(CS)/Pag.1/45

Sectiunea a III-a

CAIETUL DE SARCINI(SPECIFICATII TEHNICE SI ALTE INFORMATII)

1. DATE GENERALE

I. Informatii generale privind autoritatea contractanta

Autoritatea contractanta este Consiliul Local Comuna Greci, cu sediul in Comuna Greci, cod postal 827080, Judetul Tulcea.In realizarea atributiilor sale prevazute la art. 38 din Legea nr. 215/2001, a Administratiei publice locale cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Local al Comunei Greci, organizeaza proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica in conditiile prevazute de O.U.G. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de serviciipublicata in M.Of. Partea I nr. 418/15.05.2006, ale H.G nr. 925/19.04.2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG nr. 34/19.04.2006 publicata in M.Of. Partea I nr. 625/20.07.2006 si a celor prevazute in prezenta documentatie de atribuire.

Sursa de finantare a contractului:

Proiectul face parte din PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007- 2013: Axa prioritara 3- Imbunatatirea infrastructurii sociale. Domeniul major de interventie 3.4 – “REABILITAREA, MODERNIZAREA, DEZVOLTAREA SI ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE PREUNIVERSITARE, UNIVERSITARE SI INFRASTRUCTURII PENTRU FORMARE PROFESIONALA CONTINUA” – pentru partea de finantare – cheltuieli eligibile si Primaria comunei Greci – cheltuieli neeligibile.

II. Procedura aplicata pentru achizitie: licitatie deschisa.

III. Denumirea obiectivului de investitie:

Consolidare, extindere, reparatii si dotari la scoala de arte si meserii Comuna Greci - corp Stejarul.

IV. Amplasament :

Comuna Greci, cod postal 827080, T89 Cc2321, Judetul Tulcea.

2. DESCRIEREA INVESTITIEI :

2.1. SITUA•IA EXISTENT• A OBIECTIVULUI DE INVESTI•II

Cladirea a fost construita in perioada anilor 1900-1905 (din surse locale neverificabile) si nu exista dovezi ale unor interventii ulterioare asupra structurii.

In prezent constructia functioneaza ca spatiu de invatamant, dar ofera conditii improprii desfasurarii unui proces normal de educatie, fiind intr-o stare avansata de degradare (finisaje, inchideri), neavand acces la grupuri sanitare corespunzatoare.

(CS)/Pag.2/45

Peretii structurali sunt din piatra naturala cioplita (granit) si mortar de var, cei exteriori avand 65cm grosime, iar cei interiori 65-67cm; planseul peste parter este alcatuit din grinzi de lemn si umplutura interstitiala de pamant. Peste planseu este podul necirculabil delimitat de sarpanta din lemn, cu 4 pante. Invelitoarea este din tabla, fiind evident deteriorata.

Scoala nu a fost consolidata pe durata functionarii, ci a suferit doar lucrari de reparatii curente la intervale rare de timp. Sunt necesare lucrari de interventie locale la nivelul structurii, cat si interventii majore la nivelul finisajelor si inchiderilor exterioare.

Pentru marirea capacitatii scolii, imbunatatirea conditiilor sanitare si confortului termic ale cladirii existente, se propune reabilitarea cladirii existente si extinderea printr-un corp de cladire nou, alipit celui vechi. Aceste corpuri vor fi numite in continuare corpul A (existent) si corpul B (extindere).

3. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

§ Imobilul se incadreaza in:1. categoria de importanta “C” – normala – conform HGR 766/96 – Anexa III2. clasa de importanta III – normala – coeficient • = 1,0 – conform normativ

antiseismic – P100 -06 – alin.5.1. 3. risc mic de incendiu – conform P118/ 1999.

3.1. ARHITECTURA

3.1.1 Descriere organizare functionala (CorpA+CorpB)Distributia spatiilor:

Parter – Ac =684mp, cu ariile utile:1 Hol acces 9.36mp2 Hol central 31.34mp3 Sala de clasa 75.51mp4 Sala de clasa 75.04mp5 Sala de clasa 66.04mp6 Sala de clasa 65.83mp7 Cancelarie 8.79mp8 Sas 8.15mp9 Culoar 57.70mp10 Grupuri sanitare elevi 16.08mp11 Vestiare profesori 8.08mp12 Grupuri sanitare profesori 9.55mp13 Sala de clasa 54.70mp14 Sala de clasa 57.90mp15 Holuri 19.00mp16 Centrala termica 19.19mpTOTAL PARTER – arie utila 582.26mp

(CS)/Pag.3/45

3.1.2 Descrierea lucrarilor

3.1.2.1- Corp A

• Lucrari de demolari:

- Se va desface acoperisul integral; sarpanta se va reface conform proiectului de amenajare al celor doua corpuri;- Se va demola parapetul ferestrei in zona unde se va crea usa de legetura intre cele doua corpuri;- Se vor demola planseele din lemn ale cladirii;- Se vor decoperta tencuielile interioare si exterioare pentru evidentierea tuturor crapaturilor si fisurilor existente la nivelul peretilor din zidarie de piatra sau al buiandrugilor;- Se vor desface invelitorea si sarpanta din lemn;- Se vor desface tamplariile existente.

• Lucrari de constructii

- Se vor executa lucrarile de consolidare prevazute prin expertiza tehnica de rezistenta si memoriul de rezistenta si portiunile de completare a unor pereti existenti;- Se va reface planseul din lemn - Se vor reface straturile suport, placa din beton slab armat si termoizolatiaorizontala pentru pardoseala de la parter;- Se vor reface sarpanta si invelitoarea din tabla;- Se vor reface tencuielile interioare si exterioare, finisajele la pereti si tavane;- Se vor inlocui pardoselile cu finisaje adaptate functiunilor si traficului;- Se va inlocui tamplaria;- Se va aplica termosistem pe fatade si se vor reface finisajele, cu materiale rezistente la umiditate, agrementate pentru utilizarea lor la exterior;- Se vor reface trotuarele perimetrale;- Se vor revizui toate elementele de preluare a apelor pluviale, iar executarea trotuarelor se va realiza astfel incat sa asigure o sistematizare verticala coerenta, cu etansarea zonei de contact dintre cladire si exterior, cu cordon de bitum aplicat perimetral.

3.1.2.1- Corp B

Extinderea va fi amplasata adiacent corpului de cladire existent, spre limita posterioara a terenului. Legatura intre cele doua cladiri se va face printr-un coridor desfasurat pe toata latimea lor, din care se vor asigura accesele catre 2 sali de clasa, 3 grupuri sanitare, o camera a centralei termice pe lemne.

Extinderea se va adosa cu rost de tasare, pe o structura in cadre din beton armat, inchideri din zidarie de caramida cu goluri verticale de 30cm grosime. Inchiderile exterioare vor fi placate cu termosistem, identic celui de la constructia existenta.

Invelitoarea va fi din sindrila bituminoasa montata pe astereala fixata pe sarpanta din lemn. Compartimentarile interioare pentru grupurile sanitare se vor realiza din alcatuiri usoare din gips carton, montat confom prescriptiilor producatorilor.

(CS)/Pag.4/45

Se construieste o rampa pentru persoanele cu dizabilitati aferenta accesului dinspre Nord, de asemenea se amenajeaza un grup sanitar pentru persoanele cu dizabilitati, conform normelor in vigoare, in cadrul grupului sanitar pentru profesori.

Finisajele propuse vor fi adaptate functiunilor, cu grad mare de rezistenta la uzura.

Materialele ce vor fi puse in opera vor trebui sa corespunda prevederilor din standarde, din normele de fabricatie, din certificatele de calitate pentru cele provenite din import sau din alte acte normative in vigoare.

Toate lucrarile, atat cele prevazute in proiect, cat si cele care se pot ivi prin situatii neprevazute, se considera ca se executa in conformitate cu prevederile standardelor de stat, ale normativelor, ale prescriptiilor tehnice si normelor de protectia muncii in vigoare in Romania.

Realizarea constructiei impune executantului cunoasterea si folosirea integrala a legislatiei actuale in domeniu. Din acestea, cateva sunt de caracter general care completaeza reglementarile specifice de lucrari pe capitole:

• Legea 10/1995 – asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionare si calitatii in constructii;

• Normativul P100/2006 – proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, industriale si agrozootehnice;

• Normativul C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;

• Normativul C56-85 - verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii;

• Normativul P130-88 – norme metodologice de urmarire a comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starilor tehnice;

• Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii 9/N/1993;

• Normativul P188/99 – norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.

Conditii si calitati pe care trebuie sa le indeplineasca materialele folosite:

a) ZIDARII:Standarde si normative de referinta• P2/85 – Normativul pentru calculul si executarea structurii de zidarie;• C17 – 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuiala.• STAS 456/73 – Caramizi de constructie din argila arsa. Reguli si metode de

verificare• STAS 5185/2 – 80 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale• STAS 457/86 - Caramizi presate pline• STAS 8560/86 - Caramizi de constructie din argila arsa• STAS 790/84 – Apa pentru mortare si betoane• SR ENV 459/1, 2 – 97 - Var pentru constructii.• SR 3910/2/1998 – Var . Reguli pentru verificarea calitatii.• STAS 6232/91 – Cimenturi, adaosuri minerale• SR 1500/96 – Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri• SR 388/95 - Ciment Portland• STAS 545/1/80 – Ipsos pentru constructii

(CS)/Pag.5/45

• STAS 1030/85 - Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice. Metode incercare

• STAS 3622/86 – Betoane de ciment• STAS 8600/79 – Tolerante in constructii• SR 6793/98 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de

fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale.• STAS 11841/83 – Masuri de siguranta contra incendiilor• STAS 2634/80 - Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita.• STAS 1667/76 - Agregate naturale grele pentru montare si betoane usoare.

Mostre si testari

Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia beneficiarului, spre aprobare, a urmatoarelor mostre:

- caramizi presate pline;- caramizi ceramice cu goluri verticale.Materiale utilizate

• Caramizi presate pline cu dimensiunile 240 x 115 x 63. Caramizile utilizate vor fi numai de clasa C3 (densitate 1850 kg/m3) calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457-86.

• Caramizi ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 290 x 140 x 88. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185/2-80.

• Armaturi din OB 37 si PC 52 φ = 8-12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1-89.

• Mortare si betoane conform marcilor din proiect.

b) TENCUIELI:

Standarde si normative de referinta

• SR 388 - 801/95 - Ciment Portland SR 1500/96 – Ciment compozitii uzuale Tip II, III, IV, V;

• STAS 1667 – 76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali;• STAS 1134 – 71 - Piatra de mozaic (praf si gris de piatra);• STAS 1134 – 71 - Piatra de mozaic (praf si gris de piatra)• SR ENV 459/1, 2/97 - Var pentru constructii• SR 7055/96 - Ciment Portland albMateriale utilizate

• Ciment Portland STAS 1500/96 si ciment P35A, SR 388/95;• Nisip de riu sau de cariera, bine spalat;• Piatra de mozaic – praf de piatra, gris de piatra;• Var pasta SRENU 459/1,2/97;• Ciment Portland alb, vezi SR 7055/96.

Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor in vigoare. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai

(CS)/Pag.6/45

daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.

Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, va trebui sa corespunda urmatoarelor tasari etalon:

• pentru sprit:- aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm- aplicarea manuala a mortarului 9 cm- aplicarea pe blocuri de b.c.a. 14 – 15 cm

• pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm;

• pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm;

• pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatra, similipiatra) prin probe 7-8 cm, consistenta se va determina prin probe in functie de granulometrie si materialul utilizat, temperatura, umiditate, etc cu acordul beneficiarului.

c) LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE sau trotuare: beton de panta, bca

termoizolant, sape de mortar, dale de beton:

Standarde de referinta

• STAS 2472/86 - Receptoare de colectarea apelor.• STAS 1667/76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.• STAS 491/70 - Benzi de plumb 1, 2, 3 mm grosime.• STAS 2028/80 - Tabla zincata.• N.I. producator - Dale de beton 25 x 25 cm sau 30 x 30 cm de 4 cm gros.• STAS 1030/85 - Mortare obisnuite de ciment.• STAS 457/86 - Caramizi presate pline.• Normativ C 112/86 - Proiectarea si executarea hidroizolatiilor cu materiale

bituminoase la constructii.• SR 1500/96 - Ciment Pa 35.• SR 7055/96 - Ciment Portland alb.• STAS L 17 grupa - Oxizi, pigmenti, paminturi colorate.• STAS 601/1-84 - Corpuri abrazive.Materiale si produse

• Dale de beton B 300 25 x 25 cm sau 30 x 30 cm si 4 cm gros. N.I. producator de prefabricate.

• Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali STAS 1667/67.

• Ciment Pa 35 conform SR 1500/96.• Ciment alb conform SR 7055/96.• Caramizi presate pline conform STAS 457/86.• Tabla zincata de 0,5 mm conform STAS 2028/80.• Coloranti conform STAS - grupa L 17.• Piatra de frecat conform STAS 601/1-84.• Tabla de plumb 1-3 mm grosime conform STAS 491-70.• Caramizi pline presate conform STAS 457/86.

(CS)/Pag.7/45

d) SISTEME DE COMPARTIMENTARI SI PLACARI DIN GIPS CARTON:Acest capitol cuprinde sisteme de placari si compartimentari alcatuite in principal

din placi mari de ghips – carton destinate realizarii de:a. sisteme de placari ala peretilor interiori;b. sisteme de pereti autoportanti de compartimentare pe schelet

metalic.

Standarde si normative de referinta

• Agrement tehnic firma furnizor;• Normativ privind siguranta la foc P 118/99.• STAS 1480-86 Placi si fasii de ipsos pentru pereti despartitori• STAS 11097/1-87 Masuri de siguranta contra incendiilor. Comportarea la foc

a materialelor si a elementelor de constructii. • Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor despartitori

neportanti din elemente pe baza de ipsos C 190-88a. Placi din gips carton- profile de fixare UW realizate din tabla de otel zincata cu grosimea de 0.60 mm.

Profilele de contur UW se fixeaza de planseu si tavanul incaperilor cu dibluri filetante amplasate la distanta maxima 80 cm;

- profilele de fixare laterale CW, realizate din acelasi tip de tabla zincata cu grosimea de 0.60 mm in diferite variante dimensionale.

- profilele de schelet CW se fixeaza cu dibluri filetante, pe elementele laterale ale constructiei la distante de minim 100 cm.

Dupa montarea si fixarea profilelor de contur, in elementele UW se introduc la intervale de max 60 cm profile CW. In cazul in care peretele contine tabla antiefractie pasul va fi de maxim 30 cm, iar daca pe perete se monteaza faianta, pasul va fi de maxim 42 cm.

- profile de rigidizare UA, realizate din tabla de otel zincat, cu grosimea de 2.0 mm, ce se aplica in interiorul profilelor CW in cazul realizarii peretilor de inaltimi mai mari;

- profile UD 30 x 30 mm pentru fixarea pe pereti a panourilor de tencuiala uscata. Profilele se fixeaza cu dibluri de 6 mm, diametrul la interval de 80cm;

- tocuri metalice, utilizate la montarea usilor sau la eventuale terminare libera a peretilor.

Tipurile de placi sunt:• placi de protectie la foc GKF de 12.5 mm, 20 mm;• placi de protectie la foc GKFU impregnate impotriva absorbtiei de umiditate de

12.5 mm;• placi de constructie GKU, impregnate la umiditate de 12.5 mm.• placi pentru suprafete curbe.

b. Elemente de fixare, respectiv dibluri, suruburi cu montaj rapid, etc.c. Elemente auxiliare, cum ar fi: grinzi pentru sisteme de constructii sanitare,

traverse pentru sarcini laterale, sine de rigidizare, traversa universala, corniere de protectie a colturilor, profile de protectie a muchiilor panourilor, banda de etansare a profilelor de contur, etc.

