Caiet de Sarcini Ecran AUTOINTARITOR

ACUMULAREA PAŞCANI PE RÂULSIRET. PROIECT TEHNIC, CAIETE DE SARCINI,DETALII DE EXECUTIE ŞI ASISTENTĂ TEHNICĂ. REST DE EXECUTAT LA 01.07.2007 PROIECT NR. 129Vol. IV. 2.2. Caiet de sarcini - ecran de etanşare din noroi autoântăritor Faza P.T. + C.S.

S.C. AQUAPROIECT S.A. Proiect 129ATELIER B.P.A.E. şi U.C.C. Acumularea Paşcani pe râul Siret.

Proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuţieşi asistenţă tehnică. Rest de executat la 01.07.2007.

VOL: VI.2.2. Caiet de sarcini - ecran de etanşare din noroi autoîntăritor

- - 2008 - - Faza: P.T. + C.S.

B O R D E R O U

IntroducereCap. 1. Domeniul de aplicare şi măsuri generaleCap. 2. Lucrări pregătitoare pentru execuţia ecranului Cap. 3. Excavarea tranşeei ecranuluiCap. 4. Prepararea, controlul şi transportul materialelor puse în operăCap. 5. Controlul execuţiei excavaţiilorCap. 6. Controlul calităţi finale a noroiului autoîntăritorCap. 7. Organizarea execuţiei, a laboratorului de şantier, controlul de calitate

şi evidenţa lucrărilorCap. 8. Verificarea calităţii execuţiei ecranului după întărirea noroiului Cap. 9. Executarea forajelor de control în corpul ecranului de etanşare Cap. 10. Reglementări privind securitatea şi sănătatea în muncăCap. 11. Dispoziţii finaleAnexa nr. 1. Lista STAS – urilor şi Normativelor în vigoareAnexa nr. 2. Fişă panouAnexa nr. 3. Diagrame foraje de control

Şef proiect,Ing. Silvia LUNGU

S.C.AQUAPROIECT S.A.–- Bucureşti Atelier A1 -–B.P.A.E. şi U.C.C. 20081


INTRODUCERE

Obiectivul de investiţii “Acumularea Paşcani pe râul Siret – Rest de executat” este prevăzut în schema cadru de amenajare complexă a bazinului hidrografic Siretul superior, în perspectiva de scurtă durată.

Investiţia hidroenergetică este constituită din obiectivele de investiţie „Acumularea Paşcani pe râul Siret în judeţele Iaşi şi Suceava” şi „Centrala hidroelectrică Paşcani pe râul Siret”.

Obiectivul de investiţie „Acumularea Paşcani pe râul Şiret, în judeţele Iaşi şi Suceava” a fost aprobată ca amenajare cu folosinţă complexă prin Decretul nr. 403/26.12.1985 la faza de “Studiu de fundamentare şi notă de comandă’’, după care s-a întocmit proiectul de execuţie care a fost aprobat prin H.C.M. în 1986, (S.234/VI).

Obiectivul de investiţie „Centrala hidroelectrică Paşcani pe râul Siret” a fost aprobat prin Decret al Consiliului de Stat nr. 24/1989 în scopul valorificării energetice a căderii realizate de barajul Paşcani.

Prin HG 866 din 28 iunie 2006 cele două investiţii s-au unit, iar finanţarea lucrărilor rămase de executat la momentul aprobării Hg se va face din sursele proprii ale Societăţii Comerciale de producere a Energiei electrice „Hidroelectrica” S.A. şi din alte surse legal constituite., Scopul amenajării:

producerea de energie electrică asigurarea sursei de apă pentru irigarea a 46.000 ha, extinderea alimentării cu apă industrială din zona Paşcani - Târgu Frumos asigurarea în aval a debitului de scurgere salubră de Q = 0,5 m3/s;Componentele principale ale ansamblului lucrărilor sunt: Barajul frontal cu înălţimea maximă de 17 m, lungimea de 2.540 m şi lăţimea la

coronament de 6,0 m din materiale locale fiind realizat parţial pe malul drept până la km 4. Etanşarea barajului frontal s-a prevăzut cu mască amonte din beton armat şi ecran de beton simplu în fundaţie.

Baraj longitudinal, situat pe malul drept al râului are lungimea de cca. 11.100 m, înălţimea de 10 m şi va fi realizat din materiale locale. Etanşarea digului longitudinal se realizează cu o mască de beton armat de beton simplu pe taluzul amonte, iar în fundaţie etanşarea s-a executat parţial cu ecran din beton simplu şi în continuare cu ecran din noroi autoîntăritor.

Evacuatorul este un stăvilar de tip fluvial cu 4 deschideri de 16 m, echipate fiecare cu stavilă segment cu clapet având dimensiunile de 16 x (11+3)m.

Canalul colector, paralel cu digul longitudinal, Lucrări de stabilizare a versantului stâng în zona de alunecare. Regularizarea albiei râului Siret, aval baraj pe o lungime de cca. 2.500 m şi

apărări de mal amonte în lac, tăieri de cot, etc. Centrala hidroelectrică Paşcani (E = 20 GWh/an, Pi = 11,9 MW). Drumul de acces la baraj. Drumul de exploatare al acumulării.

CAP. 1. DOMENIUL DE APLICARE ŞI MĂSURI GENERALE



1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile pentru executarea ecranului de etanşare din noroi autoîntăritor cu instalaţia Kelly de la piciorul barajului frontal mal drept între km 7+760 ÷ 9+460 şi se referă la următoarele:

trasare lucrărilor; lucrări pregătitoare pentru execuţia ecranului; excavarea tranşeei subterane; betonarea ecranului; calitatea materialelor utilizate la execuţia ecranului; condiţii de punere în operă; verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor; protecţia muncii;Această redactare a caietului de sarcini (pentru faza P.T.) se va completa şi

modifica numai de proiectant la următoarea fază de proiectare (faza D.E.).Prevederile din prezentul caiet de sarcini sunt obligatorii pentru executarea în bune

condiţii a ecranului de etanşare din beton.1.2. Caietul de sarcini s-a întocmit în conformitate cu: Ordinul 1.013/873 din 27 iunie 2001 al M.F. şi M.L.P.T.L. privind aprobarea

structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii;

Ordinul nr. 1.014 – 874/06.2001 al M.F. şi M.L.P.T.L, Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări;

H.G. 272/1994 – Regulament privind controlul de stat al calităţii în construcţii; H.G. 273/1994 – Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente acestora; Norme de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei; Legea nr. 10/18.01.1995 – privind calitatea în construcţii; Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor; Ordonanţa de urgenţă nr. 231/11.2000, pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 50; Legea nr. 125/1996 privind modificarea şi completarea legii nr. 50/1991; Legea nr. 90/23.07.1996 – Legea protecţiei muncii; Legea nr. 107/1996 – Legea apelor; P 130/1997 – Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor; Ordinul nr. 261/1994 – privind sistemul de evidenţă în activitatea de control

tehnic al calităţii construcţiilor; H.G. 766/1997 – Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în

construcţii; Legea nr. 137/1995 – Legea protecţiei mediului.1.3. Caietul de sarcini are la bază prescripţiile generale ale procedeului tehnologic

tip Kelly, care comportă excavarea tranşeei cu instalaţia specială echipată cu cupă graifer şi menţinerea verticală a pereţilor excavaţiei cu suspensia de noroi bentonitic.

Execuţia ecranului se va face în panouri succesive şi raclarea rosturilor.1.4. Conform proiectului, caracteristicile principale ale ecranului din noroi

autoîntăritor ce se va executa la acumularea Paşcani şi care s-au avut în vedere la elaborarea caietului, sunt următoarele:

adâncimea între 8,00 m şi 14,00 m; lăţimea corespunzătoare cupei de 60 cm; încastrarea în roca de bază impermeabilă (marnă argiloasă) 1,20 m; lungimea panourilor 2,50 m;



1.5. Beneficiarul lucrărilor, prin diriginţii de şantier şi geologul delegat, va controla execuţia ecranului din noroi autoîntăritor, conform caietului de sarcini şi va lua măsurile corespunzătoare în caz de nerespectare a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

1.6. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor şi respectarea prevederilor caietului de sarcini, constructorul este obligat să organizeze un serviciu intern de control tehnic şi de calitate, precum şi un laborator de şantier utilat pentru efectuarea încercărilor asupra noroaielor bentonitice şi betoanelor.

1.7. Lucrările trebuiesc executate numai de personal cu pregătire corespunzătoare şi instruit din punct de vedere al protecţiei muncii.

1.8.1. Beneficiarul are următoarele atribuţii: să supravegheze prin diriginţii de şantier realizarea corectă pe faze determinante

a lucrărilor şi să semnaleze proiectantului abaterile constatate; să recepţioneze lucrările; va anunţa telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a unor

neconcordanţe a proiectelor cu terenul, a lipsei unor detalii ce ar împedica desfăşurarea lucrărilor;

va verifica permanent îndeplinirea condiţiilor prevăzute în proiect şi în caietul de sarcini, inclusiv întocmirea de către constructor a rapoartelor privind rezultatele obţinute pe probe recoltate;

pentru lucrări cu caracter ascuns va semna toate procesele – verbale de lucrări ascunse, inclusiv rezultatele obţinute pe probe recoltate;

va solicita asistenţa tehnică de specialitate proiectantului şi altor unităţi (studii, cercetare) pentru execuţia şi verificarea lucrărilor;

va deconta lucrările real executate numai dacă acestea respectă prescripţiile proiectului de execuţie, caietului de sarcini şi dispoziţiilor de şantier;

să supravegheze execuţia lucrărilor în strictă conformitate cu documentaţiile existente;

va atesta sau va respinge de la recepţie, prin procesele verbale de lucrări ascunse, lucrările executate;

va admite la decontare lucrările executate doar dacă acestea corespund cantitativ şi calitativ;

să oprească execuţia lucrărilor, în prezenţa constructorului, dacă acestea nu se execută conform proiectului şi caietului de sarcini.

1.8.2. Constructorul are următoarele atribuţii: să execute lucrările în conformitate cu proiectele şi caietul de sarcini; să nu modifice soluţiile date în proiect şi în caietul de sarcini, decât cu acordul

scris al proiectantului şi beneficiarului, înainte de a începe execuţia unor lucrări cu tehnologie modificată;

va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii lucrărilor şi a muncitorilor, aprovizionându-se din timp cu utilaje şi materiale necesare;

va anunţa telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a unor neconcordanţe a proiectelor cu terenul, a lipsei unor detalii ce ar împedică desfăşurarea lucrărilor;

va efectua verificări suplimentare cerute de proiectant şi beneficiar.Costul încercărilor suplimentare solicitate se suportă după cum urmează:

- de către constructor, dacă se datorează unor vicii de execuţie;- din devize suplimentare dacă rezultatele sunt corespunzătoare, sau dacă

rezultatele necorespunzătoare nu sunt determinate de vicii de execuţie; lucrările de remediere a defecţiunilor de execuţie se suportă:

- de către constructor, dacă defecţiunile se datorează unor vicii de execuţie;



- din devize suplimentare dacă defecţiunile nu sunt determinate de vicii de execuţie;

să oprească lucrările, la solicitarea scrisă a proiectantului şi beneficiarului, şi să execute remedierile solicitate, după executarea remedierilor va putea relua lucrările cu acordul scris al beneficiarului sau proiectantului;

va solicita asistenţa tehnică specială proiectantului sau altor unităţi de specialitate pentru asigurarea verificării calităţii lucrărilor;

va asigura întocmirea, ţinerea la curent şi înaintarea la beneficiar şi proiectant a tuturor fişelor, buletinelor cu rezultatele analizelor de laborator solicitate prin caietul de sarcini şi prin fazele determinante pe perioada execuţiei şi va viza pe propria răspundere autenticitatea datelor înscrise, iar fişele întocmite de constructor vor fi vizate de către beneficiar în condiţiile arătate mai sus;

va analiza rezultatele prelucrării datelor obţinute pe parcursul execuţiei şi va lua toate măsurile de îmbunătăţire, stabilită de comun acord cu proiectantul şi beneficiarul;

să obţină avizul scris al proiectantului şi beneficiarului să ţină la zi, în scris, toată documentaţia privind calitatea lucrărilor;

să organizeze serviciul C.T.C. intern pentru verificarea permanentă a calităţii lucrărilor executate;

va organiza şi dota cu echipament laboratorul de şantier în scopul efectuării probelor de teren solicitate de caietul de sarcini.

va solicita ISC teritorial pentru atestarea laboratorului de şantier şi a personalului aferent.

