caiet sarcini drumuri

7/30/2019 caiet sarcini drumuri

1/42

3

Denumirea proiectului : PROIECT INTEGRAT IN COMUNA LUNCOIU DE JOS: CONSTRUIRE CENTRU LOCAL DE INFORMARE I PROMOVARE

TURISTIC DEZVOLTAREA I MARKETINGULSERVICIILOR TURISTICE LEGATE

DE TURISMUL RURAL

proiectant S.C. DREAM DEVELOPMENT DevaBeneficiar : COMUNA LUNCOIU DE JOS

CAIETE DE SARCINISISTEMATIZRAE VERTICALA, ALEI,

PLATFORME

CUPRINSCAIET DE SARCINI NR.1......................................................................................................4

LUCRARI DE TRASARE, LUCRARI PREGATITOARE SI LUCRARI DE

TERASAMENTE ....................................................................................................................4

CAIET DE SARCINI NR.2......................................................................................................8FUNDATIE DE BALAST ......................................................................................................8

CAIET DE SARCINI NR. 3...................................................................................................17

LUCRARI DE IMBRACAMINTE CU M IXTURI ASFALTICE ........................................17

CAIET DE SARCINI NR. 4...................................................................................................22LUCRARI DE INCADRARE CU BORDURI DE BETON .................................................22

CAIET DE SARCINI NR.5...................................................................................................26

LUCRARI DE BETONARE .................................................................................................26

CAIET DE SARCINI NR.6....................................................................................................35MASURI DE PROTECTIA MUNCII......................................................................................35


2/42

4

CAIET DE SARCINI NR.1

LUCRARI DE TRASARE, LUCRARI PREGATITOARE SI LUCRARI DE

TERASAMENTE

DATE GENERALE

Toate conditiile cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt obligatorii, dar nuexclud respectarea de ctre constructor a standardelor, normativelor republicane idepartamentale, privitoare la lucrri de terasamente, aflate in vigoare la data executiei.

Terminologie, conform STAS 4032/1-90.

LUCRARI DE TRASARE, LUCRARI PREGATITOARE

1. MATERIALIZAREA REPERELOR SI LUCRARILE PREGATITOARE:

Materializarea pe teren a lucrrilor se face prin ablonare.Pichetii i abloanele trebuie s materializeze: axa circulatiilor carosabile i

inltimea umpluturii sau adncimea spturii;

2. LUCRARI PREGATITOARE :

naintea inceperii lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrripregtitoare:

-defrisari, daca e cazul-curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni-decaparea si depozitarea pamantului vegetal

-asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata sausubterane


3/42

5

LUCRARI DE TERASAMENTE

1.LUCRARI DE INFRASTRUCTURA:

Aceste lucrri vor cuprinde urmtoarele operatii:

n functie de reperii, truii amplasati, se decapeaz terenul, se adun grmeziregulate, se incarc in auto i se transp ort in depozitul nominalizat de beneficiar.

Dup decaparea i degajarea platformei, ltimea platformelor precum i celelaltedimensiuni se stabilesc conform STAS 10144/3-91 potrivit datelor prevzute in proiectulde executie.

2.CERCETAREA TERENULUI DE FUNDATIE:

Terenul de fundatie i materialele componente se studiaz i se cerceteaz dinpunct de vedere geologic, geotehnic in conformitate cu prescriptiile cuprinse in STAS1242/1-89; STAS 1242/2-83; STAS 1242/3-87; STAS 1242/4-85; STAS 1242/5-88;

STAS 1242/6,9-76; STAS 1242/7-84;STAS 1242/8-75 i STAS 1709/1,2,3-90.

3.STUDII DE LABORATOR:

Pentru stabilirea propriettilor fizico-mecanice ale pmnturilor se determin:-compozitia granulometric conform STAS 1913/5-85;-coeficientul de neuniformitate conform STAS 1243-88;-limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-86;-sensibilitatea la inghet-dezghet conform STAS 1709/3-90;-unghiul taluzului natural al materialului in stare uscat i la umiditate in stare

natural;

-coeficientul de umflare liber conform STAS 1913/12-88;-volumul initial al p robei la umiditatea de saturatie de la inceputul incercrii;-volumul final al probei la limita de contractie.

Stabilirea caracteristicilor de compactare se determin prin metoda Proctornormal STAS 1913/13-83

-densitatea aparent maxim in stare uscat in (g/cm3);-umiditatea optim de compactare in (%).

Stabilirea caracteristicilor de compactare prin metode radiometrice conformSTAS 1242/9-76 este recomandat doar in situatii in care laboratorul este dotat

corespunztor cu aparatur performant.4.MATERIALE PENTRU TERASAMENTE:

Materialele folosite la executarea terasamentelor sunt indicate conform clasificriiSTAS 1243-88.

-pmnturi pietroase (fractiune mai mare de 2 mm reprezentnd mai mult de 50%);blocuri, grohoti, pietri, prundi.


4/42

6

-pmnturi nisipoase (fractiune mai mic de 2 mm reprezentnd mai mult de 50%);nisip cu pietri, nisip mare, mijlociu sau fin.

5.STABILITATEA TERASAMENTELOR:

Stabilitatea terasamentelor se asigur prin gradul de compactare i decaracteristicile fizico-mecanice ale materialelor componente obtinute in laborator prinmetoda Proctor normal conform STAS 1913/13-83.

Pentru atingerea gradului de compactare de 97 % se stabilesc la executie infunctie de natura materialului din terasamente pe baz de incercri, tinnd cont deprevederile STAS 7582-91 in functie de mijloacele de compactare avute in dotare.

6.PRESCRIPTII DE EXECUTIE:

Dup decaparea i degajarea suprafetei se va curta complect frontul de lucru.

Lucrrile de terasamente se vor ataca astfel inct fazele procesului tehnologic sse succead ct mai repede fr decalaje intre diferitele faze de lucru, care ar putea ducela inmuierea pmntului din sapatura de ctre apele meteorice.

Straturile de pmnt coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul executiei nu sevor acoperi cu un alt strat, fr luarea unor msuri pentru reducerea umidittii iasigurarea posibilitatilor de compactare corespunztoare.

Pmnturile se vor pune in oper pe ct posibil la umiditatea optim decompactare corespunztoare domeniului umed al curbei lui Proctor. n cazul cndumiditatea pmntului pus in oper difer de cea optim, se vor lua msuricorespunztoare pentru asigurarea gradului de compactare prescris

Panta transversala a drumului, a sistemului rutier proiectat, se va da din patul

drumului.

Reguli pentru verificarea calittii terasamentelor

Pe timpul executiei lucrrilor de terasamente se verific:-trasarea amprizei, in conformitate cu documentatia de executie;-calitatea pmntului folosit fat de cele date in documentatie, verificarea

fcndu-se pe baz de probe -de laborator;-grosimile straturilor aternute in functie de tipul utilajului folosit la

compactare.

Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe dinstratul compactat, se compar densitatea in stare uscat a acestor probe cu densitatea instare uscat maxim stabilit p rin incercarea Proctor normal, STAS 1913/13-83,

Verificarea compactrii patului se face prin recoltarea de probe dintr-un sondaj cuadncimea de 30 cm. Distanta dintre sondaje nu va depi 250 m.

Verificrile privind gradul de compactare realizat se fac in minimum trei puncterepartizate stnga-dreapta fat de ax, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m delungime de strat.


5/42

7

7.RECEPTIA LUCRARILOR:

Lucrrile de terasamente vor fi supuse receptiei la terminarea lucrarilor de terasamente.

La atingerea stadiului fizic se verifica:-concordanta lucrrilor cu prevederile standardului i a proiectului de executie;-natura pmnturilor din corpul lucrarilor;-concordanta gradului de compactare realizat, cu prevederile enumerat la

verificarea calittii terasamentelor;-executarea sistemului de scurgere a apelor i functionalitatea acestuia;-verificarea se face pe baza actelor constatatoare la receptia pe faze i a probelor

luate la receptia partial pentru lucrrile care pe timpul executiei devin ascunse;-se vor executa masuratori deflexometrice la terminarea patului;-la receptia definitiv se va chema proiectantul pentru a examina comportarea

lucrrilor in cursul termenului de garantie dac au fost intretinute corespunztor, ocazie

cu care se intocmete proces verbal de constatareDefectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

Pentru atingerea gradului de compactare de 97 % se stabilesc la execuie nfuncie de natura materialului din terasamente pe baz de ncercri, innd cont deprevederile STAS 7582-91 n funcie de mijloacele de compactare avute n dotare.

Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 4% si se accepta in maxim 10%din numarul punctelor de verificat.

Controlul calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor STAS 6400-89.Verificarea compactarii terasamentelor se face conform STAS 9850-89, STAS

2914-89.