(CS)/Pag.8/45

e) PLAFOANE SUSPENDATE DIN GIPS CARTON:

Standarde si normative de referinta

• Agrement tehnic firma furnizor;• Normativ privind siguranta la foc P 118/99.• STAS 9769/1-82 Desene de constructie si arhitectura. Tehnologie.• STAS 10265-75 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate.

Termeni si notiuni de baza• STAS 11097/1-87 Masuri de siguranta contra incendiilor. Comportarea la foc

a materialelor si a elementelor de constructii. • Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor despartitori

neportanti din elemente pe baza de ipsos C 190-88• Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si

Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977.

Materiale (principalele componente)

- placi gips carton- otel galvanizat- uniflott- structura metalica de montaj (tiranti, ancore, profile UD si CD, prinzatore de

profile si prinzatoare incrucisate)

f) PARDOSELI:Standarde si normative de referinta

• C 35 – 82 – Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor• C 65 – 85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente• STAS 1667 – 76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali;• SR 388 - 801/95 - Ciment Portland SR 1500/96 – Ciment compozitii uzuale Tip II,

III, IV, V;• SR ENV 459/1, 2/97 - Var pentru constructii• SR 7055/96 - Ciment Portland alb• STAS 1667 – 76 – Agregate naturale• STAS 5064 – 66 – Carbura de calciu• STAS 545/1 – 80 – Ipsos pentru constructii

Prescriptii generale

Lucrarile de pardoseli se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului tehnic. Controlul materialelor folosite, ale dozajelor, ale modului de executie si al procesului tehnologic utilizat se va face pe toata durata de executie a lucrarilor. Executia fiecarui strat component al pardoselii se va face dupa executarea stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat. Trecerea la executia stratului urmator se va realiza cu o legatura perfecta intre straturi.

Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere, cat si la trecerea dintre incaperi.

Linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in doua incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului foii de usa in pozitie inchisa.

(CS)/Pag.9/45

Executia stratului suport

Stratul suport se va executa intotdeauna pe o suprafata bine pregatita prin curatire si spalare cu apa de eventualele impuritati, praf sau resturi de tencuiala. Curatirea se va face cu perii si maturi. Se vor astupa si chitui cu mortar de ciment diversele strapungeri si adancituri.

Sapa se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate. Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare din mortar de ciment M100T, aplicata pe placa.Mortarul se va intinde si nivela cu dreptarul tras pe fasii si ghidaj din mortar de ciment sau sipci de ghidaj fixate in prealabil la nivel. Cand grosimea sapei depaseste 5cm aceasta se va arma cu plasa.

Stratul suport trebuie sa fie aderent pe suprafata, la ciocanire usoara trebuie sa prezinte un sunet plin. Suprafata trebuie sa fie plana si neteda, fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau adancituri. Sub dreptarul de 2m lungime se admit cel mult doua unde cu sageata de 1mm. Cand suprafata sapei nu este neteda, se va aplica un strat de tinci de 2 – 3 mm grosime din mortar de ciment, care se va driscui fin cu drisca de lemn, apoi se va netezi cu drisca metalica. Stratul de tinci se va aplica numai dupa intarirea suficienta a sapei de egalizare. Pentru egalizari mici se poate aplica o sapa autonivelanta potrivita grosimii necesare a fi egalizate.

Diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie sa fie incastrate in sapa, in numarul si pozitiile stabilite de proiect.

In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaje se vor lua masuri de protectie a sapei, spre a nu se deteriora.

A. Pardoseli reci - Pardoseli din piatra artificiala nearsa, din mozaic si din ciment

Standarde si normative de referinta

• STAS 5808/1970 - Travertin de Carpinis;• STAS 6035/1973 - Calcar de bampotoc;• STAS 1134/1971 - Piatra de mozaic;• STAS 1500/1978 - Ciment M30, ciment Pa 25 sau ciment F

25;• STAS 388/1980 - Agregate naturale (nisip, pietris, piatra

sparta, balast);• STAS 451/1986 si NTR 9622/1980 - Placi, plinte si scafe din beton mozaicate;• STAS 3415/1978 - Marmura de Ruschita;• STAS 6817/1975 - Bazalt de Rocos;• STAS 790/1984 - Apa pentru mortare si betoane;• STAS 6476/1971 - Coloranti minerali pentru betoane si

mortare decorative, pe baza de ciment si var

• STAS 339/1976 - Acid clorhidric tehnic;• STAS 44/1967 - White – spirt rafinat tip C;• STAS 601/1984 - Corpuri abrazive. Piatra cilindrica plana;• STAS 4992/1968 - Acid oxalic tehnic (sare de macris);• NII 1564/1969 - Ceara pentru parchet Victoria.

Pregatirea suprafetei planseelor din beton armat

a. Pardoseli din mozaic

Suprafetele planseelor din beton armat se vor curata de toate resturile de praf si moloz. Pentru realizarea unei bune aderente a sapei suport, suprafetele planseelor

(CS)/Pag.10/45

din beton armat vor fi uscate si rugoase, iar abaterile lor de planeitate nu vor depasi valorile admisibile indicate in prescriptiile tehnice in vigoare.

La planseele din beton armat, abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor sau acoperirea intrandurilor mari, astfel grosimea finala a sapei din ipsos sa fie de 3 cm.

Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avand o alta culoare decat campul imbracamintii. Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cand aceasta operatie este prevazuta in proiect.

Frecarea se va face in mod obligatoriu dupa 4 – 6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce aceasta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu se dizloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare, se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva.

Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita, suprafata se va curata de pasta rezultata de la frecare (slam) cu rumegus uscat, care se va matura, sau prin alte procedee, apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce, dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui.

In exterior se pot executa si imbracaminti din mozaic spalat astfel: se va alege o granulatie mai mare de mozaic, preferabil de diferite culori. Dupa ce mortarul de ciment cu piatra de mozaic a fost bine indesat, se va lasa sa se intareasca circa 24 ore si apoi se va freca cu peria de paie, udandu-se suprafata incontinuu cu apa, pana incep sa apara granule de mozaic din masa de ciment. Cantitatea de ciment va fi de 600 kg la 1 mc de piatra de mozaic.

Aceasta imbracaminte are avantajul ca nu mai necesita operatiile de frecare, slefuire si ceruire, are un aspect placut si nu este alunecoasa chiar atunci cand se uda.

In incaperile cu suprafata pardoselii mai mare de 3 mp pentru a se preintampina fisurarea, mortarul de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafata de maxim 2 mp, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de aceiasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor de mortar de ciment cu piata de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala.

In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic, preparate cu ciment alb, se mai adauga si 15 – 25% ciment obtinut (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorita contractiilor.

b. Pardoseli de ciment

Aceste pardoseli se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de cca 20 mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei role cu dinti), aplicata pe un strat suport de beton sau pe planseul de beton armat. Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 mc de nisip. Se amesteca nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea de apa folosita trebuie sa dea un mortar care sa se intinda usor cu mistria.

Stratul de mortar de ciment nu este necesar in cazul imbracamintilor de beton sclivist imediat dupa turnarea acestuia.

Daca in incaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichid, atunci pardoseala va fi prevazuta cu pante 1 – 1.5 % spre punctele de colectare.

Inainte de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului suport de beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, mortar, ipsos, var, pete de grasimi, uleiuri si se va uda din abundenta cu apa.

Realizarea stratului de mortar la grosimea prevazuta in proiect se va face prin turnarea intre sipci de reper (martor). Fata vazuta sclivisita se obtine prin baterea

(CS)/Pag.11/45

mortarului cu mistria pana la aparitia laptelui de ciment, aruncarea pe suprafata a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea cu mistria.

In cazul suprafetelor rolate se va trece cu rola cu dinti pe suprafata imbracamintii, imediat dupa sclivisirea ei. Pentru a se evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer, pardoseala se va acoperi, dupa terminarea prizei, cu rogojini, saci goi, care se vor stropi cu apa timp de 7 zile.

Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari de pardoseala de ciment scilvisit, se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale.

c. Pardoseli din parchet

Acest capitol cuprinde specifica•ii pentru lucr•rile de execu•ie a pardoselilor din parchet din lemn masiv, cu lamba •i uluc, din fag, stejar sau cer.Pardoselile din parchet care vor fi folosite la lucrare vor fi alc•tuite astfel:1. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din beton de pardoseal• cu fa•a fin dri•cuit•, turnat pe p•mânt natural sau de umplutur•, amenajat corespunz•tor.2. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din mortar de ciment sau pe suprafa•a unei •ape suport "GIF" din ipsos, pentru pardoseli sau direct pe suprafa•a plan•eului de beton armat.3. Parchet montat prin batere în cuie pe un strat suport format din pl•ci din fibrobeton a•ezate pe un strat de nisip uscat.4. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din pl•ci din fibre de lemn moi (poroase), bitumate •i antiseptizate (tip BA) a•ezate pe un strat de egalizare din nisip uscat.Standarde •i normative de referin••Standarde1. STAS 44-84 - Produse petroliere. White-spirit rafinat.2. STAS 62-86 - Toluen.3. STAS 228/1-87 - Parchet de lemn masiv pentru pardoseli. Condi•ii tehnice generale de calitate.4. STAS 545/8-80* - Ipsos pentru construc•ii.5. STAS 790-84- Apa pentru betoane •i mortare.6. STAS 1500-78 - Lian•i hidraulici. Cimenturi cu adaosuri.7. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane •i mortare cu lian•i minerali.8. STAS 2111-90 - Cuie din sârm• de o•el.

9. STAS 3360-86 - Smoal• de huil•.10. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase.11. STAS 7848-78 - Pl•ci din fibre de lemn. Pl•ci moi tip S, B, •i BA.12. STAS8625-90 - Aditiv plastifiat mixt pentru betoane.13. STAS 8819-88 - Cenu•• de centrale termoelectrice utilizat• ca adaos în betoane •i mortare.Normative1. C 35-82 - Normativ pentru alc•tuirea •i executarea pardoselior.Lucr•ri care trebuie terminate înainte de începerea execu•iei pardoselilor1. Tencuielile interioare, inclusiv repara•iile la pere•i •i tavane, ca •i pragurile între înc•peri.2. Zugr•velile •i vopsitoria.3. Montarea tâmpl•riei, ferestre (inclusiv geamurile) •i tocurile u•ilor.4. Instala•iile electrice •i de înc•lzire (inclusiv probele de presiune).5. Turnarea stratului de beton simplu marca BC 3,5, cu grosimea de 80...100 mm peste infrastructura pardoselii.6. Turnarea stratului suport din mortar de ciment sau a•ternerea stratului de egalizare din nisip uscat care vor acoperi toate denivel•rile plan•eului •i eventualele conducte existente la suprafa•a acestuia; suprafe•ele acestor straturi trebuie s• fie plane.

(CS)/Pag.12/45

Montarea parchetuluiMontarea parchetului cu lamba •i uluc prin lipire

1. Montarea parchetului se va face prin lipire cu Aracet D50 sau Crilorom DC 2100 pe stratul de suport indicat 2. Inainte de montarea parchetului suprafa•a suportului va fi cur••at• de praf iar piesele de parchet se vor sorta dup• fibr• •i culoare pentru 1- 2 rânduri complete.3. Montarea se va începe cu lipirea frizurilor de perete la o distan•• de 10...15 mm de perete •i îmbinarea lor la col•uri la 45o; frizurile se vor în•epeni fa•• de perete cu pene a•ezate la cca 0,5 m distan••.4. Lipirea lamelelor de parchet se va face dup• minim 3 ore de la lipirea frizurilor.5. Lamelele se vor aplica dup• cca 10 minute de la întinderea adezivului.6. Pentru o mai bun• ancorare în câmp lamelele se vor bate din loc în loc în cuie, în dibluri montate în •ap•.7. Asezarea lamelelor se va face conform desenului din proiect.8. Circula•ia peste parchetul lipit este permis• dup• 24 ore de la aplicare.

Montarea parchetului cu lamba •i uluc prin batere în cuie1. Se vor fixa în cuie, de-a lungul pere•ilor, frizurile de perete la o distan•• de 10...15 mm de perete.2. Frizurile de perete se vor în•epeni fa•• de perete, cu pene a•ezate la cca 0,5 m distan••.3. Lamelele se vor bate începând de la frizul opus u•ii.Lamelele vor fi b•tute strâns astfel încât lamba fiec•rei piese s• intre strâns în ulucul celeilalte.4. A•ezarea pieselor de parchet se va face conform desenului din proiect.

Finisarea parchetului1. Cur••area parchetului se va face dup• terminarea eventualelor repara•ii la zugr•veli •i vopsitorii.2. Cur••area se va face mecanizat cu ma•ina de ra•chetat sau cu ma•ina de •lefuit, aceast• opera•ie putând începe numai dup• 4 zile de la montare.3. Se vor monta pervazurile din lemn masiv prin batere în cuie sau prin lipire cu Aracet D50 sau Crilorom DC 2100.4. Dupa ra•chetare, parchetul se va lustrui imediat cu cear• de parchet dizolvat• în white-spirit.

Verific•ri în vederea recep•ieiPe parcursul execu•iei lucr•rilor se vor verifica:

- respectarea proiectului în ce priveste calitatea materialelor •i a desenului (modelului) pentru montarea parchetului;- calitatea stratului suport care trebuie s• îndeplineasc• toate condi•iile - men•inerea umidit••ii nisipului pentru stratul de egalizare sub 3%

Verificarea aspectului general al sapei "GIF" care nu trebuie s• prezinte: denivel•ri, ondula•ii, fisuri, cr•p•turi, asperit••i sau zgârieturi care dep••esc 3 mm, urme de repara•ii locale, por•iuni neacoperite cu mortar, pete, etc.La terminarea execut•rii •apei suport "GIF" se vor încheia procese-verbale ca pentru lucr•ri ascunse în care s• se men•ioneze gradul de calitate •i de rezisten•• fa•• de condi•iile de exploatare.

Recep•ia •apelor suport "GIF" se va face pe baz• urm•toarelor verific•ri:- rezisten•a mortarului din ipsos •i nisip sau cenu•• de termocentral•, determinat• pe cub va fi mai mare de 75% din marca prescris•; rezisten•a determinat• va fi înscris• în procesul verbal de lucr•ri ascunse care va fi prezentat Consultantului care va hot•rî definitiv asupra accept•rii ei;- grosimea indicat• în proiect (determinat• prin sondaj în punctele indicate de Consultant);- planitatea suprafe•elor;

(CS)/Pag.13/45

- gradul de netezire al suprafe•elor.Calitatea execu•iei pardoselilor se va constata dup• verificarea urm•toarelor

condi•ii de calitate pe care trebuie s• le îndeplineasc• suprafe•ele îmbr•c•min•ilor din parchet din lemn masiv, cu lamba •i uluc •i anume:- aspectul, starea general• a suprafe•elor, modul de racordare cu suprafe•ele verticale;- planitatea •i orizontalitatea;- respectarea pantelor din proiect (dac• este cazul);- montarea la acela•i nivel a pieselor de pachet, al•turate;- m•rimea rosturilor- aderen•• la stratul suport

Pentru lucr•rile g•site necorespunz•toare în urma verific•rilor, Consultantul va dispune executarea de remedieri locale sau refacerea lucr•rilor dup• caz.

d. Pardoseli din rasina epoxidicaStrat de acoperire epoxidic, bicomponent, pe baza de apa cu finisajmat/lucios. DESCRIEREA PRODUSULUI

Stratul de acoperire epoxidic bicomponent, este un produs pe baza de apa, netoxic,care dupa intarire prezinta un finisaj lucios satinat, cu o rezistenta buna la abraziunesi cu efect antistatic.Se foloseste uzual in zone cu trafic intens cum sunt cele pentru pardoseli in spitale,showroom-uri, birouri, spatii industriale, centre comerciale, industria de alimente sibauturi etc.Pardoselile pe baza de rasini epoxidice nu doar ca inlocuiesc cu succes celelaltetipuri de pardoseli existente din gama gresie, covor PVC, parchet, dar au uncomportament excelent la uzura, fiind foarte usor de intretinut in timp.