1.8.3. Proiectantul are următoarele atribuţii: să urmărească periodic execuţia lucrărilor în conformitate cu documentaţiile; se va prezenta pe şantier în termen de cel mult 5 zile de la solicitarea telefonică

a beneficiarului sau a constructorului, în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute şi a unor neconcordanţe ale proiectului cu terenul, a lipsei unor detalii împiedicând desfăşurarea lucrărilor;

se va deplasa obligatoriu o dată pe lună la şantier în scopul verificării prin sondaj a calităţii lucrărilor şi a respectării caietului de sarcini, cu obligaţia înscrierii în caietul de dispoziţii de şantier a constatărilor;

să verifice elementele principale de trasare ale axelor lucrărilor; să oprească, în scris, execuţia lucrărilor care nu corespund documentaţiilor şi va

informa în cel mult 24 de ore după constatare beneficiarul, organele superioare ale beneficiarului şi constructorului, după cum urmează:

a) nerespectarea proiectului şi a caietului de sarcini;b) neexecutarea de către constructor a verificărilor solicitate de proiectant;c) constatarea utilizării de către constructor a unor materiale necorespunzătoare

cerinţelor caietului de sarcini;d) constatarea obţinerii unor rezultate necorespunzătoare pe probele recoltate din

corpul barajului şi digurilor;e) nerespectarea tehnologiei execuţiei conform proiectului şi caietului de sarcini. va opri condiţionat lucrările până la reluarea măsurilor corespunzătoare de către

constructor, în cazul constatării altor abateri de la proiect sau de la caietul de sarcini care nu impun oprirea lucrărilor, prin dispoziţie de şantier;

va aduce la cunoştinţă beneficiarului şi constructorului rezultatele prelucrării datelor privind calitatea lucrărilor şi va stabili împreună cu aceştia măsurile şi eventualele determinări suplimentare necesare: prelucrarea şi interpretarea datelor se va face de proiectantul de specialitate geologică – tehnică pe bază de contract cu beneficiarul;



să analizeze operativ orice propunere a beneficiarului şi constructorului cu privire la îmbunătăţirea soluţiilor propuse şi a caietului de sarcini pe care le va ţine la curent cu normativele şi instrucţiunile noi apărute;

va aduce la cunoştinţă beneficiarului şi constructorului orice schimbare de soluţie apărută ca urmare a adaptării proiectului la eventualele date rezultate pe parcursul execuţiei.

1.8.4. Geologul de şantier are următoarele atribuţii: avizarea terenului de fundare în condiţiile respectării proiectelor, standardelor şi

normativelor în vigoare; întocmirea de relevee geologice; verificarea şi avizarea rezultatelor analizelor obţinute pe probele recoltate de

către laboratorul de şantier; va întocmi trimestrial un referat privind calitatea lucrărilor executate, care va sta

la baza atestării acestora; va anunţa proiectantul, beneficiarul şi constructorul în cazul constatării unor

abateri de la proiectele şi caietul de sarcini; va comunica telefonic proiectantului situaţiile deosebite sau noi apărute în teren,

care nu au fost prevăzute în proiect şi caietul de sarcini şi care va solicita prezenţa acestuia pe şantier;

va informa proiectantul, cel puţin o dată pe lună despre condiţiile de execuţie a lucrărilor;

va preda proiectantului datele prelucrate privind execuţia lucrărilor; va păstra până la recepţia finală a lucrării toate fişele primare primite de la

constructor şi care au stat la baza prelucrărilor statistice.1.9. Se precizează că următoarele acte, întocmite de constructor şi avizate de

proiectant şi beneficiar, vor trebui incluse în cartea tehnică a construcţiei şi vor fi prezentate obligatoriu comisiilor de recepţie a lucrării:

profilele transversale de trasare şi urmărire a execuţiei, completate cu stadiile lunare de execuţie;

procese - verbale de recepţie a terenului de fundare; fişele panourilor; centralizator cu rezultatele măsurătorilor şi determinărilor asupra materialelor de

construcţie şi asupra execuţiei lucrării.

CAP. 2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE PENTRU EXECUŢIA ECRANULUI DIN NOROI AUTOÎNTĂRITOR

2.1. - Lucrările de la ecranul de etanşare din noroi autoîntăritor vor începe cu trasarea axului ecranului, folosind bornele existente în teren şi a axei barajului.

2.2. - Pentru asigurarea manevrelor instalaţiei de excavat se va face degajare aeriană a zonei pe o înălţime minimă egală cu adâncimea ecranului.

2.3. - Se va amenaja o platformă balastată de cca. 25 cm grosime şi lăţimile de 4,00 m înspre rambleul barajului şi respectiv 10,00 m înspre lac, măsurate din axul ecranului, în lungul axului ecranului, pentru deplasarea utilajelor şi asigurarea execuţiei în bune condiţii. Amenajarea platformei se va face conform detaliilor din proiect, ce se vor respecta întocmai. Se amenajează platforma de lucru pentru utilajul de săpat, la cotele şi dimensiunile prevăzute în planurile de situaţie şi profilul longitudinal prin axa ecranului.



2.4. - Pentru scurgerea apelor meteorice şi tehnologice se va executa o pantă de scurgere transversală platformei de cca. 3% şi eventual şanţuri laterale care vor conduce apele în afara incintei de betonat.

2.5. - Pentru asigurarea manevrelor utilajului de excavat se va face degajarea aeriană a locului de lucru pe o înălţime de H = h + 7 m, unde h este adâncimea în metri a ecranului.

2.6. - Executarea grinzilor de ghidaj din beton se va face conform detaliilor din proiect şi vor fi din beton armat monolit clasa C18/22,5 şi vor fi aşezate de o parte şi alta a tranşeei plus 10 cm. Executarea grinzilor de ghidaj din beton se va face conform detaliilor din proiect.

2.7. - Pentru a împiedica deplasarea accidentală a grinzilor de ghidaj spre interior, se vor lua măsuri de fixare a acestora cu distanţieri de lemn sau metal, la distanţe convenabile de cca. 2 – 3 m, atât la partea superioară cât şi la partea inferioară.

Săpăturile pentru grinzi se vor realiza în teren natural sau umplutură compactată.2.8. - De-a lungul platformei în puncte ferite, se vor monta reperi de nivelment

pentru verificarea cotelor ecranului.2.9. De-a lungul platformei în puncte ferite, se vor monta reperi de nivelment pentru

verificarea cotelor ecranului.

CAP. 3. EXCAVAREA TRANŞEEI ECRANULUI

3.1. - Trasarea panourilor se va face prin marcarea cu vopsea sau alte mijloace pe grinzile de ghidaj conform dimensiunilor prevăzute în proiectul tehnic.

Limitele panourilor trasate şi numerotate sunt reperele faţă de care se poziţionează şi se execută excavaţia.

În fişa panoului, toate cotele de plan, de excavare şi betonare se raportează la limitele panoului.

3.2. - Înaintea începerii excavaţiei se va verifica calarea corectă a instalaţiei în poziţie de lucru şi verticalitatea tijei de susţinere a cupei atât în plan longitudinal cât şi în plan transversal. Acest control se va face permanent, pe toată durata excavării panourilor.

Controlul verticalităţii este de foarte mare importanţă deoarece abaterile de la verticalitate pot conduce la discontinuităţi în masa ecranului în zonele rosturilor de lucru dintre panouri, la accidente prin surparea pereţiilor tranşeii şi la creşterea nejustificată a volumelor de lucrări.

Pentru amplasarea skipului pe una din părţile ecranului se va ţine seama de modul de evacuare a materialului, respectiv pe partea platformei carosabile (partea dinspre apă).

3.3. - Pe măsura excavării tranşeea se va umple, cu noroi autoîntăritor, nivelul acestuia în tranşee fiind totdeauna cu min. 1,00 m peste nivelul apei subterane, pentru a preveni prăbuşirea pereţilor.

Cota platformei şi a grinzilor de ghidaj a fost stabilită astfel încât să se respecte în general prevederile de mai sus.

3.4. Execuţia săpăturii se va face în panouri de cca. 2,50 m lungime în două faze: faza I-a de adâncime de cca. 2,50 m; faza a II-a de avansare de cca. 2,00 m. faza a III-a de raclare a fundului tranşeei şi pereţilor.3.5. - Excavarea tranşeei se face în sistem alternativ, panou principal panou

secundar astfel:- excavarea panoului principal având lungimea de 2,60 m (panoul nr.3001);- curăţarea fundaţiei tranşeei de eventualele depuneri;- completarea cu noroi autoîntăritor;



- excavarea panoului principal următor (panoul nr.3003), lăsând între ele o lungime de 2,10 m, pentru excavarea panoului secundar (panoul nr.3002), etc;

- excavarea panoului secundar în lungime de 2,40 m, din care 2,10 m în teren natural, iar restul raclând câte 30 cm dreapta – stânga în cele două panouri principale adiacente.

3.6. - După terminarea operaţiei de excavare panoului primar, la noroiul din tranşee se adaugă o anumită cantitate de ciment calculată în funcţie de suprafaţa panoului şi de dozajul la mc. Se amestecă noroiul argilos bentonitic cu cimentul timp de câteva minute prin barbotare cu cupa instalaţiei Kelly, obţinându-se în acest mod liantul de argilă – ciment.

3.7. – Instalaţia Kelly trece apoi la săparea panoului secundar. Materialul rezultat din excavare se încarcă în autobasculante, se transportă şi se descarcă în primul panou peste liantul argilos, se revine la panoul primar pentru puţin timp şi prin introducerea cupei şi a braţului de câteva ori până la baza panoului, se poate realiza o omogenizare mult mai bună a amestecului. Se obţine în acest fel, un amestec de argilă – ciment şi material aluvionar destul de omogen, fără goluri şi care după o perioadă de cca. 28 zile prezintă caracteristici fizico – mecanice suficente pentru satisfacerea condiţiilor impuse de permeabilitate şi rigiditate, dar care are şi un suficient grad de plasticitate ce îi permite preluarea eventualelor deformaţii ale masivului de pământ pe care îl străbate, deformaţii ce apar în mod inerent în straturile de bază în cazul umpluturilor mari, sau în taluzele excavaţiilor adânci.

3.8. - Pentru asigurarea unei raclări zig-zagate pe ambele panouri principale, pe faţa posterioară a cupei instalaţiei de excavat se vor suda nişte profile metalice (corniere).

3.9. - Înaintea începerii operaţiei de excavare trebuie să se verifice următoarele:- verticalitatea în cele două planuri a tijei şi eventual verificarea poziţiei;- fixarea utilajului pe poziţia de lucru după reperele marcate pe pereţii grinzii

de ghidaj.Controlul excavaţiei se va face permanet prin măsurarea lăţimii şi adâncimii

tranşeei.3.10. - În timpul excavării se va urmări menţinerea în permanenţă la un nivel relativ

constant a fluidului din tranşee, prin completarea lui, astfel încât acesta să fie permanent cu 20 - 30 cm sub nivelul superior al grinzilor de ghidaj.

Pentru asigurarea nivelului noroiului autoîntăritor la cota cerută mai sus, constructorul va lua măsuri de realizare a unui stoc tampon din acest fluid, de cel puţin 20 mc, permanent proaspăt.

3.11. - Proprietăţile suspensiei de bentonită şi ale noroiului autoîntăritor sunt cele prevăzute în cap. 4., pct. 4.1., 4.2. şi 4.3.

3.12. - Durata minimă admisă între sfârşitul operaţiei de turnare a panourilor principale adiacente şi excavarea panoului secundar intermediar acestora este de 6 zile.

Având în vedere această cerinţă, se recomandă organizarea execuţiei ecranului cu ajutorul a 2 instalaţii care să lucreze consecutiv, una panourile principale şi alta panourile secundare.