8.RECEPTIA FINALA:

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportatterasamentele in perioada de garantie si daca acestea au fost intretinute corespunzator.NOT IMPORTANT

Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stas-uri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.

Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate ncadrul caietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborriiproiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu prevederile din cadrul

prezentului caiet de sarcini.


6/42

8


FUNDATIE DE BALAST

GENERALITATI

1. OBIECT S I DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor defundatie din balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.

El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit sistratul de fundatie realizat.

1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurileindustriale si forest iere cu acordul patronului acestor drumuri.

Terminologie, conform STAS 4032/1-90.

2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosimeeste stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30cm.

2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologicecorespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu unlaborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea

prezentului caiet de sarcini.2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari

suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,

"Inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE

3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granula maxima de63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sauinghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn,resturi vegetale) sau elemente alterate (SR 662-2002).

3.3. Balastul utilizat p entru straturi anticapilare trebuie sa fie conform tabelului 1:Tabel 1.Caracteristica Conditii de admisibilitateSort 0-63


7/42

9

Continut de fractiuni :-sub 0.02 mm-08 mm

Max. 34080

Granulozitate ContinuaCoeficient de neuniformitate (Un), min 15Coeficient de permeabilitate (k),cm/s, min 3.5 x 10-3Inaltimea capilara maxima (H)cm, max Grosimea stratului

3.4. Balastul pentru a fi folosit in stratul de fundatie trebuie sa indeplineascacaracteristicile calitative aratate in tabelul 2:Tabel 2.

CARACTERISTICICONDITII DE ADMISIBILITATEFUNDATIRUTIERE

Sort 0-63

Continut de fractiuni %maxim: sub 0,02 mmsub 0,2 mm

0-1 mm0-4 mm0-8 mm0-16 mm0-25 mm0-50 mm0-63 mm

33-184-3816-5725-7037-8250-9080-98100

Granulozitate Continua

Coeficient de neuniformitate(Un), min 15Echivalent de nisip

(EN) min 30Uzura cu masina tip Los Angeles

(LA) % max. 30

3.5. Agregatul se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asiguraomogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera seva face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.

3.6. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilorefectuate de laborator.

3.7. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate infunctie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.

3.8. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea sidepozitarea acestora se va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor. Seinterzice amestecarea sorturilor de balast in santier sau la locul de punere in opera.


8/42

10

3.9. In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat, granulozitateaacestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 , aceasta se corecteaza cu sorturilegranulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

4. APA

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publicasau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particulein suspensie.

5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI INAINTE DE REALIZAREASTRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, inconformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3:

Tabel 3.Actiunea,procedeulde verificare saucaracteristici ce severifica

Frecventa minima Metoda dedeterminareconformSTAS

Laaprovizionare

La locul depunere in opera

0 1 2 3 41 Examinarea datelor

inscrise incertificatul de

calitate saucertificatul degarantie

La fiecare lotaprovizionat - SR 662-2002

2 Determinareagranulometrica

Minim o probala cel putin 400to pentrufiecare sursa(daca este cazulpentru fiecaresort)

- 4606-80

3 Umiditate -

O proba pe

schimb (si sort)si ori de cte orise observa oschimbarecauzata deconditiimeteorologice

4606-80


9/42

11

4

Rezistente la uzuracu masina tip LosAngeles (LA)

O proba lafiecare lotaprovizionatpentru fiecaresursa (sort)

- 730-89

STABILIREA CARACTERISTICILOR D E COMPACTARE

6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre unlaborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:du max.P.M .= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmcWopt P.M. =umiditate optima de compactare, exprimata in %.

7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santieruluipe probe prelevate din lucrare si anume:

du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmcW ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %

in vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u.ef.

gc. = ---------------- x 100 du max.pM

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului decompactare aratat la art.13.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

8. MASURI PRELIMINARE

8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupareceptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcinipentru realizarea acestor lucrari.

8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivelenecesare punerii in opera a balastului .

8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelordin fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament


10/42

12

sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrariprevazute in acest scop in proiect.

8.4. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor luamasuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie desursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceastaexperimentare.

Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 msi o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente,componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizareagradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor deraspndire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.

9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta"Inginerului", efectund controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite decomun acord si efectuate de un laborator de sp ecialitate.

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorulva trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajuluide compactare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:- grosimea optima a stratului de balast pus in opera;- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si

intensitatea de compactare a utilajului).Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mcS = sup rafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.

In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate defiecare utilaj se cumuleaza.

9.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector dereferinta pentru restul lucrarii.

Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi laurmarirea calitatii lucrarilor.

10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul saumai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima decompactare stabilita pe tronsonul experimental.Antreprenorul va materializa prin tarusi sisabloane cota stratului rutier din proiect in axul drumului.

Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazutein proiect.


11/42

13

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime decompactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatuluisi se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.10.3. Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare

stabilit pe tronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelorde compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime aplatformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile defundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamenteasigurndu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3.

10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sauramn dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza.Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoicompacteaza din nou.

10.6. Este interzisa executia din balast inghetat.

10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapadasau cu pojghita de gheata.

11.CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face pentruverificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventamentionata in acelasi tabel.

Tabel4

Determinarea, procedeul de

verificare sau caracteristica carese verifica

Frecvente minime la

loculde punere in opera

Metode de

verificareconformSTAS

1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-832 Determinarea umiditatii de

compactareminim 3 probe la o suprafata de2.000 mp de strat 4606-80

3 Determinarea grosimii stratuluicompact

minim 3 probe la o suprafata de2.000 mp de strat -

4 Verificarea realizarii intensitatiide compactare Q/S zilnic -

5 Determinarea gradului decompactare prin determinareagreutatii volumice in stare uscata

minim 3 puncte pentru suprafete< 2.000 mp 1913/15-75

In ce p riveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceastase determina prin masuratori cu deflectometrul cu prghie conform "Instructiunilortehnice departamenteale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutoruldeflectometrelor cu prghie - indicativ CD 31-94.


12/42

14

In cazul benzilor de supralargire, cnd latimea acestora este mica si nu pot fiefectuate masuratori deflectometrice, se pot utiliza alte metode pentru determinareacapacitatii portante, cu aprobarea Inginerului. Daca se utilizeaza metoda determinariideformatiei relative sub placa (STAS 2914/4), frecventa incercarilor va fi min. 3determinari la 250 m de banda.

11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitateastratului executat:

- compozitia granulometrica a balastului utilizat;- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat

(umiditate optima, densitate maxima uscata)- caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate

portanta.CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 10 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se

strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat.Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector

de drum prezentat receptiei.12.2. Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect.Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale

proiectului.12.3. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta

in proiect.12.4. Declivitatile in p rofil longitudinal sunt conform proiectului.Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in

puncte izolate de +/- 10 mm.

13. CONDITII DE COMPACTAREStratul de fundatie din balast trebuie compactat pna la realizarea gradului de

compactare de 98% Proctor Modificat in cel putin 93% din punctele de masurare si de95% in toate punctele masurate pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si de 100%Proctor Modificat in cel putin 95% in punctele de masurare si 98% in toate punctele demasurare pentru drumurile din clasele tehnice I si III.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considerarealizata daca deformatiile elastice inregistrate (CD 31-94) sunt mai mici dect valoareaadmisibila care este conform Tabelului 5.

Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balastTabel 5.

Grosimea Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:


13/42

15

stratului defundatie dinbalasth.cm

Strat de formaconf.STAS 12253-84

Pamnturi de tipul conf. STAS 1243-88Nisip prafosNisip argilos

Praf nisiposPraf argilosPraf

ArgilaArgilanisipoasaArgilaprafoasa

152025

140130120

210180160

225195175

250210190

14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de3,00 m lungime astfel:

- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi decirculatie si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.

- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate inproiect si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in prezentul caiet desarcini se va face corectarea sup rafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR

15. RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute indocumentatie pentru stratul de fundatie din balast sunt complet terminate si toateverificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.

Comisia de receptie Antreprenor si Inginer, examineaza lucrarile si verificaindeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarciniprecum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie calitativa.

16. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia la terminarea lucrarilor pentru stratul de fundatie din balast seefectueaza o data cu receptia la terminarea integrala a lucrarilor unui sector de drum.

Comisia de receptie va examina lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor decalitate si modul de executie, care trebuie sa fie conform cu proiectul si caietul de sarcini,ca si cu inregistrarile de calitate din timpul executiei.

Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-seprocesul verbal de recept ie la terminarea lucrarilor.


14/42

16

17. RECEPTIA FINALAReceptia finala a st ratului de fundatie din balast va avea loc o data cu receptia

finala a unui sector, terminat integral dupa expirarea perioadei de garantie si se va face inconditiile prevederilor in vigoare si al prezentului caiet de sarcini.

NOT IMPORTANT

Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stas-uri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborriiproiectului.Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrulcaietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborriiproiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu prevederile din cadrulprezentului caiet de sarcini.


