30
Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE Contract : 10028 Faza : PT+CS+DE BORDEROU LUCRARI REZISTENTA AFERENTE INSTALATIILOR ELECTRICE CAIETE DE SARCINI: Caiet de sarcini nr. 2.1 – Executarea lucrarilor de sapatura si terasamente Caiet de sarcini nr. 2.2 – Executarea lucrarilor de infrastructura din beton armat

Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

BORDEROU

LUCRARI REZISTENTA AFERENTE INSTALATIILOR ELECTRICE

CAIETE DE SARCINI:

Caiet de sarcini nr. 2.1 – Executarea lucrarilor de sapatura si terasamente

Caiet de sarcini nr. 2.2 – Executarea lucrarilor de infrastructura din beton armat

Page 2: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Caiet de sarcini nr. 2.1 - Executarea lucrarilor de sapatura generala si terasamente

1. Terasamente 1.1. Generalitati

1.1.1. Obiectul specificatiei

Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de terasamente, constand din sapaturi, incarcarea in mijloacele de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea pamantului, precum si asternerea si compactarea straturilor de balast, daca acestea sunt necesare, efectuate pentru realizarea constructiilor.

Prevederile “Caietului de Sarcini” nu anuleaza si nu modifica dispozitiile cu caracter general cuprinse in normativele si standardele in vigoare.

In cazurile in care unele prevederi din “Caietul de Sarcini” sunt mai severe decat cele din reglementarile in vigoare, se vor aplica prevederile din “Caietul de Sarcini”. Concepte de Baza

La acest contract executarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii se face pe cat posibil mecanizat, dar si manual datorita dimensiunilor fundatiilor/camerelor de tragere. Metodele de lucru manuale vor fi aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibila sau nu este justificata.

1.1.2. Elemente de Proiectare

Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare in proiect, pe baza studiului geotehnic si specificata in prezenta documentatie si constatarile contractorului la executia sapaturilor, in ceea ce priveste stratificatia terenului de fundatie, nivelul apei subterane, obstacole intalnite (umpluturi locale, canalizari, etc.) vor fi semnalate consultantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. In astfel de situatii nu se va continua lucrul fara acordul scris al consultantului, proiectantului, geotehnicianului. La executarea sapaturii pentru fundatii, daca se constata de catre contractor ca ipotezele luate in considerare in proiect nu corespund, contractorul va opri lucrarile pana la obtinerea acordului din partea consultantului, proiectantului si geotehnicianului asupra modificarilor de solutii sau dimensionari necesare. 1.2. Standarde de referinta

Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui proiect tehnic, ca si aparitia unor alte norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant. Lista standardelor si normativelor poate fi completata si cu alte prescriptii tehnice aflate in vigoare.

1.2.1.Standarde Romanesti

Page 3: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

- STAS6054-77-Terenuri de fundatie. Adancimi de Inghet. - STAS 2745-90-Terenul de fundatie. Urmarirea tasarii constructiilor. - STAS 2914-84- Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate. - STAS 1913/1-82-Terenuri de fundatie. Pamanturi. Determinarea umiditatii. - STAS 1913/13-83-Terenuri de fundatie. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Incercarea Proctor. - STAS 9824/0-74-Trasarea constructiilor. Prescriptii generale. - STAS 9824/1-87-Trasarea constructiilor 1.2.2. Normative Romanesti de Executie

- C169-88-Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor si constructiilor civile si industriale

- C16-84- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente

- C56-85-Verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente - C61-74- Instructiuni Tehnice pentru determinarea tasarilor - C182-87-Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri

1.2.3.Alte Prescriptii Romanesti

- Ordin IGSIC nr. 8/07.11.1981, referitor la incercarile de laborator pentru verificarea compactarii terenului

1.3.Transport, Manipulare, Depozitare

- Transportul pamantului se face cu autobasculante incarcate cu mijloace mecanizate sau manual

- Depozitarea rezultatelor eventualelor demolari si curatirii terenului se va face in locurile pentru care s-a obtinut avizul primariei.

1.4. Executia lucrarilor

1.4.1. Generalitati In conformitate cu prevederile Studiului Geotehnic si avizului geotehnic, lucrarile de sapatura

pentru fundatii stalpi iluminat, camere tragere tip X, se vor realiza combinat mecanizat si manual, sau integral manual, cu taluz conform normelor in vigoare pentru sapaturi cu adancimi mai mari, pana la cota prevazuta in proiect, si cu taluz vertical sau foarte apropiat de cel vertical la sapaturi locale de mai mica adancime, conform proiectului de executie.

Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii

subterane existente, executarea lucrarilor va incepe numai dupa obtinerea avizului de sapatura si a permisului de foc.

Dezafectarea retelelor de instalatii subterane se va face numai cu acordul consultantului si acordul scris al beneficiarului.

Page 4: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Daca pe fundul gropii, la cota de fundare, apar crapaturi in teren, masurile necesare in vederea fundarii se vor stabili in acord cu consultantul, proiectantul si geotehnicianul.

La atingerea cotei de sapatura prevazuta in proiect, contractorul va chema inginerul geotehnician si proiectantul structurii pe santier pentru confirmarea ipotezelor luate in considerare la proiectare in ceea ce priveste calitatea terenului de fundare. Se va acorda o atentie deosebita terenului de fundare intrucat conform studiului geotehnic prezinta o sensibilitate mare la inghet-dezghet. Totodata se va acorda atentie sporita lucrarilor de compactare a terenului in jurul fundatiilor.

1.4.2. Operatii Pregatitoare

Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa urmatoarele operatiuni

pregatitoare:

- demolari ale eventualelor elemente de constructie existente pe amplasament - curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale

1.4.3. Executia Lucrarilor de Sapatura si Umplutura

Sapatura se va realiza cu mijloace mecanice, astfel:

- Sapatura se va executa conform detaliilor de executie, pana la cota prevazuta pentru fiecare tip de fundatie in parte, pentru executia betonului de egalizare, a pintenilor, dupa caz.

Contractorul va lua masuri de inlaturare rapida a apelor provenite accidental.

Pentru buna realizare a lucrarilor de sapaturi si a celor de umpluturi si compactare, contractorul va elabora o fisa tehnologica prin care se vor stabili si urmatoarele:

- traseul si capacitatea mijloacelor cu care se executa sapatura, umplutura si compactarea - traseul si capacitatea mijloacelor de transport - locul de asteptare pentru eventuale mijloace auto pentru incarcare - masurile ce se iau in caz de precipitatii Stratul vegetal se va indeparta in totalitate, fara a ramane si a se amesteca cu pamant ce va

fi folosit la umpluturi. Realizarea de umpluturi cu pamant contaminat cu resturi vegetale e complet interzisa.

In cazul executarii de sprijiniri cu elemente din lemn, acestea se vor realiza astfel incat sa permita executia optima a cofrarii, armarii si turnarii fundatiilor.

Pamantul excavat va fi transportat la destinatia autorizata pe masura ce se executa sapatura; nu se admit depozite intermediare pe suprafata incintei sau pe marginea sapaturii incintei, langa taluz. In cazul in care o parte din pamantul excavat este corespunzator pentru lucrari de terasamente, acesta se va utiliza la umpluturi altele decat stratul drenant de sub placile din beton, in urma unor analize de laborator.

Stabilirea atingerii cotei de fundare conform prevederilor proiectului se va face cu mijloace topometrice si va fi consemnata intr-un proces verbal de receptie a lucrarii incheiat intre beneficiar

Page 5: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

si executant, prin care se va accepta inclusiv trecerea la turnarea betonului de egalizare pe suprafata respectiva.

Tolerantele acceptate la acest nivel sunt in sensul adancirii cotei de sapatura; nu sunt acceptate cote de sapatura mai sus de cele prevazute in proiect.