3.13. - Executarea panourilor se va face în sistem succesiv sau alternativ (numai în cazuri speciale precizate prin proiect sau cu avizul proiectantului), pe măsura avansării ecranului, având în vedere legătura prin raclarea între rosturile panourilor de o parte şi alta pe cca. 10 –15 cm cu dinţii cupei de excavator.

Se va acorda o atenţie deosebită excavaţiei din faza a II-a de la baza panoului anterior, astfel încât să se asigure încastrarea în stratul impermiabil de argilă marnoasă şi legătură de la acelaşi nivel; denivelarea maximă admisă la rosturi între panouri este de 30 cm.



3.14. - Lucrările suplimentare pentru prevenirea surpării pereţilor, sau în caz de surpare, în perioada de excavare sau umplere vor fi aduse la cunoştinţă dirigintelui de şantier şi consemnate în fişa de evidenţă a panoului, cu justificara necesară.

În cazul în care acestea nu sunt consemnate sau se datorează nerespectării de către constructor a prevederilor prezentului caiet de sarcini sau a datelor din proiect, costul lucrărilor suplimentare nu va fi decontat.

3.15. - În cazul în care la execuţia unui panou, se constată că la cota indicată în proiect argila este foarte nisipoasă sau a apărut o lentilă de nisip, se va săpa în continuare până la găsirea argilei marnoase.

3.16. - Adâncimea ecranului va fi cea din proiect, conform planşei “ Profil longitudinal prin ax ecran” şi a secţiunilor transversale prin baraj.

Această adâncime a fost stabilită pe baza studiilor geologice executate în zonă. Adâncimea definitivă va fi stabilită în funcţie de situaţia din teren, astfel încât încastrarea ecranului să se realizeze obligatoriu 1,00 m în stratul impermeabil (argilă mărnoasă).

3.17. - Pe timp frigoros se vor lua măsurile necesare de preparare şi transport, astfel încât temperatura fluidului să nu scadă sub + 5 0 C iar suprafaţa expusă a ecranului se va acoperi cu rogojini sau folii de polietilenă, conform Normativ C16/84 – Anexa nr. 2.

În perioada de lucru pe timp friguros, suprafaţa exterioară a ecranului se va acoperi cu saltele de rogojini.

3.18. - După 28 zile de la terminarea execuţiei se va demola, cu unelte de mână, partea superioară a ecranului de etanşare pe o grosime de cca. 40 cm, îndepărtându-se materialul rezultat, iar suprafaţa astfel rămasă se va curăţa cu apă şi aer sub presiune.

Se va executa o etanşare a corpului ecranului prin acoperire cu un dop din pământ până la partea superioară a grinzilor de ghidaj, grosimea minimă fiind 1,00 m.

CAP. 4. PREPARAREA, CONTROLUL ŞI TRANSPORTUL MATERIALELOR PUSE ÎN OPERĂ

4.1. Noroiul pentru susţinerea pereţilor tranşeei este un amestec de bentonită şi apă, preparat într-o instalaţie specială, instalaţie ce intră în echipamentul de excavare - (malaxoare cu ax vertical, etc.).

Noroiul bentonitic folosit pentru umplerea tranşeei pe tot timpul excavaţiei trebuie să fie un noroi gelitic cu componenţi bentonitici, care să-i confere proprietăţi tixotropice ridicate.

Calitatea materialului se stabileşte pe şantier prin efectuarea probei de umflare a argilei în apă, stabilindu-se raportul dintre volumul iniţial şi volumul după umflare (după un repaus de 4 ore în apă). Pentru ca argila să fie bentonită este necesar ca acest raport să fie mai mare de cca. 5.

4.2. Principalele funcţiuni ale noroiului bentonitic sunt: realizarea unei pelicule de noroi puţin permeabile, aderent pe pereţii tranşeei; realizarea unei contrapresiuni pe pereţii tranşeei, care să împiedice dărâmarea

pereţilor; menţinerea în suspensie a fracţiunilor fine rezultate din excavaţia tranşeei; în timp şi în stare de repaus se transformă în gel cu vâscozitate foarte mare iar

dacă este agitat mecanic se transformă într-un fluid plastic.4.3. Prepararea noroiului se face în habe metalice prevăzute cu agitator (manual

sau electromecanic) sau cu malaxoare speciale. Timpul de amestecare este în funcţie de proprietăţile tixotropice ale materialelor folosite; variază între 5 minute pentru malaxoarele cu viteză mare (500 ture/min.) şi 4 - 24 ore pentru agitatoarele manuale. Ordinea de introducere a componenţilor este apă – bentonită activă.



4.4. Bentonita pentru noroi va fi de tip “Trasgel” sau “Bentogel”. Bentonita livrată de fabricile sau carierele furnizoare trebuie să îndeplinească condiţiile generale din STAS 2640-72 “Bentonită pentru geluri întrebuinţate la foraje în industria petrolieră” şi caracteristicile din “Normele de control pentru acceptarea bentonitelor, Notă (L-29 a firmei ELSE)”.

4.5. - Bentonita este componenta de bază pentru realizarea noroiului autoîntăritor. Bentonita care se foloseşte la prepararea suspensiei de noroi autoîntăritor trebuie să îndeplinească condiţiile indicate în STAS 9305–81.

Conform STAS 9305-81, bentonita activă utilizată la prepararea noroiului autoîntăritor este obţinută prin tratarea bentonitei, conform STAS 2640-82, cu 2 % - 4 % sodă calcinată.

4.6. - La recepţionarea materialului bentonitic pe şantier, constructorul este obligat să verifice pe baza analizelor efectuate de laboratorul de şantier următoarele proprietăţi fizice şi chimice:

randamentul (m3/t), care se determină conform STAS 9484/11-92 şi reprezintă cantitatea de suspensie (m3) cu vâscozitatea aparentă (36 ˝Marsh˝) ce se poate prepara dintr-o tonă de bentonită. Valoarea minimă este de 12,50 m3/t.

conţinutul de nisip liber, determinat conform STAS 9484/22-82, valoarea maximă admisibilă fiind de 5 %.

fineţea de măcinare, determinată conform STAS 9484/16-74, rest maxim admisibil 2 % pe sita de 0,16 şi 10 % pe sita de 0,063.

Caracteristica Notă L-29 STAS 2640-71

a) Conţinut maxim de apă 12% 25% (medie calcul)b) Reziduu max. pe sita de 0,074 mm 2% -c) Vâscozitatea aparentă- Marsch (a unui amestec bentonită/apă = 10/100)

40 sec. -

d) Caracteristici de filtrare sub presiune de 7 atm (a unui amestec bentonită/apă = 10/1000)- apă liberă după 30 minute de filtrare sub presiune- P.H. apei filtrate: - max.- - min.- grosime turtă - max.

22 cm3

9,5-

2,5 mm

18 cm3

-6,0

3,0 mme) Apă separată prin decantare spontană, după 24 ore pentru noroiul amestecat 30 min.

0% -

f) Indice de umflare min. 5,0 -

Încercările şi metodele se vor efectua conf. STAS 2411-75 “Produse miniere silico – aluminoase”. Luarea monstrelor, formarea probelor, metode de analiză şi încercări”, iar cele suplimentare conf. “Norme de control Else” (Notă L-29).

Constructorul este obligat să efectueze, printr-un laborator de specialitate, analizele bentonitei la începutul lucrărilor pentru recepţia materialului, precum şi periodic la fiecare 6 luni pentru materialul din magazie.

Certificatele respective vor fi prezentate în copie beneficiarului şi proiectantului.În cazul în care la verificările pentru recepţia materialului nu sunt respectate

condiţiile limită conform STAS, el va fi refuzat.În cazul în care la verificările periodice materialul existent în magaziile şantierului

prezintă caracteristici modificate, el va fi oprit pentru consum şi înapoiat furnizorului dacă acest lucru provine din vina sa.

4.7. - Verificarea calităţii bentonitei active se face pe loturi de max. 10 t. în conformitate cu STAS 2411-75.



În cazul în care la verificările pentru recepţia materialului se consideră că nu se respectă condiţiile admisibile din STAS 9305 – 81, materialul va fi refuzat.

4.8. - Prepararea suspensiei de bentonită se realizează în malaxoare cu ax vertical de tip IBN cu o capacitate de 3,5 mc.

4.9. - Dozajul se va definitiva prin încercări de laborator pentru obţinerea unei suspensii de bentonită activată (hidratată 24 ore). Având în vedere proprietăţile fizico – chimice ale bentonitei provenite de la cariera Vaţa, se indică un dozaj în suspensie de cca. 80 kg/m3.

4.10. Bentonita se va păstra în saci de 30 – 50 kg sau în vrac, în magazii special amenajate, separate de magaziile de ciment, (de la care poate fi contaminată) şi ferită de umezeală.

La punctele de lucru se vor amenaja mici depozite acoperite şi înălţate de la suprafaţa terenului, în care se va păstra o rezervă de bentonită necesară execuţiei a 2 – 3 panouri.

4.11. Noroiul se va prepara numai prin amestecarea bentonitei cu apă, fără alte adaosuri. Eventualele adaosuri vor fi în prealabil verificate la laboratorul şantierului pe probe preliminare şi panouri experimentale.

Concentraţia noroiului va fi stabilită astfel încât aceasta să asigure presiunea necesară împiedicării prăbuşirii pereţilor şi în acelaşi timp şă fie destul de fluidă pentru a putea fi împrăştiat betonul care se toarnă în tranşee.

4.12. Fixarea concentraţiei bentonitei se face pe şantier de la caz la caz în funcţie de natura terenului şi de cota pânzei freatice.

4.13. - La punerea în operă suspensia de bentonită activată (hidratată 24 ore) va avea următoarele caracteristici:

vâscozitatea aparentă determinată prin măsurarea timpului de scurgere prin pâlnia Marsh a unei cantităţi de 1000 cm de suspensie, timpul admisibil fiind de 34 - 37 sec;

densitatea suspensiei determinată prin cântărire, condiţia de admisibilitate fiind de 1,1 - 1,15 kg/dm3 ;

stabilitatea suspensiei, reprezentând volumul sedimentului în cm3 la 100 cm3 de suspensie lăsată în repaus 24 ore, condiţia de admisibilitate fiind de minim 99 cm3.

4.14. La începerea lucrărilor, pentru fixarea concentraţiei optime a noroiului, în raport cu condiţiile terenului, se recomandă o serie de încercări experimentale începând cu amestecuri mai bogate pentru primele excavări şi micşorând progresiv concentraţia.

Concentraţia definitivă se va fixa la limita inferioară a densităţii ce asigură stabilitatea pereţilor tranşeei.

În cazul în care, în timpul acestei perioade experimentale apar prăbuşiri de pereţi sau alte accidente din cauza noroiului, lucrările suplimentare de remediere vor fi consemnate în fişele panourilor respective şi decontate.

Pentru probele care se efectuează asupra noroiului, limitele care se vor stabili sunt următoarele:

Densitatea este caracteristica principală a noroiului ce rezultă direct din concentraţia în bentonită. Concentraţia noroiului este definită prin raportul:

c = [greutatea bentonitei (kg)/greutatea apei de amestec (kg)] x 100iar densitarea noroiului corespunzător pentru diferite grade de concentraţie se calculează cu formula:

d = (100 + c)/(100 + 0,37 x c), unde:d – densitatea noroiului (kg/dm3)c – concentraţia (%)Orientativ se dau valori pentru densităţile uzuale şi concentraţiile corespunzătoare:

Densitatea Concentraţia Densitatea Concentraţia



(kg/dm3) (%) (kg/dm3) (%)1,01 1,6 1,07 11,61,02 3,2 1,08 13,31,03 4,8 1,09 15,11,04 6,5 1,10 19,91,05 8,2 1,15 26,11,06 8,9 1,20 35,8

Pentru condiţiile terenului de la acumularea Paşcani, limitele normale de variaţie a densităţii noroiului se vor situa între 1,1 - 1,15 daN/dm3, limite ce se vor stabili prin încercări de laborator.

Pentru a asigura calitatea betonării limita maximă recomandată este de 1,1 daN/dm3.

Pentru orice alte situaţii care reclamă mărirea densităţii noroiului (terenuri constituite din nisipuri foarte fine necoezive şi un strat freatic foarte ridicat), constructorul este obligat să efectueze verificările necesare şi să anunţe în scris beneficiarul şi proiectantul spre a fi luate în calcul la probele de control curente.

