caiet de sarcini Imbracaminti Rutiere Bituminoase Cilindrate Executate

7/28/2019 caiet de sarcini Imbracaminti Rutiere Bituminoase Cilindrate Executate

1/29

EXEMPLAR NR.:

MODERNIZARE STRAZI-ZONA BAICULUI (24 STRAZI)

Este interzis copierea, multiplicarea i imprumutarea documentatiei fr aprobarea scris a S.C. VIO TOP S.R.L.Bucureti

1

CAIET DE SARCINI NR.5

IMBRACAMINTI RUTIERE

BITUMINOASE CILINDRATE,

EXECUTATE LA CALD


2/29

EXEMPLAR NR.:



2

C U P R I N S

CAP.I. GENERALITATIArt.1. Obiect si domeniu de aplicareArt.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

CAP.II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELORArt.3. AgregateArt.4. FilerArt.5. LiantiArt.6. AditiviArt.7. FibreArt.8. Controlul calitatii materialelor nainte de anrobare

CAP.III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILORArt.9. Compozitia mixturilorArt.10. Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfalticeArt.11. Statia de asfaltArt.12. Autorizarea statiei de asfaltArt.13. Fabricarea mixturilor asfalticeArt.14. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfalticeArt.15. Controlul fabricatiei

CAP.IV. MODUL DE PUNERE IN OPERAArt.16. Transportul mixturilor asfalticeArt.17. Lucrari pregatitoareArt.18. AsternereaArt.19. CompactareaArt.20. Tratarea suprafetei mbracaminteiArt.21. Controlul punerii n opera

CAP.V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATEArt.22. Caracteristicile suprafetei mbracaminteiArt.23. Elemente geometrice si abateri limita

CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILORArt.24. Receptia pe faze determinanteArt.25. Receptia preliminaraArt.26. Receptia finala

ANEXA:Nr.1. Utilizarea bitumului modificat la stratul de uzura din beton asfaltic

Nr.2. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre testul SchellenbergNr.3. Documente de referinta

ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI)Nr.4. Utilizarea geogrilelor la mbracamintile rutiere bituminoaseNr.5. Utilizarea materialelor geotextile combinate (geogrile si materialegeotextile)

la mbracamintile rutiere bituminoase


3/29

EXEMPLAR NR.:



3

CAPITOLUL I - GENERALITATI

Art.1. Obiect si domeniu de aplicare1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind mbracamintile

bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate

naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute n SR174-1 si SR 174, care trebuie sa fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n operasi controlul calitatii materialelor si straturilor executate.

1.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilorpublice si a strazilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare.

1.3. Tipul de mbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste n proiect decatre Proiectant.

1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica mbracamintilor executatedin mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice2.1. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice

cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, n general, din doua straturi si anume:- stratul superior, de uzura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi

asfaltice:-BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate n criblura;-BAR 16, beton asfaltic rugos;-BAPC 16, beton asfaltic cu pietris concasat.

- stratul inferior, de legatura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturiasfaltice:

-BAD 25, beton asfaltic deschis, cu criblura;-BADPC 25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;-BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.

2.2. In cazurile n care, mbracamintea bituminoasa cilindrata se executa ntr-unsingur strat, acesta trebuie sa ndeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura.

2.3. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru

drumuri se vor executa conform STAS 174-2.Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vorexecuta conform urmatoarelor normative:

AND 539 stabilizate cu fibre de celuloza;AND 549 realizate cu bitum modificat cu polimeri;AND 553 realizate cu bitum aditivat.

CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA SI PREPARAREAMATERIALELOR

Art.3. Agregate3.1. Pentru mbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din

agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa ndeplineasca conditiile de

calitate n conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662,

tabelul 10.Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, n functie de

clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3.Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de

cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.


4/29

EXEMPLAR NR.:



4

Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate ntotalitate, nainte de a fi introduse n instalatia de preparare.

Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n padocuri, prevazute cuplatforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitareaamestecarii si impurificarii agregatelor.

3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor deconformitate care atesta calitatea acestora.

Art.4. FilerFilerul care se utilizeaza la mbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de

creta, conform STAS 539, care trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:- finetea (continutul n parti fine 0,1 mm) min.80%- umiditatea max. 2%- coeficientul de hidrofilie max. 1%In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda

prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fiede 20%.

Filerul se depoziteaza n ncaperi acoperite, ferite de umezeala sau n silozuri cuncarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Art.5. Lianti5.1. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul

caiet de sarcini sunt:- bitum neparafinos pentru drumuri tip D60/80 si tip D 80/100;- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;- bitum aditivat.Acestia se aplica n conformitate cu indicatiile din tabelul 1.

Tabelul 1

Tipul mbracamintii bituminoase Tipul liantuluiImbracaminte bituminoasa din mixturaasfaltica stabilizata cu fibre:- strat de uzura (cu adaos de fibre)

Bitum neparafinos pentru drumuri, conformSR 754:Tip D 60/80 sauBitum modificat cu polimeri

- strat de legatura (fara fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conformSR 754;Tip D 60/80

Imbracaminte bituminoasa cu bitum cupolimeri:- strat de uzura

Bitum modificat cu polimeri

- strat de legatura Bitum modificat cu polimerisau

Bitum neparafinos pentru drumuri, conformSR 754Tip D 60/80

Imbracaminte bituminoasa cu bitum

aditivat:- strat de uzura si strat de legatura Bitum aditivat:- tip D 60/80a zona climaterica calda- tip D 80/100a zona climaterica rece

Imbracaminte bituminoasa cu bitumneparafinos pentru drumuri:- strat de uzura si strat de legatura

Bitum neparafinos pentru drumuri, conformSR 754:- tip D 60/80 zona climaterica calda- tip D 80/100 zona climaterica rece

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.


5/29

EXEMPLAR NR.:



5

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sandeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate deminimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar seutilizeaza bitum aditivat.

5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2. si 1.1.3 n scopul cresterii rezistenteila deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturiscazute, mbracamintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica IIII si pe strazi decategorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locuri deparcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente etc.) se vor executa cu bitum modificat cupolimeri.

In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND549 si cele din ANEXA Nr.1 la prezentul caiet de sarcini.

5.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, n cadrul testelorpreliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.

Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea bitumului pur fata deagregate naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica a drumului sau decategoria tehnica a strazii, la care se foloseste.

Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie sa corespundaprevederilor SR 754 si Normativului AND 537.

Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553.5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat,

pe tipuri de bitum astfel:- bitumul se depoziteaza n rezervoare metalice prevazute cu sistem de ncalzire cu ulei,

sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe derecirculare;

- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza n recipienti metalici verticali, prevazuti cusistem de ncalzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanenta, pentru evitareasepararii componentelor si sistem de nregistrare a temperaturii. Se recomanda caperioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile, iar temperatura bitumuluimodificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 140oC;

- bitumul aditivat se depoziteaza n rezervoare metalice prevazute cu sistem de ncalzire

cu ulei, pompe de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum),gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iartemperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120140)oC.

5.5. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapidasau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.

Emulsia bituminoasa cationica se va depozita n rezervoare metalice verticale,curatate n prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de ncalzire.

Art.6. AditiviAditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia mbracamintilor

bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar-apolara,conform celor prevazute n declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator.

Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor n vigoare.

Aditivii trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii de baza:- sa fie compatibili cu bitumul;- sa fie stabili termic pna la minimum 200oC;- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta

celelalte caracteristici ale acestuia;- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar

efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehniceimpuse.

Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Beneficiarului.


6/29

EXEMPLAR NR.:



6

Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezentaagrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.

Art.7. FibreFibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru

executia mbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate saunebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor n vigoare.

Tipul si dozajul de fibre n mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiupreliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice:

- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie de intensitatea detrafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementarilor n vigoare, iarncercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conformSTAS 1338-2.

Art.8. Controlul calitatii materialelor nainte de anrobareMaterialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru mbracamintile bituminoase,

se verifica n conformitate cu prescriptiile din standardele n vigoare ale materialelorrespective si SR 174-2 pct.3.1., pentru asigurarea conditiilor aratate la art.3, 4, 5 si 6 dinprezentul caiet de sarcini.

CAPITOLUL III - MODUL DE FABRICARE A MIXTURILORArt.9. Compozitia mixturilor

9.1. Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzura ct si pentru stratul de legatura,pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregatenaturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.

Tabelul 2

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre-criblura sort 4-8 si 8-16-nisip de concasare sort 0-4-filer

Beton asfaltic rugos-criblura sort 4-8 si 8-16-nisip de concasare sort 0-4

-filer

Betoane asfaltice bogate cu criblura-criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25-nisip de concasare sort 0-4-nisip natural sort 0-4*)-filer

Beton asfaltic cu pietris concasat-pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25-nisip natural sort 0-4-filer

Beton asfaltic deschis cu criblura-criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25-nisip de concasare sort 0-4-nisip natural sort 0-4*)-filer

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat-pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25-nisip de concasare sort 0-4-nisip natural sort 0-4*)-filer

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat-pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25-nisip de concasare sort 0-4-nisip natural sort 0-4*)-filer

*) Conform notei de la tabelul 4


7/29

EXEMPLAR NR.:



7

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat,tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate n prescriptiile tehnice impusede caietul de sarcini.

Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului sau autorizat sau l comanda la unlaborator autorizat.

9.2. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta destudiile si ncercarile efectuate mpreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobariiBeneficiarului.

Aceste studii comporta cel putin ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele decurgere-fluaj la 60oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi deliant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionareaepruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturilede mbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si50 lovituri pentru straturile de mbracaminte pentru celelalte clase si categorii.

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Beneficiarul,daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa deAntreprenor.

9.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul sau unele adaosuri, sunt stabilite nfunctie de greutatea totala a materialului granular n stare uscata, inclusiv partile fine; dozajulde bitum se stabileste la masa totala a mixturii.

9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date n tabelul3.

9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecaretip de mixtura asfaltica este indicata n tabelul 4 si n f igurile 1,2,3,4,5,6,7 si 8.

9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laboratorconform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se ncadreze ntre limitele recomandate n tabelul 5.

Tabelul 5

Tipul stratului Tipul mixturiiasfaltice

Continutul deliant din masamixturiiasfaltice %

Clasa tehnicaa drumului

Categoria tehnicaa strazii

Strat de uzura

MASF 8

MASF 16

6,77,5

6,57,5

IV

IV

IIV

IIVBAR 16m, BAR16a, BAR 16

5,76,25,76,2

IIIIIIIII

IIIIIIIII

BA 16m 6,07,06,37,3

IIIIII

IIIIII

BA 16, BA 16a 6,07,06,37,36,57,5

IIIIIIVV

IIIIIIV

BA 8, BA8a 6,57,5 IVV IV

BA25, BA 25a 5,57,0 IVV IV

BAPC 16, BAPC16a

6,07,5 IVV IV

Strat delegatura

BAD 25m 4,05,0 IIII IIII

BAD25, BAD 25a 4,05,0 IV IIVBADPC 25,BADPC 25a

4,05,0 IIIV IIIIV

BADPS 25,BADPS 25a

4,05,0 IVV IV

9.7. Raportul filer liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conformtabelului 6.

Tabelul 6

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer: liant(recomandat)


8/29

EXEMPLAR NR.:



8

Strat de uzura

Betoane asfaltice rugoase 1,61,8

Betoane asfaltice bogate n criblura:-cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm;-cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm

1,31,81,11,8

Beton asfaltic cu pietris concasat 1,61,8

Strat de legatura Betoane asfaltice deschise 0,51,4

9.8. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 siMASF 16 va fi n limitele (0,31,0)% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul fibreiutilizate.

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre unlaborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehniceprevazute.

Art.10. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri

de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentrustabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea peparcursul executiei, precum si din straturile mbracamintii gata executate.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum sidin stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.

10.2. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentrudrumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa ndeplineasca, n timpul studiului de laborator si ntimpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate n tabelele 7 si 8.

Tabelul 8

CaracteristicaTipul mixturii asfaltice

BAR 16, BAR 16a,BA 16, BA 16a, BA 8,BA 8a, BA 25,BA 25a

BAD 25, BAD 25a,BADPC 25,BADPC 25a,BADPS 25,BADPS 25a

Caracteristici pe cilindri confectionati la

presa de compactare giratorie:-volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 -

-volum de goluri la 120 de giratii, %, max - 9,5

Rezistenta la deformatii permanente:Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri,10-4 mm, max.

