Click here to load reader

Caiet de Sarcini 20.04.11

  • View
    2.059

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Caiet de Sarcini 20.04.11

studio

arca

DESCRIERE FUNCTIONALADENUMIRE PROIECT: CONSTRUIRE HAL (P) I CORP BIROURI (P+1E), INSTALAII I AMENAJRI N INCINT AMPLASAMENT: BENEFICIAR: NR. PROIECT: Giarmata Vii, com.Ghiroda, jud.Timis, parcela conf. C.F. nr. 400263 Ghirodas.c. DURA AUTOMOTIVE

ROMNIA s.r.l.

286/2011

1. DESCRIEREA GENERALA 1.1 arhitectura 1.2 rezistenta 2. SARCINI, OBLIGATII SI INDATORIRI ALE ANTREPRENORULUI 3. OBSERVATII PREALABILE REFERITOARE LA IZOLAREA TERMICA, IZOLAREA HIDROFUGA, ECONOMIA DE ENERGIE SI IZOLAREA FONICA 4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII 5. DESCRIEREA LUCRARILOR PE CAPITOLE Volumul 1. STRUCTURA Volumul 2. ARHITECTURA Volumul 3. INSTALATII

s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected]

pag. 1

studio

arca

1.

DESCRIERE GENERALA

1.1 ARHITECTURAAMPLASAMENTTerenul pe care va fi construit cldirea este situat n zona de nord-est a Timi oarei, n sat Giarmata Vii, com. Ghiroda, jud. Timi, parcela nr. cadastral 400263 conform C.F. n incinta sunt construite o hal (P) cu un corp de cladire pentru birouri, spatii tehnice si cantina construit in regim P+1E, in care i desfoar activitatea s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMANIA s.r.l. Accesul n incint se face de pe drumul agricol de exploatare DE 70, aflat in partea de nord a parcelei, ce intersecteaza DJ 609 D, drumul spre Aeroportul International Timisoara.

REGIMUL JURIDIC

Conform extras CF nr. 400263, terenul n suprafa (msurat) totala de 49.454 mp, intravilan extins Ghiroda, cu hala industriala in regim P, birouri P+1E, platforme betonate si cabina poarta, se afl in proprietatea privat a s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMANIA s.r.l.

DESCRIEREA SITUAIEI EXISTENTEIn prezent pe parcela, cu numrul cadastral 400263, sunt construite: 1. Hal productie, n regim P, si corp administrativ, n regim P+1E (C1). Cele dou corpuri de cldire sunt separate atat structural ct si func ional. Acestea comunic la nivelul parterului prin ui care asigura accesul din hal spre hol, spa iile tehnice, cantina. Hala de productie reprezinta volumul principal realizat din elemente structurale din beton prefabricat i nchideri laterale u oare, realizate din casete metalice termoizolante. nlimea la cornia este de +9,45 m. Zonele de acces marf ale halei sunt realizate din structura metalica i au nlimea la atic de +7,00 m. Corpul administrativ (P+1) este realizat din structur de beton cu nchideri din zidrie de carmid cu goluri verticale, 38cm. n continuarea ei, facnd parte din acelasi tronson structural, se afla zona spaiilor tehnice construite pe parter. nchiderile laterale sunt realizate n ambele cazuri din zidarie finisat n exterior cu tencuiala iar n unele zone cu tabla cutat. 2. Construcia anex (C2) este o platform betonat cu suprafa a de 1.125 mp. Pe ea este amplasat un cort cu rol de spaiu pentru depozitare. 3. Cabina de poarta (C3), n regim parter, are o suprafa de 49 mp.

n incint, aleile pentru circulaie pietonal si auto i parcrile sunt realizate par ial din dale de beton pe pat de nisip, parial din platforme betonate. Suprafaa incintei neocupat de cldiri sau circula ii este amenajat ca zon verde.