Vâscozitatea este o caracteristică secundară care variază direct cu concentraţia noroiului şi depinde în general de calitatea bentonitei.

Pentru bentonitele care se înscriu în condiţiile STAS 2640/82, limitele normale de variaţie pentru vâscozitate stabilite mai sus sunt de ordinul 32 – 50 secunde, măsurată cu pâlnia Marsch - Larry (duze cu h = 50 mm şi interior 4,75 mm).

Noroiul trebuie să fie stabil, astfel încât să nu se producă separarea apei de restul componenţilor amestecului. Controlul stabilităţii noroiului se face prin prelevarea de probe din tranşee la fiecare oră şi păstrarea în cilindri de sticlă gradaţi.

Separarea apei trebuie să fie nulă după o oră de repaus. Un noroi bun trebuie să ungă pereţii, fără a se scurge integral de pe ei.

Conţinutul de nisip. Prin “nisip” se înţelege materialul fin, cu diametrul peste 0,1 mm, rezultat din excavaţia terenului, care se amestecă cu noroiul. Acest conţinut se limitează la 2%.

4.8. - Prepararea suspensiilor de bentonită în vederea stabilirii proprietăţilor fizice şi chimice se face în conformitate cu STAS 9305-81.

4.9. - Apa necesară preparării suspensiei de bentonită trebuie să corespundă prevederilor STAS 790-84, “Apa necesară preparării mortarelor şi betoanelor”.

4.10. - Reţeta orientativă de preparare unui 1m3 de noroi autoîntăritor va fi:- 900 - 920 l apă;- 2,5 kg sodă calcinată (necesară pentru desfacerea în apă a bentonitei);- 100 – 160 kg bentonită;- 200 – 180 kg ciment/mc (tip II/A –S-32,5 R conf. SR 1500/96, NE 012-99)

Reţeta se stabileşte de către laborator în funcţie de natura terenului.4.11. - Prepararea noroiului autoîntăritor se va face în acelaşi malaxor cu ax vertical

tip IBN, ordinea de introducere a componenţilor fiind suspesia de bentonită, apoi cimentul. Malaxarea amestecului se va face minim 15 minute, asigurându-se astfel omogenitatea amestecului.

4.12. - Cimentul trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de SR 1500/96, verificându-se timpul de priză, constanta de volum şi rezistenţele mecanice.

4.13. - Transportul suspensiei de bentonită de la locul de preparare la locul de punere în operă se va realiza prin pompare utilizându-se conducte rigide.

4.14. - Faţă de reţeta recomandată şi ţinând cont de rezultatele obţinute la alte lucrări, caractersticile noroiului autoîntăritor orientativ vor fi:



densitate maxim 1,20 kg/dm3

vâscozitate aparentă determinată cu pâlnia Marsh 38 - 40 sec stabilitatea suspensiei, prin determinarea procentului de apă separată la suprafaţa liberă la 100 cm3 de suspensie

2,1 %

4.15. - Unele carcteristici fizice finale ale ecranului de noroi autoîntăritor orientativ vor fi următoarele :

coeficient de permeabilitate minim 2×10-6 cm/s rezistenţa la compresiune monoaxială

minim 300 kPa

4.16. - Reţeta definitivă a noroiului autoîntăritor va fi vizată de beneficiar şi proiectant şi se va stabili după efectuarea încercărilor atât în laboratorul de şantier cât şi în unităţile specializate şi atestate, pe materialele aprovizionate.

4.17. - Modul de prelevare a probeiLuarea unei probe de bentonită pentru a fi supusă verificării se va efectua cu

ocazia aprovizionării fiecărui lot nou şi pe măsura execuţiei, la prepararea şi la punerea în operă.

Pentru loturile de bentonită nou aprovizionate, laboratorul de şantier va preleva 2 probe din care una va fi utilizată pentru controalele sale, iar cealaltă va fi trimisă la o unitate specializată, după ce au fost puse fie în interiorul fie, în exteriorul pungii 2 etichete cu următoarele indicaţii: unitatea de execuţie, laboratorul de şantier, indicaţia bentonitei, data prelevării.

Fiecare probă trebuie să conţină cel puţin 3 kg bentonită.Pentru încercările făcute asupra bentonitei folosite, preparaea suspensiei se face

conform STAS 9484/22-82.

CAP. 5. CONTROLUL EXECUŢIEI EXCAVAŢIILOR

5.1. În timpul execuţiei excavaţiilor se vor efectua de către laboratorul de şantier, probele de control ale noroiului bentonitic conform prevederilor art. 4.8.

Deasemenea, se va controla periodic (conform art. 4.4.), calitatea bentonitei din care se prepară noroiul atât la depozitele de la locul de lucru cât şi în magazia şantierului.

5.2. În timpul excavaţiei cât şi ulterior, înainte de betonare se va controla nivelul apelor freatice în raport cu nivelul noroiului, precum şi starea pereţilor tranşeei, spre a constata eventualele surpări şi a se lua din timp măsurile necesare (conform art. 3.9.).

În caz de prăbuşiri se va proceda conform prevederilor art. 3.12.Nivelul freatic va fi măsurat de laboratorul de şantier înainte de excavarea fiecărui

panou, precum şi înainte de betonare şi va fi consemnat în fişa de evidenţă a panoului.5.3. La sfârşitul excavării unui panou se fac următoarele operaţii de verificare şi

pregătire pentru betoane:5.3.1. Verificarea dimensiunilor geometrice impuse prin proiect: grosime, distanţă

între rosturi, adâncime.5.3.2. Verificarea încastrării în stratul de argilă impermiabil şi a denivelărilor de la

rosturi.5.3.3. Verificarea şi tratarea rosturilor.5.3.4. Eliminarea turtei depusă pe pereţii tranşeelor adânci şi pe rosturile panourilor

vecine.



5.4. Curăţirea sau înlocuirea noroiului bentonitic pentru obţinerea caracteristicilor optime pentru betonare şi anume:

greutatea specifică max. 1,15 kg/dm3; vâscozitatea 36 - 42 sec. (March); turta max. 3 mm; filtratul max. 20 cm3; conţinutul în nisip max. 2%.5.5. Calibrarea panoului la dimensiunile geometrice cerute precum şi verificările de

la art. 5.3. se execută cu utilajul de excavat realizând: raclarea de sus în jos şi de la un capăt la altul al panoului pentru eliminarea turtei excedentare depuse pe pereţii tranşeei sau a eventualei argile umflate sub efectul filtrării noroiului; verificarea verticalităţii rosturilor panourilor; verificarea adâncimii în toate punctele panoului şi curăţirea fundului panoului; raclarea sau curăţirea rostului după caz.5.6. Verificarea caracteristicilor noroiului bentonitic din tranşee, înainte de betonare

se va face pe o probă prelevată de la cca. 1,0 m de la talpa tranşeei.În cazurile în care în urma măsurării caracteristicilor noroiului din tranşee,

densitatea, turta, filtrantul şi conţinutul de nisip este foarte mare, înainte de schimbarea noroiului contaminat se face obligatoriu o precurăţire a pereţilor tranşeei şi a rostului de turta depusă, respectiv curăţirea tălpii panoului de depunerile de material.

5.7. Toate datele de control măsurate cu ocazia verificărilor cuprinse în capitolul 5 precum şi accidentele survenite la excavare vor fi trecute în fişa de evidenţă a panoului respectiv.

CAP. 6. CONTROLUL CALITATII FINALE A NOROIULUI AUTOINTARITOR

6.1. - Încercările de verificare a calităţii ecranului din noroi autoîntăritor se vor efectua pe probe prelevate din:

- tranşee, imediat după terminarea operaţiei de excavare a panoului secundar (faza a III a de raclare a fundului), cota de prelevare a probelor fiind situată la o adâncime de minim 4 m de la partea superioară a panoului, probele vor fi păstrate în mediu umed în laborator (în exicator) şi se vor încerca la 28 zile;

- ştuţuri, prelevate din foraje executate la minim 28 zile de la data terminării panoului, din amplasamente ce vor fi stabilite de proiectant şi beneficiar.

6.2. - Se vor lua minim 3 (trei) probe proaspete şi 3 probe din materialul intărit pentru fiecare panou turnat în vederea determinării calităţii panoului, iar la 10 panouri se va executa un foraj de control pentru verificarea calităţii lucrărilor.

6.3. - Se vor face încercări pentru determinarea următoarelor caracteristici: Coeficientul de permeabilitate (K) al ecranului, se face în funcţie de tipul ecranului

încastrat într - un strat etanş, precum şi de debitul apelor infiltrate.Determinarea coeficientului de permeabilitate se face în laborator pe baza

încercărilor pe probe cu ø 7 cm şi înălţime de 2 cm, în permeametru, conform STAS 1913/6 – 76. permiabilitatea probelor trebuind să ajungă la o presiune de 4 atm.

Coeficientul de permeabilitate admis pentru ecranul de etanşare nu va avea valori mai mari de 2 × 10 -6 cm/s.

Rezistenţa la compresiune monoaxială, se face la 28 zile, pe probe prismatice având dimensiunile 4×4×8 cm, coeficient de zvelteţe 2.



Ecranul trebuie să preia prin deformaţii proprii eventualele tasări egale sau inegale ale terenului din jur.

Încercarea se face la presă conform STAS 8942/6-75, rezistenţa la compresiune monoaxială minim admisă fiind de 3 daN/cm2.

Din fiecare panou, de la partea inferioară a ecranului (din zona de încastrare în argila marnoasă) se va recolta o probă martor ce vor etichetată (dată, nr., panou, adâncimea de încastrate a panoului), şi care se va păstra pe toată durata execuţiei.

CAP. 7. ORGANIZAREA EXECUTIEI, A LABORATORULUI DE SANTIER, CONTROLULUI DE CALITATE SI EVIDENTA LUCRARILOR

7.1. - Constructorul este obligat să întocmească un program de organizare a execuţie ecranului, ţinând seama de toate prevederile prezentului caiet de sarcini, de programul fazelelor determinante în vederea recepţiei lucrărilor, de productivităţile utilajelor şi de timpii necesari pentru întreţinerea şi controlul maşinilor.

Se consideră ca unitate de lucru panoul şi se va urmări, prin planul de organizare, următoarele:

să se execute un număr întreg de panouri pe schimb şi pe utilaj; să se respecte timpul minim necesar pentru executarea raclajului între panouri; să se respecte timpul minim necesar pentru întărirea noroiului autoîntăritor a

panoului precedent; să se evite imobilizările utilajelor din motive nejustificate (defecţiuni datorate

neglijării revizilor zilnice, aprovizionarea cu materiale, combustibili, piese de schimb uzuale, etc.);

să se organizeze un program zilnic ciclic, pe cât posibil cu ore fixe pentru diferite faze de excavaţie şi betonare.

7.2. - Lucrările la ecran trebuie conduse de personalul tehnic bine documentat în domeniu, care trebuie să cunoască în amănunţime caietul de sarcini, tehnologia de execuţie, utilajele şi instalaţiile aferente acestor lucrări.

De asemenea, trebuie să cunoască deficienţele ce pot apărea în cazul nerespectării condiţiilor de excuţie şi calitate, precum şi modul de intervenţie în cazurile necesare.

7.3. - Constructorul este obligat să organizeze laboratorul de şantier prin care să se asigure controlul calităţii ecranului din noroi bentonitic autoîntăritor şi al materialelor componente.

Laboratorul de şantier însărcinat cu urmărirea calităţii execuţiei ecranului din noroi autoîntăritor va avea următoarele atribuţiuni:

verificarea calităţii tuturor materialelor care intră în operă şi certificarea că acestea corespund cerinţelor impuse de caietul de sarcini;

efectuarea detereminărilor fixate prin caietul de sarcini pentru probele preliminare şi pe parcursul execuţiei;

prelucrarea datelor ce se obţin din încercările efectuate în laborator pe probe şi ţinerea evidenţei acestora în registru;

ţinerea evidenţei condiţiilor exterioare în care s-au executat lucrările la diferite panouri ale ecranului (nivelul pânzei freatice, întreruperi din cauza condiţiilor atmosferice sau a inundaţiilor, temperatura aerului şi a noroiului, încastrarea în stratul impermeabil, etc.);

participarea la stabilirea cauzelor producerii întreruperilor sau a eventualelor greşeli de execuţie şi a măsurilor de remediere a acestora;

participarea la efectuarea probelor de control prin foraj şi injecţii de probă şi ţinerea evidenţei acestora;



participarea la recepţioanarea panourilor şi tronsoanelor de ecran.7.4. - Laboratorul de şantier va da concursul pentru stabilirea reţetelor de noroi, prin

efectuare de probe preliminare, iar în urma rezultatelor obţinute se vor stabili de către proiectant reţetele uzuale.