CARACTERISTICI SI AVANTAJE

• pe baza de apa, prietenos cu mediul• inodor pe timpul aplicarii• nu este inflamabil• usor de aplicat• aderenta la suprafete umede• rezistent la abraziune• finisaj lucios-satinat• rezistent la acizi diluati, baze si solventi pe baza de petrol• usor de curatat si intretinutDATE TEHNICE (orientative)

Raport amestec (in greutate) - 1:1Continut solide (in volum) - 54 %Densitate amestec - 1,25 g/cm3Vascozitate (cupa 4 mm DIN) - la 23° C – 65 sTimp de lucru (unitate de 10 kg) - la 23° C – 1 hIntervale de reacoperire - la 23° C – min. 16 h si max. 48 hGata pentru trafic redus - la 23° C – 36 hComplet intarit - la 23° C – 7 dTemperatura admisibila a mediului si substratului - min. 10° C si max. 30° CUmiditatea relativa admisibila - max. 75 %

METODA DE APLICARE

(CS)/Pag.14/45

Stratul de acoperire epoxidic este furnizat in pachete functionale, preambalate inproportia exacta. Se recomanda ca inainte de amestecare, componentele A si B saaiba o temperatura cuprinsa intre 15°C - 25°C. Se toarna intregul continut al partii Bin recipientul partii A. NU SE AMESTECA MANUAL. Se amesteca cu un mixer tip spirala,la o turatie mica (circa 300 rpm) pentru cel putin 2 minute. Pentru primul strat(amorsa) se dilueaza materialul 10 % cu apa si se amesteca pentru cel putin 1 minut.Se razuie partile laterale si fundul recipientului, in mod repetat, pentru a asigura amestecarea completa. Se tine spirala mixerului cufundata in amestec pentru a evitaintroducerea aerului. NU SE LUCREAZA IN AFARA RECIPIENTULUI FOLOSIT PENTRUAMESTEC. Dupa ce se amesteca bine pana la o consistenta omogena, se toarnapartile amestecate A si B intr-un recipient curat si se amesteca pentru inca un minut.De regula, stratul de acoperire epoxidic este aplicat in doua straturi, unde consumulpe strat depinde de tipul de aplicare. (Vezi“Consumul”). Pentru primul strat, sesugereaza diluarea cu 10 % cu apa; produsul se aplica pe suprafata pre-umezita cu o rola cu parul scurt. Pentru al doilea strat, produsul estefurnizat gata pentru utilizare; in cazul anumitor conditii de aplicare, este posibil caprodusul sa fie diluat pana la 5 % cu apa, mentinandu-se o proportie de diluareconstanta in aceeasi zona. Daca se aplica ca un strat, folosirea unei pensule sau apulverizarii fara aer este, de asemenea, posibila. Al doilea si, eventual, al treilea stratse aplica dupa ce stratul anterior s-a uscat, dar de preferat in ziua urmatoare. Camarea majoritate a substantelor de etansare pe baza de apa, este important sa seevite marginile uscate, lucrandu-se intotdeauna umed-pe-umed in zonele desuprapunere, in caz contrar semnele rolei fiind vizibile in finisajul final. Folosindu-se orola de dimensiune medie, de maxim 40 cm, se incepe aplicarea cu mijlocul uneia dinlaturile scurte ale pardoselii. Se introduce rola in materialul amestecat si se acopera osuprafata cu stratul de acoperire epoxidic, paralel cu peretele, spre unul din colturi.Se introduce din nou rola in material si se acopera o a doua suprafata, plecand de lapunctul de pornire spre celalalt colt. Se deplaseaza spre inapoi si se repeta acesteoperatii, suprapunand prima suprafata acoperita cu cativa centimetri. Folosindu-se adoua rola, incepand dintr-un colt, se ruleaza inapoi stratul de acoperire epoxidic, faraoprire, spre celalalt colt. Se decaleaza rola cu 10 – 20 cm si se ruleaza din nou faraoprire, spre peretele opus. Intotdeauna se ruleaza in aceeasi directie, nu se aplica informa de cruce. Cand aproape tot materialul aplicat a fost rulat inapoi, semai aplica inca doua suprafete si se ruleaza inapoi cum se descrie mai sus. Folosindaceasta metoda, perioada dintre suprapuneri nu trebuie sa depaseasca 1 – 4 minute,si in acest mod semnele vizibile de rola vor fi reduse.Stratul de acoperire epoxidic se usuca in principal prin evaporarea apei, urmata de oreactie chimica de legatura incrucisata. Prin urmare, cand se aplica stratul deacoperire epoxidic, temperatura mediului si umiditatea au mare importanta.Umiditatea mare (in special in combinatie cu temperaturi reduse) incetineste procesulde uscare si nivelul luciului. Dupa aplicare, suprafata trebuie sa fie protejata impotriva contactului direct cu apa pentru cel putin 24 h (15° C/50 % u.r.).

TRATAMENTUL PREALABIL AL SUBSTRATULUI

Toate substraturile trebuie sa fie structural solide, uscate si fara lapte de ciment sauparticule libere. Se curata sapele elicopterizate de ulei, vaselina, urme de cauciuc,pete de vopsea si alte impuritati care afecteaza aderenta. Metodele adecvate depregatire a suprafetei sunt sablarea cu nisip sau cu alice, jet de apa la presiune inalta,sau slefuirea.Dupa pregatirea suprafetei, rezistenta la intindere a substratului trebuie sadepaseasca 1,5 N/mm2 (se verifica cu un tester de tractiune la o sarcina de 100 N/s).Continutul de umiditate reziduala a sapei de suport nu trebuie sa depaseasca 4 % (severifica, de exemplu, cu un dispozitiv CM). Temperatura substratului trebuie sa fie cucel putin 3 K peste punctul de roua atat pe timpul aplicarii, cat si pentru cel putin 24ore dupa aplicare (la 15°C).

(CS)/Pag.15/45

CONSUM

Primul strat (amorsa): 0,15 – 0,25 kg/m2Al doilea si al treilea strat: 0,20 – 0,25 kg/m2

INTRETINERE. AGENT DE CURTARE

Curatarea si intretinerea regulata vor prelungi viata tuturor pardoselilor din rasini, vorimbunatati aspectul si vor reduce tendinta de retinere a murdariei. Sunt disponibileechipamente specializate si substante de curatare a podelelor, iar producatorii sifurnizorii de solutii de curatare sunt in masura sa ofere recomandari despre regimurilede curatare adecvate. Consultati serviciile tehnice pentru informatii detaliate

Sculele refolosibile trebuie sa fie curatate cu grija imediat dupa utilizare, cu apa. Dupace materialul s-a intarit, este necesara curatarea mecanica, care este usurata prinintroducerea sculelor in CONICA Cleaner 40.

AMBALAJ. DEPOZITARE

Stratul de acoperire epoxidic este furnizat uzual in pachete functionale de 10 kg si de30 kg (variaza functie de marca de firma). Se depoziteaza in containerele originale, inlocuri uscate si la o temperatura intre 15 – 25 °C.Nu se expune la lumina directa a soarelui. Se protejeaza impotriva inghetului. Pentruo durata maxima de depozitare in aceste condittii, vezi eticheta "Best Before”.

AVERTIZARI SI MASURI DE SIGURANTA

In starea intarita, stratul de acoperire epoxidic nu este periculos din punct de vederefiziologic, insa la punerea in opera a materialului trebuie luate urmatoarele masuri deprotectie:- se poarta manusi, ochelari si imbracaminte de protectie;- se evita contactul cu pielea si cu ochii, in caz de contact cu ochii, se solicita ingrijiremedicala;- se evita inhalarea vaporilor, cand se lucreaza cu produsul, nu se mananca, nu sefumeaza si nu se lucreaza in apropierea unei flacari deschise.Pentru date suplimentare in legatura cu avertizarile de siguranta, reglementarileprivind transportul si gestionarea deseurilor, se va consulta Fisa de siguranta aprodusului respectiv. Reglementarile asociatiilor profesionale locale si/sau ale altorautoritati care reglementeaza siguranta si igiena muncitorilor care manipuleaza rasiniepoxidice trebuie sa fie respectate.

3.11. REGULAMENT UE 2004/42 (GHID Deco-Paint)Acest produs se conformeaza cu directiva UE 2004/42/EG (directiva Deco-Paint)

sicontine mai putin decat limita maxima admisibila de VOC (Etapa 2, 2010). Inconformitate cu directiva UE 2004/42, continutul maxim admisibil de VOC pentruProdusul Categoria IIA /j tipul wb este 140 g/l (Limita: Etapa 2, 2010). Continutul deVOC pentru stratul de acoperire epoxidic este < 140 g/l (pentru produsul gata deutilizat).

e. Scafe sau plinte

Scafele sau plintele sunt obligatorii la incaperile prevazute cu instalatii de apa (bai, WC, bucatarii, spalatorii, laboratoare), in incaperile de colectare a gunoaielor menajere, la scari, la balcoane si in general, la incaperile unde este pardosela rece.

Plintele prefabricate nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete prin intermediul unui strat de mortar de ciment cu dozajul de 400 kg ciment mc, de nisip, ele

(CS)/Pag.16/45

se vor monta astfel incat, in fata lor, sa iasa afara cu 5 – 8 mm fata de planul tencuielii peretelui.

Plintele prefabricate din beton mozaicat se monteaza dupa executarea pardoselii orizontale cuprinzand urmatoarele operatii:

- trasarea;- stropirea cu apa a suprafetei peretelui;- prepararea spritului de ciment;- stropirea cu sprit de ciment a peretelui;- asternerea unui strat de mortar de ciment pe spatele plintei, asezarea si frecarea

prin presare a plintei in stratul de poza;- turnarea laptelui de ciment in rosturi;- finisarea mecanica a plintelor;- curatirea, spalarea si lustruirea plintelor.

Plintele din mozaic turnate pe loc (la balcoane) se vor face cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat. Inaltimea lor va fi de 100 mm, iar grosimea lor va fi astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5 - 8 mm, ele fiind turnate direct pe perete sau pe prefabricat.

La imbracamintile din ciment sclivisit se vor executa scafe de 10 – 15 cm inaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste pardoseli.

f. Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special (de catre seful punctului de lucru):

- stratul suport rigid al pardoselii, sa fie plan, se admit denivelari izolate de cel mult 10 mm sub dreptarul de 2 m lungime;

- turnarea imbracamintii pe stratul suport;- corespunde cu proiectul.

Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.

g) SISTEM DE IZOLARE TERMICA A PERETILOR EXTERIORI:Descriere succinta

Sistemul este reprezentat prin:- placile de polistiren expandat ignifugat, realizate la dimensiuni tipizate de 100 x 50

cm, cu grosimea 2 ÷12 cm;- adezivul pentru spaclu, prezentat sub forma uscata predozata si formata dintr-un

amestec omogen si fin de ciment, nisip cuartilic selectat cu granulatia maxima de 0.3 mm si rasini sintetice. Adezivul se utilizeaza pentru pozarea placilor din polistiren pe suprafata suport si pentru realizarea unei adeziuni superioare intre aceasta si straturile de finisaj ce se aplica pe suprafata;

- plasa de fibre de sticla, realizata din fibre de sticla dispuse in retea rectangulara cu ochiurile de 44 mm. Plasa are rolul de a creea o legatura stabila atat intre placile termoizolante, cat si intre aceasta si adezivul de spaclu din stratul superior;

- grundul este un produs realizat pe baza de rasini sintetice si are rolul de a spori adrenta stratului de finisaj.

- tencuiala este realizata tot pe baza de rasini sintetice si se livreaza gata preparata, intr-o gama cromatica diversa. Prin aplicare, tencuiala formeaza un strat continuu, relativ dur, rezistent la actiunea agentilor agresivi de mediu, la radiatia ultravioleta, la

(CS)/Pag.17/45

fenomenele succesive de inghet – dezghet, impermeabila la apa dar permeabila la vapori.Punerea in opera

Punerea in opera se face pe un strat uscat, fara praf, plan si cu capacitatea portanta corespunzatoare. In faza initiala se monteaza profilul de soclu fie cu ajutorul unor dibluri, fie prin lipire. Se lipesc apoi placile de polistiren expandat, in puncte, cu adeziv, aplicat direct pe placa de polistiren.

Pe suporturile netede, adezivul se poate aplica si pe intreaga suprafata a placilor utilizand spaclul cu dinti. Prin aranjarea si presarea pliurilor se urmareste obtinerea unei suprafete plane in zonele de contact si cu rosturi cat mai mici. In rosturile dintre placi nu se va aplica adezivul pentru spaclu pentru a nu se forma o punte termica.

La colturile cladirii se va face o dibluire suplimentara cu 2 dibluri/placa la o distanta de maxim 40 cm de colturile cladirii. Adancimea de ancorare a diblurilor va fi de minim 35 mm pentru materialele compacte (beton, caramida). Suruburile se strang astfel incat sa patrunda sub planul dat de placile din polistiren. Spatiul ramas se umple cu adeziv si se niveleaza cu spaclul.

In zonele de colt al golurilor de ferestre si usi, inainte de armarea generala se aplica o armare suplimentara cu plasa dispusa in pozitia diagonala.

La muchiile cladirii plasa din fibra de sticla se petrece pe o latime de 20 cm peste muchie.

Conditii de punere in opera

Punerea in opera a sistemului de izolare termica se face de catre echipe specializate in acest gen de lucrari, fara dificultati particulare intr-o lucrare de precizie normala.

Punerea in opera se efectueaza conform instructiunilor elaborate de producator, cu respectarea prevederilor din agrementul tehnic.

h) TERMOIZOLATII CU POLISTIREN:Standarde, normative si prescriptii

• STAS 6427/3/89 Termotehnica, calculul rezistentei la transfer termic si stabilitate termica

• STAS 6472/10/85 Termotehnica, transferul termic la contactul cu pardoseala• STAS 6272/4/89 Termotehnica, comportarea elementelor de constructie difuzia

vaporilor de apa.• STAS 1907/1/90 Instalatii de incalzire. Calculul necesar de caldura.• STAS 6472/2/83 Higrotermica. Parametrii climatici exteriori• STAS 6472/5/73 Higrotermica. Principii de calcul si alcatuire pentru acoperisuri

ventilate• STAS 7109/86 Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati de

masura.• STAS 6472/6/88 Termotehnica. Permeabilitatea la aer a materialelor si elementelor

de constructii.• STAS 2355/3/87 Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase.

Conditii tehnice.• STAS 2389/77 Lucrari de tinichigerie la constructii civile si industriale• STAS 7862/80 Polistiren• STAS 138/80 Carton impregnat CI 300• STAS 1667/76 Nisip• STAS 7064/78 Impaslitura din fibra de sticla bituminata tip IB 1200 si IA 1100• STAS 7064/78 Bitum pentru hidroizolatii • STAS 539/79 Filer de calcar

(CS)/Pag.18/45

• STAS 889/89 Sarma de otel moale zincata Ø3mm• STAS 2543/76 Plasa STM Ø3/10• C107/82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la

cladiri.Norme si prescriptii pentru protectia muncii

La proiectarea si executarea lucrarilor de termoizolatii se vor respecta prevederile “Regulamentului privind protectia si igiena muncii in constructii” – aprobat MLPAT nr.9/N/1993, Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj, aprobate de MC Ind. cu ordinul nr.1233/D-1980.

