi cunoscut, nu este posibil
se cornunice ceea ce este cunoscut.
«Gorgias Ii dI searna c acestea» (fiintarea i nefiintarea,suprimarea lor reciproc4) «sint momente care dispar ; repre-zentarea inconstientil posed4 si ea acest adevgr, dar nu stienimic despre el»... (40).
Momente evanescente" = fiintarea i nefiintarea.Aceasta este o minunat a. definitie a dialecticii ! !
Gorgias,realismulabsolut"
(si Kant)
«Gorgias : a) duce o polemith justh contrarealisrnului absolut, care, avind o reprezen-tare, Ii inchipuie c posedl luerul insusi, pecind in realitate nu poseda decit un ce rela-tiv ; alunecg in idealismul thu al timpu-rilor moderne: «ccea cc este gindit este intot-deauna subiectiv, deci nu e ceea ce este ;prin gindire noi transformrtm ceea ce este inceva gindit »»... (41).
(*i mai jos (p. 41 i.f .) Kant estementionat inert o dath.)
dialecticain obiectul
insusi
De adrurgat despre Gorgias*: el puneproblernele fundarnentale sub alternativa:sau sau". «Aceasta inth nu este o adevg-rath dialecticA; ar fi necesar sit se dernonstreze
obiectul este intotdeauna in mod necesarintr-o anurnith determinare, iar nu in sine
pentru sine. Obiectul se descompune numaiin asemenea determinäri ; dar de aid nurezulth nimic care th fie contra naturii obiec-tului insusi» (39).
* Meat extras ei eel urmator, In legatura cu filozofia lui Gorgias, au font Mutede V.I. Lenin eeva mai Wein eu prilejul conspectarii Iilozoliel lui Snerate yen y0111111111de rga, pag. 229 231. Note' red,
sA
p)
en
si
CONSP. CARTII LUI HEGEL ,,PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOP. 229
Inca o cornpletare despre Gorgias:Expunind conceptia lui, dupA care ceea ce
este nu poate fi exprimat, comunicat:Worbirea prin care ar fi si se arate ceea ce
este nu este ceea ce este; ceea ce se comunic4nu ceea ce este, ci numai vorbirea» (SextusEmpiricus. Adversus Mathematicos". VH.§ 83-84), p. 41; Hegel scrie: «Ceea ce estenici nu e conceput ea fiintind, ei conceperealui inseamnA transformarea lui in universal».
«Acest ce nu poate fi exprimat absolut
Fiecare cuvint (vorbire)generalizeath deja ;
comp. Feuerbacht27.
N.B.
comp.Feuerbach'26
de loc »...
Simturile arat5, realita-tea ; gindul si cuvintularatil generalul.
Cuvintele de incheiere a paragrafului despre sofisti:«Prin urmare, sofistii au avut ca object al cercetIrii lor sidialectica, filozofia generalrt; ei an fost ginditori profunzi »...(42).
FILOZOFIA LUI SOCRATE
Socrate «personalitate istoricil, universala» (42), cea maiinteresantA" (ib.) din filozofia antidt subiectivitatea gin-dirii" (42) 1libertatea constiintei de sine" (44)1.
In aceasta constà ambiguitatea dialecticii si a sof isticii ;ceea ce este obiectiv dispare »: este oare accidental subiec-tivul sau este in sine (an ihm selbst"*) obiectivul si univer-salul? (43)**.
«Gindirea adevitrath cugeth, in asa fel, incit continutul eieste in acelasi timp nu subiectiv, ci obiectiv» (44), si la Socratesi la Platon vedern nu numai subiectivitatc ( «proclamareaconstiintei ca factor care decide este un element comun lui»
lui Socrate «si sofistilor»), ci i obiectivitate.
aln el iusui.. Noba brad.roauuseris, huediat dupl aoest alineat i separat de el prin data linii drepte,
a toot interoalat on extras deepre filozefia liii Gorgias, care Incelle ea euvintele: De adituoatdespre tlergiaso... (vezi volumul de fa(11, p. 228). Nela led.
* In
280 V. I. LENIN
N.B.
Kant
ingenios!
Werden =Nichtsein
und Sein**
tres biendit !!*****
«Obiectivitatea are aici» (la Socrate) «sen-sul universahtittii care este in sine si pentrusine, iar nu pe acela al obiectivitittii exte-rioare» (45) id. 46: <mu obiectivitateexterioark ci universalitate spiritimM»
*i douit rinduri mai jos:«Idealul kantian este fellomen cc nu este
obiect iv in sine a ... (46).
Socrate spunea despre metoda sa c e
Hebammenkumt* (p. 64) (mostenitit de lamama sa) ((mania lui Socrate=moa)), careajutui gindurilor sit se nasciti.
Exemplul lui Hegel: oricine stie ce estedevenirea, dar ne inirtim daciti, reflectind(reflektierend) asupra ei, gitsim citi «in deve-nire avem si fiintarea si nefiintare», ceea ceeste «o diferentt pur si simplu enormil» (67).
Menon (Meno" Platós)1" ii compara peSocrate cu un peste-torpilit (Zitteraal), careil face narkotisch"*** pe oricine-1 atinge(69): i eu, spunea el, sint narcotizat si np o t ritspunde****.
...<Ceea ce trebnie siti aib, pentru minevaloare de adev4r, de dreptate este spirit dinspiritul men. Dar ceea ce spiritul scoateastfel din sine insusi, ceea ce are astfel va-loare pentru el trebuie si fie scos din el cauniversal, ca spirit care actioneazA, in cali-tate de universal, iar mi din pasiunile, intere-sele, poftele, capriciile, scopurile arbitrare,inclinatiile lui etc. Este adevitrat c acesteasint de asemenea ceva interior, <eidit innoi de naturiti», dar ele ne sint proprii numaiin mod natural »... (74-75).
arta Nola /rad.** Devonire nefiint5. qi fjini. Nola lead.
ii nareotizeaza i. Nola lead.*** To manuscris, imediat dupã acest al ineat si eparat do el prin doutt lintidrepte ,
a lost iuterealat un extras dospre filozofia lui Gorjas, care tnoepo en euvintele : tnea ocompletare despre vezi volumul de tata, p. 229 . Nola red.
(carte bine zie !! Nola bad.
I I
I I
u
taw' tdui.
Gorgies...s
CONSP. CART!! LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FII OZOI.." ''3 I
Idealismul inteligent este mai aproape de is-nuil decit materialismul prost.
In loc de idealism inteligent: idealism dialectic;in loc de materialism prost: materialism metafizic,nedezvoltat, mort, gr s)lan, inert.
De studiat:Plehanov a scris despre filozofie (despre dia-
lecticti), probabil, pinri la 1 000 de pagini(Beltov + contra lui Bogdanov 4- contra kan-tienilor Problemele fundamentale etc. etc.) 129.Din ele, nil* despre Logica mare, despresemni/icaia ei, despre ideile ei (adicti,propriu-zis despre dialecticti ca stiintrtf ilozof icti) ! !
Protagora: omul este mitsura tuturor lucru-rilor". Socrate: omul, ca fiinti care gindete,este mrisura tuturor lucrurilor" (75).
In Memorabile", Xenofon ni 1-a zugrtivitpe Socrate mai bine, mai exact §i mai fidel decitPlaton1" (p. 80-81).
SOCRATICII
N.B.
0 nuantli!
Referindu-se la sofismele in legtiturri cii gritmada" i chelul",Hegel revine asupra trecerii cantittitii in calitate, i invers:dialectica (p. 139-140).143-144: Aratil in mod amrimmtit cii limba
exprimil, in esentrt, numai ceeit co este N.B.general ; dar ceea ce este gindit este in limbti existtisingularul, particularul. De aceea nu se numaipoate exprima in limbti ceea ce este generalulgindit ».(Acesta"? Cuvintul cel mai general)
nlinia. Ma (rad.
inteligent
232 V. I. LENIN
Cine este acesta? Sint eu. Toti oamenii slat eu. D a sSinnliche?* Acesta este generalul ete. etc.Acesta"?? Fiecare este Acesta".
De ce nu poate fi numit singularul? Fiecare obiect deUn anumit gen (burfa'oar6, de genul niasrt) se deosebesteprin ceva de celelalte.
«In general, faptul 0', in filozofare universalul este afirmatca valabil, asa incit numai el poate fi exprimat, in timp ce«acesta », la care ne gindim, nu poate fi de loc exprimat esteun gind, o constiinta la care inc4 n-a ajuns de loc cultura filo-zofic6, a timpurilor noastre».
Hegel se referg, aici si la scepticismul epocii noastre" (143)lal lui Kant?i si la cei care spun «cil certitudinea senzorialrtcontine adeviir ».
Fiinda das Sinnliche «este ceva general» (143).
Prin aceasta Hegel loveste in mice mate-rialism, afarit de cel dialectic. N.B.
A da un nume? dar numele este ceva intimpilitor si nuexprim'a Sache selbst" (cum srt exprime singularul?)(144).
HegelSi
materialis-mul
dialectic
Hegel creclea", gindea in mod serios crtmaterialismul ca filozofie este ceva imposibil,intrucit filozofia este stiinta gindirii, ageneralului, iar generalul este gind. El repetaaici greseala idealismului subiectiv, pe care1-a numit intotdeauna idealism film". Idea-lismul obiectiv (si, mai milt Inert, idealismulabsolut), mergind in zig-zag (Wind tumbe),s-a apropiat complet de materialism, iar inparte chiar s-a transformat in el.
Sensibilul? Nub; frad.{nstipi esenfa lucrulni. Nola trad.
N.B.
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF." 233
Cirenaicii'31 considerau ca adevgratgsenzatie «nu ceea ce este in ea, nu con-tinutul senzatiei, ci instisi senzatia caatare» (151).
senzatiain teoria
cunoasteriia cirenaicilor...
«Principiul fundamental al scolii cirenaicilor este, prinurmare, senzatia, care trebuie sg fie criteriul adevgrului si albinelui»... (153).
«Senzatia este singularul nedeterminat» (154), iar dacginclude si gindire, atunci apare generalul si dispare «purasubiectivitate».
(Fenomenologii g la Mach & Co. in pro-blema generalului, a legii", a necesitgtii"etc. devin inevitabil
N.B.*cirenaiciiMach & Co.
Un alt cirenaic, Hegesias, «a recunoscut» «tocmai aceastgnepotrivire dintre senzatie i generalitate (155).
Se confundg senzatia ca principiu al teoriei cunoasteriicu senzatia ca principiu etic. N.B. acest lucru. Dar Hegela desprins teoria cunoasterii.
FILOZOFIA LUI PLATON
Cu privire la planul lui Platon, potrivitctiruia statul urineazti sit, fie condus defilozof P33:
«Terenul istoriei este altul decit acelaal filozofiei»...
...«Trebuie sg stim ce este actiunea: acti-unea este activitatea subiectului ca atare,indreptatg spre infgptuirea unor scopuriparticulare. Toate aceste scopuri nu sintdecit niste mijloace de realizare a ideii,deoarece ea este puterea absolutg» (193).
In istoriescopurile
particularecreeazgideea"
(legea istoriei)
Comp. Ueberweg-Heinze,§ 38, p. 122 (edi)ia a 10-a), gi tot despre acestia in Theetet"al mi Platon. Scepticismul i subiectivismul lor (al cirenaicilor).
17 Lenin Opera complete, vol. 29
idealisti.)si
234 V. I. LENIN
puritatea" (=lipsa de viatA?)a conceptelor
generale
N.B.dialectica
cunoa-steriiN.B.
\\
N.B.
In legitturA cu doctrina lui Platon despreidei:
...«deoarece intuitia sensibilA nu ne aratitnimic in forma', purk asa cum este el in sine»(Phaedo"34), p. 213 ; de aceea, spune el,corpul estti_n_41ieitru suflet.
Semnificatia generalulai este contradictorie:el este inert, este impur, incoinplet etc. etc.,insii, este mimai o 1r eapra spre cunoas-terea coneretalui, fiinda noi nu cu-noastem niciodath, concretul in intregime. 0sumil infinitá de concepte generale, de legietc. ne a concrel al in plenitudinea lui.
Miscarea cunoasterii spre obiect nu poatefi efectualA decit dialectic: a da inapoi pen-tru a nimeri mai bine reculer pour mieuxsauter (savoir?)*. Linii care se intilnesc sise separk cercuri care se ating intro ek.Knotenpunkt** = practica omului si a isto-riei omenesti.( Practica = criteriul coincidentei uneia 1t dintre laturile infinite ale realului )
Aceste Knotenpunkte reprezintA o imitate a contra-dictiilor, in care fiintarea si nefiintarea, ca momenteevanescente, coincid pentru moment in momenteledate ale misearii (= ale tehnicii, istoriei etc.).
dialectiagoaliV
la Hegel
Analizind dialectica lui Platon, Hegelinceara, incg, o (lath, s'a, arate care e deosebireadintre dialectica subiectivk sofistick sidialectica obiectivii:
«Total este unu spunem noi despre fie-care lucru: «acest lucru este unu, si tot astfel
a da Inapoi pentru a sari (a eunoatIte?) mai bine. Nola lrad.. - Pune nodal. Nola trad.
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF." 236
aratarn in el multiplicitatea, multe Iraqi sicalitati» dar prin aceasta noi spunem:«acest lucru este unu intr-o privinta cu totulalta decit aceea in care el este multiplu»;noi nu legtim intre ele aceste dna' ginduri.In felul acesta, reprezentarea i vorbirea yin
pleaca de la unul la celalalt. Acest du-te-vino, care are loc in mod constient, este odialectiea goala, care nu uneste intre eiopusii si nu duce la unitate» (232).
Platon in Sofistul"135:«Ceea ce este greu i adevarat este sa araticeea ce este altul este si acelasi, iar ceea ce
este acelasi este un altul, si anume sub unulacelasi raport» (233).«Dar trebuie s. ne darn seama eil, conceptul
nu este nici numai ceea ce este nernijlocitin adevar, cu toate ea el este ceea ce estesimplu, dar simplitatea lui este de naturaspirituath el este in esenta gindul reintors insine (nemijlocit este numai acest rosu etc.),
nici numai ceva care se reflecta pe sinein sine, numai obiectul constiintei, ci elexista si in sine, adicA este esenta obiectiva»...(245).
N.B.
dialecticagoala"
N.B.
N.B.obiectivism
Conceptul nu este ceva nemijlocit (desi conceptul este unlucru simplu", dar aceasta simplitate este spirituala", simpli-tatea ideii); nemijlocita este numai senzatia de rosu" (acestaeste rosu") etc. Conceptul nu este numai un obiect al constiin-tei", el este esenfa obiectiva (gegenstiindliches Wesen),este ceva an sich, In sine".
...«AceastA constiinta despre natura conceptului n-a fostexprimata de Platon intr-un mod atit de precis »... (245).
Hegel se ocupA in mod amanuntit de fi-lozofia naturii" a lui Platon, de mistiea arhi-absurda a unor idei de felul acesta: «esentalucrurilor sensibile o constituie triunghiurile»
17*
ca.
si
si
34 V. i. LENIN
idealismulmistica
la Hegel(0 la Platon)
realuleste
rational'36
(265) §i alte asemenea baliverne mistice.$i acest lucru este cit se poate de caracteri-stic !Misticul, idealistul, spiritualistul Hegel(ca SI intreaga filozofie of icialg contemporankidealistg §i clericalg) prosravete i rumeggmisticismul §i idealismul in istoria filo-zofiei, ignorind i tratind cu dispret materia-lismul. Comp. Hegel despre Democrit nil !!Despre Platon, o multime de baliverne mistice.
Vorbind despre republica lui Platon §i des-pre pgrerea curentg cg aceasta ar fi o himerkHegel repetg ideea sa favoritg:
...«Ceea ce este real este rational. insgtrebuie sg stim sg deosebim ceea ce este intr-a-devgr real ; hi viata de toate zilele totul estereal, dar existg o deosebire intro lumea feno-menelor Si realitate »... (274).
FILOZOFIA LUI ARISTOTEL
Pgrerea, destul de faspinditg, c filozofia lui Aristotel, spredeosebire de idealismul lui Platon, este realism" (299) (id. p. 311,empirism") este lipsitg de temei. ((Si aici Hegel dg, in multeprivinte, o interpretare vàlit idealistg.))
N.B.
N.B.
Vorbind despre poIemica lui Aristotel cu teoria ideilora lui Platon, Hegel estompeazd trgsgturile eimaterialiste (comp. 3 2 2 3 2 3 etc.)137.
L-a luat gura pe dinainte; «Proslgvirea luiAlexandra (a lui Alexandru Macedon, dis-cipolul lui Aristotel)..., «din care face o zei-tate, nu este ceva surprinzgtor... dumnezeu§i omul nu sint, in genere, atit de strginiunul de altul»... (305).
Hegel vede idealismul lui Aristotel inideea lui despre dumnezeu (326). ((De-sigur, aceasta este idealism, dar un idea-lism mai obiectiv, mai indepdr tat §i
((numaicg. trebuieinversat))intocmai !
Hegela ciuntit
complet eriticaMcuta
§i
CONSP. CARTII LUI IIEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF." 237
mai general decit idealismul lui Platon, side aceea in filozofia naturii el este maiadeseori = cu materialismul.))
Critica flicutg, de Aristotelideilor" lui Platon este o cri-tid a idealismului e a i-dealism in general:fiindd originea conceptelor, aabstractiilor este identid cuaceea a legii", a necesitgtii"etc. Idealistul Hegel a ocolitcu lasitate faptul a Aristotel(in critica fAcua de el ideilorlui Platon) a subminat bazeleidealismului.
N.B.
de Aristotelideilor"
lui Platon
Cind un idealistcritid bazele idealis-mului unui all idea-list, cel care cistigh'este intotdeauna ma-terialismul. Comp.Aristotel versus Pla-ton etc. Hegel versusKant etc.
oLeucipp si Platon spun d miscarea este vesnid, dar ei nuspun de ce* (Aristotel. Metalizwa", XII, 6 si 7), p. 328.
Aristotel invod intr-un mod oil se poate dejalnic pe dumnezeu impotriva materialistului Leucipp sia idealistului Platon. Aristotel d'a, dovad, aici de eclec-tism. Dar Hegel aseunde slitbiciunea de dragul mis i i-c i i !
Adept al dialecticii, Hegel n-aputut sl inteleag5, trecerea dialeeliceid e 1 a materie /a miscare, d e 1 a
materie la constiintA, indeosebi pecea de-a doua. Marx a corectatgreseala (sau slAbiciunea?) misti-culu i .
N.B.
Este dialecticAnu numai trece-rea de la mate-rie la constiin-rd, ci si cea dela senzatie la
gindire etc.
Prin ce se deosebeste o trecere dialectid de una nedialec-fiat? Prin salt. Prin caracterul ei contradictoriu. Prin intre-ruperea gradualitAtiii. Prin unitatea (identitatea) fiintitriisi nefiintrtrii.
238 V. I. LENIN
Urmktorul pasaj arath deosebit de limpede cum acopethHegel sl'abiciunile idealismului lui Aristotel:
<Aristotel gindeste obiectele, si, intrucit sint ca ginduri,ele sint in adevkul lor ; aceasta este o6crice* lor.
Asta nu inseam& c`a, prin aceasta obiectele naturiiar fi ele insele ginditoare. Obiectele sint ginditede mine in mod subiectiv ; in cazul acesta, gindulmeu este si conceptul lucruhii, iar acest concepteste substanta lucrului. In natuth, conceptul nuexist& ca gind, in aceastá form& liberk ci are camesi singe; dar carnea i singele posed& suflet,acest suflet este conceptul su. Aristotel intelegece sint lucrurile in sine si pentru sine ; si aceastaeste tocmai (Acta bor. Conceptul nu exist& pentrusine insusi. El este limitat prin exterioritate. Defi-nitia obisnuitä a adevkului este aceasta: «adefkuleste concordanta dintre reprezentare i obiect*.Dar inthsi reprezentarea nu este decit o repre-zentare oarecare, eu Ind nu sint de loc in concor-dant& cu reprezentarea mea (cu continutul ei):eu Imi reprezint casa, grinzile, dar eu insumi nusint asa ceva, sint altceva decit reprezentarea casei.Numai in gindire exist& o adevkat& concordant&intre obiectiv si subiectiv. Acesta sint eu (subliniatde Hegel). Prin urmare, Aristotel se situeazA pepunctul de vedere cel mai inalt ; nici nu putem dorio cunoastere mai profundk> (332-333).
naivi!
In naturV conceptele nu exist& in aceasth form& libeth"(in aceea a gindirii si fanteziei omului ! !). In natuth",conceptele au carne si singe". Perfect ! Dar asta-i chiarmaterialism. Conceptele omului sint sufletul naturiiaceasta nu este decit traducerea, in limbajul misticii, afaptului c& in conceptele omului se reflect& in mod original(N.B.: in mod original i dia le c tic! !) natura.
'Nuts, subetauta. .iVota trad.
si
GONSP. CAR.TH LUI HEGEL PRELtG. Dt ISTORIE A FILOZOF." 239
P. 318-337 numai despre rnetafizica lui Aristotel!!Tot ce spune el in fond impotriva idealismului lui Platoneste camuflat!! Indeosebi este camuf1at4 problemaexistentei I n afara ornului §i a omenirii!!! = o pro-b1em4 a materialismului!
II
Aristotel este empiric, dar un empiric caregindege (340). «Elementul empiric, sesizat insinteza lui, este conceptul speodativ»... (341).(Subliniat de Hegel).
Concordanta conceptelor cu ,.sinteza", cusuma, rezumatul empiriei, al senzatiilor, alsimturilor, este neindoielnicei pentru filozofiide bode curentele. De unde vine aceastä con-cordantá? De la dumnezeu (eu, ideea, gin-direa etc. etc.) sau de la (din)natufg? Engelsare dreptate in felul cum pune el aceastaprob1em5,138.
...«Forma subiectivA constituie esenta f ilo-zofiei kantiene »... (341).
Cu privire la teleologia lui Aristotel:...«Natura isi are mijloacele in ea ins'ap,
§i aceste mijloace sint §i scop. Acest scop innaturil este Aóyoc*_ul ei,rationalul adevarat»(349).
...«Intelectul nu este numai gindirea cuconstiinta. Avem de-a face aici cu conceptulintreg, adevarat, profund al naturii, alvietii»... (348).
logos. Not a! rad.
comp. Feuer-bach: a citi ininlantuirea ei
evangheliasimturilor =a gindi'38
N.B.
Kant
scopul" sicauza, legea,
legatura,ratiunea
,0
240 V. I. LENIN
Ratiunea (intelectul), gindirea, constiinta fdrei
naturii, MrA sA corespundA cu ea, este eroare. = mate-rialism!
Ti-e i silA sA vezi cum il ridicA Hegel in slAvi pe Aristotelpentru ale sale wahrhaft spekulative Begriffe"* (373,despre suflet" si despre multe altele), expunind pe largabsurditAtile lui vIdit idealiste (= mistice).
Sint voalate to a te ezitarile lui Aristotel intre idealismsi materialism!!!
In legAturA, cu pArerile lui Aristotel despresuflet", Hegel scrie:
«De fapt, orice universal este real ca parti-s-a dat de golcular, ca singular, ca existent pentru altulicu realismul"(375), cu alte cuvinte este sufletul.
AristoteL De anime**, II, 5:
senzatiecunoastere
Aristotel seapropie de-abinelea de
materialism
« Deosebirea* (dintre Empfinden i Erken-nen***) «constA in faptul cA ceea ce producesenzatia se aflA in afarA. Cauza acestui faptconstA in aceea cA, activitatea simtirii este indrep-tatA spre singular, in timp ce cunoasterea, dim-potrivA, este indreptatA spre universal, iaracesta se aflA, intr-un anumit sens, in sufletulinsusi ca substantA. De aceea oricine poate gindidacil vrea..., dar ca s simla nu depinde de el ;pentru aceasta este necesar ca obiectul careurmeazA a fi simtit sh. fie de fatA».
AuBen ist"**** se afl5, in afaraomului, independent de el iatii ce con-stituie aici principalul. Acesta este mate-rialism. Si Hegel incepe wegschwatzen*****
* eoneepte eu adevlirat speculative.. Nola brad.** Despre nutlet*. Nola brad.
*** senzatie I euno10.ere. Nola brad."* este in afar.. Nola brad.$1, lime In fleeireala lui. Nola brad.
Ii
CONSP. GARTH LUI HEGEL PRELEG. DE ISTOkIE A FILOZOP. 241
tocmai aceasta baza, aceasta ternelie, aceastaesenta a materialismului:
«Acesta este punctul de vedere, cu totul just,al senzatiei», scrie Hegel si explica c. o laturapasiva" exista, fara indoiala, in senzatie, «indi-ferent daca ea exista subiectiv sau obiectiv,si in ambele cazuri este prezent momentul pasivi-
Aristotel, cu acest moment al pasivi-tatii, nu famine in urrna fata de idealism;senzatia este totdeauna pasiva printr-una dintrelaturile ei. Este idealist rau acela care isi inchi-puie ca pasivitatea i spontaneitatea spirituluirezida in imprejurarea ca determinarea dataeste interioara sau este exterioara, ca si cum insenzatie ar fi libertate ; senzatia este sfera alimitarii»!!... 377-378.
((Idealistul astupa spartura care duce sprematerialism. Nu, nu este gleichgaltig*daca este in af aria' sau ina,untra. Tocmaiin aceasta consta fondul problemei ! Inafani" inseamna materialism. Tnauntru"= idealism. Recurgind la termenul pasi-vilate", trecind sub tacere pe cel folositde Aristotel ( in afard"), Hegel a inter-pretat in alt mod pe acest I n afara.Pasivitate inseamna tocmai: in afara!!Hegel inlocuieste idealismul senzafiei cu idea-lismul gindirii; dar tot cu idealism.))
...«Idealismul subiectiv spune: nu existanici un fel de lucruri exterioare ; acestea sintfeluri de-a fi determinate ale eului nostru. Inceea ce priveste senzatia, putem fi de acordcu aceasta afirmatie. Eu sintjpasiv in simtire,senzatia este subiectiva; in mine este fiintare,stare, mod determinat de a fi, iar nu libertate.Daca senzatia se afla in afara mea sau in mine,nu are nici o importanta ; ea este »...
indiferent. No/a trad.
idealistuleste prins
asuprafaptului!
N.B.
N.B.eschivare dela mate-ri a lism
tgtii... N.B.!!
242 V. I. LENIN
Urrneath apoi vestita comparatie a sufletului cu ceara, care-Iface pe Hegel sh, se invirteasch intocmai ca diavolul inaintede utrenie i s vocifereze, nemultumit de neintelegerea lacare ea ea nastere adeseori" (378-379).
Aristotel spune (De anima", II, 12):N.B. « Senzatia este receptarea formelor
sufletul = simtite, fr materie »... «intocmai cumeegr ceara primeste in ea numai amprenta
sigiliului de aur, filth a primi aural N.B.ci numai forma liii purh».
Hegel scrie: ... «in senzatie receptarn numaiforma, fara. materie. Este altceva cind actioniimpractic, cind mincam sau bern. In dorneniulpractic, in general, noi actionam ea indivizisingulari i totodath ea indivizi singulariintr-o fiintare concretit, fiind noi insine o astfelde fiintare materiala data. si ne comportam fatade materie tot intr-un mod material. Numaiin masura in care sintem materiali putern sit necornportam astfel ; problerna consth in faptulexistenta noastth materialh intr.& in actiune»(379).
((El se apropie foarte mult de materialism si apoi se eschi-veaza.))
Cind vine vorba de ceara", Hegel se supath si ocaraste,spunind c, acest exemplu oricine 11 pricepe" (380), ch «multise opresc, in chip lipsit de finete, la aspectul grosolan al compa-ratiei» (379) etc.
«In nici un caz sufletul nu trebuie sil fie oha-ha!! cearh pasivh, care Ali primeasch determinitrile
din afarh»... (380).
... «El » (die Seele*) « transforrnh forma corpului exterior inpropria sa forma »...
altfel" inpractith
eschivarelash de la
materialism
* Batletul. /slota trad.
ct
o
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEO. DE ISTORIE A rnozop... 243
Aristotel. De anima", 111, 2:...«Actiunea a ceea ce este perceput senzo-
rial si a senzatiei este una i aceeasi, si unid ;dar fiintarea lor nu este una si aceeasi»...(381).
Si Hegel cornentead:...«Este un corp care sulfa i un subiect
care aude ; fiintarea este de douVeluri»...(382).
Aristotel
Hegel cauth sg,ascundr1 slni-ciunea idealis-
mului
Dar problema fiintirii in afara omului este liisath la oparte H ! 0 eschivare sofistid de la materialism!
Vorbind despre gindire, despre ratiune (voik),spune (De anima", III, 4):
...«Senzatia nu existA fibr corp, vok esteind separabia de corp »... (385)... « vo-6c esteca o carte in paginile ckeia in realitate nu estescris nimic»; si Hegel se supkii din nou: <iunalt exemplu fahnos » (386), lui Aristotel i seatribuie exact contrariul de ceea ce gindesteel etc. etc. ((si problema fiintbrii inde-pendente de ratiune si de om este disi-mulath!!)) numai i numai pentru a dovedi ha-ha!
«prin urmare, Aristotel nu este realist » se teme ! !
Aristotel:«De aceea cine nu simte nu cunoaste nimic si
nu intelege nimic ; daciti cunoaste (acc*II*)ceva, este necesar s cunoasd acest ceva i careprezentare ; cki reprezenthrile sint ca nistesenzatii, dar Mth materie »...
«Problema dad intelectul gindeste obiec-tele reale, atunci cind face abstractie de intreagamaterie, urmead eti fie examinath in mod spe-cial »... (389) si Hegel sloaree din Aristotel
Aristotel
tabularasa
ha-hal
contemph. Nola Irad.
Aristotel sim a teria-lismul
a
oh,
244 V. I. LENIN
denaturarealui Aristotel
concluzia ca ((vac* si volT6v ** sint unul §iacela0 lucru» (390) etc. 0 rnostea de rastal-miicire idealistii, de catre un idealist!! Denatu-rarea lui Aristotel pentru a face din el gin
idealist al sec. XVIIIXIX!!
FILOZOFIA STOICILOR
Referitor la criteriul adevarului" la stoic P40 repre-zentarea inteleasa'" (444 446) , Hegel spune c con0iintacompara numai reprezentarea cu reprezentarea (n u Cu obiectul :adevarul este concordanta dintre obiect §i con0iinta" = ves-tita definitie a adev'arului") i, prin urmare, totul constA inlogosul obiectiv, in rationalitatea lumii" (446).
Hegelimpotriva
stoicilor 0 acriteriului lor
existatemeiuri"
pentru toate
Calomnii laadresa mate-rialismuluiDe ce ??
<Gindirea nu aduce nimic altceva decitforma universalitatii 0 a identitalii cu sine ;in felul acesta, orice poate s concorde cugindirea mea» (449).
argumentele sint ceva arbitrar ; pentruorice se pot gasi temeiuri bune»... (469).#Problema care argumente trebuie sa fieconsiderate drept bune depinde de scopulfixat, de interese »... (ib.).
FILOZOFIA LIJI EPICUR
Vorbind despre Epicur (342-271 I.Hr.),Hegel se situeaza, din capul locului(inainte chiar de expune conceptiile) peo pozitie de lupta contra materialismuluideclara:
Jotodata, se intelege (!!) de la sine (!!)ca dad se considera drept adevar fiintareaperceputa senzorial, prin aceasta se suprima,in general, necesitatea conceptului, se f'ari-miteaza totul, nernaiprezentind nici un inte-
ratiunea. Nola trad." inteligibilnl prin ratiune. Nota trad.
a-sisi
CONSP. CAkTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF. 245
res speculativ si, din contra., se afirma, oconceptie vulgara, despre lucruri; i, in-tr-adevik, in accst caz nu exista nici o depasirea punctului de vedere reprezentat de bunul-simt comun sau, mai exact, totul este coboritla nivelul bunului-simt comun» !! (473474).
Calomnii la adresa materialismului!! Necesi-tatea conceptului" nu se suprima," citusi de putinprin teoria izvortc/ui cunoasterii si al concep-tului I Neconcordanta cu bunul-simt" este o
nazbitie stupida a unui idealist.
Epicur a dat teoriei cunoasterii si a criteriuluiadevkului denumirea de canonice . Expunind pescurt aceasta teorie, Hegel scrie:
«Ea este atit de simplk inch nu poate fi nirnic maisimplu, ea este abstracta, dar si extrem de banalk sise aflk mai mult sau mai putin, la nivelul constiinteiobisnuite care incepe sa, reflecteze. Este vorba dereprezentki psihologice obisnuite; cle sint absolutjuste. Din senzatii ne form'am reprezentari care sintuniversale; datoria acestui fapt, ele devin persistente.insesi reprezentkile sint controlate (bei der a60c,Meinung**) cu ajutorul senzatiilor, pentru a vedeadaca, sint persistente, daca, se repeta. Toate acesteasint, in general, juste, dar cu totul superficiale, avemaici primul inceput, mecanica reprezentkii in cepriveste primele perceptii»... (483).
N.B.
Primul inceput" este dat uithrii i denaturat decatre idealism. Singur materialismul dialectica legat inceputul" cu continuarea i cu sfirsitul.
In manuscris, cuvintul ocanonicii, este unit, print r-o sageata, cu ouvintul sea, dela Inceputul alineatulni urmitor. Nola red.
parere . Nota !rad.
O
246 V. I. LENIN
Epicur :obiectele
slut In afaranoastrA
N.B.Teoria
cunoasteriia lui
Epicur...
N.B.: p. 481 despre sensul cuvintelor dug/Epicur:
«Fiecare object caprtth, datorith primei denu-miri ce i s-a dat, evidenta, actualitatea i clari-tatea sa» (Epicur: Diogene Laertiu, X, § 33).Si Hegel: oDenumirea este ceva universal,apartine gindirii, face ca ceea ce este multiplusrt fie simplu » (481).
«Cu privire la modul obiectiv, in genere, incare prltrunde in noi ceea ce se af15, in afaranoastril, despre raportarea noastrA insine laobiectul datorith ciiruia se produc reprezenthrile,Epicur a entis urnuitoarele consideratii meta-fizice:
«De la suprafata lucrurilor emanh un fluxneintrerupt, care este imperceptibil pentru sim-turi; si este imperceptibil din cauza emanatieicontrare, fiindcrt luerul insusi rmIne mereuplin, iar ceea ce ii umple pAstreazil, in corpurilesolide, mult timp aceeasi ordine i pozitie aatomilor. Miscarea acestor suprafete care sedesprind are loc cu o vitezA extrem de mare inaer, deoarece nu este necesar ea ceea ce s-adesprins s aih grosime». «Senzatia nu contra-zice o astfel de reprezentare, daca% ne indrept4rnatentia» (Zusehe) «asupra modului cum isiproduc imaginile efectele lor ; ele produc unaeord, o legraurrt de simpatie intre lumen exte-rioaffi si noi. Prin urmare, trece eeva de la ele,incit astfel in noi este dat ceva, ea exterior».«Si, datorith faptului c emanatia pritrunde In
lurtm cunostinth de natura determinath aunei senzatii; aceasth naturii determinathin object si curge astfel in noi» (p. 484-485,Diogewe Laertin, X, § 48-49).
Genialitatea presupunerilor lui Epicur (eu 300 de ani i.Hr.,adieu en peste 2 000 de ani inainte de Hegel), de exemplu, inleOturrt cu lumina si en viteza ei.
1
noi,rezidA
CONSP. GARTH LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF." 247
Hegel* a as runs (N.B.) par i simplu ceea ce eprincipal: (N.B.) fiintarea lucrurilor n afaraconstiintei omului si independent de ea,
toate acestea Hegel le ascande i spunenumai:
Acesta este un mod en total banal dea-ti reprezenta simtirea (senzatia). Epicura ales pentru adevAr criteria! cel mai usor,deseori intilnit i astrizi, intrucit acest adevilrnu este perceput prin vAz, i anume: esteadev'arat dae4 nu e contrazis de ceea ce vedem,auzim etc. aci, de fapt, nu pot fi viizuteniste produse ale gindirii cum sint atomii,desprinderea suprafetelor etc. [se poate, de-sigur, vedea i auzi ceva deosebit]** ; darceea ce este v6zut, pe de o parte, si ceea cceste reprezentat i imaginat, pe de alta parte,se acomodeala foarte bine unul 11110 altul.Dad le litsn separate, ek nu se contrazic,deoarece contradietia apare numai acolouncle existà un raport»... (485-486).
o mostrilde denaturare
calomnierea materialis-
mului de cltreun idealist
Hegel a ocolit, teoria eunoasterii a lui Epieurs-a apucat s vorbeasd, despre altceva, decare Epicur nu se ocupg aici si care este com-patibil cu rnaterialismul!!
P. (486):Dup5, Epicur, eroarea provine din intreruperea produsiti in
miseare (in misearea de la obiect la noi, la senzatie sau lareprezentare?).
(iEste imposibil scrie Hegel si existe o alta (teoriea cunoasterii) mai gracii» (486).
* De aici manuscrisul liii V.I. Lenin continurL Intr-un non caiet, pe a earui coperta scrie:iar Is. Inceputal prirnei pagini: eIstoria filozotiei de Hegel, conlinuare (vol. 2)
de la Epicur (vol. 14, Berlin, 1833, p. 485)s. Nola red.** In conspectul lui V. I. Lenin, cuvintelc din paranteza patratii sint Verse.
Nola red.
si
si
248 V. I. LENIN
Total va pilrea dud tie dac5, va fi denaturat siprildat.
Acest q i esteminunat !!!!
Epicur(341-270
E. Hr.), Locke(1632-1704)Diferentit =2 000 de ani
darekctronii?
absurditate!minciunMcalomnie!
N.B.
DNA, Epicur, sufletul este an arisamblude atomi grupati intr-o anumith" ordine.«Lucrul acesta 1-a spus si (!!!) Locke...Toate acestea sint vorbe goale»... (488)((nu, acestea sint ipoteze geniale, care indica'stiintei, iar mi clericalismului, calea pe caretrebuie s-o urnieze)).
N.B. N.B. (489) id. (490):Epicur atribuie atomilor o k r umm 1 i-
nigte" Bewegung", ceea ce e cit sepoate de arbitrar si plicticos" (489) la Epicur((dar dumnezeu" la idealisti???)).
«Sau, bunitoar4, Epicur neagA, in gene-ral, orice concept, precum si generalul caesentg»... (490), cu toate di, atomii lui«posed& ei insisi tocmai aceasth natmA de
a fi gind» ...«toat5, inconsecventa empirici-lor »... (491).
Prin aceasta se ocolee esenta mate-rialismului si a dialecticii materialiste.
li pare rAude dumnezeu!!
canalieidealist5,!!
!!
«La Epicur nu exist5.,... un scop final allumii, o intelepciune a creatorului. Nu existanimic in afarg de evenimente, care sint deter-minate de o ciocnire exterioara (??), intim-pliitoare (??) a combinatiilor de atomi»...(491).
Si Hegel il oedriie pur si simplu peEpicur: «Ideile lui despre diferitele aspecteale naturii sint, in sine, jalnice»...
sárac. Nota trad.mIveare teurbIIInIes. Nota (rad.
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTOR1E A FILOZOF." 249
indat a. dup`a aceea vine polernica cuNaturwissenschaft", care heute** ratio-neaz5 ca si Epicur, prin analogie", explicA"(492), de exemplu, lumina «ca vibratii aleeterului »... «Acest fel de a vedea este cutotul in maniera analogiilor lui Epicur »...(493).
(Wtiinfele moderne ale naturiiversus*** Epicur contra (N.B.) lui Hegel.))
La Epicur, «obiectul, principiul nu estealtceva decit principiul obisnuitelor stiinteale naturii din zilele noastre... (495), esteacelasi mod de a proceda care sra azi la bazastiintelor naturii »... (496).
si maniera"stiintelornaturii !
si succeselelor !!
Epicurstiintele
moderneale naturii
Nu este justA decit indicatia in legAturA cu necunoas-terea dialecticii, in general, si a dialecticii conceptelor.Critica materialismului ins5, este slabL
«In general, despre acest procedeu » (al filo-zofiei lui Epicur) «se poate spune c. i el areo latufa valoroasä. Aristotel si ginditorii maivechi au pornit in mod aprioric, in filozofianaturii, de la gindul universal si au dezvoltatdintr-insul conceptul. Aceasta este o laturg, ;cealalt5, latufa este necesitatea de a ridica expe-
N.B. I rienta la universalitate, de a g'asi legile ; astaN.B. I inseamng c ceea ce decurge din ideea abstractil,
trebuie sa" coincia cu reprezentarea generala lacare s-au ridicat experienta i observatia. LaAristotel, de exemplu, latura aprioricl esteexcelentg, dar ea este insuficientg, deoarece Iilipseste latura leg5.turii, a conexiunii cu expe-rienta, cu observatia. Aceasta ridicare a parti-cularului la general constituie o descoperire
ltiinte1e naturiiv. Nola trad."' astazi. Nola grad.
In ea privepte. Nota !rad.
la
!N.B.!
N.B.
si
N.B.!!
250 V. I. LENIN
N.B.
N.B.
N.B.
Hegeldespre punc-tele pozitiveale materia-
lismului
N.B.
de ce aupretu it (cla-sicii) idea-
lismul??
pentruHegel, su-fletul" estede as e-
menea oprejudecatti
a legilor, a fortelor naturii etc. Astfel, se poatespune cti Epicur a descoperit stiintele empiriceale naturii, psihologia empirieti. Scopurilor,conceptelor intelectului, de care e vorba lastoici, li se opine experienta, prezenta datii. sen-sibilti. La ei avem intelect abstract si nitirginit,ftirti adevtir in el si, prin urmare, lipsit de pre-zenta i realitatea naturii; la Epicur, dimpotri-vti, este prezentli natura: simtul naturii este maiadevtirat decit ipotezele stoicilor » (496-497).
OVEN AI('I CU.% FOARTE APROPIAT DEMATERIALISMUL DIALECTIC.)
Insermititatea lui Epieur lupta contraAberglanben* grecilor i roma-nilor si ale preotilor din vremea noastrti??
toate aceste fleacuri ; nu cumva mi-a ttiiatcalea o pisicti neagril i altele (dar bunul dum-nezeu?).
«*i din ea» (din filozofia liii Epicur) «s-audesprins mai en seamti reprezenttirile care neagtien destivirsire existenta suprasensibilului» (498).
II Dar aceasta este just numai pentru lucru-rile endlichen""... «Se priibuseste superstitia,dar o data cu ea se prause0e si o interdepen-denta intemeiatu, in sine si lumea a ceea ce e denaturil idealii» (499). NOTA BENE acest lucru.
P. 4 9 9: Epicur despre sitflet: atornii maifini (N.B.), miscarea kr mai rapidit (N.B.),legiltura (N.B.) lor etc. etc. cu corpul(Diogene Laertiu, X, § 66; 63-64)
foarte naiv si bine ! insti Hegel se suptirti,octirtiste: «flectirealti », «vorbe goale », «asteanu sint cugettiri» (500).
Zeii sint, in genere, dupti, Epicur, das Allgemeine"*" (506);in parte, ei constau in nurnar", sint ea numtirul, adica sint oabstractie fata de sensibil...
*auperalifiitor. Nola brad.sliniter. Nola trad.
* runiversalul Nota traa.
251
(-0
11 '6--IS7 Af ;i,n,"-g,-ri "9-7- /e-; t :;,-...j/4e):.! . "I
/7,, ,ecl .r frx.,"ovi.W. 4v. /44.11-1r,; ;",=--..-A, 1,7,..14.714. f 1,e,19.}, zeleW : e , ¢ . - , r 1 "a 1 a ... / /./.., PC .c.,:4
i ,,, 77.,.. ,=4,0,-,.-7f.-, A-4,4,/zA-,/4 or.r -C...--Z.c.-0, /2"
fraorZi. if, ee," f.-52-e-, Pei,
44 1111/6?,,Aike4
I. ,..., dc,-.4,,A.."97,-- 't ,\ Z.. 4A.,1-t-...V ,:.
to ,./..,,.::,- 47 4.;-..y.,..4v(.1.,..,, ,z., x,g,- 4., 2.,,,,..,,f)....,,
l/t0 e?"gf
-7Afri-4 7.ZeKi_.
, ,-::-.0.4 'z
4Si° ;.,., ----.. 4' 4-tr
rCq 7,'''41:' _c 77-K4 547".7 l''2701
//"( 7/ .,,,L.
,(..... 'W.
3 s,26p,z. /1"egWa i4 9p e_ite
> ,en
of t r &-za,e-. eri., 4.t*
/,.
Paginii din mannseri.ul lui V. T. LeninCouspectul dicta lui Hegel oPrelegeri de ktorie a filozofieii 1915.
Micsoral
18*
tkilit 4e-.Y iZe
Zrzi ;ea..,
P47/
14,
4,4- 7-17 .1-.'-------- 1 4-. 1)- -7-,0-7e, .., 4-c.c../ 24,7
fr1'.
'../g.-9C-14-0
,4-44e.... e_:11..4tIO.E.ff,q;ept) -,),.-"0"--4'7-..a. ..4-t=4--- .4",:z1,-.),.., ./7-, ,,,._.,:5, ,,<,,e
74"11:4'1,/
",....,,e,"_;,4_,.,
,g..:.-41,--, ...
,
1.
' 4 ". "1"-"-,"</- `..'--4/` f/__I.'
7,;...,
ieczg 1,9 /0..',0"4.7.
-..11&,/, {ii,
,e.,?&,. . _...____...e, .4. ,h% 11:;erge-S6
4
,,...4.(.. , ZA..1-9...1,m,
-, .4...4
,,,-,9c-,,,,,,_fio
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOP. 263
clii parte, ei» (zeii) «sint forma omeneaseadesavirsita, care ia nastere, datorita asema-narii imaginilor, din contopirea continua aimaginilor asemanatoare in una i aceeasi»(507).
FILOZOFIA SCEPTICILOR
N.B.zeii = fornfaomeneascadesavirsitä,
comp.Feuer-bach141
Vorbind despre scepticism, Hegel ne atrageatentia c invincibilitatea" (Unbezwinglich- N.B.keit) lui e doar aparenta (538):
«De fapt, chid cineva vrea cu orice pretsa fie sceptic, nu poate fi convins sau silitsa adopte o filozofie pozitiva, tot asa cum nu Bien dit !!*poate fi facut s stea in picioare un omcomplet paralizat».
4in privinta lub> (den denkenden Skeptizismus**), «filozo-fia pozitiva poate fi constienta de faptul ca ea contine in sinemomentul negativ al scepticismului, iar acesta nu-i este opusei, nu se afla in afara ei, ci este unul dintre momentele ei ;totodata ea cuprinde in sine momentul negativ in adevarul lui,asa cum nu-1 are scepticismul» (539).
(Raportul dintre filozofie i scepticism:)«Filozofia este dialectica, iar aceasta' dia-
lectica este schimbare; ideea, ca idee abstrac-ta, este inertul, este ceea ce este, dar ea esteadevarata numai in masura in care se sesi-zeaza pe sine ca vie; aceasta inseamna a eaeste dialectica in sine pentru au suprimarepausul si inertia. Astfel, ideea filozoficaeste dialectica in sine si nu din intimplare; N.B.scepticismul, dimpotriva, face uz de dialec- dialecticatica sa in mod intimplator, aplicind-o la scepticismuluicutare sau cutare material, sau la cutare este cevacontinut de care tocmai se loveste, el arata intimplator"ca acestea sint negative in sine »...
Bine zisll Nola grad.es a soeptioismului gInditor. Nola trod.
264 V. I. LENIN
o anecdotgdestul de
bung despresceptici
N.B.scepticismul nueste indoiaM,
N.B.
Trebuie facutg distinctie Intre sceptieismulvechi (antic) §i cel nou (aici este mentionatdoar numele lui Schulze din Gottingen)(540).
Ataraxia (seningtatea?) ca ideal al scepti-cilor :
«Aflindu-se, odatg, pe o corabie in timpulunei furtuni, Pyrrhon a ariltat tovargsilorsgi de cgliitorie, care isi pierduserg curajul,un pore care rgrngsese complet indiferent,continuind sg. mgnince 1initit, i le-a spus:iatg, intr-o asemenea stare de ataraxie trebuiesg trgiasca inteIeptuI» (Diogene Laertiu,IX, 68), P. 551-552.
<4Scepticismul nu este indoialg. indoialaeste tocmai contrariul linistii, care este rezul-tatul scepticismului» (552).
<<Dimpotrivg, scepticismul este indi-ferent atit fall de una cit i fatg de cealaltil »...(553).
Schulze-Aenesidemus prezintg drept scepti-cism afirmatia cg. tot ceea ce este de naturgsensibilg, este adevgr (557), dar scepticiinu au spus asa ceva: trebuie sich danachrichten*, sg ne conducem dupg ceea ce estede naturg sensibilg, dar nu acesta este adevg-rul. Noul scepticism n u se indoieste de reali-tatea lucrurilor. Vechiul scepticism se Indo-ieste de realitatea lucrurilor.
Tropii (intorsilturile, argurnentele etc.)scepticilor142:
Totul se ggsestela Sextus Em-pirieus (secolul al
II-lea d.Hr.)
a. Diferenta intre organeIe animalelor (558).Senzatii diferite: celui ce suferg de icter(dern Gelbsiichtigen) albul i se paregalben etc.
oã ne punem de acord cu el. Aola trod.
tONSR. GARTH LUI HEGEL ,,PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOP." 255
b. Diferentil intre oameni. Idiosincrasia"(559).
Pe eine si crezi? Majoritatea? Ar fistupid: nu-i poti intreba pe toti (560).
Diferentii intre filozofii: referire ab-surdh' , se revolth Hegel: ...«astfel deoameni vuid orice intr-o filozofie, dar nuobservA, tocmai filozofia»... «Oricit dediferite ar fi intre ele sistemele filozo-lice, deosebirile dintre ele nu sint atitde mari ea aceea dintre alb si dulce,dintre verde si aspru; ele se potrivescuna cu alta prin aceea ca toate sintsisterne filozofice, i tocmai acest lucruscapa din vedere» (561)....«Toti tropii sint indreptati impotrivalui este" : dar adevarul nici nu e acest seceste": el e, in fond, un proces »... (562).
c. Diferenta in ce priveste structura apara-telor senzoriale: diferitele organe alesimturilor percep in mod diferit (pe osuprafatil, pietata ceva poate siti paraerhaben* ochiiiliii, dar nu si pipai-tului).
d. Diferenta de imprejuritri in care se aflasubiectul (pasiune, liniste etc.).
e. Diferenta de distante etc.
Pamintul in jurul Soarelui sauviceversa etc.
f. Amestec (mirosurile In zilele cu soareputernie sau fara soare etc.).
g. Compozitia corpurilor (sticla pisath nueste stravezie etc.).
h. Relativitatea lucrurilor".
In relief. Nola trod.
N.B.
N.B.
N.B.
2 56 V. 1. LENIN
i. Frecventa, raritatea fenomenelor etc.;obisnuinta.
k. Obiceiurile, legile etc.; diversitatea lor...1(10) Acestia sint too tropii v e c 11 id i Hegel spune: toate
acestea sint lucruri empirice" «refuz de a trece la concept »...(566). Este trivial", insA...
«Insk de fapt, ele sint foarte nimerite contra dogmatismuluibunului-simt comun»... (567).
Cei cinci tropi noi (care, ni se spune, sint cu mult superiori,contin dialectica §i se refea la concepte) tot dufd Sextus.
a. Deosebirea de peireri... a filozolilor...b. Progresul infinit (un lucru depinde de altul .a.m.d.
la infinit).c. Relativitatea (premiselor).d. Ipoteza. Dogmaticii emit ipoteze care sint lipsite de
temei.e. Reciprocitatea. Cercul (vicios)...
«Acesti tropi ai scepticilor se relerii, de fapt, laceea ce se nume§te filozofie dogmatich. (prin ingsinatura ei, filozofia dogmaticA este nevoita sti se zbatain cuprinsul formelor acestor tropi); ea e numit5, dog-maticA nu pentru c5, are un continut pozitiv, ci pentrucA ceva determinat este afirmat ca absolut» (575)
N.B.
N.B.Hegel
undeimpotriva absolutului!
Iath este germenul de materialism dialectic.
criticismul"este cel mairhu dogma-
tism"
«Pentru criticism, care in general nu cu-noaste nimic in sine, nimic» (sic !! nu: nichts)*«absolut, orice cunostinta, despre fiintarein sine ca atare este dogmatism; or,tocmai el este cel mai rilu dogmatism, deoa-rece afirma c eul», unitatea constiintei desine, opus fiinrii, existh in sine si pentrusine, si in exterior, tot asa, exista fiintarea«in sino ca atare, inch acestea nu se potintilni absolut de loc una cu alta» (576).
* Nota lui Lenin pusti fn paranteze a feet provocatd do o grepalri do tipar din textulgerman: tnaintea euvintului .abeeinte era negatia nicht (nu) In loc de nichte (nimio). Nolared.
CONSP. CARTH LUI HEGEL PRELEG. DE ISTOIUE A FILOZOF. 251
I Bien 1
I !dit!! I
«Acesti tropi lovesc in filozofia dogmaticA,areia ii este proprie aceastsa manieffi de aformula un principiu unic, intr-o propo-zitie determinatA, ca ceva determinat. tin
d ialectica = astfel de principiu este intotdeauna condi-
distrugere tionat, si de aceea el contine dialectick dis-
de sine insgsi "trugerea lui insusi» (577). «Acesti tropiconstituie o minunatii, armA impotriva filo-zofiei intelectului» (ib.).
De exemplu, Sextus descopera" dialecticaconceptului punci (der Punkt). Punctul nuare dimensiuni? Prin urmare, este in afaraspatiului!! El este limita spatiului in spatiu,
N.B. 1 negare a spatiului si in acelasi timp «faceI parte din spatiu»; el este, prin aceasta, si
un ce dialectic in sine» (579).«Acesti tropi... n-au nici o putere in fata
N.B. ideilor speculative, pentru d; acestea cuprindin ele insele momentul dialectic si suprimareafinitului» (580).
Sfirsitul volumului al XIV-lea (p. 586).
258 V. I. LENIN
VOLUMUL AL XV-LEA. AL TREILEA VOLUMDIN ISTORIA FILOZOFIEI
(SFIRSITtil FILOZOFIEI GRECESTI, FILOZOFIA MEDIEVALiiSI MODERNA P1NA LA SCHELLING, P. 1-692)
(BERLIN, 1936)
NEOPLATONICIENIP43
toarcere lit dumnezen"... (5)*, constiinta de sine esteesenta absolutil"..., spiritul universal"... (7), religia cres-tiniV... (8). Si o lunga peltea despre dumnezeu...(8-18).
Dar acest idealism filozofic, care duce deschis si serios"la dumnezeu, este mai cinstit decit agnosticismul contem-poran, en ipocrizia si lasitatea lui.
Ideile(lui Platon)
si bunuldumnezeu
A. Filon (cam pe vremea na§terii lui Hristos),invAtat evreu, mistic, In Moise il des-coper6 pe Platon» (19) etc. Cunoasterealui dunmezeu" (21) este lucrul principaletc. Dumnezeu este X6yoc**, suma tutu-ror ideilor", fiintarea pull" (22) (dupaPlaton"). (22). ...Ideile sint ingerii"(solii lui dumnezeu)... (24). Lumea
intocmai ca la Platon"= wiz Ov*** = nefiintarea (25).
B . Cabala144 , gnosticiP45 idem...
C . Filozolia alexandrinci (= eclectism)(= platonicieni, pitagoricieni, aristo-
telici) (33, 35).
* Hegel. Werke, Bd. XV, Berlin, 1836. Nola red.** logos. Nola grad.
*** ceee ce nu eiist.. Nola (rad.
sen-
sibil Ins,
CONSP. CARTH LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF. 269
Eclecticii, care sint niste inculti sau nistesireti (die klugen Leute*), iau din fiecaresistem ceea ce este bun, dar...
adunl orice lucru bun, «numai c lelipseste consecventa gindirii si, o data cu ea,gindirea
L-au dezvoltat pe Platon...(iUniversalul lui Platon, care se af16 in
gindire, capATA de aceea sensul ca". el este, caatare, insi esenta absoluta* (33)".
despreeclectici...
Ideile luiPlaton i bu-nul durnnezeu
HEGEL DESPRE DIALOGURILE LUI PLATON146
13-
(230)***(238)(240)
(Timeu) (248)
SofistulPhilebusParmenide
* oamenii prudenti. Nota trod.Aici se termini Insemnirile din caiet; urmeazi file albe. Nota red.
*** Hegel. Werke, Bd. XIV, Berlin, 1833. Nola red.
insI§i».
261
CONSPECTUL CARTII LUI HEGEL<PRELEGERI DE FILOZOFIE A ISTORIEb147
Soria in 1915
Publkal petal% prima oaril In 1930,X IIin 4Culegeri din Lenin , vol.
Ss tipdrefie dupd matuscris
263
HEGEL. OPERE, VOL. IX (BERLIN, 1837)
PRELEGERI DE FILOZOFIE A I STORIEP48(EDITATA DE E. GANS)
Materiale: note duph prelegerile din anii 1822-1831.
Manuscrisul lui Hegel pina la p. 7 3 etc.P. 5* ... «Cuvinthrile... sint actiuni care au
loc intre oameni »... (prin urmare, acestecuvinthri nu sint palavelgeli).
7 francezii si englezii sint mai culti(«se aflh mai sus... pe scara culturiinationale»), in timp ce noi, germanii,ne tinem de discutii asupra felului cumtrebuie scrish istoria in loc s-o scriemintr-a devhr.
9 istoria ne invath eh popoarele si guver-nele lor n-au invhtat nimic din istorie:fieeare epoch este pr ea indivi-d u a 1 et pentru asa ceva":
«Dar experienta si istoria ne invath chpopoarele si guvernele n-au invhtatniciodath nimic din istorie si n-au ac-tionat conform invhtilmintelor pe carele-ar fi putut scoate din ea. Fiechreiepoci ii sint proprii imprejurgri atit despecifice si ea reprezinth o situatie atitde individualh, Wit numai pornind dela aceastrt situatie si bazindu-ne pe eatrebuie si putem sh facem aprecieriasupra epocii».
" Hegel. Werke, Bd. IX, Berlin, 1837. Nota red.
spiritualsi inteligent !
foarteinteligent !
N.B.
N.B.
N.B.
264 V. I. LENIN
slab 1
p. 12 ratiunea guverneazg, lumea"...
20:
22.
24
28
28
29
N.B.129
30
30
30
N.B.
(comp.Engels 149)
oameniimarr
32
36
substanta materiei este greutatea.spiritului este libertatea.
Istoria universalg este progresul in con-stiinta liberth4ii, progres pe care trebuie s5,-1cunoastem in necesitatea lui".
(apropiere de materialismul istoric). Ce-imin'a pe oameni? Inainte de toate Selbst-sucht"*; motivele de dragoste etc. sint mairare si cercul lor este mai ingust. Ce rezulthIna din aceasM impletire de pasiuni etc.,de necesit4i etc.?Nimic niaret nu se infAptuieste pe lmnefgrA pasiune"... pasiunea este latura subiec-tivg, <isi in aceasth mh'surg latura formal4' aenergiei»...i. f. Istoria nu incepe cu un scop con-stient... Important este ceea ce,
incon.,stient pentru oameni, apare carezultat al actiunilor lor......In acest sen s, ratiunea guverneazg, lumea".... In istorie, din actiunile oamenilor rezultaosi altceva in afar5, de ceea ce ei caut5, sireusesc s obtin5, in afarii, de ceea ce ei stiu
vor nemijlocit»....«Ei» (die Menschen") «isi fac intereselekr, dar prin aceasta se realizeaz i cevamai indepartat, care, desi este cuprinsin'auntrul acestui interes, nu se afra, inconstiinta si in intentiile lor».
o0ameni mari in istorie sint aceia aleearor scopuri personale, particulare cuprindin ele elementul substantial care este vointaspiritului universal»...
religiozitatea i virtutea unui pitstor, aunui Wan etc. (exemple!! N.B.) sint foarte
iegoismuls.oamenii.
Nola trod.Nola trod.
I
I
...
vezimaij os
CONSP. CARTII LUI HEGEL ,,PRELEG. DE FILOZOF. A ISTORIEI 265
respectabile, «dreptul spiritului uni-versal se situeaza deasupra tuturor dreptu-rilor particulare »...
Cräsim aici, la Hegel, nu putine absurditati idealiste,extrem de banale, despre bunul dumnezeu, despre religiesi moralitate in general.
97: o abolire treptath a sclaviei este mai Mina' decit unabruscV...
50. Constitutia unui stat impreuna cu religialui..., cu filozofia, ideile, cultura lui, cufortele exterioare" (climatul, vecinii...),formeath o singuth substanth, un singurspirit"...
51. In natuth, miscarea este numai circu-lath (!!); In istorie se creeath ceva
62. Lirnba este mai bogata cind popoarele seafla intr-o stare primitivk nedezvoltath;ea saraceste o data cu eivilizatia i cu for-marea gramaticii.
67: Istoria universall se misca pe un terenmai inalt decit acela pe care fsi are moralaadevaratul ei locas (Statte)"...
73: Un remarcabil tablou al istoriei: sumapasiunilor, actiunilor etc. individuale ( «pre-tutindeni este vorba de lucruri care neprivesc pe noi si de aceea pretutindenistirneste interesul nostru pentru sau con-tra») cind rnasa interesului general, cindnoianul de forte mà'runte" (o ne-sfirsita incordare de forte mici, care din ceeace pare neinsemnat fac sa se nasca cevagrand iosRezultatul? Rezultatul este oboseala".
foartebine
Sehrwichtig !*
vezi, mai jos,acest pasaj
mai com-p 1 e t**
* Foarte important! Nola /rad.deeste cuvinte au lost !wise au oreion albastru i, pe eft se pare, mai Unlit. Mai
jos V.I. Lenin introduce un extras: siegel despre istoria universalk. (vezi volurnul de fate,p. 270). Kola red.
19 Lenin Opere complete, vol. 29
nou...
inst...
266 V. I. LENIN
N.B.comp. Pie-hanov159
P. 74 stiqitul introducerii.P. 75 tBaza geograficii a istoriei uni-
versale » (titlu caracteristic): (75-101).75 Sub cerul blind al Ioniei" a putut
mai u§or s5, se nasea Homer, dar nunumai aceasta e cauza. Nu sub sta-punrea turceascV etc.
82 Imigratia in America inlAtura", nemul-tumirea" «§i garanteaz1 existenta maideparte a actualei orinduiri sociale »...(iar aceastI Zustand* este «bog'atie §isgrilcie» 8 1)...
82. In Europa nu exist5, un asemenea reflux:dac5. ar fi existat fug Odurile Germa-niei, nu s-ar fi proclus revolutia francezA.
102: 3 forme ale istoriei universale: 1) despo-tismul, 2) democratia i aristocratia,3) monarhia.
ImpArtire: lumea orientalA greadromana lumea germanicA. Frazeolo-gie goa% despre moralitate etc. etc.
China. Capitolul I (113-139). Descriereacaracterului chinez, a institutiilor etc.etc. Nil, nil, nil!"
India ping /a 176 PIn. la...Persia (§i Egiptul) pina la 231. De ce s-a pabu-
§it regatul (imperiul) persan, iar China §iIndia nu? Dauer*** nu inseamn5, numai-decit vortreffliches****. Muntii ne-pieritori nu sint superiori trandafiruluicare se ofile§te repede, cu viata lui efeme-rA » (229). Persia s-a prilbu§it, fiindaaici a fnceput tcontemplatia spiritualg»(230), In timp ce grecii s-au dovedit afi superiori, datorith, tunui principiumai inalt» de organizare, de dibertatecon§tientA de sine s (231).
orinduire. Nola trad.Ninde, nimin, nimbi Mtn trad.exietenti thdelungati. Nota brad."* euperioritate. .Nola brad.
'
CONSP. CART II LW HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FROZOF." 267
232: «Lumea greacg»... principiul indivi-dualiatii pure" perioadele dezvol-aril, infloririi si declinului ei, icon-/lictul cu organul de mai tirziu al istorieiuniversale» (233) Roma cu substanta"ei (ib.).
234: Conditiile geograf ice ale Greciei: varie-tatea naturii ei (spre deosebire de mono-tonia Orientului).
2 4 2 Coloniile din Grecia. Acumulareade boggtii, care are intotdeauna" dreptcorolar nevoia si Alicia...
246. «Elementul natural, care este explicatde cgtre oameni; ceea ce are el lguntric,esential, este inceputul divinului ingencre» (cu privire la mitologia greacg).
2 5 /: «Omul cu nevoile lui are relatii deordin practic cu natura exterioarg; satis-Mcindu-si nevoile cu ajutorul naturii, elo biruie, actionind totodatg in chip nemij-locit. Intr-adevär, obiectele naturii sintputernice si opun rezistentg in tot felul.Pentru a le supune, omul interpune alteobiecte ale naturii, indreaptg astfelnatura impotriva ei insilsi si, in acestscop, inventeazg unelte. Aceste inventiiomenesti apartin spiritului si trebuie sgpretuim mai mult o astfel de unealtgdecit un object al naturii... Onoareainventiilor omenesti destinate &A su-pung natura este atribuith zeilor» (lagreci).
264: In Grecia, democratia era legal& deintinderea redusg a statelor. Cuvintul,cuvintul inflgcgrat, ii unea pe cetgteni,crea Erwarmuvg* . De aceea" in revolutiafrancezg n-a existat o constitutie repu- ??
blicang.
istoria univer-sal& ca un
intreg si dile-ritele popoare
ca organe"ale ei
Boggtiesi sgfacie
Hegel siFeuerbach 151
rudimentede materialism
istoric laHegel
ardoare. Nola trad.
19*
Hegel
§iMarx
268 V. I. LENIN
Hegelsi contradic-
tine" inistorie
categoriileposibilului siIntimplgtoru-
lui versus* rea-litate si confir-mare in istorie
N.B.raporturilede clash
322-323. «El» (Cezar) «a inlOturat contra-dictia interna» (ffilaturind republica,care nu mai era decit o umbrA") qi aprovocat una nouO. Caci dominatia asu-pra lumii se intindea pe atunci nurnaipina' la virfurile Alpilor, iar Cezar adeschis un nou cimp de actiune ; el acreat arena care avea sti devira de atuncicentrul istoriei mondiale».
i apoi cu privire la asasinarea luiCezar:
...«in general, o loviturh, de stat este, cas`a zicem asa, sanctionath in opinia oame-nilor daca se repeta» (Napoleon, Bour-bonii)... «Datorita repetarii, ceea ce lainceput *ea numai intimplator si posi-bil devine ceva real si confirmat» (323).Crestinismul" (328-346). Platitudine,pMOviageala idealisfa-clericaM, despreniaretia crestinismului (cu citate dinevanghelie ! I). Execrabil, infect !
420-421: De ce reforma s-a mhrginit doar laciteva natiuni? Printre altele, natiunileslave erau agricole" (421), si asta atragedupa sine raporturi Intre stOpini siiobagi", o mai mica' BetriebsarnkeiV**etc. Dar natiunile romanice de ce?caracterul lor (Grundcharakter***, 421i.f .).
4 2 9: ... «Libertatea polonezh, de asemenea,nu era altceva decit libertatea baronilorfao de monarh... Astfel poporul aveaaceleasi interese fath de baroni ca siregii... Cind se vorbeste de libertate,trebuie sa fim intotdeauna atenti dacOnu cumva este vorba, propriu-zis, deinterese particulare» (430).
* Mid de. Nola tract.se estrguintie. Mkt trod.
** oaraetenil fundamental. Nola Oa.
CONSP. CARTII LUI HEGEL PRELEG. DE ISTORIE A FILOZOF." 269
439: Despre revolutia franceza,' ... De ce fran-cezii au trecut «numaidecit de la teoriela practica' », iar germanii nu? La ger-mani Reforma «a indreptat deja totul»,a intaturat «nedreptatea de nedescris» etc.
441: Pentru prima oar5, (in revolutia francez6)omul a ajuns la concluzia c5, «omul sfa,pe cap, adicg se sprijin)", pe idee, §iconstruie0e realitatea in conformitate cuideea»... «A fost... mi minunat fasgritde soare »...
Examinind, mai departe, mersul revo-lutiei in Franta" (441), Hegel subliniaz5,libertatea in general libertatea pro-prieicifii, a industriei (ib.)....Promulgarea legilor? Vointa tuturor...«Cei putini trebuie s'a, fie reprezentanfiti ce-lor multi, dar adesea ei nu sint alteevadecit asupritorii lor »... (442) «Tot ma,puterea Inajoritatii asupra minorithtiieste o mare inconsecventA» (ib.).
444: ... «Prin continutul sat, acest eveni-ment » (revolutia francez4) «are o impor-tant5, istorid universaM»...Liberalismul" (444), institutiile libe-rale" (443) s-au faspindit in Europa.
4 4 6: «Istoria universaM nu este altcevadecit dezvoltarea conceptului de liber-tate »...
in general, filozofia istoriei oferl foarte,foarte putin ceea ce e §i de inteles,fiindcg, tocmai in acest domeniu, in aceasth,§tiintil, Marx si Engels au Mcut cei maimari pa§i inainte. Aici s-a invechit Hegelcel mai mult i a devenit o antichitate.
(Vezi pagina urm6,toare.)**
! !
comp. Marx§i Engels 152
?
/' Mai
N .B.:important),"
decit toate esteEinleitung*, incare modal de apane problemacontine lucruri
\ minunate.
* Introduoerea. Nota trod.* In manusoris, la pagina urrnittoare Incepe extrasul ollegel despre istoria universala o.
Nola red.
270 V. I. LENIN
IIEGEL DESPRE ISTORIA UNIVERSALA
« In fine, dach" examinfim acum istoria universa% din punctulde vedere al categoriei din care trebuie examinatA, apare infata noastrfi, nesfir§itul tablou al vietii omenesti, al activiatiioamenilor in cele mai variate conditii, cu o multime de scopuridiverse §i cu evenimente §i destine care nu se aseamnil unclecu altele. In toate aceste evenimente §i intimplfiri vedem ci aparpe primul plan fapte §i nkzuinte omenesti; peste tot intilnimlucruri care ne privesc pe noi §i care de aceea trezesc interesulnostril pentru ele sau inipotriva bor. Uneori ne atrage frunm-setea, libertatea sau bogititia; alteori energia sau chiar viciulOie s ni se impunii. Adeseori vedem cum se rniva inainte,greoi, masa imensI a unui interes general, dar §i mai des ob-serffim o infinit incordare de forte mici, care din ceea ce pareneinsenmat fac WA se nasc6 ceva grandios; peste tot o privelktepestrifa, iar cind ceva dispare altceva Ii ia locul.
Dar primul rezultat al unei asemenea examinfiri, oricit ar fiea de atagatoare, este oboseala care apare dup5 ce a trecutprivelktea variatA a tablourilor din lanterna magi* §i, cutoate c recunoa0em fiedirei reprezentári in parte valoarea ei,totusi se trezqte in noi intrebarea: care este oare telul final altuturor acestor evenimente singulare? Se epuizeaz a. fiecare inscopul gm particular sau, din contra, trebuie sfi, ne gindim laun scop final al tuturor acestor intirnplgri? Nu cumva in dosulacestei puternice zarve de suprafath' se infa,ptuiqte munca decreare a unei opere, a unei opere interioare, linktite §i tainice,in care se pAstreazfi, forta esentialA a tuturor acestor fenomenetreatoare? Dar chiar dacfi, nu punem de la inceput in istoriauniversalfi, ideea, cunoa§terea rational4, trebuie, cel putin,
avem credinta ferma, nestrgmutatA di in ea este prezentaratiunea sau, cel putin, cfi, lumea intelectului si a vointei con-§tiente de sine nu este la voia IntimpTh.rii, ci trebuie sä se mani-feste in lumina ideii con§tiente de sine 8 (73-74) *.
((N.B.: in prefatk la p. XVIII, editorul, adia redactorulEd. Gans, arata, c p n a 1 a p. 7 3 textul manuscrisul,Ausarbeitune** a fost elaborat de Hegel in 1830.))
Hegel. Werke, Bd. IX, Berlin, 1837. Nola red.eredaetareas. Nola grad.
sit
271
CONSPECTUL CARPI LUI NOEL LOGICALUI HEGEL"153
GEORGES NOEL. LOGICA LUI HEGELPARIS, 1897
IBibliothèque de Genève, Ca, 1219 1
A apgrut, sub formg de articole, in Revue de Métaphy-sique et de Morale"; redactor responsabil; Xavier Leon154.
Autorul este un idealist §i un ins cu totul neinsemnat. Elface o expunere a ideilor lui Hegel, pe care il apgra, impotrivafilozofilor contemporani", Ii comparg cu Kant etc. Nimicinteresant. Nimic profund. Nici un cuvint despre dialecticamaterialista: autorul n-are, probabil, nici cea mai mica ideedespre ea.
De notat traducerea termenilor folositi de Hegel:P tr e [Fiinfare]Essence [EsenfedNo-
tion [Nofiune]. (Mesure) [Mgsurg] etc.Devenir (das Gewordene) [Devenire].L'être déterminé (Dasein) [Fiintare determinath].Etre pour un autre (Sein-fiir-anderes) [Fiintare pentru altul].Quelque chose (Etwas) [Ceva].Limite (Grenze) [Limitg].Borne (Schranke) [Hotar].Devoir être (Sollen) [Ceea ce trebuie sg fie].Etre pour soi (Fiir-sich-Sein) [Fiintare pentru sine].Existence hors de soi (Ausser-sich-Sein) [Fiintare In afarg
de sine].La connaissance (das Erkennen) [Cunoa§terea].Actualité (Wirklichkeit) [Realitate].
272 V. I. LENIN
Apparence (Schein) [Aparentg].Etre pose (Das Gesetzsein) [Fiintare pusg; faptul de a fi pus].Position (setzende Reflexion) [Reflexie care se pune, reflexie
teticg].Fondement ou raison d'être (Grund) [Temei sau ratiune de
a fi],L'universel (das Allgemeine) [Universalul].Particulier (das Besondere) [Particularul].Jugement (das Urteil) [Judecatg].Raisonnement ou Syllogisme (Schlu13) [Rationament sau
silogism].
De relevat i inceregrile amuzante ale autorului de a-I apgraas it were* pe Hegel impotriva acuzatiei de realism" (citeste:materialism). La Hegel, dilozofia, luatg, in ansamblu, este unsilogism. Si iatg, el in acest silogism logica este universalul,natura particularul, iar spiritul individualul» (p. 123).Autorul analizeazg" (= rumegg) ultimele fraze ale Logiciidespre trecerea de la idee la naturg. Rezultg. c intelectul cu-noaste prin naturg (in naturg) ideea legitatea, abstractiileetc... Pazea, asta-i aproape materialism !!...
considera natura in sine Maud abstractieN.B.! de spirit nu inseamng, in mod implicit, a te
intoarce la realismul cel niai naiv?»<4E drept cg, punind intre logict i filozofia
spiritului filozofia naturii, Hegel se situeazg,pe punctul de vedere al realismului ; dar asta
N.B. nu constituie de loc o dovadg de inconsecventgdin partea Realismul lui Hegel nu estedecit o treaptg de trecere. Acesta este un punctde vedere care trebuie depgsit s> (129).
I «Ch realismul îi are adevgrul ssau relativI este indiscutabil. Un punct de vedere atit denatural si de universal nu poate fi o aberatie
N.B. accidentalg a spiritului omenesc... Pentru adepki realismul, ea» (la dialectique) wa trebui
I dea la inceput o dezvoltare depling siI numai in acest fel va dovedi ea necesitatea idea-
es ei zieern apt. Nola &ad.
=
sA
CONSPECTUL CARTII LUI NOEL LOGICA LUI HEGEL 273
lismului. Iata' de ce Hegel considera timpul §ispatiul drept determinarile cele mai generale alenaturii, iar nu drept ni§te forme ale ratiunii.Se pare a in acest punct el este in dezacord cu ! ??
Kant, dar numai in aparentil §i in vorbe...»«A§a, se explia de ce el» (Hegel) «vorbe§te
despre calitAtile sensibile ca si cum ele ar fiintr-adevar inerente corpului. E de mirared-1 Wundt ii acuza de ignoranfa in aceasta pri-vinta. Crede oare savantul filozof ea Hegelnu 1-a citit niciodata pe Descartes, pe Locke sauchiar pe Kant? Daa el este realist, aceasta nu se N.B.datorqte ignorantei §i nici inconsecventei, ci e Hegel =doar ceva provizoriu §i o consecinta a metodei» realist"(130). N.B.
Comparind pe Hegel cu Spinoza, autorul spu «A§adar,
la Hegel i la Spinoza, natura este deopotriva subordonatalogicii» (p. 140), dar la Hegel nu avem logica matematica" , ci
logica contradictiilor, a trecerii de la abstractia pull la rea-litate" (etc.). La Spinoza, spune el, «ne gAsim la antipodulidealismului» (138); deoarece «lumea spiritelor » (la Spinoza)«se af15, alaturi de aceea a corpurilor si nu deasupra ei »...
«Ideea de dezvoltare, atit de caracteristia pentru liege-
lianism, n-are nici un sens pentru Spinoza »... (138).
Hegel dezvolta' dialectica lui Platon ( «impreura cu Platonadmite coexistenta necesara a opu§ilor » 140) Leibniz esteaproape de Hegel (141).
Noel il apara' pe Hegel impotriva acuzatiei de panteism...(acuzatie care, spune el, se bazeaa pe unnatoarele argu-mente):
...«Ce este spiritul absolut, aceasta incununare a dialecticiilui» (a lui Hegel), «dad, nu spiritul omului idealizat §i zeificat?Exist5, oare dumnezeul lui undeva in afara naturii §i a omenirii? »(142).
Apararea" lui Noel consta in a sublinia (a rumega)Hegel este idealist.
cg,
a
274 V. I. LENIN
IIe elg nu esteNu este oare Hegel un dogmatic"? (cap.
u n sceptic"VI: «Dogmatismul lui Hegel»). Da, in sensulnonscepticismului, in sensul anticilor(p. 147). Dar la Kant dogmatismul = cog-noscibilitatea lucrului in sine". Hegel (Casi Fichte) neagS lucrul in sine.
N.B. IILa Kant avem de-a face cu un nrealism
agnosticist" (p. 148 i.f.)....«Kant defineste dogmatismul din punc-
tul de vedere al agnosticismului. Este dog-Kant matic oricine considerA el e posibil sg. deter-
agnostic mini lucrul in sine, sA cunosti incognoscibi-lul. De altfel, dogmatismul poate lua dougforme »... (149). Sau misticism, sau
...«poate, de asemenea, sA ridice in modN.B. naiv realitatea senzorialg la rangul de
materialisti = realitate absolutk sl identifice feno-dogmatici menul cu numenul. Atunci avem de-a
face en dogmatismul empiric, cn dogma-tismul filistinilor si al savantilor strAinide filozofie. Materialistii cad in aceastAa doua gresealg; prima gresealS a fostaceea a lui Platon, a lui Descartes si adiscipolilor lor»...
La Hegel, spune el, nu existg nici urmg de dogmatism, deoa-rece «pe el nu-1 va acuza, desigur, nimeni a nu admite relati-vitatea lucrurilor fats de gindire, fiindcg intregul lui sistemeste bazat pe acest principiu. Nu-i va aduce, de asemenea, niciinvinuirea CA aplicA categoriile mr discernAmint si fgra* criticg.Este oare logica lui altceva decit o criticA a categoriilor, ocriticA incontestabil mai profundA decit cea kantian52* (150).
...«Se intelege a, respingind numenele, el»(Hegel) «situeaz`a prin aceasta realitatea in feno-men, dar aceastA realitate in fenomen ca atarenu este decit o realitate nemijlocitg si, prinurmare, relativg si, in sine, incompletg. Ea esteo realitate adevAratA numai in Bens subinteles
N.B. si sub rezerva dezvoltArii sale mai departe»...(151).
CONSPECTUL CARTII LUI NOEL LOGICA LUI HEGEL 275
...«De altfel, intre inteligibil si sensibil nueste o opozitie absolutg, nu este o rupturg, oprgpastie de netrecut. Sensibilul este inteli-gibilul pre-simtit, inteligibilul este sensibilul bine spus!int,eles»... (152).
(Ping si tie, idealist vulgar, ti-a folosit Hegella ceva!)
...«Fiinta senzorial contine implicit absolutul, si noi,printr-o neintreruptg gradualitate, ne ridicgm de la ea la acestadin urmg * (153).
...«Astfel, orice s-ar spune, in filozofia lui Kant se mentineviciul fundamental al dogmatismului mistic. Casim in eaambele trgaturi caracteristice ale acestei doctrine: opozitiaabsolutg dintre senzorial si suprasenzorial si trecerea directgde la unul la altul» (156).
in capitolul al VH-lea: «Hegel si gindirea pozitivism =contemporang», Noel se ocupg de pozitivis-
agnosticismmul lui Auguste Comte, pe care in analizasa il numeste csistem agnosticist» (166).
(Id. 169: «agnosticism pozitivist».)Criticind pozitivismul ca agnosticism, autorul II combate
uneori destul de serios pentru ineonsecventa lui, spunind, depildg, cg, nu poate fi evitatg problema izvorului legilor saua permanentei" in fapte (des faits permanents", 170):
... an functie de recunoasterea ion> (les faits permanents)«ca incognoscibile sau cognoscibile, ajungi sau la agnosticism,sau la filozofia dogmaticg »... (170 i.f.).
Neocriticismul d-lui Renouvier este, dupl."' pgrerea lui, eclec-tism, ceva intermediar intro «fenomenologismul pozitivist sikantianismul propriu-zis» (175).
in pAlgvagelil e sale despre moralg, , libertate etc., Noel,care-I banalizeazg pe Hegel, nu suflg, o vorbg despre liber-tate ca intelegere a necesitgtii.
' dapte permanonte i. Nola trad.
276 V. I. LENIN
Traduceri franceze din Hegel: Vera: Logica", Pilozofiaspiritului", Filozofia Filozofia naturii";
Ch. Bénard: Estetica i poetica".
Lucrilri despre hegelianism:
E. Beaussire. Antécédents de l'hégélianisme"*.P. Janet. La dialectique dans Hegel et dans Platon"**. 1860.Mariano. La Philosophic conternporaine en Italie"*".Vera. Introduction a la Philosophie de Hegel"****.
Serie in 1915
Pub lien pentru prima oarei in 1930,in eCulegeri din Lenin*, vol. XII
Se lipdrefle dupii manuscrie
*Anteeedente ale hegelianismuluic Aota lead.Dialectica la Hegel qi la Platen*. Nota trod.
* *Filozolia contemporank in Italia*. Nola lead.** Introdueere in filozolia lui Hegel*. Nola brad.
religici",
27'7
PLANUL DIALECTICII (LOGICII) LUI HEGEL155
ITABLA DE MATERII A LOGICII MICI (A ENCICLOPEDIEl)j
I. Teoria
II. Teoria esentei.
A) Calitateaa) fiintarea ;b) fiintarea in fapt ;c) fiintarea pentru sine.
B) Cantitateaa) cantitate purA ;b) mgrime (cuantum);c) grad.
C) Milsura.
A) Esenta ca temei ad existenteia) identitatea diferenta
temeiul ;b) existentA;c) lucru.
B) Fenomenula) lumea fenomenelor ;b) continut si forma ;c) raport.
C) Realitateaa) raportul de substantialitate ;b) de cauzalitate ;c) interactiune.
III. Teoria conceptului. A) Conceptul subiectiva) conceptul;b) judecata;c) rationarnentul.
278 V. I. LENIN
B) Obiectula) mecanismul ;b) chimismul;c) teleologia.
C) Ideeaa) viata;b) cunoasterea;c) ideea absoluth.
Conceptul (cunoasterea) descopeth in fiintare (in fenomenelenemijlocite) esenta (principiul cauzei, identitAtii, diferenteietc.); acesta este, de fapt, mersu/ general al intregiicunoasteri omenesti (al intregii stiinte) in general. Acestaeste si mersul iintelor naturii §i al econo-raiei politice j al istorieil. Dialectica lui Hegeleste, in aceea§i mfisuri, o generalizare a istoriei gindirii.Extrem de rodnicA pare a fi sarcina de a urmAri acest lucrumai concret, mai amAnuntit in domeniul istoriei diferitelortiinfe. In logicA, istoria gindirii trebuie s coincidA, in
linii generale, cu legile gindirii.
Sein" abstracthnumai ca mo men tin nciv-rce
Este izbitor faptul c uneori Hegelmerge de la abstract la concret (Sein*(abstract) Dasein** (concret)Farsichsein***); alteori procedeazA, in-vers (conceptul subiectiv obiectuladevArul (ideea absoluth)). Nu esteaceasta o inconsecventh de idealist(ceea ce Marx numea Ideenmystik****la Hegel)? Sau existA ratiuni mai pro-funde? (de exemplu fiinfare = nimic
ideea de devenire, de dezvoltare).La inceput licciresc impresiile, apoi sedesprinde ceva, dup5, aceea se dezvolth
* Liina Nola grad.** fiinta in rapt. Nola trod.
fiinta pentru sine. Nola brad.**** mistica ideilor. Nola brad.
totul curge. Nola brad.
_
[279
k
."1_,..4 ,,), ..---. A......-c$ f.5,1
/-- ea--9-- i4'1,1"'.P .-_-: .43`-'9, /e--cp.14 /....c,.._
,-044,AU4-.0-.719e4-4p; e; 7--g.,-,. ---A Ac"..67,
2,,,..,:)? a.i-tr 0.."---7.
2 (-A ''' l_2-L____-...51--..
,,,-..; --J I . G.,1.4 -, ,==,...4./A/it-. easeegA-1
, ,-----./6-,--4-A,(-ra Attra-4++:94
e,4k-
.--y
r-e.-7.0.- a-e-eze-4- 0- Azuf,---..z.,
W,9....----747 c-77-<,-,-
) .4 .._,,r,..4-=' . ex 4, .,,,,....,,A.7",7)
IP4''it jico(fl--AR. ,)tit-A4'"%- (f 7-ve.--AS? > z e jp
r a- 4
CA
4 l, __ffir--- «.14-4t ; e -.* eildza-4., ,az
rp(4.,/ '0 57.--.7 47,,, 4/a......,_.he 4 "d4...,,ixr
4-0.-..rcor.42 .4..,,,,,,,, vs31..<0. 41 \ NI
a4'' i i 1noN3.u.htlpit..1;bi
0.21-4.=-0-L (73, .are--44. * 9-420.-14.-' ._..,,._ .,0,-.A....e
fiwir,* .6....p..4.11-7 ,:---p.. 0
.4:111e-F ..-1AV""'4/17--ee---_}Az,z,6. _ c.,..--c- --7,.1...e.,,,,z,....<2.-4......est.e.,6....2..?_,
;7',i,''''%:c..7%,e7.
--.--iv7. k sc.*070,,. 6,4.,,,...7 .1), 07:-=4".j,.,c8".V. .. cIrac5p00,
Paging, din manuscrisul lui V. I. LeninPlanul dialecticii (logicii) lui Hegel". 1915.
Micgorat
6,-kr.....w,y
t7.,,/,,a.A.7,,ty-)
*......,,,,,A &./1. Ig,,-r-
. A%14-ce 'e4r4-..-. .-.'"
.....
e'5, /t'"'"4"7"4;c-7,,Z1-7A. 4
le-,p.--,-C-Cretor.:-'441.27,
ali .;.,,,,, ,...0.../.4,,__.--(_-#(.-4,.,._.,,,,,,.....e7,7_
/ -St
----- %- - -17"
(4. , 9, 1.
>: ...a...
/.,......,..e.....v...
7,..,....A cessse 164C
aiur,e.'3
PLANUL DIALETICII (LOGICII) LUI HEGEL 281
conceptele de ealitate # (determinatiilelucrurilor sau ale fenomenelor) si de can-titate. Apoi studiul si reflexia orienteaggindirea spre cunoasterea identitAtiia diferentei a temeiului a esenteiversus fenomen a cauzalitAtii etc.Toate aceste momente (etape, trepte,procese) ale cunoasterii merg de lasubiect la obiect, verificindu-se inpracticti si ajungind, prin aceastA veri-ficare, la adevAr (--- la ideea absoluth).
# Calitatea si perce-perea (Ernpfindung)sint unul si acelasilucru, spune Feuer-bach. Perceperea neapare ca fiind cea maiprimarti si mai cu-noscutA, dar in ease cuprinde in mod ne-cesar si cal itatea...
Dad, Marx nu ne-a rtisat o Logicii" (cu literA mare), el ne-aItisat in schimb logica Capitalului" si ea ar trebui sti, fie folo-sitti la maximum in problema care ne intereseazl.
In Capitalul" a fost aplicatti, la o singurA stiintti logica,dialectica si teoria cunoasterii a materialisrnului [nu este
_
nevoie de trei cuvinte: este unul si acelasi lucrul, care a luattot ce este valoros la Hegel si I-a dezvoltatmai departe.
Marfa bani capital
I
1)c producerea de Mehrwert* absolutti4producerea de Mehrwert relativA.
Istoria capitalismului si analiza coneeptelor, careo rezurnA.
Punct de plecarefiintarea" cea mai simplA, cea mai obis-nuitit, cea mai curentA, cea mai nemijlocitA: marfa singularti(Sein" in economia politia). Analiza ei ca relatie socia15,.AnalizA dublit, deductivA si inductivA logicA si istoricti(formele valoare).
plusvaloare. No's; !rad.
20
282 V. I. LENIN
Verificarea prin fapte, respectiv prin prac-pia, se face aici la fiecare pas al analizei.
Comp. in legittufa cu esenta versus fenomen:
pretul i valoarea cererea i ofertaversus Wert
(= krystallisierte Arbeit)*salariul §i pretul fortei de mund.
Serie in 1915
Publicat pentru prima oard in 1930,in Culegeri din Lenin., vol. XII
valoare =nab cristalizattt). Isola !rad.
Se lipdrole dupd manuscris
f
283
CONSPECTUL CARPI LUI LASSALLE
<NILOZOFIA LTJI HERACLIT
OBSCURUL DIN EFES* 156
Scris in 1915
Pub lied penlru intiia nail in 1930,in syuleyeri din Lenin., vol. X11
20*
Se lindroie dunii manuscria
285
F. LASSALLE. «FlLOZOFIA LUI HERACLITOBSCURUL DIN EFES»
2 VOLUME. BERLIN, 1858 (379 -I- 479 p.)
(Berna: Log. 119. 1)
In epigraf se afla, printre altele, un extras din Hegel dinIstoria filozofiei" in care se spune ca nu exista nici o tezaa lui Heraclit pe care el sa n-o fi incorporat in logica sa.
Hegel. Opere, vol. XIII, p. 328*.Citatul meu e din Vorlesungen iiber die Geschichte derPhilosophie"Th7.
Se vede clar de ce Marx a calificat aceasta opera a lui Lassa lledrept §colareascr (vezi scrisoarea lui catre Engels din...158):Lassa lle repetei pur §i simplu pe Hegel, il copiazei, revine de miide ori asupra diferitelor pasaje din Heraclit, ingreuindulilucrarea cu un imens balast de savantlicuri arhipedante.
Diferenta dintre el §i Marx: la Marx exista o multime delucruri noi, ci pe el il intereseaza numai miccarea Inainte de laHegel §i de la Feuerbach mai departe, dela dialecticaidealista la cea materialista. Lassa lle revine intr-una la Hegel,in cadrul unei teme particulare pe care ci-a ales-o: in fond, elnu face altceva decit sa copieze cele spuse de Hegel in legeiturgcu citatele din Heraclit §i despre Heraclit.
Lassa Ile ci-a impartit lucrarea in doled parti: «Partea gene-rala. Introducere» (vol. I, p. 1-68) §i «Partea istorica. Frag-mente §i marturii» (restul). Capitolul al III-lea, in parteagenerata: «Scurta dezvoltare logica a sistemului lui Heraclit»(p. 45-68), ne ofera chintesenta metodei, a concluziilor lui
Hegel. Werke, Bd. XIII, Berlin, 1833. Notts red.
286 V. I. LENIN
Lassa lle. Acest capitol este o simplg transcriere, o repetareservilg a ceea ce spune Hegel in legaturel cu Heraclit I i aici(dar mai cu seamg in partea istoricg) ggsim un noian de eruditie,dar de calitate inferioarg: i s-a dat sareina A descopere ideiale lui Hegel la Heraclit si el se achitg, de ea in mod stralucit",ca un elev strebsamer*, care cite§te t o t ce au scris scriitoriiantiei (§i cei moderni) despre Heraclit §i interpreteazg totuldupg Hegel.
Marx 1-a pargsit, in 1844-1847, pe Hegel §i a trecut la Feuer-bach §i mai departe de Feuerbach spre materialismulistoric (§i dialectic). Lassalle a inceput in 1846 (Prefatg, p. III),a reluat in 1855, iar in august 1857 (Prefatg, XV) a terminato muncg, searbgdg, goalg, inutilg, de rumegare pedantg a hege-lianismului ! !
Uncle capitole din partea a II-a sint interesante §i destulde utile numai prin faptul a oferg o traducere a unor fragmentedin Heraclit §i prezintä ideile lui Hegel intr-o formg popularg,dar asta nu haturg toate lipsurile argtate.
Uneori filozofia anticilor si a lui Heraclit este pur §i simplufermecgtoare prin naivitatea ei copilgreascg, de exemplu lap. 162: cum se explicg, faptul cg, urina celor care au mincatusturoi, miroase a usturoi?" ».
*i rgspunsul: <mu se explicg oare, a§a cum spun unii dintrediseipolii lui Heraclit, prin unul §i acela§i proces de transfor-mare, prin arderea care se produce atit in univers, eit §i incorpuri (organice), iar apoi, dupg, rgcire, apare acolo (in univers)ca umiditate, in timp cc aici ia forma de uring, iar transfor-marea (ctwx.aup.iocaLc)*** din hrang trece mirosul ei in obiectulcu care este amestecatg §i datoritg, cgruia a apgrut? »... (162-163).
La p. 221 ff. Lassalle II eiteazg pe Plutarh,care spune despre Heraclit: :...«dupg, cum din
Heraclit foc se creeazg totul prin 'jransformare, totdespre aur a§a, §i focul se creeazg din totul, la fel cum§i despre pentru aur obtinem obiecte, iar pentru obiectemgrfuri aur »...
* silitor. Nola trad.CuvIntul 4usturoii a lost scriq de V.I. L,nin deasupra euvIntului tKnoblauch ,,
Nola red.** emanatia. Nota brad.
CONSP. CARTII LUI LASSALLE FILOZOFIA LUI FIERACLIT... 287
In leggturg cu aceasta, Lassa lle vorbeste despre
valo ar e (Wert) (p. 2 2 3, N.B.) I si despre
Funktion des Geldesi, fgcind o amplg expunerein stil hegelian (iicare valoarea e prezentatAca «o unitate abstractg luatg aparte ») si adgu-gind: ... «a aceastg unitate, banii, nu sint cevareal, ci reprezinta ceva numai ideal (subliniatde Lassalle), se vede din faptul a* etc....
(Oricum insg, N.B. a toate acestea au fost scrise intr-ocarte apgrutg in 1858 si a cgrei prefatg este datatg august 1857.)
In adnotarea 3 de la p. 224 (224-225), Lassalle vorbeste simai amgnuntit despre bani; el spune a Heraclit n-a fost econo-mist", a banii shit ((numai (?))) Wertzeichen** etc. etc. ( «oricebani reprezintg doar unitatea idealg sau expresia valorii tuturorproduselor reale care se aflg in circulatie ») (224) etc.
inexact( idealismul I[lui Lassalle I
intrucit Lassalle vorbeste aici in mod vag despre moderneEntdeckungen auf diesem Gebiet*** teoria valorii si abanilor , se poate presupune a el are in vedere tocmaidiscutiile si scrisorile lui Marx.
P. 225-228. LassallePlutarh si, mai departe,a este vorba tocmai de«trgsgturile fundamentaleclit » (p. 228).
Fragmentul este bun:naivitatea si profunzimea
citeazg un lung fragment dindemonstreazg (in mod convinggtor)Heraclit si cg Plutarh expune aiciale teologiei speculative a lui Hera-
el redg spiritul filozofiei grecesti,ei, trecerile si curgerile.
Lassalle &este la Heraclit si un intreg sistem teologicsi o logia obiectivr (sic tt) etc., intr-un cuvint Hegelcu privire la" Heraclith
Lassalle subliniazg si revine de nenurngrate ori (ceea ce e,intr-adevgr, obositor) asupra faptului a Heraclit nu numai
funotia banilor. Nola brad.* semne ale valorii. Nola brad.
** cele mai noi deseoperiri In sweet domeniu. Nola trod.
288 V. I. LENIN
ca recunoaste existenta miscarii In toate, ca are ca principiumiscarea sau devenirea (Werden), dar ca aici este vorba toc-mai de a intelege aceasta miscare ca o identitate procesivaa unor contrarii absolute (schlechthin)" (p. 289 si multeallele). Lassa Ile, ca sa zicem ap, Marna' cu pilnia in capulcititorului ideea hegeliana ca in conceptele abstracte (siin sistemul lor) principiul miscarii nu poate fi altfel exprimatdecit ca principiu al identitatii contrariilor. Miscarea siWerden, in general vorbind, se pot produce fara repetare,fara intoarcere la punctul de plecare, si in cazulacesta o astfel de miscare n-ar fi o identitate a contra-riilor". Dar si miscarea astronomica, si cea mecanica (pepamint), si viata plantelor, a animalelor si a omului, toateacestea au facut sa intre in capul omului nu numai ideeade mirare, dar mai cu seam& ideea de mirare cu in-toarcere la punctul de plecare, adica miscarea dialectica.
Acest lucru a fost exprimat in mod naiv si minunat in celebraformula (sau maxima) a lui Heraclit: nu te cufunzi de donaori in acelasi riu", dar, in fond (asa cum s-a exprimat Cratylos,un discipol al lui Heraclit), nu te poti cufunda nici macar odata (deoarece, pina sa se cufunde intregul corp, apa inceteazasa mai fie aceeasi).
(N.B.: Acest Cratylos a dus dialectica lui Heraclit pina Iasofisticit p. 294-295 si multe altele , spunind: nimic nueste adevarat, nu se poate spune nimic despre nimic. Deductienegativa (si numai negativa) din dialectica. Heraclit, din contra,avea ca principiu: totul este adevarat", in toate exista (oparte de) adevar. Cratylos nu facea decit sa miste din deget"ca aspuns la toate, aratind ca' totul se misca, ca nu se poatespune nimic despre nimic.
Lassalle, in aceasta scriere a sa, e complet lipsit desimtul masurii; el ineac ei , pur si simplu, pe Heracliti n Hegel. Neat ! Heraclit cu mitsurit, ca unuldintre intemeietorii dialecticii, ar fi fost foarte folositor:din cele 850 de pagini ale lucrarii lui Lassalle ar trebuisa se extraga chintesenta in 85 de pagini si sa se traduca
CONSP. CAM LUI LASSALLE FILOZOFIA LUI HERACLIT..." 289
in ruseste sub titlul; Heraclit, unul dintre intemeietoriidialecticii (dupA pArerea lui Lassa 11e)". Ar putea s iasAceva folositor !
Legea fundamentalA a lumii, dupA pArerea lui Heraclit(Aóyoc*, uneori E p.ap v **), este legea transforrnArii inopusul situ" (p. 327) (= ivccv-noTpon-h, ivocvs-toapotzloc).
Lassalle atribuie cuvintului Eii.mpt.tfrq sensul de «lege adezvoltArii» (p. 333), citind, printre altele,
cuvintele lui Nemesios: «Democrit, Heraclit si Epicur credcA nu existh providentA nici pentru universal, nici pentru sin-gular» (ib.).
Si cuvintele lui Heraclit: «Lumea n-a fost creatA de vreunzeu sau de vreun om, ci este si va fi intotdeauna un focvesnic viu» (ibid.)
Este straniu cA Lassalle, care rumegA intruna filozofiareligioasA a lui Heraclit, nu-1 citeazA macar o data peFeuerbach, nici nu porneneste de ell Ce atitudine avea,in general, Lassalle fatA, de Feuerbach? De idealist he-gelian?
De aceea Filon (Philo) spunea despre doctrina lui Heraclit«ca ea» (die Lehre***), «ca si doctrina stoicilor,
deduce totul d in lume i In lume, dar nu crede N.B.ca ceva sA fi provenit de la dumnezeu» (334).Un exemplu de adaptare" la Hegel:
Celebrul pasaj din Heraclit (dupA Stobaeus) despre DasEine Weise**** (tv aocp6v), Lassalle il traduce:
«Nici unul dintre cei &kora le-am ascultat rationamentelen-a ajuns la cunoasterea faptului ca ceea ce e intelept esteceva separat de toate (adicA de toate cele ce exista)» (344);
el considera cuvintele animal sau zeu" ca o interpo-lare i respinge traducerea lui Ritter (datelepciunea estedeparte de toti») (344) si pe aceea a lui Schleiermacher:
* logosul, cuvIntul. Nola lrad.Nola brad.destin, necesitate.
doctrine. Nola lrad.inteleptul unto*. Nola brad.
290 V. I. LENIN
«ceea ce e intelept este despartit de toate», in sensul:cunoa0erea" este distincta de cuno§tinta particularului.
Dupa Lassa lle, sensul este acesta:absolutul (ceea ce este intelept) este strain oricareifiintari in f apt sensibile ; el este negativul» (349), adicaNegative* = principiul negatiei, principiul mi§cArii. Falsi-ficare evidenta in sens hegelian! Transpunerea lui Hegelin Heraclit.
0 multime de arnanunte despre legAtura (exterioarA)a lui Heraclit cu teologia persank Ormuzd-A1iriman159,cu §tiinta magiei etc. etc. etc.
Heraclit a spus: timpul este un corp" (p. 358)... aceasta,chipurile, in sensul unitatii dintre fiintare i neant. Timpuleste unitatea purA dintre fiintare §i nefiintare
Focul, la Heraclit, ar fi = principiul mi§carii liar nu pur
§i simplu focult, ceva asemanator focului In doctrina filozo-fica (§i religioasA) persana I (362).
Dna Heraclit a folosit, primul, termenul X6yog (cuvintul")in sensul obiectiv (legea), atunci i acesta a fost imprumutatdin religia persana... (364).
Pu citat din Zend-Avestau° (367).In § 17 despre raportul dintre i eiti.apgv1***, Las-
salle interpreteaza aceste idei ale lui Heraclit in sensul denecesitate", legatura" (376).
N.B.:legatura tuturor lucrurilor" (Se 0- [Lk (50-clv-rwv) (p . 379).
Platon (in Theatetes") exprima filozofia heraclitiankspunind:
«Necesitatea leaga esentialitatea f iintarii »...«Heraclit este izvorul acelei pareri, obi§nuite la stoici, dui:a
care eillaplAwyl, rerum omnium necessitas****, exprima 1 e g a-tit?. i inlantuire, illigatio »... (376).
negativul. Nota trad.justitie. Note; trod.
Nola grad.** neeesitate.**** neeesitatea tuturor luerurilor. Nota brad.
§.a.m.d.!
Abol**
CONSP. CARTI LUI LASSALLE FILOZOFIA LUI HERACLIT.... 291
Cicero : «Numesc destin ceea ce grecii numesc el p.ccp p.6 , adic6,
ordinea §i succesiunea cauzelor, cind o cauz4 legatg, de altIcauz6 natere unui fenomen» (p. 377).
Au trecut milenii de cind s-a ngscut ideea de leeatursaa tuturor lucrurilor", de lant al cauzelor". 0 compararea diferitelor moduri in care au fost Intelese aceste cauzein istoria gindirii omene0i ne-ar da o teorie a cunoqteriiineontestabil concludentit.
Vol. H.Vorbind despre foe" §i repetindu-se de o mie de ori, Lassalle
inceara s demonstreze a la Heraclit focul este un principiu".El stilruie mai ales asupra idealismului lui Heraclit (p. 2 5
e principiul dezvoltärii, des Werdens*, este, la Heraclit,logisch-praexistent**, e filozofia lui = Idealphilosophie***.
Sic! !) (p. 25).((Interpretare fortatA, n spiritul lui Hegel!))Heraclit admitea existenta «unui foc pur §i absolut ima-
terial» (p. 28, Timaeus", pro Heracleitos****)...La p. 56 (vol. II) Lassalle reproduce un citat Idin
Clement Al.*****, Stromata******, V, cap. 141 despre
Heraclit, care, tradus cuvint cu cuvint, sulfa:«Lumea este unick ea n-a fost creafa, de vreun zeu
sau de vreun om, ci a fost, este §i va fi un foc ve§nic N.B.viu, care dupa" mgsurà se intete§te §i dup.& m'asurg, sepotoleste»...
0 foarte bunh" expunere a elementelor incipiente ale materia-lismului dialectic. Dar la p. 58 Lassalle dä urnikoarea freienbersetzung"******* a acestui pasaj:
«Lumea a fost, este §i va fi o neintrerupt A. devenire,trecind permanent, dar altemativ, de la fiintare la nefiin-tare (procesualg) §i de la aceasta la fiintare (procesuara)».
al devonirii. Nola &ad.** logic-preexietent. Nola lrad.
*** Nola lrad.**** ,Timaeus. ile9we lloraelii Nrla
*.* Clement din Alexandria. Nola trod.Covoare (In Bens figurat: oirti ou un oontinut variat). Nola !rad.itraduoore libera*. Nota lrad.
d
had.
292 V. I. LENIN
Minunata mostrg de felul cum Lassa Ile verballhornt*pe Heraclit in spiritul lui Hegel, distruge intreaga vioi-ciune, prospetime, naivitate i integritate istoricg a luiHeraclit prin interpretki fortate in spiritul lui Hegel(iar pentru aceste interpretgri fortate Lassa Ile Ii rumegkpe zeci de pagini, pe Hegel).
Sectiunea a II-a a pktii a II-a (Fizica", pag./ 2 6 2 !!!din vol. II) este absohit insuportabilg. Ggsesti in ea Heraclitde o copeicg i rumegare a lid Hegel si falsg interpretare de orubla' . Poti doar s-o rgsfoiesti, ca sg poti spune tuturor cg nutrebuie cititg !
Din sectiunea a III-a (reoria cunoasterii») un citat dinFilo n:
«Fiindd unitate este ceea ce se compune din dougN.B. contrarii, astfel cl, dad ea este tgiatg in douk aceste
contrarii ies la ivealg. Nu este acesta principiul pe care,dupg cum spun elenii, marele i celebrul lor Heraclit
N.B. il punea in fruntea filozofiei sale si de care el era mindruca de o noug descoperire?»... ((265)).
Si urmgtorul citat, tot din Filon :... <La fel si pktile universului sint impktite in doug
jumgeati, opuse una alteia: pgmintul in munti sicimpii, apa in dulce i dratg... Tot asa i atmosferase imparte in iarn i vark precum si in primgvargsi toamng. Tocmai aceastg constatare i-a servit luiHeraclit ca material pentru scrierile lui despre naturg;imprumutind de la teologul nostru ideea contrariilor,el a ilustrat-o prin exemple (Belege) numeroase
I ingrijit elaborate » (p. 267).
Dupg Heraclit, criteriul adevgrului nu este consensus om-nium, acordul unanim (p. 285); el ar fi atunci un subjectiverEmpiriker** (p. 284). Nu, el este unobjectiver Idealist*** (285).Pentru el criteriul adevgrului, indiferent de pgrerea subiectivga tuturor oamenilor, este acordul cu legea idealg a identitkiidintre fiintare si nefiintare (285).
N.B.
* eorecteazi (tn sone ironic). Nola had.** empiric eubiectiv. Nola trod.
"4' idealist obiectiv. Nola (rad.
! §i
CONS?. CARTII LASSALLE FILOZOPIA HEEACLIT... 293
Comp. cu Marx in 1845,in tezele sale despre Feuer-bach1161 Lassa lle e aici reac-tionar.
De aici se vede-clarc5, Lassa lle este un hege-lian de tip vechi, unidealist.
La P. 337, unde citeazk printre altii, pe Buchner (nota 1)Lassa lle spune c, Heraclit a exprimat apriori aceeasi idee"ca Si fiziologia rnodern" («gindirea este o miscare a mate-riel))).
0 deformare evidentk In citatele despre Heraclit se spunedear ca sufletul este si el un proces de transformare mobi-ltil este cunoscut de ceea ce se misck
Citat din Chalcidius (in Timaeus"):...«Heraclit insg, face o legatuil intre ratiunea noastrii
ratiunea divink care conduce si Calkzeste universul, si spunedatoria acestei insotiri inseparabile, ea e in mg,sura, s.
cunoascb; comandamentele imperioase ale ratiunii si, cindspiritul se odihneste dupA, activitatea desfasuratri, de simturi,prezice viitorul» (p. 342).
Din Clement (Stromata, V):...«datoria neverosimilitititii sale, el (adevitrul) scapit cu-
noasterii»... (347).Heraclit este pArintele logicii obiective" (p. 351), deoarece
la el filozofia naturii" umschhigt* in filozofie a gindirii,Ondirea este considerati ca un principiu al fiintrtrii" (350)
etc. etc. a la Hegel... Lui Heraclit Ii lipseste, cick momentul
1§ 36. «Cratylos al lui Platen», P. 373-3961
In paragraful despre Cratylos", Lassa lle incearei s'A demon-streze c, in acest dialog al lui Platen, Cratylos este prezentat(nu ca un sofist i subiectivist, asa cum a devenit mai tirziu,ci) ca un discipol credincios al lui Heraclit, care expune in modcorect teoria lui, a lui Heraclit, despre esenta i originea cuvin-telor si a limbii ca imitare a naturii («imitare a esentei
* so transformi. Nola lrad.
L1i1 LUI
subiectivitatii...
294 V. I. LENIN
lucrurilor», p. 388), despre esenta lucrurilor, «hnitatieimagine a lui dumnezeu», dmitatie a lui dumnezeu si a univer-sului» (ibid.)162.
Ergo* :
Istoria filozofieif ilozo-
f ia
greacAa sem-nalattoateacestemo-
mente
al diferitelor stiintedezvoltArii inteligentei copilului
inteligentei animalelor
limbii N.B.:psihologiafiziologia organelorsimturilor
iata domeniile cu-noasterii din caretrebuie ea se con-stituie teoria cu-noasterii i dia-lectica
kurz**, istoriacunoasteriiIn general
intregul do-meniu al
cunoasterii
...«Noi spune Lassalle am arAtat c aceastti, identitateconceptual4» (argtatii mai sus) qth"ci trebuie s-o numim iden-titate i nu numai analogie) dintre euvint, nume i lege este,sub toate raporturile, o conceptie principial5, a filozofiei hera-clitiene si are, in cadrul ei, un rol extrem de important si desemnificativ »... (393).
...«Numele sint pentru el» (pentru Heraclit)N.B. «legi ale fiintArii; ele sint pentru el elementul
comun al lucrurilor, asa cum legile shit pentru el«elemental comun al tuturor luerurilor»»... (394).
N.B. Si Hipocrat exprimii, cicA, tocmai ideilefoarteim- lui Heraclit chid spune:portant 1 «Numele shit legi ale naturii».
«Fiindei pentru efesian numele, ca i legile, sint..., deopo-trivA, doar niste produse i realizgri ale universalului, i unele
altele fiind pentru el atingerea universalului pur, fiintareaeliberath de mocirla realit4ii sensibile»... (394).
* Prin urmare. Nola lrad.pe seurt. Nola brad.
si
+
gi
idea%
CONSP. CARTII LUI LASSALLE FILOZOFIA LUI HERACLIT... 296
Platon analizeazg §i combate filozofia lui Heraclit fnCratylos" ci Theatetes", confundind (mai ales inaceasta din unng) pe Heraclit (idealist obiectiv i dialectician)cu idealistul subiectiv i sofistul Protagora (omul este mgsuratuturor lucrurilor). *i Lassa lle fncearcg sg demonstrezein dezvoltarea ideilor, In Heraclit f§i au, de fapt, originea (1)sofistica (Protagora) §i (2) platonismul, ideile" (idealismulobiectiv).
Ai impresia cg idealistul Lassa lle a lAsat In umbrgmaterialismul sau tendintele materialiste ale lui Hera-clit, dindu-i o interpretare in spiritul lui Hegel.
(TV. Ethik, p. 427-462.)In sectiunea despre eticg nil*.La p. 458-459, Lassa lle spune c5, Nemesios a scris cg Hera-
clit i Democrit negau providenta (irpovokv), iar Cicero (Defato"**) spune cA Heraclit, ca i Democrit §i altii Aristotel),admite fatum necesitatea.
dicest destin nu trebuie sg Insemne alt- Naturnotwen-ceva decit necesitatea imanenta naturalii pro- digkeit*** laprie obiectului, legea lui naturalgn... (459). Lassa lle
(Stoicii, dupg pgrerea lui Lassalle, au luat totul de laHeraclit, vulgarizindu-1 i fAcindu-1 unilateral, p. 461.)
Indicele artii lui Lassalle este alcAtuit In mod savant,erudit, dar neinteligent: o multime de nume ale anticiloretc. etc.
In general, E E ****, este justA aprecierea fAcutg de Marx.Cartea lui Lassalle nu meritg sg fie cititg.
nimie. Nola grad.** lleipre destins. Nola lrad.
*** necesitatea naturall. Nola lrad.**** summa summarum ca o oonoluzie ronorol(t. Nola (rad.
cg,
(§i
296
IN JURUL PROBLEMEI DIALECTICII 163
Dedublarea unului §i cunoaterea Ortilor lui contradic-torii (fezi citatul din Filon despre Heraclit la inceputul pArtiia III-a (Despre cunoRtere") a cArtii lui Lassa lle despre Hera-clit*) este fondu, /-(una dintre esentele", una dintre parti-cularitatile sau trAsAturile fundamentale, dacg, nu chiar singurafundamenta15,) dialecticii. Tocmai astfel pune problema §iHegel (Aristotel, in Metafizica" sa, i$i, ba te mereu capulcu aceast g. problemk comblitlndu-1 pe Heraclit, respectiv ideilehip.64).
Justetea acestei laturi a continutului dialecticii trebuie sg, fieverificatA de istoria §ffintei. Acestei laturi a dialecticii nu i seaeon% de obicei (de care Plehanov, bun'goara) destulA atentie:identitatea contrariilor este consideratk ca o suing de exem-ple I de exemplu grAuntele", de exemplu comunismul primi-tiv". La fel §i de cktre Engels. Aceasta insg. pentru a le facemai lesne de inteles"...I §i nu ca o lege a eunoWerii(i ca o lege a lumii obiective).
In matematick -I- §i . Diferentiala §i integrala.mecanick actiune i reactie.fizick electricitatea pozitivA §i cea negativkchimie, unirea §i disocierea atomilor.§tiinta socialk lupta de clask
Identitatea contrariilor (ar fi, poate, mai exact s5, spunemunitatea" lor, de§i deosebirea dintre termenii identitate §i
' Vezi volumul de fag, p. 292. Nola red.
IN JURUL PROBLEMEI DIALECTICII 297
unitate nu este, in acest caz, prea esentialh; intr-un anurnitsens, ambele sint juste) este recunoasterea (dezvMuirea)telor opuse, contradictorii, care se exclud reciproc, existentein toate fenomenele si procesele naturii (inclusiv cele alespiritului si ale societMii). Conditia cunoasterii tuturor proce-selor lumii in automirarea" lor, in dezvoltarea lor spontanh,in viata lor vie, este cunoasterea lor in calitate de unitate acontrariilor. Dezvoltarea este o lupth" intre contrarii. Cele(Iota conceptii fundamentale (sau cele dourt posibile? sau celedouh constatate In istorie?) despre dezvoltare (evolutie) sint:dezvoltarea ca micsorare si mArire, ca repetare, i dezvol-tarea ea unitate a contrariilor (dedublare a unuliii incontrarii care se exclud reciproc si raporturile reciproce
dintre ele).Prima conceptie despre miscare lash in umbrh a u 1 o-
nhisearea, forta eimotrice, izvorul ei, motivul ei (sau acestizvor este stramutat in exterior un dumnezen, un subiectetc.). in cadrul celei de-a doua conceptii, atentia prin-cipaili se indreapth toemai spre cunoasterea izvorului
Prima conceptie e mouth, palid, aridh. Cea de-a doua evie. Numai cea de-a doua ne dii chcia autornischrii" totce existh; nimiai ea lie dit cheia salturilor", Intreruperii gra-
transformiVii in contrariu, distrugerii vechiuluisi aparitiei noului.
Unitatea (coincidenta, identitatea, actiunea egalii) a contra-riilor este conditionath, temporaril, trechtoare, relativh. Luptadintre contrarii, care se exclud reciproc, este absoluth, precumabsoluth este si dezvoltarea, miscarea.
N.B.: deosebirea dintre subiectivism (scepticism si sofistichetc.) si clialectich consth, intre altele, in faptul a, in dialecticii(obiectivh), i deosebirea dintre relativ i absolut este relativr)Pentru dialectica obiectivh in relativ existd absolut entrusubiectivism sr so is lea, relativt si excludeabsolutul.
21 Lenin Opere complete vol. 29
tenthlt-
rn irk i i
iv
298 V. I. LENIN
Tin Capitalul", Marx analizeazA mai MI raportul cel maisimplu, mai obisnuit, mai fundamental, mai general, maiobisnuit din societatea burghez6 (bazatA pe productia demArfuri), raport care se intilneste de miliarde de ori, i anumeschimbul de mArfuri_Analiza &sopa% in acest fenomen extremde sivly lreeastA ,lula." a societAtii burgheze)contraMtiile (respectiv embrionul tuturor contradictiilor)soda-1411 moderne. Expunerea pe care o face el in continuarene aratA dezvoltarea (st cresterea, i mirarea) acestor contra-dictii si a acestei societAti in Z* diferitelor ei 01.0, de lainceputul i pin& la sfirsitul ei.
Aceeasi trebuie sA fie si metoda de expunere (respectiv destudiere) a dialecticii in general (intrucit dialectica societAtiiburgheze nu este, la Marx, decit un caz particular al dialecticii).SA incepem cu lucrul cel mai simplu, mai obisnuit, mai generaletc., cu o propozifie oarecare: frunzele_copacului sint verzi;Ivan este un om; Grivei este un dine etc_. Chiar aici este(cumin mod genial a observat Hegel) dialecticd: particularul estegeneral_..(cf. Aristotel, Metaphysik, traducerea luiSchweeer, Bd. II, S. 40, 3. Buch, 4. Kapitel, 8-9**: dennnatiirlich kann man nicht der Meinung sein, daB es ein Haus
casa in general gebe auBer den sichtbaren Häusern",oi.) yacp &v .eirglev dyed TLVOC obdocv nape( Tecg rtvk oi-xEcg"***). Prin urmare, contrariile (particularul este opus ge-neralului) sint identice: particularul nu uTistg, decit IrL cone-xiunea care duce pre general. Generalul nu exist6 cleat Inparticular, prin .particulax. Once particular este (intr-un felsau altul) general. Once geheral este (o pArticicA sau o laturAsau esentA) a puticularului. Orice general inglobeazA doar cuaproximatie toate obiectele particulare. Once particular nuintrA decit incomplet in general etc. etc. Once particular estelegat, prin mii de tranzitii, cu particulari de alt gen (lucruri,fenomene, procese) etc. In' toate aces tea existA deja elemente,'germeni ai conceptului de woes-Ude, de legaturl obiectivA
naturii etc. Elementul intimplAtor si cel necesar, fenomenulesenta, existA deja aici, intrucit, spunind cA Ivan este un
sum. .Nola trad.** vol. II, p. 40, cartea a 3 a, cap. 4, 8 9. Nola trod.
** lutruelt nu poti 0716, desigur, ea exist8 o casa caaa fn general In damoaselor vizibilec Nola had
14:Laie
a
E299
*.,*J t9r47--
05.0,
ax.-,g<53
0/14,-094 (e-'47
-r°2-74-e 4C0e/Z,
--x(A
14. 6L
Pzke )frzr6rj::;WPZZ-'9 4199''s>7
[444; 41, 00,.cf #<,, .
rtr Ir''''/Pr,)6cire7.0e,. Ckft,a4. 1745.($4inzjoe4,4#0trir)
0 mini din manuserisill lid V. I. Leninun jurul problemei 191.6
Alieforai
frpe-e,
1/..-7 irep2`VAt.st-c.-'4e-crre."
---y------ftr,"--,- evei-4,-L--- t7-,y A-7,-......447-v...wo
7, /;-4n7APc'P-lr-y:.'., ..e P-Lwee-eaci4 ke-a-c-e,egc
,t 4,444.34;r,e/4;y-441 , """-#1`-,4/
.u. t,""-:./7/4./. 5___7:. ..-4.* fi. e..,74
56., r,k Ir ,,l-,
dialeeticiji.
6 fA,7 gte-44(11.-
o.c. A.
G-t-4 L-
s
e ,,rASLc-g, erz-4-2 .,c4-
sc
---'.,,
.
IN JURUL PROBLEMEI DIALEOTICII 801
om, Grivei este un ciine, aceasta este o frunzg, de copac etc.,inkitureim o sone de caracteristici intimpldtoare, separg,mesentialul de fenomen si le opunem unul altuia.
Asadar, in oriee propozitie putem (si trobuie) sg, distingem,ca intr-un nucleu" (celulg"), germenii tuturor elementelordialecticii, demonstrind astfel c dialectica este, in general,inerentg, intregticunoasteri umarw lar stiintele naturii ne arat1t(i acest lucru trebuie, iarlli, sg, fie clemonstrat prin miceexemplu, cit de simplu) natura obiectivg in aceleasi Insusiriale ei, transformarea particularului in general, a intimplAto-rului in necesar, trecerile, transmutatiile, leggtura reciprocg,a contrartilor. Dialectica este tocmai teoria cunoasterii(a lui Hegel si) a marxismuluf iatc clad laturi" a problemel(si aceasta nu e o laturg", ci esenta problemei) nu i-a acordatatentie Plehanov, fItr 81' mai vorbim de ceilalti marxisti.
Atit Hegel (vezi Logica), cit i eclecticul Paul Volkmann(vezi lucrarea lui Erkenntnistheoretische Grundziige", S.165),gnoseolog" contemporan al stiintelor naturii, eclectic, adversaral hegelianismului (pe care nu 1-a inteles!), prezina cunoas-terea sub forma unei serii de cercuri.
Cercurile" In filozofie: !este oare obligatorie cronologia
persoanelor? Nu !I
Filozofia antia: de la Democrit ping, la Platon i pin g. ladialectica lui Heraclit.
Renasterea: Descartes versus Gassendi (Spinoza?).Filozofia modera: Holbach Hegel (prinyerkeley, Hume,
Kant). Hegel Feuerbach Marx.
Dialectica ca o cunoastere vie, multilateralg (implicind oneincetatg, sporire a aspectelor), implicind o multirne inepui-zabi1 4 de nuante, in orice mod de abordare a realitkii, de apro-piere de ea (cu Ufl sistem filozofic care se constitute intr-un tot,pornind de la fiecare nuantg) iata un continut nemgsuratde begat in comparatie on materialismul metafizic", a cgrui
302 V. I. LENIN
principara nenorocire este a nu stie s aplice dialectica laBildertheorie*, la procesul i dezvoltarea cunoasterii.
Din punctul de vedere ad materialismului vulgar,simplist, metafizic, idealismul filozofic nu este decito ineptie. Din pimetill th vedere al materialismulaidialectic, dimpotrivg, idealismul filozofic Poe o dez.-voltare (amplificare, =flare) inilateral, exageratknberschwengliches ODietzgen) 166 a uneia ciintreturile, limitele emmnsterii, care devine astfp1 unabsolut., /Apt de materie, de natiirA., divinizat. Means-mul este obscurantism clerical. Just. Dar idealisthul
N.B. filozofic constituie (mai exact"§i inafaracest de acoasta")calea care duce la clericalism prinafo- intermediul uneia dintre nuantelerism cunoa$terii (dialectice), infinit de complexe,
a omului.Cunoasterea omului nu este (respectiv nu urmeazA) o Buie
dreaptk ci o linie curb4, care se apropie infinit de o serie decercuri, de o spiralk Orice segment, portiune, bucaticA dinaceasta 1Mie curb poate fi transformatl (unilateral transfor-math) intr-o linie dreaptA independentk intreaga, care duce(dad, nu vezi p54urea din cauza copacilor) in mlastink laclericalism (unde ea este consolidatel de interesele dedug, ale claselor dominante). Atitudinea rectilinie i unilate-ralk rigiditatea i sclerozarea, subiectivismul si orbirea subiec-tiv6 voila** faditeinile gnoseologice ale idealismului. larclericalismul (= idealismul filozoricl are, desigur, fldazinignnseologice, nu este lipsit de teren, este o floare swag-, firtindoialk dar o floarea sterilg, ce creste pe copacul viu al cunoas-terii omului, care este vie, rodnick adevAratk viguroasA, atot-puternica', obiectivk absolutk
Scris n 1915
Publicat pentru prima oardnr.
in 1925,In revista ollokevik* 5-6
* teoria refleethrii. Nora trod.iata. Nola trod.
Se lipareste dupd tnanuscris
kris; In-
803
CONSPECTUL GARTH LIJI ARISTOTEL
<<INIETAFIZICA»' 67
Seri in 1915
Mc Meal peldru prima oarii i? 1930eulegeri din Len?? , 101. X
liparege dupi ma u cri,9In
S,
305
ARISTOTEL. aLETAFIZICA»TRADUCERE DE SCHWEGLER. DOIJA VOLUME.
T C BINGEN, 1847
Vezi, mai sus, citatul despre0 multime de consideratii extrem de interesante, vii, naive
(pline de prospetime), ca introducere in filozofie, si care indiversele expuneri au fost inlocuite cu scolastia, en rezultate
miscare etc.Obscurantismul clerical a ucis ceea ce era via in Aristotel
si a imortalizat ceea ce era mort.
«Omul i calul etc. existA in exemplaresingulare, universalul in sine nu exisfa, subforma unei substante izolate, ci numai caun tot alciltuit dintr-o notiune determinatiisi dintr-o materie determinatil» (p. 125**,cartea a 7-a, capitolul 10, 27-28.
Ibidem, p. 126, §§ 32-33:...«Materia este in sine incognoscibilli.
In parte ea este perceptibi15, senzorial, inparte este cunoscut a. prin intelect. Ea esteperceptibilA senzorial ca metal, lemn, intr-uncuvint ca materie capabila de miscare, iar caintelect este sesizath cind se afl a. ceea ceeste perceput senzorial, dar nu ca perceputitisenzorial, prin urmare asa cum e, de exemplu,matematicul »...
Adesea filozo-fia se pierdein definilia
euvintelor etc.Totul esteatins in trea-
toatecategoriilo
* Vezi volurnul de Iota. p. 298. Nola red.** Arislotel. Die Metapli}eik, Bd. 2, Itibiugen, 1847. Nola red.
east"...
lard
In
cat,
306 V I. LENIN
Deosebit de caracteristicg si extrem de interesantg (la ince-putul Metafizicii") este polernica cu Platon, ca si chestiunileIncurcate", fermecgtoare pun naivitatea lor, si Bedenken*cu privire la prostiile iclealisrnului. Si toate acestea, algturi deconfuzia cea mai neputincioasg, se invirtesc in jurul esentia-lului, conceptului i particularului.
N.B.: La inceputul Metafizicii", lupta c e a mai indir-ji t d impotriva lui Heraclit, impotriva ideii de identitateintre fiMtare i nefiintare (filozofii greci s-au apropiat dedialecticg, dar nu i-au dat de capg.t). Este foarte caracteristica se ggsesc peste tot, passim, embrioni vii ai dialecticiiaspiraii spre dialecticg...
La Aristotel, peste tot logica obiectivg se contandei cu ceasubiectivg, i aceasta in asa, fel inch peste tot este vizi-b i 1 a cea obiectivg. Nu exista nici o indoialg asupra caracte-rului obiectiv al cunoasterii. Incredere naivg in puterea ratiunii,in forta, In puterea, In adevgrul obiectiv al cunoasterii. Si con-fuzie naivg, confuzie jalnicg i neputincioasg in dialecticageneralului i particularului a conceptului si a realitAtii,perceputg senzorial a unui anumit obiect, lucru sau fenomen.
Scolastica i clericalismul au luat de la Aristotel ceea ce estemort si nu ceea ce este v i intrebdri, cguari, labirint ;s-a rAtAcit omul.
Logica lui Aristotel este aspiratie, cgutare, apropiere de logicalui Hegel, iar din ea, din logica lui Aristotel (care peste tot,la fiecare pas, pune tocmai problema dialecticii),au fgcut o scolasticA moartg, Wind la o parte toate cgutgrile,oscilgrile, modurile de a pune problema. Tocmai modurile dea pune problema au fost la greci un fel de sisteme de incercare,o naivg, diversitate de pgreri, care se reflectg minunat laAristotel.
tDe aici rezultg' cg nu existg universal algturi i separatde singular. In aceastg mgsurg au dreptate adeptii teorieiideilor cind le atribuie acestora o existentg independentg,fiindcg ideile slat doar niste substante aparte; insg ei se insalgcind iau unitatea in multiplicitate drept idee. Dar ei fac acestlucru pentru ca nu pot sg arate ce trebuie sg fie aceste substancenetrecgtoare algturi de lucrurile individuale percepute senzorial
indoielile. Naa grad.
u:
I
m
CONSPECTUL CARTII LUI ARISTOTEL METAFIZICA" 301
si in afara bor. Iatg de ce ei pun-semnul egalithçii specifice introcunoastem,11aceste idei si existentele supuse pieirii, pe care noi le
si spun: omit! in sine, calul in sine, adgugind la obiectele sensi-bile cuvintele: in sine 4* (p. 136, cartea a 7-a, cap. 16, § 8-12)4*. i, totusi, chiar dac noi n-am fi vgzut astri vreodatg, IIei ar fi existat ca substante vesnice, distincte de cele pe care lecunoastem ; astfel, chiar dacg n-am fi putut argta natura lor,ei ar fi existat totusi in mod inevitabil. Este clar, prin urmare, Icl nici un universal nu este substantg singularg si c nici osubstantg singularg nu este alcgtuitg din substante singulare(oUcia)» (§ 13, sfirsitul capitolului).