15/42

17


LUCRARI DE IMBRACAMINTE DIN MIXTURI ASFALTICE

CAP. 1 GENERALITI

Prezentul caiet de sarcini se refer la execuia i recepia straturilor de baz imbrcminilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparatecu agregate naturale i bitum neparafinos.

Caietul de sarcini se aplic la construcia i modernizarea drumurilor deexploatare.

Standarde de referin

SR 7970 - 01Straturi de baza executate la cald cu mixturi bituminoase.SR 174/1,2-09mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii generale de calitate.SR 662 - 2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier.SR 667 - 2001 Agregate naturale i piatr prelucrate pentru drumuri. Condiii tehnicegenerale de calitate.STAS 539-79 Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere.SR 754- 99 Bitum neparafinos pentru drumuri.

SR EN 1426-2007 Bitumuri. Determinarea penetraiei.SR EN 1427:2007 Bitum i liani bituminoi. Determinarea punctului de nmuiere.Metoda cu inel i bilSTAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali.Metode de ncercare.STAS 1338/1-84 Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoaseexecutate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor i confecionarea epruvetelor.SR EN 12697 Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoaseexecutate la cald. Metode de determinare i ncercare.STAS 1338/3-84 Lucrri de drumuri. M ixturi asfaltice i mbrcmini bituminoaseexecutate la cald. Tipare i accesorii metalice pentru confecionarea i decofrarea

epruvetelor.SR EN 13036-1:2002 Caracteristici ale suprafeelor drumurilor i pistelor aeroportuare.Metode de ncercare. Partea 1 : Msurarea adncimii macrotexturii suprafeeimbrcmintei prin tehnica volumetric a petei.SR EN 933 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

CAP. 2 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI


16/42

18

2.1. Straturile de baz se vor executa din mixturi bituminoase alctuite din agregatenaturale cu o anumit compoziie granulometric i bitum de drumuri ca liant, preparatela cald n centrale i puse n oper mecanizat.

2.2. mbrcminile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate la cald, fiind

alctuite, n general, din dou straturi: un strat de uzur i strat inferior de legtur.

CAP. 3 MATERIALE

3.1. Agregate

3.1.1. Agregate pentru straturi de baz:- piatr spart 3-8; 8-16 mm, conform SR 667 - 2001- piatr spart 16-25 mm, conform SR 667 - 2001- nisip de concasaj SR 667 - 2001- nisip SR 662 -2002

- filer de calcarSTAS 539-793.1.2. Agregate pentru mbrcmini bituminoase:

- nisip natural sort 0-3 sau 0-7 mm, conform SR 662 -2002- nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667 - 2001- criblura sorturi: 3-8; 8-16; 16-25 mm, conform SR 667 - 2001

3.2. Filer

- filer de calcar, conform STAS 539-79

3.3. Liani

- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 80/120, conform SR 754-99

3.4. Controlul calitii materialelor nainte de anrobare

Verificrile i determinrile se execut de laboratorul de antier i const nurmtoarele:

a. Bitum penetraia la 25 C SR EN 1426-2007 i punctul de nmuiere

prin metoda inel i bil SR EN 1427:2007

b. Criblura

- natura mineralogica (examinare vizuala)- granulozitate SR EN 933 - forma granulelorSR EN 933

c. Piatr spart

- natura mineralogic (examinare vizual)- granulozitate SR EN 933


17/42

19

- forma granulelorSR EN 933 d. Nisip

- natura mineralogic (examinare vizual)- granulozitatea STAS 4606-80

- parte levigabil STAS 4606-80- materii organice STAS 4606-80- echivalent de nisip SR 662-02- coeficient de activitate SR 667-00

e. Filer

- fineea STAS 539-79

CAP. 4 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

4.1. Compoziia mixturilor

Dozajele mixturilor bituminoase se stabilesc prin studii preliminare de laborator,conform STAS 1338/1-84, SR EN 12697, S TAS 1338/3-84.

Curba granulometrica a agregatelor, dozajul de liant al mixturilor pentru straturilede baza trebuie s corespund prevederilorSR 7970-01.

Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total i de bitum din masamixturilor pentru mbrcmintea bituminoas trebuie s corespund prevederilorSR 174-1/02 i SR 174-2/02.

4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

- conform SR 7970-01 pentru straturile de baz- conform SR 174-1/02; SR 174-2/02 pentru mbrcmintea bituminoas

Caracteristicile fizico-mecanice se determina prin cuburi din probe de mixturiconfecionate pentru stabilirea reelelor din probe recoltate de la malaxor sau de laaternerea pe parcursul execuiei, precum i din probe luate din mbrcmintea gataexecutat.

Determinarea i valorile limit ale rugozitii mbrcminilor bituminoase suntcele prevzute n SR EN 13036-1:2002.

4.3. Prepararea mixturilor

Prepararea mixturilor se va face n conformitate cu prevederile SR 174-1/02; SR174-2/02.

CAP. 5 MODUL DE PUNERE IN OPER

5.1. Transportul


18/42

20

Mixturile bituminoase cilindrate se transport n autocamioane basculante;

mixtura s soseasc la punctul de lucru curat i cu pierdere minim de temperatur. Ladistane de transport mai lungi i pe timp rece, trebuie luate msuri pentru protejareamixturilor mpotriva pierderilor de cldur (bine izolate sau acoperite).

5.2. Lucrri pregtitoare

5.2.1. Pregtirea stratului suportnainte de aternerea mixturii, stratul suport de fundaie trebuie bine curat.n cazurile n care straturile suport au un profil transversal necorespunztor sau

denivelri, se vor lua msuri de rectificare a acestora.Suprafaa stratului suport pe care se aterne stratul de baz trebuie s fie uscat.

5.2.2. Amorsarea

La executarea mbrcminilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru istratul suport cu bitum tiat, 0.67 kg/mp.

5.3. Punerea n opera a mixturilor i tratarea suprafeei mbrcminii

Punerea n oper a mixturilor i tratarea suprafeei mbrcminii se va face nconformitate cu prevederile SR 7970-01 pentru stratul de baz i cu prevederile SR 174-1/01 i SR 174-2/01 pentru mbrcamintea bituminoas.

CAP. 6 VERIFICAREA MIXTURILOR, A STRATURILOR DE BAZ I AMBRCMINII GATA EXECUTATE

Verificarea mixturilor, a stratului de baza i a mbrcminilor gata executate seva face n conformitate cu prevederile SR 7970-01 pentru stratul de baz i cu prevederileSR 174-1/02 i SR 174-2/02 pentru mbrcmintea bituminoas.

CAP. 7 ELEMENTE GEOMETRICE I ABATERI LIMIT

7.1. Grosimile straturilor vor fi cele prevzute n profilul transversal tip al proiectului.Abaterile limit locale de la grosimile prevzuten proiect, pentru fiecare strat n

parte este de -1%.Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de respingere.

7.2. Limea straturilor va fi cea prevzut n partea 1.Abaterea limit local admisa va f i:- pentru limea unei ci de rulare 5 cm- pentru limea unei benzi de staionare 2.5 cm

7.3. Pantele n profil transversal i declivitile n profil longitudinal sunt cele prevzuten proiect.


19/42

21

Abaterea limit admis pentru panta profilului transversal este de 0.5%.La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de:- 2.5 cm pentru stratul de baz i stratul suport- 1.5 cm pentru stratul de legtur i stratul de uzur.

7.4. Denivelrile admise n lungul benzii sub dreptarul de 3 m este de maxim 5 mm.

CAP. 8 RECEPIA LUCRRILOR

Recepia straturilor de baz din anrobate bituminoase i mbrcmini asfalticecilindrate se efectueaz n dou etape: preliminar i final.

8.1. Recepia preliminar

Recepia preliminar se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n

documentaii sunt terminate i toate verificrile sunt efectuate.Comisia de recepie examineaz lucrrile fa de prevederile proiectului privind

condiiile tehnice i de calitate ale execuiei, precum i constatrile consemnate n cursulexecuiei de ctre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

n urma acestei recepii se ncheie procesul-verbal de recepie preliminar.

8.2. Recepia final

Recepia final va avea loc dup expirarea perioadei de garanie i se va face ncondiiile respectrii prevederilor legale n vigoare, precum i prevederilor din prezentulcaiet de sarcini.

NOT IMPORTANT

Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stas-uri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborriiproiectului.Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrulcaietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborriiproiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu prevederile din cadrulprezentului caiet de sarcini.


20/42

22

CAIET DE SARCINI NR. 4

LUCRARI DE INCADRARE CU BORDURI DE BETON

Prezentul caiet de sarcini se refer la lucrri de incadrare cu bordur i din betonutilizate pentru trotuare, carosabil i suprafete verzi ale strzilor.