Pentru timp de polei, ceata deasa, vant, ploaie sau ninsoare, indiferent de temperatura aerului, lucrarile de izolare la exteriorul cladirii se vor intrerupe si proteja.

Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari montate anume. Legatura cu centuri de siguranta a muncitorilor este obligatorie (in cazul acoperisului terasa), precum si a unei plase generale rezistente la caderea unui om.

Ridicarea materialelor pe acoperis trebuie facuta intr-un container.Pe intreg conturul acoperisului trebuie sa fie montata o balustrada de protectie.Norme si prescriptii pentru paza contra incendiilor

– Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – MLPAT 9/N/15.03.1993

– Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de MI 381/04/03/1993 si MLPAT 7/N/03.03.1993

– C300/1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor.

– Hotararea guvernului Romaniei nr.51/1992-616/1993 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor

I) SCARI CU FINISAJE OBISNUITE:Standarde, normative si prescriptii

• SR 388/95 - Ciment Portland• SR 1500/96 - Ciment Pa 35• SR 7055/96 - Ciment Portland alb• STAS 1667 – 76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare• STAS 1030 – 85 - Montare obisnuite de ciment• STAS L17 - Grupa oxizi, pigmenti, paminturi colorate• STAS 601/1- 84 - Corpuri abrazive• STAS 4992 – 68 - Acid oxalic tehnic (sare de macris)• STAS 709-84 - Apa

Materiale si produse

Produse:• Trepte si contratrepte prefabricate conf.N.I. a producatorului din beton mozaicat.

Materiale:• ciment Pa 35 - conf. SR 1500/96• ciment alb - conf. SR 7055/96• nisip - conf.STAS 1667-76• oxizi, coloranti - conf.STAS - L17 grupa coloranti• piatra de frecat - conf.STAS 601/1-84• sare de macris - conf.STAS 4992-68• apa - conf.STAS 790-84

(CS)/Pag.19/45

Conditii de executie

Reguli generale- Elementele scarilor se vor realiza fara denivelari la treceri intre podeste si trepte;

treptele vor fi orizontale, contratreptele verticale iar plintele si vangurile vor urma linia rampei.

- Executarea fiecarei etape componente al executiei scarii se va face numai dupa executarea elementului precedent, constatarea ca acesta a fost complet si bine executata.

- Controlul cotelor elementelor realizate, al materialelor, dozajelor si al procesului tehnologic se va face pe toata durata si etapele executiei elementelor scarilor.

Lucrari care trebuiesc terminate sau pregatitoare- Executarea elementelor scarilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor

prevazute ca elemente suport: treptele din beton brut executate incorporat cu rampa de rezistenta cu scari.

- Se vor verifica planeitatea, orizontalitatea si dimensiunile treptelor de beton brut suport al elementelor finite ale scarii.

- In zonele cu neregularitati ce depasesc abaterile admise, corectarea suprafetei se face prin spituire, curatare si spalare si daca este cazul, se va aplica un mortar de ciment, avind acelasi dozaj ca stratul suport.

- Se verifica existenta liniei de nivel de referinta atat la partea superioara a rampei (podestul superior), cat si la partea inferioara (podestul inferior) fara de care se cotelor proprii de executie.Executarea imbracamintii scarilor

a. din mortar de ciment sclivisit

Se va masura inaltimea reala a rampelor intre cele doua podeste si tinand seama

de numarul de trepte prevazute in proiect pentru fiecare rampa se va determina

inaltimea treptelor in baza careia se stabilesc dimensiunile tiparelor acestora.

Turnarea treptelor si contratreptelor in tipare, cu sau fara profil la treapta, se incepe de la partea superioara a rampelor si se realizeaza din mortar de ciment 600 kg la 1 m3 nisip, cu consistenta ce va permite sa se intinda usor cu mistria, fara sa fie prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara in cantitati strict necesare care pot fi puse in lucru inainte de inceperea prizei.

Bateria mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria, pana la aparitia laptelui de ciment, aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea repetata a mistriei.

Dupa executarea scliviselei treptelor, pentru evitarea fisurarii, imbracamintea de mortar de ciment sclivisit se va proteja, dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, care se vor stropi cu apa timp de 7 zile.

Dupa decofrare contratreptele se vor uda si cu lapte de ciment se va obtine o suprafata cat mai lisa, similara cu a treptei, prin astuparea porilor si netezirea suprafetelor respective.

Se va interzice circulatia pe trepte pana la maturizarea scliviselei, sau se vor lua masuri de protectie prin imbracarea treptelor cu scinduri, etc. pe care se va putea circula.

b. din mozaic turnat

Imbracamintea din mozaic la trepte si contratrepte se va executa din mortar de ciment 600 kg la m3 piatra de mozaic, cu granulozitate continua sau discontinua si in culorile cerute.

Pentru colorarea mozaicului se vor adauga colorant mineral in proportie de cel mult 5 % din greutatea cimentului.

(CS)/Pag.20/45

Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, se va face amestecand intai bine cimentul cu colorantul uscat si apoi prin rasturnare peste piatra de mozaic, se amensteca bine, dupa care se adauga apa necesara pana se va obtine un mortar ce se va intinde usor, fara a fi fluid. Asezarea mortarului de mozaic in tipare se face ca si in cazul mortarului de ciment sclivisit.

Dupa turnarea si terminarea prizei, contra fisurarii, scarile se vor proteja cu saci, rogojini, rumegus de brad care se va uda periodic.

Finisarea suprafetelor treptelor si contratreptelor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire.

In functie de timpul de priza al cimentului folosit, la cateva zile dupa turnarea mozaicului, (sau dupa caz la cateva ore) acesta se va freca manual, iar tot timpul frecarii suprafata se va mentine umeda. A doua frecare (slefuire) se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pana la netezire perfecta, udandu-se suprafata cu apa. Suprafata se matura, se spala cu apa curata, se lasa sa se usuce, se lustruieste cu sare de macris cu o pisla si apoi se da cu ceara, operatii care se fac numai in conditiile terminarii pe santier a lucrarilor ce pot produce deteriorarea treptelor si contratreptelor sau, cand se mai lucreaza pe santier, acesta se protejeaza atent pentru a se putea circula pe scara.c. din placi prefabricate din beton mozaicat

Imbracamintea treptelor si contratreptelor prefabricate din beton mozaicat se va monta pe rampa scarii pe profilul treptelor brute, pe un strat de mortar de ciment 400 kg 1 mc nisip.

Treptele si contratreptele vor avea dimensiunile cerute si detalii de executie la proiect si nu se admite prelucrarea acestora, mecanic sau manual pe santier, pentru adaptarea dimensiunilor prefabricatelor rezultate din executie.

Pentru evitarea oricaror abateri la montaj, dimensiunile treptelor burte executate, se verifica cu datele din proiect si se fac corecturile ce se impun la montarea prefabricatelor (pina la cca.10 mm) prin montarea pozitiei contratreptelor fata de treptele pe verticala sau orizontala.

Inceperea montarii prefabricatelor se face de la treapta de sus spre baza rampei, prin montarea succesiva a prefabricatelor pe un pat de mortar de ciment, cu respectarea stricta a orizontalitatii si verticalitatii fiecarui element. De asemenea, dimensiunile se vor respecta riguros si in special inaltimea treptelor.

Se curata mortarul de prindere refulat si se rostuiesc cu ciment, adus la culoarea mozaicului, zonele de contact intre trepte si contratrepte, precum si la contactul cu peretele sau vangul rampei.

Dupa intarirea mortarului, suprafata prefabricatelor de mozaic se va curata si slefui cu piatra de slefuit cu granulatie fina. Suprafata se spala cu apa curata si se sterge cu carpa, dupa care se ceruieste. Pentru circulatie, treptele astfel finisate se protejeaza cu scanduri bine prinse si in special muchia cu profil a treptelor.

d. plinte la scari

Plintele la scari se executa obligatoriu, acestea putandu-se executa in linie continua sau in trepte, asa cum prevedea proiectul.

Plintele se vor executa in conditiile tehnice indicate la imbracamintile treptelor din ciment sclivisit, mozaic turnat si din placi de beton mozaicat. Plintele nu se vor executa pe tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat de mortar de ciment. La partea superioara, delimitarea se face cu sipci geluite si tampoane de ipsos.

Executarea pe loc sau montarea se va face astfel incat plintele sa nu depaseasca fata tencuielii cu 5-8 mm la cele executate pe loc si max.10-12 mm la cele prefabricate.

(CS)/Pag.21/45

Conditii de calitate

Se va face o verificare prin examinare vizuala si masuratori locale.Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si

mod de finisare, prevederilor proiectului.Intre doua podeste consecutive, treptele trebuie sa fie identice, cu suprafata

orizontala, iar imbracamintea trebuie sa fie fixata de suport si sa corespunda conditiilor de calitate cerute pardoselilor din acelasi material.

Orizontalitatea treptelor si verticalitatea se verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela. Abaterile limita sunt:

- la orizontalitatea treptelor 1 mm/m- la verticalitatea contratreptelor 1 mm/m- la inaltimea treptelor 1 mm/mMuchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau

stirbituri; de asemenea treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor stirbituri produse in timpul executiei.

Lucrarile care nu corespund la cele de mai sus, se corecteaza daca este posibil sau se inlatura partile necorespunzatoare si se refac.

J) BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE:

Standarde si normative de referinta

• STAS 395/88 - Otel laminat - Otel lat.• STAS 333/87 - Otel laminat cald - Otel rotund• STAS 334/88 - Otel laminat la cald - Otel patrat.• STAS 424/91 - Otel laminat - Cornier cu aripi egale• STAS 425/80 - Otel laminat - Otel cornier cu aripi neegale• STAS 564/86 - Otel laminat-Otel “U”• STAS 566/86 - Otel laminat. Otel “T” cu aripi egale si muchii rotunjite.• STAS 3097/80 - Grunduri anticorozive pe baza de miniu.• NI - Chituri de baza de ulei.• STAS grupa L23 - Vopsele de ulei• SR ISO 1125/94 - Electrozi sudura.• SR 9795/1/97 - Abrazivi pe suport. Foi si coli.• SR 9795/2/97 - Abrazivi pe suport. Discuri.• SR 9795/3/94 - Abrazivi pe suport. Rulouri.• SR 9795/4/97 - Abrazivi pe suport. Benzi fara sfarsit.

Materiale

Toate materialele vor avea Certificate de calitate si/sau Agrement Tehnic:- balustrade metalice din otel laminat conf. N.I.producator.- grile metalice din otel laminat conf. N.I. producator.- alte confectii metalice conf. N.I. producator.- electrozi sudura, conform SR ISO 1125/94.- grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf. N.I. producator.- vopsele de ulei grupa L23 STAS - lacuri si vopsele.- hartie pentru slefuire SR 9795/1, 2, 3, 4/97Conditii tehnice de calitate

Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie indeplinite de imbinarile pieselor, precum si metodologia de verificare a calitatii acestora, sunt cele prevazute in “Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente”, indicativ C 56/85 capitolul I 5 punctul 2;

(CS)/Pag.22/45

Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in uzina se va efectua conform “Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor” C 56/85, capitolul 3.

Verificarea calitatii lucrarilor de montare:

a) Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare;- executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier;- verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remedieri;- existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in

vederea montajului, prevazute in desenele tehnice, inclusiv pozitionarea elementelor de legatura, sustinere sau ancorare.

b) Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare:- indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte;- verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul

fazelor de montaj. Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Norm. C 56/85 -anexa 15.3.

- receptia partilor ce devin ascunse, se va consemna intr-un proces-verbal si conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare.

- verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicatiilor din proiect.c) La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:- certificatele de calitate ale confectiilor metalice, Agrement tehnic- procesele-verbale de lucrari ascunse, buletin de incercari, dispozitii de santier

etc.;- procesele-verbale de receptia lucrarilor;- piesele scrise si desenate ale proiectului, cu toate modificarile si completarile de

pe parcursul executiei.Verificarea directa se refera la:- terminarea completa a lucrarilor de montare;- verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de

montare - verificari cerute de Normativul C 56/85, care se vor consemna in procesele-

verbale. Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sunt cele prevazute in

Normativul C 6/85. Toate procesele-verbale se incheie intre executant si investitor (dirigintele lucrarii).

K) HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE:Standarde si normative de referinta

• STAS 2355/2 – 87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii.

• STAS 2355/3 – 87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.

• C 112 – 86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase.

• SR 1046/97 - Panza bitumata PA 55, PA 45.• SR 7016/1 – 93 - Impaslitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, IB 1200, IBP

1200.• SR 138/94 - Carton asfaltat CA 300, CA 400.• STAS 7064/78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.• STAS 1667/76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali.• STAS 663/89 si 491/70 - Plumb (sub forma de benzi).

(CS)/Pag.23/45

Materiale si produse

• Cartoane bituminoase tip CA 300, CA 400, conform SR 138/94.• Impaslitura din fibre de sticla bituminate tip IA 1100, IB 1200, IBP 1200, conform

SR 7016/1-93.• Panza bitumata tip PA 55, PA 45, conform SR 1046/97.• Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.• Filer de calcar, conform STAS 539-79.• White-spirit conform STAS 44-84.• Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491/70.• Tabla zincata, conform STAS 2028/80.• Placi prefabricate din beton conform NI de productie.• Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667/76.• Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de

protectie conform normelor in vigoare.Conditii de executie

Terase si acoperisuriHidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +5oC. Sub

aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84.

Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220oC, iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 160o si 220oC.

Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare.

Bariera contra vaporilor, straturile de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2.

Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara pina la +6oC, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura peste +8oC.

Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.

Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.

Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita cu mastic de bitum, cu suprapuneri de -10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolare termica.

Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minium 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.

Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipitea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filere minerale, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pina la 20% bitum H 80/90).

(CS)/Pag.24/45

Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112/86 art.3.20.1-3.20.6.

Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm.

La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.

La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minium 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca 50 cm.

Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel beton φ 6 mm la 25 cm.

Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarile fizice si mecanice astfel:- La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse,

hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi.

- La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elementele verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisate pe element cu sarma sau colier.

- Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86 punctele 3.24-3.24.2.Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea

mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26-3.26.7.

Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panza, impaslitura, sape etc. se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.

Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie tabla etc.).

Elemente subteraneLa lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune,

trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2-87, ale normativului C 112-86, cap.4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului.

Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.Protectia hidrozolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum

12,5 cm grosime. Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se vor fixa cu distantieri pentru a nu strapunge hidroizolatia.

Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizat prin planurile de executie ale proiectului.

(CS)/Pag.25/45

L) ZUGRAVELI SI VOPSITORII:Standarde si normative de referinta

• C3 – 76 – Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii• STAS 16 – 70 – Ulei de in silicavat• STAS 18 – 70 – Ulei tehnic de in• STAS 2078 – 70 – Ulei tehnic de rapita• STAS 2710 – 70 – Ulei tehnic de floarea soarelui• STAS 146 – 70 – Var pentru constructii• STAS 790 – 73 – Apa pentru mortare si betoane• STAS 1581 – 81 – Hartie pentru slefuire uscata• STAS 4593 – 68 – Corpuri abrazive cu ceramica• STAS 232 – 73 – Caolin spalat de Arges• STAS 545 – 66 – Ipsos de constructii si ipsos de modelat• STAS 4888 – 68 – Caolin spalat de Harghita• STAS 88 – 73 – Clei de oase• STAS 45 – 75 – Benzina• STAS 3124 – 75 – Diluant D 104 pentru produse pe baza de ulei• STAS 5192 – 75 – Grund pentru astupat porii• STAS 6592 – 75 – Chituri pe baza de ulei• NI 90 – 61 – Vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei, grund anticoroziv pe baza

de minium de plumb• STAS 44 – 67 – White spirt rafinat – agrementul tehnic pentru vopsele lavabile• C 56 – 85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente

Executia lucrarilor

Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, toate lucrarile de: tencuieli, glet, placaje, pardoseli reci, exclusiv lustruirea lor, instalatii sanitare, electrice si de incalzire trebuie sa fie terminate.