Minunat ! Nu exist g. nici o indoialg in ce priveste reali-tatea lumii exterioare. Omul se incurcil tocmai in dialecticageneralului i particularului, a conceptului i senzatieietc., a esentei i fenomenului etc.
(P. 146, cartea a 8-a introdusg, fgrg indoialg, mai tirziucapitolul 5, §'2-3.)
...«O problemg dificilg (eo-copioc) este urmgtoarea: cum socomportg materia cutgrui sau cutgrui lucru fata de opusi.De exemplu, dacit cutarc corp este sgngtos potential (auvdctLe),iar boala este opusul gingtiltii, nu este oare acest corp,potential, si una, i alta?...
...Mai departe, nit om viulnu este oare un cadavru potential(Suvec ILE t.)?*
(P. 181), cartea a 11-a, capitolul 1, § 12-14:iMatematicul, ei» (filozofii) «il plaseazg, intro idei i ceea
ce este perceput senzorial, ca pe un al treilea element, care existgin afara ideilor si a lumii pgmintesti. Totusi, nu exist i un altreilea om sau un al treilea cal in afarg, de omul in sine (saucalul in sine) si omul individual sau calul individual. Dardacg lucrurile nu stau asa cum spun ei, atunci cu co trebuie
se ocupe matematicianul? In orice caz, nu cu lucruri dinlumea asta, fiindcg nu existg in de nimic din ceea ce cautgstiintele matematice »...
N.B.
II
,5
sit
308 V. I. LENIN
lbidem, cap. 2. § 21-23:...«Mai departe, se pune intrebarea dacsa existh, sau nu ceva
in afarA de concret. Prin concret eu inteleg materia si tot ce estematerial. Dacil nu exisfa, atunci totul este treciltor, deoarecetot ce este material este, in orice caz, treclutor. Dar dac5,totusi ceva in afaril de concret, acest ceva flU poate s'A fie evident,decit forma si figura. Dar despre acestea este greu s stabilestiin care lucruri exist4 ele i in care nu »...
P. 185.86 ,cartea a 11-a, cap. 3, § 12: matematicianullash' la o parte clildura, greutatea si alte «opusi sensibili»si are in vedere «numai cantitativul »... «tot asa se petreclucrurile i cu existentul».
Avem aici punctul de vedere al materialismului dialectic,dar in mod intimplittor, neconseevent, nedezvoltat, efemer.
in al Au Studiu de istorie a filozofiei antice" (Muller'sHandbuch der Klassischen Altertuniswissenschaft*, V, I,S. 265) («Sala de leeturil» a Bibliotecii din Berna), Windel-band subliniazA &A in Logica lui Aristotel (die Logik) «gasim,ca cea mai genera% presupunere, identitatea dintre formelegindirii si formele existentei» i citeag Metaphysik", V.7: 46aocx(74 Akyvrcu., .rococxc.7)4 -c6 etym. cnillottvEL»**. Acestaeste § 4. Schwegler traduce: Denn so vielfach die Kategorienausgesagt werden, so vielfach bezeichnen sie ein Sein**'.Prost tradus!
Apropiere de dumnezeu:
Cartea a 12-a, cap. 6, § 10-11:...eaci cum poate lua nastere miscarea dacA nu existh nicicauzit motrice in actiune? Materialul nu poate, fireste, s'a. se
miste de la sine, ci e pus in miscare de arta constructorului;
Manualul de istorie a antiohitltii clasioe, editat do MUller. Nola trod.* tin erice forme ar Ii exprimate aceste ouunturi diforite,ele desemneazi o exist ent6s.
Nnta trod.tiindo1' ori de ofte ori slat enuntate categofille,ele desemneaza o exi tenti. Nota
trod.
existA
o
i
CONSPECTUE CARTII LUI ARISTOTEL METAFIZICA* 809
tot asa nu pot sg se miste de la sine nici ciclurile menstrualesi nici pgmintuI, trebuie sg le pung in miseare sgmintaSi fecundarea »...
Leueipp (id., § 14) admite miscarea vesnieg, dqr nu explicitde ce (§ 11).
Cap. 7, § 11 19 dumnezeu(p. 213)....«Misearea vesnicit trebuie s fie imprimatit de ceva
vesnic» (cap. 8, § 4)...Cartea a 12-a, cap. 10 din nou o triere" aproblemelor fundamentale ale filozofiei; sernnele deintrebare", ca sg zicem asa. 0 expunere (de cele mai multeori prin aluzii) pling, de prospetime, naivitate i indoieli
diferitelor punete de vedere.
In cartea a 13-a, Aristotel revine la critica teorieinumerelor a lui Pitagora (si a teoriei ideilor a lui Platon),separate de lucrurile sensibile.
Idealism pfimitiv: generalul (coneeptul, ideea) esteo extstentd separatii. Acest lucru pare stra-
monstruos (mai exact: copiliiresc), absurd. Dar nusint oare de acelasi gen (absolut de acelasi gen) idealismul N.B.contemporan, Kant, IIegel, ideea de dunmezeu ? Mesele,scaunele si ideile de masiti si de scaun ; lumea i ideea de N.B.lume (dumnezeu); lucrul Si nmnenul", lucrul in sine"incognoscibil; leggtura dintre Pgmint si Soare, legitturadin naturg in general si legea, Aóyo;*, dumnezeu.Caracterul dublu al cunoasterii omului si posibilitatcaidealismului (= a religiei) a u fost date cbiar inprima abstractle, element:nit ,casa" in general si casele
individuale
Abordarea de dare inteligentil (de cititre inteligenta omului)a unui lucru individual, luarea de copie (= concept) de peacesta n ii esteun act simplu, nemijlocit, de oglindire inertg,ci un act complex, cu caracter dublu, zigzagat, care cuprindein sine posibilitatea desprinderii fanteziei de viatit; mai mult
* logosul. Nota trad
a
niu,
glo V. I LENIM
chiar: posibilitatea transformiirii inch a unei transformkiimperceptibile, de care omul nu este conOient) a conceptuluiabstract, a ideii in fantezie (in letzter Instanz* a lui dum-nezeu). Cuici i in cea mai simplii generalizare, in cea mai ele-mentarh, idee generala (mash." in general) exist ei, o anumithfrinturh, de fantezie. (Viceversa: este absurd sh negi rolul fante-ziei chiar i in cea mai riguroash §tiinth: comp. Pisarev desprevisul folositor, ca imbold la munch, si despre inclinarea sprereverie goal4168.)
Expresie naivh a dificultkilor" in ce privqte filozofiamatematicii" (ca s folosim un limbaj modern): cartea a 13-a,cap. 2, § 23:
...«Apoi, corpul este o substanth, deoarece el are, intr-oanumitg mäsurA, un caracter finit. Dar cum ar putea liniilesh fie substante? Ele n-ar putea sh fie 4a ceva nici in sensul delorm i figurh, ca, de pildh, sufletul, i nici in sensul de materie,cum e corpul: chci este evident eh nici un corp nu poate fi alch-tuit din linii, din suprafete sau din puncte»... (p.
Cartea a 13-a, cap. 3, rezolvh aceste dificultki in chip minu-nat, precis, clar, materialist (matematica §i alte §tiinte abstraguna dintre laturile corpului, fenomenului, vietii). Dar autorulnu-§i sustine in mod consecvent acest punct de vedere.
Schwegler, in comentariul shu (vol. IV, p. 303),spune: Aristotel prezinth aid o expunere pozitivh «aconceptiei sale asupra matematicului: matematicul este N.B.o abstragere de la sensibil».
Cartea a 13-a, cap. 10, trateazh, o problemh care este mai bineexpush, in comentariul lui Schwegler (in leghturl cu Metaphy-sik", VII, 13, 5): §tiinta se refera numai la general (comp.cartea a 13-a, cap. 10, § 6), dar real (substantial) este numaisingularul. Existh deci o prhpastie intre tiint ci realitate?Fiintarea §i gindirea nu sint deci comensurabile? Cuno*ereaadevhmth a realului este imposibilh?» (Schwegler, vol. IV,p. 338). Aristotel rropunde: potential, ctiinta se indreapthspre general; ca act, ea se indreapla spre particular.
-- In animal instant& -- Nola !rad.
(gi
224)...
CONSPECTUL CARTII LUI ARISTOTEL "METAPIZICA 311
Schwegler (ib.) apreciazg ca h8chst beachtenswert*
lucrarea lui F. Fischer: Die Metaphysik, von empirischeinIN .BStandpunkte aus dargestellr** lanul aparitiei (1847) ,
care vorbe0e despre realismul" lui Aristotel.
Cartea a 14-a, cap. 3, § 7: ...«dacg n lucrarile sensibilenu se aflg matematicul, atunci de ce lucrurilor sensibile lesint inerente insu§irile matematicului? »... (p. 254).
(Acela§i sens 11 are §i ultima frazg a cartii, cartea a 14-a,cap. 6, § 21.)
Sliqitul Me tafizieii" .
*Friedrich Fischer (1801-1853), profesor de filozofiela Basel. intr-un articol despre el scris de Prantl (Allge-meine Deutsche Biographie"***, vol. 7, p. 67), ggsimo apreciere piing de dispret in care se afirmg ca Fischer,udatoritg repulsiei sale totale fatg de idealismul subiec-tiv, era cit pe-aci sg cadg in extrema opusg, in empirism,care este strain idealului».
* extrem do remaroabilfi. Nova lrad.0.111elarizica, appued din panel ds vedere empiric*. Nola grad.
oBiogralia generall germaa*. Nola Irad.
ha-ha 1
#.?1
"
***
1
__
II
INSEMNARIPE MARGINEA UNOR CARTI,
ARTICOLE SI RECENZII
i7
1903
F. UEBERWEG. «SCHITA DE ISTORIE A FILOZOFJEI»"9
(PRELLICRAHE DE MAX HEINZE)3 VOL., 1876-1980. LEIPZIG
artea are un caracter oarecmn straniu: paragrafe foartescuTte, cu citeva cuvinte despre continutul teoriilor, i explicatiiinterminabile, culese cu litere mici, pe trei sferturi umplute
cu nume i titluri de chrti ide altfel vechituri: bibliografia nu
trece de anii 1860-1880i. Ceva unleserliches !* 0 istorie de
nurne si de chrtfil
F. PAULSEN. «INTRODUCERE IN FILOZOFIE*17°
1899
Este extrem de caracteristic modul desehis cum e push pro-blema in introducere: sarcina filozofiei moderne este de airnphca conceptia religioash despre lume cu explicarea stiin-tifich a naturii" (p. IV**). Sic! *i aceasth idee este dezvoltathfoarte amhnuntit: lupta, ni se spune, se dh pe douh fronturi:cu materialismul i cu iezuitismul" (atit cu cel catolic, cit
cu cel protestant). Materialismul, fireste, este inteles (estedat?) ca rein mechanisch, physikalisch
Autorul afirmh de asemenea in mod deschis c filozofia mo-dernh se sprijinh pe Kant si este reprezentanta monismuluiidealist".
on nu se posts citi I Nola trad.I" P. Paulsen. oEinleitung in die Philosophic.. Berlin, 1899. Nola red,
pur macanicist, tiLio eto Nola lead.
22*
81E)
si
316 N. I. LENIN
Ping la p. 10... «Pace intre stiintg Si credintil»*i p. 11: «A statornici aceastil pace» «iatit punctul cen-
tral al filozofiei lui Kant... A da fiecgreia ceea cc i se cuvine:stiintei contra scepticismului lui Hume, iar credinteicontra neggrii ei dogmatice in materialism, lath bilantul mun-cii lui» (12).
«Numai o shiguril imprejurare poate tulbura accastg perspec-tivg pling de sperante» (sperante in aceastti pace): «radicalis-mul, absolut ostil religiei, care se ritspindeste acum In rindurilemaselor largi ale populatiei... Astfel» (intocmai ca altgdatitpentru burghezie) «ateismul este acum o dogmg pentru social-democratie» (p. 14-15). «Este un catehism de-a-ndoaselea. *iacest nou dogmatism, ca i cel vechi, e un dogmatism negativ,ostil stiintei, in mgsura in care in dogmele lui pune lanturispiritului criticii i indoielii». (Ne aminteste de titlul/en* i ne incredinteazg c crestinismului ii este strging ptirti-nirea fa-0', de bogati, cg el, crestinismul, va trece i prin luptaspre care pgseste Europa.)
Respingind materialismul i apitrind teoria Allbesseelung**(pe care o interpreteazit in sens idealist), Paulsen nu-si d seama1) &A el nu respinge materialismul, ci numai 'uncle argumenteale ?Ivor materialisti; 2) c el se contrazice, interpretind psiho-logia contemporang In sens idealist.
x Comp. p. 126. «Forta... nu este altceva decit tendintaspre o anumititi activitate si, prin urmare, coincide, in esentaei generalii, cu vointa inconstientti» .
(Ergo Seelenvorgange und Kraft*** nu sint de loc atitde uniiberbriickbar**** cum i s-a pgrut autorului mai inainte,p. 90 u. ff.)
P. 112-116: de ce n-ar putea Weltall***** sg fie purtgtoruldes Weltgeistes******? (Pentru ct omul si creierul lui repro-zintti evolutia superioarg a spiritului, cum insusi autorulrecunoaste.
Anliclericalii. Nola had.* insufletirii universale. Nola (rad.
*** fenomenele spirituale §i forte. Nola trad.*** imposibile de unit. Nota Irad.
univerbul. Nola trad.spiritului lumii. Aoki Oa.
?
.Antipfaf-
F. NULSEN. IN1RODUCERE IN FILOZOFIE" 317
Cin(1 Paulsen ii crlf ieIi pe materialisti, el optme mate-riel formele superioui e ale spiritului. Cind apAr4 idealis-mul si interpreteazil in mod idealist psiholog:a contem-
N.B.poranA, el apropie formele inferioare ale spiritului deKrafte* etc. Acesta este cel mai vulnerabil punct alfilozofiei sale.)
Comp., rnai ales, p. 106-107, unde Paulsen se pronuntitiimpotriva conceptiei despre materie ca ceva mod .
4.11,1,..........
x Contra p. 86: oin miscue nu existil nici cea mai mic5,urmil de gindire»...
Autorul pare cA se debaraseaz'a prea usor de ideea c Gedankeist Bewegung**. Argumentele lui se reduc dear la «rationa-mentul omenesc obisnuit: este absurd*, ogindirea nu este mis-care, ci gindire» (87). Poate nici ciildura nu este miscare, ci
Extrem de stupid este argumentul invocat de autor cit fizio-logul va continua sit vorbeasa despre ginduri, iar nu despremisckile egale cu aceste ginduri. Nici despre csitilduril nu vainceta sit vorbeaseg, nirneni si niciodatd.
indr4ostit fiind, el nu-i va vorbi aloanmei despre procesulvasomotor corespunzlitor... Asa ceva ar fi o absurditate evi-dent'l» (86-87). Intocmai! i acesta e cazul cu d-1 Paulsen!Si, dacil o sit simtim cit nu e destul de cald, n-o sit vorbim desprefaptul cit i aldura este un gen de miscare, ci despre mijloculde a face rost de ciirbuni.
Paulsen considea sinnlose*** teza cit gindirea este Bewe-gung****. Or, chiar el este si contra dualismului si vorbestedespre echivalent". (140 i 143) echivalentul fizic al psi-hicului" (sau Begleiterscheinung*****). Nu este mire aceasta
* forte. Nota trod.** gIndirea este miseare. Nola brad.
*** absurcla. Nota trad*** rniseare. Nola trad.
*** lenomeaul paralel. .Nrta brad.
ctildurre?
P
818 V. I. LENIN
aceeasi begriffliche Konfusion* pentru care el il trateaA cuatita dispret pe Bilchner?
Cind Paulsen declarg c paralelismul lui nu este localizat",ci ideal" (p. 146), caracterul lui dualist apare si mai clar.Aceasta nu este nici explicatie si nici teorie, ci un simplusubterfugiu verbal.
Scris in 1903
Publicai penlru prima oard in 1930.in Culageri din Lenin", vol. XII
confuzie de notiuni. Nola trad.
Se liparefie dupa manuscria
'
819
1904
INSEMNARI PE MARGINEA UNEI RECENZIIA CARTILOR LUI E. HAECKEL <31INUNILE VIETH»
«ENIGMELE UNIVERSULUD171
Frankfurter Zeitung. 1904, nr. 348(15 decembrie), prima editie de dimineata
Un foileton despre noile cricti de biologie
Ernst Haeckel. Lebenswunder" (GemeinverstandlicheStudien ilber biologische Philosophie)*. Stuttgart (AlfredKroner).
(Pentru Haeckel, «spiritul este o functie fiziologiciti a scoarteicerebrale». P.378 a cartii sale. Autorul recenziei se pronuntil,firqte, impotriva acestei pareri.)
Tot el a scris Weltriitsel"" ((aparute mai demult)) (in care.demonstreazit ea nu exista, propriu-zis, enigme ale imiversului).
Serie la sfirjilul anului 1904
Pub heal penlru prima Dori in 1958,in V.I. Lenin, Opere, ed. a 4-a, vol. 38
Se itipargle dupd manusoris
Minunile vioiio (Studii de filoudie biologica po futelesul tuturor). Nola (rad." nigmele universului.. Nola lrad.
*I
=
820
1909
NOTA DE CARTILE DE STIINTE ALE NATURIISI DE FILOZOFIE
AFLATE IN BIBLIOTECA DE LA SORBONA172
Sorbona. Cxti noi: C. 819 (7)*
Richard Lucas. Bibliografia substantelor radioactive. Ham-burg 0 Leipzig. 1908. 8°.
(A. 47. 191).
Mach. Elemente de fizicfi, (editie reviaut4 de HarbordtFischer). Leipzig. 1905 1908. 2 volume. 8°.
(A. 46. 979). S. (I). cp. 587.
Max Planck. Principiul conservärii energiei. Leipzig. 19C8.(Editia a 2-a). 12°.
(A. 47. 232). S. cp. cp. 63.
Eduard Riecke. Manual de fizicg. Editia a 4-a. Leipzig.1908. 2 volume. 8°.
(A. 47. 338). S. O. cp . 3o1a.
Fenelon Salignac. Probleme de fizicg genera% i de astronomic.Toulouse. 1908. 4°.
(D. 55. 745). C. 818 (2).
J.J. Thomson. Teoria atomicil a materiei. Braunschweig.1908. 8°.
S.D. e. 101 (25).
La Biblioteca de la Sorbona:I. Vierteljahrsschrift ffir wissenschaftliche Philosophie"173.
P. 5 3 (8°). (A. 16. 404).
* Aiei vi hi eele ce urrneazi, tmemnarite cii litere §i dire reprerintii ootele ortrtilor. -Nola red.
ei
NOTE DE CARTI AFLATE IN BIBLIOTECA DE LA SORBONA 321
II. Archiv flu. Philosophie". 2-te Abteilung. P. 4 8. (A. 17.027).
Vierteljahrsschrift fur wissenschaftliche Philosophie". 1909.Heft I. Recenzia lui Raul Richter (favorabilk elogioasiichiar) la
Ludwig Stein. Curente filozofice contemporane. Stuttgart.1908. (Enke.) XVI + 452 de pagini. (12 narci.)
P. 1-293 curente fi- Zece curente filozofice:lo zof ice
294-445 probleme de 1) neoidealismul (metafizica vo-filozofie hmtaristA)
2) neopozitivismul (pragmatis-null) AV. James
3) noua miscare naturfilozoficV(Ostwald si victoria" energeticiiasupra materialismului)
4) neoromantica" (H. St. Cham-berlain etc.)
5) neovitalimul6) evohrtionismul (Spencer)7) individualismul (Nietzsche)8) geisteswissenschaftliche Be-
wegung* (Dilthey)9) philosophiegeschichtliche**
10) neorealismul (Eduard vonHartmann ! ! !).
Din noile c'Arti apilrute:
Max Schinz. Adeva'rul religiei dui-A conceptiile celor mainoi reprezentanti ai filozofiei religiei. Zurich. 1908. 8° (307pagini. 6,50 miirci).
Kr. Guenther. De la animalul primitiv la om. (Album cutablouri.) Stuttgart. 1909. (7-19 fascicule 1 mud.)
A. Pelazza. R. Avenarius si empiriocriticismul. 1908? 9?Torino (Bocca). 130 de pagini.
miF;carea umanitarist-§tiintifieL Nola traa.** istorica-filozoficri. Nola lred.
H
822 V. I. LENIN
Spaventa. Filozofia italian4 in leg4turi1e ei cu filozofiaeuropeara. 1908? 9? Bari (Laterza).
Din noile cUrti ap4rute (1909):
L. Boltzmann. Tratatele .tiintifice de la Viena. Leipzig.(Barth).
H. Stracke. Unitatea dintre materie, eterul cosmic :;;i fortelenaturii. Viena (Deuticke).
P. 48
Archiv fur Philosophic", partea a 2-a = Archiv far sys e-matische Philosophic". 1908. Faseicula 4: eel de-aldoilea articol al lid Vitali NorstrOm (p. 497-496)
((e interesant; aproape In intregime despre Mach)).
unde-i primul articol??notita o fi intirziat174??
Serie in prima jumdlale a amilui 1909
Publicat pentru prima oarii in 1933,in itlulegeri din Lenin+, tat. XXV
Se liparefte dupd manusois
323
1913DIN CAIETUL
STATISTICA AGRICOLA AUSTRIACA ETC."
F. Raab. Die Philosophic von R. Avenarius. SystematischeDarstellung und immanente Kritik. Leipzig, 1912 (164 p.).5 Mk.*
Perrin. Les atornes**. Paris (Alcan)"5.
IN LEGATURA CU 0 RECENZIEA CARPI LUI J. PLENGE <3IARX *I HEGEL »176
Joh. Plenge. Marx und Hegel. Taingen, 1911. (184 SS.)(Mk. 4).f 0 recenzie defavorabilii, a liii 0. Bauer a ap5xut in vol. III,
partea a 3-a din Archiv fiir Geschichte des Sozialismus". f
IN LEGATURA CU 0 RECENZIEA CARPI LUI R.B. PERRY
«TENDINTE FILOZOFICE CONTEMPORANEnin
Mind". 1913. Aprilie. Recenzia lui F.C.S. Schiller la cartealui Ralph Barton Perry. Present Philosophical Tendencies: acritical survey of Naturalism, Idealism, Pragmatism & Rea-lism, together with a Synopsis of the Philosophy of William
* Fi1ozofia ui R. Avenarius . 0 expunere sistematid gi a eritidimanentl. Leipzig.1912 (164 p.). 6 mlrcj. Nota trad.
Atomiis. Kota (rad.
t
324 V. I. LENIN
James. London & New York (Longmans & Co.). 1912. Pages383*.
Schiller este impotriva realismului" lui Perry, eitruia Iiaduce invinuirea c mintea lui este atit de preocupathopun g. in mod metafizic idealismului realism!, ci intotdeaunacauth s. subordoneze acestei preocupi toate celelalteproblem».
De mentionat c Schiller citeazil,' urmittorul pasaj din Perry:«Organismul corespunde mediului ambiant din care s-a dez-voltat si asupra cruia actioneaz4. Constiinta este aspunsulselectiv la mediul ambiant, care a existat inaintea ei i existhindependent de ea. Trebuie sil existe ceva care sri, provoacefaspunsul, dae4 existh vreun ilispuns» (p. 323 din cartea luiPerry). Schiller obiecteaz'a:
«Dacit nu acceptilin pe bazA de simplu creeimintCa- teza «existentei independente a mediului ambiant»rac- (sublinierea apartine lui Schiller), oatunci nimic nu este
teris- dovedit aici, gal% de raportul dintre gindire si omediultic!! ambiant*»... (p. 284).
IN LEGATURA CU 0 RECENZIEA CART" Lill A. ALIOTTA
oREACTIUNEA IDEALISTA IMPOTR IVA STIINTEI*178
Antonio Aliotta. La reazione idealistica contro la scienza**.1 volume. 8°. XVI + 526 p. Palerme. Casa editrice Optima.1912.
Recenzie apkuth in Revue Philosophique" (Ribot). Paris,1912, nr. 12, p. 644-646, sub semnUura d-lui J. Segond, carespline ea,
» (Aliotta) «ne aratil in agnosticism toate izvoarele celemai noi ale reactiunii contemporane; no arat c dezvoltareaei trace prin neocriticismul german (Riehl) §i francez (Renou-
*Tendinte filozoliee contemporane: privire oritica asupra naturalismului idea-lisrnului, pragmatismului i realismului, finpreun9, cu o scurti. expunere asupra filozofieilui St ill iam James*. Londra 0 New York (Lonumans /t Co.). 1912. 383 p. NoM brad.
ateaotiunea idealista Impotriva . Nola !rad.itiintei
s5,
DIN CAIETUL STATISTICA AGRICOLA AUSTRIACA ETC. 326
vier), prin empiriocriticismul lui Mach si Avenarius, prinneohegelianismul englez; ne descrie i demasd intuitionismullui Bergson si Schmitt, pragmatismul anglo-american al luiW. James, Dewey si Schiller, filozofia valorilor si istorismullui Rickert, Croce, .Miinsterberg si Royce» etc. (645) etc. OAla Schuppe, Cohen si altii.
In partea a dona, autorul analizeazii atit energetica luiOstwald, cit i noua fizicil des qualites"* a lui Duhem siteoria modelelor" a lui Hertz, Maxwell si Pastore. DupA spu-sele recenzentului, autorului Ii repugna mai ales misticismul(inclusiv al lui Bergson) etc.
Punctul de vedere al autorului, ni se spune, este <ispiritulliniei de mijloc linia de aur a intelectualismului enadevilrat rational: spiritul d-lui Aliotta si al d-lui Chiapelli»(645).
Scris in 1913
Publical penlru prima oaH1 in 1938,in meubg ri din Lenin*, vol. XXXI
a InsOrilur. Nola lead.
S lij are* dupi manuscris
ff2Q6
1914-1915DIN CAIETE FILOZOFICE"
NOTA DE DIVERSE VOLUME DIN OPERELELUI FEUERBACH SI ALE LUI HEGEL179
Log. 536
Operele lui Feuerbach, editia BolinVol. I. Ginduri asupra mortii i nemuririi
II. Note critice si teze filozoficeIII. Istoria filozofiei moderneIV. Filozofia lui LeibnizV. Pierre Bay le
VI. Esenta crestinismuluiVII. Explicatii i complethri la aceastil carte
VIII. Prelegeri despre esenta religieiIX. Teogonia
X. Scrisori despre etic i aforisme postume
Operele lui HegelIII, IV si V. Logica,XIX, 1 si 2 scrisorile lui Hegel.
Scris in septembrie-decembrie 1914
Publical perdru prima onra in 1930,XIIin sCulegeri din Lennis, tal.
Log. I. 175
Se iipdresie dupd manuscris
DIN CAIETE FILOZOFICE" 327
CU PRIVIRE LA SCRIERILE MAI RECENTEDESPRE IIEGEL"°
Neohegelienii: Caird, Brad le y 181 .
J. B. Bail lie. The Origin & Significance of Hegel'sLogie*. Londo n. 1901. (375 p.). Recenzie apilrufa in RevuePhilosophique, 1902, 2, p. 312. El pretinde ea, nu s-a mkginitsrt repete termenii lui Hegel (cum face Vera), ci inceardurmgreascit din punct de vedere isforic explice. Printrealtele, capitolul al X-lea: raportul dintre logid §i natud(Hegel, ni se spune, nu §i-a atins scopul). Thsemngtatea luiconstg, iii aceca crt «a demonstrat caracterul obiectiv al cunoa.,-terii»... (p. 314).
William Wallace. Prolegomena to the Study ofHegel's Philosophy & Especially of His Logie". Oxford &London. 1894. Recenzia a apArut in Revue Philo-sophigue".1 89 4, 2, P. 538. Editia a 2-a ; prima in 1874.Autorul a tradus Logica liii Hegel.
«D-1 Wallace expune foarte exact conceptiahegelian'a, despre aceasth tiin (logica),...§tiintit care i§i subordoneaz si filozofianaturii, ci filozofia spiritului, intrucit gin-direa pura sau ideea este baza comunt atita realittitii materiale, cit ci a cclei psihice»(540).
Tot de el: in1894 traducereadrtii Philoso-phyofM ind"182,cu un capitolexplicativ. Re-cenzia ibid.
Recenzia despre Wallace, apArutt in Z eits ch ri tfur Philosophie"183 nr. 111 (1898), p. 208, esteelogioast, dar lipsitit de continut.
P. Botta. La renaissance de Hegel et la philosophiaperennie"***, in publicatia italiant Revista di Filosolia" 184,1911, I (recenzie _aparufa, in Revue Philosophique", 1911,2, p. 333).
* *Originea qieIntroducere
seinnilicatia Logicii lui Hegel*. Nola trad.** la studiul Mozotiel lui Hegel, gi In special la Logica mu. Nola
trad.* ellonasterea lui etilozofia nepieritoarcse. Nola brad.
s4-i
Hegel i
1i sh-i
328 V. I. LENIN
Botta este tin adept al 1 ui Caird. Pupil cit se pare, nil.Printre altele... «coneeptia neohegelian'a
a lui Bradley despre energia invizibira carese dezvrtluie permanent, care e prezentrtactioneazrt in ()rice schimbare si in fiecareactilme in parte» 185 .
interpretareidealistrt aenergiei??
J. Grier H ibben:pretatioe*. NewAutorul recen-zieP86 scoate,
in general, in e-videntA «rena-sterea hegelia-nismului in trt-rile anglo-saxo-ne » «in acesti
ultimi ani».
N.B.
N.B.
Hegel's Logic, an Essay in Inter-York. 1902. (313 p.).
Reeenzie apitrutrt in Revue Philosophigue",1904, nr.. 1, p. 430: «In ciuda titlului ei,lucrarea d-lui H. este mai putin un comentariuinterpretativ decit un rezumat aproape lite-ral». Autorul a alcrituit ceva in genul unuidictionar de termeni din Logica lui Hegel.Dar nu acest lucru e esential: «Comentatoriimai discutil incA despre insrtsi pozitia pecare s-a situat Hegel, despre sensul funda-mental si adevrtratul scop al dialecticii lui.Faimoaselor articole critice ale lui Sethli se opun noi interprethri, care atribuieLogicii, luatA in ansamblu, cu totul altilsemnificatie, mai ales acelea ale lui M cTaggartO.G.Noël» (431).
DupA piirerea lui Hibben, Logica luiHegel «nu este mt shnplu sistem speculativ,o combinatie mai mult sau mai pit-tin savanthde concepte abstracte ; «ea este in acelasitimp o interpretare a vietii universale intoatA plenitudinea semnificatiei ei concrete »»(p. 430).
Preussische Jahrbhcher"187 (Nr. 151), 1913, martie, articoluldr. Ford. J. Schmidt: Hegel und Marx". Autorul proslilvesteintoarcerea la Hegel, blanleaz'a scolastica teoriei cunoasterii",citeazil pe neohegelienii Constantin Rössler 0. Adolf Lasson(din Prengische Jahrbficher") si, referindu-se la cartea lui
Looica liil Hegel , o Moore ro do interpretare . Anta /rad,
N.B.
§i
DIN CAIETE FILOZOFICE 329
Plertge"8 , afirm c Marx n-a inteles insemnittatea ideii natio-nale" ea sintezit. Meritul hti Marx de a fi organizat pe mun-citori este mare, dar... unilateral.
Model de castrare liberalV (mai exact burghez6,filomuncitoreascit, cici autorul este, probabil, conser- N.B.
vator) a lui Marx.
Mc Taggart Ellis Mc Taggart. Studies in the HegelianDialectic*. Cambridge, 1896 (259 p.). Recenzie apkula inZeitschrift ffir Philosophic" nr. 119 (1902), p. 185in calitate de pretins cunosegtor al filozofiei lui Hegel, autorulo apiirit contra lui Seth, Balfour, Lotze, Trendelenburg etc.(dupiti cit se vede, autorul, Taggart, este ultraidealist).
Emil Hammacher. Die Bedentung der Philosophie Hegels"**.(92 SS.) 1911. Leipzig.
Recenzie publicath in Zeitschrift fUr Philosophic" nr. 148(1912), p. 95. Se gitsesc in ea, eta, observatii destul de judi-cioase in legkurrt cu reluarea idealismului postkantian inmomentul de fatit", ni se spune e Windelband e un agnostic(96 p.) etc., dar idealismul absolut" al lui Hegel autorul nu 1-ainteles de loc, de altfel ea si Riehl, Dilthey i alti astri".S-a apucat de o treabil peste puterile lui.
Andrew Seth. The development from Kant to Hegel withChapters on the Philosophy of Religioe***. London, 1882:Recenzie aphutit in Zeitsehrift für Philosophic" nr. 83, p. 145(1883).
Autorul, spline reeenzentul, Ii aprtrit pe Hegel contra luiKant. (In general elogios.)
Cereetiiri aqupra dialecticii Inelieneq. Aeta fred.** aSernnifiratia filozofiei lui llevel . Nola (red,
*** De la hant la Ilfgel, cu eapitole despro filozotia rolieicis. Nola brad.
23 Lenin Opere complete, vol. 29
330 V. I. LENIN
Stirling. Secret of Hegel"*. Recenzie apärutit in aceeasirevisth, nr. 53 (1868), P. 268. Autorul, care spune cri este unadmirator infliicrtrat al lui Hegel, il explicA englezilor.
Bertrando Spaventa: Da Socrate a Heger". Bari, 1905.(432 p. 4,50 lire). Recenzia ibid., nr. 129 (1906), este o culegerede articole, intre altele despre Hegel, al crtrui adept credincioseste Spaventa.
Stirling. The secret of Hegel".In italianit:
Spaventa. Da Socrate a Hegel".Rafi. Mariano.
In german4:Michela & Haring. Dialektische Methode Hegels" (1888).Schmitt. Das Geheimnis der Hegelschen Dialektik""
(1888).
Scris in decembrie 1914
Pub licat penlru prima oarii in 1939,in eCulegeri din Lenin., vol. XII
Se lipdrefte dupd manuscria
IN LEGATURA CU 0 RECENZIEA CARTII LUI J. PERRIN.
TRATAT DE CHIMIE FIZICA. PRINCIPHLE"1"
De notat J. Perrin: Traitb de chimie physique. Lesprincipes" (300 p.) Paris, 1903. Recenzia lui Abel R e y apa'-rut5. in Revue Philosophique" 1904 1, sub
.11lioterul lui Hegel*. Nota trad.* eDe la Socrate la .No la trail.
*** tIljeterul dialecticii hegelieueb. .Nola trad.
BIN CAIETE FILOZOFICE 331
titlul: «Principiile filozofice ale ehimiei fizice». (Perrin anali-zeazg notiunile de br Id etc., de cauzd etc., deenergieetc. este contra wonsidereirii energiei drept o esentitimisterioasa,» (p. 401)... Abel Rey il considerrt pe Perrin adver-
sar al «sisternelor neoseep licistec)
Scris in decembrie 1914
Publical pentru prima oard in 1930,in Ctilegeri din Lenin", vol. XII
Se lipiirege dupii manuscris
P. GHENOV. TEORIA CUNOASTERII$I METAFIZICA LUI FEUERBACH"19°
zvnicn. 1911 (DISERTATIE SUSTINUTA L.1 BERN A) (59 P.)
Landesbibliothek
Aceastil, luerare, pur seolrease6, este aletuitit aproapenumai din citate luate din operele lui Feuerbach
Idup4 editia Jodl,. Ea poate fi folositoare dour ea o eule-gere de citate, dar i aceasta incompleth.
I tema este departe de a fi indeajuns elaboratii, de autor
Autorul citeaziti eel mai multvolumul al II-lea, mai ales Thesen" und Grundsätze",
apoi Wider den Dualismus".X, in special rber Spiritualismus und Materia-
191
N. B. VIII, Vorlesungen tiber das Wesen der Religion"(Feuerbach insusi scria in 18 48 ci aceastaeste o lucrare a lui mai maturiti decit E-senta crestinisnmlui", aprutiti in 18 4 1),
VIII, SS. 26, 29 ; 102-109 ; 288 ; 329 si altelj.
* 4Pre1egeri deipre esenta raI igieit (vezi volumul de rap, p. 37 57 . Nola trod,
23*
lismus"
I
V. I. LEIII
VII. Das Wesen der Religion"* (18 45: Feuer-bach o considerii importantii).
IV. Leibniz" eu uotele din 1847. (N.B.) ITV. SS.
261; 197; 190-191; 274!.
VII. Completilri la Das Wesen, des Chrislentums"".
Autorul citeazh' (in spiritul lui Feuerbach):Ebbinghaus. Experirnentelle Psychologie"***, SS. 110 und
45.Fr. Jodl. Lehrbuch der Psychologie"****, S. 403.A. Forel. Gebirn und See le", X. Auflage, S. 14*****.
Lange (II. Buell, S. 104) nu are, evident, dreptate impotrivalui Feuerbach (S. 83 si 88), denaturind (si negind) materia-lismul 1uP33.
La inceput autorul face o schith a dezvolthrii filozoficea lui Feuerbach: Todesgedanken"****** (1830) este inchhegelian; Der Schriftsteller und der Mensch"*******(1834) ******** inceputul rupturii; Kritik des Anti-hegel" ********* (1835) impotriva adversarilor lui Hegel,dar nu pentru Hegel (comp. Griin, Bd. I, 390 si 398; II,409193). Critica filozofiei hegeliene" (1839). Esentacrestinismului" (18 4 1) rupturh Tezele" si Prin-cipiile filozofiei viitorului" (1842 si 1843). Esenta reli-giei" (1845). Prelegeri despre esenta religiei" (1 8 4 7 ).
Serie la 16 17 (29 30) decembrie1914
Publicat perilru prima oard in 1930, Se lipdregle dupd manuscriein Culegeri din Lenin", vol. XII
* sEsenta religiel.. Nola trad.** rEseuta cre,Ainismului . Nola trad.
*** rINsihologia experimentall.. Nota trad.**** 31anual de psiliologiei. No/a trad.
***** Xreicrul i sulletulo, editia a X-a, p. 14. Nola trod..Ginduri asupra inortiic Nota trod.
***** .Scriitorul §i omuir. No/a (rad.****** ** Aici autorul a foot mu panteist, ci politeisti (p. 15 ; mai mult leibni-
zian decit hegelian.. p. 15 .******* idritica loupotriva mi Antiliegelr. Nola tract.
gi2
1
DIN CAIETE FILOZOFICEa 333
PAUL VOLKMANN.«BAZELE TEORETICE ALE CUNOMTERII
*TIINTELE NATURII»(.FrmiTA I IPOTEZA., IX . EDITIA A 2-a. LEIPZIG, 1310
(Nat. IV. 171 in Biblioteca din Berna)
Autorul este eclectic si plat in filozofie, mai ales cind sepronuntti impotriva lui Haeckel sau despre Buckle etc. etc.Dar tendinta sa este totusi materialistiti, de exemplu la p. 35*:«In problema dach noi prescriem conceptele noastre naturiisan ni le prescric ea mat», el preconizeazil o imbinare a ambelorpuncte de vedere. Mach, spume el, are dreptate (p. 38), dar enii opun (punctului de vedere al lui Mach) un punct de vedereobiectiv":
«Astfel, en consider cit logica ii are in noi inceputul in curge-rea regulatti a luerurilor in afara noastrii, cit necesitatea exte-rioarti, a proceselor naturii este prima si cea mai veritabiltiinvtitititoare a noastrii» (p. 39).
Antorul se ridieil impotriva fenomenologiei si monismuluicontemporan, dar nn intelege de loc esenla filozofiei materia-Este si idealiste. El reduce, propriu-zis, lucrurile la metodele"stiintelor naturii intr-un spirit general pozitivist. Nu stie nicimiticar sti pimti problema realitiItii obieetive a naturii n (Oraconstiintei (si a senzatiilor) omulni.
MAX VERWORN. «IPOTEZA BIOGENN»
JENA, 1903
(Med. 5 218)
Autorul dezvoltti o temti specialti in legiti-turil cu substanfa vie" si en schimbul chimic comp. p. 9,
de substante care se produce in ea. Temil iadefinit
specialti. Enzyme""4
Existrt un indice bibliografic in aceastiti problemti.
* P. Volloaann. .Erkenntnisthooretische Grundzu ze tç Notiul% ia4ensohatton 6. LeitzigB T1 in, 1910. Nola red.
IN
834 V. I. LENIN
P. 112 ipotez5, de lucru", in aceasta constA, cic, esen-tialul. De exemplu, in secolul al XIX-lea materialismul aadus mari servicii stiintelor naturii, dar acum «nici un filozofnaturalist nu va rnai considera drept adecvatil, conceptia mate-
» (112). Nu existil adeviiruri eterne. Insernniitatea ideilor,Fruchtbarkeit* si rolul lor ca ferment", «care creeazit si actio-neazri* (113).
.ste caracteristic4 aici exprimarea naivA a punctuluide vedere c materialismul" constituie o piedici! Nicio idee despre rnaterialisrnul dialectic si o total4 incapaci-tate de a deosebi rnaterialisnml, ca filozofie, dediferitele conceptii anchilozate apkate de filistinii uneianurnite epoci, care îi zic materialistil
Scopul pe care si 1-a pus autorul o analizA mecanicistila fenomenelor vietii* (p. 1, Prefatit) referire la ultirnulcapitol din Allgemeine Physiologie"**.
In loc de oalbuminit vie» (p. 25), care e o notiune neclarkdupg, piirerea lui, in loc de (imolecula" vie de albuminil* ( «pen-tru c molecula nu poate fi vie »), autorul propune sh* se spunii,«moleculA biogenA» (25).
Transformarea substantei chimice in substant4 vicprin urmare, care e fondul problemei. Pentru a
ne misca mai liber printre aceste lucruri noi, Inca obscure,ipotetice, jos rnaterialismul", jos vechile idei (mole-cula"), care ne leagra,"! SA le drun o denumire north' (bio-gen), pentru a putea crurta mai liber noi cunostinte !N.B. In legiritufg, cu problem izvoarelor si a motivelorvii care stimuleazil idealismul" contemporan in fizicasi in stiintele naturii in general.
* feeunditatea. Nola Irad.i1Qloia vp(t.0.4.. .Vla trod,
iatA,
bIN CAILTE 111.ozoFItla 336
FR. DANNEMANN. «CUM S-A FORMAT IMAGINEANOASTRA DESPRE LUME »195
(KOSMOS . STUTTGART, 1912
(Nat. XII. 456)
In aceastA brour autorul face un fel de rezumat al lucráriisale in 4 volume : Naturwissensehaf ten inihrer Entwiek lung 'and in ihrent Zusam-menhange"...*
Circa 5 000 de ani de dezvoltare a eulturii/(((Multg v u 1-\de la Egiptul antic pinA, in zilele noastre. garizare)))Dupa Homer, pmintul insemna doar Marea Autorul schi-Mediteranti si iiri1e dimprejurul ei (p. 8)**. teazkneglijent,
In Egipt, noptile senine an rrurat cerce- pe un ton pre-thrile astronomiee. S-au Mut observatii zurntios si inasupra stelelor §i a mi§eArilor lor, asupra stil de foileton,Lunii ete. problerne filo-
\ zof ice. Banal./
La ineeput se soeotea hma de 30 de zile,iar anul de 360 (p. 31). Egiptenii antici iisocoteau deja de 365 de zile (p. 32). Era-tostene (276 i.e.n.) a determinat perimetrulPAmintului ea fiind de 250 000 de stadii"= 45 000 de kilornetri (in loc (Ie 40 000).
Aristarh a enuntat ipoteza c PAmintulse invirtqte in jurul Soarelui, p. 37 (cu1 800 de ani inaintea lui Copernic, 1473-1543). (Secolul al III-lea i.e.n.) el consideraLuna de 3 0 (in loc de 48) de ori mai mid,decit PAmintul, iar Soarele de 300 (in locde 1 300 000) de ori mai mare deeit PA-mintul...
CArticica nueste nici laie,nici
pentru o cartefilozofiel estescrid neglijent,neinsemnatA,
platA, frazeo-logic goalA ;
pentru o cartede popularizare
este preapretentioasA.
naturii in dezvollarea i legalura lot
red.ecir roc Nola !rad.
" Fr. Dannemann. tWie unser Weltbild entstande. Stuttgart, 1912. Nola
qfiinfele p
',Maio:
336 V. I. LENIN
Sisternul liii Ptolemeu (se-t, colul al II-lea e.n.).
Sec. XV: inviorarea astro-norniei in legkurA cu na-vigatia.
Copernic (1473-1543): sis-tenml heliocentric. Cercuri (nuelipse).
((Abia la jumatatea seco-lului al XIX-lea, cu ajutorulinstrurnentelor de m'itsurat maiperfectionate, s-a putut dove-di di se produc modificrtri inaspectul stelelor fixe.))
Galilei (1564-1642).Kepler (1571-1630).Newton (1 6 4 3
1 7 2 7).
telescopul turtireaetc. PamIntului
((descoperirea la poli 1/229a peste din diametru
20 000 000 loc del/2991de stele
etc.))
Pitagora (secolul al VI-leai.e.n.): lumea este guvernatade numar i masura...
Cele 4 elemente, substantela filozofii antici: pamintul,focul, apa i aerul...
Democrit (secolul al V-leai.e.n.): atomii...
Secolul al XVII-lea: ele-mentele chimice.
Analiza spectrala (1860).Electricitatea etc.Legea conservarii fortei.
LUDWIG DARMSTAEDTER. CALAUZAPENTRU ISTORIA *TIINTELOR NATURII
*I A TEHNICH"BERLIN, 1908, EDITIA A 2-A
(Lesesaal in der Landesbibliothek)
Deternzinarea vitezei luminii
1 6 7 6: Olaf Römer (dupg, eclipselelui Iupiter): 40 000 de mile geo-graf ice (mai putin de 300 000) km/s
(mai putin de 298 000 km)
un
bIN CAIETE FILOZOFICE 337
1 8 4 9: Fizeau (rotile dintate si o-glinzile): 42 219mile geografice . =313 000 km/s
1 8 5 4: Foucault (douit oglinzi tur-nante etc.): 40 160de mile geografice =298 000 f)
1 8 7 4: Alfred Cornu (a f 300 400 21
la Fizeau) 1 300 3301 9 0 2: Perrotin (id.) 299 900 km (+ 80 m)/s
NAPOLEON. CUGETARI" 196PARIS, 1913. BIBLIOTECA IN MINIATURA NR. 14
(Landesbibliothek)
«Tunul a nimicit feudalismul. Cerneala va nimiciactuala orinduire socialiti (p. 43)...
In orice biltrtlie se poate ivi un momentin care plat si soldatii cei mai viteji, dup4 o prea mareincordare, sint cuprinsi de dorinta de a o lua la fug'a ;aceastil panica' e provocatil de lipsa de incredere Inpropriul lor curaj; e de ajuns o intimplare cu totulneinsemnatil, un pretext oarecare, pentru ca eirecapete aceastil incredere: toatil arta consla in a sti
creezi o asemenea intimplare sau un asemeneapretext » (p. 79-80).
N.B.
ARTHUR ERICH HAAS. «SPIRITUL ELENISMULUIIN FIZICA CONTEMPORANA»197
LEIPZIG, 1911 (32 p.) (FEIT & Co.)
Recenzie in Kantsludien", 1914, nr. 3 (vol. XIX), p. 391392. Autorul, profesor de istorie a fizicii (P. Volkmann acord5,o deosebitA atentie acestei istorii), subliniazA c existii otut% deosebit'a intre Iferaclit si Thomson etc. etc.
lega-
.
s6-7i
s'a
338 V. I. L E Ii\T N
THEODOR LIPPS. «STIINTELE NATURII$1 CONCEPPA DESPRE LUME »
(DISCURS ROSTIT LA AL 78-LEA CONGRES ALNATURALISTILOR GERMANI DE LA STUTTGART)
HEIDELBERG, 1906
(Biblioteca din Berna. Nat. Varia. 160)
Idealist de nuantil kantianil-fichteeanil, autorul subliniazea, in spiritul idealistnului lucreaz i fenomenologia (cea nousa,
«numai fenomenele», p. 40), precum §i energetica i vita-lismul (ib.).
Materia x.«Materialitatea» «un mod conventional de exprimare »
(IL 3 5).«Natura este un produs al spirituhti» (37) etc.«Intr-un cuvint, materialismul nu este, in primul rind,
altceva decit o nod, denumire pentru problema pe care §i-opun stiintele naturii» (32).
Ser's in 1915
Publical pentru prima oath in 1930,in Cuiegeri din Lenin", vol, XII
Se tiptire,le dupd manuseris
339
DIN GAIETE DESPRE IMPERIALISM"1915-1916
DIN CARTILE DE FILOZOFIEDE LA BIBLIOTECA CANTONALA DIN TORICW"
Gideon Spicker. tber das Verhältnis der Naturwissen-schaft zur Philosophie"* (in special versus Kant si Istoriamaterialismului" de Lange). 8°. Berlin, 1874. IV. W. 57 K.
Hegel. Phanomenologie" (hrs. Bolland, 1907)**. IV. W165 g.
(Biblioteca cantonalA din Ziirich")(Signatur: K. b i.)
Flugschrif ten des deutschen Monistenbundes. Heft 3:Albrecht Rau. Fr. Paulsen fiber E. Haeckel". 2-teAufl. Brackwede. 1907 (48 SS.)***.
((luOcritei foarte acerbil a ideilor lui Paulsen de pe poziiilefl
ictrerbach. Un mohican" al ihuninismului burghez !) ) N.B.
Syria in 1915
Publicat penlru prima oard in 19.33,in Culegeri din Lenin", vol. XXII
Se lipdrelte dupd manuscris
.Despre raportul dintre Itiintele naturii i tilozoiiee. Nola &al.* ,Fenomenologie. (ed. Bolland, 190). Nola trad.** Folic volante ale Asoeiatiei germane a monittilor. Caietul 3: Albrechi Rau
yr, Paulsen despre Haerkel.. rdilia a 2-a. Braekwede. 1907 (48 p.). Nola (rad.1.
340 V. I. LENIN
DR. JOHANN PLENGE. «MARX *I HEGEL»
TCI3INGEN, IRV"
ultra-plat !
Plenge nu poate pricepe cum se impacri, mate-rialismul" cu revolutionarismul (pe careel il numeste idealism" etc.) si se supara pepropria lui nepricepere!!!
(Un bun exemplu de fchil cum vulgarizeaz5, profesorii bur-ghezi bazele marxismului, bazele lui teoretice!! Ad notam*economistilor imperialisti'°° & Co!!
Latura teo-retici 1, adialecticii arrimas neob-
servath!!
Marx =ideolog"...
nur"**!!
Dupl.'', o prefatrt pretentioasrt iatrt cumeu, eu, en am citit" pe Hegel si pe Marxurmeazri, o schitri, extrem de superficialitasupra ,.teoriei" lui Hegel (in care nu seface distinctie intre idealism si speculatie"si sint scsizate foarte, foarte putine lucruri;totusi exis(ti in aceasth schitri, ceva bun incomparatie cu kantianismul etc.) apoi,iin legrituril cu Marx, o criticri" de-a dreptulabsurdg.
Marx este acuzat do «ideologie purrt»atunci cind prin proletar «real» el intelegeun reprezentant al clasei.
«Cind limbajul grosolan al unui apostatcare reneagrt cu hothrire orice idealism...,cind revendicarea idealistrt a unui entuziastpolitic: aceasta este realitatea lui Karl Marx»(81-82).
«Este destul de stranin Ca acest doctor
1
i
evreu cu vederi radicale a cunoscut in twit'',viata lui un singvr panaccu universal pentrutoate formele sociale care nu au nevoie detratamerit: critica ;ii lupta politick» (56),
Spre ltiintä.,poinuiy1
Nola lrad,* Nola trcd=
DIN CAIETE DESPRE IMPERIALISMcc 341
...Materialismul istoric al lui Marx nu este Marx!!de fapt «altceva decit un gest patetic», «o nu 1-a inte-teorie in cel mai limit grad rationalisth», les" pc«in adincul ei, o viziune idealistiti asupra ) Hegelsocietatii» etc. etc. ... (83). ; 9 7 etc.
... «motive agitatorice»... (84) (id. 8ti, 92 etc.) (/ / 5 etc.).Marx si-a insusit «acest empirism al stiintelor naturii»
(88), «Marx naturalizeazil stiinta despre societate» (ib.).... «Drumul lui» (al lui Marx) «nu este acela al unui ginditor,
6... al unui profet al liberthtii »... !!! (94-95).
Revolutia socialista = speranta subiectil/ dea face sti fie privitil ca o cunoastere stiintificiiobiectiviV «este iluzia, care a degenerat in sarla- !!
tanism, a unui visiltor in stare de extaz» (p. 110).
... «La Marx... a dominat vointa pasionath a!!unui apostol radical al libertiltii ».
Marx, «care atitg in mod agitatoric toate Mdeinstinctele de uril»... (115). ira!!*
«Marxismul... devine o eticiti a entuziasmuluifanatic, abstract-negativ» (ea si mahomedanis-mul dupiti Hegel!)... (120).
...Temperamentul fanatic" (si capul infierbintat") al luiMarx itta fondul chestiunii (120).
Si alte asemenea sabloane vulgare !De unde este acest citat? autorul nu ne spune.
«nril revolutie nu poate fi infilptuit socialismul. Elare nevoie de acest act politic in mitsura in care arenevoie de distrugere i dezagregare. Dar, acolo undoincepe activitatea liii organicA, unde adevAratul situscop Ii dezviduie sufletul, socialismul isi leapitdit inve-14111 politic».
N.B.
N.B.
Prezentind acest citat indice sursa, Plenge con-tinurt: ««Invelisul politic» care cade este, fireste, intregul mar-xism» (129).
* de aici minis( f Nola Ira.
II
I
I
(111).
Mr%
842 V. I. LENIN
Maredes-
tept"
Cum descoperil Plenge contradictii": Marx, spunedinsul, a scris in Rheinische Zeitung201": #«Acelasispirit care construieste eiile ferate cu miinile industrieiconstruieste si sisternele filozof ice in creierul filozo-fului* (p. 143). Iar apoi aceste mijloace de productie seemancipeazA de spiritul care le-a creat si determin4,la rindul lor, in mod suveran spiritul».
Un model de critidi a Mehrwertstbeorie* la Plenge:
oPrin exagerarea ei grosoloanit, ea subliniaz cuo claritate incendiarä un fapt brutal al capitalismului,
!! anume c tendinta spre profit provoadi sdidereasalariului i inrrtuatirea conditiilor de muna. Inschimb, ea sufera de vieiul elementar al dedublitriinotiunilor, care e maseatA, prin terminologia intrebuin-tatit»... (157).
In virtutea nevoilor agitatiei, teoria incendiarit a plus-valorii ocupit locul cel mai de seamil in intregul sistem »...(164).
... <Marx evreu revolutionar din secolul al XIX-lea,0 per16!! care a recroit in scopurile sale personale vesmintul
imprumutat de la marea noastrrt filozofie" (171).Plenge gsta e pur si simplu arhitrivial. Valoarea still
ttifieA a cartuliei lui este egalit en zero.
Scris nu mai lirciu de iunie 1916
Publirat perdru prima card in 1933,in Calegeri din Lenin., tot. XXII
teorici pluswalorti. Soto I ad.
tipdreate dapd manuscriaSe
si
...
I
HI
OBSERVATII SI INSEMNARIPE MARGINEA UNOR CARTI
345
JOSEPH DIETZGEN
«MICI SCRIERI FILOZOFICE»2"
STU TT G ART , 1903
SOCIALISMUL TIINTIFIC(VOLKSSTAAT, 1873)
[2-8] Socialismul modern este gliinfific. Dupa cum §tiintele naturii
nu-si scot tezele lor din gindire, ci le extrag din observarea senzorial&a realitatii materiale, tot a§a §i doctrinele socialiste i comuniste dinzilele noastre nu sint proiecte, ci recunoasterea unor fapte cu adevaratexistente...
Societatea spre care nazuim noi se deosebeste de cea existenta infapt doar prin uncle modificari de forma. Asta inseamn& ca lumea viito-rului are in lumea actual& o existent& tot atit de efectiv& si de mate-rial& ca §i existenta pe care o are puiul de pasare in ou. Socialismulcomunist din zilele noastre nu este atit un partid politic, desi s-a dezvol-tat mult §i in aceasta directie, pe cit este o scoala
Dup& cum greoaiele archebuze de altadata au fost o treapt& nece-sal& spre actualele pusti perfectionate de diferite sisteme, tot asa sispeculatiile metafizice ale lui Leibniz, Kant, Fichte §i Hegel au fostdoar niste conditii sau niste cal inevitabile spre cunostinta fizica, insfiriit dobindita, cd ideea, conceptul, logica sau gEndirea nu sint presupo-zifia, premisa, ci numai un rezullai al fenomenului makrial...
Pentru religie, ideea este factorul prim, este ceea ce creeazi i orga-nizeaza materia. Ca file& a teologiei, filozofia a mostenit, fireste, multdin singele mamei sale. Numai dezvoltarea ei istorica de-a lungul gene-ratiilor a putut sa duca la rezultatul stiintific antireligios, la cunoc-tinta, de apodictica certitudine, ca nu lumea este un atribut al spiri-tului, ci, invers, spiritul, gindul, ideea este unul din numeroasele atributeale acestei lumi materiale. Hegel a dus ctunta, daca nu chiar pin& laaceasta cuhne, in orice caz atit de aproape de ea, ca doi dintre discipolii
Feuerbach fi Marx, au escaladat piscul...
Marx, intemeietorul socialismuluistiintific, obtine cele mai minunate
rezultate aplicind legea logic& a naturii recunoactereaabsolute a inductiei la niste stiinte care pin& atunci fusesera tratate,abuziv, numai in mod speculativ...
24
sai,
vv.
stiintifia...
I
I
II
846 V. I. LENIN
Aco lo uncle este vorba de fenomene concrete sail, ca sa zicemde lucruri palpabile, aceastii metoda a materialismului a repurtat thmutt victoria...
Daca ne retragein in singuratatea unei chilii pentru a cauta acolointr-o profunda contemplare, ea si zicem a§a, in strafundurile creie-rului nostru, calea cea dreapta pe care s-o lumina a doua zi, trebuie sane dam bine seama ca o asemenea incordare a mintii poate avea succesnumai pentru ea in prealabil, fie §i incon§tient, o data cu memoriaducem CU noi in chilie experienta §i trairile noastre din lumea reala.
In aceasta consta deci toata nostimada speculatiei filozofice sau adeductiei: ea credo ca poate sa scoata cuno0inte, farii o baza materiala,din strafundurile creceruluc, pe mud in realitate ea nu este decit otnduclie,incon§tiened o gindire, o argumentare sprijinita pe o hal care c mate-riala, dar e nedefinita §i de aceea confuza.
Pe de alti parte, metoda inductiva se distinge toe/nal prin aceea caea deduce in mod conftient. Legile tiintelor naturii sint deductii care aufost extrase de mintea omeneasca dintr-un material empiric. Spiritua-listul are nevoie do material, iar materialistului ii este necesar spiritul...
((Nei spune Friedrich Engels prezentam lucrurile afacum sine. Proudhon pretinde societatii actuale sa nu se transformein concordanta cu legile propriei ei dezvoltari economice, ciconform prescriptiilor dreptatii 003. Proudhon apare aici ca unreprezentant tipic al intregului pedantism anti§tiintific.
Socialismul modern se situeaza, chiar i prin originea luifilozoficii, pe o treapta incomparabil mai inalta. Unitara subraport teoretic, ferma §i bine inchegata, aceasta qcoala se opunenesfir§itului mozaic de adversari politici, care, de la cei dedreapta pina la cei de stinga, prezinta o nesfir§ita gama denuante. Ceea ce este pentru credinta religioasa dogma, careconstituie fundamentul ei temeinic, sint pentru §tiinta socia-lismului inductiv faptele mAteriale, in timp ce crezul political liberalismului este tot atit de capricios ca §i concepteleideale, ca i ideile unei vepice 4dreptati* sau ale unei ve§nicedibertatis pe care 10 inchipuie ca se intemeiaza...
Daca recunoa§tem ca in lumea asta domnesc interesele mate-riale, nu inseamna ca, negam interesele sentimentulni, ale spiri-tului, ale artei, tiintei §i ale celorlalte idealuri. Nu este vorbade opozitia, care a fost deja lichidata, dintre ideali§ti §i materia-li§ti, ci de nnitatea ei pe o treapta mai inalta...
Aici cre§tinismul incearca sa ridice obiectii §1 sa ne incredin-teze ca §i-a propovaduit in mod statornic adevarul sau in celemai diferite conditii de productie. Daca incearca in felul acestasa demonstreze ca spiritul e independent de materie, ca filozofiae independenta de economic, inseamna ea a uitat de-a bineleaca i ea a tiut schimbe directia dupa bataia vintului",
asa,
11
sa-pi
OBSEkVATII Pf MAGINEA CARTII LUI DIETZGEN 347
[10-11] Desigur, un individ Nate sa se ridice mai presusde constiinta sa de clasii, si sä On& seama de interesul general.Sieyès si Mirabeau, de§i apartineau* primei stari, au aparatinteresele starii a treia. Dar exceptiile de acest fel nu fac decitsa, confirme regula inductiva ca, atit in stiintele naturii, citin politica, corporalul este premisa spiritualului.
A face din sistemul hegelian un punct de plecare pentru
metoda materialist& putea, ce-i drept, sa parã un lucru contra-
dictoriu, deoarece, dup& cum se stie, in acest sistem oideeaocupa un loc si mai i mportant decit in orice alt sistent speculativ.Dar ideea hegeliana, vrea si trebuie s& se realizeze; ea este deciun materialist camuflat. i, invers, realitatea se prezinta acolosub masca ideii sau a con ceptului logic...
Metoda inductiva abstrage din faptul material concluziaidealä. Inrudirea acestei metode cu conceptia socialist& potrivitcareia reprezentarea ideala este strIns legata de nevoile materiale,iar apartenenta politica depinde de modul material cum i§icitiga omul existenta, este pur si simplu uimitoare. Aceastäcale stiintific& corespunde i nevoilor maselor, care i§i pun inprinzul rind problema existentei lor materiale, in timp ce clasadominant& insist& asupra principiului deductiv, asupra pareriipreconcepute, antistiintifice, ca spiritualul, educatia si culturatrebuie si premearg& rezolvarii materiale a problemei sociale.
24*
N.B.
j
348 V. I. LENIN
RELIGIA SOCIAL-DEMOURATIEI
SASE PREDICI( VOLICSSTAATi, 1870 1875)
[12-17] Iubiti concetateni! Aspiratiile social-democratiei continmaterialnl unei noi religii, care, spre deosebire de toate religille de pinaacum, nu vrea sit fie inteleasit nnmai cu sufletul sau en inima, ci i cumintea...
oDumnezeu», adica Bine le, Frumosul, Sacrul, trebuie sa devinaum, sit pogoare din cer pe pamint, dar nu ca odinioara, printr-o minune,ei pe cale naturald, paminteasca...
Pina acum religia a fost cauza proletariatului; acum,cauza proletariatulni incepe sa devina religioasa, adica sit fie o cauzacare cuprinde toata inima, tot sufletul, toate sentimentele §i gindurilecredincio§ilor...
Adversarii no§tri clirturarii §i fariseii Vechiului testament nuvor sit tie de altceva in afara de dogmele credintei lor ; ei nu sint instare de o adeviirata mintuire, ei sint irevocabil condamnati. Cine sesitueaza insa, pe tarimul §tiintei are grija ea judecittile sale sit se bazezepe fapte ; el este un discipol al noii evanghelii. Opozitia dintre credinta§i tiinit, dintre Vechiul §i Noul testament, nu dateazii doar din epocasocial-democratiei...
«Omul este liber, chiar dad, s-ar fi nascut in lanturi «. Nu, nu-iap! Omul s-a nascut in lanturi, dar trebuie cucereasca libertatea.Lanturile cele mai grele fi jugul cel mai apitsittor i-au fost puse de catrenalura. Impotriva adversitatilor ei, omul lupta Inca de la inceputulzilelor sale. El trebuie sit smulga hrana, imbracarnintea, adapostul.Natura ii mina din spate en biciul necesititii, i intreaga maretie aomului se faure§te §i se nitride o data en indurarea sau neindurarea ei.Si toemai de aeeea a putut religia sit dobindeascit o inriurire atit demare, fiindca promitea sa-I scape de aceasta robie...
Religia este cultivata §i sanctificata din timpuri atit de vechi, capind 5i cei ce de multa vreme s-au lepadat de credinta intr-un dumnezeupersonificat, intr-un ocrotitor suprern al neamului omenesc, nu vortotti§i sit ramina fitrit religie. Sit dam deci, de dragul acestor conserva-
dimpotriva,
sa-si
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 349
tori, cauzei celei noi denumirea cea veche. Asta nu este numai o concesie II
pe care o facem prejudecatii pentru a o inlatura mai repede, daro denumire justificata de insasi aceasta cauza, nouit. Religiile nu diferaintre ele nici mai mutt i nici mai putin decit difera toate laolalta dedemocratia antireligioasa. Toate au o nazuinta comuna: aceea de aizbavi omenirea inferinda de amaraciunile ei pamintesti, de a o calauzispre bine si frumos, spre dreptate i divinitate. Da, democratia social&este adevarata religie, biserica atottnintuitoare, intrucit ea vrea saatinga scopul comun nu pe o eale fantastica, nu prin rugaciuni, dorinte
suspine, ci pe calea reala, activa, efectiva i adevarata, prin organi-zarea sociall a muncii fizice i intelectuale...
E vorba de mintuirea neamului omenesc in adevaratul sens al cuvin-tului. Dad], exista, in genere, ceva sfint, atunci aici ne aflam in fatasfintei sfintelor. Aceasta nu este un fetis, un chivot al legii, un taber-nacol sau un chivot al agnetului, ci mintuirea palpabila reala a intregii )
omeniri civilizate. Aceasta mintuire sau acest sanctuar nu e o dezva-luire sau o revelatie, ci e rezultatul muncii acumulate a istoriei. Asacum din murdaria atelierului, din materialul consumat si din sudoareamuncitorului se naste, splendid si stralucitor, noul produs, tot asa dinnoaptea barbariei, din robia poporului, din ignoranta, superstitii simizerie, din carnea i singele omului a crescut, stralucitoare i splen-dida, luminata de cunoastere si de stiintd, bogatia prezentului. tocmaiaceastd bogdfie constiluie fundamentul solid al speranfei social-deinocrafiei.Speranta i mintuirea noastra nu se bizuie pe un ideal mistic, ci pe omasiva temelie materiala...
Ceea ce indreptateste paporul nu numai sa creada in izbavirea luide suferintele milenare, dar s-o si vada, sa urmareasca in mod efectivinfaptuirea ei, este fabuloasa foga' productivd, minunata productivitate amuncii sale...
[19] Este adevarat ca i astazi omul depinde de natura. Adversita-tile ei nu an fost inch% biruite in intregime. Civilizatia mai are inca multede facut si se poate chiar spune ca sarcinile ei sint nelimitate. Dar,intr-o oarecare masura, noi sintem deja stapini pe situatie ; cunoastemarma cu aare se poate birui, cunoastem mctoda prin care fiara poate fitransformata intr-un folositor animal domestic. De la rugaciune sirabdare indelungata am trecut la gindire
[21-22] E drept ca se deschid Inca noi fabrici i cit cele existentelucreaza din plin, ca se construiesc eLi ferate, se luc,reaza ogoarele, sedeschid noi linii maritime si canale si noi piete de desfacere. Adevarulse ascunde Inca in dosul imei aparente contrare. Lupul se imbraca inblanit de oaie. Dar cine are ochi de vazut observa tendinta generala,care se manifesta in cinda unor contradictii izolate, vede supraproductia,vede cum industria stagneaza, cu toate ca din cosurile fabricilor continuasa iasa fura. Cine nu merge in ritmul in care ar trebui sit mearga potrivitnaturii sale schiopateazii. *i clue ar putca, sit contoste cii existik necesi.
§i
§i
§i matte...
.
360 V. I. LENIN
tatea i posibilitatea de a dubla, de a tripla sau inzeci productia? Chiarclack ici si colo este ameliorata agricultura, chiar dad, se perfectioneazacite o masina, in linii mari dezvoltarea se potieneste de problemaconsumului...
0, voi cei miopi si mici la suflet, care nu va putetidezbara de marota unui progres organic moderat Nuvedeti cii toate nazuintele voastre liberale se transformain nimicuri, tocrnai fiindca la ordinea zilei se afla mareaproblema a eliberirii sociale? Nu intelegeti ca pacii tre-buie sa-i preceada hipta, constructiei distrugerea,ozganizarii planificate acumularea haotica de materiale,furtunii acalmia i inviorarii generale furtuna? Nicieliberarea diferitelor nationalitati sau emanciparea feme-ilor, nici reforma invatamintului si a sistemului de educa-tie, nici scaderea impozitelor sau reducerea armatelorpermanente, nici unul dintre aceste imperative ale vremiinu-si poate gasi solutia inainte de a fi rupte lanturilecare ii tin pe muncitori incatusati in saracie, griji i mize-
," rie. Istoria sta pe loc, fiindca ii adura fortele pentru omare catastrofa...
II
p (23-281 Am gasit in miscarea social-democrata o forma noua dereligie, intrucit ea are aceeasi misiune ca si religia, §i anume sii izba-veasca neamul omenese de saracia cu care a fost nevoit sa-si inceapa,neputincios, lupta sa pentru existenta, intr-o lume plina de adversitati...
Religia a cultivat spiritul. Dar ce sens poate avea o asemenea cul-tura clack nu serveste, prin infennediul spiiitului, la cultivarea lumiireale, a materiei? Stiu prea bine, dragi ascultitori, cii crestinismul
etaneaga acest scop pamintesc al existentei sale, singurul adevarat. Stiltfoarte bine ca el sustine ca imparatia lui nu este din lumea asta i camenirea lui ii gaseste implinirea in mintuirea sufletului nostru nemuri-tor. Dar totodata stint prea bine ca nu intotdeauna poti face ceea cevrei i cii, intr-adevar, nit faci intotdeauna ceea ce crezi ca faci. Noistim sa facem distinctie intre ceea ce ne inchipuim a fi i ceea ce sintemin realitate. Democratul materialist mai ales s-a obisnuit sa judece
pe oameni nu dupa frinturi din gindurile for, ci dupii ceea ce reprezintaei in realitatea materiala. Scopul religiei este atins in mod efectiv §1
a palpabil abia prin cultura materiala, prin cultura materiei.Munca este aceea careia i-am dat denumirea de mintuitor, de elibe-
rator al neamului omenesc. Stiinta si mestesugul, munca intelectuali
ct
OBSERVAIII PE MARG1NEA CART!! LUI DILTZGEN 351
si cea manuala, nu sint decit doua intruchipari ale uneia §i aceleia§iesente.
Stiinta si mestesugul sint ca dumnezeu-tatil qi dumnezeu-fiul, datalucruri §i totusi unul singar. Acest adevar dragi ascultatori, l-a§ denurnio dogma cardinal& a bisericii democrate, dac& in general democratia
poate fi denumita biserica, iar cunoalterea rational& dogma. Pin& acum
§tiinta a fost doar o speculatie desarta atita timp cit n-a ajuns sii-§idea seama ca, pentru a gindi, a invita sau a intelege, este nevoie de un
obiect sensibil, palpabiL.. a
Stiinta strabunilor avea, in cele mai multe cazuri, un caracter specu-lativ, cu alte cuvinte ei incercau s-o creeze numai cu mintea, far& aju-torul realitatii sensibile, fara experienti... cut
In decursul veacurilor, intrepatrunderea celor dou& forme ale munciia adus, in sfirsit, omenirea pin& la punctul in care a putut sä fie pus&piatra de temelie pentru templul democratiei. Aceasta piatra de temelieconsta in forta productiei noastre materiale, in actuala forta pro- c'
ductiv& a industriei. Dar prin aceasta nu trebuie sit subintelegem of orta exclusiv spiritual5.1 Rezultatele muncii, care s-au acumulatpina acum prin evolutia istorica, nu constau numai in realiziri spiri- ct
tuale sau tiintifice, intr-o pura pricepere, ci, in si mai mare masura,in avutia material& existenta, intrucit aceasti avutie este un instru-ment necesar al muncii moderne...
Dar sa ne intoarcem la invatiitura bisericii noastre social-democrate,care considera avutia acumulata, atit pe cea materiala, cit si pe ceaspirituala, drept piatra ei de temelie...
La fel cum in natura lucrurilor opozitia dintre egalitate §i diversi-tate este de fapt unit& intr-un singur tot §i depasita, tot a§a §i viatasocial& a viitorului va trebui fad, pe oameni egali din punctul devedere pozitiei si importantei lor sociale, trebuie sa le dea un dreptegal la bucuriile vietii personale, fail a-i suprima insa acea diversitate
care ii indica fiecaruia menirea sa special& si Ii permite fiecaruia sa fie
fericit in felul sin...
[31-32] Sclavia antica, cea feudala si cea burghezamodern& sint pap progresivi spre organizarea muncn...
Daca se consider& ca, religia consta in credinta in nipefiinte si forte materiale extranaturale sau supranaturale,
in credinta in zei si spirite superioare, atunci democraya
nu are religie...
In locul religiei, democratia pune umanitatea...
p
sa-i
{}
352 V. I. LENIN
[33-43] In religie, ca si in democratic, constathm c& exist& o n&zuint&comma spre mi ntuire... Dar am vEzut c in aceast& privnitä democratia
04 merge mai departe, cE isi caut& mintuirea nu in spirit, ci, cu ajutorulspiritului omenesc, in corporalitate insasi, in realitatea materiali,corporalft...
«Cei instririti si instruiti u, care se preocupii de adeviir si de stiintanumai in m&sura in care ii ajutä s&-si sporeascii sau
PP mentin& privilegiile, sint adevaratii materiali#i mirsavi, pentru caretotal e lipsit de important& in afar& de grija egoist& pentru pintecelejor i pentru trupul lor trufas...
Liberalismul ins& ia tot atit de putin in serios necredintaca si credinta. Datorit& situatiei lor sociale privilegiate,«cei instEriti si instruitiu sint condamnati la o nephsare dez-gust&toare, la un indiferentism care nu e nici cald, nici rece.Francmasoneria lor religioash, protestele lor impotriva preju-dec&tilor orice credthth este o prejudecatl nu pot fisincere, deoarece educatia religioasei a poporului constituieun sprijin puternic pentru dominatia lor socialii...
Dac& poporul n-o sã mai cread& in nimic, atunci eine
1 cc cc I
consfinteasca proprietatea noastra §i s& furnizeze patrieicame de tun?
Meseriasul mic-burghez, care vede si simte cum inovatiiledin industrie 11 dau la fund, nu stie si nu vrea sib. stie nimicdespre inventiile si descoperirile stiintei. La fel se comport&«cei instariti si instruiti» cind este vorba de religie. Ei auobiceiul sit spunE: dacil adevhrul religiei nu poate fi dovedit,apoi contrarul e si mai greu de dovedit. Si cum interesul loreste in contrazicere cu aceastä stiinta, ei nu stiu si nu vorsib stie cl a trecut aproape o jumhtate de secol de cind F euer-Loch a flcut dovada evident& si definitiv& el orice religie
este un substitut al ignorantei omenesti...Scopul si cerinta dezvoltirii istorice este de a pune toti
factorii si toate fortele materiale existente in slujba nevoiloromenesti, de a folosi tot ce d& natura, de a introduce in lumea
Pf3 asta, cu ajutorul mintii noastre, un sistem armonios...
Si acelasi instinct natural care a creat lumea a creat apoi,in deenrsul isloriei, ii cel mai inalt produs al ei, genus homo*,inzestrat cu ratiune. Dupd, cum ain mai spus, aceast& dezvol-tare consti in a face ca multiplele fenomene din natur& sau
din luine s& fie inteligibile pentru mintea omeneasca...
* memo! omeneso. Nola trod.
bogItiile sa-si
sä
oc
hi
F-7I 0
o
CASEIVATII PE MAkGINEA CAkTII LUi DIE 17GEN 35g
Nu luerurile pe care le venereaza religia shit ca atarecondamnabile, ci maniera religioasd, care nu cunomte limitein veneratia ei...
Cu cit ideea de divinitate este mai neevoluata, cu atitea e mai conereld, §i cu cit forma religiei e mai moderna, enatit ideile religioase sint mai confuze §i inai perverse. Evolutiaistorica a religiei se caracterizeaza prin descompunerea eitreptata...
Pentru oamenii luminati §i progresi§ti, blagoslovitul numeal lui du mnezeu nu inseamnit, de fapt, deeit litera A, inceputulalfabetului conceptiei lor despre lume. 0 data ce a trecutde inceput, lumea i1i continua de la sine, nestingherita,drumul ei firesc. Totul in lumea asta este natural ; nurnai
N.B.
inceputul ei este, pentru ace§ti creOini necre§tini, nenaturalsau divin. De aceea ei nu vor sit renunte la credinta in exis-tenta lui dumnezeu, o credinta care, totodata, dupd cum amaratat mai inainte,.are §i scopul practic de a-i tine in friu pe#incult i >>... a
Ultimul §i, prin urmare, cel mai puternic reazein pentrumintile unor oameni care, in general, sint lipsiti de prejude-cati este earacterul rational, de netagaduit, al nalurii, sau aluniversului. Cine ar putea sa nege minunata ordine a feno- 13
menelor din natura, armonia, organizarea §i planicitatea lor?Ca sit nu mai pomenint de nenumaratele §i invechitele exempleizolate, ca acela cu (male verzi, albastre sau pestrite alecucului, care intotdeauna se potrivesc perfect, ca marime§i culoare, cu ouale diferitelor pasari la care cucul le adaugape ale sale, vom spune ca la tot pasul se manifesta o inleli-gentil universalii, care folose§te tot ce tritiqte §i se miKa, totce se tiritte sau zboara substanta, animal sau om doarCa o parte, ca o veriga organica, rationala a intregultii...
Exist& o maniera necivilizata, de care te potidezbitra atit de greu, §i anume aceea de a masura lumeaexterioara en masura propriului tau interior. Intrucit omul, \/in realizarea scopurilor sale, este calauzit de vointa §i deconstiinta, el substituie caractervIni rational universal al naturii /
o fiinta dupil chipul §i asemanarea lui, adica inzestratit cuconbtiinta §i vointa. Acolo unde gindirea liberit a atins ungrad prea inalt de dezvoltare pentru a se mai putea vorbide o divinitate personificata, omul nu poate totusi sa renuntela mistica filozofica, cu pove§tile ei despre vointa i facultateade reprezentare a obiectelor lipsite de conbtiinta §i despre
filozofia incon§tientului.
a
p,
totusi
I H
\
364 V. I. LENIN
cc II
cc
oc
cc
oc
Nu se poate contesta cii, in materia neinsufletita exist&o vie tendinta spre organizare i di, in consecinta, lumea mate-rialit este vie, iar nu moartd. Despre vointa §i scopul ei sepoate vorbi nurnai in mod comparativ. Dar aceasta inteligentagenerala se manifest& doar intr-o forrni confuza in instinctulanimalelor §i i§i gase§te o expresie purft, c1ar abia in functia
cerebrala a omului, in con§tiinta noastra. La fel cum amur-
gului, oricit de luminos ar fi el, nu i se poate da denumireade zi insorita, tot a§a §i caracterul rational, vointa, facul-tatea de reprezentare extraumana sau inteligenta naturiitin merita sii li se dea aceste denumiri. Stimati concetateni,dad, mi-am ingaduit mai inainte sä vorbesc despre a§a ceva,am facut-o numat §1 numai dm dorinta de a discredita pinala urma acest mod de exprimare. Fara indoiala, in obtectelenaturii exist& ratiune. Cum ar fi putut altfel pe cale naturala,fara sprijin religios, sit apara pe lume omul inzestrat cu rati-line? Cine recunoa§te ratiunea aceasta pirghie a oricaruisistem §i a oricarei finalitati drept un produs naturalnu poate sit nu recunoasca caracterul rational §i sistematical naturii. i, en toate acestea, spiritul omenese este singurulspirit existent. Nici ratiunea care se manifesta in mi§careastelelor san in ouale de cuc, nici inteligenta ce se manifestain constructia micilor celule de fagure ori in creierul furnicilorsau al maimutelor, ci numai potenta cea mai inalta, numaicon§tiinta, spiritul sau ratiunea care imbraca forma functieicerebrale omene§ti merit& aceasta denumire.
Spiritul nostru este fiinta suprendi. Dar sit nu vit temetidv., ascultittori cucernici, attic& atenti, ca o sit-1 a§ezam peinaltul piedestal al unei divinitati religioase. Sus sau jos nuare, in sensul realitatii, alta semnificatie decit aceea de maimull sau mai put in organizat. Cu cit vor fi mai putin indepen-dente partile unui object, cu cit vor functiona ele mai intensca organe, cu cit se vor uni mai strins intr-un singur loc, cucit va fi mai felurita comunicarea lui en alto obiecte, cu atitmai sus se va situa el in ierarhia naturala a Incrurilor. Con-tiinfa este organul central general, mijlocul universal
de comunicare. Dar ea este ceea ce este nu in sine §i pentrusine, cum e bunul dumnezeu, ci, potrivit conceptiei democra-tice, numai in contact, in legatura cu toate celelalte obiecte.
\/ Savanti a la Vogt poarta lungi discutii in legatura en ceeace este diferit ca grad §i ceea ce este complet diferit, i§i punintrebarea dad, oamenii §i maimutele reprezinta doar dolt&genuri putin diferite intro ele sau don& specii completdiferite...
noarini
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 855
IV
[44-50] De fapt, ar fi sii recurg la un prost obicei popesedac a incerca sa, yR dascälesc pe dv., stimati tovarasi,vorbindu-vi ca de la inaltimea amvonului. Amvonul, cresti-nismul, religia sint lucruri i denumiri de care s-a abuzatin asa masura,, incit unui om cinstit trebuie sii-i repugnesii aibR de-a face cu ele. i, totusi, este necesar sR te apropiicit mai mult de asemenea lucruri respingsatoare pentru a tedescotorosi definitiv de ele. Pentru a-I alunga din templupe cel ce tulbura 1initea, trebuie sR-I luiim in brate. Aceastaeste dialectica vietii...
Oncit de multe laturi comune ar avea socialismul cu cresti-nismul, eine ar vrea si fad, din Hristos un socialist ar meritape drept denumirea de confuzionist periculos. Nu e de ajunssit stini prin ce se aseamind lucrurile intre ele, trebuie sistim si prin ce se deosebesc. Nu ceea ce are comun socialistulcu crestinul, ci ceea ce il caracterizeazi pe el, ceea cc il deose-beste pe el constituie obiectul atentiei noastre.
Nu de mult s-a spus despre crestinism a este o religiea umilintei servile. Aceasta este, intr-adevir, cea mai potri- avita denumire ce i se poate da. Fireste, orice religie este ser-vila, dar crestinismul este cea mai servilà, dintre ele. SiNam la intimplare o maxima crestineasci dintre cele obis-unite. Pe strada mea se afti o cruce pe care e gravati inscrip-tia: «Prea milostive lisuse, indufa-te de noil Mint), Marie,roagi-te pentru noi I ». Avem aici o dovadi de nemiirginitaumilinta a crestinismului in toatii jalnica ei nimicnicie. Cadeine isi pune in felul acesta intreaga sa sperantA in indurare N.B.Taleste intr-adevir o jalnia creaturii...
Noi, democratu nereligiosi, avem privilegiul de a ne daI cd
H I
bine seama de adevarata stare de lucruri...Au vrut oare primii crestini sR plece din lumea asta?
N-au asteptat ei mai degraba ca Hristos sii se intoarel la elpe pdmint, ca un rege biruitor si de toti recunoscut, i sf)inlocuiasca pilciitoasele rinduieli pimintesti prin altele malbune, dar in orice caz tot pimintesti? Asa gliisuieste mona-iistnl pe care nu-1 intereseazii adeviirul si care vreadoar sa-si infrumuseteze inconsecventa si lasitatea sa deliber-eugetator en bombasticele denumiri de religiecrestinism...
I ce I
sofist,
si
1
lal
356 V. I. LENIN
cc
MCC
Xii trebuie sit sprijinim lasitatea acelora care vor saprezinte lepadarea de credinta, drept o restabilire a adeva-ratului crestinism i, in felul acesta, nu vor sa renunte ladenumire. Este necesar sA fie discreditata denumirea pentrua nimici lucrul ca atare...
Social-deinocratia nu vrea sit respinga ceea ce cretinis-miii ca adevar etern, buniloara mortificarea trupuluica un bun antidot impotriva apetiturilor extraconjugalesari dragostea pentru intreaga omenire, care se situeazamai presus de aceea fata de nationalitate, oricare ar fi ea.Dimpotriva, ea se mentine ferm pe aceasta pozitie, chiardaca restul lumii se lasil stapinit de o ura salbatica impotrivafrancezilor. Numai ca ea nu vrea, asa cum face crestinismul,si in general religia, sa prezinte nfl adevar omenesc dreptsfintenie cereasca...
*i noi vrem sa-1 iubirn pe dusmanul nostru, sa facembine celur ce ne uraste, dar minim atunci cind el va fi faciainofensiv, cind va fi doborit la pamint. Pina atuncr spunemimpreuna cu Herwegh:
Vezi, dragostea nu poate izhavi*i fericire sä aduca nu e-n stare.Al urii palos lanturi va zdrobi*i liber fi-va atunci fiecare.
Destul iubit-am pin-acumDoar ura poate sä ne izbilveasca ;*i pin'ce mina ni s-o face scrumVa sti in dusmani sa loveasca!
2
[51-56] Libertatea stiintifica, care pune toate lucrurilefarii nici o exceptie, in slujba omului, este complet
antireligioasa. Adevarul religios consta tocmai in faptul caproslaveste in mod nefirese o anumita calitate fireasca profana,cã o scoate din suvoiul viu al vietii i o condamna sa zacilin aceasta mocirla religioasa:
Asadar, stimati tovarasi, atunci cind en, adeseori, asociezadevarului comun calificativul ostiintific prin aceastavreau sa spun doar ca adevarul stiintific poarta si el dents-mirea de profan sau comun. In acest punct este nevoie declaritate, deoarece clericalismul stiiiitific face incercariserioase de a da sprijin celui religios. Am termina foarterepede cu superstitiile cele mai grosolane dad, degenerate
orcituri n-ar cauta pretutindepi 1acupele tiintei pentru
b,
contine
oi
a-Oi
oBSERVATII PE MAkGINEA CARTE LUI DIETZGEN 357
depune ouale in ele. 0 asemenea lacuna o constituie in primulrind domeniul teorie] cunoa§terii, gre§ita intelegere a spiri-tului uman. Dupa cum fenomenele amenintittoare ale naturiiIi fac superstitio§i pe laponi §i pe locuitorii Tarii de Foc,tot tip, §i miracolul launtric al procesului nostru de gindireil impinge pe profesor in bratele superstitiei. Ind& §i cei mailuminati liber-cugetatori, care s-au dezbarat deja de religie§i de denumirea de cre§tin, tot se mai impotmolese in mocirlaignorantei religioase atita timp cit nu fac o distinetie clarrtintre adevarul religios §i simplul adevar, atita timp cit orga-nul adevarului, facultatea de cunoa§tere, este pentru ei undomeniu obscur. Dupa ce tiinta a materializat tot ce este
a
OCOC
ceresc, profesorilor nu le mai riimine altceva de facut decitsrt ridice in ceruri profesiunea lor, care e §tiinta. tiinta acade-mic& trebuie, dap& parerea lor, sa fie de alta ealitate, de alainaturii (keit este, buna.oara, §tiinta taranului, a zugravuluisau a fierarulni. Agricultura §tiintifica se deosebe§te de obi§-nuita gospodarie taraneasca numai prin accea ca regulile§i cuno§tintele ei despre a§a-numitele legi ale naturii sint
mai generale §i mai cuprinzatoare...Avem tot dispretul pentru frazele emfatice despre oinstruc-
thine §i §tiintao §i pentru toate discursurile pe tema Amnu-rilor ideale* pe care le rostesc in prezent lacheii diplomat],
I cdcare incearea azi sa prosteasca poporul cu idealismul lorpreznintios, la fel cunt pe vremuri preotii pagini incercan
N.B.in§ele en ajutorul primelor secrete ale naturii, care erancnnoscute doar de ei...
Profesori prin§i in mrejele religiei incearca sa trans-form imparatia lui dumnezeu intr-o imparatie a spiritului§tiintific. Dupa cum diavolul este antipodul lui dumnezeu, cej
tot a§a §i antipodul profesorului clerical este materialistul.Conceptia materialist& despre lume este tot atit de veche
ca §i necredinta religioasa. Amindourt, pornmd de la o con- I cc
ceptie primitiva, s-au dezvoltat in secolul nostru §i au capatattreptat o pregnanta §tiintifica. Dar eruditia academic& nuvrea sit recunoasea acest lucru, deoarece concluziile demo-cratice pe care le implicit materialismul pun in pericol prea-onorabila lor pozitie sociala. Feuerbach spune: (*Este carac-
teristic pentrn un profesor de filozofie crt el nu este filozof§i, invers, este caracteristic pentru un filozof ca nit este pro-fesor *. Dar astazi am ajuns §i mai departe. Nu numai filozo-fia, dar §i tiina in general a lasat in mina pe slujitorii ei.
CCM
al
segl -n.
1
IT(
V. I. LENIN
Chiar acolo unde §tiintele autentic materialiste au pus stripi-
nire pe o catedril, in ele continua sE persiste, sub forma unorrama§ite idealiste, unele ramasite de absurditate religioasa,
antistiintifica, asemilnitoare cu cojile de on de pe un pui
Nevoia socialist& de a se proceda la o repartizare popularli,dreaptil, a produselor face siti fie necesar& democratia, domi-natia politic& a poporului, si nu tolereazi dominatia uneiclici care, en veleitatile ei intelectuale, cant& insuseascitpartea leului.
Pentru a mentine acest egoism infumurat in lirnitele luirationale este necesar sa intelegem dar raportul dintre spirit
§i materie. In felul acesta filozofia devine o chestiune care
intereseaza indeaproape clasa muncitoare. Dar prin aceasta,
stimati tovarasi, nu vreau de loc sa spun cii fiecare muncitortrebuie neap&rat sa devina filozof si sit studieze raportuldintre idee §i materie. Faptul cit minciim cu totii piine nune ding& pe toti s& cunoastem me§tesugul morarului i peacela al brutarului. Dar, asa cum clasa muncitoare are nevoie
/ de moran i de brutari, tot asa ea are nevoie de cercetigoritemeinici care sa cerceteze cAile tainice ale slujitorilor luiBaal §i sit dea in vileag tertipurile lor. Adeseori muncitoriimanuali nu-si dau Inc& seama de imensa valoare pe care oare munca intelectuala. Un instinct infailibil le spune cascribii care dan tonul in epoca noastril burgheza sint adver-sarii lor firesti. Ei vEd cum sub paravanul legal al munciiintelectuale se practica indeletnicirea de pungas. De aici sitendinta, lesne de inteles, de a subaprecia munca intelectuali
ocN.B.
N.B.
N.B. \pe care o va izgoni din ultimul §i cel mai tainic ascunzi§al ei.
Credinta in zei si semizei, in Moise si proroci, credintain papa, in Biblie, in imparat, in Bismarck §i in guvernul
§i a o supraaprecia pe cea fizicit. Impotriva acestui materia-lism grosolan trebuie dusa lupta...
Pentru emanciparea ei, clasa muncitoare trebuie si-tdinsupasca pe deplin §tiinta secolului nostru. In ciuda supe-rioritatii noastre numerice §i a fortei noastre fizice, numai cusentimentul de indignare fat& de nedreptatile pe care leinduram, nu vom putea impune eliberarea noastra. Trebuiesa ne yin& in ajutor armele intelectului. Dintre feluritelecunostinte din acest arsenal, teoria cunoa§terii,
stiintifice
sau
de
episte-
mologia, adicrt intelegerea metodei gindire,constituie o arm& universal& impotriva credintei religioase,
nou-niscut...
358
O. \
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI toIETZGENI
359
lui, pe scurt credinta intr-o autoritate va fi definitiv lichi-
data prin §tiinta spirituluL..Lichidind astfel dualismul spirit-materie, aceasti §tiintit I 1 N.B.
rdpe§te ultiinul suport teoretic impirtirii de pini_ acum instipinitori §i stapiniti, in asupritori §i asupriti... N.B.
Spiritul nu e un strigoi §i niei suflarea liii dumnezeu.Idea li§tii §i materiali§tii sint cu totii de acord ci el face parte r3
din categoria <ducrurilor pitininte§ti s, ci i§i are sediul in capul
omului §i nu este altceva decit o expresie abstracta, o denu- ct
mire colectivi pentru gindurile care se succed unul pe altul...Dupi cum linia §i punctul nu sint altceva decit ni§te
notiuni matematice, tot a§a §i opozitiile nu sint lucruri reale,ci doar ni§te natiuni logice, ceea ce inseamni ca ele nu au decito valoare relativä. Numai prin comparatie micul e mare p§i marele e mic. Tot a§a §i trupul §i spiritul sint doar ni§tecontradictii logice, iar nu reale. Trupul §i spiritul nostrilsint atit de strins unite intre ele, cit nu ne putem inchipui cc
o munci f izicii fir& un adaos intelectual ; pini §i cea maisimpli mune& manual& implick o participare a mintii. Pede alti parte, credinta in metafizica sau in caracterul imate- ctrial al muncii noastre intelectuale este o absurditate. Chiar
§i cercetarea cea mai abstract& cere un oarecare efort altrupului. Orice mune& omeneasci este in acela§i timp intelec-tuali §i fizicii. Cine intelege cit de cit din §tiinta spiritului§tie ci gindurile nu provin numai din creier, adick in mod
subiectiv din materie, §i cit intotdeauna ele au drept obiect
sau continut un material oarecare. Substanta creiorului estesubiectul gindului, iar obiectul lui este materialul infinit c(N.B.al lumii...
[58-59] La fel cum mecanicul piistreazi cu mai multi grijit uncui mic decit o roan, mare, tot a§a §i noi cerem ca produsul munciinoastre si fie repartizat dupd tiecesitdti, ca cel tare §i cel slab, cel ager§i cel greoi, forta intelectual& §i cea fizici, in misura in care sint ome-ne§ti, si lucreze laolalti §i sit se bucure impreuni de produse, intr-ocomunitate cu adevirat umand.
Impotriva acestei cerinte, stimati tovarii§i, se ridicireligia. Si nu numai religia cunoscuti de toti, nu numaireligia oficiali, obi§nuiti a popilor, dar §i cea mai purrt N.B. HI0 mai sublimi religie profesorali a unor ideali§ti confuzi...
Cre§tinismul vrea sit stipineasci lumea, invocind origineasa divini. 7,1darnici stradanie Fari sit-0 dea seama §i fari
sii vrea, el este dominat de natura lucrurilor... H I
I
360 V. I. LENIN
Iccl N.B. Temeiurile lui sint in afara*, in ma:teriahd lui, el este un
adevar obiectiv...
Adevarul simplu, §tiintific nu se intemeiazti pe persoana.
\<Vom cinsti pe oamenii mari care lumineaza drumul nostru
ncu faclia dar ne vom bizui pe spusele lor numai/ atita timp cit ele sint bazate pe realitatea materiala.
PR
oc
V
[60-67] Dupa cum simtim cu totii nevoia practica de aajunge stapini pe lucrurile din lumea asta, tot a§a simtimcu totii nevoia teoretica de a le sistematiza. In toate vremsa cunoa§tem inceputul §i sfir§itul. Toatii aceasta zarva.asurzitoare in legatura cu o religie inevitabila, nepieritoare§i universal& are la baza ei o farima de adevar. A contestapur §i simplu acest lucru inseamna a te situa pe acela§i plancu nihilismul rus, care, pe blind dreptate, a fost izgonit dinInternationala204...
Omul are nevoie de o continuitate rational& in mintea sa
pentru a avea posibilitatea sE introduca o continuitate ratio-nal& in viata. tii noi, democratii i aparatorn Comunei dinParis, simtim o asemenea nevoie. De aceea misiti §i flecarislugarnici ne vor fi atribuind, poate, o religie. Respingem cutoata hotarirea acest cuvint. 5i asta nu pentru ca nu ne-amda seama CE intre intelepciunea religioasa §i cea social-democrat& exista ceva inrudit sau comun, ci pentru ca vremsit subliniem deosebirea, pentru ca, nu numai in forul nostruinterior, dar §i in manifestarile noastre exterioare, cu fapta§i cu numele, nu vrem sa, avem nimic comun cu treburile
pope§ti...
Religia primitiva a inceputului s-a civilizat, devenind cre§tinism,filozofia a chis civilizatia mai departe §i, dupil numeroase sisteme insta-bile, efemere, a reu§it in sfir§it sa creeze sistemul nepieritor al §tiintei,sistemul materialismului democrat...
Ne numim materiali§ti. Dupit cum religia este o denumire generic&
pentru felurite confesiuni, la fel §i materialismul este o notiune elastica...
* Cittnd acest pasaj In sMaterialism si empiriocriticisms, V.I. Lenin da, In paean-test, urmitoarea explicatie: eadiel In atara persoaneie (veil Open complete, vol. 18,Buouretiti, Editura politici, 1.103, e(1. 3 doua, p. 251). Nota red.
13,7
a N.B.
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 361
Materialistii filozofici se caracterizeaza prin aceea ca
ei asaza la inceput, in frunte, lumea corporall, iar ideea,sau spiritul, o privesc ca pe o consecinta, in timp ce adver-sarii no§tri, procedind in maniera religiei, deduc lucrul dincuvint (§i dumnezeu a zis... §i s-a facut... *), deduc lumeacorporala din idee. 0 argumentare stiintifica serioasa le-alipsit pin& acum i materialistilor. Acum noi, social-democratii,ne dam denumirea de materiali§ti, cu care ar vrea si neumileasca adversarii nostri, fiindca stim ca aceasta denumireinjurioasi a ajuns O. fie iarasi o cinste. Cu acelasi drept amputea si ne denumim §i ideali§ti, deoarece sistemul nostruse bazeaza pe rezultatele generale ale filozofiei, pe o cerce-tare stiintifice, a ideii, pe o cunoastere exacta a naturii spiri-tului. Cit de putin sint in stare adversarii noltri s ne inte-leaga, se vede din insasi denumirile contradictorii pe care ni ledau. Ba sintem taxati drept niste materialisti grosolani, carenu viseaza altceva decit bunuri materiale, ba ni se spune, atunciend este vorba de viitoarea lume, comunistä, el sintem nisteideali§ti incurabili. In realitate, noi sintem §i una fji alta.Idealul nostru este realitatea adevarata, sensibila ; idealulsocial-democratiei este material...
Asadar, incepem sa meditam la ceva, dar niciodatli numeditam asupra inceputului insusi. Noi §tim, o data pentrutotdeauna, ca orke gindire trebuie sä porneasca de /a uninceput dat, de la un fenomen pamintesc §i el, prin urmare,intrebarea despre inceputul inceputului este lipsita de sens§i contravine legii generale a gindirii. Cine vorbe§te de ince-putul lumii asazit acest inceput in timp. i atunci se poatepune intrebarea: ce era inainte de inceputul lumii? Eranimic" iata done,' cuvinte care se exclud intre ele...
Intreaga metafizica pe care Kant o desemneaza subdenumirea de problema diviniti4ii, libertatii §i nemuririi,este definitiv lichidata in sistemul nostru prin cunoaltereafaptului cä intelectul §i ratiunea sint nilte facultäti absolutinductive. Inseamni ci lumea devine perfect inteligibilidaca sistematizam sau impartim lucrurile supuse cercetarii,potrivit insu§irilor lor generale, in clase, specii, notiuni, genurietc. Este un adevar banal, pe care nici n-ar trebui sa-1 po-_menim dad., credinta in minuni sau superstitia n-ar continuase, flecareasca despre deductie...
Prin contributiile lor, somitatile filozofice au ficut calucrurile sa progreseze Edit de mult, incit noi, social-demo-cratii, ridicindu-ne pe umerii lor, intelegem perfect de bine
45 Lenin Opens complete. vol. 4,
H I
PP
a
N.B.
a
N.B. p
pp
862 V. I. LENIN
natura mecanica a oriarei cunoagteri religioase, specu-N.B. ative sau matematice. Ideea c un asemenea rezultat tiin-
I
tific are o nuantit partmicii, pare, ce-i drept, contradic-torie, dar e totugi ugor de inteles, deoarece social-democratia
N.B. este un partid care nu apArA, interese inguste de partid, ciinteresele intregii
Misticismul filozofic este o rãinäii nedigerata, a credin-tei religioase. Pentru a termina definitiv cu amindouti estenecesar sä intelegem c5, nu faptele se bazeaz5 pe ratiuni
N.B. la I logice, ci, invers, ultima ratiune a oricrirei logici o constituiefaptul, existenta sau concretul.
Trebuie sã cer scuze tovarágilor c ii plictisesc cu asemeneaaminunte. tjn & putini sint aceia care ar vrea sa, se adin-ceascä in asemenea explicatii am6nuntite, dar acegti putinisint i ei de ajuns. Dupri, cum este de prisos ca toata lumea sa,calculeze mersul planetelor, tot aga este necesar ca unii dintre
N.B. noi sii, of ere inaltilor reprezentanti ai gtiintei oficiale materialul
cu care ei puna, mintea la incercaro...Cind poporul se aduni laolalta; i li exprima, sentimentele i gindu-
rile, impotriva lui sint asmutiti jandarmii. Este asta un sistem, o logicEsau consecventrt? Firegte a este I Este sistemul m1rEviei I Tot ce facgi co spun ei (ideologii tordinii existente *. Nola red.) se reduce laurmatoarea idee noi sintem crema societhitii i vrem sa raminem
astfel pe vecie...
VI
[67-70] 0 datE cu trecerea timpului apar fenomene noi,experiente noi, lucruri noi, care nu erau prevEzute. Elenu se potriveau cu sisternul existent, gi de aceea a trebuitde fiecare data, al se introdua un sistem nou, pin& cind,in cele din urrnE, noi, social-democratii, ne-am dovedit a fidestul de degtepti pentru a avea un sistem deajuns de cuprin-
:N.B. zitor pentru toate fenomenele prezente i viitoare...
Intreaga gtiinta nu se poate concentra niciodata, intr-unsingur om gi, en atit mai putin, intr-o singurE notiune.totugi, eu afirm c5, dispunem de o asemenea concentrare.
cox \ Nu e oare concentrata, in notiunea de materie intreaga mate-= rialitate a lumii?...
Tot aga, orice cunoagtere are o forma comuna,
oc II care e metoda
Inductia este un lucru cunoscut in gtiintele naturii;CUT c;I ea contine o intelepciune universaIrt sistematicit,
sa-si
1
universalii,
sz
o
B.
"
OtSERVATII E MARGINEA CARTII LUI toItTZGEN 863
menita sa inlature intreaga fanfaronada. religioasa, f ilo-
zofica §i politica asta este o achizitie a social-democratiei.Darwin ne invata c5 omul descinde din animal. i el
face, de asemenea, distinctie intl.:, animal si om, dar numaica intre doua produse ale uneia §i aceleia§i materii, ca Introdoua specii ale aceluia§i gen, ca Intre della consecinte aleaceluiasi sistem. 0 asemenea separare sistematica In apli-carea ei consecventa e la fel de necunoscuta adversarilorno§tri ca §i unitatea rationala. Cum sa nu lauzi in acest caz
sistem. Lumea asta lumea de apoi, stapini §i robi, credinta
vechea respectabilitate religioasa I Ea, cel putin, avea un NB a
§i §tiintä totul se afla sub conducerea unici a aceluia carespune: oEu sint domnul dumnezeul tau
Diavolul era pe atunci doar o unealta, iar viata paminteasca nuera altceva decit o perioada de incercare inainte de a intra In viata
Un lucru era subordonat celuilalt, exista un centru de gravitate,un sistem. Cel putin in comparatie cu hibriditatea i francmasoneriamoderna, pe atunci totul era dintr-o
Rautatea reactionara a presimtit consecintele revolu-tionare ale sistemului inductiv. Maestrul Hegel a acoperit acu cenu§a, focul pe care el insu§i 11 aprinsese...
Potrivit sistemului religios, dumnezeu este eultimaratiune,. Francinasonii ideali§ti cred ca pot argumenta totulcu ajutorul ratiunii. Materiali§tii pasionati cauta in tainicii
atomi cauza a tot ce exista, In timp ce social-democratii N.B. 13demonstreaza totul pe cale inductivd. Noi urmam, in prin-cipiu, o cale inductiva, °Alia stim ca nu prin deductie, dinratiune, putem obtine cuno§tinte, ci numai din experienfd,
cu ajutorul
[72-75] In locul religiei, social-democratii pun o sistematicaintelepciune paminteasca.
Aceasta intelepciune ii gase§te motivarea, oultima ratiune o, insituafiile concrete. Intelepciuma celorlalti oameni progresi§ti face acela0lucru in stiintele naturii i procedeaza la fel de rational in mediul fami-lial §i in relatiile profesionale. Numai atunci cind este vorba de trebu-rile statului, ea incearca sa-§i gaseasca argumente, daca nu in cuvintuldomnului, atunci cel putin in revelatii ale ratiunii...
Folosirea unuia §i aceluia§i cuvint adoarme foarte u§orratiunea, intocmai ca un Taal nostru". De aceea, ca ovariatie, vreau sa dau sistemului nostru denumirea de osistem poc
al adevarului experienteio.Flecarii din celelalte partide vorbesc I
25*
§i
ve§nica.
a
P.
334 V. I. LENIN
N.B.
4.
a
))
PP
Inc& despre adevarul divin, despre cel moral, logic s.a.m.d.Dar noi nu cunoaltem adevax divin sau adevar omenesc, noicunoastem doar un singur adevar, cel empiric. Putem sa-idam denumiri speciale i sa-1 clasificam, dar criteriul gene-ral rimine. Oricare ar fi denumirile ce li se dau, adevarurilese bazeaza intotdeauna pe experienta realã, materialä, fizica...
Oricit de diferite ar fi, marl sau mici, ponderabile sanimponderabile, spirituale sau corporale, toate lucrurile din
lume au comun faptul ca sint obiecte empirice pentru facul-tatea noastr& de cunoastere, cã ele constituie materialulempiric al intelectului...
Ce ne poate Impiedica in acest caz s& subsurram toate lucru-rile sub notiunea de *adevax empiric e sau ofenomen empiric*?
Cid dup& aceea le putem imparti In substante organiceanorganice, elementare si compuse, in forte fizice si morale,bune si rele etc. etc. Prin faptul ca genul este comun, toatecontradictiile sint conciliate si rezolvate. Totul se afl& pusin aceeasi oala. Deosebirea consta doar in forma, caci inesent& toate fenomenele sint de acelasi ordin. Ultima ratiune
a tuturor lucrurilor e fenomenul empiric. Materialul obtinut
din experient& poarta denumirea de substant& initial& gene-rala. El este absolut, etern i omniprezent. Acolo unde ince-teazi el, inceteaza i ratiunea.
Sistemul inductiv poate fi denumit pe bun& dreptatesi sistem dialectic. Aici constatam ceea ce intr-o masura totmai mare este confirmat de stiintele naturii, i anume capina i deosebirile esentiale nu sint decit deosebiri de grad.Cu oricita precizie am stabili criteriile care deosebesc orga-nicul de anorganic, regnul vegetal de cel animal, naturane arat& totusi ca granitele dispar i ca toate deosebirile
opozitiile se contopesc. Cauza devine efect i efectul devinecauza. Adevärul se fenomenalizeaza i fenomenul e adevarat.Asa cum caldul e rece, iar recele e cald i ambele notiunidifer& intre ele doar Ca grad, tot asa relativ binele esteflu i raul este bine. Toate acestea sint relatii ale uneiaaceleiasi rnaterii, forme sau specii ale experientei fizice...
Duinnezeu, ratiunea put* ordinea moral& universal& simulte altele nu constau din material empiric ; ele nu sintforme ale fenomenelor fizice, si de aceea negam existenta
1 a N.E. lor fapticä. Dar si notiunile acestor obiecte ale mintii auaparut pe cale fizic& si au o existent& faptica. Cuvintelor
jf *experimental, fizic e etc. li se atribuie, de obicei, un sens mailimitat si de aceea en le completez prin cuvintul: *empiric....
I
4 1io
al
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 365
MORALA SOCIAL-DEMOCRATIEI
DOUIL PREDICI
(411OLKSSTAAT., 1875)
[77] Partidul nostru, stimati tovarii§i, vrea sä inf&ptu-iasc& ceea ce au urmirit oamenii cu vederi inaintate dintoate timpurile §i apartinind tuturor popoarelor: vrea siinstaureze adevärul §i dreptatea. Noi nu vrem adevärul§i dreptatea popilor. Adevärul nostru este adevärul material,
corporal sau empiric al §tiintelor exacte, lie care mai intii cc I
vrem sa-1 cunoa§tem, iar dup& aceea sä-1 punem in practick...In ultima mea prelegere am aritat in mod amänuntit
cum noi, democratii internationali, ne intemeiem In mod siste-liconfer*
matic toate ideile noastre pe fapte corporale sau empirice.«Sistemul. insu§i trebuie gäseasc& o justificare in lu-mina moralei contemporane. Fiindc& nici legii morale nu-iatribuiin vreo important& deck in masura in care ea poate fifundamentat& in mod materialist...
[79] Intr-adeviir, <amoral liber* nu e mai putin moral decit limi-tarea cre§tini la o singur& sotie legitimä, §i ceea ce ne revolt& pe noi
la poligamie nu e atit marea diversitate a dragostei, cit venalitateafemeii, degradarea omului, domnia infam& a mamonului...
[81-82] Aici trebuie sä le explic tovarä§ilor, pe scurt §iexact, ce este in esent& moralitatea §i in ce const& adevaratamoralä. Sprijinindu-ne pe sistemul nostru materialist, inasemenea cercetari s& ne oprim, in primul rind, asupramaterialului, in cazul de fat& asupra materialului moral.Cu aceast& ocazie ne vom mentine la terminologia curentii,general admisä. Adevärate castane sint acelea care pre-tutindeni in lume poartä, in acceptia obi§nuitä, denumireade castane...
oompari. Nota traci.
si-§i
366 V. I. LENIN
N.B.JJ
Numai materialismul economic, numai organizarea comu-
nistli a muncii fizice, spre care nitzuie§te social-democratia,va uni intr-adevEr omenirea...
In gura unui socialist, dezvoltarea omeneascit nu esteceva ideal, nu e desivirsirea spirituall, pentru care nu exist&
N.B.
N.B.
o unitate de miisur& material& si pe care in mod arbitrar
o putem interpreta In diferite feluri. Dup& pirerea noastrii,asa cum am mai aritat, dezvoltarea omeneasc& const& incapacitatea crescindl de a pune natura In slujba omului.Pentru atingerea acestui scop märet, religia, arta, §timtasi morala nu sint decit simple actiuni...
[85-87] Oamenii cu mintea siinnoas5. §tiu azi c& ideileregnului vegetal sau ale celui animal n-au servit drept modelobiectului lor, ci, dimpotrivii, au fost copiate dup& el sanabstrase din el...
Pentru adversarii no§tri, noi, sociali§tii, sintem nistaomateriali§tio, adicE ni§te oameni lipsiti de aspiratii ideale,care ca niste mitEriii nu vor sE §tie decit de ceea ce se poateminca sau bea, sau care, cel putin, consider& ci month sa fie luatin seam& numai ceea ce se dovedeste a avea greutate. Pentrua ne pune intr-o lumina cit mai defavorabilä, ei folosesccuvintul materialism in sensul lui cel mai marginit si maimhos. Acestui idealism rafinat noi ii opunem adevErul nostrumoral: o idee sau un ideal care are o intruchipare sau carecant& s& capete viata. Unde yeti mai gEsi, in cer sau pe pa-mint, un ideal care s& fie intr-adevEr atit de rational, atitde moral si de mdret ca ideea democratiei internationale?In aceast& idee cuvintele despre iubirea cre§tin& trebuie sa,capete o forma. materiali. Jalnicii frati intru Hristos trebuiesE devini frati de actiune si de luptE pin& cind, in cele dinurmE, aceast& vale a plingerii care e religia sal fad), loc unei
(p)bis adeviirate domnii a poporului. Amin!
[93] Cine vrea s& vad& in aparitia universului o cauz& divin, cineincearc& s& gEseasci adeviirul in purl meditatie si sit obtind binele §iraul din universul hiuntric al omului dovede§te cE merge pe acelasidrum gresit al deductiei pe care oamenii, ca s& zicem a§a, gindese cupintecele §i cant& sa priceapi cu inima...
OBSERVATII PR MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 367
FILOZOFIA SOCIAL-DEMOCRATA
VOTE PRELEGERI(IVOLKSSTAATb, 1876)
[94-97] Primii sociali§ti englezi §i francezi, care au prevazut furtunaInc& de la sfir§itul secolului trecut, §i-au dat bine seama de caracterulrapace §i ipocrit al scavalerilor proprietatii libere e...
Dar ei n-au inteles prea bine ca, singurul remediu eficace pentrumaladia societatii se ail& in insi§i nature lucrurilor, ci procesul mondialincon§tient nu numai c& pune in fata noastrii problema, dar ofer5, §icheia solution&rii ei...
iat5, c5, §i-au fricut aparitia tovar5§ii no§tri Marx §iEngels, care irnbin& orientarea lor socialist& §i dragostea lor
N.B.nemirginita pentru cauza poporului cu preguitirea filozofic&
necesar& pentru a putea, in sfir§it, sit se ridice, §i in domeniul
§tiintelor sociale, de la ipoteze §i dibuiri pin& la inaltimeaeunoa§terii pozitive. Filozofia le-a dezvaluit principiul funda-mental potrivit cRruia, In primil instanfii, nu lumea trebuiesä se conformeze ideilor, ci, dimpotrivi, ideile unneaza. si se N.B.conformeze lumii. De aici ei au tras concluzia c5, adevirateleforme de stat §i institutii sociale nu pot fi g&site intr-o form&finiti in lumea läuntrica, a spiritului, cu ajutorul unor ratio-namente speculative, ci trebuie deduse in chip materialist
N.Bdin conditiile obiective...
Marx a fost primul care a inteles c5 fericirea omenirii privi1a Inansamblu, nu depinde de vreun politician luminat, ci de forla produc-tivei a muncii
El a inteles §i aceast& intelegere constituie piatra de temelie a§tiintelor sociale c5, fericirea omenirii depinde de munca materiali,iar nu de ni§te fantezii spiritualiste. De acum inainte nu mai cautamaceastä fericire in revelatii religioase, politice sau juridice, ci vedemcum ea cre§te in mod mecanic din dezvoltarea aqa-numitei economiinationale. Nu §tiinta §i instructiunea ne vor educe fericirea, ci munca
sociale.
368 V. 1. LENIN
productiva, care, in treacat fie zis, devine, cu ajutorul stiintei si almstructiunii, din ce in ce mai productiva.
Aici se pune intrebarea: ce este primordial muncamecanica sau stiinta spiritualista? Privita superficial, aceastitintrebare pare a fi o simplit cazuistica sofistica, dar in reali-tate ea prezint& o mare important& pentru formarea uneipared juste. Este vorba aici de aceeasi veche intrebare:
N.B. ((esti idealist sau materialist? iar acum ea este atit de precis
formulata, c& nu mai poate A existe nici un dubin inprivinta raspunsului pe care urmeaz& sa-1 dam. Fiindca noi,socialistii, recunoastem primatul muncii obrute*, sintemprezentati ca niste oameni care desconsider& cultura...
Se pune intrebarea: care este factorul prim gindirea
N.B. sau existenta, teologia speculativa sau stiintele naturii bazatepe metoda inductiva? Oamenii se mindresc si au dreptul sase mindreasca cu mintea lor, dar ei nu trebuie sa fie atitde naivi incit sa-si inchipuie ca ceea ce e primordial pentru eieste si primul lucru in lume. Idealistii sint aceia care exage-
N.B. reaza valoarea intelectului uman, care il divinizeaza si ii
N.B.
atribuie miraculoase insusiri religioase sau metafizice. Aceas-ta secta descreste pe zi co trece, si chiar ultimele ei ramisitesint constituite din oameni care de mult s-au lepadat desuperstitia religioasd, dar care, totusi, nu pot A renuntela tcredinta, ca astfel de notiuni ca dreptate, libertate,frumusete etc. creeazä lumea oamenilor. Acest lucru este,intr-o oarecare masura, adevarat, dar mai intii de toate
exist& lumea materiala si ea creeazi contmutul notiumlor
noastre, ea hotaraste ce trebuie sa Intelegem, propriu-zis,
prin libertate, dreptate etc. Este extrem de important sa, nedam bine seama de esenta acestui proces, fiindca din el rezult&metoda prin care urmeaza sa dam notiunilor noastre un con-tinut corect. Intrebarea: care este factorul prim spiritulsau materia? este marea intrebare general& cu privire laadevaratul drum al dreptatii si la drumul drept al adevaru-lui...
[100-101] Unanimitatea teoretica a social-democratiei,care a fost subliniata de noi mai sus, e intemeiata pe faptulca noi nu mai cautam mintuirea in planuri subiective, civedem ca ea rezult& cu imperioasi necesitate din mersul
N.B. mevitabil al lumn, ca un produs mecanic al ei. Nina nu ne
amine altceva de facut decit sa, ajutam la nasterea ei. Proce-N.B. sul universal irezistibil care a dus la aparitia planetelor si la
formarea treptati, din substantele lor fluide-incandescente,
I
111
OMEItVATII PE MARGiNEA dAkTII bIttzdkig 869
a cristalelor, plantelor, animalelor i oamenilor, ne Impingetot atit de irezistibil spre o folosire rationala a muncii, spredezvoltarea necontenitã a fortelor de productie...
Certitudinea social-democratiei se bazeazi pe rizeca-
nismul progresului. Ne dam seama cä nu depindem de buna-vointa cuiva. Principiul nostru este pur mecanic, iar filozo-
fia noastra este materialista. [101] Dar materialismul social-
democrat este mult mai bogat gi mai temeinic fundamentatdecit oricare dintre sistemele materialiste care 1-au precedat.El a intuit in mod clar opusul sari ideea i 1-a inglo-bat in sistemul situ, a pus pe deplin stapinire pe lumea con-ceptelor, a lichidat contradictia dintre mecanica gi spirit.Spiritul negatiei este pentru noi totodata pozitiv, elementulnostru este dialectica. «Cind am sa ma eliberez de povaraeconomica* spune Marx intr-o scrisoare particulara
arn sa scriu o eDialectica*. Adevaratele legi ale dialecticii ll N.B.le gasim deja la Hegel, ce-i drept 1ntr-o forma mistificata. IIAceasta forma trebuie acum inlaturata 005. Dar, cum matern cä o sa treacä multi vreme pinä ce Marx ne va faceplacerea sa scrie lucrarea promisa gi cum din tinerete amstudiat indeaproape gi de unul singur aceasta ten* am saincerc sa ofer mintilor avide de cunogtinte posibilitatea de acunoagte cite ceva din filozofia dialectica. Ea este astrul II N.B.
central din care pornesc razele care ne-au luminat nu numaieconomia, dar i intreaga dezvoltare a civilizatiei, i pina laurma va lumina, desigur, i intreaga gtiintä, pina la oultimeleei ratiunie.
Tovaragii gtiu capielar,
eu nucare
am trecutinsugit
prin gcoli inalte i casint un simplu gi-a filozofia ca autodidact.
Pentru lucrarile mele filozofice pot dispune doar de orelemele de ragaz. De aceea imi voi publica articolele mele laanumite intervale i voi fi mai putin preocupat de legaturadintre ele cit de dorinta ca fiecare sa poata fi citit separat.
cum eu nu pun prea mult pret pe boarfele eruditiei, imi II N.B.va fi mai ugor sa evit orice prolixitate i sa las la o parte totce n-ar face decit sa ingreuieze intelegerea...
II
[102-104] In prefata la aSituatia clasei muncitoare TinAnglia*, Friedrich Engels vorbegte deja despre invingereafilozofiei de catre Feuerbach2°6. Dar Feuerbach a avut atitabataie de cap cu teologia, incit n-a prea avut timp i nicichef ca sa repurteze o victorie definitiva asupra filozofiei...
N.B.
Lul
II
3'70 V. I. LENIN
Un batrin care doreste sa-si triliasca Inca o data viatade la inceput nu vrea, propriu-zis, s-o repete, ci s-o imbunata-teasca. El ii da seama ca drumul parcurs de el a fost gresit;dar in acelasi timp el inclina, pe cit se pare, spre concluziaca, mergind pe acest drum, a avut multe de invatat. 0 atitu-dine la fel de critica ca aceea manifestata de acest bätrinfat& de trecutul sail are si social-democratia fat& de filozofie.Aceasta din urma se afla tocmai pe drumul gresit pe care atrebuit sa se rätaceasca pentru a ajunge sä cunoasca adevi-ratul drum. Pentru a putea pasi pe drumul cel bun si a nu te
sehr lasa derutat de toate absurditatile religioase i filozofice, tre-
gut! buie sa studiezi temeinic cel mai gresit dintre drumurilegresite, adica filozofia.
Cine va lua in sens literal aceasta cerinta va gasi, desigur,
ca e absurda...
Tot ce are o existenta real& este supus unei continueschimbari i milearea lumii este atit de nemarginita, hien
N.B. in fiece clip& nici un lucru nu mai este ceea ce a fost inainte...
Social-democratia s-a pronuntat impotrivaeu insist aici ca ea sa se pronunte si impotriva dilozofiei *.Despre o tfilozofie social-democrata* cred ca, nu poate fivorba decit pentru etapa de trecere. Pe viitor Insii, dialecticasau teoria general& a §tiintei va fi o denumire cit se poate depotrivita pentru acest obiect critic...
[106-108] La toti acestia [la profesori i la docenti.Nola red.] ai sa gasesti, intr-o masura mai mare sau mai mica,ramasitele de mistica fantastica, superstitioasa, care le intu-neca vederea. Un exemplu concludent ne-a oferit recent domnulvon Kirchmann, care, in a sa *Prelegere filozofica pe intelesultuturor (dupa cum se vede din darea de Bearrnii aparuta in
1876 Volkszeitung" cu data de 13 ianuarie a.c.), spune cii filozo-fia nu este nici mai mult, nici mai putin decit stiintacelor mai inalte concepte ale existentei i cunoasterii...
Avem de-a face si de data asta cu vechea noastra cunostinta, carese prezinta intinerita. Ea poarta acum denumirea de astiinta celor maiinalte concepte ale existentei i cunoasterii*. Asa se numeste ea intr-o*limb& pe intelesul tuturor
Si admitem ca filozofia i stiintele naturii aravea acelasi obiect, ca ar face uz de aceleasi mij-loace, dar cii le-ar folosi in alt mod. Fara sa vrei,iti pui intrebarea: i ce rezulta din aceasta deo-sebita folosire? Rezultatele stiintelor naturii sintcunoscute. Dar cu ce se poate lauda filozofia?Yon Kirchmann ne dezvaluie secretul: ea apari
areligiei.
III
st
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 371
religia, statul, familia gi morala. Agadar, filozofianu este o ctiinta, ci un mijloc de aparare impotrivasocial-democratiei. Tn acest caz, nu e de mirarec4 social-democratii ii au filozofia lor proprie,
tiintele speciale*, ca i bunul-simt in general,Ii obtin cunogtintele, cu ajutorul intelectului,din experientil, din materialul lumii...
Behr
gut I
Erfahrung=Material N.B.der Welt*
Actualii adepti gi admiratori ai filozofiei clasice au menirea si aperereligia, statul, familia gi morala. Din momentul in care nu-gi mai inde-plinesc aceastä menire, ei inceteazi si mai fie filozofi gi devin social-democrati. Toti acegti aga-zigi ofilozofi ., toti acegti profesori sau docenti,
in ciuda aparentei lor libertati de gindire, sint, intr-o milsuri mai maresau mai mica, pringi in plasa superstitiei gi misticismului; ei se deose-besc prea putin unii de altii gi fata de social-democratie formeazão singura, masi reactionarzl, care in puncto puncti** este completneinstruia...
III
[109-110] In mod obignuit, emetoda* ne este prezen-tati drept o trilsriturhi distinctivii, care deosebegte filozofiade gtiintele speciale. Dar metoda speculativi a filozofiei nueste altceva decit o intrebare fãrä rost, care e push cu totulla intimplare. Filet nici un material, aidoma piiianjenului
N.B.
care-gi extrage firele din propriul shin corp mai multchiar: Lira nici un temei, färhi nici un fel de premise ,filozoful vrea extragä intelepciunea sa speculativh dinpropria-i minte...
Cartile pline de profunzime nu sint altceva decit o evi- biendenth acumularo a unui venin, care a phtruns adinc in sufle- dit !tul popoarelor inch din copilAria lor gi care gi astizi estefoarte rhispindit in cele mai diverse pituri ale populatiei.Un exemplu instructiv ne-a fost oferit recent de savantullprofesorl IBiedermann], intr-o polemich a sa cu muncitorii.El cere socialigtilor sil prezinte, «in locul unor aluzii vagi
confuze, un tablou clar al orinduirii sociale care ar trebui,duph pärerea lor, shi existe in lumea asta gi care ar urma säfie instaurath la noi potrivit dorintelor lor. Deosebit de inte-resant ar fi ca ei sh dea indicatii dare asupra modului cumvor fi in mod logic transpuse in practia toate acesteu...
* Experienta materialul Iumii. Nola trod,.0* la urma urmei. Nola trod.
particularil...
salt
gi
=
372 V. 1. LENIN
Cind ne gindim la viitoarea orinduire a societatii, inprimul rind ne bazam pe un material deja cunoscut. Noi
gindim in chip materialist...
IV
[116-123] In articolele precedente am prezentat filozofia drept
un vlastar al religiei, care a devenit un fantast ca si ea, cu toate ca nuatit de pretentios...
Diihring, pe cit se pare, a avut presimtirea ca meseria
N.B.
N.B.
FIN B
de filozof este complet inutila, si de aceea el ii atribuie i outilitate practica Dupi parerea lui, filozofia nu trebuie
numai sa conceapa lumea i viata in mod stiintific, dar saconfirme aceasta conceptie prin intenfille ei, prin concepliaei despre fume i prin raporlurile ei cu orinduirea vigil. Or,aceasta cale duce spre social-democratie. Dar, o data ce amers atit de departe, filozoful va ajunge, probabil, in curind la ocunoastere absoluta si se va lepada complet si in mod categoricde filozofie. E drept ca, in genere, omul nu se poate lipsi deo anumita conceptie despre lume si despre viata, dar el sepoate dispensa cu usurinta de filozofie ca un gen aparte.Conceptia ei este oarecum intermediara intre cea religioasa
cea rigurosAmintim Inca o data ca metoda este indiciul caracteristic
prin care se deosebesc intre ele religia, filozofia §1 tiinta.Ele, toate, cant& intelepciunea. Metoda religioasa ii cant&revelatia pe muntele Sinai, dincolo de nori sau printre fantome.Filozofia se adreseaza mintii omului, dar, atita timp citaceasta este intunecati de negura religiei si nu se cunoastepe sine insasi, ea pune intrebari gresite i recurge la procedeeeronate, neintemeiate, speculative sau alese la intimplare.Metoda stiintelor exacte, in fine, opereaza cu materialulfurnizat de lumea sensibila a fenomenelor. Si, din momentul
in care recunoastem ca aceasta metoda constituie singuracale rational& pentru intelect, dispare terenul pentru oriceplasmuiri fantastice.
Daca aceste rationamente vor cadea sub ochii vreunuifilozof autentic, ii vor stirni un suris sarcastic, iar dad, elva catadicsi sä ne dea un raspuns, va incerca sa ne demonstrezeca cei ce nutrese preferinte pentru stiintele speciale stiltmaterialistii necritici, care accepta drept adevar lumea empi-
rica, sensibila, Vara a o supune unui examen aminuntit...Dar in viata poporului, unde este vorba despre stapini
seTvitori, despre mune& si profit, despre drepturi si datorii,
si
si stiintifica...
ls
OESEE.VATII PE MAEGINEA CARTII tui DIETZGEN 378
despre legi, moravuri gi rinduieli, se di indeosebi cuvintulpopii gi profesorului de filozofie gi fiecare dintre ei li are IImetoda lui proprie de a ascunde adevirul. Religia gi filozofia,care altadatii erau nigte rätäciri nevinovate, devin acum,cind guvernantii au interesul sit domneascä reactiunea, nigte
mijloace rafinate de ingelare politiciL
Din lectia pe care ne-a dat-o profesorul Biedermann in
articolul precedent am invitat ci, nu trebuie si. ne adresamintunecatei incertitudini, chiar cind este vorba de clutareaadevärului. Aici filozofia s-a pus in opozitie cu bunul-simt.Ea nu nut., ca toate gtiintele speciale, anumite adeviruriempirice, ci, intocmai ca religia, incearcii Si. gäseascit un gencu totul aparte de adeviir: unul absolut, himeric, lipsit deorice temei gi avind un caracter supranatural. Ceea ce pentruthat., lumea este real ceea ce vedem, auzim,gustam gi mirosim, senzaliile noastre corporate pentru eanu e de ajuns de real. Fenomenele naturii nu sint pentru eadecit aparitii, sau oaparente**, de care nici nu vrea
Filozoful, stapinit de prejudecati religioase, vrea si. tread,dincolo de fenomenele naturii, gi indartitul acestei lumi afenomenelor el cauta, o alti. lume a adev.rului, cu ajutorulcäreia s-o explice pe prima...