1. DATE GENERALE

Pentru protejarea suprastructurii prtii carosabile a strzii si delimitare s-auproiectat incadrri cu borduri de beton cu dimensiunea de 20x25 pe fundatie din betonsimplu de 22 cm grosime, iar pentru incadrarea sp atiilor verzi borduri de beton cudimensiuni de 10x15 cm pe fundatie din beton de 10 cm grosime.Bordurile prezentate in prezentul caiet de sarcini pot fi inlocuite cu borduri din betonvibropresat, acelasi ca si pentru pavaje, atunci se vor respecta conditiile impuse deproducator. Se folosesc numai produse agrementate la noi in tara.

2. CLASIFICARE

n functie de locul de utilizare se folosesc urmtoarele tipuri de borduri: - tip A cu dimensiuni 200x250 utilizate la incadrarea prtii carosabile;- tip B cu dimensiuni 100x150 utilizate la incadrarea spatiilor verzi sau din beton

vibropresat (cu respectarea indicatiilor date de producator)

3. CARACTERISTICI FIZICE

Rezistenta minim la incovoiere este in medie:- pentru tipul A 5,0 N/mm2- pentru tipul B - 4,0 N/mm2

5Clasa betonului (marca betonului) C20/25 (B250).Rezistenta la inghet-dezghet, dup incercare s nu apar fisuri sau t irbituri la nici obordur de prob.4. MATERIALE FOLOSITE

Cofraj conform STAS.Ciment Pa 35 SR 1500:1996.Agregate de balastier cu o granulatie de 031,5 mm i /sau agregate sfrmate

din roci dure, conform STAS 1667.Ap pentru preparare beton conform STAS 790-84.

5. MODUL DE ASIGURARE A NECESARULUI DE BORDURI


21/42

23

Att bordurile pentru carosabil, ct i celelalte tipuri utilizate se pot executa de

ctre antreprenor sau pot fi comandate la unitti specializate, cu respectarea conditiilortehnice prevzute in prezentul caiet de sarcini.

6. REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATII BORDURILOR

Verificarea calittii se face pe loturi de maxim 3000 borduri de aceleai dimensiuni iformat p rin:

- verificri de lot;- verificri periodice.

Verificrile de lot constau din:- verificarea formei i dimensiunilor;- verificarea aspectului.

Verificrile periodice se fac pe unul din loturi in perioada respectiv i constau din:- verificarea rezistentei la incovoiere, pe minim trei borduri;- verificarea clasei de beton (marca) se face pe minim trei epruvete la fiecare 50

m3 de beton de aceeai compozitie;- verificarea rezistentei la inghet-dezghet, pe minim 3 borduri;- verificarea uzurii pe minim 3 epruvete;- lotul respins poate fi prezentat la o nou verificare numai dup sortare bucat cu

bucat.n cazul in care se obtin rezultate necorespunztoare la verificarea clasei de beton

(marca) lotul se resp inge i se iau msuri pentru imbunttirea calittii.

7. METODE DE VERIFICARE

Verificarea formei i calittii bordurilor se face vizual i cu instrumente obinuitede msur.

Verificarea abaterii de la planeitate se face aeznd pe diagonale i pe laturilefetelor vzute o rigl metalic, dreapt i cutnd s se introduc intre rigl i bordur unspion cu grosimea mai mare cu 0,1 mm dect sp geata maxim admis de 3 mm/m.

Verificarea deformrilor pe fetele vzute se face vizual i cu instrumenteobinuite de msur i nu sunt admise mai mari de 2 mm.

Verificarea abaterii de la unghiul drept se face cu un raportor, in care caz abaterease citete direct in grade, maximum admisibil fiind 010.

La bordurile cu muchii rotunjite nu se admit tirbituri.Determinarea rezistentei la incovoiere.Bordurile din prob cu vrsta de 28 de zile de la confectionare, se tin inainte de

incercare, trei zile invelite in crpe ude sau introduse in nisip umed.Dup trecerea timpului de umezire, bordurile se aeaz cu fata h x l pe dou

reazeme metalice rotunjite cu baza de 10 mm i lungimea ct inltimea bordurii.- 800 mm pentru bordurile cu lungimea de 1000 mm;


22/42

24

- 700 mm pentru bordurile cu lungimea de 750 mm;

- 450 mm pentru bordurile cu lungimea de 500 mm.

Sub punctul de aplicare a fortei se aeaz o aib de otel de 50 mm diametru i 15mm grosime, iar sub aceaste se aeaz o rondel de carton cu diametrul de 50 mm.

Forta de incercare se mrete treptat cu o vitez de 300 N/s pn la rupereabordurii.

Verificarea clasei de beton ( mrcii betonului) conform STAS 1275-88.Determinarea rezistentei la inghet-detghet.Bordurile se tin intr-un bazin cu ap timp de 4 ore, se scot din ap i se terg, se

pun la inghet timp de 4 ore. Operatia de 4 ore inghet i 4 ore dezghet este considerat unciclu inghet-dezghet.

Bordurile se supun la 20 de cilcluri de inghet-dezghet, dup care se verific dacau aprut fisuri, tirbituri sau alte degradri.

Uzura se determin conform STAS 5501-81 cu nisip normal monogranular.

8. MARCAREA, D EPOZITAREA SI LIVRAREA BORDURILOR

Bordurile se marcheaz cel putin una la 50 de bucti pe o fat neaparent,conform STAS 1139-87.

Bordurile se depoziteaz in rnduri pe stive de maximum 1,5 m inltime. ntrernduri se recomand a se aeza ipci.

Bordurile se livreaz la vrsta de 28 de zile sau dac au atinas rezistentacorespunztoare la incovoiere.

Bordurile se transport cu orice mijloace de transport, aezarea in vehicul trebuie

s fie astfel fcut inct s asigure integritatea pe timpul transportului. Este interzisincrcarea sau descrcarea bordurilor prin rostogolire.Fiecare lot de livrare trebuie s fie insotit de documentul de certificare a calittii,

intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare.9. SUCCESIUNEA OPERATIILOR LA PUNEREA IN OPERA

Pentru punerea in oper a bordurilor sunt necesare urmtoarele lucrri:- trasarii incadrrii (la muchia dinspre carosabil);- sparea casetei;- turnarea betonului C 20/25 (B250);- prepararea manual a mortarului pentru rostuire;

- aezarea bordurilor i rostuirea lor cu mortar de ciment.NOT IMPORTANT


Orice modificri ulterioare n coninutul prescrip iilor indicate n cadrul caietuluide sarcini, ca i orice noi prescrip ii aprute dup data elaborrii proiectului, suntobligatorii, chiar dac nu concord cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini


23/42

25


24/42

26

CAIET DE SARCINI NR. 5

LUCRARI DE BETONARE

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia lucrarilor debeton pentru lucrari de beton simplu si beton armat.

2. S TANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de betonare se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normativede referinta:

NE 012-99 : Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton

armat si beton precomprimat.

SR 438/3-98: Plase sudate.

STAS 438/1,2,3,4-98: Produse de otel pentru armarea betonului.

ST 009-96: Specificatie privind cerinte si criteriide performanta

pentru armaturi.

SR 1500/96: Cimenturi compozite.

SR 1500-96: Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V.

SR 388/95: Ciment Portland.

SREN 3011-96: Metode de incercare a cimenturilor.Metode de prelevare

si pregatirea probelor de ciment.

P 100-92: Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor

de locuinte social-culturale, agrozootehnice si

industriale.

STAS 10107/0-90: Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton,beton armat si beton precomprimat.

STAS 8625-90: Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.

STAS 5511-89: Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton

armatura.


25/42

27

STAS 1275-88: Determinarea rezistentelor mecanice la betoane

149-87: Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a

defectelor pentru elemente de beton si beton armat.

C 170-87: Instructiuni tehnice de protectia elementelor din betonarmat si beton precomprimat supraterane situate in medii

agrsive naturale si industriale.

P59-86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea

armarii cu plase sudate.

C 56-85: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor

de constructii.

C 26-85: Incercari nedistructive ale betonului

C 16-84: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor

de constructii

STAS 790-84: Apa pentru betoane si mortare

STAS 6652/1-82: Incercari nedistructive ale betonului.Clasificare si

indicatii generale.

C 54-81: Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu

ajutorul carotelor.

STAS 1799-81: Constructii de beton armat si beton precomprimat. Tipul

si freceventa incarcarilor pentru verificarea calitatii

materialelor si betoanelor

STAS 8573-78: Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment

STAS 1667-76 : Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare.

STAS 35189-76: Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii la apa.

3. MATERIALE

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul deutilizare sunt precizate in capitolul 4.1 din NE 012-99.

Inainte de utilizare se va verifica calitatea agregatelor comform prescriptiilor dincapitolul 4.2.6 din NE 012-99.


26/42

28

Apa pentru prepararea betoanelor se poate folosi din reteaua publica sau alta sursadar respectand conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.

Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma sidimensiuni sunt conform anexei din NE 012-99 (OB.37-STNB).

Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.

4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE:

Executarea lucrarilor de betonare cuprinde lucrari specifice urmatoarelor domenii:

4.1. Prepararea betoanelor:Prepararea betoanelor se va face conform NE012-99 si legislatiei in vigoare.

4.2. Transport si punere in opera:- In timpul transportului trebuie sa se evite: a)segregarea,

b)pierderea componentilor,

c)contaminarea betonului;

- Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru prevenirea pierderii

laptelui de ciment;

- Transportul betoanelor cu tasare > 50 mm se va face cu autoagitatoare iar

pentru cele cu tasare 42.5

10 0 C


27/42

29

4.3. Pregatirea turnarii betonului:Pregatirea turnarii comporta indeplinirea urmatoarelor conditii:

- Intocmirea procedurii si acceptarea de catre beneficiar;

- Sunt aprovizionate si verificate materialele componente si sunt in stare de

functionare utilajele si dotarile necesare;

- Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de

executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;

- Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi;

- In cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii au trecut peste 6

luni este necesara o inspectare a starii armaturii de o comisie alcatuita de

beneficiar, executant, proiectant si reprezentant IC;

- Suprafetele de beton turnat anterior si intarit vor fi curatate de pojghita de

lapte de ciment;

- Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in

opera a betonului;

- Sunt stabilite masurile de continuare a betonarii in caz de situatii accidentale;

- Sunt asigurate masuri de recoltare a probelor la locul de punere in opera si

efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat;

- Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care suntrefuzate;

- In baza acestor conditii se va consemna aprobarea inceperii betonarii de

catre:

- responsabilul tehnic cu executia , reprezentantul beneficiarului;

- in cazul fazelor determinante se adauga reprezentantul IC si al

proiectantului;

- In cazul neinceperii betonarii in termen de 7 zile de la data aprobarii aceasta

trebuie reconfirmata.

4.4. Reguli de betonare:- Betonarea va fi condusa de catre conducatorul punctului de lucru prezent

permanent si care va respecta prevederile NE012-99 si procedura de executie;


28/42

30

- Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile vor fi udate cu apa cu 2-3 ore

inainte si imediat inainte de turnarea betonului iar apa din denivelari va fi

evacuata;

- Suprafele in contact cu betonul sunt pregatite cu substante decofrante(decofrol);

- La turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la maxim 2m. pentru a asigura

respectarea grosimilor prevazute in proiect;

- Inaltimea de cadere libera va fi maxim 3m. pentru elemente cu latime max.

1,00m. si 1,50m. pentru celelalte cazuri;

- Betonarea pentru elemente mai mari de 3m. se va face prin ferestre laterale;

- Betonul va fi turnat uniform in straturi de max. 50cm, grosimea acestuia

calculandu-se in functie de tipul v ibratorului folosit;

- Se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton;

- Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si

nici asezarea vibratorului pe armaturi;

- In zonele cu armaturi dese este permisa indesarea laterala cu sipci sau vergele

de otel;

- Se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor;

- Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu betonproaspat; circulatia se va face pe podini;

- Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect

sau in procedura de executie (Cap.13 NE 012-99).

- Rosturile de turnare se vor pregati astfel (,,Rosturile de lucru - Cap.13 din NE

012-99):

- suprafata va fi curatata si frecata cu peria de sarma

- betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa

dupa regula,,betonul trebuie saturat dar suprafata zvantata;

Paragrafele urmatoare trateaza recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de turnare:

- la placi rostul de lucru va fi situat la 1/3-1/5 din deschiderea placii


29/42

31

- in cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare se vor prevedea

rosturi verticale (pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului

de lucru) dispuse la maximum 15 m intre ele si realizate din cofraj interior cu

sicane( din lemn sau tabla);- Durata maxima admisa la intreruperi nu va depasi timpul de incepere a prizei

betonului (2 ore de la prepararea betonului pentru cimenturi cu adaosuri si 1,5

ore in cazul cimenturilor fara adaosuri) in caz contrar trebuie pregatite

suprafetele rosturilor prin spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa

sfarsitul prizei (cca. 5 ore de la betonare functie de rezultatele incercarilor de

laborator);

- Compactarea se va face de preferinta prin vibrare in scopul obtinerii unei

cantitati minime de aer oclus si tebuie aplicata atat timp cat betonul este

lucrabil;

Pentru betoanele turnate prin pompare se va tine seama de urmatoarele reguli suplimentare:

- dimensiunea maxima a agregatelor va fi 1/3 din diametrul conductei de

refulare;

- clasele recomandate pentru acest procedeu de punere in opera sunt

C8/10C20/25;

- tasarea betonului proaspat nu va depasi:

- 120mm pen tru betoane cu aditiv i plastifianti;

- 180mm pentru betoane cu aditivi superplas tifianti;

- continutul in parti fine(ciment+agregate


30/42

32

- inaltimea maxima libera de cadere a betonului va fi de max im 0,5 m;

- grosimea stratului de beton va fi de maxim 40 cm;

- betonul va fi compactat prin vibrare.

4.5. Tratarea betonului dupa turnare:

Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature datoritaradiatiilor solare si vantului si o masura de prevenire a efectelor:

- scurgerii(antrenarii)pastei de ciment datorate ploii;

- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;

- temperaturi scazute sau inghet;

-

Tratarea si protectia betonului va cuprinde masuri de:- mentinere in cofraje;

- Acoperire cu materiale de protectie mentinute in stare umeda;

- Stropire periodica cu apa: incepe dupa 2-12 ore de la turnare, functie de

ciment si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de

intarit pentru a nu fi antrenata pasta de ciment; stropirea se va repeta la

intervale de 2-6 ore; in general inceteaza la obtinerea unei rezistente de 5

N/mm2;

- Aplicarea de pelicule de protectie (reglementari speciale).

5. CONTROLUL CALITATII

Calitatea betonului pus in lucru se apreciaza dupa anexa VI.3 din NE 012-99 si seconsemneaza intr-un registru al betoanelor, inut de executantul lucrarii, care periodic severific prin control de responsabilul atestat al antreprenorului si al investitorului,incheiat printr-un proces verbal, prin care se constituie actele primare pentru cartea

tehnic a construciei.Decofrarea elementelor se va face conform regulilor cuprinse in anexa V.1 NE012-99. Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de proiectant masurilece se impun. In normativul NE 012-99 anexele II sunt prevazute toate verificarile simodul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatitepentru betonare. Verificarea calitatii lucrarilor de cofrare tine seama de precizarilecuprinse in NE 012-99 punct 10.4.Lucrarile de betonare pot prezenta abaterile admise


31/42

33

conform anexei III.1 si III.2 din NE 012-99 (extras C 56-85).Sunt admise urmatoareledefecte care vor fi remediate conform C149/87 pana la receptionarea lucrarii:

- defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari): daca au adancimea

de maxim 1 cm. si suprafata de maxim 400 cm2 iar totalitatea acestora

este limitata la 10 % din suprafata fetei elementului

- defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri, segregari ) cu

adancimea mai mica decat stratul de acoperire in lungime de maxim 5

cm. iar totalitatea acestora este limitata la 5 % din lungimea muchiei

respective/Receptia lucrarilor de betonare se vor face conform caiet V

din normativul C.56-85, iar incadrarile in abaterile admise se fac

conform anexei X.3 din NE 012-99.

6. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia lucrarilor de betonare va avea n vedere urmtoarele acte normative, cereglementeaz aceast activitate :norme privind cuprinsul i modul de ntocmire, completare i pstrare a crii tehnice a

construciilor, C167/77 (BC 12/77);

normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii

aferente, C56-85 (BC 1-2/86);

instruciuni pentru verificare calitii i recepia lucrrilor ascunse la construcii i

instalaii aferente, C56/85 (BC 4 /76);

Legea 10/1995;

7. MSURI NTS I PSI.

La executarea lucrrilor de confecionare i montare a oelului beton se vor avea

n vedere urmatoarele acte normative ce reglementeaz aceste cerine :Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii ord. MLPAT 9/N/15.III

1993.

Norme tehnice de proiectare i realizarea construciilor privind protecia la aciunea

focului P118/99, (BC 10-96).


32/42

34

Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT 7/N/93.

Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de

construcii i instalaii, C300-94, (BC 9-94).

Orice alt act/protocol care reglementeaz i stabilesc msuri NTS i PSI stabilit ntreantreprenor i investitor pentru lucrrile ce se execut n incinte de folosin comune.

8. OBSERVATII

Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate pentruoperativitatea consultarii, continand tolerante, abateri admisibile, extrase din ,Normativpentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C56-85.

Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet inconditiile oferirii unor solutii din partea executantului propuse spre aprobare si insusite,precum si in cazul implementarii in timp ut il a altor solutii noi, eficiente economic.