1.4.4. Masuri speciale luate la executarea sapaturii

Pe toata durata de executie a sapaturii se vor urmari cu atentie urmatoarele:

- Pe toata durata sapaturii, pana la betonarea fundatiilor si intarirea betonului acestora, se interzice existenta unei suprasarcini la cota terenului, pe marginea exterioara a sapaturii, indiferent de provenienta acestei suprasarcini (materiale, mijloace de transport, echipamente, etc.). Dupa intarirea betonului din fundatii, antreprenorul va lua toate masurile ce se impun in vederea impiedicarii aparitiei unor avarii la sprijiniri si/sau prabusirii taluzului sapaturii;

1.4.5. Curatirea si Protectia Lucrarilor

Intreaga suprafata a terenului pe care se executa lucrarile de terasamente va fi curatata de frunze, crengi, buruieni si cand este cazul-zapada.

In cazul unei umeziri superficiale,datorita precipitatiilor neprevazute, fundul gropii de fundatie pe care se toarna betonul, trebuie lasat sa se zvante inainte de incepere lucrarilor de executare a fundatiei, iar daca umezirea este puternica, se va indeparta stratul de noroi, realizandu-se cota de fundare prin turnare de beton simplu.

1.4.6. Compactarea Terasamentelor

Compactarea tuturor straturilor se va realiza numai dupa aducerea acestora la umiditatea optima de compactare, stabilita in prealabil.

Pamantul folosit la alte umpluturi trebuie sa aibe calitatile necesare (conform prescriptiilor),

sa fie liber de corpuri straine si de pamant vegetal. Pamantul se va compacta in straturi de 20cm grosime dupa ce au fost aduse la umiditatea optima de compactare, cu un grad de compactare Proctor 98%. In acelasi mod se procedeaza si la executia umpluturilor necesare pentru astuparea golurilor ramase in sapatura de fundatie dupa turnarea betonului, scoaterea cofrajelor/sprijinirilor.

La umplerea santurilor pentru conducte se va urmari sa nu ramana goluri pe langa conducte sau sub ele, iar compactarea se va face fara a deplasa cablurile sau conductele. Umplerea si compactarea pana la min. 15cm peste conducte si tuburi se va face manual.

Compactarea umpluturilor cu volum redus, in spatii inguste se va executa cu mijloace de mica mecanizare sau manual cu maiuri metalice de circa 20Kg, stratul de pamant inainte de compactare avand maxim 15cm.

Compactarea volumelor mai mari de pamant se va efectua cu mijloace mecanizate, data fiind si amplasarea noii constructii.

Datorita neinvecinarii cu alte constructii, compactarea prin vibrare este permisa.

Controlul calitatii executiei lucrarilor de terasamente consta din:

• Verificarea elementelor de trasare;

Page 6: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

• Verificarea pregatirii terenului de fundatie;

• Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;

• Controlul grosimii straturilor asternute;

• Controlul compactarii terasamentului;

1.5. Masuri de protectia muncii

La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta

urmatoarele prescriptii:

- Normele Republicane de Protectia Muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975, si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977

- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, aprobate prin Decretul Consiliului de Stat 290/1977

- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului - Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de MLPAT cu

ordinul nr. 9N/15.03.1993 - Se interzice cu desavarsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti fie pentru dezghetarea

pamantului fie pentru incalzirea muncitorilor - Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la lucrarile de terasamente Masurile prevazute in normele mentionate nu sunt limitative, acestea urmand sa fie

completate pe santier cu orice alte masuri de protectie a muncii necesare.

2. Beton de egalizare 2.1. Generalitati 2.1.1.Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de executie a betonului de egalizare. 2.1.2. Concepte de baza La acest contract, betonarea se face prin metode clasice. Betonul de egalizare cu grosime de 5cm se va realiza din beton simplu C8/10.

2.1.3. Elemente de proiectare Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare la proiectare, pe baza cotelor rezultate din studiul topografic efectuat pe amplasament si constatarile contractorului la executie in ceea ce priveste cota de fundare, planeitatea terenului de fundare, etc. vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. In astfel de situatii, nu se va continua lucrul fara acordul scris al proiectantului.

Page 7: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

2.2.Standarde de referinta Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant. 2.2.1. Standarde romanesti

- STAS 1759-88- Incercari pe betoane . Incercari pe betonul prospat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza.

- STAS 1799-88- Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarii calitatii materialelor si betoanelor destinate lucrarilor de constructii.

- STAS 1275-88- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

- STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. - STAS 3349/1-83- Betoane de ciment. Clasificare. - STAS 3518-89- Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei inghet-dezghet. - STAS 6652/1-82- Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale. - STAS 9824/1-87- Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,

industriale si agrozootehnice.

2.2.2. Normative romanesti de executie - NE 012-99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beto armat si beton

precomprimat si CP012/1-2007. - C 28-83- Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton - C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive. Completari la

C 26-85. - C 54-81- Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor. - C 200-81- Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructiile

ingropate prin metoda carotajului sonic

2.2.3. Alte prescriptii romanesti

- Legea 10/1995- Legea calitatii pentru constructii - Regulament de receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (

Monitorul Oficial, anul VII, nr. 12/1995). - Normele de intocmire a cartii tehnice a constructiei ( Monitorul Oficial nr. 193/1994).

2.3. Materiale folosite; confectionare

Materialele din care se confectioneaza betonul de egalizare ( agregate, ciment, adaosuri hidraulice, etc. ) trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in standardele in vigoare, precum si prescriptiile tehnice referitoare la lucrarile de beton simplu.

Page 8: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Controlul calitatii betoanelor si a materialelor componente se va efectua- ca obiectiv si frecventa-conform STAS 1799-88, iar interpretarea rezultatelor se face conform STAS 1275-88 si STAS 1759-88. Agregatele trebuie sa fie de rau, sortate, cu dimensiunea maxima de 20mm. Compozitia betonului se va stabili prin incercari preliminare de catre un laborator atestat pentru acest tip de lucrari. 2.4. Procedee preliminare de realizare a betonului de egalizare Inainte de inceperea executiei se vor efectua urmatoarele verificari obligatorii:

- Verificarea cotei de sapatura si planeitatea acesteia pe toata suprafata; verificarea se face cu mijloace topometrice si rezultatele se vor consemna intr-un proces verbal semnat de bebeficiar si proiectant

- Verificarea confirmarii ipotezelor din studiul geotehnic referitoare la caracteristicile terenului la cota de fundare

- Verificarea “integritatii” terenului de fundare, in sensul ca structura acestuia nu a fost tulburata prin circulatie intensa si dezordonata sau prin interventii locale

Verificarile mentionate nu sunt limitative, ele putand sa fie completate cu orice alte verificari ce rezulta ca necesare pentru corecta executie; la orice neconcordante intre documentatia de executie si situatia concreta din santier se va chema proiectantul pentru adaptarea detaliilor si stabilirea modului de continuare a lucrarilor. Verificarile efectuate si rezultatele acestora se vor consemna intr-un proces verbal incheiat intre constructor si beneficiar. 2.5. Betonarea fundatiilor si a stratului de egalizare Conditiile necesare pentru prepararea, transportul si turnarea betonului la fundatii sunt cele stabilite pentru lucrarile de betoane ale elementelor de infrastructura ce se executa; in consecinta, prepararea, transportul si turnarea betonului pentru prezenta specificatie vor fi realizate cu respectarea in totalitate a prevederilor “ Caietelor De Sarcini” aferente lucrarilor de executie a infrastructurilor din beton armat. 2.6. Controlul si evidenta lucrarilor pentru executarea stratului de egalizare si a fundatiilor din beton armat. Controlul si evidenta lucrarilor pentru executarea stratului de egalizare si a fundatiilor din beton se vor efectua in conformitate cu prevederile “ Caietului De Sarcini “ pentru executarea infrastructurilor din beton armat.