Trebuie si. mentionez insi. ci. i-am atribuit lui Descartesmai mult decit a ficut in realitate. Lucrurile se prezinta infelul urmitor: la filozoful nostru se constat. ca exist. doll.,suflete, unul obignuit, religios, gi altul gtiintific.Filozofia luieste un amestec din amindouä. Religia i-a insuflat credintaca lumea simturilor este o nimicnicie, in timp ce propria-i
aptitudine de a gindi gtiintific &auto, s.-i dovedeasc. contrarul.El a inceput cu nimicnicia, cu indoiala in adevarul sensibil,
iar cu ajutorul senzatiilor corporale ale fiintei sale a doveditcontrarul. Totugi, curentul gtiintific n-a putut inc., sa. seafirme in mod atit de consecvent. Abia ginditorul Wit ideipreconcepute, repetind experimentul lui Descartes, gasegte ca,dac. mintea sa e plina de ginduri gi e framintati de indoieli,inseamna cil senzatia corporal. este aceea care ne convingede existenta procesului de gindire. Filozoful a denaturat
1
faptele: el voia s'a demonstreze existenta necorporala agindului abstract, credea ca se poate demonstra in modgtiintific adevarul supranatural al unui suflet religios gi
Behr
gut 1
N.B. F
N.B.
Joe de ouvinte: In limba germani Erscheinung tenomen" sau aparitie", iar Satin.aparenti". Nola trod.
sa auda...
pipaim,
374 V. I. LENIN
N.B.pe cind, in realitate, el constata obisnuitul adevar
senzatiei corporale...Idealisti, in sensul bun al cuvintului, sint toti
oamenii cinstii. Si cu atit mai mult social-democratii.Scopul nostru este un ideal maret. Idealistii, in accep-tia filozofici a cuvintului insi, sint niste srnintiti.Ei afirm& Ca tot ce vedem, auzim, pipairn etc., intreagalume a fenomenelor din jurul nostru este lipsit& de
Erschei-nungen
im bosenSinne**
G"N.B.
sehrgut!
existent& i ca totul se reduce la frinturi de ginduri.Ei sustin c5, intelectul nostru este singurul adevar,ca toate celelalte sint doar nista ereprezentaris, fantas-magorii, visuri nebuloase, fenomene in sensul ran al
cuvintului. Toate cele percepute de not din lumen
exterioar5 afirm& ei, nu sint adeviiruri obiective, nu
sint lucruri reale, ci doar framintari subiective aleintelectului nostru. Iar atunci cind bunul-simt se arataindignat de asemenea afirmatii, ei stiu sa, explice cumulti putere de convingere ca desi noi, cu ochii nostri,vedem zilnic cum soarele rasare la r&sarit si apune laapus, totusi stiinta trebuie sa pun& ordine in minteanoastr& pentru ca noi sa, putem invata sa, recunoastemadevärul cu ajutorul simturilor noastre imperfecte.
(
Si o gain& oarba, cum spune un proverb, mai gaseste
din cind in cind un graunte. 0 asemenea gaina oarba,este idealismul filozofic. Si el a ciugulit un graunte, §ianume ideea c5, ceea ce vedem, auzim sau pipaim in
11 lumea asta nu reprezinta obiecte sau lucruri reale. In
stiintele naturale, fiziologia simturilor, la rindul ei, seapropie tot mai mult de constatarea c5, obiectele dediferite culori pe care le vad ochii nostri sint doar nistesenzatii vizuale policrome, iar asprimea, finetea, greu-tatea, pe care le simtim nu sint altceva decit senzatiide greutate, finete si asprime. Intro simturile noastresubiective si lucrurile obiective nu exista o granita ab-soluta. Lumea asta este o lume a simturilor noastre..
Obiectele din lume nu au o existent& sin sine* si toate proprietatilesi le capita numai prin legdtura &tare ele... Numai in legatura cu oanumita temperatura este lichida apa; cind e ger, ea devine solid& si
Inserntarile subliniate on linii oblice an fog Mode de V.L Lenin tn coltul paginii.De aocea, aioi Qi tn cele oe urmeaza, dac . nu ae poste stabilion prooizie la care pasaj anumese refera observatia lui Lenin, este reprodus Intregul text al paginii respective. NoM red.
** Fenomene in sensul rtu. Nola brad.
I
N.B.
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 876
tare, iar la calduri mare se transformi in vapori; de obicei, ea curgela vale, dar cind in calea ei de de o caprttina de zaher, o parte din ea seridicE in sus.
In sine, ea nu are nici un fel de proprietate, nici un felde existentrt; ea si le capate numai prin leglitura cu alto N.B.obiecte.
Totul nu este decit o proprietate sau un predicat al naturii, carenu se incadreazi niceieri intr-o obiectivitate sau un adevAr al ei supra-natural, ci ni se infatiseazd pretutindeni doar sub forma unor fenomenemultiforme i efemere.
Intrebari le de felul: cum ar aata lumea fere ochii nostri,are' soare sau färä spatiu, fárä temperaturE, fart intelectsau fare simturi sint pur i simplu absurde, i numai niste
natEriti pot si-si bate' capul cu ele. Ce-i drept, in viati si instiinta. putem se separitin i sE clasificem la infinit, dar tot-odatt nu trebnie sit uitim crt totul constituie o unitate, cittotul se elle in steins& conexiune. Lumea este sensibila, iarsimturile i intelectul nostru sint pe de-a-ntregul lumesti.Asta nu constituie ince o ogranita, pentru om, dar eine vreasit mearga mai departe impinge lucrurile la absurd. Dacitvom dovedi cit nemuritorul suflet al popii sau neindoielniculintelect al filozofului au aceeasi nature obisnuild ca i toatecelelalte fenomene ale lumii, vom fi dovedit c5, tcelelaltefenomene shit tot atit de reale si de adevarate ca i incontesta-bilul intelect cartezian. Noi nu numai ca credem, gindim,presupunem sau ne indoim crt senzatiile noastre au o existenta,dar le sinitim cu adevarat si in mod efectiv. Si invers: intregul
senzatiiadevar i intreaga realitate se sprijina, pe simturi, pecorporale. Sufletul i trupul sau, cum se spune nu rareori
subiectul i obiectul au una i aceeasi natura empirica,sensibila, paminteasca.
4Viata, e un vis*, spuneau cei din antichitate; acumyin i filozofii cu noutatea lor: lumea e o reprezentare a
Esenta filozofiei social-democrate nu const'a in a-si into-meia adevdrul ei pe icuvintul domnului sau pe eprincipii.traditionale, ci, dimpotrive, in a-si edifice principiile ci pesenzatii corporale...
V
[123-130] Dumnezeu a plimiidit trupul omului dintr-unbulgar de lut si i-a insuflat un suflet nemuritor. De atunciexistri dualismul sau teoria cejor (WO; lumi. Una dintre
N.B.
I
IN.B.
mast,
noasta*...
376 V. I. LENIN
ele, lumea fizica, materiali, e o tic&losie, iar cealalta, lumeaspiritualt, intelectuala sau religioasa, este suflarea domnului.Filozofii au eternizat aceasta istorioarl, adica au adaptat-o
1
la spiritul vremii. Tot ce se poate vedea, auzi si simti, intr-unNB cuvint realitatea fizica, continua sa fie tratat ca ceva impur ;
in schimb, spiritului cugetator i se atribuie imparatia unuiadevar supranatural, a frumusetii si libertatii. In filozofie,ca si in religie, cuvintul slume* are un iz neplacut. Dintretoate fenomenele sau obiectele naturii nu exist& decit unulsingur pe care f ilozofia il consider& demn de atentie, si anumespiritul, pe care-1 cunoastem ca suflare a domnului; si aceastanumai pentru c& in mintea lor confuza el le apare drept ceva
N.B.
N.B.
Behrgut!!
superior, supranatural, metafizic...Filozoful care In mod realist priveste spiritul omenesc,
alaturi de alte lucruri, drept un obiect al cunoasterii ince-teaza a mai fi filozof, adica unul dintre aceia care, studiindenigma existentei in general, se izoleaza intr-o intunecata in-certitudine. El devine specialist, iar ((stiinta specialt* a teorieicunoasterii devine specialitatea
In dosul intrebarii daca in capul nostru se afl& un nobilspirit idealist sau o obisnuita, si precisa minte omeneascase ascunde Intrebarea de interes practic dná puterea sidreptul trebuie s. apartina unei nobilimi privilegiate sau
poporului simplu.Profesorii au devenit conducatori de osti in tabara raului.
In flancul drept comanda Treitschke, in centru von Sybel,iar j flancul sting Jürgen Bona Meyer, doctor in filozofiesi profesor la Bonn...
Inc& In articolul nostru precedent am vorbit despretrucul lui Descartes, pe care II folosesc aproape zilnic prof e-sorii de magie superioark &Tic& de filozofie, in fata audito-riului lor cu scopul de a-1 dezorienta. Suflarea domnului trebuiedemonstrata drept adevar. Ce-i drept, numele lui se bucurade o proasta reputatie; in fata unor liberali luminati nu sepoate vorbi de un suflet nemuritor. De aceea ei Ii iau aerulunor materialisti lucizi si vorbesc despre constiinta, desprefacultatea de gindire sau de reprezentare...
Simtim in noi existenta fizica a ratiunii ginditoare §i,in acelasi mod §i cu aceleasi simturi, simtim in afara noastr&bulgarii de lut, copacii §i arbustii. Iar ceea ce simtim In noisi ceea ce simtim In afara noastra nu difer& prea mutt intreele. Amindona se incadreaza in categoria fenomenelor sensi-bile, in materialul empiric, si amindoua formeaza un obiect
Despre modul cum trebuie facuta distinctieal simturilor.
II
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 377
intre simturile subiective i cele obiective, intre launtric §iexterior, Intro 100 de taleri reali §i 100 de taleri fictivi, vomvorbi cu alt& ocazie. Ceea ce trebuie sa intelegem aici esteca gindul launtric i suferinta launtrica au, in egala masura,o existent& obiectiva si ca, pe de alta parte, lumea exterioaraeste in mod sub;ectiv strins legata de organele noastre...
Sa-i dam cuvintul lui Jiirgen ins*: ssi cel ce din prin-cipiu e necredincios va ajunge de fiecare data la adevarul,filozofic demonstrat, ca in ultima instant& orice cunoasterea noastra se bazeaza, totusi, pe o credinta oarecare. Existentainsasi a lumii sensibile ; materialistul o accept& si el tot pe
baza de credinta. El nu posed& o cunoastere nemijlocita a
lumii sensibile ; ceea ce cunoa§te in mod nemijlocit estenumai reprezentarea despre lume pe care §i-o face in minteasa. El crede ca acestei reprezentari ii corespunde ceva ce e
reprezentat, cii lumea reprezentata e chiar asa cum §i-oreprezinta ; el crede deci in lumea exterioara sensibila pe bazadovezilor furnizate de mintea sa*...
Credinta lui Meyer este *filozofic demonstrata, si totusiel gtie doar ca nu gtie nimic, ca totul nu este decit credinta.El este modest in ce priveste cunoasterea §i stiinta, dar e cutotul lipsit de modestie in ce priveste credinta i religia. Lael, gtiinta §i religia se confunda mereu intre ele ; nici unanu are, pe cit se pare, prea mare importanta pentru el...
Asadar, este filozofic demonstrat ca s-a terminat cutoata stiinta noastra s. Pentru ca amabilii nostri cititorisa inteleaga acest lucru, ne permitem sii le facem cunoscutca recent a avut loc o adunare general& a tagmei filozofilorla care a fost adoptati in mod solemn hotarirea de a se scoatedin circulatie cuvintul stiinta, iar in locul lui sa se punacuvintul credinta. De acum inainte a sti inseamna a crede.Nu mai exista
Totusi, domnul profesor se corecteaza singur si afirmatextual: credinta in lumea sensibila este o credinta inpropriul nostru spirit. Asadar, totul si spiritul, §i naturase sprijina tot pe credinta. Singura liii greseala e numai aceeaca vrea sa ne impuna si noua, materialif tiler, o rezolutieadoptata de tagma lui. Pentru noi aceasta hotarire nu areputere de lege. Noi ne mentinem la vechea terminologie,pastram pentru noi cunoagterea §i lisam credinta in seama
popilor §i a doctorilor in filozofie.
N.B.
N.B.N.B.
N.B.
N.B.
sehrgutl
N.B.gtiintl...
ZO
878 V. I. LENIN
N.B.
N.B.
NB.
N.B.
Fireste, etoate cunostintele noastre* se bizuie si ele pesubiectivitate. S-ar putea ca prin zidul de care, lovindu-ne,am putea s& ne spargem capetele si pe care din aceasta cauz&ii considefam impenetrabil s treaci, fdra, a se lovi, spiri-dusii, ingerii, diavolii i alti strigoi sau ca intregul globpamintesc nici sä nu existe pentru ei dar ce ne privestepe noi? Ce ne pas& non& de o lume pe care n-o simtim i pecare n-o percepem?
S-ar putea ca ceea ce oamenii denumesc ceatl i vintsa fie in realitate, pur obiectiv, sau *in sine fi pentru sine*flaute sau contrabasuri ceresti. Dar tocmai de aceea nu neintereseaz& citusi de putin aceasta obiectivitate absurda.Materialistii social-democrati nu se ocup& decit de ceea ceomul percepe prin experienfd. Din aceast& experientlTfaceparte si propriul salt spirit, facultatea sa de gindire sau dereprezentare. Ceea ce ne este dat prin experienta poart& lanoi denumirea de adevar i constituie pentru noi singurulobiect al stiintei...
De cind Kant si-a facut o specialitate din critica ratiuniis-a constatat c& singure cele cinci simturi ale noastre nu sintsuficiente pentru experienta, ca trebuie s& intervina siintelectul...
Dar marelui filozof i-a fost peste putin ta. s& dea completuitilrii povestea cu lutul, s& elibereze complet spiritul din
v negura spiritualista, sa despart& complet stiinta de religie.Josnical lorprcontceplie defrret materiei,eluocr.nl insine *,
mai mare sau mai mica, ni§te prizonieri ai InelatorieiA idealiste care se sprijin& exclusiv pe credinta in caracterul
metafizic al spiritului uman...De aceasta mica shibiciune a marilor nostri critici cant&
s'a profite filozofii oficiali prusieni pentru a confectiona dintr-insa un nou chivot al legii, ce-i drept cit se poate de jalnic.
tCredinta idealist& in dumnezeu spune J. B. Meyernu este, desigur, §i nu va fi niciodatl o cunoastere ; dar totatit de clar este ca nici necredinta materialista nu este o cu-noastere sica ea nu e altceva decit o credinta materialistä, carenici ea nu poate sa se transforme vreodat& in cunoastere*...
VI
1
[130-136] Ei cinta en totii acelasi refren: sTnapoi laKa nt! e. De aceea chestiunea in discutie prezinta o impor-tant& care depapste marunta persoualitate a generalului
11
sau
II
adevarul supranatural, a fent din toti filonfu, mesura
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 879
Jurgen. Ei vor sa se inapoieze la Kant nu pentru ca acestmare ginditor a dat o puternici lovitura basmului cu sufletulnemuritor care se afla in lutul cel pacatos i el a datintr-adevar o asemenea lovitura ci pentru ca, pe de altaparte, sistemul lui a lasat deschisa o portita prin care potstrecura din nou prin contrabanda patina metafizica...
Este cit se poate de clar ca toata aceasta falsa intelepciune se sprijinape o gre,ita folosire a intelectului nostru. i nimeni nu s-a straduit inchip atit de con§tient §i cu atita succes sa studieze acest intelect, sitcreeze o §tiinta a teoriei cunoalterii ca Immanuel Kant, cel atit deadmirat de toti. Dar intro el §i epigonii lui de azi exista o deosebireesentiala. In mareata luptii, istorica impotriva raului, el s-a aflat departea cea buna ; el s-a folosit de geniul sau pentru a contribui la dezvol-
NB.N.B.
tarea revolutionara a §tiintei, in timp ce filozofii nqtri oficiali prusieniau intrat cu qtiinta* lor in slujba unei politici reactionarem
Manevra prin care Kant a izgonit metafizica din templui-a lasat deschisa o portita dosnica este clar rezumata
singura fraza din introducerea sa la sCritica ratiuniipure*. Neavind la indemina textul respectiv, am sa citezdin memorie. Aceasta fraza suna astfel: eunoasterea noastrase limiteaza la fenomenele lucrurilor. Noi nu putem §ti ce sintlucrurile in sine...
Nu se poate contesta ca, acolo unde sint fenomene,este §i ceva ce apare*. Dar daca acest ceva ar fi insu§ifenomenul, daca ceea ce apare e chiar fenomenul? N.B.Fiindca n-ar fi de loc nelogic sau nerational daca,pretutindeni in natura, subiectele §i predicatele ar fide acelali gen. Dar de ce trebuie numaidecit ca ceeace apare sa, fie eu totul de alta natura decit feno-menul? De ce nu pot lucrunle opentru noi* §i lucrurilesin sine*, sau aparenta i adevarul, sa fie alcatuite
din aceemi substanta empiricii, sit fie de aceeasinatura?
Raspuns: pentru ci. i in mintea marelui Kanta existat superstitia unei lumi metafizice, credintain inferioritatea lumii simturilor i intr-un adevarsupranatural, nesensibil, extraordinar, care trebuiesa se afle neaparat indaratul ei. Propozitia: acolounde exist& fenomene pe care le putem vedea, auzisau pipai, trebuie sii se ascunda §i altceva, care poartadenumirea de adevarat sau maret, pe care nu-I putemvedea, auzi sau aeeasta propozitie, orice ar spuneKant, este nelogicam
N.B.
N.B.
N.B.
Joo de ouvinte intradnotibil. In limbo, germanS Erscheinung aro In afara eeneuluide denomen, i pe aoela de eaparities. .Nota trad.
28*
siintr-o
JI
pipai:
380 V. I. LENIN
N.B.
Erschei-nungen
im bOsenSinne desWortes*
N.B.
foartebine!
foartebine !
N.B.
Intelectul trebuie sä opereze numai in legäturti,
constientã cu experienta materialista, §i orke incer-
care de a recurge la intunecata incertitudine se dove-deste inuti1i §i absurd5,.
Dar, dupit cum poveste§te Heine, domnul profesorde la Kiinigsberg avea un servitor, un om simpludin popor, pe nume Lampe, pentru care, cum se spune,castelele din Spania erau o necesitate sufleteasci.Filozofului i s-a fäcut milk de el si a emis urmätoareadeductie: dat fiind cä lumea experientei este stringlegatit de intelect, ea nu ne of era decit o experientitintelectualã, adici fenomene sau frinturi de ginduri.Lucrurile materiale, care sint cunoscute prin expe-rientit, nu sint adevrtruri autentice, ci numai ni§tefenomene in sensul riu al cuvintului, ni§te fantomesau ceva aseminiitor. Lucrurile adeviirate Insã, lucru-rile *in sine*, adevärurile metafizice, nu pot fi cunos-cute prin experienta, ci trebuie crezute, potrivitcunoscutului argument: uncle este un fenomen, trebuie0, fie si ceva (metafizic) ce apare.
In felul acesta a fost salvata credinta, a fest salvatsupranaturalul, ceea ce i-a convenit de minune nunumai servitorului Lampe, dar §i profesorilor germaniin slupta cuItura1.s dusa de ei pentru sinstruireapoporului s si impotriva detestabililor social-democrati,care sint cu totul necredinciosi. In aceasti privinta,Immanuel Kant s-a dovedit a fi omul de care aveaunevoie ; el i-a ajutat sä giiseascl mult doritul punct
de vedere de mijloe, care, dad nu este stiintific, in orice
caz este practic...Social-democratii sint ferm convinsi cri iezuitii
clericali sint mult mai putin periculosi decit cei elibe-nth*. Dintre toate partidele, cel mai respingittor este
partidul de miiloc. El se foloseste de culturi si de
democratie ca de o falsfi eticheta cu care cauti siistrecoare poporului marfa lui falsificatii i sii discre-diteze principiile autentice. Ce-i drept, acesti oameniinceara sa se scuze, spunind cii ei procedeaza a§acum le dicteaza, constiinta si cum ii ajutii mintea;
noi credem, fireste, cii ei stiu putine lucruri, darcanaliile astea nu vor sil stie nimic §i nu vor sii Inv*nimic...
Penmen', In sem] riu al euvintului. Nola Irad.
§i
1
135
bit miferabfe ,93ourgeoidroirtfrip1t, melte bad Molt aus
aieht unb ed ftlieftlit, wenn nittd mehr baran au Denbienen ift, ohne %theft unD ohne 2ohn aufd 13ffafter merit
Ta gelyn ihm berm bie 9Iugen grog auf. a mitt: ihmbet csIbeatidmud nertrieben; unb fo bebiirfen mit aur 9.1offd,
baling weber einer aarten 13dbagogif, mach 991ofed unb bie
Troketen. Unfere Böglinge, bie mobernen 2o1)narbeiter,
filth mobt qualigaiert, urn tali. Crinfitt in Die foam!.
etteinungin_ald bad Material bertkoretif,tya_roillen-7 ( I "V)bemofratifchc 'Pbitofooftie an be(ommen, melte bie Taut:
"ItoffIit.maagb,theit, ber erisibrungdmagigen, empirtfAtn,materiafiftiften, ober TIMM
Don ber
man fo miff, aut jgbjeftioen ////-1.--ITilaDibett einei3eitd, auf bie anbete Sent ler
qtranaganten ober ilbergefd)nappten Siletapborit mail Au
(rennet' meig.
Vie in bet 13ofitit bie Tgrteien melt unb mebt fit inmit mei 2aget grunt..., Diet 91rbeitnetnner unb bort
9Irbeitgeber, analog Der dfonomifcben gntruidlung, melte
bie 9Jlittefffaffen littet unb auf Broeittennung in 93efittei r...,0
ftaftia.amei Qienerntflaffen: tu tlifol-Mitertro-triiiii5 iii. il / I,unb tiabenittje logfteuert, fa teilt fit owl) bit
6tfArifer ribit-Varncil en-yer7Tie-3ioWeTijiebir unb // ,/-- .
oThItttiliiirggiAttgert ua fattier mit atlettei Tamen_,S;tra.,.... /tinter.
!-1)
tjlegLizslt GtrOm_ung. Mit fteuern bet qntfcIRSCriVelt, dbet Moot. itt Obealifteri nennen fit Die reaftiondrengtetraitebUifer, unb 93tateriatiften die bidezigentieif3en,
melte fit angelegen fent laffen, ben menftliten ntefleft
Atic. / vom inetapfinfiften 8auber au cribber, Tamit Tamen unbn
:brand) bidbiet hat auftommen fallen.
aTIgerThemierrilfnengUnmflaattbegen biantiebnermieraftelet
6 I 93ergfeiten mit Die beiben Tartelen mit Dem geften unb
i igliiffigen, Dann tiez_Zmartiged-4.11.-Dez--49;14fte-.--- Gadoafter1,1 unftare fel-ftroom rlicjine Olieneralnatur
[381
,
0 paging din cartea lui J. Dietegen&Wei ecrieri filozolice. cu Insemnarile lui V.I. Lenin
Alicporal
igiffen.
hey' .11.ta_genfualiften,..cleat iteLlifte..aeglifferulito.:-...(AL!,Eften
Sg-al
" ung
)or 9lugen, bat bit
./11 ./e)einen teflon
4
,iii)
'
:
i
y l 1(
I/67 h:2___, , ..,iv ,
o
011sERVATn PE MARGINEA CAATIT MA DIEMEN 883
De vremea lui Kant ne desparte aproape un secol ;intre timp au trait Hegel si Feuerbach, a iesit invinga-
toare nefasta orinduire burghea, care jefuieste po-porul si care, atunci cind nu mai are ce ia, 11 arun-ci in strada., munci i DIA salariu...
Discipolii nostri, muncitorii salariati din zilelenoastre, au pregatirea necesara pentru a intelege, insfirsit, filozofia social-democrati, care stie s fad,deosebire intre fenomenele naturii ca material al ade-värului sau stiintific, experimental, empiric,materialist, sau, dad, vreti, si subiectiv, de o parte,
.......supranaturali,si metafizica pretentioasi, sau de alti
parte.Dupii cum in politica corespunziitor ea dezvol-
tarea economick care tinde spre eliminarea piturilormijlocii i spre aparitia de proprietari si de oamenilipsiti de avere partidele se grupeazi din ce in cemai mult in doul tabere: de o parte salariatii, iar decealalta, parte patronii, tot asa si stiinta se impartein doll& clase fundamentale: metafizicienii de o parte,fizicienii sau materialist'', de alta parte. Elementeleintermediare si sarlatanii conciliatori, sub cele maidiferite etichete spiritualiti, senzualisti, realistietc. etc. , nimeresc in drumul lor cind intr-un curent,and intr-altul. Noi eerem o atitudine categorica, clarLIdealist' se intituleaza obscurantistii reactionari,iar materialisti trebuie sib, fie numiti toti cei care tindsa izbEveascil intelectul uman de panglicaria meta-
Pentru ea denumirile i definiiiIe sä nu pro- scrisvoace confuzie in rindurile noastre trebuie sä avemmereu in vedere cä totala lipsa de claritate care dom-neste in aceastri problemit n-a permis si se ajungb, la 1876o terminologie precisi.
Dad am compara unul dintre cele doll& partideen nn corp solid, iar pe celälalt cu un corp lichid,Inseamnä ci la mijloc se all& un soi de terci. Aceasti 1! N.B.
obscula imprecizie constituie una dintre caracteris- sehr gut 1ticile generale ale tuturor lucrurilor din lume. Numaiintelectul sau stiinta este in masuri sit introduca, clari-tate in acest domeniu, asa cum pentrn determinareacãldurii si frigului a creat termometrul si a convenitsä considere drept punct de inghetare limita precisicare sepal& variatele temperaturi in doui clase dife-
2 poliin filo-
zofie
$
N.B.
N.B.
N.B.
N.B.
N.B.
9 I
sa-ilasindu-1 fOra
fizica.
In
i.
teoretic
884 V. I. tANIN
Scopulhii estes6 con-cilieze"
N.B.
N.B.
N.B.
rite intre ele. Interesele social-democratiei cei ca infelul acesta sa, se procedeze §i cu intelepciunea lumn,cer ca totalitatea gindurilor si fie impartita In don&categorii, §i anume in fantezii idealiste, care au nevoie
N.B.
N.B.
de credinta, qi In produse ale unel gindiri materia-
liste lucide.
VII
[136-142] Noi, social-democratii, sintem atei§ti
nereligio§i, §i totu§i noi avem o credinta ; cu alte
cuvinte, prapastia dintre noi §i oamenn religio§i esteadinca. §i iargä, dar, peste ea, ca peste orice prapastie,poate fi aruncata o punte. Intentia mea este sa-idue pe tovara§ii mei democrati pe aceasta punte §ide acolo sã le aria deosebirea ce exist& intre delertulin care ratacesc credincio§ii §i acel pamint al fagaduin-tei in care domnelte claritatea §i adevirul.
Pentru cre§tini, porunca cea mai dint& glasuie§te:ube§te-1 pe dumnezeul tau mai presus de orice, iarpe aproapele tau ca pe tine insuti A§adar, dumnezeumai presus de orice l Dar ce este dumnezeu? El einceputul §i sfir§itul, fäcatorul cerului §i al pamintalui.Noi nu credem in existenta lui §i totu§i gisim unsens rational in porunca de a-1 iubi mai presus deorice...
Trebuie s intelegem c, de§i spiritul este menitsá domine materia, aceasta dominatie trebuie neaparatsa ramina foarte timitatd.
libertate (Cu ajutorul intelectului nostru putem sa stapinim
lumea material& numai in mod formal. In unele aspecteci putem, eventual, sa orientam schimbarile §.1 mi§carile
necesitate I ei a§a cum credem de cuviinta, dar, in ansamblu,
N.B.libertate
cinecesitate
ceea ce e esentialmateria en géneral*ramine maipresus de spintul uman. tiinta reu§e§te sa transformeenergia mecanic& in caldura, electricitate, lumina,energie chimic& etc. ci s-ar pates ca ea sa transformeenergia in materie §i materia in energie §i sa le prezinteca forme diferite ale uneia §i aceleiaci esente, dar eanu poste sa schimbe decit forma, in timp ce esenta
famine eterna, invariabili §i indestructibila. Intelectal
I n general. Noin Irad.
*.
OBSERVATII PE MARGINEA arrn LUI DIETZGEN 8g5
poate a& afle cäile schimbirilor fizice, dar ele nu sintdecit cäi materiale, pe care spiritul increzut poatedoar s le urmeze, dar nu s& le prescrie. Un om cumintea intreaga, nu trebuie a& uite nici un moment c5,,impreunä cu sufletul nemuritor s cu ratiunea, caree mindr& de facultatea ei de cunoagtere, el nu e, totugi,
decit o pirticic a. subordonat5, a lumii, degi tfilozofiis
nogtri contemporani tot mai practic& procedeul lorarticifial de a transforma lumea real& intr-o repre-zentare a omului. Porunca religioasi: iubegte-1 pedumnezeul tku mai presus de orice, inseamnã in limba-jul unui bun social-democrat: iubegte i venereazalumea materialä, natura fizicä sau existenta sensibil&ca pe o cauza, primar& a lucrurilor, ca pe o existent&far& inceput gi Mr& sfirgit, aga cum a fost, este gi va fiin vecii vecilor...
Fenomen corporal, fizic, sensibil, material este )
denumirea ce se dá genului universal din care faceparte tot ce existä, ponderabil sau imponderabil,trupul i sufletul...
Cu toate cä contrapunem spiritualului corporalul,intro ele nu exista, totugi, decit o deosebire relativ& ;avem de-a face cu dou& feluri de existenta, nici maimalt i nici mai putin opuse decit pisicile i ciinii, care,in ciuda cunoscutei lor dumãnii, fac totugi parte dinaceeagi elm/ sau familie, i anume din familia anima-lelor domestice.
tiinele naturii, in sensul ingust, obignuit alcuvintului, oricit de clar ar dovedi ele originea spe-ciilor gi provenienta lumii organice din cea anorganici,nu ne pot oferi o conceptie monisa despre lume (oteorie despre unitatea naturii, adica, despre unitateaspirituluis gi a ematerieis, a organicului gi anorga-nicului etc.), spre care nazuiegte cu atita ardoareepoca noastri. *tiintele naturii reugesc sä furl toatedescoperirie lor numai cu ajutorul intelectului. Par-tea vizibilä, ponderabill i tangibili a acestui organ,ce-i drept, face parte din domeniul gtiintelor naturii,dar functia ei, gindirea, formeaz& de pe acum obiec-tul unei gtiinte aparte care poate fi denumit&teoria cunoagterii sau dialecticá. Aceastit din urmis
libertate
necesitate
N.B.
der& a gtiintei, adic& intelegerea sau neintelegereafunctiei spiritului, este, agadar, patria comun& areligiei, a metafizicii gi a clarititii antimetafizice. Aicise aflii puntea care duce de la Injositoarea robie super-
N.B.
§i
N B..
logica,
§i
N.B.
886 V. r. LENIN
MonistischeWeltan-
schauung*
Partidul
I ilozofia
N.B.
istitioasit la libertatea smerita ; 5i in imperiul libertatii,care e mindra de capacitatea ei de cunoa5tere, dom-ne5te smerenia, adica supunerea fata de necesitateafizica, materiala.
Inevitabila religie, care pentru afilozofis se trans-forma intr-o inevitabil& metafizica, pentru minteaomeneasca sanatoasa, 5tiintifica, se transform& ininevitabila necesitate teoretici a unei conceptii moniste
despre lume. Energia-materie existenta, care poarta,
denumirea de lume sau existenta, este mistificatide catre teologi i filozofi, care nu inteleg ca materia
intelectul sint de acelali gen 5i care li reprezintain mod eronat raportul existent intro ele. Asemeneaconceptiei noastre in domeniul economiei politice,materialismul nostru este 5i el o cucerire 5tiintifica
'stoma. A5a cum ne deosebim in mod cu totul cate-goric de sociali5tii din trecut, tot a5a ne deosebim5i de materiali5tii de altädata. Ceea ce avem comun cuace5tia din urma este numai faptul ca noi consideram
materia ca premisa sau fundamentul primordial al ideii.
Pentru noi materia este substanta, iar spiritul accidenta; fenomenulempiric este pentru noi genul, iar intelectul este doar o specie sau oforma a lui...
Acolo uncle exista intelect, cunoaltere, gindire, con5tiinti, trebuiesa existe i un obiect, o materie, care formeaza obiectul cunoa5terii 5icare, tocmai ea, constituie principalul. Avem de-a face aici cu vecheaintrebare care ii separa pe materiali5ti de ideali5ti: ce este *principal*
materia sau intelectul? Dar aceast& intrebare nu este, proprin-zis,nici ea o intrebare, ci doar o fraza, doar o in5iruire de vorbe. Adevaratadivergent& dintre partide consta insa in aceea c unii vor sa fax& din
lume un fel de vrajitorie, iar altii nu vor sa audit de apt ceva...
Vezi Dat fiind ca: toate fenomenele naturii nn pot fi per-
p. 142** ceputenoastre
de noi5i ele
decit en ajutorul intelectului, toate perceptiilesint tot fenomene intelectuale. Perfect adevarat.
?)) Dar printre aceste perceptii exist& 5i o perceptie speciallsau un fenomen special, care in mod special poarta denu-mirea de intelectual*, 5i anume obipuita minte omeneasca,spiritul, intelectul sau facultatea cognitiva, in timp ce totrestul, intreaga masa poarta denumirea de materie. In conse-cinta, totul se reduce la aceea ca materia, energia 5i intelectulau, fiecare in parte 5i toate laolalta, una 5i aceegi origine.
Coneeptia rnonisti despre lume. Nola Ira.Vezi voluniul de IRO, p. 387. Nola red.
1
§i
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 387
A pune problema daci fenomenele lumii trebuie consi-derate drept intelectuale sau materiale inseamn& a te pretala o jalnic& disputi verbalk Ceea ce intereseazi aici este dac&
N.B.
N.B.toate lucrurile sint de acelagi gen sau dack dimpotrivk lumeatrebuie s& fie impärtitä intr-o vrIjitorie misterioasä, suprana-turalk de o parte, gi in lut murdar gi natural, de alt& parte.
Pentru a ne litmuri in aceast& privintl, nu este de ajuns sädeducem totul din atomi ponderabili, aga cum faceau vechiimaterialigti. Materia nu este numai ponderabill ; ea este gimirositoare, luminoask sonor&gi de ce n-ar fi N.B .
Prejudecata cI obiectele care cad sub simtul pip&ituluisint mai ugor de inteles decit fenomenele auzului sau alesimtului in general i-a dus pe vechii materialigti la specula-
lor atomistice, i-a impins sä fac& din ceea ce ei consi-derau el e palpabil cauza primari a lucrurilor. Notiunea dematerie trebuie sl fie librgitL Din ea fac parte toate feno-menele realit&tii, prin urmare gi facultatea noastrit de acunoagte, de a explica.
Iar cind jdeaijtjj dau tuturor fenomenelor naturii denu-mirea de ereprezentrin* sau le calificl drept .intelectuale*,noi putem lesne admite cä aici avem de-a face nu cuain sine 0, ci numai cu obiecte ale simturilor noastre. La rindulsau, idealistul va fi gi el de acord ca printre ceea ce percepemcii simturile §i denumim lume obiectiv& [142] exist& i unlucru aparte, un fenomen aparte, care poarta denumirea desenzatie subiectivk suflet sau constiintil. In consecintkeste absolut clar ci obiectivul gi subiectivul fac parte din
acelqi gen, c& trupul i sufletul sint alcatuite din acelagi
material empiric.Pentru omul lipsit de prejudecati nu poate fi nici o indo-
iali cit materialul spiritului, sau, mai exact, fenomenul defacultate cognitivk este o parte a lumii gi nu invers. Intregul itguverneazi partea, materia guverneazrt spiritul, cel putin
in ceea ce e principal, cu toate cii uneori lumea este guver-Data de spiritul uman. In acest sens trebuie deci sii iubim
venerim lumea material& ca pe cel mai pretios bun alnostril, ca pe o cauzl primara creatoare a cerului gi a
N.B .
N.B.
Dacii social-dernocratii ii zic materialigti, prin aceast& denumire II
ei nu vor srt arate altceva decit ca nu recunosc nimic din ceea co depa-
gegte limitele unei minti omenegti care functioneazi in mod gtiintifizgi ca once vr6jitorie trebuie sa inceteze...
ciile
lucruri
piimintului...
?
i ralionall?...
gis0
388 V. I. LENIN
INCOGNOSCIBILUL
0 PROBLEMA FUNDAMENTALAA FILOZOFIEI SOCIAL-DEMOCRATE
(sVORWART So, 1877)
[143-147] Popii i profesorii sint de acord intre ei atuncicind contesta Ca intelectul uman poseda o
claritatefacultate cognitiva,
N.B. absoluti, or), el poate ajunge la o deplina, si vor sa-imantilla cu orice pret caracterul unei minti marginite, deom supus...
Filozofii de profesie au facut un pas inainte si au inlocuitstiinta cereaseä cu una piminteasci; dar aici ei s-au situat,in
cledin urma, pe aceeasi pozitie ambigua ca wrogre-
N.B. sistiei. in politica. Acelasi amestec de incapacitate si rea-vointa care-i tine pe acestia departe de libertate ii impiedicape profesori sa ajunga la intelepciune. Ei nu vor sa renuntela incercarile lor de a descoperi mistere i cred ca, dad, nuin ceruri i in sfintele taine, apoi cel putin in natura trebuiesa existe ceva misterios, Mcognoscibil, iar in esenta Meru-rilor si in ratiunea trebuie sa existe o bariera abso-
N.B. luta sau limite ale cunostinfelor noastre despre natura s.
Social-democratia are obligatia de a lua pozitie impotrivaunor asemenea mistici incorigibili si de a sustine nemar-ginirea radicall a intelectului omenesc.
Sint, desigur, multe lucruri neintelese, si eine ar putea si conteste
acest Meru?...
Capacitatea intelectului omenesc este atit de nemarginita, Mat, pemisura ce timpul trece, el face mereu noi descoperiri, in lumina caroraintreaga eruditie a trecutului ne apare de fiecare data ca o total/ igno-ranta. Si cu toate cä eu Bustin in felul acesta ca sintem inzestrati cu ocapacitate absoluta de cunoastere, sint, totusi, perfect constient demarginirea tuturor oamenilor si a tuturor vremurilor, asa ca, in ciudatonului meu increzut, sint, in fond, un om cit se poate de modest...
si
ultima,
111
11
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN
Intelectul are, poate, un rol de comandi, dar numai hiraport cu niste soldati de rind, cu cele cinci simturi alenoastre si cu obiectele materialo din lume...
*In lumea asta * nimeni n-a auzit vreodath de un intelectcare 0;4 depaseasa pe cel omenesc. Dar istoria nu ne spunecum arat'a slumea cealalta*, cu ingerii, spiridusii si nimfele ei.3i chiar dad% am erode in asemenea copilarii, chiar dad, am admiteca; in luni si in stele se plimb5, spirite nepimintesti, ele ar trebui,totusi, dm& vor sa, fact chifle, st le plimIdeasci din faint, iarnu din tinichea sau din lemn. 3i, tot asa, dad, aceste spirite supra-naturale ar fi inzestrate cu rat,iune, aceasta ratiune ar trebuisa, fie de aceeasi naturt generalt, st alba aceeasi structurt caa noastri...
389
N.B.
Dact in cer si in lumea de dincolo exist& lucruri care au cu totulalta, structurt decit cele de pe 0:mint, atunci ele trebuie sit poarte sialto denumiri ; si cum noi nu putem vorbi aceastil limb& (a ingerilor),se cuvine sii acorn atunci chid este vorba de eceva superior*, meta-fizic sau misterios.
E ceva uimitor si totusi adevirat I Un asemenearationament constituie, pentru dilozofi*, cevanemaipomenit. Kant a spus, si ei repett si azidupa el intr-una: noi nu putem intelege decitfenomenele naturii; ceea ce se ascunde propriu-zis versusindiratul lor olucrul in sine* sau misterul Kantfamine incognoscibil. 3i, totusi, aceastii, mistict si
toatal aceasta taint nu este altceva decit ideeaabsurd& pe care acesti domni si-o fac despre lute-lect...
Existii, ce-i drept, si lucruri neintelese si incognoscibile, existt silimite pentru capacitatea noastri de cunoastere ; dar numai in sensulobisnuit, asa cum exist& lucruri pe care nu le putem vedea sau auzisau cum exist& limite pentru ochii si urechile noastre...
Repot: cauza oricarei superstitii, a oricarei metafizici religioase sif ilozofice o constituie ideea exageratt pe care ne-o facem despre intelec-tul nostru, cerintele nerationale fatal de capacitatea noastra, de intele-gore, cu alte cuvinte ignoranta noastrt in domeniul teoriei cunoasterii...
[149] La inceput a trebuit 85, biruim metafizica sau ideile ultra-excesive pentru ca A putem ajunge la intelegerea lucidt cli, intelectulnostru este o facultate obisnuita, formal5 mecanica...
no V. t. LENIN
LIMITELE CIJNOATERII(eVORWARTS II, 1877)
[151-152] Redactia ziarului eVorwärts * a prirnitde curind o scrisoare anonim& pe aceast& temã, scriside un specialist in materie, care incearci s& demonstreze,in mod cu totul obiectiv, c& filozolia §i social-democratiasint doll& lucruri deosebite, ca cineva poate deci in dep1in4sinceritate s& Lea parte din partid fir& sil fie de acordcu dilozofia social-democrata*, de unde rezult& c& orga-nal central al partidului n-ar trebui A ingiduie ca ni§tedezbateri filozofice 0, capete numaidecit un caracterde partid.
Redactia ziarului 8Vorwarts* a fost destul de amabil& sa-mi per-mit& sa, iau cuno§tint& de continutul acestei scrisori, care era in strins&legatura cu articolele mele. Ce-i drept, autorul scrisorii ui-a exprimatin mod expres dorinta ca obiectiile lui sit nu constituie un prilej de dis-cutie publica, deoarece, dap& cum spune dinsul, intr-o polemic& depresi nu pot fi, in nici un caz, tratate in mod temeinic asemenea ches-turn; eu ins& cred, totuf 1, ca nu voi comite o indiscretie prea mare dac&voi porni de la obiectiile §i reproprile lui pentru a himuri o chestiunecare constituie o preocupare atit pentru mine §i pentru dinsul, cit §i
dup.& cum reiese din interesul general trezit de ea pentru intreaganoasträ, generatie. In ce prive§te temeinicia cu care trebuie tratat&problema, mi se pare cii, tomurile voluminoase nu constituie un mijlocmai potrivit decit ni§te scurte articole de ziare. Dimpotriva, exist& depe acum atitea scrieri prolixe in acest domeniu, incit tocmai din cauzalor o bun& parte din public nu mai manifest& nici un interes pentruasemenea problema.
Mai intii de toate, nu sint de pärere a filozofia§i social-democratia sint lucruri diferite, far& nici
N.B. o legatur& intre ele. Ce-i drept, poti fi un membruactiv al partidului §i, in acela§i timp, un dilozof
N.B.N.B.
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 391
critic + sau, poate, chiar un bun crestin. In practicäIII
trebuie a& fim cit se poate de toleranti i, fir&indoiali, nici un social-democrat nu se va gindisi-i lac& pe membrii de partid s poarte uniforma.Dar oricine e pätruns de respect fat& de stiint&trebuie srt imbrace o uniform& leoreticd. Uniformi-tatea teoreticö, i unanimitatea sistematic& depireri este un tel urm&rit de mice stiint& si con-stituie, totodati, un avantaj al ei...
Social-democratia nu urmäreste stabilirea unorlegi eterne sau flurirea unor institutii definitive,a unor forme impietrite ; ea nazuieste spre fericireagenerall a neamalui omenesc. Luminarea spiri-tual& este tocmai mijlocul indispensabil prin carepoate fi atins acest tel. Este instrumentul cunoas-terii, un instrument mIrginit, adic& subordonat ;ne der& cercearile stiintifice notiuni adeviirate,adevärul in forma sa cea mai inalt& si de ultimainstant& sau numai niste jalnice surogate pestecare domneste incognoseibilul? Intr-un cuvint,tot ceea ce numim leoria cunoagerii este o chestiunesocialist& de prim& importantd...
[156-160] Despre Kant se spune ca sistemullui +a stabilit cu destula precizie limitele cunoasteriiformaler. Dar tocmai acest punct de vedere 11contestam noi cu cea mai mare tarie, tocmai inacest punct filozofia social-democrata se separlcu totul de cea profesionala. Kant n-a stabiliten destul& precizie limitele cunoasterii formale,deoarece prin binecunoscutul säu ducru in sine sa lisat sa persiste i credinta intr-o alt& cunoastere,de ordin mai inalt, intr-o ratiune supraomeneasci,
supranaturalL Cunoastere formal& I Cunoastere anaturii I tFilozofiis pot rivni oricit s ajung& la oalt& cunoastere, dar ar trebui sä ne arate undoexist& o asemenea cunoastere i in ce const& ea.
Despre cunoasterea adevaratl, de care nefolosim in viata de toate zilele, ei vorbesc cu acelasidispret cu care vorbeau vechii crestini despreslabiciunea eirniis. Lumea real& este un efeno-men > imperfect, iar adevirata ei esent& este unmister...
feuomen, aparilie. Nola Iroj.
N.B.
N.B.
Phänomen*
N.B.
892 V. I. LENIN
N.B.Doti pretutindeni stiintele naturii se multumesc doar cu
fenemenul, de ce s5, nu se multumeasc5, ele i cu fenomenologiaspiritului? tnda,r5,tu1 tlimitelor cunoasterii formale. se afli inpermanent5. ratiunea. metafizici, nemkginit5 superioarii, iarInd5,r5tu1 filozofului de profesie se afla, teologul, precumsincognoscibilul *, care e comun amindurora...
Dar ce este incognoscibilul? intreabl autorul susmentionateiscrisori adresate redactiei ziarului Vorwärts"?...
Si la aceasti intrebare filozoful de profesie ne dä un raspuns Incare ne arati c. oftinfarea*, ca repaus absolut, nu poate in nici un felsd se transforme in mivare absoluld a glndirii. Prin aceste cuvinte, aratäin continuare oponentul nostru, este definitä limita cunoasterii, athc5.incognoscibilul. Dar rezulta, oare de aici cli trebuie sa, negim existentalui, cã trebuie sä riminem departe de el? Se intelege cä nul Orice incer-care stiintifici de a ne apropia de el, de a-I intelege sau, cel putin, dea-I pricepe ne apropie de punctul obscur i arunci asupra lui o luminänouä, chiar du& nu vom reusi niciodat5, s5.-1 15,murim Sn intregime.Iar urmirirea acestui tel este sarcina filozofiei, spre deosebire de aceeaa stiintelor naturii, care nu se ocup5, decit de ceea ce este dat si nu explicãdecit fenomenele.
Explic5, fenomenele: Fenomen I Hm hullMadar, obiectul filozofiei incognoscibilul este o
pasire ca,reia noi, cu ajutorul facultatii noastre de cunoastere,putem, ce-i drept, smulgem din cind in cind cite o pani,
N.B. dar pe care nu vom fi in stare niciodati s-o jumulim complet,asa c5, ea e sortitä sa, ramini pe vecie incognoscibila. Dad, vomprivi mai indeaproape penele pe care le-au smuls, in decursulistoriei, filozofii, vom recunoaste i pasirea insasi; aici estevorba de mintea omeneasc5. I Si astfel ne-am inters iarasi lapunctul boaritor care-i desparte pe materialisti de idealisti:
N.B. pentru noi spiritul este un fenomen al naturii, iar pentru einatura este un fenomen al spiritului. Si tot ar fi bine daci lucru-rile s-ar opri aici. Dar nu, undeva in dos pindeste reaua inten-tie de a face din spirit nu stiu ce eesenti to, un lucru de ordinsuperior, iar din toate celelalte un lucru de nimic.
Noi, dimpotrivi, afirm5m: ceea ce in anumite conditii poate ficunoscut nu este incognoscibil. Cine vrea s5, inteleagi incognoscibilulse tine de nIzbitii. Ma cum cu ochii nu putem cuprinde decit ceea coeste vizibil, iar cu urechea nu putem prinde decit ceea ce se poate auzi,tot lila i cu facultatea noastri de a concepe nu putem concepe decitceea ce e cognoscibil. Si cu toate cli filozofia social-democrata ne invat5,c5, tot ce exist5, este pe deplin cognoscibil, asta nu inseamni c5. ea neagaexistenta incognoscibilului. Acest lucru putem recunoastem, darnu ein sensul filozofic e echivoc si absurd, care undeva, in esfere trans-oendentee, transform& din nou ineoposeibilul in cognoseibil. Noi avem
si
si-i
s5,-1
OBSERATATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 393
fat& de aceastä problem& o atitudine serioasa 5i nu 5tim nimic despreo cunoa5tere superioara celei obipuite, omene5ti ; pozitiv 5tim ca rati-unea noastra este cu adevarat ratiune 5i ca poate fi tot atit de putinconceputa existenta unei alte ratiuni, radical deosebite de a noastrrt,cum poate fi conceputa evadratura cercului. Noi a5ezain intelectul inrindul lucrurilor obi5nuite, care nu-qi pot schimba natura far& sa-5ischimbe denumirea.
Filozofia social-democrata este cu totul de acord cu ceauprofesionala a cind spune ca ufiintarea nu poate in nici un felsa se rezolve in gindire*, 5i nici o parte din fiintare. Doar noi nuconsideram citu5i de putin ca menirea gindirii este aceea de a N.B.dizolva fiintarea, ci numai de a o ordona din punct de vedereformal, de a determina clasele, regulile 5i legile ei, intr-un cuvint ,de a face ceea ce noi numim ucunomterea naturii Cognoscibileste tot ce se preteaza la o clasificare, iar incognoscibil estetot ceea ce nu poate H rezolvat in gindire. Acest lucru nu putem,nu trebuie 5i nu vrem s&-1 facem 5i de aceea nici nu-1 vom face.Putem face insä contrarul: sa dizolvam gindirea in existentli, N.B.adic sa clasificam facultatea de gindire ca pe una dintre multeleforme ale existentei concrete...
Noi consideram ca intelectul este dat prin experienta, lafel ca i materia. Gindirea i fiintarea, subiectul i obiectul seaflä In egala masura, in cadrul experientei. A face deosebire
intre una, ca repaus absolut, i cealalta, ca mi5care absoluta,este ua lucru inadmisibil de cind 5tiintele naturii au redustotul la mi5care. Ceea ce tovara5ul ofilozof u a spus despre incog-noscibil, 5i anume c orice incercare stiintificti ne apropie depunctul obscur, chiar du& nu vom putea niciodata sa fimcomplet lamuriti, este, far& nici o mistificare, valabil i pentrtyobiectul 5tiintelor naturii, pentru necunoscul. Cunoa5terea
naturii are 5i ea un scop nelimitat, i far& olimite misterioase
ne apropiem tot mai mult de punctul obscur, fara a-I puteavreodata clarifica pe deplin, i asta inseamna cE tiinta n-areI imite...
27 Lenin Opere complete, vol. 29
N.B.
394 V. I. LENIN
PROFESORII N0gRI LA LINIITELE CIJNOAgERII(VORWART81, 1878)
[162-164] La eel de-al 50-lea ucongres al naturalistilor si medicilorgermani u, care a avut loc la München in septembrie 1877, domnulprofesor von Nageli din München s-a referit din nou la o prelegeretinuta mai inainte de colegul sau Du Bois-Reymond din Berlin si arostit o remarcabila cuvintare despre cunoasterii stiintif ice..Trebuie sa-i recunoastem domnului profesor de la München meritulde a-1 fi intrecut cu mult pe predecesorul sin de la Berlin subraportuladevarului si al clarititn; dar dinsul nu s-a putut totusi ridica pina lanivelul epocii sale. A clarificat aproape complet problema ; dar acel
mic pullet final pe care 1-a lasat sa-i scape constituie tocmai punctulcardinal, caci el se refara la profunda pripastie care desparte fizica demetafizica, stiinta lucida de credinta romantica...
Dupa cum se stie, Du Bois-Reymond, predecesorul sau, a vrutsa demonstreze cii o asemenea limit& de netrecut exista efectiv i ca,in orice caz, credintei trebuie sa i se rezerve un domeniu aparte. Aparentainsemnatate a prelegerii sale si ecoul stirnit de ea se datoreazil numaiacestui mic refngin oferit romantisinului religios. De atunci spadasiniiineog,noscibilulni jubileazd. E drept ea profesortil von Nageli nu pare a fiprea incintat de acest triumf, dar inalta sa pozitie de profesorpermite si dud), lupta cn toata hotdrirea. Dupa ce-i demonstreazaelar si precis predecesorului sin ca n-a inteles ce inseamni eunoastereain domeniul stiintelor naturii, dinsul incheie precum urmeaza:
«Fiinded Du Bois-Reymond incheiat expunerea sa eu nimici-toarele cuvinte: Ignoramus et ignorabimus", a vrea sa-mi expun
eu, In incheiere, parerea mea conditionata, dar consolatoare, ca roa-dele cercetarilor noastre nu sint numai eunostintele, dar i o cunoastere
adevarata, care poarta in sine germenul unei cresteri aproape (1) neli-mitate, fari a avea citusi de putin pretentii de atotstiinta. Dad; vomda dovada de o resemnare rationala, daca noi, ca fiinte muritoaretrecatoare, ne vom multnmi eu o intelegere orneneasci, in Inc sit pretin-
Nu 8tim qi nu yom qti,. Nota !rad.
«limitele
nu-i
§i
oi
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 395
dem sa, ajungem la o cunoa§tere divina, atunci vom fi in drept sa spunem
cu toata convingerea: ,57irn i vom
Romantismul religios al lui Dii Bois-Reymond califica toate roadele
cercetiirii §tiintifice drept «simple euno§tinte s, iar nu drept «canoaq-tore adevarata s, la care bietul intelect omenesc nu poate ajunge
II
[166-167] sIn ce prive0e capacitatea Eului nostru dea cunoa§te obiectele din natura, o insemnatate hotaritoareare faptul incontestabil ca, oricum ar f i constituita facultateanoastra de gindire, numai perceptia senzoriali ne procura,informatii despre natura. Daca n-am putea sa vedem §isit auzim, sa mirosim, sa gustam §i sa pipaim, n-am §ti, ingeneral, ca exista ceva in afara de noi §i, in general, n-am§ti ca noi in§ine avem o existenta f izica s.
Avem aici o afirmatie foarte categorica. Sa ne mentinempe acest punct de vedere §i sit vedem daca §i domnul profesorse mentine...
«Capacitatea noastra de a percepe nemijlocit natura prinintermediul simturilor noastre este astfel limitata in cloudprivinte. Sintem, probabil ( I), lipsiti de simturi pentru intregidomenii ale vietii naturii (bunaoara, pentru spiridu§i, spiriteetc.? J.D.) §i, in masura in care dispunem de asemeneasimturi, ele nu intilnesc in timp §i spatiu decit o infima partedin intregs... 2)
Da, natura este mai presus de spiritul omului, ea este Til
pentru el un obiect inepuizabil... N.B.
...Capacitatea noastra de cercetare este limitata numaiin masura in care obiectul ei, natura, este nelimitat...
III
[168] Noi recunoa§tem doar o lume, una singura, oatendespre care sintem informati de perceptiile senzoriale s.
Ii amintim lui Nageli cele spuse de el, ca acolo unde nu putemsa; vedem, sa auzim, sa pipaim, sa gustam §i sit mirosim nuputem §ti nimic...
Incognoscibilul, adica ceva absolut inaccesibil simturilornoastre, nu exist& pentru noi, §i nu exista nici «in sine 0,fiindca, nu putem nici macar sa vorbim de acest lucru faraa aluneca in domeniul fanteziei...
27*
N.B.
versusKantN.B.
VersusKant
560..
1)
((
896 V. I. LENIN
N.B.
N.B.
N.B.
IV
[171] Cine se simte atras spre alta lume, cine vrea si iasädin lumea experientei si sa intre in aceea a presimtirii sau adumnezeirii, ba chiar si eine vorbeste doar de ea, este sau unom sucit, sau Un ticalos si un sarlatan care insall poporul...
[173-174] As vrea aici sa-1 fac pe cititor sa inteleagaceea ce, pe cit stiu eu, n-au inteles inca profesorii, §i anumeca intelectul nostru este un instrument dialectic, un instru-
ment care conciliaza toate opozitiile. Intelectul creeazaunitatea CU ajutorul diversitatii i distInge deosebirea in
aseminare...ft Dar ce este aceasta lume pe care o stapine§te spiritul
omenesc? Ea nu este nici macar un graunte de nisip in imen-sitatea spatmlui si nici macar o secunda in vesnicia timpului,ci nnmai o particica neinsemnata a adevaratei esente a Univer-sului o. Tocmai asa vorbeste un popa. i asa ceva ar fifoarte adevarat daca n-ar fi decit o manifestare admirativaa sentimentelor fat& de maretia existentei ; dar este cu totullipsit de sens daca domnul profesor Nageli vrea sa spuna caspatiul si timpul nostru nu sint niste parti ale infinituluisi ale vesniciei, si Inca si mai lipsit de sens daca asa ceva vreasii insemne «ea adevarata esenta a Universului* este ascunsain afara fenomenelor, in nepatrunsa religie sau in metafizica...
V
[178] Unitatea de vederi pentru care militeaza, profesorul Nagelio pierde de indata ce ajunge la dumea presimtirii* si la atotstiintadivina*. Iar profesorul Virchow o pierde de indata ce ajunge la deose-birea dintre organic si anorganic. §i mai nesuferita ii este legatura dintreom si animal, si el vrea sil inlature en totul din discutie opozitia dintretrup i suflet, deoarece unitatea lor ar putea provoca cea mai groaznIcaconfuzie *in mintea unui socialist* i ar duce neaparat la narnirea intre-gii intelepciuni profesorale...
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 397
INCURSIUNILE UNUI SOCIALISTIN DOMENIUL TEORIEI CUNOMTERII
PREFATI
[180 181] Trebuie sa raminem in vecii vecilor,daca nu sclavii, cel putin slugile naturii. Cunoa§-terea nu ne poate da decit o libertatecare este totodata §i singura libertate rationala...
Cine vrea sa devinä un adevarat social-demo-crat trebuie sa-li perfectioneze modul de gindire.Metoda lor de gindire perfectionata i-a ajutat peMarx §i Engels, intemeietorii recunoscuti ai social-
democratiei, s-o ridice pina la acel punct de vedere§tiintific la care se and. in momentul de fata...
N.B.
Marx und
N.B. EngelsanerkannteStiftern*
aNICI UNUI SPIRIT MURITOR NU-I ESTE DATSA. PATRUNDA IN ADINCURILE NATURII »
[183-180] Dupa cuin idolatrii au zeificat obiectele cele mai obi§-nuite pietre §i pomi , tot af3a §i ospiritului muritor » i-a lost atribuitceva divin i misterios, la inceput de care religie, iar apoi de care filozo-fie. Ceea ce religia denumea credinta §i lume supranaturala a primitdin partea filozofiei denumirea de metafizicli. Totqi, nu trebuie sa pier-dem din vedere superioritatea pe care o are metafizica prin faptulca a avut buna intentie de a-§i transforma obiectul intr-o giinld, ceea
1
ce pin a. la urmi a §i reu§it. Din intelepciunea inetafizica lumeasca acrescut, ca sli zicem a§a, in umbra ei, o disciplina speciala, modestateorie a cunoa§terii.
Inainte ca filozofia sa poatil patrunde in esenta spiritului muritor,a trebuit sä arate, printr-o aplicare practica in §tiintele na-turii, cii aparatul spiritual al omulni dispune in mod efectiv
Marx gi Engels Intemeietorii reounoscuti. .Nota red.
posibilii,
=
11
398 V. I. LENIN
N B
??
de
esentacapacitatea, pinit acum push'. la indoiala, de a lamuri
launtrica a naturii...Datorita conceptului de ounivers s care exist& in mintea
omeneasca, omul stie apriori, ca si cum aceasta cunostinta
i-ar fi innäscutl, ca toate lucrurile i toate corpurile ceresti
se afla in univers si au o natura universala, comuna tuturor.Spiritul muritor nu prezinta o exceptie de la aceasta lege
Credinta intr-un spirit religios supranatural, nemuritor ii impiedicape unii dea seama ca spiritul omenesc este creat i reprodus decare natura ins5i, adica e propriul ei copil, fata de care ea nu manifest&o deosebith timiditate.
N.B.
cu toate acestea, natura este timida: ea niciodata nuse dezvaluie dintr-o dat i complet. Ea nu se poate dezvaluiin intregirne, fiindca este inepuizabild in darurile ei. Iar spiritulmuritor, acest copil al naturii, este Melia care lumineazinu numai exteriorul naturii, dar i interiorul ei. A separainteriorul de exterior in privinla esenfei unice inepuizabildi infinitd din punct de vedere fizic a naturii inseamna a
provoca confuzie in notiuni...N.B. eSpiritul sublim al religiei este cauza pentru care spiritul
omului este diminuat, si de vina este poetul, care neaga capa-citatea acestui spirit de ta patrunde in adincurile naturiie.Dar se stie ca spiritul supranatural, nemuritor, nu este decito refleclare fantasticd a spiritului fizic, muritor. Teoria cunoas-
N.B.terii, in forma ei cea mai dezvoltata, ne poate demonstra pedeplin aceasta teza.
Ea ne arata ca spiritul muritor ii ia toate reprezentarile, ideilenotiunile sale din lumea unitara, monista, care in stiintele naturii
poarta denumirea de (aline fizica o...Datorita cunostintelor sale, spiritul muritor patrunde in
1
N.B. insesi adincurile naturii, dar nu poate iesi din limitele ei,si aceasta nu pentru ca este marginit, ci pentru ca mama luieste natara infinita, infinitatea naturala, in afara careia nuexist& nimic.
De la mama sa minunata, copilul ei natural a mostenitcon#iinfa. Spiritul muritor apare in lume cu capacitatea doa-si da seama ca este copilul bunei sale mame, natura, carel-a inzestrat cu capacitatea de a-si face o imagine perfectadespre toti ceilalti copii ai mamei sale, despre fratii si suro-rile sale. Asadar, ospiritul muritor* poseda imagini, repre-zentari sau notiuni despre aer si apa, despre pamint si focs.a.m.d. si in acelasi timp are constiinta ca aceste imaginicreate de el sint perfecte, adeviirate. Ce-i drept, el se convingeN.B.
salt
I
si
OBSERVATII PE MARGINEA GARTH LUI DIETZGEN 399
prin experienti cB creatiile naturii sint nestatornice i ob-serva, bunaoara, ca apa consta din Cele mai diferite feluride apa, in care nici o picatura riu este absolut identica cualta, dar un lucru a mostenit de la mama lui: el stie de lasine, apriori, ca. apa nu-si poate schimba natura sa univer- ?sala, ce-i este proprie ca apa, far& a inceta sa fie apii, ; prinurmare, stie, ca sit zicem asa, in mod profetic ea, in ciudatuturor schimbarilor co se produe in lucruri, natura lor
esenta lor universala nu se poate schimba. Spiritulmuritor nu poate sa stie niciodata daca pentru mama sanemuritoare cutare sau cutare lucru este sau nu posibil;dar, in virtutea naturii sale innascute, el stie in mod nein-
doielnic cii. in orice caz apa este umeda i ca spiritul, chiar
&tea ar siili4lui dincolo de nori, nu-si poate schimba naturasa universala...
[189-190] Asa cum facultatea de a vedea este strinslegata de lumina si de culoare, sau cum facultatea subiectiva,de a pipai este strins legata de proprietatea obiectiva de aputea fi pipait, tot asa i spiritul muritor este strins legatde enigma naturii. Fara lucrurile lumii exterioare, accesibileratiunii, nu poate exista nici o ratiune efectiva inauntrul N.B.capului...
Filozofia a descoperit arta de a gindi ; faptul ca, totodata, ea aacordat multi. atentie problemei unei fiinte perfecte notiunii dedivinitate, esubstantei* lui Spinoza sau ducrului in sine* kantian,ori *absolutului» hegelian se explica prin aceea cii o notiune lucid&despre univers, despre un tot unic care nu are nimic deasupra sa, alaturide sine sau in afara sa, este prima cerinta a unni mod just si consec-vent de gindire, care stie despre sine si despre toate obiectele posibilesi imposibile ca, totul face parte dintr-un intreg unic, etern si infinit,cdruia ii dam denumirea de cosmos, natura sau univers...
[192] Legea logicii naturale si a «naturii» logice ne spune ca oricelucru face parte din genul sin, ci genurile si speciile sint, ce-i drept,schimbatoare, dar nu intr-o masura atit de excesiva. incit sit poati iesidin limitele genului universal, din granitele naturalului. De aceea nupoate Si existe un spirit care a fi pitruns atit de adinc in esenta naturii,incit sa poata, ca sa zicem asa, s-o impacheteze si s-o vire in buzunar.
Este oare ceva miraculos in aceasta convingere ce ne-afost transmisa de natura? Este oare atit de greu de intelesca aceasta parte ginditoare a naturii a mostenit de la mamaei convingerea ca atotputernicia naturii este ceva rational?N-ar fi mai de neinteles ca fiica si creada despre mama eica este atotputernica si omniprezenta intr-un sens contrarratiunii?...
N.B.
?
sold,
400 V. I. LENIN
IIADM' A RUL ABSOLUT I MANIFESTARILE LUI FIRETI
[192-204] Sa fi fost Goethe sau Heine? Imi amintescde un aforism al unuia din ei: numai nevoiasii sint modesti.Eu resping orice modestie de om nevoias, fiindca, ma credin stare sa aduc o mica contributie la mareata cauza a stiintei.Aceasta, pirere mi-a fost intarita de numarul din mai 1886
N.B.
N.B.
N.B.
1)
al revistei *Nene Zeit*, in care un om atit do valoros ca
Friedrich Engels, intr-un articol despre Ludwig Feuerbach,a vorbit in mod elogios despre lucrarile mele207. In asemeneacazuri, esentialul este atit de strins legat de ceea ce e personal,incit o modestie excesiva poate aduce prejudicii unei eluci-dari a esentialului...
Anal 1848, at reactionarii, constitutionalistii, democratiisill, a trezit in sufletul meu, pe atunci Inca tinar,
nevoia imperioasii, de a-mi forma in mod critic un punct devedere cert i incontestabil, o parere pozitiva despre ce anume,din tot ce s-a scris i ce am auzit pro si contra, se poate afirm aIn mod incontestabil 1i categoric cii este admiral, bun si just.Cum aveam indoieli serioase in ce priveste existenta luidumnezeu i n-aveam nici o incredere in biserica, mi-a fostfoarte greu sa ma descurc in toate acestea. In cautarile moleam dat din intimplare de Ludwig Feuerbach si am facutcunostinta cu doctrina lui ; studierea ei atenta, mi-a permissa fac progrese importante. In §i mai mare masura seteamea de cunoastere a fost satisfacuta de *Manifestul Parti-
2) dului Comunist*, de care am aflat din ziare in timpul proce-sului comunistilor de la Colonia. Dar dezvoltarea mea maideparte o datorez cel mai dupii ce in viata mea
3)
N.B.1
izolata de la tail am luat cunostinta de diversi scribi filozo-fici cartii lui Marx *Contributii la critica economiei poli-tice*, aparuta in 1859. In prefata acestei carti se spune
cam asa suna fraza pe care o citez aici Ca modul in care omulIsi cistiga bucatica lui de pline i ajunge la nivelul de culturala care generatia respectiva trebuie sa depuna muned fizica,determini nivelul intelectual al acestei generatii sau fehilcum ginde§te ea si trebuie sa gindeasca despre adevar, despreceea ce e bine si drept, despre dumnezeu, libertate i nemurire,despre filozofie, politica si jurisprudenta208... Teza citata neduce pe drumul cel just si ne arata cum stau, in general,lucrurile cu cunoasterea omeneasca i cu adevarul absolutsi cel relativ.
Ceea ce prezint eu acum drept traire personala este oexperienta care a fost capatata si de omenire in decursul
mutt=
si
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 401
veacurilor. Dacä aceste intrebari i aceasta nazuinta spreadevarul absolut le-asi fi lasat de la inceput si pluteascaintr-o imprecizie nebuloasa, a§ fi ramas acelasi neghiob careasteapta la infinit sa primeasca un raspuns. Dar faptul can-am ramas neghiob, ci am prima un raspuns satisfacatorii datorez mersului istoric al lucrurilor, care mi-a dat imboldulsa pun aceste intrebari intr-o vreme cind un sir de generatiipremergatoare, prin cele mai valoroase minti ale lor, se ocu-pase cu studierea acestor probleme, pregatind explicatia care,dupa, cum reiese din cele aratate mai sus, mi-a fost data de
Feuerbach si de Marx. Prin aceasta vreau sa spun ca ceea
ce mi-au dat acesti invatati n-a fost numai opera lor personala,ci produsul comunist al miscarii civilizatiei, incepind dinepoca preistorica...
Pentru a ne da mai bine seama de natura adevaruluiabsolut, este necesar in prirnul rind sa biruim prejudecatainradacinata ca el e de esenta spiriluald. Adevarul absolutpoate fi viizut, auzit, mirosit, pipait §i indiscutabil cunoscut,dar el nu se include In inlregime In cunoa#erea noastra, nu esteun spirit pur. Natura lui nu e nici corporala, nici spirituala,nu e nici una nici alta ea e atotcuprinzatoare, e atit corpo-rala, cit Adevarul absolut nu are o natura aparte,natura lui e mai degrabit aceea a universului. Sau, ca sa, neexprimam far& nici un fel de alegorii: natura universalafireasca si adevarul absolut sint identice. Nu exist& douanaturi: una corporal& si alta spirituala ; nu exista decit osingura natura, care cuprinde tot ce este corporal si tot ceeste spiritual...
Cunoasterea omeneasca, fiind ea insasi un adevar relativ,ne leaga de celelalte fenomene si relatii ale existentei absolute.Totusi, facultatea de cunoastere, subiectul care cunoaste,trebuie deosebit de obiect, dar aceasta deosebire trebuiesa ramina o deosebire limitata, relativa, pentru ca atit subiec-
tul, cit si obiectul nu sint numai deosebite, dar se si aseamanlintre ele prin faptul ca sint parti sau fenomene ale esenteiuniversale careia ii dam denumirea de univers...
Ceea ce cunoagem sint adevaruri, adevaruri relative, sau
fenomene ale naturii. Natura insäi, adevarul absolut, nupoate fi cunoscut in mod nemijlocit, ci numai prin inter-med jut fenomenelor sale. Dar de uncle putem noi sa timca indaratul acestor fenomene se ascunde adevarul absolut,
natura universala? Nu constituie oare aceasta o noulmistica?
N.B.
N.B.
N.B.
N.B.
N.B.
N.B.
§i spirituala.
I
I
.................
402 V. I. LENIN
N.B.
N.B.
Fireste, asa e 1 Intrucit cunoasterea omeneasca nu repre-zintä ceva absolut, ci este doar un pictor care creeazil anumiteimagini ale adevarului, imagini adevdrate, veritabile si
1
veridice, se intelege de la sine ca tabloul nu epuizeaza obiec-tul, ca pictorul ramine in urma modelului sau. Niciodatdnu s-a spus despre adevar sau despro cunoastere ceva maiabsurd decit ceea ce logica curentä spune despre ele de miide ani: adevarul este coincidenta dintre cunoasterea noastrasi obiectul ei. Cum poate tabloul osit corespunda* cu modelulsau? Aproximativ, da. Dar care tablou nu corespunde aproxi-
mativ cu subiectul sau? Orice portret seamana mai multsau mai putin cu modelul sau. Dar un tablou care si semeneperfect si in intregime este o idee absurda.
Asadar, noi nu putem cunoaste natura si partile ei decitN.B. in mod relativ ; caci orice parte, desi nu e decit o parte rela-
fiva a naturii, are totusi in ea si natura absolutului, naturaansamblului naturii in sine, care nu poate fi epuizata deounoastere.
De unde stim atunci ca indärdtul fenomenelor naturii, indtiratulladevarurilor relative se aflit o naturii universala, nemarginita, absolutä,
care nu i se dezvaluie omului in intregime? Vazul nostru este marginit,si acelasi lucru trebuie spus despre auzul si pipaitul nostru, ca si desprecunoasterea noastra, si totusi despre toate acestea stim c5, sint partimarginite ale nemarginitului. De unde ne vine aceasta cunostinta?
?? Ea ne este innascuta. Ea ne este data' o datcl
impreumi eu cowtiinia. Constiinta omului estecunostinta despre persoana sa ca parte a genuluiuman, a omenirii si a universului. A sti inseamnaa-ti filial*, imagini si totodata a fi conftient caatit imaginile, cit si lucrurile dupii care sint repro-duse au o mama comuna, de la care provin toatesi in sinul ciireia se inapoiaza. Acest sin materneste tocmai adevdrul absolut ; el este perfectadevarat si, totusi, mistic, adici este izvorul ine-puizabil al cunoasterii, in consecinta incognos-cibil in integralitatea lui.
Ceea ce cunoastem noi in lume si despre lumeeste, totusi, in ciuda caracterului situ adevaratsi veridic, numai un adevar cunoseut, adieu'', unaspect, o forma a adevarului sau o parte din el.Desi spun di constiinta existentei adevaruluiinfinit absolut ne este innascuta, ea constituie sin-
, gura cunostinta, apriori, nu e mai putin adevaratca experienta ne confirma aceastä cunostintaInnascuta. Noi aflam ca orice inceput si miceS ( (
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 403
sfirsit este doar un inceput relativ i un sfirsitrelativ, la baza cdruia st& absolutul, care nu poatefi epuizat prin nici o experientd. Affam din expe-rientd c orice experienti constituie o parte dinceea ce, ca sd folosim cuvintele lui Kant, depdsestelimitele oriedrei experiente.
Misticul va spune, poate: inseamna. deci cäexist& ceva ce ne poart& dincolo de limitele expe-rientei fizice. La aceasta noi rdspundem in acelasitimp: i da si nu. Pentru vechiul metafizician,care nu recunostea limite, nu existil asa ceva.Pentru constiinta care a devenit constientä deesenta sa, mice particica, fie ea si o particica depraf, de piatrd sau de lemn, constituie ceva cenu poate fi cunoscut pind la capdt, adicä fiecaTeparticic& constituie un material inepuizabil pentrufacultatea cognitivi a omului, depasind, in conse-cintii, limitele experientei.
Cind spun c& constiinta lipsei de inceput i desfirsit a lumii fizice este ceva inndscut, iar nu dobin-dit prin experientd, cd este ceva ce exista apriorisi precede orice experienta, trebuie totusi sä adaugc& la inceput ea nu exist& decit ca germen §i Ca cuaptorul experientei cdpatate in lupta pentruexistent& i cu cel al selectiei naturale ea a devenitceea ce este in prezent...
Mistica nesdnatoasa desparte in
tiber die Erfah-rung*
N.B.
N.B.
mod nestiintificadevirul absolut de cel relativ. Ea face din lucrul asacum apare el si elucrul in sine », adic& din fenomen
adevdr, dou& categorii deosebite toto caelo**»neincluse in vreo form& negatd» in vreo categoriegenerali. Aceastd mistic& nebuloasl transform& cu-noasterea noastrd i facultatea noastra de cunoasterein niste uurogate, care ne permit sE ne dam seama c&in cerul transcendental exist& un adevdr personificat,un spirit supranatural, supraomenesc.
Umilinta ii st& intotdeauna bine omului. Totusi, afirmatia cd el nue in mdsur& s& cunoased adevirul are un sens indoielnic, care este si nueste demn de om. Tot ceea cc cunoastem, toate deductiile stiintifice,toate fenomenele sint parfi, ale adevdrului real, efectiv i absolut. Cutoate cR acesta este inepuizabil si nu poate fi reprodus in mod exactin cunoastere sau reprezentare, imaginile pe care ni le ofer& despre el
N.B.
Deapre experientl. Nota trad.** In Intregime, pe taat5 I inia, prineipil. Nota trod,
N.B.
llN.B.
gi gi
VersusKant
Kantversus
N.B.
=
404 V. I. LENIN
stiinta sint, totusi, excelente in sensul relativ, omenesc, al cuvintului,
la fel cum frazele pe care le scriu eu aici au un sens precis, bine deter-minat, si in acelasi timp nu-I au, daca i-ar trece cuiva prin minte sa ledenatureze sau sit le interpreteze in mod eronat...
Trebuie Spinoza spune: nu exista decit o sino.bura substanta ;
corectat ea este universala, infinitit san absoluta. Toate cele-lalte, asa-zisele substante finite, decurg din ea, se
Spinoza revarsa in ea sau se scufunda in ea; existenta lor estedoar relativa, trecatoare, intimplatoare. Spinoza
.._._______.----------- iddoearra nci depoldinur iteamleesiubc a atzetiei nitui nc ri i I ea af ienui ti ne
stiintele naturii din zilele noastre se situeaza pe punc-tut de vedere ca materia e vesnica, iar forta e inepui-zabilli, adica confirmil intru totul teza crt toate lucru-rile finite sint moduri ale substantei infinite. Numaiintr-o singura privinta, dar foarte esentiala, i-a 'limasfilozofiei ulterioare sa-1 corecteze pe Spinoza.
Potrivit spuselor lui Spinoza, substanta absoluta,infinita, are doua atribute: este infinita in spatiusi posed& o gindire infinita. Gindirea si intinderea
iatii cele (Iona atribute spinoziene ale substanteiabsolute. Acest punct de vedere este gresit: tocmaigindirea absoluta este ceva cu totul lipsit de temei...
Ceea ce Spinoza denumea substanta infinita,ceea ce noi denumim univers sau adevar absolut estedeopotriva de identic cu fenomenele finite, cu adeva-
N.B.
rurile relative pe care le intilnim in univers, cum eN.B. pidurea identica cu arborii ei sau cum, indeobste,
genul este identic cu speciile sale. Relativul si abso-
AdevAru1 lutul nu se afli chiar atit de departe unul de altulabsolut cum i le-a zugravit omului sentimentul nematurizat
in object al infinitului care poarta denumirea de religie...Filozofia, intocmai ca religia, a trait cu credinta
intr-un adevar absolut Rezol-
varea roblemei rezida in a cunoa te cit adevrtrul
absolut nu este alteeva decit un adevar generalizat,
(ca acesta nu traieste in spirit in orice caz nu maiobiectulmult in el decit in orice alta parte , ci in
spiritului, caruia ii dam denumirea genericit deunivers".
versus Kant Adevarul absolut, nemarginit, pa care religia sifilozofia 1-au desemnat prin denumirea de dumnezeu,
sint doar niste moduri ale infinite, asa cum
nemarginit encesiv.
/N.B.
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 405
a fost o mistificare a spiritului omenesc, care s-amistificat pe sine insusi prin aceasta imagine fantastica.Filozoful Kant, care s-a ocupat de critica facultatiide cunoastere a spiritului nostru, consider& c& omulnu poate cunoaste adevarul absolut, nemasurat. Laaceasta noi adaugam: omul nu poate ajunge la ocunoastere nemarginita nici cind este vorba de obiec-tele cele mai banale. Dar dad, va folosi cu modestie
lc' I
N.B.facultatea sa de cunoastere i ii va da o aplicare cores-punzatoare, caci fat& de orice trebuie sa avem o ase-menea atitudine, atunci totul ii va fi deschis i nimicnu-i va ramine ascuns, iar el va putea cunoasteintelege i adevarul general.
Asa cum ochiul nostru poate vedea totul, la nevoiecu ajutorul ochelarilor, i totusi nu vede totul, fiindcanu poate vedea sunetele, mirosurile i, in general, Adev6ru1nimic din ceea ce e invizibil, tot asa i facultatea absolutnoastra de cunoastere poate sa cunoasca totultotusi, chiar nu totul. Ea nu poate sa cunoasca incog-noscibilul. Asta ar fi, de asemenea, ceva nemasurat ;ar fi o dorinta exagerata.
Daca vom recunoaste cit adevarul absolut, pecare religia si filozofia 1-au cautat In nemarginiresau in transcendental, exista in mod real ca univers N.B.material si ca spiritul omenesc nu este decit o parte IIcorporall sau realii, efectiva i eficienta, a adevarului IIgeneral, menitil sa reflecte celelalte parti ale adeva-rului general, atunci problema marginitului i nemar-ginitului va fi complet rezolvata. Intre absolutrelativ nu este o delimitare atit de mare, deoarece elesint legate intre ele in asa fel ca, nemarginitul constadintr-un numar infinit de lucruri marginite si oricefenomen marginit contine in sine natura infinitului...
11 N.B.
IIIMATERIALISMUL IMPOTRIVA MATERIALISMULUI
1204-2151 antelegerea caracterului complet fals Anti-Diihring,al idealismului german de pina atunci a dus inevitabil S. 10la materialism, dar, fireste, nu numai la materialismulmetafizic al secolului al XVIII-lea», spune FriedrichEngels20°.
Acest materialism modern, care s-a dezvoltat dintotala inconsistent& a idealismului german si care-I aredrept unul din intemeietorii sai pe Friedrich Engels,este de obicei gresit inteles, desi constituie princi-
si
11
si
406 V. I. LENIN
N.B.
palul temei teoretic 'al social-democratiei germane.supunem deci unei cercetari mai amanuntite...
Acest materialism specific german sau, dad, vreti,social-democrat va fi cel mai bine caracterizat duiii vom confrunta cu materialismul metafizic exclu-siv, mecanicist, al secolului al XVIII-lea", iar daca,dup& aceea, 11 vom compara cu idealismul german,din a carui inconsistenta a luat nastere, ni se va dez-vjdui cu toat& claritatea caracterul bazei sale social-deinocrate, care, datorit& denumirii sale de materia-
list& provoaca adeseori confuzii.
Inainte de toate se pune o intrebare: de ce da Engels materialismuluidin secolul al XVIII-lea denumirea de ometafizic »? Metafizicienii erauoameni care nu se multumeau cu lumea fizic& sau naturala, ci aveaupermanent in minte o lume metalizica, supranalurald; in prefata sa laoCritica raOunii pure #, Kant reduce problema metafizicii la trei cuvinte:dumnezeu, libertate, nemurire. Se stie doar ci prea-milostivul dumnezeua fost un spirit, un spirit supranatural care a creat lumea materiall,Uzi* naturala. Remarcabilii materialisti din secolul al XVIII-lea n-aufost adepti sau admiratori ai acestei legende biblice. Problema divinitatii,a libert4ii si a neinuririi, intrucit se refera la o lume supranaturalii,nu-i interesa de loc pe acesti ateisti; ei se mentineau la lumea fizici
si de aceea nu erau metafizicieni.Prin urmare, denumirea de metafizicieni data. de Engels are alt sens.
Spiritului initial care sal&sluieste dincolo denori, materialistii francezi i englezi din secolultrecut i-au venit de hac intr-un fel sau altul, dar,cu toate acestea, i ei au continuat sa se ocupe despiritul omenesc, derivat. Materialistiise deosebesc intro ei prin cele doua feluri opuse dea intelege acest spirit, natura, originea i esentalui. Idealistii consider& spiritul omenesc i ideilelui drept produsul unei lumi metafizice, supra-naturale. Dar ei nu s-au multumit doar cu credintaIn aceasta origine indepartata, ci, Inca de pevremea lui Socrate si a lui Platon, s-au ocupatmult mai serios de aceasta chestiune, straduindu-sesa-si fundamenteze credinta lor in mod stiintific,s-o demonstreze i s-o explice asa cum sint demon-strate si explicate obiectele fizice din lumea con-creti. In felul acesta, idealistii au mutat stiintadespre proprietiltile spiritului omenesc din impa-ratia supranaturalului i metafizicului, aducind-oin lumea materiala, fizicä, realii, care se mani-festa ca o lume cu proprietati dialectice, undespiritul i materia, cu toata dualitatea lor, sint
N.B.
S5.-1
hi idealiaW
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII DUI DIETZGEN 407
unite, de pare& ar fi frate l soril de acelasi singesi din aceeasi mama.
La inceput idealistii erau adepti convinsi aipremisei religioase ca spiritul a creat lumea, darin aceast& privint& ei nu aveau dreptate, deoareee,in ultimd analizä, rezultatul propriilor lor autaria fost eä, dimpotrivi, lumea materialä, natural&este ceva primar, necreat de nici un spirit, c& maidegrabil este ea ins&si creatorul care din sine 1-acreat si dezvoltat pe om i intelectul lui. Si,in felul acesta, s-a dovedit ca spiritul superior, caren-a fost creat, nu este altceva decit o imaginefantastic& a spiritului natural care a aparut inmintea omeneasc& si a crescut impreun& cu ea.
Idealismul, care si-a c&piltat aceastä denumiredatorit& faptului c& el considera ideea general&
ideile ce luau nastere In capul omului ca Hind,atit in timp cit si ca importanta, mai presus delumea material& i premergatoare ei, acest idealisms-a apucat s&-si indeplineasc& misiunea lui intr-unmod cit se poate de fantastic si de metafizic ; dar,in decursul dezvoltärii sale ulterioare, caracterulfantastic al idealismului s-a estompat si el a devenittot mai lucid, astfel ca, la intrebarea pe care si-apus-o: *Cum este posibil& metafizica ca stiint&?*filozoful Kant a raspuns: metafizica nu este posi-bila ca o alt& lume, adic& o lume supra-naturahl., nu putem decit sa ne-o imaginam i s-ointelegem cu ajutorul credintei. In felul acesta,inconsistenta idealismului a fost, treptat, doveditilsi a aparut materialismul contemporan, ca unprodus al dezvoltarii filozofice si al celei stiintif iceIn general.
Intrueit inconsistenta idealismului, asa cum apare ea la ultimii luireprezentanti de vaz1 Kant, Fichte, Schelling si Hegel , era purgermanii, rezultatul ei materialismul dialectic este si el prin
N.B.
materialism
dialectic
excelenta un produs de origine germana.Idealismul deduce luinea corporal& din spirit,
mergind pe urinele religiei, in care marele spirit,plutind deasupra apelor, n-are decit sä zicit: *sit
fie*, pentru ca totul s& se fad'. 0 asemenea argu-mentare este metafizica. Dar, dupi cum am maispus, ultimii reprezentanti de vaza ai idealismuluigermanfnu mai erau niste motafizicieni atit deInfocati. Ei s-au eliberat in mare misur& de spiritulceresc, supranatural, extrapamintese, dar ei nus-au eliberat si de visurile despre spiritul natural
N.B.
1-a
si
?titinid;
408 V. I. LENIN
/adicii si unii si altii au fost niste viatori si, prinurmare, niste metafizicieni ; si unii si al tii au separat
din lumea aceasta. Crestinii, dup ri. cum se stie,au zeificat spiritul, iar filozofii slut atit de patrunside aceasti zeificare, cä nu s-au putut abtine dela a face din intelectul nostru creatorul sau frturi-torul lumii materiale, chiar i atunci cind spiritulfizic, omenesc a devenit obiectul prozaic al cerce-tarilor lor. Ei nu inceteazil sä caute a intelege clarraportul dintre reprezentririle noastre mintaleobiectele materiale, po care ni le reprezentam, legindim si le intelegem.
Pentru noi, materialistii dialectici sau social-
democrat', facultatea spirituala a gindirii este pro-dusul dezvoltrtrii naturii materiale, in timp ce,potrivit idealismului german, lucrurile stau tocmaiinvers. De accea i vorbeste Engels despre (carac-terul denaturat * al acestui mod de gindire.Atractiafatii de spirit este o ramillitil a vechii raetafizici.
Materialistii englezi i francezi au fost, ca sr"zicem asa, niste adversari prematuri ai visarii.Aparitia lor prematura. i-a Impiedicat sa se elibe-reze pe deplin de visuri. Ei au fost peste mäsurrtde radicali si au cazut in greseala opusa. Asa coinfilozofii idea1iti manifestau o predilectie deosebitiipentru spirit si spiritual, ei se ocupau numai decorp si de corporal. Idealistii s-au preocupat preamult de idee, iar vechii materialisti de materie,
\aceste doua, tabere nu s-a ridicat pinil la constiintaunitatii si unicitatii, a comunitatii si universa-litatii naturii, care nu este de loc material& savspirituabl, ci este alit vim, cit si alta.
in mod exagerat spiritul de materie. Nici una din
N.B. 1111
Materialistii metafizicieni din secolul trecutcontinuatorii lor de azi, care n-all clisRarut incii,subapreciazti prea mult spiritul omenesc c erce-
tarea esentei lui, ca i folosirea lui efectiva., asacum idealistii ii acorda o pretuire cu total exa-gerata... Pentru vechii materialisti, numai materiaeste subiectul suprem, in timp ce tot restul repre-zinta predicatul, care-i este subordonat.
Acest mod de gindire cuprinde In sine o supra-apreciere a subiectului i o subapreciere a predica-tului. Se pierde din vedere cit raportul dintre
§i
40
N.B.!!
N\,\
si
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 409
subiect si predicat este cu totul schimbeitor. Spiritulomenese poate, in deplind libertate, sit fax& dinorice predicat un subject §i, invers, din orice subiectun predicat. Culoarea alba ca zapada, de§i nupoate fi pipititd, este totusi la fel de substantial!),ca §i alba zapadd. A crede cd, materia este sub-stanta sau cauza principald, iar predicatele sauproprietatile ei nu sint decit ni§te accesorii secun-dare inseamnd a te conforma vechiului mod degindire marginit, care nu tine de Joe seama decuceririle dialecticienilor german!. Trebule si seinteleagd o data cd subiectele sint formate numaidin predicate.
Afirmatia ca gindirea este o secretie, un produssau o emanatie a creierului, a§a cum fierea este osecretie a ficatului, nu di loc la discutii, dar tot-odata nu trebuie sit uitiim cii aici avem de-a facecu o comparatie cit se poate de nereusita si nesatis-facdtoare. Ficatul, subiectul acestei perceptii, esteceva palpabil §i ponderabil ; tot asa si fierea esteeeea ce este creat de ficat, este produsul si consecintalui. In acest exemplu, atit subiectul, cit §i predi-catul, adica atit ficatul, cit si fierea, sint pondera-bile ci palpabile, dar tocmai aceasta impiedica sit sevadd ce voiau, de fapt, sit spun& materialictiiatunci cind prezentau fierea drept consecinti,iar ficatul drept cauz& eficienta. De aceea trebuiesit subliniem in mod deosebit un lucru care inexemplul de fata este absolut incontestabil, darcare este complet pierdut din vedere atunci cindse face comparatie intre creier §i activitatea cere-brald. Si anume cit fierea este un rezultat nu atital activitatii ficatului, eft al intregului procesde viatd...
Afirmind fierea este un produs al ficatnlui,materialistii nu contest& citu§i de putin, §i nicinu trebuie sa conteste, cd ambele obiecte prezintfto valoare egald pentru cercetarea ctiintifica. Dar,dud se spune cit constiinta, facultatea de gindire,este o proprietate a creierului, inseamnd cd numaisubiectul palpabil trebuie sd fie singurul objectdemn de asemenea cercetare, si prin aceasta s-aterminat cu predicatul spiritual.
Acest mod de gindire al materiali§tilor meca-nicisti noi 11 calificdm drept marginit, deoarece
28
N.B.
N.B.
N.B.
c
410 V. I. LENIN
N.B.
intr-un anumit sens el face din tot ce e palpabilsi ponderabil subiect, purtatorul tuturor celorlalteproprietati, far& sa observe ca in universul luatin ansamblu aceasta calitate de a fi palpabil,care este atit de mutt ridicata in slavi, joac& acelasi
N.B. II rol subordonat, predicativ, ca orice alt subiectsubordonat naturii universale.
Raportul dintre subiect is predicat nu explicaN.B. III nici materia, nici gindirea. Totusi, pentru a lamuri
legatura care exista intre creier §i activitatea gin-dirii, este important sa intelegem legatura dintresubiect si predicat.
Ne vom apropia, poate, de rezolvarea problemei11 daca vom alege un alt exemplu, in care subiectul
este material, iar predicatul in asa fel ca so, existeIcel putin indoiala daca el face parte din categoriamaterial& sau din cea spiritual.. Atunci, de pilda,cind picioarele merg, ochii vdd, iar urechile aud,se naste intrebarea daca atit subiectul, cit si predi-catul fac parte din categoria materialului, dacalumina pe care o vedem, sunetul pe care-1 auzimsi miscarea pe care o executa picioarele sint cevamaterial sau imaterial? Ochii, urechile, picioarelesint subiecte palpabile si ponderab:le, in timp cepredicatele vazul §i lumina, auzul si sunetul,mi§carea si pasii (farä sa vorbim de picioare, careexecuta miscarea) nu sint palpabile si niciponderabile.
Care este, asadar, sfera notiunii de materie? Intr., oare in aceastanotiune culoarea, lumina, sunetul, spatiul, timpul, cäldura sielectricitateasau trebuie sa cautam pentru ele o alt.., categorie? Prin simpla distinctieintre subiect si predicat, intre lucruri si proprietati nu ajungem la niciun rezultat. Cind ochiul vede, atunci este palpabil ochiul, in orice cazel este subiectul. Dar putem tot asa de bine sa inversam fraza si saspunem ca vazul e imponderabil, ea fortele luminii §i ale vazului sintfapte e principale, sint subiectele, iar ochiul material no este decit uninstrument, un lucru secundar, un atribut sau predicat.
Un lucru este evident: substantele n-au mai multa insemna-
N.B.
N.B.
tate decit fortele, iar fortele n-au mai multi insemnatate decit sub-stantele. Este marginit materialismul care da preferinta substan-tei §i, in dauna fortelor, se pasioneaza pentru ceea ce e substanta.Chic face din forte proprietati sau predicate ale substantei n-ainteles bine relativitatea, mobilitatea deosebirii dintre substantasi proprietati.
Notiunea de materie si de material continua sit fie si in zilelenoastre o notiune extrem de confuza. Asa cum juristii nu pot
I
CASERVATII PE MAGINEA CARTII LUI DIETZGEN 411
cadea de acord asupra momentului cind incepe viata copiluluiin pintecele mamei sau cum lingvigtii poarta Inca discutii menitesa explice unde se situeaza inceputul limbii, tidied sa arate dacastrigatul de chemare sau cintecul de dragoste al pasarii este sannu o limbl i daca limbajul mimicii gi al gesturilor trebuie inglo-bat sau nu in aceeagi categorie ca i vorbirea articulata, tot aga
materialigtii vechii gcoli mecaniciste se intreaba Inca ce estemateria: face parte din aceasta categorie numai coca ce e palpabil
ponderabil sau, dimpotriva, tot ce poate fi Want, znirosit,auzit sau, in fine, intreaga natura este material de cercetare,ca atare, poate capata denumirea de material pina i spiritulomenesc, fiindca i acest object Ii servegte drept material pentruteoria cunoagterii?
Agadar, criteriul care ii deosebegte pe materialigtii mecani-cigti din secolul trecut de materiali§tii social-democrati, care autrecut prin gcoala ideaIitilor germani, consta in aceea ca mate-
social-democrati au extins notiunea marginal a uneimaterii numai palpabile la tot ce e, in general, material. N.B.
Nu se poate obiecta nimic impotriva faptului el materia- Materieextremi deosebesc ceea ce e ponderabil sau palpabil de §i spirit
ceea ce poate fi mirosit, auzit sau, in sfirgit, de lumea ideilor. Leputem reproga numai ca se folosesc in mod exagerat de aceastadeosebire, ca pierd din vedere ceea ce e inrudit i comun in lucrurisau in proprietati i deosebesc materia ponderabila gi palpabila II \intr-un mod emetafizic sau toto caelo, fara sa vada Insemnatateaclasei generale care cuprinde in sine opozitiile.
Si acum incii gi in multe privinte, gtiintele naturii din epocanoastra, se situeaza in intregime pe punctul de vedere al materia- N.B.
din secolul trecut. Acegti materialigti au fost teoreticienigenerali sau, ca sa zicem aga, filozofi ai gtiintelor naturii, fiindcagi astazi acestea iiIiniiteaza cercetarile lor la ceea ce este mecanic,adica concret, palpabil gi ponderabil. Ce-i drept, gtiintele naturiiau inceput Inca de mult sa depageasca acest punct de vedere ;chimia a gi iegit din cadrul marginirii mecanice i iatá cal au aparut
noi cunogtinte despre schimbarile de forma ale fortelor, despretransformarea greutatii in caldurii, electricitate etc. Dar gtiin-tele naturii continua lima sa ramina marginite. Analiza spirituluiomenesc gi a tuturor relatiilor pe care el le determinii in viataomului, adica a celor politice, juridice, economice gi a tuturorcelorlalte, gtiintele naturii o exclud insa din sfera lor de cercetare,intrucit se afla incii sub influenta vechii prejudecati cii spirituleste ceva metafizic, copilul unei alte
Stiintele naturii merita sa li se facii reprogul cii sint marginitenu pentru ca fac o delimitare intro cunogtintele mecanice, chi-mice, electrotehnice gi celelalte cunogtinte, atribuindu-le domenii
N.B.
28*
§i
§i,
riaIitii
li§tii
litilor
pi
vovmvuvovoono
412 V. I. LENIN
N.B.
NB.
deosebite, ci pentru el exagereazd aceast& delimitare, pier-zind din vedere leçpltura dintre spirit si materie si pentru c& pinain prezent n-au fost in stare sl se elibereze de modul de gindireametafizic
Nu deosebirile de pareri in privinta stelelor sail animalelor,a plantelor sau pietrelor ii impart pe oameni in materialistiidealisti ; elementul hotaritor Ii constituie numai conceptia despreraportul dintre trup si suflet i nirnic alteeva.
Convingerea ca idealismul german este complet gresit, intrucitel nu inceteaza a consideraspiritul drept cauza primar& metafizic& carecreeaz& si produce materialele ce pot fi pipäite, v&zute, mirosite etc., adus cu o necesitate ineluctabil& la materialismul socialist, care-si zice sO-
cialists pentru el socialistii Marx si Engels au stabilit pentru primaoar& in mod clar si precis ca relatiile materiale, si anume cele econo-mice, existente in societatea omeneasca, constituie baza, care, in ultimaanaliza, determina intreaga suprastructuril de institutii juridice i po-lane, precum si ideile religioase, filozofice etc. ale fiecarei epoci isto-rice. In loc sa se explice, ca inainte, existenta omului prin constiintalur, acum, dimpotriva, se explic& constlinta prin existenta si, mai ales,pun situatia economic& a omului, prin modul cum i1i cistig& piinea.
(((universul nu sint decit 'loud denumiri ale unuia aceluiqi Nem;si materialismul socialist vrea cuprind& totul intr-o singurd
ce e cuprins in univers, iar acesta cuprinde totul, fiindc& totul sice e ponderabil si palpabil, dar si intreaga existent& reala tot
Materialismul socialist intelege prin «materie * nu numai ceea
notiune, intr-o singurd denumire, intr-o singura clasa, indiferentdam& acestei clase universale i se di denumirea de realitate,natur& sau materie.
Noi, materialistii moderni, nu avem o parere atit de marginitica aceea ca materia ponderabila si palpabila este materia parexcellence*; noi ne situam pe punctul de vedere el si parfurnulflorrlor, sr smietele, i mirosurile de tot felul sint, de asemenea,materie. Noi nu consideram fortele drept un simplu apendice,drept un predicat pur al substantei, iar substanta, substantapalpabila, drept alucrul* care domina toate proprietatile. Noiavem fata de substanta si fata de forte o pozitie democratica.
unele si altele au pentru noi aceeasi valoare ; luate separat,ele nu sint altceva docit proprietati, accesorii, predicate sauatribute ale marelui tot care este natura. Nu este admisibils& consideram creierul drept stäpin, iar functiile spirituale drepto slug& subordonat& lui. Nu, noi, materialistii moderni, afirmamca functia este in aceeasi masurl ceva de sine stätiltor casubstanta palpabill a creierulni sau ca orice alt obiect material.
prin excelenti. Nola had.
§i
e...
fisa
51
ai
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 413
Iar gindurile, sursa §i natura lor sint aceeasi materie real& §i cevamaterial care merit& in aceeali misur& s& fie studiat ca §i orice
alte lucruri.Noi sintem materiali§ti, pentru c& nu facem din spirit un fel
de monstru smetafizicL Puterea do gindire este, pentru noi,tot atit de putin un olucru in sines ca §i gravitatia sau ca bulgi-rele de piimint. Toate lucrurile nu sint altceva decit ni§te verigiale marii legituri universale ; numai ea este eterna, adevaratii,permanenti, ciici ea nu este un fenomen, ci unicul ducru insine* §i adevärul absolut.
Dat fiind c& noi, materialistii sociali§ti, avem o notiulleunicl, care imbind intr-un singur tot materia §i spiritul, pentrunoi a§a-zisele raporturi spirituale, cum sint politica, religia,morala etc., sint, de asemenea, raporturi materiale ; iar muncamateriali, substantele ei bj problemele stomacuhii le consi-denim drept bazi, premis& §i temelie a oricdrei dezvoltärispirituale numai in masura in care animalicul precede in timpomenescului, ceea ce nu ne impiedic& citu§i de putinpretuim foarte mult pe om §i intelectul situ.
Materialismul socialist se distinge prin aceea c& nu sub-apreciaz& spiritul ornenese, a§a cum fiiceau materialistii de§coal& veche, dar nici nu-1 supraapreciaza, a§a cum fac ideali§tiigermani, ci in aprecierea sa el pistreaza mdsura, considerind
dintr-un punct de vedere critic §i dialectic atit mecanis-mul, cit §i filozofia drept douit verigi ale unni proces universalindivizibil 0 ale progresului universal...
[218-226] A§a cum nu sintem de acord cu vechii materia-li§ti, care credeau c& au §i explicat in suficienta mäsura ceeste intelectul, dindu-i denumirea de insucire a creierului, totasa nu ne putem descotorosi de obiectul nostru spiritulomenesc printr-o simpl& lovituril de cutit. Calea specula-tivd, care incearcii prin simple speculatii sterile siL gaseasciiesenta spiritului in secretiile interne ale creierului, noinu o putem urma, fiindc& pe aceast& cale ideali§tii speculativiau obtinut rezultate cu totul neinsemnate. i iat& Ca tocmaiin momentul potrivit apare Haeckel en conceptia lui despremetoda just& a ctiintei. El cerceteazd spiritul omenesc §i felulcum a actionat acesta in decursul isloriei, ceea ce ni se pare a fio metod& cit se poate de justa...
Prima combinatie spiritual& comme ii faut* a fost descoperirea,
))
N.B.
f&cuti de Darwin ci publicat& abia in 1859, a selectiei naturale in luptapentru existenta, ace. crede Haeckel, ins& noi ne permitem in aceast&
fim de alta plirere.
oorespunzatoare, potrivita. Nola brad.
privintl sit
N.B.
N.B.si
sad
414 V. I. LENIN
N-am vrea ca stimatii nostri cititori sa ne Inteleaga gresit: noi nucontestam ca. Darwin si Haeckel au stabilit o legiitur& just& i tun-tifica intre spiritul individual si lumea plantelor si a animalelor i caau creat cristale pure ale cunoasterii, dar nu vrem cleat a relevammaterialismul dialectic modern se situeaza pe acelasi punct de vedere,ca Darwin si Haeckel, oricit de mare ar fi meritul lor, n-au fost primiisi nici singurii care au stint sa creeze asemenea nestemate.zoologi de muzeu si botanisti de ierbar ne-au lasat si ei un crimpeide stiinta adevarata...
Vechiulmaterialism
Prin perceperea si adunarea de fapte, ca siprin descrierea lor, se obtine o nou& lumina, san,mai bine zis, cregte cea obtinut& mai inainte.Meritul lui Darwin este mare, dar nu atit de nemar-ginit incit sa-i dea lui Haeckel temei sa considereIustiinta r ca hind ceva mai presus de o obisnuitaimbinare a spiritului omenese cu faptele materiale.
In prima parte a studiului de fat& am aratat ca materia-lismul marginit nu numai ca consider& spiritul omenesc drept
N.B. III o proprietate a creierului ceea ce nimeni nu contest& ,dar din aceasta, legatura el deduce, direct sau indirect, ca predi-catul rationalitatii sau al facultatii de cunoastere, care eatribuit creierului, nu constituie un substantial obiect de studiu
N.B. ii §i c6" dimpotriva, studiul creierului material este in masurasa ne ofere suficiente elemente pentru explicarea proprietatilorspiritului. In opozitie cu aceasta parere, materialismul nostrudialectic dovedeste ca problema trebuie examinata, potrivitindicatiei date de Spinoza, sub unghiul de vedere al univer-sului, sub specie aeternitatis*. In universul infinit, materiavechilor materialisti care sint de mult depasiti , materiapalpabila, nu are citusi de putin dreptul sil se considere maisubstantiala, adica mai nemijlocitä, mai clara sau mai deter-minata decit orice alt fenomen al naturii...
Materialistii care transform& materia palpabila in sub-N.B. stanta si care consider& ca functia cerebralä, nepalpabila,
ct(P)reprezintl doar ceva accidental subapreciaza prea multaceasta functie. Pentru a ne face o imagine mai potrivitasi mai exacta, este necesar, in primul rind, sa revenim lafaptul c& atit materia palpabila, cit si functia cerebral&sint copii ai aceleiasi mame, ca ele sint don& fenomene alenaturii, pe care le lamurim descriindu-le si impartindu-lein clase, specii si subspecii.
Atunci cind facem constatarea pe care, fireste, nimeni nu ocontest& ca materia este un fenomen al naturii si cind afirmamacelagi lucru despre facultatea spiritual& a omului, nu stim inea decit
din punetul de vedere a eternitl4ii. Nota !rad.
eJalniciir
JJ
ea
OtSERVATII MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 415
foarte putin despre materie, ca i despre facultatea spirituala ; dar stimca ele sint surori i ca nimeni nu le poate separa prea mult una de alta;nimeni nu poate face o deosebire intro ele toto genere, toto coelo.
Daca vrem sa stim mai multe lucruri, bung-oara, despre materie, va trebui ca In acest scopsa procedam asa cum procedau In trecut zoologiide muzeu i botanistii de ierbar, va trebui sa cu-noastem diferitele ei clase, familii i specii, sa lecercetam, sa descriem aparitia i pieirea lor, trans-formarea unora in altele. Or, tocmai aceasta estestiinta despre materie. Ohm vrea mai mult, in-
seamna ca vrea peste masura de mult, ca nu inte-lege ce este cunoasterea ; cit nu intelege nici ceeste organul stiintei i nici cum trebuie el folosit.Atunci cind vechii materialisti au de-a face cuforme parliculare ale materiei, ei procedeaza incon-testabil in mod stiintific ; dar cind au de-a face cumateria abstracta, cu conceptul ei general, atunciei se dovedesc a fi complet neputinciosi in aceastastiinta abstracta. Meritul idealistilor consta in fap- III N.B.
Meritulidealismului
tul ca, cel putin, ei au facut sa progreseze intr-atitpriceperea de a face uz de abstractie si de con-ceptele generale, incit materialismul socialistmodern poate, in sfirsit, sa inteleaga ca atit for-mele materiei eft i conceptele sint niste produseobisnuite ale naturii si ca nu poate sa existe nimiccare sa nu faca parte din categoria nemarginita,unica a lumii naturale.
Materialismul nostru se distinge printr-o cu-noastereexprimata intr-o forma proprie a naturiicomune a spiritului gi a materiei. Atunci cind acestmaterialism modern 1i ia ca obiect de cercetarespiritul omenesc, el 11 priveste ca pe orice altmaterial supus cercetarii, adica la fel cum proce-deaza zoologii de muzeu i botanistii de ierbaratunci cind cerceteaza i descriu obiectele bor.Prin clasificarea facuta de ei, cei dintii an aruncatfará indoiala o lumina asupra multor mii de specii,dar aceasta a fost o lumina nu indeajuns de puter-nica, si Darwin a amplificat-o in asa masura, ciisurplusul de lumina a pus in umbra inceputurile ;dar se stie ca j vechii sistematizatori au trebuit
cunoasca* inainte de a clasifica ; de aceea nicicunoasterea darvinista, nu este altceva decit oclasificare inclusa ln conceptul de dezvoltarecare, datorita descrierii proceselor din natura,ne of era 0 imagine mai exacta a faptelor adunate...
Teoriamaterialisa,a cunoasterii
cci
Descriere
§iexplicare
IDE
gi
416 V. I. LENIN
Reflectareacelorlalte
partiale naturii
Teoria materialist& a cunoWerii se reduce la
recunoqterea faptului ca organul omenesc de cunoa--tere nu emana nici un fel de lumina metafizica, ci esteo particica a naturii care reflect& celelalte particele
----------
ale naturii §i a ciirei esenta createare este la.Murild
prin descrierea acestui organ. 0 asemenea descrierecore ca teoreticianul cunealterii, sau filozoful, sa ceree-teze obiectul sau intocmai cum cerceteaza zoologulanimalul pe care il studiaza. Iar dm& cineva vrea sa-mirepro§eze ca nu fac eu insumi chiar acum acest lucru,nu trebuie sa uite ca nici Roma n-a fost construitaintr-o singura zi.
E de mirare cri ni§te natural4ti atit de culti, care 4i dau atit de bineseama ca, datorita adaptarii, ereditatii, selectiei naturale, lupteipentruexistent& etc., perpetua mipare a naturii a creat din protoplasm& §imolqte elefanti §i maimute, nu pot intelege ca pe aceea§i cale s-adezvoltat §i spiritul. De ce nu s-a putut intimpla cu ratiunea acela0lucru care s-a putut intimpla cu oasele?...
N.B. Ap cum zoologul de muzeu 10 studia animalele prin descri-erea clasei, a speciei, a familiei in care ele erau grupate, tot go.
Trecerea trep- §i spiritul omenesc trebuie sa fie cercetat prin studierea diferi-tath de la telor specii ale acestui spirit. Fiecare persoana 4i are inte-
materie lectul ei propriu §i toate intelecturile laolalta pot fi consi-
la spirit derate drept rainificatii ale aceluialiindividual,
spirit general. Acest spiritomenesc general, ca i cel 10 are dezvoltarea, in
..------------_-----------parte, in trecut §i, in carte, in viitor ; el a trecut prin diverseqi variate metamorfoze, §i daca noi, mergind pe urmele lor, vomajunge la inceputurile genului uman, ne vom apropia de aceatreapta pe care scinteia divina coboara la nivelul instinctului
\\\animalic. Devenit
spre actualelehard, spiritul omenesc este, apdar, o punte
spirite animalice, §i astfel ajungem pina la spiri-tul plantelor, al pomilor §i al muntiler. Inseamni ca in felulacesta ajungem sa intelegem ca intro spirit §i materie, la fel caintro toate partile unitatii universale a naturii, exist& treceriN.B.
((
treptate i o deosebire care dispare, ea nefiind cleat o deo-sebire de grad, iar nu una metafizia.
Intrucit vechiul materialism n-a inteles aceste lucrurin-a putut concepe materia i spiritul ca imagini abstracte alefenemenelor concrete i, in ciuda atitudinii sale liber-cugeta-toare fatti de religie §i a putinei pretuiri acordate spirituluidivin, el n-a §tiut de unde §i cum a luat na0ere spiritul natural
ca urmare a acestei lipse de cunomtere, n-a putut in nici unchip sa depapasca metafizica, Friedrich Engels a dat acestui
materialism neputincios, incapabil sa se descurce in Oiintaabstracta, denumirea de materialism metafizic, far materialis-
N.B.
§i
gi,
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 417
mului social-democratiei, care, datorita idealismului german N.B.premergator lui, a trecut printr-o §coalit mai buna, i-a dat
JJdenumirea de materialism dialectic.
Din punctul de vedere al acestui materialism, spiritul estedenunnrea colectiva data fenomenelor spirituale, la fel cum N.B.materia este denumirea colectiva data fenomenelor materiale,iar amindoul laolalta f ormeaza un singur concept §i poarta osingura denumire: fenomenele naturii. Acesta este un nonmod teoretic-cognitiv de gindire, care patrunde in toate §tiin-tele, in toate gindurile §i proclama teza ca toate lucrurile dinlume trebuie privite sub specie aeternitatis, din punctul devedere al universului. Acest univers etern se contope,te pind-n-tr-atit cu fenomenele sale temporare, ca intreaga eternitateeste temporara, iar temporalul este etern.
Iar modul substantial de gindire al social-democratieilamureste intr-un mod nou aceasta problema, pe care s-a caznitatit de mult s-o rezolve idealismul, o lamure§te punind intro-barea: in ce consta adevarata gindire, cum putem deosebiideile subiective de cele objective? Raspunsul este urmatorul:nu trebuie si mergem prea departe cu deosebirile ; ci cea maibun& reprezentare i cea mai adevazata, idee nu-ti pot oferidecit o imagine a diversitatii universale care are loc in tineci in afara ta. Nu este In nici un caz atit de greu sa, deosebecti
tablourile reale de cele fantastice, §i asta e in stare s-o fad .cu cea mai mare precizie orice pictor. Reprezentarile fantas-
tice sint luate din realitate, ci cele mai fidele reprezentari ale aoc
realitatiisint in mod necesar animate de suflul fanteziei. Repre-
zentarile fidele §i conceptele ne fac mari servicii tocmai pentru ca,fidelitatea lor nu este ideala, ci numai relativa.
Ideile noastre nu pot ci nu trebuie osd coincidd i cu obiectelelor in sensul exagerat, metafizic al acestui cuvint. Noi vrem,trebuie §i putem sit ne facem doar o idee aproximativa despre
realitate.De aceca realitatea nu poate nici ea decit sti se apropie
de idealurile noastre. In afara ideii nu exist& nici puncte mate-matice, nici linii drepte matematice. Tuturor liniilor drepte dinrealitate le este inerenta o curbura plina de contradictii, aca cum§i cea mai mare dreptate mai este totu0 strins legata de nedrep-tate. Natura adevarului nu este idealti, ci substantialrt; este
materialista ; nu se obtine cu ajutorul gindului, ci cu ajutorul
ochilor, al urechilor §i al miinilor ; nu este un produs al gindului,
ci mai degrabainvers ; gindul este un produs al vietii universale. N.B.
Universul viu este adevarul intruchipat.
I
)
I
((
418 V. I. LENIN
N.B.
N.B.
IvDARWIN SI HEGEL
[226-233] Prin aceasta vrem A aratam ca filozofia si stiin-tele naturii nu sint in nici un caz atit de indepartate una de alta.Spiritul omenese procedeaz& si intr-un domeniu si in altul dupaaceeqi melodei. Metoda stiintelor naturii este mai exacta, darnumai ca grad, nu si ca esenta...
Recunoastem bucuros ca Hegel, care acum este aproapecomplet uitat, are onoarea de a fi fost premergatorul lui Darwin.La timpul sau, Lessing* 1-a taxat pe Spinoza drept ocun ciinemort 9. Tot a§a de invechit arat& §i Hegel astazi, cu toate ca,dupa spusele biografului sau Haym, la timpul sau el se bucurade aceea§i autoritate in lumea literelor ca §i Napoleon I in ceapolitica. Spinoza acest aciine mort a reinviat de mult,§i lui Hegel, de aseinenea, posteritatea ii rezerva o recunoasterebinemeritata. Iar faptul ca in prezent nu se bucura de aceastarecunoastere nu este decit un fenomen trecator.
Dupa cum se §tie, dascalul a spus cit dintre numerosii sitidiscipoli numai unul 1-a inteles, dar si acela 1-a inteles gresit.Dupi parerea noastra, aceasti lipsa general& de intelegere estemai degraba o consecinta a lipsei de claritate a dascalului insu§idecit a incapacitatii discipolilor ; in aceasta privinta nu poateexista nici o indoiali. Hegel nu poate fi inteles pe deplin, fiindca
N.B. nici el nu s-a inteles pe sine pe deplin. Si, totusi, el este premer-gatorul genial al teoriei darviniste a evolutiei; ar fi tot atit deexact §i de just sa spunem, invers, c& Darwin este continuatorulgenial al teoriei hegeliene a cunoa§terii...
Zborurile in albastrul cerului intreprinse in mod sporadic de darecercetttorii naturii i licaririle unui mod de gindire exact care se observilla unii filozofi sint menite arate cititorului ca generalul si particu-larul se afla in armonie...
Pentru a Mimi raportul care exist& introDarwin si Hegel trebuie sa abordam cele mai pro-funde §i mai obscure probleme ale stiintei. Printreele se enumara §i obiectul filozofiei. Obiectul luiDarwin este limpede ; el il cunostea, dar trebuiesa men(ionam cit, totugi, el a vrut sa-1 cerceteze,ceea ce inseamna ca, in orice caz, nu 1-a cunoscutpina la capat. Darwin si-a cercetat obiectul sau
voriginea speciilor dar nu pina la capat.
In text s-a streourat o inexaetitate : Dietzgen se referl, probabil, la Prefata scrisi deHegel la a doua editrie a luoririi "Eneyklopadie der philosophisehen Wissensellatten., unde sespune: 'Leasing a zis pe vremea ea el lumea 11 trateaa. pa Spinoza ea pe un dine morts(vezi G.W.F. Hegel. fEneielopedia atiintolor filozofices, parte:" Intli, "Logics', Suoure0i,Eclitura Academiei R.P.R., 1962, p. 15). Nofa red.
sa-i
,
II
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 419
N.B.Atomul este
incomensurabil,este infinit
Atomuleste inepuizabil
Asta inseamn ci obiectul oricarei stiinte esteinfinit. Dad, cineva vrea sit masoare infinitul saucel mai mic dintre atomi, in orice caz va avea
intotdeauna de-a face cu ceva ce nu poate fi masu-
rat pind la capat. Natura, atit in ansamblu, cit
si in diferitele ei parti, nu poate fi cercetata pin&
la capat ; ea este inepuizabila, nu poate fi complet
cunoscuta ; prin urmare, nu are nici inceput sinici sfirsit. Cunoaiterea acestui infinit real este unrezultat al §tiintei, in timp ce punctul ei de plecareera infinitul supranatural, religios sau metafizic.
Obieetul lui Darwin este tot atit de nesfirsit si de inepuizabil ca siobiectul lui Hecrbel. Primul a cercetat problema originii speciilor, iar aldoilea s-a straduit sä lamureasca procesul de gindire al omului. Rezul-tatul, atit al unuia, cit si al celuilalt, a fost doctrina evolufiei.
Avem in fata noastra doi oameni mari §i o cauza mareati. Vrem säaratam ca ei n-au actionat in directii opuse, ci au conlucrat la o operacomuna. Ei au ridicat concepfia monistd despre lume la o asemenea culme
si au intartit-o cu astfel de descoperiri pozitive cum nu s-au mai cunoscutpin& la ei...
Lui Hegel al nostru ii revine meritul de a fi asezat auto-dezvoltarea naturii pe baza cea mai largli gi de a fi eliberattItiinta, in forma ei cea mai generala, de punctul de vedereclasificator. Traditionalul procedeu clasificator este criticatde Darwin din punctul de vedere al zoologiei, iar de Hegella modul universal. tiinta inainteaziti de la intuneric spre
1
lumina. i filozofia, care isi concentreaza atentia asupra lamu-ririi procesului de gindire al omului, a facut progrese; faptulN.B.
N.B.
ca de obiectul ei specific se ocupa mai mult in mod instinctivii era clar intr-o oarecare masura si inainte de Hegel...
Hegel ne di o teorie a dezvoltdrii; el ne arata ca lumean-a fost facuta, n-a fost creata, ca, ea nu este o fiinfare neschim-bath, [233], ci o devenire, care se produce pe sine insasi. Dupacum la Darwin toate clasele de animale tree unele in altele,tot ilia si la Hegel toate categoriile din lume nimic si ceva,fiintare i devenire, cantitate si calitate, timp si eternitate,con§tient si inconstient, progres si stagnare tree in modinevitabil uncle in altele...
Nimeni 11-0 sit afirme ca. Hegel si-a dus in modstralucit opera pina la capat. Doctrina lui a facia tot
atit de putin ea si aceea a lui Darwin sil fie de prisos
o dezvoltare mai departe, dar ea a dat un imbold in-tregii stiinte i intregii vieti omenesti, un imbold de o
I
420 V. I. LENIN
imensE insemnittate. Hegel 1-a anticipat pe Darwin,dar, din pEcate, Darwin nu 1-a cunoscut pe Hegel
care era atit de apropiat de el. Prin acest *din pitcate*nu vrem sä facem un repro§ marelui naturalist ; vrem
(ccnumai sE amintim c& opera specialistului Darwin trebuie
N.B. N.B.completat& cu aceea a marelui generalizator care e Hegel,
(cc
pentru ca pe aceasta cale sit se mearga mai departedecit ei si sE se obtin& mai milt& claritate.
Am vazut c& filozofia lui Hegel era atit de obscurd, incit maestrula fost nevoit s& spun& despre cel mai bun discipol al sdu CA 1-a intelesin mod gresit. La inlEturarea acestei obscuritilti au contribuit nu numaicontinuatorul sEu Feuerbach §i alti hegelieni, dar si intreaga dezvoltare
stiintificd, politic& si economicE a lumii...[235-243] Haeckel are perfectil dreptate cind spune eft la marii
nostri poeti gi ginditori se manifest& tendinta spre *forma cea maipurE, forma monist& a credintei*, si nizuinta spre o conceptie fizicadespre naturE care sE fad. imposibilE orice metafizicE si sa Inlitturedin domeniul stiintei pe dumnezeul supranatural cu desaga lui de inchi-puite minuni. Dar, cind se arata pinE intr-atit de incintat incit spune citaceast& tendintit o§i-a gasit de mult cea mai desavirsita expresie I), else insalE amarnic, se ingali chiar in privinta sa si a propriei sale profe-siuni de credinta. Nici Haeckel nu e incE in stare sa gindeascii monist
Vom da numaidecit o argumentare mai temeinicE a acestui repros, darin prealabil vrem sit facem constatarea ea acest repros nu-1 meritit numaiHaeckel, dar si intreaga scoala a stiintelor moderne ale naturii, deoarece
ea nu tine seama de cele aproape trei milenii de dezvoltare a filozofiei,care are in urma ei o istorie indelungatii si bogata in experienta si caree la fel de bogata in continut ca si stiintele experimentale...
In aceste cuvinte ale lui Haeckel exista trei puncte pe care vremsit le scoatem in evidenta si care ne vor dovedi ca *conceptia monisfadespre lume* nu si-a gisit Inca o expresie desEvirsitE la cel mai radicalreprezentant al ei din domeniul stiintelor naturii.
Potrivit vechii credinte, cauza primara comund a intregiifiintEri sillasluieste in dumnezeul ei personal, care este supra-natural, nu poate fi descris si nu poate fi inteles cu ajutorulconceptelor noastre, care este spirit, este ceva misterios. Nonareligie & la Haeckel crede cii natura, ciireia ii dE vechea denumirede dumnezeu, este ea insEsi cauza primar& a tuturor lucru-
N.B.11
rilor...Deosebirea dintre obisnuit, natural si nenatural, dintre lumea
fizica, de o parte, gi revelatia metafizica, religie si divinitate, dealt& parte, este atit de mare, incit o conceptie despre naturE,curitata, de orice elemente strEine, asa cum gEsim la darvinistulHaeckel, ar avea tot dreptul sa renunte la vechile denumiri sila o divinitate care se bazeaza pe revelatia religioasa si sa due&
1%T.B.11
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 421
o luptil nimicitoare* impotriva acesteia cu intregul arsenalal conceptiei moniste despre lume. Nevrind sil fad, acest lucru,darvinismul i§i dezvaluie pur §i simplu caracterul mirginit alinvitäturii sale despre dezvoltare... N.B.
Ca Haeckel, eel mai de seamo, reprezentant al monismului in §tiin-tele naturii, tot mai continua sL cinte pe aceastä strunä dualistä, ne-odovede§te in mod pregnant cel de-al treilea puncl al gm, care afirmiel, «cu actuala structura a creierului nostru e, cauza primara, a tuturorfenomenclor fly pante fi cunoscutil.
Ce inseamnä: nu poale fi cunosculd?Intregul context al propozitillor in care este Kein Atomehen
folosit acest cuvint demonstreazi cu toata evi- ist auszukennendenta cb; naturalistul nostru mai este hid, completincurcat in plasa rnetafizicii. Nici un lucru, nici
un atom nu poate fi cunoscut pina, la capat.Orice lucru este inepuizabil in secretele lui, esteetern §i indestructibil...
N.B.
Natura este plina, de secrete, care pentru o minte iscodi-toare se dovedesc a fi ni§te fenomene extrem de simple §i deobi§nuite. Natura este inepuizabila in bogatia ei de probleme§tiintifice. Noi le cercetam, dar cercetarile noastre nu vorajunge niciodatii pina la capilt. 0 minte omeneasca, sanatoasaare perfecta dreptate cind considera cL lumea §i natura nu potfi cercetate pina Ia capat, dar ea nu are mai putinii, dreptatecind respinge incognoscibilitatea metafizica, a lumii ca pe oneasemuita nesabuinta, ca pe o superstitie. In cercetareanaturii nu vom ajunge niciodata pina la capat §i, totu§i, cu cit§tiintele naturii merg mai departe in cercetärile lor, cu atitdevine mai evident cii ele n-au absolut nici un motiv slti seteam& de secretele inepuizabile ale naturii, cii dup.& cumspune Hegel aici nu exislii, nimic care sä le fie inaccesibil. di N.B.De aici reiese cii. zilnic aflitim cite ceva din inepuizabila «minaprimara a tuturor lucrurilor », §i anume CU ajutorul aparatuluinostru cognitiv, a cOrui capacitate de cercetare este tot atitde universaliti §i de nemiirginita, pe cit de bogata nemarginitde bogatil, este natura in secrete obi§nuite.
»Cu actuala structuri a creierului nostru I*Fire§te! Datoritlselectiei sexuale §i luptei pentru existenta, creierul nostruse va mai dezvolta cu toot& puterea §i va piitrunde tot mai adincin cauza primara a naturii. Duo. cuvintele de mai sus au acestsens, atunci putem sii ne declaritim bucuro§i de acord cu ele.Dar tocmai acesta e neajunsul, ci nu acest sens le atribuiedarvinistul care se afliti Inca prins in plasa metafizicii. El vrea
* Mei un atom nu poats fi ounoscut plat la capat. Note; trad.
422 V. I. LENIN
N.B. Ill
N.B.1
mai universal decit de Darwin. Spunind acest lucru, nu avem
sa spuna ca mintea omeneasca este prea marginita pentru aproceda la o cercetare completa a lumii; de aceea trebuiesa credem in existenta unui spirit «superior», snpranatural§i sa nu ducem impotriva lui 0 lupta onimicitoares...
Teoria dezvoltarii a fost expusil de Hegel intr-un mod mult
intentia sa, dam preferinta unuia dintre ei sau sa-1 situam peunul mai presus declellftt plalt,ici_ usocotim. doar necesa_r s_li-1 .bp.lele-!
§i pasarile nu sint specii izolate ima de alta, ci fiinte vii care iauna§tere uncle din altele §i tree uncle intr-altele, Hegel afirmaca boate speciile, intrearra lume reprezinta o fiintare vie care
liiicilieri granite '.fixe ; cognoscibilul §i incognoscibihil,N.B. etafizicul tree permanent unul intr-altul ; incognos-
1
tuturor lucrurilor ; ea este, de asemenea, baza facultatii noastrede cunoaltere, §i totu§i, dupa parerea lui Haeckel, aceastafacultate este prea marginita pentru a cunoa§te cauza ultima.Cum se potrivesc toate astea? Natura, cunoscuta drept cauziultima, se dovede§te totodata «a nu putea fi cunoscuta *1?
Teama de tendinte distructive 1-a cuprins pina
N.B. §i pe un teoretician atit de radical al evolutionis-mulni cum e Haeckel ; el i§i reneaga propria sa
cibilul absolut este ceva ce nu face parte din conceptiamonista despre lume, ci din cea dualista, religioasa.
Potrivit monismului nostru, natura este cauza ultima a
Erscheinungen*teorie §i dii preferinta credintei ca spiritul omenesctrebuie sii se multumeasca cu fenonienele naturii,ca el nu poate patrunde pina la adevarata esentaa naturii; cauza ultima se dovede§te a fi un objectcare nu face parte din domeniul §tiintelor naturii...
In legatura cu conceptiile panteiste ale unor mari poeti §i ginditoriai no§tri conceptii care culmineaza en credinta in unitatea dintredumnezeu §i natura , Hegel ne-a lasat o teorie deosebit de caracte-ristica. Potrivit acestei teorii, noi nu cunott§tem numai unitatea lucru-rilor, dar §i deosebirea (Entre ele. Spitul este un cline, intocmai ca §imopsul ; dar aceasta unitate nu exclude deosebirea. Natura are, intr-a-devar, mite lucruri comune cu atotmilostivul dumnezeu: ea donme§tedin veci §i va domni pina in veci. Intrucit intelectul nostru este instru-mentul ei firesc, natura §tie, in general, tot ce e accesibil cunoa§terii;ea este atot§tiutoare, dar, cu toate acestea, intelepciunea ((natural&este atit de diferiti de cea dumnezeiasca, incit exista suficiente temeiuri§tiintifice pentru tendinta distructivii care urmare§te mlaturarea com-pleta a notiunilor de dumnezeu, religie, metafizica inlaturare in
fenomene. Nola (rad.
1III
tiim pe unnl cu celalalt. Dam Darwin ne arata ca amfibiile
n-are
fizicul si
OBSERVATII PE MARGINEA GARTH DIETZGEN 423
sensul rational al acestni cuvint, in nnisura in care ago, ceva este cuputinta. Idei confuze au existat intotdeauna i vor exista pfna in adineu-rile vepiciei...
8i daca vechea cunoa0ere a lumii animale ne ofera doarun tablou incomplet, iar cea noul, dezvoltata, de catre Darwin,ne oferi unul mai veridic, rnai complet §i mai actual, atunciavantajul care rezulta de aici pentru cuno0intele noastrenu se limiteaza la viata animala: noi captain, in acela§itimp, cunogtinta despre facultatea noastra de cunoaltere,§i anume aflam ca ea nu este eine §tie ce izvor supranaturalde adevar, ci un instrument asemanator oglinzii, un instru-ment care ref lecid lucrurile din lume, respectiv natura...
[248-249] Kant rationeaza in feint urmator: chiar dacäratiunea noastrit trebuie sa, se limiteze doar la cunoa§tereafenomenelor naturale §i daca nici de acum incolo nu vomputea §ti nimic, tot trebuie sa credem in ceva misterios,superior, metafizic. Acolo trebuie si se ascunda ceva, ofiindcaacolo unde exista fenomene trebuie sa existe ceva ce apareincheie Kant ; aceasta deductie nu se distinge decit printr-oaparenta exactitate. Oare nu este suficient ca apar fenomenelenaturale, cL indaratul lor nu se ascunde nimic supranatural,nimic neinteles, nimic in afara de natura insa§i? Dar sa Main
N.B.
versusKant
N.B.
asta. Kant a izgonit, cel putin formal, metafizica din §tiintil,pentru ca ea sa, se Impotmoleasca in eredintii...