7600 -

Modulul de elasticitate la 15oC, Mpa, min.:- zona climaterica calda 4200 3600

- zona climaterica rece 3600 3000

Rezistenta la oboseala: numarul de cicluripna la fisurare la 15oC, min. - 4x105

10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum

modificat trebuie sa se ncadreze n limitele din tabelul 9.Tabelul 9

Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

BA 16m BAR 16m BAD 25m

Caracteristici pe epruvete cilindrice tipMarshall:- stabilitate (S) la 60oC, KN, min.- indice de curgere (I) la 60oC, min.- densitate aparenta, kg/m3, min.- absorbtie de apa, % vol.

10,02,03,5235025

10,02,03,5235035

8,02,03,5230036


9/29

EXEMPLAR NR.:



9

Caracteristici pe cilindri confectionati cupresa de compactare giratorie:- volum de goluri la 80 de giratii, %, max;- volum de goluri la 120 de giratii, %, max.

5,0-

5,0-

-9,5

Rezistenta la deformatii permanenteFluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4mm, max.

2900 2800 -

Modulul de elasticitate la 15oC, Mpa, min. 4500 4500 4000

Rezistenta la oboseala: numarul de cicluripna la fisurare, la 15oC, min.

- - 4x105

10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu f ibre trebuiesa se ncadreze n limitele din tabelul 10.

Tabelul 10

Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

MASF 8 MASF 16

Test Schellenberg, %, max. 0,2 0,2

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:- stabilitate (S) la 60oC, KN, min. 7,0 7,0

- indice de curgere (I) la 60

o

C, min. 1,53,5 1,53,5- densitate aparenta, kg/m3, min. 2300 2300

- volum de goluri, %Rezistenta la deformatii permanente:

34 34

- fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max. 10000 10000

- viteza de deformatie la ornieraj (VDOP),mm/h:Numarul mediu de vehicule1):

6000

Temperatura Temperatura

45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3)

6,04,02,0


10/29

EXEMPLAR NR.:



10

9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Seexcepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.

Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60.Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea

probelor de mixtura asfaltica n vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se faceconform SR EN 12697-28.

Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, seface conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul n care nu sedispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperareabitumului se face conform STAS 1338-2.

Art.11. Statia de asfaltStatia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa

permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute deCaietul de sarcini.

11.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice11.1.1. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de

predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozaregravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortataa agregatelor cu liantul bituminos.

Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu.In cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea

cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa n uscator-malaxor se faceautomat, pe computer.

11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de nregistraresi afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure oprecizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer.

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitateaacestuia, variaza cu temperatura astfel nct la 150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are unvolum de (1,091,11) l.

11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea defabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.

11.2. Stocarea, ncalzirea si dozarea bitumului11.2.1. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de

bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoaretrebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de ncalzire a liantului pna latemperatura necesara, evitndu-se suprancalzirea acestuia.

Se interzice ncalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC, n scopulevitarii modificarii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic.

11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum siechipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuieverificata frecvent. Datele privind verificarile trebuie trecute ntr-un registru specific.

11.2.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistemautomat de alimentare si dozare a bitumului.

Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de

inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%.11.3. Stocarea si dozarea fileruluiLa statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat n silozuri prevazute cu dispozitive

de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului,cu toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si ncalzirea agregatelor11.4.1. Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din

agregatele necesare lucrarii pentru 1 an de lucru.Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe

platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.


11/29

EXEMPLAR NR.:



11

Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgereaapelor asigurata.

Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt si suficient de late,astfel nct sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor, avnd nvedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/latimede 3).

11.4.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna deechipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel nct sa sementina o productie constanta.

Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric, iar instalatia de dozare trebuie sapermita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de inginer privind compozitiamixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conformSR 174-2, tabel 4).

Tabel 11

Fractiunea, mm Abateri admise fata de dozaj, %25 31,5 5

1625 5

816 5

48 5

14 40,200,63 3

0,10,2 2

00,1 1,5

11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentulmecanic necesar pentru uscarea si ncalzirea agregatelor.

11.5. MalaxareaInstalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a

produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este nchisa, ea trebuie sa fieprevazuta cu o capota pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea goliriimalaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare.

Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi sise va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt naintea nceperii fabricatiei.

11.6. Stocarea si ncarcarea mixturilorLa iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru

evitarea segregarii mixturii asfaltice n timpul stocarii si/sau la ncarcarea n mijloacele detransport.

Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie ncalzit.

Art.12. Autorizarea statiei de asfaltInaintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului

lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n

functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului

prescris, n limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor suntetalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.

Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor lastatie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si lainstalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate(betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori ntre sorturile de agregate, suprafetesuficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndepartarii apelor, etc.).

Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completasau se vor reface nainte de autorizarea statiei de asfalt de catre inginer.


12/29

EXEMPLAR NR.:



12

Art.13. Fabricarea mixturilor asfalticeFabricarea mixturilor asfaltice pentru mbracamintile rutiere bituminoase va trebui

realizata numai n statii automate de asfalt.13.1. O atentie deosebita se va da n special respectarii prevederilor privind

continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale, cu anrobarea celor mai marigranule sa fie asigurata ntr-un mod corespunzator.

Conform SR 174-2, pct.2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri laprepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse ntre urmatoarele valori:

- 165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;- 160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia

mbracamintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9).Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3 C.Trebuie evitata ncalzirea prelungita a bitumului sau rencalzirea aceluiasi bitum de

mai multe ori.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata rencalzirea bitumului,

atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu estecorespunzatoare se renunta la utilizarea lui.

13.2. Incalzirea agregatelor naturale se va face n uscatorul instalatiei de preparare a

mixturilor asfaltice.Conform SR 174-2, pct.2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale n uscatortrebuie sa fie ntre urmatoarele valori:

- 170oC190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;- 165oC180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia

mbracamintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9).Se interzice ncalzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului.Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si

trebuie verificat cel putin odata pe zi.13.3. Dupa ncalzirea agregatelor naturale n uscator, acestea se resorteaza pe

ciururile instalatiei apoi se cntaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc n malaxorunde se amesteca, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul ncalzit, dozat n

prealabil si se continua amestecarea.Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficientapentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului culiantul bituminos.