La incaperile cu parchet sau PVC, zugravelile se vor executa inaintea aplicarii imbracamintii pardoselii si se vor lua masuri de protectie a stratului suport.

Tamplaria metalica si cea de lemn trebuie sa fie montata definitiv, cu toate accesoriile montate corect, cu exceptia drucarelor si a sildurilor, care se vor monta dupa vopsirea tamplariei. Inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet executate lucrarile la fatada constructiei, ca: jgheaburi, burlane, streasini, cornise, glafuri, socluri, cofrete, etc.

Pregatirea suprafetelor

In vederea finisarii cu zugraveli se va avea in vedere ca suprafetele trebuie sa fie cat mai fin finisate, astfel ca urmele de drisca sa fie cat mai putin vizibile. In cazul suprafetelor tencuite sau din beton plane si netede, toti porii ramasi se vor umple cu mortar de ciment var, dupa ce in prealabil, bavurile si dungile iesinde in relief au fost indepartate. Urmele de control se vor freca cu hartie sau cu peria de sarma.

Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie sa fie plane sau netede, fara desprinderi sau fisuri; varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14 zile.

Toate fisurile, neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu cea a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate se prepara din doua parti de ipsos si o parte de apa. Pasta se va prepara in cantitati care sa poata fi folosita inainte de sfarsitul prizei ipsosului. Pentru spacluirea suprafetelor mai

(CS)/Pag.26/45

mari se foloseste si pasta de ipsos – var, in compozitie de o parte ipsos – o parte lapte de var (in volum). Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit, dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si bine uscate.

Se verifica si corecteaza suprafetele de lemn ale tamplariei, asfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate.

Accesoriile metalice ale tamplariei, care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite cu grund anticoroziv si apoi vopsite.

Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea veche, noroi, gheata, etc. Rugina se indeparteaza prin frecarea cu perii de sarma, spacluri de otel, etc. Petele de grasime se sterg cu tampoane muiate in solventi (White spirt, terebentina). Tamplaria metalica se aprovizioneaza grunduita cu grund anticoroziv.

Conditii de executie

Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor vor incepe la o temperatura de minimum + 50C pentru zugraveli si cel putin + 150C pentru vopsitorii. Se vor mentine aceste temperaturi pe tot timpul executiei lucrarilor si cel putin inca 9 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii. Finisajele cu zugraveli si vopsitorii la fatade nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii. De asemenea se va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima sau la vant puternic.

Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare expirat.Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor executa panouri cu

mostre. Se va indica pe fiecare panou tipul de vopsea lavabila sau de ulei utilizat. Se vor stabili si culori preferate. Beneficiarul va indica tipul de vopsea ce va fi folosit, iar panoul respectiv va fi marcat si va constitui panoul mostra.

Aplicarea zugravelii

Se aplica un strat de sapun, dupa care se face repararea defectelor marunte la tavane si pereti cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate, dupa care se va aplica compozitia de zugraveala in trei straturi succesive, pe intreaga suprafata.

Atat sapunul, cat si primul strat de zugraveala, se aplica cu bidineaua. Ultimele doua straturi de zugraveala se aplica mecanizat, cu aparate de pulverizat.

Compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutia de clei, se va intrebuinta in timp de 24 – 48 dore, deoarece se altereaza cu timpul, in special vara. Vopsitoria de ulei se aplica cu glet de ipsos sau pe suprafete de lemn sau metal, dupa terminarea lucrarilor pregatitoare.

In vederea realizarii vopsitoriilor pe suprafete gletuite se aplica un grund de imbinare incolor.

Tamplaria de lemn si cea metalica se furnizeaza pe santier gata grunduite, cu grundul de imbinare si respectiv grundul anticoroziv. In cazul unor elemente din lemn sau metal, care au fost confectionate pe santier, acestea se vor grundui pe santier, in functie de natura vopselei ce se executa. Grundurile se vor aplica intotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legatura mai buna a vopsitoriei cu suprafata suport.

Dupa grunduiri se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare, apoi, in cazul unor lucrari de calitate superioara, se executa una sau doua spacluiri complete a suprafetelor, urmate de slefuiri dupa uscare si stergere a prafului rezultat. Chituirea si spacluirea se fac cu chit de ulei pentru aplicarea cu spaclul.

Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit, prin diluare cu un diluant special D 101-3, cu clei sau vopsea la culoare. Diluantul se adauga la chit pana la aplicarea consistentei de lucru necesare pentru spacluire.

(CS)/Pag.27/45

Slefuirile succesive se fac cu hartie swau, panza de slefuit sau cu piatra de slefuit cu granulatii din ce in ce mai mici, pentru diferite straturi, in functie de rugozitatea suprafetei suport si de calitatea ceruta.

Aplicarea vopselei se face in trei straturi. In cazul finisarii transparente se aplica un strat de grund si 1-2 straturi lac de ulei. Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin site (900 ochiuri/cmp) si se potriveste la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunzator cu natura vopselei respective, amestecul se face 5-10% diluant.

Vopseaua se va aplica intr-un strat uniform, fara a se lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi intinsa pana la obtinerea unei bune adeziuni la stratul suport.

Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare unul fata de celalalt.

Ultimul strat de vopsea se intinde, de preferinta, astfel:- de sus in jos, la pereti;- in lungul fibrelor la elementelor din lemn;- pe linia de cea mai mare panta.Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se netezeste cu pensule speciale

cu parul moale. Dupa uscare, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit HS 80. Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi.

In cazul ca este necesar, dupa fiecare strat de vopsea (cu exceptia ultimului), se executa slefuiri sau eventual si chituiri – slefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei. Dupa fiecare slefuire se sterge bine praful de pe suprafata cu pensule moi sau carpe care nu lasa scame.

Slefuirea si aplicarea unui nou strat se face dupa minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dupa uscarea acestuia.

Incaperea unde se vopseste trebuie sa lipsita de praf si bine aerisita, insa fara curenti puternici de aer.

Foile de usi, cercevelele ferestrelor si alte elemente detasabile, pot fi vopsite inainte de montarea lor, cu conditia ca efectuarea lucrarilor de vopsire si depozitarea elementelor vopsite sa se faca intr-o incapere lipsita de praf si curent.

In cazul in care la terminarea lucrului, in vase ramane vopsea neconsumata, peste aceasta se toarna putin solvent, pentru a se impiedica formarea unor pojghite tari, pana la reluarea lucrarilor de vopsire.

Vopsitorii cu vopsele lavabile

Vopsitoria cu vopsele lavabile se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafete rectificate dupa terminarea lucrarilor pregatitoare.

Vopsitoria cu vopsele lavabile se aplica in doua straturi succesive, aplicate unul dupa altul, dupa uscarea primului strat. Primul strat se aplica dintr-o solutie de vopsea lavabila diluata, respectiv o solutie de 80% consistenta, acest strat constituind un strat amorsa a vopsitoriei.

Cel de al doilea strat se aplica numai dupa uscarea primului strat. Aplicarea celor doua straturi de vopsea lavabila se poate face manual sau cu pompa, functie de dorinta executantului.

Pentru realizarea de suprafete cu nuante diferite de culoare se pot folosi coloranti tip tempera sau coloranti de apa, adaugati in vopseaua lavabila. Acesti coloranti se adauga atat in solutia amorsa, cat si in solutia stratului final.

Se va urmari sa se creeze o suprafata de finisaj uniforma, fara discontinuitati de culoare. Se recomanda ca in zonele de neacoperire totala sa se intervina cu un strat suplimentar local.

Verificarea lucrarilor

Se va verifica in mod special:

(CS)/Pag.28/45

• Indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, in cazuri de importanta deosebita consemnandu-se aceasta in procese verbale de lucrari ascunse ;

• Calitatea principalelor materiale ;• Corespondenta dintre proiect, dispozitiile ulterioare si panourile mostra ;• Aspectul supafetelor zugravite sau vopsite ;• Aderenta zugravelilor – o zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma;• Tonul de culoare la vopsele sa fie acelasi si cu acelasi aspect lucios, sa nu

prezinte straturi stravezii, pete desprinderi, cute basici, scurgeri ;• Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe tamplaria vopsita ;• Separatiile dintre vopsitorii si zugraveli sa fie distincte, fara suprapuneri.• Lucrarile gasite necorespunzatoare vor fi refacute pe cheltuiala executantului.

M) TAMPLARIE DIN LEMN

Standarde si normative de referinta

• STAS 466 – 92 – Usi din lemn pentru constructii civile• STAS 799 – 88 – Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice de calitate• STAS 4670 – 74 – Modularea constructiilor. Goluri pentru usi si ferestre la cladiri de

locuit si social – culturale• STAS 5333 – 78 – Ferestre, usi de balcon si usi interioare din lemn pentru

constructii civile. Formate si alcatuiri• C 56 – 85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferenteMateriale

Constructorul va prezenta beneficiarului tipul de tamplarie, conform tablourilor de tamplarie. Tamplaria va fi echipata cu accesorii functionale de calitate: balamale, broaste, manere, cremoane, etc, zincate sau nichelate.

Tocurile din lemn ale usilor vor fi grunduite, foile de usi se vor livra dupa specificatia tablourilor de tamplarie finisate sau nefinisate la producator.

Tamplaria finisata se va transporta ambalata si protejata.Tamplaria nefinisata se poate transporta neambalata. Piesele marunte ale usilor se

vor livra separat si se vor ambala in colete.Montarea tamplariei

Montarea tamplariei se va face dupa terminarea executiei lucrarilor cu tehnologii umede si anume: finisaje interioare si placaje, izolatii terase si izolatii interioare.

Golul zidariei va fi executat la dimensiuni fixe, cu sabloane verificate inainte de montarea tamplariei. Ghermelele se vor fixa la executia zidariei, iar pozitia lor va fi aparenta sau mascata.

Inainte de montare se recomanda ca tamplaria sa fie chituita, slefuita si sa se aplice in primul strat de vopsea pentru protectia la umezeala. Tocul usilor se va fixa in gol cu ajutorul penelor si se va verifica orizontalitatea si verticalitatea cu nivela cu bula, dupa care se va fixa inghermele cu suruburi. Tocurile din lemn se vor proteja pe cant cu carton bitumat, lipit cu bitum. Rostul dintre toc si zidarie se va etansa cu un strat de spuma poliuretanica repartizata uniform pe orizontala si verticala, dupa care se va aplica un strat de chit plastic sau elastic la exterior si eventual la interior.

Inainte de vopsirea definitiva se va verifica umiditatea lemnului, care nu trebuie sa depaseasca 15%.

(CS)/Pag.29/45

Verificarea montajului tamplariei

Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va verifica :- Functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor de usi si a accesoriilor metalice de

inchidere – deschidere ;- Fixarea tocului in zidarie cu ajutorul unui numar suficient de suruburi, executarea

izolatiei de etansare si acoperirea rosturilor ;- Asezarea corecta a tocurilor pe aceeasi linie si in acelasi plan.

Remedierile vor fi suportate de executant la comanda beneficiarului.

N) TAMPLARIE DIN PVC

Tâmpl•rie fono-termoizolant• din profile PVC, pentacamerale, armate pe contur cu profile din o•el zincat, cu grosimea minim• de 1,5 mm, culoarea •i accesoriile vor fi alese de beneficiar dup• primirea mostrelor.

Ferestrele vor fi mobile, cu deschidere simpl•, iar u•ile vor fi de balcon, cu sau f•r• fereastr•, conform tablourilor de tâmpl•rie.

Produsele vor avea obligatoriu certificatele de conformitate a calit••ii privind realizarea exigen•elor esen•iale •i mai ales legate de rezisten•a la varia•iile de temperatur•, factorul de atenuare a vibra•iilor, modul de rigiditate la flexiune.

Garan•ia minim• a feroneriei va fi de 15.000 cicluri de func•ionare, iar durata medie de via•• a profilelor va fi garantat• pentru 25 ani.

Coeficientul de izolare minim asigurat va fi 2,6 w/mpk.Aprovizionarea tâmpl•riei, respectiv confec•ionarea ei, se va face în conformitate

cu tablourile de tâmpl•rie •i specifica•iile din plan•ele de arhitectur•. Înainte de aprovizionare se vor prezenta beneficiarului mostre de tâmpl•rie •i accesorii, dup• care vor fi livrate pe •antier cu toate elementele complet asamblate •i ajustate, cu geamurile termopan •i cu toate accesoriile metalice montate •i protejate.

Transportul •i depozitarea se vor face cu grij•, pentru a se evita deteriorarea. Folia de protec•ie se va scoate numai dup• terminarea tuturor lucr•rilor care pot s• deterioreze tâmpl•ria sau geamurile.

Montarea tâmpl•riei se va face în pere•i de c•r•mid• sau beton, conform detaliilor de montaj ale furnizorului. Se recomand• ca rostul de montaj s• fie între 10 •i 25 mm. Se va asigura o etan•are perfect• între tâmpl•rie •i zid•rie, de asemenea între tâmpl•rie •i geam. Se va acorda aten•ie la montare astfel încât g•urile de drenare a apei s• r•mân• neobturate.

Tâmpl•ria de PVC va fi executat• în strâns• concordan•• cu detaliile din proiect •i va fi racordat• cu glafurile.

Montarea tocurilor la u•i, dac• exist• u•i, se va face înainte de turnarea •apelor de pardoseal• •i de executarea tencuielilor. Montarea cercevelelor se va face dup• terminarea finisajelor cu procedee umede.

Se va verifica:- existen•a certificatelor de conformitate a calit••ii produselor- certificatele de garan•ie ale produselor- coresponden•a între proiect •i lucrare- asamblarea corect• a elementelor componente- prinderea tâmpl•riei de zid•rie sau stâlpi de beton- nu se admit defec•iuni din punct de vedere al planeit••ii, verticalit••ii, orizontalit••ii,

aspectului, dimensiunilor, al prinderii accesoriilor •i al etan•eit••ii.- nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m

(CS)/Pag.30/45

- remedierile sau înlocuirile determinate de proasta calitate a produselor sau a montajului se vor face de c•tre furnizor sau constructor, dup• caz, f•r• solicit•ri suplimentare de plat•.

N) GEAM TERMOPAN

Standarde de referin••

- STAS 9249/73 – Geam termoizolant sau agremente tehnice- C47/86 – Instruc•iuni tehnice pentru folosirea •i montarea geamurilor în construc•ii

Materiale

- geamuri termopan formate din dou• foi de 6 mm grosime, cu spa•iu de 8 mm între ele, închis ermetic prin procedeul de metalizare (lipit cu cositor prin intermediul unor distan•ieri de plumb sau alte procedee), montate pe tâmpl•ria exterioar• de PVC •i garnituri speciale de etan•are a geamului (pentru exterior), montate pe tâmpl•rie de PVC. Geamurile vor fi de tipul LOW E.

Pachetul de geam termoizolant va asigura o reduc•ie fonic• de cel pu•in Rm=29 dB •i coeficient de transfer termic 1,7 w/mpk.