[251] Kant a lasat discipolilor sai ideea extrem de modestaca faclia cunoacterii de care dispune neamul omenesc este preaneinsemnata pentru a lumina marele monstru. Dupa ce vom fidemonstrat cii aceasta faclie nu este prea mica., ca lumina noastranu e nici mai mica ci nici mai mare, nici mai miraculoasamai putin miraculoasii decit obiectul ce urmeaza a fi luminat,vom pane capat credintei in miracole, credintei intr-un monstru,vom termina en metafizica. In fehil acesta, omul ii pierdemodestia sa exagerata, i Hegel al nostru a contribuit intr-omasura destul de insemnatit Ia obtinerea acestui rezultat.
N.B.
Ce este inetafizica? Ma cum arata §i denumirea ei, ea a fosto disciplina §tiintifica care-ci arunca umbra ei §i asupra prezen-
N.B.tului. Ce urmarqte §i ce vrea ea? Firecte, sa instruiasca. Dar ince privinta? In privinta lui dumnezeu. a libertatii ci a nemuririi
in zilele noastre aceste cuvinte au o rezonant-a de-a dreptulpopeascil. 8i chiar dad, vom desemna continutul acestor treinot.iuni prin denumirile clasico de adevar, bine §i frumos, vafi, totuci, extrem de important sa ne larnurim pe noi incine§i sa-i lamurim §i pe cititori asupraintentiilor care-i calauzescpe metafizicieni ; Hsi o asemenea lamurire nu-i vom putea aprecia
Joo de ouvinte intraductibil. In limbo german& ouvintul Erscheinung inceamnd alItefenoment, oft pi soporific*, saparenfat. Noto trad.
LUI
i nici
AVV
))
424 V. I. LENIN
N.B.
N.B.
si prezenta in mod satisfiicator nici pe Darwin gi pe Hegel sinici ceea ce au facut sau au omis sä faca si ceea ce, prin urmare,ii ramine posteritatii de Lieut...
V
LUMINA CUNOASTERII
[255-266] Se pot da o multime de citate din literaturacontemporana in care se constata cä intro cunostintele generaledespre natura si cerinta metafizicii este o prapastie absoluti,ceea ce inseamna ea intrebarea: ode unde s luam lumina?*este extrem de confuza. Un model cu adevarat clasic de ase-menea confuzie Ii constituie sIstoria materialismuluis a luiF.A. Lange. Dad, facem abstractie de numeroasele aspectestralucite si excelente, dar secundare ale acestei lucrilri, precumi§i de afinitatea democratica care exist& intro autorul ei §ipartidul socialist, fapt pe care-I constatilm cu multa satisfactie,punctul de vedere filozofic pe care se situeaza Lange repre-zinta, totusi, cea mai jalnica zvircolire in laturile metafizicifcare a existat vreodata. Tocmai aceasta permanenta sovaialasi nesiguranta, confer& o insemnatate lucrlirii, pentru cii, desiea nu rezolva ceea ce si-a propus, si nu rezolva nimic, problemaeste totusi pusa atit de clar, incit rezolvarea ei definitiva devinein mod inevitabil iminenta.
Exista apoi adversari de genul d-lui Gideon Spicker( atlber das Verhaltnis der Naturwissenschaft zurPhilosophie s), care, semnalind aceasta zvircolire, sefolosesc in mod abuziv de critica lor intenzeiatd pentru
I a N.B. ca, discreditindu-1 pe Lange, sa discrediteze totodatast
Materialismul, care se descurca destul de ugor in problemelecunoasterii si explicarii celor mai diverse domenii ale gtiintein-a incercat pina, acum sa explice donzenial cunoqterii, si deaceea binevoitorul istoric al materialismului n-a putut repurtao victorie deplina asupra vestigiilor idealismului.
sExista doua probleme in fata carora trebuie sa se opreasca spiritul.Nu sintem in stare sa ne dam searna ce sint atomii si nu putem explicaprin atomi si prin miscarea lor nici chiar cel mai neinsemnat fenomen alconstiintei... Oricit vom suci si vom invirti notiunea de smaterie s sifortele ei, ne va fi dat, totusi, sit ne lovim intotdeauna de ceva de nein-teles. De ace e a nu fara temei merge Du Bois-Reymond atit de departeincit afirma ca, in realitate, tot ce stim noi despre natura nu constituieInca o cunoagtere si ne of era, doar un surogat de explicatie... Este tocmaipunctul pe linga care sistematizatorii gi apostolii conceptiei mecanicistedespre !tune tree cu atita dispret, gi anume problema limitelor pe carele are cunoagterea naturii * (F. Lange. Geschichte des Materialismus,vol. II, p. 148 1311).
materialismul...II
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 425
Acest citat amanuntit era, in fond, de prisos,fiindci asemenea plreris int indeob§te cunoscute. Asemenea declaratii n-au fost facute numai deLange, ci §i de Jürgen Bona Meyer §i de von Sybel; in acest fel s-arfi exprimat Schaff le §i Samter dui le-ar fi fost dat CB se ocupe deaceasta tem& ; a§a vorbesc toti oamenii cu autoritate, intrucit ei audevenit nigte capucini. Dar Lange nu i-a cunoscut cum trebuie pe social-democrati, caci altfel ar fi aflat el si in acest punct ei au completat
coneeptia mecanicist5 despre lume.
aUn mare neajuns pe care-I prezinta Hegel in comparatiecu Kant spune Lange consta in aceea ca el a pierdutcomplet ideea unui mod mai general decit cel omenese de cu-noa§tere a lucrurilors. Madar, Lange regret& ca. Hegel nu s-adedat la speculatii pe tema unei cunoa§teri supraomene§ti,dar la aceasta obiectie noi ii raspundem: lozinca reactional%stnapoi la Kant Is, care se aude acum din toate partite, porne§te N-B.
de la tendinta monstruoasa de a intoarce inapoi §tiinta §i dea subordona cunoa§terea omeneasca, nnui mod mai generalde cunoa§tere s. In aceasta tendinta este vizibila dorinta de arenunta din nou la dominatia, deja obtinutl, a omului asupranaturii §i de a scoate din depozitul de vechituri o coroana §i unsceptru pentru vechea sperietoare, ca superstitia sa fie din nouinscaunata. Tendinta filozofica, a vremii noastre consta, intr-oreactie, con§tienta sau incon§tientl, impotriva libertatii vaditcrescinde a poporului.
Este suficient sa, aprofundam cit de cit ideea metafizicaa alimitelor cunoa§terii 0, care strabate ca un fir ro§u aceasta,celebra lucrare a lui Lange §i care este atit de des repetata decatre invatatii din zilele noastre, pentru a ne da imediat seamaca, avem de-a face cu o frazeologie absurdl. 4Atomii nu potfi intele§i §i con§tiinta nu poate fi explicata ». Dar, dupa cum se§tie, intreaga lume este alcatuita din atomi §i con§tiinta, dinmaterie §i spirit. Si daca materia §i spiritul sint de neinteles,
atunci ce-i mai famine ratiunii sa inteleaga §i 0, explice? Langeare dreptate: la drept vorbind, nimic. Intr-adevar, dupa parerealor, intelegerea noastrii, nu este citu§i de putin o intelegere, cidoar un surogat. Poate ca; si acele animale cu parul sur, cirorade obiceili se spune magari, sint doar nigte surogate de magari,iar adeva.ratii magari trebuie ciutati printre fiinte cu o struc-turi superioari...
Lumina cunoasterii face din om stlipinul naturii. Cu ajull N.B.torul ei, omul poate avea vara gheata, iar iarna fructele§i florile verii. Dar aceasta, stapinire rlmine intotdeaunamarginal. Tot ce poate face omul poate face numai cu
N.B.
N.B.
ajutorul fortelor §i materialelor naturale.
29 Lenin Opera complete, vol. 29
46 V. I. LENIN
N.B.
[2611 Ala cum in productia tehnia fenomenele naturii ni seinfatigeaza in forma lor corporala, tot aga i in gtiinta modifi-cdrile naturii ni se arata sub aspectul lor spiritual. Aga cum,in ultima analiza, productia lasä nesatisficutit nevoia exageratade creatie, tot aga gi gtiinta sau ecunoalterea naturii. nu satis-face pe deplin cerinta noastra exagerata de explicare cauzala.Dar aga cum un om cu judecati nu se va plinge ca pentru acrea ceva avem intotdeauna nevoie de material gi a din nimic,din simple dorinte pioase nu putem fauri nimic, tot aga gi celce patrunde in natura cunoagterii nu va voi sä iasa din limiteleexperientei. La fel ca pentru creatie, i pentru cunoagtere saupentru explicare avem nevoie de material. De aceea nici un felde cunoagtere nu poate lamuri care anume este provenientamaterialului sau uncle igi are el inceputul. Lumea fenomenelor,sau materialul, este ceva primar, substantial, care nu are niciinceput, nici sfirgit, gi nici origine. Materialul exista, existentalui este materials& (in acceptia mai larga, a acestui cuvint),iar facultatea omeneasca de cunoagtere sau de intelegere esteo parte a acestei existente materiale, care, ca oricare din celelalteparti, nu poate indeplini decit o functie limitata., bine determi-natä, gi anume aceea de cunoagtere a naturii...
De cind starea a patra gi-a formulat revendiarile ei, savantii nogtriof iciali sint nevoiti sä dua o politica conservatoare, reactionara. Acumei se incapatineaa, vor sa-gi legalizeze eroarea lor gi cauta a se intoarcainapoi la Kant. Decedatului Lange i s-o fi intimplat acest lucru in timpulunei incursiuni nevinovate, dar pline de gregeli; multi dintre adeptiiai ins& sint nigte iezuiti vicleni, care folosesc lucrarea predecesoruluilor ca mijloc eficace impotriva noii societati gi ne ()taiga sa impingemcritics ratiunii pina la rädacinile ei cele mai profunde.
Tot ceea ce percepem, spun neokantienii, nu poate fi per-ceput decit prin ochelarii congtiintei. Tot ceea ce vedem,auzim gi simtim trebuie sä ne parvina prin intermediul sen-zatiei, adia prin intermediul sufletului. De aceea noi nu putempercepe lucrurile in forma lor purd, adevarata, ci numai aga
N.B.cam apar ele subiectivitatii noastre. Dup& Lange, «senzatiilesint materialul din care este creata lumea exterioar& reala*.aProblema fundamental& despre care e vorba aici (vol. II,p. 98) poate fi absolut precis determinata.. Ea este un fel demar al ispitei, dup& Kant: raportul care exist& in conitiinta,Mire subject ei object*.
In felul acesta ei cauta, sa strecoare pe furig propria lorvinä filozofiei postkantiene. Iata ce spune Lange: aDupaKant, cunoagterea noastra rezulta din interactiunea amindurora(a subiectului gi a obiectului) o tea cit se poate de simplä
totugi, adesca ignorata. Din aceasta conceptie continuaLanie reiese ca lumea fenoruenelor nu este doar un produsgi,
011StlivAtti ft MARGINEA &kit LUl IET2CtIl 427
al reprezentarii noastre, ci rezultatul unor influente obiectivegi al imaginii lor subjective. Nu ceea ce o anumit& persoantipercepe intr-un fel sau altul, datorita unei stari de spiritintimplatoare sau unei structuri imperfecte, a consideratKant, intr-un anumit sens, drept obiectiv, ci ceea ce omenirealuata in ansamblu trebuie sd perceapd, datorita simturilor sauratiunii ei. El a dat unei asemenea cunoalteri denumirea deobiectiva in masura in care vorbim numai de experientanoastra; in schimb, a denumit-o transcendental& sau, cu altocuvinte, fals& du& extindern o asemenea cunoactere asupralucrurilor in sine, adica asupra lucrurilor absolute, care exist&independent de cunoacterea
Da. pin& acurn materialictii n-au binevoit sa tina seama deelementul subiectiv al cunoacterii noastre ci in mod necriticau acceptat drept bune obiectele sensibile. Aceasta grecealaa trebuit sa fie corectata.
Sa, Nam lumea drept ceea ce este, cum spune Kant: dreptun amestec de subiect ci obiect, dar sa ne mentinem la punctulde vedere ca intreaga lume este un singur amestec, o singuraunitate; sa recunoactem, de asemenea, ca aceasta unitate este
dialectica, adica este alcatuita din opuci, din amestec saupluralitate. Si Wit c. plaralitatea lumii este constituita dinlucruri cum sint scindurile, pietrele, pomii i bucatile de lut,carora li se da, incontestabil, denumirea de obiecte. Spun:li se di denumirea*, dar Inca nu spun ca ele sint obiecte.Exist& ci lucruri, cum sint culorile, mirosurile, caldura, luminaci altele, al caror caracter obiectiv este mai indoielnic; avemapoi lucrurile care se situeaza ci mai departe, cum sint durereafizica, pasiunea amoroasii, ci sentimentele primavaratice, caresint, incontestabil, subiective. In sfircit, exist& ci lucruri caresint, la comparativ ci la superlativ, mai subiective ci cele maisubiective, cum sint starile de spirit intimplatoare, visele,halucinatiile etc. Aici ne apropiem de insaci esenta problemei.Materialismul a repurtat victoria din clipa In care a trebuitsi se admit& ca visul este un proces real, cert, deli este consi-
derat drept subiectiv. In asemenea cazuri sintem gata sii nealaturamfilozofilor *critici*, care afirma ca scindurile ci pietrele,ca toate lucrurile denumite obiecte certe sint, de asemenea,percepute de catre organele vazului i pipiitului, ca, in conse-cinta, nu sint obiecte pure, ci fenomene subjective. Recunoac-tem imams ca lnsiii ideea unui obiect pur sau a lucrului insine* este o idee absurda, care, ca sa zicem aga, se uita piezicin alta lume.
29*
Ce esteobiectiv
dupä KantN.B.
N.B.
N.B.
i
noastra
428 V. I. LENIN
Deosebirea dintre subiect si obiect este relativa. Ele slut amindouade acelasi gen. Ceea ce percepem cu ajutorul facultatii de intelegerepercepem ea parte a unul intreg sau ca parte integrala...
[268-272] Intelegerea acestei dialectici lamureste si explica pede-a-ntregul tendinta mistica de a cauta adevarul indaratul aparentei,adica de a anti, un subiect indaratul fiecarui predicat. Numai atuncicind oamenii nu se pricep sa opereze in mod dialectic cu conceptelepoate aceastá tendinta sa capete o directie atit de gresita, incit sä cautesubiectul in afara predicatului, adevarul in afara fenomenelor. Teoria(critic& a cunoasterii trebnie A inteleaga el insusi instrumentul expe-rientei este un produs al experientei si ca de aceea discutiile despreiesirea din limitele oricarei experiente nu au nici un sens.
Daca filozofii de azi, in frunte cu istoricul materialismului, atuncicind se ocupa de insasi esenta problemei, declara ca lumea o constituiefenomenele, adica obiectele cunoasterii naturii, ca aceasta cunoastereare de-a face cu schimbari, dar ca noi cautam o cunoastere si mai inalt5,san obiectele esentiale, vesnice, devine clar ca ei sint sau niste impostori,satumnisdte preosnt.an. ac§icare n.0 se, mutltl ese sa st. udieze .to.ate firele dintr-o
mai cauta un morman de nisip Uri fire.Cine a rupt orice legatura en aceasta vale a plingerii care e lumea
fenomenelor n-are decit sa se nrce cu sufletul sau nemuritor pe un carde foe si sa se inalte la ceruri. Dar cine vrea sii ramina aici i sa creadain mintuirea pe care o poate da cunoasterea stiintifica a naturii trebuiesi aiba incredere in logica materialista. Or, primul ei paragraf sun&
astfel: imparatia intelectuall tine numal de lumea asta; iar paragraful 2suna astfel: activitatea pe care noi o numim cunoastere, intelegere,explicare poate consta in clasificarea in genuri i specii a acestei lumisensibile, care are o singuri fiintare ; ea nu se poate ocupa de altcevadecit de cunoasterea format& a naturii. 0 alta cunoastere nu exista.
Dar iata ca apare o tendinta metafizica, care nu se multu-meste cu o acunoastere formal& vrea, far& sa stie nici eacum, si cunoascit. I se pare ca a clasifica, cu ajutorul intelec-
N.B.
N.B.
tului, datele experientel nu este un lucru indeajuns de exact.
Ceea ce stiintele naturii denumesc stiinta, reprezinta pentru eann surogat, niste cunostinte jalnice, limitate ; ea cere un spiri-tualism nemarginit, astfel ca obiectele sa se dizolve completin concepte. Dar de ce nu vrea aceasta dragalasa tendintasii inteleaga cii nu face decit sii prezinte niste cerinteexagerate? Lumea nu-si trage originea din spirit, ci invers.Fiintarea nu este o forma a intelectului, ci, invers, intelectuleste o forma a fiintarii empirice. Fiintarea in fapt este acelabsolut care e omniprezent si etern; gindirea nu e decit oforma aparte, marginita a ei...
( (
gramada de nisip ai care mdaratul fmcarui fir de mom, ormit de min,
p
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI DIETZGEN 429
tiina sau cunoagterea nu trebuie sä inlocuiascaviata, iar viata nu poate fi epuizat& de c&tre *Uinta,fiindcit reprezint& ceva mai mult decit ea. De aceeacunoagterea, sau explicatia, nu poate epuiza conti-nutul nici unui lucru. Nici un lucru nu poate ficomplet cunoscut: aceastä vigina este tot atit de N.B.mica ca i aceasta, senzatie. Daca am studiat gi amcunoscut vigina dupa toate regulile gtiintei sub Erscheinungenaspect botanic, chimic, finologic etc. , am und Wesen*cunoscut-o totu0 in mod efectiv abia dupa ce,in acelagi timp, am perceput-o: am v&zut-o, amatins-o gi am inghitit-o...
Säräc&cioasa critic& filozofica, care in momentul de fat&bintuie cu atita furie, prezint& ratiunea umana ca pe un sar-man care e capabil s& explice numai fenomenele superficialeale lucrurilor, in timp ce adevarata explicatie liramine inacce-sibili, intrucit el nu intelege esenta lucrurilor. i acum senagte intrebarea: oare fiecare lucru li are esenta lui apartesau infinita multitudine a acestor esente, adic& intreagalume, constituie doar un singur tot? Aici se poate lesne vedeacä mintea noastr& posed& capacitatea de a face legaturaintre toate, de a insuma toate pärtile gi de a imparti toatetotalurile. Intelectul face din toate fenomenele esente, iaresentele le intelege ca pe nigte fenomene ale unei mafi esenteunice, natura. Contradictia dintre fenomen gi esenta nicinu este o contradictie, ci o operatie logica, o operatie dialec-tic& formalt. Esenta universului este fenomenul, iar feno-menele lui exprima esenta.
De aceea, traiasca aceasta tendinta:, aceastl nevoie meta-fizic& de a cauta indaratul oricdrei aparente esenta, darnumai cu conditia ca ea sa. admit& *cunoagterea formal& anaturii* drept unica practica rational& a gtiintei ! Nazuintade a trece dincolo de limitele fenomenelor pentru a ajungela adevar gi esenta este o nazuinti divini, cereasca, adicagffintifica. Dar ea nu trebuie sa depageasca masura, eatrebuie sa-gi cunoasc& limitele. Ea trebuie sã caute divinul
cerescul in ceea ce e pamintesc i trecator gi sä nu separeadevarurile i esentele ei de fenomene ; ea nu trebuie sä cautedecit obiecte subiective i adevaruri relative.
Cu aceasta conditie vor fi, poate, de acord atit vechii kan-tieni, cit i cei noi; un lucru cu care nu putem fi noi de acordeste umilinta sumbra, este acea privire pe care o arunc& ei
Fenomene i esenta. Nola grad,
N.B.
N.B.
N.B.
ei
430 V. I. LENIN
N.B.
pe furi§ spre o lume superioara 0 en care 10 insotesc doctrinalor. Nu sintem de acord cu cei ce spun ca dimitele cunoacterii*vor inceta tot* sit fie limits cu conditia ca credinta sä inso-tease& mereu intelectul nemarginit. Ratiunea lor spune: tUndeexista fenomene trebuie sib existe i ceva transcendental, cevace apare s. Iar critica noastra spune: I Ceea ce apare este insu0fenomenul; subiectul ci predicatul sint de aceeaci natura e...
Conceptia monist& a cercetatorilor naturii a cercetatorilornaturii in acceptia strictib a cuvintului nu este suficienta...Conceptia noastra poate deveni monistb numai gratie teorieimaterialiste a cunoacterii. De indati ce vom intelege, in general,raportul dintre subiect ci predicat, nu va mai fi en putinta sase nege c intelectul nostru este o specie sau o forma a activitatiiempirice. Ce-i drept, materialismul a stabilit de mult aceastä
tezi cardinall, dar ea a ramas o simpla afirmatie, mai degrabao anticipare. Pentru dovedirea ei este necesara conceptia generalaca, in general, ctiinta nu vrea 0 nu poate sa vrea alteeva decitclasifice observatiile senzoriale in genuri ci specii. 0 diviziunesau o unitate divizati, iata tot ce poate §i ce vrea ea.
Salbaticii divinizeaza soarele, luna i alte obiecte. Oameniieivilizati au Mout din spirit un dumnezeu, iar din facultateade gindire un fetic al lor. In societatea noui nu trebuie sa maiexiste aca ceva. In aceasta societate oamenii traiesc In raporturidialectice, ca multiplicitate in Imitate; iar lumina cunoacteriie sortita §i ea sa devina o unealta printre alte unelte.
101: Marx tber Dialektik*.256: Lange erbärmlichste
Zappelei in metaphysi-scher Schlinge.
233: Hegel este superiorlui Darwin in doctrinaevolutiei.
Amide insemndri au fest fdeutenu inainte de februarie
pi nu mai iireiu de ociombrie 1908
[101: Marx despre dialecticit.]
[256: Lange zvircolire jalnicibin laturile metafizicii.]
[233: Hegel este superior luiDarwin in doctrina
Se tipdrqle penins primadatd dupd tezciul original
Textul din partea etingli a paginii a foot eerie de V.I. Lenin pe coperta eartit laiJ. Dietzgen, iar eilrele indica paginile din carte (vezi volurnul de fatA, p. 969, 424, 419-420).
Nola red.
al
evo-
lution
tN.B.
((l.
N.B. 11
01
G.V. PLEHANOV. PROBLEMELE FUNDAMENTALEALE MARXTSMULUI"21°
PETERSBURG, 1908
[23-24] Idea li§tii transformä mai intii gindirea intr-o enti-tate de sine stItitoare, independent de om ( osubiect pentrusine.), iar dupà aceea declar c. in ea, in aceast. entitate toc-mai pentru el ei, entititiiindependente de materie, ii este proprieo fiintare deosebit., independent& , se rezolvi contradictiadintre fiintare li gindire. Si ea, intr-adevir, se rezolv& in aceast&entitate, clici ce este, de f apt, aceast. entitate? Este gin d i-r e a. Si aceast& gindire exist& este intr-un mod cu totulindependent. Dar aceast rezolvare a contradictiei este purformal.. Se ajunge la ea, dupä cum am mai spus mai sus, numaiprin inliturarea unuia dintre elementele contradictiei, §ia fiintärii independente de gindire. Fiintarea apare ca o sim-
pin insu§ire a gindirii, astfel ca, atunci cind spunem ca,' cutareobiect exist., inseamnä numai c. el exist. in gindirea noastr....A fi nu inseamn& a exista in gindire. In aceasti privin t. filozofialui Feuerbach e mult mai clar5 decit aceea a lui J. Dietzgen.
NB
))oA demonstra ca un ceva exista observ. Feuerbach in-seamn a demonstra c. el exist. nu numai in g i n-dire **...
[28-31] Interpretarea materialist. a istoriei prezenta in primulrind o important.. metodologica. Engels a intelesperfect de bine acest lucru atunci cind a scris: oCeea ce ne trebuie nusint atit simplele rezultate, cit studiul (das Studium); rezultatele nureprezint& nimic dm& le luim independent de dezvoltarea care duce laele."...
In general, unul dintre meritele cele mai mari ale lui Marx §i Engelsfat., de materialism este acela de a fi elaborat o met o da just ..Concentrindu-§i eforturile in lupta impotriva elementelor spec u-
Werke, X. 187.
Buhl* I, 477.
432 V. 1. N iNt
la tive din filozofia lui Hegel, Feuerbach a apreciat 0 a folosit preaputin elementul ei di ale cti c. El spune: (iAdevarata dialecticanu este in nici un caz un dialog al ginditorului solitar cu sine insu0;ea este un dialog intre eu §i tu**. Dar, in primul rind, nici la Hegeldialectics nu a insemnat (tun dialog al ginditorului solitar cu sine in-su0 iar in al doilea rind observatia lui Feuerbach define§te in mod justpunctul de plecare al filozofiei §i nu metodaei. Aceasta lacuna a fost completata de Marx §i Engels, care au intelesca e o gre§eali s lupti impotriva filozofiei speculative a lui Hegel §i,in acela0 timp, sä ignorezi dialectica
Multi confunda dialectics cu teoria dezvoltirii, 0 ea este
intr-adevar o asemenea teorie. Dar dialectica se deosehe0e
hi mod esential de oteoria* vulgara a evolutiei, care e In
intregime construitanu
pe principiulfac
ca nici natur a,nici istoria salturi §ica In Iumeaasta toate schimbarile se produc nu-mai in mod treptat. Hegel, la vremea lui, a aratatca, astfel inteleasä, teoria dezvoltarii este ridicola §i incon-sistenta...
[33]... In general, legile gindirii dialecticesint confirmate, dupi, el**, de insusirile diale c-tice ale existentei. i aici existenta determina
N.B.
gindirea...[39] A§adar, particularitatile mediului geografic determina dezvol-
tarea fortelor de productie, care, la rindul ei, determina dezvoltarearelatiilor economice i, dupi aceea, dezvoltarea tuturor celorlalte relaiisociale...
[42] Fieeirei trepte de dezvoltare a fortelor de productie ii cores-punde un anumit caracter de friar mar e, de arta mil i-tara gi, in sfirsit, de drept international, mai exact:intersocial, adica, intre altele, §i dreptul care prive0e relaiiledintre triburi. Triburile de vinatori nu pot creamari organizath politice tocmai pentru Ca nivelul scazut al fortelorlor de productie le sile§t e, dupa o expresie populara, sa serazleteasca in mici grupuri sociale, s- o ia care incotro,in cautarea de mijloace de subzistenta...
[46-47] Dupa Marx, mediul geografic influenteaza asupra omuluiprin intermediul relatiilor de productie,care iau na§tere, in regiunea respectiva, pebaza f or telor de productie date, a c ar orprima conditie de dezvoltare o constituiepr oprieta tile a cestui me diu...
Werke, II, 345." Engeh. Nola red.
lui...
OBSERVATH PE MARGINEA CARTII LUI G. V. PLEHANOV 433
[65-66] Caracterul astructurii economice* i sensul in care seschimba acest caracter nu depind de vointa oamenilor, ci de stareafortelor de productie si de natura schimbarilor care se ivesc in relatiilede productie si care devin necesare societatii ca urmare a dezvoltariicontinue a acestor forte. Engels explica aceasta dependenp in urma-toarele cuvinte: Oameniiii fauresc singuri istoria, dar pina In prezentei nu au faurit-o nici chiar in cadrul unor societati bine delimitatedupa o vointa general& si dupa un plan general. Nazuintele lor se incru-ciseaza uncle cu altele, i tocmai de aceea in toate aceste societati dom-neste necesitate a, a card completare si form& exterioara demanifestare o constituie intimpl a r e a*. Activitatea omeneascase defineste ea insasi aici nu ca o activitate libera, ci ca una n e c e-s a r a, adica 1 e gi c a, cu alte cuvinte ca o activitate careposte deveni obiectul cercetariiPrin urmare, materialismul istoric, aratind in permanent& ca conditiilemediului sint schimbate de oameni, ne dá in acelasi timp, pentru primaoari,posibilitatea de a privi procesul acestei schim-bari din punctul de vedere al stiintei. Iatade ce sintem pe deplin indreptatiti sä spunem ca interpretarea materia-list& a istoriei dä prolegomenele necesare pentruorice teorie cu pretentii de stiinta despresocietatea omeneasca...
[68] In societatea primitiva, care nu cunoaste impartirea in clase,activitatea productiva a omului exercita o influent& dir e c tasupra conceptiei lui despre lume i asupra gustului lui estetic...
[81-82] Dad; am vrea sä exprimam pe scurt conceptia lui Marxsi Engels despre raportul dintre b a z a*, devenita astazi celebra,si nu mai putin celebra a suprastructur a*, am ajunge laurmatoarea schema:
1) Starea fortelor de productie;2) Relatiile economice determinate de ea;3) 0 rin duir ea social-p oliti c a inaltata pe ebaza* econo-
mica data ;4) Psihologia omului social, determinata in parte
direct de economie, iar in parte de Intreaga orinduire social-politicainaltata pe ea;
6) Diver s el e i deo logii care oglindesc particularitatileacestei psihologii...
[98] Sa luam, de exemplu, problema agrar& ass, cum se prezinta eaastazi la noi. Unui mosier cadet dintre cei inteligeni, aexpropriereafortati a pamintuluie poate si-i par/ o necesitate istorica mai multsau mai putin adica invers proportional cu cuantumul acompensatieiechitabile* trista. Pentru t ar an ul care se straduieste sa capeteoceva pamint*, o necesitate mai mult sau mai putin trista va fi, dimpo-triva, tocmai aceasta acompensatie echitabila *, pe clta vreme aexpro-prierea fortata* i se va parea in orice caz ca este expresia vointei luilibere si cea mai pretioasa garantie a libertatii sale.
§tiintifice.
aI
44 v. I. LENIN
Spunind acest lucru, noi atingem, poate, punctul cel mai importantdin teoria libertatii, care nu a fost amintit de Engels, desigur, numaidatorira faptului ca, pentru oricine a trecut prin roala lui Hegel,el e limpede §i fara nici un fel de explicatii...
Feuerbach §i Dietzgen. 24*.
Inaemndrile au foot fdeule nu mai devremede luna mai 1908
Pub lied mine prima oard partial in 1933,in ,,Culegeri din Lenin", vol. XXV
Publioal in intregime petdru prima cardin 1958, in V.I. Lenin, Opere,
ed. a 4-o, vol. 38
Se lipireele dupd lextul original
Este vorba de p. 24 din eartealui Plehanov (vezi volumul de fag, p. 431). Nola red.
435
V. SULEATIKOV. INCERCARI DE JUSTIFICAREA CAPITALISMULUI IN KLOZOFIA VEST-EUROPEANA.
DE, LA DESCARTES PINA LA E. MACI10211310SCOVA, 1908
[5 10]In cercarile intelectualilor s-a statornicit o anumitg atitudine,
deveniti traditionalä, fat& de filozofie... Ideile filozofice sint prezentateca avind prea arareori, ci intr-o misurä cu totul redusi, un substratde clasä, oricare ar fi el...
Acest punct de vedere este impirt54it §i de multi, foarte multimarx4ti, care slut convinci a in rindurile avangärzii proletare estepermisI existenta unui amestec pestrit de conceptii filozofice i Ca n-areprea mare importanta dacá ideologii proletariatului se fac propagatoriai materialismului sau ai energetismului, ai neokantianismului sau aimachismului...
A impartäti un asemenea punct de vedere inseamnita fi victima unei naive tii regretabile erori... Totitermenii §i toate formulele filozofice, fait nici o excep-tie, cu care opereaza ea* ...ii servesc leil pentru a
desemna diversele clase, grupuri ci celule sociale iii V nu-iadevAratrelatiile dintre ele. Atunci cind avem de-a face cu
sistemul filozofic al cutirui sail cutiirui cugetätorburghez, avem de-a face cu un tablou al structurii nu-ide clasa a societitii, care e zugrivit cu ajutorul unor adevgzat 1semne conventionale ci care reproduce la professionde foi social& a unui anumit grup burghez...
Nu poti considera aceste tablouri ca ntilizabile i susceptibile de a fipuse de acord cu conceptia despre lume a proletariatului. Ar Insemnasa cazi In oportunism, sã Incerci a imbina ceea ce nu poate fi imbinat...
...Prima experienta stalucita a unei asemenea supraesti- siol
maxi a avut loc Inca scum citiva ani. Articolul iGindireaautoritara*** al toy. A. Bogdanov deschide, fara Indoial
filozofia.Publizat
Nota red.oulegereaIn ea de articole intitulati Ain
sic 1
pathologia0:
436 V. I. LENIN
CO
ineptie!
III
11 o noua, era in istoria filozofiei: de la aparitia acestui articol,filozofia speculativa §i-a pierdut dreptul de a opera cu cele
Idon& notiuni fundamentale ale sale: espiritul , §i corpuli;a devenit fapt stabilit ca, aceste notiuni s-au format pe fon-dul raporturilor autoritare §i ca antiteza dintre ele reflectao antiteza sociall: antiteza dintre «virfurilelo organizatoare§i ostraturile de jos s executante. Burghezia a trecut subtacere, cu o uimitoare consecventa, lucrarea marxistului rus...In asemenea conditii, o analiza social-genetica a notiumlor
§i sistemelor fiozof ice este nu numai de dorit, dar chiar necesara.0 sarcina dintre cele mai grele §i mai complicate. ...Sistemele
astazi la moda, cum sint, de pilda, neokantianismul sau
machismul...
Studiul nostru nu este destinat unui cerc restrins de specie-Demos-ul manifest& interes pentru filozofie... Ekpunerea
noastra are, intr-o anumita masura, un caracter elementar...,Punctul de vedere sustinut de noi... va putea fi mai lesne insu§it
ci printr-un/ dad. va fi ilustrat nu printr-o ingramadire de exemple,/ \material selectionat cu grija...
ePRINCIPIILE* ORGANIZATOARE SI oPRINCIPIILE.CARE SINT ORGANIZATE
[11-14] S-a produs o inegalitate economica: organizatorii s-autransformat treptat in proprietari ai mijloacelor de productie* careapartinusera cindva
I ?? I
Relatiile de productie din societatea eautori-
tara ol... Salbaticul primitiv incepe sa vada pre-tutindeni manifestarea unei vointe organizatoare.
e...Executorul poate fi perceput cueste un
ajutorulorganism
orga-nelor de simt externe el fizio-
ce ineptie !!
In oazul de fag nu ne tnouini Intru totul explioatia data de tov. Bogdanov: dined1m aoordi aoestei Imprejuritri important& pe care ea a avnt-o, IAA Indoiali, i nioi mbar n-ofa in oonsiderare. Am avut ooazia oS. ne ooupim gi altundeva de aoeastii ohestiune, gi anumeIn luorarea Din istorioul gi praotioa luptei de olasa. (capitol* oonssorate genezei olaselor
oIrmuitoare)..Edit. S. Porsvatekt i A. Cearugnikov.
1
listi...
1
II
societatii...
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI V. $ULEATIKOV 437
logic, un corp; organizatorul nu poate fi perceputde aceste simturi, el este presupus ca existind Beletristidin interiorul corpului; el este o individualitatespirituala,...
§i frazeolo-gie goalA.
Prea general"11 Frazeologie. Treapta sälkaticiei §i comu-nismul primitiv slut trecute cu vederea. La fel §i materia-lismul §i idealismul In Grecia.
Notiunea de spirit capätä un caracter din cein ce mai abstract.
Celebra intrebare pus& in istoria filozofieigrece0i: cum e posibil ca din substanta pura,
invariabilä, imateriala A rezulte multitudinea defenomene trecatoare ale lumii materiale? care esteraportul dintre oexistenta* §i 4devenire*? n-ainsemnat, in ciuda asigurarilor date de eatre totfelul de istoriografi ai filozofiei, culmea cea maiinalta spre care s-a avintat nobila gindire umand,
efortul cel mai dezinteresat imdreptat spre dezle-garea celei mai mari enigme a universului §i, prinaceasta, spre fericirea eterni a neamului omenesc.Lucrurile se prezint& mult mai simplul Acest modde a pune problema nu arat& nimic altceva cleatc& in orgele grece0i procesul de stratificare social&mersese destul de departe, c& präpastia dintresvirfurile 0 witurile de jos* ale societ4ii seadincise §i c& vechea ideologie a organizatorilor,care corespundea unor relatii sociale mai putindiferentiate, I0 pierdea dreptul la existenta. Pin&atunci legatura direct& dintre substant& §i lumeafenomenelor, cu toate deosebirile existente introele, nu era pusa sub semnul indoielii. Acum secontest& existenta unei asemenea legaturi. Sub-stanta 0 lumea fenomenelor slut declarate entitatioincomensurabile. 0 legitura intre ele nu se poatestabili decit cu ajutorul unei serii de verigi interme-diare. Sau, ca sii ne exprimam intr-un limbaj maifilozofic, nu putem stabili existenta unor raporturiintro ele cu ajutorul simturilor sau cu ajutorul gin-dirii obilnuite; aici este necesar& interventia uneiidei. aparte, a unei intuitii aparte.
numaiidealism!
ma, ma.*i materia-
lismul grec?
II dar scepticii??
///
438 V. t. t.ktitIN
II
ePRINCIPIILE* ORGANIZATOARE SI sPRINCIPIILE*CARE SINT ORGANIZATE IN PERIOADA PRODUCTIEI
MANUFACTURIERE
[16-17] Amon' problema a incomensurabilitatii eprincipiului*material si a celui spiritual, a lipsei unei legaturi directe intre ele afost ridicata si solutionati de primii dascilli ai noii filozofii...
De simpatiile spiritualiste ale Renasterii si ale epocilor urmatoarenu se pomeneste, de obicei, decit in treacat, dar ele sint extrem decaracteristice*...
Mestesugarul medieval, care era un organizator, indeplineain acelasi timp si functii executive: lucra laolalta cu calfelesale. Manufacturistul burghez nu cunoaste deck functii de unsingur tip: el este numai organizator. In primul caz exista,
Ce I ce-i drept, terenul necesar pentru emodul de prezentare a fap-ineptie i 1 telor* dualist, care a fost elucidat de tov. Bogdanov, si totusi
antiteza dintre organizator si executant este, intr-o oarecaremama, voalata, ceea ce face ca si antiteza corespunzatoare
de ex. ceicare auvalatmeseriafi, cei care o
invaliipe lingI ei
la p. 19 1
din domeniul ideologiei, antiteza dintre principiul spiritualsi cel material, dintre principiul activ si cel pasiv, si nu poatalua o forma categorica...
In atelierul mestesugarului medieval nu era loc pentrureprezentantii asa-zisei munci brute, necalificate. In atelierulmanufacturier insa li se gäseste de lucru. Ei constituie asa zi-sul ostrat inferior*. Lor li se suprapun alte straturi, alte grupuride muncitori, care se deosebesc intre ele prin gradul de calificare.Chiar hi acest mecliu se formeaza anumite paturi organizatoare. fra-Urmarind mai departe treptele ascendente, dam de grupul celor zeolo-ce se ocupa de tehnica organizarii intreprinderii si de grupul gieadministratorilor. In felul acesta, patronul intreprinderii esteceliberat, nu numai de orice munca Uzi* ci si de o.Isumedeniede obligatii de ordin pur organizatoric...
[19] In opozitie cu ginditorii medievali, *parintii. filozo-fiei moderne acorda, in cadrul sistemelor lor, o deosebita atentielumii fenomenelor trecatoare ; ei studiaza in amanuntime struc-tura si dezvoltarea ei, legile corelatiei dintre diversele ei parti,creeazi filozofia naturii. Aceeasi finalta pozitie a conduca-torilor de intreprinderi manufacturiere care a inspirat parin-
dar nu In acelasispirit ca tine212
Amintim eit Marx, in vol. I din Capitalul", gi K. Kautskyrelevi leg/aura care existA intro ooneeptiile religioase abstraete
gi dezvoltarea produetiei de miirfuri.
1(1
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI V. BULEATIKOV 439
t ilor filozofiei moderne ideea pura* a vointei organizatoare1 e-a sugerat i explicarea mecanicistä a proceselor realitatiimateriale, adica a proceselor care au loc in rindurile masei \ \/\ /\organizate.
Fapt este ca conducatorul intreprinderii manufacturierenu este decit ultima veriga din lantul, destul de lung, al yen--gilor organizatoare. In raport cu el, ceilalti organizatori shitniste subordonati i, la rindul lor, i se contrapun ca organizati....Dar, in masura in care rolul lor e diferit de acela al conduce.-torului principal ci se reduce la participarea la munca tehnicade care 4s-a eliberati conducatorul principal, caracterul lorespiritual4 se estompeaza, iar activitatea lor este apreciata
ca activitate a 4materieis...
[21 24] Sistemul burghez este, in genere, un Janus en doll/fete... E drept Ca o formulare precise, a dualismului nu gesimdent in cartezianism, sistem creat chiar in zorii noii ere econo-mice ; e drept ci sistemele fiozofice care au urmat, incepindcu eel al lui Spinoza, declare, ea opozitia carteziana dintre
dumnezeu i lume, dintre spirit si trup e contradictorie...Sistemele materialiste gi pozitive ale filozofiei burgheze, larindul lor, nu s-au dovedit in stare sa invinga punctul de vedere
I eine? Vezij p. 17
ineptiel
dualist. Deosebirea dintre metafizica burgheza i iconceptia I
pozitiva despre lume* burgheza nu este atit de mare pe cit I MB-ar putea sa parä la prima vedere. ...Atacul pornit de materia-lism nu este indreptat impotriva premisei fundamentale formu-late de metafizica: notiunea de vointa organizatoare nu esteeliminate, de materialism. Ea figureaza doer sub alte denumiri:espiritu14, de pilde, este inlocuit prin 4forte4...
In secolul al XVH-lea, in zilele simpetuoase-lor nazuinte4 manifestate de ea, burgheziaengleza propoviduia teoria potrivit cereiatotul in lume trebuie se, fie interpretat ca o nile-care a particulelor materiale, care se infiptuieste
In vulga-rizare a istoriei
filozofiei estedata cu totul
cu o necesitate mecanica. Burghezia engleza uithrii lupta dusipunea pe atunci temelia marii economii capi- de burghezietaliste... Intreaga lume era infatisata de ea Impotriva feuda-ca o organizatie de particule materiale care se lismului.combine, potrivit unor legi imanente...
Cu asemenea tratate a inundat pieta de carti i burgheziafran cezi in a doua jumitate a secolului al XVIII-lea. Dartim care e stTuctuo interne: a intreprinderibor: e Impar54i Q,
aceast6
x)
440 V. I. LENIN
n U materiei ci a proceselor mecanice. De aici generalizarea:
de aid omul e o Dialing, natura e o macini...
Mi§carea materiei este determinati de ea 1ns6§i, sau, mai exact,de propria ei forta. (Holbach). Precum vedeti, vointa organizatoare asuferit din nou o mare transformare, dar prezenta ei este constatati §iconsiderati ca Hind absolut necesarä.
? > ...Manufacturiltii 1 nu I au actionat ca ni§te *Sturm und DrAng *-eri revolutionari...
Dar lupta lor Impotriva clericalismului? A denaturatistoria illeatikov, nu glumal
N.B.ce ineptie I
proleta-riatul=mater ie
ineptie IIII
dar ideile 'lui Platon?
[31-33] Timpul, explicit Descartes, nu poate fi considerat ca o Insu-Ore a materiei: el este (tun mod de &dire*, o notiune generic& creat&deea...
IIICARTEZIANISMUL
[26-29] Cei ce se organizeaz . au nevoie de un organi-zator...
Verigile organizatoare intermediare sufletele indi-viduale* nu-§i pot indeplini rolul lor organizator decitdac& exist& un centru organizator suprem. Numai el lepune In contact cu proletariatul cu emateria. in
cadrul unui tot organizat, care e atelierul manufacturier...Dupl Descartes, notiunea de om nu este altceva decit
extinderea, fn continuare, a unei anumite forme de gin-dire, *a unui anumit mod de prezentare a faptelor,a unui anumit tip de fmbinare psihic& a lor». Am vlzutcä lumea, fn sistemul lui Descartes, este organizati dupatipul intreprinderii manufacturiere...
Avem de-a face cu cultul muncii intelectuale...Eu sint organizator ci, ca atare, nu pot exista decft
Indeplinind functii organIzatorice, utr nu de executant:iat& care e sensul afirmatiei lui Descartes dac& o tradu-cern fn limbajul raporturilor de clasä...
Conceptia naiv& obi§nuit& prezint& lumea exterioaritaca cum se Infaticeaz& ea prin prisma simturilor...
Notiunea de muncitor privit numai ca tapiter saucurelar face loc notiunii de muncitor in genere. Profe-siunea nu mai constituie esenta* fortei de muna...
/\/
X
111
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII WI V. SULEATIROV 441
De aici inainte filozofia e slujnica credincioasä a capita-lului. ...Supraaprecierea valorilor filozofice era determinatit dedeplasärile produse in virfurile organizatoare si in verigile de josorganizate. Noi organizatori, noi organizati inseamnä noiuni de dumnezeu si de suflet, noi notiuni de materie...
IV
SPINOZA
II
[37] Orice legiturg intre suflet si corp se face numai prin dumnezen.Orice legaturg Intro verigile organizatoare intermediare si masa care eorganizatg se face numai cu aprobarea organizatorului suprem!...
...Miscarea materiei si activitatea sufletului nu sint decit doug laturiale unuia ft, aeeluiafi proces. De o interactiune intro suflet si materienici nu poate fi vorba.
[41-42] Experienta, perceptia senzoriali constituie pentru el oconditie indispensabill a cunoasterii lucrurilor...
Dar... cind a murit Spinoza, precum se stie, dricul cu ramIsitele luia fost condus cu mare pomp& de intreaga fine fleur a burgheziei olan-deze. lar dad vom cauta sg cunoastem mai indeaproape cercul lui de
cunostinte si de corespondenti, vom da tot peste aceastg fine fleur a
burgheziei, si nu numai a celei olandeze, ci si a celei mondiale. ...Bur-ghezia onora in Spinoza pe bardul ei.
Conceptia spinozist5, despre lume este cintecul trium-fátor al capitalului, al capitalului care inghite totul, copilariicare centralizeazit totul. In afara substantei unice nu efuntare, nu sint lucruri: in afara marii intreprinderimanufacturiere nu pot exista producgtorii...
V
LEIBNIZ
[45] Dumnezeul lui Leibniz este proprietarul uneiintreprinderi-model si el insusi un foarte bun orga-nizator...
30
frazeo-logie
442 V. I. LENIN
e i asta oexplicatiel
Ern materialismprimitiv h la
Loria
dar relativis-mul la greci?
vag §iimprecis nica...
x Pozitia scepticismului filozofic, pe care s-a
situat Hume, raspunde tocmai unei asemenea ideidespre organismul capitalist.
X Bagg, totul in ace easi (Alai §i idealismul, §i scepticismul,totul rhspunde manufacturiil Simplist, prea simplist etoy. Suleatikov!
VI
BERKELEY
[51] Perioadei de Sturm und Drang a burghezieicapitaliste engleze Ii corespundea materialismul lui
1) Hobbes. Terenul pentru manufactura este curb.-tat, pentru manufacturi§ti yin vremuri mai lini§-
2) tite: materialismulni lui Hobbes lila locul sistemulinconsecvent al lui Locke. Continua intarire a pozi-
3) tiei manufacturii creeaza posibilitatea manifes-tarilor antimaterialiste.
[56] sAtragerea §i respingerea muncitorilor( trebuie sa se produca fara nici un fel de obstacoles:
In complexele care sint percepute nu se afla nici unfel de elemente absolute. Totul e relativ.
VII
HUME
[61] Iar inrudirea lui cu toti ginditorii care aufigurat in capitolele precedente este neindoiel-
IX
FICHTE, SCHELLING, HEGEL
? 0 Fichte? 11
Fichte? X
[81] Iau na§tere sistemele a§a-zisului idealismobiectiv...
[88] Ideali§tii obiectivi...
[94] Noi §tim insa ca, in toate sistemele concep-
ineptie tiei burgheze despre lume, smateria. este conside-
dar notiunea rata factor subordonat (cMar §i la materiali§ti,de nIn4carei 1 care, repetam, subliniaza situatia lui subordonata,
introducind notiunea de *fort-lc,.
OBSERVAth iE MAAGINtik CARTh LtJI A/. stittAttic.dV
[98-99] De la metoda antitetica, a lui Fichte §i teoria poten-Orli a lui Schelling pin& la dialectica lui Hegel nu e decit unpas. Si in legatura cu dialectica, dupa toate cele spuse in capi-tolul de feta, despre metoda antitetica, ne mai ramin de %cutciteva observatii suplimentare. Noi am explicat deja care este4substratul real* al dialecticii. ineptie
Hegel n-a facut decit sa fundamenteze maicomplet teoria dezvoltarii prin *op* *, schi- listideatata de ceilalti doi ideali§ti obiectivi...
Fichte,obiectiv!!
Inovatia facuta de Hegel subliniazi urmatorulfapt din domeniul relatiilor *reale*. Diferentierea
functiilor ei a rolurilor in manufacture: ajunge la
maximum. Are loc o1 diferentiere I a fiecaruigrupde executanti i de organizatori in parte. Functiilecare au apartinut unui anumit grup se reparti-zeaza intre diferitele grupuri noi care se formeaza.Fiecare grup se farimiteaza, dind naltere unorgrupuri noi. Si ideologul manufacturistilor consideraacest proces de farimitare ca un proces de dezvol-tare intermi al cutarui sau cutarui *factor *...
X
ce ineptie 1
RENASTEREA FILOZOFIEI 4MANUFACTURIERE*
[100-102] Filozofia speculativa isi pierde orice #credit in societatea burgheza. E drept ca aceastaschimbare nu se produce dintr-o data. Dar nicima§ina nu a cucerit dintr-o data teritoriul indus- \/ cetriei... / \ ineptie 1
Prin ce se explica caracterul pozitiv al noilor sisteme ideolo-
gice? Prin simple lege a contrastelor, prin
4de a face contrar* de ceea ce constituia isimbolul
IIIsimp1a111 tendinta
\()credintei o
pentru ziva de ieri?...A
1Complexele i individualizate Ivan, Petre, Iacob dispar. Inlocal lor apare in ateliere muncitorul in general. Materieio i se restituieinsu§irileo care i-au fost expropriate...
30*
Ad
1-V
( )
A
(
444 V. I. LENIN
ceineptie !
Materia se reabiliteaza. Societatea burgheza introduce
cultul unui nou idol: smediul,... E drept ca, de data astanu se scapa, din vedere ci, oricum, materia famine materie,
adica, o masa organizat& §i, ca atare, nu poate exista far&econducator*. Si ei i se atmeaza, in calitate de specialistIn obligatii organizatorice, dorta s. Se scriu tratate despreStoff und Kraft (despre materie §i fortal...
[104] 0 comparatie intre organizarea modern& aV fabricilor §i organizarea interioara, a manufacturii dic-( teaza chiar apriori raspunsul: noua variant& a conceptiei
burgheze despre lume trebuie sa reproduci trasaturileesentiale ale conceptiei despre fume din perioada manufac-
A
[106] Neokantianismului ii ia locul acotitura* spre sistemele de
gindire prekantiana s.
N.B. II
ineptie §i
XI
W. WUNDT
[DB] o...obiectul nu se poate separa niciodatä de repre-zentare ri, nici reprezentarea de objects...
[113-114] Rationamentele citate pin& acum ni-1prezinta indeajuns de clar pe Wundt ca pe un filozofcare i§i pune drept sarcina lupta impotriva materialis-mului, sau, ca sa ne exprimim intr-un termen la moda,tberwindung des Materialismus", sbiruirea materialis-muluis §i care, totodata nu se declara de partea §coliiconsiderate drept adversara traditional& a acestuia...
In domeniul filozofiei, despre o asemenea egalizarea verigilor organizatoare intermediare §i a reprezentan-tilor muncii xfizices, care sint 4executantii de jos*,vorbe§te tocmai tendinta de a caracteriza esubiectul.
41obiectul*, tpsihicul* §i efizicul s ca ceva ce constituieun tot oinseparabils, tendinta de a reduce la o fictiunegnoseologica antiteza dintre fenomenele mentionate.Teoria coordonärii principiale a lui Avenarius, teoriaasupra raportului dintre psihic §i fizic a lui Ernst Mach,
\/ce
ineptie !
>\
turii...
v
A
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI V. 5ULEATIKOV 445
teoria reprezentkilor-obiecte a lui Wundt, toate acestea este just,sint teorii de aceeasi categorie... dar trebuie
[116] Trebuie 0, recunoastem eft, pin5, aici, Wundt altfel spus
este destul de consecvent In conceptiile sale Imonisted ha-ha 1eclecticTotodata, el nu poate fi brtnuit de simpatii pentru
nu-iidealism... adev6rat
[118] Tocmai un astfel de salt face si Wundt, care, dupl teoria*reprezentkilor-obiecte*, isi formuleaz1 rationamentele pe temaa paralelismului psihofizics...
[121] *Atributele* se transforma in *serii*, dar aceasta IIeste, in fond, o reform& cu caracter mai mult verbal... \ z
[123 124] Se afirmä primatul f actorului spiritual... / \ just
Tot ce este material isi are neaptirat corelatul skipsihic. Niel: un muncitor, oricit de simpla, functie ar inde-plini el, nu poate produce nici un fel de produse, nu poategki intrebuintare fortei sale de munci, nu-si poate duceexistenta dacii nu se aflit sub *conducerea* directä, ami-nuntita, a unui anumit organizator...
...Dar seria psihic5, sint «organizatorii*, iar oinsoti-rea* de catre ei nu inseamni pentru useria fizia* pen-
tru muncitori altceva decit dependenti...
[128-131] Asadar, dupa pkerea lui Wundt, filozofiatrebuie sa paseascft dincolo de limitele experientei, «s-ocompleteze*. E necesar sa, continuam analiza filozofica,pin& ce vom obtine ideea unei unitciti, care s5, cuprindaambele serii, care nu depind una de alta. Dupi co si-aexpus acest punct de vedere, Wundt se grabeste numai-decit s5, faca o rezervi, pe care o considera importana:el declara ea putem concepe ideea unitkii fie ca unitatemateriala, fie ca unitate spirituallt: o a treia solutie aproblemei nu exista,...
\ // \Wundt ref uzit s5, dea ideii sale de unitate universala denumirea de
substantä. El o defineste ca idee a ratiunii pure, &licit in spirit kantian.Asa cum la Kant dumnezeu este ideea principiului torganizator * ima-terial suprem, tot asa la Wundt atotunitatea este ideea unui tot imate-
rial, gratie crtruia toate fenomenele capka, o ratiune de a fi, o valoarenestrainutata. In lumina acestei idei dispare conceptia despre lume,esterilä si sumbra*, care vede in rinduirea exterioarii a fenomenelor,
in legatura mecanica, dintre ele adevkata lor esentrt. In boo de toateacestea, noi ne Insulin' conceptia potrivit ckeia mecanismul cosmioeste Invelisul exterior al activiatii spirituale si al creatiei...
=
446 V. I. LENIN
z Totodati, Wundt subliniaz& stlruitor elementul( La el, ideea unititii universale, a qtemeliei lumii*, se reduce la\Ideea mufti untversale...
Ne permitem sa nu intrim in analiza formul4rii propuse de el sinu ne vom apuca s deslusim teoria svoluntarismului* emis& de el...
ineptii I ...Prin urmare, ideologii avangärzii de astkiDar Schopen- a burgheziei capitaliste nu pot vorbi de nici un
hauer? fel de principii organizate, wermanente s, ci,dimpotrivi, trebuie sa le caracterizeze drept cevaextrem de schimbator, aflat in vesnica miscare...
inexact V
aelevgrat I
just
asa e 1
asa A fie??
Fireste, dar de aicinu urmeaA c func-
tionalitatea nupoate fi o forma a
cauzalitgtii.
adevgrat?
XIIEMPIRIOCRITICISMUL
[133-142] Critica lui Wundt n-a avut o puterenimicitoare; ea lovea intr-o Ont& fictivä. Inter-ventia lui Wundt i räspunsul pe care 1-a primitea din tablra discipolilor lui Avenarius* n-aumarcat o ciocnire intre conceptiile despre lume a(lova clase diferite sau a dou& mari grupuri aleuneia i aceleiasi clase. Substratul social-economical disputei filozofice mentionate 1-a constituit incazul de fat& deosebirea, relativ neinsemnatä,dintre tipurile cele mai inaintate i tipurile cevamai putin inaintate ale celor mai noi organizatiicapitaliste...
Trebuie sä spunem ceva mai mult: filozofiaempiriocritia trebuie conceputa, n primul rind,
Iea o apologie a ideii mentionate. Notiunea de
dependent& functional& inseamna negarea depen-dentei cauzale...
Concluzia la care a ajuns Hoffding trebuie s-oconsideram, in general, justL Nereusitit e aicinumai referirea lui la emotivele ele slutnebuloase i vagi.
In cazul de fam Avenarius facea doar o conce-1 sie frazeologiei materialiste, concesie determinat&
de pozitia lui socialá. ...In comparatie cu spiri-t' tualismul vulgar, conceptiile aralelistilor* puteau
Apoi Willy, Pet-zoldt (de doug ori),
Kleinpeter 213
* Primul ears a rfiepuna a fest Carstanjen.
III
*:
\ nettle/U(4Ni.
t
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI V. $ULEATIXON7 447
st part, multora, materialiste. Ace 1a§i lucra se 11
poate spune §i despre conceptiile empiriocriticis-mului. Posibilitatea apropierii lor de materialismeste deosebit de mare... *i in rindurile paturilor hm?largi ale publicului cititor s-a format despre empirio-
criticism parerea ca ar fi o §coal& materialista. minciun41Mai mult chiar: pint §1 speciali§tii filozofi II judec&gre0t: ins* patriarhul filozofiei moderne, Wil-helm Wundt, 1-a numit materialism*. In sfir§it,
?ceceea ce este mai interesant, §i empiriocriticii, de
delimitindu-sa de materialism, folosesc totu§i asta n-ai inteles 1uneori terminologia lui, iar uneori bleep abler sä ahalovaie oarecum in conceptiile lor antimaterialiste...
Acesta este substratul real care i-a sugerat empiriocriticismuluiideea unei clasifictri a cunomterii umane care sit fie bazata pe principiulclasificärii obiologice I). Dar, repetam, o asemenea «biologie* n-are nimic
comun cu materialismul...Dualismul, ne explict Avenarius, este rodul unui anumit proces
al gindirii noastre care abstrage, §i anume al *introiectieiDar antiteza dintre lumea oexterioart * i cea *interioara* este o purl
fictinne.Analiza acestei antiteze este extrem de importanta: ea este meniti
et duct la fundamentarea conceptiei moniste despre lume. Comentatoriisistemului filozofic al lui Avenarius subliniaz& cu tarie acest fapt.sPrin descoperirea inathnisibiit4ii introiectiei declare: unul dintreei* sint atinse clout scopuri...*
...Organizatorul suboyclonat, dad, ne situim pepunctul lui de vedere tabsolut*, adici dm& II privim cam suspect!ca pe un organizator care nu depinde de vointa o Explicatiide care este condus, nu vede nici el in muncitor decitun *lucru* sau un scorp o. Si luam ins& al doilea ieftine, farAcaz: organizatorul subordmat este, pentru vointa* o analizasupremt, nu numai organizat, ci §i organizator... de fond!Fostul tobiect*, transformat acum in isu biect o,sorganizeaza o materia: omul cuprinde in el copacul,dar un copac transformat, o ereprezentare* desprecopac...
...Plenitudinea experientei umane este demonstrate, §i de teoriacoordon&rii principiale a lui Avenarius...
La Avenarius, ca §i la Wundt, eseriile* shit, in fond, *incomensu-rabile *. i in loc de conceptia materialist& despre lume, la care ar trebuist ne a§teptlim dacä tinem seama de declaratiile categorice en privirela lenitudinea experientei*, sint aduse pe seen& conceptii care dove-desc simpatiile idealiste ale empiriocriticismului...
Rudolf Wlassalc; oitat de Mach In naliza senzatiilort, p. 52.
I
44i3 V. I. LENIN
Dar, in constructiile lor idealiste, Wundt siAvenarius urmeazi cli diferite. Autorul oSiste-mului filozofieis manifest/ o puternici atractiepentru motivele ekantiene *, in timp ce autorultlConceptiei.umane despre lume* exprimi pireri
adevArat 1 care-I aprojne de pozitia pe care se situa odinioariBerkeley.
Ne grabim si facem o rezervi. Nu avem cituside putin intentia si sustinem ca. scrierile episcopu-lui de Cloyne au determinat punctul de vedereal lui Avenarius, ci ele au exercitat o influent/direct/ asupra lui. Dar aseminarea dintre pozitiile
adevArat I idealiste ale acestor doi filozofi este neindoielnici.Despre must/ aseminare ne vorbeste in ansam-blul ei teoria coordonirii principiale, despre caream mai pomenit.
Cu aceeasi franchete ca si Berkeley, Avenariusformuleaz/ teza: in afara subiectului nu exist/obiecte. Orice olucru* trebuie neap/rat es/ seraporteze* la sistemul nervos central, care arerolul de centru functional...
[144-149] 4Conducitoruls suprem nu figu-reazi nici chiar ca ideea kantiani a ratiunii, caoforma * kantiani, nici ca ounitatea generali*a lui Wundt. Si, totusi, el exist/ si constituieprincipalul element al sistemului filozofic. Toatefenomenele sint privite tocmai din punetul lui devedere. Prezenta lui onevizutli* este postulati deo neobienuit de inalta apreciere a principiuluiorganizatoric, care este formulati alituri de ideeadespre organizatorii organizati. Si in acest tablougeneral al lumii pe care ni-I prezintii rationamentelefilozofice ale lui Avenarius se situeaza pe primulplan tocmai caracterul organizatoric al factorilor
Aici Suleatikovd6 dovad6 deneintelegere.
hien 1
hm? hm?
n-atnteles
organizatori...
La Avenarius, lumea se prezinta ca un aglo-merat de sisteme nervoase centrale. sMateria,este cu totul lipsita de orice oinsusiri*, atit opri-mare*, cit si osecundare*, care erau cindva consi-derate ca apanajul ei inalienabil. In materie, abso-lut totul este determinat de ospirit*, sau, dui)/terminologia autorului oCriticii experientei pure*,de sistemul nervos central...
Punctul de vedere al idealismului in stilul luiN.B. Berkeley este promovat cum nu se poate mai
consecvent de autorul Criticii experientei pure"...
11
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI V. $ULEATIKOV 449
...Teoria lui Mach asupra euluis ca simbollogic...
Ca §i Avenarius, Mach cunoa§te doua liserii incea psihica §i cea fizici (douli, forme de imbinarea elementelor). Ca §i la Avenarius, aceste serii sintincomensurabile §i, totodati, nu sint altceva decito fictiune a gindirii noastre. Pe rind, e scos peprimul plan cind punctul de vedere monist, cindcel dualist: pe rind, verigile organizatoare inter-mediare sint caracterizate chid ca principiu orga-nizat, cind ca principiu organizator. *i, tocmai cala Avenarius, in cele din urma, este proclamatadictatura ((vointei organizatoare *. Este infati§atun tablou idealist al lumii: lumea e un complexde menzafia*.
Nu se poate spune a obiectia lui Mach estereu§ita. Notiunea central& a sistemului sau filo-zofic, faimoasa asenzatie s, nu constituie citu§i
de putin o negare nu numai a principiului orga-nizatoric, dar nici a principiului organizatoricsuprem... Critica ideii despre Quo i-a fost dictatalui Mach de faptul di el ii considera pe organiza-torii subordonati drept o ((masa* care este orga-nizata...
n-aahaInteles
1
n-a Inteles
ineptiel
Alaturi de constructiile speculative ale lui Wundt, Avenarius§i Mach, am putea sa analizam, de pilda, conceptiile unor repre-zentanti de seam& ai filozofiei vest-europene moderne, ca Renou-
N.B.vier, Bradley sau Bergson..._
Domeniul filozofiei este o adevarata «Bastille* a ideologiei\/
burgheze... Trebuie avut in vedere ca, la rindul lor, ideologii/\burghezi nu dorm, ci i§i consolideaza pozitia. In vremea noastra,ei nutresc chiar convingerea ca pozitia lor este absolut inexpug-nabill. Simpatiile oidealiste* ale unor literati care stau substeagul marxismului creeaza, la rindul lor, un teren deosebit defavorabil pentru o asemenea convingere...
450 V. I. LENIN
CUP RINS
XL Wundt. I Ostwald I 107 j nu e in carte I
Intreaga carte este un exemplu de nemaipomenia vulgari-zare a materialismului. In locul unei analize concrete a peri-oadelor, formatiunilor, ideologiilor, ni se oferg, o frazeologiegoalii despre organizatori" tsi ni§te comparatii fortate pink laridicol, greOte ping. la absurd.
0 caricatufa de materialism in istorie.$i e psdcat, cAci se observA aici o tendintg spre materialism.
Insemndrile au fog Aleutsnu mai devreme de 1908
Pub &at peniru prima ()aril in 1937,in revista Proletarskaia Revoliugiao nr. 8
Se tipdrests dupd manuscris
451
ABEL REY. 4iFILOZOFIA MODERNAen4PARIS, 1908
PREFATA.
[6-7] tiinta, rod al cunoasterii si al ratiunii, serveste numai pentrua ne asigura o dominatie efectivi asupra naturii. Ea ne spune doarcum sä folosim lucrurile, si nu ne spune nimic despre esenta lor...
Astfel, principala mea sarcinA in lucrarea de fati, a constatin a pune fat& in fati, doui puncte de vedere: cel pozitiv,
si cel opragmatist*. Am cautat sä fiu eft se poate deimpartial...
CAPITOLUL
CENTRUL ACTUAL AL DISCUTIILOR FILOZOFICE
§ 5. CONTRADICTIA FUNDAMENTALXA ONDIRII FILOZOFICE CONTEMPORANE
[28-29] Care sint, asadar, in conditiile modului actual dea pune problema filozoficA generalk alternativele posibile?Nu poate fi decit o singuri alternativi, intrucit totul constiin a 'Astra cea mai strinsa unitate posibila intro tiinta si activi-tatea practicA, Urä a sacrifica pe una de dragul celeilalte,a le opune una alteia. Prin urmare, sau activitatea practica vafi dedusä din stiinti, sau, Myers, stiinta va fi dedusi din activi-tatea practicL. Intr-un caz vom avea sistemele rationaliste,intelectualiste si pozitiviste dogmatismul stiintei, in celilaltcaz vom avea sistemele pragmatiste, fideiste sau ale intuitieiactive (in genul lui Bergson), adiert dogmatismulPotrivit primelor sisteme, pentru a actiona trebuie si cunosti:cunoacterea di nastere actiunii. Potrivit celorlalte, cunoacterease conduce dupi necesitatile actiunea da nasterecunoasterii.
Dar sit nu credeti ci. aceste din urmA sisteme vor si. reinviefilozofia ignorantei si thspretul fatA de stiinti. Dimpotriva,numai dupd 0 serioasi cercetare, pe baza unei eruditii Olin-
N.B.
N.B.
*Win-
Wier,
I
fart
actiunii.
actiunii:
462 V. I. LENIN
N.B.
tifice adesea exceptionale, pe baza unor profunde reflectilorifice asupra gtiintei gi chiar dupl o sustinut& odeprinderede a gindi in mod gtiintific*, cum le place unora dintre acegtifilozofi s& se exprime, ei ajung s deduc& gtiinta din practia.Dm& ei, in felul acesta, diminueaz& importanta gtiin ei, o facnepremeditat ; multi dintre ei, dimpotriv, cred c& in felulacesta Ii pun in evident& intreaga ei valoare...
§ 6. INTERESUL PE CARE-L PREZINTA DISCUTIILEFILOZOFICE CONTEMPORANE
I[33-35] Si admitem totugi, pentru moment, ea teza prag-matica este exactä si cl stiinta nu este decit o indeletnicire spe-
/cialä, un mijloc tehnic pentru satisfacerea unor anumite nevoi.Ce rezultá de aici?
Mai intii, adevarul se va reduce la o vorbi goara. 0 afirmatieadevaratã se va dovedi a fi o reteth pentru un procedell artifi-
cia! reugit. *i, intrucit exista eiteva proce dee in stare s& ne asigure_succesul in aceleagi imprejuräri, intrucit necesitätile diferitilorindivizi sint eu totul diferite, va trebui sa admitem teza prag-matigtilor: toate propozitiile gi rationamentele care ne due laaceleagi rezultate practice au valoare egal& gi sint la fel de adeva-rate, toate ideile care duo la rezultate practice sint deopotriv&de legitime. Din acest nou sens al cuvintului adefär rezult&c& gtiintele noastre sint constructii pur arbitrare, c& ele ar puteafi cu totul altele gi totugi tot atit de adevärate, adica tot atit debune ca mijloace de actiune.
1
Falimentul gtiintei ca form& real& de cunoastere, ca sursa(1)de adevir hail prima concluzie. Legitimitatea altor metode,
cu totul diferite de acelea ale intelectului gi ratiunii, ca, de exem-(2) II plu, sentimental mistic iata a doua concluzie. De dragul
acestor concluzii a gi fast construiti, in fond, intreaga aceast&filozofie, pe care in aparent& ele o incununeazi...
CH de ugor este in acest caz A indrepti impotriva acestorliber-eugetatori propriile lor arme I Adeväruri gtiintifice 1 Daracestea sint adeväruri numai cu numele. Ele sint tot credinte,gi Inca nigte credinte de ordin inferior, care pot fi folosite numaipentru actiunea material& ; ele au doar valoarea unui instrumenttehnic. Credinta de dragul credintei, dogma religioasä, ideologia
N.B.
N.B.metafizick sau morall le sint cu mult superioare.
/n ofice caz, ele n-au de ce sa se jeneze in fata tiintei, pentru casituatia ei privilegiat& s-a pribusit.
§i, intr-adevar, majoritatea pragmatigtilor se graben s& repuniN.B. in drepturile ei, in opozitie cu experienta tiinifica, experienta
morala, experienta metafizica gi in special experienta religioasi...
.......................
/
OBS. PE MARC. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA* 468
[37] Pentru metafizicieni, aceasta este un adevirat chilipir. Paralelcu restaurarea religiei, pragmatismul contribuie la restaurarea meta-fizicii. Dupa, Kant §i Comte, pozitivismul a cuprins treptat-treptat,in decursul secolului al XIX-lea, aproape intregul domeniu al cunoa§-terii...
[39-40] Aladar, pozitia pragmatistit, ca ci celelalte pozitii, care,filr6 sa fie atit de filozofice, de originale §i de interesante, duo totucila concluzii aseminitoare, au totdeauna drept consecinti reabilitarea
Ivechilor forme de orientate ale gindirii omenecti, pe care, incepind de laiumatatea secolului al XVIII-lea, pozitivismul ctiintific le-a fficut inmod victorios sit, dea inapoi, reabilitarea religiei, a metafizicii, adogniatismului moral, adici, in fond, a autoritarismului social. Iata,de ce acesta este unul dintre cei doi poli intro care oscileaz6, intreagagindire contemporank intreaga filozofie contemporani. Acesta estepolul reactiunii dogmatice, al spiritului autoritarismului in toate formelesale.
Dimpotrivä, polul opus al gindirii filozofice moderne, atitudineapur tiintifica, care deduce practica din cunoctinte §i de aceea subor-doneaz6 totul ctiintei, se caracterizeazi mai ales prin tendinta spreemancipare ci eliberare. Prin aceasta se §i recunosc inovatorii. Ei AntmoOenitorii spiritului Renacterii; ei au ca plrintiçica educatori directipe filozofii ci pe savantii secolului al XVIII-lea, ai marelui secol aleliberaxii, despre care Mach a spus pe bun6, dreptate: *Acela care,lie§i numai prin intermediul literaturii, a putut s5, participe la acest avint§i la aceast6 eliberare p6streazi toat6, viata un sentiment de melancolicregret pentru secolul al XVIII-lea*. I!?
§ 8. METODA. REZUMAT g CONCLUZII
[48-49] Va fi vorba de insemndlatea ei ohiectiva [a ctiintei]. Unii II
vor erode ca ea este incapabilb sii, epuizeze intreaga realitate care ccnsti-tuie obiectul ei, chiar daci admit crt din anumite puncte de vedere eae necesar6,...
CAPITOLUL AL II-leaPROBLEMA NUMARULUI $1 A INTINDERIL
PROPRIETATILE CANTITATIVE ALE MATERIEI
§ 2. VECHEA DISCUTIE DINTRE EMPIRISM g APRIORISM
[65] Dar eliminarea oridrui element empiric nu este ci ea o limiticare nu poate fi atinsä? Matematicianul, remarca, rationalietii, ar puteaA mareasca mai departe bogatiile ctiintei sale chiar dad, lumea mate-
)Hag, ar disparea pe nea§teptate. Da, indiscutabil, daciti ea ar dispireaacum ; dar ar fi putut el sa, creeze matematica dacii, lumea materialdn-ar fi existat niciodata?...
44 V. I. LENIN
§ 3. FORMA ACTUALA. A PROBLEMEI FILOZOFICEA NUMARULUI 51 TNTINDERII. POZITIA oNOMINALISTA.
0. CEA PRAGMATISTA,
[61-62] Bergson, care, poate, mai mult decit oricare altul
a contribuit la rdspindirea acestor idei in literatura filozofici,n-ar accepts Ur& rezerve cuvintul sartificiu lo. In ochii lui,stiinta este ceva mai mult si mai filet decit un simplu arti-ficiu fat& de materie. Dar materia nu este pentru el reali-
tatea adevarata ; ea este o realitate diminuata, regresiv&
_,-II si moarta. 5i, fata de realitatea adevärati, vie, spiritual& sicreatoare, matematica si stiinta in general nu mai pot avea
'(. decit un caracter artificial si simbolic. In orice caz, famine
1
in picioare faptul c& pentru a exercita o influent& asupramateriei, iar nu pentru a cunoaste esenta ei, a fost create,matematica de atre intelect, acest prim instrument fauritsub presiunea nevoior practice in feta materiei...
Nu este oare matematica aceea care, mai mult decit toate celelalte
stiinte, face ca in zilele noastre unele minti sg. incline spre pragmatismsi spre acea sofistia a pragmatismului care este agnosticismul stiintific?
Intr-adev&r, tocmai in matematici ne simtim mai indepartatica oriundede concret si real, si mai apropiati de jocul arbitrar cu formule si sim-boluri, atit de abstract incit pare gol...
N.B.
N.B.
§ 4. RATIONALISM, LOGICISM, INTELECTUALISM
[65] Spatiul rigid si omogen al geometrului este insuficient ;este nevoie si de spatial mobil si eterogen al fizicianului. Mecanis-mul universal al naturii nu inseamnä cil in materie nu existänimic In afarli de geometrie. El poate, conform ipotezelor actuale,sit Insemne totodata a exist& §i eliberare sau transformare deenergie sau miccare a maselor electrice...
§ 6. IMPORTANTA GENERALA A PROBLEMEI CANTITATII:IN FOND, AICI SE PUNE PROBLEMA RATIUNII
[74] Mai filth, nu incape indoiali di ratiunea, oricit de dezin-teresat& ar fi ea, are o functie utilitara. Savantii nu shit nicimandarini si nici diletanti. Si pragmatismul are dreptate cindsubliniaz& utilitatea ratiunii, utilitatea ei exceptional de mare.Dar nu greseste el oare cind afirma ca ratiunea n-are alt1 functiedecit cea utilitara? N-ar putea oare rationalistii s& obiecteze,si pe bunA, dreptate, ea utilitatea ratiunii se explici tocmai
1
prin faptul cli, deducInd propozitii din propozitii, ea deducetotodata unele din altele raporturile dintre faptele naturii?
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA 465
Ea ne permite astfel s ne exercittim influenta asupra acestorfapte, gi nu pentru c5. acesta ar fi scopul ei, ci ca o consecinta.Logica i gtiinta cantitätii, create de intelect atunci cind anali-zeaz& pur i simplu relatiile percepute de el, 1i extind puterealor asupra lucrurilor nsei, pentru c& relaiile cantitative sinttotodat& legi ale lucrurilor gi ale intelectului. Dac . a gti inseamn&a putea, lucrul acesta e adevärat nu pentru ca, aga cum credpragmatigtii, gtiinta a fost creatl de nevoile noastre practicegi pentra ele, astfel c intreaga valoare a ratiunii noastre const&doar in utilitatea ei, ci pentru cä ratiunea noastri, invätind
cunoasc& lucrurile,.ne ofer& mijloacele de a ne exercita influ-
enta asupra bor...N.B.
§ 6. IDEILE MATEMATICIANIILIJI POINCAR2
[75-791 Mare le matematician Poincaré* insist& in moddeosebit asupra acestui caracter arbitrar al matematicii. 11]N.B.
Firegte, matematica noastri corespunde pe deplinrealitAtii, in sensul c& ea este adaptat& la exprimareasimbolic& a anumitor relatii ale realului; la drept vorbind,ea nu ne-a fost sugerat& de experientä, experienta i-aservit intelectului doar ca pretext pentru crearea ei.Dar matematica noastrl, in forma in care s-a constituittreptat pentru exprimarea comod& a ceea ce aveam nevoie
exprimam, este numai una dintre infinit de multelematematici posibile sau, mai exact, un caz particularal unei matematici mult mai generale la care s-au strlduitSR se ridice oamenii de gtiinta ai secolului al XIX-lea.Dindu-ne bine seama de acest lucru, noi ne-am explicatimediat c& matematica, prin esenta i natura ei, esteabsolut independent& de aplicarea pe care o capit& inexperienta i, prin urmare, este absolut independent& de
experientL Ea este o creatie liber& a intelectului, ceamai pregnant& manifestare a fortei lui creatoare.
Axiomele, positclatele, definifiile, convengile toate a-cestea sint, in fond, nigte sinonime. De aceea oricare dintrematematicile ce pot fi imaginate poate duce la concluziicare, exprimate in mod convenabil cu ajutorul unuisistem adecvat de conventii, ar fi absolut la fel de aplica-bile la real...
poinaar4: La $6ence 1 woad s livre I (Paris, F1amnario0).
Poincaré
si
sa
ç4
466 V. I. LENIN
Aceastt teorie prezintt o critict just& a rationalismului absolutci chiar a rationalismului atenuat al lui Kant. Ea ne aratit et nu erade loc nevoie ca intelectul st elaboreze cu o necesitate ineluctabilatocmai acea matematica atit de bine adaptatt pentru transmitereaexperientei noastre ; cu alte cuvinte, matematica nu este expresia uneilegi universale a realitatii, oricare ar fi conceptia noastra despre realitate(se intelege, aceea care ne este data), fie ea carteziana, kantiant sauoricare alta. Dar la Poincart aceastt concluzie are absolut alt sens decit
in pragmatism.
Unii pragmatilti rii cMar toti comentatorii lui Poincaré pe care am
avut ocazia st-i citesc, dupa parerea mea, n-au inteles de loc teorialui. Avem in acest caz un minunat exemplu de denaturare prin inter-pretare. Ei au facut din Poincaré in acest punct, ca ci in altele,unde eroarea lor este §i mai mare un pragmatist cu anticipatie...Pentru pragmatist nu exist& gindire pur contemplativa §i dezinteresatt,nu exist& ratiune purl. Exist& numai gindire care vrea st punt stapi-fire pe lucruri §i, in acest scop, denatureazt reprezentarea pe careci-o face despre ele pentru a-0 asigura cea mai mare comoditate. 8tiin4a§i ratiunea sint slujnicele practicii. La Poincaré inst, dimpotriva, gin-
direa este luatt, intr-o anumitt masura, in sensul aristotelic al cuvin-tului. Gindirea ginde§te, ratiunea rationeazt pentru propria sa satis-factie ; apoi se dovedecte, pe linga aceasta, et unele rezultate ale creatieiei inepuizabile ne pot fi folositoare §i in alte scopuri in afart de satis-factia pur teoretict.
Putem st nu acceptam pe de-a-ntregul teoria luiPoincart ; dar nu trebuie 8-0 denaturam pentru ca
Poincaré§i. Kant
apoi st invocam autoritatea lui. Nu s-a acordat sufi-
cienta atentie legtturii ei cu kantianismul, din care
a luat in intregime teoria judecatilor sintetice apriori,dar cu rezerva (aici rationalismul kantian i se parelui Poincaré prea rigid) ca aceste judecati sinteticeapriori, pe care se bazeazt Intreaga noastra mate-matica (euclidiant), sit nu fie considerate singurelepostulate posibile cinecesare ale matematicii ratio-nale...
§ 7. RAPORTUL DINTRE $TIINTELE MATEMATICE$1 CELELALTE k4TIINTE ALE NATURII
[80] Acerb', oare teoria lui Poincart experientei insemni-tatea pe care, dupt cit se pare, o are? Ciudatt chestiune 1
111
A§ vrea sa le spun pragmati§tilor, care in permanent& au folosit
1
OBS. PE MARG. GARTH LUI ABEL REY rmozoFIA. MODERNA 457
aceasta teorie in scopurile lor §1 s-au servit de numele autorului N.B.
ei ea de o pies& de artilerie, cä eu gasese in ea foarte putinpragmatism...
§ 8. INDICATII IN LEGXTURX CU EVOLUTIA GENERALXA METODEI I CUNMINTELOR *TIINTIFICE
[87] 8i, daca stiinta se dezvolta apoi datorita utilitatii sale mate-rial°, nu trebuie sa uitam ca numai in virtutea util Alit ii ei pentru intelectsi pentru satisfactia dezinteresata a ratiunii, care tinde sil cunoasealucrurile, ea s-a eliberat la inceputurile ei de empirismul grosolan,devenind astfel o adevaratil stiinta. Ea ne ofera la inceput cunoasterearealitatii si abia dupa aceea ne permite si actionam asupra ei. 8i eatrebuie neaparat sä ne dea mai intii cunoasterea, pentru ca dupd aceeasã ne permita sa actionam...
§ 9. IDEILE LUI MACH, RATIUNEA I ADAPTABILITATEA
[90 91] Nu ne da oare aceasta o indicatie pretioasa in cepriveste esenta i insemnatatea logicii si a gindirii rationale, acaror emanatie pull a fost considerata totdeauna matematica?8i, poate, si in ceea ce priveste esenta si insemnatatea ratiunii?nu sintem aici departe de gindirea lui Mach, care adesea a fost
deelarat si el pragmatist cu anticipatie. N.B.
El ni se pare a fi mult mai aproape de rationalism in sensul in
care, dupa parerea noastra, trebuie conceput de acum inainte acesttermen , de rationalismul care nu exclude de loc o istorie psihologica
a ratiunii cu drumurile ei sinuoase, i, ceea ce e principal, nu micsoreazacu nimic rolul experientei, intrucit ratiunea nu este altceva decit expe-rienta codificata i totodata codul necesar si universal al oricarei expe-riente, asa ci. trebuie sa tinem seama in acelasi timp si de momentulevolutiei, si de organizarea psihologiea a omului...
[93-96] Vedem astfel ca ratiunea, supusii unei analize ab-stracte in constiinta fiintei rationale, este capabila, sa concorde
cu ajutorul principiilor descoperite in ea si al dezvoltarii lorideale cu legile mediului inconjurator si sa le exprime. Vedemmai departe ca, date f bind insusirile noastre si acelea ale mediului,ratiunea nu poate fi altceva deeit ceea ce este; prin urmare, eaposed& in realitate, asa cum afirma rationalistii, necesitate siuniversalitate. Ea este chiar, intr-un anumit sens, absoluta,dar numai ca nu in sensul in care este inteles acest cnvint derationalismul traditional. Pentru acest rationalism, el inseamna
ea therurile exista ap cum le eoneepe ratinnea. Din punetul
31 Lenin Opere complete, vol. 9
458 V. I. LENIN
!!
!!
nostru do vedere insa, dimpotriva, nu §tim cum exisa in sine
lucrurile, §i, din moment ce relativismul kantian sau pozitivist
afirmá acest lucru, el i§i are ratiunea de a fi...
N.B. 11
Compaa9 3 9 4
N B
N.B.
Numilrul §i intinderea, cu tot caracterul lor abstract,decurg din natura realului, pentru ca realitatea este multi-plicitate §i intindere §i pentru Ca relatiile dintre lucruri sintrelatii reale care decurg din natura lucrurilor.
Matematica, indepärtindu-se treptat de spatiile accesibileperceptiei senzoriale §i ridicindu-se pin& la spatiul geometric,nu se departeazil totu§i de spatiul real, adia de adevaratelerelatii dintre lucruri. Ea mai degraba se apropie de ele. Potrivit
datelor obtinute de psihologia modernii, fiecare dintre simtu-rile noastre pare a ne da, in felul sdu, intinderea §i durata (adicaanumite legaturi i conexiuni ale realului). Perceptia incepesá elimine acest moment subiectiv, care depinde de individsau de particularitatile intimplitoare ale structurii speciei:ea construie§te un spatiu omogen §i unic §i o duratá uniforma,aceste sinteze in care se imbini toate reprezentarile noastresenzoriale diverse despre intindere §i curgere. De ce n-ar con-tinua munca §tiintifica sä efectueze aceasa mi§care spre obiecti-
vitate? In orice caz, rigurozitatea ei,precizia ei, universalitatea
(sau necesitatea ei, ceea ce este acela§i lucru) constituie o mar-turie in favoarea obiectivitatii rezultatelor ei. Prin urmare,
num5rul, ordinea, intinderea, in ciuda deprinderilor criticiste§i subiectiviste ale gindirii noastre, pot fi considerate ca insu-§iri ale lucrurilor, adia relatii reale, §i cu atit mai reale cu cit§tiinta le elibereazil treptat de denaturdrile individuale §isubjective cu care ele ne-au fost date la inceput in senzatiileconcrete nemijlocite. Ceea ce amine dupa toate aceste abstractiinu trebuie oare, in acest caz, 0, fie cu deplin temei consideratdrept continutul real §i permanent care se impune fiintelor deorice specie cu aceea§i necesitate, pentru a el nu depinde nici
de individ, nici de moment, nici de punctul de vedere?...
senzatia= ultima
§ 10. CE NE INVATA MATEMATICA
[97 98] Psihologia, la rindul ei, ne aratit ciitoate senzatiile noastre (aceste date nemijlocite
§i ultime ale experientei) au o insu§ire: extensi-
bilitatea sau hitinderea,
!
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA° 450
Spatiul geometric este rezultatul unei inter-pretari abstracte a spatiului optic, interpretarecare, neluind in considerare insuiirile individuale,generalizeazi §i face mai accesibile pentru intelectraporturile pe care le implica acest spatiu optic.Noi am completa cu placere ideea lui Mach cu
afirmatia ca scopul acestei operatii este de a da JJ Mach + obiec-acestor raporturi expresia cea mai precis& §i mai tivitateaexacta, expresia universal& §i necesara §i, prinurmare, obiectivii.
[100] A§adar, matematica ne aratä raporturile dintre lucruri dinpunctul de vedere al ordinii, numirului §i intinderii.
Analizind raporturile reale care exist& intre lucruri, intelectulnostru capata in mod f iresc capacitatea de a forma raporturianaloge, datorita asociatiilor prin asemanare. De aceea el poateinventa §i combinatii care nu exist& in realitate, pornind de lacele care exist& in realitate. Formind, la inceput, notiuni care
sint copii de pe real, noi putem apoi sa formim notiuni care sint
modele, cum spune Taine intr-un sens oarecum diferit.
§ 11. REZUMAT I CONCLUZU
I!!
[103-105] Rationalismul absolut are, pare-se, deplin temeia& afirme, printr-un fel de realism idealist, ca legile ratiuniicoincid cu acelea ale lucrurilor. Dar nu greve§te el oare cindrupe ratiunea de lucruri §i crede ca numai in ea insaii §i intr-osplendida izolare poate ratiunea sa ia cuno0int& de legileare N.B
guverneaza lucrurile?Da, analiza ratiunii coincide ca volum cu analiza naturii.
Da, matematica, ocupindu-se de prima, se ocupa totodat&§i de cea de-a doua sau, (lac& vreti, da unele elemente necesare
N.B.
pentru cea de-a doua. Dar nu e oare mai simplu s& explicamacest lucru prin faptul ca activitatea noastra psihica se for-meaza prin adaptarea la mediul §i la conditiile practice in careea trebuie sa se exercite?...
De aceea, dm& intre rationalismul absolut §i teoria, schi-tata mai sus, in legatura cu geneza notiunilor matematiceeste o mare deosebire, in problema valorii §i competenteimatematicii ajungem, dimpotriva, la concluzii foarte apro-piate: aceasta valoare §i aceasta competenta sint absolute,\/in sensul omenese al cuvintului. In ceea ce prive§te sensul
31*
1)
1. LENi
Isupraomenesc §i punctul de vedere transcendental, marturi-
sesc ca, n-am patruns inca in secretul lui si cä el ma intereseazii,prea putin. Dad, se poate ajunge la o intelegere omeneascaa lucrurilor, la o traducere a lor exacta in limba omului, estesuficient pentru mine...
Nu este oare, aceasta concluzie, superficiala si preaFericita meschina? Pragmatismul, dupa parerea Inca, cadecale dc in cealalti, extremi, diametral opusa celei in care a
inijloc !! cazut rationalismul traditional. Acesta a luat punctul
final drept punct de plecare si a trecut insusirilerezultatului asupra inceputului. Pragmatismul, dim-potriva, apropie punctul final de punctul de plecare,pina la conipleta lor contopire, §i atribuie rezultatuluiinsu§irile inceputulta. Nu este oare mai rational sitcredem cil matematica, aparind pe terenul antropo-modismului utilitar, a spart treptat cercul subiectival acestui prim orizont? Printr-o analiza tot mai per-fectit, ea a ajuns la unele corelatii reale, obiective,
universale si necesare ale lucrurilor.
[1071 Ea isi are fundamentul ei in natura lucrurilor, tot asa ca si(( ratiunea §i logica noastra, a caror aplicare particularl este §i care, in
fond, s-au format in mod analog.Ce importanta are pe ce cale am abordat realitatea dacE, cercetind-o
pas cu pas, ajungem pina la urma s-o cuprindem din toate partile ?
N.B
CAPITOLUL AL III-lea
PROBLEMA MATERIEI
1. ISTORICUL I SITUATIA ACTUALX
A PROBLEMEI MATERIEI
[109 1111 Mai intii, dupa insuccesul filozofilormarea traditie filozof ica a grecilor, in frunte cu eleatii §i cu
Platon, pune la indoiala InsEi existenta materiel. Materia
este numai o aparenta sau, cel mult, o limita minima a exis-tentei; §tiinta lucrurilor materiale nu poate fi, la rindul ei,decit o §tiinta cu totul relativa, adevarata stiinta fiind numaiaceea a lucrurilor spirituale. Astfel, problema materiel incepesa fie rezolvata prin inlaturarea a insasi acestei probleme.Materia poate exista numai ca margine indeterminabili aspiritului §i ca functie a lui, iar tot ceea ce se ref era la materie
N.B. esto ceva de ordin inferior...
401 V.
efizicieni e,
II
5
III
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA." 461
In felul acesta, discutiile despre realitatealumii exterioare,despre idealism, spiritualism, materialism, mecanicism,dinamisin fac tot mai mult impresia unui joc desuet §i steril,care trebuie sa fie lasat pe seama filozofiei clasice, dindu-iacestei expresii sensul pe care 1-1 &idea Taine: acela al uneifilozofii pentru cursul superior de liceu...
[113] Materialismul vulgar imprumuta de la ea [de lafizia] tot ce este temeinic si, in acelasi timp, tot ce este exa- N.B.gerat si monstruos. Ce chilipir pentru spiritul religios dad,
va putea sa demonstreze cl fizica nu gie ni»zic despre lucru-explica-rile asupra cirora ea ne permite sil actioniim §i ca N.B.
tine ei nu sint citusi de putin explicatii I
§ 2. CRIZA FIZICII LA SFIRSITUL SECOLULUI AL XIX-Iea:FIZICA ENERGETICA.
intr-adevär, in timp ce aceast 5. speranta filozofic& sesinceri,nistea §i cre§tea in mintea credinciosilor instruiti si
in flak& totul pärea facut pentru a contribui la justificarea
si la realizarea ei...
[114-1171 Impotriva acestei fizici mecaniciste traditio-nale se ridic& noua fizicE, fizica energetica. <Se richer),
impotrivA* este oare justil aceasta expresie? In privinta
unui mare numkr de fizicieni ar fi, poate, mai just sk se spun& :*este folosit& f&r& discernamint* (dup& cum e cazul) alilturide metoda mecanicista.
Intr-adevir, energia nu este alteeva decit capacitatea de
N.B.
a produce un lucru mecanic aceasta este o notiune mecanica, N.B.care intotdeauna poate fi evaluat& in mod mecanic, adiacu ajutorul miscarii si al stiintei despre miscare. Helmholtz,Gibbs si multi altii, adaugind la mecanic& un non capitol,care o generaliza in aplicarile ei realitatile fizice, nu anrupt de loc cu traditiile mecaniciste. Ei nu doreau nimicalteeva si, de fapt, n-au facut nimic altceva decit sit corectezesi sä dezvolte mai depirte conceptia mecanicista, in concor-dant& cu succesele fizicii, asa cum s-a intotdeauna dela Galileu si Descarte3 incoace...
Asadar, expresia «energetica* are, in primul rind, un senspotrivit caruia ea constituie o parte a fizicii, asa cum este earecunoscut& de toti savantii. Adaugdm ca., in Franta aceast&parte a fizicii este numit& de cele mai multe ori termodinamicd,§i, desi acest cuvint are un sens etimologic prea ingust pentru
N.B.
la
facut
))
462 V. I. LENIN
continutul pe care-1 desemneazi, el prezinta avantajul cainlatura posibilitatea oricaror confuzii create de multiplele
sensuri ale cuvintului ((energetic& e.
Al doilea sens in care se intrebuinteaza acest cuvint nu se mai refera
la o anumita parte a fizicii, ci la teoria generald a fizicii,luatd in ansamblu...Aceasta lege nu era incompatibila en mecanicismul. Acesta putea
sä afirme cu deplin temei Ca diferitele manifestari ale energiei nu sint,in fond, decit diferite fenomene provocate de una i aceeasi realitatefundamentala: miscarea...
[120-124.. Unii fizicieni au refuzat sli vada in fizica o simplacontinuare a mecanicii clasice. Ei au vrut sa scuture jugul traditiei,g 5, sainnide, orice rteevnodluboaneaprriea de eevrairtai et i , mcaineuat ina g euist sa rsei rperveia
(
" tir a a p p
zuirea principiilor fundamentale ale mecanicii. Din aceste eforturi a
.....aparut o noui conceptie despre fizica, care nu e, poate, atit de opus&.celei anterioare, asa cum s-a spus uneori, dar care in orice caz introducein ea profunde schimbari.
In general, se poate spune ca, gasind in mecanica clasica, obaza insuficienta pentru fizica, ea [fizica] a incetat sä vada infenomenele fizice ceea ce vazuse intotdeauna pinit atunci:
N.B. diferite moduri ale miscarii, care alcatuiesc tocmai obiectulde studiu al mecanicii clasice. Pina atunci, a explica un feno-men fizic, a-I studia insemna a-I reduce la formelela miscarea maselor materiale, a atomilor sau la vibratiile
N.B. unui media de transmisie universal: eterul. In felul acesta,
!I
orice explicatie fizica putea fi expusa in mod schematic cuajutorul geometriei miscarii.
( )
' Noua conceptie, pe care au vrut acum unii s-o substituiecelei anterioare, consta mai intii intr-o respingere absoluta a
,., tuturor acestor reprezentari figurative, a acestor 4modelemecanice 1), cum spun englezii, bird de care altadatil nu existao adevarata fizica. Mach le califica cu asprime drept o simplamitologie*. Ca orice mitologie, ea este ceva pueril; ea ne puteafi folositoare atunci cind nu stiam sa privim lucrurile in fata ;Idar cine poate sa mearg& singur n-are nevoie de cirje. Si azvir-lirn deci incolo cirjele atomismului si virtejurile eterului I
Fizica, ajungind la maturitate, nu mai are nevoie de imaginigrosolane pentru cinstirea zeilor ei. Limbajul abstract al mate-maticii este singurul in stare si. exprime in modul cuvenitrezultatele experientei. Numai el va sti sa ne comunice cu ceamai stricti exactitate ceea ce exista, fara sa adauge sau sadisimuleze ceva. Marimile definite algebric, iar nu geometric
ca e preaDe aici tendinta spre o minutioasi §i revi-
OBS. PE MARG. CARTII WI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA" 463
gi cu atit mai putin mecanic; variatia valorilor numerice nitsu-rat& cu ajutorul unei scan conventionale, iar nu schhnbirilepercepute senzorial, mdsurate cu ajutorul deplastrilor in spatiuin raport cu un oarecare punct initial, acestea sint materialelenoii fizici: aceasta este fizica nofiunilor, in opozitie cu fizicamecanicistt sau figurativa...
Aceast& nout teorie general& a fizicii, pe care a intrevt-zut-o Rankine inct din 1855, a fost elaborati mai ales de Mach,
Ostwald gi Duhem. sScopul orictrei gtiinte este de a inlocui
experienta cu operatii intelectuale cit mai scurte posibil.,spune Mach; aceast& formula poate fi pus& ca epigraf la Ener- I
getica gtiintifict...
§ 3. INTERPRETAREA FILOZOFICA A ENERGETICII
[127] E clar cum ar putea o filozofie care vrea st reduc&la zero argumentele scoase din gtiint& contra unor anumitedogme gi contra pozitiei religioase in general st tint unelefoloase din aceastt ingenioasi interpretare. Dv. opuneti anu-mite adevtruri fizice anumitor credinte? Dar se gtie et fizicanout urmtregte un singur lucru: ea vrea sa, revin& la reprezen-tarile marii epoci a credintei. Dupt un avint furtunos de treisecole, ea se intoarce, ca fiul risipitor, la casa ptrinteasca atomismului celui mai ortodox.
*i ceea ce este mai gray este ct un savant remarcabil,cunoscut prin precizia gi eleganta matematict a lucririlor salegi mai ales prin propaganda activi facutt de el ideilor noiifizici, prin forma uimitor de dart, specific francezt, in care leexpune gi prin minunatele generalizari in domeniul mecani-cii energetice, acest savant a socotit gi el c& e posibil st aderela aceastt interpretare filozofica a noilor teorii gtiintifice.Vorbim de Duhem. Desigur, el a cilutat cu acest prilej st deli-
miteze cu toatt strictetea conceptiile sale gtiintifice de reprezen-Utile sale metafizice...
[130-134] Dezvoltind acest punct de vedere, noua filozo-fie a putut aproape imediat st deduct din incerctrile contem-porane de a reforma fizica caracterul pur descriptiv, care nupretinde st explice nimic, al acestei fizici. Dar acest procedeu
face tocmai jocul ofideismului.. *Uinta nu este in stare st
treact dincolo de calititi; prin urmare, ea trebuie A se limi-teze la descrierea bor. Ea trebuie st fie o simpl& analizi a senza-
N.B.
N.B.
N.B.
ll
N.B.
464 V. I. L E N 14
N.B.
tiilor, ca sa folosim o expresie a lui Mach, pe care filozofianoastra noull se teme insa s-o adopte in adevaratul ei sens,
care are un caracter cu totul «scientist».
In literatura contemporana se pot intilni destul de des inexpuneri cu totul diferite in ce prive0e calitatea consideratiide felul acesta: tiinele despre materie nu ne spun nimic desprereal, deoarece materia, a§a cum o inteleg ele, materia insa§i,in sensul vulgar al cuvintului, nu exista. Chiar o simpla percep-tie comuna denatnreaza realitatea exterioara. Ea o construie§toin intregime conform nevoilor activitatii noastre. $tiinta prelu-creaza apoi mai departe aceste materiale brute. Ceea ce ea nearata sub denumirea de materie este numai o schema grosolana,in care toata bogatia vie a realului a fost cernuta prin sita legilor§tiintifice, sau un amestec eterogen de elemente abstracte,izolate sau imbinate in mod arbitrar §i inventate in intregimede noi. Prin aceasta se elibereaza calea pentru justificarea celor
mai mistice torme ale idealismului...
Far a. sa ne oprim asupra acestor erori extreme, se poate
N.B.tot* observa, chiar §i la mintile serioase §i cultivate, tendintade a face §tiintelor fizice o critic& de genul celei pe care Poincare,
in ciuda protestelor energice formulate de el insu§i, a fãcut-o§tiintelor matematice. Din acest punct de vedere, fizica repro-zinta, ca §i matematica, un limbaj simbolic al carui scop nu este
N.B.
N.B.
decit sa faca lucrurile mai inteligibile, fa,cindu-le mai simple§i mai dare, mai lesne de comunicat §i, ceea ce e principal,mai u§or de minuit In practica. A face inteligibil inseamna,prin urmare, a denatura sistematic reprezentarile concreteobtinute nemijlocit de noi din realitate, pentru a folosi mai bineaceastri realitate in vederea satisfacerii nevoilor noastre.
Caracterul inteligibil §i rational nu are nimic comun cu
natura lucrarilor ; el este numai un instrument de actiune.
§ 4, CRITICA CRITICII ACTUALE A FIZICII
Aceasta interpretare a §tiintei fizice, cu toate ca imensaImajoritate a fizicienilor au
fi trecutitpastrat fata de ea o tacere plina
de dispret, nu poate cu vederea de critica filozofica.Dm& savantii au dreptul sa spuna: ciinii latra, caravana
trece, critica filozoficrt, care in mod necesar se intereseaza
de semnificatia sociala §i educativa a doctrinelor, este obligatasa se opreasca asupra acestui fapt.
0135. PE MABG. CABTII LIM ABEL REY FILOZOFIA MODERNA- 465
[136-138] Majoritatea adeptilor noii filozofii se adreseazaexelusiv savantilor care sint adepti ai fizicii energetice §i N.B.adversari hotariti ai fizicii mecaniciste. Dar adeptii extre-mi§ti ai fizicii energetice reprezinta, In general, in rindurilefizicienilor o minoritate en total neinsemnata. In majori-tatea lor, fizicienii continui a fie mecanicisti: ei modifica,desigur, reprezentarile mecaniciste pentru a le pune de acordcu noile descoperiri,fiinda ei nu sint, bineinteles,niste scola-stici. Dar ei inceara tot timpul sii prezinte §i sa explice feno-menele fizice cu ajutorul misarilor accesibile perceptieisenzoriale.
Pe de alta parte, nu trebuie sa uitain cii, chiar dub', energetic&a dat o serie de teorii si expuneri elegante, aproape toate marile desco-
periri din ultimo., vreme le datorim fizicienilor mecanicisti, toate aceste
descoperirifiind legate de incercarile de a-si reprezenta structura mate-
riala a fenomenelor. Asupra acestui argument e cazul sa reflectam.
Cautind sa dea fizicii teoretice o rigurozitate geometria,energetica a hotirit pur i simplu s-o transforme intr-o expu-nere mai coneisa, si mai economicoasa a rezultatelor experi-mentale ; dar poate teoria fizicii sa fie redua la un simplu
instrument de expunere economicoasit? Poate ea sa izgo-
neasca complet ipoteza din stimta, care intotdeauna a fostfecundate', de ipoteza? Nu trebuie ea sa se orienteze in perma-nenta spre descoperirea realului en ajutorul teoriilor, care,dupa, cum vedem din teoriile mecaniciste, sint intotdeaunaanticiprtri ale experientei, incercari de a-si reprezenta limpederealul?
Nu rental oare de aici a a construi o filozofie a fiziciisprijinin-du-te exclusiv pe fizicienii pur energeti§ti inseamna a reduce intr-unmod straniu baza pe care trebuie cladita aceasta filozofie? Noua filo-
zofie se adreseaza, in fond, pentru confirmarea ideilor sale, numai acelora
care ar putea sa se pronunte in favoarea ei, dar acestia alatuiesc ominoritate infima. Acosta este, fireste, un expedient comod, dar totusi
un expedient.
Dar se pronunta acestia in favoarea ei, a§a cum isi inchipuie ea?Este mai malt decit indoielnie. Aproape toti savantii la care se
ref era pragmatismul sau asa-zisul nominalism, inclusiv Poincaré, au
ficut rezerve serioase in aceasta privinta. Sti ne adresam acum acestorsavanti.
No,
/\
46C V. I. LENIN
§ 5. CE GINDESC FIZICIENII CONTEMPORANI
[138-144] Fizica este, asadar, o stiinth a realului, i, dach ea cant&exprime acest real intr-un fel ecomod*, ea exprimi totusi intotdeauna
realul. eComoditatea consti numai in mijloacele de exprimare. Dar
ceea ce se ascunde in dosul acestor mijloace, pe care mintea le poatevaria clutindu-le pe cele mai comode, este enecesitatea. legilor naturii.Aceasth necesitate nu este stabilit& in mod arbitrar de mintea omului.
IIIDimpotrivh, ea o leagh, inchizind intr-un cadru ingust mijloacele eide exprimare. Cu o exactitate limitat& doar de aproximatiile datelorexperientei si de neinsemnatele deosebiri care exist& intotdeauna introfenomenele fizice subordonate uneia i aceleiasi legi, pentru cl ele nusint niciodath identice, ci numai foarte asemänitoare, legea naturii nueste dictath din doz.& si de chtre lucrurile insesi: ea exprima, un raportreal intro lucruri.
Duhem ne va mai spune ch. experienta fizicianului nu trebuieconsideratii ca o copie a realithtii. Orice experient& fizich const&
\ in misurhri, iar masurarile presupun o multime de conventiiteorii...
Acest adevar Duhem nu-I va putea contesta niciodat&teoremelor fizicii: ele reprezinth, o descriere a realului. Maimalt chiar: teoria fizica nu numai cli ne oferh o descriereexacta a realului, dar reprezintii, o descriere ordonati a acestuia,deoarece ea tinde mereu spre o clasificare naturalh. a fenome-nelor fizice spre o clasificare naturalh, adich spre una care
ha-ha!! s reproduch ordinea naturii. Nici un dogmatic, fie el Descar-tes, Newton sau Hegel, n-a cerut vreodat& mai mult...
De altfel, dad, acesta [Duhem] crede in necesitatea existentei uneimetafizici alhturi de stiinth, atunci de ce se alhtura el neaphrat meta-fawn tomiste? Pentru 6, i se pare c& ea concord& mai bine cu conclu-
ziile fizicii...><«Scientismul» lui Ostwald este foarte apropiat de pozitia
marelui mecanicist vienez Mach, care, din aceasth cauzi,
N.B.
N.B.
refuzl chiar sh fie considerat filozof.
Senzatia este absolutul. Prin intermediul senzatiilor noastre
cunoastem realitatea. Dar stiinta este analiza senzatiilor noastre.
A analiza senzatiile inseamna a descoperi raporturile exactedintre ele, a descoperi ordinea naturii, luind aceasth expresie
in sensul ei cel mai obiectiv, chci ordinea naturii nu este altceva
decit ordinea senzatiilor noastre...
si
si
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA" 467
In articolele lor critice impotriva lui Mach, rationalistiiIi reproseazit uneori c manifest& tendintä spre pragmatism.
El este invinuit de relativism sceptic.N.B.
Senzatia este, evident, ceva omenesc. Totusi ea este absolutul,1
si adevarul omenesc este un adevar absolut, pentru ca el este pentruom adevarul integral si singurul adevar, adevarul necesar.
[147] Se poate presupune existenta microbilor, chiar dna ei raminnevazuti pina in momentul in care sint descoperiti de un reactiv. Dece nu avem dreptul sit presupunem o structurt a materiei care va putea
fi cindva descoperita de experienta?
§ 6. MATERIA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL FIZICIICONTEMPORANE: PRIVIRE GENERAL/
[148-150] Ce sens are in acest eaz campania inceputt de Brune-Mare si continuata de mintile religioase, care sint, ce-i drept, sincere,dar care doresc sit distruga tot ceea ce ar putea sit constituie pentru eleo piedica ce sens are aceasta campanie care duce, dad, nu la prag-matism, apoi in orice caz la o anumiti forma de pragmatism?...
La fel cum in matematica desemnam prin termeni de ordine,de numitr si de spatiu anumite grupuri de relatii, de care depindsenzatiile noastre, si la fel cum §tiintele matematice au caobiect aceste relatii, tot asa desemnam prin termenul, foartegeneral, de materie un mare numar de alte relatii, mult mai N.B.complexe, de care de asemenea depind senzatiile noastre.Fizica studiaza aceste relatii. Tocmai acest lucru vrem sa-1exprimam cind spunem ci. fizica este o stiinta a materiei...
[152] Multora ar putea sa, li se part fireasca ideea cit obiectul fiziciiII constituie etementele care pot fi cuprinse de aceste relatii, dindu-leun continut real §i parca umplindu-le. Tocmai aceasta a fost ideea luiSpencer cind a procedat la clasificarea stiintelor. Dar aceasta idee numi se pare prea fericita. Elementele realitatii sint constatate de noidirect, nemijlocit, ca ceva ce nu poate sit nu existe.
Existenta lor nu are nevoie de vreo justificare.Aici nu e cazul sa se punt intrebarea dad esteposibil ca ele sal fie altfel decit sint. A afirma asaceva inseamna, a restaura vechiul idol metafizic N.B.al lucrului in sine, adica, in fond, verbalismul Esentadesert intr-o forma sau alta. Experienta trebuie agnosti-pur si simplu acceptata. Ea hi serveste siesi drept CismUVUijustificare, caci pentru un spirit pozitiv ea este, /ui Reyin sfera itiintei, a justificare a oricarei afirmatii.
468 V. I. LENIN
N.B.
ha-ha!
[154-155] Prin urmare, critica agnosticistE a stiintei+este totn§i justd? Si existk oare un lucru in sine inaccesibilciintei? etc. etc. Avem din nou in fata noastri inetafizica
inevitabilul ei joc de cuvinte Sit incerciim sa vedem
lucrurile cit mai clar.
Dad, a fi relativ inseamni a avea de-a face cu relajii,atunci fizica este relativd. Dar dad, a fi relativ inseamnä afi incapabil de a patrunde in fondul lucrurilor, atunci fizica,asa cum o intelegem noi, nu mai este relativii, ci absolutä,pentru c5 fondul lucrurilor, la care ajunge inevitabil analizaatunci cind le explicii, ii constituie relatiile sau, mai exact,sistemul de relatii de care depind senzatiile noastre. Senza-
tiile, datul, sint impregnate de subiectivitate: fulgerliri fugi-
tire, ele sint produse de un sistem de relatii care, probabil,nu se va mai repeta niciodatii intr-o f omit absolut identicEsi care determina, starea mea §i aceea a mediului in momentulconsiderat. Dar aici intervine savantul i desprinde univer-salul din care e alcituit acest moment individual, legile acEror expresie complexl este el, relatiile care au fitcut din elceca ce este.
Toate legile stiintifice ne spun, in esentä, de ce §i cumdatul este a§a cum este, cc il determina si 11 creeazil, pentracii ele analizeaz1 relatiile de care depinde el. Si ele ne vorda adevdrul omenesc absolut cind aceasta analizE va fi completE,
dacE in general ea poate fi completa.
§ 7. DATELE CONCRETE ALE FIZICII CONTEMPORANE
[156-161] Toate relatiile de care depind transformErile §i degra-dErile, difuzarea sau dispersarea energiei sint grupate in teoria fiziclgenerali care poarta denumirea de energetica.
Aceasta teorie nu ne spune nimic despre natura
N.B. energiilor analizate §i, prin urmare, nici despre
natura fenomenelor fizice-chimice. Ea descrio
pur §i simplu pe seama cui, in ce fel §i in ce directiese produce o schimbare fizicil sau chimica a sariicorpului respectiv.
energetisti sustin di. este imposibilsrt mergeni mai departe, cE. energetica ne oferEo explicatie completa, necesarii I suficientii a feno-mender materiale, adicii a ausamblului relatiilor
J
4
OBS. PE MARG. GARTH LUI ABEL REY mob:NIA MODERNA" 469
de care ele depind. Pentru a imprima mai multa
obiectivitate concepttilor lor, unii fac chiar din
energie un fel de substanta, care ar fi tocmaiadevarata substanti niaterialit, canza real& si
activit a tuturor senzatiilor noastre, tipul dupitcare trebuie sit ne formam reprezentarea noasta
nostim maieste acestpoziti-vist" I
despre naturit.
Energia inlocuieste aici corpusculele teoriilor atomiste. Ea joacitacelasi rol si are acelasi fel de existenta: ea este baza lucrurilor, natura
lor ultiniii, absolutul...
Mecanicistii afirmit, dimpotriva, cii este
posibil sit se meargii mai departe. Energetica
dupit pitrerea lor, oarecum la supra-fata lucrurilor, i legile ei trebuie san sit se
reducit la altele, mai profunde, sau, in orice
caz, sii le completeze, presupunindu-le.colii mecaniciste Ii apartin, asa cum s-a
mai spus, imensa majoritate a fizicienilor,
Meeanici§tii versusenergetic4.
N.B.
Plus loin* decitenergetica interpre-tath in mod mate-rialist ! (p . 157)215
si mai ales a fizicienilor experimentatori,citrora fizica le datoreazii cele mai recentesuccese ale ei.
Adeptii acestei 5coli critica, in primul rind, notiunea de energiearata cit ea nu trebuie sit fie ridicatit, asa cum se face de catre unii,
la rangul de esenta% fizicit sau metafizia.Energia unui sistem inseamnit numai capacitatea lui de a efectua un
I ucru mecanic: ea este potentialit,cind nu produce un lucru mecanic ce poatef i constatat, si actual& sau cinetici, in caz contrar. Prin urmare, notiuneade energie este corelativil cu cea de lucru mecanic, care este o notiune
mecanic6. In felal acesta, energia, pe cit se vede, nu poate fi obtinutitin mod experimental fail sit facem apel la mecanica si la miscare. Darn-ar trebui oare in acest caz ca energetica, dacit vrea sa dea o explicatieinteligibila a fenomenelor fizico-chimice, s'a se uneascit cu mecanica,sa fie expusit intr-o legitturil de succesiune en ea si, prin urmare, sit seimpace cu analiza reprezentitrilor mecanice?...
Mecanica, fizica si chimia formeazit din acest pullet de vedere unvast sistem teoretic, iar mecanica formeazit temelia acestui sistem,dupa cum miscarea este esenta ultimi a fenomenelor fizico-chimice. II
* Mai departe. Nola grad.
ramine,
§i
470 V. I. LENIN
( (
NB.
Mecanici§tii contemporani, bineinteles, nu mai sustin citmecanica actuala, ca ci legile care guverneaza, transformärileenergiei, au ajuns sa capete forma lor definitiva, ca §tiinta ci-a gitsittemelia ei de nezdruncinat. Venind in contact cu critica ener-getista, ei au abandonat ceea ce constituie un succes pe carestiinta moderna ii datoreaza incontestabil acestei critici dog-
matismul ingust vechilor conceptii mecaniciste §i atomiste.Ei cred ca noile descoperiri trebuie sa largeasca orizontul §tiin-tific §i sit introducti schimbari neincetate in reprezentarea desprelumea exterioara. Nu asistam noi oare, in ultimele cinci decenii,la restructurarea, aproape rasturnarea, mecanicii clasice? Vechiulcadru a fast depat;it in primul rind datorita principiulni conser-varii energiei (Helmholtz) §i principiului lui Carnot. Fenomeneleradioactivitatii, permitindu-ne sit patrundern mai adinc innatura atomului, au dus la ideea posibilitatii structurii electricea materiei §i a necesitittii de a completa principiile mecaniciiclasice cu principiile electromagnetismului.
Tcoriaelectronicii =mecanicism"
intr-adevar, conceptia mecanicista tindeacum sit ia forma care e denumita acum teorie
electronica. Electronii sint ultimele elernente ale
oricarei realitati fizice. Aceste simple sarcini elec-trice sau chiar modificari ale eterului, dispuse sime-
tric in jurul unui punct, reprezinta perfect, invirtutea legilor cimpului electromagnetic, inertia,adica insusirea fundamentala a materiei. Aceastanu este deci altceva decit un sistem de electroni.In functie de caracterul modificarilor eterului(modificari deocamdata necunoscute), electroniisint pozitivi sau negativi; atomul material estealcatuit din unii si din ceilalti in numar egal eau,cel putin, are sarcini pozitive si negative egale,sarcina pozitiv& aflindu-se, dupa cit se pare,in centrul sistemului. Electronii negativi, sau,poate, nu toti, ci numai o parte dintre ei, se mice&in jurul celorlalti, ca planetele in jurul Soarelui.Fortele moleculare si atomice nu sint deci altcevadecit niste manifestari ale miscarii electronilor, lafel ca diferitele forme de energie (lumina, elec-tricitatea, caldura).
De aici rezulta o concluzie remarcabila: notiunea de conservarea masei (sau a cantitatii de materie), care, impreuna cu notiunea deinertie, a stat la baza mecanicii, nu poate fi mentinuta, dupa cit separe, in mecanica electromagnetica, intrucit masa ponderabila famine
constant& numai la viteze mijlocii, mai mici de o zecime din viteza
Si,
ol
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOHA MODERNA" 471
luminii; dar, fiind in functie de viteza, ea va creste o data cu aceasta cu!;atit mai repede cu cit ne vom apropia de viteza luminii. Aceasta ipotezapresupune existenta fie a unor sarcini electrice cu diferite nume §i aeterului, fie numai a eterului, a dirui simpla, modificare este electronul.
In sfirsit, in zilele noastre lucririle doctorului Le Bon* §i ale unor
fizicieni englezi ne permit, pe cit se pare, si tragem concluzia ca nicicantitatea de materie §inicichiar cantitatea de energie nu este constanta.Si una, §i cealalta reprezinti doar niste relatii care depind de stareaeterului si de miscarea lui**.
[163-171] In prezent nu ramine si nu trebuie si ramina nimic dinaceasta. conceptie. Am ajuns la un punct de vedere diametral opus.Toti fizicienii shit gata sa revizuiasca principiile fundamentale ale §tiin-tei lor sau silimiteze aplicarea lor de indati ce acest lucru devine necesardatorita aparitiei unor noi date experimentale.
Dar trebuie oare sa tragem de aici concluzia cii fizicieniii§i pierd astfel nadejdea de a ajunge la principiile fundamen-tale si la elementele din ce in ce mai profunde prin care se va
explica §i se va intelege o parte din ce in ce mai vasta a datu-lui? 0 asemenea concluzie, desi este opus& greselii vechilormecanicisti, ar fi o gre§eali tot atit de primejdioasi. Spiritulactual al §tiintelor fizico-chimice, spiritul stiintific modern,nu e fault sa dea inapoi in fata necunoscutului.
Fizicienii inaintati, dupa cum am vazut, nu se mai tem sa punt subsemnul indoielii principiul conservarii masei sau pe acela al materiei
ponderabile.
Adevarul nu este dat de-a gata ; el se formeazatreptat pe zi ce trece. Iata o concluzie care trebuierepetatil neincetat. Datorita muncii stiintif ice,spiritul nostru se adapteaza cu f iecare zi tot mai
mult la obiectul sau si patrunde tot mai profund
in el. Afirmatiile pe care ni s-a parut ca le putem
prezenta ca rezultat al studierii stiintelor matema-tice apar si aici aproape ca necesare §i, cel putin,ca foarte naturale. Progresul ltiintific stabilestein fiecare clipa intro lucruri si noi o concordanta
in acelasi timp si mai strinsil, si mai profunda. Noi
ajungem sa cunoastem §i mai bine, si mai mult...
Agnostieism:=materialism
timid"6
Gustave Le Bon: L'Evolution de la Malidre. L'EvoitiSm des Forces.(Flammarion, éditeur.)
** Dupi Mt se vede, aro los o transformare a materiel In energie el a energiejIn materie. Prin materie trebuie, desigur, et Intelegem numai materia ponderabilt,
iar prin energie numai eapacitatea de a ofectua un lueru IlleMllia care poate Ii lloonstatat.
Ii.B.
I I
472 V. I. LENIN
Discutia dintre energeti§ti §i mecanici§ti, care este adeseori foarte
insufletita, mai ales din partea energeti§tilor, nu este, in fond, decitun moment al progresului §tiintelor fizico-chimice, §i un moment necesar.
Mai intii energetica a pus in garda impotriva tendintelor de a abuzade modelele mecanice, impotriva ispitei de a lua aceste modele drept
realitati obiective. Apoi ea a adincit termodinamica §i a demonstrat
temeinic insemnatatea universal& a legilor ei fundamentale, care, inloc de a se limita la cercetari referitoare la caldura, au o aplicare legi-tim& §i necesar& in §tiintele fizico-chimice in intregul lor domeniu.Extinzind insemnatatea acestor legi, energetica a contribuit in modconsiderabil la precizarea formulelor lor. Mai mult chiar: daca, dinpunctul de vedere al descoperirilor, energetica s-a dovedit mai putinfertil& decit mecanicismul, ea reprezinti totu§i un instrument remar-cabil de expunere: sobru, elegant §i logic. In sfir§it, §i acest lucru este
deosebit de vizibil la chimi§ti ca Vant Hoff, Van der Waals §i Nernst,
dar se intilne§te tot mai des §ilafizicieni, sint acceptate cu placere ambeleteorii, alegindu-se in fiecare caz aceea care se preteaza cel mai bine lacercetare. Ele sint aplicate impreunä ; se pornebte de la ecuatiile generaleale mecanicii sau de la ecuatiile generale ale termodinamicii, dup.& cumcalea astfel aleas& pare mai simpla sau mai fericita. Chestiunea este c5.teoriile fizice sint in esent& nilte ipoteze, ni§te instrumente de cercetare§i de expunere sau de organizare. Ele sint nilte forme, nilte cadre caretrebuie s& fie umplute cu rezultatele experientei. i tocmai acesteaconstituie adevaratul continut, continutul real al Itiintelor fizice.
Asupra acestui lucru toti fizicienii sint de acord, §i numarul in con-firm], crebtere §i tot mai armonios al acestor rezultate ale experientei,care concord& tot mai mult intre ele, caracterizeaza, desigur, progresulfizicii, unitatea §i trainicia ei. Ele sint piatra de incercare a teoriilor, aipotezelor care au servit la descoperirea lor §i care tind sa le organizeze,far& sä se atinga de afinitatile lor reale, reproducind cit se poate de exact
ordinea naturii. i, totu§i, aceste teorii, de§i sint intotdeauna ipotetice
§i, prin urmare, pierd intotdeauna cite ceva iar uneori chiar multpe misura ce experienta ne aduce noi descoperiri, nu dispar niciodatadefinitiv. Ele se integreaza, transformindu-se in teorii noi, mai cuprin-zitoare §i mai adecvate.
....Noi trebuie s consideram ca un rezultat remarcabil alteoriei cinetice trecerea atomisticii in cadrul §tiintei
Prin aceasta minunata largire a orizontului ei, atornistica
a proiectat o lumina absolut non& asupra unei serii de procesefizice §i chimice... a*.
B .
*W. Nernst. Revue pénérale des Sciences, 15 mars 1904,
electrici-
tatii...
. . .
OBS. PE MARG. GARTH LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA" 473
§ 8. REZUMAT I CONCLUZII
Dad, necunoscutul este nemarginit, ar fi totusi nejust in vremeanoastra sa-I numim incognoscibil, asa cum se facea in mod obisnuitacum citiva ani.
Esecurile repetate si ireparabile ale incercarilor metafizice au silitfizica sa se constituie ca stiinti pe calea eliminarii cu hotarire a pro- pblemei materieL Ulterior ea a cautat numai legile fenomenelor partial-lare. A fost o ofizica fat& materie».
I;Conform istoriei, care e mereu repetata de spiritul uman
de cind acesta se striduieste sa cunoasca lucrurile, stiintapriveaza lumea hitnerelor metafizice de unnou obiect de studiu.Natura materiei nu mai este o problem& metafizick, pentru caea devme o problem& de ordm experimental si pozitiv. Ce-idrept, aceasta problema n-a fost rezolvata din punct de vederestiintific ; ramine Inca loc pentru multe surprize ; dar un lucruse pare ca e de acum cert: anume ca aceasta problema va firezolvata de stiinta, si nu de metafizica.
Cred de altfel si am cautat in alta parte sa arat acestMeru ca reprezentarile cinetice vor fi totdeauna strins legatede progresul fizicii, pentru ca ele reprezinta un instrumentfoarte folositor, daca nu chiar necesar pentru descoperiri, §ipentru ca ele sint mai bine adaptate la conditiile cunoasteriinoastre. Iat& de ce vaA eu viitorul fizicii in continuarea teo-
riilor mecaniciste. i iata de ce am spus admeauri ca teoria
energetic& va fi, probabil, absorbitil, ca si vechiul mecanicism,de un cinetism mai suplu §i mai sever din punctul de vedereal admitern
CAPITOLUL AL IV-loa
PROBLEMA VIETII
§ 1. INTRODUCERE ISTORICX
[173 174] Cu problema vietii ajungem la divergente funda-mentale, care pot sa separe filozofia de stiinta. Pin& acum dis-cutia, putem spune, avea mai ales un caracter teoretic. Majori-tatea filozofilor demni de acest nume admit ca, din punct devedere practic, rezultatele §tiintifice sint valabile pentru materie.Dac& din punct de vedere speculativ au putut sä faca uneleobiectii impotriva acestei valabiliti4i, ei recunosc totusi cutotal se petrece ca si cum aceste concluzii ale stiintei ar fi,dacã nu intemeiate de drept, cel putin aplicabile in mod practicla realitatea materiala. Aceasta poate fi exprimata,
anumita masura, prin rel ttii matematice, mecanice si fizico-chimice...
32
11 N.B.
N.B.
tpotezet...
intr-olil N.B.
474 V. I. LENIN
N.B.
[177] Barthez si scoala de la Montpellier, persistind sacreada ca fenomenele vietii pot f i determinate numai de o comaspeciall, le raporteaza la o fort& vitala, deosebita si de fortele
materiale, si de suflet; de aici si denumirea de vitalism dot&
acestei teorii...
§ 3. LINIA DE DEMARCATIE INTRE MECANICISMNEOVITALISM
[189-190] Dacä vom incerca sa sintetizam intr-un fel oare-care neovitalismul tinind seama de principalii lui reprezentanti,savanti sau filozofi, vom ajunge, probabil, la urmatoarea con-cluzie: critica pe care neovitalistii o fac mecanicismului biologicse impleteste strins cu critica pe care f ilozofia pragmatista, anti-intelectualista sau agnosticista a facut-o stiintelor matematicesi fizico-chimice. Ni se pare ca schimbam problema, trecind dela materie la viata. In fond insi, asa cum am lasat sa se inteleagaInca de la inceput, ne aflam in fata aceleiasi probleme fundamen-tale, si aceastii problema este tot problema valorii stiintei in
masura in care este ea cunoastere. Se schimba numai termeniiparticulari in care ea este pusa, in fond.
Intr-adevar, ce a reprosat noua filozofie stiintelor mato-malice sau fizico-chimice? Ca ele sint un simbolism arbitrarsi utilitarist, creat pentru nevoile practice ale mintii noastre,ale ratiunii noastre, care sint posibilitati de actiuni, iar nu decunoastere. In felul acesta, clad transportam metoda f izico-chimica la faptele biologice, transportam, designr, si rezultatelepe care ea ne permite sä le obtinem, consecintele pe care ea lepresupune in ce priveste valoarea acestor rezultate. Prin urmare,mecanicismul f izico-chimic va fi o formula minunata care ne vapermite sa cuprindem in mod practic lucrurile vietii; el nu va fiins& citusi de putin in stare sa ne explice ce este viataCa si stiintele fizico-chimice in domeniul materiei, mecanicismul
1V.B fizico-chimic in domeniul vietii ne va permite sa actionam, darniciodata sa cunoastem...
[192 194] Neotomistii reintegreaza in materie f orta, tendinta,dorinta, o invioreaza din nou prin suflul pagin, totusi, al hilozoismului,
de care grecii, inclnsiv Aristotel, n-au putut, dupa cit se pare, sa, sedebaraseze niciodata complet. Ei denatureaza, de altfel, doctrina elena.Pentru ei, materia nu are alta activitate decit forta pe care a pus-oin ea creatorul: amintirea, ca sa spunem ass., a crearii ei si semnul de
nelters pe care e4 ii poarta...
31
!naafi.
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA 476
Dar §i nominali§tii, care sint in foarte string.), afinitate cu aceastiimilcare neoscolastica*, §i pragmati§tii, care cocheteaza intr-una cuaceste filozofii ale credintei (de foarte multe ori ar trebui sa, le numimmai degraba filozofii ale credincio§ilor), s-au socotit in drept sit spunaca, §tiintele materiel nu epuizeaza continutul obiectului lor. Pentru acunoWe cu adevarat, trebuie oft mergi mai departe I)...
Pentru vitalist, viata joaca rolul unei forte creatoare; dar,tocmai pentru ea depinde §i de conditiile materiale, ea nu esteIn nici un caz o creatie din nimic. Ca rezultat al actiunii sale,ea va da, desigur, ceva nou §i neprevazut, dar, pentru a ajungela acest lucru, ea va actiona asupra elementelor anterioare, pecare le va combina, i mai ales incepind cu elementele preexis-tente, la care va adauga pe ale sale. 6Iutatiile observate de bota-nistul de Vries (care, ca mecanicist, le explica altfel) ar fi aici
chiar o manifestare i o dovada a aestor adaosuri creatoare.
§ 4. NEOVITALISMUL SI MECANICISMUL SE DEOSEBESC INTRE ELEDOAR PRIN IPOTEZE FILOZOFICE CARE COMPLETEAZ STIINTA
[204] Dar, in metoda vitalista, entelehiile §i domi-nantele nu au nimic comun cu elementele figurative:scopurile nu se preteaza la a fi figurative, pentru elI
ele nu au o existenta material& cel putin nu exist/
Inca, fiindci se afla intr-un proces de devenire, deinfaptuire treptata.