7.5. - Pentru asigurare respectării cu stricteţe a prevederilor prezentului caiet de sarcini, constructorul este obligat să organizeze un corp de control intern (C.T.C.), special însărcinat cu:

urmărirea execuţiei ecranului ; asigurarea asistenţei tehnice a lucrărilor; transmiterea către proiectant şi beneficiar în timp util a datelor obţinute în

teren şi pe probele prelevate, pentru a asigura bunul mers al lucrărilor (lunar şi trimestrial).

7.6. Constructorul este obligat să ţină evidenţa scriptică a execuţiei ecranului. În acest scop va întocmi fişele panoului în care se vor înscrie în principal următoarele date:

elementele pentru identificarea panoului; releveu cu principalele caracteristici geologice ale straturilor întâlnite, nivelul

pânzei freatice, adâncimile şi timpul execuţiei; condiţiile în care s-a executat excavaţia, accidente şi întreruperi, măsuri de

remediere; descrierea litologică a pământurilor se va face conform STAS 1243 – 88,

capitolul 3 (identificarea pământurilor pe teren); condiţiile în care s-a executat betonarea, accidente şi întreruperi, măsuri de

remediere; reţete utilizate, probe prelevate şi rezultatele obţinute; evidenţa cantităţii de material pus în operă (volum în m3).

7.7. - Fişele panourilor ecranului de etanşare reprezintă acte de constatare a lucrărilor ce devin ascunse şi vor face parte din ”Cartea construcţiei“. Fişele vor purta semnăturile şefului de şantier, a dirigintelui, a controlului de calitate şi a geologului asistent.

Fişele se întocmesc în dublu exemplar din care unul rămâne la constructor, iar celălalt se predă beneficiarului.

7.8. - Constructorul este obligat să facă marcajul panourilor pe teren, cu vopsea pe suprafaţa grinzilor de ghidaj (limitele dintre panouri şi numărul de ordine al lor).

7.9. - Trimestrial constructorul, prin intermediul laboratorului de şantier va întocmi în două exemplare o situaţie centralizată a rezultatelor obţinute privind permeabilitatea şi rezistenţa la compresiune monoaxială, pe noroiul bentonitic, pe care le va transmite beneficiarului. Un exemplar vizat de beneficiar va fi transmis proiectantului pentru urmărirea execuţiei în vederea recepţionării lucrărilor.

7.10. - Înainte de începerea lucrărilor pe şantier, sau la orice schimbarea a condiţiilor de lucru sau a surselor de aprovizionare cu materiale, constructorul va prezenta spre avizare la proiectant şi beneficiar, reţetele de noroi, rezultatele probelor efectuate în laboratorul de şantier, precum şi certificatele de calitate ale materialelor utilizate (bentonită, ciment).

7.11. – Laboratorul de şantier trebuie să aibă în dotare următoarea aparatură apăratură pentru verificarea noroaielor bentonitice.

- cilindrii gradaţi:de 1.000 cm3 – 10 bucde 100 cm3 – 2 buc

- balanţă de laborator – 1 buc- etuvă termostatată – 1 buc- malaxor de laborator cu n = 300 – 500 rot/min



- plăci de sticlă mată cu dimensiuni de 200 x 200 x 8 mm sau plăci de marmură cu dimensiunile de 200 x 200 x 20 mm – 6 buc

- pâlnie şi cană de tablă (aparat Marcsh) – 1 buc- exicator- cronometru – 1 buc- aparat tip Casagrande – 1 buc.

CAP.8. VERIFICAREA CALITATII EXECUTIEI ECRANULUI DUPA INTARIREA NOROIULUI

8.1. - Verificarea ecranului după executare se face în scop de control asupra calităţii lucrărilor şi asupra gradului de impermeabilizare realizat. Este necesară o verificare finală a lucrărilor pentru a descoperi eventualele deficienţe de execuţie şi stabilirea măsurilor de remediere.

8.2. - În cazul apariţiei unor defecţiuni, remedierile se vor executa pe baza propunerilor constructorului, cu acordul proiectantului şi al beneficiarului.

În cazul în care defecţiunile provin din vina executantului, costurile lucrărilor de remediere vor fi suportate de acesta.

Se menţionează că ecranele de etanşare au ca principal scop lungirea drumului de infiltraţie a apei prin fundaţie şi deci reducerea la minimum a infiltraţilor.

În această situaţie, realizarea necorespunzătoare a ecranului ar conduce nemijlocit la urmări deosebit de grave fiind posibile generarea unor fenomene distructive (sufozii, afuieri, etc.) ce ar pune în pericol chiar siguranţa barajului.

8.3. - Verificarea ecranului se va face prin executarea în corpul ecranului de etanşare a forajelor de control de ø 80 – 100 mm diametru şi extragerea de carote, de la diferite adâncimi, care vor fi examinate în laborator. Pe aceste carote se vor determina probe de permeabilitate şi rezistenţă la compresiune conform prevederilor de la pct. 4.14.

Verificarea betonului din ecran se va face: prin foraje de cca. Ø80 – Ø100 mm, cu prelevare continuă de carote care se

vor prelucra în laborator pentru probele prevăzute de normativ; efectuarea de probe de presiune în foraje cu apă la presiunile de calcul pe

diferite tronsoane de adâncime (2 – 3 m), precum şi la încastrarea în roca de bază, spre a constata pierderile eventuale.

Aceste foraje se vor efectua atât în câmpul panoului cât şi în special în rosturi.După terminarea verificărilor, găurile forate vor fi cimentate.8.4. - Panourile ce vor fi supuse verificării vor fi precizate de proiectant şi beneficiar,

programul verificărilor fiind necesar a se finaliza înaintea terminării lucrărilor. Orientativ, se stabileşte un foraj la 100 m lungime de ecran, iar în funcţie de rezultatul obţinute acestea se răresc sau se îndesesc.

Zonele sau panourile care urmează a fi verificate se vor stabili de proiectant, beneficiar şi constructor în funcţie de rezultatele necorespunzătoare obţinute pe probele de beton sau de accidentele survenite la executare, consemnate în fişele panourilor respective.

8.5. - Urmărirea execuţiei verificărilor şi înregistrarea rezultatelor se va face de către compartimentul de control al calităţii din şantier, în prezenţa dirigintelui de şantier şi a geologului asistent.

8.6. - Modul de verificare, precum şi toate datele obţinute prin verificări se vor consemna într-un proces verbal de constatare care va fi anexat la fişele panourilor controlate.



Tot în aceste fişe se va menţiona metoda de verificare adoptată pentru fiecare panou în parte şi eventualele măsuri de remediere stabilite, precum şi rezultatele obţinute după remediere.

8.7. - Pentru stabilirea eventualelor măsuri de remediere se va cere concursul proiectantului. Orice remediere făcută fără avizul acestuia se consideră viciu ascuns ce contravine legislaţiei în vigoare.

8.8. – Prevederile prezentului capitol sunt recomandări pentru executant şi beneficiar, necesitatea imperativă a aplicării lor se va decide, în mod expres, de către şeful de proiect complex, în urma rezultatelor obţinute la execuţie.

CAP. 9. EXECUTAREA FORAJELOR DE CONTROL IN CORPUL ECRANULUI DE ETANSARE

9. - Prezentul capitol cuprinde condiţiile pentru executarea forajelor de control în corpul ecranului de etanşare din noroi autoîtăritor, şi se referă la următoarele:

9.1. - amplasamentul forajelor de control;9.2. - execuţia forajelor de control;9.3. - probe de permeabilitate;9.4. - injecţii;9.5. - metodologia de laborator;

Prevederile din prezentul caiet de sarcini sunt obligatorii pentru executarea în bune condiţii a forajelor de control în corpul ecranului de etanşare din beton.

9.1. - Amplasamentul forajelor de controlPoziţia forajelor de control a etanşeităţii ecranului va fi stabilită de beneficiar care,

în prealabil, a analizat rezultatele de laborator ale gradului de impermeabilitate, identificând astfel zonele în care nu este respectat criteriul de calitate înscris la capitolul 5 din “Caiet de sarcini pentru execuţia ecranului de etanşare a fundaţiei barajului”.

9.2. - Executarea forajelor9.2.1. - Forajele se vor executa numai în prezenţa geologului.9.2.2. -Forajele de control vor avea diametru cuprins între = 59 – 91 mm.Diametrul optim poate fi stabilit şi experimental, avându-se în vedere, în principal,

asigurarea verticalităţii. Probele de permeabilitate vor fi executate descendent.9.2.3. - Pe măsura execuţiei forajelor vor fi prelevate probe de ecran care vor fi

inventariate după adâncime şi tronson şi depuse în lăzi speciale pentru probe. Se va avea grijă ca amplasamentul forajului în câmpul panoului să fie cât mai apropiat de axul ecranului.

9.2.4. - Se va verifica permanent orizontalitatea şi verticalitatea instalaţiei de foraj.Săparea se va realiza cu freze cu diamant, doar în sistem rotativ şi, în nici un caz,

percutant sau rotopercutant. Adâncimea forajelor va fi egală cu cea a panoului plus 1,0 m în roca de bază.

9.2.5. - În anumite foraje, indicate de proiectant, se vor face măsurători de deviaţie.

9.3. - Probe de permeabilitate9.3.1. - Probele de permeabilitate se vor realiza în sistem descendent, pe trosoane

de 3 - 5 m adâncime, cu packer mecanic simplu, cu circuit deschis şi prin strângere de la suprafaţă.

9.3.2. - Pentru efectuarea probelor de permeabilitate constructorul se va dota cu pompe cu piston sau pompe cu membrane, care pot transmite uniform gradienţii de



presiune, în perfectă stare de funcţionare, dotate cu manometru cu glicerină de 4 atm. şi având diametru de d = 100 mm.

9.3.3. - Probele de permeabilitate se efectuează la cel puţin 90 zile de la executarea ecranului în zona respectivă.

9.3.4. - Înainte de începerea probelor de permeabilitate, se va înregistra cu precizie nivelul apelor râului Siret în zona acumulării.

9.3.5. - Presiunea de serviciu la nivelul tronsonului testat nu va depăşi 2,0 – 2,5 atm.9.3.6. - Probele se vor realiza în trepte de 0,5 atm/½ oră. Presiunea maximă (2,0 –

2,5 atm.) se va menţine constantă timp de 4 ore.9.3.7. - Pentru execuţia probelor de permeabilitate se vor parcurge următoarele

etape: se pune apă în habă până la un nivel, care se determină cu ajutorul unei

mire gradate sau cu un tub de nivel. Haba va avea capacitatea mai mică de 1 mc, fiind adaptată pierderilor mici de apă care sunt estimate. Pentru precizia măsurătorilor se va folosi tijă gradată cu flotor solidară cu haba sau tijă gradată cu flotor şi micrometru;

se pompează apă sub prima treaptă de presiune şi, din momentul în care presiunea măsurată la manometru devine constantă, se măsoară nivelul apei în habă la intervale de 5 minute;

pomparea apei sub o treaptă de presiune durează până când debitul injectat rămâne constant la cel puţin trei citiri consecutive. Când această condiţie este îndeplinită se trece la treapta următoare de presiune, procedându-se în mod asemănător;

rezultatele probelor de permeabilitate vor fi înregistrate în fişe tip (vezi anexa), în care vor fi prezentate inclusiv calculele capacităţii specifice de absorbţie cu relaţia:

qs = Q/L x T x p (litri/metru x minut x 0,1 atm.)

în care:qs – capacitatea specifică de absorbţie;- Q – debitul de apă pierdut în regim (litri);- L – lungimea tronsonului (metri);- T – timpul de încercare (minute);- p – presiunea (0,1 atm.)