DESCRIEREA LUCRRILOR PROPUSESolicitarea beneficiarului s.c. DURA AUTOMOTIVE ROMANIA s.r.l. este de a realizas.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 2

studio

arca

etapa a 2-a a investiiei - extinderea halei existente cu hal, n regim parter, i un corp multifunctional, in regim P+1E. Prin tema de proiectare s-au stabilit de comun acord cu beneficiarul urmtoarele cerine: - realizarea unui corp de cldire pentru produc ie (hala) care cuprinde un corp P+1E, multifuncional; - amenajarea rampei de acces, cirulatii auto si pietonale amplasate perimetral cldirii propuse; - extinderea parcajului existent.

A. EXTINDERE CLDIRE EXISTENT, ETAPA A II-A

In elaborarea soluiei s-a inut cont de configura ia halei existente i de condi iile de amplasare i conformare stabilite prin documentatia de urbanism nr. 406/2004, faza PUZ, aprobata prin hotararea Consiliului Local Ghiroda nr. 5/2005. A.1. Descrierea functiunilor - Hala producie (P) are acces direct amenajat pe fa ada vestic: la nivelul platformelor exterioare si prin intermediul unei rampe auto. Hala propus este o extindere a halei existente, cele dou corpuri de cldire comunic i vor func iona mpreun. - Corp multifuncional (P+1E) cuprinde: La parter: - birou de productie, - magazie i atelier de mentenan, - atelier execuie maini, - magazie piese de schimb, - birou mentenan documentaii, - atelier prototip, - sala tablouri electrice, - sala compresoarelor, - laborator QA. La etaj: - sal de conferine, - sal pentru training, - sal multifuncional, - sala server, - birou, - vestiare si grupuri sanitare. Evacuarea de la etaj, n caz de incendiu, se va realiza, att prin scara principal, ct si prin a doua scara de evacuare, amplasat n zona grupurilor sanitare. Cele doua module funcionale comunic ntre ele. Adiacent halei se vor amplasa doua corpuri anex: - zon pentru garare motostivuitoare i depozitare deeuri, - zon pentru amplasare butelii propan.

s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected]

pag. 3

studio

arca

A.2. Descrierea constructiv Sistemul constructiv al halei este alctuit din stalpi si grinzi prefabricate din beton armat. Stlpii sunt fixai in fundaii izolate de beton. nchiderile laterale sunt realizate din: - panouri prefabricate de beton, pana la inaltimea de 1,00 m, - panouri de inchidere casetate din tabla, termoizolate cu vata minerala dispuse de la inlimea de 30 de cm pana la cota aticului (+9,45 m). Acoperisul este realizat dintr-o nchidere u oar: - tabl cutat cu profil trapezoidal autoportanta, - bariera de vapori, - termoizolatie vata minerala 15 cm, - hidroizolatie membrana PVC. Adiacent halei, pe faadele vestic i sudic, sunt prevazute doua anexe realizate pe structuri metalice independente de structura halei. Structura corpului de birouri (multifuncional) este alcatuit din stlpi i grinzi din beton armat prefabricat. Planeul peste parter este alcatuit din dale prefabricate de beton armat. nchiderile laterale sunt realizate din zidarie BCA 25 cm cu termoizolatie cu 10 cm polistiren. Terasa corpului de birouri este comuna cu cea a halei, are acelasi sistem de nchidere si este necirculabila. Cota aticului cldirii P+1E este de +9,45/+10,25 m. Cota terenului sistematizat n zona circulaiei pietonale se afla la -0,10 m fa de nivelul parterului (0,00). Finisaje interioare zona multifuncional: Acces, scri, holuri nivel, vestiare pardoseala - gresie antiderapant pereii - faianta, zugrveli cu vopsele lavabile tavanul - tavan fals gips-carton Grupuri sanitare pardoseala - gresie antiderapant pereii - faianta, zugrveli cu vopsele lavabile tavanul - tavan fals gips-carton Sala training, conferinte, multifunctionala, server pardoseala - covor PVC pereii - zugrveli cu vopsele lavabile tavanul - tavan fals gips-carton Birou productie, mentenanta pardoseala - covor PVC pereii - zugrveli cu vopsele lavabile tavanul - tavan fals gips-carton Ateliere, magazii, laborator, sala compresoare si tablouri electrice pardoseala - beton vopsits.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 4