13.4. Conform SR 174-2 pct.2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesireadin malaxor trebuie sa fie ntre urmatoarele valori:

- 160oC180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;- 155oC170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia

mbracamintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9).Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%.Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinnd

seama de racirea care are loc n timpul transportului si a asteptarilor n conditiile climatice

concrete, sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii.

Art.14. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice14.1. Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a

mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercari, astfel nct curba de granulozitate aamestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate n laborator, nlimitele de toleranta din tabelul 11.

14.2. Daca autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii, Antreprenorultrece la operatiuni de reglare si etalonare:

- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;


13/29

EXEMPLAR NR.:



13

- calibrarea dozatorului pentru liant;- calibrarea dozatorului pentru filer;- a dispozitivelor de masurare a temperaturilor;- verificarea ecranului dozatorului;- verificarea functionarii malaxorului.14.3. Autorizatia de punere n exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca

debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris n limitele toleranteloradmise.

14.4. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei sedovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le nlocuiasca, sa efectueze din noureglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere nexploatare.

14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajuluisi/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaza operatiunile pentruobtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare aautorizatiei.

Art.15. Controlul fabricatieiControlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari

de rutina n timpul executiei si verificari n cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cufrecventa mentionata n tabelul 12.

Tabelul 12

Faza Natura controlului sau verificarii Categoria*controlului

Frecventa controluluisau a verificarii

A B C

Studiu Studiul compozitiei mixturii x pentru fiecare tip deprodus

Executie Controlul reglajului instalatiei depreparare a mixturii, inclusiv stabilireaduratei de malaxare

x x naintea nceperiifabricatiei fiecarui tip demixtura

Incadrarea agregatelor n zona degranulozitate indicata n caietul de sarcini

pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat,inclusiv starea de curatenie (continutul deimpuritati) a agregatelor

x la nceputul campanieide lucru sau ori de cte

ori se utilizeaza alteagregate

Temperatura liantului la introducerea nmalaxor

x permanent

Temperatura agregatelor naturale uscatesi ncalzite la iesirea din toba de uscare

x permanent

Functionarea corecta a dispozitivelor decntarire sau dozare

x la nceputul fiecarei zilede lucru

Granulozitatea amestecului de agregatenaturale la iesirea din malaxor nainte deadaugarea liantului (aceasta trebuiecorelata cu dozajul de bitum stabilit

pentru mixtura, inclusiv abaterileadmisibile la continutul de liant)

x zilnic sau ori de cte orise observa o calitatenecorespunzatoare amixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice lapreparare

x n fiecare ora aprogramului de lucru

Incadrarea dozajului de bitum n dozajulstabilit n laborator

x zilnic, prin extractii


14/29

EXEMPLAR NR.:



14

Verificarea compozitiei mixturii asfaltice:granulozitatea agregatelor si dozajul debitum, care trebuie sa corespundadozajelor stabilite de laborator, cutolerantele admise indicate n tabelul 11 sila pct.10.2.2. din caietul de sarcini

x zilnic

Caracteristicile fizico-mecanice:Stabilitatea la 60oCIndicele de curgere, FluajDensitatea aparenta MarshallAbsorbtia de apa Marshall

x cte o proba de 20 kg lafiecare 200-400 to demixtura, n functie deproductivitatea statiei

CAPITOLUL IV - MODUL DE PUNERE IN OPERA

Art.16. Transportul mixturilor asfaltice16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu

autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor detemperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate nainte de ncarcare.La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent deanotimp, precum si pe vreme rece (10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cuprelate speciale, imediat dupa ncarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cuacesta (motorina, pacura etc.) este interzisa.

16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatieide preparare a mixturii asfaltice si de punerea n opera, astfel nct sa fie evitatentreruperile procesului de executie a mbracamintii.

Art.17. Lucrari pregatitoare17.1. Pregatirea stratului suport17.1.1. Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele

neaderente, praful si orice poate afecta legatura ntre stratul suport si mbracaminteabituminoasa trebuie ndepartat.

In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-sedegajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

17.1.2. Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fieconform proiectului de executie.

In cazul n care stratul suport este constituit din mbracaminti existente, aducereaacestuia la cotele prevazute n proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prinaplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilordin proiectul de executie.

17.1.3. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratuluisuport.

17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.17.2. Amorsarea17.2.1. La executarea mbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si

stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate reglacantitatea de liant pe metru patrat n functie de natura stratului suport.

17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmatoarele cazuri:- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul

suport din mbracaminti asfaltice existente;- pentru strat de uzura pe strat de legatura cnd stratul de uzura se executa la

interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei

bituminoase.


15/29

EXEMPLAR NR.:



15

17.2.3. In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupaaplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,30,5) kg/mp.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura nct ruperea sa fie efectivanaintea asternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.17.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.17.2.5. La mbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment

sau macadam cimentat, cnd grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice estemai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice saualte materiale agrementate tehnic. In cazul n care stratul suport de beton de ciment prezintafisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturibituminoase, armate cu geosintetice.

Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica n grosime deminimum 2 cm.

Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va faceconform prevederilor din Anexa nr.4 si Anexa nr.5.

Art.18. Asternerea18.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-octombrie la

temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumuluitip D 60/80 asternerea se face pna la 15 septembrie.

18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, curepartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasatehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate n spatiinguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixturaasfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benziprogramata a se executa n ziua respectiva.

18.3. In cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturiimixturii ramasa necompactata n amplasamentul repartizatorului, pna la 120oC, seprocedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaza imediatsuprafata nivelata si se ndeparteaza resturile de mixturi, ramase n capatul benzii.Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului.

Aceasta operatie se face n afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asternemixtura asfaltica. Capatul benzii ntrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conformprevederilor de la pct.18.10.

18.4. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, n functie de tipulliantului, temperaturile prevazute n tabelul 13.

Tabelul 13

Tipul liantuluiTemperatura

mixturii asfaltice laasternere oC min.

Temperatura mixturii asfalticela compactare oC, mm

nceput sfrsit

D 60/80 145 140 110

D 80/100 140 135 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, n buncarul finisorului.