2.7. Masuri de protectia muncii

Page 9: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta

urmatoarele prescriptii:

- Normele Republicane de Protectia Muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975, si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977

- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, aprobate prin Decretul Consiliului de Stat 290/1977

- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului - Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de MLPAT cu

ordinul nr. 9N/15.03.1993 - Se interzice cu desavarsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti fie pentru dezghetarea

pamantului fie pentru incalzirea muncitorilor

Masurile prevazute in normele mentionate nu sunt limitative, acestea urmand sa fie

completate pe santier cu orice alte masuri de protectie a muncii necesare.

Caiet de sarcini nr. 2.2 - Executarea lucrarilor de infrastructura din beton armat

1. Generalitati 1.1. Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de executie a infrastructurii, si anume: turnarea betoanelor in elemente din beton armat; cofrare si armare pentru elemente din beton armat; lucrari complementare celor de betonare, cofrare si armare. Betonul folosit este beton de clasa C25/30 (Bc 30) pentru elemente structurale din beton armat supuse intemperiilor, inghetului, elemente prefabricate (ex. camera de tragere tip X) si C16/20 (Bc 20) pentru pinteni, fundatii, elemente beton simplu si/sau armat din cadrul lucrarilor de fundatii si C8/10 (Bc 10) ca beton de egalizare, iar otelul beton este PC 52 si OB 37. Prevederile “Caietului de Sarcini” nu anuleaza si nu modifica dispozitiile cu caracter general cuprinse in normativele si standardele in vigoare. In cazurile in care unele prevederi din “Caietul de Sarcini” sunt mai severe decat cele din reglementarile in vigoare, se vor aplica prevederile din “Caietul de Sarcini”. 1.2. Concepte de baza La acest contract, executarea betonarii, cofrarea si armarea elementelor din beton armat se fac in cea mai mare masura cu mijloace clasice, utilizandu-se echipamente si dispozitive principial uzuale, de o foarte buna calitate. In cazul executiei in santier de elemente prefabricate din beton armat (ex. camera de tragere tip X), se vor lua toate masurile tehnologice si organizatorice pentru o cat mai buna executie.

Page 10: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

1.3. Elemente de proiectare Eventualele neconcordante intre situatiile luate in considerare la proiectare si constatarile contractorului la executia lucrarilor din prezenta documentatie vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. In asemenea situatii, nu se va continua lucrul fara avizul scris al proiectantului.

Observatie: La executia fundatiilor si a placilor pe pamant (cofrare, turnare, decofrare) se va tine cont de

realizarea straturilor pregatitoare, beton egalizare, pamant/balast compactat si de pozitionarea tuturor pieselor de trecere, cablurilor/conductelor, elementelor inglobate, conform caietelor de sarcini specialitatea instalatii.

2. Lucrari de betoane 2.1. Standarde de referinta Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant. 2.1.1. Standarde romanesti

- STAS 1759-88- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul prospat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza. -STAS 1799-88- Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarii calitatii materialelor si betoanelor destinate lucrarilor de constructii. -STAS 5479-88-Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea continutului de aer oclus. -STAS 2320-88-Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru incercarea epruvetelor. -STAS 1275-88- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice. -STAS 2414-91-Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii betonului intarit. -STAS 3519-76-Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa -SR EN 12350:2002,2003 Incercari pe beton proaspat. -SR EN 12390:2002 Incercari pe beton intarit. -STAS 5440-70-Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii-agregate -STAS 2833-80-Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit -STAS 5585-71-Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului -STAS 6652/1-82- Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale -STAS 9602-90- Beton de referinta. Prescriptii pentru confectionare si incercari -STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare

Page 11: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

-STAS 5511-89- Incercari pe betoane. Determinarea aderentei beton-armatura -STAS 3349/1-83- Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei -STAS 3518-89- Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei inghet-dezghet. -STAS 9824/1-87- Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. -SREN 1991-2004/2008- Actiuni in constructii, Incarcari etc. -CR 0-2005- Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii. -CR 1-1-3-2005- Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor. -P-100/1-2006- Cod de proiectare seismica – prevederi de proiectare pentru cladiri -CR 2-1-1-2005- Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat. -STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat

2.1.2. Normative romanesti de executie

-NE 012-99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat. -CP 012/1-2007- Cod de practica pentru producerea betonului -C28-83- Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton -C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive. Completari la C 26-85. -C54-81- Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor. -C200-81- Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructiile ingropate prin metoda carotajului sonic -NP112-04-Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa. -C16-84- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente -P73-78- Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide -C122-89- Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii din beton aparent cu parament natural -C149-87- Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat -C 56-85- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii -C 117-70- Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat

2.1.3. Alte prescriptii romanesti

-Legea 10/1995- Legea calitatii pentru constructii -Regulament de receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (Monitorul Oficial, anul VII, nr. 12/1995). -Normele de intocmire a cartii tehnice a constructiei (Monitorul Oficial nr. 193/1994).

2.1.4. Alte prescriptii straine

Page 12: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

-ISO 9812- Consistenta betonului. Metoda raspandirii -ISO 7031-Determinarea impermeabilitatii betonului -ENV 206- Specificatie tehnica. Betoane-terminologii, cerinte, niveluri de performanta -CEB FIP- Model code nr. 205 partea D- Tehnologia betonului -Eurocode 2- Calculul si alcatuirea structurilor de beton.

2.2. Materiale folosite 2.2.2. Agregate 2.2.1.1. Standarde de referinta Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant. 2.2.1.1.1. Standarde romanesti

-STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali -STAS 4606-80-Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare -SR EN 12620:2003- Agregate pentru beton -SR EN 13055-1:2003- Agregate usoare

2.2.1.2. Conditii generale Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile tehnice specifice. Procurarea agregatelor se va face de la balastierele/carierele atestate, conform normelor in vigoare CP 012/-1-2007 si NE 012-99. Alegerea dimensiunilor agregatelor se va face pe baza retetelor de preparare a betonului elaborate de un laborator atestat din acest punct de vedere. 2.2.1.3. Transportul si depozitarea agregatelor Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului si depozitarii. Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii acestora. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea agregatelor pe pamant sau pe platforme balastate. 2.2.1.4. Controlul calitatii agregatelor Controlul calitatii agregatelor este prezentat in CP 012/-1-2007 si NE 012-99. Metodele de verificare a calitatii agregatelor sunt reglementate in SR EN 1097-1-3,6-2002, STAS 4606/80. 2.2.2. Apa 2.2.2.1. Standarde de referinta

Page 13: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant. 2.2.2.1.1. Standarde romanesti Stas 790-84- Apa pentru betoane si mortare SR EN 1008:2003- Apa de preparare pentru beton 2.2.2.2. Conditii generale Compozitia chimica se va verifica conform reglementarilor tehnice in vigoare. Avand in vedere ca betoanele folosite pentru executia fundatiilor cu parti ce raman vizibile vor avea un aspect ingrijit, verificarile privind compozitia apei utilizate pentru preparare pot avea chiar si caracter permanent. 2.2.3.Ciment 2.2.3.1. Standarde de referinta Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant. 2.2.3.1.1. Standarde romanesti

-SR 388/95- Ciment Portland -SR 1500/96- Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V. -SR 3011/96- Cimenturi hidrotehnice si cimenturi rezistente la sulfati -SR EN 197/2002- Cimenturi uzuale -SR EN 196-7/95 Metode de incercare a cimenturilor. Metode de prelevare si pregatirea -probelor de ciment. -SR EN 196-6/94- Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea finetei. -SR EN 196-3/2006- Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea timpului de priza si a constantei de volum. -SR 227-5/96- Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii de hidratare. -SR EN 196-1/95- Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice. -SR 6232-96- Cimenturi. Adaosuri minerale si aditivi. Vocabular. -SREN 196-2/2006- Metode de incercare a cimenturilor. Analiza chimica a cimenturilor. -SREN 196-4/95- Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea cantitativa a constituientilor. -SREN 196-5/95- Metode de incercare a cimenturilor. Testul de puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice. -SREN 196-21/94- Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea continutului in cloruri, in CO2 si alcalii in cimenturi. -Sp5-1995- Ciment Portland aditivat.