NOT IMPORTANT


Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrulcaietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii

proiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu prevederile din cadrulprezentului caiet de sarcini.


33/42

35


MSURI DE PROTECIA MUNCII

La executarea lucrrilor de construcii aferente se vor respecta msurile deprotecia muncii prevzute n actele normative, normele i ordinele specifice n vigoare.Dintre acestea se amintesc:

1. "Legea nr.90/1996", cu privire la protecia muncii2. "Norme generale de protecia muncii", aprobate de M.M.P.S. cu ord. Nr

578/1996 i M.S. cu ord. nr.5840/19963. "Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul,

turnarea betoanelor i executarea lucrrilor de beton armat i precomprimat",aprobate de M.M.P.S. cu ord. 136/1995

4. "Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere", aprobate

de M.M.P.S. cu ord. Nr. 355/19955. "Norme spefice de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie, montaj

prefabricate i finisaje n construcii", aprobate de M.M.P.S. cu ord. 116/19966. "Norme spefice de securitate a muncii pentru construcii i confecii metalice",

aprobate de M.M.P.S. cu ord. 56/19977. "Norme spefice de securitate a muncii pentru manipularea, trnsportul prin

purtare i cu mijloace nemecanizate i depozitarea materialelor", aprobate deM.M.P.S. cu ord. 719/1997

8. "Ordonan privind aprarea mpotriva incendiilor", OGR nr. 60/1997aprobat i completat de Legea nr. 212/1997

9. "Normativ de siguran la foc a construciilor", P118-1999

10. "Norme spefice de securitate a muncii pentru exploatarea i ntreinereadrumurilor i podurilor", aprobate de M.M.P.S. cu ord. 357/1998

11."Norme generale de prevenirea i stingerea incendiilor", aprobate prin O.M.I.nr. 775/1998

12."Legea nr. 177/2000 pentru modificarea i completarea Legii protecieimuncii nr. 90 /1996

13. Norme metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i deinstituire a restriciilor de circulaie, n vederea executrii de lucrri n zonadrumului public i/sau pentru protejarea drumului, aprobate de M.I. + M.T.cu ord. 1112+411/2000.

La uzinarea confeciilor metalice se vor respecta i msurile de tehnica securitii

muncii specifice unitilor de construcii de maini.La executarea prefabricatelor din beton se vor respecta msurile de protecie a

muncii specifice unitilor de prefabricate (poligoane), precum i staiilor de betoane ibalastierelor.

n cadrul activitii de protecia muncii desfurate de unitile participante laexecutarea lucrrilor de construcii se vor lua msuri de introducerea imediat n practic(instructaje, msuri concrete la punctele de lucru, etc.) a tuturor actualizrilor icompletrilor la normele de protecia muncii existente, precum i a celor nou aprute, sub


34/42

36

form de legi, norme i normative sau regulamente, astfel nct activitatea de proteciamuncii i i giena muncii s se desfoare pe baza actelor normative aflate n vigoare ladata execuiei.

Organizarea activitii de protecia muncii se va face, att la nivelul unitilor deuzinare, ct i a unitilor de execuie pe antier (inclusiv montaj) pe baza actelor

normative n vigoare, stabilindu-se n mod clar responsabilitile factorilor implicai(conducerea unitilor, efii punctelor de lucru, efii formaiunilor de lucru i ntregpersonalul muncitor, p ersonalul desemnat p entru desfurarea activitii de proteciamuncii precum i proiectanii care execut documentaii tehnologice pentru lucrri deconstrucii).

Devizele ofert pentru lucrrile de executat vor cuprinde i fondurile necesarerealizrii msurilor de protecie a muncii stabilite pe baza proiectului tehnologic i aproiectului de execuie.

n cadrul proiectului de execuie s-a cuprins o list de lucrri necesare n scopulprevenirii accidentelor (parapei de siguran, podine de lucru, tblie indicatoare,dispozitive de siguran, etc.)

n cadrul proiectului de organizare de antier, ntocmit de ctre unitileexecutante de lucrri de construcii, se vor cuprinde, de asemenea, msurile de proteciamuncii i prevenirea accidentelor sau avariilor de reele existente pe amplasament sau nimediata vecintate. n cazul n care exist pericolul ca braul, crligul, sarcina din crligsau cablul macaralei s se ating de conductorii unor reele electrice, se vor lua msuripentru ndeprtarea acestui neajuns (devierea liniilor sau reamplasarea macaralei, etc.).Cnd nu este posibil acest lucru, nu se va lucra cu macaraua dect dup scoaterea dinfuncie a liniei electrice respective.

n conformitate cu dispozitiile legalen vigoare, pe timpul executiei si alexploatarii lucrarilor proiectate, executantul si beneficiarul lucrarilor vor instala toateindicatoarele s i mijloacele de protectie si de atentionare adecvate si vor executa toate

marcajele necesare pentru protectia s i avertizare, precum s i cele pentru identificarenviitor al traseelor retelelor subterane proiectate si executate.

Lucrarile periculoase trebuie sa fie semnalizate, att ziua ct s i noaptea, prinindicatoare de circulatie sau tablii indicatoare de securitate, sau prin orice alte atentionarispeciale,n functie de situatia concreta din timpul executiei sau a exploatarii lucrarilorproiectate.

La cartea constructiei trebuie neaparat anexate si plansele continnd retelesubterane cu caracterist icile lor, asa cum ele au fost real executate.

n afara de lucrarile de protectia muncii, de siguranta circulatiei s i de prevenireaincendiilor prevazuten cadrul proiectului, executantul va realiza de asemenea toatemasurile de protectia muncii, siguranta circulatiei si prevenirea incendiilor, rezultate ca

necesare pe baza proiectului de executie a organizarii lucrarilor, acestea suportndu-sedin cota de organizare de santier sau din cota de cheltuieli indirecte.

n continuare se amintesc cteva msuri de protecia muncii n scopul atenionriiasupra lor (ns executantul lucrrilor nu se va limita la aceast list, fiind obligatorierespectarea i aplicarea tuturor prevederilor legale n vigoare).

a) organizarea activitii de protecia muncii va cuprinde toate aspecteleprevzute prin actele normative, ca de exemplu:

instructajul de protecie i igien a muncii


35/42

37

controlul medical al personalului propaganda de protecie i igien a muncii repartizarea personalului la locurile de munc reguli de igien a muncii i acordarea primului ajutor n caz de

accidente instruirea personalului muncitor i de conducere asupra riscurilor

profesionale n construcii, precum i asupra mijloacelor de combaterea lor

asigurarea cu mijloace individuale de protecie asigurarea cu dispozitive de siguran i securitate a muncii luarea de msuri speciale de protecie i securitate a muncii la

executarea lucrrilor pe timp frigurosb) msuri de protecia muncii la executarea lucrrilor de:1. ncrcare, descrcare i depozitare a materialelor

lucrrile se vor executa n locuri special amenajate i nepericuloase

pentru muncitori la operaiunile manuale de ncrcare i descrcare se vor folosi angajaicare ntrunesc condiiile prevzute p rin lege

se vor folosi utilaje, dispozitive i echipamente corespunztoare pentruasigurarea unei depline securiti a muncii

se vor respecta prevederile legale cu privire la igiena muncii (greutimaxime manevrabile manual, etc.)

se interzice staionarea sau circulaia sub materialele transportate lanlime, precum i n zona de aciune a utilajelor care executmanevrarea materialelor

se vor respecta prevederile legale n vigoare cu privire la executarea

acestui gen de operaii n depozite, n staii CFR (proprii sau nu) sau ncazul unor materiale speciale (acizi, butelii cu diverse gaze, substanetoxice sau explozive, etc.)