11 se tfacleaz1
§ 6. MECANICISMUL ESTE 51 EL NUMAI 0 IPOTEZ
[216-218] Dar ar fi contrar tuturor invittimintelor date de expe-rient/ al afirmim ca in fenomenele vietii totul poate fi redus la legilefizico-chimice i ca mecanicismul a fost verificat experimental in totcuprinsul lui. Noi, dimpotriva, tim foarte putin despre viata...
* Neoscolasticii eau nootomistii cauti mai ales si reabilitoze interpretirile soolastice alearistotelismului, adiei doctrinal e filozofise ale sf. Toma. Nominal ittil insistS asupra carae-terului simbolio, artificial §i abstract al §tiintei, asupra imensei prapistii care desparte reali-tatea de formulele ei. Pragmati§tii au o doctrini aseminitoare, dar care se sprijinif pe oruetafizick mai generall. Orice ounoaltere este Indreptatk spre actiune; prin urmare, noieunootem numai oeea ce intereseaza modul nostru de actiune. Toate aceste filozofii shit agno-
stioiste, In sensul cS neagli posibilitatea de a ajunge, ou ajutorul facultMilor noastre lute-
leetuale, la o ounoa§tere adeovati i exacti a roalititii...
32*
N.B.
r433*
I
476 V. I. LENIN
N.B.
Iti vine in minte intrebarea: ce rost are in acest caz sa nebatem capul cu teorii mecaniciste? N-ar trebui sa, alungam din§tiint& aceste ipoteze foarte generale, a caror verificare presu-pane completa incheiere a §tiintei? Ne lovim din nou de o parerecare e imparta§itri, dup& cum am vitzut, de un numir oarecarede fizicieni in ce prive§te fizica, §i anume in ce prive§te teoriilemecaniciste din fizica. Sit ne amintim eh unii energeti§ti au vrut
sit inlature din fizica ipotezele mecanieiste ca fiind generalizilrineverificabile, inutile §i chiar periculoase. kil printre biologiintIlniin unii savanti care se situeaz& pe aceea§i pozitie §i se
alaturA direct acestor fizicieni energeti§ti...
un aspecttimide du
mécanisme*
In biologic, §coala energetistra se deosebe§te de§coala inneanicistil mai putin precis decit in fizica.Ea este mai degrab& doar o conceptie timid& amecanicismului, ciici se opune teologiei §i postuleaz&
concordanta intro fenomenele vietii i fenomeneleanorganice.
§ 7. CONCLUZII GENERALE: INDICATIIIN LEGATUR A CU BIOLOGIA
[223-224] Materia vie manifest& in mod vadit insu§iri legate dedeprinderi §i de ereditate ; totul se petrece ea §i cum ea §i-ar amintide toate starile ei anterioare. Or, se spune c& materia neinsufletit& numanifest& niciodat& asemenea insu§ire. Ar fi chiar o contradictie sa, neinehipuim a§a ceva. Toate fenomenele materiale slat reversibile. Toatefenomenele biologice sint ireversibile.
In aceste concluzii se trece cu vederea c& al doilea principiu al termo-dinamicii ar putea fi numit principiul evolutiei sau al eredit&tii"...
[227] *tiinta nu se poate hotari sit considereizolate pentru totdeauna diferitele categorii de
Apropiere de fapte pentru care ea s-a impftrtit in §tiinte parti-materialismul culare. Aceasta impirtire are cauze cu totul subiec-
dialectic tive §i antropomorfice. Ea izvorii§te numai dinnevoile de cercetare, care impun o clasificare aproblemelor §1 cer si se concentreze atentia inmod separat asupra fiecareia dintre ele, sa seporneasc& de la particular pentru a ajunge la
N.B. general. Natura in sine este un tot.
un aspect timid al mecanicismului. Nola (rad.* Clausius i-a dat denumirea de principiul entropiei, termen care corespunde exact ou-
vtatului evolutie, dar el nu provine din limba bunt., oi din limba greaca.
N.B.
OBS. PE MARG. GARTH LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERN'," 477
CAPITOLUL AL V-len
PROBLEMA SPIRITULUI
§ 2. VECHIUL EMPMISM I VECIIILE CONCEPTII ANTIMETAFIZIGE:PAEALELISMUL PSIHOFIZIOLOGIC
1242 246] De§i rationalismul metafizic reprezinta o maretraditie filozofica, vechile lui afirmatii apriori nu puteau sa nuprovoace obiectii din partea mintilor critice. Si in toate timpurilevedem filozofi care incearca sa se opuna curentului rationalist§i celui metafizic. Acest lucru II fac mai intii senzuali§tii §i mate-
riali§tii, apoi asociationictii §i fenomenali§tii. In sens general,ei pot f i numiti empiri§ti.
In loc s opuna naturii spiritul, ei incearca sa introduca din non
spiritul in natura. Dar ei nu fac decit sa continue sa inteleaga spiritul
tot a§a de simplist §i de intelectualist ca §i cei pe care ii critica...Teoria empirista i§i reprezenta spiritul cam tot a§a cum atomismul
i§i reprezinta materia. Acesta este un atomism psihologic, in care atomiisint inlocuiti cu stari de con§tiinta: senzatii, reprezentari, sentimente,emotii, senzatii de placere §i de durere, mi§cari, manifestari de vointaetc...
Prin urmare, starile noastre psihologice nu sint altceva decit totali-tatea con§tiintelor elementare care corespund atomilor din care sintalcatuiti centrii no§tri nervo§i. Spiritul este paralel cu materia. Elexprima, intr-o forma care ii e proprie, in limba lui, ceea ce materiaexprima, la rindul ei, intr-o forma care ii e proprie §i in alta limba.Spiritul, de o parte, §i materia, de alta parte, sint dour', traduceri reci-proce ale unnia §i aceluia§i text.
Pentru ideali§ti, textul original este spiritul ; pentru materiali§tiel este materia; pentru spiritua1itiidualiti, ambele texte sint in aceea§imasura texte originale, natura fiind scrisa in acela§i timp in ambelelimbi; pentru moni§tii puri trebuie sã facem douit traduceri ale unuitext original care ne scapa...
§ 3. CRITICA MODERNA A PARALELISMCLUI
[248-249] Cind se spune ca con§tiinta este una §i continua, trebuiesä ne f eriin a crede cii prin aceasta se reinvie teoria unitatii §i identitatiiseuluis, care constituia una dintre pietrele unghiulare ale vechiuluirationalism. Con§tiinta este una, dar ea nu ramine intotdeauna identicacu sine, ca, de altfel, orice con§tiinta vie. Ea se schimba permanent,nu ca unl ucru creat o data pentru totdeauna §i care 1.1:mine ceea ceeste, ci ca o flint& care se creeaza permanent ; evolutia este creatoare.De notiunea de identitate §i permanenta ar fi nevoie numai atunci cind,pentru a gas i aparente reale, ar trebni sa se dea starilor multiple des-coperite, pe eft se pare, sub aceste aparente o legatura de sinteza vi
1
cu cele expuse mai sus. Aceste teorii sint foarte variate, mai ales inaplicatiile morale si logice pe care au incercat unii sa le deduca din ele.Dar ceea ce constituie unitatea lor si permite ca ele si fie grupate im-preuni sint tocmai trasitturile generale ale rezolvririi pe care ele au dat-o
1
problemei constiintei. W. James, marele psiholog al pragmatismului,a dat acestei rezolvAri forma sa cea mai neta si mai complea. Conceptialui contrazice totodata si aproape din aceleasi motive atit conceptiarationalismului metafizic, cit si pe aceea a empirismului...
478 V. I. LENIN
de unitate. Dar dad, se presupune crt realitatea este in fond continua: sicit lacunele care se grisese in ea sint artificiale, nu mai e nevoie sit apelamla principiul unitutii i permanentei.
Teoriile pragmatismului anglo-american sint extrem de Inrudite
Teoriaexperientei"a lui James
N. B.James, Mach
si popii
[251 252] W. James mai sustine totodata crtel a ajuns la aceasta teorie numai pentru el aurmat cu cea mai mare strict* regulile experien-tei: si el o numeste steoria empirismului radical*,
sau a oexperientei pure*. Pentru el, vechiul empi-
rism a ramas impregnat de iluziile metafizice sirationaliste. El a incercat sa se debaraseze completde ele.
Aceste noi teorii ale constiintei si-au cistigatincontestabil, intr-un timp extrem de scurt, foartemari simpatii: englezii Schiller si Peirce, ameri-canii Dewey si Royce, in Franca si Germaniasavanti ca Poincaré, Hertz, Mach, Ostwald, iarpe de alta parte aproape toci cei ce vor sit renovezecatolicismul, raminindu-i totusi fideli, pot fi alatu-rati curentului de idei care au fost expuse in modulcel mai sistematic de Bergson si James. Totodata,nu incape indoiala cit acesto simpatii par a E Inmare masura meritate...
[254-255] Vom vedea cind va fi vorba de problema cunoasteriisi a adev&rului cit intr-adeviir pragmatismul a ajuns adeseori la concluzii
sceptice, dar aceste concluziisint departe de a f i necesare. Insusi James,
care in unele momente pare sa se situeze foarte aproape de irationalismul
sceptic, a remarcat cindva dIi., intr-o interpretare riguroasa a experientei,
nu trebuie sit consideram cit experienta ne dit o notiune numai desprefapte izolate, dar totodata, si mai ales el ea ne dii o notiune despre rela-tEle care exist/ intro fapte...
In felul acesta, noua orientare care s-a manifestat in filozofie si carea fost desemnata cu numele de pragmatism marcheaza, pe cit se pare,
un progres incontestabil in conceptiile stiintif ice si f ilozof ice ale spiritului.
OBS. PE MARG. CARTII Lin ABEL REY FILOZOPIA MODERNA 479
§ 4. 0 CONCEPTIE GENERAL/ DESPRE ACTIVITATEA PSITIOLOGICA.
[256-261] Ar urma acum si precialm in ce constau relatiile careformeazi lumea psihologici 0 cum se deosebesc ele de cele care alcá-tuiesc restul naturii §i experienta. Fizicianul vienez Mach a dat, poate,cele mai clare indicatii in aceasta, privinta*. In orice experienta., ceeace este dat depinde de o multime de relatii, care se impart mai filthIn doll& grupuri: cele care sint verificate In mod identic de toate orga-nismele care in exterior sint analoge cu ale noastre, adici de toti mar-torii, §i cele care diferi de la un martor la altul. Psihologia are dreptobiect pe toate acestea din urina, al ciiror ansamblu formeazi ceea cenumim activitate psihologicL Mai exact: primele nu depind de organis-
mul nostru 0 de activitatea biologicL Celelalte depind de ele In mod
intim §i necesar...Matematica, mecanica, fizica, chimia, biologia, toate acesteasint
§tiinte, fiecare dintre ele desprinzind un grup de relatii din totalitatearelatiilor cuprinse in ceea ce e dat 0 care sint independente §i trebuiese fie considerate independent de organizarea noastrL Acestea sintrelatiile objective, obiectul §tiintelor naturii, al carer ideal este exclu-derea din ceea ce e dat a tuturor relatiilor care fac ca acest dat sa, fiedependent de organismul nostru...
Experienta ne arath ca existii o influentl reciprocil intre biologie§i psihologie, un sistem de relatii intro ele. De ce n-am considera pefiecare dintre aceste doul ordine de fapte ca douR ordine de fapte alenaturii, care actioneazil §i reactioneazi unul asupra celuilalt, ca toatecelelalte ordine de fapte naturale : fenomenele calorice, electrice, op-tice, chimice etc.? Intro toate aceste ordine nu existii deosebiri maimari sau mai mici decit intro ordinul biologic §i cel psihologic. Toatefenomenele trebuie sa, fie situate pe acela§i plan §i considerate ca fiindIn stare sa se conditioneze intro ele.
Impotriva acestei conceptii se va obiecta, firi in-ca ea nu explica de ce existh experienti §i cunoa§-
terea acestei experiente de dare un organism. Dar nuse pare oare cii s-ar putea i ar trebui sa se rispunda ciiaceastit problemii, ca toate problemele metafizice, esteprost push, inexistenta? Ea decurge din iluzia antropo-morlica. care opune Intotdeauna universului spiritul.Nu se poate spune de ce exist& experienta, ciici experi-
enta este un fapt §i se impune ca atare... fapt"
experientaeste un
Experienta, sau, ca si ham un termen mai putin echivoc, datul, Ill
iii s-a parut pin& acum a fi ceva dependent de relatiile matematice,mecanice, fizice §i de alta naturi. Cind analiziim aceste conditii, datulni se pare, in afar& de aceasta, a fi dependent de unele relatii despre carein general se poate spune cit 11 denatureagt, dupi starea individului
* Annie psychologique 1906, XII-o anuée. (Paris ,Sohleioher.)
doiall,
480 V. 1. LENIN
cdruia ii este dat: aceste denaturdri constitnie subiectivul, psihologicul.Putem noi si stabilim bineinteles, totdeauna intr-un mod foartegrosolan i cu totul aproximativ sensul general al acestor noi relatii,al acestor denaturari, adici directia in care analiza stiintifici, ficindprogrese in decursul secolelor, se incumetil si descopere relatiile celemai generale (principiile) subintelese de ele?
experientaindivizilororganizati
din punct devedere social
De ce, cu alte cuvinte, datul, in loc sit fie iden-tic pentru toti indivizii, in loc id fie un dat nemij-locit, care nu face decit un tot intreg cu constiintadespre el, este subiectiv denaturat? i este dena-turat in asa grad, ci un mare numdr de filozofisi bunul-simt au ajuns pini acolo, incit au ruptunitatea experientei si au preconizat dualismulireductibil al lucrurilor si spiritului, care nu estealteeva decit dualismul experientei, asa cum esteea la toti, in mdsura in care stiintele 11 rectified,si al experientei, asa cum este ea deformatii inconstiinta particulard...
[271-272] Imaginile nu sint identice en senzatiile, cum a afirmat
subiectivismul, dacä este sil dam acestui cuvint, echivoc prin amploarea
semnificatiei lui, sensul de experiente nemijlocite. In mast& privintd,
analiza lui Bergson este departe de a fi fost infructuoasii. Imaginea este
rezultatul unor relatii deja cuprinse in experienta nemijlocitri, adicd insenzatie. Numai el aceasta din urmi mai contine destule altele. Si fiedate numai relatiile care alcdtuiesc sistemul iimaginiie (sistem partialdacd II comparam en intregul sistem al senzatiilor si al experienteinemijlocite), sau, ca sit ne exprimdm mai exact, sil fie date numai acelerelatii din intregul sistem care atrag pentru dat o dependentil de orga-nism, si atunci voin obtine tocrnai imaginea, amintirea.
Definind astfel amintirea, n-am Meld decit sd exprimdmcele mai noi rezultate ale psihologiei experimentale si, totodatd,cele mai vechi idei ale bunului-simt: amintirea este o obisnuintiorganicd. Ea nu are comun cu senzatia primitivd decit conditiileorganice. Ei ii lipsesc toate relatiile extraorganice, cuprinse in
N.B. ((s3nzatie, cu ceea ce noi numim mediul exterior.
Aceastd dependenta total& a imaginii si aceastit dependent&partial& a senzatiei de conditiile organice ne permit, totodatd,sit intelegem iluzia, eroarea simturilor, visul si halucinatia, chidrileiltarteiriep aerd pi uelnetxr uteri inodrisviindt , epxipneirli asnou amf liat prue dnucts ialnao eaal
cede
se produce in organismul lui, adici la relatiile care depindorganism, prin urmare la psihologicul pur, la subiectivul pur...
N.B.
onintrerupto, iar pentro individ exporienta se afli rodusi la crea
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA 481
§ 5. PROBLEMA INCONMENTELUI
[280] Viata noastra, pe deplin constienta', nu este decit o parte foarterestrinsil din intregul ansamblu al activiatii noastre psihologice. Eaeste, cum s-ar spune, centrul unei proiectii luminoase in jurul careiase intinde o regiune mult mai vast& de penumbra, care se transformii,treptat, In bezn& absoluta. Vechea psihologie facea o foarte mare gre-seal& considerind drept activitate psihologica numai activitatea pe de-plin constientd.
Dar dacil n-ar putea fi exagerat& intinderea pe care o ocupri incon-stientul in organizarea noastrii, n-ar trebui cum a fault foarte ade-
seori o anumita psihologie pragmatist& sk se exagereze importanta
calitativ& a acestui inconstient.
Dupil plrerea liner pragmatisti, constiinta dark constiinta intelec-tuala i rationala, este partea cea mai superficial& si mai neinsemnatita activitatii noastre...
§ 6. PSIIIOLOGIA I NOTIIJNEA DE FINALITATE
[285-286] Pentru observatia nemijlocit& i superficiaa, that& viatapsihologicii superioar& pare sl poarte deci amprenta finalitritii. Genera-lizind, printr-un procedeu obisnuit, de la cunoscut la necunoscut, vedemcit s-a fricut demult incercarea de a da i o interpretare teleologic& intregiivieti psihologice inferioare. Reflexul cel mai simplu, ca clipitul ochilorla o luminit prea vie, plIcerile i durerile fizice cele mai simple, emotiileprimitive, nu par toate aceste fapte s& fie dictate de conservareaprogresul specici sau de conservarea i progresul individului? Incepindde la amibl, acest cocolos rudimentar de protoplasm& care tinde spreunele radiatii de lumina i caut& sit le evite pe altele, intreaga activi-tate care poate fi calificati drept constientii nu face ea 1ntotdeaunaparte din categoria tendinfd §i nu este tendinta o finalitate in actiune?
Nu trebuie st ne mire nici cit Jaw.s, Tarde si multi altii
trag din aceste fapte concluzia cii legile psihologice au cu totulalt caracter decit celelalte legi ale naturii. Ele sint legi teleo-logice...
Conceptia teleologic& a legii psihologice nu este in fondaltceva decit un invelis stiintific aplicat pe conceptiile meta-
fizice, care fac din tendintii, din dorinta de viatii, din instinct,
din voint& si din actiune temeiul a tot ce exista. In acest fel afost ea Insusita, explicati i dezvoltatil de pragmatisti, adeptiiprimatului actiunii. Pentru ei, psihologia functional& si psiho-logia finalist& sint termeni sinonimi...
N.B.
N.B.
oi
482 V. I. LENIN
§ 7. PROBLEMA NEMURIRII
[294-296] Antiteza dintre activitate, realitate, care nu pot fianalizate, de o parte, si relatie, de alt& parte, se reduce la zero, gi atitpentru spirit, cit i pentru materie ea trebuie 0, fie pusI in categoriaboarfelor unei metafizici desuete. Tot ce este dat nu este decit o sintezi,cu a carei analiz& se ocupii stiinta, care o reface in conditiile ei si odescompune apoi in relatii.
Dar ce se intimpl& in acest caz cu nemurirea sufletului, mai ales cunemurirea lui personali, 6,6 de dour), mii de ani acest lucru este pentrunoi mai important decit once. sa nu urmam legea lucrurilor, sa nu urm&mlegea tuturor vietuitoarelor, s& nu disparem, s& nu ne anihilim deve-nind alteeva I Sit ne expunem acestui minunat rise, inventat cu intir-ziere de un prost jucator cum este omul, un prost jucator care vrea sitcistige o femeie frumoasii i pretinde sh se masluiascit zarurile in favoa-rea luil
Nu incape indoiali cii un sistem de relatii cu greu poate si partetern sau nemuritor. Totusi, nu exist& aici nimic care s& fie absolutimposibil. Improbabil da I Imposibil nu 1 Numai cit ar trebui, peacest teren pe care ne aflam, ca experienta sit spulbere improbabilitateasau, cel putin, s-o transforme in probabilitate.
Ar trebui ca ea s& ne fact sit descoperim, in dosul subiectivului,conditii care sa existe dup& disparitia organismului, relatii care s-ofact sa depinda partial de alteeva decit de acest organism. Acest lucrutrebuie st-1 hotarascl experienta. Numai ea este in stare sa inliitureindoielile. Aprioric vorbind, nimic nu impiedic& sa fie descoperite anumiteconditii, anumite relatii care ar atrage dupl ele indestructibilitateacel putin partial& a unei parti din dat, de exemplu a constiintei.
Dar mai este nevoie sa, spunem acest lucru? Experienta nu ne-aaritat inca niciodata asa ceva. Nu-mi este necunoscut faptul cit spin-
titii afinurt contrarul. Dar aceasta nu este decit o afinnatie. Experien-
tele kr, cel putin acelea care nu sint bazate pe trucuri sipe inselaciune(gi nu constituie ele oare o minoritate?), in actuala stare de lucruri potcel mult sit sugereze ideea c& existl unele forte ale naturii, unele miccitnimecanice ale c&ror manifestin noi le cunoastem foarte prost, iar condi-tiile silegile si mai prost. Este chiar probabil cii ele depind de organismulomenesc si provin pur i simplu din inconstientul psihologic si din acti-vitatea biologic& a organismului.
Si in fata subrezeniei pretinselor verificiri experi-nemurirea mentale ale vietii de apoi, teoria nemuririi sufletului
agnOsti- isi poate 'Astra numai forma pe care i-au dat-o SocratePlaton: este un risc pe care trebuie sa-1 suporti;
cisMul este un apel la necunoscut, i anume un apel la carelui Rey
exist& putine cause de a capita cindva raspuns...
§i
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY EILOZOFIA MODERNA 483
CAPITOLUL AL VI-leaPROBLEMA MORALEI
§ 1. MORALA IRATIONALA.: MISTICISM SAU TRADITIONALISM
[301-306] Noile filozofii sint deci in primul rind ni§tedoctrine morale. Si aceste doctrine pot fi, dup5, cit se pare,astfel definite: mislicism al aciiunii. Aceasta pozitie nu estenou5,. Ea a fost pozitia sofi§tilor, pentru care de asemeneanu exista nici adevar, nici eroare, ci numai succes. Ea a fostpozitia probabili§tilor §i scepticilor postaristotelici, pozitiaunor nominali§ti din vremea scolasticii, pozitia subiectivi§tilor
din secolul al XVIII-lea, §i anume a lin Berkeley.
N.B.
N.B.
Doctrine le anarhi§tilor intelectuali de felul lui Stirner §i Nietzschese bazeaza pe acelea§i premise.
A§adar, in recuzita nominalismului §i a pragmatismului actual,cuvintele sint mai noi decit lucrurile...
Cind unii moderniiti, ca Le Roy, gasesc in pragmatism o justificare
a catolicismulni, ei nu vad, poate, ceea ce unii filozofi, intemeietori ai
pragraatismului, au vrut sä ia din el. Dar ei iau din el concluzii carepot fi trase in mod legitim §i care, de altfel, au §i fost trase sau aproapetrase de pragmati§ti de seanal ca W. James §i filozofii §colii de la Chi-cago. Cred ca pot s5, afirm §i mai mult. Cred ca Le Roy trage singureleconcluzii care in mod legitim trebuiau sa, fie trase din acest mod de
Pentru pragmatism este caracteristic c. el considera drept adevarattot ceea ce remelte §i ceea ce intr-un fel sau altul este adaptat momen-
§ttinta, religia, morala, traditia, obicaurile, rutina. Total trebuiesa, fie luat in serios, §i in serios trebuie sa fie luat tot ce ne duce la reali-zarea unui scop §i ne permite s5, actionam...
Prin ce mijloace anume au fost distruse pin& acum traditiile §idogmele? Prin §tiinta, sau, dug, preferati instrumentul in locul operei,atunci prin ratiune. *Uinta traie§te din libertate ; ratiunea nu este, laurma urmelor, altceva decit libertatea de examinare. Totodata, §tiinta§i ratiunea sint, inainte de orice, revolutionare, §i civilizatia greco-occidentala, construita, pe ele, a fost, este §i va fi o civilizatie de revel-tati. Revolta a fost pina acum singurul nostril mijloc de eliberare §isingura forma in care noi am putut cunoa§te libertatea. Ma refer larevolta spirituala a ratiunii, stapina pe ea insa§i, §i nu la revolta brutal.,care a fost numai inveliul adesea folositor, iar uneori necesaral metalului pretios pe care il constituie prima.
In felul acesta, principalul ajutor care poate fi acordattraditiei, pastrarii vechilor valori morale, ca sa folosim un ter-men la moat, este deprecierea §tiintei. Wit de ce pragmatis-
gindire...
tabu,
. . .
484 V. I. LENIN
N.B.
N.B.
mul §i nominalismul trebuiau sa aib& drept consecinta logici,cum au v&zut foarte bine majoritatea celor care au aderat lael in deplina cuno§tinta de cauza, justificarea unor motive deactiune: religioase, sentimentale, instinctive, traditionale. Peacela§i plan ca §i motivele de actiune luate din cunoa§terea
§tiintifici, san, §i mai logic, pe un plan superior, fiindca§tiinta nu are in vedere decit actiunea productiva, noua filozofietrebuia sa duel la legitimarea unei morale irationale: elanulintmti san supunerea fata de autoritate, misticism sau tradi-tionalism. Uneori tradttionalismul merge atit de departe, incitunii (de pildi W. James) nu ezita sit revin& in morall la abso-lutul teoriilor rationaliste ale moralei...
§ 4. $TIINTA MORAVURILOR
[314] ...Pentru ca sa fie posibill aceasta conceptie despremoral& ca art& rationala, este in mod evident necesar sa fieposibili o §tiinti a moravurilor. Tocmai aici capita metafizicadin nou sperm*. Intr-adevar, sociologia, In cadrul cireiaaceasta §tiinta a moravurilor nu este decit o sectiune, abia aluat na§tere. Ea Inca se afla, ca §i psihologia, dar cu mult maiputin avansata decit ea, Intr-o perioada cind trebuie sa poartedispute cu metafizicienii pe tema metodei §i obiectului §tiintei§i a dreptului ei la vigil. De altfel, se pare ca aici, ca §i in altedomenii, problema va fi rezolvata pina la urma in favoareaeforturilor §tiintifice. Nu pot fi impiedicati metafizicienii sapalavrageasca, dar se poate lasa libertatea de exprimare §i de
I actiune. 8i iata ca sociologia, datorita lucrarilor liii Durkheim
I ale §colii sale, a lucrat i a actionat...
CAPITOLUL AL VII-1 es
PROBLEMA CUNOA*TERII 81 A ADEVARULUI
g 1. SWAMI TRADITIONALE
[325--326] Savantii care nu slat decit savanti se ocupa,ce-i drept, prea putin de aceasta problema a adevarului. Pentruei este suficient s& ajungli la afirmatii care obtin asentimentulgeneral §i care, prin urmare, apar ca necesare. Pentru ei, oriceexperienta, efectuat& metodic §i controlatil cum trebuie, esteadevarata. Verificarea experimental& iati care e, spun ei,criteriul adevarului. 8i savantii au deplina dreptate, CAApractica a justificat intotdeauna aceasta pozitie. A presupuneca ea nu o va justifica intotdeauna ar insemna sa ne imaginAmabsurdul sit ne indohn pentru plitcerea do a no indoi...
\
ohs. Ph MARG. CARTII LUI ABEL REY rwozonn MODERNA 486
[328-332] Rationalistii contemporani s-au apArat in modenergic de atacurile pragmatisrnului cind acesta a afirmat ca,
in ultima instanta, ratiunea rationalistilor a avut ca rezultatsa asigure spiritului nostru copia fidela a realitatii. $i, in-
tr-adevar, pragmatismul a reprosat rationalismului di el dedu-bleaza cunoa§terea in dour), pirti sincronice: obiecte sau lucruriin sine si reprezentarile pe care si le face spiritul despre ele...
§ 2. CRITICA PRAGMATIMLOR
N.B.
...James afirma ca adevarat este tot ceea ce este verificat de expe-rienta, iar in alte rnomente tot ce asigura, sub orice forma, succesul
noastre. $i, dacii e sa acceptim aceasta ultima propozitie,atunci se impune aproape cu necesitate concluzia ca nu mai exista.adevar. Caci ceea ce reuse§te astazi poate sa nu reuseasca miine, lucrndestul de frecvent in practica, asa cum dovedesc modificarile legilor siale dreptului, ale regulilor morale si ale credintelor religioase, ale opini-ilor §tiintifice. Adevar astazi eroare miine; adevar dincoace de Piri-nei eroare dincolo. Tema este banala. $i aceste concluzii, pe carePeirce, intemeietorul pragmatismului, le-a eliminat si le-a combitut
en hotirire si de care marea filozofie pragmatista, in special James, 11
a incercat sa scape cu ajutorul unor subterfugii subtile, sint concluziilepe care epigonii, in marea lor majoritate, le-au adoptat in linii generale.In afar& de aceasta, in legaturti cu problema adevarului, pragmatis- 1mul a devenit sinonim cu scepticismul, a§a cum in legatura cu moralasau cu credinta el a devenit sinonrin cu traditionalismul irational.
$i totu§i, ca in orice critica, exista, desigur, o parte deadevar in critica pe care pragmatismul o face rationalis-mului. Despre el se poate spune ceea ce trebuie sa se spuliaadesea despre teoriile critice: partea distructiva esteexcelenta, dar cea creatoare lasa mult de dorit. Fariindoiala cii teoria spiritului-oglinda a lucrurilor §i a adeva- sielrului-copie este de o superficialitate grosolana. Evolutia
adevarurilor stiintifice, care au trecut win toate erorilecu care este presarat drumul stiintei, dovedeste acest
ha!lucru.
Pe de alt1 parte, cind ne analizam pe noi in§ine ca organism careactioneaza in mijlocul universului, e adevarat ca nu putem sii despartimdomeniul practicii de acela al adevarului, pentru ca, dup.& toate celespuse mai inainte si dupa toate invatamintele §tiintei, nu putem siiseparim adevarul de verificarea experimentala. Sint adevarate numaiconceptiile care au succes. Dar trebuie totodata sa stim daca ele sintadevarate pentru cit au succes sau au succes pentru ca sint adevarate.
activitatii
I
486 V. I. LENIN
Pragmatismul este intotdeauna inclinat sä rezolve alternativa in primulsens. Bunul-simt, pe cit se pare, n-o poate rezolva decit in cel de-aldoilea sens...
§ 3. INDICATIE INDIRECTA. PENTRU 0 REZOLVAREA PROBLEMEI ADEVARULUI
[333-334] Toate cuno§tintele pe care ni le d5, experienta sint legateIntre ele §i sint sistematizate. Dar ele nu sint sistematizate ca in rationa-lism, prin forta unei activitati superioare lor §i care le-ar impune formeleei. Aceasta conceptie, vrind sa asigure trainicia §tiintei, duce, dimpotriva,la scepticism, fiindca ea face din cunoa§tere o opera a spiritului, iaracest dualism pune In mod inevitabil problema dacii nu cumva cu-noa§terea, care este o opera a spiritului, deformeazi datul. Aici, dimpo-triva, cuno§tintele noastre sint sistematizate intocmai cum sint date,§trelatule datului au aceea§i valoare ca §i datul Insu§i. In realitate, datulnemijlocit §i relatiile pe care le contine el alcItuiesc un singur tot §i sintindivizibile. Actele cunoa§terii sint toate de aceea§i natura §i au aceea0valoare...
§ 4. PROBLEMA ERORII
réalisme V [336-347] In lIrealismul absolutil in care neabsolu* ()
mi§cam pina acum, nu exista, dup5, cit se pare,= materiallismt istoric
A loc pentru eroare. Dar sit ne amintim ca am identi-ficat experienta §i cunoalterea numai in punctulde plecare. Acum e timpul sa aratam ce inseamnaaceasta limitare.
Este un f apt, stabilit de experienta, ca cunoalterea pe careo capita diferiti indivizi nu este absolut aceea§i. Acest lucrupoate f i explicat in doul feluri: sau exist& atitea realitati dife-rite citi indivizi exista (ceea ce este absurd, fiindca ar insemnasa cadem in subiectivism), sau §i aceasta alternativa sintem,
/Fin urmare, nevoiti s-o acceptam intrucit datul este unic
\§i acela§i pentru toti, diferentele dintre cunoltintele pe care le
capita despre el indivizii decurg din conditiile in care s-au aflat§i se afla ei, cu alte cuvinte din unele relatii individuale care existd,intre ei §i dat §i pe care analiza tiinificii poate sii le scoata la
Aceasta este concluzia la care ne-au dus alte consideratiiin problema con§tiintei. Am vazut cii datul continea relatii inde-pendente de individul care cunoa§te relatiile obiective §i
relatii dupi care datul depinde de organismul care cunoa§terelajile subiective.
realism absolut. Nota grad.
,
iveali.
I I
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA 487
Admitind acest lucru vedem ci in experient., si nu chiarpunctul de plecare, ci pe masura ce o analizam. se produce
o dedublare intre factorul cunoa§terii §i obiectul cunoasterii.
Aceastä relatie are, potrivit celor spuse de noi, aceeasi valoareca si datul insusi. Ea se impune cu acelasi drept ca i datul;de aici rezula cg, deosebirea dintre spirit si obiect nu trebuiesa fie considerati ca ceva primar, ci ca un produs al analizei,ea don., relatii foarte generale pe care analiza le descoper. Indat (W. James); si aceasta deosebire li trage valoarea dinvaloarea care i s-a acordat de la inceput experientei luate inansamblu, experientei unice si indivizibile.
Adevirul este tot una cu obiectivul. Obiectivul V
este totalitatea relatiilor care nu depind de cel ce (
observ.. Practic este ceea ce e admis de toata,A
lumea, ceea ce constituie obiectul experienteiuniversale, al consimtilmintului universal, luindaceste euvinte In sens §tnntific. Ficind analizaconditiilor acestui consimtdmint universal, ciutindlnapoia acestui factor dreptul pe care-1 recap.t.el, cauza care-1 fundamenteazi, ajungem la urma-toarea concluzie: munca stiintifica are ca scop
desubiectivizeze*, si. dezindividualizeze expe-rienta, prelungind-o i continuind-o In mod metodic.Prin urmare, experienta stiintif id, continua expe-rienta brut.. Si intre faptul stiintific i faptul brutnu exist. diferent. de naturi.
S-a spus uneori ci. adeVirul stiintific nu estedecit o abstractie. Desigur, el nu este decit o ab-stractie dad, considefam experienta brut., adicasubiectivi si individual., cilci el exclude din aceast.experientä tot ce depinde numai de individulcare cunoaste prin intermediul experientei. Daraceasta, abstractie, dimpotriva, are ca scopregAseasca. datul aca cum este el, independent deindivizii O. de irnprejuririle care 11 modifici., sa des-
copere obiectivul, concretul prin excelenta, realul.
N.B.
teoriacunoasterii
a lui Rey =materialism
timid
N.B.
Ar fi interesant si. citutitm sit verificAm aceasta teorie general. pecalea analizei unor erori celebre. De exemplu, sistemul lui Ptolemeune arati experienta incarcat. de reprezentrai individuale care depindde conditiile terestre ale observatiei astronomice: el este sistemul astralasa cum se vede de pe Pamint. Sistemul lui Copernic-Galileu este multmai obiectiv, Intrucit el inlitura conditiile care depind de faptul
ebservatorul se all pe P.mint. Tntr-un sens mai general, Painlev6
in
s5,
ca.
8
s5,
488 V. I. LENIN
a flout observatia ci cauzolitatea in mecanica, in stiinta din epocaRenalterii si in stiinta de astazi, cuprindea conditiile aparitiei feno-mennlui, independente de spatiu i timp. Dar problema este ca condi-tiile de situare in spatiu si timp cuprind, mai ales in mecanica, aproapeintregul ansamblu de conditii subiective care nu mai sint suficient debrute pentru a fi eliminate printr-o reflectie sumarL
adevàrul si 0 concluzie importantii: eroarea nu este anti-
teza absoluta a adevIrului. Asa cum au afirmateroarea(apropiere dematerialismul
dialectic)
logomahie inlegaurg cuexperienta"
experienta"
foarte multi filozofi, ea nu are un caracter pozitiv,ci este mai degrabil, negativa si partiala, este, intr-unanumit sens, un adevar mai mic. Despuind-o,
datorita experientei, de subiectivul pe care-Isubintelege, ajungem treptat la adevar. Adevarulinsa, in sensul deplin al cuvintului, o data, ce afost atins, reprezintil, un absolut i o lirnita, deoa-
rece el este obiectivul, necesarul i universalul.Numai ca. aceasta limit& este departe de noi inaproape toate cazurile. Ea rd se prezinta aproape
ca o limitil. matematica, de care ne apropiem tot
mai mult, fara a avea vreodata posibilitatea saajungem la ea. De altfel, istoria stiintei ne arataadevarul in devenirea unei dezvoltari; adevdrul
nu s-a formal, ci se formeazd. El nu va fi Ipte
format niciodata, dar se va forma din ce in cemai mult.
Mai poate fi pima inca o ultima chestiune,anume dad!, nu cumva, in loc sä ne multumim
cu ceea ce exista, mai sintem inca stapiniti devechea iluzie metafizica care consta. in tendintade a afla de ce exista lucrurile. De ce experientaare conditii subiective? De ce cunoasterea ei nueste in mod nemijlocit unica, si identica pentru toti?Am avea dreptul sa refuzam sa raspundem; daraici, datorita psihologiei, s-ar putea da, dupui. citse pare, o indicatie pozitiva. Daca experientacompleta ar avea intr-o oarecare masura cunoltintade sine, ca dumnezeul panteistilor, aceasta cuno-stinta ar fi intr-adevar in mod nemijlocit unica §iidentica. Dar in experienta, asa cum ni se prezinta,ea, cunoasterea experientei este data in mod frag-
mentar, si numai pentru aceste fragmente deexperienta noi sintem noi
Biologia si psihologia ne arata noi ne-amformat son, mai exact, am fost formati asa cum
si
crt
OBS. PE MARG. CART!! LITT ABEL REY FILOZOFIA MODERNA 489
i sintem printr-o adaptare, printr-un echilibrutrage, in1 neintrerupt en mediul. De aici se poate
general, concluzia ca cunoasterea noastril trebuiemai intii sd ritspundit necesitatilor vietii organice.In afar& de aceasta, ea este la inceput limitatd,confuzil, foarte subiectivd, ca in viata instinctivd.Dar, o data ce a intrat in jocul energiilor univer-sale, constiinta se mentine si se consolideazit dincauza utilitiltii ei practice. Fiinte din ce in ce maicomplexe evolueazd si se dezvoltd. Constiinta devinedin ce in ce mai exacta, mai precisd. Ea devineinteligentil .5i ratiune. *i, totodatd, adaptarea laexperientd, concordarea cu ea devine din ce In
ce mai deplind. .5tiinta este numai o formd supe-rioari a acestui proces. Ea, are dreptul sit spere,chiar dud nu va izbuti niciodata, sa ailing& la ocunoastere care sit nu constituie decit un intregcu datul si care sit fie absolut adecvatd obiectului:
o eunoastere obiectivii, necesard si universalii. Din
l'expérience =le milieu?*
punct de vedere teoretic, pretentia ei este justif i-catd, pentru ca se situeazit pe linia evolutiei depin& mini. Practic insit, aceastd pretentie, dup.&
toate probabilitatile, nu va fi niciodata satisfit-cutd, deoarece ea marcheazd o limit& a evolutiei,si pentru a o atinge ar fi nevoie de o stare a univer-sului cu totul alta decit cea actuali si de un fel deidentificare intre univers si experienta cunoasterii...
Cea mai artificiald dintre toate abstractiile este aceea care excludedin experientd rezultatele muncii rationale si succesele evolutici.
Aceastii evolutie a fost categoric dirijatil de practica 5i spre practica,deoarece ea se expriml 5i se infliptuieste datoritil neintreruptei adaptaria fiintelor la mediu. Cine s-ar apnea A nege astdzi acest lucru? Aceastaeste dear una dintre victoriile cele mai decisive ale pragmatismuluiasupra unui rationalism devenit astazi o fosild. Dar ea nu inseamnit cii
adevdrul se defineste in functie de utilitate si de succes. Dimpotrivit,
ea inseamnd cd utilul 5i succesul sint o urmare a posedirii adevdrului...
Pentru a exprima In mod inteligent si exactcorelatia dintre practici 5i adevar, mi se pare eain acest caz ar trebui si nu spunem: adevdrateste ceca ce reuseste, ci: reuseste ceea ce este ade-
()aperients medial? Nola trad.
33 Lenin Opere complete, vol. 29
490 V. I. LENIN
materialismtimid
varat, adieu"), ceea ce este conform cu realitatea,
in masura in care este vorba de actiunea incer-
cata. Actzlmea direct"). este rezultatul unei cunoas-=,ten exacte a realitatilor in mediul cgrora ea se
efectueaza. Procedam just in masura in care cu-noastem cu adevarat.
§ 5. TEORIA CUNOA$TERII
Cred cit toatit lumea va fi de acord ca noi afirmam ca adevarat si ca
obiectiv ceea ce nu depinde de coeficientul individual care se intilneste
la fiecare individ in actul cunoasterii. Dar acolo unde se manifestadivergente va trebui sa spunem in ce moment dispare coeficientul indi-vidual. Pot eu oare, in fata unei constatari experimentale oarecare, safac o delimitare intre ceea ce a fost constatat in mod universal si ceeace a fost constatat numai de mine?
Am spus, intr-o forma generala, ca stiinta a cautat, ab-solut in toate cazurile, sa faca, aceasta delimitare. In fond,§tiinta nici n-are alt scop. Ea s-ar putea defini prin acestcaracter. Practic deci noi avem un prim mijloc de a distingeceea ce este adevarat si obiectiv de ceea ce este subiectiv
confu-zie
si iluzoriu. Va fi adevarat ceea ce se va obtine cu ajutorulmetodelor stiintifice riguros aplicate. Oamenilor de §tiintale-a revenit sarcina sa elaboreze, sa precizeze si sit defineascaaceste metode. Acest prim criteriu este mai strict decit regula,prea vaga, pe care am dat-o pina acum: asentimentul univer-sal. Fiindca asentimentul universal poate sa nu fie decit oprejudecata universala...
relativ/\
in sensulsceptic!! I
Trebuie sa ne intelegem: adevarul pe care poateomul este un adevar onienese. Prin
acest cuvint nu vrem sa spunem ea el este relativ
in sensul sceptic al cuvintului. Vrem insa sa spunem
ca el depinde de structura speciei umane §i estevalabil numai pentru aceasta specie...
De altf el trebuie sa punem capat o data pentru totdeaunaha! unor anumite sof isme: adevarul valabil pentru intreaga specie
111 umana, adevarul omenesc, este pentru om un adevar absolut,
caci, data presupunezn, asa cum fac adeptii absolutului extra-uman, ca el nu este o copie a realitatii, el este, cel putin pentru
om, singura traducere exacta cu putinta, echivalentul ei absolut...
atinga
=
sa-.1
tt
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERN/0 491
[351-352] Unul dintre savantii contemporani, Poincaré, a afir-mat... ea fizica n-a avut niciodata de-a face cu fapte identice, ci pur§i simplu cu fapte foarte asemanatoare unele cu altele. In acest caz,la ce ne folose§te §tiinta, cad, daca ea vrea sa fie riguros exacta, fiecarefapt nou necesita o noua lege?
Aceasta obiectie are acela§i caracter ca §i urmatoarea: fiecare fapt
cuprinde infinitul. Prin urmare, am avea nevoie de o §tiinta completa
pentru a avea o cit de mica cunoitintil exacta despre cel mai mic obiect.Ea se rezolva in acela§i fel §i aproape de la sine...
In concluzie, datul este un obiect al §tiintei,fiindca el se preteaza la o analiza, §i aceasta ana-liza ne dezvaluie conditiile existcntei lui. *tiintaeste certa, pentru ca orice analiza pe care ea o facene duce treptat la intuitii experimentale, care auaccea§i valoare ca §i datul; a§adar, §tiinta are
acela§i grad de certitudine ca §i existenta univer- terialism timidconcluzie = ma-
sului explicata de ea ca§i §i propria mea existenta,
care de asemenea imi este cunoscuta prin intuitieexperimentala.
CAPITOLUL AL VIII-lea
CONCLUZIE GENERALA: FILOZOFIA EXPERIENTEI
354-357] Avem mereu de-a face, chiar de la inceputulgindirii filozofice elene, cu acelea§i doua sau trei orientarigenerale ale spiritului metafizic. Acestea sint orientarile dupacare, in mod obi§nuit, toate manualele clasifica inca sistemelefilozofice sub denumirile de materialism, spiritualism §i idea-I ism...
In fond dacii analizam lucrurile din punctul de vederefoarte general pe care ne situam aici, adica din punctul de vedereal unei #scari speciale a valorilors pe care ne-o ofera fiecaredintre aceste orientari , din moment ce spiritualismul §iidealismul prezinta adesea cele mai apropiate analogii, se poatespune cii metafizica ne-a pus totdeauna in fata a doul mariscan de valori: scara materialista §i cea idealist-spiritualista.
Aceste douil scan se opun una alteia §i fiecare dintre ele esteaproape imaginea risturnata a celeilalte.
Pe scara idealist-spiritualista, in virf se afla judecata asupraspiritul ; el este acela care da sens §i valoare tuturor idealismului
celorlalte, fie cil reprezintd, Impreuni cu idealis- materialismuluimul, singura realitate, Intrucit aparentele mate-riale sint create de el sau exist& numai pentru el,
N.B.
33*
492 V. I. LENIN
ineptie !
3 000 de ani deidealism si de
materialism
fie ca, reprezinta impreuna cu spiritualismul, d( asu-pra realitatii materiale care nu este altceva decitsuportul sau mediul lui, realitatea superioarain care se termina natura i prin care ea se explica.
Pe scara materialista, dimpotriva, totul por-
neste de la materie i totul se Intoarce la ea. Ea
este creatoarea eterna i Iimuabilal a tuturor spec-tacolelor din univers, inclusiv spectacolul vietii
cel al constiintei. Viata nu este decit un felparticular de combinatii in multimea infinitiia altora pe care intimplarea oarba le scoate dinmateria initiala. Constiinta, gindirea nu sint alt-ceva decit fenomene ale vietii; creierul le secretaasa cum ficatul secreta, fierea...
Gindirea, sau, in cel mai rau caz, ceva din dome-niul spiritului nematerial i liber, este necesaraatit ca principiu suprem de explicare, cit i caprincipiu esential al existentei i creatiei. Puneti
spiritul, si in natura totul va deveni inteligibil.
Distrugeti-I, i natura va deveni de neinteles. Eava disparea in neant.
Materialismul, dimpotriva, afirma dad mi-epermis sit folosesc acelasi procedeu sumar cafiecare experienta care ne explicit un fapt pqihologicil reduce la fapte organice. Materia organica esteredusa, putin cite putin, la cea anorganica. Fortanu este altceva decit impulsul socului ; este omiscare care se compune cu alta. Prin urmare,
la baza lucrurilor gasim numai miscarea brut&oarba.
*i MCI crt se vor implini in curind trei mii deani de cind aceste sisteme de valori sint reluate defiecare generatie, sint dezvoltate, uneori precizatc,foarte adesea intunecate de subtilitatile unei gin-diri care nu vrea de loc sa se dea invinsa. *i aminaintat atit de putin ca sintcm aproape tot undeeram la inceput.
Nu inseamna ooze, in acest caz, cii probkmJe dezbatutede aceste sistcme contradictorii sint dcsarte si prost puse?Nu este oare aceasta dorinta de a stabili intre lucruri o ierar-hie explicativa o prejudecata, complet antropomorfica? *inu tine oare aceasta prejudecata intr-o misura mult mai marede aspiratiile sentimentului individual decit de o discutierationali? In fond, aceste sisteme se pun §i se opun until
si
11
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA 493
altuia in scopuri cu totul diferite de cunoasterea
si grija fata de ele nu are nimic comun cu autarea impartialaa adeviirului. Si, intrucit ele nu au nici o legfiturk cu o discutie
pozitiva, nu le vein mai discuta.
Sau eu gresesc de-a binelea, san filozofia modernä, incurentele sale vii si puternice care sint pozitivismul si prag-
matismul, tinde spre aceasti concluzie*...
ha!!
[358-3M] Dad prin filozofie se intelege speculatiile care, dincoacesau dincolo de experientd, cant& inceputul, sfirsitul si natura lucrurilor,fundamentele inutile ale stiintei sau actiunii, impoviirind ceea ce estedirect cunoscut cu un incognoscibil care trebuie sii-I justif ice, dacii,intr-un cuvint, se intelege dialecticienii antici, fie ei rationalisti sausceptici, idealisti sau materialisti, individualisti sau panteisti, accstisavanti, dupii cit se pare, au obtinut cistig de cauza. Toti acesti meta-f izicieni nu mai au decit un interes estetic, care, de altfel, poate f i pasio-nant pentru cei care-I gusta: avem de-a face aici cu reveriile indivi-duale ale unor spirite superioare si putin practice...
*tiintele sint totodatil alcatuite din ansamblulunor rezultate experimentale si din teorii ale intregului,ale ansamblului, care in anumite privinte sint tot-deanna niste ipoteze. Dar aceste ipoteze slut necesare§tiintei, fiindeii, anticipind asupra experientei viitoaresi asupra necunoscutului, tocmai lor li se datoreaz'asuccesele §tiintei. Ele sistematizeazli tot ce este cunos-cut, in asa fel incit i§i proiecteazä lumina lor asupranecunoscutului. De ce sd nu fie filozofia, in acelqifel, o sinlezd generald a luturor eunglintelorun efort de a-si reprezenta necunoscutul in functie decunoscut, pentru a ajuta la descoperirea lui si amentine spiritul stiintific in adcviirata lui orientare?Ea s-ar deosebi de stiintii, doar pi intr-o mai mare genera-litate a ipotezei; teoria filozoficii, in loc sit fie teoriaunui grup de fapte izolate si bine delimitate, ar fio teorie a ansamblului de fapte pe care ni le oferd natura,
ar fi sistemul naturii, asa cum se spunea in secolul alXVIII-lea, sau, cel putin, o contributie direct& la oteorie de acest gen.
blagueur !**
nMilflet !
W. Junes, definind pragmatism!. insistil a,upra ideii. James
aeesta este un sistem care Intoaree spatele explicatiitor apriorice,dialectirii metafititii, pentru a se udresa totdeauna fapteior despreexperientei. pragmatism
tarsor. Nola trad.
obiectiva,
eitW
494 V. I. LENIN
birn, bam!Punctul de vedere filozofic nu se opune punctului
de vedere stiintific; ele se juxtapun. Chiar atunci cindun savant face toate eforturile pentru a atinge poziti-vitatea, el este filozof, crici pozitivitatea este ea insiisio f ilozofie...
tiinta, nu trebuie sa se deosebeasca de filozofienici prin obiect (el este unul i acelasi: sli dea socoteald(le experientd), nici prin metodd (ea trebuie sd fieaceeasi, caci disciplina §tiintifich Este prin Insiiidefinitia ei singura disciplina prin care poate fi satis-fficatit ratiunea noastrii). Nu, intre ele nu este decito diferentd de puncte de vedere, si ceea ce deosebeste
singurul lucru care trebuie sa, deosebeasca punctulde vedere stiintific de cel filozofic este ca ultimulestemalt mai general si se prezintd intotdeauna oarecum
uf ! ca o aven turd...
apilrare con-tra materia-
lismului
[364-369] Istoria ne arat cä, atunci cind stiintase deprirteazd prea malt de preocuparile omencticele mai generale, care alcittuiesc esenta majoritatiiproblemelor filozof ice, cind, de nevoie sau din excesde pradentd, lash altor speculatii sau credintelor tradi-tionale grija de a rdspunde la aceste preocupdri, ealincezeste sau decade. E nevoie deci, i e neaparatdnevoie, ca cuceririle stiintei si ale spiritului stiintificsd fie apdrate, la rigoare contra lor insesi, de infu-
murare excesivd sau de aventurd cind Ii depdsescatributiile. Caci indritzneala excesivd. care se mani-festa, bundoard, in unele generaliziri materialiste
la mintile sändtoase si drepte nu este mai putinpericuloasd pentru stiinta decit timiditatea i sfialaei la oamenii simpli. Prin urmare, una dintre sarcinileesentiale ale filozofiei coast& in a mentine atmosferagenerald care e neccsard pentru dezvoltareapentru mentinerea normald i rdspindirea spiritului
Dar, se intelege, filozofia nu va putea sa-si indeplineascd dablamisiune cdreia ni se pare destinatil anume de a coordona efortu-rile savantilor si a servi la descoperiri prin ipoteze inspiratoare, pe deo parte, iar pe de altd parte de a crea atmosfera necesard pentru pro-gresul stiintei decit in cazul cind va Cada sd, fie numai o sintezdorganizatoare a stiintelor, vazute i concepute asa cum le vild si le con-cep savantii, intr-un cuvint o sintezd fricutä intr-un spirit exclusiv
E placut insd, sji vezi, intr-o mai mica mdsurd, fircste, in pragmatism,
dar intr-o masurd totu0 Inca destul de mare, CI actualele cdutdri filozo-
11110101,
stiintif
si
stiintif ie.
0I3S. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA 495
fice, rupind in mod hotarit cu ratacirile metafizice ale perioadei prece-dente, slat foarte conitiincios informate despre lucrarile §tiintifice,cant& sa se pun& de acord cu ele §i se inspira din ele.
E incontestabil crt in zilele noastre se formeaza un foarte viu §i foartenet sentiment §tiintific, care la unii se dezvolta paralel cu sentimentulreligios sau moral §i oarecum pe alt plan, unde ciocnirea este imposibila,iar la altii a inlocuit acest sentiment religios §i servelte la deplina satis-facere a nevoilor lor. Acestora, dup5, o minunata expresie a lui Renan,Oiinta le-a oferit un simbol §i o lege. Ei au adoptat o atitudine cu adevaratpozitivii, care pastreaza, din vechiul rationalism credinta lui nezdrunci-
nata in ratiunea umana, totodata din triumful incontes-/\tabil al metodei experimentale rezultatul incontestabil c ratiunea nueste decit efortul neintrerupt al spiritului de a se adapta la experienta§i de a o cunoa§te tot mai profund, intrepittrunderea realitatii obiective
§i a gindirii subiective.Cred ca viitorul filozofiei se afla de aceasta parte, fiinda de aceasta
parte e adevarul. Ca in toate profetiile, avem §i aici de-a face numai cu
un act de credinta. Viitorul ne va spune dad, el este justificat sau nu.intrucit este un act de credinta, consider legitime toate celelalte
acte de credinta, cu conditia ca aceia care le fac sit procedeze la fel fat&de mine. Consider chiar c e o fericire ca un curent de idei sil gaseascain fata lui un curent de idei opuse; el se rafineaza, se dezvolta, se corec-teaza §i se precizeaza datorita criticii adversarilor
Pozitia filozofica care a fost schitata in cursul !!acestor scurte studii ar putea fi iiumitä pozitivism pozitivism, expe-rationalist, pozitivism absolut sau scientism. Pentru rimentalism , rea-
a evita orice echivoc, ar fi poate mai bine s-0 hsm =pozitivismnumim experimentalism, ceea ce ar indica tot- absolut sau
odata §i faptul ca ea se bazeaza in intregime perationalist"
experienta, dar, in opozitie cu vechiul empirism,pe o experienta controlata, care este rodul experi-mentftrii §tiintifice §i faptul ca ea refuza, inrealismul ei absolut §i in monismul ei experimental,
sa depa§easca limitele experientei.Experienta este, in primul rind §i in mod nemij-
locit, totalitatea senzatiilor noastre, ceea ce noi
numirn fenomene. Dar ea incepe cu analiza eiinsa§i de indati ce i se apnea atentia, reflectia,pentru cit aceastii totalitate de senzatii nu estedecit o viziune grosolana §1 foarte superficiala a
suma. Nola trod.
experientasenzatiilor
insu§indu-§i
=E*
496 V. I. LENIN
datului. Aproape imediat, in ea §i sub ea sint iden-tificate uncle dintre relatiile care sint continutein ea §i care constituie esenta ei adevarata. tiintase straduie§te sft facä treptat aceasta analiza, carepatrunde tot mai adinc in natura datului. Du&vrem sit ne reprezentam datul nemijlocit ca unpunct, atunci, pentru a avea o imagine a datului
(+use en soi"?real, trebuie sft ne inchipuim eft acest punct esteproiectia unei drepte care continua in urma
lui. Aceasta dreapta poate fi clivizatit In citeva
segmente, dintre care fiecare va cuprinde,ca intre ele sa f ie bariere de netrecut, familiide relatii de care depinde datul nemijlocit. Fiecaredintre aceste familii va fi format& in virtuteaunei definitii care se va baza pe afinitatile naturale
prin care aceste relatii sint unite intre ele. Acesteavor fi relatii de numar §i de situatie, relatii meca-nice, fizice etc. §i, in sfir§it, relatii psihologice,definite prin dependenta lor de organismul la carese refer& datul. Cite grupuri asemanatoare de relatii,atitea §tiinte particulare.
Filozofia, dimpotriva, incearca sil-§i reprezinteo dreapta in toata lungimea ei §iin toata continui-tatea ci. Dar finis, in ansamblul ei, ca §i punctul cuajutorul caruia ea se proiecteaza, datul nemijlocit,ea §i relatiile care vin sa-1 completeze pe masurace este analizat, au acela§i caracter.
Acestea sint date ale experientei. totalitatea lor formeag una §i2 aceea§i experienta : experienta omeneasca. Constitutianoastripsihologica
§i nu natura lucrurilor este aceea care face distinctie intre fume §i per-
ceptie, intre univers §i §tiinta ; §i aceasta distinctie este temporara §iIntimplatoare.
Experienta, prin urmare, n-are nevoie decit sa, fie explicata. A oexplica inseamna a expune pur §i simphi relatiile pe care ea le contine§i pe care le aduce de la sine la cuno§tintanoastra, daca §tim sareceptam
1
invatamintele ei. Iar §tiinta incepe sit se ocupe de ele. Dar, fiind intreaga
realitate, experienta n-are nevoie de justificare: ea exista.
Sfir§it.
Worn in eine*? Nola kW.
.*".numai
f
Si
v.
OBS. PE MARG. CARTII LUI ABEL REY FILOZOFIA MODERNA" 497
CUPRINS
§ 6. Ideile matematicianului Poincaré. Poincar é.
Pag. 6-7; 28-9 = dou. linii33 = adevar = ? pentru pragmatism si 3 549 = valoarea obiectira a stiintei = centruMatematica i pragmatisruul 6280: pragmatistii au tras de partea lor pe Poincaré;la fel si Mach 90Rey = agnostic pur 94 (93)98: Mach + obiectivitate = Rey?!100: Notiuni = copii ale realuluiObiectivitate 105113: materialismul vulgar*
tsenandrile au As! Tactile in 1909
Pubrcai pentru prima oath' in 1933,in carted "Caiele filozofiee"
Se lipdregle dupd text& original
Serie de V.I. Lenin po marginea unui anunt de publ icito te anentl a carton lui A. Re,ooze ouprindea olist de oirtile de ourind apirute. Nola red.-
498
A. DEBORIN. #IVIATERIALISMUL DIALECTIC P217
inexact
n-are rostfolosesti cuvin-tele altora",
[39 41] Ca conceptie despre lume, materia-isnuil dialectic dal un raspuns evident nu abso-
lut Ia problema structurii materiei, a lumii;el serve§te drept bail. celei mai stralucite teoriiistorice: pe terenul materialismului dialectic, poli-tica §i morala devin, intr-un anumit sens, §tiinteexacte. Materialismul dialectic firelte just in-teles educe peste tot suflul proaspat al eriti-
cismiditi teoretic-gnoseologic, fiind totodatd s(rain de
orice dogmatism.
In articolul de fall am vrea sä atragem atentia cititorului numai
asupra laturii teeretice-gnoscologice I a materialismului dialectic, carein cazul de hip., ca metoda, ca principiu calauzitor al cereetarii, nu dasolutii absolute, ci ajuta in primul rind la o punere just& a problemelor.
1) Ca teorie a cunoa§terii, materialismul dialectic se divide in cloud2 parti: partea formala, sau logica, §i cea reala, sau materiala.
Pentru o cunoa§tere primitiva, trdirea este identica cu obiectultrairii, fenomenul cu existenta, cu lucrul in sine. Lumea trairilorinterioare constituie, pentru omul primitiv §i lumea lucrurilor. Elnu face deosebire intre luinea interioara §i cea exterioara. Pe o anu-mita treapta de dezvoltare a culturii, aceasta forma primitiva a cunoa§-terii intra in contradictie cu nazuinta omului social de a stapini fortelenaturii, cu treapta nona, superioara a culturii. 0 data cu cre,Iterea tre-buintelor omenciti, en sporirea §i cu acumularea materialulni I de expe-
rienta I, cu intetirea ciocnirilor dintre perceptii §i lumea exterioara,iese tot mai mult la iveala contrastul dintre perceptii §i lucruri, dintrelumea trairilor interioare §i aceea a lucrurilor. Toemai atunci se mani-festa din plin necesitatea unor noi forme ale cunoa5terii. ...Ne intere-seaza pur §i simplu procesul logic care in filozofia modern& a dus la
? materialism] dialectic. Psihologismul lui Hume, Berkeley etc.I
9,5WI
1,
(
OBSERVATII PE MARGINEA ARTICOLULUI LUI A. DEBORIN 499
opereazi mai cu seamd psihic cu lumea sensibild. Imaginile senzo-riale sint obiecte ale cunoasterii. Rezultatul la care a dus dezvoltareaI empirismului englez glasuieste : Esse = percipi, adicä exist& ceea ceeste dat in perceptie, qi tot ceea ce este dat in perceptie are o existent&
existd...Kant a inteles cä o cunoastere cu adevdrat stiintificd este posibild,
numai cu ajutorul ointuitiej matematice*. Inluiia senzorialii nu impliedconditiile neccsare pentru o cunoastere general-obligatorie. Imaginilesenzoriale nu sint in stare sd cuprindi totalitatea fenomenelor careurmeazd si fie cunoscute. Si Kant efectueazd trecerea de la psihologism ?la transcendentalism._
[43] Filozofia hegeliand reprezintd ultima verigi care incheieacest lant. Am vizut cd la Hume, Kant, Fichte subiectul a fostpus deasupra obiectului, care a fost declarat ca fiind ceva inse-parabil de subject...
[48 58] Categoriile,atlicdnotiunile universale pure, ca timpul,
Vspatiul, cauzalitatea, sint, din punctul de vedere al materialis-
mului dialectic, pe de o parte determindri logice, iar pe de altd,parte forme reale ale lucrurilor...
Caracterul mirginit al transandentalismului consti in faptulcii el nu-si extinde drepturile asupra sferei reale a lucrurilorconsiderd categoriile numai ca niste forme subjective, ba Inca
apriorice, ale cunoasterii. In cc prive§te fenomenele, el lesesizeazd prin formele de categorii, adicd prin forme logiceuniversale, care dau posibilitatea si se formuleze legi strictmatematice ale naturii, si li se dea un caracter universal. Dartranscendentalismul, ca i fenornenalismul senzualist, are de-a ia teface numai cu fenomene. Pentru ele, existenta, lucrurile in uia!sine sint inaccesibile...
Materialismul dialectic ajunge la ecertitudinea* i universalitateacunoasterii prin aceea cd declard formele drept eintui fii* universale,
obiectiv-reale. Pe aceasta se bazeazd posibilitatea cunoasterii mate-malice sau, dacd, vreti, »geometrice», adici exacte, a realitiltii. Spatiul(geometric» si «timpul plus sint intuitii universal-reale si constituie
o premisd a cunoasterii (matematice» a lumii sensibile...Dar in acelasi timp constiinta dialecticd di dovadi de capacitatea
de a se ridica pina la (intuireas naturii ca un »tot intreg*, pita la in-tu irea necesitlitii, a conditiondrii interne a rinduirii universale a naturit...
Omul eunoaste in masura in care actioncaza §i in care este el insusisups fnriuririi luinij erierioare. Materialimul dialectic ne invata eftomul este impins spre reflectie iii primul rind de senzatiile pe care leincearci in procesul actiunii sale asupra lumii inconjuratoare.. Pornindde la considerentul ca poti domina natura numai supuuindu-te ei,
obiectivre,
V
si
si
600 V. I. LENIN
materialismul dialectic ne cere sil punem activitatea noastra in concor-danta cu legile universale ale naturii, cu ordinea necesara a lucrurilor,cu legile universale de dezvoltare a lumii...
Parmenide a vazut astfel adevarata esenta a lucrurilor (unul")in ceea ce poate fi cunoscut de gindire sau de ragune §i se afliin spatele fenomenelor trecatoare §i schimbatoare. Prin aceastael a rupt perceptiile senzoriale de baza lor, lurnea fenornenalade cea metafenomenala...
uf !
Data, pentru rationali§tii metal izicieni adevarata realitate este dataIn notiune, pentru I senzuali§ti I, dimpotriva, este real ceea ce cste datin perceptia senzoriali situ in intuire. Ceea ce se afla in afara simturiloreste inaccesibil cunoasterii. Obiectul cunoas,terii 11 constituie fenomenele,care se ridica la rangul de realitate absoluta. Continutul cunoa§teriiempirice este instabil §i efcmer. Substratul real al insu§irilor este respins
de I fenomenalism. I Este data varietatea, este data pluritatea fenome-nelor, insa lipse§te unitatea
Kant a reujit sa imbine teoria fenomenalismului cu privire la incog-
noscibilitatea lucrurilor in sine cu teoria rationali§tilor metafizicieni
cu privire la
minciuni!
stingacipiria. la necplus ultra!*
Terci
o existenN absolut-reala, aceea a olucrurilor in sine*.Materiali§tii francezi, cu Holbach in frunte, opuneau
natura, ca esenta metafizicii a lucrurilor, inswirilor ei.Aceasta, opunere inseamna, intr-un anumit sens, undualism cum este cel dintre (ilucrul in sine* §i denomene*la Kant...
Am fi ins& nedrepti fata de materialismul francez
daca I-am identifica cu kantianismul. Materialismulsecolului al XVIH-lea admite totusi o eognosribilitaterelativd chiar a esentei lucrurilor...
Materialismul francez, de§i porne§te §i el de la punc-tul de vedere cit materia actioneaza asupra simturilornoastre exterioare, recunoa§te totusi cã unele insufiriale lucrurilor in sine sint cognoseibile. Dar materialismulfrancez nu este de ajuns de consecvent din moment cene invata en sint cognoscibile numai uncle insulin alelucrurilor, in timp ce insa§i «esenta* sau onatura* lorne este ascunsit §i incomplet cognoseibila...
Aceasta opozitie intre lnsu.i rile unui lucru §i (natura*Ior este luata de Kant de la agnostici, de la fenomena-lilti-senzuali§ti (direct de la Hume)...
In opoz4ie cu fenomenalismul §i senzualismul, mate-rialismul considera ca impresiilc pe care le capatiim
* ping la limita extremi. Nota frad.
substantialii...
(
\ // \
N.B.
onsmATII PE MARGINEA ARTICOLULUI LUI A. DEBOR/N 501
de la lucrurile in sine au o insemnatate obiectivd. Intimp ce fenomenalismul (si kantianismul) nu vede niciun fel de pun( te de contact intro insusirile lucrurilor sionaturau lor, adica lumen exterioara, rnaterialistii
francezi subliniaza deja in mod precis cst lucrurile insine, cel putin in parte, sint cognoscibile tormai pe bazaimpresiilor pe care le produc asupra noaitra, ca insusi-rile lucrunlor sint, intr-o anumita masura, obiectiv-reale...
[60-62] Materialismul dialectic pune la baza exis-tentei substanta materiala, substratul real. Materialis-mul dialectic a privit lumea oca un proces, ca o sub-stanta care se afla intr-o continua dezvoltare a (Engels).Fiintarea imuabila si absoluta a metafizicienilor setransforma intr-o fiinfare schimbdtoare. Realitatea
substanliald este considerald ca fiind variabild, iar schim-barile i miscarile ea niste forme reale ale existentei.Materialismul dialectic invinge dualismul ofiintaresi <menhir-10,re a, opozitia metafizica-absoluta dintrerimanent a i «transcendent*, dintre insusirile unui lucrusi lucrul lamp. Pe baza materialismului dialectic secreeaza posibilitatea de a lega in mod stiintific lucrul insine cu fenomenele, imanentul cu transcendental si de abirui incognoscibilitatea lucrurilor in sine, pe de o parte,
«subiectivismula calitatilor, pe de alta parte, deoareceonatura lucrului, cum pe buna dreptate observi Pleha-now, se manifesta tocmai in insusirile lui». Tocmai pebaza impresiilor primite de la lucrurile in sine avem noiposibilitatea sit ne pronuntam asupra insusirilor lucru-rilor In sine, asupra existentei obiectiv-reale...
dmanentul a capata un caracter obiectiv-real;«transcendental*, care se ail& dincolo de fenomene,
in sf era oincognoscibilului a, se transferral, dintr-o esentamisterioasa inaccesibila simturilor noastre, intr-uncontinut oimanent» al constiintei noastre, intr-un obiectal perceptiei senzoriale. oImanentul s devine otrans-cendent* in masura in care capata o semnificakieobiectiv-reald, in masura in care da posibilitatea de aaprecia insusirile lucrurilor dupii impresiile pe care leproduc; otranscendentula devine oimanent a in masurain care se afla situat in sfera cognoseibilului, desi dincolode subject. /n acelasi sens se pronunta i Beltov.ePotrivit acestei teorii spune el natura este, mai
intii de toate, un ansamblu de fenomene. Dar intim*
obsour. Nola trod.
Adevitruri realeexprimate intr-un limbaj aldracului de
bombastic side abstrus;'.
De ce n-a scrisEngels Intr-olimba atit deOssareasa?
,s/\
,r
x N.B.
pi
502 V. I. LENIN
N.B.
N.B.
lucrurile in sine constituie o conditie neeesarii, a feno-menelor, adic. intrucit fenomenele sint provocate deact'iunea pe care o exercita, obiectul asupra subiectului,sintem nevoiti sä recunoaltem cii legile naturii au nunumai o insemnatate subiectird, ci §i una obiectivd, cualto cuvinte CE raporturile dintre idei in subiect corespund,atunci cind omul nu gre§e§te, raporturilor dintre lucru-rile din afara lui»*. Ala se rezolvri, in singurul mod just§i tiinific, problema corelatiei fenomenelor §i a lucru-rilor in sine, aceasta problemi atit de importanta acunoa§terii, cu care §i-au biitut atita capul Kant, meta-fizicienii §i fenomenali§tii...
[62] rnitatea dintre existenta §i nonexistentrt o constituiedevenirea, ne invatrt dialectica. Tradusg. in limbajul materia-list concret, aceasta tea, are sensul ca, la baza a tot ce existEstri substanfa, materia, care se aflrt intr-un proces de continuadezvoltare...
[64-65] Corpul, prin urmare, nu este doar efectul percepti-
bilitatii lui, cum cred Ilifenomenaliltiiiisenzualiltii,II! ei exista
absolut independent de perceptiile noastre, exista opentru
sine*, ca esubiect e. Dar daert corpul exist& independent de
perceptiile noastre, in schimb acestea depind intim totul decorpul care actioneazil asupra noastra. Fara el nu exista per-ceptii, nu exista, reprezentari, notiuni sau idei. Gindireanoastra este determinatE de existentii, adia de impresiilere care le produce asupra noastra lumea exterioara. Asta faceCa §i ideile §i notiunile noastre sit aibE o insemnritate
Corpul care actioneaza asupra simturilor noastre este consideratdrept cauth a acliunii produse de el, adicil a perceptiei. Fenomenaliltii
contestii ins4i posibilitatea unui asemenea mod de a pune problema.Irnanentiil cred crt lumea exterioara este inaccesibila nu numai per-ceptiei, dar §i gindirii, dad, o astfel de lume
[67] Trebuie sit admitem, de asemenea, cii perceptiile noastre,ca rezultat al aetiunii celor doi factori lumea exterioara §i*sensibilitateas noastri , nu sint identice niei prin confinut
N.B. eu obiectele lumii exterioare, care nu ne este accesibiliil direct, Ir-)** intuitiv 1...
*N. Beltov. sCritica critioilor nostri , p. 199.Sewn care arata ca ar trebui inversate euvintele *direct, intuitivc 1Voici red.
(?
I
existh...
OBSERVATII PE MARGINEA ARTICOLULUI LUI A. DEBORIN 603
[69 75] Din punctul de vedere al materialismului dialectic, lucrulin sine il constituie obiectul, rip, cum exista el in sine, «pentru sine«.Tocmai in acest sens defineite Plehanov materia «ca totalitatea lucru-rilor in sine, intrucit aceste lucruri constituie izvorul senzatiilor noas-tre**. Acest lucru in sine sau aceasta materie nu este o notiune ab-stracta, care se aim in dosul insu§irilor concrete ale lucrurilor, ci onoliune «concretd#. Existenta materiei nu se separa de esenta ei sau,invers, esenta ei nu se separa de existenta ei...
Tin obiect lipsit de orice calitati sail insusiri nici nu poate fi ginditde catre noi, nu poate exista, nu are nici o existenta. Lumea exterioara
este Illconstruita de noi din perceptiile noastre, pe baza impresiilor
pe care le provoacii in noi lumea exterioara, obiectele in sine... Introlumea exterioara cea interioara, exista o oarecare deosebire, dar in
acelasi timp §i o oarecare aseminare, aa incit ajungem la cunoa§terea
hunii exterioare pe baza impresiilor, dar tocmai a impresiilor produsede obiectele lumii exterioare. Pe baza impresiilor capatate prin actiuneaexercitata asupra noastra de un obiect, noi ii atribuim acestui obiectanumite insuliri. Impresia este rezultanta a doi factori §i, ca atare, esteinevitabil conditionata de natura acestor doi factori §i contine in eaceva care constituie natura ambilor factori, ceva care le este comun...
Nurnai pe baza materialismului dialectic, care recu-nonte lumea exterioara, se poate construi o teorie pur1tiintifica, a cunoalterii. Cine respinge existenta lumiiexterioare respinge canza senzatiilor noastre §i ajungela idealism. Dar lumea exterioara constituie
ilprincipiull al legitatii. *i dad, vedem in perceptiile
noastre o anumita legatura regulata intre ele, aceasta
se explica numai prin faptul ca cauza senzatiilor noastre,adica lumea exterioara, constituie baza acestei legaturi
legice...
Un termennepotrivitsi absurd!
Fara posibilitatea de a prevedea nu exista posibilitatea de a ajungela cunoaltere §tiintifica a fenomenelor naturii §i ale vietii omenelti....Dar obiectele lumii exterioare se afla intr-un raport de cauzalitatenu numai fata de noi, ci §i intre ele, cu alte cuvinte intre inse§i obiectele
lnmii exterioare exist& o anumita interactiune; cunoa§terea conditiilor
* *Das Bild dieses Seins auBer dem Denken ist die :Valerie. das Substrat der RealitatFenerbaeb. *Werke*, N. 4. S. ZSP.
??
si
si
si nit
II
604 V. I. LENIN
acestei interactinni ne dd, iariii, posibilitatea de a prevedea si de aprezice nu numai actinnea obiectelor asupra noastra, dar i raporturilesi actiunile lor obiective, independente de noi, adica insusirile obiectiveale luerurilor...
Aha!Plehanovnu spune
nimicdespre acest
nou curent",nu-1 cunocqte.
Deb orin IIprezintAconfuz.Just !
Stupidtermen!
Materialismul dialectic in nici tun caz nu rezolva
neaparate a teoriei atomiste sau corpusculare ori avreunei a treia ipoteze. Si, claca noile teorii asuprastructurii atomilor vor triumfa, materialismul dialecticnu numai ca nu va suferi o infringere, ci, dimpotriva,va ciipata cea mai stralueita confirmare. In ce consta,
problema structurii materiei in sensul recunoasterii
de f apt, esenta noului curent in domeniul stiintelor....... .
naturii? primul rind, in faptul atomul, pc care. ......
fizicienii imaginau ca fiind imuabil i cel maisimplu, adica un scorp* elementar i indivizibil, sedovedeste a fi alciltuit din unitati sau particulemai elementare. Se presupune di in electroni avemultimele elemente ale existentei. Dar afirma oarematerialismul dialectic ca atomul este limita absoluta
a existentei?...
Ar fi o greseala sa credem, asa cum fac machistiinostri, ca o data, cu admiterea teoriei electronice dis-
pare materia ea realitate, iar o data cu ea si materia-lismul dialectic, care considerl materia drept singura
realitate si singurul IJinstrumentI potrivit pentru siste-
matizarea experientei... Toti atomii sint oare alca-tuiti din eleetroni? Aceasta problem& nu este incarezolvata, ea este doar o ipoteza, care poate sa nu seconfirme. Dar, pe linga aceasta, teoria electronicainlitura ea oare atomul? Ea cant& doar sa dovedeasca
ea atomul este relativ stabil, indivizibil i imuabil...
Dar atomul, ca snbstrat real, nu este eliminat deteoria electronica...
Si acum sa tragem concluziile. Sub raport formal, materialismuldialectic, dup.& cum am vazut, face cu putinta o cunoastere obliga-
IItorie i obiectiva datorita faptului cit formele existentei sint, din punctul
lui de vedere, si forme ale gindirii, cit fiecarei schimbari intervenite inlumea obiectiva ii corespunde o schimbare in sfera perceptiilor. In ceca
.On ca
si-1
OBSERVATII PE MARGINEA ARTICOLULUI LUI A. DEBORIN 605
ce priveste Ina momentul material, materialismul dialectic pornestede la recunoasterea lucrurilor In sine sau a lumii exterioare ofi a mate-
riei. oLuerurile in sines sint cognoscibile. Incontestabilul i absolutulsint respinse de materialismul dialectic. In natura totul se afla intr-unproces de schimbare i miscare, la baza carora stau anumite combinariale materiei. 0 oforma a existentei, potrivit dialecticii, trece in altaprin salturi. Teoriile madame ale f izicii nu numai ciij nu infirma, dar,
dimpotriva, confirma intru total justetea materialismnlui dialectic.
leisemndrite an jost Radenu mai de mem de 1909
Publicale parfial in 1930,in ^alegeri din Lenin., vol. XII
Publieale pentru prima oardin intregime in 1958, in
V.I. Lenin, Opae, ed. a 4-a, vol. 38
34
Se publial dupd originai
606
G.V. PLEHANOV. N.G. CERNISEVSKI*218EDIT. SIPOVNIK". PETERSBURG, 1910
Sotial-demo-krat" nr. 1,
p. 152 2"
INTRODUCERE
[62 53] Astrizi e destul de bine cunoscut raportuldintre fortele noastre sociale in epoca desfiintariiiobagiei. De aceea nu vom vorbi de el decit in treacat,
anume in masura in care e nevoie pentru a pune inlumina. rolul pe care si 1-au asumat in aceasta privintapublicitii nostri inaintati, in fruntea carora se aflape atunci N.G. Cernisevski. Azi e indeobste cunoscut
acesti .publicisti au aparat cu inflacarare intereseletaranimii. Autorul nostru a scris o sumedenie de arti-cole in care apara ideea eliberarii trtranilor impreunacu pamintul i sustinea ci. rascumpararea plimintu-rilor care urmeaza. sa fie impartite in loturi taranilornu poate sit constituie in nici un caz o greutate pentruguvern. El a demonstrat aceasta tezli atit prin consi-derente generale de ordin teoretic, cit i prin cele maiamrtnuntite calcule exemplificative... Dad, la elibe-rarea trtranilor guvernul nostru nu a uitat nici unmoment avantajele ei pentru vistieria statului, el s-agindit foarte putin la interesele taranilor. La efec-tuarea operatiei de rascumparare s-a tinut seama numai
numai de interesele fiscului si ale mosierilor...
[57-59] Dar nu numai in problemele economicea trebuit Cernisevski sa dud, o polemic. Inver-pinata. In afar. de aceasta, adversarii lui nu eraunumai economistii liberali. Cu cit cercul revisteieSovremenniko devenea mai influent in literatura
rusa, cu atit se inteteau atacurile pornite din cele
* Ineemarile subliniate eu linii oblice au fest ileute de V.I. Lenin in coltul de sus alpaginii. Do aceea, in caz ci, aici si in alto locuri, nu se poate determina in mod exact la carepasaj se cetera asemonea insemniri. se reproduce lutregul text al paginii rqpective. Nolprri.
Ca
N.B..
si
ossEavATII P MARGINEA CARTII LtJI G. V. 131.6.1ANCW 60t
mai diferite parti impotriva acestui cerc, in gene-ral, 5i impotriva autorului nostru, in special.Colaboratorii lui (Sovremennik* erau priviti cani5te oameni periculo5i, gata sii. darime toate fai-moasele otemeliio. Unii dintre ((prietenii lui Be lin-skis, care la inceput tot mai credeau ca pot mergealaturi de Cern15evski 5i de tovara5ii lui de idei,s-au indepartat de Sovremennik s, considerindu-1organ al enihililtilor n, 5i an inceput sa faca multizarva, sustinind c Belinski n-ar fi aprobat nici-odata orientarea pe care a adoptat-o revista. A5aa procedat 5i I.S. Turghenev*. Pina i Herzen arniriit la epaiaten in oKolokols-ul sau... In general,se vede din toate acestea ea Herzen a fost indus in
eroare de prietenii sai liberali de felul lui Kaye lin.
«Paiatele o sau <ignaIiftii s, cum li se ziceaIn Rusia nu rideau de demascari, ci de oameniinaivi care nu puteau 5i nu voiau sa mearga maideparte de demasedrile nevinovate, uitind de moralafabulei lui Krilov «Motanul 5i bueataruls**.
Lui Herzen i-a fost dat foarte curind sa vadasingur eit de pro5ti, in sensul politic, erau prieteniisai liberali care erau preocupati de relatiile luicuCerni5evski. Cind a trebuit sa rupa relatiile cuK.D. Kavelin, el 5i-a spus, poate, ca svenino5iisaveau intrucitva dreptate***.
De altfel, majoritatea articolelor din aSvistokcare provocau o deosebita nemultumire in rindurilebineerescutilor liberali, nu-i apartineau lui Cerni-5evski. El colabora destul de neregulat la aceastarevista, deoarece era impovarat de alte indelet-niciri.
[61-66] Intre timp, starea de spirit a inceput sa. se imbunati-teach, eel putin intr-o anumita parte din osocietateas rusii. Seframinta tineretul studios, apareau organizatdi revolutionaresecrete, careli tipareau proclamatiile i programele lor 5i sea5teptau la o apropiata rascoala a taranimii. Stim acum cä Cerni-5evski admitea intro totul posibilitatea venirii pentru Rusia a
Ping aiciSotial-Demo-krat" nr. 1,
p. 152
N.B.
N.B.
*Cerntlevski povesteste undeva ol pc el Turghenev tot il mai putea suporta intr-o oarecareznAsurii, In echimb Mod nu-1 putea auleri de loo pe Dobroliubov. D-ta esti un ;Jame simplu,
pe end Dobroliubov e un sarpe cu ochelaris i-a spus el lui CernIgevski. (Vezi scrisoarea
eitati de mine: sin semn de reeunostinlas. Opera, vol. IX, P. 103.)** In 1 egiturfi cu articolul sVery dangerous. ti cu urtnfirilelui mai mult eau mai putin
problematice, vezi Atm altele, carrea d-lui Vetrinski: lierzens. Petersburg, 1908, p. 354.*** Istoricul acestei rupturi poste fi urmarit dupii scrisorils lui K. Dm. Kavelin gi Iv. S.
Turghenev nitre Al. Iv. lierzen, editate de M. Dragomanov la Geneva In 1892.
34*
N.B.
I
608 v. t. LENIN
N.B.
N.B.
unor evremuri serioase §i vom vedea apoi cit de puterniciinfhientl a avut asupra activitatii lui publicisticeimbunatatireastarii de spirit a socieatii. Dar a avut el vreun fel de relatii cusocietiltile secrete? La aceasti intrebare nu putem da deocamdataun raspuns sigur §1 cine §tie dac& vom dispune vreodat& de datepentru rezolvarea acestei probleme.1Dupa prirerea d-lui M. Lemke,care a studiat in mod temeinic procesul lui N.G. Cerni§evski,se poate presupune (subliniat de dinsul) cä el este autorul oche-marii catre tftranii iobagis)), de a carei intocmire 1-a 0:sitvinovat tribunalul. D-1 M. Lemke i§i sprijina presupunerea sacu unele referiri la limba §i la continutul acestei proclamatii.Considerfun c& aceste indicatii nu sint lipsite de temei.Ne grftbiminsa sa repetAm, impreun& cu d-1 Lemke, 6, etoate acestea sintni§te ipoteze mai mult sau mai putin probabile §i nimic maimults*. Destul de intemeiati ni se pare §i parerea d-sale caaparitia cunoscutei foi volante eVelikorus se datore§te, in parte,lui Cerni§evski. In sprijinul presupunerii sale, d-1 Lemke citeaz&cele relatate de d-1 Stahevici... Sintem intru totul de acord cud-1 Stahevici: prinlimba §i continutul sau, eVelikoruss amintelte,intr-adevir, foarte mult de articolele publicistice ale lui Cerni-§evski...
Sotial-Demokrat"
nr. 1, p. 157.
Se §tie c slavofilii priveau cu ochi foarte bunilupta rutenilor din Galitia impotriva polonezilor.Cernilevski a avut intotdeauna simpatii pentruucraineni. El a calificat drept o mare gre§ealiiatitudinea negativ& a lui I3elinski fat& de literaturaucraineana, care era abia la inceputurile ei. Innumarul din ianuarie 1861 al revistei eSovremen-nike, el a publicat un articol, scris cu multäcäl-durá, cu prilejul aparitiei organului ucraineantOsnovae. Dar el nu putea sul aprobe intru totullupta pe care o duceau rutenii din Galitia impotrivapolonezilor. El nu vedea cu ochi buni, in primulrind, faptul ci ei cautau sprijin la guvernul de laViena. Nu vedea cu ochi buni nici rolul influentpe care-I avea clerul in mi§carea rutenilor dinGalitia. «De treburile lurne§ti scria el trebuiesa se ingrijeascd laicii*. In sfir§it, nu-i conveneanici procedeul de a pune dintr-un punct de vedereexclusiv national o problem& care, duplparerea lui, avea mai presus de toate un caractereconomi c. In articolul sulu e0 tactic& natio-nala gre§itfts ( eSovremennik s din iulie 1861),indreptat impotriva revistei eSlovo din Lvov,Cerni§evski a atacat cu vehement& nationalismulexcesiv al acestui organ. eSe prea poate scrie
M.K. Lemke. 4Prooesul lui N.G. Cerntlevekio. Moe, 1906, nr. 4, p. 179.
OBSERVATII PE MARGINEA CARPI LUI G. V. PLEHANOV 509
el cii, daca ar fi analizat cu toata atentia relatiilevii, aceasta publicatie.ar H vazut ca chestiunea indiscutie are la baza cu totul altceva decit problemanationala, i anume problema soeiala. Ar fi vazut,poate, atit de o parte cit si de cealalta i pe ruteni,
pe polonezi, oameni de nationalitatedar avind aceeasi situatie sociala. Noi nu credemca pe taranul polonez 1-ar supara cu ceva usurareaservitutilor iii, in genere, a traitdui taranilorrutent:Nu credcm ca sentimentele proprietarilor funciartde nationalitate ruteana, fat& de aceasta chestiunese deosebesc prea mult de acelea ale proprietarilorfunciari polonezi. Dad', nu ne inselam, miezul pro-blemei galitiene ii constituie relatiile dintrestarile sociale si nu cele nationale».
Vrajba dintre nationalitatile care fac parte dinstatul austriac trebuie sa-i fi parut lui Cernisevskicu atit mai lipsita de tact, cu cit pe vremea aceea,ca si mai inainte, guvernul de la Viena tragea naafifoloase de pe urma ei. <Wadi stai i te gindesti bine,nici nu ti se pare de mirareca Imperiul austriac existade atita vreme scria el in cronicapolitica a aceluiasinumar din Sovremennik" in care a aprtrut articolul»0 tactica nationala gresita ». Si cum sa nu se men-Oita daca nationalitatile cuprinse in granitele lui clandovada de un tact politic atit de minunat?». Ger-manii, eehii, croatii si, cum am vazut,rutenii dinAustria i se pareau lui Cernisevski deopotrivrt de»nepriceputh. El se temea mai ales ca dipsa depricepere» de care dadusera dovada slavii In anii1848-1849 sit nu mearga din nou prea departe.La inceputul deceniului 1860-1870, Ungaria adus o lupta aprigit impotriva centralistilor reactio-nari de la Viena. Nemultumirea ungurilor a ajunspina acolo, incit intr-o vreme te puteai astepta lao explozie revolutionara in tara lor. In cronicilesale politice, autorul nostru si-a exprimat nu odata ternerea eft, in cazul unei miscari revolutionarein Ungaria, ;lavii din Austria vor fi din nou uneltedocile ale reactiunii. Tactica de atunci a nume-roaselor nationalitati slave din Austria nu puteadecit sa faca sit, creasea asemenea temeri, dat Hindca slavii din aceasta tara si-au pet mis sit se laudeen rolnl riOnos jneat de ei in evenimentele din1848-1840. Condarnnind en toat a vehementaactasta tactica, Cernisevski cauta sa demonstrezeca lor, dimpotriva, le-ar fi fost mai de folos sasprijine pe dnsmanii guvernului de la Viena,putind astfel si obtina de la ei concesii foarte
si diferita,
610 V. I. LENIN
PInt aiciSotial-De-
rnokrat" nr. 1,p. 158
importante. El a ardtat toate acestea atuncicinds-a referit la relatiile dintre croati i unguri, siacelasi lucru 1-a spus i rutenilor. aPartidul decasta, ostil rutenilor citim in articolul sat' .0tactica nationala gresitd , este acum gata sd,faca concesii... Iatit un lucru la care n-ar strica sitse gindeased aSlovo ; poate cd concesiile pe carein mod sincer sint gata sa le faca presupusii lordusmani sint atit de mari, Incit ar satisface pedeplin pe taranii ruteni; in orice caz insa nu incapeindoiali cii aceste concesii sint cu mult mai marisi mai importante decit tot ce pot obtine taraniiruteni de la austrieci a...
N.B.
idemSotial-Demo-krat" nr. 1,p. 165-166
In sfirsit, in prima parte a romanului .Prolo-gul» este infatisata atitudinea prietenoasd a luiVolghin fat& de Sokolovski (Sierakowski?). LuiVolghin ii place devotamentul plin de abnegatieal lui Sokolovski fata de convingerile sale, lipsa luide egoism meschin, stapinirea de sine, insusirecare se imbina cu infldcararea pasionata a adevara-tului agitator. Volghin ii numeste om adev d-r a t i crede cit liberalii nostri ar avea multe deinvitat de la el. Toate acestea slat foarte intere-sante*, dar nici ele nu mimed cit de putind luminaasupra atiudinii practice a lui Cerniseyski f atdde problema polonezd.
Cernisevski avea pe atunci vreo 34 de ani.Era in plind inflorire a fortelor sale intelectuale sieine stie pind, la ce indltime s-ar fi putut el ridicain dezvoltarea sal Dar nu mai avea mult de traitin libertate. Era considerat drept sef al partiduluiextremist, drept un propovaduitor extrem deinfluent al materialismului i socialismului. Erasocotit drept .capetenie a a tineretului revolutionar
pe el il friceau yinovat de toate izbucniriletulburdrile acestitia. Asa cum se intimpld, intot-deauna in asemenea cazuri, gura lumii exagera,atribuindu-i intentii pe care nu le-a avut siactiunipe care nu le-a intreprins niciodatd. In ( Prologul
prologuluia, Cernisevski descrie el insusi birfelileliberale, pornite din simpatie, care eirculau inPetersburg pe seama pretinselor legiituri ale luiVolghin (adied ale lui Cernisevski) cu cercul exila-tilor rusi de la Londra...
* Volghin aprecia laVolinia. el
Sokolovski mai ales chibzuint lui, care .1i-a glsit eNpresiaIn faptul ea, in 1848, In a lost singurul dintre tovara01 sai de idei care nu 1i-a pierdutcapul §i , on un oalm desavIrlit, a elntiirit sansele unei insurectii armate, care s-au do-vedit a fi aproape egale cu zero.
a
N.B. _.--_._
si
OBSERVATII PE MARGINEA CARTH LUI G. V. PLEHANOV 611
[71 73] In ce consta secretul succesului neobi§nuitde mare inregistrat de «Ce-i de fault? *. In ceea ce constrt,de obicei, secretul succesului unor opere literare: acestroman dridea un raspuns viu §i pe intelesul tuturor launele probleme care interesau indeaproape o parte impor-tant& din publicul cititor. Ideile expuse de Cerniievskinu erau noi ca atare; el le luase pe de-a-ntregul din lite-ratura vest-europeana. Cu mult inaintea lui, in Franta,George Sand se ocupase de relatiile de dragoste libere
§i mai cu seam& sincere §i cinstite dintre barbat§i femeie*. Cerintele de ordin moral in dragoste ale Lucre-ziei Floriani nu se deosebesc cu nimic de acelea ale VereiPavlovna Lopuliova-Kirsanova. Cit despre romanulJacques", s-ar putea u§or face din el un §ir destul de lungde extrase menite sa arate ca In eCe-i de facut?* shit repro-duse aproape in intregime ideile §i rationamentele erouluiiubitor de libertate §i plin de abnegatie al lui GeorgeSand**. *i George Sand n-a fost singura care a pledat infavoarea libertatii raporturilor de acest gen. Asemeneaidei au fost propagate, precum se §tie, §i de Robert Owen§i Fourier, care au exercitat o influent& hotaritoare asupraconceptiei despre lume a lui Cernilevski****. i toate acesteidei au fost intimpinate cu calda simpatie la noi Inc& dindeceniul al 6-lea... Dar, pin& la aparitia romanului «Ce-i
* Remare5m In treacilt ca Wahlverwandschaften al lui Goethe repro-zinta si el un cuvInt de aparare a unor antic! de relatii. i acest luoru estebine !niche do catro unii istoriografi literari germani, care necuteend
defiimeze un scriitor en asemenea autoritate i neavInd totodati ourajul,In virtutea buneicuo, iinte filistine, sa se declare de acord cu el se limi-tea* In general, la bliguieli cu totul de neinteles pe tema pretinselor para.doxuri ale acestui mare german.
** Cernisevski a Insemnat la 26 martie 1853, In jurnalulsfiu, 21* a* .toarea discutie dintre el si logodniea sa: oCrezi ea te-as putea triple?.Nu cred i nici nu ma astept la asa oeva, dar rn-am gindit si la o asemenea 22
eventualitates. ce-ai face In acest caz?* I-am povestit continutulromanului Jacqueso de George Sand. o$i d-ta te-ai Impatica?,) oNu 23credo, si i-am spus cii voi cauta sa-i procur scrieriile lui George Sand (nu 25le-a citit sau, In orice caz, nu-si aminteste ideile autoarei (Opere, vol. X,partea a 2-a, sect. a 3-a, p. 75 . Considerarn ea nu e de prison sit red5mmcii un pasaj din discutiile lui CernIsevski cu logodnica sa: lei carevor fi raporturilo dintre noi mi-a spus ea acum demi zile: vom avea 30camere separate si nu vei putea intra la mine fir. si bati la use.; si eu 8§fi vrut si aranjez lucrurile In folul acesta si am reflectat, poate, mai seriosdecit ea; ea are In vedere, probabil, numai faptul eft nu vrea s-o plietisese, 35dar eu inteleg prin aceasta cii, In genere, mice bkrbat trebuie sit fie eft sepoate de delicat in raporturile conjugale cu sot ia sac (ibid., P. 82 . /II roma-nul oCe-i do fitout?o, Vera Pavlovna are cu Lopuhov o disoutie aproapeidentica.
*** Aceste cifre, puse de V.I. Lenin, indici rIndurile de la P. 72 acirtii lui G.V. Plehanov. Note red.
*** Poate ca nici nu e nevoie si mai amintim de propaganda ener-gicivom
desfisurati de Robert Owen In aceasti directie. Clt despre Fourier,cita aici urmatoarele cuvinte cerise de el, care au un sens deosebit de
profund: les coutumes en amour... ne sont que(Oeuvres
formes temporaires etvariables, et non pas fond immuable" completes de Ch. Fou-rier, t. IV, p. 84).
404142
si.
urmil-
ei
e$i
512 V. I. LENIN
N.B.
de facut?*, aceste principii nu erau impartasite decit deun grup restrins de aoameni alesi*; ele erau cu totul deneinteles pentru publicul cititor. Nici Herzen nu s-a pututdecide sa le enunte in intregime si cu toata claritateain romanul sau oCine-i de vina?*. A. Drujinin, in nuvelasa *Polenka Saks**, da o solutiel mai precisit acesteiprobleme. Dar aceasta e o nuvela prea slabE, iar eroiiei, care apartin a§a-zisei societati inalte a nobilimii sifunctionarimii, nu prezentau nici un interes pentru fraz-
nocinti*, care, dupi caderea regimului lui Nicolaie
constituiau aripa stinga a publicului cititor.[75-77] In visele Verei Pavlovna ni se prezinta
un aspect al conceptiilor socialiste ale lui Cerni-§evski, caruia, din pacate, in ultima vremesocia-li§tii rusi nu i-au acordat suficienta atentie. Ceeace ne atrage atentia in aceste vise este ca Cerni-sevski avea deplina constiinta a faptului ca orin-duirea socialista nu se poate baza decit pe o largaaplicare In productie a fortelor tehnice care s-au
dezvoltat in perioada burgheza. In visele Verei
Pavlovna, uriase armate ale muncii organizeazit
productia in comun, trecind din Asia centralit inRusia, din taxi cu clima calda in tari cu climE rece.Toate acestea s-ar fi putut imagina, fireste, §i
cu ajutorul lui Fourier, dar chiar din istoria de maitirziu a asa-zisului socialism rus reiese ca publi-cal cititor din Rusia nu stia acest lucru. In felulcum isi reprezentau revolutionarii nostri societateasocialista, nu rareori aceasta aparea ca o federatiede obsti taranesti care-si lucreaz1 ogoarele enacelasi plug de lemn antediluvian cu care-si scor-moneau pamintul din mosi-stramosi. Dar se inte-lege de la sine ca un aseraenea *socialism* numaisocialism nu se poate numi. Eliberarea proletaria-tului nu poate fi realizata decit prin eliberareaomuluidesub oputerea pamintului» sia naturii in general. Iar pentru aceasta eliberaresint absolut necesare acele armate ale muncii §iacea larga. folosire a fortelor de productie modernede care vorbea Cernisevski in visele Verei Pavlovnasi de care noi am uitat cu desavirsire, datoritainclinatiei noastre spre upractica*.
N.B.comp. Sotial-
Demokrat"nr. 1
.8ovremenaik", 1847, ar. 12.
f,
N.B.7
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI G. V. PLEHANOV 613
Cerni§evski a asistat la nasterea in tara noastra
1a noului tip de aoameni El a infatisat unasemenea tip in persoana lui Rahmetov. Autorulnostru a salutat cu bucurie aparitia acestui tipnon si nu si-a putut refuza placerea de a-i schitaprofilul, fie el si nectar. In acelasi timp el a prevazutcu mihnire cite chinuri si suferinte va trebui saindure revolutionarul rus, caruia ii e harazitao viata de aspra lupti si de mari saenificii. Si Cerni-sevski ne prezinta in Rahmetov un adevarat ascet.Acesta, pur i simplu, se chinuieste singur. El (muse ingrijeste de loc de el , dupa cum declara gazdasa. Se hotaraste chiar sa incerce daca poate suportatorturile si, in acest scop, sta culcat o noapteintreaga pe un covor in care a infipt cuie. Multi,printre care si Pisarev, au vazut in asta o simplaciudatenie. i noi sintem de parere ca unele trasa-turi de caracter ale lui Rahmetov ar fi putut safie altfel infatisate. Dar caracterul sauAluat inansamblu, ramine totusi pe de-a-ntregul fidel
realitatii;
nostril de
aproape in fiecare dintre Isocialistii
seama Idin deceniul al 7-lea si al 8-leal
3
a existat o parte Idestul de insemnatal de rah-
metovism...Drept epigraf la primul nostru articol
despre Cernisevski, pe care 1-am scris sub
impresia proaspata a stirii mortii lui si care a fost
complet refacut in editia de fata, am folosit urnia-
toarele cuvinte dintr-o scrisoare a autorului nostrudare sotia sa: (Viata mea si a ta apartine istoriei;vor trece secole, §i nurnele noastro vor fi rnerenindragite de oameni, care le vor rosti cu un senti-ment de recunostinta atunci cind cei ce au traitin preajma noastra nu vor mai fi». Aceasta seri-soare a fost scrisa la 5 octombrie 1862, adica intr-ovreme dud autorul ei se ails deja la Inehisoare.
1de revolu-tionar" in
Sotial-Derno-krat"
(nr. 1, p. 173)
2 revolutio-narii ru§i"
3 considera-biltt" (Sotial-
Demokrat"nr. 1, p. 174)
N.B.
N.B.
noi,.
2
!
614 LENIN
PARTEA INTII
CONCEPTIILE FILOZOFICE, ISTO RICE
SI LITERARE ALE LUI N. G. CERNISEVSKI
SECTIUNEA INTIICONCEPTIILE FILOZOFICE ALE LUI N. G. CERN1*EVSKI
Capitolul !IASICERMSEVSKI I PEUERBACH
[81] In prima editie a lucrilrii de fata din care primularticol, care trateaza, printre altele, despre conceptiile filozofice
Iale lui Cerni§evski, a fost scris la sfir§itul anului 181919 ne expri-
mam convingerea ca, in ceea ce prive§te conceptiile filozofice,autorul nostru a fost un adept al lui Feuerbach. Aceasta convin-gere a noastra se intemeia, bineinteles, in primul rind pe o corn-paratie intre conceptiile lui Feuerbach §i ideile lui Cerni§evskicare aveau o contingent& mai mare sau mai mica cu filozofia...
nu nencasurat(de§i nu cunoa-
stem inaaceastb,'
mAsug")
Capitolul al troileaPOLEMICA CU IURKEVICI SI CU ALTII
[102 103] e...Imbinarea intr-un singur objecta unor insu§iri cu totul diferite este o lege general&a lucrurilorc Acelaii lucru se poate spune §i desprecalitatea pc care o numim capacitatea de a percepe
si a gindi. Distanta dintre ea §i a§a-zisele calitati
fizice ale organismului yin este nemasurat de mare.
Dar asta n-o impiedica sa fie o calitate a aceluiasiorganism, care posed& §i extensibilitate, §i capaci-tatea de a se milca...
De obicei,ei* se feresc, pe cit pot, sa dezvilluiemotivele care-i impiedica sã recunoasca,in capaci-tatea de a percepe, una dintre insu§irile materiei§i prefer), sui conteste un lucru pe care niciun mate-rialist de seam& nu l-a sustinut, cel putin in epoca
Adversarii materialismului. Nola red.
V. I.
N.B.
OBSERVATII PE MARGINEA CART!! EUI G. V. PLEHANOV 616
moderna, i anume ca perceptia este identica cumiscarea*...
[106-108] i procesul de ardere a lemnului esteinsotit de numeroase fenomene care nu sint propriiprocesului de putrezire lentil. Tothsi, intro acestedourt procese nu exista o deosebire esentiala.Dimpotriva, avem aici, in fond, unul si acelasiproces; numai ca in primul caz el se desfasoarafoarte repede, iar in cel de-al doilea extrem de lent.De aceea insusirile proprii corpului care suportaacest proces se manifesta, in primul caz, cu ofort& puternica, iar in al doilea caz ocu o intensi-tate microscopicii, care in conditiile de viata obis-nuite este cu totul imperceptibilic Aplicat ladomeniul fenomenelor psibice, acest fapt inseamnaca, i atunci cind se aflit in stare neorganizata,materia nu este lipsita de capacitatea esen-
tiala de ca percepe», care da atit de bogateroade ospiritualeu la animalele superioare. Darin nrtteria neorganizata aceasta capacitate existaintr-un grad extrem de redus. De aceea ea estocu totul imperceptibila pentru cercetator, i noiputem, fara a risca citusi de putin sit cornitemo greseala cit de cit vizibili, s-o considerimegaiicu zero. Totusi, nu trebuie sa uitarn ca aceutacapacitate este o insusire generala a materiei i eade aceea nu exista nici un motiv s-o privim ca peceva miraculos acolo unde ea se manifesta cu odeosebita forta, asa cum se intimpla, bunaoara,la animalele superioare, in general, si in special laom. Exprirnind cu prudenta impusa de conditiilede atunci ale publicisticii noastre o atare idee,Cernisevski se apropia de materialisti ca Lamettrie
si Diderot, care, la rindul lor, se situau pe punctulde vedere al unui spinozism eliberat de inutilulbalast teologic...
[107] Iurkevici afirma, de asemenea, ca deose-birile cantitative se transform& in deosebiri cali-tative nu in obiectul insusi, ci in raporturile luicu subiectul inzestrat cu sensibilitate. Aceasta este
N.B.
* Admit cm ca la material istii an ti ci, do pildS la Demoorit si la Epicur, ar putea auexiste uncle neclaritati in utast a pri . inta, dc0 o un fapt care e inca departo de a fi dovodit;caci nu tubule sa uitam ct cone,pliile acestor gInditori n-au ajuns la noi deolt lntr-o formiincompl eta.
N.B.
V. I. LENIN
insd o foarte grosolanii, gre§eall de logicd. Pentrunu de logicA, ea 0, se schimbe in cadrul raporturilor sale cu
ci gnoseologicg, subiectul inzestrat cu sensibilitate, obiectul trebuie
N.B.
sit se schimbe in prealabil
...Dudi§kin, in revista «Otecestvenniie Zapiski*,enumerind pe puncte argumentele, chipurile, denecontestat ale lui Iurkevici, se adreseazd astfellui Cerniievski:
clar, cred. De data asta nu este vorba denimeni altul decit de dv.; nu este vorba de filozo-fie §i de fiziologie in general, ci de ignoranta dv.in aceste domenii. Ce rost are aici subterfugiulcu filozofia seminaristd? Ce rost are sit amestecatilucruri cu totul diferite §i sit spuneti ca§tiati toateastea inca din anii de seminar §i le tineti minte§i astiizi?»
La aceastd obiectie Cerni§evski a rdspuns cii Dudi§kin,ne§tiind cum aratil manualele de seminar, nu poate sit inteleagadespre ce este vorba. «Dila v-ati fi dat osteneala sit risfoitiaceste manuale continua el , ati fi vrizut cit toate lipsurilepe care le descoperd d-1 Iurkevici la mine le descoperi§iacestemanuale la Aristotel, Bacon, Gassendi, Locke etc. etc., la toti
fil ozof ii care n-au fost ideal i§ti. Prin urmare, aceste repropri
nu mi se adreseazd in nici un caz mie, unui publicist oarecare;ele vizeazd, propriu-zis, teoria a carei popularizare o consithrutild. Mica nu credeti, aruncati o privire prin «Dictionarul filo-zofic*, editat de d-1 S.G. §i care are aceea§i orientare ca d-1 Iurke-vici, §i yeti vedea cit in el se spune acela§i lucru despre fiecareneidealist: ca nu §tie psihologie, cd habar n-are de §tiintelenaturii, cd neagd experienta interioard, cd riniine dezarmatatunci cind e pus in fata faptelor, cit confunda metafizica cu
§tiintele naturii, cd injose§te omul etc. etc...s.
Capitolul al patruloaDOCTRINA ISIORALA.
[111-112] In genere, in conceptia lui Cerni§evskidespre egoismul rational este cit de poate de vaditatendinta proprie tuturor (perioadelor de iluminismo(Aufkldrungsperioden) de a cduta in ratiune un suportal moralei, iar in calculele mai mult sau mai putin fundateale individului explicarea caracterului §i a comportäriilui. Uneori rationamentele de acest gen ale lui Cerniievskiseaman& ca cloud picaturi de api cu acelea ale lui Bel-vétius §i ale tovara§ilor lui de idei. Ele amintesc, intr-o
bIG
sE
sine...11
OBSERVATII PE MARGINEA CART!! UM G. V. PLEMANOV 617
masura aproape tot atit de mare, i de Socrate, reprezen-tantul tipic al epocii iluministe din Grecia antica, care,luind apararea prieteniei, mita ca este a v ant aj o ssit ai prieteni, pentru ca ei iti pot fi de folos la nenorocire.Asemenea Iratiune calculata, dna la extrem,I se explica
prin faptul ea, in gcneral, iluminiitii n-au stint sii se situezepe punctul de vedere al dezvoltarii*...
Sectiunca a II-aCONCEPTIILE ISTORICE ALE LUI N. G. CERNISEVSKI
Capitolul al doileaMATERIALISMUL IN CONCEPTIILE ISTORICE
ALE LUI CERNI5EVSKI
[159-161] Cernisevski a aplicat ideile lui Feuerbach la estetick §ia ajuns in acest domeniu, ala cum vom vedea mai departe, la rezultatecare, intr-un anumit sens, shit cu totul remarcabile. Dar nici aici con-cluziile lui n-au fost cu totul satisfacatoare, intrucit o conceptie perfectjusta asupra dezvoltarii estetice a omenirii presupune elaborarea inprealabil a unei conceptii generale asupra istoriei. In ce prive0e aunt&conceptie generalii, asupra istoriei, Cerniievski n-a reulit s facä decitcitiva pa§i ce-i drept, extrem de valor* in directia elaborariiei. Exemple de asemenea pa§i pot fi gasite in amplele extrase din lucra-rile lui, prezentate de noi mai sus...
Capitolul al treileaIDEALISMUL IN CONCEPTIILE ISTORICE ALE LUI CERNISEVSKI
Lail cc citim intr-un articol al lui consacrat cunoscutei carti a luiV.P. Botkin: (Scrisori despre Spaniac (Sovremennik, 1857, nr. 2):
sImpartirea poporului in caste ostile una alteia constituie una dintrecele mai puternice piedici in calea Imbunatatirii soartei lui pe viitor;in Spania nu exista aceasta funesta impartire, nu exista o ura neimpacatkintre diferitele paturi sociale, fiecare dintre ele fiind gata sali sacrificecele mai pretioase cuceriri istorice pentru a nu aduce prejudicii alteia;in Spania, intreaga natiune se simte ea un tot intreg. Aceasta trasatura,atit de neobi1nuita, la popoarele din Europa apuseana, merit& sk i sedea toata atentia §i poate fi consideratii, prin ea InsSi, drept cheza§iea viitorului fericit al tarii»".
*i nu este vorba aici de o scapare de condei, fiindca in acelali articol,peste citeva pagini, Cerniievski spune urmatoarele: ePoporul spanioldetine o superioritate indiscutabila asupra celei mai mari parti din
Vezi o expunere mai arnAnuntitil 9n cartea noastri: leitrige zur Gesollichte dee Materializmus Holbaoh, Helvoltiue und Karl Marx.. Stuttgart, 1896.
Opere, vol. III, p. 38.
Mg /. 1. LEN/N
natiunile civilizate, sub un aspect cit se poate de important: Oturilesociale din Spania nu sint despartite intre ele printr-o ura adinc intida-cinatit sau printr-o contradictie fundamentala de interese ; ele nu sintconstituite in caste ostile una alteia, a§a cum vedem ca stau lucrurilein numeroase alte thri vest-europene; dimpotriva, In Spania toate patu-rile sociale se pot indrepta, strips unite, spre un tel comun»*...
[163-165] Ei** erau inclinati a priveasca dintr-un punct devedere idealist §i trecutul istoric al omenirii. De aceea in rationamentelelor cu privire la acest trecut ne lovim foarte des de contradictii dintrecele mai neindoielnice §i, pe cit se pare, dintre cele mai flagrante: faptecare in mod vadit §i-au gasit o interpretare absolut materialist& capid&pe nea§teptate o explicare pur idealista ; §i, dimpotriva, printre explica-tiile idealiste i§i croiesc drum, aproape la fiecare pas, digresiuni de-adreptul materialiste. Aceasta instabilitate, aceasta trecere continua dela materialism la idealism §i de la idealism la materialism, evidenta pentrucititorul de astazi, dar neobservata de autor, se face simtita §i in ratio-namentele cu referire la istorie ale lui Cerni§evski, care amintelte mult,in aceasta privinta, de marii utopi§ti ai Apusului. Repetam, in ultimitanaliz& el India, ea §i ace§tia, spre idealism.
Acest lucru apare deosebit de evident in interesantul sail articol«Cauzele caderii Romei (dupa Montesquieu)*, publicat In 1861 In (So-vremennik e (nr. 6). In acest articol el se pronunta cu energie impotrivaparerii, extrem de raspindite, ca Imperiul roman de apus s-a prabu§itdin cauza incapacitatii sale interne de a se dezvolta mai departe,intimp ce barbarii care au pus capat existentei lui au adus cu ei noi ger-meni de progres...
Aici nu se pomene§te nimic despre relatiile sociale interne careau pricinuit slabiciunea Romei §i care au fost aratate 'Inca de acela§iGuizot in primul sau articol, »Essais sur l'histoire de France», §i nicidespre formele de comunitate carora i§i datorau forta lor barbariigermani din epoca caderii Imperiului roman de apus. Cerni§evski anitat pint §i celebrele cuvinte ale lui Pliniu: latifundia perdidere Italiam(latifundiile au dus de ripa Italia), citate chiar de el in alt loc. In a sa»formula a progresuluii, cum a inceput ea sa fie numita ulterior, nu
1
e loc pentru relatiile interne din tara respectiva. Totul se reduce ladezvoltarea spiritualt. Cerni§evski declara In mod categoric ca progresulare la bazt dezvoltarea spirituala §i et olatura sa fundamentala o consti-tuie tocmai dezvoltarea §tiintelor e. Lui nici prin cap nu-i trece cassuccesele §i dezvoltarea §tiintelore pot depinde de relatiile sociale, careIn unele cazuri favorizeaza aceste succese §i aceastt dezvoltare, iar inalte cazuri le impiedica. Relatiile sociale sint infiiti§ate de el ca simpleefecte ale raspindirii unor anumite idei. Ciici iata ce citim acum: (seelaboreaza §tiinta istoriei; ca urmare, se micloreaza num&rul concep-tiilor false care impiedica pe oameni sa-§i organizeze cum trebuie viatalor social& ; §i in felul accsta ea e mai bine organizata ca in trecuti.Aceasta nu seaman& citu§i de putin cu coca ce afirma autorul nostruin articolul sau despre cartea lui Roscher. Din spusele lui reielea, In
* Op. cit., p. 44."sociali§tii utopiiti. Nota red._
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI G. V. PLEHANOV 619
afar. de aceasta, ci. e peste putinä, ba chiar ridicol, sä-ijudecipetati ca pe nilte Icolari: si. spui despre cutare ca, neavind cunoltintein cutare domeniu, 5i-a format o conceptie gre§it.. Mai reielea totodataca ceea ce import. aici nu e cantitatea de cunoltinte pe care le posed.respectivul om de 5tiinta, ci interesele grupului pe care-I reprezinta.Reieiea, intr-un cuvint, ci. conceptiile sociale sint determinate de inte-resele sociale, iar gindirea social. de viata social.. Acum, dimpotriva,reiese ci. viata social., este determinatil de gindirea social. 5i ca, daciorinduirea social. are unele deficiente, ele sint provocate de faptulcii societatea, asemenea unui §colar, a inviltat putin sau prost 5i dinaceasta cauz. 5i-a format conceptii gre§ite. Cu greu s-ar putea imaginao contradictie mai uluitoare...
[170] Conceptia lui Herzen despre atitudinea Rusiei fat. de «lumeaveche s-a format sub influenta puternic. a slavofililor 5i era eronat..Dar poti ajunge la o conceptie eronata 5i atunci cind urmezi o meted.,mai mult sau mai putin just., dup. cum poti ajunge Ia o conceptiejustii folosind o metoda, mai mult sau mai putin gre§itil. De aceea neputem intreba ce legaturii, exist. intre aceasta metoda, cu ajutorul careiali-a elaborat Herzen conceptia sa eronat., 5i metoda care 1-a dus peCernilevski la dezaprobarea 5i la ridiculizarea, pe deplin meritatii, aacestei conceptii...
Capitolul al cincileaCERNISEVSKI 51 MARX
[188-190] Ni s-ar putea aminti faptul ci., potrivit unei observatiiMatte de noi, recenziile lui Cernilevski pe care le-am analizat pini. acumau aparut dup. ce conceptiile istorice ale lui Marx 5i Engels se inchega-
intr-un tot armonios. Noi n-am uitat acest lucru, dar credem ca oasemenea chestiune nu poate fi solutionath aici prin simple confruntaricronologice. Principalele opere ale lui Lassalle au aparut 5i ele tot dup.,ce conceptiile istorice ale lui Marx 5i Engels capiltaseri o form. inche-gat. ; dar, prin continutul lor ideologic, apartin 5i ele tot epocii de trecerede la idealismul istoric la materialismul istoric. Ceea ce intereseazziaici nu e data aparitiei cutarei opere, ci care era continutul ei...
Nu ne vom apnea acum si. repetam ci. Cerni§evskia fost Inca departe de a rupe cu idealismul 5i ci. conceptialui despre evolutia viitoare a societatii era cu desavirlireidealist.. Ii rug.rn doar pe cititorii noltri si. observe caidealismul sau istoric I-a determinat pe Cernilevskiacorde, in rationamentele sale asupra viitorului, primulloc oamenilor oinaintati» int el ect ualilo r, cumspunem noi astazi , care trebuie sit raspindeasca inmase adevdrul social in sfirlit descoperit. El acord. maseirolul de simpli soldati ai unei armate care marpluiefte \N.B.inainte. Firefte, nici unui materialist cu judecat. nu-ivatrece prin minte si. afirme cii omul mijlociu, oomul derind », numai pentru ca este om de rind, adic. awndin masa*, 5tie tot atit cit Un aintelectual mipociu.
sera
I
sti
620 V. I. LENIN
N.B.
N.B.
El stie, bineinteles, mai putin. Dar aici nu este vorba decunostintele oomului de rind*, ci de faptele liii. Iar fapteleoamenilor nu sint determinate in fiecare caz de cunostin-tele lor, ci sint intotdeauna determinate nu numaide cunostintele lor, dar i mai cu seam& de situatialor, pe care cunostintele proprii nu lac decit s-o inter-preteze si s&-i dea un sens. Aici e cazul s& reamintim iardsiteza fundamental& a materialismului in general si a con-ceptiei materialiste a istoriei in special: nu constiintadetermin& existenta, ci existenta determind constiinta.oConItiinta* omului care face parte din ointelectualitate*este mai dezvoltati decit constiinta omului din onaas&*.Dar *existenta* sa ii indica omului din mash un modde acOune mult mai precis decit acela pe care-1 indic&intelectualului situatia sa socialfi. lath de ce conceptiamaterialist& a istoriei nu ne permite sä vorbim decit intr-unanumit sens, extrem de limitat, de o stare fnapoiat& aomului din *masii* faci de cel provenit din intelectualitate:dac& intr-un anumit sens *omul de rind* este, fitr& doar
poate, mai inapoiat decit fintelectualula, in alt sensel este categoric mai inaintat decit acesta...
Ceea ce in conceptiile istorice ale lui Cernisevski constituia o defi-cient& provocat& de insuficienta elabor&rii materialismului feuer-bachian a devenit ulterior baza subiectivismului nostru, care n-are nimiccomun cu materialismul 1i care s-a ridicat cu hotirire impotrivaluinunumai in domeniul istoriei, ci i in acela alfilozofiei. Subiectivistii s-auintitulat cu emfaz& continuatorii celor mai bune traditii ale deceniuluial 7-lea. In realitate ei n-au continuat decit pLrtile slabe ale conceptieidespre lume caracteristice acestei epoci...
Capitolul al laseleaULTIMELE SCRIERI ISTORICE ALE LUI CERIII*EVSKI
[199] Cernisevski contest& pe de-a-ntregul vala-bilitatea acestei teorii*. Exprimind un punct devedere idealist asupra evolutiei istorice, el continuas& se considere materialist consecvent. El greseste.Dar grevala lui ii are originea intr-una din prin-cipalele deficiente ale sistemului materialist al luiFeuerbach. Asa cum foarte bine a remarcat Marx,«Feuerbach vede obiecte sensibile realmente de-osebite de obiectele gindite, dar activitatea omc-
a idealismului. biota red.
§i
OBSERVATII PE MARGINEA CARTH LUI G. V. PLEHANOV 521
neascit el nu o ia ca activitate obi e c tiv it. Deaceea, in #Esenta crestinismului», el consider& caactivitate autentic omeneasca numai activitatea teo-retica o*... Asemenea dascalului situ, Cernisevski
i§i concentreaza si el atentia, aproape exclusiv, asupra
activitatii uteoretice* a omenirii, si tocmai dato-rita acestui fapt dezvoltarea intelectuala devine,in ochii lui, cauza cea mai profundi a miscariiistorice...
Aceeasi deli-cient6, prezintA
cartea liiiPlehanov
despre Cerni-\ sevski
[205] Cernisevski ajunge la concluzia ca in istorie orice viciu atragedupa sine sanctiunea meritata. In realitate insa, faptele istorice cunos-cute de noi nu ne dau nici un temei sa ajungem la aceasta parere, hn-bucuratoare poate, dar in orice caz naiva. Pe noi nu ne poate interesadecit chestiunea: cum a putut autorul nostru sit ajunga la o asemeneaparere? Dar la aceasta chestiune nu se poate rispunde decit printr-otrimitere la epoca in care a trait Cernisevski. A fost o epoca de avintsocial, in care exista, s-ar putea spune, necesitatea morala a unor ase-menea conceptii, menite sa intareasca credinta in inevitabila infringerea raului...
SECTIUNEA A TREIACONCEPTIILE LITERARE ALE LUI N.G. CERNMVSKI
Capitolul IntliIMPORTANTA LITERATURII SI A ARTEI
[221] Conceptia despre arta priviti ca un j o c, completata cuconceptia despre joc ca 40 copilarie a munch*, anima o lumina cit sepoate de clara asupra esentei si istoriei artei. Aceastä conceptie a permis,pentru prima ma, ca ele sa fie tratate dintr-un punct de vedere mate-rialist. tim ca, inca de la inceputul activitatii sale literare, Cernisev-ski a facut o incercare, intr-un anumit sens cit se poate de reusita, dea aplica filozofia materialist& a lui Feuerbach la esteticit. Acestei incer-cari consacrat o lucrare aparte", a§a ci ne vom multumi sa aratimaici doar ca, desi in felul sin aceasta incercare a fost extrem de reusita,in ea s-a reflectat, ca si in conceptiile istorice ale lui Cernisevski, prin-cipala deficient& a filozofiei lui Feuerbach: insuficienta elaborare alaturii ei istorice, sau, mai precis, a celei dialectice. i numai faptul caaceasta latura a filozofiei pe care si-o insusise era insuficient elaborataa facut ca Cernisevski sit nu acorde atentia cuvenita importantei pecare o are notiunea de joc pentru o explicare materialist& a artei...
* Vezi tezele lui Marx despre Feuerbaoh, soriee Ind. din primivara anului** Vezi, In oulegerea oIn douizeoi de anis, artioolul sTeoria estetieL a lui Cerntlevskit,
35 Lenin Opere complete. vol. 20
1845.
5j,
)
522 V. I. LENIN
Capitolul al do ileaBELINSKI, CERNISEVSKI, PISARENT
[236] eNumai realitatea ii produce omului o adevliratadesfatare; numai dorintele care au la baz& realitatea pre-
N.B. zintE o important& serioasa ; nu te poti actepta la reali-zarea cu succes decit a sperantelor care sint trezite derealitate ci a actiunilor care sint savircite cu ajutorulfortelor ci imprejurarilor pe care le ofera ea**.
Aceasta era Ilona conceptie despre arealitatee. Aratind ca ea esterezultatul elaborarii, de catre ginditorii moderni, a aluziilor obscureale filozofiei transcendentale, Cernicevski avea in vedere pe Feuerbach.
el a expus cit se poate de exact conceptia lui Feuerbach despre realitate.Feuerbach sustinea ca senzorialitatea sau realitatea este identica enadevarul, cu alte cuvinte ca obiectul este redat in adevarata lui semni-ficatie numai de catre senzatii. Filozofia speculativa considera ca repre-zentErile despre obiecte, bazate numai pe experienta senzoriala, sincorespund naturii reale a obiectelor i trebuie sa fie verificate cu aju-torul ratiunii pure, adica al ratiunii care nu are la baza, experienta sen-zoriali. Feuerbach s-a ridicat cu hotarire impotriva acestei conceptiiidealiste. El sustinea ca reprezentarile despre obiecte, care au la bazaexperienta noastra, senzoriall, corespund intru totul naturii acestorobiecte. Din pacate insa, fantezia noastra denatureaza adeseori acestereprezentari, care yin astf el in contrazicere cu experienta noastra sen-zoriali. Filozofia trebuie sa indeparteze din reprezentarile noastreelementul fantastic care le denatureaza; ea trebuie sa le pun& de acordcu experienta senzoriala. Ea trebuie sii Intoarca omenirea la intuireanedeformat& de fantezie a obiectelor reale, care a predominat in Greciaantia. i, pe masur& ce trece la o asemenea intuire, omenirea se intoarcespre sine insaci, intrucit oamenii care se supun unor fictiuni nu pot fiei iricici decit nicte fiinte fantastice, iar nu reale. Dupa Feuerbach,esenta omului o constituie senzorialitatea, adica realitatea, ci nu fie-tiunea sau abstractia...
Sotial-De-mokrat"
nr. 1, p. 143
[242-243] tCind intram intr-o societate,vedem In jurul nostru oameni in uniforma, ci fir%uniform& ; acecti oameni an o iniltime de cincipicioare ci jumatate sau case, iar unii ci mai mult;unii ii lasE, iar altii ici rad parul de pe obraz,mustatile ci barba ; i noi ne inchipuim cii avemIn fata noastri nicte birbati. Dar aceasta este oeroare totala, o iluzie optica, o halucinatie i nimicmai mult. Daca sin capata obiceiul de a participain mod independent la treburile cetatenecti, &A'nu capata sentimente de cetatean, copilul de genmasculin, crescind, devine o fiinta de gen masculinde virsti mijlocie, apoi de virsta inaintata, darnu devine barbat sau, in orice caz, nu devine un
N.G. Cerul§eveki. Opera, vol. II, p. 206.
(3}18E1VAtII PE MARGINEA CARTII LUI G. V. PLEHANOV 62g
birbat cu caracter nobila*. Lipsa de nobletegi de barbatie e mai izbitoare la persoanele umane
instruite decit la cele ignorante, pentru cii uneipersoane umane i instruite ii place so, discutesubiecte importante. 0 asemenea persoana vor-begte cu insufletire i elocventi, dar numai atitatimp cit nu se pune problema trecerii de la vorbi,la fapti. sAtita timp oft nu este vorba de fapte,ci numai de nevoia de omori timpul, de ajiumple cu vorbe i visuri capul trindav sau inimapustie, eroul este foarte bitiios ; dar cind se puneproblema si exprime sincer gi exact nizuintele
sentimentele, cei mai multi dintre eroi incep siigoviie i simt ci li se impleticegte limba in guri.Cei mai curajogi, putini la numar, reugesc cu chiucu vai adune fortele gi sii gingiveasca citeceva care ne di, o idee destul de vagi de ceea cegindesc ei. Iar daci-i trece cuiva prin minte ca,luind drept bune dorintele lor, si le spuni: dv.doriti cutare gi cutare lucru: foarte bine ; trecetila actiune i noi o sa vii sprijinim, la o asemeneareplici, jumitate din acegti vajnici eroi leinii, iarceilali incep sli vi, reprogeze pe un ton foartegrosolan ci. i-ati pus intr-o situatie neplacuti,incep si spuni ci nu se agteptau la astfel de pro-puneri din partea dv., cii i-au pierdut completcapul, nu pot sit priceapi nimic, se mini cum de lecereti un faspuns atit de prompt, gi pe ling& aceastaei sint oameni cinstiti, gi nu numai cinstiti, dargi foarte pagnici, gi nu vor si vi expund, lanepliceri i, in general, nu poti faci grijipentru tot ce vorbegti cind n-ai ce face gi cii cel maibun lucru este a nu te apuci de nimic, pentru citotul educe griji i nepticeri, gi cii deocamdati nupoate Si iasi nimic bun, pentru ci, dupi, cum s-a maispus, ei nu s-au agteptat in nici un caz etc. etc. ***.
Portretul, putem spune, este zugrivit de omini de maestru. Dar maestrul care 1-a zugfivitnu era critic, ci publicist...
[246-247] E clar, gi fin explicatie, ci orice concluzieteoretici in legituri cu capacitatea unei anumite clasesau pituri sociale de a infiptui o anumiti actiune prac-tici necesiti intotdeauna, pin& la un anumit grad, o verifcare prin experienti, i ca de aceea ea poate fi considerativalabili apriori numai in anumite limite, mai mult sau
Sotial-De-mokrat" nr. 1,
p. 144 ocaracterizareven ino ash', si
exactl, a libera-lismului rus"220
N.B.
mai putin largi. Aga, de pildi, se putea prezice, fir& teama
Opere, vol. I, p. 97-98.Op. cit., p. 90-91.
35*
xN.B.
a-gi
gi
sa-gi
sa-ti
si
i-
624 Ni. t. LENIN
N.B.