Condi•ii de calitate •i verificarea lucr•rilor

Geamurile trebuie s• aib• dimensiunile corespunz•toare tâmpl•riei din proiect, f•r• abateri ca grosime, f•r• zgârieturi, ciobituri sau alte defecte; dup• montare, suprafa•a geamurilor trebuie s• fie curat•, plan•, f•r• pete sau alte defec•iuni.

Decontarea lucr•rilor

Costul geamului termopan va fi inclus în ofert•, în pre•ul tâmpl•riei de PVC, deci se pl•te•te odat• cu plata acesteia.

O) FERONERIE SI ACCESORII

Standarde si normative de referinta

• STAS 1587 – 88 - Balamale semiingropate pentru usa.• STAS 1548 – 91 - Cremoane pentru usi si ferestre.• STAS 2419 – 88 - Minere, silduri si rozete obisnuite pentru ferestre si usi.• STAS 3778 – 87 - Zavoare aplicate pentru ferestre.• STAS 2676 – 87 - Zavoare pentru usi cu doua sau mai multe canaturi.• STAS 1547 – 86 - Balamale ingropate pentru ferestre si usi.

Materiale si produse

Articolele de feronerie vor fi identice din punct de vedere al calitatii constructiei, stilului, aspectului si finisajului cu cele care apar in catalogul producatorului si vor avea o constructie robusta. Fiecare broasca va fi prevazuta cu 3 chei. Feroneria se va fixa pe tamplarie din lemn cu holsuruburi, etc.

Livrare, depozitare, manipulare

Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in cutii bine ambalate pentru a nu se deteriora. Piesele de feronerie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tamplarie.

(CS)/Pag.31/45

Tamplaria se va aduce la santier cu feroneria gata executata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere si zavoare). Se vor monta ulterior drucarele si sildurile la usile interioare.

Usile de la intrare in apartamente, se vor monta cu toata feroneria inclusiv broasca Yalle.

Protectia feroneriei

Elementele de feronerie se vor proteja in timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli, prin invelirea lor in panza impermeabila sau folie de polietilena.

Se va avea grija deosebita la transportul elementelor de tamplarie, avind feroneria montata, pentru a nu deteriora feroneria.

Verificarea in vederea receptiei

Feroneria trebuie sa fie curata, fara urme de vopsea, zgarieturi sau deformari.Elementele de inchidere: zavoare, broaste, drucare, cremoane, trebuie sa

functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure inchiderea etansa a tamplariei.Piesele de feronerie si accesoriile, care nu corespund vor fi inlocuite cu altele care

sa functioneze perfect.Se vor unge balamalele cu vaselina pentru a se evita uzarea in timp.

3.2. REZISTENTA:

Scoala existenta Corp A, cladire parter, de forma dreptunghiulara aprox.26.00 m se consolideaza conform expertizei tehnice din OCT.2007 elaborate de Expertul Tehnic Ing. Cruceanu I.Nicolae si Expertul Tehnic Ing. Petrovici Gh.Radu. Pe latura din Vest se extinde cu un Corp B, nou, regim Parter, de dimensiuni in plan aprox. 8.75 x 30.00 m respectiv printr-un rost de 5 cm.

In acest fel, structura de rezistenta a cladirii regim “P”, care va rezulta in urma lucrarilor de extindere existente, va putea raspunde solicitarilor unui viitor cutremur cu intensitatea egala cu a aceluia de calcul, structura fiind conceputa conform normelor de proiectare antiseismice prevazute de catre Normativul P100/06 si Normativului NP 112-04-2005.

Pentru dimensionarea structurii din punct de vedere seismic, in conformitate cu zonarea seismica din Normativ P100-1/2006, s-au luat in calcul urmatoarele valori:

- ag= 0,20 g- perioada de colt Tc = 0.7 sConform studiului geotehnic s-au evidentiat urmatoarele stratificatii ale terenului din

aceasta zona:- In suprafata, sol vegetal si umpluturi eterogene.- Praf agrilos galben, loessoid, cu concretiuni calcaroase si zone ruginii, plastic

moale plastic consistent pana la 3.00 m. adancime.- Praf argilos nisipos, galben cu zone ruginii, concretiuni de calcar si pete FeMn,

plastic consistent, pana la cota de oprir a forajelor (-4.50 m.).Din investigatiile facute la cele 3 proprietati vecine din amonte (latura Vest peste

drumul satesc), rezulta ca nivelul apei in 3 puturi forate se afla la 7÷8 m fata de cota terenului natural CTN. Apa s-a gasit in stratul de roca dura sub orizontul 6.00 m de la care incepe roca. Deoarece aceasta situatie din prezent nu prezinta pericol privind efectul apelor de pe versant, masura respectiva va fi tratata cu ocazia canalizarii si sistematizarii infrastructurii rutiere drumului Satesc Marginal Vest. Avand in vedere posibilitatea producerii de alunecari ale straturilor de deasupra orizontului dur prin ridicarea ascensionala a nivelului apelor de pe versant asa cum precizeaza expertiza tehnica a d-lor experti ing Radu Petrovici si ing. Cruceanu Nicolae se impune ca masura asiguratorie de catre beneficiar executarea unui dren in amonte, care sa preia apele si sa le descarce in paraul din curtea scolii.

(CS)/Pag.32/45

In fundatii se vor prinde obligatoriu benzile zincate 40.4 si se vor suda de armatura conform proiectului de instalatii.

Pentru realizarea acestei structuri se vor parcurge urmatoarele etape: se va executa sapatura generala la cota din proiect si se vor respecta recomandarile privind lucrarile de sapatura-terasamente.

Daca dupa realizarea sapaturii la cota prevazuta in proiect apar neconcordante fata de prevederile proiectului,se va solicita obligatoriu prezenta proiectantului pe santier pentru a certifica natura terenului de fundare, fara avizul acestuia neputandu-se trece la turnarea betonului simplu in fundatii.

In prima faza se vor verifica pozitia, geometria si armarea elementelor considerate existente din proiectul elaborat. In cazul neconcordantelor se va solicita prezenta pe santier a proiectantului.

In general, nu exista alte conditionari tehnologice fata de cele mentionate in proiectul de rezistenta, dar se recomanda sa nu se execute sapaturile pe ultimii 15 cm pe timp ploios. Ultimul strat efectuandu-se imediat inainte de turnarea betonului de egalizare.

La realizarea zidariei se va acorda o atentie deosebita ancorarii acesteia de structura de rezistenta din beton armat prin agrafe din otel beton OB 37 cu diametrul de 8 mm si lungimea de 1,2 m,amplasate din 60 in 60 cm pe verticala (conf. detaliilor).

CORPUL AMasurile de interventie propuse asupra cladirii existente Corp “Stejarul”, respecta

cu strictete Expertiza Tehnica, au fost aplicate in proiectul de rezistenta faza PT/ DDE:- Refacerea continuitatii aparente a zidariei structurale din piatra naturala cioplita

acolo unde aceasta este deteriorata;- Realizarea conlucrarii spatiale a peretilor structurali de pe cele doua directii

principale;- Refacerea structurii sarpantei si a invelitorii, conform noului plan de invelitoare;- Refacerea pardoselilor la parter;- Consolidarea infrastructurii;- Lucrari pentru indepartarea apelor din precipitatii;- Consolidare prin camasuire cu mortar de ciment, armat, aplicata pe ambele fete

ale zidurilor interioare si exterioare:Urmare a decopertarilor/desfacerilor ce se vor executa, lucrarile neprevazute ce pot

aparea, vor face obiectul unor modificari prin dispozitii de santier si detalii corespunzatoare in timpul executiei. Toate aceste lucrari vor fi vor intra in pretul ferm, licitat.

CORPUL BCladirea care va rezulta in urma extinderii, va avea urmatoarea alcatuire struturala:- Fundatii continue sub siruri de stalpi;- Inchideri din zidarie;- Cadre formate din stalpi si grinzi din beton armat monolit- Planseu din beton armat monolit ;- Sarpanta din lemn de rasinoaseRealizarea fundatiilor la cota – 1,53 (CTN var.= -0.45 … -1.45), asigura atat

fundarea cladirii in terenul sanatos, cat si adancimea minima de inghet de 90 cm conform STAS 6054-77. Fundarea s-a prevazut a se face cu talpa fundatiei in stratul de “argilos nisipos, galben cu zone ruginii, concretiuni de calcar si pete”, la realizarea sapaturii si atingerea cotei de fundare - se va solicita prezenta geotehnicianului.

Masura mandatarie: deoarece cladirea existenta prezinta tasari in decursul timpului, se va trece la inceperea lucrarilor de executie numai dupa executarea (pe un colt ,latura SUD) unui foraj geotehnic pe amplasamentului corpului B pana la

(CS)/Pag.33/45

adancimea de 9m de la CTN si prezentarea studiului geotehnic proiectantului de specialitate si verificatorului atestat MDRC.

Dupa realizarea sapaturii la cota prevazuta in proiect, se va solicita obligatoriu prezenta proiectantului pe santier pentru a certifica natura terenului de fundare, fara avizul acestuia neputandu-se trece la turnarea betonului din fundatii.

La dimensionarea fundatiilor s-a tinut cont de realizarea unei presiuni de 120 kPa, care se incadreaza in limita evidentiata de studiile geotehnice intocmite pentru lucrari similare executate in aceasi zona, puse la dispozitie de catre beneficiar “Primaria Comunei Greci”.

3.3. INSTALATII:

3.3.1. INSTALATII ELECTRICE:

Baza de proiectare – normativul I7/2002–Normativ pentru proiectarea •i executarea instala•iilor cu

tensiuni pân• la 1000V c.a. •i 1500Vc.c. – normativul I20/2000–Normativ privind protec•ia construc•iilor impotriva trasnetului – Reglementarea tehnica NP–061–02–Normativ pentru proiectarea •i execu•ia

sistemelor de iluminat artificial din cladiriIn baza celor de mai sus se propune urmatoarea solu•ie tehnica:

3.3.1.1. Alimentarea cu energie electricaInstala•iile electrice aferente au o putere instalata totala de 116,8 kW pentru

consumatorii de iluminat, for•a •i prize. Puterea ceruta este de 70 kW •i va fi preluata din blocul de masura •i protec•ie BMPT •i distribuita la consumatori prin intermediul tabloului TGD (ce va fi relocat) •i a tablourilor locale.

Masura energiei electrice consumate se face în blocul de masura •i protec•ie trifazat BMPT.

Racordul va fi executat în baza documenta•iei elaborate de S.C. ELECTRICA S.A.Pentru circuitele de iluminat •i for•a se prevede protec•ia la scurtcircuit cu

întreruptoare automate cu protec•ie magnetotermica.

3.3.1.2. Instala•ii pentru iluminat generalPentru iluminatul general al tuturor încaperilor se utilizeaza corpuri pentru montaj

pe plafon sau în tavan fals dupa caz, Aceste corpuri de iluminat sunt cu tuburi fluorescente si reflectoare oglindate. Exceptie fac corpurile de iluminat din grupurile sanitare prevazute a fi cu lampi cu incendescenta si capace din policarbonat, etanse.

3.3.1.3. Instala•ii electrice pentru climatizare •i ventila•ieEchipamentele de ventila•ie ale grupurilor sanitare vor fi alimentate din aceea•i coloanacu iluminatul respectiv, pornirea lor se va face la comanda iluminatului, iar oprirea se va face temporizat dupa comanda de stingere a iluminatului respectiv.In salile de clasa se instaleaza aparate de climatizare tip split.

3.3.1.4. Instala•ie pentru iluminat de siguran••În conformitate cu normativul I7, s-a prevazut un iluminat de siguran•a pentru

evacuare, la care alimentarea cu energie electrica se asigura prin coloana separata din tabloul TGD. Iluminatul de siguran•a pentru evacuare s-a prevazut pe caile de evacuare •i la ie•irile din cladire. Corpurile de iluminat pentru evacuare sunt prev•zute cu folie indicatoare a sensului evacuarii.

(CS)/Pag.34/45

In toate salile de clasa, in grupurile sanitare, cancelarie si pe caile de acces, s-au prevazut corpuri de iluminat fluorescente cu grup de emergenta pentru evitarea panicii la intreruperea iluminatului normal. Acestea trebuie sa asigure o autonomie de min 1 ora in cazul intreruperii alimentarii cu energie a instalatiei de iluminat.

3.3.1.5. Instala•ii pentru alimentarea prizelor pentru uz generalPentru alimentarea unor consumatori diver•i a fost prevazuta o re•ea de prize

pentru uz general, racordate în tabloul TG, prin siguran•e automate cu protectie diferen•iala de 30mA. Prizele utilizate vor fi simple in centrala termica si duble in celelalte zone, bipolare de 16A cu contact de protec•ie, montate îngropat in salile de clasa si cancelarie. În spa•iile tehnice se vor utiliza prize bipolare de 16A cu contact de protec•ie montate aparent.

3.3.1.6. Paratrasnet, instala•ii de protec•ie prin legare la pamant si priza de pamantInstala•ia de protec•ie împotriva trasnetului, constituie un ansamblu complet de

elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de origine atmosferica •i transmiterea acestora la pamant.

Pentru aceasta cladire se ia în considerare un nivel normal de protec•ie împotriva trasnetului.

Instala•ia se compune din:- elementul de captare a trasnetului;- conductoare de coborare •i elemente de conectare la priza de pamant;- priza de pamant.

3.3.1.7. Elementele de captare a trasnetuluiElementul de captare a trasnetului este de tip retea pe acoperis .

3.3.1.8. Conductoare de coborare •i elemente de conectare la priza de pamantElementul de captare va fi legat la priza de pamant prin intermediul unor

conductoare de coborare formate din platbanda OLZN 25x4mm.Coborarile vor fi situate direct pe pere•ii exteriori ai construc•iei •i vor respecta

urm•toarele reguli:- parcursul va fi cel mai scurt pana la priza de pamant; traseul va fi pe cat posibil rectiliniu •i fara cotituri bru•te, cu raze de curbura mai mari de 20cm. - se va evita proximitatea conductoarelor electrice. Daca încruci•area nu poate fi evitata, traseul de cabluri se va blinda metalic pe 1m de ambele p•r•i ale coborarii •i se va lega blindajul la coborare.

Fiecare coborare va fi prevazuta cu o piesa de separa•ie, amplasata la o înaltime de 0,5m de nivelul solului •i va fi protejat• cu profil U din OLZN pe înal•imea de 1,5m de la nivelul solului . Profilul de protec•ie va fi de asemenea, fixat de perete în cel pu•in 3 puncte.

3.3.1.9. Priza de pamantConductorul de coborare va fi legat la priza de pamant naturala, ce va fi utilizata

atat pentru protec•ia împotriva trasnetului, cat •i pentru protec•ia contra atingerilor accidentale.

Priza de pamant se executa prin inglobarea in centura de fundatie a unei platbande OlZn 40x4mm sudate la distante de cca 2,5m de armatura grinzii.

(CS)/Pag.35/45

3.3.1.10. Protec•ia contra atingerilor accidentaleS-a prevazut legarea la nulul de protec•ie a tuturor par•ilor metalice ale instala•iei,

care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar pot ajunge accidental. Legarea se face prin conductor format dintr-un fir de cupru al cablului de alimentare. Pentru toti cosumatorii alimenta•i prin intermediul prizelor, vor fi prevazute suplimentar protec•ii diferen•iale cu sensibilitatea de 30 mA.