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta n tabelul 13 vor firefuzate si evacuate urgent din santier.

In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc n buncarulfinisorului, ca urmare a unei ntreruperi accidentale.

18.5. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, n mod uniform, att din punct devedere al grosimii ct si cel al afnarii.

Asternerea se va face pe ntreaga latime a caii de rulare. Atunci cnd acest lucru nueste posibil, Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului, latimea benzilor de asternere sipozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.


16/29

EXEMPLAR NR.:



16

18.6. Grosimea maximala a mixturii raspndite printr-o singura trecere este cea fixatade caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, duparealizarea unui sector experimental.

18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire amixturilor de la statie si ct se poate de constanta ca sa se evite total ntreruperile.

18.8. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corectaeventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspatdepus nainte de compactare.

18.9. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe n permanenta, suficientamixtura necesara pentru a se evita o raspndire neuniforma a materialului.

18.10. La executarea mbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acordarealizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate sietanse.

La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferenterostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfelnct sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacentese executa n aceeasi zi, taierea nu mai este necesara.

Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacentase asterne, depasind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtura repartizata, mpingndu-se napoi cu o racleta, astfel nct sa apara rostul, operatie dupa care se efectueazacompactarea pe noua banda.

Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cuminimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cnd exista sistrat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru alestraturilor se vor executa ntretesut.

18.11. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existental drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila nfunctie de grosimea noului strat, astfel nct sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cupanta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie n forma de V la 45 o.Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea sicompactarea noii mixturi asfaltice, pna la nivelul superior al ambelor straturi (nou siexistent).

Art.19. Compactarea19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care

sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip demixtura asfaltica si fiecare strat n parte.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cupneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfelnct sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15.

19.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sectorexperimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie deperformantele acestora, de tipul si grosimea stratului de mbracaminte.

Aceasta experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarearespectiva, utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele stabilite pentru

productia curenta.Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele decompactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.

Urmare acestor ncercari, Antreprenorul propune Beneficiarului:- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe ct

posibil constant, n fiecare punct al stratului;- viteza de mers a fiecarui utilaj;- presiunea de umflare a pneurilor si ncarcatura compactorului;


17/29

EXEMPLAR NR.:



17

- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata narticolul precedent.

19.3. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtinepe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct.18.1.

19.4. Conform pct.2.4.4. din SR 174-2 pentru obtinerea gradului de compactareprevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este celmentionat n tabelul 14.

Compactarea se executa pentru fiecare strat n parte.

Tabelul 14

Tipul stratului Ateliere de compactare

A B

Compactor cupneuri de 160 kN

Compactor cu rulourinetede de 120 kN

Compactor cu rulourinetede de 120 kN

Numar de treceri minime

Strat de uzura 10 4 12

Strat de legatura 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.Numarul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului

cu compactoare (grele, n tandem etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare.19.4. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel

nct sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate sisuprafatare.

19.5. Compactarea se executa n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zonarostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.

Pe sectoarele n rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare.Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la nceput,

pentru a evita valurirea mbracamintii si nu se vor ndeparta mai mult de 50 m n spatelerepartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurulgurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau cumaiul manual.

19.6. Suprafata stratului se controleaza n permanenta, iar micile denivelari care aparpe suprafata mbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare petoata latimea benzii.

19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Art.20. Tratarea suprafetei mbracaminteiPentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate nainte de aceasta

data n zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata mbracamintei vafi protejata, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatarilorpe teren.

Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupererapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curatanealcalina) si raspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de praf, sub 0,1mm, n urmatoarele cantitati:

a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp- raspndire de nisip (de preferinta de concasaj) 35 kg/mp

b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp- raspndire nisip 35 kg/mp

Art.21. Controlul punerii n opera21.1. In cursul executiei mbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu

frecventa mentionata mai jos urmatoarele:- pregatirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrarilor pe sectorul respectiv;


18/29

EXEMPLAR NR.:



18

- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua oripe zi;

- modul de compactare: zilnic;- modul de executie a rosturilor: zilnic.21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe

epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de compactare: cteo proba de 20 kg pentru fiecare 200400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipulmixturii, n functie de productivitatea instalatiei.

21.3. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa deminimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici:

- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura:-densitatea aparenta;-absorbtia de apa;-gradul de compactare.

Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.Tabelul 15

Tipul mixturii asfaltice Densitateaaparenta,

kg/m

3

, min.

Absorbtiade apa,

% vol.

Grad decompactare,

%, min.Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:MASF 8 MASF 16

2300 26 97

Beton asfaltic rugos:BAR 16 m BAR 16a BAR 16

23002250

47 96

Beton asfaltic bogat n criblura:BA 16 m BA8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a, BA8, BA 16, BA 25a, BAPC 16

23002250

26 96

Beton asfaltic deschis:BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a,BAD 25, BADPC 25, BADPS 25

22502200

3896

- la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru

clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II:-rezistenta la deformatii permanente

Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei dedeformatie la ornieraj si/sau adncimea fagasului, la temperatura de 45 oC pentru zonaclimaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda, conform metodologieistabilite de reglementarile tehnice n vigoare.

Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16.Tabelul 16

Numarul mediude vehicule1)

Viteza de deformatie laornieraj (VDOP), mm/h, max.

Adncimea fagasului, mm,max

Temperatura Temperatura

45oC 60oC 45oC 60oC

6000


19/29

EXEMPLAR NR.:



19

- etapele executiei sa fie cele stabilite la ncercari;- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si n

functiune continua si regulata;- elementele definite practic n timpul ncercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de

mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxima de departare ntre finisor siprimul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Beneficiarul lucrarii si rezerva dreptul ca, n cazul unui autocontrol insuficient dinpartea Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pna cnd Antreprenorul va luamasurile necesare de remediere.

21.4.2. Calitatea compactarii straturilor mbracamintilor bituminoase, se va determinade catre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaza pe epruvete formatedin probe intacte, prelevate din mbracaminte (pe fiecare strat n parte), prin determinareadensitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta aaceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (nainte decompactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta amixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti nlaborator, din aceeasi mixtura asfaltica.

In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apasi gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate mbracamintile.Determinarile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.

Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului, laaproximativ 1 m de la marginea mbracamintii, ncheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele saprezinte ct mai corect aspectul calitativ al mbracamintii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilitede Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta omentiune speciala.

Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n tabelul 15.

21.5. Reglarea nivelmentuluiAtunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport

cu rupere independente soselei, verificarea cotelor este facuta n contradictoriu, pesuprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de lamarginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual ntoate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru ambelestraturi (de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm.

Daca tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea esteconsiderata convenabila.

CAPITOLUL V - CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALEIMBRACAMINTEI EXECUTATE

Art.22. Caracteristicile suprafetei mbracaminteiImbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa ndeplineasca conditiile din

tabelul 17.Tabelul 17

Caracteristica Conditii deadmisibilitate

Metode de ncercare

Planeitatea n profil longitudinal1)Indice de planeitate, IRI, m/km Reglementari tehnice n

vigoare privindmasuratori cu

- drumuri de clasa tehnica III 2,5



20/29

EXEMPLAR NR.:



20

- drumuri de clasa tehnica IV 4,5 analizatorul de profillongitudinal (APL)- drumuri de clasa tehnica V 5,5

Uniformitatea n profil longitudinal1)Denivelari admisibile masurate subdreptarul de 3 m, mm

SR 174-2

- drumuri de clasa tehnica I si strazi de

categoria tehnica IIII

3,0

- drumuri de clasa tehnica II si strazi decategoria IV n alte zone dect cele dinzona rigolelor

4,0

- drumuri de clasa tehnica IIIV 5,0

Rugozitatea2)

STAS 8849

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitatiSRT:

- drumuri de clasa tehnica III 80

- drumuri de clasa tehnica III 70

- drumuri de clasa tehnica IVV 60

- Rugozitatea geometrica, HS, mm:

STAS 8849- drumuri de clasa tehnica III 0,7


- drumuri de clasa tehnica IVV 0,55

- Coeficient de frecare (GT): Reglementari tehnice nvigoare cu aparatul demasura Gip Tester


- drumuri de clasa tehnica IIIV 0,7

Omogenitate. Aspectul suprafetei Aspect fara degradarisub forma de excesde bitum, fisuri, zoneporoase, deschise,slefuite

Vizual

NOTE: 1 Planeitatea n profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de

planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verifica n axa la drumuri si

n axa si la rigole la strazi.2 Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea

rugozitatii geometrice HS. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.Determinarea caracteristilor suprafetei mbracamintei se efectueaza n termen de o

luna de la executia acestora, nainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.

Art.23. Elemente geometrice si abateri limitaVerificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea conditiilor de calitate

pentru stratul suport si fundatie, nainte de asternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cuprevederile STAS 6400.

23.1. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta n profilul transversal din

proiect.Verificarea grosimii mbracamintii se face n functie de datele nscrise n buletinele de

analiza ntocmite pe baza ncercarii probelor din mbracamintea gata executata, iar laaprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m demarginea mbracamintii.

Abaterile limita locale admise n minus fata de grosimea prevazuta n proiect, pentrufiecare strat n parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile n plus nu constituie motiv derespingere a lucrarii.

23.2. Latimile straturilor vor fi cele prevazute n proiect. Eventualele abateri limitalocale admise pot fi de maximum +50 mm.


21/29

EXEMPLAR NR.:



21

23.3. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate n proiect.Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse n intervalul

+5 mm/m, att pentru stratul de legatura ct si pentru stratul de uzura la drumuri si nintervalul +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

23.4. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata decotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.

CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR

Art.24. Receptia pe faze determinanteReceptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de

legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat alcalitatii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului nfazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata n Buletinul Constructiilorvolumul 4 din 1996.

Art.25. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform

Regulamentului de receptie a lucrarilor n constructii si instalatii aferente acestora, aprobat

cu HG 273/94.Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica

aprobata si de documentatia de control ntocmita n timpul executiei.Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct.20.5.Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din

lungimea traseului.La strazi cota n axa se verifica n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele

rigolelor, pe toata lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivitatilor.Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1. si pe probe ce se iau pentru

verificarea calitatii mbracamintii.Evidenta tuturor verificarilor n timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia

de control a receptiei preliminare.In perioada de verificare a comportarii n exploatare a lucrarilor definitive, care este

de un an de la data receptiei preliminare a mbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vorapare se vor remedia de catre Antreprenor.

Art.26. Receptia finalaReceptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa

expirarea perioadei de verificare a comportarii n exploatare a lucrarilor definitive.

ANEXA NR.1 - UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LASTRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC

1. Date generaleCerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale

(adaosuri) care sunt ncorporate n compozitia bitumului si la orice alte conditii pe caretrebuie sa le ndeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitummodificat.

Alte cerinte privind asternerea materialului etc. se regasesc n paragrafele respectivedin Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare acompozitiei bitumului.

(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi n statia de asfalt sianume n malaxor. Aditivul va fi introdus n ordine dupa agregatele concasatesi nainte de bitum precum si n cantitatea indicata de fabricant, dar supusamai nti aprobarii Beneficiarului.

(ii) bitum gata modificat n fabrica si transportat apoi pe amplasament.


22/29

EXEMPLAR NR.:



22

In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare n legatura cuagentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata n vederea verificariiprocesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare sitransport a produsului final obtinut, adica a bitumului modificat.

In programul su de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele lacare urmeaza sa se faca toate ncercarile necesare pe probe de bitum, bitum modificat simixtura asfaltica, precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentruaprobarea produsului de catre Beneficiar.

2. Caracteristicile materialelorAditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe

baza de polimeri, astfel nct dupa modificare, bitumul modificat rezultat sa respectecerintele mentionate n tabelul de mai jos.

Caracteristica Conditii deadmisibilitate

Metoda deverificare

Penetratie la 25oC, l/10 mm 5570 STAS 42

Punctul de nmuiere, oC, min. 55 STAS 60

Ductilitatea la:

13oC, cm, min.

25o

C, cm, min.