2.2.3.2. Conditii generale Cimentul necesar pentru prepararea betoanelor ce urmeaza a fi puse in opera in cazul prezentului contract vor fi alese de catre un laborator atestat, specializat in intocmirea retetelor de

Page 14: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

preparare a betoanelor si in prepararea acestora. Laboratorul de incercari va fi ales de beneficiar la propunerea contractorului, cu acordul proiectantului. Sortimentul/sortimentele de ciment ales/alese vor fi comunicate in scris proiectantului si beneficiarului si vor fi utilizate pentru prepararea tuturor cantitatilor de beton necesare pentru executia fundatiilor/elementelor ingropate. Modificarea sortimentului de ciment se va putea face numai cu avizul proiectantului, pe baza propunerii justificate a laboratorului care a stabilit reteta de preparare a betonului. Criteriile care stau la baza alegerii cimentului pentru prepararea betonului din infrastructura sunt urmatoarele:

-Clasa betonului: betonul din elementele prefabricate ingropate si alte elemente de infrastructura supuse inghetului si intemperiilor, este beton de clasa C25/30;

-Clasa betonului: betonul din elementele de infrastructura tip fundatii, pinteni, este beton de clasa C16/20;

-Viteza de dezvoltare a rezistentei: sunt necesare rezistente initiale si finale mari; -Conditiile de serviciu si expunere a structurii: normale, betonul nefiind supus unor agresiuni chimice, fizice sau biologice deosebite; -Betonul trebuie sa aibe suprafata lisa, culoare uniforma si sa nu prezinte defecte de executie.

In conditiile respectarii criteriilor enuntate mai sus, se pot utiliza aditivi care sa faciliteze atingerea performantelor asteptate de la betonul pus in opera. Pentru lucrul pe timp friguros, se pot utiliza cimenturi cu rezistente initiale mari ( R ). 2.2.3.3. Livrarea si transportul cimentului Livrarea si transportul cimentului se vor desfasura cu respectarea prevederilor capitolului 4.1.3. din “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat”,, indicativ NE 012-99 si a standardelor conexe mentionate in prezentul “Caiet de Sarcini”, precum si cu respectarea prevederilor CP 012/1-2007. 2.2.3.4. Depozitarea cimentului Depozitarea cimentului se va realiza cu respectarea prevederilor capitolului 4.1.4. din “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat”, indicativ NE 012-99 si a standardelor conexe mentionate in prezentul “ Caiet de Sarcini”, precum si cu respectarea prevederilor CP 012/1-2007. Precizari suplimentare cu privire la depozitarea cimentului:

-Cimentul livrat intr-un singur transport se va depozita in silozuri goale, curate, fara a se amesteca cu ciment ramas din alte livrari, chiar daca au aceleasi caracteristici; -Cantitatea de ciment aprovizionata va fi in concordanta cu prevederile privind esalonarea executiei; se interzice utilizarea cimenturilor care au depasit perioada de garantie.

2.2.3.5. Controlul calitatii cimentului Controlul calitatii cimentului se va desfasura cu respectarea prevederilor capitolului 4.1.5. din “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat” indicativ NE 012-99 si a standardelor conexe mentionate in prezentul “Caiet de Sarcini”, precum si cu respectarea prevederilor CP 012/1-2007.

Page 15: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Controlul va fi efectuat de un laborator atestat iar rezultatele vor fi comunicate beneficiarului si proiectantului pe toata durata de executie a prezentului contract. 2.2.3.6. Aditivi Se vor respecta prevederile SR EN 934:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. La prepararea betoanelor se vor putea utiliza aditivi pentru imbunatatirea caracteristicilor betoanelor si/sau pentru facilitarea lucrarilor de turnare. Tipurile de aditivi, cantitatile necesare si modul de punere in opera vor fi stabilite de catre laboratorul ce a elaborat reteta de preparare a betonului. Laboratorul va informa beneficiarul si proiectantul cu privire la alegerile facute. De fiecare data cand este necesara schimbarea unui aditiv sau suplimentarea acestora, furnizorul betonului si laboratorul atestat vor anunta beneficiarul si proiectantul inainte de punerea in practica a deciziei. La stabilirea necesitatii utilizarii aditivilor se va tine seama in mod obligatoriu de prevederile “Codului” NE 012-99-capitolul 4.2.2., inclusiv Tabelul 4.4. Utilizarea adaosurilor se va face in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturilor. 2.3.Prepararea betonului 2.3.1. Generalitati Prepararea betonului se va realiza in statii centralizate, atestate de institutiile abilitate pentru acest tip de lucrari. Echipamentele din dotarea statiei de preparare trebuie sa fie atestate fiecare in parte din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si din punct de vedere metrologic. Depozitele, transportul intern, instalatiile anexe trebuie sa se incadreze in parametrii pentru care au fost atestate. Personalul de operare trebuie sa aiba calificarea necesara prepararii betonului pentru acest contract. Statia trebuie sa dispuna de un laborator propriu sau sa aiba contract ferm de colaborare cu un laborator de incercari pe betoane si pe componentele betonului. Laboratorul respectiv trebuie sa fie atestat si sa aiba un punct de lucru permanent in incinta statiei care sa lucreze dupa programul de lucru al statiei. 2.3.2. Caracteristicile betonului Betonul prevazut in proiect pentru executarea infrastructurii, are clasele de expunere XC4+XF1 pentru C25/30, XC2 pentru C16/20 fundatii, pinteni, elemente situate sub adancimea de inghet si X0 pentru C8/10 beton egalizare si trebuie sa prezinte urmatoarele performante: a. betonul intarit

-Clasa betonului este C16/20 ( Bc 20) ; -Rezistenta minima la compresiune la 28 de zile de la turnare determinata pe cilindrii este fck.cil=16 N/mm2 ;

Page 16: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

-Rezistenta minima la compresiune la 28 de zile de la turnare determinata pe cuburi este fck.cub= 20 N/mm2 ; -Sub valorile mentionate mai sus se pot situa statistic maxim 2% din rezultate; epruvetele cubice vor avea dimensiunile de 150x150x150mm iar cele cilindrice ϕ150xH300mm ;

-Rezistentele la penetrarea apei – gradul de impermeabilitate = P4 10 ;

-Rezistentele la inghet-dezghet- gradul de gelivitate- G=50 ; -Densitatea betonului- normala.

-Clasa betonului este C25/30 ( Bc 30) -Rezistenta minima la compresiune la 28 de zile de la turnare determinata pe cilindrii este fck.cil=25 N/mm2 -Rezistenta minima la compresiune la 28 de zile de la turnare determinata pe cuburi este fck.cub= 30 N/mm2 -Sub valorile mentionate mai sus se pot situa statistic maxim 2% din rezultate; epruvetele cubice vor avea dimensiunile de 150x150x150mm iar cele cilindrice ϕ150xH300mm

-Rezistentele la penetrarea apei – gradul de impermeabilitate = P4 10

-Rezistentele la inghet-dezghet- gradul de gelivitate- G=50 -Densitatea betonului- normala

Valorile rezistentelor prevazute in prezentul “ Caiet de Sarcini” sunt minime. b. betonul proaspat

-Clasa de consistenta a betonului –S3-tasare 100-150mm ; -Dimensiunea maxima a granulei pentru agregate- 20 mm; dimensiunea granulei maxime se va stabili de catre elaboratorul retetei de preparare a betonului in functie de tehnologia de betonare adoptata si de echipamentele utilizate pentru turnare; granulozitatea agregatelor va ramane aceeasi pentru prepararea betonului pentru un element. Tipul si dozajul de ciment, raportul A/C (in general max. 0.50) se vor stabili de catre elaboratorul retetei de preparare a betonului, urmarindu-se asigurarea completa a nivelelor de performanta pentru betonul intarit si pentru betonul proaspat; -Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec in cantitati care sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca corodarea armaturii.