9.3.8. - Pierderea medie de apă admisibilă poate fi de qs = 0,01 l/m x min. x 0,1 atm. (criteriu Lugeon).

9.3.9. - În zona de racord a ecranului cu roca de bază, tronsonul se poate reduce la cca. 1,0 m grosime cu menţiunea că packerul va fi armat în beton şi în orice caz deasupra contactului ecran/roca de bază, (care se va afla pe cât posibil la mijlocul intervalului testat).

9.3.10. - Probele de permeabilitate se vor executa pe toate tronsoanele în mod unitar, fără întreruperi la nivelul orelor. Dacă apar defecţiuni, proba de permeabilitate se va relua de la început.

9.3.11. - În urma măsurătorilor de deviaţie nu se admit devieri faţă de axa verticală mai mari de 10 cm.

9.4. Injecţii9.4.1. - Injecţiile se vor realiza doar în forajele şi tronsoanele în care s-au depăşit

capacităţile de absorbţie maxime impuse, respectiv qs = 0,01 l/m x min. x 0,1 atm. (1 u.L.).9.4.2. - Pentru realizarea injecţiilor pe tronsoane intermediare din cadrul forajului se

va utiliza packer mecanic dublu cu armare de la suprafaţă.9.4.3. - Injecţiile se vor realiza în sistem ascendent.



9.3.4. - Durata injecţiei, cantitatea de ciment pe ml şi factorul apă/ciment funcţie de permeabilitatea specifică pe tronson sunt prezentate în tabelul alăturat:

Capacitatea spec. de absorbţie

qs(l/mxmin.x0,1atm.)

Factor A/C

Durata injecţiei (min.)

Cant. max. de ciment în suspensie

(kg/ml)

ObservaţiiModificarea suspensiei

0,01 10/1 30 20 Nu se modifică la absorbţii sub 10 l/min. tronson. Se continuă până la refuz.0,01 – 0,03 5/1 30 20

0,03 – 0,05 3/1 30 – 35 50Nu se modifică la absorbţia de până la 25 l/min.tronson. Se continuă până la refuz.

0,05 – 0,15 2/1 45 100

Nu se modifică la absorbţii de 30-50 l/min.tronson. Se continuă până la absorbţii de 10 l/min.tronson.

0,15 – 0,40 1/1 45 150

Nu se modifică la absorbţii de 50-75 l/min.tronson. Se continuă până la absorbţii de 10 l/min.tronson.

> 0,40 1/2 60 200 – 250*

Nu se modifică la absorbţii de75-100 l/min.tronson. Se continuă până la absorbţii de 10 l/min.tronson.Este limitată la un total de 500 kg/ml.

* - după consumarea cantităţii de suspensie recomandată, se opreşte injectarea şi se lasă să facă priză minimum 72 ore, după care se reia injectarea cu suspensie 5:1.

9.4.5. - Refuzul poate fi considerat atunci când pentru un metru din tronsonul respectiv, debitul de suspensie injectat la presiunea maximă prevăzută nu depăşeşte 0,3-0,5 l/min.

9.4.6. - Pentru cazul concret de consolidare a ecranului în zone cu fisuri, se consideră suficiente reţetele de A/C = 5/1 şi 3/1. Celelalte cazuri au fost luate în considerare pentru situaţii excepţionale.

9.4.7. - Pentru stabilizarea suspensiilor se va întrebuinţa bentonită în cantitate de 2 kg la 100 kg ciment (2%).

9.4.8. - Se recomandă ca injecţiile să înceapă cu suspensii instabile (amestecuri simple apă-ciment), să continue cu suspensii stabile şi să se încheie eventual cu suspensii instabile până la obţinerea refuzului.

9.4.9. - Cimentul folosit pentru prepararea amestecului A/C va fi de tip HII/A – S-32,5 SR 3011 – 96 (NE 012 – 99, conform “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, aprobat de MLPAT cu ordinul 59/9 din august 1999).

9.4.10. - Apa va fi limpede şi va îndeplini condiţiile tehnice din STAS 790/84. Nu va conţine substanţe dizolvate peste 1,5%, din care sulfaţii nu vor depăşi 1%. Nu se admit materii organice.

9.5. Metodologia de laborator

9.5.1. - Pentru măsurarea parametrilor indicaţi în Cap.4, laboratorul de şantier va fi dotat cu următorul minim da aparatură:



- 1 balanţă de precizie;- 3 pâlnii Marsh;- 2 areometre;- 5 plăcuţe metalice de 100 x 100 x 1,5 mm cu suprafeţe striate şi 2 dispozitive de

fixare;- 5 cilindrii gradaţi de 1,0 l cu diametrul de 6 cm;- 10 pipete gradate;- 5 baghete de sticlă;- 3 site cu ochiuri de 1,5 – 2 mm;- 2 cronometre;- 3 căni metalice cu volum de 1000 cmc;- 1 stativ pentru scufundarea plăcuţelor în suspensie;- 5 tije pentru determinarea gelaţiei;- exicator;- 5 inele de P.V.C. Φ = 50 – 80 mm, h = 40 mm pentru determinarea gelaţiei.9.5.2. - Vâscozitatea convenţională se determină cu pâlnia Marsh şi reprezintă

timpul în secunde în care 1000 cmc suspensie se scurg din pâlnie (STAS 9305 – 73).9.5.3. - Verificarea conului – se umple pâlnia cu apă curată (1000 cmc apă), şi se

goleşte pâlnia. Dacă timpul de golire este mai mare sau mai mic de 28 ±0,5 sec., atunci ea este înfundată, deformată sau are un prag între ştuţul cilindric şi corpul tronconic.

Se interzice utilizarea pâlniilor deformate, a celor cu praguri în secţiunea de racord sau a pâlniilor murdare.

9.5.4. - Determinarea vâscozităţii convenţionale – se udă pâlnia cu apă şi se închide orificiul. Se umple cu 1000 cmc suspensie prin sita de 1,5 – 2,0 mm. Sita poate fi fixată pe jumătatea secţiunii superioare a conului. Se cronometrează timpul de umplere a cănii de 1000 cmc.

9.5.5. - Decantarea – se determină în vase cilindrice de sticlă de 1,0 l cu diametrul de 60 mm. Suspensia se lasă în cilindru 2 ore. Se citeşte înălţimea coloanei de apă decantată la partea superioară şi se raportează la înălţimea totală, raportul reprezentând decantarea.

9.5.6. - Densitatea – se recomandă să fie determinată cu cilindrii folosiţi la decantare. Se cântăreşte cilindrul umplut cu suspensie. Diferenţa dintre greutatea cilindrului cu suspensie şi cea a tarei reprezintă greutatea specifică a suspensiei.

Se admite determinarea densităţii cu areometre, după testarea erorilor obţinute prin comparare cu datele rezultate prin metoda cântăririi.

9.5.7. - Gelaţia – se determină cu o tijă cu ø 3,5 mm, lungă de 50 mm, în greutate de 3,5 g. Vârful tijei este conic cu h = 10 mm. Capătul opus este striat sau filetat pe o lungime de 10 mm.

Se pune inelul de P.V.C. pe o placă de faianţă sau sticlă şi se umple cu suspensie. Din timp în timp se înfinge tija în suspensie în poziţia cât mai verticală. Începutul gelaţiei se înregistrează în momentul în care tija nu se mai infige până la suport şi rămâne în suspensie cu porţiunea striată la 1-2 mm peste nivelul suspensiei. Sfârşitul gelaţiei se înregistrează în momentul în care vârful conic se înfige în suspensie numai până la jumătatea înălţimii lui.

9.5.8. - Rigiditatea relativă – se determină cu o placă de oţel striată tarată. Se scufundă placa în suspensie cu ajutorul unui dispozitiv cu cablu subţire înfăşurat pe tambur. Se ţine 2 secunde în suspensie şi se extrage uşor prin rotirea manuală a tamburului. Se cântăreşte placa cu suspensie prin agăţarea ei de talerul unei balanţe de precizie. Diferenţa dintre greutatea obţinută şi tara este R, rigiditatea suspensiei, care în practică se raportează mai convenabil sub forma Rr = R/ρ, în care ρ este greutatea specifică a suspensiei, valoarea Rr reprezentând, de fapt, grosimea stratului de suspensie lipit de fiecare parte a plăcii.



9.5.9. - Toate aceste determinări se efectuează pentru fiecare lot de materiale aprovizionate de şantier şi pentru fiecare reţetă de suspensie. Numărul de determinări va fi de cel puţin câte o serie lunară.

9.5.10. - Umplerea forajului se va realiza cu o suspensie de consistenţă ridicată (A/C = 1/1 ÷ 1/2). În timpul umplerii forajului nu se admit goluri de aer în foraj sau apărute datorită procedeelor tehnologice.

CAPITOLUL 10. REGLEMENTĂRI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

10.1. Pe întreaga perioadă de executare a lucrărilor privind execuţia nodului hidrotehnic se vor respecta următoarele reglementării privind securitatea şi sănătatea în muncă:

- HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 (MO nr. 882 din 30 octombrie 2006) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;

- HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 (MO nr. 845 din 13 octombrie 2006 ) privind stabilirea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici;

- HOTĂRÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006 (MO nr. 815 din 3 octombrie 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 1.093 din 16 august 2006 (MO 757 din 6 septembrie 2006) privind stabilirea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 1.092 din 16 august 2006 (MO nr. 762 din 7 septembrie 2006) privind Protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 16 august 2006 (MO nr. 739 din 30 august 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 1.058 din 9 august 2006 (MO nr. 737 din 29 august 2006) privind Cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive;

- HOTĂRÂRE nr. 1.051 din 9 august 2006 (MO nr. 713 din 21 august 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorso - lombare;

- HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006 (MO nr. 722 din 23 august 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 1.028 din 9 august 2006 (MO nr. 710 din 18 august 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

- HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006 (MO nr. 683 din 9 august 2006) privind Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 (MO nr. 380 din 3 mai 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;

- LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 (MO nr. 646 din 26 iulie 2006) a Securităţii si sănătăţii in muncă;



- HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006 (MO nr. 252 din 21 martie 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;

- ORDIN nr. 94 din 7 februarie 2006 (MO nr. 169 din 22 februarie 2006) pentru aprobarea Listei standardelor române care adopta standardele europene armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie;

- HOTĂRÂRE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 (MO nr. 81 din 30 ianuarie 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii;

- ORDIN nr. 3 din 3 ianuarie 2007 (M.O. nr. 70 / 2007) privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de munca – FIAM;

- ORDIN nr. 242 din 23 martie 2007 (M.O. nr. 234 / 2007) pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifica de coordonator in materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului si/sau a realizării lucrării pentru şantiere temporare ori mobile

- HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007 (M.O. nr. 470 / 2007) pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

- HOTĂRÂREA nr. 355 din 11 aprilie 2007 (M.O. nr. 332 / 2007) privind Supravegherea sanatatii lucrătorilor;

- HOTĂRÂREA nr. 246 din 7 martie 2007 (M.O. nr. 169 / 2007) privind Metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite (M.O. nr. 169 / 2007).

10.2. Biroul sau responsabilul cu protecţia muncii de la şantier are obligaţia să facă tuturor angajaţilor un instructaj general şi unul specific sectorului unde lucrează, privitor la măsurile de protecţia muncii, fişele de instructaj pentru protecţia muncii tuturor angajaţilor vor fi reactualizate lunar conform normelor şi normativelor în vigoare.