studio

arca

pereii tavanul

- zugrveli cu vopsele lavabile - tavan fals gips-carton

Finisaje exterioare - Faada corpului administrativ este placata cu termosistem - polistiren expandat (10 cm) peste care se aplic o tencuial decorative colorata. O por iune din fa ad va fi placat cu tabla cutata cu seciune trapezoidal. - Finisajul exterior al halei este alcatuit din tabla cutat cu sec iune trapezoidal. - Golurile sunt nchise cu tmplrie PVC culoare alba i geam termoizolant. Sticla este clara si de joasa emisivitate Low-E. Cldirea se va racorda la reelele de electricitate, apa, canalizare, gaz, telefonie existente in zona. Inclzirea se va realiza in sistem centralizat cu centrala termica. Cldirea propusa se ncadreaz n Clasa de Importan III, conform P 100/2006 i Categoria de Importan C construcii de importan normal conform HG 766/1997 i L10/1995 privind calitatea n construcii.

B. Amenajarea incintein incint se vor amenaja: - alei pietonale perimetrale cladirii finisaj dale din beton pe pat de nisip, - alei si platforme pentru circulaia auto, - 112 locuri de parcare realizate in continuarea zonei de parcare existente (in total vor fi 183 locuri de parcare) - zona verde plantat cu iarba si vegetaie joasa. INDICI URBANISTICI Suprafa teren (conform CF suprafa msurat) = 49 454 mp Existent: Suprafata construit parter = 6 338 mp Suprafata construit desfurat = 6 840 mp POT = 12,82 % CUT = 0,14 Propunere: Suprafata construit parter = 11 519 mp Suprafata construit desfurat = 12 643 mp POT = 23,29 % = POT max = 38,03% (conform PUZ, aprobat prin HCL Ghiroda nr. 5/2005) CUT = 0,26 < CUT max = 0,43 (conform PUZ, aprobat prin HCL Ghiroda nr. 5/2005) Suprafata alei pietonale, auto, parcari = 13 424 mp (27,14%) Suprafa zona verde = 24 511 mp (49,57%)

s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected]

pag. 5

studio

arca

1.2 REZISTENTAA. STRUCTURA HALA 1. Elemente generale Amplasament: GIARMATA Vii, Com. Ghiroda, Jud. TIMIS, parcela conf. C.F. nr. 400263 Ghiroda Clasa de importanta: II conform Normativului P100-1/2006 Actiunea seismica: ag =0,16g; Tc = 0.7 sec. conform Normativului P100-1/2006 2. Descrierea structurii Prezenta documentatie trateaza partea de rezistenta a proiectului CONSTRUIRE HALA (P) SI CORP BIROURI (P+1E), INSTALATII SI AMENAJARI IN INCINTA suprastructura prefabricata. Cladirea este formata dintr-un corp, HALA(P) SI CORP BIROURI(P+1E), delimitat de axele F/1.3 R/1; dimensiuni exterioara: 68.85 m 72.0 m; deschideri:24.0m+8.85m; traveei:12x6.0 m; inaltimea libera minima este 7.00 m la HALA(P) si 3.25 m + 3.87 m la CORP BIROURI (P+1E); Structura de rezistenta a cladirii este urmatoarea: fundatii pahar; Acoperis: Grinzi de tip: I150/14 1050 daN/ml; Grinzi de tip: I95 620 daN/ml; Grinzi de tip: T75 410 daN/ml; Grinzi de tip: R30x50 375 daN/ml; Planseu: Grinzi de tip: L75/30/30 715 daN/ml; Elemente de suprafata de tip: TT45/13 610 daN/ml; Inchideri:- acoperis tabla cutata autoportanta +termoizolatie + hidroizolatie; - pereti prefabricati din beton: 400daN/mp - hala productie: pana la cota +1.30m (ax R1, 13); - pereti panouri metalice cu termoizolatie in continuarea celor din beton la hala productie: 30 daN/mp; - pereti din BCA de grosime 25cm care nu reazema pe structura prefabricata :s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 6