2.4. Transportul betonului Transportul betonului se va face cu mijloace auto dotate cu echipamente specifice pentru pastrarea caracteristicilor betonului pe durata efectuarii transportului. Durata transportului va fi stabilita de furnizor prin masurarea timpului efectiv necesar pentru realizarea acestuia in diverse perioade ale zilei, tinand seama de zona in care se afla constructia. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse si curate. Transportul va fi organizat de furnizorul betonului in intelegere cu constructorul astfel incat sa se asigure urmatoarele cerinte:

-Calitatea betonului la locul de punere in opera sa fie cea din proiect ;

Page 17: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

-Durata maxima intre turnarea a doua straturi succesive de beton sa nu depaseasca 30 minute ; -Betonul transportat sa aiba lucrabilitatea necesara punerii in opera cu echipamentele existente pe santier (pompa de beton sau bene) ; -Temperatura exterioara din timpul transportului sa nu influenteze negativ calitatile betonului; in cazul unor temperaturi exterioare deosebite, retetele de preparare a betonului se vor adapta in consecinta de catre Laboratorul atestat in acest scop, informandu-se proiectantul si beneficiarul cu privire la masurile preconizate.

2.5. Punerea in opera a betonului 2.5.1. Generalitati Punerea in opera a betonului constituie o operatie de maxima importanta pentru executia infrastructurii, performantele asteptate referindu-se si la urmatoarele aspecte:

-Atingerea in timp util a caracteristicilor mecanice prevazute in proiect; -Asigurarea planeitatii fetelor elementelor prefabricate si a fetelor superioare la cele monolit.

Realizarea acestor deziderate este obligatorie. 2.5.2. Pregatirea turnarii betonului-prevederi generale Executia lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii minimale:

-Furnizorul de beton dispune de cantitatile de ciment si agregate necesare pentru prepararea betonului conform retetei elaborate pentru elementul ce se toarna; cimentul utilizat este asigurat din aceeasi sursa si a fost aprovizionat intr-o singura transa; -Furnizorul dispune de capacitatea de transport a betonului necesar efectuarii turnarii in conditiile de durata stabilite pentru elementul respectiv; -Echipamentele de betonare sunt in stare de functionare si amplasate la pozitia de turnare; sunt asigurate echipamente de rezerva in cazul aparitiei unor avarii la echipamentele initiale; -Alimentarea cu energie, apa, etc. functioneaza corespunzator; -Sunt asigurate mijloacele de protectie a betonului dupa turnare, in functie de caracteristicile meteorologice din momentul respectiv; -Conducerea tehnica a turnarii este asigurata pe toata durata executiei de un cadru tehnic specialist in betonare (inginer sau subinginer); -Au fost verificate lucrarile anterioare (armare, cofrare, montarea pieselor inglobate sau de trecere, etc.) si rezultatele au fost consemnate in procese verbale, conform normelor in vigoare prin care se accepta de catre factorii indreptatiti (responsabil tehnic de lucrare atestat, diriginte de santier autorizat, proiectant, dupa caz, inspector al I.S.C. dupa caz) trecerea la betonarea elementelor respective.

Prevederile anterioare nu sunt limitative, pe santier urmand a se adopta de catre contractor orice alte masuri suplimentare necesare pentru asigurarea calitatii si performantelor betonului ce se pune in opera. 2.5.3. Reguli generale de betonare

Page 18: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Betonarea unei constructii va fi condusa direct de conducatorul direct al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a “Codului de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat indicativ NE 012-99” si a procedurii de executie. Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de la preparare pana la punerea in opera, conform prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini. Nu se admite adaugarea de materiale (apa, ciment, etc.) in betonul ce se pune in lucrare; nu se admite modificarea consistentei betonului; daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat, turnarea fiind lui fiind interzisa. Din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene metalice - in cazul in care betonarea se executa cu macaraua, sau in pompe de turnare a betonului - in cazul in care turnarea se face cu pompa; se interzice turnarea betonului cu benzi transportoare, jgheaburi sau direct din mijlocul de transport. Inaltimea de turnare a betonului nu trebuie sa fie in nici un caz mai mare de 1.50m in cazul fundatiilor si placilor. Betonul trebuie sa fie turnat in straturi orizontale continue, uniforme in lungul elementului, cu grosime maxima de 50cm. Durata dintre turnarea a doua straturi succesive nu trebuie sa depaseasca inceperea prizei betonului din stratul inferior. Se vor lua masuri de evitare a deplasarii sau deformarii armaturilor in timpul turnarii, precum si respectarea grosimii acoperirii cu beton a armaturilor; se interzice ciocanirea sau scuturarea armaturilor in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe armaturi. In zonele cu armaturi dese se vor lua masurile necesare pentru asigurarea patrunderii betonului si vibrarii acestuia. Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si a esafodajelor sau sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul aparitiei unor deplasari sau cedari. Circulatia muncitorilor in timpul turnarii se va face exclusiv pe podine de lucru montate astfel incat sa nu se modifice pozitia armaturilor. Este interzisa circulatia pe armaturi sau pe betonul proaspat. Betonarea se va face continuu conform proiectului. Durata maxima de intrerupere a betonarii trebuie sa fie mai mica decat timpul de incepere al prizei betonului, stabilit prin determinari de laborator. In cazul unei avarii care produce o intrerupere a turnarii mai mare decat cea admisa, se va trata zona respectiva ca rost de lucru, conform cap. 13 din “codul” NE 012-99. 2.5.4. Reguli generale de compactare Betonul va fi astfel compactat incat sa se obtina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se va realiza prin vibrare cu pervibratoare. Vibratoarele vor fi testate inainte de inceperea turnarii. De asemenea, vor fi asigurate un numar mai mare de vibratoare decat cel strict necesar, pentru a dispune de o rezerva sigura in cazul in care unul sau mai multe vibratoare din cele utilizate se defecteaza in timpul lucrului. Nu se accepta ca betonul turnat sa nu fie compactat prin vibrare. Vibrarea va fi executata de muncitori special instruiti pentru aceasta activitate.

Page 19: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

In timpul vibrarii betonului se avea grija sa nu se produca deplasari ale armaturilor sau ale cofrajelor; se interzice asezarea vibratoarelor pe armaturi sau pe cofraje, esafodaje, etc. Alegerea tipului de vibrator se va face in functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile introducerii vibratorului printre barele de armatura. Durata de vibrare optima, situata intre 5 si 30 de secunde, depinde de tasarea betonului si de tipul de pervibrator si va fi stabilita pentru fiecare element in parte. In principiu, semnele ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:

-Betonul nu se mai taseaza; -Suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; -Inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

Distanta maxima intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului este de 1.00m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturii. Grosimea stratului de vibrat se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 100-150mm in stratul compactat anterior. Pentru compactarea placilor se va utiliza vibrarea de suprafata. Durata vibrarii de suprafata va fi cuprinsa intre 30 si 60 de secunde; timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de laborator. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa asigure suprapunerea pe minimum 50mm in raport cu pozitia precedenta. Riglele si nodurile se vor compacta cu pervibratorul, urmarindu-se respectarea prevederilor mentionate mai sus pentru utilizarea acestui echipament. In cazul in care contractorul propune alte tipuri de compactare (cofraje vibrante, etc.), va intocmi o fisa tehnologica in acest sens care va fi inaintata proiectantului si beneficiarului spre acceptare. 2.5.5. Betonarea fundatiilor 2.5.5.1. Generalitati Lucrarea poate incepe numai dupa receptionarea de catre beneficiar a lucrarilor efectuate anterior. Receptionarea se efectueaza prin verificarea tuturor proceselor verbale incheiate pentru lucrarile anterioare. Turnarea betonului in fundatii se va face intr-o singura etapa. In acest scop, contractorul va lua masurile necesare pentru asigurarea prepararii, transportului si punerii in opera a betonului pe toata durata necesara. Se vor lua masurile necesare pentru asigurarea formatiilor de lucru complexe pe toata durata de turnare necesara. 2.5.5.2. Pregatirea turnarii Inainte de inceperea lucrarilor de turnare a betonului in fundatii se vor verifica cu atentie urmatoarele:

-Stratul de beton de egalizare prevazut este curat pe toata zona de turnare; -Armaturile sunt montate complet, conform detaliilor de executie, pe toata suprafata ce se toarna;

Page 20: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

-Armaturile sunt montate pe pozitiile prevazute, atat in plan cat si pe verticala, si sunt fixate astfel incat sa nu poata fi deplasate in timpul turnarii; -Imbinarile barelor de armatura, dupa caz, sunt realizate conform detaliilor de executie; -Barele de armatura au montati distantierii necesari pentru asigurarea acoperirii cu beton conform prevederilor proiectului; -Barele sunt curate, fara zone corodate, fara particule aderente de pamant, beton, mortar, etc., fara pete de uleiuri, produse petroliere, etc.; -Sunt montate si fixate profilele de etansare din PVC, dupa caz -Cofrajele, dupa caz, sunt amplasate pe pozitia rezultata din proiect, sunt etanse, plane sau rugoase ( la zonele de rosturi de turnare), sunt sustinute astfel incat sa nu sufere deplasari sau deformatii in timpul turnarii; -Sunt stabilite prin semne clare si fixe cotele de turnare pe toata suprafata de executat; sunt montate sisteme de control a cotelor de turnare pe timpul betonarii (de preferat sisteme topometrice); -Sunt montate podinele de lucru de pe care se executa turnarea; -Sunt stabilite traseele de circulatie a muncitorilor in timpul turnarii, locul de unde incepe turnarea si traseul ce urmeaza a fi parcurs; aceste decizii au fost aduse la cunostinta echipei de turnare; -Se interzice cu desavarsire deplasarea, indoirea sau indepartarea mustatilor pentru a se asigura trecerea de la o zona de turnare la alta; -Sunt aduse la fata locului si verificate vibratoarele necesare, inclusiv cele de rezerva; sunt verificate prizele pentru alimentarea vibratoarelor; -Sunt asigurate conditii pentru lucrul pe timp de noapte (lampi care sa asigure o buna vizibilitate, electrician de serviciu pe toata durata turnarii, etc.); -Pompele sau benele de turnare (dupa caz) sunt la pozitie, in stare de functionare, cu toate dotarile necesare pentru o betonare corecta; -Sunt stabilite accesele pentru transportul betonului, precum si modul in care autoagitatoarele vor parasi incinta; -Sunt pregatite materialele pentru protectia betonului, in functie de situatia meteorologica din timpul turnarii; -S-a verificat ca nu exista situatii previzibile care ar putea impiedica sau ingreuna realizarea betonarii; -Sunt asigurate conditiile pentru prelevarea si pastrarea probelor de beton din lucrare;

Verificarile mentionate anterior nu sunt limitative, ele trebuind sa fie suplimentate in mod obligatoriu cu oricare alte verificari ce apar ca necesare pentru asigurarea turnarii betonului in conformitate cu prevederile proiectului si cu nivelul de asteptare in ceea ce priveste performantele acestuia. Inainte de inceperea betonarii se vor intocmi de catre contractor, responsabilul tehnic cu lucrarea si dirigintele de santier procesele verbale de lucrari ascunse; in cazul fazelor determinante va fi solicitat si proiectantul si va fi anuntat ISC care va decide daca participa sau nu la verificarea respectivei faze determinante. 2.5.5.3. Turnarea betonului in fundatii

Page 21: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Avand in vedere cantitatile de beton de turnat in fundatii, se recomanda ca turnarea betonului sa se execute cu pompa de beton. In aceste conditii, reteta de preparare a betonului va fi elaborata pentru turnarea cu pompa. Betonarea se va realiza cu pompe amplasate astfel incat sa acopere toata suprafata ce urmeaza a se turna fara sa fie necesara schimbarea pozitiei in timpul lucrului. Pentru fiecare pompa se va organiza o echipa de betonare. Betonarea se va realiza in straturi de maxim 50cm grosime, continue, turnate de la cel mult 1.50m inaltime. Fiecare strat se va compacta prin vibrare, urmarindu-se ca lancea pervibratorului sa se introduca in stratul compactat anterior pe o adancime de circa 100mm. Durata maxima intre turnarea a doua straturi succesive este de 30 de minute. Betonarea se desfasoara continuu, pana la finalizarea etapei respective. Pe durata turnarii se va urmari cu atentie respectarea cotei superioare a fundatiilor. 2.5.5.4. Protectia betonului dupa turnare In functie de starea timpului din perioada turnarii si de estimarile meteo pentru urmatoarele zile, betonul proaspat turnat va fi protejat astfel incat sa i se asigure o intarire corespunzatoare. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand dupa compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului. Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:

-antrenarii (scurgerii) pastei de ciment datorita ploii; -diferentelor mari de temperatura din interiorul betonului; -temperaturii scazute sau inghetului; -eventualelor socuri si/sau vibratii survenite dupa inceperea intaririi betonului si care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton-armatura;

Principalele metode de tratare/protectie sunt: -mentinerea betonului in cofraje; -acoperirea cu materiale de protectie mentinute in stare umeda; -stropirea periodica cu apa; -aplicarea de pelicule de protectie;

Durata tratarii se va determina in functie de dezvoltarea rezistentei betonului, temperatura betonului si conditiile de mediu din timpul tratarii. Durata tratarii se va stabili de catre contractor la recomandarea laboratorului care a elaborat reteta de preparare a betonului si va fi comunicata beneficiarului si proiectantului; in orice caz, durata tratarii va fi de minim 7 zile de la turnare. La stabilirea duratei de protectie se va tine seama si de prevederile “Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, capitolul 15. De asemenea, se vor stabili materialele de protectie (prelate, strat de nisip, rogojini) care vor fi mentinute umede pe toata durata.

Page 22: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Stropirea cu apa va incepe imediat ce betonul s-a intarit suficient astfel ca prin aceasta operatiune sa nu se antreneze laptele de ciment. Apa utilizata va trebui sa respecte conditiile de calitate impuse pentru prepararea betonului. Prin organizarea si amenajarea santierului se va asigura posibilitatea evacuarii apei, astfel ca aceasta sa nu afecteze terenul de fundare sau alte lucrari deja executate. In cazul in care temperatura aerului este mai mica decat +50C nu se va mai proceda la stropire cu apa, ci se vor lua masuri de protectie contra inghetului apei din beton. Pe timp ploios, betonul se va acoperi cu prelate sau folii de polietilena pentru evitarea “spalarii” laptelui de ciment. 2.5.5.5. Prevederi speciale Rosturile dintre doua elemente ce se betoneaza in perioade diferite se vor trata dupa cum urmeaza:

-suprafata betonului turnat anterior se va curata cu peria de sarma pentru indepartarea laptelui de ciment si deschiderea porilor pe toata suprafata; de asemenea, se va indeparta eventualul beton aderent de pe armaturi tot prin frecare cu peria de sarma; -este interzisa lovirea armaturilor cu corpuri metalice ( ciocane, rangi, spituri, etc. ) pentru indepartarea particulelor aderente; -suprafata rostului se va stropi cu apa din abundenta urmarindu-se saturarea betonului; stropirea se va opri inainte de betonare pentru ca suprafata de contact sa se usuce; la stropire se vor lua toate masurile necesare de evacuare a apei astfel incat aceasta sa nu afecteze terenul de fundare sau lucrarile deja executate;

3. Lucrari de cofraje/matrite pentru elemente prefabricate 3.1. Standarde de referinta Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant. 3.1.1. Standarde romanesti

-STAS 10107/0-90- Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat

3.1.2. Normative romanesti

-C 162-73- Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru peretii din beton armat monolit; -Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje -C 56-85- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii -NE 012-99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat.