10.3. Constructorul va respecta tehnologia de execuţie prezentată în acest caiet de sarcini.

Cap. 11. DISPOZIŢII FINALE

11.1. În vederea respectării prevederilor Ordonanţei nr. 2/1994 , factorilor implicaţi la realizarea lucrărilor le revin obligaţii şi răspunderi după cum urmează:

Beneficiarul de investiţie:- împreună cu proiectantul să stabilească zonele de etanşare a căror comportare

urmează a fi supusă urmăririi speciale;- să asigure întocmirea proiectului de urmărire specială şi fondurile necesare

desfăşurării activităţii prevăzute până la recepţia preliminară;- să asigure întocmirea şi predarea către beneficiarul de dotaţie a cărţii tehnice a

construcţiei. Proiectantul:- să elaboreze proiecte de urmărire specială, pe baza comenzii beneficiarului;- să urmărească execuţia lucrărilor conform prevederilor şi să introducă în acestea

toate modificările ce survin până la recepţia finală;- să elaboreze instrucţiuni scrise privind urmărirea curentă, pe care să le predea

beneficiarului de investiţie pentru cartea tehnică a construcţiei. Executantul:- să semnaleze proiectantului neconcordanţele şi prevederile proiectului rezultate

pe timpul execuţiei spre a efectua corecturile necesare execuţiei;- să întocmească şi să predea beneficiarului de investiţie documentaţia legală

pentru cartea tehnică a construcţiei, conform prevederilor normelor C167-83.



11.2. Sarcina beneficiarului este ca lucrările să se execute strict cu prevederile din prezentul caiet de sarcini. În cazul când se constată abateri de la prezentul caiet de sarcini, are obligaţia să înştiinţeze organul superior al executantului şi să anunţe proiectantul.

Despre modul de execuţie al lucrărilor, dirigintele de şantier trebuie să facă menţiuni zilnic în caietul de dispoziţii de şantier, consemnând dacă se respectă sau nu caietul de sarcini.

11.3. Proiectantul are sarcina să urmărească execuţia lucrărilor şi să consemneze în caietul de note de şantier asupra respectării prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

11.4. Constructorul are obligaţia de a respecta cu stricteţe prevederile prezentului caiet de sarcini, de a completa formularele tipizate respective pe măsura execuţiei lucrărilor. În cazul în care se întâlnesc situaţii neprevăzute, executantul va convoca proiectantul şi beneficiarul pentru măsurile ce se impun.

Întocmit, Verificat,Ing. Silvia Lungu

Ing. Elena BelciugIng. Costel Dănescu



S.C. AQUAPROIECT S.A. ANEXA NR. 1.Atelier de Proiectare BPAE şi UCC

LISTA STAS-urilor şi NORMATIVELOR ÎN VIGOARE

LUCRĂRI DE TERASAMENTEA1 - STAS-uri

Nr. crt.

NR. STAS TITLUL STAS-ului

0 1 2

MĂSURĂTORI TERESTRE (G08)

1 9824/0-74Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale.

2 9824/1-87Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice.

3 9824/3-74Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.

4 9824/4-83Măsurători terestre. Trasarea pe teren a lucrărilor de artă. Supraterane.

5 9824/5-75Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reţelelor de conducte, canale şi cabluri.

6 9824/6-85Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor hidroenergetice.

7 9824/7-92Măsurători terestre. Trasarea pe teren a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

8 10493-76Măsurători terestre. Marcarea şi semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor.

TEREN DE FUNDARE (G20, G21, G23, G55, G56, G71, G75)

9 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.

10 6054-77Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României.

11 2745-90Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcţiilor prin metode topografice.

12 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.13 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidităţii.14 1913/2-76 Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământului.15 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor.16 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.17 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.18 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator.

19 1913/12-88Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflături şi contracţii mari.

20 1913/13-83Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.

21 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

22 8942/1-89Teren de fundare. Determinarea copresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru.



0 1 2

23 8942/2-82Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă.

24 8389-82Lucrări de regularizare a albiei râurilor. Diguri. Condiţii de execuţie şi metode de verificare.

25 9850-89Lucrări de îmbunătăţiri funciare. Verificarea compactării terasamentelor.

26 10355-84Construcţii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Metode de determinare.

27 10356-75Construcţii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Determinarea deformaţiei şi a coeficientului de permeabilitate sub încărcare.

28 2914-84Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate.

29 1848/1-86Siguranţa circulaţiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri şi amplasare.

30 1848/7-85 Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.31 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.32 297/2-80 Indicatoare de securitate. Reprezentări.

33 3300/2-85Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.

34 10716-76Construcţii hidrotehnice. Scheme de amenajări hidrotehnice. Semne convenţionale si simboluri.

35 855-79Desene tehnice de construcţii. Întocmirea desenelor pentru construcţii din beton şi beton armat.

36 10473/2-86Metode de determinare şi încercare a agregatelor naturale sau a pământurilor stabilizate cu lianţi hidraulici (ciment)

A2 – NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE

Nr. crt.

Nr. NORMATIV SAU

INSTRUCŢIUNEDENUMIREA NORMATIVULUI SAU AL INSTRUCŢIUNII

0 1 2

1 C 159-89Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării în con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibropenetrare.

2 P 82-86Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea şi întreţinerea drumurilor de şantier.

3 C 180-88Instrucţiuni tehnice pentru controlul compactării pământurilor coezive prin metode radiometrice.

4Norme tehn.

MAPPMÎndrumător privind proiectarea si executarea terenurilor de fundare compresibile la construcţii hidrotehnice.

5 P 106-85Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea baretelor pentru fundarea construcţiilor.

6 GE-007-96Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical.



0 1 2

7 C 239-92Îndrumător tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare al presiunii pământului pe lucrări de susţinere şi al stabilităţii taluzurilor şi versanţilor la acţiuni seismice.

8 C 169-88Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

9 C 29-95Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice.

10 C 168-80Instrucţiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire şi a nisipurilor prin sicatizare şi electrosicatizare.

11 c 227-88 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor şi geomembranelor la lucrările de construcţii

12 P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii

13 P 7-92 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire

14 P 70-79 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari.

15 C 196-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de fundaţii.

16 C 251-94Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepţionarea lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică.

17 C 182-87 Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri.

LISTA STAS-urilor ŞI NORMATIVELOR ÎN VIGOARELUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

1 - STAS-uri

Nr.crt.

NR. STAS TITLUL STAS-ului

0 1 2

MATERIALE DE CONSTRUCŢII (H)

PIETRE NATURALE (H 11)

1 5090-83 Pietre naturale pentru construcţii. – Clasificare.

2 6200/1-75Pietre naturale pentru construcţii. – Prescripţii generale pentru determinări fizice.

3 6200/2-91Pietre naturale pentru construcţii. - Prescripţii generale pentru încercări mecanice.

4 6200/3-81Pietre naturale pentru construcţii. - Luarea probelor. Confecţionarea secţiunilor subţiri şi a epruvetelor.



0 1 2

5 6200/4-81Pietre naturale pentru construcţii. - Prescripţii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice şi a compoziţiei chimice.

6 6200/5-91Pietre naturale pentru construcţii. – Determinarea rezistenţei la compresiune şi calculul coeficienţilor de înmuiere.

7 6200/13-80Pietre naturale pentru construcţii. – Determinarea compactităţii, porozităţii şi a coeficientului de saturaţie.

8 6200/15-83Pietre naturale pentru construcţii. - Determinarea comportării la îngheţ-dezgheţ.

9 6200/16-83Pietre naturale pentru construcţii. – Indicaţii pentru stabilirea comportării la intemperii.

10 6200/17-91Pietre naturale pentru construcţii. – Determinarea comportării la acţiunea agenţilor atmosferici.

AGREGATE (H12 )

11 662-89 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.

12 SR 667-97Agregate şi piatră prelucrată pentru drumuri. Condiţii tehnice generale de calitate.

13 1667-76Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali.

14 4606-80Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare.

15 H12-933-98Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică -Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

16H12-1097-

98Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură

17 2386-79 Agregate minerale uşoare. Condiţii tehnice generale de calitate.

18 7343-80 Agregate minerale uşoare. Granulit.

19 8177-68 Agregate din zgură expandată pentru betoane uşoare.

20 SREN 196-1/95

Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea rezistenţelor mecanice.

21 SREN 196-2/95

Metode de încercări ale cimenturilor. Analiza chimică a cimenturilor.

22 SREN 196-3/97

Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea timpului de priză şi a consistenţei de volum

23 SREN 196-4/95

Metode de încercăre a cimenturilor. Determinarea cantitativă a constituenţilor..

24 SREN 196-5/95

Metode de încercare a cimenturilor. Testul de puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice.

25 SREN 196-6/94 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.

26 SREN 196-7/95

Metode de încercări ale cimenturilor. Metode de prelevare şi pregătirea probelor de ciment.

27 SREN 196-21/94

Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea conţinutului în clorurilor, în CO2 şi alcalii în cimenturi.

28SR 227-2/1994

Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţii de măcinare prin cernere pe proba de 100 g.



0 1 2

29 SR 227-5/96 Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea căldurii de hidratare30 SR 6232-96 Cimenturi, adaosuri minerale şi aditivi. Vocabular.31 SR 388/95 Ciment Portland.32 SR 7055/96 Ciment Portland alb.33 SR 1500/96 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V.34 SP1 - 1994 Cimenturi cu adaosuri de calcar sau calcar dolomitic.35 SP3 - 1995 Cimenturi Portland de tip BS 12-78.36 SP4 - 1997 Cimenturi Portland colorate.37 SP5 - 1995 Ciment Portland aditivat.38 SP6 - 1995 Cimenturi hidrotehnice aditivate.39 SP7 - 1995 Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345.

40 SP8 - 1995 Cimenturi pentru drumuri cu adaos/aditivate.

41 227/1-86Cimenturi. Încercări fizice. Indicaţii generale, pregătirea probelor şi preparare a pastei de consistenţă normală.

42 227/5-96 Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea căldurii de hidratare.43 1500-78 Lianţi hidraulici. Cimenturi cu adausuri.44 2633-76 Cimenturi. Determinarea stabilităţii la agresivitatea apelor sulfatice.45 SR 3011-96 Cimenturi hidrotehnice şi cimenturi rezistente la sulfaţi.46 3011-83 Cimenturi hidraulice şi cimenturi rezistente la sulfaţi.47 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapidă a mărcii cimentului.

48 SRNE 1538-2002

49 STAS 9305 - 81 Bentonită activată pentru fluide de foraj

APA (H30 )

48 790-84 Apa pentru betoane şi mortare.

ADITIVI (H35 )

49 8573-78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment.

50 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.

BETOANE ŞI MORTARE (H31 )

51 ISO 9812 Consistenţa betonului. Metoda răspândirii.52 ISO 7031 Determinarea impermeabilităţii betonului.

53 1275-88Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice.

54 1759-88Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea densităţii aparente, a lucrabilităţii, a conţinutului de agregate fine şi a începutului de priză.

55 1799-88Construcţii de beton, b. a. şi b. p. Tipul şi frecvenţa verificărilor calităţii mat. şi bet. destinate executării lucrărilor de construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat.

56 2320-88Încercări pe betoane şi mortare. Tipare metalice demontabile pentru confecţionarea epruvetelor.

57 2414-91Betoane. Determinarea densităţii, compactităţii, absorbţiei de apă şi porozităţii betonului întărit.

0 1 2



58 2833-80Încercări pe betoane. Determinarea contracţiei axiale a betonului întărit.

59 3349/1-83Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei.

60 3349/2-83Betoane de ciment. Prescripţii ptr. Stabilirea agresivităţii apei faţă de betoanele construcţiilor hidroenergetice

61 3518-89 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ.62 3519-76 Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă.63 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare.64 5440-70 Betoane de ciment. Verificarea reacţiei alcalii-agregate.

65 5479-88Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea conţinutului de aer oclus.

66 5511-89Încercări pe betoane. Determinarea aderenţei dintre beton şi armătură. Metoda prin smulgere.

67 5585-71Încercări pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului.

68 6102-86Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate.

69 6652/1-82Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare şi indicaţii generale.

70 9602-90 Beton de referinţă. Prescripţii pentru confecţionare şi încercare.

71SR 183/1-

95Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi din beton de ciment. Condiţii tehnice generale de calitate.

72 ENV 206Specificaţie tehnică. Betoane-terminologii, cerinţe, niveluri de performanţă.

73 CEB-FIB Model code 1990 nr.205 Partea de tehnologia betonului.74 Eurocode 2 Calculul şi alcătuirea structurilor de beton.

75 6605-78Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune a oţelului beton, a sârmei ţi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat.

76 ST 009-96Specificaţie privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru armături. (Buletinul construcţiilor nr.11/97)

77 1030-85 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială.78 2634-80 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.

79 6203-75 Încercări de aderenţă a mortarelor.

STRUCTURI DE BETON (G31)

80 10102-75Construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul şi alcătuirea elementelor.