Toate elementele conducatoare de curent ale instala•iei electrice (p•r•i active) trebuie sa fie inaccesibile unei atingeri directe astfel:

- izola•ia cablurilor •i conductelor sa fie conform STAS 11388/3;- carcasele aparatelor •i tablourilor electrice sa respecte prevederile STAS 5325;

Toate elementele instala•iei electrice care în mod normal nu sunt sub tensiune (carcase metalice, sus•ineri metalice) dar care pot intra sub tensiune în mod accidental, vor fi prevazute cu urmatoarele masuri de protec•ie la atingeri indirecte:

- legarea la nul de protec•ie conform STAS 12604/4,5- legarea la pamant conform STAS 12604/4,5.

Suprafe•ele accesibile ale instala•iei electrice (cutii, panouri, muchii, suprafe•e rugoase etc.) trebuie sa nu produca raniri cu nici o parte a lor •i sa nu deterioreze izola•ia electrica a cablurilor sau echipamentelor.

Temperatura exterioara a suprafe•elor accesibile ale instala•iei electrice nu trebuie s• depa•easc• valorile de 60°C pentru elementele nemetalice •i 50°C pentru elementele metalice.

3.3.1.11. Instala•ia electrica pentru alimentarea iluminatului exterior A fost prevazuta o instala•ie simpla pentru iluminatul exterior. Astfel au fost

amplasate 2 corpuri de iluminat cu lampi cu incandescenta de 150 W pe peretii laterali ai cladirii la jonctiunea dintre corpul existent si cel nou construit.Inaltimea de montaj a celor 2 corpuri de iluminat este de +3.00m de la cota teren amenajat (CTA). Întregul iluminat exterior va func•iona în regim automat prin programator orar montat in tabloul general.

3.3.1.12. Masuri pentru protec•ia la focÎn vecinataea tabloului general de distribu•ie se va amplasa un stingator cu praf •i

bioxid de carbon.Personalul de exploatare va fi instruit periodic cu privire la respectarea normelor

de P.S.I.În caz de incendiu la instala•iile electrice, înainte de a se ac•iona pentru stingerea

acestora, se vor scoate de sub tensiune instala•iile electrice afectate •i cele periclitate.La instala•iile electrice, pentru stingerea incendiilor se vor folosi numai sting•toare

cu praf •i bioxid de carbon.Mijloacele de prima interven•ie în caz de incendiu trebuie sa fie în perfecta stare

de utilizare în permanen•a, amplasate în locuri vizibile, u•or accesibile •i ferite de înghe•.

3.3.1.13. Amplasare echipamente, aparataj •i pozare trasee de cabluriÎntrerupatoarele din sistemul de iluminat se vor amplasa la o în•l•ime de 1,5m de

pardoseala, iar contactul se va conecta în mod obligatoriu pe conductorul de faza.Prizele pentru alimentarea echipamentelor de curen•i slabi se vor amplasa la o

înal•ime de 0,3m de podea, •i vor fi duble cu contact de protec•ie.To•i conductorii pentru alimentare vor fi poza•i în tub PVC sub tencuiala.Solu•iile de prinderi, fixari, strapungeri prin pereti trebuie sa nu afecteaze

rezisten•a elementelor de construc•ii.Se vor lua masuri constructive de protec•ie antiseismica în corelare cu gradul de

seismicitate al zonei în care este amplasata cladirea, dupa cum urmeaza:

(CS)/Pag.36/45

- asigurarea tablourilor electrice •i a echipamentelor împotriva r•sturn•rii sau desprinderii, prin realizarea unor fix•ri corespunz•toare;- bucle de cablu cu lungime minima de 0,5m la capetele cablurilor.

3.3.1.14. Re•eaua de comunica•ii dateProiectul implementeaza o solu•ie care asigura o re•ea deschisa de transmisie

date, reconfigurabila hard •i soft la dorin•a, re•ea ce permite circula•ia datelor numerice la un flux de 100 Mbps (categorie 5 ).

Traseele fizice sunt astfel gandite încat sa se integreze in sistemul celorlalte trasee de curen•i slabi ai cl•dirii.

•inand cont de structura cladirii, s-a ales o structura cu un punct de concentrare, amplasat în cancelarie.

Concret, au fost prevazute prize duble RJ45 categoria 5 în salile de clasa si cancelarie. Prizele duble RJ 45 categoria 5 sunt legate cu cabluri UTP (Unshielded twisted Pair) categoria 5, cu 4 perechi torsadate, avand o lungime maxima de 90 m Cablurile utilizate sunt cu izola•ie care respecta normele antifoc CMP si PCC FT-6. Cablul este garantat la 100 MHz •i cu parametri defini•i la 100 MHz.

Canalul de date este format din: calculator cu adaptor de re•ea Ethernet (sau Fast Ethernet) TP, cablu de legatura flexibil UTP cat.5 cu mufe RJ45 cu lungimea maxima de 5 m, priza RJ45 cat.5, cablu UTP cat.5 (max. 90 m), iar ca echipament activ un router cu 8 porturi.

3.3.1.15. M•suri de protec•ia muncii

a) Masuri comuneEste obligatorie legarea la pamant a aparatelor •i utilajelor ce se pot afla în mod

accidental sub tensiune.La montajul, punerea în func•iune, exploatarea •i între•inerea instala•iei ce face

obiectul prezentului proiect, se vor respecta normele de tehnica securit••ii muncii specifice lucrarilor ce se executa.

Toate lucrarile se vor executa numai de personal calificat, special instruit pentru aceste tipuri de opera•ii. Se verifica efectuarea, însu•irea •i perioada de validitate a instructajului general.

Alimentarea cu energie electrica a sculelor •i utilajelor se va face numai de la prize cu contact de protec•ie sau tablouri electrice legate la instalatia de împ•mântare. Pentru lucrul la înal•imi mai mari de 2,5m se vor utiliza platforme montate rigid, schelete metalice •i centuri de siguran•a. La fiecare loc de munca vor fi afi•ate mijloace de avertizare vizuala.

Pe timpul execu•iei lucr•rilor se vor aplica prevederile urm•toarelor normative:- Ordin nr.665/10.09.1997 al MMPS privind "Norme specifice de protec•ie a muncii pentru transportul •i distribu•ia energiei electrice", ed. 1997.- STAS 12217 – Protec•ia împotriva electrocut•rii la utilajele •i echipamentele electrice mobile. Prescrip•ii.- STAS 12604 – Protec•ia împotriva electrocut•rii. Instala•ii electrice fixe. Prescrip•ii- STAS 2612 Protec•ia de separa•ie împotriva electrocutarii. Limite admisibile.

Obiectivele proiectate nu se vor pune în func•iune, par•ial sau total, nici macar pe timp limitat, înainte de asigurarea tuturor masurilor de tehnica securit••ii •i igienei muncii.

Beneficiarul va asigura personalului de exploatare toate echipamentele •i mijloacele de protec•ia muncii prevazute în normativele în vigoare.

Se vor monta dispozitive de protec•ie cu chei speciale la u•ile tablourilor electrice •i se prevad placu•e avertizoare •i alte mijloace pentru interzicerea accesului neautorizat la circuitele electrice.

(CS)/Pag.37/45

b) Masuri specialeBeneficiarul •i constructorul vor întocmi instruc•iuni proprii, speciale •i specifice

tuturor locurilor de munca ce considera ca au un caracter deosebit, sau pentru care normele existente nu dau prescrip•ii suficiente, care sa conduca la securitatea investi•iei •i a personalului (NRPM art.6).

3.3.1.16. Masuri de prevenire •i stingere a incendiilor

a) Masuri comunePentru prevenirea izbucnirii •i dezvoltarii incendiilor în timpul executarii •i

exploatarii echipamentelor •i instala•iilor electrice se vor respecta prevederile din normativele republicane •i departamentale de prevenire •i stingere a incendiilor.

Beneficiarul va lua masuri ca dotarile cu mijloace PSI •i instala•iile de prevenire •i stingere a incendiilor sa fie în perfecta stare de func•ionare.

În cazul în care beneficiarul sau constructorul considera ca masurile luate prin proiect nu sunt suficiente, vor cere odata cu observa•iile ce trebuie facute la proiect sa se introduca în proiect masurile suplimentare de prevenire •i stingere a incendiilor, pe care le considera necesare.

Obliga•ia •i raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de prevenire •i stingere a incendiilor, a instructajului •i pregatirii personalului, potrivit atribu•iilor ce le revin, o au cei ce conduc, organizeaza •i controleaz• execu•ia.

b) Masuri specialeÎn cazul în care normativele •i instruc•iunile departamentale nu cuprind prevederi

pentru unele locuri de munca, sau daca prevederile existente nu pot fi aplicate în condi•iile specifice, comisia tehnic• PSI a beneficiarului va dispune sarcinile •i masurile necesare specifice, aplicarea lor se va face dupa ce au fost aprobate de conducerea societa•ii.

În mod expres, la executarea lucr•rilor, pentru lucrul cu foc deschis se va cere avizul beneficiarului, întocmind permisul de lucru cu foc deschis.

3.3.1.17. Recep•ia •i acceptarea lucrarilorÎn conformitate cu standardele în vigoare în România la punerea în func•iune a

instala•iilor se va aplica urmatoarea procedura :- Se va verifica existen•a buletinelor de verificare a prizelor de pamant •i conformitatea valorilor con•inute cu normativele în vigoare;- Se va verifica continuitatea conductoarelor •i conectarea corect• la echipamente;- Se va verifica legarea nulului de protec•ie •i legarea la priza de p•mânt (unde este cazul) a echipamentelor electrice;- Se va verifica tensiunea de alimentare a echipamentelor s• fie corespunz•toare cu cea înscris• pe eticheta aparatajului sau a echipamentului electric;- Se va verifica func•ionarea corect• a tuturor instala•iilor •i echipamentelor electrice.

NotaToate plansele desenate relative la noile amplasamente - in urma refacerii

institutiei scolare - ale componentelor electrice, atat de forta cat si de curenti slabi, fac parte integranta din prezenta documentatie tehnica.

(CS)/Pag.38/45

Nimic din ceea ce este prevazut in proiect nu se va executa - pe santier sau in alta parte – inainte ca executantul sa verifice cotele din santier precum si posibilitatea de executie / montare a elementului dorit. In caz contrar, proiectantul este absolvit de orice responsabilitate.In cazul descoperirii de catre executant a unor eventuale neconcordante intre situatia din santier si proiect, acestea trebuiesc semnalate proiectantului.

3.3.2. INSTALATII SANITARE

3.3.2.1. Date generale

Întocmit în urma studierii cerin•elor din tema de proiectare înaintatade catre beneficiar, proiectul de instala•ii sanitare respecta normele •i standardele în vigoare, astfel încat sa fie asigurate confortul utilizatorilor •i nivelurile de performan•a necesare.

3.3.2.2. Obiectul documentatiei

La întocmirea proiectului standard au fost respectate prevederile •i recomand•rile Normativului privind proiectarea •i executarea instala•iilor sanitare, indicativ I 9-1994 si a Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor NPO 86-05.

Documentatia cuprinde:- instalatiile de alimentare cu apa si canalizare aferente grupurilor sanitare;- instalatiile de colectare si evacuare ape meteoricede pe acoperisul cladirii;- instalatiile de canalizare exterioare.

3.3.2.3. Situatia proiectata

Instalatiile de alimentare cu apa si canalizare aferente grupurilor sanitare:

3.3.2.4. Alimentare cu apa

Alimentarea cu apa a instalatiilor interioare se realizeaza dupa urmatoarea schema:- bransament de la reteaua exterioara de apa potabila - instalatia de distributie a apei spre consumatorii din cladire prin conducte din

polipropilena reticulara PP-R, izolate anticondens conform celor specificate în caietul de sarcini.

- instalatia de racordare a obiectelor sanitare realizata cu conducte de polipropilena PP-R, îmbinata prin termofuziune

Pregatirea apei calde se realizeaza printr-un schimbator de caldura (boiler electric) amplasat în centrala termica si este prevazut în cadrul proiectului de instalatii termice.

Pentru evitarea racirii apei calde din conducte s-a prevazut o instalatie de recircularea apei calde.

Instalatia cuprinde, de asemenea, robinete de închidere cu ventil sferic montate pe ramificatiile spre grupuri de obiecte sanitare si robinete coltar de închidere si reglaj montate pe legaturile cu obiectele sanitare.

(CS)/Pag.39/45

In cadrul grupurilor sanitare s-au prevazut robinete simplu serviciu montate pe perete pentru serviciul de curatenie.

Echiparea cu obiecte sanitare se realizeaz• conform planurilor de arhitectura. Obiectele sanitare împreuna cu bateriile •i robine•ii de utilizare, precum •i ventilele •i sifoanele de scurgere ale acestora au fost stabilite conform temei de arhitectura.

Distribu•ia pe orizontala si pe verticala a re•elei de apa rece din incinta cladirii este ramificata, montata ingropat in sapa si tencuiala, executata din •eava de polipropilenareticulara izolata cu armaflex de 13 mm grosime, conform STAS pentru apapotabila, avand un traseu comun cu alte conducte conform planurilor desenate.

Instala•ia cuprinde, de asemenea, robine•i cu obturator sferic monta•i pe ramifica•iile spre grupurile sanitare •i robine•i col•ar de închidere •i reglaj monta•i pe legaturile cu obiectele sanitare.

Conductele pentru apa calda se vor executa din •eava de polipropilena reticularaizolata cu armaflex de 9 mm grosime •i vor avea un traseu comun, paralel cu conductele de apa rece.

•evile din polipropilena reticulara se vor îmbina între ele cu fitinguri speciale prin termofuziune, tehnologia de îmbinare fiind obligatoriu omologata/agrementata.

La trecerea conductelor prin plan•ee •i pere•i se vor monta tuburi de protec•ie.Dimensiunile conductelor au rezultat în urma calcului de dimensionare •i echilibrare

hidraulic•. Solu•ia de distribu•ie aleasa •i configura•ia geometrica a sistemului asiguraautocompensarea dilat•rilor.

3.3.2.5. Canalizare menajera

Pe langa racordarea la instala•ia de canalizare a tuturor obiectelor sanitare, s-a prevazut montarea unor scurgeri de pardoseala. Toate racordurile obiectelor sanitare la conductele de scurgere se vor face prin sifon. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmand a fi mascate dupa efectuarea probei de etan•eitate •i de eficacitate. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform prevederilor STAS 1795.

Solu•ia aleasa pentru canalizare este cu conducte din PP, special destinat instala•iilor de canalizare pentru construc•ii, etan•area îmbinarilor facandu-se cu inelele de cauciuc.

La fiecare coloana de canalizare se va monta o piesa de cura•ire. Instala•iile exterioare se vor realiza din •eav• PVCKG, pentru instala•ii exterioare. Schimbarile de direc•ie vor fi realizate numai prin coturi la 45° •i/sau c•mine de vizitare. Racordarea lasistemul exterior de canalizare se face prin 2 racorduri exterioare, in 2 bazine vidajabile cu V = 21mc si V = 24 mc, amplasate pe partile laterale ale scolii.

3.3.2.6. Canalizare pluviala

Canalizarea apelor meteorice de pe acoperisul cladirii se face prin guri de preluare a apelor meteorice prevazute pe jgheaburile situate de o parte si de alta a acoperisului •i coloane verticale din tabla Ø100, racordate la canalizarea exterioara a imobilului prin conducte PVCKG si camine de vizitare. Deversarea apelor meteorice curate de pe acoperisul cladirii se va face in raul din vecinatatea scolii prin doua racorduri de PVCKG Ø 160.

NOTA :Nimic din ceea ce este prevazut in proiect nu se va executa - pe santier sau in alta parte – inainte ca executantul sa verifice cotele din santier precum si posibilitatea

(CS)/Pag.40/45

de executie / montare a elementului dorit. In caz contrar, proiectantul este absolvit de orice responsabilitate.In cazul descoperirii de catre executant a unor eventuale neconcordante intre situatia din santier si proiect, acestea trebuiesc semnalate proiectantului.