40

100

SR 61

Punct de rupere Fraas, oC, max. -15 STAS 113

Revenire elastica la 13oC, %, min. 60

Reglementaritehnicen vigoare

Stabilitate la ncalzire n film subtire a bitumului la163oC (metoda TFOT sau RTFOT):-pierdere de masa, %, max.-penetratie reziduala (Pf/Pi.100), %, min.;-cresterea punctului de nmuiere, oC, max.;-ductilitate reziduala la 13oC, cm, min.;-revenire elastica la 13oC, %, min.

0,85094060

Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta):-particule sub 5, %, min. 80

Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163oC:

-diferenta ntre punctele de nmuiere, oC, max. 5Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min. 85 STAS

10969/3

Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditieisuplimentare:

- Indice de instabilitate coloidala: maximum 0,5.Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor n vigoare.Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia

mbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuiesa fie agrementati conform reglementarilor n vigoare.

Tipul de polimer si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu

preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilortehnice prevazute n tabel.

Att tipul de agent modificator, ct si procentul necesar, exprimat n greutate, vor fipropuse de Antreprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuareaprobelor de laborator necesare.

Aprobarea finala intra n sarcina Beneficiarului, care-si rezerva dreptul de a executasi alte ncercari pe care le considera necesare, utiliznd propriile sale echipamente, nvederea obtinerii unor rezultate ct mai exacte n ceea ce priveste calitatea bitumuluimodificat propus.


23/29

EXEMPLAR NR.:



23

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificattrebuie sa se ncadreze n limitele din tabelul de mai jos:

Caracteristica Tipul mixturii asfalticeBA 16 m BAR 16 m BAD 25 m

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:-stabilitate (S) la 60oC, KN, min.-indice de curgere (I) la 60oC, mm-densitatea aparenta, kg/m3, min.-absorbtie de apa, %, vol.

10,02,03,5235025

10,02,03,5235035

8,02,03,5230036

Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa decompactare giratorie:-volum de goluri la 80 de giratii, %, max.-volum de goluri la 120 de giratii, %, max.

5,0-

5,0-

-9,5

Rezistenta la deformatii permanente.Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max. 2900 2800 -

Modulul de elasticitate la 15oC, Mpa, min. 4500 4500 4000

Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pna lafisurare, la 15oC, min.

- - 4x105

NOTA:

- Epruvetele de laborator necesare ncercarilor vor fi realizate n conformitate cucerintele din STAS 1338/1 si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privindtemperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fientre 170oC si 180oC;

- Incercarile se vor executa n conformitate cu cerintele din STAS 1338/2;- Beneficiarul si rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte

ncercari n vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi,rezultatele ncercarilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate n scopul luariideciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor,conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificarifata de solutiile mentionate n Caietele de sarcini, modificari ce pot fi aplicate

ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executatede Beneficiar sunt urmatoarele:

Caracteristicile tehnice Limiteadmisibile

Metoda de testare

Incercarea ORNIERAGE (privind rezistenta laformarea fagaselor) la 60oC, la 30000 cicluri (%) max.8

Proiect de normefrantuzesti NF 98 141

Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6) min.100 Metoda LPcPC

Costul tuturor ncercarilor, efectuate att n Romnia, ct si n laboratoareleaflate nstrainatate, va fi suportat de Antreprenor.

3. Operatiunile de transport, depozitare si amestecareOperatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs n

fabrica.

Transportul La nceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum160oC.Bitumul modificat va fi transportat n conditii corespunzatoare de lafabrica pna pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containereizolate termic.

Depozitarea Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat n containerespeciale, asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata,pentru a mpiedica aparitia separarii materialelor componente.Temperatura de depozitare va fi de 140oC.


24/29

EXEMPLAR NR.:



24

Temperatura va fi urmarita permanent, prin intermediul unordispozitive speciale care pot fi verificate n orice moment depersonalul angajat de Beneficiar. Cantitatea de bitum modificatdepozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazutaa fi consumata zilnic.

4. Controlul calitatii operatiunilor de obtinere a bitumului modificat pe

amplasamentIn timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fiverificate urmatoarele:

(i) Temperatura de amestecare;(ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri;(iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut.Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat

de calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si ncercarilor de catre unlaborator aprobat.

ANEXA NR.2 - MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRETESTUL SCHELLENBERG

1. Principalul metodeiSe determina procentul de material (p) pe care l pierde mixtura asfaltica stabilizatacu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, n prezenta temperaturilor ridicate.

2. Aparatura- etupa care asigura temperatura de 170o+2oC;- balanta cu exactitatea de 0,1 g;- pahar Berzelius;- capsula de portelan;- sticla de ceas.

3. Pregatirea probei de mixtura asfaltica tip MASFSe prepara n laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la

temperatura de 150

o

C.4. Mod de lucruProba de mixtura asfaltica se cntareste cu exactitate de 0,1 g si se introduce ntr-un

pahar Berzelius, ncalzit n prealabil la temperatura de 170oC.Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se

introduce n etuva, ncalzita n prealabil la temperatura de (170+2)oC si se mentine laaceasta temperatura timp de (1h + 1min.).

Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna ncapsula de portelan, cntarita n prealabil.

Se cntareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina, prin diferenta,cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.

5. Exprimarea rezultatelor5.1. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu

relatia:m1 m2

p = ------------------ x 100 (%)m1

n care:m1 masa mixturii asfaltice introdusa n paharul Berzelius, n grame;m2 masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, n grame.

5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cntarire a paharului Berzelius naintede ncalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a


25/29

EXEMPLAR NR.:



25

probei de mixtura asfaltica (m1). Procentul de material aderent la peretiipaharului Berzelius se calculeaza cu relatia:

m- mp = ---------------- x 100 (%)

m15.3. Rezultatul este media a doua determinari.

6. Interpretarea rezultatelorIn functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului

Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel:p < 0,2% buna;p = 0,2% acceptabila.