N.B.
de a fi contrazis, ci nici cea mai cultivata parte a nobi-limii nu va consimti Ali sacrifice interesele in folosultaranilor. 0 asemenea prezieere nu avea nevoie de niciun fel de verificare practica. Dar cind era vorba sa sestabileasca in ce masura este capabila nobilimea cultaO. fad, concesii tivanilor in pr opriul ei interes,nimeni nu putea sit sputa dinainte cu toatit certitudineaca ea va actiona in cutare directie, ca nu va depa§i cutarelimita. In aceasta privinta se putea intotdeauna presupuneca, in anumite imprejurari, ea va depa§i intrucitva aceastit
ca içi va da mai bine seama care sint propriile eiinterese. Un practician cum este, in cazul care ne inte-reseaza aici, Cerniievski nu numai ca putea, dar§i trebuia sa convinga pe nobili ca propriile lor interesele impun sa facit anumite concesii taranilor care urmeaza,sit fie eliberati. In felul acesta, ceea ce in articolul lui puteasa, parit a fi o contradictie cerinta ca nilte oameni aciror incapacitate de a f i hotariti §i rationali este recu-noscuta 1i explicata ca un produs necesar al imprejurarilorsit faca un pas rational §i hotarit nu continea in ea,de f apt, nimic contradictoriu. Asemenea contradictiiaparente se pot gasi §i in practica politica a unor oamenicare se situeaza pe terenul solid al interpretarii materia-liste a istoriei. Aici trebuie sa facem insa o rezervi extremde importanta. Atunci cind un materialist pune in prac-tick cu o anumita, prudentii, concluziile sale teoretice, elpoate, oricum, sit garanteze ca in aceste concluzii ale luiexistã un element de veridicitate absolut indiscutabila.*i aceasta pentru ca, atunci cind declara ea ototul estein functie de imprejurari a, el 1tie din ce directie anumetrebuie a§teptata aparitia noilor imprejurari care modificavointa oamenilor in sensul dorit de el ; §tie foarte bine ca,in ultima analiza, aparitia acestor noi imprejurari trebuiea§teptatit din partea aeconomiei* §i ca, cu cit analizaMelia de el vietiisocial-economice a societatii e mai justa,cu atit mai veridica este prezicerea lui cu urivire la dezvol-tarea viitoare a societatii. Nu acelaii lucru se intimplacu idealistul, care nutre§te convingerea ca tideile guver-neaza lumens. Dacit 4ideiles reprezinta cauza cea maiprofunda a mi§carii sociale, atunci imprejurarile de caredepinde dezvoltarea pe mai departe a societatii se rapor-teaza, in primul rind, la activitatea coNtienta a oamenilor,iar posibilitatea de a influenta in mod practic aceastaactivitate este in functie de capacitatea, mai mare sau
limita,
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI G. V. PLEHANOV 625
mai mica, a oamenilor de a gindi logic si de a-si insusinoile adevaruri descoperite de filozofie sau de stiinta. Daraceastri capacitate este dependenta, ea insiisi, de impreju-rani. In felul acesta, idealistul care a recunoscut adevarulmaterialist potrivit caruia caracterul si, impreuna cu el,fireste, si conceptiile omului depind de imprejurari nime-reste intr-un cerc vicios: conceptiile depind de imprejurari,iar imprejurarile de conceptii. In teorie, gindirea oilumi-nistuluio n-a putut iesi niciodata, din acest cerc vicios.In practica insA, aceasta contradictie a fost, de obicei,solutionath printr-un apel stiruitor catre toti oameniicu judecata, indiferent de imprejurarile in care traiauei si actionau. Cele spuse aici ar putea sa pail o digresiuneinutila §i, ca atare, plicticoasa. In realitate insit, aceastadigresiune ne era necesara. Ea ne va ajuta sa intelegem
caracterul criticii publicistice din deceniul al 7-lea. 1 N.B.
[253-234] N. Uspenski Ina s-a exwimat uneori si mai precis. lata,de pilda, ce scrie el: «De la taranii de astazi, care au fost pina nu demultvictime ale situatiei lor de iobagi, n-avem ce astepta: doar n-o sii, invieei!... Atrofia nu va fi poate niciodata, vindecata de medicinii, pentru co,aceasta boala are la, baza o leziune organic a...**. Pentru ooameniideceniului al 8-lea* era extrem de greu sit accepte acest punct de vedere.Prin aceasta se si explica, in primul rind, atitudinea nefavorabila acriticii din acea epoca. fata de N.V. Uspenski.
Cititorii nostri ne vor pune, poate, intrebarea: darluiCernisevski, care, dupa, cit se pare, considera pe atunciposibila o larga miscare in rindurile poporului nemultumit N.B.de conditiile in care a fost desfiintata iobagia, ii va fiusor sa se impace cu parerea, atit de descurajanti, a luiN.V. Uspenski despre otaranii de astizi*? La aceastaintrebare ii vom raspunde ca lui Cernisevski i-ar veni,fireste, destul de greu sa se declare de acord fara rezervecu N.V. Uspenski. *i realitatea e di nu s-a declarat deacord cu el fara rezerve. .... Luati omul cel mai de rind,cel mai sters, cel mai slab de caracter, cel mai banal:oricit de apatica si de meschina i-ar fi viata, exist& in eamomente care au cu totul alta infatisare, momente de N.B.eforturi energice, de hotiriri indraznete. Acelasi lucruvedem ca se petrece si in istoria fiecarui popoe"...
N.V. Uspeneki. Opere, vol. II, 1883, p. 202.
" N.G. Cernlgeveld. ()pore, vol. VIII, p. 357,
N.B.
626 V. I. LENIN
[262] Pisarev avea un mare talent publicistic. Dar, oricit de marisatisfactii ar oferi cititorului neprevenit stalucirea literarrt a articolelorlui, trebuie totusi s recunoastem Ca pisarevismulo a fost un fel deidealism al i1uminiti1ori, nostri impins pia, la absurd...
[266] Citeva din articolele sociologice ale lui Mibailovskiau fost traduse acum in limba franceza i, dad nu ne inselam,si in limba germana,. Ele n-au avut un risunet pe scar& europeani
totul arati c'it nu vor inregistra vreodata un succes prea mare.E foarte posibil ins& ca ele sit se invredniceasca de laudele cutitiruisau cutrtrui ginditor european care, din ufa fati de marxism, seintorc oinapoi la Kant 1*. Contrar prtrerii exprimate de un istoricliterar modern de la noi, in aceste laude nu poate fi nimic magu-litor. Dar este cu totul demra de remarcat aceastit ironie a isto-riei, care din ceea ce a fost cindva o nevinovan, eroare teoreticit
N.B. a unui utopism mai mult sau mai putin progresist face o armiteoretici a reactiunit.
si
casERATATII n MARGINEA CAUL/ LUI G. V. PLEHANOV 527
PARTEA A DOUA
CONCEPTIILE POLITICE SI ECONOMICEALE LUI N.G. CERNMVSKI
SECTIUNEA YNTYI
CONCEPTIILE POLITICE ALE LUI N.G. CERNISEVSKI
Capitolul IntliSOCIALISMUL UTOPIC
[281-282] In incheiere, Cernisevski vorbeste de ideile N.B.refonnatoare: (Nom vedea in curind ca ele au inceput sa semanifeste in forme mai rationale si sa ajunga pita lapentru care ele nu mai constituie o distractie entuziasta,ci o necesitate proprie, iar atunci cind clasa cu care saint-
simonistii voiau sa joace o comedie de marionete va incepesit se ocupe in mod rational de propria ei bunastare, atunci,desigur, Ii va fi mai usor acestei clase traiul pe pamint decitacum**. Aceasta remarca este deosebit de importanta. Eaaratii ca, in rationamente1e sale asupra viitorului socialismuluivest-european, Cernisevski s-a apropiat foarte mult de teorialuptei de clasa. Dar noi stim ce rol a jucat aceasta teorie inconceptiile lui istorice. Ea 1-a ajutat uneori sa dea o explicatiefoarte reusita unor f enomene istorice izo-1 a t e; dar el o privea mai degrabil ca o piedica extrem deimportanta In calea progresului decit ca o conditie necesarain societatea impartita in clase...
Starea de Inapoiere a oomului de rind* din Europa se explica,dupa dinsul, prin faptul cii anumite cunostinte stiintifice n-auajuns Inca sa patrunda, in popor. Cind aceste cunostinte vorajunge pia, la el, cind *oamenii simplio vor cunoaste conceptiilef ilozof ice ocorespunzatoare necesitatilor ler*, atunci nu va maitrece mult pina, ce noile principii vor triumfa in viata social& aOccidentului**. Cernisevski nu-si pune intrebarea dm& exist& inviata asta fenomene care sa constituie o garantie obiectiva cal,
fn cele din urma, noile idei filozofice vor ajunge intr-adevarpina la toamenii simpli*. El nu simte nevoia unei a s e -
N.G. Cernl§evski. Open, vol. VI, p. 150.Op. cit., p. 205-206.
N.B.
N.B.
"
nocurnil
A28 V. 1. LENIN
menea garantii, intrucit insasi natura acestor principii, ca sinatura omului, reprezinta in ochii OA o garantie absolut sufi-cienta a triumfului noilor principii...
prea de tot !
Capitolul al doileaSOCIALISMUL UTOPIC
(Continuare)[289] In problema socialismului, ca si in toate
celelalte probleme de ordin general ale dezvoltiriiistorice, Cernisevski are un punct de vedere i d e a-I i s t. *i aceast& pozitie idealist& fats de cele maiimportante fenomene istorice este caracteristic& pentrusocialismul din toate Wile in perioada lui de dezvol-tare utopia. Aceastii trisatur& a socialismului utopicprezint& o important& atit de mare, incit este necesar
Is& ne oprim asupra ei, far& a ne teme de unele repetari,cu totul posibile in cazul nostru...
Capitolul al treileaPLANUL
stPROPRIU" AL LUI CERNISEVSKI
PROBLEMA OBSTII TARANESTI
[313] oSfi presupunem spune el, recurgind la metoda sa prefe-rata de a explica prin oparabole lo , sit presupunem el am fost inte-resat sit iau masuri pentru pistrarea proviziilor din care se pregatestemasa d-tale. Este de la sine inteles ca, dm& m-am ingrijit de acestlucru pentru ca tineam la d-ta, rivna mea s-a bazat pe presupunereaea proviziile iti apartin d-tale si ca masa care se prepara din ele este igie-nica si convenabil& pentru d-ta. Inchipuie-ti ins& care sint sentimentelemele cind aflu c& proviziile nu-ti apartin eft* de putin d-tale si ca pentrufiecare masa, preparata din ele ti se iau bani care nu numai c& depasesecostul ei real, dar ca, in general, plitind acesti bani, d-ta rimii extremde strimtorat. Ce ginduri imi trec prin minte cind fac aceste descopeririatit de ciudate?... Cit de prost am fost ca. in-am ocupat atita de o treab&care nu-si avea asigurate conditiile necesare pentru ea ea sii, fie utili 1Cine altul decit un prost poate sa. militeze pentru mentinerea proprie-tatii in anumite miini far& sa se fi convins in prealabil ci aceasta proprie-tate va ajunge in aceste miini, si va ajunge in conditii avantajoase?...Mai bine ma lipsesc de toate aceste provizii, care fac numai rau ornaluila care tinl Duca-se la naiba toati treaba asta, care nu face decit sa teruineze I Pirere de rail pentru d-ta, rusine pentru prostia mea WEsentimentele pe care le income'.
[316-316] Trebuie sa-i recunoastem lui Cernisevski meritul ci,Inca de la inceputul activitatii sale publicistice, el a dovedit, in rationa-mentele sale asupra obstii, incomparabil mai multa profunzime de
Opere, vol. IV, p. 307.
OBSERVATII PE MARGINEA CARTH LUI G. V. PLEHANOV 629
gindire decit numerosi «socialisti chiar dintre cei de la jumatateaultimului deceniu al secolului trecut, cind s-ar parea ca numai un orbputea sa nu vada cum faimoasele noastre «temelii seculare* piriie dintoate incheieturile. Inca in aprilie 1857, el scria: dar onu putem ascundefat& de noi insine faptul ca Rusia, care pin& acum a participat in slab&masura la miscarea economica, este atrasa cu repeziciune in aceastamiscare, iar viata noastra, care pin& acum a rämas aproape strain& deinfluenta legilor economice care ii dovedesc forta numai in conditiileintensificarii activitatii economice l comerciale, incepe sä se subordo-neze repede fortei acestor legi. In curind vom fi, probabil, atrasinoi in sfera de actiune nelimitata a legii concurentei**...
Desigur cii tehnicienilor europeni care yin intr-o tara asiatica incare e demult cunoscuta tehnica podurilor suspendate le este mai usorsii convinga pe un mandarin el podurile suspendate moderne nu sinto nascocire far& rost. Dar atita tot. Cu toate podurile ei suspendate,o tar& asiatica va amine totusi o tar& inapoiata, iar Europa ii vafi totusi invatator. Tot asa i cu obstea rug. Ea va usura, poate,opera de dezvoltare a tarii noastre, dar principalul impuls pentruaceasta dezvoltare ne va veni tot din Apus, si nu noi sintem aceiacarora le este }Ibiza sa innoiasca omenirea, fie chiar i cu ajutorul
Capitolul al patruloaSOCIALISMUL I POLITICA
[318 319] aPrincipalele deziderate i nazuinte aleliberalilor si democratilor difer& radical unele de altele.Democratii urmaresc desfiintarea, pe cit e cu putinta,a dominatiei claselor superioare asupra celor inferioarein viata de stat; pe de o parte, ei cauta sa micsorezeputerea l bogatia paturilor de sus, iar pe de alta partesa acorde mai multa greutate paturilor de jos si sa lesporeasc& bunastarea. Pe ce cale trebuie modificate, inacest sens, legile i sprijinita noua organizare social& e ochestiune prea putin important& pentru ei. Liberalii,dimpotriva, nu consimt cu nici un chip sa acorde prepon-derent& in societate paturilor de jos, intrucit acestepaturi, din pricina inculturii i saraciei lor, manifest& ototal& indiferenta fata de probleme care intereseazaIn cel mai inalt grad partidul liberal, si anume fata delibertatea cuvintului si de regimul constitutional. Pentruun democrat, Siberia noastri, in care oamenii simpli Comp.
ft-Mese in bunastare, este cu mult superioara Angliei, Sotial-in care majoritatea poporului indura o saricie cumplita. Demokrat"Dintre toate institutiile politice, democratul manifest&o uri neimpacata fat& de una singura: fat& de aristo- nr. 1,cratie ; liberalul consider& aproape intotdeauna ca numaiatunci cind va atinge un anumit grad de aristocratism
Opere, vol. III, p. 185.
rucis,
ci
obctii...
V. I. LENIN
va putea societatea s& treac . la un regim liberal. Deaceea liberalii nutresc de obicei o aversiune de moarte
p. 124 fat& de democrati si afinna ca democratia duce la despo-tism §i este funesta pentru libertate**...
Mai departe, Cerni§evski explica, aceasta idee a sa en ajutorul unorargumente care nu fac decit sa ne intareasca si mai mult presupunereanoastra ci prin democrati el subintelege pe sociali§ti. El spune: ePeplan teoretic, liberalismul poate sL arate destul de atragator pentrn Unom pe care o soarta fericita 1-a ferit de lipsuri materiale, cad libertateae un lucru cit se poate de placut. Dar liberalismul di libertatii un sensfoarte ingust si pur formal. Pentru el libertatea consta in drepturiabstracte, in permisiuni pe hirtie, in lipsa de interdictii juridi ce. El nuvrea sa inteleaga ca permisiunea juridic& are valoare pentru un om numaiin cazul cind dispune de mijloacele materiale necesare pentru a se foloside ea***...
N.B.
[329-342] In cronica politica a revistei eSovre-mennik* nr. 6 din 1859, Cernisevski, dup.& ce arata ca inGermania se intensifica miscarea care cere interventiaUniunii Germane in favoarea Austriei, face urmatoarearemarcil: n-am avut in vedere pe oamenii simpli, citocmai clasele in rindurile carora se formeaza opiniapublica, care se indeletnicesc cu activitatea politica, citescziarele si exereita o influent& asupra mersului treburilor,
aceasta multime care pretutindeni serveste dreptjucarie egoismului interesat si intrigii****.
e0amenii simpli a nu citesc ziarele, nu se ocup& cutreburile politice si nu exercita vreo influent& asupramersului lor. Asa stau lucrurile in momentul de fata,cind con§tiinta lor este Inca cufundati intr-un somn adinc.Dar cind ea se va de§tepta sub influenta detasamentuluide avangarda al armatei istorice active, formate dinaoamenii cei mai bunie, care si-au insusit concluziile
Iitiintei moderne, eoamenii simpli* vor intelege ca sarcinalor este de a transforma in mod radical societatea si vorporni la infaptuirea acestei opere de transformare, carenu are o legatura direeta cu problemele legate de forma deorinduire politica. Aceasta era conceptia predominant& alui Cernisevski, care apare in cea mai mare parte dinnumeroasele lui cronici politice****. Mica uneori aceast&conceptie, in esenta idealistli, asupra politicii face boounei alte conceptii, care reprezinta, ca O. zicem asa,un germen de interpretare materialista, atunci este vorbadoar de o exceptie de felul celor pe care le-am intilnit
* Opero, vol. IV, p. 156 157." Op. eit, p. 157.
Opere, vol. V, p. 249.**** Meets eroniei eohivaleazi, ea bogatie de material, ea eel putin doui volume din
operele eale complete.
530
**
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI G. V. PLEHANOV 631
cind am analizat conceptiile istorice ale lui Cerni§evski:v& amintiti ca in aceste conceptii, care in esenta sint totidealiste, am intilnit germeni de conceptie materialist&a istoriei. SI explicam acum, prin della exemple, ce carac-ter au trebuit sä capete cronicile politice ale lui Cerni-§evski sub influenta conceptiei sale de buil., ariitat& denoi mai inainte, asupra raportului dintre politic& §i sarci-nile fundamentale lale clasei muncitoare...l I? I
Preocupat de deos-ebirea teoreticli dintre conceptia materia- Vconceptia idealista a istoriei, Plehanov a sdipat din
vedere deosebirea de:elasd dintre un liberal§i un democrat. A
...Asemenea argumente, care duceau la con-cluzia c& guvernul despotic austriac procedeazacit se poate de just, erau de natura sa uimeasca,§i au uimit chiar, pe foarte multi dintre cititoriilui 4Sovremenniks. Ele an creat impresia ca auto-rul lor manifest& nu atit indiferenta fat& de pro-blemele libertatii politice, cit simpatii fati§e fat&de obscuranti§ti. Adversarii sii 1-au acuzat nu odata pe Cerni§evski de asemenea simpatii. Ref erin-du-se tocmai la asemenea acuzatii, el face, la sfir-§itul unei cronici politice din martie 1862, aceastarecunoa§tere ironica: j«nu exist& pentru noi dis-tractie mai placut& decit liberalismul, §i aceastane ispite§te sa cautrim ni§te liberali pentru a nedistra pe socoteala lore. In realitate insa, el nu§1-a scris cronicile sale, pline de paradoxuri,pentru a se distra e pe socoteala liberalilor §i nicipentru a apära guvernele despotice. La baza acestorcronici sta ideea ca, atita timp cit vor exista actua-lele relatii sociale, lucrurile nici nu pot mergealtfel §i ca cine vrea ca ele sa mearga altfel trebuies&-§i indrepte eforturile in directia transformariiradicale a relatiilor sociale. A proceda altfel in-seamn& doar a-ti pierde vremea de pomana. Libe-ralii au provocat ironiile lui Cerni§evski tocmai prinfaptul c& preconizau paliative acolo unde era nevoiede un tratament radical*.
N.B.N.B.
N.B.
Comp. So-tial-Demo-krat" nr. 1,
p. 144schim-
bat !1221
* Arritind, In ale sale Studii de economie politiels, ca orindulrea eoonomiei existentlinu corespunde seerintelor unei teorii sinItoases, Cerntsevski lsi intrerupe pe aloouri expuneregea pentru a puns 1ntrebarea: ePoate ea mai rl.mlnu oare In piaioare un mod de viatit In cadrulcrania este posibili o asemenea neconcordantras (vezi, bunioarl, Opera, vol. VII, p. 513).Lao asemenea intrabare trebuiau pa eititori i cronicile lul politics, In special aeeleadin care reiesea eoncluria, rdeplasat , ca u dusmanii despotismului au droptate, al apEritorillui. 0 aseinenea conclude nu este pintru CernIsevski (tacit
adonciiuu argument in plus impotriva
Cm odului de via ,e 0W/5 tt pr 1ibstlii 14-414 IRMO tout luoru,
lisfa §i (1practic-politicrt si ki
s,i-i duct
'
532 V. I. LENIN
Comp. Sotial-Demokrat"
nr. 1, p. 144,tonul!
N.B.
N.B.
Al doilea exernplu. In luna aprilie a aceluiagian, cu prilejul conflictuhii dintre guvernul prusiansi Camera Deputatilor, Cernisevski face din nouimpresia ck ia parte absolutismului in lupta luiimpotriva liberalismului. Dupi cum arati el,degeaba s-au mirat liberalii c guvernul prusiannu le-a fäcut concesii de bunivoie, preferind säprovoace fiamintkri in intreaga taril prin dizol-varea Camerei. eNoi scria el socotim ckasa i trebuia sa procedeze guvernul prusian **.Aceastä afirmatie era si ea de naturk sii, uimeascape cititorul naiv si sk, i se park, o trädare a cauzeilibertktii. Dar este de la sine inteles c nici de dataasta autorul nostru nu s-a ridicat citusi de putinin apararea despotismului, ci a vrut numai si sefoloseasck de evenimentele din Prusia pentru acomunica cititorilor ski mai perspicaci o conceptiejusta asupra conditiei de cipetenie de care depinde,in ultimä analizA, deznodarnintul tuturor marilorciocniri sociale. Si iatä ce spune el in aceasta pri-vintk:
eDupl cum disputele dintre diferite state auloc la incept pe cale diplomatica, tot asa i luptade principii din interiorul unui stat se poartil lainceput prin mijloace de influentare a cetatenilor,attic& pe asa-zisa cale legalk. Dar asa cum o disputitintre diferite state atunci cind prezinta o oarecareimportantk duce, de regula,, la amenintari de räz-boi, tot asa se intimpl1 si in treburile interne aleunui stat atunci cind chestiunea este destul deimportanta...e.
Sub acest unghi de vedere privea el si cele cese petreceau pe atunci in Prusia. Trebuie si remar-cam a el lua apararea guvernului prusianaducea laude numai si numai pentru c acestaon actionat cum nu se poate mai bine in folosulprogresului nationab, risipind iluziile politice aleprusienilor naivi, care, nu se stie din ce motive,
inchipuiau c sistemul unei guvernari cu ade-varat constitutionale se va inscduna la ei de lasine, firk lupti impotriva vechii orinduiri. Si clack
el nu manifesta nici cea mai mica simpatie pentruliberalii prusieni i chiar se distra pe socotealalor, aceasta se explick prin faptul e. i ei, dupk.
Opera, vol. IX, p. 236.
§i Ii
101
2
[53g
CORA& as nem, A ICTIMI. 3Ale1198Pr1 : 111./ Tenon. BO 0 noonAwns's, a COOCTDOLTBO 0 !Animus, irs neon. ToTpemnosmarmiteonnevraninoe inane. noon sauna no ARTngecansa Alarm, se-runs rueful onapyirmaupfs sneer Ea n0.11 .1.t.117,RTS TUE&19030).111 cmyzAna, srpyirmor, cannon. a ranee
.000CTOJIMAXELI" He aerator% rrmers, E0 &REX X/110TCH D0213411-
venire Ann 11 ire axiom. skalds BS ins aors..Taes oarsAso rennin, cola eure ann. califs ins Comma A Bona ono
apogyArrem lora. 'slimier:. noun. ofpama Attersy cater nempageant &pais, Tocronnaro rs1 enemas !Taormina%
mot nano coaperennon nem forma apoefanomnew" normfro ins
uprroro OTE0D30011 ms sonponas o (tapas% nomanneczaro yerpog-crass Tunis Ours npeonumannig muss clepuumeacsaro, sore-
pull I obarmyanasefol in (poison:Floret ero raorooxemeilalal DO-Ifwittecuirs o601pizill ''). Eels room nom, DO C etlyRemanent..., unarms ea mamma users micro r
Iy, Xl.lasmemycz Lars Ohl OS9A110117. itarepirmarcfrmoesarq
Romani/. To aro eels Isms rermirmenie, conepmenno nomog000
foxy, es sofoptais mu DCTOPIL/XCL LTD warmth' ITropirmoczia%
eltillA01r6 geponnescuro: TRUMPlb Downers, Tro Erb MIAS DaTIX
Arms. rose rmearmcfriocuas DO C1300xy eyniermay, rose para.g lint warns mierepialrmunermaro unarm as immix). Bosonsme 'romps mull upnriparc Laing saparreps-mommina gain ups-tannin oomirrrmeTraz arena Nepasaurmexaro Doll galenistsnon Tro 'earners Irma condemner, y nem laws eaorsomeine canon rs unsnarl. suase.rm kagoltaro users-_,
Unplug Rani, Bs assert 1862 non' ors rs mons non-ermetanrs Manna. arguers as mops es gonna neennonNational Zeitune ao warm annum. noirmero Auvpie.National Zeitung pilau. aquae Annie As nonusers Au;MEI% renames omen, %roes, 0113 DO Maw Weans,u ninominal:mils Onus,. rms clay. Lipman) puppet/la
Amyl. cumin% neutpeon% paca ea 11.3 'oleic". gnawasescaory me 'query... aro puirsinuesie National Zeitnne. Ors
CO'OOMUl 7 V. cop. 249ars okapis. cocriamuori no otriery no 'manner Irk" juror
samara cot:puns Ira cossisail
ke "IP:4A-)
kfir".0 paging din carton lui G.V. Plehanov N.G. Cornlevskin, cu insemnfirile lui Y. 1, Lenin
Micprai
I
sera"
uuTs_soszoaus_u__Aocru,
3\0)
a r.......2mui_e_s_Ata,}voro ae dr Rena, se auto
s
0-711-v-4-
rit-"-VIIP/-
)
L.../
11 . ivAy3:
n,te
,/7"
filwa "
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI G. V. PLEHANOV 535
cum arata el pe buna dreptate, voiau sa-§i atinga
scophrile Vara o lupta hotarita impotriva adver-sarilor lor politici. Vorbind de deznodämintulposibil al conflictului dintre parlament §i guvern,el remarca cu multi putere de patrundere ca,«judecind dup.& starea de spirit ce domnelte inmomentul de fata in rindurile opiniei publice dinPrusia, trebuie sa presupunem ca adversarii actua-lului sistem se consider& prea slabi pentru a duceo lupta armata i sint gata sã se supuna la primaamenintare serioasa din partea guvernului ci varecurge la masuri militaree*. Ceea ce s-a 1i intimplat.Cerni§evski avea dreptate cind Ii manifesta dis-pretul fat& de liberaln prusieni. Ei voiau, intr-adevar, ca ordinea constitutionala O. se instaurezede la sine in Prusia. Ei nu numai ca nu au recursla actiuni hotarite §i nici nu li se putea face ovina din aceasta, hindeii in conditiile raportuluide forte de atunci asemenea actiuni erau imposi-bile , dar, din principiu au condamnat oriceidee a unor asemenea actiuni, adica au impiedicat,in masura in care depindea de ei, o schimbare araportului intro fortele sociale care sa le permitasa recurg& pe viitor la astf el de actiuni...
Spre deosebire de Lassa Ile, In comentariile N.B.sale pe marginea evenimentelor din Prusia el sedovede§te a fi un idealist ,rmult mai consecventdecit in numeroase alte articole ale sale cu continutpolitic sau istoric. Aceasta deoseb ire trebuie pus&§i ea, in intregime, pe seama *raportului dintrefortele sociale*. In Prusia, oricit de slab era capita-lismul prusac fatil de ceea ce reprezint& el inmomentul de fata, incepuse totuli o mi§caremun cit or ease& in sensul 'modern al cu-vintului; in Rusia insi abia incepuse sa se dezvolte adia mi§careami§carea raznocintilor, care in mod demo craticA
obifnuit este considerata ca o mi§care a int e-le c t u alit a ti
Cronicile politice ale lui Cernifevski erau destinate ecelormai buni oameni*, care trebuiau sä Itie ce invataturii anumetrebuie sil dea ei masei inapoiate. Opera ecelor mai buni oa-meni* se reducer', in sp ecial la propaganda,. Dar nu e x-clusiv la propaganda. In general vorbind, epoporul sim-plus nu figureazii pe scena politica. Si, tot in general vorbind,ceea ce- se petrece pe aceast& seen& atinge prea putin interesele
Opere, vol. IX, p. 241.
636 V. I. LENIN
N.B.
lui. Dar exista epoci exceptionale in decursul carora masapoporului se desteapta din obisnuita ei stare de letargie si faceincercari energice desi adeseori prea putin conitiente, in vedereaimbunatatirii soartei sale. In asemenea epoci exceptionale,activitatea «celor mai buni oameni* isi pierde, mai mult saumai putin, caracterul ei cu precadere pr o p a gandistic
N.B. If §i devine a git at oric a. Iata ce spune Cernisevski in
legatura cu aceste epoci:«Progresul istoric se desfa§oarit intet si destul de anevoios..., atit
de incet, incit, dad, ne vom limita la perioade extrem de scurte, oscila-rile produse in mersul ascendent al istoriei de catre factorii incidentalipot umbri in ochii nostri actiunea legii generale. Pentru a ne convingede caracterul lui stabil, e necesar sa observam mersul evenimentelorpe o perioada de timp mai indelungatii... Daca comparam starea insti-tutiilor sociale §i a legilor exist( nte in Franta in 17C0 cu a celor actuale,gasim ca, intre ele este o diferenta extrem de mare si numai in favoareaprezentului; si, totusi, aproape intreg acest secol si jumatate a fostfoarte greu si intunecat. Acelasi lucru se poate spune si despre Anglia.De unde vine insa aceasta deosebire? Ea a fost permanent pregatitade faptul ca cei mai buni oameni ai f iecarei generatii &eau ca in vremealor viata este grozav de grea; incetul cu incetul, macar uncle dintredezideratele lor putine la numar ajungeau sa fie intelese de socie-tate, iar apoi, odata si odata, peste multi ani, intr-o imprejurare
societatea incepea sa munceasca timp de o jumatate de an, un ansau cel mult trei-patru ani pentru infaptuirea macar a unora dintreputinele deziderate care au patruns in sinul ei datorita celor mai bunioameni. Aceastit munca n-a lost niciodata incununata de succes: zeluloamenilor se topea Inca de la jumatatea Incrului, se sleia forta societatii§i viata ei practica intra din nou intr-o lunga perioada de stagnare,iar oamenii cci mai buni, daca apucau sa vada aceasta opera pe care osugerasera, isi dadeau seania ca dezideratele lor sint departe de a fiinfaptuite §i aveau sa se plinga, ca si inainte, de greutatile vietii. Darin aceasta, scurta perioada de avint generos au fost refacute multe lucruri.
Munca de refacere s-a desfasurat, bineinteles, in mare graba si oameniinu mai aveau timp sa se gindeasca la eleganta noilor constructii care auramas neterminate, nu mai aveau cind sa se ocupe de respectarea unorsubtile cerinte de armonie arhitectonica intre partile noi §i cele vechiramase intacte, iar perioada de stagnare a preluat edificiul reconstruit,
asa cum era, cu o multime de mici inadvertente si uritenii...*Cronicile politice ale lui Cernisevski aveau toc-
mai scopul de a arata <celor mai buni oameni*ca vechiul edificin al actualei orinduiri sociale sedarapana tot mai mult §i ca este necesar caei 4a se apuce din nou de treaba, pe scant larga*.Si totul arata ca pe la sfirsitul primei perioade aactivitatii sale literare, adict inainte de deportareain Siberia, lui Cernisevski incepuse sa i se part
feri-citi,
I
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI G. V. PLEHANOV 637
ea societatea ii asculta cu atentie sporita parerile§1 se declare, intr-o niesura din ce in ce mai marede acord cu el. Cu alte cuvinte, incepuse sa cread&ca §i in istoria Rusiei se apropie unul dintre acelesalturi Enefacatoare care au loc rareori in istorie,dar care, in schtmb, dau un puternic impuls pro-cesului de dezvoltare sociala. In rindurile paturilorinaintate ale societatii ruse se observe, intr-adevar,o stare de avint moral, §i de acest avint moral afost cuprins §i Cernisevski. El, care altadataconsidera ce, e posibil §i necesar sä se explice guver-nului care ar fi propriile lui avantaje de pe urmaeliberarii teranilor, acum nici nu se mai gindeftesa i se adreseze in vrenn fel. Orice speranta inguvern e considerate, de el drept o autoamagirepericuloasa. In articolul sUn reformator rus 6( tSovremenniks, octombrie 1861), scris cu prile-jul aparitiei cartii lui M. Korf sViata conteluiSperanski*, Cernifevski demonstreaza pe larg cala noi nici un ref ormator nu trebuie sa se lase ama-git de asemenea socoteli. Adversarii spuneau despreSperanski cit e un revolutionar. Acest epitet ilface pe Cernifevski sa ride.. Speranski a preconizat, intr-adevar, largi planuri reformatoare, dare ridicol sa-1 consideri revolutionar dupe, amploareamijloacelor pe care intentiona sa le foloseasca pentru
implinirea nazuintelor sale. El nu se mentinea inpostul sau decit datorita faptului ca reufise saciftige increderea imparatului Alexandru I. Elintentiona sa-§i infaptuiasca planurile bazindu-sepe aceasta incredere. Tocmai de aceea spune Cerni-§evski despre el cä este un visator...
In politica, numai cine tine permanent minte camersul vietii sociale este determinat de raportulfortelor sociale nu se las& condus de pasiuni dau-natoare. Cine vrea sa actioneze in concordant&cu acest principiu fundamental are de dus uneorio grea lupta pe plan moral...
La inceputul deceniului al 7-lea, guvernul aavut intentia sa slabeasca Intrucitva restrictiilecenzurii. El a luat hotarirea de a intocmi un nouregulament al cenzurii fi a permis presei sa sepronunte in problema propriei sale infrinari.Cernifevski n-a intirziat sa-§i expuna punctul devedere in aceasta problem& ; ca de obicei, el erain total& divergent& cu obifnuitele conceptii libe-rale. Cerni§evski recunoafte ca exist& epoci in care
30
N.B .
Comp. Sotial-Demokrat"
nr. 1, p. 161
i
Sotial-Demokrat",
p. 161schimbat222
Comp. pasajulomis, In Sotial-
Demokrat" nr.1, p.162223
638 V. I. LENIN
N.B.
presa poate deveni, pentru guvernul unei taxi,nu mai putin periculoas& decit gloantele de §rap-nel. Acestea sint tocmai epocile in care intereseleguvernului sint in divergent& cuacelea ale societatii §1 este pe calede a se produce o explozie revolutionarL Af lin-du-se intr-o asemenea situatie, guvernul are toatemotivele s& stinjeneasc& activitatea presei, intrucitpresa, ca §i celelalte forte sociale, ii pregate§tecaderea. Intr-o asemenea situatie s-au aflat inpermanenta, in secolul nostru, aproape toate guver-nele franceze, care s-au schimbat destul de des.Cerni§evski expune toate acestea pe larg ci pe unton foarte calm. Pin& la sfircitul articolului el nuaduce de loc vorba de guvernul rus. Dar in inche-iere pune pe nea§teptate cititorului intrebarea:ci ce s-ar intimpla dac& legile presei s-ar dovediintr-adevar necesare la noi? oAtunci am meritadin nou epitetele de obscuranticti, adversari aiprogresului, ducmani ai libertl4ii, panegiri§ti aidespotismului etc., cu care am mai fost nu o data.gratificati e. De aceea el nici nu se ginde§te s& exa-mineze problema oportunitatii sau inoportunitatiiunor legi speciale ale presei la noi. oNe temem
spune el c& o cercetare con§tiincioas& ne-arduce la raspunsul: da, ele sint necesaree*. Concluziaeste limpede: sint necesare pentru cá i in Rusiase apropie vremea osaltului*.
In acelaci numar, din martie, al revistei aSovre-mennik a in care a fost publicat articolul citat denoi mai sus, a apirut §i o not& polemica: uAuinv&tat ei oare? s, in legatura cu cunoscutele tulbu-rani studentecti din 1861. In aceast& not&, Cerni-§evski ia apararea studentilor impotriva repropluice li se aducea de catre vazitorii ordinii c& nuvor sä invete §i spune in cuprinsul ei multe adev&-ruri amare guvernului. Prilejul imediat pentruaceasta polemic& i-a fost oferit de articolul unuiautor anonim de la eS.-Peterburgskie AkademiceskieVedomostlo, intitulat: S1 inviltam sau nu?..Cernicevski raspunde ca, o asemenea intrebare estelipsit& de sens atunci cind este vorba de studenti,intrucit ei au vrut intotdeauna s& invete, dar aufost impiedicati de regulamentul universitar §icana-tor. Studentii sint oameni de o virst& la care, potri-vit legilor noastre, un barbat se poate casitori,poate ocupa o slujb& in institutiile de stat ci spoate
Opere, vol. IX, p. 130, 156.
OESERVATII MARthNEA tiutTzt Viz G. V. Pill-JAW/II 639
fi comandant de detmament militar*; dar regula-mentul universitar vrea sa-i puna in situatia unorblietandri. Nu e de mirare ca au protestat. Le-aufost interzise pina §i ni§te organizatii cu totul ino-fensive cum sint asociatiile de ajutor reciproc,absolut indispensabile in conditiile materiale atitde precare in care se afla cea mai mare parte dintreei. Studentii nu puteau sa nu se revolte impotrivaunui asemenea regulament, intrucit era vorbade #o bucata de piine §i de posibilitatea de a audiaprelegerile. Or, aceasta bucatit de piine §i aceastaposibilitate le erau luate b. Cernilevski declara144 cit cei ce au Intocmit regulamentele univer-sitare au urmarit pur §i siinplu ca majoritateacelor veniti sit studieze la universitate sit fie privatide posibilitatea de a invata. ((Dacit autorul arti-colului sau tovara§ii sai de idei considera necesarsa dovedeasca ca la intocmirea regulamentului nus-a urmarit citmi de putin un asemenea scop, atuncisa dea publicitii4ii documentele §edintelor la care afost elaborat acest regulament*. Autorul anonimal articolului #S1 invatam sau nu?* repro§a nunumai studentilor, ci Intregii societati ruse ca-ilipse§te dorinta de a invata. Cerni§evski a profitatnumaidecit de acest prilej pentru a deplasa pe unteren mai general discutia despre dezordinile dinuniversitate. Oponentul situ admitea cit exist&uncle indicii care dovedesc dorinta societatii rusede a invata. 0 dovada in acest sens erau, dupitparerea lui, sutele* de reviste noi care apareaula noi §i ozecile* de §coli duminicale. (Sute dereviste noi, dar nude a numarat autorul acestesute? exclama Cerni§evski. Ar fi trebuit,intr-adevar, sa fie sute, §i vrea autorul sit tiede ce nu iau flint& sute de reviste noi, ma cum artrebui? Pentru cit in conditiile create la noi decenzura este imposibil sit existe organe periodice,cit de eft vii, altundeva declt In citeva orme mari.In fiecare orm comercial bogat ar trebui sit existeciteva ziare, fie §i de format redus ; in fiecare guber-nie ar trebui sa se editeze citeva foi locale. Elenu exista, pentru ca nu pot sa existe... Zeci de §coliduminicale... Aici nu se exagereaza ca atunci cindse vorbe§te de sute de reviste noi: In acest imperiu,care are peste 60 000 000 de locuitori, §colile dumi-nicale se numara, de fapt, abia cu zecile. Ele artrebui sa fie cu zecile de mii §i cu siguranta cit s-arputea organiza in curind atitea, §i Inca de pe acumar putea sa existe macar citeva mii. Dar de ceexista doar citeva zeci? Pentru ca ele sint suspectate,
30*
idemSotial-
Demokrat"nr. 1, p. 163
PE
640 V. I. LENIN
idem,Sotial-
Demokrat"nr. 1, 164
Plira aiciSotial-
Demokrat"nr. 1, 164
stinjenite in activitatea lor, strinse In chingi, incitpin i celor mai devotati dintre cei ce predau laaceste scoli le trece pofta de a mai preda».
Aritind cä existenta a »sute» de noi reviste«zecis de scoli duminicale constituie doer un
indiciu aparent al dorintei de invataturä a socie-tatii, autorul articolului analizat de Cernisevskise gribeste sä adauge ci aceste indicii sint inselit-toare. »Auzi strigate pe strazi relateazi el cumelancolie i i se spune cE in cutare loc s-aintimplat cutare lucru. Atunci, farri sii vrei, lasicapul in jos, dezamagit»... »Dar, permiteti-mi
intreb, domnule autor articolului iiobiecteazi Cernisevski ce fel de strigite auzitidv. pe strazi? Strigatele comisarilor si ale sergen-tilor de stradi le auzim i noi. Despre ele vorbiti?Vi se spune ca, in cutare loc s-a intimplat cutarelucru... Ce anume? Colo s-a comis un furt,aici s-a produs un abuz de putere, dincoace afost napastuit un om slab, in altä parte s-au %cutfavoruri unui puternic al zilei despre lucrurileastea auzi mereu vorbindu-se. La aceste strigate,pe care le aude toata lumea, si la aceste discutiide fiecare zi, lasi intr-adevar, fari sE vrei, capulin jos, cuprins de dezamagire*.
E lesne de inteles ce impresie trebuie sa fi pro-dus aceste articole ale lui Cernisevski asupra studen-timii ruse. Atunci cind, la sfirsitul deceniului al7-lea, au avut loc din nou tulburari studentesti,articolul »Au invatat oare?* era citit la intrunirilestudentesti, ca cea mai bun& pledoarie in apirarearevendicirilor lor. Este, de asemenea, lesne deinteles in ce fel trebuie sit fi primit domniitori ai ordinii» astfel de articole mobilizatoare.Influenta «nefasta» a marelui scriitor asupra tinere-tului studios devenea din ee in ce mai neindoielnicipentru ei...
Situindu-se pe punctul de vedere al socialismului utopic,Cernisevski considera ca planurile a ciror infEptuire o urmareautovar4ii sal de idei din Occident pot fi infaptuite sub cele maidiferite forme politice. Astfel gritia teoria. Si, atita timp citn-a pardsit domeniul ei, Cernisevski exprimat fara ezitareaceasti idee a sa. La inceputurile activitatii lui literare, viatasociala de la noi pare& sa confirme intrucitva, desi in mod indi-rect, justetea acestei idei: oameni inaintati de la noi au inceputsa nutreasca atunci speranta cit guvernul va lua asupra sa initia-tiva unei rezolv&ri nepartinitoare a problemei taranesti. Era osperanti irealizabila, de care Cernisevski s-a vindecat, poate,
sa. va, al
*pazi-
N.B.
gi
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI G. V. PLEHANOV 541
mai devreme decit oricare altul. $i dad in teorie el n-a vázutlimpede nici dupl aceea legatura dintre economic si politic, inactivitatea sa practicii §i cind spunem acest lucru avem invedere activitatea sa publicistick el a fost un dusmanneimpacat al vechii orinduiri, desi ironia sa caracteristid a con-tinuat indud in eroare in aceastk privintä pe multi dintrecititoriiliberali. El a devenit in practick, clack nu in teorie, omulluptei politice neimpacate, i patosul luptei stabate aproape fie-care rind al fiedrui articol scris de el hi 1861 si in special in anul,fatal pentru el, 1862.
Asemndrile au fool fdeute numai devreme de oclombrie 1909gi nu mai lirziu de aprilie 1911
Publicat pentru prima oani, partial,vol. XXVin 1933, in Culegeri din Lenin",
Publicat penirti prima Oarfi in inlregimein 1958, in V. I. Lenin,Operc, ed. a 4-a, vo . 38
N.B.
Se liparepte dupe! teltul original
542
I. M. STEKLOV. N. G. CERNI$EVSKI,VIATA SI ACTIVITATEA LIN (1828-1889)»224
PETERSBURG, 1909
CAPITOLUL ITINERETEA LUI CERNMVSKI.
ANII DE STUDENTIE. CAS ATORIA
[11] A§a cum vom vedea mai incolo, Cerni§evski a prelucrat i aplicatin chip original principiile socialismului utopic. Incercind sä le imbinecu concluziile filozofiei hegeliene, cu conceptia materialistä despre lume§1 cu critica relatiilor economice existente, el a po.§it in mod independentpe o cale care avea apropie de elaborarea unui sistem al socialis-mului §tiintific. Dar el n-a regit sã creeze un asemenea sistem unitar.A fost impiedicat, pe de o parte, de intreruperea fortatti ce s-a produsin activitatea sa publicistia prin arestarea §i deportarea lui, iar pe dealta parte a avut de suportat, in Rusia de atunci, greul balast al unorrelatii sociale neevoluate, care nu i-a permis dezvolte conceptiilepini la concluzia lor logici. Karl Marx, care a inceput cu trei aniinaintealui Cerni§evski (1843) sa, studieze sistemele sociale, a trilit in alte conditiici a regit sã facá ceea ce lui nu i-a fost dat s fad,. Dar prin putereamintii sale i prin cuno§tintele sale multilaterale «marele savant §icritic rus e, cum il numea Marx, n-a fost, poate, mai prejos decit intemeie-torul socialismului
CAPITOLUL AL H-leaPRIVIRE GENERALA ASUPRA ACTIVITATII LITERARE
A LUI CERNI*EVSKI
[30-35] ...Niciodati un poet blajin nu poate sä aib5.admiratori atit de inflicarati ca acela care, asemenea luiGogol, patruns f iind de uri fat& de tot ce e josnic, vulgar§i funest, prin cuvintul siu de protest impotriva oricireijosnicii propov-aduie§te dragostea de bine §i de adevir.«Cel ce se ia bine cu toti §i accept& tot ce se spune nuiub e§te pe nimeni §i nimic in afarl de sine ; cine-i multumitde toate nu face nimic bun, f iindcfb binele nu e cu putintlMr& infierarea räului. Cui nu uralte pe nimeni nu-i estenimeni dator ru niznice,
biendit 1*
bine Mel Nola trad.
sa-1
Bali
stiintific...
OBSERVATII PE MAEGINEA CARTII I. M. STEXI,OV
Se apropia momentul desfiintarii iob&giei i, de laUn timp, la ordinea zilei era problema taraneasca. Cir-muirea, organizatiile nobilimii ci cea mai mare parte dinpublicatii aparau interesele claselor de sus; numai inte-resele maselor taranecti nu-ci gaseau aparatori sinceri cidezinteresati. Dar iata, a Cernicevski, far& sit stea mult
peginduri, se avinta in lupta impotriva aparatorilor fatici
sau ascunci ai intereselor iob5.gitilor, cit ci impotriva
exponentilor tendintelor burgheze, care tocmai incepu-
sera sa se manifeste...
In acest scop el a scris o serie de minunate articole,dintre care tinem sä mentionam pe unele, ca oActivi-tatea economic& ci legislatiao, oCapitalul ci munca»,oMonarhia din iulie., oCavaignac. c.a. In aceste articole
ci in multe altele, Cernicevski a cautat sit demacte libera-lismul burghez ci sii arate ca. el nu e in stare nici macarsa dud, pina la capat lupta sa impotriva absolutismului N.B.ci a ramacitelor orinduirii feudale ci di el este, in fond,un exponent al intereselor marilor proprietari, hind inprincipiu ostil intereselor maselor democrate ale celor cemuncesc...
Pentru a pune o temelie conceptiei despre lume atinerei democratii ruse in curs de formare, Cernicevski N.B.s-a folosit de prilejul of erit de aparitia unei brocuri a luiLavrov, oDespre unele probleme de filozofie practicapentru a scrie stralucitul sau articol oPrincipiul antro-pologic Iii filozofie o, in care expunea principiile de lin&ale materialismului feuerbachian ci facea o critic& necru-tatoare conceptiei idealiste despre lume...
Se poate afirma, fan. nici o exagerare, cii. n-a existatproblem& politica important& care sa intereseze socie-tatea rusa ci in care Cernicevski sul nu se fi grabit sa-cispun& cuvintul sau autorizat i plin de chibzuinta...
N.B4Prometeul revolutiei ruse, cum bine 1-a numit Rusanov*, I nu tocmainu ci-a preeupetit eforturile -uptind pentru fericireapopondui sau ci netezind calea luptatorilor ce aveau sa
[37-38] Reactionarii, ostili emanciparii femeii, cadezrobirii persoanei in general, s-au apucat sit insinuezeca Cernicevski, in oCe-i de facut? face propaganda in
N. Rueanoy. Sooialietii din Occident ei ad din Rusia, Petersburg, 1908, p. 288.
LtII
vina...
648
j
si
544 V. I. LENIN
N.B.
favoarea asa-zisului «amor liber «*. Aceasta, bineinteles,nu este alteeva decit o ealomnie sau o dovada de incapaci-tate organica a unora de a intelege psihologia noilor oameniliberi...
Stiin ea Cernisevski a visat cindva la o carierkcurind el s-a convins Ca va fi mult mai de folos
poporului rus dacä va activa pe alt tarim. Acest democratdin convingere, care era totodata inzestrat cu un tempera-ment de luptator, nu se putea izola pe culmile reci alestiintei academice, in timp ce in jurul sau viata clocoteadin plin si se simtea nevoia de a lumina paturile largi alesocietatii ruse, explicindu-le sensul evenimentelor ale carormartore erau, ca si al celor ce aveau sa
[42] De la inceputurile activitatii lui Lessing i pin&la moartea lui Schiller, adici timp de 60 de ani, miscarealiterarii a fost aceea care a determinat dezvoltarea uneiadin cele mai mari natkni europene, hotarind viitorul unortari care se intindeau de la Marea Bahia pina la MareaMediterani si de la Rin pin& la Oder. Dintre toti ceilaltifactori sociali, aproape nici unul n-a contribuit in modfavorabil la dezvoltarea poporului german. Numai lite-ratura, luptind cu nesfirsite dificultati,l-a ajutat sa meargainainte.
Aici in Cernisevski a vorbit iluministul, aici convin-gerea lui in ce priveste forta ratiunii si a stiintei a precum-
?Omit asupra ideilor lui materialiste in sociologie. Pe Les-
sing, iluminist tipic, I-a indragit in mod deosebit i pentrucii-i amintea in multe privinte de Bel inski, dup.& cum epocalui Lessing ii evoca perioada 1840-1860 din istoria Rusiei.
intr-un caz, i in celalalt este vorba de o perioada de«Sturm und Drangs i e cit se poate de firesc ca un ilumi-nist sa se simta atras de alti
[46] Ca sa ne facem o idee de conceptia despre lumea lui Cernisevski, trebuie sit imbinam (poate, intr-unmod cam artificial) parerile i rationamentele care aufost emise de el cu diferite prilejuri, in articole si note
Vezi, de pildil, cele series de P. P. Titovici, profesor la Universitatea din Odesa,In brogura sa infamanti sCeva despre eroii rornanului eCe-i de fdeta?, aplruti In 1879.
Numeroasele broguri ealomnioase ale acestui pamfletar, Indreptate Intpotrivaluis, au atm asupra lui atentia guvernului, care In 1880 i-a aeordat o subventie pentrueditarea ziarului antirevolutionar Beregs. Dar acest prototip al unor publicatii ca irRossiiagi Russkoe Enameas n-a oblinut nici un 80130e9 ; el gi-a Inc:heist eurind existents printr-Un jalnie fiasco i, pe clt se pare, printr-o actiune frauduloasi. Extrase din aceastibrogurA, din pteate eu totul incomplete, se pot gisi In cartes lui N. Denisiuk.
sInsemntri oritice pa marginea operelor lui N. G. CernIgevskis, Moscova, 1908.
**In aceastA priviMA, Cernlgevski ajunge uneori la exagerAri ce nu stnt caracteristicerealismului situ, care de obicei este deosebit de riguros. Astfel, opunInd cinovnicilor bunul-
- simt al poporului, aratA. et ei au fost gregit educali gi au capatat o pregstire cu totulcientie (Opere, IV, 396 . Dar asemenea afirmatii IntlInim destul de rar In scrierile lui.
Olin-tifica. Ins&
*i
ilumini§ti"...
nibilismu-
vina...
OBSERVATII Pt MARGINEA CARTII WI 1. M. STEKLOV 546
razlete, §i care de aceea par uneori contradictorii saunefmpinse pina la concluzia lor logica. Si, totu§i, un studiuatent al operelor complete ale lui Cerni§evski ne face saajungem la profunda convingere et el avea o conceptiematerialist& destul de inchegata, despre lume, pe care 1
N.B.
auta s-o aplice in dezbaterea tuturor problemelor, atita celor teoretice, cit §i a celor de ordin practic...
OAPITOLUL AL III-lea
CONCEPTIILE FILOZOFICE ALE LUI CERNISEVSKI.MORALA EGOISMULUI RATIONAL
[47 50] In Occident, evolutia hegelianismului destinga a dus la Feuerbach, care a pus bazele filozofieimaterialiste. *Astfel spune Cernilevski s-a dest-vir§it dezvoltarea filozofiei germane, care, obtinindscum pentru prima data soluii pozitive, §i-a dezbri- IIcat forma scolastica anterioara., a transcendentalis- Cf. Engels
Feuerbach
versusEE 225
mului metafizic, §i, recunoscind identitatea rezultatelor
obtinute de ea cu cele obtinute de §tiintele naturii,s-a contopit cu teoria general& a §tiintelor naturii §icu antropologia**.
Prin aceste cuvinte Cernilevski adera fart rezerveantropologic* §i la eumanismul* lui Feuerbach.
Problema fundamentala a filozofiei este aceea araportului dintre gindire §i existenta. Idealismul recu-
noa§te primatul ii spiritului asupra naturii, materia-
lismul afirmt primatul naturii sau al materiei. In
la *principiul
inexact !N.B. Cf. .
Feuerbach226acest domeniu, Feuerbach este un precursor al mate-rialismului, respingind idealismul lui Hegel cu ideealui absoluta**...
[53] Teoriile anterioare ale Itiintelor morale, spune Cerni-§evski, erau lipsite de orice important& §tiintifica, ca unele ceignorau principiul antropologic. Dar ce este acest principiuantropologic? sAntropologia raspunde Cernilevski este§tiinta care, indiferent despre ce parte a procesului de viata alomului ar vorbi, tine seama, intotdeauna ca intreg acest proces§i f locum din partile lui se petrec in organismul omenesc, ct acestorganism serve§te de material care produce fenomenele cercetate
*;,tudii asupra perioadei gogoliene din literatura rust Opere, II, 162.ineerearea lui Lange de a dovedi oS Feuerbaeh n-a fost materialist (Istoria materia-
lismului", Petersburg, 1899, vol. 2, P. 394 et urm. nu rezista. eritieii. Vezi Plehano v.Problemele fundamentals ale marxismului, Petersburg, 1907, p. 7 IA nem.; idem, In ilouizedde ani, ed. a 3-a. Petersburg, 1909, p. 271 qi urm.
.
646 V. 1. IARIN
de ea, A inswirile fenomenelor sin( condigonate de fnswirile mate-N.B. rialului, iar legile potrivit carora apar fenomenele shit doar ni§te
cazuri particulare ale acliuniilegilor naturii (sublinierile noastre)...
[68-60] Acesta a fost un articol remarcabil, In care, pentruprima oaf& in literature rusa, erau expuse intr-un mod sistematicprincipiile fundamentale ale materialismului feuerbachian, carea fost dus de Cernisevski pin& la ultimele lui concluzii logice...Articolul acesta era un manifest filozofic al eoamenilor noir,al intelectualitatii raznocinte, si asa a fost el apreciat de adver-
N.B. sarn democratiei revolutionare...
N.B.
N.B.
.0tecestvenniie Zapiski. a grupat laolalta obiectiile adusede Iurkevici lui Cernisevski*. Ele se rezuma la unnatoarele:1) Cernisevski nu stie filozofie ; 2) el confunda aplicarea metodei
istorice-naturaliste la studiul fenomenelor psihice cu insasiexplicarea acestor fenomene; 3) nu intelege importanta intro-
spectiei ca sursa special& a cunoasterii in psihologie; 4) ((con-
funda (?) doctrine metafizica a unitatii materiel.; 6) admiteposibilitatea transformarii deosebirilor cantitative in deosebiricalitative; 6) in sfirsit, ati admis cii orice conceptie esteprin ea insasi un f apt de stiinta si in felul acesta ati facut sadispara orice deosebire dintre viata omului i aceea a animalelor.Dv. respingeti personalitatea morala a omului i admitetinumai impulsurile egoiste ale animalului***.
La aceste obiecii, Cernisevski raspunde ca toate pacatelemortale pe care le descopera la el Iurkevici, manualele deseminar le gasesc In scrierile lui Aristotel, Bacon, Gassendi,Locke etc., intr-un cuvint la toti filozofii care n-au avutonoarea sa face parte din tagma
[63] Idealismul este in esenta contemplativ ; materialismul,
dimpotriva, este un sistem de actiune, care corespunde perioa-
delor de avint social si claselor cu stare de spirit revolutionara.Alaturi de intreage sa generatie, Cernisevski s-a situat in modf iresc pe punctul de vedere al monismului materialist...
[66] Legindu-si conceptia sa filozofica despre fume de nazu-inte practice precise, Cernisevski a inteles ca materialismul mo-
dern este filozofia clasei muncitoare...
Cu articolul sSu Impotriva lui CernIsevski,Iurkevici, modest, profesor la Academiateologiel din Kiev, a Mout carierS: Katkov i Leontiev 1-au transferat, ourInd dupe mem,la o catedri de filozofie la Moscova. Acest mizerabilindivid a reueit astfel imortalizezenumele. Dar poate sineva sre invidieze o asemenea nemurire?
** Cum vom vedea mai departe, d-1 Ivanov In a sa olstorie a oritioii ruse* recurge, dupliaproape patru deaenii, la un argument analog. Nu-i dul
idealistilor...
?
un
sili
GESERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. STEKLOV 541
[71] Etica lui Cerni§evski ne aminte§te mult de aceea a luiFeuerbach; de aceea vom spune citeva cuvinte despre aceastadin urma. Dupa cum remarca, Engels*, etica liii Feuerbach,realista ca forma, este, in esenta, cu totul abstracta...
[74] Cerni§evski ii continua argumentatia. Un om care stasaptamini de-a rindul la capatiiul amicului sEu bolnav ii sacri-fica timpul §i libertatea sa pentru sentimentul sdu de prietenie:acest sentiment *al sane este atit de puternic, incit gase§tein satisfacerea lui o placere mai mare cleat in orice alte surse§i chiar decit in libertatea sa; iar data ar incälca acest senti-ment, lasindu-1 nesatisfacut, ar simti o neplacere mai maredecit aceea pe care i-o produce renuntarea vremelnica la liber-tate. Acelami lucru se poate spune §i despre oamenii de mtiinta,care renunta la orice viata personala in interesul §tiintei, saudespre oamenii politici, *care de obicei sint calificati drept
ni§te fanatici a, explica Cerni§evski, referindu-se la revolu-
[82] Teoria egoismului rational nu trebuie sa ne induciin eroare. Ea apare, la prima vedere, ca o doctrinil individua-lista, dar in realitate are un caracter profund social. Ceea ceimport& aici nu e forma, ci continutul egoismului rational*,§i, dupa cum am vazut mai sus, toate problemele litigioase
care tin de acest domeniu au fost rezolvate de Cerni§evski §i
de discipolii sai in spirit social, in sensul slujirii societatii
intereselor sociale. La baza moralei egoismului rational staideea de datorie, dar de datorie liber consimtita, ideea alegeriicareraspunde unei nobleti interioare, organice. ofit fi aparitorulcelor asupriti sau a apara asuprirea, aici alegerea nu este greapentru un om cinstits. Teoria egoismului rational, iat a. careeste nwrala oamenilor cnstii, morala generatiei revolutionare
din deceniul al 7-lea...
CAPITOLUL AL IV-lea
ESTETICA SI CRITICA LUI CERMSEVSKI
N.B.
X ?
[93] Acest exponent plin de forta §i de sperante al democratiei revo-lutionare, care-§i incepea cariera ei istorica, refuza, categoric sE accepteconceptia idealista, pentru care tragicul constituie o lege a universu-lui. Si aici el incearca sa se situeze pe punctul de vedere eantropologico...
*Engels De la idaalismulelasio ete.227 p. 35 i unn. Engels vi bate joe towniede dies lui Pousrbaoh, afinnInd 0, dupi moralalui, bursa este etalonul suprem al moralitatii,
rewejte oidaeS epeoulaiiile slut !acute owed. Este un proeedeu polemio, fireete, dar el
dezvEjuja earactorul abetraet ai ueistorie al moralei feuerbaohleno.
tionari...
548 V. I. LENIN
[104] Problemele de estetica au fost pentru el doar un cimp de lupta,pe care tinarul revolutionar in domeniul gindirii a dat prima Willieimpotriva odioasei lumi vechi, pe care o detesta pentru toate institutiileei economice si politice si pentru toat& ideologia si morala ei. In diser-tatia sa, *in care in dosul unei forme oarecum scolastice clocotesteo nemarginitä sete de viata, de munea, de fericire paminteasci**, Cer-nisevski se manifest& ca un exponent al ideilor si al starii de spirit aintelectualitatii raznocinte, care in acea vreme (dupa razboiul Crimeii) apasit piing, de cutezanta pe scena istoriei, sub faldurile larg desfasurateale steagului ei de protest...
?
N .B .
CAPITOLUL AL V-lea
FILOZOFIA ISTORIEI A LUI CERNISEVSKI
[135] Dacii ne amintim ert Cernisevski a trait in epoca deneagra reactiune care s-a instaurat in Europa indata dupa Ina-busirea miscarii revolutionare din anii 1848-1849, ca in Frantatriumfase Napoleon al III-lea, ca in Austria se inscaunase dinnou absolutismul, ca Prusia incapuse in ghearele reactiunii feu-dale, ca, Italia facea eforturi zadarnice de eliberare, ca Rusiase hotara cu greu si renunte la iobagie, daeit ne amintim cit inEuropa abia dup.& razboiul italo-austriac din 1859 a inceput sa seproduca o inviorare politica si cit, ass, cum vom vedea mai departe,Cernisevski nu credea in existenta unor serioase forte revolu-tionare in Rusia, vom mtelege ca obiectivismul lui trebuia sa-1due& in mod fatal la un profund pesimism. Si, totusi, Cernisevskiconsidera ca e -o datorie de onoare sit nu-si ascundit de loc ade-varul siesi si cititorilor sai, oricit de amar ar fi el, si nu s-a condusniciodat& clupa aforismul: *clecit o multime de adevaruri amaremai bine o minciuna dulceaga*.
[145 147] Asadar, Cernisevski reco man da o atitudineoptimist& fat& de viata, si ea era intemeiata tocmai pe faptulca principala fold motrice a istoriei in vremea noastrit este orien-tarea spre industrie... s...Victoriile obtinute de Napoleon inSpania si in Germania au adus unele foloase acestor tari. Sicum sa nu aduci unele foloase victoriile fabricantilor si ingine-rilor, ale comerciantilor si tebnologilor? Dezvoltarea industrieieste o chezd§ie de progres. Privitd sub acest aspect, intensificareamilcdrii industriale de la noi ne bueurd in mod deosebits. i, maideparte, Cernisevski releva, plin de entuziasm, citeva faptenoi din domeniul dezvoltarii industriei: infiintarea unei noisocietiiti de navigatie pe Volga si pe afluentii ei, expozitia agri-col& de la Kiev etc.**...
* Andreevici. Studii de filozofie a I iteraturii ruse, Petersburg, 1905, p. 249.** Cronie& oontemporana (noiembrie 1857 . Opere, III, 561-562. Cf. alleviate revistelors
(noiembrie 1856), unde Cernleevski consider& ek ecea mai important& Imbunitatires care 11-aprodus dupl. rizboiul Crimeii a foot sluarea do In4ouri pontru conotruirea unei Intinse retelede di ferates, Opere, II, p. 6.53.
OBSEKVATII PE MARGINEA CARTII LIM I. M. STEKLOV 549
Pupa cele ardtate ping aici nu ne surprinde, fireste,sit aflam de la Cernisevski 6, in mod obisnuit, framin-tarile politice au la baza nemultumiri sociale*. Nu nemai uimeste aceastA frazit, scoasa parca dintr-o bro-suri a lui Marx din anii 1848-1849, in care el spune
osarea i vinul au luat parte la rästurnarea luiNapoleon, a Bourbonilor si a dinastiei de Orleans"**.*i nu ne miram cind aflam parerile lui despre cauzeleciiderii Romei, pe care el, ca i Plinius, o explicä prinschimbarea produsa in relatiile agrare: omarea pro-prietate a dus de rip& Italia latifundia perdidereItaliam****...
[152] In articolul oCapitalul si munca*, Cernisevskiarat& cã istoria antic& are la bazi lupta dintre clase.La Atena, sustine el, in aceasta lupta a avut prepon-derentI elementul pur politic: eupatrizii i demosulau luptat aproape exclusiv pentru sau contra extinderiidrepturilor politice asupra maselor demosului****.La Roma, lupta pentru interese economice se situeazimult mai evident pe primul plan...
[154-155] Asadar, pentru Cernisevski era clar cii claselesociale contemporane se formeaza in procesul productiei:celor trei elemente ale productieipamintul, capitalulmunca le corespund cele trei clase principale ale socie-tatii contemporane: mosierii, burghezii i muncitorii. Incomentariile sale pe marginea castii lui Mill, el aratit far&nici un echivoc ca, in ultima analiz&, relatiile reciprocedintre aceste trei clase sint determinate de impartireaprodusulni in trei parti: rentl, profit si salariu...
Cf.Plehanov228
Cf. MarxDas
Kapital",III, 7 230
[157 160] E drept cii intilnim la Cernisevski expresia \oplaga proletariatului c, dar, propriu-zis, el foloseste
aceast& expresie in cursul unei poleniici cu burghezii/\occidentalisti, care inclinan sii vad4 in Europa occidental&aproape un paradis si nu voiau sa adopte o atitudinecritic& fat& de aspectele negative ale relatiilor vest-
Monarbia din iulie. Opere, VI, 15.C av aign a c. Opere, IV, 33.
*** Capitalul Qi mullets*. Opera, VI, 15.
* E clt se poate do olar el aici Cerntsevski comite o eroare, dar e vorba de o eroareaecidentali, deoarece In mod obilnuit el arati ells baza luptei politice sta ciocnirea de intereseeconomice. De alttel Ai la Engels dam poste o tract ea aceasta: iCel putin In istoria moderna,statul, orInduirea politica, este elementul subordonat, tar societatea eivill, domeniul reIatiiloreconomiee elementul hotarttore (loc. cit., 571"). Oare numai .1n istoria moderuis stauastfel lucrurile? Este vorba, desigur, de o scapare. Sit nu Um deoi prea aspri ou unele-scapiri
analoge pe care le Inttlnim la Cernisevski.
ca
660 i. LtNii4
fals I
N.B.
N.B.
europene*... E posibil ca Cernisevski, In interesul uneiaparari mai efective a proprietatii de obste, sa fi pus infata societatii ruse perspectiva proletarizarii, de careera amenintat poporul. Dar iata ca §i social-democratii,care se ridica impotriva masurilor introduse de Stolipinin domeniul politicii agrare, recurg si ei la un argumentanalog (ca forma, fireste, iar nu ca fond)...
Dar ce este proletarul? Poate cii Cernisevski intelegeapur si simplu prin aceasta denumire pe omul nevoia§sau pe comul de rinds. Dar sa vedem ce spune el. Ironi-zindu-1 pe Vernadski, care scrisese ca in Franta unumerosiproletari au proprietate imobila a, Cernisevski scrie:sNe permitem sit intrebam cum de s-a putut intimplao asemenea ciudatenie. Toti economistii ale caror scrieriam avut prilejul sa le citim subinteleg prin proletar unomlipsit de proprietate ; el nu este in nici un caz un simpluom nevoias ; economistiifac aici o distinctie stricta intrenotiuni: nevoias este cel ce are mijloace de trai saraca-cioase, iar proletar este cellipsit de proprietate. .N evoiapleste opus bogatului,iar proletarulproprietarului. Un sateanfrancez cu 5 ha de pamint poate sa duca o viata foartesaracacioasa daca pamintul lui e de proasta calitate sandaca familia lui e prea numeroasa, si totusi el nu esteproletar; dimpotriva, un lucrator dintr-un atelier pariziansau londonez poate sa locuiasca intr-o camera mai confor-tabila si mai calduroasa, sit se hraneasca cu alimente maigustoase si sa se imbrace mai bine decit acest satean, siel famine totusi un proletar daca nu poseda avere imobilisau capital si soarta lui e legata exclusiv de salariu a**.Aceste orvinte ale intemeietorului narodnicismului nearata ca el se situa cu mult deasupra unor epigoni ai narod-nicismului ca V. Cemov, care nici pina astazi nu vrea sitinteleaga diferenta care exist& intre un nevoia§ si un prole-tar. Ele ne arata de ce Cernisevski considera ca eproleta-
iiirea... este o plaga mai grea pentru viata poporuluidecit simpla saracie». Cernisevski avea in vedere nesigu-ranta existentei, care, in caz de somaj san de boala orila batrinete, 11 condamna pe proletar la moarte prininanitie... uNu ne indoim citu§i de putin spunea elcii aceste suferinte vor avea un sfirsit, ca masa* boaldva duce
se/a insanatosire, iar nu /a moarteo***. Proletarii
nu vor potoli pina ce nu vor obtine satisfacerea reven-dicarilor lor, si de aceea e de asteptat ca natiunile capita-
* Revista revistelor (Russkaia beseda" i slavofilismul), martie, 1857, Opere, III, 151.Pe vremea aceea Cerntsevski tot mai spera ci. cei mai vrednici reprezentantis ai slavo-
filismului, la care guvernul se uita destul de chiorl4, vor ii altturi de democrati In anumiteprobleme (In speti, In problema libertatiipolitice §i In mos a asigurtrii bunastarii poporului).Curled Mei li-a dat seama ca se Inselase.
Despre Proprietatea funciara. Opere, III, 418 (1857).*5* Opere, III, 303 (1857).
OBSERVATII PE MARGINEA GARTH WI I. M. STEKLOV 551
liste sa aibi de-a face cu noi tulburari, mai grave decit celede pin& acum. aPe de alta parte arata Cernlsevskinumärul proletarilor e in continua crestere §i, ceea ce este
mai important, ei devin mai con§tienti de ft,* lor si ajungla o intelegere a nevoilor lor**. Spuneti sincer, nu vaaminte§te aceasta fraza de anumite pasaje din «Mani-festul Comunist u?
N.B.
[174-176] Acea parte din publicul de la noi care nu-tre§te simpatii pentru narodnicism si-a manifestat celmai putin interesul pentru o analiza a conceptiilor luiCernisevski sub raportul apropierii lor de socialismulstiintific; si se prea poate ca ea sa considere o asemeneaapropiere drept o profanare a memoriei marelui ginditor.Majoritatea marxistilor, dimpotriva, sint de parere cä Cerni-§evski e un scriitor care merita toata simpatia si care s-adovedit util la vremea lui, dar care e foarte departe de con-ceptia materialist& moderna.. In atitudinea lor fat& de Cerni-§evski, ei sint puternic influentati de acel capriciu al istorieicare a facut ca acest obiectivist si materialist sa fie intemeie-torul narodnicismului. In genere insa, majoritatea publicului
N.B.
nu stie altceva despre Cernisevski decit ea a scris romanulutopic uCe-i de facut? s si a a nutrit visul unei treceridirecte a Rusiei de la obste la socialism printr-un complotpus la cale de un mic grup de intelectuali revolutionari.
Adevarata fizionomie stiintifica a lui Cernisevski n-are aproapenimic comun cu aceasta reprezentare fantezista...
Cernisevski a privit istoria omenirii cu ochii unui obiectivistriguros.El a vizut in ea procesul dialectic al dezvoltarii prin contradictii, prinsalturi, care §i ele sint rezultatul unor schimbari cantitative treptate.Ca rezultat al acestui proces dialectic neintrerupt are loc trecerea de laformele inferioare la forme superioare. Protagonistii istoriei sint claselesociale, a caror lupta e determinat& de cauze economice.La baza proce:sului istoric sta factorul economic, care determina relaiiIe politicojuridice, ca si ideologia societatii.
Se poate oare contesta cii acest punct de vedere seapropie de materialismul istoric al lui Marx si Engels?Conceptia despre lume a lui Cernisevski se deosebestede sistemul intemeietorilor socialismului stiintificmodern I numai prin lipsa de sistematizare §i de pre- /asta-i preacizie a unor termeni. Singura lacuna serioasa de care de totsafer& conceptiile istorice-filozofice ale lui Cernisevskieste aceea ca el n-a aratat in mod clar insemnatateahotaritoare pe care o are dezvoltarea fortelor de pro-ductie ca factor fundamental al procesului istoric...
Despre proprietatea !unclad. Opera, III, 455 (1857).
si
1
I \
652 V. I. LENIN
CAPITOLUL AL VII-lca
ECONOMIA POLITICA SI SOCIALISMUL
[275-280] In rationamentele lui Cernisevski pe aceast& tem&
1
intilnim din nou acelasi ciudat amestec de intuiri geniale si de
lT.B tendinte utopice, amestec care e explicabil, ca si in toate toatecelelalte cazuri, prin caracterul general al sistemului au econo-mic, despre care am vorbit in repetate rinduri.
El ii reproseazit lui Mill cil s-a multumit sil fae& doar citeva obser-vatii ain legatura cu cea mai important& marfä, munca c, cind se stieca, epentru marea majoritate a oamenilor munca este cea mai impor-tanta, dad, nu chiar unica maga**. El explica acest f apt prin aceeaa in intreaga lui analiza Mill se sitheazil pe punctul de vedere al capita-listului, ca, apunetul de vedere de la care porneste ideea valorii produc-tiei este acela al produciltorului sau, mai precis, al producatorului carecumpard munca luer&torilor salariati»**. Dac& nu pui problema, deimportant& fundamentalii, a acestei «math ciudate », n-ai sa poti spunenimic deosebit despre valoarea ei de schimb: marfa ca atare este sub-
(ordonat& egalizarii cererii si ofertei, si nimic mai mult. aDar problemafundamental& este daci munca trebuie sit fie o marfa, (lac& ea trebuiesa aib& valoare de schimb a...
Cumpararea de mune& se deosebeste de cumpararea unui rob doarprin durata pe care se face vinzarea i prin puterea asupra ei, transmis&de vinzator cumparatorului. Trasatura fundamental& este aici unaaceeasi: puterea unei persoane particulare asupra fortelor economice aleunei alte persoane. oDeosebirea dintre cumphrarea muncii i sclaviepoate sa intereseze pe jurist i pe administrator, dar ea nu trebuie sitintereseze pe un specialist in economia politic& »...
«Munea nu este un prodvs. Ea este fwd numai o forfd de pro-
ducfie, este numai un izvor al produ.sului. Ea se deosebeste de pro-N.B.
dus asa cum se deosebeste muschiul de greutatea pe care oasa cum se deosebeste omul de o trimba de postav sau
de o bucat& de piine »***...Ca si economia clasica, Cernisevski deosebeste dou& feluri de
valoare: valoarea intrinsec& i valoarea de schimb. Prin valoareintrinsee& el intelege valoarea de intrebuintare**** i, spre deo-sebire de economia burgheza, Ii coneentreazi indeosebi atentiaasupra analizei acestei valori. i e cit se poate de firesc sit fieasa dacit ne gindim ci Cernisevski critic& orinduirea capitalist&
Adnotiri la cartes lui Mill, p. 436 si urm.Ibid., p. 492.Adnottri la cartes, lui Mill, p. 493.
**** sPentru ca un obiect sit aibA valoare de sihimb este nocesar... ca cumpiratorul elconsidere et el poate satisface o necesitate oarecare... inlimbajul economiei politico acest Wornse exprimi tn felul urmItor: au valoare de sehinib numai oblectele care au valoare intrinsecas.Adnot4ri la oartea lui Mill , p. 420.
ridica,
"
si
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. STEKLOV
nu atit din punctul de vedere al tendintelor ei objective interne,cit din acela al intereselor ei, care sint opuse intereselor societa tii,ale poporulni, ale inaselor...
eVedem conchide el ca, in fond, valoarea de schimbtrebuie sa coincida cu valoarea intrinseca §i ea se abate de laaceasta numai datorita faptului Ca, in mod eronat, muncaeste considerata drept o marfa, ceea ce n-ar trebui sa fie.De aceea posibilitatea de a face deosebire intre valoarea deschimb §i valoarea intrinseca nu dovedeVe alteeva deeft cd,
orinduirea in care exista o asemenea deosebire este nesalisfded-
toare sub aspect economic. Teoria trebnie sa priveasca aceastadistinctie intre valoarea de schimb §i valoarea intrinseca cuaceia§i ochi cu care prive§te sclavia, monopolul, protectio-nismul. Ea poate si trebuiesa studieze cit mai amanuntitaceste fenomene, dar nu trebuie sa uite ca descrie ni§te ababeride la ordinea fireased a luerurilor. S-ar putea ea ea sa creadaca pentru inlaturarea unuia sau altnia din aceste fenomeneale vietii economice este nevoie de o perioada de timp inde-lungata §i de stradanii cu totul deosebite ; dar, oricit de inde-partat i s-ar parea termenul tamaduirii cutarei sau cutareimaladii economice, ea trebuie dea seama dinainte ceaspect va avea o stare de lucruri sanatoasa )*.
0 stare de lucruri sanatoasa o ofera orinduirea socialista,in care productia e organizata in mod planificat, potrivitcu nevoile societatii, in care munca inceteaza sa mai fie omarfa, iar ovaloarea de schimb coincide cu valoarea intrin-secan. Repartitia fortelor de productie intro diversele ramuriin cadrul sistemului de productie bazat pe schimb san in carese produce pentru vinzare este determinata de repartitiaputerii de cumparare in societatea respectiva ; in cadrul siste-mului de productie care e bazat odirect pe nevoile produca-torului» insit, ea este determinata chiar de aceste nevoi.A§a se prezinta lucrurile in stadiul inferior al dezvoltarii,care se caracterizeaza prin existenta micii productii cu cum.-ter inchis; dar tot asa se vor prezenta cle §i intr-un stadiusuperior al dezvoltarii economice, cind productia colectiva
organizati va avea un caracter dominant**...
N.B.
N.B.
N.B.
[282-283] In acest sistem, (valoarea de schimb a produ- N.B.sului nu mai prezinta nici o importanta ; produsul este directsnbordonat satisfaceriinevoilor omului §i se tine seama numaide mamma in care el poate satisface aceste nevoi, adica de
*Adnoliri la eartea lui Mill, 110 141.** AdittlArl la cart lui Mill. 119 CM. 1em» ii, Mu de i cumuli-I:idle Mute
de CernipNaki la eel e 17 t.e/e al e I ti Mi 1 asupra %Pui mai HUS,p. 232 : aici ci pane fallIn priueipille eeonamiti eauitalble i Pe aeelea ah. ce. nomiei tocialisle, porniud tIeIa opozi(a dintre cele demi forme ale valorii.
37 Lenin Opere complete, vol. 29
itrIr
lailt
658
ee.i
N.B.
664 V. I. LENIN
valoarea lui intrinsec& ; e de presupus c. numai in mod acci-dental si cu totul exceptional el capiti i valoare de schimb,Mudd, masa produselor nici nu e destinat& vinziiriisau schim-balm, ci serveste direct pentru consumul producitorului;
chiar (lac& o parte din produse este schimbat5, pe produ-sele altor produciitori*, valoarea de schimb nu reprezint&ceva diferit de valoarea intrinsecd, intrucit aceasta setransform& de-a dreptul in valoare de schimb, I ärä vreomicsorare sau vreun adaoso"...
[295 296] Din cele expuse ping aici, cititorulputut face o idee de caracterul sistemului economic allui Cernisevski, de metoda folosit& de el, precum si descopul cercetitrilor lui. Scopul acestor cercetäri este ca,printr-o critic& a relatiilor economice existente, sä arateritul pe care-1 aduce maselor populare capitalismul, sisublinieze caracterul trecator al acestuia i sä scoatä inevidenta tristturile esentiale ale orinduirii viitoare, socia-liste. Totodatii, cum era si firesc, centrul de greutate s-adeplasat spre o critic& a prezentului, ficuta din punctulde. vedere al viitorului, i spre o caracterizare a orinduiriiviitoare, schitata, in trasaturile ei cele mai generale. Dinaceasta cauz6, analiza relatiilor economice existente a avutintrucitva de suferit si, dupi cum am vazut mai inainte,definitiile date de Cernisevski unor notiuni de baz& aleeconomiei politice sint inconsistente sub raport istoricdialectic.
Dar dac& deficientele metodei folosite de Cernisevski s-au rasfrintin mod negativ asupra importantei sistemului situ in general si au facutea el s& aibt o valabilitate efemerii, dac6, acest sistem a jucat un anumit
rol istoric, iar azi el trebuie s fie considerat ca invechit, asemenea deli-ciente de ordin general si imprecizia diverselor definitii nul-au impiedicatpe acest autor st facd o serie de profunde observatii enitice in legAtur&cu orinduirea capitalist& privit& in ansamblu. Si in acest domeniu s-aumanifestat in chip strillucit talentul i puterea lui de piitrundere...
numaiatit? ***
Dupa cum vedeti, aici Ccrnigoveki admite existents, una schimb partial si In socie-tatea viithrUlui. Adevirul este M. el, dup§. curn vont mats mai departe, admitea posibilitatea
unui stadia intermecliar Intro capitalism ei socialism.**Din sale aratate mai sus reiese [impede ci. daca Intro aonaepOalui DernImvski asupra
valorii si amea a lui Proudhon se poate face o oareoare apropiere, cu total generali, ea estede ordin pur formal. Duna pirerea lui Proudhon, o evaloare stabilita, (sau constituita). nuse poate realiza dealt Intr-o sooietate de inici producitori independenti, schimba Inmod I iber intre ei produsele-marfa; la Cernteevski insi enormas valorilor presupune, dimpo-trivi, themai 0 sonietate organizatit pa prinoipiile munciioolective Ili ale proprietatii colectivemupra mijloacelor de produotie, care educe In sfera sohimbului dear o parte nelnsemnata dinprodusele Hale. La Cernleovski punctul de plecare este socialist,In timp ce la Proudhon el este
individualist mic-burgbez. Acolo undo Incepe sit actioneze snorma valorilors enuntata deprimul, nu mai e lac pentru evaloarea stabilitS preconizata de al doilea.
*** Duvintele onumai alit?. au fost Raise do Lenin ens, pe coital din stInga al paginii.Note; red.
si-a
c
si
oare-gi
gi
OBSERVATII PE MARGINEA CART!! LUI I. M. STEKLOV 666
[320] Socialismul lui Cerni§evski nu este, desigur, lipsit deanumite elemente utopice, dar noi nu-1 putem considera pentruacest motiv drept un simplu utopist. Asa cum am mai aratat, N.B .
Cernilevski marcheaza un stadiu de tranzitie intro socialismulutopic §i socialismul ltiinific, situindu-se, in majoritatea cazu-rilor, mai aproape de acesta din urma...
[324] Despre utopismul lui Cernitevski, repetam, nu se poate vorbidecit cum grano salis. Realist riguros, el a preluat de la sistemele utopicein special cutica proprietatii private 0 a orinduirii capitaliste, precum§i principiile generale ale orinduirii viitorului, cum sint, de pilda, asocie-rea, imbinarea industriei cu agricultura, organizarea productiei etc.,dar el §i-a dat foarte bine seama de deficientele acestor sisteme §i a facuto critica stralucita multora din tezele lor...
[328-330] Dar ne dau oare toate acestea dreptul sa-1 incadram toutcourt pe Cernilevski in categoria utopistilor? In ce ne prive§te, nu negindim citusi de putin sit facem aça ceva.
Din cele spuse pin!). aici reiese clar cit Cerni§evski nu poate fi trecutin rindul reprezentantilor tsocialismului mic-burghez*...
Toate acesto trasaturi negative ale socialismului mic-burghez i-au fost organic straine lui Cerniievski al nostru.El a fost cu totul strain de idealizarea barbariei patriarhale ;a negat categoric viabilitatea micii productii ; cit despreprogramul lui pozitiv, el nu consta cituli de putin in resta-bilirea micului me0e§ug sau a micii agriculturi, ci in organi-zarea sociala planificata a productiei pe principiile colecti-vismului.
Dar avem noi vreun temei sa-1 Incadram pe acest autorprintre reprezentantii socialismuluicritic-utopic? Sit vedem...
Marx, care a facut aprecieri atit de severe despre scrierile §i activi-tatea unor reprezentanti ai socialismului european, ca Proudhon §iLassalle (dintre care ultimul i-a fost chiar discipol), qi a unor repre-zentanti ai socialismului rus, cum au fost Herzen, Bakunin i Neceaev,a avut fata de Cernilevski o atitudine de profund respect 0 de deosebitasimpatie. Extrem de rezervat 0 de zgircit in materie de elogii0 de apre-cieri magulitoare, fauritorul socialismului itiintificil considera pe Cerni-levski drept un mare savant 0 critic, care a dezvaluit cu maiestriefalimentul economiei burgheze. E limpede ca aceasta apreciere maguli-toare, poate singura care a lost emis& de un om atit de retinut ca Marx,a avut totuli unele temeiuri serioase, mai ales daci o comparam cuaprecierile severe facute de el la adresa alter mari reprezentanti ai gin-dirii socialiste. Asemenea temeiuri au existat fara doar i poate...
[332 336] Trasaturile utopistilor i-au fost cu totul strainelui Cerni§evski, afara de una singura: 0 el considera ea infiin-tarea de asociatii de productie constituie un mijloc de a dovedi
37*
))
?
I
65d I. L E N .14
N.B.
N.B.
superioritatea gospodariei cooperatiste asupra celei capitalisteun instrument de propaganda in favoarea noilor idei. Dar cit
de mare e deosebirea dintre el si utopisti in acest domeniu 1In primul rind, el n-a declarat niciodata ca infiintarea de asociatiireprezintil singurul mijloc de transformare sociala, n-a incercatsa impuna in chip doctrinar clasei muncitoare aceasta formaunica i n-a opus-o formelor istorice ale miscarii muncitoresti;in al doilea rind, el nu numai ca nu neaga necesitatea lupteipolitice si sarcinile politico ale proletariatului, dar, dimpotriva,cum am vazut mai sus (cap. V si VI), reprosa socialistilor ca daudovada de sovdiala i inconsecventa atunci chid este vorba deinfaptuirea acestor sarcini, si in special de problema cuceririiputerii politice si a dictaturii revolutionare. Indiferentismulpolitic, exclusivismul ingust al descoperitorului pietrei filozo-fate, al savantului de cabinet care viseaza sa fericeascä, proastaomenire cu nascocirile lui geniale si care priveste cu un aer dedispret coin masele ignorante se zbat neputincioase sa nu fieinghitite de viltoarea istoriei, intr-un cuvint infumurarea sectara
pedantismul i-au fost absolut straine lui Cernisevski*.Si daca in domeniul criticii stiintifice a capitalismului el a
fost adeptul lui Fourier, Owen si Saint-Simon, in domeniul acti-unilor practice si al metodelor luptei politice poate fi pus maidegraba alaturi de blanquisti
Totusi, Cernisevski nu credea intr-o instaurare apro-piatii, a socialismului. In aceasta privinta el vedea lucru-rile mai realist decit lo vazusera, de pilda, Marx si Engelsla sfirsitul deceniului al 5-lea. In articolul eActivitateaeconoinica si legislatia (1859), el declara ca sinteminca foarte departe de socialism, «dad, nu cu o miede ani, atunci cel putin en o suta sau o suta cincizeci***.Iata de ce sperantele pe care si le-a pus Cernisevski in obste(atita timp cit si-a mai pus asemenea sperante) nu trebuieintelese in sensul ca el considera posibil sa se sara de-o datadin starea de barbarie in care se afla Rusia, cu analfabetismul
cu plugul ei de lemn, in mileniul comunismului. El credea,dupa cit se pare, ca, daca istoria, aceasta cbunica carebeste nespus de molt nepotii ei cei mititeie***, va fi deosebit
* El li condamn1 pc a Aint-simonisti ,intre ,ltele, pentru indiferentiemullor politic, pentruexodul tor s,ctar spre n ml leru dim: eTreecrea solemna a saint-simonistilor la noua orinduirea vielii a avut loc la C itnie 1832, adica ohiar in ziva clnd cartierele invecinate ale Parisuluiau fest teatrul unoi ray.oa lc 1public:me proviyiate de funeraliile lui Lamarck. Procedind eutot calmul la organizarea lor interna in mijlocul bubuiturilor de tun care exterminau miciledetasamente de insurgenti,saint-simonistii au dovedit ea n-au nimio comma ou vechile partideradicale ce paseau la transformarea pe o cabs pc care ei o considerau gresitil i ea uicimacar nu 114eleg do co reforme are nevoie societatea; lepadinclu-se de lumea veohe, ei s-aulepadat chiar si de oamenii care, mai mult deolt oricare alliipe lumea asta, voiau biuele oelormulti. (Monarhia din iulie, 1. o., 146).
" Opere, IV, 450.* Ibid., 329.
V.
Ii in-
societigii
si
Il
ei cartieti...
N.B
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. STEE1OV 557
de binevoitoare fata de poporul rus, se va ajunge cam la ceeace s-a numit la noi in ultimii ani arepublica muncii*. Inacest caz, mentinerea obstii va face sa fie cu putinta trecerea
treptata la o agricultura cu adevarat colectiva, in care vor fi
folosite
Asadar, Cernisevski nu credea intr-o instaurare apropiata a socia-lismului, dar considera ca e necesar sa se studieze inca de pe acum prin-cipiile de baza ale orinduirii socialiste, naci altfel ne vom abate dindrum**. Dar, daca astazi nu este posibila o infaptuire deplina i defi-nitiva a orinduirii socialiste, in schimb este posibila o infaptuire a eipartilla. (Dare nu se intimpla spune Cernisevski ca un ginditorcare in scrierile sale pur teoreticeiiexpuneideibenumai din grija pentrujustetea i consecventa sistemului situ sa caute sa-si limiteze povetele,in ce priveste problemele practice ale prezentului, numai la o parte dinsistemul situ, si anuine la aceea care e aplicabila si in momentul defata? o. Iat5, de ce Cernisevski, pastrindu-si in intr3gime nazuintele salesocialiste, consider& ca nu e lipsit de folos osa, se vorbeasca i despreceea ce e posibil in actuala stare de lucrurio. i, mai departe, el descrieInca o data planul asociatiilor sale de productie, la a citrui intocmires-a caliuzit dupa ideile lui Fourier si Louis Blanc, facind rezerva ca, elreprezin ta doar unul din oproiectele care tin seama de limitele a ceea cee posibil in epoca actuala***.
Sit nu-1 judecam prea aspru pentru asta. Sit neElien
N.B.«rea-
lism»??
amintim ca, i Kautsky, In brosura sa oft. doua ziA camdupit revolutie s, vorbeste de infaptuirea treptata a
incurcat-osocialismului, e drept, dupa cucerirea puterii de
tov. Steklovcatre proletariat. Sit nu uitilin apoi, dacit e sa Maino epoca mai apropiata de Cernisevski, ca si Ia congreseleInternationalei, ale carer Incl.:at se desfasurau subinfluenta indirect& a lui Marx, a fost admisa o asemeneaInfaptuire partial& a socialismului Inca in cadrulorinduirii burgheze (ea trebuind sa cuprinda nationa- ??lizarea pamintulni, a cailor ferate, a canalelor de navi-gatie si a minelor i trecerea lor in miinile asociatiilormuncitoresti etc.).
* AdnotAri la cartea lui Mill. 634 i urm.**In aceasti privints, Cerni?ovski s-a allat, lira Indoial5., Bub influenta teoriei Iourieriste
a garantismului ca stalin intermediar Intro orinduirea capitalist& (civilizatie ji cea socialist&(orinduire societard, armonio). Garantismul lui Fourier esto o orinduire social& In care intere-sole particulare, dominante In civilizatie, vor Ii subordonato garantillor interesului obstesc.Dreptul de proprietate privati, care acum are un earacter absolut, vs fi I imitat; soeietitianonimo po actiuni vor organiza productia ji comortul pe principiile asocierii; va Ii introdusun unpin sistom do asigurare dc Care stat a cet itenilor lmpotriva orictror calamitaii; totodatii,va fi organizat pe scans largs ajutorul social pentru jorneri etc. Intr-un ouvint,sistemul coneu-refuel nelimitate va Ii inlaturat, iar interventia statului in r latiile economice va clip&ta odezvoltare deosebitit, in interesnl maselor munoitoare, daea, bineinteles, oineuirea nu va reujiea trued de-a dreptul do la civilizatie la armonie, sarind p ste stadiul garantismului.
I
I
maOnile.
558 V. I. LENIN
CAPITOLUL AL VIII-lea
CERNIPVSKI I SOCIETATEA RUSADIN VREMEA SA
[340-354] Fata, de societatea rusa din vremea sa, Cernisevski ayeso atitudine extrem de pesimista ; el considera ca ea nu e animata denazuinta sprit o lupta decisiva si nu dispune de fortele capabile sa duelaceasta lupta pina la capat. ((SA, transformam viata societatii din Rusiapotrivit convingerilor noastre I zice unul dintre eroii nuvelei Unglas stins $: In tinerete e firesc sit te gindesti la tot felul de himere.Dar e o rusine sa ramii naiv la anii mei... Eu am trecut de mult pragulmaturitatii, mi-am dat de mult seama in ce societate i in ce tara traiesc,carei natiuni Ii apartin. Si ma zbat pentru a aplica convingerile melela viata ei inseamnä sa incerc sa insuflu unui bou conceptiile mele desprejug**. El considera cä epoca in care traieste este o epoca de detargietotala a societatii***...
Levitki reda in felul urmitor impresiile sale din convorbirile avutecu Cernisevski***.
Multe din cele spuse de el tradau o stare de spirit peste masurade intunecata si de deznadajduita. Cuvintele lui trezeau in sufle-tul interlocutorului un profund dispret fati de prezent i fat&de orice activitate in prezent. Un adevarat democrat nutrebuie fax& inima rea pentru ca toate treburile noastrepublice:sint marunte si absurde. Societatea noastri nu se ocupi dealtceva decit de fleacuri. Acum"***, de pilda, ea se arata extremde agitata, in legatura cu desfiintarea iobiigiei. Ce este iobdgia?Un fleac. In America, sclavajul nu e un fleac: deosebirea dedrepturi si de bunastare intre un muncitor negru din statele dinSud i unul alb din statele din Nord este nespus de mare; a egalape sclav cu muncitorul din Nord e un lucru de mare folos. Lanoi nu-i acelasi lucru. Oare viata pe care o due taranii liberi ecu mult mi buni decit a iobagilor? Ian situatia lor sociala e cumult mai buna?Deosebirea in bine este de-a dreptulmicroscopica,asa cii nici nu face sa vorbim de ea. Desfiintarea iobigiei e unfleac din moment ce pamintul ramine in proprietatea nobililor.De pe urma reformei vor avea de cistigat doar a suta parte dintarani; restul se vor alege doar eu paguba. In fond, toate asteasint fleacuri i prostii. Toate sint prostei MN' de caracterul general
al orEnduirii de stat. Dar sii admitem ca aceasta reforma partialava fi infiiptuita. Ce va urma mai &parte? Curtea cu juri? Iariiun lucru important cind nu se all& sub inriurirea unei asemeneaorinduiri de stat in care nici un fel de forme de justitie nu potfunctiona cu mult mai prost decit curtea en juril* Doua fleacuri
iata tot programul de eforturi si de efuziuni entuziaste ale
* .Un glue sting,. Opere, X, partea 1, 63.** Ibid., 70.
*** aurnalul lui Levilkia (partea a doua. neterminan, romanului <Prologul.). Open,vol. X, partea 1, p. 210 ei urm.
deceniului*** Adica la sfiritul al 6-lea.
sa-si
n
(513StkVATII Pi MAKGINEA CARTII LU1 I. M. STIALOV 669
societatii ruse pentru o perioada destul de indelungaU, afarrtde cazul ca se intimpla ceva deosebit; dar deocamdata nu seprevede inch nimic deosebit...
Levitki (Dobroliubov) nu se poate impaca cu aceste concluziisumbre ale lui Volghin (Cernisevski), desi in cursul discutiilorpe care le are cu el se lasa dominat de puternica influent& aacestui spirit superior si consecvent. El il consider& pe Volghindrept un om plin de devotament fata, de interesele poporului,dar ii vede limpede i slabiciunile: V olghin nu crede in popor... 11
Vom reproduce din acest jurnal, deosebit de interesant(care, sa, nu uitim, e scris chiar de Cernisevski), inch o discutie,caracteristich pentru starea de spirit a lui Cernisevski dinacea perioada (a doua jumhtate a deceniului al 6-lea). Traindintr-un fund de provincie, Levitki ii rememoreaza discutiileavute cu dascalul situ. Am in cap Petersburgul, publicistica,pe liberalii nostri aud pe Volghin spunind pe un ton deblind& ironie: aVorbesti i d-ta 1 Dar ce treabh crezi ch potiface cu asemenea lei:oath-Ann?* Iar eu ii obiectez: aDar uncle
cind n-a fost societatea o gloat& de lepadaturi? Si,totusi,oamenii cumsecade au muncit intotdeauna i pretutindeni*.
eFireste, din prostie ; oameniiinteligentis-au comportat in-totdeauna i pretutindeni ca niste neghiobi, Vladimir Aleksee-vici. Ce placere mai e i asta sh batiapa-n piuh? IicontinuhVolghin cu nepasare sarcasmele. Nu cu asta, nu cu ideile
cu munca oamenilor inteligenti se urneste istoria, ci cuprostiile nerozilor i neghiobilor. Oamenii inteligenti n-au dece sh se amestece ; crede-ma, e o prostie sh-ti bagi nasuluncle nu-ti fierbe oala Ii raspund si la asta: aNu-i vorbadach e inteligent sau nu sa to amesteci ; aici se pune intre-barea dach poti sh nu te amesteci. E inteligent din parteatrupului meu sh tremure de frig, e inteligent din partea piep-tului meu sh se simta apasat in mijlocul unui gaz asfixiant?E stupid. Pentru mine ar fi mai bine dach ar fi altfel, darasta-i firea mea: dirdii de frig, ma revolt impotriva ticalosieisi, dach n-am cu ce sh strapung zidul temnitei care ma Ina-bush, am id, izbesc cu capul in el ; si chiar dach nici n-o sh seclatine macar, ci doar o sa-mi sparg eu capul, cistigul o safie de partea mean. Il vad zimbind placid si clatinind din cap:aEh, Vladimir Alekseevici, in privinta asta ai, fireste, drep-tate, dar, crede-ma, nu face sa ai asemenea sentimente \/
aNu este vorba dach face sh le ai, ci de faptul ca le ads**. /\Sa te frhminti pentru niste oameni care nu-i inteleg pe cei ce se sta.-
duiese sh fach totul pentru ei e foarte neplacut pentru tine si e in detri-mentul muncii tale, declara Cernisevski in aScrisori far& adres& laidiragedia lui CernIfevski fi a conlemporanilor lui. Dat f iind raportul exis-
* aurnalul lui Levitkis (partea a doua, neterminati, a romatudu arologultOpere, X, partea 1, 239.
-
gi-1
gi
gi
r.
..
5i10 V. I. LENIN
tent in vrernea aceea intre fortele sociale, evenimentele gi-au urmatin mod fatal directia lor contrail intereselor poporului...
Dar liberalii? In ei igi punea cel mai putin speranta Cernigevski.Un revolutionar nu trebuie sa aibh incredere in liberali, fiindca ei segindesc cel mai putin la binele poporului gi urmaresc doar interese pur_burgheze. El ar fi fost insa gata sil le ierte pe jumatate pAcatele lor isto-
rice daca ar fi dat cit de cit dovadi de hotarire gi de perseverenta chiarin urmarirea scopurilor lor de clasa, dad, ar fi inteles a in Rusia nicio reforma nu prezinth vreo insemnatate atita timp eft principaleletraisaturi ale vechiului regim ramin neschimbate...
In societatea rusa, spune Cernigevski, nu exista barbati.Dacit nu capita deprinderea de a participa in mod independent
/la treburile obgtegti, daca dobindegte sentimentele de cetatean,copilul de sex masculin, crescind, devine o fiinta de sex masculinde virsta mijlocie, iar apoi de virsta inaintata, dar nu devinebarbat, sau, in orice caz, nu devine un barbat cu caracter nobil.Ingustirnea de vederi gi de interese se reflecth asupra caracteruluigi a vointei: «cit de largi sint vederile, atit de largi sint gi hota-ririle ». lath ce definegte caracterul eroilor rugi, care, dup1 cumremarch Cernigevski, actioneaza in acelagi chip la oricare dintrescriitorii nogtri. oAtita timp cit nu este vorba de fapte, ci numaide nevoia de a-gi omori timpul, de a-gi umple cu vorbe gi visuricapul trindav sau inima pustie, eroul e foarte bataios ; dar cindse pune problema ca el sa-gi exprime sincer gi exact nazuintelegi sentimentele, cei mai multi dintre eroi incep sa, govaie gi simtcum li se impleticegte limba-n gull. Cei mai curajogi, putini lanumhr, reugesc cu chin gi vai sa-gi adune fortele gi O. gingaveascaceva care ne chi o idec destul (le %raga de ceea ce gindesc. Iar dacii-itrece cuiva prin minte ca, luind de bune dorintele lor, sA le spunA:*Dv. doriti cutare gi cutare lucru ; foarte bine ; atunci trecetila actiune gi noi o sit vit sprijinim », la o asemenea replica jumatatedin acegti vajnici eroi leginii, iar ceilalti incep &A va reprogezepe un ton foarte grosolan cii i-ati pus intr-o situatie neplacuta,incep sa, spun& ea nu se agteptau la as tfel de propuneri din parteadv. ca, gi-au pierdut complet capul, cA nu pot sa priceaph nimic,fiindell *nu se poate cere un raspuns atit de prompt » gi pe lingaaceasta oei sint oameni cinstiti », gi nu numaicinstiti,dar gifoartepagnici, gi nu vor sit va expuna la neplaceri gi, in general, nu potisa-ti faci griji pentru tot ce vorbegti cind n-ai ce face gi cii celmai bun lucru e sa nu te apuci de nimic, pentru ca totul aducegriji gi nepliceri, gi ch deocamdatii nu poate sa iash nimic bun,pentru ca, dull cum s-a mai spas, ei onu s-au agteptat in niciun caz » etc.»*.
Cernigevski a scris articolul despre nuvela eAsea, a luiTurgheniev pentru a demasca oiluziile liberale i. El a luptatsistematic impotriva acestor iluzii in toate scrierile sale, demas-
'Waal I a rendez-vous. Opera, I, 90 91 (ISIS).
/
6ESERVATII PE MAkGIWEA CARTII LLII I. M. smkt.OV
cind in cuprinsul lor, ori de cite ori avea prilejul, ingustimea sicaracterul de clasä al nazuintelor liberale. Liberalii, bineinteles,1-au ritsplatit pentru aceasta campanie cu ura lor inversunata,comparindu-1 cu Greci, Bulgarin, Senkovski. Dar Cernisevskisi cercul lui nu s-au lasat impresionati de calomniile liberalilorsi au continuat sa demaste fiir crutare romantiozitatea libera-lilor, vorbaria lor pompoasa, de paradit, pe tema progresului inRusia ; ei au aratat ci in aceasta arä luntrea progresului nunumai ca n-a pornit inainte cu toata viteza, dar, dimpotriva,continua sa stea impotmolita in vechea mlastina istorica. Iarin suplimentul satiric al revistei (,Sovremeimik», in celebrul«Svistok la care Cernisevski scria putin (acolo scria mai alesDobroliubov), exercitind insa o puternica influenta asupra conti-nutului si orientarii lui, erau ridiculizate far& mila exaltarea,moderatia si acuratetea liberalilor, precum §i 4spiritul de supu-neree, atit de indragit de ei.
Atitudinea lui Cernisevski fata de liberalii rusi se reflectd admirabilin romanul sPrologul a. Cit despre birocratii liberali nici sii nu maivorbim: pe ei ii dispretuia §i-i ura din tot sufletul, poate crt chiar maimult decit pe reactionarii MOO si inveterati...
In nr. 44, pe 1859, al revistei sKolokol* a apdrut un articol al luiHerzen, ciVery dangerous ! el, care tintea direct in cercul Cernisevski.tIn ultima vreme scria Herzen in publicistica noastra a inceputsii adie o duhoare pesti1enia1i, sit se manifeste un fel de pervertire agindirii Herzen refuza ii creada ca parerile lui Cernisevski si Dobro-liubov exprimau opinia publica si binuia ca articolele lor erau inspiratede cirmuire...
Acest articol scaadalos al lui Herzen, in care CernisevskiDobroliubov erau prezentati aproape ca niste agenti prove- N.B.
catori§i ca niste lachei aireactiuniisiin care viitoarelor victimale absolutismului li se prevestea crt o sii li se acorde ordinulStanislav, a produs o impresie extrem de neplacuta asupracercului <,Sovremennik s. In iunie 1859 Cernisevski a plecatin strdinatate, unde, la Londra, a avut o explicatie cu Herzenin aceasta privinta. Cum era si de asteptat, aceasta explicatiea ramas far& nici un rezultat, deoarece in momentul acela ceidoi interlocutori se situau pe pozitii cu totul opuse. Cernisevskireprezenta curentul democrat-revolutionar in gindirea
in timp ce Herzen se afla Inca pe pozitiile liberalismului N.B.
iluminist §i nici nu se vindecase inca de unele sperante inbirocratia liberala...
Herzen povesteste despre intilnirea sa cu Cernisevski in articolule0ameni de prisos si inacriti** intr-un mod cit se poate de partinitorsi de unilateral. Ascultindu-1, ai crede ci intreaga discutie dintre expo-nentii celor don& curente din gindirea rusi s-a invirtit in jurul unorincursiuni istorice in deceniile al 4-lea si al 5-lea ale secolului al XIX-lea.
Hersen. Opero, vo V, 241-24E,
4,
si
socialä,
Mi
562 V. I. LENIN
In realitate ins& nu incape indoia11 ca obiectul disputei dintreCernisevski si Herzen 1-a constituit atitudinea fails- de liberalismul rusdin acea vreme 0 fald de reformele din deceniul al 7-lea...
Dupa aceastii explicatie cu Cerni§evski, Herzen a fost nevoitsii renunte la insinuarea cit actiunile radicalilor ar fi inspirate decirmuire. Acum el recunoaste ca. acestia sint niste oameni plinide noblete sufleteasca si animati de cele mai bune intentii,adaugind insa ca ei adopt& un ton care poate sii, scoata din saritepin& si pe un Inger si chiar pe un sfint*. Inafara de asta sustineHerzen ei exagereaza totul cu atita dezinvoltura, si nu ingluma, ci pentru a produce amaraciune, Incit ajung sa scoatadin rabdari pin& si pe oamenii cei mai blajini. Herzen se mingliecu speranta ca tipul omului inacrit nu este sortit sa dainuiascamulta vreme. Viata, spune el, nu poate suporta multa vreme
figurile deprimante ale Danilovilor de pe Neva, care reproseaza,cu malt& amaraciune oamenilor cit miinindi far& sa sonic-neasca din dinti §i ca, cuprinsi de extaz in fata unui tablousau a unei opere muzicale, nit& de toate nenorocirile acestei
(lumi. In locul acestor necrutatori negativisti, rosi de vanitatiocontrariate e, peste masura de iritabili, In locul acestor
ipohondri, acestor talente necultivate si acestor genii pustii,trebuie sa vini o noua generatie, sanatoasa si optimista,careia niste batrinei a la Herzen urmeaza sa-i intindi minapeste capetele unei generatii de inb.riti, cu trupul si sufletulbolnave.
Precum se vede, pin& si unui reprezentant atit de sincersi de luminat al liberalismului, cum ei.), Herzen, i-a lipsitcapacitatea organic& de a intelege prima generatie de demo-crati revolutionari rusi**. Din cauza tonului, el nu si-a dat
N.B. seama care sint, in fond, nazuintele lor ; din cauza copacilorn-a vazut padurea. Intr-atit de organic& era pe atunci instra-inarea dintre liberali si democrati. Fiindca aici era vorba nude conflictul dintre della generatii sau, mai bine zis, nu atit
' Preeum se stie, earnenii bleep A ridice obieotii impotriva tonului folosit de advorsaratunci clad nu eta In stare si-i rispundl ou arguments mai sorioase.
" In oartea sa s Din treoutul soc ietfiti i ruse , 1-1 flogueearski , dap& oe desorie acest conflictdintre dou& tendinte, conohide (p. 250): se et se poate de limpede ea, In fond, Cerntsevski nu
N.B. avec, dreptates. Co-i drept, dinsul tsi di numaidott soma si Isi aminteste cii. stn legituri ottaoest moment (eonvorbirea de la Londra) nu avem deett mirturiile uneia dintre pirtio. Dar,In primul rind, el ar fi trebuit sa mentionoze acest tura Inainte de a trage 0 oonoluzie attt docategorielt,iar In al bilea rind totreaga aotivitate literatd si obsteasol a color doi mari scriitorioonstituie o nnirturie in aoost sons. Cernisevski a rArnas pint la eapit oredincios eonoeptiilorsale siiatoria a dovedit oi atitudinea lui falls de liberalismul rue a foot justi, In timp co Herzen
a fost nevoit a& renunte ourind la atitudinea sa Infuluitoare si of. se situeze tn multe privintepe panda! de vedere al lui CernIfeveki. i atunoi de se d-1 Bogucearaki consider& totusi at, etnfond, Cerntsevski nu avea dreptate.? In oe fond situ oe ohestiune? In atitudinea sa fatal de I ibe-
ralismul rus? Sau In cea adoptat& fat& de birocratia liberalizantl? UM se Inseam& at treoi
prin seoala osvobojdensto-eadet& I
(
[563
-852
oTpetineeirl. maaaa eepeeaesa owl:, He metrical, /rhea. Ha-cT0.13bRO opramimecm AHOepliall a nemoRpaTai 611.11}1 pee Torus
vyzariN epyra Apyry. 416o Batch A13/10 LIMO He 0 CTO.TIKHOBBHiti
.aeyra noHontHift HAIL etpHte, He CTOJIBRO o CTORKHOBBBiaBlurb noKojrMifi, CK0.111,R0 o KoHcpeaRril aeyx.a. aniecTeen-Hkixa Tele Hifi, onyx, napTiL npeecTaeasnamvas cveracTeeeno
beim RJACCOBEie HHTMeCEI 1). JIH6epanai =tills "Iii-tiaaemanTrrepecta 6ypzyaaie H IrpOrpeOCHBHUO Imo
pie TB cTaHeanH Hine ecuTpyilemaxce hm, ero moron,. npooroHapoean, B'a KO-Topohns 00 COLUEUIEMBIhrb yczoeimis CM13111HB6
aim.. eoe acc-a a KpeCTbSiliCTBO. He ca-beyera
npu BTOWb yeycfcaTa 1181, Balky, 0 apecTaHacTeo CO0TB.B.11.H.710
soma worm efunicTsemmo maccy Tpyp.sugHxca, 118b itoToposnpozeTapiaT:a He ycntna enie eutrilamTaca BaCTO.TIMCO, WONIMAM, B7. paacveTN .aektoxpaTona Ba Kane.. unman.°Heropanecaaro cpawropa. H eona noneay Ba paacveTaxa TO-mamma, COI:da.RECTOBIs soda= a e imam eBcx aro ea vac?HOCTH reaeHylo ponb Hrpaera KpeCTWIHCTBO, a o rrponeTapiari3
yuolthHaeTca amen rays() n catiONNH namexama taarrpmrispa,mantle aoepciu Ba oltax13 tiTo H-13.eaTa?")
telO nosy VOMIT (poroeorb BS ii0illOBS) roJuso ()Asa cropone. BO BO-
nepeurb, o6s Miro By2800 1514.10 Busman eperue. sties stun Lionptuntremuil BIABOVI, a DO-BrOpILYS. 000.8381118/18 HO 8TOV7 BOSOM 8BAFIene
BC8 zorepaTypona a oftecrseueas Allsruneocm of5ours Hussar), nemrese0. gepammescaill so aortas ocraica stpeal maul earlaxasaa am la 11
3G11838..38 ojazumukurakirci orooruenia Ha pyoccomy Je6epasansy; 8 HOTepseup upauolon coopo Cagan:TICS Ore ewer° arE/787117116;ra BO 13BO
roes CULT/ us TORS) sptais qepeburescsaro. I-loam ze r. BOryaspC8IR
&comma aurae» gepasnuemaro .00 cymtecToy VS.18 ueapasual"? lieBalms cyrsecrey V Lt8e0f0 stoa? 131 ero oruomeule ca porno Anne.
paltaeb, 'ITO JO NIB CI .111(58palaBB48101118fi 01)poapariN? BOTT. ITO 3504NTI,
a pain oceo6ozaeneso-najeTemo room!po'13-7E--reptio, Typreaeos (coacqu-o, VelOBSEI roam), pa .
SOVIMBIBR C12 paassassourb cCospesenassorb., oepeOan.BUTB1181. KESTROBa, aoropun Ha Tory sperm! pedal, pze VOCISTOVB0Otiaapyzala CUM caCTOalllia Tenn.* Poaaaa TypreBen ,OTI11,1 a Aim..£0701MIO. ITO 61,1 Taal Be TOBDpB/18, 11811p8819137, 6a111. OpOTBBI ./31M11-1-
mils, (rose daaroaaps xmozecreeneoil acme... arropn woman &a-roma swam Bee-Tare cmaninnairse arias epyraus nepcommea posses).
aostmeal shin, 01 aPyccet atoruasta 88 1862 r. A Mealy Ttst ESTISOBb
0 pagin6 din cartes. lui I.M. BteklovaN. G. Cerntoevski, vista i vtivitatea luim,
eu Ineemnarile Lenin
Micfora
Jo/ -=
1
norm...
40-lalsi ...Nona
lui V.).
1\.1)
-------"TT
ORSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. STEKLOV 665
de conflictul dintre dona generatii, cit de acela dintre douacurente sociale, dintro dun& partide care reprezentau interese N.B.de clash esential diferite i contradictorii*. Liberalii repro-zentau interesole burgheziei si ale nobilimii progresiste, intimp ce Cernisevski i cerculluisustinean interesele oamenilor N.B.muncii, sau, duph cum se exprima el, ale oamenilor de rind,in care, in conditiile sociale de atunci, convietuiau laolalthJasa muncitoare i hriinimea. Nu trebuie sä scipilm dinvedere eh pe vremea aceea tarhnimea constituia o mash deoameni ai muncii aproapo omogend, din care proletariatulnu reusise inch sh se desprinda in asa mhsurh incit sh intrein calculele democratilor ca un factor istoric important. lathde ce principalul rol in calculele socialistilor do atunci in gene-ral, si al lui Cernisevski in special, 11 joach thrinimea, iardespre proletariat se aminteste doar in treacht i prin aluziidestul de vagi (de pilda atelierele (le croitorie din romanuloCe-i de fäcut?*).
Tocmai pentru oh la baza regirnului din cauza chruia seinhbusea tot co era viu cinstit in Rusia se aflaoamenii inaintati ai epocii au intimpinat en atita entuziasmprimele acte prin care guvernul isi facea cunoscuth hothrireade a trece la eliberarea thranimii din iobagie. Pinh i marelenostru Cernisevski s-a simtit atras pentru o cliph de starea despirit general& i, paralel cu exclarnatia lui Herzen oAi invins,Galileene I», a pus la articolul shu oDespre noile rinduielide la sate* (oSovr.», 1858, nr. 2) urmätorul epigraf la adresa /--
1858lui Alexandru al H-lea: oTu iubesti dreptatea i urhti fiirh-delegea, pentru asta te-a uns dumnezeul thu (Psalmul XLV,versetul 8)***...
Principalul izvor al tuturor neajunsurilor vietii in tara noastrieste iobagia***. o0 dath en disparitia acestui riu fundamental al vietiinoastre, toate celelalte role isi vor pierde nomi zecimi din thria lor s.Iobtigia paraliza otoate preocupirile cirmuirli, toate eforturile depusede diversi oameni pentru binele Rusiei *. Sub regimul iobagiei nu estecu putinta nici impartirea drepthtii, nici functionarea normalh a meca-nismului statal, nici o administratie corecth, nici un buget rational si
* Este caracteristic cu Tur. henicy (care era, bineinteles, no corn al deconiului al 5-lea),rupind legiturile ou radicalul Sovremennik., a trecut la situbskii Vestnilot al lui Katkov,care incepuse deja dezvaluie adevaratele sale tendinte. Bontanul su oPkrinticare, orice s-ar spunc, cra Indroptat impotriva snihiIitilors (deoi,datoritk. sinceritatii artisticaa autorului, nihilistul Bazarov este, oricum, mai sinipatic dealt toate celelalte personaje aleromanului , a lost publicat de tRusskii Vestnik. In 1862. Or, hick de pa vremea aceea Katkovducea In coloanals revistei sale o csinpanie de denuntari impotriva dornooratilor i, ourinddupk :week s-a Mipustit pi asupra lui Ilerzen prieten personal al lui Turgheniov), Improocindu-1cu torento de calomnii.
** Upere, IV, 50 oi passim.** Mai tirziu Cernloevski, (lona cum se stie, oi-a sehimbat Intrucitva pkrerile; eoecul
reformei tririneoti I-a detorminat s eaute mai adinc aecasta cauza principalk, oi el a gtisit-oIn orinduirea politica a Rusici, In care iobagia era, dupk pircrea lui, una din formele ei domanifeetare.
iobagia,
sa-si
i
11
)
566 V. I. LENIN
nici dezvoltarea fortelor de productie. Munca fortatti a täranilor estedezavantajoasa, in primul rind, chiar pentru mosieri. Desfiintarea iobit-giei va aduce foloase intregulni popor, intregii tdri, dar cel mai multsi in primul rind va avea de cistigat de pe urma ei clasa mosierilor, iarapoi aceea a comerciantilor i industriasilor ; had, de ce cheltuielilelegate de eliberarea tdranilor trebuie sa, fie suportate de intreaga nati-une*. Dar toate aceste pärti pozitive se vor face simtite numai dui seva face o reform& profundi i serioasd, dacit se va da tdranilor intreagaintindere de pämint de care au nevoie i in schimbul unei rdscumpardrimici**. In caz ca se va proceda la o solutionare rationala a problemeitardnesti, Rusia va merge inainte cu pasi repezi,iar proprietatea deobste o va ajuta sa, treacä treptat i pe o cale nedureroasa la formelesuperioare ale muncii organizate.
Iatd do ce primele mitsuri ale guvernului in domeniul reformeiagrare i-au provocat lui Cernisevski atita entuziasm si i-au adus spe-rante atit de imbucuratoare. Iatit de ce a putut sit scrie cu mina luicuvintele de slavd la adresa lui Alexandru al II-lea, care slut in vitditddiscordantd cu conceptia generald de viata a scriitorului. ainecuvin-tarea fagaduita celor blinzi i filuritori de pace incununeazd pe Alexan-dru al II-lea cu o aureola de fericire pe care n-a cunoscut-o pina acumnici unul dintre monarhii Europei, fericirea de a fi singurul care incepe
sdvirseste dezrobirea supusilor sdi e. Dar curind dupa aceea, chiar incursul anului 1858, Cernisevski schimbat atitudinea fatd de cirmuire,dud a vitzut cd ea denatureazd, in interesul mosierilor, marea reformi***.
[356-362] Cu mihnire i cu neputincioasa minie vedea Cernisevskicum reforma tdräneascd, care incipuse pe miinile birocratilor si aleiobagistilor, era sistematic denaturatä si era aplicatii in dauna intereselorpoporului. Nimeni nu cerea pdrerea poporului, i Cernisevski asumatel misiunea de a exprima punctul de vedere al tradnimii. Poporul,spune el, asteaptd ca ref orma dea pämint i libertate, adici sib nuadua numai eliberarea lui, dar i trecerea tuturor pdminturilor existentein folosinta sa In schimbul unei rascumparari modeste (din cauzarestric-tiilor impuse de cenzurd, pe vremea aceea, dupd cum am ardtat, nuputeai spune nici o vorbd despre eliberarea fart" rdscumparare). Elavertizeazd pe cei de la guvern cd mentinerea pentru citva timp a rela-tiilor de servitute i rdscumpararea inrobitoare ar sugera poporuluiideea cd a fost tras pe sfoard, ceea ce ar face ca tara sit tread", prin grele
* Cpere, IV, 62, 66, 67, 99, 112, 367.
N.B. 111** In fond, CernIgevski era pentru exproprierea totall a mogierilor gi
pentru trecerea piimintului In miinile pranilor I Ird nici un fel de rAscum-
pirare; dar, din considerente de ()ennui, el nu putea ol vorbeasci deschis
despre asta In articolele sale. Cf. citatul, reprodus de noi mai jos In text,
din romanul arologuls (convorbirea ou Sokolovski).
** Faimosul articol Critica prejudecitilor Moselle() Impotriva proprie-
1858 tatii In obstea, In ()are CernIgevski face haz de el fungi pentru speranteleoptimiste de care se Haase clndva ouprins, a fest publicat In eSovremennike
nr. 12 din 1868.
§i-a
sa-i
nr.
si
\........p.
OESERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. STEKLOV 667
incercdri*. Cuprins de indignare pentru modul cum a fost denaturatdreforma tizaneasci, el incepe sa incline spre ideea ca ar fi mai bine sanu se infiptuiasca nici un fel de reforme. eNu vreau spune Volghinsit se full: nici un fel de reforme atita timp cit nu exista conditiile necesarepentru ca ele sa fie infaptuite In mod satisficfitor 4".
4Se tot vorbegte ci o sa-i eliberim pe tarani observil elIn alt loc. Dar unde sint fortele necesare pentru a infaptuio asemenea opera? Asemenea forte nu exista Inca. E o prostiesi te apuci de un lucru pe care nu esti in stare sa-1 faci. i siivedeti ce-o sa iasd de aici. Taranii o si fie eliberati. Ei, gi ce-osi iasi de aici? Ginditi-vii gi dv. ce se intimpli cind te apucide o treaba pe care nu egti in stare s-o faci. Fireqte de stricitotul gi iese o aiureal5,... Volghin then, incruntinduli sprin-cenele, gi incepu a da din cap. Eh, domnii emancipatori dela noi, toti acegti Reazantev & Co. I ce Pluddrogi, ce flecari
gi niltdriii I gi iar incepu 0, clatine din cap 4. Vrind sii-1convingd pe revolutionarul Sokolovski (Sierakowski) sd nu seincreadd in liberalii nogtri gi O. priveascd cu scepticism Reed-reala pe tema serioaselor reforme aflate in pregatire, Volghinafirmi cd, dupd plrerea sa, n-o sil fie nici un Mu dacii elibe-rarea firanilor va fi lisall pe seama partidului mosieresc.Deosebirea nu este colosald, ci cu totul infimd. Ar fi colosalddad, tdranii ar primi pamintul fara riscumparare (iald undeli N.B.
dd Cernifevski cdrfile pe laid: In romanul pecare-Iscrie In Siberia ;In articolele care apareau sub controlul cenzurii nu se puteasufla nici o vorbi despre acest lucru.) Planul partidului movie-resc nu se deosebegte de planul progresigtilor decit prin aceeaci este mai simplu, mai scurt. De aceea era chiar mai bun. Ladrept vorbind, e mai bine sd fie eliberali bird panda oChestiunease pune in ass, fel ci nu vdd nici un motiv sd-mi bat capul cuintrebarea dad, taranii o sa fie eliberati sau nu gi cu atit maiputin eine o sl-i elibereze: liberalii sau mogierii. Dupd mine etotuna I Sau e chiar mai bine sl-i elibereze mogierii****.
Dar ce-I film, pe Cernigevski si creadd cii ar fi fost mai bineca tdranii si fie eliberati fira pamint? Pentru ca, dupi prirerealui, acesta ar fi fost singurul mijloc de a rdscoli masa abruti-zati a poporului gi de a face sii se porneasci in rindurile ei omigcare care ar fi gters de pe fata pimintului vechiul regim giar fi dat intr-adevir poporului pamint gi libertate. In toatiiaceasta perioada, el a oscilat intre o total& descurajare gi speranta
Intr-o apropiati izbucnire a revolutiei tarinesti. La un banchet
liberal, Volghin ameninti pe un mogier reactionar cu revolutiapopularii, pentru ca peste un minut si-gi /Ida de el insugi. Siamenint cu o riscoali tilitineascd, on o revolutie tirineased I
Orgainzares vietii. Opere, IV, 645-547.*1 sPrologub, I.e., 91, 116, 120, 121.
*'* Prolog-O., 163-164,
N.B.
668 V. I. LENIN
*N-ar fi oare §i caraghios? Dar eine mi-ar da crezare? Cinenu mi-ar ride in nas? i, in afar& de asta, nu e tocmai cinstit
ameninti CU Ufl hicru in care tu, cel dintii, crezi mai putindecit oricine»*...
Cernlievski vorbe§te de tulburiirile din Po Ionia, de riscoalele tazi-ne§ti din interiorul Rusiei, de aparitia unor proclamatii revolutionare( eVelikorus », *Cittre tinftra generatie »), de framintirile din rinduriletineretului universitar din Petersburg §i de mi§carea constitutionaladin rindurile nobilimii**.
Madar, cu toatit atitudinea sa pesimistit in ce priveite gradulz de conitiinta §i spiritul de initiativit al poporului rus, pe la sfir-
/ §itul anului 1861 Cerni§evski a inceput, pe cit se vede, stt creadi/\ in posibilitatea unei largi micäri titrane§ti. Extrem de caracte-
ristic in aceasta privintl este articolul säu *Nu este acesta ince-putul unei schimbäri? », scris cu prilejul aparitiei unor schiteale liii N. V. Uspenski §i publicat in uSovremennik» nr. XI,pe anul 1861. Arrttind cii, scriind despre popor, N. Uspenskiinftiti§eazä adevarul fruit nici un fel de poleiali, §i ca schitele luisint lipsite de orice idealizare dulceagrt a vietii poporului, Cerni-§evski gäse§te explicatia in faptul ca in psihologia taranului russ-a produs o schimbare in bine...
Hottirirea d-lui Uspenski de a scrie despre popor intr-unspirit atit de putin milgulitor pentru el dovedeite oiL situatia s-a
schimbat intr-o masurti considerabili §i ciL e o mare deosebireN.B.
N.B.
intre vremurile de asttizi §i trecutul nu prea indepartat dudnimeni nu s-ar fi incumetat sit infiitipze poporul...
In marile momente istorice, cind sint puse in joc intereselevitale i nazuintele arzaoare ale maselor, poporul se schimbilcu totul. 4Luati omul cel mai de rind, cel mai §ters, cel mai slabdin fire, cel mai banal: oricit de apatica §i de ineschini1 i-ar fiviata, existil in ea momente cu totul aparte, rnomente de eforturienergice, de holdrtri Endrdznete. Acelaii lucru se intimplii §i inistoria fiecarui popor ».
Cerni§evski i§i incheie articolul situ printr-un apel catre intelec-tuali, pe care-i indeamni sä meargii, in popor, §i aratti Ca pentru a teapropia de el nu e nevoie sã recurgi la scamatorii fantastice in spiritulslavofililor, ci e de ajuns vorbe0i simplu §i deschis despre intere-sele lui***.
Sa, fad, cunoscute poporului ideile democratieimareata misiune istoricit pe care urma s-o indeplineascit noua generatie
* Ibid., lee. eit., 181.** eSerisori Lira adroet., I.e., 301.
f** ON este ti,eeb4 lueeputul unei Opere, VIII, 319 KO,
si
sa-i
socialismului iota
ieldinbari?r,
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LIR I. M. STEKLOV 569
tinara, care intrase in scena dupa infringerea vechiului regim in perioadarazboiului Crimeii. In aceasta generatie de oameni vigurosi si cutezatoriisi punea Cernisevski toate sperantele, pentru ea isiscria el, ca si Dobro-liubov, articolele sale, ei i se adresau si unul §i altul cu indemnul de amerge in popor. Infatisarii acestor oameni noi lj consacra el romanul sau
4Ce-i de facut? », scris in fortareata Petropavlovskaia. oVoi, cei bunisi tari, voi cei cinstiti si destoinici li se adreseaza el in prefata acestuiroman , ati inceput nu de mult sa va iviti in mijlocul nostru, iar acumnu mai sinteti putini si numarul vostru creste mereu*. i cu cit ei vorfi mai multi, en atit va fi mai bine...
La acesti oameni, nazninta spre socialism, spre instau- N.B.rarea imrriului muncii este ceva omenesc si firesc.Mireasa lor, regina libertii4ii si egalitatii, le sopteste cuvin-tele magice care fac ca orice fiinta neciijita si oropsitasä se indrepte spre ei.Ei influenteaza pe cei din jurul lor,
ocultiva*, adica ii educa in sentimentul denmitatiiumane si al dragostei fati de cei ce sufera (caracteristicpentru Cernisevski este ea Lopuhov, care se ocupa deeducatia Verei Pavlovna, ii di sa citeasca operele luiFourier §i ale lui Feuerbach). Ei se deosebesc organic deliberali, ca unii ce sint propagatori ai noilor idei democra-tice si socialiste: Owen este pentru ei obatrinul sfint*.Ei urmaresc cu atentie realizarile stiintei, se intereseazade filozofia antropologica, de teoriile chimice ale lui Liebig,de legile progresului istoric si de problemele politiciicurente, organizeaza un cerc din care fac parte citivameseriasi i mici negustori, citiva ofiteri, invatatori §istudenti; infiinteaza ateliere de croitorie, organizate dupaprincipii comuniste. In fond insa idealul lor este de a-siasigura o fericire mic-burgheza ; activitatea lor are mai enseami un caracter cultural ; deocamdati ei se abtin de lalupta politica directa, nu participa la activitatea revolu-tionara si chiar se tem de ea.
Un adevarat reprezentant al oamenilor noi si al precursoritorcelor ce lupti pentru binele poporului este Rahmetov, acestfora deosebit », cum il numeste Cernisevski. Rahmetov intrunestein persoana sa logica necrutatoare a lui Cernisevski si aptitu-dinile unui veritabil agitator revolutionar, care, pe cit se vede, N.B.Ii lipseau lui Cernisevski. In aceasta privinta Rahmetov ne amin-
teste de vestitul revolutionar polonez Sierakovski, prieten cuCernisevski, pe care Nikolai Gavrilovici introdus in oPro-logul » sub numele de Sokolovski ; numai ca la Rahmetov nu gasiln
atractia spre liberalism pe care o manifest& Sokolovski. *Agita-tatorii mi se par a fi niste oameni ridicoli*, spune Volghin, caretotusi se inclina in fata lor, simtind ca sint dotati cu instinctul
38
N.B.
1-a
67 0 V. I. LENIN
unor adevarati oamenii politici gi cu energia practica a lupta-torilor pentru cauza poporului*.