8110107/10-

90Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.

TOLERANŢE ÎN CONSTRUCŢII ŞI UTILIZAREA SPAŢIULUI (G20, G05)

82 10265/1-84 Toleranţe în construcţii. Toleranţe la suprafeţe din beton aparent.

83 10265-75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.

84 Termeni şi noţiuni de bază.

85 7469-80Construcţii civile şi industriale. Utilizarea terenurilor pentru organizarea lucrărilor de construcţii montaj. Prescripţii generale.

0 1 2



CONSTRUCŢII

86 4273-83 Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clasele de importanţă.

87 2917-79Lucrări de zidărie. Zidărie din piatră naturală. Prescripţii de alcătuire.

88 7883-90Construcţii hidrotehnice. Supravegherea comportării în timp. Prescripţii generale.

89 9200-73 Baraje şi lacuri de acumulare. Studii pentru proiectare.

90 438/1-89Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.

91 438/2-91 Sârmă trasă pentru beton armat.92 438/3-89 Produse de oţel pentru armare. Armături. Plase sudate.

93SR 438/4-98

Sârmă cu profil periodic obţinută prin deformare plastică la rece.

94 7194-79 Sudabilitatea oţelului. Elemente de bază.

95 7892-98Elemente verticale de construcţie. Încercări de rezistenţă la şocuri. Corpuri de şoc şi metode de încercare.

CONSTRUCŢII METALICE

96 437-87 Table groase.97 1125/2-91 Electrozi sudură98 500/1-89 Oţel carbon obişnuit. Mărci şi condiţii generale.99 500-86 Oţel carbon obişnuit laminat la cald. Table groase şi platbande.100 2300-80 Abateri limită pentru cote fără indicaţii de toleranţă.101 9398-83 Îmbinări sudate prin topire ale oţelurilor. Clase de calitate.102 735/1-87 Desene tehnice. Reprezentarea îmbinărilor sudate sau lipite.

103STAS 6605 - 78

Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune a oţelului beton, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat.

104SR – ISO 7438 - 92

Materiale metalice. Încercarea la îndoire.

105SR – ISO 7801 - 93

Materiale metalice. Încercarea la îndoire alternantă.

106SR 438/3 - 98

Plase sudate



2 NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE

Nr. crt.

NR. NORMATIVSAU

INSTRUCŢIUNEDENUMIREA NORMATIVULUI SAU AL INSTRUCŢIUNII

0 1 2

1 NE 012-90Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton arma şi beton precomprimat.

2 C 155-89Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare.

3 C 189-88Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea cenuşilor termoelectrice la prepararea betoanelor.

4 C 194-79Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea amestecurilor de tras-var la betoane.

5 C 59-86Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea cu plase sudate a elementelor de beton.

6 C 28-83Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel beton.

7Instrucţiuni privind condiţiile tehnice şi condiţiile de recepţionare şi utilizare a oţelului beton marca PC60.

8 C 130-78Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor.

9 C 122-89Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din beton aparent cu parament natural.

10 C 237-92Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment.

11 C 248-93 Instrucţiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip.

12 C 11-74Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje.

13 C 41-86Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante.

14 C 163-73Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilului încastrat din PVC plastifiat la etanşarea rosturilor în cadrul construcţiilor hidrotehnice.

15 C 16-84Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.

16 C 56-85Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

17 C 204-80Normativ cadru privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice pentru obiective de investiţii.

18Normativ cadru privind dotarea laboratoarelor de construcţii montaj.

19Norma metodologică privind autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii.



0 1 2

20 C 26-85Normativ pentru încercarea betonului prin încercări nedistructive.

21 C 54-81Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor.

22 C 200-81Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la construcţii îngropate prin metoda carotajului sonic

23 C 149-87Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton şi beton armat.

24 C 236-91Instrucţiuni tehnice pentru folosirea metodei semidistructive prin smulgere la determinarea rezistenţei betonului.

25 U 6-78Normativ privind lucrul utilajelor de construcţii pe timp friguros.

26 Norme teh. MAPPMÎndrumător tehnic privind măsuri pentru realizarea traversărilor de diguri, de baraje şi a altor lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

27 Norme teh. MAPPMInstrucţiuni departamentale privind condiţiile de recepţie a lucrărilor de amenajare a apelor.

28 PE 713-90Instrucţiuni tehnice departamentale pentru execuţia şi controlul betoanelor construcţiilor hidrotehnice.

29Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor.

30 P 118-83Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului.

31 C 300-94Normativ de prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

32 C 117-70Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementelor de beton armat.

33 STAS 10107/0 - 90Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

34 P 100 - 92Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social culturale, agrozootehnice şi industriale.

35 P 10 - 86Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.

36 C 215 - 88Instrucţiuni tehnice pentru elemente de fundaţii din beton cu adaos de cenuşă termoelectrică, situate în terenuri cu agresivităţi naturale şi industriale.

37 C 162 - 73Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereţii din beton monolit la clădiri.

38 P 73 - 78Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide.

39 C 212 - 87Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacumare a betonului.

0 1 2



40 C 156 - 89

Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 – 8. Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.

41 C 238 - 92Instrucţiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasă (Bc 60 – Bc 80).

42 C 248 - 93 Instrucţiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip.43 Np 007 - 97 Cod de proiectare pentru structuri şi cadre din beton armat.

44 P 85 - 97 Cod de proiectare pentru structuri cu pereţi structurali.

45 C 200 - 81Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la construcţii inginereşti îngropate, prin metoda carotajului sonic.

46 C 150 - 84Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole.

47 C 170 - 87Instrucţiuni tehnice de protecţia elementelor din beton armat şi beton precomp. suprater. situate în medii agresive nat. şi ind.

48 C 210 - 82Norme tehnice privind protecţia anticorozivă a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea şi epurarea apelor industriale.

49 HG nr. 468-98Pentru modificarea şi completarea HG nr.834/91 privind stabilirea şi eval. unor terenuri deţinute de soc.cu capital de stat

50 HG nr. 600-98Pentru modificarea şi completarea HG nr.376-94 privind metodologia de elaborare a D.G. pentru obiectivele de investiţii

51 HG nr. 877-99Privind obligativitatea furnizorilor de mat., elem. de constr. şi prod. dest. constr. de a efectua înc. şi analiza de lab. numai prin lab. autorizate

52Ordin MF-MLPAT nr. 784-34/N-98

Pentru aprobarea Normelor metodologice privind conţinutul cadru de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor

53Ordin MLPAT-DAPL-

MAPPM nr. 62/N-19/288-1955/1998

Privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale

54MF-21541/98

MLPAT 8392 NN-98

Modificări şi completări la Criteriile nr.2665/1C/311 din 28.II.92 privind stab.şi eval. terenurilor aflate în patr. SC cu capital de stat

55Ordin MF

1860309/99 MLPAT nr.1273/NN/.99

Pentru compl. la Criteriile nr.2665/1C/311-1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, aprobate de MF şi MLPAT

56Ordin MAPPM nr.214/RT/99

MLPAT nr.16/NN/99

Pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului

0 1 2



56Ordin MAPPM nr.214/RT/99

MLPAT nr.16/NN/99

Pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediubla planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului

57Ordin MF nr.553

MLPAT nr.5367/NN/99

Pentru modificarea şi completarea Norme metodologice privind conţinutul cadru de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor, contractarea şi decontarea execuţiei lucrărilor

58

Precizări MLPAT nr.51222/NN/99

MMPS nr.1384/99MT nr.178/99

Privind modul de constituire şi virare de către investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoare deviz construcţii cu corespondent în deviz general al lucrării, cotă aferentă Casei Sociale a Constructorilor

59Ordin MLPAT; MIC, OPC 5/N-78-1/147

Ordin al MLPAT, al MIC şi al directorului general al OPC pentru aprobarea regulamentului privind exercitarea controlului calităţii materialelor, elementelor de const. şi produselor destinate construcţiilor

60Ordin MAPPM,

MLPAT 1098/99-11N/2000

Ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţă a lucrărilor hidrotehnice-NTLH-021

61Ordin MLPAT, MF, MFP 3675/NN-494-

1/3350/Vr

Ordin al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al ministrului finanţelor şi al ministrului funcţiei publice pentru aplicarea art.60 din normele metodologice de aplicare a Ordonanţei guvernului nr.20/94 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, aprobate prin HG nr.844/99

62 NP 113-2004Normativ privind proiectarea, execuţia monitorizarea şi recepţia pereţilor îngropaţi

LEGI ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

Legea nr. 10 din 1995 - Lege privind calitatea în construcţii Lege nr. 107 din 1996 - Legea apelor Legea 310/2004 – Legea apelor (completări şi modificări) Legea nr. 137 din 1995 - Legea protecţiei mediului Legea nr. 90/1996 - Legea protecţiei muncii H.G. nr. 766 din 1997 - Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind

calitatea in construcţii Legea nr. 50 din 1991 privind autorizarea executării construcţiilor Legea 125/1996 privind modificarea şi completarea legii nr. 50/1991 HG nr. 272/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii HG nr. 273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente.NOTĂ:

La elaborarea investiţiei se pot folosi şi alte standarde autorizate care să asigure echivalenţa substanţială a standardelor existente în vigoare.

ANEXA NR. 1Etanşare baraj

FIŞA PANOU NR. .............................INSTALAŢIE KELLY



EXCAVAREA. EVIDENŢA LUCRULUI

Faza de lucru

DataÎnceput faza

oraTerminat faza

oraTotal ore excavare

Întrerupt accidente Descrierea cauzelor

întreruperii excavării

Defecţiuni instalaţie

Alte cauze

Faza I excav.

Faza II excavare

raclat pereţi şi

fund plan

TOTAL ORE EXCAVAŢIE

ŞEF ECHIPAMAISTRU SCHIMB

B. PROBE DE NOROI PE SANTIER

Nr.Data, ora

Faza la care se iau probe în

timpul excav. şi betonării

DeterminăriObservaţiiDensitate Vâscozitate

Aspect gel

Nisip %

Nivel Temp.

123

Laborant schimb

C. RELEVEU EXCAVĂRI

Adânc

(m)

Stratificaţia terenului

Fund panou

Schiţa fund panou Observaţii Menţiuni speciale

1

Măsurătorile adâncimii panoului după terminarea

excavării = m adâncime medie stabilită

= m = m

2345678910111213141516171819

ÎNTOCMIT PROFILUL, Laborant schimb

DE ACORD CU ADÂNCIMEA EXCAVAŢIEI,Geolog delegat

S.C. AQUAPROIECT S.A. ANEXA NR. 2

Şantier Proba..............Etapa..........Şirul.........Nr......................... Data



DIAGRAMA PRESIUNII ŞI ABSORBŢIEI

Q(l)P (at)

FORAJUL..................TRONSON........................POZIŢIA PAKERULUI

DurataMinute/orekg ciment / litri apăObservaţii

Durata

Niv

el h

ab

ă (c

m)

Ab

sorb

ţie

( l

)

Pre

s. r

ealiz

.P

res.

aer

C/A

Durata

Niv

el h

ab

ă (c

m)

Ab

sorb

ţie

( l )

Pre

s. r

ealiz

.P

res.

aer

C/A

RECAPITULATIVE

Ore

Min

ute

Ore

Min

ute

C/A

Lit

ri

susp

.T

imp

de

inj.

kg

TOTAL

kg/Umpl.Neutil.

Injector, Şef de lot C.T.C. Geolog,

q(l/min 0,1 atm)


p - q


presiune p(m. col. apa)

RELEVEUL GEOLOGIC AL TRONSONULUI

Adâncimetronson

Profil baraj

DESCRIERE GEOLOGICĂ OBSERVAŢII

REZULTATE DE LABORATOR

SUSPENSIE BENTONITĂDecantare după 2h %Densitate Limita de plasticitate

W1

Vâscozitate VâscozitateTimp de prizăRezistenţa la compresiune

la 7 zilela 14 zilela 28 zile Laborant,


Cap

acit

ate

sp

ecif

ică

de

abso

rbţi

e

1q =

m. min. 0,1 atm.

q =

q =

q =

q =

q =

1 m col. apa = 0,1 atm.

Documents

Caiet de Sarcini Ecran AUTOINTARITOR