3.3.3. INSTALATII TERMOTEHNICE

3.3.3.1. Generalitati

a) Obiectul proiectului

Obiectul prezentului proiect este consolidarea, extinderea, reparatii si dotari la Scoala de arte si meserii din com. Greci-corp Stejarul.

Prezentul proiect are ca obiect instalatiile de: incalzire si ventilatie.

b) Baze de proiectare

Proiectul a fost elaborat avand la baza TEMA DE PROIECTARE precum •i proiectul de arhitectur•.

Cladirea va fi dotata cu instalatii pentru asigurarea cerintelor de confort termic, igiena, necesitati sanitare/tehnologice corespunzatoare cu prevederile cadru din TEMA DE PROIECTARE si normele tehnice.

Conform legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii, in alegerea solutiilor tehnice s-au respectat urmatoarele cerinte de calitate:

- rezistenta si stabilitatea cladirilor- siguranta la foc- siguranta in exploatare- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie- atenuarea si protectia la zgomot- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediuluiAlimentarea cu energie termica este prevazuta din surse proprii, care asigura

independenta in exploatarea spatiului, respectiv centrale termice alimentate cu lemn.Deservirea spatiului este prevazuta prin instalatii independente de clima separate

pe destinatii sau functiuni.

c) Legislatia de referinta

Prezentul proiect este întocmit în conformitate cu legisla•ia romana în vigoare, privind calitatea construc•iilor. S-au respectat normativele de proiectare, executare •i exploatare a instala•iilor, standardele na•ionale (SR), europene (EN), interna•ionale (ISO), precum •i alte ghiduri, regulamente •i instruc•iuni.

- legea 10/1995, privind calitatea în construc•ii- normativ I13/1994, privind proiectarea •i execu•ia instala•iilor de înc•lzire

central•- normativ I13/1-1996, privind exploatarea instala•iilor de înc•lzire central•- normativ I5/1998, privind proiectarea •i execu•ia instala•iilor de ventilare- normativ P118/1999, privind siguran•a la foc a construc•iilor- Norme generale de protectia muncii MMPM 1996- SR 1907/1-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii

de calcul- SR 1907/2-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.

Temperaturi interioare conventionale de calcul

(CS)/Pag.41/45

- Ord.9/N/15.03.93 MLPAT - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii

- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C.56-85

- HG 273/1994 – Regulamentul de receptie al lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. Anexa: Cartea tehnica a constructiei

- HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii

- STAS 6648/1,2- STAS 9660- STAS 4369- SR 11573- STAS 8974/1 Fiabilitate, mentenabilitate.- SR ISO 7730 – ambian•e termice moderate, cu specificarea condi•iilor de

confort.Calitatea unei construc•ii este suma performan•elor de comportare a acesteia în

exploatare. Exigen•a de calitate în cazul instala•iilor de încalzire centrala este definita de:- confortul termic- adaptarea la utilizare- izolarea termica •i economia de energie- igiena, sanatatea oamenilor •i protec•ia mediului- siguran•a la foc- rezisten•a •i stabilitatea- durabilitatea- etan•eitatea- confortul acustic- puritatea aerului- economicitatea.

d) Baze de calcul

Spatiul este impartit dupa cum urmeaza:- spatii sali de clasa si cancelarie; - spatii conexe: holuri, grupuri sanitare, centrala termicaConform standardelor romanesti, pentru calculul instalatiilor termice s-au avut in

vedere urmatorii parametrii:IARNA: SR 1907/1,2-1997; temperatura exterioar• de calcul tei= -150C si φ = 80%.VARA: STAS 6648/1,2-1982; temperatura medie zilnic• tmz=25,8°C, φ = 39%,

conducând la o temperatur• exterioar• de calcul tev= tmz+c Az =32,8ºCLa interior Denumire Temperatura vara Temperatura iarna

(0C) (0C)

SPATIU LUCRU 22±1 22±1

ANEXE 22±1 22±1

Aporturile de c•ldur• considerate în bilan•ul de var• sunt:- iluminat 20 W/m2

- echipamente 15 W/m2

- persoane 9 W/m2 sensibil •i 6 W/m2 latent

(CS)/Pag.42/45

3.3.3.2. Instalatii interioare

Conform cerintelor din tem•, s-au prevazut urmatoarele tipuri de instalatii interioare in raport cu destinatia fiecarui spatiu din cadrul cladirii:

- Instalatii de introducere aer proaspat pentru cancelarie. Sistemele de introducere aer proaspat mentin in suprapresiune cancelaria fata de spatiile inconjuratoare. Compensarea se face prin transfer controlat prin grile de transfer în u•i, cu aer evacuat in spatiile adiacente cu care comunica prin usile de acces. Pe timp de iarna aerul introdus este incalzit de o baterie electrica.- Instalatii de ventilare mecanica de evacuare a noxelor pentru grupurile sanitare si spatiile conexe. Sistemele de evacuare mecanica mentin in depresiune grupurile sanitare fata de spatiile inconjuratoare. Aerul evacuat este compensat prin transfer controlat prin grile de transfer în u•i, cu aer introdus in spatiile adiacente cu care comunica prin usile de acces.- Instalatii de incalzire cu corpuri statice. Incalzirea din incinta se va realiza cu corpuri statice . Corpurile statice se vor amplasa in dreptul -pe cat posibil-suprafetelor vitrate.

Alimentarea cu agent termic a instalatiilor se face din centrala termica.S-au prevazut corpuri statice tip panou din otel, furnizate cu suporti si console de

sustinere, robineti de inchidere tur/retur si robinet manual de dezaerisire. Conductele de distributie se vor amplasa ingropat in sapa. Nu se vor executa imbinari in sapa.

Aerisirea instalatiei se va realiza prin dezaeratoare manuale montate pe fiecare corp de incalzire precum si prin intermediul ventilelor automate de aerisire amplasate in punctele superioare ale instalatiei. Pentru golirea instalatiei se vor prevedea robineti de golire in punctele cele mai joase ale instalatiei.

Pentru grupurile sanitare se foloseste extrac•ia mecanic• cu ajutorul ventilatoarelor in-line de conducta.

Centrala termica

Pentru incalzire si prepararea apei calde de consum s-a prevazut doua cazane, cu functionare pe lemne, cu tiraj natural avind Q=60 kW fiecare, tip VIGAS . Functionarea centralei termice este automatizata, reglarea sarcinii termice fiind comandata de un modul de comanda in cascada pentru cele doua cazane.

Schema contine:- butelie de egalizare a presiunii- supape de siguranta (montate in zone accesibile)- pompe de protectie pentru fiecare cazan, montate pe retuturile din circuitul

primar al buteliei- ventil cu trei cai montat pe aspiratia pompei de recirculare- preparator apa calda menajera(bioler electric)cu capacitatea de 100 l- doua vase de expansiune inchise cu membrana elastica cu capacitatea de 25 l

(montate pe pardoseala - pentru fiecare cazan cate unul)- un vas de expansiune inchis cu membrana elastica cu capacitatea de 50 l

(montat pe perete - pentru instalatie)- doua co•uri de fum, Ø200.Usa de la centrala termica care se deschide in exterior va fi prevazuta la partea

inferioara cu o priza de aer de dimensiunile 30x50 cm. De asemenea, la partea superioara a peretelui exterior al camerei centralei termice, se va prevedea o priza de ventilatie a gazelor reziduale, avand dimensiunile 30x50 cm.

Umplerea instalatiei se face prin intermediul unui racord la conducta de apa rece. Instalatia de incalzire se va supune urmatoarelor probe: proba la rece, la cald si

proba de eficacitate.

(CS)/Pag.43/45

Inainte de probe toata instalatia va fi spalata cu apa. Tot in centrala termica pentru prepararea apei calde menajere necesare cladirii va fi instalat un boiler electric avand volumul de 100 litri.

Depozitarea combustibilului sdlid(lemn) se va face in magazia existenta in incinta scolii.

3.3.3.3. Descrierea solutiei

Incalzirea spatiilor in timpul iernii va fi acoperita de centrala termica prin instalatia cu corpuri statice.

Pentru grupurile sanitare: evacuarea din grupurile sanitare se va face cu ajutorul unor ventilatoare axiale montate in-line pe tubulatura de evacuare si vor fi actionate de intrerupatoare cu temporizare.

Temperaturile ce se vor realiza în aceste spa•ii sunt de 22°C±1°C pentru spatiile salilor de clasa si cancelarie, atat pe perioada de iarn•, cat si pe perioada de vara, la felca si pentru spatiile anexe.

Grupurile sanitare sunt mentinute in depresiune cu instalatia mecanica de ventilare de evacuare. Compensarea debitelor evacuate se face prin transfer din spatiile adiacente.

Cancelaria este mentinuta in suprapresiune cu instalatia mecanica de introducere aer prospat. Compensarea debitelor evacuate se face prin transfer din spatiile adiacente.

3.3.3.4. Norme generale de p.s.i si protectia mediului

a) Masuri p.s.i.

Se va prevedea oprirea automata a cazanelor in caz de detectare de incendiu;Se va prevedea in camera de montare a cazanelor fereastra suficienta pentru a

acoperi suprafata de explozie, precum si o grila pentru absorbtia aerului de ardere din exterior. Aceasta grila se va pozitiona astfel incat sa fie impiedicata obturarea accidentala a acesteia.

b) Masuri pentru protectia mediului

Protec•ia mediului (aerul atmosferic) este asigurata prin prevederea unor cazane (centrale) moderne •i a unor focare cu grad redus de poluare datorat optimizarii arderii combustibililor (randament ridicat, timp redus al arderii la temperaturi ridicate).

Având în vedere tipul de combustibil utilizat, puterea cazanelor centralei, tehnologia modern• în care sunt realizate, se poate spune ca nu se produc noxe în cantit••i care s• afecteze mediul înconjur•tor.

NOTA :Nimic din ceea ce este prevazut in proiect nu se va executa - pe santier sau in alta parte – inainte ca executantul sa verifice cotele din santier precum si posibilitatea de executie / montare a elementului dorit. In caz contrar, proiectantul este absolvit de orice responsabilitate.In cazul descoperirii de catre executant a unor eventuale neconcordante intre situatia din santier si proiect, acestea trebuiesc semnalate proiectantului.

(CS)/Pag.44/45

3.4 MASURI PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE CONFORM LEGII NR. 10 / 1995

3.4.1. Cerinta A – rezistenta si stabilitatea structuriiVezi memoriu de specialitate.

3.4.2. Cerinta B – siguranta in exploatare

Masurile de siguranta in exploatare sunt conforme cu normativul CE 1-95 (geometrie, finisaje, sistem de alarmare).

Se prevede pardoseala antiderapanta in spatiile cu circulatii comune. In zonele de cornisa ale acoperisurilor vor fi prevazute parazapezi pentru eviarea accidentelor.

3.4.3. Cerinta C – siguranta la foc

a) Intreaga cladire se incadreaza intr-un singur compartiment de incendiu (Ac= 1091 mp < 2500mp).

b) Amplasament: constructia rezultata, cu regim de inaltime P, avand destinatia de scoala nu se invecineaza cu alte cladiri;

c) Nivelul riscului de incendiu al constructiei: mic cf. art.2.1.2 si 2.1.3/P118-99. Densitatea sarcinii termice (cf. STAS 10903/2-79) pentru intreaga cladire este <420 MJ/mp.

d) Gradul II de rezistenta la foc a imobilului cf. tabel 2.1.9/ P118-99.e) Cladirea asigura trei cai de evacuare direct in exterior. Numarul persoanelor

aflate concomitent in cladire (in mod normal) nu va depasi 100 persoane. f) Se utilizeaza numai materiale de constructie incombustibile, cu exceptia structurii

sarpantei; elementele din lemn vor fi tratate ignifug si insectofungicid.

3.4.4. Cerinta D – igiena si sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului

Se asigura microclimatul prescris in:STAS 6472 / serie (temperatura si umiditate);NP 008 (puritatea aerului); STAS 6156 (nivele de zgomot);STAS 6221 (iluminat natural);STAS 6646 (iluminat artificial);Prin solutia de arhitectura se asigura un confort corespunzator destinatiei constructiei.

Nu se utilizeaza materiale care sa emane mirosuri urate sau sa contina urme de radioactivitate. Finisajele interioare permit o intretinere usoara si mentinerea curateniei: parchet in clase, rasini epoxidice in grupuri sanitare si circulatii.

Grupurile sanitare sunt dimensionate cf. STAS 1478 – 91.Deseurile menajere se colecteaza in europubele care se depoziteaza in spatiul

special amenajat, de unde se ridica periodic de serviciul de salubritate, pe baza de contract.

Pe durata lucrarilor de constructie molozul rezultat din demolari se evacueaza de catre serviciul de salubritate, pe baza de contract.

(CS)/Pag.45/45

3.4.5. Cerinta E – izolare termica si hidrofuga si economie de energie

Peretii exteriori au grosimi totale de 35cm (30 cm zidarie GVP si 5 cm polistiren extrudat). Se va reduce transferul termic si prin inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie metalica cu geam termopan.

Sarpanta va fi refacuta si va fi izolata termic conform normativ C107/2 – 97 pentru a permite amenajarea spatiilor de locuit. Izolarea hidrofuga se va asigura cf. normativ C112-86.

Economia de energie – rezulta din izolarea termica a cladirii.

3.4.6. Protectia la zgomot

Protectia la zgomot se incadreaza in prevederile Normativului C 125 si P 122.Izolarea fonica fata de zgomotul din exterior este asigurata de zidaria prevazuta a fi

consolidata si completata, de tamplaria cu geam termopan si de termoizolatia acoperisului.

Natura destinatiei cladirii nu impune o izolare fonica speciala intre incaperi.

3.4.7. Categoria de importanta si clasa de importanta

Cladirea se incadreaza in - categoria de importanta “C” – normala – cf. HGR 766/97.- clasa de importanta a constructiei: III cf. Normativ antiseismic P 100-92.- Conform HG 925 proiectul trebuie verificat pentru cerinta “A” - rezistenta si stabilitate.

3.5 SISTEMATIZARE VERTICALA

Toata organizarea de santier se va realiza in incinta scolii fara afectarea spatiului public (trotuar, drum).

Pamantul rezultat din excavatii pentru Extinderea Scolii va fi depus in spatiul amenajat special in curtea interioara a scolii.

Accesul in santier se va face (dupa necesitati) prin drumul satesc aflat in spatele scolii, accesul va avea in mod obligatoriu o zona de curatire a vehicolelor care ies din santier(gratar, etc.)

Pentru deplasarea vehicolelor executantului in interiorul incintei se vor amenaja (unde este cazul) drumuri din dale prefabricate pentru organizarea de santier.

Amplasarea diverselor obiecte de organizare de santier (birouri, vestiare, magazii, platforme de lucru, etc.) s-a facut tinand seama de terenul disponibil si ponderea lucrarilor in diverse zone, astfel incat sa permita functionarea unitatii scolare in timpul lucrarilor.

Sunt prevazute toate obiectele necesare functionarii santierului, fara a recurge la spatiile scolii, astfel ca activitatile acesteia sa poata continua partial pe baza de conventie cu Antreprenorul General si in timpul lucrarilor.

Dupa terminarea lucrarilor executantul va retrage obiectele de santier si va lasa terenul curat precum l-a gasit.

(CS)/Pag.46/45

3.6. CONSUMURI DE UTILITATI

Necesarul de energie electrica si apa folosit pentru organizarea de santier, vafi asigurat prin bransamente provizorii de la reteaua de utilitati stradale existenta, pe baza de contracte individuale.