2. instalaii electrice de antier se vor respecta msurile specifice de protecie prin: protejarea corect

a conductorilor electrici, pozarea lor n locuri fixe i sigure n scopulevitrii atingerilor ntmpltoare, utilizarea unor accesorii electrice(lmpi, etc.) fr defeciuni i fr riscul atingerilor ntmpltoare aprilor de protecie, separarea de protecie a utilajelor, folosireaechipamentului de protecie corespunztor pentru evitareaelectrocutrilor, protecia prin legarea la pmnt sau legarea la un nul,

dispunerea de prize de pmnt, etc. toate utilajele cu funcionare electric se vor verifica nainte de

nceperea lucrului. La montarea lor i ncercrile de funcionare se vaverifica legarea la pmnt i la conductorul de nul

conductorii electrici se vor verifica zilnic pentru a nu prezentadeteriorri

3. terasamente


36/42

38

nainte de nceperea lucrrilor de spturi se va preda constructorului(prin grija beneficiarului) o schi de plan coninnd toate reelele sauconstruciilor subterane ce se gsesc pe amplasament

executarea spturilor n zona cablurilor electrice subterane se va facenumai dup scoaterea acestora de sub tensiune

se vor lua msuri corespunztoare pentru prevenirea prbuiriimalurilor spturilor (sprijiniri, interzicerea depozitrii pmntului lamarginea spturii, a circulaiei mjloacelor de transport i ridicat napropierea spturilor, etc.)

ngrdirea locurilor de unitate public situate n zona spturilor cuparapei de protecie (h 1,0 m), dispunerea de tblie indicatoare,podee cu balustrade la trecerea peste anurile spate, asigurareailuminrii acestor locuri pe timpul nopii

se va controla sistematic starea taluzurilor se vor utiliza echipamente de lucru corespunztoare, dispozitive

(podine, scri, etc.) adecvate, precum i utilaje a cror funcionare afost verificat4. prepararea i transportul betoanelor i mortarelor

prepararea betoanelor i mortarelor se va face n instalaii centralizate,respectndu-se normele de protecia muncii specifice

transportul la antier se va face cu autobetoniere sau cu autobasculante transportul betonului pe vertical sau orizontal n cadrul antierului se

va face cu pompe de beton sau bene a cror stare tehnic se va verificazilnic

de asemenea, se va verifica zilnic starea tehnic a utilajelor de ridicati transportat (macarale, etc.)

staionarea sau circulaia persoanelor sub i n raza utilajului de ridicat,pe timpul transportului, este interzis circulaia pe cofraje pentru transportul betonului se va face pe podine

cu limea de min. 1,20 m la tansportul i turnarea betonului cu pompe de beton se vor respecta

normele specifice de protecia muncii, ct i instruciunile defuncionare a utilajului

5. turnarea i compactarea betonului efii de antier, efii de puncte de lucru, maitrii i efii de echip i

vor ndeplini cu strictee atribuiunile i obligaiile cu privire lainstructajul de protecie a muncii, propaganda privind protecia muncii,

s urmreasc aplicarea la locul de munc a msurilor de proteciamuncii, s asigure securitatea muncii nainte de nceperea turnrii betonului, eful punctului de lucru va

controla modul de execuie a cofrajelor, podinelor i schelelor,ntocmind un proces verbal de recepie intern

podinele de lucru vor fi p revzute cu balustrade i scndur (bordur)de margine


37/42

39

se interzice accesul persoanelor n zona de betonare, unde existpericol de cdere a betonului

la compactarea betonului cu ajutorul vibratorului se vor lua msurispecifice, dintre care se amintesc:

vibratoarele vor fi verificate nainte de nceperea turnrii n cazul defectrii n timpul turnrii, ele vor fi deconectate imediat i predate

electricianului pentru verificare carcasa vibratorului se va lega la pmnt, iar personalul care lucreaz cu

vibratoare va purta cizme de cauciuc i mnui electroizolante conductorii care alimenteaz vibratoarele vor fi flexibili i izolai n tub de

cauciuc n timpul deplasrii vibratorului sau la ntreruperea lucrului pentru un timp

orict de scurt, acesta se va deconecta de la reeaua electric manevrarea vibratoarelor se va face de ctre personalul muncitor cruia i s-a

fcut instructajul de manipulare, precum i cel specific de protecia muncii: la turnarea betonului n elemente verticale se vor folosi bene cu furtun

omologate, sau plnii montate la partea superioar a cofrajului se va verifica starea tehnic a benei i accesoriilor acesteia

manipularea benei cu furtun sau a benei de tip uzual (omologat iaceasta) se va face n conformitate cu instruciunile specifice deutilizare

se va verifica dispozitivul de agare n crligul macaralei6. fasonarea i montarea armturilor de oel-beton

se vor respecta normele de protecia muncii specifice atelierelor (deantier sau centralizate) destinate fasonrii armturilor i utilizriimainilor i utilajelor din dotare

se vor utiliza echipamente de lucru, scule i dispozitive adecvate i nbun stare tehnic i de funcionare se interzice montarea armturilor n apropierea liniilor electrice sub

tensiune este interzis circulaia i montarea armturilor pe cofrajul planeului

nainte ca acesta s fi fost consolidat i verificat este interzis circulaia pe armturile deja montate sudarea armturilor se va face n condiiile de siguran conform

normelor n vigoare (vezi i punctul 11)7. zidrie

executarea lucrrilor de zidrie se va face pe schele tipizate sau

realizate reglementar, ngrdite cu parapete de 1,0 m nlime iprevzute cu scnduri de margine (borduri) pentru circulaie se vor folosi numai schele aducerea montajului i crmizilor se va face cu dispozitive speciale,

asigurate pentru cderea materialelor dispozitivele de ridicare vor fi prevzute cu sigurane cu cabluri,

respectndu-se toate normele prevzute de I.S.C.I.R. Personalulmuncitor care le manevreaz va trebui s fie autorizat n acest sens


38/42

40

toate golurile periculoase vor fi nchise i ngrdite cu parapei deprotecie

se vor folosi unelte i scule adecvate i echipamente de protecieindividual conform legii

conductorul punctului de lucru este obligat n permanen a controlaca mecanismele i dispozitivele acionate electric s fie n bun stare(prin electricianul de serviciu) i s fie legate la pmnt

8. cofraje, schele, eafodaje i scri de regul se vor folosi schele, eafodaje, scri i cofraje din inventar

(tipizate). Dac se utilizeaz elemente netipizate, acestea se vorexecuta pe baz de proiect aprobat

se vor lua toate msurile necesare pentru asigurarea rezistenei,stabilitii i siguranei n exploatare a acestui gen de lucrri, nconformitate cu prevederile normelor i a fielor tehnologice

la executarea (montarea) schelelor, cofrajelor, etc., personalulmuncitor va fi echipat cu centuri de siguran ancorate n elementelefixe i rezistente ale construciei

schelele interioare vor fi solide i bine contravntuite rampele de acces (scri) se vor folosi numai pentru legarea a dou

niveluri consecutive. Ele vor avea o construcie solid, cu limea deminimum 1,0 m, echipate cu balustrade cu h 1,0 m pe ambele pri.Dimensiunile treptelor i vangurilor se vor determina prin calcul i sevor alctui conform normelor n vigoare

scrile se vor asigura mpotriva rsturnrii sau alunecrii toate elementele cofrajelor se vor executa pe baza fielor tehnologice

aprobate de conducerea unitii de construcii-montaj

la lucrrile de cofraje va participa numai personalul muncitor admis pebaza normelor n vigoare. Se vor utiliza echipamente i sculecorespunztoare. Zilnic, maitri vor verifica starea cofrajelor lundmsuri de remediere (imediat) dac este cazul. Urcarea i circulaia pecofraje se va face pe scri i podine asigurate cu balustrade deprotecie

la utilizarea i confecionarea cofrajelor din lemn se interzice fumatul la utilizarea cofrajelor metalice de inventar se vor respecta prevederile

proiectelor acestora i a fielor tehnologice9. montarea prefabricatelor

fiele tehnologice vor cuprinde msuri de protecia muncii i

echipamentul de protecie necesar coninutul fielor tehnologice va fi prelucrat cu ntregul personal care

lucreaz la montare, de ctre conductorul tehnic al montrii, acestaavnd i obligaia de a asigura i urmri utilizarea echipamentelor deprotecie. n zonele de montaj se vor respecta toate msurile deprotecia muncii

fiele tehnologice vor cuprinde i instruciunile pentru manipularea,tansportul i depozitarea prefabricatelor


39/42

41

legtorii de sarcin vor trebui examinai i atestai pentru aceastactivitate

aezarea de materiale, scule sau alte piese peste elementeleprefabricate care nu sunt montate definitiv este interzis

este interzis executarea lucrrilor de montaj ca i staionarea subelementele care se monteaz

nainte de nceperea ridicrii se va verifica utilajul de montaj (macara) sunt interzise lucrrile de ridicare la nlime pe vnt puternic (vitez

peste 11 m/sec), pe polei, ninsoare sau ploaie puternic dispozitivele de agare i legare la crligul macaralei se vor prevedea

conform fiei tehnologice de montaj nu se admite ridicarea unui element mai greu dect capacitatea de

ridicare a macaralei nainte de ridicarea elementelor se va face o sltare a acestuia (de circa