ANEXA NR.3 - DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVEOrdinul MT nr.43/1998 Norme privind ncadrarea n categorii

a drumurilor de interes nationalOrdinul MT nr.45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si

modernizarea drumurilorOrdinul MT nr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice adrumurilor publice

Ordinul MT/MI Norme metodologice privind conditiile deNr.411/1112/2000 publicat nchidere a circulatiei si de instruire an MO 397/24.08.2000 restrictiilor de circulatie n vederea executarii

de lucrari n zona drumului public si/saupentru protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protectia munciiNSPM nr.79/1998 Norme privind exploatarea si ntretinerea

drumurilor si podurilorOrdin MI nr.775/1998 Norme de prevenire si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr.116/1999 Instructiuni proprii de securitatea muncii pentrulucrari de ntretinere, reparare si exploatareadrumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICEAND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase

stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executariimbracamintilor bituminoase rutiere

AND 549 Normativ privind mbracamintile bituminoase cilindratela cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri

AND 553 Normativ privind executia mbracamintilor bituminoasecilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica, cubitum aditivat

AND 559 Normativ privind executia mbracamintilor bituminoasecilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cubitum aditivat

III. STANDARDESTAS 42 Bitumuri. Determinarea penetratieiSTAS 60 Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere.

Metoda cu inel si bila.SR 61 Bitumuri. Determinarea ductilitatii.STAS 113 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.SR 174-1 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase


26/29

EXEMPLAR NR.:



26

cilindrate executate la cald.SR 174-2+ Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoaseSR 174-2/CI Cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru

prepararea si punerea n opera a mixturilor asfaltice sireceptia mbracamintilor executate

STAS 539 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins npulbere

SR 662 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.Conditii tehnice de calitate

SR 667 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari dedrumuri. Conditii tehnice de calitate

SR 754 Bitum neparafinos pentru drumuriSTAS 863 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

Prescriptii de proiectareSR EN 933-2 Incercari pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale agregatelor.Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control,dimensiuni nominale ale ochiurilor.

STAS 1338/1 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si mbracamintibituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor

STAS 1338/2 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si mbracamintibituminoase executate la cald. Metode de determinare sincercare

STAS 1338/3 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si mbracamintibituminoase executate la cald. Tipare si accesoriimetalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor

STAS 6400 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.Conditii tehnice generale de calitate

STAS 8849 Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare.Metode de masurare

STAS 8877 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentrulucrarile de drumuriSTAS 10969/3 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru

drumuri la agregatele naturale.Metoda de determinare cantitativa.

SR EN 12697-1+SR EN 12697-1/AC Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi

asfaltice preparate la cald.Partea 1: Continutul de bitum solubil


asfaltice preparate la cald.Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ


asfaltice preparate la cald.Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare

SR EN 12697-27 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald.Partea 27: Prelevarea probelor

SR EN 12697-28 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald.Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea


27/29

EXEMPLAR NR.:



27

continutului de bitum, a continutului de apa si acompozitiei granulometrice.

ANEXA NR.4 - UTILIZAREA GEOGRILELOR LAIMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. Date generaleInainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a

suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele.Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor.

2. Metode de asternere2.1. Pregatirea suprafeteiSuprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile

suprafetei mai mari de 10 mm att pe directie transversala ct si pe directie longitudinala,constatate n urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca sicrapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestecrealizat din bitum si nisip fin.

O alta metoda, care se aplica n special n cazul suprafetelor asfaltice pe caredegradarile sunt raspndite, sau n cazul n care aceasta metoda este indicata n proiect,consta n asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si careva fi asternut nainte de amplasarea geogrilei.

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru serealizeaza prin ndepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

2.2. Asternerea geogrilelorPe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de

bitum pur, ncalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2l/m2, ncalzita tot la o temperatura maxima de 150oC.

Cantitatea de bitum se va corecta n functie de tipul materialului aprovizionat.Latimea de aplicare este conform proiectului.Suprapunerea fsiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare t ip de

material geosintetic, existnd anumite particularitati de asternere.Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cuinterzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic.

3. Caracteristicile materialuluiMaterialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste

180oC.Rezistenta la tractiune va fi de 30 kN/m + 1%, masurata att pe directie longitudinala

ct si pe directie transversala.Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max.3%.Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm.

4. Aprobarea materialului utilizatAntreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit

tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Beneficiarului rezultateleprobelor efectuate pe materialul respectiv, precum si caracteristicile tehnice ale materialuluipropus si va solicita de la Inginer aprobarea n scris a materialului, nainte de procurarea siaducerea acestuia pe amplasament.

In cazul n care crede de cuviinta, Beneficiarul poate solicita efectuarea unorncercari suplimentare realizate ntr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar.

Costul aferent acestor ncercari va fi suportat de Antreprenor.Antreprenorul raspunde de naintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind

materialul utilizat, astfel nct sa nu apara ntrzieri n legatura cu turnarea suprafeteimbracamintii rutiere.


28/29

EXEMPLAR NR.:



28

ANEXA NR. 5 - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILECOMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALEGEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE

1. Date generale

Inainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate masuri specialede pregatire a suprafetei suport.Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a

materialului geotextil combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator debinder asfaltic sau a stratului de baza, fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

2. Metode de asternere2.1. Pregatirea suprafeteiVor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul

drumului.Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Denivelarile

longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate n urma masuratorii acestoracu un dreptar standard 3 m lungime, sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin

aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.O alta metoda, care se aplica n special n cazul suprafetelor mai degradate, sau ncazul n care aceasta metoda este indicata n proiect, consta n asternerea unui strat deasfalt de egalizare, care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnatnainte de aplicarea materialului geotextil combinat.

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata n urma ndepartariimaterialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

2.2. Asternerea materialului geotextil combinatPe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de

bitum pur, ncalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratiade 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se aplica succesiv, pe cte o fsie cu o latime de 0,30 m,materialul geotextil fiind asezat cu fata n jos.

Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum n

exces, aceasta va fi ndepartata prin periere.Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum

0,20 m.Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducnd

numarul de accelerari si frnari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei dedeplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.

Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC. Stratul de asfalt de deasupra nutrebuie sa acopere n ntregime materialul geotextil pentru a permite derularea n continuarea sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor dematerial.

3. Caracteristicile materialelorGeogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%.

In cazul geogrilelor, trebuie ndeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:(i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si

transversala va fi de minimum 30 kN/m;(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m2;(iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%;(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si

materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3,5 mm).In cazul materialului geotextil, trebuie ndeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:(i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata;


29/29

EXEMPLAR NR.:


(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m2, iar greutateamaxima de 0,160 kg/m2;

(iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 kN/m.

4. Aprobarea materialului utilizatAntreprenorul va

Documents

caiet de sarcini Imbracaminti Rutiere Bituminoase Cilindrate Executate