Page 23: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

3.1.3. Alte prescriptii romanesti

-Legea 10/1995- Legea calitatii pentru constructii -Regulament de receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ( --Monitorul Oficial, anul VII, nr. 12/1995). -Normele de intocmire a cartii tehnice a constructiei ( Monitorul Oficial nr. 193/1994).

3.2. Cerinte de baza pentru cofraje Cofrajele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza sa fie executate, respectandu-se tolerantele admisibile conform prezentului “ Caiet de Sarcini” si/sau cele prevazute in “Codul” NE 012-99- Anexa III-1, si anume cele mai restrictive dintre cele doua seturi de prevederi. Cofrajele si sustinerile vor fi proiectate astfel incat sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabila de siguranta. Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea portanta a acesteia. Cofrajele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului. Cofrajele si sustinerile vor fi proiectate si montate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare, cu prevederile proiectului si ale prezentului “ Caiet de Sarcini”. Ordinea de montare si de demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor. Proiectarea cofrajelor se va face astfel incat acestea sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului. Imbinarile cofrajelor trebuie sa fie etanse, urmarindu-se sa nu existe pierderi de parti fine sau sa se produca pete pe suprafata betonului. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului trebuie sa fie aplicate in straturi uniforme, iar betonul trebuie turnat atat timp cat acesti agenti sunt eficienti. Trebuie luata in considerare si evitata orice influenta daunatoare posibila asupra betonului a acestor substante de decofrare, inclusiv posibila influenta a acestora asupra culorii betonului, care trebuie sa fie constanta pe toate fetele elementului vertical si la toate elementele verticale ale unui nivel. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul. Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice in vigoare, tinand cont de criteriile expuse anterior. Distantierii cofrajului lasati in beton nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul betonului. Distantierii nu trebuie sa introduca incarcari suplimentare inacceptabile asupra structurii, nu vor reactiona cu constituientii betonului sau cu armatura si nu trebuie sa produca patarea suprafetei de beton.

Page 24: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se vor face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de cofraje. Cofrajele utilizate la prezenta lucrare se vor putea pune in opera pe baza unei fise tehnologice elaborata de contractor prin care se vor stabili urmatoarele:

-Tipul de cofraj si sustineri utilizat pentru cofrarea fiecarui element ce se toarna (fundatii, pereti, placi si grinzi continui); -Panotajul cofrajelor, modul de legatura intre panouri si fixarea acestora pentru asigurarea indeformabilitatii si rezistentei ansamblului pe durata betonarii; -Modul de tratare a fetelor interioare ale panourilor de cofraj, momentul in care se aplica substantele decofrante in raport cu momentul turnarii betonului, modul de pastrare al caracteristicilor acestor substante pana la decofrare; -Modul de decofrare, mai ales in cazul elementelor verticale ale structurii la care betonul trebuie sa aibe aspect ingrijit; -Modul de curatare, reparare, reconditionare al cofrajelor dupa utilizare; -Modul de sustinere al cofrajelor la pozitia dorita, conform proiectului;

3.3. Pregatirea lucrarilor de cofraje 3.3.1. Pregatirea cofrajelor pentru montaj Componentele cofrajelor vor fi selectate si transportate la locul de montaj in functie de elementele ce urmeaza a se executa si de prevederile fisei tehnologice respective. Se vor face urmatoarele verificari minimale:

-Se verifica suprafata panourilor de cofraj din punct de vedere al planeitatii, dimensiunilor, curateniei si integritatii; -Se verifica scheletul de rezistenta al fiecarui panou; -Se verifica existenta completa a pieselor de legatura dintre panouri, functionalitatea -acestora si curatenia lor; -Se verifica existenta si integritatea sustinerilor cofrajelor si schelelor de acces; -Se verifica existenta si integritatea materialelor auxiliare necesare montarii cofrajelor

3.3.2. Pregatirea montarii cofrajelor Pregatirea montajului panourilor de cofraj se face incepand cu efectuarea urmatoarelor verificari minimale:

-Suprafata betonului turnat anterior este curata pe toata zona de turnare; -Suprafata betonului de rost este buciardata si au fost indepartate toate particulele aderente; -Armaturile sunt curate, fara urme de beton sau alte particule aderente pe ele; se interzice indepartarea betonului de pe armaturi prin lovire cu ciocanul sau cu alte corpuri metalice; -Armaturile sunt montate complet si fixate, conform detaliilor de executie, pe toata suprafata;

Page 25: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

-Imbinarile barelor de armatura sunt realizate conform detaliilor de executie; -Barele de armatura au montati distantierii necesari pentru asigurarea acoperirii cu beton conform prevederilor proiectului; -Barele de armatura sunt curate, necorodate, etc. -Piesele inglobate si de trecere sunt montate pe pozitia din proiect si sunt bine fixate; se va urmari ca suprafetele exterioare ale acestor piese sa fie montate astfel incat sa nu se permita scurgeri de lapte de ciment intre piese si suprafata cofrajului care sa influenteze caracterul de beton aparent; -S-a trasat de preferinta cu mijloace topometrice-pozitia cofrajelor pentru turnarea elementului respectiv; -S-au stabilit si s-au marcat vizibil si durabil nivelele de turnare ale betonului; -S-au incheiat procesele verbale de lucrari ascunse aferente elementului respectiv;

3.4. Montarea cofrajelor Montarea cofrajelor se face conform detaliilor furnizorului acestora, fisei tehnologice elaborate de contractor si prevederilor prezentului “ Caiet de Sarcini” in functie de elementul de beton care se toarna. 3.5. Controlul si receptia lucrarilor de cofraje In vederea unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:

-Preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri; -In cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al elementelor; -Final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, tinandu-se seama si de prevederile capitolului 17: Controlul calitatii lucrarilor –din NE 012-99-Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;

Controalele prevazute anterior sunt minimale, contractorul fiind obligat sa efectueze orice alt tip de control ce apare ca necesar pentru asigurarea cofrarii elementelor structurii in conformitate cu prevederile normativelor in vigoare si ale celor din prezentul “Caiet de Sarcini”. 3.6. Cofrarea diferitelor tipuri de elemente structurale 3.6.1. Cofrarea fundatiilor/peretilor laterali/grinzilor de fundare/placilor Cofrarea se va executa conform prevederilor prezentului “ Caiet de Sarcini” si ale normelor in vigoare la data efectuarii lucrarilor. La montarea si fixarea pieselor de trecere sau inglobate se va avea in vedere ca acestea sa fie bine fixate, cu suprafetele dinspre exterior lipite de fata cofrajului astfel incat sa nu se poata

Page 26: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

produce deplasari ale acestora in timpul turnarii sau scurgeri de lapte de ciment intre cofraj si suprafata piesei. De asemenea, se va asigura posibilitatea de turnare si compactare in straturi de maxim 50cm a betonului din aceste elemente. 3.7. Decofrarea elementelor din beton armat 3.7.1. Generalitati Decofrarea elementelor din beton armat turnate se va executa dupa ce betonul acestora a atins o anumita rezistenta, suficienta pentru a putea prelua in bune conditii sarcinile ce le revin si pentru care au fost proiectate. Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie ce urmeaza sa se decofreze se face prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza, conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se tina seama de faptul ca poate exista o diferenta intre aceste rezultate si rezistenta reala a betonului din element. In cazul in care exista dubii in legatura cu aceste rezultate, se vor efectua incercari nedistructive. In “ Codul” NE 012-99, tabelele 14.1,14.2 si 14.3 se prezinta recomandari cu privire la termenele minime de decofrare ale diferitelor elemente de constructie. Termenele prezentate in aceste tabele sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de executie in momentul cand elementele au atins rezistentele minime indicate in codul NE 012-99, capitolul 14, punctul 14.4. Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +50 C, atunci se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului. 3.7.2. Reguli generale de decofrare In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :

- Desfasurarea operatiei se va desfasura sub supravegherea directa a conducatorului punctului de lucru;

- In cazul cand se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc.) se va sista operatiunea de decofrare si va fi chemat proiectantul pe santier;

- Sustinerile cofrajelor se vor indeparta incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre margini;

- Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri; - Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre

elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofralelor si sustinerilor;

3.7.3. Decofrarea elementelor din beton Decofrarea peretilor si bulbilor se va face tinand cont de calitatea betonului acestora. Ca urmare, durata necesara mentinerii elementelor in cofraj se va stabili prin experimentele ce se efectueaza pentru stabilirea tehnologiei de executie; se va urmari sa se asigure integritatea fetelor si muchiilor peretilor si bulbilor, inclusiv in timpul lucrarilor ulterioare, pana la aplicarea masurilor de protectie a betonului pana la terminarea executiei constructiei.

Page 27: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

3.7.4. Masuri speciale Dupa executarea decofrarii se vor lua masurile necesare pentru asigurarea integritatii elementelor din beton armat ale structurii. Aceste masuri trebuie sa asigure- in principiu- urmatoarele cerinte minime:

- asigurarea geometriei elementelor de constructie turnate; - asigurarea formei si dimensiunilor muchiilor;

4. Lucrari de armare 4.1. Standarde de referinta Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant. 4.1.1. Standarde romanesti

- STAS 10107/0-90- Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; - STAS 6605-78-Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a otelului beton, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton; - SR-ISO 7438-92-Materiale metalice. Incercarea la indoire; - SR-ISO 7801-93- Incercarea la indoire alternanta; - STAS 438/1-89- Otel beton laminat la calde;

- ST 009-96- Specificatie privind cerinte si criterii de performanta pentru armaturi;

4.1.2. Normative romanesti

- NE 012-99-Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat

- C28-83-Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton; - C150-99- Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,

industriale si agricole;

4.1.3. Alte prescriptii romanesti -Legea 10/1995- Legea calitatii pentru constructii -Regulament de receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ( --Monitorul Oficial, anul VII, nr. 12/1995). -Normele de intocmire a cartii tehnice a constructiei ( Monitorul Oficial nr. 193/1994).

4.2. Oteluri pentru armaturi Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze “ Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton”.

Page 28: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

Tipurile de otel beton prevazute a se utiliza in cadrul prezentului contract sunt: OB 37 si PC 52. Caracteristicile mecanice si de livrare ale acestor oteluri sunt indicate in standardul de produs STAS 438/1-89. 4.3. Livrarea si marcarea Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate), si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:

- Denumirea si tipul de otel, standardul utilizat; - Toate informatiile pentru identificarea loturilor; - Greutatea neta; - Valorile determinante privind criteriile de performanta; - Semnul CTC;

Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton. Se interzice utilizarea altui tip de otel beton decat PC 52 si OB 37 fara acordul scris al proiectantului si beneficiarului. 4.4. Transportul si depozitarea Barele de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:

- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; - evitarea murdaririi armaturilor cu pamant sau alte materiale; - asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui element;

4.5. Controlul calitatii Controlul calitatii se va face conform prevederilor prezentate in “ Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”, indicativ NE-12-99, capitolul 17. 4.6. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:

- Deteriorarea mecanica (crestaturi, loviri, etc.); - Ruperi ale sudurilor in carcase sau bere;

Page 29: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

- Contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce coroziune;

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, fara impuritati sau rugina pe suprafata. Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. Otelul beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul ( la intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1mm/m). Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –100C. Formele de carlige utilizate pentru etrieri si agrafe sunt cu indoire la 1800. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri. Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa :

- receptionarea calitativa a cofrajelor; - acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare;

Armaturile vor fi montate la pozitia din proiect, luandu-se masuri pentru mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre). Amplasarea, numarul si fixarea acestora se va face respectandu-se prevederile “ Codului” NE 12-99, Anexa II.1. Praznurile si piesele metalice inglobate se vor fixa prin puncte de sudura ( in cazul otelurilor sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor ) sau legaturi de sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. Legarea armaturilor se va face conform prevederilor “ Codului” NE 12-99, Anexa II.1. 4.7. Tolerante de executie In cadrul prezentului contract abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor sunt cele prevazute in “ Codul” NE 012-99, anexa II.!, cu exceptia celor prevazute la executia elementelor din beton armat aparent, la care abaterile admise sunt cele stabilite pentru cofrajele respective. 4.8. Innadirea armaturilor Armaturile se vor innadi conform prevederilor din detaliile de executie; innadirile se vor amplasa pe pozitiile prevazute in proiect. Innadirea armaturilor prin sudura se face conform reglementarilor specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel beton (C28-1983 si C150-1999) in care sunt indicate conditiile de executie si lungimile minime ale cordoanelor de sudura (daca aceste lungimi sunt prevazute mai mari in proiect, se vor respecta lungimile din proiect). 4.9. Acoperirea cu beton a armaturilor Acoperirea cu beton a armaturilor va avea grosimea prevazuta in detaliile de executie si va fi realizata cu ajutorul distantierilor. Distantierii pot fi executati din plastic sau din beton si trebuie astfel fixati incat sa asigure realizarea grosimii stratului de acoperire a betonului pe toata suprafata elementului ce se toarna. Se interzice cu desavarsire utilizarea unor distantieri realizati din pietre, bucati de caramida, etc.

Page 30: Caiet de Sarcini-fundatii Stalpi Iluminat Si Camera Tip x

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad DN7 km540+248 peste CF Arad-Bucuresti INSTALATII ELECTRICE

Contract : 10028

Faza : PT+CS+DE

4.10. Controlul si receptia lucrarilor de armare Lucrarile de armare vor fi verificate pe fiecare element in parte, urmarindu-se realizarea intocmai a prevederilor proiectului, precum si modul cum a fost asigurata armatura pentru a-si mentine pozitia din proiect pe durata turnarii. Rezultatele examinarii vor fi consemnate intr-un proces verbal de lucrari ascunse, semnat de contractor si beneficiar. 5. Hidroizolarea elementelor de infrastructura Camera de tragere tip X, sau alte elemente in contact cu apa prevazute in proiect, se vor hidroizola dupa turnare prin tratare cu produs hidroizolant de inchidere a porilor prin cristalizare tip ‘XYPEX’ sau similar. Modul de pregatire al suprafetelor, tehnologia de aplicare a produsului, echipamentele necesare si realizarea compozitiei ce se aplica pe beton se vor executa conform dispozitiilor furnizorului materialului. Contractorul va asigura prezenta furnizorului pe santier in calitate inclusiv de executant al hidroizolatiei, colaborand cu acesta pentru stabilirea si respectarea conditiilor de lucru. 6. Receptionarea lucrarilor 6.1. Receptionarea lucrarilor ascunse Toate lucrarile care in decursul executiei devin ascunse si nu mai sunt accesibile pentru verificare si receptie vor fi verificate sub raportul incadrarii in conditiile dimensionale si de calitate prevazute in reglementarile specifice si in prezentul “Caiet de Sarcini”, in conformitate cu prevederile Normativului C58-85, anexa I.1. 6.2. Receptionarea la terminarea lucrarilor Receptia la terminarea lucrarilor se va face in conformitate cu “ Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” aprobat prin H.G.R. Numarul 273/1994. INTOCMIT, Ing. Valentin Radaceanu