20 30 cm) n scopul verificrii prinderii n crligul macaralei i n

dispozitivul de ridicare pentru evitarea balansului se vor utiliza frnghii de ghidare n timpul ridicrii nu se fac reparaii la utilajul ridictor sau la obiectul

ridicat muncitorii montori care primesc elementele la nlime vor circula pe

platforme solide prevzute cu balustrade i vor fi asigurai cu centuriancorate solid de un element stabil i rigid al construciei

desfacerea crligului mecanismului de ridicat de pe obiectele ridicatese poate efectua numai dup ce s-a verificat stabilitatea sigur aacestor obiecte, conform fiei tehnologice

se admite aezarea provizorie, ns sigur, a obiectelor ce se monteaz

numai pe alte elemente de construcii deja montate i consolidatedefinitiv, conform p roiectului prinderea elementelor prefabricate se va face numai n locurile stabilite

pri proiect. Se vor utiliza numai cabluri confecionate industrial iomologate

pentru lucrrile de ncrcare, descrcare, transport i depozitare,productorul de elemente p refabricate va ntocmi fie tehnologice carevor cuprinde i msurile de protecia muncii

elementele prefabricate care, dup desprinderea din crligul macaraleinu prezint suficient siguran vor fi consolidate cu cabluri dentindere prinse de elementele solide ale construciei

montarea planeelor prefabricate la fiecare nivel superior este permisnumai dup aezarea planeului nivelului inferior. Golurile rmase nplaneu, avnd suprafaa mai mare de 900,0 cm2 se vor acoperi cupodine provizorii bine fixate

lucrrile de monolitizare se vor executa de pe planeele gata montatesau de pe schele i cu centuri de siguran, dup caz

executarea lucrrilor interioare este permis numai dac, deasupralocului de munc, sunt montate i solidarizate cel puin dou planee


40/42

42

n timpul montrii prefabricatelor, pentru trecerea de la un elementla altul se vor executa podee prevzute cu balustrade de protecie

se interzice mersul pe talpa superioar a grinzilor metalice nainte de nceperea lucrrilor de montare, conductorul punctului de

lucru este obligat s verifice: respectarea condiiilor prevzute n fiatehnologic, starea tehnic a utilajelor i dispozitivelor de ridicare,starea elementelor prefabricate, instruirea personalului muncitor,instructajul cu privire la protecia muncii i avizul medical al acestuia,capacitatea de ridicare a macaralei, etc.

10. montarea construciilor metalice montarea confeciilor metalice se va face pe baza fiei tehnologice care

va cuprinde utilajele, dispozitivele i echipamentele necesare,respectiv msurile de protecia muncii la acest gen de lucrri, pefiecare element

efului de punct de lucru i revine sarcina de a prelucra cu ntregpersonalul muncitor, coninutul fiei tehnologice cu privire att laoperaiile de montaj, ct i la protecia muncii. De asemenea, efulpunctului de lucru rspunde de punerea n practiv a msurilor deprotecia muncii, de distribuirea echipamentelor de protecie, deverificarea bunei funcionri a utilajelor i dispozitivelor de montaj

pentru prinderea elementelor metalice n crligul macaralei se vorfolosi dispozitive adecvate, sigure i care s permit desprindereauoar, dup montaj, fr ca muncitorii s fie nevoii s se urce sprecrlig

se vor prevede diferite piese sudate (inele) solide, pentru fixareacarabinelor centurilor de siguran ale montorilor

pentru pregtirea sudrii i sudarea mbinrilor de montaj se vor folosischele suspendate, conform fiei tehnologice este interzis lsarea n stare suspendat a elementelor n curs de

ridicare desprinderea din crligul macaralei este permis numai dup

verificarea stabilitii lor, care se va realiza astfel: pentru stlpi tronson de baz, prin prinderea n cele patru buloane de ancoraj pentru stlpi tronson curent, prin prinderea n toate buloanele de montaj i

ancorarea cu cel puin trei ancore rigide (praiuri) i executarea a 10% dinsudurile definitive de la cele patru tlpi ale stlpului

pentru grinzi, prin aezarea pe scaune sau supor i i prinderea cu eclise i

uruburi de montaj pentru diagonale la contravntuiri verticale, prin executarea a cel puin 20% dincordoanele de sudur de montaj prevzute n proiect

este interzis circulaia pe talpa superioar (sau inferioar) a grinzilormetalice deja montate

la montarea confeciilor metalice, muncitorii vor avea, pe lngcentura de siguran, frnghii i nclminte nealunecoas (cu talpasubire)


41/42

43

este interzis staionarea sub piesele ce se monteaz ordinele i dispoziiile de serviciu transmise direct muncitorilor se vor

da cu tot calmul i fr semne stridente care ar putea produce vreoemoie sau le-ar distrage atenia de la meninerea echilibrului

11. lucrri de sudur la lucrri de sudur nu sunt admii dect muncitori calificai, care au

absolvit cursuri de specialitate, au fcut un instructaj special de tehnica securitii muncii i au vrsta de peste 18 ani

persoanele care execut sudura, respectiv cele care execut verificareasudurii (indiferent de faza de execuie) vor fi dotate cu echipamen delucru i protecie adecvat prevzut n normative i au obligaia de afolosi acest echipament n timpul lucrului. La executarea lucrrilor desudur pe schele la nlime se vor lua msuri de siguran i securitateatt pentru sudor ct i pentru aparatul de sudur, pentru a nu cdea,iar schelria din lemn se va proteja cu foi de tabl mpotriva unuieventual incendiu. Sudorii vor fi dotai cu centuri de siguran.Personalul desemnat cu verificare i controlul sudurilor va fi deasemenea dotat cu echipament de protecie specific lucrului la nlime(centuri de siguran, cti de protecie i masc de protecie n cazulverificrilor n timpul sudrii)

n funcie de procedeul de sudare - de regul sudur electric - se vorrespecta msurile prevzute n normele de tehnica securitii muncii lainstalaii de joas tensiune, elaborate de Ministerul Energiei Electricei n standardele de stat privind transformatoarele de sudur. Deasemenea, se vor respecta toate normele aflate n vigoare cu privire laprotecia muncii la executarea suduri lor prin diferite procedee

se interzice executarea lucrrilor de sudur sub cerul liber pe timp deploaie sau ninsoare sau n apropierea unor materiale sau produseinflamabile

12. lucrri de protecii anticorozive i la foc protecia anticoroziv (urmat de p rotecia la foc) se face la elementele

metalice rmase aparente dup montajul structurii metalice i aelementelor din beton

protecia anticoroziv se va face cu vopsele pe baz de rini isolveni organici care sunt toxici, inflamabili i explozivi, motiv pentrucare (att la uzinare, ct i dup montaj) se vor respecta urmtoarelemsuri:

se va asigura o bun ventilaie artificial pus n micare nainte de nceperealucrului

temperatura camerei unde se execut vopsirea nu va depi 16 20C se va asigura o bun ventilaie de absorb ie local instalaia electric va fi ermetic, antiexploziv i la o tensiune de 12 14 V se vor aduce la locul de munc numai cantitile de materiale care vor fi puse n

oper n cel mult 6 ore


42/42

se va interzice aproprierea cu flacr sau cu surse de scntei la o distan maimic de 25,0 m

lacurile i vopselele se vor aduce n ambalaje bune, iar pstrarea lor nu se vaface la locul de lucru

materialele folosite pentru tergere vor fi depozitate ntr-un loc ferit de incendiu curirea uneltelor de vopsit nu se va face la punctul de lucru aparatele de vopsit vor fi verificate periodic asigurnd buna lor funcionare se vor instala extinctoare cu con i spum chimic i lzi cu nisip la punctul de

lucru cile de acces vor fi libere i uscate

nu vor fi admii la lucru muncitorii fr vizita medical lunar i frinstructajul necesar de protecia muncii

se vor respecta msurile de prevenire a incendiilor efii punctelor de lucru vor supraveghea executarea lucrrilor conform

tehnologiilor adoptate i cu respectarea msurilor de prevenireaincendiilor

la executarea lucrrilor de protecie la foc a elementelor metalice sevor respecta msurile de protecia muncii specifice n fieletehnologice specifice acestui gen de lucrri

c) Prin proiectul de organizare de antier ntocmit de unitile de construcii-montaj sevor preciza msurile cu privire la accesul n antier al utilajelor, circulaia auto i pe caleferat n interiorul antierului, transportul materialelor, organizarea depozitelor de antier.antierul se va delimita de locurile publice din zon prin mprejmuire i efectuare a pazeipermanente i controlul persoanelor care intr n antier. Se vor amenaja locuri specialepentru aprovizionarea antierului cu energie electric, ap tehnologic i potabil. Se vorplasa tblie indicatoare n locuri periculoase.

Proiectul de organizare de antier va cuprinde toate msurile necesare desfurriiexecuiei n bune condiiuni, fr pericol de accidente i avarii reele, prin dezafectarea,mutarea sau devierea, sau scoaterea temporar din funciune a reelelor aflate peamplasament, respectiv n imediata vecintate a antierului.

NOTA IMPORTANTACaietul de sarcini a fost intocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza (stas-

uri, normative, instructiuni tehnice, etc.) in vigoare la data elaborarii proiectului.Orice modificari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul

caietului de sarcini, ca si orice noi prescriptii aparute dupa data elaborariiproiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul

prezentului caiet de sarcini.

Intocmit,

Documents

caiet sarcini drumuri