[365-375] Dad, Lopuhovii gi Kirsanovii slat oameni de tip non,apoi Rahmetov reprezintä, ca sa zicem apt, ultimul cuvint al dezvol-tarii sociale a Rusiei. Oamenii de felul acesta, spune Cernigevski, shitputini; pinii acum el n-a intilnit decit 8 exemplare de acest gen, dintrecare doua femei. «Ei sint putini declara Cernigevski, incheind por-tretul lui Rahmetov dar fac sa infloreasca viata tuturor, care failei ar lincezi, ar mucegai. Sint putini, dar ei dau tuturor oamenilorputinta sa respire. Fayi ei, oamenii ar pieri inabugiti. Exista multioameni buni gi cinstiti, dar oameni ca ei sint putini; ei sint printreceilalti ceea ce este teina in ceai i buchetul intr-un yin nobil, din ei iitrag ceilalti vlaga gi seva; ei sint floarea celor alei, sint forta motricecare ii pune in migcare pe toti, sint sarea sarii pamintului***.
Sierakowski era un om apropiat do cereal color de la 4Sovremennik4; unele date bio-grafice despre el le giqim In romanul 4Prologuls, iar al tele In broguralui Saganov N.G. Cernl-gevski la munol silnici i In deportareo, In care au lost folosite narturii ale lui Nikolai Gavri-lovici. Tn 1848, Siorakowski, care era pe atunci student, s-a dus in vaaanta de oriaiun tn guber-nia Podolie, de unde era de fel. In vremea men sleahta polonez1 locali, In rindurile Weis sezvonise ca in Galitia a Inceput o migoare, pregItea o riscoalA. Sierakoweki le-a cerut gleah-Moiler ou capetele Infierbletate sA nu se grilbeasta BA treael la actiuni hottrite, ci ei agtepteea el sit BB dual la granitA i si atle ea se petreee aeolo. Pe drum a lost arestat 4pentrn tenta-tive de trecere a graniteit gi trimis, drept pedeaps4, ea soldat In batalioanele de linie de laOrenburg, asta mai ales pentru felullui ludriznet i
lost Moutdesohis de a vorbi eu anohetatorii militari.
CurInd dupi uroarea pe tron a noului tar a Miter, a venit la Petersburg gi a intratla Academia mil Hari, pe care a absolvit-o on distinotie, iar dup5, aceca a lost trimis de guvernin strainAtate cu diverse misiuni tehnice-militare. In Anglia a Haut cunostintA on Palmerston,care 1-a prezentat reginei Victoria. In 1863 a participat la rdscoala din Polonia, In cursul careia
a eomandat detagamentul revolutionar de la Kovno ; a cazut prizonier gi a lost spInzurat de
Muraviev. Chipul acestui om minunat a lost Infltiat de Cernigevski in romanul slusProloguls, undo 11 gAsim sub numele de Sokolovskl. Necrutator eu sine insugi, Inscoot roman autorul are o atitudine de ingAduitoare ironie gi latl de optimiamul unuiominflicArat ca Sokolovski: 4Eu gi on Boleslav Ivanovioi avem haz... agteptiim si se etirneaseio lurtunl in mlagtinis, spune el. Se vede Ms& prea bine el elll iubea nespus de malt si-1 respectsIn mod deosebit pe acest entuziast on ohipul palid, pe acest om ou coneeptli Inflacirate ee-tipltrund in sullet, pe scoot eavaler fIrl frieS i fIrS prihana, oars era un agitator en aptitu-dini practice, un om an inima talicarati, dar on capul lucid, care nu se pierdea ou fires nioito momentele cele mai grele si era gata
descrisoricind si-si
Sokolovskijertfeasei viata pentru eauza eliberlrii
poporului. Paginile In care este sInt cele mai reugite din tot rornanulse dieting printr-o uimitoare fortA artistia. In acest roman, Volghin nu vrea si se apropiede Sokolotski, socotind cA aoesta, fiind un om energic si plin de abnegatie, nu se va lisarnult timp stAptnit de iluziiliberale i va fi neapirat atras In anumite aotiuni revolutionare;or, e destul de riscant of. Intretiirelatii cu on asemenea om. In realitate,lucrurile,binelnteles.,nu s-au petrecut de boo atm. Dar pentru Cornisevski este caraoteristic laptul oi el pistreazao atitudine conspirativa ohiar Intr-un roman pi care 1-a saris In indepartatul lui exil i Incare este vorba de
oftevenirnenteCernlgevski
petrecute en multi ani In mini.** Se crede a Infltisat in Rahmetov ehipul unul oareoare Bahmetiev,
pe care Herzen (eFondul matins. Culegere de artioole postume, Geneva, 1874, p. 181 giinurm.) 11 deeorie cu totul altfel. Herm 1-a intllnit pe Bahmetiev la Londra In 1858: cam
aoest timp plead. In strlinitate gi Rahmetov al lui Cernlgevski. In paginile romanului nostru,Rahmetov, aflindo-se In strainatate, se duce la Feuerbaoh, eAraiati oferi banii necesari pentrua-si edita treaolt fie zis, seta ne arati. mcI o datlia oe !nil time 11 situa Cernigevski
111
III
pe Feuerbaoh, feel mai mare dintre glnditorii europeui din seoolul al XIX-lea, pirintele filo-N.B. zotiei moderns*. 4Ce-i de filoutP4,103., 194 ; cit despre Bahmetiev, el s-a due la Londra, la
*
or:mole (In
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. STEKLOV 671
Madar, in ultima parte a activitii,tii sale literare, Cernipvski,cu tun% atitudinea sa negativil fata de societatea rusã. i cutoatä neincrederea in spiritul de initiativä al inaselor populare,a inceput sä admitä posibilitatea unei largi mi§eilri revolutio-nare, provocate de dezamagireaprieinuita de reformaagrarl din 1861. Pe de alti. parte, el a putut sä constate existentaunor oameni noi, a revolutionarilor proveniti din rindurileintelectualitatii, care erau gata sil se pima in fruntea poporuluiin lupta lui impotriva regimului de exploatare §i de asuprire...
Ce cale trebuia sä urmeze, dupl parerea lui Cerniqevski, mi§carearevolutionara din Rusia?
Am vilzut mai inainte (in capitolul al VI-lea) a conceptiile politicegenerale ale lui Cerni§evski erau apropiate de blanquism, nu in acceptiape care a capatat-o ulterior acest cuvint in limbajul curent* §i in care
I N.B.
Ilerzen, amia i-a oferit o parte din capitalul eau pentru propaganda rus3. WI cum 11&aerie Herzen:
oUn Unir ou intatieare de cadet, cu un aer timid, au o mohorit3 de tot ei ou o aluricu totul deosebita, ou trisfiturieam butudinoase,probabil fiul unui molier din step/. cu 7 8copii. Foarte zglreit la vorba, el a tficut aproape tot timpul; se vedea totuei ca are ceva peinima ei el nu giseete prilejul et mi-o spunk L-am invitat sS vb.& la masa peste doua-trei zileel am plecat. Intro timp na-am futlinit cu el pe stradl.
trni permiteti OS. vit lneotesc? ns-a Intrebat ol.Fireite, pentru mine nu e nioi uu pericol sa fin vazut cu d-ta, Insfi pentru d-ta este.
Dar Londra e mare.Nu mi torn ei deodati fneepu al vorbease3 preoipitat i vfidit iritat. Nu m5. raai
1ntoro niciodati In Rusia; nu, nu Ina mai intoro Mei In ruptulIarti-nra, dar eeti ma deMi-e drag:). Rusia, mi-e foarte dragii; dar oamenii ei... Nu mai pot trill acolo. Vreau
fntemeiez o colonist, pe care s-o organizez po principii pur sociale; am pus la cabs total eiileum ma duo drept intr-acolo.
Adiel, unde?In insulele Marehizes.
Din oei 50 000 de franci pe care-i avert, Bahmetiev a luat eu el In insulele Harebizede30 000, leglindu-i Intr-o batisti, easa cum legi un funt de agriee eau de mid*, iar restul
20 000 i-a Meat lui Herzen pentru nooesitfqile propagandei; acesta a fost ofondul comuns,care a provocat dupl. aceea atitea zizanii ln rindurile emigrautilor mu. Despre soarta luiBahmetiev nu se mai stie nirnie: a dispArat lard urma. }Terser, ni-1 descrie ea pe un om straniu,
dozochilibrat, po jumatato dement, care achroo prea putin ou chipul sever ei taciturn al luiRahmetov. Dar co OS mai vorbirn: Herzen o ineapacitate organica de a intelege pe rovo-
lutionariiruei din vremea aceea; din aceasta cauzi 1-au ouprins ei nedumeririle care i-au umplut
do amaraoiune ultimele zile din vista lui. Dag Herzen a putut si inteleag3 atit de greeit penigte soriitori ea Cornilevski i Dobroliubov, mai e de mirare cS MI 1-a lutel es de loo pe acestreprezentant sever ei intransigent al tineretului revolutionar? Dar, pe de aid parte, mai pot
ei alto doui ipoteze: sau Bahmetiev nu i-a servit drept prototip lui Cernieevski, sau. acesta1-a ideal izat in sea rnisurfs, theft a crest un chip care nu are nimic comun on originalul, eau afmbinat In e/ trasaturi de ammeter ale lui Dobrediubov (un simt al datorioi cetateneetifoartepronuntat), Bakunin (pirisirea pamlntului slav, comp. ei Kolsiov), Sierakowski (apropierade toate olasele) etc.
Drept mostri de asemenea fritelegere superficiala a blanquismului pot servi rationa-mentele d-lui Nikolaev In legaturfi cu conceptiile politice al elui Cernleevski. Relatfnd o convor-
hire avuti do el ou Cerntiovski la Inchisoare Mud acesta i.a exprimat pkerea ca ar fi fostmult mai bine dada In timpul roformei agrare ar ii invins partidul fatie-iobilgist al nobilimiigi taranii ar fi foot eliberati lard sd li se dea pamInt, caei atanoi s-ar f i produs imediat o catas-
troti, d-INikolaev conohide: sAici, dupd cum vedeti, avem de-a face cu un blanquism de cea N.B.mai purl. speta: ou oft va fi mai ram ou alit va fi mai bine ( I). Acest I ucru nu no aminteete
38*
taranimii
fati
eapului...Main..
ito
video,
fi
I
612 f. LENIN
e folusit§i azi, ci mai degraba in aceea pc care i-a dat-o Marx cind i-acaracterizat pe blanqui§ti drept ni§te reprezentanti autentici ai prole-tariatului revolutionar... Blanqui§tii se situau pe punctul de vedere cammoritatea este puterntica numai in masura in care exprima, dna nuaspiratiile, cel putin interesele majoritatii celor ce muncesc.
Pe cit se vede, §i Cerni§evski impartapa acest punctde vedere, singurul posibil in epocile care se caracteri-zeazit prin pasivitatea maselor populare. El sublinia inmod categoric ca fara participarea maselor populare nu sepot obtine nici un fel de rezultate practice importante ;el spunea ca numai adeziunea maselor largi poate sa asiguresuccesul unui program politic sau al altuia i ca oriceincercari revolutionare sint inevitabil sortite unui jalnicfiasco daca nu ren§esc sa stirneasca entuziasmul maselor.Dupa cum §tim, Cernif3evski nu prea avea incredere in acti-vitatea maselor, in capacitatea lor de a manifesta o largainitiativa, politica. Dar el credea cii in perioadele istoricein care sint atinse interesele lor vitale, §i in primul rindinteresele economice, care sint mai apropiate, mai lesnede inteles §i mai palpabile, aceste mase sint in stare sa sepuna in mipare sau, in orice caz, sa serveasca drept punctde sprijin pentru o minoritate con§tienta, gata de initia-tiva energica...
Intr-o serie de articole admirabile consacrate apaririiprincipiului ob§tii impotriva atacurilor economi§tilorburghezi*, Cernipvski a dezvoltat toate argumentelecare an intrat ulterior in arsenalul narodnicilor ; acqtiai-au insulit doar litera, iar nu §i spiritul scrierilor mareluilor invatator...
In Occident, infilptuirea socialismului este ingreuiatade psihologia §i deprinderile taranului, care, de0 traie§teo viata de mizerie pe parcela sa, se tine strins de proprie-tatea privata ; acolo, pentru a organiza economia nationalape principiile colectivismului, trebuie «reeducate popoare
N.B.
ettsisi de putin de teoriilo de mai tirziu ale marxistifor noltri autohtoni (carora, trebuie e-ospunem aiei, d-nii Nikolaevi le-au atribuit elndva toemai aeest prineipiu: scu eft va ti mairau, au atit va fi mai bine., si pe care acestidomni i-au acuzat toomai ea simpatizeazt ou ideeaeliberftrii tiranilor firi eft li se dea par:Ant. I. S. . Nu ovolutie, nn deposedarea treptatia taranilor de mijloaoele de productie, nu aruncarea taranului in oazanul fierbinte al fabricii,nu transformarea lui treptati in muncitor aricol, oi o deposedare broods si totali a lui de
1
I:07 ti, n t1,1 earvxoilsuitni a e !pi t2i en2to)d e i nidriguinnaorase 17)i, siceie onataams-
c e zice, Ili poate face cineva despre conceptiilo lui Cernlsevski citind asemenea tiradilMentionitm pe oele mai importante din acesto articole: 1) Recenzie la luerarea eStudiu
asupra dezvoltirii istorice a obstii s L esti in Husia. de (jicerin, sSovremenniks, 1856, 4;2) Slavotilii si problema obstii, sSovr.., 1857, 5; 3 Studien. de Haxthausen, Sovr.s, 1857,7; 4) Deepre proprietatea !uncial* aSovr.s, 1857, 9 si 11; 5) Critica prejudecktilor filozolioetmpotriva proprietatii de obsto, sSovr.s, 1858, 12; 6) Superstitide siregulilelogioii, sSovr.s,1859, 19.
It.
nitui ir
N.B.
ObStitVATII PE MARGINEA CAM LUI L. M. STEICLOV
intregiN La noi, in Rusia, numai pe 1/15 sau 1/20 din
pamintitille cultivate exista dreptul de oproprietateIepliiao, iar cea mai mare parte din ele sint date sprettkivare si folosinta pe principiul obstii sau apartinstatului, adicIt intregii natinni. Marea major itate a pop oru-lui prive§te astazi pamintul ca pe un bun obOesc...
0 analiza a posibilitatii teoretice a acestei treceri Ceste Mena intr-unul din ode mai remarcabile articole alelui Cerni§evski, §i anume in oCritica prejudecatilor filo-zofice impotriva proprietatii de obite n. La drept vorbind,cind a scris acest articol, Cerni§evski incepuse sli fie foartesceptic in ce privefte posibilitatea de a infaptui in modpractie o asemenea trecere, §i asta in urma intorsaturiipe care a luat-o reforma taraneasca...
Dar cind s-a convins citi nici una din garantiile telemen-tare pe care el le considera drept premise neeesare pentrudezvoltarea mai departe a principiului olntii nu s-a reali-zat, cind a vazut ca vechiul regim politic a riimas cu totulneatins, ca infaptuirea reformei agrare a fost data pe mii-nile birocratiei §i ale nobilimii, cit poporul nu numai canu a capatat intregul pamint, dar i s-au luat chiar o mareparte din posesiunile de care dispunea pina atunci, iarpentru pamintul ce i s-a dat in folosinta i s-au impus platide rascumparare ridicate, intr-.un cuvint, cind a inte-les ca omarea reforma ameninta. mai curind sa inrauta-tease& situatia maselor populare decit s-o imbunata-teasca, ca ea ameninta sa nu le elibereze din iobagie,sa nu le dea posibilitatea de a-0 dezvolta toate fortele lorcreatoare, ci sa le ferece in lanturi §i mai grele, atunci
dat seama ca sperantele sale erau neintemeiate, caconstructiile sale erau abstracte §i cit intreaga campaniein favoarea ob0ii ca germen potential al orinduirii socia-liste a fost o simpla neintelegere. i, cinstit cum era, s-agrabit s-o reenneaseii, deschis.
eSit presupunem spune el, recurgind la umetoda sa preferatade explicare* a am fost interesat sa iau misuri pentru pastrareaproviziilor din care se pregate§te masa d-tale. Este de la sineinteles ca, daca m-am ingrijit de acest lucru pentru ca tineam la d-ta,rivna inea s-a bazat pe presupunerea ca proviziile iti apartin d-tale §ica masa care se prepara din ele este igienica i convenabila pentru d-ta.Inchipuie0e-ti WA care sint sentimentele mele cind aflu ca proviziilenn-ti apartin citusi de putin d-tale i ca pentru fiecare masa preparatadin ele ti se iau bani care nu numai ca dep4esc costal ei real, dar ea,in general, platind ace0i bani, d-ta ramii extrem de strimtorat. Ceginduri imi tree prin minte cind fac descoperiri atit de ciudate? Omuleste egoist", §i de aceea primul gind care imi trece prin cap se refera la
N.B.
1858, 12
678
si-a
674 V. I. LENIV
mine insumi. Cit de prost am fost ca, rn-am ocupat atita de o treabacare nu-si avea asigurate conditiile necesare pentru ca a fie utila ICine altul decit un prost poate sa, militeze pentru mentinerea proprie-atii In anumite miini far& sa se fi convins in prealabil ci aceasta proprie-tate va ajunge in aceste miini, si va ajunge in conditii avantajoase?".Al doilea gind al meu este legat de d-ta, care reprezinti obiectul grijiimele,§i de treaba de care in unele privinte rn-aminteresat intr-o masuraatit de mare: mai bine ma lipsesc de toate aceste provizii, care fac numairãu omului la care tin I Duca-sa la naiba toata treaba asta, care nu facedecit sa te ruineze I". Parere de au pentru d-ta, rusine pentru prostiamea iatii sentimentele pe care le incerebi s...
Este oare posibil ca in anumite conditii obstea rusii sii treaca de-adreptul la un stadiu superior, evitind stadiul intermediar al capitalis-mulu i?
ublestemata problemiio a vietii ruse din
N.B.vrerneainalt
aceea, care interesa ii
framinta Inde
cel maigrad pe Cernisevski generatia sa socialisti
democrati...
[378-392] Siliti sa-si cladeasca edificiul lor teoreticN.B. cu materialele i pe fundamental pe care li-1 punea la
dispozitie realitatea de atunci, socialistii din dece-niul al 7-lea, prin nazuintele si sperantele lor intr-oapropiata revolutie tarIneasca, reflectau, In esenta,
nu numai tendintele i aspiratiile nebuloase ale milioanelor de
atit prani, dindu-le, ca sa zicein asa, doar o expresiegeneralizata...La sfirsitul anului 186 1 se credea ca. e posibila o ase-
npnea rIscoald a maselor taranesti, si nu numai tineretulcu mintea inflacarata nutrea asemenea sperante. Conditiilein care avea loc eliberarea iobagilor creau, evident, unteren propice pentru o asemenea explozie spontanadupa marturiile contemporanilor, o rilscoala generala aOzanilor impotriva ordinii de stat de atunci si a claselordominante era considerata ca posibila de atre toata,lumea, incepind cu guvernul i terminind cu revolutio-narii onihilistio. Herzen scrie: B. (Bakunin) credea inposibilitatea unei rascoale militare taranesti in Rusia,dupa: cum credeam intr-o oarecare mlisura si noi ; de altfel,
cirmuirea credea acest lucru, dupil cum s-a vazutdupa, aceea dintr-o serie de masuri, articole de lege adoptatedin initiativa guvernului si executii ordonate de el. Incor-darea, agitatia spiritelor, era indiscutabila si nimeni
N.B.
Sensal acestei parabola este limpede: o solutionare a problemoi agrare care 86 fie Inavantajul maselor presupune fnf.iptuirea In prealabil a unei revolutii politiee. Ipa reformsdin 1861, aceasta ides a devenit tin bun comun al tuturor elementelor cu stars de spirit demo_cratica.
)Tati
6n04:4
N.B
Onstv.TATIt PE MAR.GINEA cAkTII LW I. M. stEx.t.ov 575
nu prevedea atunci ca ea are sir degenereze intr-un patrio-tism furibunde*. Despre aceasta stare de spirit ne vor-besc §i marturiile lui L. Panteleev, participant la mi§carearevolutionara din vremea aceea: 40pinia publica (lasfir§itul lui 1861) se afla intr-o stare de spirit foarte agi-tatii ; oriunde te duceai, chideai de zarva, discutii§i contro-verse aprige §i, ceea ce e mai important, toata lumea erain a§teptarea unui eveniment deosebit, care urma sa seproduca intr-un viitor apropiat***. ))
aici actionau nu numai conditii pur ruse§ti. In intreaga Europaatmosfera era incarcata de electricitate. Garibaldi, idolul radicalilorru§i din vremea aceea, se pregatea pentru mar§ul sau asupra Romei.In Prusia se produsese un conflict constitutional care parea ca are saprovoace o explozie revolutionara. In Austria, absolutismul nu reu§iseinca revina de pe urma infringerii suferite in 1859 in razboinl dinItalia, cind in Ungaria au §i inceput noi framintari revolutionare. Chiarin Fra4a, pe care Cerni§evski o numea avulcanul Europeis, guvernula fost silit sa mai slabeasca haturile, partidul liberal s-a consolidat§i s-au ivit primele simptorne ale agitatiei republicane reinviate. Poloniaera in fierbere, gata sa se ridice iara§i pentru a-§i apara existenta naio-naiL cuvint, se parea ca intunecata noapte a reactiunii ce selasase deasupra Europei dupa infringerea revolutieidin 1848 se destrami,se retrage in prezenta zorilor noi ce-§i faceau aparitia.
Cu tot scepticismul sau, Cerni§evski avea prea mult bun-simt casa nu admita posibilitatea izbucnirii unei furtuni innoitoare, care dedata aceasta trebuia sa cuprinda §i Rusia. Dad, toate revolutiile euro-pene de pina atunci se sfiirimasera lovindu-se de hotarele Rusiei §i nufacusera altceva decit sa consolideze reactiunea din interiorul tarii,acnm, cind chiar in Rusia aparusera unele elemente revolutionareactive §i ceea ce e principal cind mase largi din straturile de josale poporului incepusera, pe cit se pare, sa-§i manifesto nemultumireafata de situatia lor, lucrurile trebuiau sa ia alta intorsatura. Acest lucrunu putea fi afirmat cu siguranta, dar existau unele probabilitati inaceasta privinta***. Erau pe atunci prezente: de o parte, o cirmuireputernica §i care nu voia sa imparta cu nimeni puterea crescutain traditiile epocii lui Nicolae I, iar de alta parte o framintare generali
* Culegere de uticole postume, p. 212. Merzen se refer5 la explozia de sovinism carea cuprins opinia public5 rusa In timpul Hamel ei din Polonia din cauLa tuoircirilor de amesteoale diplomatiei europeno In aceasta ellestiune.
** eAmintiri din trecuto, pates 1, Petersburg, 1905, 183, 228.*** D-1 Nikolaev Inceareit eS. caracterizeze staroa de spirit a lui Ccrnipevski din vremea
aeeea prin urrnatoarele expresii: .0 apropiatil catastrofl este de neconceput (mai bine zis:putin probabill. I. S.), dar e do datoria ficeirui om oare elndepte pi care e consecventaS nizuiasel spre venirea ei i sa facii tot ce o posibil pentru ea ea sa fie eft mai apropiata.
Mai putini vorbirie, mai putino teorii pi mai multI aciitine. (1.o., 23). Tn oesa ce pri-',este steoriile., avem unele tndoieli: teoreticianul Corntsevski nu putea el aibri aceeapiatitudine dispretuitoare feta de steorii* Ca d-1 Nikolaev. Dar el recomanda tntr-adevir saas procedeze au energie... din moment ce trebuia si se treaca la lapte.
N.B.
sa-§i
Intr-un
t.tNtlf4
Iin Occident, o nemultumire surd& a maselor tii,ra'ne$ti $i a societatiiliberate in Rusia $i, in sfir$it, primii germeni ai partidului revolutionarrus. In asemenea conditii trebuia sit se fac& o incercare. Rezultatul ei
depindea in mare masura de ogruparea elementelor puteriio*. Dacapartidul revolutionar va $ti si se foloseasca de interventia guvernului$i de nemultumirea maselor largi in conditiile unei revolutii general-europene, care va capata maimult sau mai putin o coloratura socialista,qi ale existentei proprietatii de obite in Rusia, va reqi, poate, O. seapropie considerabil de socialism. i chiar data partidul revolutionarnu va reqi sali atinga scopul, chiar daca revolutia nu va avea altrezultat decit cucerirea liberta.tii politice, tot se va obtine un ci$tiginsemnat**.
Apdar, e posibila o mi$care populara ; lozinca eiN.B. 7 este: pdanint i ibertate; calea: cucerirea puterii de
care revolutionari cu sprijinul activ i cu asenti-mentul maselor populare ; rezultatul: o republic& a
muncii, iar fn caz de infringere a revolutionarilor, in
orice caz, o simtitoare imbunatatire a situatiei poporu-lui. lath programul pe care Cerni$evski ii prezentacontemporanilor sad, iata calea pe care ii chema samearga, sau, mai bine zis, pe care ii indemna s-o urmeze,in scrierile sale. Dar a participat el personal la vreuna
$ ag ano v. Cernitievski la rnuneri silnicii i in deportare, p. 8.La sfirtitul anului 1871, Cernitevski,luindu-ti rginas bun de la oil tingr tovarat de depor-
tare, i-a %out on tel de profession de foi politica (382), pe care Saganov o redi In felul urmi-tor: eEl ne spunea ci in Franta, Inci do pe vromoa lui Rousseau, iar apol ti in oolelalte tadeuropene, partidele democrate s-au obitnuit sa idealizeze poporul, sa-ti puna in el sperantecare nu se implineau nieiodatri, iar apoi sa ajunga cliiar la crunte dezamigiri. 8uveranitateapoporului n-a dus la altoeva dealt la transmiterea aoestei suveranitati lui Napoleon I, iarapoi acest popor, care nu-ti indroptase Meg gretealk, a treout in repetate rinduri suveranitateasa, prin plebiscit,lui Napoleon al III-lea. Once partid care are facia armatil de partea sa poate85, monopolizeze Iii folosul oáu drepturile supreme ale poporului i, printr-o manevri abili,sa se dea drept exponentul i aparatorul exolusiv al nevoilor poporului, drept un partid inesentri. popular. El, Cernigevski, ttie ei centrul de greutate it constitute toctnai poporul ou neoesi-Utile lui, a diror ignorare II duce la pieire oa nations eau oa stet. Nu numai oi nisi un popornu s-a salvat ping aoum pa sine insuti (o asemenea idee a fast oxprimati gi de Bel inski ou putininainte de moartea sa. I. S.), dar, ehiar in eazurile fericite clod ti-a eueent euveranitatea,el a treeut-o in miinile primului tarlatan. Acest absolutism transmiesau netransmis, darde mutt dobindit nu-ti mai trece atit de utor puterea in al te miini. Devenind executortestamentar al poporului sau, dispune de el oa de un mort Qi procedeazi on avutul lui aga sumerede de ouviintg. $i atunci e vai i amar do eel oare ar vrea sri. trezeasci west mort prezum-tiv, ea se amesteoe In troburile lui economioel ram timp esto inabutit i ouvintul, este Ina-butiti i conttiinta, oaei toate acestea pot oauza diferite nepliceri autorititilor... Dar cumpoate un detinut si-ti ocoleasca temnicerul, eu care trebuie si aibit de-a face In primul rind?Firette, formele slot un lueru nesigur. Poti si gasetti diverse forme de construire a uneitemnitesolide pentru agricultorul harnio. Pe de alti parte, poate ea e ti bine ea formele cant nesigure.Cu toata existents lor, intotdeauna a foot posibila lupta intro partide ti viotoria unuia dintreele; or, In practicg, once victorie are un oaraetor progresist. Gel mai ingrozitor lucru este aceslmonslru di forni, acest Leviathan care inghile tolul. Cernitevski spume gi inaiute oi istoria patrieinoastre ar fi unnat alt curs dada sub domnia tarinei Ana ar f i invins partidul verhovnioilor.Once partid este nevoit, pentru a-ti salva propria lui existenta, si imparta puterea... Atuncioind la putere se MIS mai multe particle, exista, orioum, mai multe tans° ea ea poet& face oevain folosul poporului dealt atunei eind nu exist& niei an tel do forme politice gi, prin urmare,nioi o posibilitate de a intreprinde eeva in aceasta dimities agano v, 1.c., 28-29).Toate acestea flu aduo eituti de putin a narodnicism, care manifestri indiferentism polite gidiepret tutu de formele oonstitutionale.
V. i.
(5
OBSERVATII PE MARGINEA CART!! LUI i. M. STEKLOV 577
din actiunile reNolutionare din vremea aceea? Aceastae o chestiune din cele mai discutabile, la care niciastazi nu puteni sil dam un raspuns afirmativ. Cerni-§evski a dus cu sine in mormint taina sa, (lac& intr-adevar a fost vreo taina. Si in acest caz trebuie sarecunoa§tem cii el a fost un mare conspirator. N. Rusa-nov relateaza, din spusele lui Selgunov, cii Cerni§evski,dupii, indelungi ezitari §i dupa, ce a cintarit cu multilgrip, toate argumentele pro §i contra s-a hotarit sEintervina activ in desfil§urarea evenimentelor, recu-noscind ca nu exista altii ie§ire dm coliziunea istorica§i ca sint unele §anse pentru victoria cauzei poporu-lui*. Dar Rusanov nu ne spune precis prin ce anumes-a manifestat in mod concret participarea lui Cerni-§evski la actiunile revolutionare, abstractie facindde afirmatia ca el a participat, probabil, la intoemireaproclamatiei »Catre taranii iobagi»...
Este indoielnic ca Cerni§evski sii f i fault parte din sec ietatea «Zem-
lea i volea*; eel putin, nu avem nici un fel de indicatii directe in acest
sens. Dupii, cum se §tie, aceasta asociatie a luat fiinta la sfir§itul anului1861 sau la inceputul anului 1862. Cine an fost membrii ei fondatorin-am putut afla nici piniti astazi; e posibil ca printre ei sa fi fost §iN. Serno-Solovievici. In 1862 au intrat in aceasta societate citiva stu-
denti, printre care N. Utin §i L. Panteleev, autorul unor memorii destul
de incomplete despre aceasta organizatie. De altfel se prea poate casocietatea eZemlea i volea* sit se fi constituit ca o organizatie bine def
adunarea care a avut loc la locuinta lui (Ain in primavaraanului 1862 §i despre care relateaza Panteleev**. Initiatorul adunarii,o bunil cuno§tintil, de-a lui Cerni§evski ( cdommil cu lornion *), a facutcunoscuta novicilor existenta unui comitet central, dar e foarte posibilca asta sa fi fost pur §i simplu un mit, la care s-a recurs pentru a-§ida mai multi, importanta, §i ca in realitate nu exista nici un comitet.In orice caz, este cit se poate de caracteristic ca atunci cind Utin, dupaincheierea intrebat pe Panteleev: «Ce crezi, Nikolai Gavri-lovici o fi facind parte din comitet?*, acesta i-a raspuns numaidecit:»Nu cred, el e prin excelenld un om de cabinet)). Dupa, citva timp, cei doitineri prozeliti ai revolutiei s-au hotarit sa.-1 iscodeasca chiar pe Cerni-§evski. Fara sa-i arate in mod deschis ca au intrat in asociatie, au adusvorba pe ocolite despre necesitatea organizarii unor cercuri in rinduriletinerotului studios, §i Inca a unor cercuri cu orientare social.. DarCerni§evski, de§i s-a declarat de acord cu aceste planuri, a ramas impe-netrabil; el le-a vorbit totodatil, in termeni elogio§i despre »domnul cu
lornion* §i le-a istorisit fabula lui Esop cu ursul care a stricat prietenia
Sociali§tii din Occident ui oei din Rusin., p. 294." amintiri din trecuta, partea 1, p. 252 §i urta.
dupa
adunarii, l-a
6/8 11. i. LtNik
cu omul pentru ca acesta odata a suflat in foe ca atite, iar alta dataca sa-1
In orice caz, desi ideea ca Cernisevski ar putea sa aiba un rol con-ducator in organizatia «Zemlea i voleas &idea curaj tinerilor ei membri,nici atunci i nici mai tirziu Panteleev, unul dintre membrii cei maiactivi ai asociatiei, n-a dispus de nici un fel de date pentru a afirma cucertitudine ci. Nikolai Gavrilovici a participat la activitatea ei.
Tot atit de indoielnic este ca. Cernisevski a fost unul dintre autorii
/ ) manifestului constitutionalist ilegal din «Velikorus)). Din acest ziar au
aparut in total trei numere, din iulie pina in septembrie 1861. ...Ceice impartasesc parerea ci. Nikolai Gavrilovici ar fi fost chiar redactoral ziarului oVelikorus« ar trebui si. aduca in sprijinul afirmatiei Ionniste dovezi concrete, dar n-au Lent nici pin& azi acest lucru rationa-mentele lor se bazeaza pe simple presupuneri**...
Fat& de cercul do oiacobini, moscoviti al lui Zaicinevski i Arghi-ropulo, care a editat proclamatia ainara Rusie **** sub semnatura:«Comitetul Central Revolutionar o, Cernisevski a avut o atitudine de
dezaprobare. Cu tot caracterul antiburghez al acestei proclamatii,
care a stirnit pe vremea aceea atita vilva, cu toate ca ea demasca ilu-ziile liberale ale lui Herzen si ale celor de la oVelikorus i respingeaorice compromisuri cu orinduirea politica si economic& existenta, cutot caracterul ei vadit revolutionar i chiar socialist, ea nu i-a placut
' Panteleev nu ne limureste care era atunci sonsul acestei pilde. Se pros poate Ca CernI-9evski si fi cautat sit doa de Inteles tineretului al, dada pinii attinci 11 retinuse de la conspi-ratiile revolutionare, po viitor nu mai are de end s4-1 retini.
I"' 1n artieolul sin sProcesul color de la .Volikorusso (4131loos, 1906, nr. 7), Lemke serefera la mlrturiile lui Stahevioi, care a fost implicat intr-un al t proces politic la hiceputuldeceniului al 7-lea 9i li-a potrecut eftiva ani In Siberia Impreunft cu Corntsevski. 4Am remaroat
scrie Stahevici ( Zakaspiiskoe obozrenies, 1905, nr. 143) oft Cernfeevski manifestl. 0fkiiii simpatie fall de toile neperiodice intitulate Velikorus4, din care, pe aft Smi amintesc,au aparut In total trei nuraore. Ascultindu-1 pe Nikolai Gavrilovici, Imi didearn uneori seamaeft atft continutul de idei, cft 9i modul do exprimare aminteete foarte mult de 4Velikoruss
1N.B. 9i am ajuns la concluzia ca el era, dad . nu autorul, col putin coautor al articolelor din aceastipublicatio, care pledau pentru necesitatea unor transformari constitutionale.. Panteleev 80exprinift ou destula prudent. in aceastfi privintl. Amintind de tin oarecare Zaharin, care,spotrioil unor indicalii, a participat, pc at se pare, Indoaproapo la activitatea grupului 4Veli-korus is, el adaugl 1ntr-o noti: 4Faptul cit Zaharin era unul dintre apropiatii lui Cern19evskimft lndrept44e9te sa cred oft Nikolai Gavrilovici nu era, peals, cu totul stain de 4Velikoruse.
I n afari. de aoeasta, prin maniera sa do a so adresa pablicului, prin stilul slu, 4Velikorussaminteete mult de Cornt9evski. Pe la stIr9itul secolului trecut, riiposatul A.A. Richter mi-aspus cft, chip& intormatiile ce le detine, unul dintre membrii marcau0 ai cercului care a editat4Vel ikorus a foot Lughinin, docedat de multivreme. Se pare ci pa el 1-a Infitisat CernI9evski
In 4Prologul prologuluis, sub numele de Nivelzin. (4Amintiris, partea I, 327). V. Obrucev,un IlnIr ofilor care a lost condamnat la muncisilnia In procesul 4Velikorust, a lost prietenapropiat al lui Cernt9evski; din ocle spuse de Pantoleev, reiese 4 Nikolai Gavriloviei Oncafoarte mult la el. Pe baza faptelor arltate mai sus, d-1 Kulcitki afirmi categoric eft initiatorul,
redaotorul 131 conducitorul publicatiei 4Volikorus. n-a fast alteineva dectt Cern19evskis
N.B. II
(1st. mi9c. rev., p. 256). 0 afirrnatie eft ee poate de Indrizneati 9i de riscatft...Aceasta proclamatie a apirut In suplimontul nr. 2 la oulegerea sCrimele 1mpotriva
siguranteistatului fn Rusiae, editatft In strainatate de V. Bazilevski (Bogucearski), Materialepentru o istorie a miociriirevolutionare thn Rusia In deconiul al 7-leas, Paris, 1905, P. 56-63;paqial In cartea lui Lemke 4Procosole politicos, 94-104.
sa-1stingii*.
i
total&
I
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. STEKLOV 679
de loc lui Cernisevski. Pe semne ea era nemultumit de neseriozitateaacestei proclamatii, de tonal ei declamator i feroce, i asta mai alesca aparitia ei intr-o vreme cind la Petersburg au izbucnit o serie doincendii oferea dusmanilor dernocratrei prilejul sit acuze pe revolutio-nari ca pun la cale asemenea incendii cu scopul de a provoca tulburari.Cernisevski a facut o primire cit se poate de rece delegatului venit lael din partea cercului din Moscova si a refuzat sa primeascri exemplareledin proclamatie ce i-au fost aduse spre difuzare. Dar mai tirziu el parer),a inceput sib regrete faptul ca a tndepartat de sine pe niste oameni careerau, poate, expansivi si inflacarati, dar care erau profund devotatiintereselor poporului, plini de hotarire, si se situau pe pozitii ideologiceapropiate de ale lui. El s-a hotarit sa scoata o proclamatie intitulata«Care bunii nostri prieteni*, care era menita sa risipeasca neintelegeriledintre el si moscoviti, dar arestarea sa, care a avut loc curind drip& aceea,1-a impiedicat sa-si realizeze aceasta intentie. Toate aceste fapte lerelateaza Panteleev, care si el le-a auzit de la N. Utin*. Iar Lemke, drip&spusele lui S. Iujakov, care si el a aflat de la I. Holz-Myller, membru alcercului din Moscova, comunica ca Cernisevski realizat in parteaceasta intentie. i anume el a trimis la Moscova pe A.A. Sleptov **,
revolutionar de seamit din acea perioada i unul dintre fondatorii orga-
nizatiei «Zernlea i volea*, ca sa convingit comitetul sa atenueze intr-un
fel sau altul impresia, extrem de nefavorabilii, produsa de Cernisevskiasupra asociatiei Tinara Buie*. Nu se stie precis daca misiunea acestuimesager a fost sau nu incununata de succes, dar se prea poate ca convin-gerile lui Cernisevski sit fi exercitat o influenta asupra moscovitilor.Cel putin, la o perchezitie facuta lui Ballod a fost gasit manuscrisul uneiproclamatii intitulat «Avertisment », care se pare ca satisfacea oarecumdorintele lui Cernisevski. Dar nu s-a pucut Inca stabili exact daca aceastaproclamatie era intr-adevar opera celor din conducerea ComitetuluiCentral Revolutionar***.
Tot atit de nelamurita ritmine i atitudinea lui Cernisevski fatil deM. Mihailov, si in special fata de actiunea rui revolutionara, adira fatade difuzarea vestitei proclamatii «Care tinara generatie s. Textul acesteiproclamatii a fost scris de N. *elgunov, ea a fost tiparita insa de Mihailovla Londra, la Herzen, i transportata in Rusia intr-un geamantan cufund dublu. Nu stim dacii Cernisevski a avut sau nu cunostinta deaceasta isprava a lui elgunov i Mihailov, insa Panteleev afirma cate-goric ca, cu prilejul venirii sale la Petersburg, Cernisevski a fost informatin legatura cu aceasta
,,Amintiri", partea I, 269 270.Nu cumva pe sit! prezinti d-1 Panteleev sub denumirea c1-1 culornion.? Vezi rAmin-
tiris, partea 1, cap. XXIV: sPamint §i 1 ibertate s." Lemke sProcosele politices, p. 109 i urm.
gi-a
chestiune...
11 N
680 V. I. LENIN
N.B.
In orice caz, Un lucru este clar: daca Cernhevski n-a parti-cipat chiar el personal la diverse manifestari ale mi§carii revo-lutionare, care se afla pe atunci la inceputurile ei, in orice cazarata un viu interes pentru ele i a avut cuno5tinta de multe dinele*, iar pe uncle chiar le-a condus sub raport ideologic.
St fi fost Cerni§evski autorul proclamatiei »Care taranii iobagie?Lemke §i Rusanov ered ea da**. Noi spunem: asta numai dumnezeuo §tie I Panteleev relateaza cele auzite de Mihailov de la *elgunov,anume ca in iarna anului 1861 Cerni§evski a intocmit o proclamatieintitulata «Clare popor s ; *elgunov a copiat-o, schimbinduli scrisul,§i i-a dat-o lui M. Mihailov, care a transmis-o lui Arsevolod Kostromarov(asupra acestui lucru vom reveni mai incolo) ca s-o tipareasea***.Este vorba, evident, de proclamatia «Ctitre taranii iobagi». Chiar dacaam presupune ca prima ei jumatate a fost serisit de Cerni§evski (en toateea, nici Lemke §i nici Rusanov nu dau nici un fel de indicatii directein acest sells, iar asemanarile de stil *i de continut, a§a cum am aratatmai sus, nu dovedesc nimic), aladar chiar dacii prima jumatate a acesteiproclamatii a fost scrisa de el, cea de-a doua jumatato In mod certnu-i apartine lui. Niciodata el nu §i-ar fi permis sa afirme in fata po-porului ca in Franta i in Anglia (in 1861) un colonel salt un general secaciulelte in fata unui primar de sat §i ca in aceste tari poporul a riistur-nat pe regii care nu-i erau pe plac ; §i nici nu s-ar fi apucat sii spuna ea,englezii §i francezii o due bine, ca acolo toti oamenii sint egali in fatajustitiei etc.****. Dc altfel, i Rusanov crede, probabil tot din aceleaiimotive, ea apelul »Care taranii iobagi* nu-i apartine in intregime luiCerni§evski.
Confruntind tot ceea co §tim despre viata lui Cern*vski,despre caracterul §i conceptiile lui, nu ne putem hotari pina la
2?urma sii, dam un raspuns categoric la intrcbarea daca el a parti-cipat in mod direct la miparea, revolutionara. Am credo mai de-
Despre amplele informatii de care dispunea Dernisovski in acest domeniu stii marturieurmitorul fapt, In aparenti neInsemnat, relatat de Pantoleev: cAnt minas nespus do uimitclod, pare-mi-se In aprilie (1862 , ima Intrebat: pe co temei In septembrie 1861, la comitetulstudentesc, am ridicat obiectii Impotriva unor propuneri proa riticate?. ( Antintirio, padre
a 2-a, 179)."Loynk r. oProcesele poi it ice , 194, 335 336 ; 12 u s a no v, loc. cit., 327.
** P an tole e v. Amintirk partea a 2-a, 181.Vezi textul acestui apel la Lemke. I.e., p. 336-346. El incepe en cuvintele: efiranilor
iobagi, din partea color oe le vor binele, inchinaciune. Ati asteptat ca tarul so vi dea liber-tatea si lista ce ati cipfitat din vointa taruluic Urmeail apoi o critica nirnicitoare a reformeidin 1861 din punctul de vedere alintereselor tiranilor, pi incetul cu incetuloititorul este progitit
pentru oritica regimului absolutist, care constituio principalul factor l nenorocirilor po-porului. Autorul proolarnatiel, care opereazii cu fapto concrete, se straduieste of. risipeaseitdegenda tarului.. Se limuresto importanta I ibertatii politico si necesitatea de a lupta pentruoucerirea ei. Apoi so arab& ott toate paturile ttlrttiiimii, si In special taranii care au apartinutmosierilor i statului, sint solidare In coca ce priveste interesele lor; aceleasi interese cu po-poral au si soldatii, care vor avea mult do eistigat dope urma revolutioi.Se arati oft do neeesarleste organizarea in rindul ruaselor populare: staranii de pe Intreg cuprinsul tlrii trebuie ottie uuii. astfel ea, atunci chid a veni t impul, sil se ricliet eu tolii Oft wool . Dar, enm tirnpul
n-a sosit Inca, ei trebuio sa se fereasca do actiuni itolate si s3 nu-si risiplaca zadarniofortele...
si
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. =nay 681
grab& crt participarea lui a fost indirect& ; dar nu ineape
crt el era la curent cu Iltoatell actiunile importante ale mi§- 1)
earii revolutionare din vremea aceea, CE participantii directi laaceasta miseare ii cereau sfaturi si tineau seama de indicatiile 2)
lui, di din hien-Idle luisi din convorbirile cu el cdpatau convingerea 3)
cli sint necesare incerdiri practice, pe care Cernisevski, ern slab 4)de fire si nehotririt, lipsit de spirit practic si cu inelinatii livresti,nu era in stare sr', le facrt*... Fie ea a vrut ori nu si chiar dada,asa cum spune Panteleev, s-a abtinut de la orice instigare si acrtutat sit se foloseasea de orice prilej favorabil pentru a subliniagreutiitile pe care le au de intimpinat revolutionarii din parteaunor du§mani puternici si vicleni, operele lui au trezit constiintelesi an constituit un puternic imbold la lupta pentru eliberareapoporului. In acest bens se poate spune cli Cernisevski a fostconductitorul ideologic si inspiratorul misertrii revolutionaredin vremea aceea. Cirmuirea i-ar fi putut aduce i invinuireaca, a stiut anumite lucruri si eit nu le-a destrtinuit. i e sigur ert ela stiut multe, poate chiar totul.
CAPITOLUL AL IX-lea
ARESTAREA, JUDECAREA ki I DEPORTAREA LUICERNISEVSKI
Nu spuneti: sPlin e de nestbuintilDe soarta-i singur vinovat va file...El vede, Ca i noi, o nu-i putincaSn tinzi spre bine fart-a te jertfi.Ci dragostea-i se-avinti larg, po culme,Sinniri de rind In Bullet nu-i mind.Doar pentru tine poll trti pe lume,Dar pelitm oeilalli ;mutt ea morilCindind astfel, i-e dracri moartea foarte.El nu va pune prel pe-a lui viatt,N-o spune ot-n iadar pierim In moarte;Do mult el soarta privoete-nN-ajunge Inct-n ceasul Mstiguirii...Dar i-o bltea o sa-I vedem po erne;Trimie de zeul urii ei-al mihniriiLa rabi de Ciist aminte a le-aduce.
Nekrasov00.
[393-396] Cirmuirea 11 eonsidera pe Cernisevski drept principalulconducrttor ideologic sau, poate, §i material al frrunintrtrilor revo-ludonare care incepuserri. El a comis irnprudenta de a se atinge de inte-
* Lui Cernievski i se potrivose, pouts, euvit tele spusc de el dispre Necker. *Era cu atitmai pu0n hotarit ei mai silos. eu oit ayen un orizont mai larg: lipsa de hotdrire este Miura slabs;a odor cu mints opera. ( eTurgote, I.e., 231).
** Aoestei poeaii, po care pentru a evita rigorile eenzurii a intitulat-o eProroculs (du;Barbier), Nekrasov ii pusose drept titlu la Inceput (in 1874 , simplu, eN. G. Cernteevskie.
Vezi Lemk e, I.e., 195.
indoiali IIN.B.
si-o
682 V. I. LENIN
resele materiale ale claselor dominante si din acel moment se puteaconsidera cii e sortit pieirii. Totul se märginea, pentru cirmuire, lagasirea momentului in care ea considera cii e potrivit sa pun& mina peintemeietorul socialismului rus. Dupa dezordinele studentesti din 1861,dap& framintarile care incepusera in Po Ionia si dup& cunoscuteleincendiidin Petersburg, cirmuirea a considerat cii e momentul potrivit sa treacala actiune i, la 12 iunie 1862, Cernisevski a fost arestat.
Aceasta arestare a fost precedata de o furibunda campaniede calomnii impotriva lui Cernisevski, lansata de presa reac-tionaril si de cea liberali, ceea ce dadea guvernului mina liberi.
N.pentru acte energice si-lincita la masuri represive impotriva con-ducatorului spiritual al enihilistilor s. Katkov a denuntat revistaeSovremennik* ca pe un focar al revolutiei, iar «Moskovskie
vedemosti», dup5, incendiul din piata Sciukin, a afirmat ca, ela fost pus la cale de nihilistiipolonezisirusi, care au actionat din ordinullui Cernisevski. Dupa incendiile din luna mai, Petersburgul a fost cuprinsde o furie reactionara impinsa la paroxism. Oameni care pin& mai ierise aritau incintati de articolele scrise de Cernisevski in favoarea tara-
1
nimii se lepadau de el si se alaturau reactionarilor care strigau in cor:aSa fie rastignit !a...
Toata lurnea il considera pe Cernisevski drept un oin care se bucurade o imensa influent& in cercurile revolutionare. In eJurnalul unui
Iscriitor*, Dostoevskirelateaz1 ea in 1862 s-a dus chiar el la Cernisevskisi a cautat sa-I convingi sa uzeze de influenta de care se bucura pentru
a determina pe autorii proclamatiei oCatre tinara generatie* sil seabtina de la exagerari revolutionare. In romanul aPrologul prologului*,Cernisevskiinsusi povesteste cu condescendentiironie cum cel mai banalgest al sau era interpretat de calomniatorii liberali (Reazantev-Kavelin)
drept o actiune revolutionara de cea mai mare important& (trimitereaunui emisar la Herzen, care s-a dovedit a fi o stire neintemeiata). Totasa era privit el si de autoritati...
[395-396] Pe ling& denunturile aparute in presa, Cerni-sevski avea de-a face si cu scrisori anonime, pline de amenin-tari. Una din ele, trimisa de un mosier oarecare, era plina deinvective furibunde si de amenintari la adresa celui ce propaga4o democratie murdara* si esocialismul, pe care stiinta il con-sider& drept o nefericit& zamislire a unui creier bolnav 0.N.B.
Imaginatia infierbintata a iobagistului cuprins de groaza nu si-1infatisa pe Cernisevski altfel decit cu cutitul in mina, cu mlinileinmuiate-nsinge pin& la coate. Scrisoarea se incheie cu aceastadeclaratie demna do retinut: eConsiderilm ca nu e de prisos,d-le Cernisevski, sa vas, atragem atentia ci. noi n-am vrea sa-1
\
OBSERVATII PE MARGINEA GARTH LIJI I. M. STEKLOV 583
vedem urcat pe tron pe un Anton Petrov oarecare qi c, dad,1ntr-adev5r se vor produce tulburari sfngeroase, v. vom gasi sic!pe dv., pe Iskander sau pe altcineva din familia dv. §i credca nu yeti reu§i sa va creati o gardi personala
Se fritelege a, In daft de denunturile din presa §i de scrisorile deamenintare, o serie de denunturi fmpotriva lui Cernf§evski au ajuns§i la Sectia a III-a. La 5 iunie 1862 s-a primit acolo un denunt anonim,care, pe cit se pare, a avut un anumit rol in arestarea lui Cerni§evski.Dam aici citeva extrase din acest interesant document istoric. *Cefaceti? Fie-va milt". de Rusia, fie-va milã de tar I Iata ce am auzit discu-tindu-se ieri intr-un cerc de profesori. Guvernul cenzureaatoate fleacu-rile ci, fn schimb, nu vede ce idei propaga Cernicevski; el este instiga-torul tineretului; el e acela care da o orientare elevilor din liceelemilitare ; el este un socialist abil ; el singur mi-a spus (povestea unprofesor) ca *sint destul de inteligent ca 0, nu punt ei niciodata minape mine*. Ati deportat pe Pavlov pentru nicte fleacuri §1 faceti omultime de alte gre§eli, dar in schimb toleratipe acest agitator periculos.Nu puteti dv. sa gasiti un mijloc ca sa ne scapati de un om atit de pri-mejdios?... Acum, cind Ici dau seama de tendintele lui nu din ceea cespune, ci din ceea ce face, chiar §1 oamenii cei mai liberali sint destul
de fntelepti sa recunoasca cit e necesar ca la noi sa existe o monarhie,s-au indepartat de el ci sint convinci ca, dm& nu-I inlaturati, o si fienenorocire, o sa fie varsare de singe ; el n-are ce cauta in Rusia, e peri-culos oriunde s-ar afla, la Berezov sau la Ghijighinsk ; ci toate astea nule spun eu, ci ni§te oameni invatati, oameni de isprava, care dorescdin tot sufletul sit avem o constitutie"... N-o sitreucii sa evitatio var-sare de singe §i o sa ne nenorociti pe toti, caci aceasta haat* de demagogiturbati, aceste capete Infierbintate de la alolodaia Rossiia o §i-au datpe fata in prospectul lor toate apucaturile lor bestiale ; poate ca eivor fi stirpiti, dar eft singe va trebui sa curga pentru ei I Tot acolo amauzit cit la Voronej, la Saratov, la Tambov, peste tot exist& comitetealcatuite din asemenea socialicti §i peste tot ele atita tineretul... Socie-tatea e in pericol. Ace§ti vagabonzi fart capatii sint gata de orice, acaca dv. nu trebuie sit dormiti ; al dv. o sa fie pacatul dad, n-o sa-i impie-dicati sa provoace varsare de singe ; dar varsare de singe o sit fie dacan-o sa f iti treji sau daca o sa va multumiti doar cu jumatati de masura...Amon hail& turbata e setoasa de singe ci e gatasa comita cele mai mariorori; ea merge drept la tinta, a§a ca nu e cazul s-o nesocotiti. De vretisit avem lini§te cu totii, scapati-ne de Cernicevski o.
Acest denunt ii amintea fnet o data guvernului de Cerni§evski,asupra ctruia Sectia a III-a i§i indreptase de mult atentia ei binevoi-toare...
*Lemk e. *Procesele politico*, 198-199. Trebuie el remarclm el primul care a pu-blicat materialele originale in procesul Cerntsevski a fost d-I Lemke, care luora la arhive.
* Firqte, toate astea le spume un denungtor rnirsav, aa el. nu putem pune terneipe exactitatea faptelor relatate de el. El face Mel observatii juste asupra atitudinii ()stilemanifestate de liberali fag de ravels socialist.
684 V. I. LENIN
[398-400] In urma denuntului telegrafic flicut de un spion, careera unul dintre vizitatorii lui Herzen, Vetosnikov a fost arestat la gra-
cu acest prilej, s-au gilsit asupra lui toate scrisorile liii Herzen.Pentru Sectia a postscriptumul la scrisoarea cittre Serno-Solo-vievici, mentionatä de noi mai sus, a constituit un motiv suficient pentruca chiar a doua zi, la 7 iulie, aresteze pe Cernisevski. Toate hirtiile
o parte din crutile lui au fost confiscate, iar el a fost aruncat in caze-mata Alekseevski...
Arestarea lui Cernisevski a produs o impresie extraordinara asupraintelectualitatii democratice... Tineretul revolutionar a fost, fireste,zguduit de arestarea conduciltorului sau ideologic. Reactionarii jubilaude bucurie cä inamicul lor cel mai periculos a fost facut, dupil cum
sperau ei, pentru totdeauna inofensiv. Dar si liberalii se
bucurau in adincul sufletului lor de näpasta ce cilzuse peN.B.
N.B.
capul lui Cernisevski, care avea pentru ei un profund dispret
si care demascase fiirii crutare adevitiratul lor caracter. Astfel,Kavelin, unul din liderii liberalismului din vremea aceea, pecare Cernisevschi II cuno§tea bine, Intr-o scrisoare dare Herzennu-si ascundea adevAratele lui sentimente: oStirile ce ne sosescdin Rusia nu slut chiar atit de rele dupii plirerea mea...Arestärile nu constituie o surprizA pentru mine i, si-ti spundrept, nu nil se par revoltätoare... Tin foarte mult laCernisevski, dar n-am mai intilnit pin acum un om asa deartagos, de infumurat si de lipsit de tact. Si ar avea de ce sa-1lichideze Acum nu mai exista nici o indoialä ca exists&o legaturd intre incendii i proclamatii a*.
Acesta e sarutul de Iuda al unui liberal care pina acumaparea incununat de aureola in ochii burghezilor aconstitu-tional-democratio de la noi. Repetind mir§ava calomme scor-nita de politie dupa care incendiile din Petersburg erau legate
de proclamatiile revolutionare, ace§ti domni incercau sa gii-
seascE o justificare morala pentru cruntele represiuni dezlan-tuite de reactiune impotriva democratilor. Dar chiar dacäepidemia de incendii din acea vreme ar putea fi legata de anu-mite tendinte politice, in nici un caz ea nu poate fi legata deactivitatea revolutionarilor. Senatorul Jdanov, care a fosttrimis dupa doi ani in regiunea Volgai sa faca cercetari in lega-tura cu incendiile ce se produsesera la Saratov, Simbirsk etc.,a stabilit ca ele erau legate de intrigile reactionarilor §i ioba-gi§tilor de atunci, care cautau sa inspaiminte guvernul §i sE
terorizeze societatea pentru a zadarnici astfel efectuarea refor-
Rusanov,1c.,p. rc.
nitaIII-a,
§i
mekr...
si,
01-1
I
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. STEKLOV 585
Sectia a III-a nu voia si scape victima din gheare. La]. au-gust Potapov a prezentat comisiei un memoriu intocmit pebaza denunturilor Monte de agenti de politie (din acest memoriurezulta, intre altele, ca Cernisevski, Inca din toamna lui 1861,era supus unei supravegheri permanente din partea agen-tiler)...
Cernisevski nu era interogat. El astepta cu rabdare, in fortareatä,sa fie eliberat de la o zi la alta, intrucit era perfect convins ca guvernulnu dispune de nici un fel de probe serioase impotriva lui. El lucra cu sir-guinta si purta oorespondenta cu sotia sa. Intr-o scrisoare cu data de6 octombrie, pe care comisia n-a gasit de cuviinta s-o remit& sotiei sale,ci a anexat-o la dosar, se afla si aceasta fraza, teribili dupa parereacopoilor: 4Viata noastra apartine istoriei; vor trece secole si numelenoastre vor fi mereu indragite de oameni, care le vor rosti cu un senti-ment de recunostinta cind aproape toti cei ce au trait in aceeasi vremecu noi vor fi dati uitarii. De aceea nu trebuie sa ne pierdem curajul sausa dam dovada de slabiciune de caracter in feta unor oameni care nevor studia viata, (urmeaza, apoi un plan al viitoarelor sale lucrari,despre care am vorbit in capitolul I). Comisia a vazut in aceste cuvinteale lui Cernisevski o extraordinara incredere in sine si o mindriepericuloasa. Pe cit se vede, sub raport intelectual si moralmembrii comisiei de ancheta nu erau mai prejos de liberalul
N.B.
Kavelin.N.B.
[402] Kostomarov se apnea sa scrie parintilor sai. Ciulkov observäla el o scrisoare voluminoasa, o citeste si ce surpriza I constataca are o legatura direct& cu Cernisevski. Scrisoarea este expediata ime-diat lui Potapov, care ii telegrafiaza numaidecit lui Ciulkov sa, vina deurgenti cu Kostomarov la Petersburg. Comedia este jucata ca dupaun scenariu dinainte saris.
Aceasta scrisoare, de proportiile unei adevarate brosuri depeste o coala de tipar, presarata cu citate in toate limbile posi-bile, impanata cu spirite de prost gust si cu o vorbarie dezgustA-toare, cuprindea tot ce-i trebuia Sectiei a III-a ca sa-1 distruga,pe Cernisevski. Kostomarov ii scria corespondentului sau fictivcii, are sa-i povesteasca la prima ocazie despre activitatea publi-cistica a lui Cernisevski, o activitate fatisa si secreta, ca savedeti din ce parte a suflat vintul care a trimis atitea victimenenorocite in cazematele fortaretelor rusesti si in toate locurileraiz famate in care sint ele expediate potrivit intelegerii dintreministrul de interne si seful jandarmeriei,... si atunci a sa illdati seama de unde a aparut pe drapelul sfint al libert4ii infamadeviza in numele careia actioneaza agitatorii nostri autohtoni,in numele careia se scriu toate aceste publicatii de felul luiaVelikorus* si «Molodaia Rossiia#, toate aceste proclamatilinutile, tiparite cu litere rosii si albastre#.
39 Lenin Opera complete vol. 29
N.B.
686 V. I. LENIN
[406 406] Dar toate documentele din dosar eran, pe cit se vede,insuficiente, gi Sectia a III-a s-a hotArit ifs remit la un ultim mijloc.La 2 iulie, Zameatin, ministrul de justitie, a trimis senatului un lungmemoriu sCn privire la activitatea publicistic a lui Cernigevski», care
in mod vidit era ticluitit de agenti secreti. In acest memoriu,
care era menit sit exercite o anumitit presiune asupra judecAtorilor,Cernigevski este prezentat drept principalul propagator al materialis-mului gi comunismului, se face o analizi tendentioasi a operelor lui gise stabilegte o aseminare exterioarit intre scrierile lui publicistice gicontinutul proclamatiilor revolutionare apitrute in vremea aceea.Memoriul se incheie cu urmatoarele cuvinte: roclamatiile shit un felde concluzie a articolelor lui Cernigevski, iar articolele lui un comentariuaminuntit al proclamatiilor....
Stahevici, care 1-a cunoscut pe Cernigevski in Siberia, poves-tegte in memoriile sale ca. Serakovski, cu mult inainte de ares-tarea lui Cernigevski, i-a povestit despre convorbirea pe carea avut-o cu generalul Kaufman, pe atunci directorul cancela-riei ministerului de rizboi. Bravul general era de pitrere et Cerni-gevski trebuie deportat pentru influents, diunitoare pe care oexerciti asupra tineretului, gi aga a procedat ulterior guvernul,trimitindu-1 in deportare numai gi numai pentru ainfluentadiunttoare s exercitatA de el. Acelagi Stahevici relateazA cum, cuputin inainte de arestare, Cernigevski a fost vizitat de aghiotantul
N.B. printului Suvorin gi sfituit, in numele acestuia, 0, piece de indat.peste granitä. Irntrebat de Cernigevski de ce se ingrijegte printul
atita de persoana lui, adjutantul a ritspuns: Dacit yeti fi arestat,inseamn cä yeti fi deportat gi, in fond, yeti fi deportat Uri nicio alt yin. decit aceea ca ati scris articolele dv., degi au fostpermise de cenzura. Or, printul consider. ca n-ar fi de dorit caasupra impiratului, care ii este prieten personal, sit cadt plcatulde a fi deportat un scriitor Uri st fie vinovat s. Dar Cernigevskia refuzat categoric sa plece in strainatate, Rind hotarit sit-gi
infrunte cu semetie destinul, iar in parte gi pentru cá nu-i veneasi creada in posibilitatea unei asemenea fAradelegi ca deportareaunui publicist pentru ci, a publicat nigte articole permise decenzuri...
[411] Herzen, aflind de revoltatoarea senting pronuntatAimpotriva lui Cernigevski, blestema pe cAliiilui de toate rangurile
11 §igradele gi vestejegte venala pres. liberal. gi conservatoare,
care prin denunturile gi campaniile ei de calomnii a fAcut caasupra progresistilor gi revolutionarilor sit se abat. prigoanabarbari a guvernului.
OBSERVATII PE MARGINEA CARTII LUI I. M. STEKLOV 587
Dam, din cartea lui Lemke, citeva extrase din articolul publicatde Herzen in nr. 186 din 1864 al ziarului *Kolokol*:
aCernisevski a fost condamnat la 7 ani maned silnicd gi la deportarepe viata. Blestemul 0, cacti pentru aceasta cumplita nelegiuire asupraguvernului, asupra inaltei societati, asupra presei ticaloase si coruptecare a provocat aceasta prigoana, impingind-o la exageriri din uripersonala. Ea a indemnat cirmuirea si ucidi prizoneri de razboi dinPo Ionia, iar in Rusia sii sanctioneze sentintele date de ignorantii barbaridin senat si de incaruntitii dab* din Consiliul de stat. i se mai gasescacolo jalnice fapturi, tirituri si molii care spun ci nu trebuie vestejitaaceasta banda de tilhari si nemernici care ne cirmuieste I Pe Cerni-sevski 1-ati tintuit la stilpul infamiei pentru un sfert de ceas..., dar voi,dar Rusia, chi vreme va famine ea tintuita acolo 1 Blestemul cadaasupra voastra, blestemul si, dad, se poate, razbunarea I 14..
Insemndrik au fost !Weidenu mai devreme de ociombrie 1909
Fi nu mai lir-4u de aprilie 1911
Publical penlruSerieri
prima oath' Se lipdrefte dupd texlul originalin 1959, in poslumea, vol. 67
39*
689
ADNOTARI
INDICI
691
ADNOTARI
1 Conspeelul cilrfii eSfinta familie, sau Crilica criticii erilice de K. Marx0 F. Engels a fost intocmit de V.L Lenin in 1895, cind s-a dus pentruprima oarii in strdinatate ca sA stabileasca legatura cu grupul Elibe-rarea Inunciik El a fost scris intr-un caiet aparte pi cuprinde 25de pagini; extrasele din carte sint ficute in limba germani. Autorulnu ne aratä cind a intocmit acest conspect, insi este foarte probabilca el sli, fi ant acest lucru in august 1915, pe vremea cind frecventaBiblioteca regala din Berlin, unde a studiat editiile rare ale scrierilorlui Marx pi Engels. In conspectul intocmit de el, Lenin urmireptemodul cum s-a format conceptia despre lume a intemeietorilormarxismului, noteaza caracterizarea limit& societatii burgheze picriticile formulate de ei impotriva tinerilor hegelieni etc.
Aceastä carte este mentionatã pentru prima oars de Leninin articolul-necrolog Friedrich Engels* (scris in toamna anului1895), in care releva, cá ea a pus bazele socialismului materialistrevolutionar* (Opera complete, vol. 2, Bucurepti, Editura politica,1963, ed. a doua, p. 9). Unele teze din eSfinta families au fost inrepetate rinduri folosite de Lenin in lucririle sale, indeosebi aceeain care se spune ca, o data cu profunzimea actiunii istorice va creptepi amploarea masei care o infiptuiepte. 3.
2 #Sfinta familie, eau Crilica criticii crilice. prima lucrare comuni alui K. Marx pi F. Engels a fost scrisi in septembrie-noiembrie1844 pi editatä in februarie 1846. Sfinta familie* este o pored&data in deridere fratilor Bruno pi Edgar Bauer pi adeptilor lor gru-pati in jurul publicatiei Allgemeine Literatur-Zeitung* (care aaparut lunar la Charlottenburg, din decembrie 1843 pinti in octombrie1844). In paginile acestei publicatii era propagati teoria* idealist-subiectivä reactional% a procesului istoric potrivit careia istoria efaurita de personalitatile alese, de exponentii spiritului , ai cri-ticii pure*, in timp ce masa, poporul, constituie, in dezvoltarea isto-rica, doar un material inert, un balast. Aceasta teorie* a reprezen-tantilor aripii de stinga, burghezo-democratice, a pcolii f ilozof icehegeliene (tinerii hegelieni) a fost mai tirziu imbritipata de narod-nicii liberali din Rusia (vezi critica facuta acestora in lucrarea Ce
5.92 ADNOTAIII
sint sprietenii poporului* si cum lupta, ei impotriva social-democra-tilor? s. V.I. Lenin. Opere complete, vol. 1, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, ed. a (louts, p. 125-334).
Pe vremea cind au scris sSfinta families, Marx si Engels savir-sisera deja trecerea de la idealism si democratism revolutionarla conceptiile materialiste si comuniste, care au fost dezvoltatede ei mai departe in aceasta carte. Marx, care a scris cea mai mareparte din textul ei, enunta aici, clupa cum mentioneaza Lenin Inconspectul sau, ideea fundamentala a materialismului istoric cuprivire la rolul hotaritor al modului de productie In dezvoltareasocietätii. In aceastä carte se demonstreaza necesitatea pe care oprezinta forta practicas pentru realizarea unor idei, este formulatiteza ca fauritorul istoriei omenirii sint masele populare si ca, cucit transformarile care au loc In societate sint mai Insemnate, cuatit amploarea maselor care le infaptuiesc este mai mare ; aici esteexpusa conceptia, aproape definitiv formata, cu privire la rolulistoric mondial al proletariatului si se arata di comunismul esteinevitabil MI numai din punct de vedere logic ca o concluziea Intregii dezvoltari anterioare a filozofiei materialiste , darsi din punct de vedere istoric , Intrucit proprietatea privati, prinInsasi evolutia ei economica, se lndreapta cu psi repezi spre pieire.
Ridicindu-se impotriva tinerilor hegelieni, Marx si Engels criticasi filozofia idealista, a lui Hegel. Cartea sSfinta families, scrisa inbun& parte sub influenta filozofiei materialiste a lui Feuerbach,contine totodata si elemente de critica a acesteia. Definind loculpe care-1 ocupa aceasta carte In istoria marxismului, F, Engelsscria mai tfrziu: sCultul omului abstract, care alcatuia miezul noiireligii feuerbachiene, trebuia inlocuit prin stiinta despre oameniireali si despre dervoltarea lor istorica. Aceasta dezvoltare a punctuluide vedere feuerbachian, depasind limitele filozofiei lui Feuerbach,a fast inaugurati de Marx, in 1846, in sSfinta families* (veziK. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editura politica,1965, p. 289). 7.
3 In capitolul al III-lea din sSfinta families este vorba de articolul4 D -1 Nauwerck si Facultatea de filozofies, publicat In AllgemeineLiteratur-Zeitung s nr. 6 din mai 1844 sub semnatura .J. ini-tiala numelui unui publicist german, Jungnitz, final. hegelian. 8.
' In acest subeapitol din sSfinta families, K. Marx critici articolulsProudhon al lui E. Bauer, care face o analiza a cartiilui P.J. Prou-dhon tQu'est-ce que la proprieté? ou Recherches sur le principe dudroit et du gouvernement*, 1840. 0 apreciere multilaterall a acesteicarti si, In general, a conceptiilor lui Proudhon a fost ficuta de MarxIn articolul sin sDespre Proudhon* (Scrisoare citre J.B. Schweitzer)(vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 16, Bucuresti, Editura poli-tica, 1963, p. 28-36). 8.
,
5 V.I. Lenin se refer& la remarca ficuti de K. Marx ca, acelelalte formeale proprietatii private, de exemplu salariul, comertul, valoarea,pretul, banii etc., nu sint considerate de Proudhon ca forme ale
s
ADNOTARI 693
proprietiqii private, cum s-a facut, de pilda, in oDeutsch-Franz6-sische Jahrbilcher* (vezi *Schita, a unei critici a economiei politico*de F. Engels)* (K. Marx gi F. Engels. Opere, vol. 2, Bucuregti,Editura politica, 1962, ed. a II-a, p. 34). Articolul mentionat aicieste prima lucrare de economie a lui F. Engels, in care el, situindu-sepe pozitiile proletariatului revolutionar, analizeazi orinduirea econo-mica a societatii burgheze i categoriile fundamentale ale economieipolitice burgheze. In *Deutsch-Französische Jahrbacher, a mai fostpublicat i un alt articol al lui Engels, *Situatia Angliei. *Pastand Present* by Thomas Carlyle*, precum i lucrarile lui K. Marx*Contributii la problema evreiasca* i Contributii la critica filozo-
fiei hegeliene a dreptului. Introducere* (vezi K. Marx gi F. Engels.Opere, vol. 1, Bucuregti, Editura politica, 1960, ed. a II-a, p. 382412, 413 427, 644 671, 672 698). Aceste lucrari marcheazatrecerea definitiva a lui Marx gi Engels de la idealism gi democratismrevolutionar la materialism gi comunism.
Deutsch-Französische Jahrbücherr a aparut la Paris sub condu-cerea redactionala a lui K. Marx gi A. Ruge. A aparut un singurnumar, dublu, In februarie 1844. Principala cauza care a dus laIncetarea aparitiei acestei reviste au fost divergentele de principiidintre Marx gi Ruge, un radical burghez. 8.
6 Este vorba de recenzialui Szeligalaromanul *Les mysteres de Paris*de Eugene Sue ; ea a fest publicata in llgemeine Literatur-Zei-tung* nr. 7 (din iunie 1844) (vezi adnotarea 8). 15.
7 W. Shakespeare. eTotu-i bine and sfirgegte cu bine*, actul I, scenaa 3-a (vezi Opere, vol. 8, Bucuregti, Editura de stat pentru litera-tura gi arta, 1960). 15.
8 Este vorba de romanul lui Eugene Sue eLes mysteres de Paris*,scris in spirit sentimental, filantropic mic-burghez. A aparut laParis in anii 1842-1843 gi s-a bucurat de mare popularitate inFranta gi in alte taxi. 16.
9 Marx se refer& la articolul lui J. Faucher tEnglische Tagesfragen*,publicat In eAllgemeine Literatur-Zeitung* nr. 7-9 (iunie-august1844); capitolul al II-lea din eSfinta familie*, scris de F. Engels,este consacrat criticii acestui articol. 16.
i° Aici se citeaza articolul lui B. Bauer *Cele mai recente lucritri cuprivire la problema evreiasca*, publicat in eAllgemeine Literatur-Zeitung* nr. 1 (decembrie 1843); acest articol a constituit un raspunsal lui Bauer la critica facuta in presa cartii sale *Die Judenfrage*,aparuta In 1843. 17.
11 Revisla lui Loustallot este vorba de *Révolutions de Paris*,publicatie saptaminala, care a aparut la Paris din iulie 1789 pinaIn septembrie 1794. PIna in septembrie 1790 a fost redactata deEliseo Loustallot, un publicist democrat. 17.
694 ADNOTAIII
12 Este vorba de opera lui G.W.F.Hegel Phanornenologie des Geistes s.Prima editie a acestei cirti a aparut in 1807. La elaborarea scrieriisale aSfinta families, Marx s-a folosit de volumul al II-lea din editiaa doua a Operelor lui Hegel (Berlin, 1841). Aceasta prima opera demari proportii in care Hegel igi expune sistemul san filozofic a fostcaracterizata de Marx drept un izvor gi un mister al filozofieihegeliene (vezi K. Marx/F. Engels. eDie heilige Familie und anderephilosophische Friihschriftens, Berlin, 1963, S. 76, p. 624). 17.
Doelrinarii grupare de oameni politici burghezi francezi dinperioada Restauratiei (1816-1830). Partizani ai monarhiei consti-tutionale, gi dugmani ai migcarii democratice gi revolutionare, eiau cautat sa creeze in Franta un bloc al burgheziei gi nobilimiidupa modelul celui din Anglia. Cei mai cunoscuti dintre ei shit isto-ricul F. Guizot §i filozoful P.P. Royer Collard. 19.
Conceptiile expuse de Bruno Bauer in cartea sa aDie Judenfrageaparuta in 1843, au fost combatute de Marx in articolul Contributiila problema evreiasca s, publicat in 1844 in aDeutsch-FranzösischeJahrbachers (vezi K. Marx gi F. Engels. Opere, vol. 1, Bucuregti,Editura politica, 1960, ed. a II-a, p. 382-412). 19.
13 Aici se citeaza cel de-al doilea articol al lui B. Bauer <Cele mairecente Iucräri cu privire la problema evreiasca publicat in sAllge-meine Literatur-Zeitungs nr. 4 (martie 1844). 21.
sDreplurile universale ale omuluis principiile proclamate in aDecla-ratia drepturilor omului gi ale cetateanuluis, care a fost elaboratade Adunarea constituanta a Frantei la inceputul revolutiei burghezegi adoptata in gedinta de la 26 august 1789. Drept izvor ideologicpentru Declaratie a servit filozofia iluminigtilor francezi dinsecolul al XVIII-lea. 23.
18 brumar (9 noiembrie 1799) ziva loviturii de stat a lui Napo-leon Bonaparte, care a rasturnat Directoratul gi a instaurat dicta-tura sa personala. 25.
Malerialismul earlezian doctrina adeptilor fizicii materialiste alui René Descartes (al cirui nume in transcriptie latina eraRenatus Cartesius). Cartea lui P.-J.- G. Cabanis. sRapports du phisi-que et du morale de l'homme de care este vorba aici, a aparut laParis in 1802. 27.
IS
17
IS
Malerialismul epieurian doctrina lui Epicur, filozof materialistdin Grecia antic& (secolele IVIII i.e.n.), gi a adeptilor lui; eaavea ca punct de plecare recunoagterea unitatii materiale a lumii,sfiintarea lucrurilor in af ar a congtiintei omului c I n d e-pendenldeea. (V.I. Lenin, volumul de fata, p.247). Doctrinamaterialist& a lui Epicur, care s-a bucurat de o larga raspindire inlumea anti* a devenit mai tirzin obiectul unor atacuri invergu-nate din partea bisericii cregtine gi a filozofiei idealiste. Incercind
iS
19
.
ADNOTARI 595
sa: reconstituie in epoca modern& conceptiile materialiste ale luiEpicur in domeniul fizicii si al eticii, recunoscind, ca si el, c& nuexist& in realitate decit atomi si vid §i demonstrind ca. spatiul sitimpul sint eterne §i infinite, Pierre Gassendi a fost totu§i un mate-rialist inconsecvent, care considera cä atomii sint creati de divini-tate si c& num&rul lor este limitat. In teza sa de doctorat, Marxscria ci Gassendi s-a straduit ....s& impace constiinta sa catolic&cu convingerile sale pkine, iar pe Epicur cu religia* (K. Marx §iF. Engels. Scrieri din tinerete, 1956, p. 23). 27.
22 In istoria filozofiei, scepticismul a jucat un rol diferit, in functie declasa ale cirei interese le exprima. Ca scoal& f ilozofic& aparte, scepti-cismul a apirut in epoca de criz& a societatii sclavagiste din Greciaantic& (secolele IVIII i.e.n.). A avut ca intemeietor pe Pyrrhon,iar reprezentantii lui cei mai de seam& au fost Aenesidemus si SextusEmpiricus (vezi volu.mul de fata., p. 253-257). Scepticismul anticera indreptat impotriva liniei materialiste in dezvoltarea filozofiei.
In epoca Renasterii, filozofii francezi Michel Montaigne, PierreCharron si Pierre Bayle au folosit scepticismul in lupta kr impotrivascolasticii medievale si a bisericii. Spre deosebire de acestia, BlaisePascal caut& A indrepte scepticismul impotriva cunoasterii ratio-nale si recurge la sentiment ca mijloc de apasare a religiei crestine.
In secolul al XVIII-lea, scepticismul reinvie In agnosticismullui David Hume si al lui Immanuel Kant, precum si in incercarealui Gottlob Ernst Schulze (Aenesidemus) de a moderniza scepticismulantic. Spre deosebire de scepticismul antic, scepticismul modernneagi in mod categoric posibilitatea cunoasterii stiintifice. Argu-mentele scepticismului au fost folosite de machisti, de neokantienisi de alte scoli filozofice idealiste de la mijlocul secolului al XIX-lea
inceputul secolului al XX-lea. Vorbind despre scepticismulburghez la modii, V.I. Lenin 1-a calificat drept o scolastic& Pmoartici mortifiant&) §i a aritat ca, sensul lui de clas& isi giseste expresiain opierderea sperantei de a putea analiza in mod stiintific prezentul,renuntarea la stiinta, tendinta de a nesocoti orice sintetizare, de ase ascunde de orice .legi* de dezvoltare istorici...* (Opere complete,vol. 25, Bucuresti, Editura politica:, 1964, ed. a doua, p. 46). Infilozofia burghez& contemporana, scepticismul serveste drept mijlocde lupt& impotriva conceptiei materialist-dialectice despre lume.
27.
21 Nominalismul curent filozofic medieval care considera ci con-ceptek generale (universalia) sint simple denumiri ale obiectelorindividuale, in opozitie cu #realismul* medieval, care consideraca: conceptele generale au o existent& anterioar& lucrurilor concretesi c& exist& ain mod real*, independent de ele. Lupta dintre nomi-nalism si realism a fost o expresie caracteristica a lupteidintre mate-rialism si idealism in filozofia medievalä. 27.
22 Senzualismul curent filozofic ai c&rui adepti considerau a senza-tiile, perceptiile, pasiunile etc. constituie unica bazi §i unicul izvpr al
696 ADNOTARI
cunoasterii. Teoria senzualist& a cunoasterii, care pornea de laprincipiul: nu exist& nimic in intelect care sa nu fi fost mai intiiin simturis, a fost elaborata de J. Locke in scrierea sa sAn Essayconcerning Human Understanding*, 1690. Printre senzualisti gasimatit adepti ai materialismului (J. Locke, E.-B. Condillac, C.-A. HA-vetius), cit si adepti ai idealismului (G. Berkeley). V.I. Leninscria: sAtit solipsistul, adica idealistul subiectiv, eft i materialis-tul pot recunoaste c& senzatiile sint izvorul cunostintelor noastre.Atit Berkeley cit si Diderot au pornit de la Locke* (Opere com-plete, vol. 18, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 126). 28.
23 Este vorba de opera lui E.-B. Condillac. sTraité des systemes....,1749. 28.
R4 Babuvistii adeptii lui Gracchus Babeuf, conducatorul miscariicomuniste utopice a segalilor s, care a avut loc in anii 1796-1796in Franta. 28.
25 V.I. Lenin se refer& la lucrarea lui Feuerbach: *Grundsätze derPhilosophie der Zukunft* (1843), o continuare a aforismelor luiFeuerbach sVorlaufige Thesen zur Reform der Philosophie (1842),in care expune bazele filozofiei sale materialiste si critica filozofiaidealist& a lui Hegel. 30.
26 Fleur de Marie eroina a romanului sMisterele Parisuluis deEugene Sue. 3L
27 In locul aratat, K. Marx citeaza, urmatoarele scrieri ale lui CharlesFourier: sTheorie des quatre mouvements et des destinées &ha-les* (1808), «Le nouveau monde industriel et sociétaires (1829)
sTheorie de Punité universelle (1822). Mai jos,V.I. Lenin repro-duce aceste citate (vezi volumul de feta, p. 34 35). 32.
29 V.I. Lenin se referi la sAnekdola zur neuesten deutschen Philosophieund Publicistik von Bruno Bauer, Ludwig Feuerbach, FriedrichKöppen, Karl Nauwerk, Arnold Ruge und einigen Ungenannten*
o culegere de articole a caror publicare in revistele germane a.fost interzisa de cenzuri; ea a fost editati in 1843, la Zarich, deA. Ruge. In aceasta culegere au aparut primele articole publicisticeale lui K. Marx: sObservatii in legatura cu recentele instructiunicu privire la cenzura prusianas si sLuther ca arbitru intro Strauss
Feuerbach (vezi Karl Marx si Friedrich Engels. Opere, vol. 1,Bucuresti, Editura politica, 1960, ed. a II-a, p. 3-27, 28-29). 33.
29 (Impuissance, mise en action* cuvinte din cartea lui CharlesFourier eTheorie des quatre mouvements et des destinées gene-rales r, 1808, partea a doua, epilog.-35.
3° Filantropii tory denumire data grupului sTinara Anglies, careera alcatuit din oameni politici i publiciti. Acest grup, care alug finä 1 nceputul deceniului al 6-lea al seeolului treout, facea
si
Si
ADNOTAM 697
parte din partidul tory. Exprimind nemultumirea aristocratieifunciare fatit de intarirea puterii economice i politico a burgheziei,membrii grupului 9Tinara Anglie recurgeau la metode demago-gice pi la concesii marunte pentru a subordona influentei lor classmuncitoare pi a o folosi in lupta lor impotriva burgheziei. In Mani-festul Partidului Comunist*, K. Marx pi F. Engels caracterizeazaconceptiile lor drept socialism feudal*.
Bill-ul cu privire la ziva de muncli de 10 ore lege adoptatade parlamentul englez in 1847, prin care ziva de mune& pentrufemei i adolescenti era limitata la 10 ore. 35,
91 Conspectul edrn lui L. Feuerbach oVorlesungen fiber das Wesen derReligion., 1851 a fost facut pe foi de hirtie indoite in forma de filede caiet ; pe prima paging este indicata cota cartii de la Bibliotecanational& din Paris. Data intocmirii conspectului nu a putut fistabilita cu precizie. Se ptie doar ca V.I. Lenin a lucrat la Bibliotecanationala din ianuarie pina in iunie 1909. El a stat insa la Parispina in 1912 pi a mai fost acolo ultima oara in ianuarie 1914, apaca e probabil ca conspectul sii fi fost intocmit pi dupa 1909. Depiin continutul conspectului nu gasim un raspuns precis in ce priveptedata scrierii lui, el ne indreptatepte totupi in mare masurit sa presu-punem ca a fost destinat de Lenin pentru seria eCaiete filozofice.Hegel, Feuerbach pi diverse»; marturie stau trimiterile la Vorle-sungen aber das Wesen der Religion*, existente in celelalte caiete,precum i titlul analog cu al celorlalte caiete i insemnarea cu creionalbastru de pe prima pagina: «Feuerbach. Vol. 8*, care a fost facuta,pe cit se pare, mai tirziu.
iCaiele filozofice. Hegel, Feuerbach i diverse* contin materialediferite prin caracterul i importanta lor. Lenin a inceput sa lucrezela ele, pe cit se pare, in septembrie 1914, dupa ce a sosit la Berna,venind de la Poronino. Scrierile filozofice le-a citit i conspectatin special in sala de lectura a Bibliotecii din Berna, apacum se vede din cotele notate pe manuscrise, precum pi din fipelede cerere pastrate la biblioteca. In amintirile ei legate de aceastaperioadii, N.K. Krupskaia scrie: ellici s-a apucat sa scrie, indatadupa sosirea sa la Berna, articolul «Karl Marx* pentru Dictionarulenciclopedic Granat. /n acest articol, prezentind invatatura luiMarx, Ilici a inceput prin a caracteriza conceptia acestuia desprelume in capitolele Materialismul filozofic* i Dialectica c.. Pen-tru capitolele despre materialismul filozofic i despre dialectica,Ilici a recitit cu multi atentie operele lui Hegel pi ale altor filozofipi n-a abandonat aceasta munca nici chip& terminarea articoluluidespre Marx* (vezi N.K. Krupskaia. eAmintiri despre Lenin*,Bucurepti, Editura politica, 1960, p. 246).
La alegerea principalelor lucrari ce urmau si fie conspectate,un rol important a avut, fiiri indoiala, *Corespondenta dintre K. Marxpi F. Engels*, pe care Lenin a studiat-o amanuntit pi a conspectat-ola sfirpitul anului 1913 (vezi V.I. Lenin. Conspectul eCorespondenta
698 ADNOTARI
dintre K. Marx qi F. Engels. 1844-1883*, Moscova, 1959).Caracterizind continutul corespondentei, Lenin spunea ca efocarul*ei, pnrictul central in jurul caruia graviteaza toate ideile exprimate
analizate* este dialectica (vezi Opere complete, vol. 24, Bucure§ti,Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 282). In conspectele sale filo-zofice, in fragmentele §i notele din anii 1914-1916, Lenin a acordat§i el o atentie special& dialecticii. Cercetarea problemelor funda-mentale ale dialecticii materialiste in *Caiete filozofice* a avut odeosebita Insemnatate pentru analiza marxista a caracterului pri-mului rizboi mondial, pentru elaborarea teoriei imperialismului,pentru dezvoltarea teoriei revolutiei socialiste, a invataturii desprestat, a strategiei §i tacticii partidului, care au fost expuse de LeninIn celelalte lucrari ale sale din acea perioacli.
Nu dispunem de data precisa a scrierii fiecarui caiet ; Lenin n-anotat decit data terminarii conspectului o*tiinta logicii* (17 decem-brie 1914). In afar& de aceasta, pe baza fi§elor de cerere pastratela biblioteca din Berne, a fost stabilita data exacta cind a fost scrisanota despre cartea lui Ghenov. Dam mai jos o lista a *Caietelor*dupa data cea mai probabila a intocmirii lor (exceptie face conspectulcartii lui Feuerbach despre filozofia lui Leibniz vezi adnotarea61).
1. Conspectul cärii lui FeuerbachoPrelegeri despre esenta religieit.
Caietul eFeuerbachs 2. Conspectul cartii lui FeuerbachExpunerea, analiza §i criticsfilozofiei lui Leibniz*.
Caietul *Hegel. Logica, I* 3. Conspectul cartii lui Hegel **U-inta logicii*. Inceputul.
Caietul eHegel. Logica, 11* 4. Conspectul cartii lui Hegel **U-inta logicii*. Continuare.
Caietul eHegel. Logica, III* 5. Conspectul cartii lui Hegel **U-inta logicii*. Sfir§itul.
6. Note *Cu privire la scrierilemai recente despre Hegel*.
7. Note marginale la o recenzie acartii: J. Perrin Tratat de chi-mie fizica. Principiile*.
Caietul (diverse -1-) Hegel* 8. Note cu privire la cartea luiP. Ghenov oTeoria cunoalteriici metafizica lui Feuerbach*.
9. Note cu privire la cartea luiP. Volkmann oBazele teoreticeale cunoa0erii In ctiintele na-turii
10. Note cu privire la cartea luiM. Verworn dpoteza biogena *.
11. Conspectul cartii lui Hegel *Pre-legeri de istorie a filozofiei*.Inceputul.
§i
ADNOTARI 599
Caietul *Hegel* 12. Conspectul cArtii lui Hegel *Pre-legeri de istorie a filozofiei o.Sf ir§it.
Caietul Hegel* 13. Conspectul cirtii lui Hegel *Pre-legeri de filozofie a istoriei o.
Caietul 4Filozofie* 14. Note cu privire la cartea luiDannemann «Cum s-a formatimaginea noastrit despre lume*.
15. Extrase din cartea lui L. Darm-staedter Celina, pentru istoria§tiin§elor naturii §i a tehnicii*.
16. Extrase din cartea lui Napoleon«Cugetiri
17. Conspectul certii lui G. NoeleLogica lui Hegel*.
18. Fragmentul *Planul dialecticii(logic ii) lui Hegel*.
19. Note in legãtura cu o recenziela cartea lui A.E. Haas eSpiritulelinismului in fizica contem-porani*.
20. Note in legätur en cartea luiT. Lipps **tiintele naturii §iconceptia despre lume s.
21. Conspectul cãrtii lui F. Lassalle*Filozofia lui Heraclit Obscuruldin Efes*.
22. Fragmentul *In jurul problemeidialecticii*.
23. Conspectul certii lui Aristotel*Metafizica*.
In editia de fat/ a Caietelor filozof ice *, materialele din *Caietefilozofice* sint dispuse in done, perti: conspectele §i fragmenteleformeaz4 partea intii (p. 37-311), iar notele in legiturd cu diferitecarti, articole §i recenzii, partea a doua (p. 326-338); atit in primulcaz, cit §i in al doilea s-a respectat ordinea cronologia cea maiprobabila, a documentelor, exceptie fãcind, dupe, cum am aritatmai inainte, conspectul arca lui Feuerbach despre filozofia luiLeibniz. 37.
32 dPrelegerile despre esenfa religiei*, la baza carora se afle, *Das Wesender Religion*, aperutz1 in 1845, au fost tinute de Feuerbach la Heidel-berg de la 1 decernbrie 1848 pine, la 2 martie 1849 ; ele au fost tinutein clidirea primriei, deoarece conducerea universitatii nu i-a permisfilozofului sä vorbeasce, in incinta universitätii. Au fost publicatepentru prima oara, in 1851. 39.
Este vorba de urmItoarele lucräri ale lui L. Feuerbach: 4Geschichteder neuern Philosophie von Bacon von Verulam bis Benedict Spi-noza*, 1833, §i 4Darstellung, Entwicklung und Kritik der Leibniz-
33
600 ADNOTARI
schen Philosophies, 1837; conspectul acesteia din urma se publicain volumul de fata, p. 69 69. Mai departe, conspectind prele-gerea a doua, V.I. Lenin mentioneaza lucrarea lui Feuerbach sPierreBayle...., aparut& in 1838. 40.
3* Este vorba de lucrarea lui L. Feuerbach sDie Gedanken fiber Todund Unsterblichkeits, aparuta, anonim, in 1830. Continutul prin-cipal al acestei lucrari era in contradictie cu dogmatica religieicrestine oficiale, deoarece ea nega nemurirea omului; cind numeleautorului a devenit cunoscut, lucrarea a fost confiscata, iar Feuer-bach persecutat i exclus din Universitatea din Erlangen, unde tineaprelegeri, in calitate de docent, din 1828. 40.
33 sEsenfa creflinismului. (Das Wesen des Christentums") este prin-cipala scriere filozofica a lui L. Feuerbach; prima editie a aparutin 1841 la Leipzig. Aceasta carte, care proclami striumful materia-lismuluis (Engels), a exercitat o influent& covirsitoare asupra dezvol-aril ideologice a intelectualitatii progresiste din Germania i dinalte tari. 40.
36 V. 1. Lenin compara definitia data de L. Feuerbach problemei funda-mentale a filozofiei cu cea data de K. Marx si F. Engels. Mai departe(volumul de fata, p. 43 si 46), el se refer& direct la cunoscuta formularea problemei fundamentale a filozofiei data de Engels in lucrarea sasLudwig Feuerbach i sfirsitul filozofiei clasice germane* (veziK. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editura1965, p. 274-277). 40.
37 V.I. Lenin se refera la urmatorul pasaj din L. Feuerbach: Orinegoism eu inteleg iubirea de sine a omului, adica iubirea fat& defiinfa omeneascd in general, iubire care constituie un impuls spresatisfacerea i dezvoltarea tuturor Inclinatiilor i pasiunilor, far& acaror satisfacere i dezvoltare omul nu este si nu poate fi un omadevarat, un om perfect* (Samtliche Werke, Bd. 8, Leipzig 1851,S. 64). 41.
38 Ceva mai sus de pasajui citat, Feuerbach eerie: s...Orice simtirese divinizeaz& numai pe sine. Intr-un cuvint, adevarul In religia naturiinu se bazeaza decit pe adevarul simturilor *. Ideile lui Feuerbachdespre senzorialitate ca baza a divinizarii fenomenelor naturii legasim in ca In lucrarea sa Grundsatze der Philosophie der Zukunft s,1843; ele au fost ulterior dezvoltate pe larg In opera sa sDas Wesender Religions (Esenta religiei") 1846. 42.
39 V.I. Lenin se refer& la definitia problemei fundamentale a filozo-fiei, data de F. Engels In lucrarea sa sLudwig Feuerbach i sfirsitulfilozofiei clasice germane* (vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21,Bucuresti, Editura politica, 1965, p. 274-277); la acelasi citat serefer& Lenin si ceva mai jos (vezi volumul de fata, p. 46). 43.
49 Termenul eagnoslicisms a fost introdus In 1869 de naturalistul englezT. Huxley. V.I. Lenin, in articolul eLa 25 de ani de la moartea lui
politica,
ADNOTARI 601
Joseph Dietzgens (1913), 11 defineste in felul urmator: agnosticis-mul (de la cuvintele grecesti a" = nu si egnosis cunoastere)este o oscilare intro materialism si idealism, adica, de fapt o oscilareintro stiinta, materialistä si clericalism. Dintre agnostici fac parteadeptii lui Kant (kantienii), ai lui Hume (pozitivistii, realistii etc.)
machistii «moderni ** (vezi Opere complete, vol. 23, Bucuresti,Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 124). 46.
V.L Lenin compara aici atitudinea materialistului L. Feuerbaclifata de stiintele naturii cu aceea a idealistului subiectiv E. Mach.Atitudinea filozofiei lui Mach feta de stiintele naturii este analizatide Lenin in cartea sa afaterialism si empiriocriticism, (vezi Operecomplete, vol. 18, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a done).46.
" J. Dietzgen a dezvoltat idei analoge. De Oda, in cartea eEsentamuncii cerebrale a omuluie, in paragraful (Spirit I materiet, elaerie: ((In special de la aparitia crestinismului, oamenii s-au obisnuitsa vorbeasca cu dispret despre lucrurile materiale, sensibile, tru-pesti, care sint roase de rugina, si de moliir (vezi J. Dietzgen. Scrierialese, Bucuresti, E.S.P.L.P. 1958, p. 83). 47.
V.I. Lenin compara, ideea eronata a lui L. Feuerbach ca activitateaspiritului este si ea materiala cu afirmatii analoge dintr-o serie delucrari ale lui J. Dietzgen. Luind pozitie impotriva idealistilor, carerupeau gindirea de substratul ei material creierul Dietzgena gent incercarea nereusit a. de a lärgis notiunea de materie, inclu-zind in ea si gindirea. e0 oarecare confuzie. de notiuni la Dietzgena semnalat si K. Marx, cind a citit manuscrisul cartii lui Esentamuncii cerebrate a omuluie (vezi K. Marx, scrisori care Kugelmann,Editura P.C.R., 1947, p. 76). Confuziainadmisibila facuta de Dietzgenin ce priveste categoriile filozofiee fundamentale este semnalatasi de V.I. Lenin cind eiteste eMici scrieri filozof ice (vezi volumul defeta, p. 358, 360, 363-364 si altele). In cartea sa eMaterialismempiriocriticism Lenin a aratat cit de neintemeiate sint incerca-rile de a largi notiunea de materie (vezi Opere complete, vol. 18,Bucurelti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 252-259). tIEadevarat ca i gindirea i materia sint ((reale*, adica existsscria el. Dar a spune ca gindirea e material& inseamnä a face unpas gresit in directia conf undarii materialismului cu idealismul. Infond avem aici mai curind o eroare de formulare din partea luiDietzgen... (op. cit., p. 262-263). 47.
ae eGermenii r, aembrionii. de materialism istoric la Feuerbach,mentionati de V.I. Lenin in acest loc si mai departe (vezi volumulde feta, p. 61, 52), n-au fost dezvoltati mai departe in filozofialui. In interpretarea vietii sociale, Feuerbach, dupa cum subliniaF. Engels, ea ramas prizonierul catuselor idealiste traditionale,ceea ce a recunoscut el ins* prin cuvintele: ePrivind indarat,sint intru totul de acord cu materialistii; privind inainte insa, nue
40
=
si
a
a
,
si
602 ADNOTAR1
(K. Marx gi F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuregti, Editura1965, p. 280). 48,
" Despre germenii de materialism istoric la Cernigevski se vorbegtegi in cartea lui G.V. Plehanov «N.G. Cernigevskie; citind aceastAcarte, V.I. Lenin a subliniat pasajele respective (vezi, de pilda,volumul de fata, p. 519, 630 531). 52.
46 Ofanifestul Partidului Comunist* a fost scris la sfirgitul anului 1847publicat in februarie 1848; apreciind insemnitatea lui, V.I. Lenin
scria: 41n aceast& opera este expusa cu o limpezime i o preciziegenial& o nous& conceptie despre lume, materialismul consecvent,care imbeatigeaza i domeniul vietii sociale, dialectica, cea maicuprinzatoare gi mai profunda teorie a dezvolt&rii, i teoria lupteide clas& gi a rolului istoric revolutionar de important& mondial& alproletariatului, fauritor al unei societiti noi, societatea comunisti*(Opere complete, vol. 26, Bucuregti, Editura politica, 1964, ed. adoua, p. 48),
6Neue Rheinisehe Zeitung* ( «Noua gazet& renana,*), fondathde K. Marx gi F. Engels, a aparut zilnic la Mtn, de la 1 iunie 1848pin& la 19 mai 1849. Acest ziar, care aparea sub steagul democratiei,era exponentul intereselor tuturor fortelor progresiste ale poporuluigerman gi in primul rind ale clasei muncitoare. In lucrarile lui Marxgi Engels publicate in acest ziar au fost formulate o serie dintre celemai importante teze teoretice elaborate pe baza experienteirevolutiei din 1848-1849 (despre formele statului burghez, despredictatura revolutionara a poporului, despre unitatea clasei munci-toare i atragerea maselor largi ale thränimii in lupta revolu-tionar& etc).
Cartea lui Engels 4Die Lage der arbeitenden .Klasse in England*(*Situa0a clasei muncitoare din Anglia s) a fost publicata in 1845(vezi K. Marx gi F. Engels. Opere, vol. 2, Bucuregti, Editura politica,1962, ed. a II-a, p. 239-632). In aceast& carte Engels a cercetatconditiile in care a luat nagtere i s-a dezvoltat proletariatul indus-trial, a dezvaluit procesul progresiv de pauperizare a acestuia,a facut o descriere sugestiv& a crizelor economice, a arätat rolulistoric-mondial ce revine proletariatului in rasturnarea capita-lismului. Caracterizind tezele fundamentale ale acestei carti, Leninscria: «Dar Engels a fost primul care a spus cS proletariatul nueste numai o clas& care suf era. ; el tocmai ruginoasa situatie economic&in care se afla proletariatul 11 impinge in mod irezistibil inaintedetermina sa lupte pentru eliberarea sa definitivä. Iar proletariatulcare lupt& se va ajuta singur. Migcarea politic& a clasei muncitoareva face ca muncitorii s& ajungi in mod necesar la congtiinta faptuluic& ei nu au altä iegire decit socialismul e (Opere complete, vol. 2,Bucuregti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 8-9). 52.
47 V. I. Lenin se refer% la urmatoarele cuvinte ale lui Feuerbach:...Divinitatea este alatuita, ca sa spunem aga, din doua particomponente, dintre care una tine de fantezia omului, iar cealalta
si
gi-1
ADNOTARI 603
de naturi. Roag5,-te I spune o parte, adic5, dumnezeul care estedeosebit de natura, ; muncestel spune cealalti parte, adicrt dumne-zeul care nu se deosebeste de natura, ci doar exprimi esenta ei;clici natura este o albini lucratoare, in timp ce dumnezeu este untrintor* (Samtliche Werke, Bd. 8, Leipzig, 1851, S. 411). 53.
48 Este vorba de un citat extras de Feuerbach din lucrarea lui P. Gas-sendi: *Exercitationum paradoxicarum adversus Aristoteleos*,1624 (vezi L. Feuerbach. Sämtliche Werke, Bd. 8, Leipzig, 1851,S. 431-435). 54.
49 Principiul antropologic principiul fundamental al filozofiei luiFenerbach, potrivit caruia omul trebuie privit ca o parte a naturii,ca o I iinä biologica, naturala,. Principiul antropologic era indreptatimpotriva religiei si a idealismului. Dar, intrucit II priveste pe omca fiind situat in afara relatiilor istorice-sociale concrete, acest prin-cipiu nu dezvaluie adevirata lui naturil sociald si duce la idealismIn interpretarea legilor dezvoltarii istorice. In lupta impotriva idea-lismului, N. G. Cernisevski pornea si el de la principiul antropologic,aruia i-a consacrat o lucrare speciala, *Principiul antropologicin filozofie* (N. G. Cernisevski. Opere complete, vol. VII, Moscova,1950, p. 222 295). 57.
O In lucrarea sa *Theogonie nach den Quellen des klassischen, he-braischen und christlichen Altertums*, 1867, L. Feuerbach cerce-teaza originea reprezentirilor despre divinitate (in greceste .9soyotn.cc
originea sau genealogia zeilor). Paragrafele 34 si 36, la care serefera V. I. Lenin, sint intitulate: «*tiintele naturii din punct devedere tcrestin* » i tBazele teoretice ale teismului*. 57.
Conspeetul cdrii lui L. Feuerbach 8Wider den Dualismus von Leibund Seele, Fleisch und Geist*. In Feuerbach, L. Sämtliche Werke.Stuttgart. Frommann, 1904, S. 326-357. ( «Expunerea, analizaeritica filozofiei lui Leibniz«) a fost scris intr-un caiet separat, intitu-lat eFeuerbachs; conspectul a fost intocmit dupi volumul al IV-lea alOperelor complete ale lui Feuerbach, editia a doua germani. Inaceasta carte Feuerbach dã o deosebita atentie expunerli sistemulnifilozofic al lui Leibniz ; analizind acest sistem, Lenin relevit caracterullui idealist si semnaleazi totodata prof undele idei dialectice ale f ilo-zofului. 0 confruntare a inceputului acestui conspect cu inceputularticolului *Karl Marx» in care V. I. Lenin, comparind textul debazA cu complearile din 1847, vorbeste despre evolutia conceptiilorlui Feuerbachne indreptäteste sä presupunem c6., conspectul a fostintocmit inainte de terminarea acestui articol, al carui manuscrisa fost expediat din Berna in Rusia (pe adresa redactiei Dictionaruluienciclopedic Granat) la 4 (17) noiembrie 1914. In editia de fata,conspectul cárii lui Feuerbach asupra filozofiei lui Leibniz este dispusinaintea conspectului (§tiintei logicii*, desi, (MO toate probabili-tätile, a fost inceput mai tirziu (vezi adnotarea 31), pentru ca conspec-tele ambelor lucriri ale lui Feuerbach sit se afle alikturi unul de altul
sä nu fie intrerupt i. continuitatea conspectelor operelor lui Hegel.
81
40*
si
604 ADNOTARI
Lucrarea lui Feuerbach asupra filozofiei lui Leibniz a fost scrisain 1836, iar completarea ei in 1847 (prima editie german& a cartiia aparut in 1837, iar cea cu completare in 1848, in volumul al V-leadin prima editie a Operelor lui Feuerbach). 59.
52 In pasajul mentionat de Lenin, Feuerbach scrie: Filozofia luiSpinoza este un telescop, care face accesibile ochiului omenesc obiectece sint invizibile din cauza departarii lor ; filozofia lui Leibniz esteun microscop, care face vizibile obiecte ce nu pot fi vazute din pricinamicimii finetei lor. (Sämtliche Werke, Bd. IV, 1910, S. 34). 61.
53 V. I. Lenin se refera la o scrisoare a lui K. Marx catre F. Engels,cu data de 10 mai 1870, in care Marx ii exprima oadmiratia fat&de Leibniz*; acest pasaj a fost mentionat de Lenin in conspectulitCorespondentei» (vezi V.L Lenin. Conspectul sCorespondentei dintreK. Marx si F. Engels. 1844-1883*, Moscova, 1959, p. 129). 62 .
54 Entelehia termen din filozofia idealistil, care la Aristotel semni-flea scopul launtric propriu obiectului si care, prin activitatea sa, setransforma, din posibil in real. Dupa Leibniz, entelehia este tendintamonadei de a realiza perfectiunea cuprinsa potential in ea. 63.
55 V. I. Lenin se refer& la urmatoarea afirmatie a lui Feuerbach:Armonia prestabilita, desi este copilul adorat al lui Leibniz, repre-zinti latura lui slaba... Armonia prestabilita, inteleasa in sens purexterior f ata de monada, e in totahl contradictie cu spiritul filo-zofiei lui Leibniz* (Samtliche Werke, Bd. IV, 1910, S. 95). Notiuneateologica de oarmonie prestabilitä* a fost introdusi de Leibnizpentru a explica in ce fel monadele fiecare din ele fiind individuala
urmind numai legea dezvoltarii ei interne se afro, totodata,in fiecare moment dat al timpului, in perfecta concordanta, in armonieintro ele. Aceasta se explica, dupa Leibniz, prin faptul cii, lima dinmomentul crearii monadelor, dumnezeu a asigurat unitatea lor, aprestabilit armonia lor. 64.
56 Ocazionalism curent idealist religios in filozofia secolului al XVII-lea, la baza caruia se af lii ideea dualitatii corpului i spiritului,enuntatit de R. Descartes. Ocazionalistii incercau sa demonstrezeca sufletul i corpul sint esente diferite, independente una de alta,ca toate actiunile (atit cele fizice cit i cele psihice), precum si legii-tura dintre ele sint infaptuite de divinitate i ca omul depinde intrutotul de wrovidenta* etc. Reprezentantii cei mai de seama ai ocazio-nalismului au fost J. Clauberg, A. Geulincx si N. Malebranche. 64.
57 eTheodiceea titlul prescurtat al cartii lui Leibniz: ,Essais deThéodicées stir la bonté de Dieu, la liberté de l'homme et l'originedu mal*, 1710.
Argumentul ontologic al existenfeilui durnnezeuuna din incercarile,cele mai curente in teologie, de a dovedi pe cale logica existentslui dumnezeu si de a aseza astfel credinta pe baze rationale ; ea a fostformulata pentru prima data de unul din 4parintii bisericii*, Feri-
ei
ADNOTARI 605
citule Augustin (354-430), 0 dezvoltata apoi de Anse lm de Can-terbury, teolog scolastic medieval (1033-1109). eAcest argument
scrie Engels sun& astfel: eCind gindim pe dumnezeu, 11 gin-dim ca suma a tuturor perfectiunilor. Dar in suma tuturor perfec-tiunilor intra, inainte de toate, existent& cid o fiinti care nu existaeste in mod necesar imperfect/. Madar, printre perfectiunile luidumnezeu trebuie sä numaram si existent& Madar, dumnezeutrebuie sa existe s (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 20, Bucuresti,Editura politica, 1964, p. 42). Argumentul ontologic a fost criticatatit in evul mediu, cit si in epoca moderni de o serie de filozofi(printre care John Locke, Voltaire etc.). Filozofia materialist/ adezmintit definitiv atit argumentul ontologic, cit i celelalteargumente despre existents, Ini dumnezeu, care, (hp& o expresiea lui Marx, enu sint altceva decit niste tautologii goale* (Doktor-dissertation von Karl Marx (1841), Jenaer Reden und Schriften,Friedrich Schiller-Universitat, Jena 1964, S. 98). 64.
58 Opera lui Leibniz *Nouveaux essais sur l'entendement humain* (1764)era indreptata impotriva &arta lui John Locke eAn Essay concer-ning Human Understanding* (1690), in care era expusi teoriasenzualista a cunoasterii. La teza fundamental/ a senzualismuluisnihil est in intellectu, quod non prius fuerit in sensu*, Leibniz,
care sustinea rationalismul, a adaugat: ((nisi intellectus ipse*. 65.
59 V. I. Lenin se refera la afirmatia facia/ de Kant ca cunostintenecesare, absolute, adevarate sint numai cele apriorice, independentede experienta. Aceasta este una din tezele fundamentale ale teorieiidealiste a cunoasterii a lui Kant. Ceva mai jos Lenin mentioneazicomparatia facuta. de Feuerbach intre operele fundamentale alelui Leibniz i aceiea ale lui Kant (vezi volumul de fatä, p. 65). 65.
69 Este vorba de lucrarea aDefensio Cartesiana s (1652) a filozofuluicartezian german J. Clauberg. 66.
41 Dizertafia lui Feuerbach De Ratione una, universali, infinita *, prezen-tat/ in 1828 pentru a capata dreptul de a tine prelegeri la Univer-sitatea din Erlangen, a fost tipärita in traducere germani, sub titlul:atber die Vernunft ; ihre Einheit, Allgemeinheit, Unbegrenztheit*,in volumul al IV-lea din editia a doua a Operelor lui Feuerbach. 69.
82 Este vorba de scrierea lui Feuerbach «Spinoza si Herbart* (1836),publicata in volumul al IV-lea din editia a doua a Operelor lui, 69.
63 Este vorba de scrisoarea adresata de L. Feuerbach lui K. Marx in1843, in care este supusä unei critici ascutite filozofia lui Schelling(vezi L. Feuerbach. Samtliche Werke, Bd. IV, 1910, S. 434-440).Aceasta scrisoare era un raspuns la aceea pe care i-o adresase Marxla 3 octombrie 1843. 69.
6 4 Conspectul ca'rfti lui Hegel 46'llinfa logictio este scris pe trei caiete,ale caror pagini sint numerotate in continuare, de la 1 la 115, siintitulate astfel: eHegel. Logica I*, «Hegel. Logica II* si ((Hegel.Logica III*. Pe coperta primului caiet se afla, scris de mina lui
606 ADNOTARI
Lenin, titlul intregii serii: tCaiete filozofice. Hegel, Feuerbach §idiverse*, iar pe partea din&untru a copertei continutul volu-melor de Opere ale lui Hegel (vezi volumul de fatä, p. 72). Prime lepatru pagini din manuscris sint scrim pe file de aritmetic& lipitein caiet; ele au un format mai mic decit caietul §i sint la fel cu aceleape care au fost conspectate volumele de Opere ale lui Feuerbach§i Hegel (vezi p. 326); aceasta dovedgte ci caietul *Hegel. Logica I.a fost Inceput mai devreme decit celelalte aiete filozofice s, caredateazi din anii 1914-1915 (vezi adnotarea 31). Pe coperta caie-tului al doilea se an& urnfitoarea insemnare: eNB. p. 76* (paginacu care incepe conspectul pirtii a treia Teoria conceptului.eIdeea vezi volumul de fatä, p. 162). In josul paginii111 (caietulal treilea), Lenin a notat data terminärii conspectului: Sfir§itulLogicii*. 17.XII.1914*. Dup& pagina 115, la care se termini' con-spectul, tirmeaa pagini albe, iar pe ultimele don& pagini ale caie-tului *Hegel. Logica III* sint scrise notele «Cu privire la scrierilemai recente despre Hegel* (vezip. 327-331). Paralel cu **tiints,logicii*, Lenin conspecteazi §i o serie de capitole din prima parte asEnciclopediei §tiintelor filozofice*.
Gonspectul operei principale a lui Hegel ocup& locul central introconspectele filozof ice ale lui Lenin din anii 1914-1915. Aici Lenindezväluie idealismul i mirginirea istoric& a logien lui Hegel, ail-tind totodat& c& Hegel urmare§te intr-o form& mistica, *reflectareamilcirii lumii obiective in mi§carea conceptelor* (p. 150). Leninexamineaz& toate legile fundamentale, categoriile §i elementeledialecticii, legitura lor cu practica, corelatia dintre dialectia, logic&§i teoria cunoalterii, caracterul dialectic al dezvoltarii filozofiei,§tiintelor naturii §i tehnicii. In conspect este inclus §i fragmentul,de o deosebit& importanti, cu privire la elementele dialecticii(vezi p. 187 188). 71.
65 Este vorba de prima editie german& a Operelor lui Hegel ; volumele1-18 au ap&rut in anii 1832-1845, iar volumul 19 (suplimentar),compus din dou& parti, in 1887. V. I. Lenin a transcris cuprinsulacestor volume pe coperta caietului «Hegel. Logica I. (vezi volumulde fati, p. 72). 73,
66 s6Iiinfa logicii* ( sWissenschafi der Logik.) principala opera alui Hegel. Pe baza principiului idealist al identititii dintre fiintare
gindire, in cuprinsul ei sint studiate categoriile logice ca momenteale ideii absolute, pe care Hegel o considera drept esenta realitatii.In **Uinta logicii* este expusa in mod sistematic sub forma auto-dezvoltArii conceptelor dialectica idealist& a lui Hegel. Lucrarease imparte tntroi carti: prima («Teoriaf iintarii*) apiruta la inceputulanului 1812, a doua (*Teoria esentei*) in 1813, iar a treia («Teoriaconceptului*) in 1816, la Nurnberg. In 1831 Hegel a inceput säpregateasca o non& editie, dar n-a reu§it sä revad& decit cartea I
scrie prefata la editia a doua (datat& 7 noiembrie 1831). 73.
67 Vezi Aristotel. Metafizica, cartea I, cap. 1. 76.
si
si 01
ADNOTARI 607
68 «Parmenide. dialog al lui Platon, denumit astfel dupa numeleprincipalului reprezentant al scolii eleate (vezi adnotarea 110).In acest dialog este dezvoltata dialectica idealista, pe care Platono aplici la a sa teorie a ideilor. In oPrelegeri de istorie a filozofiei*(acest pasaj este mentionat de V.I. Lenin vezi volumul de fata,p. 259), Hegel, calificind dialogul drept capodopera <ccea mai vestitäa dialecticii platonice*, mentioneaza totodata ca in oParmenide*dialectica lui Platon este mai curind de natura negativä decit pozi-tiva, intrucit, vorbind despre contradictii, filozoful nu insista indea-juns asupra unitatii lor. 83.
69 Este vorba de celebra marturisire a lui Kant: sAra fost nevoit salimitez domeniul ftiinfei pentru a face loc eredinyei* (I. Kant. aCri-tica ratiunii pure *, prefata la editia a doua). Aceastä formula exprimicaracterul contradictoriu al sistemului lui Kant, tendinta lui de
impaca* ceea co este de neimpacat: credinta i cunoasterea,stiinta si religia. V.I. Lenin scrie mai departe in conspectul«Kant diminueaza, cunoasterea pentru a face loc credintei* (volu-mul de fata, p. 143). 85.
" Vezi F. Engels. ((Ludwig Feuerbach si sfirsitul filozofiei clasicegermane* (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editurapolitica, 1966, p. 277). 87.
" Vorbind despre categoria fiinfare, Hegel nu intimplator aminteste deeleati (vezi despre ei adnotarea 110). Dad; considera logica ca odezvoltare a ideii absolute, in forma ei pura, apoi in istoria filozo-fiei el vede procesul istoric al acestei dezvoltari. De aceea, dupaparerea lui fiecare categorie a logicii trebuia sä fi fost istoricesteexprimata de un anumit sistem filozofic (f iintarea de citre eleati,neantul de &are budism, devenirea de Heraclit §.a.m.d.). oCeeace este primul in stiinta scrie eltrebuie sa se dovedeasca a fiprimul din punct de vedere istoric*. Transcriind aceasta teza, Leninremarca: *Are o rezonanta cit se poate de materialista*, iar in altloc scrie: oSe vede ca Hegel ia a sa autodezvoltare a conceptelor,
categoriilor in legatura cu intreaga istorie a filozofiei. Aceastaimprima inca un nou aspect intregii Logici* (vezi volumul de fata,p. 89 si 98). 88.
72 sAbstrakte und abstruse Ilegelet* («hegelianism abstract si incilcit*)aceasta expresie apartine lui F. Engels (vezi oLudwig Feuerbach
si sfirsitul filozofiei clasice germane*, in K. Marx si F. Engels. Opere,vol. 21, Bucuresti, Editura politica, 1965, p. 272). 91.
78 Vezi F. Engels. oLudwig Feuerbach si sfirsitul filozofiei clasicegermane* (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editurapolitica, 1965, p. 276). 91.
74 Ideea infinitatii materiei si a procesului de cunoastere a ei a fastdezvoltata de V.I. Lenin in cartea sa *Materialism si empiriocriti-cisme (vezi Opere complete, vol. 18 , Bucurosti, Editura1963, ed. a doua, p. 270 273). 94.
«asax:
a
politica,
Gos ADNOTARI
76 berschwenglich (excesiv, exagerat, nemäsurat) termen folosit deJ. Dietzgen, la caracterizarea raportului dintre adevarul absolut
cel relativ, dintre materie si spirit etc. (vezi, de pilda, volumul defata, p. 404-405, 408). V.I. Lenin foloseste acest termen intr-oserie de lucraH ale sale, scotind in evident& interpretarea materia-list& a dialecticii conceptelor. Astfel, in «Materialism si empirio-criticism., dezvoltind formularea data de F. Engels problemei funda-mentale a filozofiei, Lenin scria: tAfirmatia ca in notiunea de mate-rie trebuie inclusa i gindirea, cum spune Dietzgen Inca o data inIncursiunile, sale (vezi volumul de fata, p. 412-413), este o confuzie,ca,ci In cazul unei asemenea includeri Ii pierde sensul opozitia gnoseo-logic& dintre materie si spirit, dintre materialism si idealism, opo-zitie asupra careia insist& Dietzgen ins*. Este incontestabil caacestei opozitii nu trebuie sa i se imprime un caracter excesiv.,exagerat, metafizic (sublinierea acestei idei constituie tocmai marelemerit al materialistului dialectician Dietzgen). Limitele necesitatiiabsolute si ale adevarului absolut al acestei opozitii relative sinttocmai limitele care determina direclia cercetarilor gnoseologice. Aopera dincolo de aceste limite cu opozitia dintre materie si spirit,dintre fizic i psihic, considerind-o opozitie absoluta, inseamna aface o mare greseala. (Opere complete, vol. 18, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, ed. a doua, p. 264-255). Vezi i observatia facuta deV.I. Lenin despre caracterul dialectic al adevarului, in scrierea sa
,Stingismule boala copilariei comunismului, (Opere, vol. 31,Bucuresti, E.S.P.L.P. 1966, p. 47-48). 98.
Despre monadele lui Leibniz V.I. Lenin vorbeste i in conspectulcartii lui L. Feuerbach ,Expunerea, analiza i critica filozofiei luiLeibniz (vezi volumul de Up, p. 62-65). 98.
77 Antinomie contradictie intre doua teze care pot fi demonstratela fel de concludent pe cale logica. Kant considers ca ratiunea umanacade inevitabil in antinomie, in contradictie cu ea insasi, atuncicind inceara sa iasa din limita experientei senzoriale i sa cunoascalumea in Intregul ei. Kant enumera patru antinomii: 1) UniversulIi are inceputul in timp i in spatiu si este infinit ; 2) Fiecare sub-stanta complexa este compusa din particule elementare, hub; inunivers nu exist& nimic elementar; 3) In univers existä libertate
totul este supus numai legilor naturii ; 4) Exist& o Hint& necesara(dumnezeu) ca o parte sau ca o cauza a universului si nu exist& nicio flint& absolut necesara. Aceste antinomii au constituit un argumentimportant al agnosticismului kantian, deoarece ele, dupa parerealui Kant, au aratat ratiunii care sint limitele posibilitatilor ei si auaparat astfel credinta impotriva atentatelor ratiunii. Totodata,in a sa teorie a antinomiilor, Kant a constatat caracterul obiectival contradictiilor in gindirea care cunoaste, ceea ce a contribuit ladezvoltarea mai departe a dialecticii. Hegel, la timpul sau, a remar-cat caracterul formal si limitat al antinomiilor lui Kant si le-a criticat. Dialectica materialista, explicind in mod stiintific cunoasterea
76
si
zi
ADNOTARI 609
umank a demonstrat c'a antinomiile se rezolvi in procesul cunoagte-rii adevarului obiectiv. 100.
78 Pe cit se pare, V.I. Lenin se refer& la rationamentul lui F. Engelsdin Anti-Diihring in legitura cu infinitul matematic i cu carac-terul dialectic al demonstratiei in matematica superioar& (veziK. Marx gi F. Engels. Opere, vol. 20, Bucuregti, Editura politica,1964, p. 49 50, 131-132). 101.
79 Aluzie la distihul *Problema dreptului* din poezia satiric& *Filozo-fii*, de Schiller:
oPentru a mirosi, de mult eu nasu-mi folosesc,Dar cum pot eu asupr&-i dreptul dovedesc? *. 101.
84 V.I. Lenin, pe cit se vede, se refer& la rationamentele lui F. Engelsdin *Anti-Diihring. cu privire la calculul diferential gi integral(vezi K. Marx gi F. Engels. Opere, vol. 20, Bucuregti, Editura poli-tica, 1964, p. 86-87, 117-118, 131-132, 134-135, 138-140).
101.
81 V.I. Lenin se refer& la o not& a lui L. Feuerbach din lucrarea sVor-liufige Thesen zur Reform der Philosophie, (1842): *Filozofultrebuie s5; includ& in componenta filozofiel fnsdi acea latur& a fiinteiomenegti care nu filozofeaza,' , gi care mai degrab& se aflä in opoziliefetid de filozofie, fat& de gindirea abstractä, intr-un cuvint tap deceea ce Hegel a coborit la rolul de notd explicativd.. 106.
82 Este vorba de lucrarea lui I. Kant K.ritik der Urteilskraft*,1790. 113.
83 Cuvintul 4hindberretten (a salve) este luat din prefata la editia adon& a cartii Anti-Diihring*, in care F. Engels scria: Marx i cumine am fost aproape singurii care am salvat din filozofia idealist&german& dialectica congtientä gi am transpus-o in conceptia mate-rialist& despre naturä i istorie* (K. Marx gi F. Engels. Opere,vol.20,Bucuregti, Editura politica, 1964, p. 12). Acest pasaj a fost reprodusde V.I. Lenin in articolul säu Karl Marx* (Opere complete, vol. 26,Bucuregti, Editura politick 1964, ed. a doua, p. 53). 119.
84 V.I. Lenin se refer& la aparitia urmatoarelor trei lucriri: G.W.F.Hegel. «Sainte logicii* (primele dou& carti au apärut in 1812 gi1813); K. Marx gi F. Engels. eManifestul Partidului Comunist,(el a fost scris la sfirgitul anului 1847 gi a apärut in februarie 1848);Charles Darwin. *Originea speciilor, (publicaa in 1859). 119.
85 Teleologia doctrin& idealist& potrivit cireia nu numai fapteleomului, dar gi intreaga dezvoltare a naturii i istoriei, atit In ansam-btu cit gi in amänunte, este dinainte indreptat& spre Un scop prestabi-lit ; acest scop inalt gi final al dezvoltdrii este reprezentat de celemai multe ori prin divinitate. 122.
86 Acest pasaj se an& in capitolul «Fort& gi ratiune, fenomen gi lumetranscendent& *. (G.W.F. Hegel, Werke, Zweiter Band, Berlin1832, S. 121 ff). 129.
sa-mi
610 ADNOTARI
87 0 caracterizare a ideilor lui K. Pearson gi a lucrarii lui, mentionateaici, *The Grammar of Science* (1892), a fost facuta de V.I. Leninin *Materialism i empiriocriticism (Opere complete, vol. 18,Bucuregti, Editura politica, 1963, ed. a doua). 130.
n V.I. Lenin se refera, pe eft se pare, la acele pasaje din *Prelegeriledespre esenta religiei, in care Feuerbach consider& pa dumnezeuca fund natura «abstracta*, tdesprins& de materialitatea §i corpo-ralitatea ei *; Lenin a notat aceste pasaje in conspectul crii luiFeuerbach (vezi, de pildi, volumul de fata, p. 44-46). 131.
89 V.I. Lenin numegte eLogica mica*, spre deosebire de sLogica mare*sau **Uinta logiciis, prima parte din «Encyklopadie der philoso-phischen Wissenschaf ten in Grundrisse * (vezi G. W.F. Hegel. Werke.Bd. 6, Berlin, 1840). F. Engels vorbegte despre popularitatea eEnci-clopedieis lui Hegel in scrisoarea catre Marx din 21 septembrie1874; citind editia germand, in patru volume, a corespondenteidintre Marx gi Engels, Lenin a conspectat aceasta scrisoare gi aextras pasajul respectiv (vezi oConspectul «Corespondentei dintreMarx gi Engels. 1844 1883**, Moscova, 1969, p. 144 gi 419). KunoFischer expune logica lui Hegel in cartea sa *Geschichte der NeuerenPhilosophie* (vezi vol. VIII, *Hegel, viata, opera gi doctrina sa*,partea intii, 1933, P. 330 442) ; Lenin semnaleaza mai departedeficientele expunerii lui K. Fischer (vezi volumul de fati, p. 148).
133.
Vezi G.V. Plehanov. *La a gaizecea comemorare a mortii lui Hegel*(Opere filozofice alese, vol. I, Bucuregti, Editura politica, 1968,p. 336 367). 135.
Vezi F. Engels. *Ludwig Feuerbach i sfirgitul filozofiei clasicegermane* (K. Marx gi F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuregti, Editurapolitica, 1965, p. 276). 142.
Despre felul cum a pastigat pe Hegel*, Marx scrie in postfata laeditia a doua a primului volum din *Capitalul*, ca drept raspunsla feint cum 11 trata pe Hegel lumea cult& a Germaniei* de atunci,*m-am declarat in mod deschis discipol al acestui mare ginditor gi,in capitolul despre teoria valorii, am cochetat chiar pe alocuri cufelul lui caracteristic de a se exprima * (K. Marx. «Capitalul*, vol. I,Bucuregti, Editura politica, 1960, ed. a IV-a, p. 64). Mai departe(vezi volumul de fata, p. 162). V.I. Lenin subliniaza importanta pecare o are logica lui Hegel pentru intelegerea Capitalului* lui Marx.
150.
93 V.I. Lenin compara interpretarea dialectic& a migcarii cu concep-tiile metafizice ale lui V.M. Cernov, pe care le-a criticat in cartessa *Materialism gi empiriocriticism* (vezi Opere complete, vol. 18,Bucuregti, Editura politica, 1963). kici este vorba de rationamentelelui Cernov en privire la esenta micãrii mecanice expuse de el inlucrarea sa tMarxismul i filozofia transcendentala*, in care aduceobiectiilui F. Engels in aceasta problem& (vezi V.M. Cernov. eStudii
"
"
"
ADNOTARI 611
filozofice si sociologice*, Moscova, 1907, p. 65-66). Lipsa de temeia acestei obiectii a fost aritatb; de V.I. Lenin in conspectul cartiilui Hegel oPrelegeri de istorie a filozofiei* (vezi volumul de fatä,p. 215). 169.
" Despre rolul practicii si tehnicii in procesul cunoasterii se vorbestein conspectul sectmnii precedente din oStiinta logicii i (vezi volumulde Up, p. 158 161). 170.
95 Rezolvarea acestei ecuatii a fost data de K.F. Gauss in lucrareasa eDisquisitiones arithmeticae*, 1801. 177.
96 V.I. Lenin se refer& la o nota a lui Hegel care cuprinde exemple dincele douri opere ale lui Christian Wolff: Anfangsgriinde der Bau-kunst* si oAnfangsgriinde der Fortifikation* (vezi G.W.F. Hegel.Werke, Bd. V, Berlin, 1834). 178.
02 In «Tezele despre Feuerbachs, K. Marx arati ca materialismul ante-rior avea un caracter contemplativ si scrie ca olatura activd a fostdezvoltata nu de materialism, ci de idealism, care insä a dezvoltat-oin mod abstract, deoarece idealismul, fireste, nu cunoaste activi-tatea realä, sensibili ca atare* (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 3,Bucuresti, Editura politici, 1962, ed. a doua, p. 1). 180.
98 Despre Platon ca initiator al dialecticii, Diogene Laertiu vorbestein cartea a III-a a operei sale «Despre vietile si doctrinele filozofilore(aptruta si in Editura Academiei Republicii Populare Romine,Bucuresti, 1963). Aceastä opera,, alcituita din zece carti, reprezintriun izvor important pentru studierea conceptiilor filozofilor dinGrecia antia. 189.
" Este vorba de Diogene din Sinope, reprezentant al scolii cinice,poreclit ociinele*, pentru felul mizer de trai pe care il ducea si pentrudispretul sin fatä de cerintele moralei sociale. 190.
100 Adica viteza luminii, care e viteza maxima a oricirei misciri posi-bile. Despre unele metode de determinare a vitezei luminii se vor-beste intr-o nott a liii Lenin pe marginea cartii lui Ludwig Darm-staedter: *Manz& pentru istoria stiintelor naturii si a tehniciis(vezi volumul de f atil, p. 336 337). 193.
101 Vezi F. Engels. 6Ludwig Feuerbach si sfirsitul filozofiei clasice ger-mane* (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editurapolitici, 1965, p. 276-277). 199.
102 V.I. Lenin se refera la nota 2 din capitolul cinci al volumului I aloCapitalului*, in care K. Marx reproduce urmätorul citat din primaparte a «Enciclopediei* lui Hegel: oRatiunea este tot atit de vi-cteand pe cit e de puternicd. Viclenia consta, in general, in actiuneade mijlocire care, Wind ea obiectele sa actioneze unul asupra altuiapotrivit propriei lor naturi si sa se toceascä in mod reciproc, nu facetot* decit sl-si realizeze propriul ei scop, Uri a se amesteca in mod
612 ADNOTARI
direct in acest proces* (K. Marx. tCapitalul*, vol. I, Bucure§ti,Editura politica, 1960, ed. a IV-a, p. 209). 200.
1" Conspeclul Hegel oPrelegeri de islorie a filozofieir a fost intoc-mit dupa terminarea conspectului oStiintei logicii*, probabil laSnceputul anului 1915 ; el a fost scris in doua caiete intitulate t(di-verse -F) Hegel, §i ollegel*. Pe primele trei pagini din primul caietsint scrise insemnarile in legatura cu cartile lui P. Ghenov, P. Volk-mann §i M. Verworn (vezi volumul de feta, p. 331-333); la inceputulacestui caiet se and insemnat cu creion colorat: Vezi p. 4* (paginala care incepe conspectul tPrelegerilor de istorie a filozofiei*).
Conspectind tPrelegerile *, V.I. Lenin releva totodata §i uneletrasaturi ale metodei istorice-filozofice a lui Hegel, ca legatura Introistoric §i logic, exigenta pentru un oistorism strict*, preferintapentru studiul istoriei dialecticii etc. Totodata el critic& premiseleidealiste ale conceptiei istorice-filozofice a lui Hegel §i arata cum,in expunerile de istorie a filozofiei, acesta ignoreaza sau denatureazievolutia materialismului. 203.
Prelegerile de istorie a filozofiei, ale lui Hegel au fost publicate dupamoartea lui, Sn anii 1833-1836 ; textul a fost prelucrat de K.L. Mi-chelet pe baza insemnarilor lui Hegel §i ale auditorilor lui. In acestesPrelegeri* Hegel a facut, pentru prima oara, incercarea de a prezentaistoria filozofiei ca un proces legic de evolutie treptatii spre adevarulabsolut. K. Marx §i F. Engels au dat o Ina1t apreciere sPrelegerilorde istorie a filozofiei* ale lui Hegel; relevind legatura, aratata deHegel, intre logic& §i istoria filozofiei, Engels califica Prelegerile*drept tuna din operele cele mai geniale (K. Marx §i F. Engels.Ausgewahlte Brief e, Dietz Verlag, Berlin, 1953, S. 625). 205.
"5 Pilagoreicii adepti ai filozofiei idealiste obiective a lui Pitagora,filozof din Grecia antica ; ei au organizat o asociatie politica §ifilozo-fica-religioasa, care in secolul al VI-lea Le.n. avea ramificatii in maimulte ora§e din Italia de sud. Afirmind ca esenta fenomenelor naturiio constituie numerele, care ar forma un fel de sordine cosmic&un prototip al ordinii *sociale aristocratice, pitagoreicii consideraunumerele drept ni§te entitati de sine statatoare, pe care le absolu-tizau §i le divinizau. Numarul zece, de pilda, era considerat de eidrept sacra, drept baza a calculelor §i imagine a universului. 207.
106 «De eoelo * scriere a lui Aristotel care face parte din grupul opere-lor sale de filozofie a naturii ; este alcatuita din patru carti, care sintimpartite in capitole. In editiile moderne, aceste carti sint Snsemnatecu cifre romane, iar capitolele cu cifre arabe. 208.
107 eDe anima* scriere a lui Aristotel care face parte din operelesale de filozofie a naturii; ea cuprinde trei carti, care sint 1m/id/litein capitole. Caracterizind modal cum S§i reprezentau pitagoricieniisufletul, Aristotel scrie cii onnii din ei au sustinut ca sufletul esteconstituit din atomi de Snare, iar altii ca sufletul este ceea ce puneIn mipare acelti atorili (Hegel. oPrelegeri de istorie a f ilozofiei*,
edriii lui
ADNOTARI 613
vol. I, Bucurelti, Editura Academiei R.P.R., 1963, p. 214). Compa-ratia dintre suflet §i cer, mentionata de V.I. Leniii inai jos, este luatade Aristotel din dialogul aTimaeus* al lui Platon (vezi adnotarea146). 208.
108 4Melafizica* culegere de scrieri ale lui Aristotel despre ofilozofiaprima*, care analizeaz& esenta ca atare, cauzele primare §i inceputullucrurilor. Andronic din Rhodos (sec. I i.e.n.), editor §i comentatoral operelor lui Aristotel, a inserat aceasta culegere de scrieri dupalucrarile in domeniul fizicii, ceea ce a Meta ca ulterior culegerea a&fie denumita oMetafizica, (adica: oScrieri care yin dupa cele dindomeniul fizicii.). Conspectind sMetafizica*, V.I. Lenin a subliniatimportanta driticii facute de Aristotel teoriei idealiste a ideilor luiPlaton §i a relevat ointrebarile §i cautdrile* lui Aristotel, precumatitudinea lui fata, de materialism §i de dialectic& (vezi volumul defatii, p. 305-307). 209.
109 Ipoteza eterului, emis& in filozofia antic& greaca, a fost dezvoltatitmai departe abia in epoca modern:a. Ideea de eter ca mediu materialde un fel deosebit, care umple intregul spatiu §i care constituiesuportul material al luminii, al gravitatiei etc., a fost emis& in seco-lul al XVII-lea. Mai tirziu, pentru explicarea diferitelor fenomenea fost admis& ideea ca, exist& mai multe feluri de eter, independenteunul de altul (eterul electric, magnetic etc.). Cea mai mare dezvoltarea clipatat-o, o data cu succesele obtinute de teoria ondulatorie aluminii, notiunea de eter luminos (Ch. Huygens, A.L. Fresnel §.a.);ulterior a fost formulat& ipoteza existentei unui singur fel de eter.Inca de la sfir§itul secolului al XIX-lea inceputul secolului alXX-lea, notiunea de eter era unanim admis& in fizicä. Dar, pe misuradezvoltarii §tiintei, ea a venit in contrazicere cu noile descoperiri.Inconsistenta ipotezei eterului ca un mediu mecanic universal a fostdovedita de teoria relativitiitii; momentele rationale pe care lecontine ipoteza eterului §i-au gasit expresia in teoria cuantica acimpului (notiunea de vacuum). 209.
110 &oda sau elee (sfir§itul secolului al VI-lea secolul al V-lea1.e.n.) i§i trage denumirea de la ora§ul Elea din Italia de sud. Dacain conceptiile lui Xenofan, fondatorul acestei §coli, existau uneleelemente de materialism, apoi in acelea ale lui Parmenide, principalulei reprezentant, ca §i in acelea ale discipolului Au Zenon, dominaidealismul. In opozitie cu ideile dialectice ale unei serii de filozofiidin Grecia antica, §i in special cu acelea ale lui Heraclit, cu privirela natura variabili a lucrurilor, la dezvoltarea naturii prin contra-dictii, §coala eleata a promovat teoria esentei unice, imobile, inva-riabile, omogene, neintrerupte, ve§nice. oblumai fiintarea este...,nefiintarea nu este*(Hegel. oPrelegeri de istorie afilozofiei*, vol. I,Bucure§ti, Editura Academiei R.P.R., 1963, p. 234) afirmaParmenide ; tot el a negat importanta simturilor ca sursa a cunoa§terii.Totu§i, unele dintre tezele reprezentantilor §colii eleate, §i in specialdovezile aduse de Zenon in favoarea caracterului contradictoriu al mil
eleata
ci
..
614 ADNOTARI
111
cdrii (asa-numitele aporii ale lui Zenon), in pofida concluziilor lormetafizice, au jucat un rol pozitiv in dezvoltarea dialecticii antice,punind problema exprimtrii in notiuni logice a caracterului contra-dictoriu al procesului miciirii. 209.
Delerminare notiune dezvoltatd despre un obiect, care caracte-rizeazd laturile lui esentiale i legiturile cu lumea inconjuritoare,legea dezvoltdrii lui. Definitia, in cazul de fatd, este o determinareabstractd, formal-logici, care tine seama numai de caracteristicileexterioare ale obiectului. 210.
112 V.I. Lenin reproduce cuvintele lui F. Engels din prefata la editiaa doua a lui *Anti-Diihring (vezi K. Marx si F. Engels. Opere,vol. 20, Bucuresti, Editura politica, 1964, P. 16). Mai jos, Leninexpune mai amanuntit acest pasaj (vezi volumul de fata, p. 219).
210.
113 Este vorba de paragraful 39 din cartea a VI-a a lucriirii lui DiogeneLaertiu *Despre vietile si doctrinele filozofilor (vezi adnotarea98 si paragraful 8 din cartea a III-a a lucrdrii lui Sextus EmpiricussPrincipiile lui Pyrrhon s. In editia a doua a lucrarii lui Hegel sPrele-geri de istorie a filozofiei* nu mai figureazd urmarea acestei anec-dote. 213.
114 Este vorba de lucrarea lui Pierre Bayle oDictionnaire historiqueet critique ; prima editie a apdrut in 1697. 214.
116 V.I. Lenin se refer& la traducerea in limba francezd a primului volumdin lucrarea lui T. Gomperz *Griechische Denker*, 1896. 215.
116 V.I. Lenin se referd la primul paragraf din lucrarea lui V.M. Cernov*Marxis mul i filozofia transcendental& * (vezi adnotarea 94). 215.
117 Heraelit (aprox. 530-470 i.e.n.) a trait inaintea lui Zenon Eleatul(aprox. 490-430 i.e.n.). Hegel 11 examineaz& dup.& eleati, deoarecefilozofia lui, si mai cu seam& dialectica, era superioara, celei eleate,si in special celei a lui Zenon. Dad, in filozofia eleatilor, dupi pirereahii Hegel, si-a gäsit intruchiparea categoria fiintare, filozofia luiHeraclit a fost expresia istoried a categoriei devenire, o categoriemai inalta, mai concret& si mai adeviiratä. Acesta este unul dinexemplele in care Hegel fajusteazä. istoria filozofiei la categoriilelogicii sale. Totodatd ins& el subliniaz& aici legitatea reald a istorieifilozofiei ea stiintd. Aceastä intervertire cronologica este pe deplinjustificata dad, se examineazi istoria formirii cutirei sau cutareilaturi sau categorii a cunoasterii f ilozof ice moderne, deoarece infelul acesta procesul dezvoltaxii ei apare eliberat de fenomeneleistorice accidentale. In fragmentul *In jurul problemei dialecticii*,V.I. Lenin, vorbind despre seereuris in filozofie, aerie: *Filozofiaantici: de la Democrit pini la Platon i ping, la dialectica lui Hera-clit*, si face observatia: «este oare obligatorie cronologia persoa-nelor? Nu! (volumul de fati, p. 301). 217.
ADNOTARI 616
118 Lucrarea eDe mundos, inclusi in operele lui Aristotel, a boat seri*dupt moartea lui, de un autor necunoscut, care a trait pe la sfirsitulsecolului I eau inceputul secolului al II-lea e.n. 218.
119 Symposions dialog in care se dezbate problema esentei iubirii;privit sub raportul calitatilor sale artistice, este una din cele maibune scrieri ale ltd Platon. Aland de alte probleme filozofice, inacest dialog este expusa si teoria idealist-obiectiva a ideilor ca esentespirituale incremenite, imuabile, absolute, a caror lume este opus&lumii obiectelor sensibile, care e schimbitoare si trecatoare. Platoncombate conceptia dialectici a lui Heraclit prin glasul mediculuiEriximac, unul dintre oratorii care participi la acest dialog. 218.
120 Vezi prefata la editia a doua a lucrarii *Anti-Diihrings (K. Marx siF. Engels. Opere, vol. 20, Bucuresti, Editura politica, 1964, P. 16).
219.
121 Este vorba de opera lui Sextus Empiricus *Impotriva matematicie-nilor*, compusa din 11 carti, dintre care 6 sint consacrate criticiigramaticii, retoricii, geometriei, aritmeticii, astronomiei si muzicii,iar 6 ( eltmpotriva dogmaticilor*) criticii logicii, fizicii si eticii.
222,
122 Teoria idealist-subiectivä a senzatiilor, a lui Mach, a fost criticatade V.I. Lenin in cartes sa *Materialism si empiriocriticism*, cap. I,§§ 1 si 2 (vezi Opere complete, vol. 18, Bucuresti, Editura politica,1963, ed. a doua, p. 32-60). 222.
128 Homeomeriile termen prin care Anaxagora, dupa.' marturia luiAristotel, desenma cele mai mici elemente materiale, compuse, larindul kr, dintr-o multime imensä de particule mai mici si carecontin in ele nemarginirea tuturor calitatilor existente ( otoatesint in toate*). Aceste elemente, in sine inerte, stilt puse in miscarede vok (intelect, ratiune), reprezentata la Anaxagora printr-omaterie fin& si usoara. El explica aparitia si disparitia tuturor lucru-rilor prin combinarea si separarea elementelor. In fragmentele cares-au pastrat din operele lui Anaxagora, aceste elemente poartanumele de *seminte* sau *lucrurio; termenul de *homeomerii*a fost folosit pentru prima oar& de dare Aristotel. 223.
124 Sofillii (de la cuvintul grecesc solos intelept) denumire care(din a doua jumatate a secolului al V-lea i.e.n.) a inceput si fiedata, filozofilor de profesie, profesorilor de filozofie si de retorica.Sof istii nu constituiau o peal& unitara. Trasitura cea mai caracte-ristica, comuna tuturor sofistilor, era convingerea kr in relativi-tatea tuturor reprezentarilor, normelor etice si aprecierilor omului,exprimati de Protagora in celebra sa tea,: 20131111 este masuratuturor lucrurilor, a celor ce sint el sint, iar a celor ce nu slut canu sint*. In prima jumatate a secolului al IV-lea i.e.n. sofistica ainceput sa degenereze intr-un joc steril de notiuni logice. 226.
128 Fenomenologismul (fenomenalismul) varietate a idealismului su-biectiv, care desprinde fenomenul de esenti, considerindu-1 ca o
616 ADNOTARI
totalitate a senzatiflor omului. Fenomenalistii an fost, de pildit,machistii. Un rol de seam& in critica f&cuti de marxism fenomena-lismului a avut cartea lui V.I. Lenin *Materialism i emipriocriti-cism*. 227.
126 Vezi L. Feuerbach. *Grundsätze der Philosophie der Zukunft s,in Sämtliche Werke, Bd. 2, Stuttgart, 1904, Bd. 2, S. 246-302.
229.
127 V.I. Lenin se refer& la urmlitoarea tezi a lui Fenerbach: *La incepu-tul fenomenologiei ne lovim numaidecit de contradictia dintre cuvint,care reprezint& intotdeauna ceva universal, si lucru, care este intot-deauna singular, (L. Feuerbach. Grundsätze der Philosophie derZukunft*), in Simtliche Werke, Bd. 2, Stuttgart, 1904. 229.
126 Menem) dialog al lui Platon indreptat impotriva sofistilor.sMenon* este considerata drept o scriere din tinerete a lui Platon ;aici este examinat& notiunea de virtute si este schitath steoria*mistic& a *reminiscentei *. 230.
129 V.I. Lenin mentioneaz& aici urmitoarele lucräri filozofice ale luiG.V. Plehanov: Contributii la dezvoltarea conceptiei monisteasupra istoriei* (1896); sMaterialismus militans. Rispuns d-luiBogdanov* (1908-1910); articolele indreptate impotriva kantie-nilor: Bernstein si materialismul. (1898), *Konrad Schmidt impo-triva lui Karl Marx si a lui Friedrich Engels* (1898), *Cant impotrivalui Kant sau testamentul spiritual al d-lui Bernstein* (1901) si altele,care au fost incluse ulterior in culegerea sCritica criticilorPetersburg, 1906; oProblemele fundamentale ale marxismuluir(1908) (vezi G.V. Plehanov. Opere filozofice alese, vol. I, Bucuresti,Editura politica, 1958, p. 403 678 ; vol. III, Moscova, 1957, p. 202301 ; vol. II, Bucuresti, Editura politica, 1961, p. 280-292, 327-343,303-326 ; vol. III, Moscova, 1957, P. 124-196). 231.
130 Este vorba de lucrarea lui Xenofon *Apologia lui Socrates, scrisasub form& de amintiri, in care se vorbeste de comportarea lui Socrateinainte de proces, in timpul procesului i dupi procesul la care a fostacuzat c& *nu consider& drept zei pe aceia pe care ii considef& dreptzei poporul atenian, ci introduce zei noi si seduce tineretul* (Hegel.sPrelegeri de istorie a filozofieis, vol. I, Bucuresti, 1963, EdituraAcademiei R.P.R., p. 411). Lucrarea lui Xenofon avea drept scopsit justifice atitudinea lui Socrate. Cuvintarea rostit& de Socrate infats, judecItorilor säi a fost reprodus& si de Platon in scrierea sa*Apologia lui Socrate *. 231.
Cirenaiciti §coall filozoficii din Grecia anti* Intemeiat& in seco-lul al V-lea te.n. de Aristip, la Cirena (Africa de nord). Recunoscindexistenta obiectiv& a lucrurilor, cirenaicii considerau cä ele sintincognoscibile i afirmau c nu se poate vorbi cu certitudine decitde senzatiile subjective. Teoria senzualist& a cunoasterii era comple-tat& la cirenaici printr-o eticji senzualista: teoria satisfacerii simtu-
nostri s,
121
ADNOTARI 617
rilor ca baz& a comportarii oamenilor. coala cirenaica a dat o seriede reprezentanti ai ateismului antic. 233
132 Este vorba de paragraful 381 «Sem la lui Arislip poala eirenaiedsqu hedonistii* din cartea lui Fr. Ueberweg «Grundriss der Geschichteder Philosophie des Altertums », 1909, apArut& sub ingrijirea redac-tional& a lui Max Heinze.
uTheelet* unul din principalele dialoguri ale lui Platon, in careeste expus& teoria mistica a cunoasterii si sint criticate conceptiilelui Heraclit, Democrit si ale altor materialisti din Grecia antica,denaturindu-se interpretarea data de ei procesului cunoasteriiatribuindu-li-se tendinta de a identifica cunoasterea cu senzatiile,inclinatia spre relativism absolut etc. Unul dintre oratorii din dialogeste matematicianul Theodor, reprezentant al §colii cirenaice, lacare Platon a studiat inatematica in timpul cal&toriei intreprinsede el dupa condamnarea la moarte a lui Socrate. 233.
Luind atitudine impotriva democratiei antice, in spet& impotrivacelei ateniene, Platon a sustinut si a incercat sa fundamenteze teoreticf orma aristocratica a statului sclavagist. Dupi pärerea lui Platon,in ostatul ideal* societatea trebuie sã fie impartita in trei stari sociale:filozofii, sau conduc&torii, care sa beneficieze de deplin& puterein stat, gardienii (militarii), agricultorii si meseria§ii. K. Marx, invohimul I al oCapitalului*, referindu-se la ostatul ideal* platonian,spune: «Republica lui Platon, in misura in care diviziunea munciif igureaz& in ea ca principiu constitutiv al statului, nu este decit oidealizare atenianä a sistemului de caste egiptean » (K. Marx. sCapi-talul*,vol. 1, Bucuresti, Editura politicil, 1960, ed. a IV-a, p. 384).
233.134 oPhaedo» («F edon*) dialog al lui Platon in care sint descrise ulti-
mele clipe si moartea lui Socrate si este expus& teoria ideilor ( oteoriareminiscentei8) si a nemuririi sufletului. Se consider& ci dialogula hist scris in deceniile al 9-lea si al 8-lea ale secolului al IV-lea i.e.n.,cind Platon a f &cut cunostinta cu filozofia pitagoreicd, a cardinfluent& se face simtita aici. 234.
135 «Sofistul* dialog in care Platon critic& conceptiile sof istilor siale eleatilor, dezvolta interpretarea idealist-obiectiva a dialecticiisi teoria sa mistica a ideilor. 236.
136 Teza lui Hegel «tot ce e real este rational §i tot ce e rational este real.,dezvoltat& in «Filozofia dreptului*, este examinata de F. Engelsin lucrarea «Ludwig Feuerbach si sfirsitul filozofiei clasice germane*(vezi K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editurapolitica, 1965, p. 265 271). 236.
137 Critica f &cut& de Aristotel teoriei ideilor a lui Platon este analizatade V.I. Lenin si in conspectul uMetafizicii* lui Aristotel (vezi volu-mul de fat&, p. 303-311). 236.
135 Vezi L. Feuerbach «Contra dualismului intre corp §i suflet, carnesi spirit*. 239.
41 Lenin Opere complete, vol. 29
i
§i
33
618 ADNOTARI
139 V.I. Lenin se refera la modul cum pune F. Engels problerna originiigindirii §i a cunoa§terii in «Anti-Diihring» (vezi K. Marx §iF.Engels.Opere, vol. 20, Bucure§ti, Editura politica, 1964, p.35-36). 239.
140 Stoicii reprezentantii curentului filozofic fondat la Atena deZenon din Cition la inceputul secolului al III-lea i.e.n. §i care a f iin-tat pinä in secolul al VI-lea e.n. Istoria stoicismului se imparte intrei perioade: veche, mijlocie §i nourt. Conceptiile stoicismului asupranaturii s-au format sub influenta doctrinei lui Heraclit, precum §isub aceea a doctrinei lui Aristotel i, in parte, a lui Platon. Stoiciideosebeau in univers doua principii: principiul pasiv materialipsita de calitati, §i principiul activ ratiunea, logosul §i divini-tatea, «focul creator* care strabate intreaga materie. In teoriacunoa§terii, stoicii porneau de la premise senzualiste, considerindca izvorul oricarei cunoa§teri Ii constituie perceptia senzoriala ;criteriul adevaratei cunoa§teri era pentru ei reprezentarea «cata-leptica*, care constituie reproducerea integrala §i fidela a obiectului.Dependenta cauzala a evenimentelor era interpretata de stoiciin spiritul fatalismului §i al teleologiei, ceea ce a influentat in maremasura teoria lor etica, situind pe primul plan notiunea de datorie§i considerind ca bunul cel mai de pret este virtutea insSi, viatain concordant& cu natura, cu eratiunea universala*. Conservatismuletic al stoicilor, care tindea spre impacarea cu realitatea, a jucatun rol deosebit de insemnat in aparitia cre§tinismului. 244.
141 V.I. Lenin compara ideea lui Epicur cu teza lui Feuerbach: esentalui dumnezeu nu este altceva decit esenta divinizata a omului, tezape care o intilnim intr-o serie de scrieri de-ale lui. 0 idee analog&semnaleaza §i Lenin, de pilda, in conspectul cartii «Prelegeri despreesenta religiei* (vezi volumul de fats, p. 50). 253.
142 Tropii argumente prin care scepticii din antichitate incercausa dovedeasca totala relativitate a perceptiilor senzoriale §i imposi-bilitatea cunoa§terii lucrurilor. Primii zece tropi au fost formulati,pe cit se pare, de filozoful sceptic antic Enesidem din Cnosos (lasfir§itul secolului I i.e.n. inceputul secolului I e.n.); mai tirziu,filozoful roman Agrippa (secolele III e.n.) le-a adaugat Inca cincitropi. In legatura cu scepticismul, vezi §i adnotarea 20. 2,54.
143 Neoplatonicienii adeptii unei teorii filozofice mistice, care avea labaza idealismul lui Platon. Neoplatonismul, care s-a dezvoltat indecursul secolelor III V e.n. (fondatorul acestei §coli a fost Plotin),reprezenta o contopire a doctrinei stoice, epicuriene §i sceptic& cufilozofia lui Platon §i Aristotel (vezi K. Marx §i F. Engels. Opere,vol. 3, Bucure§ti, Editura politica, 1962, ed. a II-a, p. 133). Neopla-tonismul a exercitat o puternica influenta in evul mediu; ea s-areflectat in teoriile celor Mai de seama teologi medievali §i se observa§i in unele curente ale filozofiei burgheze contemporane. 258.
144 Cabala doctrina mistica-religioasa medievala, care era un amestecde idei gnostice, pitagoreice §i neoplatonice; a aparut in secolul al
ADNOTARI 619
II-lea printre cei mai fanatici reprezentanti ai iudaismului, iar inevul mediu s-a raspindit si in rindurile adeptilor crestinismului i aiislamismului. Ideea principala a acestei doctrine este interpretareasimbolica a asfintei scripturi«, atribuind fiecarui cuvint i fiecaruinumar din textul ei o semnificatie mistica deosebita. 258.
145 Gnoslicii reprezentantii unui curent filozofic-religios eclectic dinsecolele III e.n., la baza crania se afla doctrina mistica a cunoa--terii dobindite prin revelatie, care imbinata cu o viata asceticaduce la izbavirea omului de «pacatoasa* lume materiali. Doctrinagnosticismului era in contrazicere cu dogmele bisericii crestine, cares-a ridicat impotriva lui, facindu-1 sa-si piarda orice insemnatate.
258.
148 Aceasta non, a fost scrisa de V.I. Lenin pe pagina interioara a coper-tei caietului cu conspectul cartii lui Hegel «Prelegeri de filozofiea istoriei s.
«Philebuss unul din dialogurile de mai tirziu ale lui Platon,consacrat analizei ideii de bine. In oTimaeus« Platon dezvolta inspecial teoria sa mistica despre natura. In ce priveste dialogurile«Sofistals si (Panneniden, vezi adnotarile 135 si 68. 259.
147 Conspectul cdrf ii lui Hegel «Prelegeri de filozofie a isloriei» a fostintocmit, pe cit se vede, dupa terminarea conspectului «Prelegeride istorie a filozofieis, in prima jumatate a anului 1915; el este scrisintr-un caiet aparte intitulat «Hegeb.Pe pagina interioara a coper-tei sint inscrise cu creionul titlurile dialogurilor lui Platon, cu trimi-teri la paginile volumului al XIV-lea din prima editie a Operelorlui Hegel, care cuprinde volumul al II-lea din «Prelegerile de istoriea filozofiei*.
Conspectul sPrelegerilor de filozofie a istoriei s este mult maisumar decit cele doll& conspecte precedente ; cel mai amanuntita fost conspectata «Introducerea*, in care, dupa cum se exprimaLenin, « modul de a pune problema contine lucruri minunate s (volu-mul de fata, p. 269). Fara a examina in mod amanuntit conceptiaidealista a lui Hegel despre dezvoltarea istorica, deoarece ...aicis-a invechit Hegel cel mai mult si a devenit o antichitate g (ibid.),Lenin remarca la Hegel in special «germeni de materialism istug ic*,precum i aprecierea pe care o da unei serii de evenimente istorice(reforma din Germania, revolutia franceza etc.). 261.
148 aPrelegerile de filozofie a isloriei* ale lui Hegel au fost publicate in1837, dupa moartea lui; drept sursa au servit atit insemnarile lui(in special o mare parte din Introducere, scrisa de el in 1830), citacelea ale auditorilor sai, care au fost prelucrate de Eduard Gans.In 1840, Karl Hegel, fiul filozofului, a publicat o a doua editie,completa, a oPrelegerilor..
In «Filozofia istoriei» Hegel a aratat cii, este necesar sh se dez-valuie legitatea procesului istoric, a carui esenta el o interpreta,in mod idealist, ca un progres in constiinta de libertate. 0 apreciere
41*
§i
620 ADNOTARI
generalä a «Filozofiei istorieis a fost facuta de V.I. Lenin in conspec-tul sax (vezi volumul de fata, p. 269). 263.
149 Pe cit se pare, V.I. Lenin se refera la Tucrarea lui F. Engels «LudwigFeuerbach vi sfirvitul filozofiei clasice germane* (vezi K. Marx viF. Engels. Opere, vol. 21, Bucurelti, Editura politica, 1965, p. 294297). 264.
150 V.I. Lenin se ref era la cele spuse de G.V. Plehanov, intr-o serie delucrari, in legatura cu influenta mediului geografic asupra dezvol-tarii fortelor de productie ; el noteaza, de pilda, pasajele respectivedin lucrarea lui Plehanov «Problemele fundamentale ale marxis-mului (vezi volumul de fata, p. 432-433). 266.
151 V.I. Lenin are in vedere, probabil, o anumita coincidenta intreformularile lui Hegel §i ale lui Feuerbach, care abordeaza, problemaoriginii religiei de pe pozitii diferite. Vezi, bunaoara, volumul defata, p. 50. Vezi, de asemenea, §i teza lui Feuerbach: «in fiintadivina, el (omul. Nota red.) materializeaza propria sa fiinta(L. Feuerbach. Prelegeri despre esenta religiei *). 267.
152 V.I. Lenin se refera la urmatorul pasaj din lucrarea lui K. Marxltazboiul civil din Franta s: 4In loc sa hotarasca o data la trei sau
la vase ani care membru al clasei dominante sa, reprezinte vi sa calcein picioare poporul in parlament, votul universal urma sä serveascapoporului, constituit in comune.... (vezi K. Marx §i F. Engels.Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura politica, 1963, p. 357). Acestpasaj a fost folosit de Lenin §i in lucrarile sale «0 noua interpretaresenatoriali*, «Despre militia proletara o, «Statul virevolutia*. 269.
153 Conspectul cdrfii lvi Georges Noel eLa logigue de Hegel* (1897) a fostscris in caietul sFilozofie* ultImul din seria «Caietelor filozoficeodin anii 1914-1915 imediat dupa extrasele din cartea lui LudwigDarmstaedter pentru istoria vtiintelor naturii §i a tehniciis(vezi volumul de fata, p. 336 337). 271.
164 «Revue de Métaphysigue et de Morales apare la Paris din 1893 ;lucrarea lui G. Neel a fost publicata in aceasta revista in anii1894-1896. 271.
155 Fragmentul ePlanul dialecticii (logicii) lui Hegel* a fost scris incaietul oFilozofiesimediat dup.& conspectul cartiilui G. Noel «Logicalui Hegel.; in caiet figureaza, dupa acest fragment, §i notele enprivire la recenzia cartii lui A.E. Haas : «Spiritul elenismului in fizicacontemporana vi cu privire la cartea lui T. Lipps: «Stiintele naturiivi conceptia despre lume* (vezi volumul de fata, p. 338).
Acest fragment, scris de V.I. Lenin in etapa finala a studieriiproblematicii filozofice din anii 1914-1915, contine importanteteze ale teoriei materialist-dialectice a cunoa§terii (indeosebi inceea ce prive§te raportul dintre dialectica, logica vi teoria cunoa§-terii). Ulterior, pe cit se vede, Lenin a revenit asupra acestui frag-
«Calauza
ADNOTARI 621
ment, fapt dovedit de uncle intercalitri facute in textul manuscri-sului. 277.
358 Conspeetat crii led F. Lassa lle uDie Philosophie Herakleitos desDun/den von Ephesus * (1858) a fost scris in caietul *Filozofie* imediatdupri nota la cartea lui T. Lipps «Stlintele naturii i conceptia desprelume (vezi volumul de fata, p. 338); dupil acest conspect urmeazrtfragmentul aIn jurul problemei dialecticiis.
Criticind deficientele chrii lui Lassalle, idealismul lui f ilozofic,<Isimpla transcriere, repetarea servilii, a ceea ce spune Hegel)) (vezivolumul de fata, p. 286), Lenin examineazi in anninuntime ideiledialectice ale lui Heraclit, care, dupl. phrerea sa, a dat co foartebuna expunere a elementelor incipiente ale materialismului dialec-tic* (p. 291 ). Conspectul cuprinde fragmentul lui Lenin cu privirela edomeniile cunoasterii* din care etrebuie sh se constituie teoriacunoasterii i dialectica* (p. 294). 283.
157 V.I. Lenin se referri la conspectul crirtii lui Hegel *Prelegeri de isto-rie a filozofiei*, in care el reproduce acest citat (vezi volumul defata, p. 217 ). 285.
159 V.I. Lenin se referh la scrisoarea trimisi de Marx lui Engels la 1 f e-bruarie 1858 (vezi K. Marx und F. Engels, Ausgewählte Brief e.Dietz Verlag, Berlin, 1953, S. 121-123). El a conspectat aceastascrisoare citind editia germana, in patru volume, a Corespondenteidintre Marx si Engels (vezi V.I. Lenin, Conspectul eCorespondenteilui K. Marx si F. Engels, 1844-1883 o, Moscova, 1959, p. 33 ). 285.
159 Ahr.) tan nume dat de greci unei zeithi antice persane care intru-chipa principiul rriului si care era dusman etern i neimpalcat alfratelui shit Ormuzd, zeul binelui. 290.
IL" Zend-Avesta sau Avesta denumirea unor carti religioase ale anti-chitatii persane in care este expusii religia fondata, potrivit mito-logiei de Zoroastru. 290.
191 V.I. Lenin opune aici interprearii idealiste a criteriului adevilruluia lui F. Lassalle conceptia lui K. Marx, care, in aTezele despreFeuerbach*, a dat o interpretare materialist-dialectich criteriuluiadevdrului: tProblema dacil gindirea omeneasca; ajunge la adeviirulobiectiv scrie Marx nu este o problema, teoreticit, ci unapractied. In practica trebuie omul sä dovedeasca, adevhrul, adicaforta i caracterul real, netranscendent al gindirii sale* (K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. 3, Bucureiti, Editura politicri, 1962, ed.a II-a, p. 5). 293.
182 Mai jos (p. 295 ), V.I. Lenin vorbeste despre amestecul nejustificatpe care-1 face Platon intre doctrina lui Heraclit i conceptiile sofisti-lor i despre atitudinea necriticri a lui F. Lassalle fath de acestfapt. 294.
o
-
622 ADNOTARI
263 Fragmentul «In jurul problemei dialecticiis a fost scris in caietulsFilozofie s, intro conspectul distil lui Lassalle despre filozofia luiHeraclit si acela al sMetafizicii* lui Aristotel; totusi, trimiterilela sMetafizic& o care figureaz& in textul fragmentului ne indrepta-tesc sä presupunem ci ele au fost scrise dupa ce V.I. Lenin a cititopera lui Aristotel. Asadar, fragmentul tn jurul problemei dialec-ticii o este un fel de generalizare facut& de V.I. Lenin in urma stu-dierii problematicii filozofice in anii 1914-1915.
In acest fragment Lenin analizeaz& legea dialectic& a unitatiisi luptei contrariilor, conceptia metafizic& si dialectic& a dezvoltdrii,categoriile absolut si relativ, abstract §i concret, general, particularsi singular, logic §i istoric etc., si dezvaluie caracterul dialectic alprocesului cunoasterii, arat& rädäcinile gnoseologice §i de clas& aleidealismului. 296.
164 Vezi si conspectul, intocmit de Lenin, al sMetafizicii o lui Aristotel(volumul de fata, p. 305). 296.
166 V.I. Lenin se refer& la cartea lui P. Volkmann sErkenntnistheore-tische Grundziige der Naturwissenschaften nnd ihre Beziehungenzum Geistesleben der Gegenwart ; pasajul mentionat se afl& lap. 35 a editiei a doua a ciirtii, citite de Lenin (vezi volumul de fata,p. 333); Lenin a notat pasaje analoge si in conspectul sPrelegerilorde istorie a filozofiei o ale lui Hegel (vezi volumul de Ltd, p. 205§i 216). 301.
166 Vezi adnotarea 75. 302.
167 Conspectul cdrfi lui, Aristotel «Metafizica editata in 1847, in limbagreacii, de A. Schwegler si insotit& de el cu o traducere in limbagerman& si cu comentarii a fost intocmit de V.I. Lenin in 1915,in sala de lecturd a bibliotecii din Berna. Cu acest conspect se incheieinsemnarile din caietul «Filozofies. Conspectind sMetafizica A, incare, dupa. cum arat& el, stotul este atins in treacat, toate categoriile(volumul de fat:5,, p. 305), Lenin a subliniat importanta criticii acutein aceast& carte teoriei idealiste a ideilor a lui Platon, a semnalatsintrebärile, cautärile s lui Aristotel, apropierea lui de materialismsi de dialectica. In acest conspect Lenin compar& diversele forme deidealism filozofic, dezvaluie rädicinile lor gnoseologice, care sintdeterminate de posibilitatea sdesprinderii fanteziei de viat& s, ard-tind in acela§i timp rolul pa care-1 are fantezia sin cea mai rigu-roas& §tiint& s (vezi volumul de fata, p. 309 si 310 ). In legiltur&cu sMetafizica o vezi adnotarea 108. 303.
168 Vezi D.I. Pisarev. sGreselile unei gindiri necoapte s (Opere, vol. III,1956, p. 147-151); aceastä idee a lui Pisarev §i pasajul respectivdin scrierea lui sint citate de V.I. Lenin in lucrarea sa sCe-i de fault ?(vezi Opere complete, vol. 6, Bucuresti, Editura politica, 1961,ed. a doua, p. 168). 310.
169 Nota cu privire la cartea lui Fr. Ueberweg o Grundriss der Geschichteder Philosophie s (1876-1880) a fost scris& pe un caiet aparte,
s
ADNOTARI 623
intro diverse note cu privire la continutul unor scricri cu caractereconomic. Ea a fost facuta in 1903, la Geneva. 315.
17° Insemnarile in legiitura cu cartea lui F. Paulsen «Einleitung in diePhilosophie» (1899) au fost facute in acela5i caiet cu nota desprecartel!, lui Ueberweg. Pupa insemnarile in legatura cu cartea luiPaulsen, in caiet figureaza oNota cu privire la pozitia noii «Iskre(vezi Opere complete, vol. 8, Bucure5ti, Editura politica, 1962,ed. a doua, p. 106-107). 315.
171 Insernnarile pe marginea unei recenzii a cartilor lui E. Haeckel4Lebenswunder s i sWeltritsels (1899), aparuta in «FrankfurterZ,itung », au fost facute pe o foaie separata, nu inainte de 2 (15)noitmbrie 1904. 0 apreciere asupra lucrarii «Lebenswunder» estedata, de V.I. Lenin in opera sa «Materialism 5i empiriocriticismt(vezi Opere complete, vol. 18, Bucure5ti, Editura politica, 1963,ed. a doua, p. 366-370).
<Frankfurter Zeitungs organ al marilor afaceri5ti de bursagermani, a aparut zilnic din 1836 pina in 1943 la Frankfurt pe Main;5i-a reluat aparitia in 1949, sub denumirea de <Frankfurter Allge-meine Zeitung*. 319.
172 Notele in legatura eu cartile din domeniul 5tiintelor naturii 5i alfilozofiei aflate in biblioteca de la Sorbona au fost scrise en creionul,pe doua foi de hirtie separate, in prima jumatate a anului 1909.In manuscris titlurile cartilor au fost reproduse dupa original. 320.
173 47 urteljahrssehrift far wissenschaftliche Philosophic» revista a
empiriocriticilor (machi5tilor); a apiirut la Leipzig din 1876 pina in1916 (din 1902, sub denumirea de oVierteljahrsschrift far wissen-schaftliche Philosophie und Soziologies). A fost fondata de R. Avena-rius 5i pina in 1896 a aparut sub conducerea lui redactional& ; dupa1896 a aparut cu sprijinul lui E. Mach, a avut drept colaboratoripe W. Wundt, A. Riehl, W. Schuppe i altii.
0 apreciere a acestei reviste a fost facuta de Lenin in cartea sa«Materialism 5i empiriocriticisrn* (vezi Opere complete, vol. 18,Bucure5ti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 332). 320.
174 <Archiv ft& systematische Philosophie* revista de orientare idea-ista ; a aparut la Berlin din 1895 pina in 1931, ca o a doua sectinne,
independenta, a revistei «Archly far Philosophies. A avut la inceputea redactor pe P. Natorp. In 1925 a inceput sa, apart sub denumireade sirchiv far systematische Philosophie und Soziologies.
Prima parte a articolului lui V. Norstrom «Naives und wissen-sehaftliches Weltbild s a fost publicata in nr. 4 din 1907 al acesteireviste. 322.
1
624 ADNOTARI
275 Insemnarea in legatura cu cartile lui F. Raab i J. Perrin a fostfacuta in caietele «Statistica agricola austriaca etc.*, nu inainte de1913. 323.
176 Nota in legatura cu o recenzie a cartiilui J. Plenge «Marx und IIegel(1911), facuta de 0. Bauer, a fost scrisa in 1913, intre extrasele biblio-grafice cu privire la diferite probleme, in caietul eStatistica agricolaaustriaca ci altele*, cartea lui Plenge a fost citita de Lenin maitirziu (vezi volumul de fan, p. 340-342 ). Recenzia lui Bauer afost publican in revista tArchiv für die Geschichte des Sozia-lismus und der Arbeiterbewegung*, 1913, nr. 3, care a aparut inanii 1910-1930 la Leipzig, sub ingrijirea lui K. Griinberg, eco-nomist §i istoric social-democrat. Au aparut in total 15 numere.
323.
177 Nota in legatura cu o recenzie a cartii lui R.B. Perry < Tendintefilozofice contemporane*, neut.& de F.S. Schiller §i publican innr. 86, pe anul 1919, al revistei «Mind*, a fost scrisä, nu inaintede aprilie 1913, in caietul «Statistica agricola austriaca etc.*.
a.3Iind* revista de orientare idealista, consacrata problemelorde filozofie ci psihologie ; a aparut, cu incepere din 1876, la Londra;in prezent apare la Edinburg ; a avut ea prim redactor pe profesorulC. Robertson. 323.
178 Nota in legaturi cu recenzia cartii lui A. Aliotta aReactiunea idea-list& impotriva ctiintei o, facuta de J. Segond §i publican in nr. 12,pe anul 1912, al revistei «Revue philosophique*, a fost scrisa in1913, la sfircitul caietului «Statistica agricola austriaca
a Revue Philosophique de la France el de l'Elranger. revistalunara, fondata la Paris, in 1876, de psihologul francez T. Ribot.
324.
179 Nota in legatura cu continutul unor volume din Operele lui Feuer-bach (editia W.A. Bolin ci F. Jodl) ci ale lui Hegel (prima editiegermana) a fost facuta de V.I. Lenin in limba germana, pe o foaiede hirtie de aceeaci calitate ci de acelaci format ca ci acelea pe carea fost scris inceputul conspectului «Stiintei logicii* a lui Hegel§i care, mai tirziu, au fost lipite in caietul «Hegel. Logica I Aceastane indreptate§te sä credem ca insemnarea cu priviro la continutulunor volume din Operele lui Feuerbach ci ale lui Hegel a fost facutainainte ca V.I. Lenin sa fi inceput conspectarea S'iintei logicii*,adica in septembrie 1914. 326.
189 Notele Cu privire /a scrierile mai recente despre Hegel* se afla lasfircitul caietului «Hegel. Logica III e. Ele incep pe ultima pagina acaietului ci continua pe penultima; intro sfir§itul conspectului4§tiintei logicii8§i aceste note sint pagininescrise. Caracterul acestorinsemnari ne permite sa credem ca V.I. Lenin a inceput sa scrienotele de fata inainte de a termina conspectul
etc.*.
qtiintei logicii*.-327.
ADNOTARI 625
1" V.I. Lenin denume0e reprezentanti ai neohegelianistnului et ghz(sau ai tlanglo-hegelianismuluio) pe F. Bradley §i, pe cit se vede,pe Eduard Caird, care impreuna cu T. Green, John Caird §i alt,iau folosit idealismul absolut al lui Hegel in incercarile lor de a da ofundamentare teoretica religiei §i de a combate materialismul §i§tiintele naturii in special darvinismul. In a doua jurnatate asecolului al XIX-lea, in dezvoltarea filozofiei dintr-o serie de tarieuropene §i din S.U.A. s-a conturat o anumita ecotitura spre Hegel.(Lenin). In Anglia ea a inceput prin aparitia, in 1865, a cartii luiJ.H. Stirling «The Secret of Hegel*. In perioada de trecere de lacapitalismul premonopolist la imperialism, filozofia empirica (J.Bent-ham, J. St. Mill, H. Spencer), cu al ei principiu al individualismuluietic, nu mai satisfacea interesele cercurilor conservatoare ale bur-gheziei engleze ; atentia ideologilor ei a inceput sa se indrepte spreidealismul absolut al lui Hegel.
Anglo-hegelienii» au cautat sa foloseasca laturile reactionareale teoriei lui Hegel §i mai cu seamil notiunea de spirit absolut, deabsolut. Sub influenta traditiilor idealist-subiective ale lui Berkeleyci Hume, ei au renuntat la rationalismul hegelian, la ideea lui dedezvoltare; elementele dialecticii hegeliene au fost folosite numaipentru o justificare sofistica a aobmosticismului. In domeniul sociolo-giei, neohegelienii incercau sit demonstreze necesitatea crearii unuiputernic stat centralizat, caruia sii-i fie pe de-a-ntregul subordonateinteresele cetatenilor.
Dezvoltarea ulterioara a neohegelianismului ca unul dintre curen-tele filozofiei reactionare burgheze din epoca imperialismului estelegata de Germania (G. Lasson, R. Kroner §i altii) §i de Italia(B. Cro-ce, G. Gentile 5i altii), unde neohegelienii au incercat sa adaptezefilozofia lui Hegel la ideologia fascista. 327.
182 «Philosophy of Mind* (oFilozofia spirituluis) versiunea englezaa partii a treia din *Enciclopedia §tiintelor filozofice« a lui Hegel,a carei prima editie germana a aparut in 1817. 327.
283 Este vorba de acitschrift fur Philosophic und philosophische Kri(iko,care a fost fondata in 1837 de Immanuel Herman Fichte, filozofidealist german. Pina in 1846 a purtat denumirea de < Zeitschriftfiir Philosophie und spekulative Theologie«). A aparut pita in 1918,sub ingrijirea unui grup de profesori germani de filozofie cu o orien-tare idealista. 327.
164 eRivista di filosofia,) organ al Societatii italiene de filozofie,a aparut la Florenta, Roma §i alto orace, din 1870 (sub actualadenumire din 1909) pina in 1943 ; in 1945 ea §i-a reluat aparitia.
327.
Acest citat este extras dintr-o recenzie a eartii lui A. Chiapellipluralisme moderne et le monisme ; ea a fost publicata de revista«Revue philosophique«, 1911, nr. 9, p. 333. 328.
286 Recenzia cartii lui J.G. Hibben «Logica lui Hegel«, publicati InRevue philosophiquei, a fost scrisa de L. Weber. 328.
sLe
626 ADNOTARI
187 NPreussische Jahrbacher# publicatie lunara germana cu o orien-tare conservatoare, care trata problem de politica, filozofie, istorie§i literatura ; a aparut la Berlin din 1868 pina in 1935. 328.
188 V.I. Lenin se refera la cartea lui J. Plenge «Marx und IIegeln, 1911.Vezi in volumul de fata (p. 340-342) insemnarile facute de Leninpe marginea ei. 329.
189 Nota in legatura cu recenzia facuta de A. Rey cartii lui J. PerrinNTraite de chimie physique: Les principes s, 1903, a fost scrisa la
sfirsitul caietului «IIegel. Logica III*, printre notele cu privire larecenziile scrierilor despre Logica lui Hegel (dupa nota cu privirela o recenzie a carpi lui J. G. Hibben, publicata in aceeasi revistavezi volumul de fata, p. 328). 330.
199 Nota in legatura cu cartea lui P. Ghenov <Feuerbachs Erkennt-nistheorie und Metaphysik* (1911) a fost scrisa in prima pagina acaietului s(diverse IIegel*. S-a pastrat fisa de cerere, completatade Lenin, de la sala de lecturi a bibliotecii din Berna pentru cartealii Ghenov ; este datata 20 decembrie 1914 si in ea se arata ca laSO decembrie cartea a fost restituita.
In paginile 2 si 3 ale acestei carp figureaza niste note in legaturau o carte a lui P. Volkmann «Erkenntnistheoretische Grundzfige
der Naturwissenschaften*, 1910, alta a lui M. Verworn, «Die Bio-genhypothese*, 1903 ; in pagina 4 incepe conspectul «Prelegerilorde istorie a filozofieio ale lui Hegel (vezi volumul de fata, p. 205).
331.
191 V.I. Lenin citeazil titlurile prescurtate ale urmatoarelor patru In-criri, care au fost incluse in volumele al II-lea si al X-lea din editiaa doua a Operelor lui Feuerbach «Vorlaufige Thesen zur Reformder Philosophie*, 1842 ; «Grundsatze der Philosophie der Zukunft*,1843 ; «Wider den Dual ismus von Leib und Seele, Fleisch und Geist*,1846; «Uber Spiritualismus und Materialismus besonders in Bezie-hung auf die Willensfreiheit*, 1863-1866. 331.
192 V.I. Lenin se refera la cartea lui F.A. Lange «Geschichte des Mate-rialismus und Kritik seiner Bedeutung in der Gegenwart* (1866),in care este falsificata istoria filozofiei materialiste. 332.
1" V.I. Lenin se refera la primul volum din scrierile postume ale luiFeuerbach, editate, in doua volume, de Karl Gran: «Ludwig Feuer-bach in seinem Briefwechsel und Nachlass sowie in seinem philoso-phischen Charakterentwicklung * (1874), precum si la volumul al II-leadin editia a doua a Operelor filozofului. 332.
191 M. Verworn da, la pagina 9 a cartii sale, urmatoarea definitie anotiunii de «Enzyme*: «Enzimele sint produse ale substantei vii,care poseda particularitatea de a se descompune intr-un mare numarde compusi chimici, fail a se distruge*. 333.
+)
ADNOTARI 627
195 Nota in legatura cu cartea lui F. Dannemann «Wie unser Weltbildenstand* (1912) a fost scrisa pe prima pagina a caietului «Filozo-fie*; pe aceeasi pagina au fost facute extrase din cartea lui L. Darm-staedter «Handbuch zur Geschichte der Naturwissenschaften undder Technik ». 1908. La pagina a doua a acestui caiet incepe conspec-tul carpi lui G. Noel «Logica lui Hegel* (vezi volumul de fata,p. 271). 335
Extrasele din cartea lui Napoleon «Pensées* (1913) au fost scrisela sfirptul paginii a doua a caietului «Filozofie*, in care incepeconspectul carpi lui G. Noel oLogica lui Hegel* (vezi volumul defata, p. 271). 337.
197 Nota in legatura cu recenzia cartii lui A.E. Haas eDer Geist desHellenentums in der modernen Physik s, 1914, recenzie aparuta inelcantstudien», a fost scrisa in caietul «Filozofie*, dupa fragmentulPlanul dialecticii (logicii) lui Hegel» (vezi volumul de fate., p. 277282) ; pe aceeasi pagina figureaza §i insemnarea facia& pe margineacartii lui Th. Lipps «Naturwissenschaft und Weltanschauung*,1906. Pe pagina urmatoare a acestui caiet incepe conspectul cartiilui Lassalle despre filozofia lui Heraclit (vezi volumul de fati,p. 285).
sKantstudien revisal, filozofica germana, organ al neokantie-nilor ; a fost intemeiata de G. Feichinger §i a aparut, cu unele intre-ruperi, din 1897 pin& in 1944 (Hamburg BerlinKeln). si-a reluataparitia in 1954. In paginile ei ocupa un loc important articoleleconsacrate comentarii filozofiei lui Kant ; alaturi de neokantieni,la aceasta, revista colaboreaza §i reprezentanti ai altor curenteidealiste. 337.
198 Nota <Win clique de filozofie de la biblioteca eantonald din Zurich .a fost scrisa in primul caiet consacrat imperialismului (caietulme), in 1915. 339.
199 Insemnarile pe marginea cartii lui J. Plenge «Marx und Hegel*( 1911) au fost scrise in al doilea caiet consacrat imperialismului(caietul «f3 ») nu mai tirziu de iunie 1916; recenzia facut& de0. Bauer acestei carti a fost citita de Lenin in 1913 (vezi vo-lumul de fata, p. 323). 340.
299 /n legatura cu «econornigii imperialiftio vezi lucrarea lui V.I. LeninDespre o caricatura de marxism §i despre economismul imperialists*(Opere complete, vol. 30, Bucure§ti, Editura politica, 1964, ed. adoua, p. 79-132). 340.
991 Este vorba de oRheinische Zeitung fur Politik, Handel und Gewerbe..Acest ziar a fost fondat de reprezentantii burgheziei renane, careadoptasera o atitudine opozitionista fata de absolutismul prusac ; aaparut zilnic la Köln, de la 1 ianuaric 1842 pin& la 31 martie 1843.Incepind din aprilie 1842 a avut drept colaborator pc K. Marx,care in luna octombrie a aceluia§i an a devenit unul dintre redactorii
196
)
628 ADNOTARI
Sub conducerea lui Marx, ziarul a inceput sa capete tot mai multun caracter democrat-revolutionar §i a fost interzis de guvernulprusian.
Mai departe J. Plenge citeaza inexact oArticolul de fond dinnr. 179 al ziarului oliOlnische Zeitung**, scris de Marx 0 publicatca supliment la Rheinische Zeitung« (vezi K. Marx 0 F. Engels.Opere, vol. 1, Bucurecti, Editura politica, 1960, ed. a II-a, p. 107).
342.
202 In cartea lui J. Dietzgen oKleinere philosophische Schriften. EineAuswahl* (1903) au fost incluse 7 articole aparute in anii 1870 1878in ziarele oVolksstaat « c Vorwarts », precum ci o lucrare aparutain brocura in 1887, «Streifzfige eines Sozialisten in das Gebiet derErkenntnistheorie*.
Observatiile §i insemnarile lui V.I. Lenin pe cartea lui J. Dietzgenau fost facute cu creioane de culori diferite ci, pe cit se pare, nu inacelaci timp. Cea mai mare parte din observatii au fost acute pevremea cind Lenin lucra la (Materialism ci empiriocriticism«, incare ele au fost folosite in mare masura ; dupa toate probabilitatile,Lenin a recurs la cartea lui Dietzgen 0 in 1913, cind a scris articoluloLa douazeci §i cinci de ani de la moartea lui Joseph Dietzgen.
(vezi Opere complete, vol. 23, Bucurecti, Editura politica, 1963,ed. a doua , p. 123-126). Intno serie de cazuri Lenin noteaza ideilejuste ale lui Dietzgen prin litera «co, iar abaterile de la materialismuldialectic prin litera o13*. In insemnarile sale, Lenin scoate inrelief caracterizarea data de Dietzgen partinitatii in filozofie, rapor-tului dintre filozofie Octi intele naturii,obiectului f ilozofiei, categoriilorfilozof ice fundamentale, problemei cognoscibilitatii lumii, aprecie-rile lui Dietzgen despre Kant, Hegel 0 Feuerbach, pozitia lui fata deK. Marx 0 F. Engels, ateismul lui militant. Totodata Lenin atrageatentia asupra caracterului confuziei de notiuni a lui Dietzgen indomeniul categoriilor filozof ice, asupra incercarii lui de «a largi*notiunea de materie, incluzind in ea otoate fenomenele realitatii,deci §1 capacitatea noastra de a cunoa0e « etc. (vezi, de asemenea,adnotarile 43 ci 75). 345.
2" J Dietzgen citeaza inexact lucrarea lui F. Engels «Contributii laproblema locuintelor (vezi K. Marx 0 F. Engels. Opere, vol. 18,Bucureiti, Editura politica, 1964, p. 276-277). 346.
8" Este vorba, probabil, de hotirirea adoptata de Congresul de laHaga al Internationalei I (1872), care a condamnat organizatiaanarhista secreta oAlianta democratiei socialiste 0 a exclus dinInternationala pe conducatorii acestei organizatii in frunte cuM.A. Bakunin (vezi rezolutia congresului in: K. Marx 0 F. Engels.Opere, vol. 18, Bucurecti, Editura politica, 1964, p. 159 161). 360.
415 Dupa cit se pare, este vorba de o scrisoare trimisa de Marx lui J. Dietz-gen la 9 mai 1868, caruia ii propunea sa scrie o recenzie la primulvolum din oCapitalul*; scrisoarea nu s-a pastrat. Despre intentia
lui.
ADNOTARI 629
lui Marx de a scrie o oDialectica* se aminte§te §i intr-una din scriso-rile adresate lui de catre Dietzgen. 0 idee analog& a fost exprimathde Marx in scrisoarea sa catre F. Engels, cu data de 14 ianuarie 1858:oDaca a§ mai avea vreodata timp pentru asemenea lucrari scriael , a§ expune cu multi placere, pe doua sau trei coli de tipar§i intr-o forma accesibila bunului simt omenesc, ceea ce este ralionalin metoda pe care a descoperit-o Hegel, dar pe care totodata a §i mis-tificat-o* (K. Marx §i F. Engels. Briefwechsel, II. Band, DietzVerlag, Berlin, 1949, S. 341). 369.
2" J. Dietzgen reda inexact ideea lui F. Engels: in prefsfa la carteasa oSituatia clasei muncitoare din Anglia*, Engels vorbe§te de«depa§irea speculatiilor hegeliene de dare Feuerbach*. 369.
207 Este vorba de lucrarea lui F. Engels oLudwig Feuerbach §i sfir§itulfilozofiei clasice germane*, in care se da o inalta apreciere cartiilui J. Dietzgen oEsenta muncii cerebrale a omului*. «Si este remar-cabil scria F. Engels ca aceasta dialectica materialista, careera pentru noi de ani de zile cea mai bunk unealta de lucru §1 armacea mai ascutita, nu a fost descoperita numai de noi, ci §i de munci-torul german Joseph Dietzgen, independent de noi §i chiar indepen-dent de Hegel* (K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 21, Bucure§ti,Editura politica, 1965, p. 292). 400.
2" Vezi K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 13, Bucuresti, Editura poli-tica, 1962, p. 8-9. 400.
2" Vezi K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 20, Bucure§ti, Editura politica,1964, p. 26. Tn citatul lui Dietzgen, dupk cuvintul ometafizic* shitomise cuvintele oexclusiv mecaniciste; mai departe el citeaza acestpasaj in intregime. 405.
210 Lucrarea lui G.V. Plehanov Problemele fundamentate ale marxis-muluie a fost scrisa in noiembrie-decembrie 1907 §i a aparut in mai1908, in editura «Na§a Jizn*. /n bibliografia la articolul oKarlMarx (Scurta schita biografica §i expunere a marxismului)*,V.I. Lenin a mentionat-o printre cartile care contin cea mai bunaexpunere a filozofiei marxismului (vezi Opere complete, vol. 26,Bucure§ti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 87). 431.
211 Cartea lui V.M. Suleatikov olneerthri de juslificare a capilalismuluiin filozofia vest-europeando, editata in 1908 de 4Moskovskoe knigoiz-datelstvo", reprezinta o scurta trecere in revista a principalelorsisteme filozofice pe o perioada de peste 250 de ani. Autorul §i-apropus sa faca o oanaliza social-genetica a conceptelor §i sistemelorfilozofice*, sa arate dependenta filozofiei de osubstratul social*.Dar el a abordat istoria filozofiei de pe pozitii materialist-vulgare,mecaniciste, ceea ce a dus, dupa cum arata Lenin, la denaturareaistoriei §i la ovulgarizarea istoriei filozofiei * (volumul de fata, p. 439).Una din principalele deficiente metodologice ale cartii o constituieincercarea de a deduce dezvoltarca fenomenelor ideologice, in parti-
630 ADNOTARI
cular a filozofiei, direct din formele de organizare a productiei. 0apreciere generala a earth lui uleatikov este data de V.I. LeninIa sfilitul insemnarilor sale (vezi volumul de fata, p. 450 ).
Continutul insemnarilor facute de Lenin pe marginea earthlui uleatikov ne indreptate§te sa credem ca ele au fost scrise inperioada cind termina de scris lucrarea sa «Materialism §i empirio-criticisms sau dupa terminarea ei (octombrie 1908). Aceste insemnäriprezinta o mare important& pentru lupta impotriva vulgarizariimaterialismului istoric §i a istoriei filozofiei. 435.
112 Despre dependenta conceptiilor religioase de dezvoltarea moduluide productie K. Marx vorbe§te in capitolul I din volumul filth aloCapitaluluis (vezi K. Marx. «Capitalul*, vol. I, Bucure§ti, Editurapolitica, 1960, ed. a IV-a, p. 115-118), precum §i in capitolul alXIII-lea, adnotarea 89 (op. cit, p. 388-389). 438.
313 Pe cit se pare, aici e vorba de urmatoarele luerari ale autorilormentionati: R. Willy. «Gegen die Schulweisheit s, 1905; I. Pet-zoldt. «Einfiihrung in die Philosophie der reinen Erfahrungs,1900-1904; H. Kleinpeter. «Die Erkenntnistheorie der Natur-forschung der Gegenwart*, 1905. Aceste lucrari .contineau criticila adresa lui W. Wundt, care in articolul sau «Uber naiven undkritischen Realismus* (1895-1897) a semnalat apropierea unoradintre tezele empiriocriticismului de filozofia imanenta, fati§idealista, §i a altora din ele (de pilda a teoriei «seriei independentea experienteis) de materialism. Primul care i-a adus obiechi luiWundt a fost F. Carstanjen in articolul situ <Der Empiriokritizis-mus...* (1898). In legatura cu aceasta vezi §i cartea lui V.I. Lenin«Materialism §i empiriocriticism s. 446.
214 Observatiile §i insemnarile facute de V.I. Lenin pe cartea lui A. Rey«La philosophie modernes (1908) sint o continuare directa a criticiifacute de Lenin, in lucrarea sa «Materialism §i empiriocriticisms,conceptiilor acestui autor, care au fost expuse de el in cartea sa«La théorie de la phisique chez les physiciens contemporains s,1907. 451.
215 In legatura cu critica lui Lenin la adresa energeticii §i a reprezen-tantului ei principal, W. Ostwald, vezi «Materialism §i empiriocri-ticism s. A. Rey ii nume§te smecaniciltis pe fizicienii care explicauin mod materialist principalele fenomene fizice (V.I. Lenin. Operecomplete, vol. 18, Bucure§ti, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 266-267, 274-276). 469.
2" V.I. Lenin se refera la cunoscuta caracterizare a agnosticismuluiLout& de Engels in «Ludwig Feuerbach §i sfir§itul filozofiei clasicegermane* (K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 21, Bucurelti, Editurapolitica, 1965, p. 276). 471.
117 Articolul lui A.M. Deborin *Materialismul dialectic* a fost publicatin culegerea «La hotars, Petersburg, 1909. 498.
ADNOTARI 631
218 Prima lucrare a lui G.V. Plehanov despre N.G. Cerni5evski a fostpublicata in anii 1890-1892 sub forma unor articole aparute innr. 1-4 ale revistei politice-literare «Sotial-Demokrat *. In 1894 aaparut la Stuttgart, in limba germana, o editie a ei completata. Inlegating cu aceasta editie, V.I. Lenin scria in articolul sLu 0 orien-tare recrograda in social-democratia rusao: «In cartea sa despreCerni5evski (articolele din culegerea «Sotial-Demokrat(, publicatein volum separat in limba germana), Plehanov a apreciat pe deplininsemnatatea liii Cerni5evski 5i a lamurit atitudinea acestuia fat&de teoria lui Marx 5i Engels* (V.I. Lenin. Opere complete, vol. 4,Bucure5 ti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 253).
In octombrie 1909 a aparut in editura ipovnikl o noua cartea lui Plehanov despre Cerni5evski, care era simtitor refacutacompletata. Aceasta carte a fost scrisa intr-o perioada cind Plehanovtrecuse deja pe pozitiile men5evismului; intr-o serie de teze dintrecele mai importante el se indeparteaza de aprecierile facute anteriordespre Cerni5evski, cant& sa puna in umbra democratismul lui revo-lutionar, lupta lui intransigenta impotriva liberalismului, pentrurevolutia taraneasca.
V.I. Lenin a citit aceasta carte nu inainte de octombrie 1909,dar nici mai tirziu de aprilie 1911, 5i a Molt insemnari i observatiiin text 5i pe marginea lui. El a procedat la o minutioasa confrun-tare a textului cartii cu primul articol publicat de Plehanov in«Sotial-Demokrat s, mentionind formularile importante, care au 'Imesnemodificate sau care au suferit modificari in raport cu textul arti-colului. Observatiile lui V.I. Lenin prezinta o insemnatate esentiallpentru caracterizarea evolutiei lui Plehanov, intrucit arata cumconceptiile lui men5evice s-au manifestat in aprecierile facute de elcu privire la opera marelui revolutionar-democrat rus.
Observatiile 5i insemnarile facute de Lenin pe cartea lui Pleha-nov sint legate de observatiile facute pe cartea lui I.M. SteklovN.G. Cerni5evski, viata i activitatea lui (vezi volumul de fa(ä,p. 542-587), precum 5i de numeroasele pareri despre Cernilevskiexprimate de el in lucrarile publicate inainte de a lua cuno5tintade cartea lui Plehanov ( ICe shit sprietenii poporuluil 5i cum luptaei impotriva social-democratilor? s, «La ce mo5tenire renuntam?aDespre «Vehi », «Materialism 5i empiriocriticism»), cit 5i in celescrise ulterior (««Reforma agraril» i revolutia proletara-taraneasca*,«In memoria lui Herzen», «Din trecutul presei muncitorelti dinRusia u §i altele). 506.
212 «Solial-Demokrats revista politica-literara editata de grupulsEliberarea muncii»; au aparut in total patru numere (1 in1890 la Londra; 2-4 in anii 1890 5i 1892 la Geneva). Aceastäpublicatie a jucat un rol insemnat in raspindirea marxismului inRusia.
Aici §i mai departe V.I. Lenin compara cartea lui Plehanovcu textul primului articol publicat de el in sSotial-Demokratcare era consacrat caracterizarii conceptiei despre lume a lui Cernl-
gi
632 ADNOTAR1
gevski. Citind cartea lui Plehanov, Lenin atrage atentia asupra pass-jului in care se spune cä acest articol a fost scris «sub impresia proas-pita* a gtirii despre moartea lui Cernigevski gi a fost ecompletrefacut in editia de fata* (vezi volumul de fatd, p. 513). Acestarticol a fost inclus in volumul IV al Operelor filozofice alese alelui G.V. Plehanov (Moscova, 1958, p. 70-167); dam o lista de pagi-nile mentionate de Lenin ale primului numar din «Sotial-Demokratsgi paginile corespunzatoare ale volumului IV (ele sint indicate inparanteze, cu cursive): 124 (110 111 ), 143-144 (131 133 ),152 (141-142), 167 158 (147-149), 161 166 (151-157),173 174 (165 166). 506 .
220 V.I. Lenin citeaza, din primul articol publicat in aSotial-Demokrat s,aprecierea lui Plehanov asupra unei caracterizari a liberalismuluirus facuta de Cernigevski; in editia din 1909 aceasta apreciere afost omisa. 523.
221 Aici gi in paginile urmatoare V.I.Lenin semnaleaza ca, in comparatieen articolul din oSotial-Demokrat*, in editia din 1909 Plehanovinmoaie tonul, indulcegte critica facuta de Cernigevski liberalis-mului rus; intre altele, Plehanov a omis cuvintele: eIntr-adevar,liberalii ruci s-au schimbat prea putin din vremea cind *Sovremen-nik o ii coplegea cu sarcasmele-i mulcatoare* (vezi G.V. Plehanov,Opere filozof ice alese, vol. IV, Moscova, 1958, p. 133). 531.
222 In locul primelor trei fraze din acest alineat, in *Sotial-Demokrat*se spunea: oDind de inteles tineretului ca este nevoie de un modrevolutionar de actiune, Cernigevski Ii explica totodata ea, pentrua-gi atinge obiectivele sale, revolutionarul este adeseori nevoitsa, se situeze pe pozitii pe care niciodati nu gi le poate permite unom cinstit, care urmaregte scopuri strict personale* (vezi G.V. Ple-hanov. Opere filozof ice alese, vol. IV, Moscova, 1958, p. 152). 537.
223 V.I. Lenin observa ca in editia din 1909 Plehanov a omis fraza:Fata de guvernul rus, tonul lui Cernigevski devine din ce in ce maisfidator*, cu care incepea acest alineat in (Sotial-Demokrat* (veziG.V. Plehanov. Opere filozof ice alese, vol. IV, Mos cova, 1938, p. 152).
537.
224 Insemnarile lui V.I. Lenin pe marginea citrtii lui I. M. SteklovN.G. Cerntfevski, vinta i activitatea lui (1828 1889 ) * (1909) au
fost facute intre octombrie 1909 gi aprilie 1911, pe cit se pare, maitirziu decit cele facute pe marginea cartii lui G.V. Plehanov despreCernigevski (vezi volumul de fata, p. 606-541 ). Lenin avea o parerepozitiva despre aceasta carte privita in ansamblu; intr-o scrisoareadresata lui A.M. Gorki, el spune despre Steklov ca este *autorulunei carti bune despre Cernigevski* (Opere, vol. 36, Bucuregti,Editura politica, 1958, p. 164). Totugi, o serie de teze enuntate inaceasta carte, aga curn se vede din insemnari, au provocat obiectiidin partea lui Lenin; ele se refer& in primul rind la incercarile lui
ADNOTARI 633
Steklov de a sterge granita dintre doctrina lui Cernisevski si marxism.Astfel, Lenin subliniaza cuvintele lui Steklov: eConceptia desprelume a luiCernisevskise deosebeste de sistemul intemeietorilor socia-lismului §tiintific modern numai prin lipsa de sistematizare si deprec:zie a unor termeni*, pune in dreptul cuvintului «numai* semnde intrebare i scrie pe margine easta-i prea de tot I* (volumul defata, p. 551). Caracterizarea dezvoltarii gindirii sociale ruse, fault&de Lenin in articolele sale 2 OReforma agrara* §i revolutia prole-tara-taraneasca* (1911), «In memoria lui Herzen* (1912) etc. siindreptatit impotriva literaturii reactionare si liberale, are, desigur,in vedere si cartea lui Steklov §i pe aceea a lui Plehanov (1909),care incearca sii puns in umbra continutul revolutionar-democratical ideilor lui Cernisevski. 542.
2 25 Pe cit se pare, V.I. Lenin compara aici punctul de vedere al luiFeuerbach expus de Cernisevski asupra directiei de dezvoltarea filozofiei cu ideile lui F. Engels, care, se intelege, nu considera deloc ci, incepind de la L. Feuerbach, filozofia es-a contopit cu teoriagenerala a stiintelor naturii si cu antropologiac Aratind ca emate-rialismul modern este prin excelenta dialectic si riu mai are nevoiede o filozofie care sa stea deasupra celorlalte stiinte*, Engels scriain eAnti-Diihring*: «Din moment ce fiecare stiinta in parte este pus&in fata cerintei de a se edifica asupra locului pe care il ocupa inconexiunea de ansamblu a lucrurilor si a cunostintelor desprelucruri,orice stiinta speciala despre mast& conexiune de ansamblu devinede prisos. Ceea ce amine ca element de sine statator din toatit filozo-f ia de pin& aeura este §tiinta despre gindire si despre legile ei: logicaformsla si dialectica. Tot restul se dizolva in stiinta pozitiva desprenatura si istoriec (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 20, Bucure§ti,Editura politica, 1964, p. 26-27). 545.
226 V.I. Lenin, pe cit se pare, se refera la definitia data de F. Engelsdeosebirii dintre materialism si idealism in lucrarea sa eLudwigFeuerbach si sfirsitul filozofiei clasice germane* (vezi K. Marx siF. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editura politica, 1965, p. 274276). 545.
2 27 Sub titlul oDe la idealismul clasic la materialismul dialectic* a fostpublicata in anul 1905, la Odesa, opera lui F. Engels eLudwigFeuerbach §i sfir§itul filozofiei clasice germane*. 547.
226 G.V. Plehanov, in lucrarea sa *N.G. Cerni§evski*, citeaza aceeasiparere a lui Cerni§evski in legatura cu cauzele eaderii Romei (veziSotial-Demokrat* nr. 1, Londra, 1890, P. 109 si cartea aparutain 1909, p. 164 (volumul de fata, p. 618)). 549.
42
634 ADNOTA RI
229 Vezi F. Engels. «Ludwig Fcuerbach i sfirsitul filozofiei clasicegermane* (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editura,politica, 1963, p. 298). 549.
230 V.I. Lenin are in vedere sectiunea a saptea din vol. III al oCapita-lului*, oVeniturile si izvoarele lor*. La inceputul ultimului capitolal acestei sectiuni, Marx scrie: oCei care n-au alta proprietate decitforta lor de munca, proprietarii capitalului si proprietarii funciari,ale caror surse respective de venituri shit salariul, profitul si rentafunciara, asadar muncitorii salariati, capitalitii ,i proprietariifunciari, formeaziti cele trei mari clase ale societatii moderne, bazatepe modul de productie capitalist* (vezi K. Marx. oCapitalul », vol. III,partea a II-a, Bucuresti, E.S.P.L.P. 1955, P. 829). 549.
635
INDICE DE LUCRARI I IZVOARECITATE SAU MENTIONATE
DE V. I. LENIN
Andreevici vezi Soloviev, E.A.
Avenarius, R. Concepfia umand despre lume. Traducere de I. Fedorov,sub ingrijirea redactional& a lui M. Filippov, Petersburg, Soikin,1901, 91 p . 448.
Critica experienfei pure. Traducere din limba germani de I. Fedorov.Vol. 1. Tradus dupa editia a doua germana, indreptata de J. Pet-zoldt potrivit indicatiilor lasate de autor. Petersburg, *estakovski§i Fedorov, 1907. XVIII, 124 p. 448.
4Biloe», Petersburg, 1906, nr. 7, p. 81-103. 578.
Bogdanov, A. 0 gindire autoritard. In: Bogdanov, A. Psihologiasocietatii. (Articole publicate in 1901-1904). Petersburg, Doro-vatovski §i Ceargnikov, 1904, p. 95 156. 435.
Bogucearski, V. I. Din trecutul societdfii ruse. Petersburg, Pirojkov,1904. [8], 406, XII p. 562.
Ccitre ttnara generafie. [Proclamatie]. Petersburg, septernbrie 1861.568, 582.
[CernIgvski, N. G.] Opere complete in 10 volume... Vol. II X. Editatede M. N. Cernivvski. Petersburg, 1906. 10 volume. Vol. II.
<iSovremennik s 1856. Studii asupra perioadei gogoliene din lite-ratura rusa. Critic& §i bibliografie. Note despre revistele aparutein 1856. IV, 658 p. 521, 542.
Vol. III. sSovremonnik* 1857. Critic& si bibliografie. Note desprerevistele aparute in 1857. Articole despre problema taraneasca.Lessing. V, 780 p. 517-518, 528, 547, 549, 550.
Vol. IV. Sovremennik lo 1858 1859. (Articole despre problemataraneasca. Articole economice). 583 p. 528, 556, 566.
42*
$
636 INDICE DE LUCRARI 1 IZVOARE
Vol. V. «Sovremenniko 1859. Rubrica *Politica*. 526 p. 536.
Vol. VI. oSovremennik* 1860. (Critics, i bibliografie. Articoleeconomice. Rubrica oPolitica*). 757 p. 57, 527, 546, 547,548.
Vol. VII. (Cu un portret din 1859 al autorului). «Sovremennik*1860-1861. Bazele economiei politice ale lui J.S. Mill. Traducere
adnotari. V, 664 p. 552-553.
Vol. VIII. eSovremennik* 1861. (CriticI i bibliografie. Articoleeconomice. Rubrica *Politica*). XXII, 530 P. 525, 568.
Vol. IX. *Sovremennik* 1862-1863. Articole econoinice. Rubrica*Politica*. Romanul *Ce-i de Wilt? s. II, 246, 317 p. 507, 532,538, 539 541.Vol. X, partea 1. (Cu un portret din 1864 al autorului). LuerSriscrise in Siberia. Beletristicd. Notä in legiturn, cu procesul adep-tilor sectei religioase de rit vechi. Romanul *Prologul*. III,445, 312 p. 510, 511, 558, 559-561, 566, 567, 569.
Vol. X, partea a 2-a. (Cu un portret din 1888 al autorului). Arti-cote azlete (1849-1863). Articole din ultima perioada (18851889). 1 080 p. Paginare separata. 568.
Activitatea economied i leqislaia. In: Cernisevski, N.G. Operecomplete in 10 volume... Vol. IV, Petersburg, tip. Tihanov, 1906,p. 422-463. 556.
Au invdfat ei oare? In: Cernisevski, N.G. Opere complete in10 volume... Vol. IX. Petersburg, tip. Iablonski, 1906, p.174-185.
539 540.
Capitalul i munca. In: Cernisevski, N.G. Opere complete in10 volume... Vol. VI, tip Weissberg si Ghersunin, 1906, p. 1-50.
549.
Cauzele c5derii Romei (dupd Montesquieu). #Sovremennik*,Petersburg, 1861, vol. LXXXVII, nr. 5, p. 89-117, la rubrica:Literatura rug. 518, 529.
Ce-i de fdcut? 512, 513, 569, 570 571.
Chemare ditre faranii iobagi. Plecicinne cdtre taranii iobagi dinpartea unor binevoitori 1 In: Lemke, M.K. Procesele politicoale lui M.I. Mihailov, D.I. Pisarev si N.G. Cernisevski. (Pupa docu-mente inedite)... Petersburg, 1907, p. 336-346. 577, 580.
Critica prejudeafilor filozofice impotriva proprietiiiii fn obste. In :Cernisevski, N. G. Opere complete in 10 volume... Vol. IV. Peters-burg, tip. Weissberg si Ghersunin, 1906, p. 304-333. 528.
Critica prejudecdfilor filozofice impotriva proprietdfii in obste.*Sovremennik*, Petersburg, 1858, vol. LXXII, nr. 12, p. 575614. 566, 572.
§i
INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 637
Cronicii conte»zporanti. - In: Cerniievski, N.G. Opere completein 10 volume... Vol. III, Petersburg, tip. Weissberg §i Gher§unin,1906, p. 655-563. - 548.
- Despre noile rinduieli de la sale. - eSovremennik e, Petersburg,1858, vol. LXVII, p. 393-441. Semnat: Contemporan. - 565.
- Despre proprielatea funciara. - In: Cerni§evski, N.G. Opere com-plete in 10 volume... Vol. III. Petersburg, tip. Weissberg §i Gher-§unin, 1906, p. 405-504. - 550.
- Ianuarie 1859. - In: Cerni§evski, N.G. Opere complete in 10volume... Vol. V, Petersburg, tip. Tihanov, 1906, p. 484-526. -536.
- lunie 1859. - In : Cerni§evski, N.G. Opere complete in 10volume... Vol. V, Petersburg, tip. Weissberg §i Gherpnin, 1906,p. 209-230. - 533.
- In sonn de recunoginici. Scrisoare critre G. Z-n. - In: Cernipvski,N.G. Opere complete in 10 volume... Vol. IX, Petersburg, tip.Iablonski, 1906, p. 100-104. - 507.
- Legile presei in Franfa. In: Cernilevski, N.G. Opere completein 10 volume... Vol. IX, Petersburg, tip. Weissberg §i Gherpnin,p. 128-156. - 538.
- Lupta dintre partide In Franta sub Ludovic al XVIII-lea fi Carolal X-lea. - In: Cerniievski, N.G. Opere complete in 10 volume...Vol. IV, Petersburg, tip. Tihanov, 1906, p. 164-219. - 533.
- Monarhia din iulie. - In: Cerni§evski, N.G. Opere complete in10 volume... Vol. VI, Petersburg, tip. Weissberg §i Gher§unin,1906, p. 53-150. - 527.
Nu este acesta inceputul unei schindgri? (Povestiri de N.V. Uspenski.Dona volume. Petersburg, 1861). In : Cerni§evski, N.G. Operecomplete in 10 volume... Vol. VIII, tip. Iablonski, p. 339-359. -525, 568.
- Organizarea vigil; pranilor iobagi. Nr. XI. Materiale pentru rezol-varea problemei thrine0i. - In: Cerni§evski, N.G. Opere completein 10 volume... Vol. IV, Petersburg, tip. Weissberg §i Gher§unin,1906, p. 526-664. - 598.
- Politica. Aprilie 1862. - In: Cerni§evski, N.G. Opere completein 10 volume... Vol. IX, Petersburg, tip. Iablonski, 1906, p. 235 -246. - 532.
- Politica. Martie 1862. - Ibid., vol. IX, p. 225-234. - 533.
- Principiul antropologic in filozofie. - In: Cerni§evski, N.G. Operacomplete in 10 volume... Vol. VI, Petersburg, tip. Tihanov, 1906,p. 179-239. - 57, 545, 546.
-
638 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE
Prologul. Roman de la inceputul deceniului al 7-lea. In: Cerni-§evski, N.G. Opere complete in 10 volume... Vol. X, Petersburg,tip. Iablonski, 1906, P. 1-312. 510, 511, 559-561, 566, 567,569, 578, 582.
[Recenzia Inceputurile economiei nationale. Manual pentrustudenti §i pentru oamenii de afaceri, intocmit de Wilhelm Roscher.Traducere de I. Babst... Vol. I. Partea 1. Moscova. 1860. cSovre-mennik)>, Petersburg, 1861, vol. LXXXVI, nr. 4, p. 419-435,la rubrica: Cirti noi. 518.
Revista revistelor. Martie 1857. In: Cerni§evski, N.G. Opere completein 10 volume... Vol. III, Petersburg, tip. Weissberg §i Gher§unin,1906, p. 148-158. 550.
Revista revistelor. Aprilie 1857. Ibid., vol. III, p. 180-200.529.
Scrisori despre Spania. V. P. Botkina. Petersburg, 1857. In:Cerni§evski, N.G. Opere complete in 10 volume... Vol. III, Peters-burg, tip. Iablonski, 1906, p. 25-46, la rubrica: Criticä. 517518.
Scrisori fara adresa. Ibid., vol. X, partea a 2-a, p. 293 318.568.
Studii asupra perioadeigogoliene din literatura rusa. Ibid., vol. II,p. 1-276. 522, 542.
Studii de economie politica (dupa Mill). Ibid, vol. VII, p. 305664. 552 553.
Un glas stins. Istoria unei fete. In: Cernisevski, N. G. Operecomplete in 10 volume... Vol. X, partea 1, Petersburg, tip. Weissberg§i Gher§unin, 1906, p. 33-133. Semnat: N. Mavrikiev. 558.
Cernov,V. M. Marxismul i filozofia transcendentala. In: Cernov, V.M.Studii filozofice ci sociologice. Moscova, I(Sotrudnicestvo)), 1907,p. 29 72. 169.
Studii filozofice i sociologice. Moscova, eSotrudnicestvo I), 1907,380 p. 169, 215.
*Deborin, A. M. Materialismul dialectic. /n: Din strainiitate. (0caracterizare a cercetiirilor contemporane). Culegere criticii. Peters-burg, ()Nap Vremea», 1909, p. 38-75. 498 505.
Denisiuk, N. Insemnari critice pe marginea operelor lui N.G. Cernkevski.Insotitl de un portret, de biografie, studiu introductiv §i adnotari.N. Denisiuk. Vol. 1, Moscova, Panafidin, 1908, IX, 336 p. 544.
Cu asterise etnt notate oirtile i articolele pe care exiati. tneemnari ale luiV.I. Lenin ei care se pistreazi la Arhiva eentrali de partid a Inetitutului de monism-leniniem de pe lIngs C.C. al P.C.U.S.
carp
INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 639
Dostoevski, P.M. Jurnalul unui scriitor. 582.
Drujinin, A. V. Polenka Saks. 512.
Engels, F. Anti-Ddhring. Domnul Eugen Diihring revolutioneazh stiinta.Septembrie 1876 iunie 1878. 101, 102, 239, 545.
De la idealismul clasic la materialismul dialectic. Supliment: 11 tezeale lui K. Marx. Traducere din german& de A. Horovit si S. Kleiner.Reviizuth de S. Alekseev. Odesa, Alekseev, 1905. VII, 72 p. 547.
Evangkelie. 268.
Feuerbach, L. Compleldri la eD ts Wesen das Christentumss vezi Feuer-bach, L. Zur Beurteilung der Schrift: oDas Wesen des Christen-tums s.
Golos Sofial-Demokrata", [Geneva], 1908, nr. 6-7, p. 3-14.231.
1908, nr. 8 9, iulie-septembrie, p. 3 26. 231.
Herzen, A. I. Cine-i de vind? 512.
Culegere de articole postume ale lui Aleksandr Ivanovici Herzen.Publicate de fiii shi. Geneva, tip. Cernetki, 1870. [8], 292 p. Numeleautorului i titlul culegerii sint tiphrite in limbile rush i francezh.
575.
N. G. Cernievski. eKolokol*, Londra, 1864, nr. 186, 15 iunie,p. 1. 587.
Oameni de prisos si indcrife. In: Herzen, A.I. Opere si corespondentacu N.A. Zaharina. In 7 volume. insotite de adnothri, indice8 fotografii. Vol. V. Petersburg, Pavlenkov, 1905, p. 341-348.
507, 561-562.
Very dangerous I I 4Kolokol*, Londra, 1839, nr. 44, 1 iimie ,p. 363-364. Semnat: I-r. 507, 561.
Thiffding, H. Filozofii contemporani. Prelegeri tinute la Universitateadin Copenhaga in toamna anuliti 1902. Traducere din limba danezide A. Smirnov, sub Ingrijirea redacional a lui A. L. Pogodin,cu completizi flcute dapi editia german:1 aphrutil cu participareaautorului. Petersburg, Popova, 1907. 211 p. (Biblioteca de culturitigenerabl. Seria a VII-a, nr. 4). 447.
Kautsky, K. Revolufia sociald. I. R4oriaa soeiaI i revolutiaIL A doua zi dupri revolutia sociala. Cu cloud anexe. Traduceredin limba germanh de N. KArpov. Sub ingrijirea redactionalh a
mai-ittnie,
go
sociall.
640 INDICE DE LUCRARI I IZVOARE
lui N. Lenin. Editatft de Liga social-democratiei revolutionare ruse,Geneva, tip. Ligii, 1903, 204. 4 p. (P.M.S.D.R.). 557.
Kolokol", Londra, 1859, nr. 44, 1 iunie, p. 363 364. 507, 561.
1864, nr. 186, 5 iunie, p. 1. 587.
Kuleitki, L. Istoria rniscdrii revolutionare ruse. In 2 volume. Cu portreteale militantilor revolutionari rusi. Traducere dupft manuscrisulrevazut de autor pentru editia rubit L.B-ski. Vol. 1. (1801-1870).Petersburg, 1908. 395 p. Autor: L. Kulcitki (Mazovetki). 578.
Kuno Fischer vezi Fischer, K.
Lemke, M. K. Procesele politice ale mi M.I. Mihailov, D. I. PisarevN. G. Cerntsevski. (Dupft documente inedite)... Petersburg, Popova,1907. 421, [2] p. 579, 580, 583, 585-587.
Procesul celor de la Welikorus4. 1861. (Dupft izvoare inedite).eBiloe*, Petersburg, 1906, nr. 7, p. 81-103. 578.
Lenin, V. I. Conspectul cdrtii lui Hegel ePrelegeri de istorie a filozofiei).1915. 285.
In jurul problernei dialecticii. 1915. 305.
Marx, K. Capitalul. Critica economiei politice. Vol. IIII. 18671894. 84, 124, 152, 281, 298.
Capitalul. Critica economiei politice, vol. I. 1867. 200, 438.
Rdzboiul civil din Franta. Adresa Consiliului General al AsociatieiInternationale a Muncitorilor. Aprilie-mai 1871. 269.
.Nekrasov, N. A. N. G. Cernlsevski. 581.
Nikolaev, P. F. Amintiri personale despre anii de muncii silnicd ai luiNgcolai Gavrilovici Cernlsevski. (La fabrica din Aleksandrovskoe).1867 1872. Moscova, 4Ko1okoh>, 1906. 52 p. (Biblioteca a112. 9). 571, 575.
Panteleev, L. F. Amintiri din trecut. Petersburg, tip. Merkusev, 1905.IV, 340 p. 575, 577-579, 580.
Pisarev, D. I. Greselile unei gindiri necoapte. 310.
[Plehanov, G. V.] Cant impotriva lui Kant, sau lestamentul d-lui Bern-stein. tZarea,, Stuttgart, 1901, nr. 2-3, decembrie, p. 204225. 231.
Contributii la dezvollarea coneeptiei moniste asupra istoriel. Ritspunsd-lor Mihailovski, Kareev si comp. Petersburg, tip. Skorohodov,1896. 288 p. Autor: N. Beltov. 231.
fi
Il-a...
INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 641
Critica criticilor noytri. Petersburg, 1906. VII, 400 p. 231.
Materialismus militans. Rilspuns d-lui Bogdanov. Scrisoarea intii.a Go los Sotial-Demokrata*, [Geneva], 1908, nr. 6-7, mai-
iunie, p. 3-14. 231.
Materialismus militans. Riispuns d-lui Bogdanov. (Scrisoareadoua). »Go los Sotial-Demokrata >, [Geneva], 1908, nr. 8-9,iulie-septembrie, p. 3-26. 231.
* N. G. Cerniyevski. Petersburg, »Sipovnik., [1909]. 637 p. Anulaparitiei: 1910. 266, 506-541, 549.
N. G. Cernlyevski. (Articolul intii). »Sotial-Demokrat», Londra,1890, nr. 1, februarie, p. 88-175. 507, 508-509, 512, 513,523, 532, 533, 537, 539, 540-541.
* Problernele fundamentale ale marxismului. Petersburg, «Nap Jizn»,1908. 107 p. 231, 266, 431-434.
Rdspuns d-lui A. Bogdanov. (Scrisoarea a treia). In: Plehanov,G.V. De la aparare la atac. Riispuns d-lui A. Bogdanov. Criticasindicalismului italian §i alte articole. Moscova, [1910], p. 70-111.
231.
Rusanov, N. S. Socialiytii din Occident yi cei din Rusia. Petersburg, tip.Stasiulevici, 1908. IV, 393 p. Autor: N.S. Rusanov (N.E. Kudrin).
543, 580, 584-585.
Set invcildm sau s nu 4S.-Peterburgskie Vedomostin,1861. 539.
Schiller, F. Filozofi. 101.
Shakespeare, W. Totu-i 4ne dud sfiryeyte bine. 15.
[Soloviev, E. A.] Studii de filozofie a littraturii ruse. Petersburg, eZnanie»,1905, XI, 535, II p. Autor: Andrecvici. 548.
#Sofial-Demokrats, Londra, 1890, vol. 1, februarie, p. 88-175. 507,508-511, 512, 513, 522-523, 531, 532, 537, 539, 540.
eSovremennik a, Petersburg. 507.
1858, vol. LXVII, p. 393-441. 565.
1858, vol. LXXII, nr. 12, p. 575-614. 566, 573.
1861, vol. LXXXVI, nr. 4, p. 419-435. 518.
1861, vol. LXXXVII, nr. 5, p. 89-117. 518, 528.
*Steklov, I. 31. N. G. Cernlyevski, viata yi activitatea lui. (1828 1889).Petersburg, tip. «Ob§cestvennaia Polzar, 1909, 427 p. 542
587.
a
inveildm?
C42 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE
46cistok ), Petersburg. 507.
Szeliga vezi Zychlinski, F.
,Faganov, V. N. Nikolai Gavrilovici Cerniserski la muncd silnini i Indeport(' re. Amintiri. Editie postumit. Petersburg, Pekarski, 1907. \ I,42 p. 50, 576.
4'uleatikov, V. M. Din leoria si practica tuplei de clasd. Moscova, Doro-vatovski §i Cearupikov, 1907, 80 p. 437.
Incercare de justificare a capitalismului fn filozofia vest-europeand.De la Descartes pinii la E. Mach. Moscova, 1Moskovskoe Kn-vo*,1908. 151 p. 435-150.
Mara Rusie». [Proclamatie]. Petersburg. 1862. 581.
4(Velikorus s, LL, 1861, nr. 1 3, iulieseptembrie. 508, 568, 578, 585,
IV and!, W. Sistonul filozofic. Tradueere din germanii de A. M. Voden.Petersburg, Panteleev, 1902. VII, 436 p. 444 446.
(Zarea», Stuttgart, 1901, nr. 2-3, decembrie, p. 204-225. 230-231.
Zend-Avesta. 290.
Atiotta, A. La reazione idealistica contro la scienza. Opera premiata dallaSocietà Beak di Napoli. Palermo, Optima", 1912, XVI, 526 p.
324-325.
Allgewine Deutsche Biographic. Bd. 7. Leipzig, Duncker u. Humblot,1878. 796 S. 311.
Allgeineine Literatur-Zeitung", Charlottenburg, Dezember 1843 Juli1844, Bd. 1-2, Hft. I VIII. 7-8, 10, 21, 31.
1843, Bd. 1, IIft. I, Dezember, S. 1-17, 17-29; 1844, Hft.Januar, S. 1-23. 7-8, 16-17, 18, 19.
1843-1844, Bd. 1, Mt. IV, Marz, S. 10-19. 21.
1844, Bd. 1, Hft. V, April, S. 18-23, 23-25, 37-52. 8, 10,13, 15, 20.
1844, Bd. 1, Hft. VI, Mai, S.17-20, 23-26, 26-28. 8, 30, 31.
1844, Bd. 2, Hft. VII, Juni, S. 1-8, 8-48; Hft. VIII, Juli, S. 1826, 28 38; Hft. IX, August, S. 30-32. 7-8, 15, 16-17, 24, 35.
Anekdota zur neuesten dentschen Philosophie und Publicistik von B. Bauer,L. Feuerbach, F. Köppen, K. Nauwerck, A. Ruge u. einigen (Inge..
-
716 INDICE DE MATERII
conditia cunoasterii tuturor proceselor lumii in automiscarea"lor este cunoasterea lor in calitate de unitate a contrariilor
297.i cauzalitate 136.
a conceptelor vezi Concept.i contradictie 117-121, 179, 214-215, 288, 298.
miscarea este o contradictie, ea este o imitate a contradictiilor214.
a cunoasterii vezi Cunoastere.i energie 41.
este esenta timpului si a spatiului 214.
expresia miscarii in logica conceptelor 92-93, 124, 150-151,179, 190-192, 193-194, 212-216, 288, 317.
conceptele ca inventarii ale diferitelor laturi ale miscarii 124.reprezentarea miscarii in gindire este intotdeauna o simplificare
216.
in filozofia lui Aristotel 309.in filozofia lui Heraclit 293.a istoriei 136.
legile iiicrii lucrurilor 80.universului i gindirii 147.
i materie vezi Materie.si moment 169, 215, 234.i timp 45.
unitatea intre continuitate i discontinuitate (a timpului si a spa-thdui) 214.Vezi i Dezvoltare.
Mioarea revolufionar-democraticd din Rusia 511-512, 535-536,543, 646, 647, 648, 561-565, 668-571, 573-582.
Modalitate 103.Moleculd 123, 334.Moment 176, 281.
al aparentei 110, 111-112.al cantitatii 100-101.at conceptului 129, 153.al cunoasterii 129, 167, 175, 176, 281.deseori la Hegel cuvintul «moment » este luat in sensul de momental legaturii, de moment in conexiune 124.dialectic 187, 257, 278.fiintarea i nefiintarea ca «momente evanescente » 228, 234.al finitului 93.i legätura intre canz5, i efect 134.
al miscirii 169, 215, 234.negatia ca moment al legaturii, ca moment al dezvoltdrii 192.al realitatii 133, 216.
Monadologia (lui Leibniz) 62-65, 98, 111, 118.monadele = un fel de suflete 63.
Monism (al lui Dietzgen) 385-386, 419-420, 422, 430.
-
INDICE DE MATERII 717
Mora ld -36, 107-108, 166-167, 189, 265-266, 275, 365-366, 483,547.
- cre§tinii - 48.- si egoism (dupil Feuerbach) - 51.
Muneei - 552.- intelectuall §i fizica - 358.
.21luzied - 105-107, 218.
Narodnicism -525-526, 551, 569, 572-573, 577-578.- liberal - 50.
Naturd -29, 47-48, 62, 64, 68, 113, 123-124, 153, 219-222, 248-250, 272, 422, 476.
- cunoa§terea naturii - vezi Cunoastere.- dialectica naturii - 94, 106, 115, 130-131, 165-166, 172, 176,
212-213, 296-297, 301.- lupta contrariilor - 115, 296-297.- i principiul unitatii - 213.- salturile in natua - 106.
- i dumnezeu 39-40, 43-47, 49, 50, 52-53, 54-55, 130-131,221-222.
- Hegel a surghiunit natura in note (dupi. Feuerbach) 106.- i istorie - 264-265.- legile naturii - 133-134, 158-160, 223, 239, 309-310, 466.
- legile llama exterioare, ale naturii sint bazele activitatii umane,care se desfasoaril potrivit unui scop - 158.
- natura este in acelasi timp concreta si abstracta, fenomen si esenta,moment 0 raport - 176.
- natura este totul in afar& de supranatural (dupa Feuerbach) -42.- necesitatea naturii - 47-49, 157, 295.
§i om - 40-41, 42, 46-17, 123-124, 158-159, 160-161, 171-172, 180-181, 267, 3951
- si spirit (spiritual) - 76, 86, 142, 173, 198 199, 338.Vezi i Materie, Realitate, Univers.
Naturalism - 67, 68.nu-i decit o descriere inexacta, slaba a materialismului - 57.
Neant (nimic) -80, 87, 90-91, 119.Necesitate - 12, 24, 132, 178, 179.
- a contradictiei - vezi Contradictie.- elemente, germeni ai conceptului do necesitate - 298.- si intimplare - 136-137, 298-301.- §1 lege - 156-157, 224, 233, 237.- i libertate - 133-134, 136-137, 153, 157, 159-161, 384-385,
425.
- libertatea ca intelegere a necesitritii - 275.- necesitatea nu dispare devenind libertate - 137.
- a naturii - 47-50, 157, 295.
--
718 INDICE DE MATERII
- i realitate - 133-134.i universalitate - 66, 220.
Nefiinfare vezi Fiintare si nefiintare.Negafie - 30, 82-83, 91, 116-117, 192, 290.- abstract& - 194.- ca moment al legliturii, al dezvoltilrii - 192.- negarea negatiei - 91-92, 94, 188, 192, 194-795.- negativ i pozitiv - 82, 192.
Neocriticism - 275, 324.Neohegelianism - 325, 327-330.Neokantianism - 325, 378, 379, 424-426.- agnosticismul neokantienilor - 151, 329.
Vezi ci Kant si kantianism.Neoplatonism - 258 259.Neopozitivisni - vezi Pozitivism.Neotomism - 466, 474.Nominalism 27.Numar - 100-101, 164, 250, 309, 468.- la pitagoricieni - 207, 209.
0
Obiectiv (obiectivitate) - 43, 156, 159-161, 173, 179, 185, 489.- obiectivitatea aparentei - 83-84, 110-111, 113.- obiectivitatea examin&rii (nu exemple, nu digresiuni, ci lucrul iii
sine) - 187.- i subiectiv (subiectivitate) 50, 115, 148, 155-156, 157, 161,
164, 167, 169, 171, 172-173, 176, 180-184, 196, 201, 208, 223,229-230, 238-239, 376-377, 387, 487.- constiinta subiectiv& i cufundarea ei in obiectivitate 173.- relativitatea deosebirii - 83-84, 167.Vezi fi Material c ideal, Realitate (real).
Ocazionalism - 64.Om - 29, 31, 34, 119, 131, 167, 172, 2, 231, 522.
activitatea omului, indreptatä spre un scop anumit 158-161,181, 184-185.- scopurile omului sint generate de lumea obiectiv& i o presupun
- 159.- constiinta de sine a omului - 13, 33.
si creierul lui reprezint& evolutia superioara, a spiritului 316.depinde de lumea obiectiva, care-i determin& activitatea 158.
- exictenta omului - 171, 620.- in filozofia lui Feuerbach - 41-42, 45, 52, 57.- in filozofia lui Hegel - 29, 31-33.- instrainarea de sine a omului - 11-12, 14.- i natur& - 40-41, 42-43, 46, 123-124, 157-159, 161, 171,
180-181, 267, 395.- omul instinctiv, silbaticul, nu se desprinde pe sine din naturä;
omul constient se desprinde - 79.
i
-
-
- -
INDICE DE MATERH 719
si religie 40-41, 43-44, 46, 48-49, 50, 52-53, 250, 253,267.reproducerea omului 171-172.in societatea burghezii 22-23.umanitatea aparent5, in relatiile de proprietate privatä 8-14.
Opozifie (opu?i, contrarii) 11, 12, 18-19, 64, 75, 81, 84, 107, 113, 140,155, 157, 182, 209-210, 221, 307, 358-359.si contradietie vezi Contradictie si opozitie.unitatea (identitatea) si lupta contrariilor 92-93, 97, 115,123-124, 149, 166, 168-169, 137-188, 194-195, 216, 288 ,296-298.
abstractiile si eunitatea concretii* a contrariilor 168.caracterul relativ al unitiltii contrariilor i caracterul absolutal luptei dintre ele 297.identitatea contrariilor ca lege a cunoasterii (§i ea lege alumii obiective) 296.identitatea (unitatea) contrariilor este recunoasterea (dezvii-luirea) tendintelor opuse, contradictorii, care se exclud reciproc,existente in toate fenomenele si pro cesele naturii (inclusiv celeale spiritului si ale societitii) 296-297.legea transformärii in opus este legea fundamentalii a lumii(dupa, IIeraclit) 289-292.mobilitatea contrariilor 92, 121.trecerea in contrarul (opusul) situ 168, 218.
Vezi fi Agnosticism.Orga snzul i rnediul 324.
Pantemm 273.Parte vezi Intreg si parte.Particular vezi Singular, particular, general.Perceptie 66-67, 141, 151, 245, 395, 515.Personalitate vezi Istorie. Rolul maselor si al personalitatii in istorie.Pitagora i pitagoricienii 207-209, 258.Posibilitate 132, 192, 309.
desprinderii fanteziei de viatil 309-310.i intimplare 268.i realitate 132-133, 167, 306-307.
in istorie 268.
Pozitiv i negativ 115, 129, 192.Pozitivism 333, 451-496.
si agnosticism 275.neopozitivism 321.
Practied 158-159, 182, 185-186, 288.§i idei 24.i realitate 181, 185.
in teoria cunoasterii 180-181, 183-186.i categoriile logice 76, 161, 164-165.
720 INDICE DE MATERII
ca criteriu al adevarului obiectiv 170-171, 184, 234, 281282, 484-485.este nevoie de imbinarea cunoasterii cu practica 183.practica omului si a omenirii constituie criteriul, verificareaobiectiviatii cunoasterii 179.practica si tehnica ca criterii ale adevärului 170.prin practica sa omul dovedeste justetea obiectival a ideilor, con-ceptelor, cunostintelor, stiintei sale 161.rezultatul actiunii este verificarea cunoasterii subiective si cri-teriul adevitratei obiectiviatti 185.ca treaptii a dezvoltarii adevärului 170.unitatea dintre cunoaqtere 0 practica in teoria cunoasterii-186.verificarea prin fapte, respectiv prin practica, la fiecare pasal analizei 282.
0 teorie 24, 27, 30-31, 176-177, 180-181, 269, 520-521.practica este superioarl cunoasterii (teoretice) 181.
Vezi 'i, Experientü.
Pragmatism 325, 461, 465,' 478, 483-486, 492-493, 494-495.si agnosticism 464.si inconstient 481.si neopozitivism 321.0 H. Poincaré 455-456, 497.0 rationalism 459-460, 484-485.0 religie 452-453.0 scepticism 478-479, 485-486.sofistica pragmatismului 463-454.
Prilej vezi Cana si prilej.Principiul antropologic in filozofie 57, 645.Problema cea mai importantd a filozofiei vezi Filozofie.Progres 97.
0 regres in istorie 17-19.Proletariat 10-12, 14, 18-19, 357-358, 440, 549-550, 665.
0 filozofie 358.Proprietate privatci 8-13, 23.Psihologie 57, 147, 294, 316, 317, 481.
Raport (relafie, raportare) 91, 97, 102, 124, 133, 188, 457-458, 466,479, 486-487.de cauzalitate 135-138.0 contradictie 121, 166.
fiecare lucru concret se afla, in raporturi diferite si adesea contra-dictorii cu tot restul 117, 188.
al esentelor este legea 129.intre lucruri si logica 149, 166, 177, 179.si proprietate (insusire) 127.raportare si determinare 101, 120.
--
INDICE DE MATERII 721
- i realitate - 125.- intre subiectivitate i obiectivitate 164.- ca trecere i contradictie 166.
Vezi i Conexiune, Mijlocire i nemijlocire, Trecere.Ratiune - 19, 65, 93, 142, 145, 150, 154, 158, 163-164, 167-168,
189, 243, 264, 270, 272, 293, 306, 389, 393, 454-455, 469-460,494-495.
- antinomiile ratiunii vezi Antinomie.- experient& - 363-364, 379-380, 428.- i intelect - 73, 144, 153, 218, 223, 239.- i simturi - 42, 66-68, 120-121, 305, 377-378, 389.
Vezi i Gindire.Raddeinile de clasd ale idealismului - vezi Idealism.Rdddcinile gnoseologice ale idealismului vezi Idealism.Realitate, real - 45, 132, 142, 145, 167-168, 184, 268, 307, 376-376
490, 522 523.- j adevar vczi Admix.- i art& 48.- cunoa§terea realitiltii -132 -133, 301, 466, 495; vezi i Cunoa-
§tere.- §i dialectic& - 169.- i esent& - 109-110.- i existent& - 132-133.
fantezie - 309-310, 417-418.- i gindire - 54, 57, 269.- i idee (dup.& Kant) - 162-163.- laturi, momente ale realitatii 133, 165-166, 215-216.- i necesitate - 132-134.- obiectiv& - 141, 143, 163, 193-194.- i posibilitate - vezi Posibilitate §i realitate.- i practicrt - 181, 184-185.- real 0 ideal - 167, 234, 269.
- ideea transformaxii idealului in real este profundrt: foarte impor-tant& pentru istorie - 98.- i relatie (raport) - 125.
- i scop - 181.- i senzorialitate - 40, 42.- j subiect - 180-183.- temporar& §i intimphitoare - 163.
Vezi i Existentil, Univers.Ref lectare - 45, 112-113, 152, 153-155, 158-159, 163-166, 180-
181, 193-194, 366, 368, 415-416, 423, 484-485, 497.- caracterul dialectic al procesului reflectärii - 92-93, 124, 150,
164-165, 301-302, 309-310.- in conceptele omului se reflect& in mod original §i dialectic
natura - 238.reflectarea just& a dezvoltitrii eterne a lumii este dialectica- 92-93.
48 Lenin - Opere complete, vol. 29
-
-gi
-
- gi
8
-
722 INDICE DE MATERII
- forma de reflectare a naturii in cunoasterea omeneasci - concep-tele, legile, categoriile - 154.
- a lumii objective in constiinta omului si verificarea acestei constiinte(reflectari) prin practia - 170-171.Vezi Fi Cunoastere, Gindire.
Reflexie - 73, 109, 112-118, 120-121, 126, 127-129, 132, 156, 168-169, 172, 179, 190, 194, 226.
- formele reflexiei -114.Reformil - 268-269.Reformism - 35.Relativ - vezi Absolut si relativ.Relativism 227, 297, 442, 490; vezi fi Absolut si relativ.Relafii de produefie - 14.Religie - 8, 22-23, 40-41, 47-50, 62-53, 85, 201, 265, 305, 321,
352-353, 355, 362-363, 420, 438.- si ateism vezi Ateism si religie.- crestinismul - 268, 355-356, 359-360, 384-385, 483-484.- 0 filozofie - vezi Filozofie si religie.- persana, - 290.- radicinile de clasi ale religiei - 302, 351-352.- fadicinile gnoseologice ale religiei - 302, 308-309.
- posibilitatea idealismului (= a religiei) a lost data chiar inprima abstractie, elementarli - 309.
- si social-democratia - 348-352, 355-356, 366.- si superstitie - 48-49, 53, 249-250, 351-352.- §i §tiintä - vezi tiint'a' §i religie.
Vezi fi Dumnezeu, Teologie.Reprezentare - 50, 66, 141, 459.- si adev5x - 238, 243-244.- si bun-simt - 190.- si contradictie - 117-121.- §i gindire - 77, 120-121, 190-191, 193-194, 245-246.
- §i concept - 150, 162, 174-175, 238.- §i senzatie - 117-121.
Revolufie 341, 350, 668, 576-577.- din 1848 0 Feuerbach - 39.- francezi de la sfirsitul secolului al XVIII-Iea - 16-17, 22-23,
24-25, 148, 266, 267, 269.- tafaneasea - 567-568, 582-583.
Ridicare- de la abstract la concret - 54-85, 150 151, 164-165, 196-
197, 202-203, 234, 249-251, 278-281.- de la concret la abstract - 105, 142-143, 173-174, 199-200,
278-281.- ridicindu-se de la concret la abstract, gindirea nu se indeprateaa.
de adevar, ci se apropie de el - 143.Vezi i Abstract (abstractie).
-
-
INDICE DE MATERII 723
Salt 432, 536-637, 538.de la generalul din natura la suflet; de la obiect la subiect; de lamaterialism la idealism 223.intreruperea gradualititii (a procesului de dezvoltare treptata)
105-106, 237, 297.Vezi ci Trecere.
Scepticism 111-112, 211, 437.antic 100, 227, 253-257.si dialectic& 190, 192.
deosebirea dintre subiectivism (scepticism si sofistica) si dialec-tic& 297.dialectica scepticismului este ceva intimplator" 253.
in filozofia epocii noastre 27, 214, 215, 232, 253-254, 330-331.si Hegel 274.al lui Hume vezi Humeism.si idealism 442.nu este indoial& 254.i kantianism vezi Kant si kantianism.i metafizica secolului al XVII-lea 27.
si pragmatism 478-479, 485.rolul scepticismului in istoria filozofiei 100.tropii scepticismului 254-257.
Schimbare vezi Miscare, Dezvoltare.Scolastia 306.Scop 12, 122, 139, 163, 181-185, 201, 224, 475.
activitatea omului indreptata spre un scop anuinit vezi Om.i cauza, lege, legatura, ratiune 239.
al cunoasterii este la inceput subiectiv 175.in istorie 159-160, 233, 264, 267, 270.i mijloc 160, 172, 184, 239.
Vezi i Teleologie.
Senzalie 223, 243-246, 373, 458, 466-168, 480, 522.i calitate 66-67, 281.
caracterul nemijlocit al senzatiei 235.la cirenaici 233.si concept 216, 235, 238-239, 245-246, 305-306.i gindire 69, 216, 240-243, 417-418, 514.
Hegel inlocuieste idealismul senzatiei cn idealismul gindirii241.
trecerea de la senzatie la gindire este dialectic& 237.i miterie 515.
ca principiu al teoriei cunoasterii i ca principiu etic 233.i reprezentare 243-246.
Senzorialitate, sensibilitate, senzorial, sensibil 15, 28, 40, 42, 44, 50, 66,144, 258, 522.certitudine senzoriali 190, 213, 220, 232.senzorial si rational 281.
48*
724 INDICE DE MATER!!
Senzualism - 28.Simbol - 464.- gi concept - 102.
Simfuri - 66, 229.- i gindire (cunoagtere, ratiune) 42, 46, 54, 66, 68, 12(1-121,
239, 305, 378, 389.- gi limb& - 68-69.
Vezi i Intuiie, Perceptie, Reprezentare, Senzatie.Singular, particular p: general (universal) - 84, 105, 124, 148-151,
168-169, 192-193, 196, 201, 249-250, 289, 294, 306-307,- particular gi general - 54, 63-64, 66-67, 152, 173-174,
223-225, 228-229, 231-232.- ca contrarii - 298-301.- interconexiunea lor - 298.- fn economia politica - 8-10.- in filozofia lui Aristotel - 171, 298, 305-311.- In istorie - 263-264, 266-267.
- universalul i necesitatea - 66, 220.
Sinteth - vezi Analiza, gi sinteza.Socialism - 11-12, 18, 668-669.
mic-burghez - 9-10, 13-15, 21, 31, 34-35, 50, 554-655.- aocialismul» lui Feuerbach - 51-52.- gtiintific - 8, 10-13, 14-15, 21, 26, 28, 34, 345, 555, 557-658.- utopia - 16-18, 28-29, 34, 512-513, 625-526, 651, 553, 657.
Socielate - 119, 297.- antic& - 23-25.- burgheza - 10-13, 15-16, 22-25, 30-31, 281, 349-350, 552-
553.- anarhia ei - 24.- contradictiile ei - 150-151, 298.
- civil& - 22-23, 24-25, 103.- comunista - 351.
influenta mediului geografic asupra dezvoltrtrii societatii -265-266, 432-433.
Sociologie - 484.Socratici - 231-233.Sofisticd -123, 226, 243, 293, 297, 490-491.
dialectic& - vezi Dialectica i sofistica.- i eclectism - 93.- a pragmatismului - 454.
Sofisti -217, 225, 226-229, 483.Spaliu - 63, 182-183, 209.- i punct - 257.- c timp - 44-45, 64, 190, 193-194, 214-216, 361-362.
- migcarea este esenta timpului gi a spatiului - 214.Speculafie - vezi Idealism.- gindire speculativ& - vezi Gindire.
Spinozism - 29, 61, 140, 403-404, 441.
-
- i
-
-
INDICE DE MATERIT 725
Slat - 23-25, 265, 269, 676.- republica lui Platon - 233, 236.
Stoicism - 244, 295.Subiect i obiect 79, 81-82, 97, 126, 140-141, 155, 167-168, 171,
176, 179-183, 194-195, 281, 294, 359, 396, 401-402, 428.- mkcarea cunoacterii spre obiect nu poate fi efectuatä decit dialectic
- 234.Subject i predicat - vezi Logic& formald.Subtectiv (subiectivitate) - vezi Obiectiv c subiectiv.Subjectivism - 81, 126-127, 140-141, 175-176.- deosebirea dintre subiectivism (scepticism 0 sofisticto 0 dialectic&
- 297.- impotriva subiectivismului 0 a unilateralitatii - 178.- este lipsa de obiectivism - 226.- subiectivismul j scepticismul lui Kant -vezi Kant 0 kantianism.Substantd - 29, 61-62, 65, 130, 132, 134, 136, 153, 159, 174.- c atribut - 140, 404, 410-411.- o treaptli important& in procesul de dezvoltare al cnnoalterii
naturii j materiei de citre om - 134.Suflet (spirit) - 66, 74, 83, 111-112, 156, 157.- ci corp - 47, 50-51, 68, 167-168, 169-170, 359.
in filozofia lui Aristotel - 242-243.- in filozof ia lui Heraclit - 293.
- in filozofia lui Epicur - 247-248, 250.c materie vezi Materie 0 spirit.
Superstifie - vezi Religie ci superstitie.
6tiinfd - 177-178, 198, 310, 372-373, 451, 456-457, 476, 479, 490-491.
- c1 credint& - 85, 316, 348, 358-359, 376-378; vezi i tiinä ireligie.
- cuprinde in mod relativ, aproximativ legitatea universal& a naturiiin veenica miccare - 154.
- examinarea ctiinific cere sä se indice deosebirea, legatura, tre-cerea - 193.
- c1 experient& - 370-371, 466-467.- i fantezie - 209.
- este absurd 0, negi rolul fanteziei chiar 0 in cea mai riguroas&ctiint& - 310.
- istoria §tiintei 124, 208-209, 247-248, 278, 294, 296-297,351.
- obiectul oricarei ctiinte este infinit - 419.- prin practica sa omul dovedecte justetea obiectivä a ctiintei sale
- 161.- i proletariat - 18.
i
i
-- -
726 INDICE DE MATERII
- reflect& esenta, substanta naturii - 159.- i religie - 209, 248, 356-358, 359-360, 452-453, 460 -461,
463; vezi i tiinä i credintä.- social& 296.- §tiintele concrete §i logica - vezi Logica.
Vez i tiinele naturii.6tiinfele naturii - 30, 333-336, 338, 339, 346-347.- agnosticismul naturali§tilor - 394-396, 420-421, 453-454.- i atomistica - vezi Atomistica.- §.1 dialectica - 219-220, 278, 297, 298-301.- i filozofia - 26, 27-28, 46-47, 73, 81-82, 121-123, 333-334,
335-336, 385-386, 411-412, 417-418, 419-420, 516, 545.- istoria §tiintelor naturii - 134, 247 -260.- §i §tiintele sociale 296, 341, 345.
Vezi
Eautologie-- 107, 114, 123, 178.Tihnica - 159, 234, 336-337.- istoria tehnicii - 124, 134.- i practica ca criterii ale adevirului - 170.
Teleologie - 45-46, 122, 167, 160-161, 239-240, 352-354, 481;Vezi i Scop.
Teologie - 8, 29-30, 46, 321.- Leibniz s-a apropiat prin teologie de principiul legaturii indisolu-
bile dintre materie §i mi§care - 61.Teoria eunogterii - 109, 291, 356-357, 358, 376, 397, 416-416, 428,
430.- a lui Aristotel 306-307, 310.
a cirenaicilor - 233.- domeniile cunoa§terii din care trebuie sii se constituie teoria cunoa§-
terii §i dialectica - 294.- a lui Epicur - 244-247, 249-250.
- Hegel a ocolit teoria cunoa§terii a lui Epicur - 247.- Hegel 11 combate pe Kant tocmai pe plan gnoseologic - 142.- a lui Heraclit - 293-294.- §i istoria cunoa§terii - vezi Logic §i istoric.- §i logica - 86, 150, 153, 188-189, 281, 516.
- conditiile coincidentei intre logic& ci teoria cunoacterii 147;vezi i Dialectica ca logics& §i teorie a cunoacterii.
- logica §.1 teoria cunoacterii trebuie deduse din dezvoltareaintregii vieti a naturii §i a spiritului" - 74.
- a lui A. Rey = materialism timid - 487.senzatia ca principiu al teoriei cunoacterii ci ca principiu etic - 233.
- unitatea dintre cunoactere ci practici in teoria cunoa§terii 186.Vezi i Cunoactere, Logi&
Teoria eleetronied - 470, 504.Teoria reflectdrii - vezi Reflectare.
i Stiintä.-
-
-
-
INDICE DE MATERII 727
Terminologie 348-349, 365.Timp 44, 45, 216, 218, 290.
este o forma de existent& a realitatii objective 193-194.notiunea de timp este dedusi din mi§care 45.§i spatiu 45, 64, 190, 193-194, 214-215, 361.
mi§carea este esenta timpnlui §i a spatiului 214.Tineri hegelieni vezi Marx K. §i Engels F. Critica tinerilor hegelieni.Transcendent 162-163.Transcendental 102, 157, 173.
unitatea transcendentala a aperceptiei 141.Trecere, transformare 91, 97, 99, 166, 223-224, 235, 301.
a calitatii in cantitate, §i invers 97, 99, 101, 104-107, 188, 231.a categoriilor din una in alta 177.conceptele prin natura lor = trecere 191; vezi ''i, Concept.a contrariilor (opu§ilor) 168.de la deosebire la contradictii 120-121.0 devenire 89, 191, 194.dialectic& §i nedialectica. 237.a fenomenului §i esentei 210 211.a fiintarii in esenta (in Stiinta logicii") 108.a ideii logice in natur& (in Stiinta logicii") 198.0 legatur& 152.de la materie la con§tiinta, de la senzatie la gindire este dialectic&
237.a primei negatii in a doua 192.totul e legat prin treceri 86, 152, 298.Vezi f i Salt.
U
Urnanism 26, 29.Unealtd 160, 267.Unitate
0 conexiunea, interdependenta §i integralitatea procesului universal127.
0 diversitate 177-178, 192-193, 396.ci lupta contrariilor vezi Opozitie.principml universal al unitatii lumii, naturii, miccarii materiei
213.Univers 64, 208, 293-294.Universal vezi Singular, particular §i general.
V
Valoare vezi Economie politica.Viald 91, 112-113, 170-172, 187-188, 309-310, 334.
§i automi§care 194.0 concept (in logica lid Hegel) 142.
728 INDICE DE MATERII
i contradictie 117-118, 120-121, 194-195.§i creier 170.
§i dialectici 169.§i ideea micärii universale 119-120.§i identitate abstract5, 119.
i 1ogic i teoria cunonterii 74, 170-171, 264.ideea de a include viata in logicl este explicabili
171.ca treapta a dezvoltarii adevilrului 170.
Vitalism 321, 338, 474-475.Voinfti 177, 183-184.Voluntarism 321.Vorbire vezi
§i genial&
729
CUPRINS
Prefata VII
I
CONSPECTE $1 FRAGMENTE
1895
*CONSPECTUL CARTH «SFINTA FAMILIE s DE MARX
$1 ENGELS 3-36
1909
CONSPECTUL CARTII LUI FEUERBACH «PRELE-GERI DESPRE ESENTA RELIGIEI), 37-67
1914-1915
*CONSPECTUL CARTII LUI L. FEUERBACH sEXPU-NEREA, ANALIZA $1 CRITICA FILOZOFIEI LUILEIBNIZ ), 59-69
*CONSPECTUL GARTH LUI HEGEL s$TIINTA LO-GICII* 71-202
Prefafa la prima editie 73
Prefata la editia a doua 76
Introducere: Conceptul general de logici 81
Cu asterise etnt notate titlurile date de Inetitutul de marxiem-leniniem de pelingi C.C. al P.C.U.S.
730 CUPRINS
Teoria fiintAriiCu ce trebuie inceputä stiinta?Sectiunea intii: Determinarea (calitatea)Sectiunea a doua: Waimea (cantitatea)Sectiunea a treia: Mi -aura
Teoria esenteiSectiunea intii: Esenta ca reflexie in ea insäsiSectiunea a doua: FenomenulSectiunea a treia: Realitatea
Logica subiectivä sau teoriaceptuluiDespre concept in generalSectiunea intii: SubiectivitateaSectiunea a doua: ObiectivitateaSectiunea a treia: Ideea
*CONSPECTUL GARTH LUI HEGEL rPRELEGERIDE ISTORIE A FILOZOFIEI.
Introducere in istoria filozofiei
Vol. XIII. Primul volum din istoriafilozofieiFilozofia ionienilorPitagora si pitagoricieniiScoala eleatiFilozofia lui HeraclitLeucipDemocritFilozofia lui Anaxagora
c o n-
Vol. XIV. Al doile a volum din istoriafilozofieiFilozofia sofi§tilorFilozofia lui SocrateSocraticiiFilozofia lui PlatonFilozofia lui AristotelFilozofia stoicilorFilozofia lui EpicurFilozofia scepticilor
Vol. XV. Al treilea volum din istoriafilozofieiNeoplatonicieniiHegel despre dialogurile lui Platon
86-108
8688
100103
109-139
109125132
140-202
140148156162
203-259
205-206
207-225
207207209217220222223
226-257
226229231233236244244253
258-259
258259
.
CUPRINS 731
*CONSPECTUL CARTII LUI HEGEL «PRELEGERIDE FILOZOFIE A ISTORIEI. 261-270
Hegel despre istoria universal& 270
*CONSPECTUL CARTII LUI NOEL «LOGICA LUIHEGEL* 271-276
PLANUL DIALECTICII (LOGICII) LUI HEGEL (Tab lade materii a Logicii mici (a Enciclopedieti)) 277-282
*CONSPECTUL CARTII LUI LASSALLE «FILOZOFIALUI FIERACLIT OBSCURUL DIN EFES*. 283-296
IN JURUL PROBLEMEI DIALECTICII 296-802
*bONSPECTUL CARTII LUI ARISTOTEL «META-
FIZICA 303-311
II
INSEMNARI PE MAR GINEA UNORCARTI, ARTICOLE I RECENZII
1903
F. UEBERWEG. aSCHITA DE ISTORIE A FILOZOFIEI. 315
F. PAULSEN. (INTRODUCERE /N FILOZOF IE. 315-318
1904
*INSEIdNA.RI PE MARGINEA UNEI RECENZII ACARTILOR LUI E. HAECKEL «MINUNILESI «ENIGMELE UNIVERSULUI.
1909
319
NOTA DE CARTILE DE 8TIINTE ALE NATURIIDE FILOZOFIE AFLATE IN BIBLIOTECA DE LASORBONA 320-322
1913
*DIN CAIETUL *STATISTICA AG1?1COLA. AUS-T1?lACA ETC.* 323-326
VIETH,
SI
732 CUPRINS
F. RAAB. «FILOZOFIA LUI R. AVENARIUS*.
PERRIN. aATOMII*
*IN LEGATURA CU 0 RECENZIE A CARTII LUIJ. PLENGE «MARX SI HEGEL*
*TN LEGATURA CU 0 RECENZIE A GARTH LUIR.B. PERRY. «TENDINTE FILOZOFICE CON-TEMPORANE*
*IN LEGATURA. CU 0 RECENZIE A CARTIILUI A. ALIOTTA aREACTIUNEA IDEALISTAIMPOTRIVA *TIINTEI*
1914-1915
323
323
323
324
*DIN tlCAIETE FILOZOFICE* 326-338
*NOTA DE DIVERSE VOLUME DIN OPERELELUI FEUERBACH SI ALE LUI HEGEL 326
CU PRIVIRE LA SCRIERILE MAI RECENTE DE-
SPRE HEGEL 327
*TN LEGATURA CU 0 RECENZIE A CARTII LUIJ. PERRIN. «TRATAT DE CHIMIE FIZICA. PRIN-CIPIILE* 330
P. GHENOV. «TEORIA CUNOASTERII SI META-FIZICA LUI FEUERBACH. 331
PAUL VOLKMANN. aBAZELE TEORETICE ALECUNOASTERII IN STIINTELE NATURII* 333
MAX VERWORN. IPOTEZA'BIOGENA* 333
FR. DANNEMANN. «CUM S-A FORMAT IMAGINEANOASTRA DESPRE LUME* 335
LUDWIG DARMSTAEDTER. «CALAUZA PENTRUISTORIA STIINTELOR NATURII SI A TEHNICII. 336
NAPOLEON. oCUGETARI» 337
ARTHUR ERICH HAAS. eSPIRITUL ELENISMULUIIN FIZICA CONTEMPORANA* 337
THEODOR LIPPS. qTIINTELE NATURII SI CON-CEPTIA DESPRE LUME* 338
CUPRINS 733
1915-1916
*DIN aCAIETE DESPRE IMPERIALISM* 339-342
DIN CARTILE DE FILOZOFIE DE LA BIBLIOTECACANTONALA DIN ZURICH 339
Dr. JOHANN PLENGE. «MARX SI HEGEL» 340
OBSERVATII SI NSEMN ARTPE MARGINEA IINOR CARTI
1908 --1911
J. DIETZ GEN. MICI SCRIERI FILOZOFICE)
G. V. PLEHANOV. «PROBLEMELE FUNDAMENTALEALE MARXISMULUI)
V. SULEATIKOV. «INCERCARI DE JUSTIFICAREA CAPITALISMULUI IN FILOZOFIA VEST-EURO-
345-430
431-434
PEANA. DE LA DESCARTES PINA LA E. MACH* 435-450
A. REY. «FILOZOFIA MODERNA» 451-497
A. DEBORIN. «MATERIALISMUL DIALECTIC» 498-505
G. V. PLEHANOV. R N. G. CERNISEVSKI» 506-541
I. M. STEKLOV. sN. G. CERNISEVSKI, VIATA SI ACTI-VITATEA LUI (1828-1889) D 542-587
Adnotari 689-634
Indice'de lueritri j izvoare eitate sau mentionate de V.I. Lenin 635-666
Indice de nume 667-690
Indiee de materii 691-728
III
734 CUPRINS
ILUSTRATII
Primacartii
pagina a«Sfinta
manuscrisului lui V. I. Lenin: Conspectul1895familie» de Marx §i Engels. 6
Pagina din manuscrisul lid V. I. Lenin Conspectul cärii luiFeuerbach ePrelegeri despre esenta religiei». 1909 65
Coperta primului caiet cu Conspectul caqii lui Hegel «tiintalogicii». Septembrie-decembrie 1914 78-79
O pagina din manuscrisul lui V.I. Lenin Conspectul car-tii lui Hegel qtiinta logicii». Septembrie-decembrie1914 95
O pagina din manuscrisul lui V. I. Lenin Conspectul car-tii lui Hegel qtiinta logicii». Septembrie-decembrie1914 150-151
O parina din manuscrisul lui V.I. Lenin Conspectulcaqii iii Hegel qtiii4a logicii». Septembrie-decem-brie 1914 190-191
O pagina din manuscrisul lui V.I. Lenin Conspectul car-tii lui Hegel «Prelegeri de istorie a filozofiei». 1916 238-239
Pagina din manuscrisul lui V. I. Lenin Conspectul cärii luiHegel «Prelegeri de istorie a filozofiei». 1915 251
Pagina din manuscrisul lui V.I. Lenin < Planul dialecticii(logicii) lui Hegel». 1915 279
O pagina din manuscrisul lui V. I. Lenin «In jurul pro-blemei dialecticii». 1916 299
Sala de lectura a Bibliotecii din Berna 308-309
O pagina din cartea lui J. Dietzgen «Mici scrieri filozofice»cu insemnarile lui V. I. Lenin 381
0 pagina din cartea lui G. V. Plehanov N. G. Cerni§evski»cu insemnarile lui V. L Lenin 633
O pagina din cartea lui I. M. Steklov N.G. Cerni§evski,viata i activitatea hui, cu insemnarile lui V. I. Lenin 563
Dat la miles 213.07.1965. Bun de tipar 13.10.1965.Apárut 1966. Hirtie tipar inalt tip A rnata de63 glm, 540X840116. Coll editoriale 46,46. Co li detipar 47,50. 2 planse tipo + 3 plaw offset. A.
9378/1965. C.Z. pentru biblioteci 3C23 = R
Tiparul execulat sub comanda nr. 50611 5858 laCombinatul Poligrafic Casa Scinteii", Piata Scinteiior, 1, Bucurc§ti Republica Socialistä Rominia
.
A. 7