studio

arca

- ax 1.3 pana la cota +9.45; - ax F1 si Q1 pana la cota +9.45; - ax 1/(F1 ... Q1) pana la cota +2.95; Elemente nestructurale pe acoperis: 2x CTA (greutate CTA=6830 Kg) conform plansei PLAN MONTAJ ACOPERIS SECTIUNI 2/2 Pentru imbinarea elementelor s-a folosit procedeul uscat. OBS: - In viitor se va prevedea o extindere dupa axul 13 intre axele F1-R1. Intre aceasta extindere si cladirea existenta se va prevede rost . - In calculul static, panourile inchiderilor au fost luate in considerare numai ca mase in analiza modala pentru situatia seismica de proiectare. - Forta axiala in stalpi, obtinuta din calculul static nu cuprinde: - greutatea proprie a fundatiei; - greutatea proprie a terenului de deasupra fundatiei; - greutatea proprie a inchiderilor care nu reazema pe suprastructura prefabricata. 3. In cazul in care se vor adopta modificari ale incarcarilor sau se va modifica geometria structurii va fi contactat proiectantul structurii. 3. Evaluarea incarcarilor Elemente nestructurale: Acoperis: 2 Invelitoare+suspendate: 60 daN/m ; Planseu: 2 Suprabetonare 8cm: 190 daN/m ; 2 Pardosea: 100 daN/m 2 Suspendate: 50 daN/m 2 Pereti despartitori: 80 daN/m INCARCARI VARIABILE: Incarcarea utila: Incarcare utila planseu: 250 daN/m2 Actiunea zapezii: sk = i x Ce x Ct x s0,k s0,k = 150 daN/m2 greutatea de referinta a stratului de zapada; Ce = 0.8 coeficient de expunere al amplasamentului constructiei; Ct = 1 coeficient termic; i - coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis. Actiunea vantului: W(Z) = qref x Ce(z) x Cp qref = 40 daN/m2 presiunea de referinta a vantului; Ce(z) - coeficient de expunere la inaltimea z deasupra teremului;pag. 7

s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected]

studio

arca

Cp coeficient aerodinamic de presiune; INCARCARI ACCIDENTALE: Actiunea seismica: Evaluarea intensitatii incarcarii seismice s-a facut pe baza analizei modale si a urmatorilor coeficienti: ag = 0,16g; Tc = 0.7 sec; q = 4.0. I = 1.20; prevazuti in Normativul P100-1/2006 4. Calculul static al structurii Pentru determinarea eforturilor in stalpii structurii s-au efectuat calcule statice plane si spatiale ale cladirii, avandu-se in vedere gruparea pentru verificarea la starea limita ultima (SLU) situatie permanenta de proiectare (fundamentala); situatie seismica de proiectare, la care s-au avut in vedere; -greutatea proprie a structurii; -valoarea cvasipermanenta a incarcarilor; -greutatea inchiderilor (introdusa ca masa in analiza modala); -seism; 5. Calculul stalpilor Stalpii prefabricatii au sectiunea transversala de 60x60, 60x70, 80x80 si sunt realizati in tipare metalice. Calculul armaturilor longitudinale ale stalpilor s-a facut la compresiune excentrica oblica pe baza eforturilor sectionale obtinute din analiza statica. S-au luat in considerare efectele excentricitatii aditionale si ale deformatiilor de ordinul II prin intermediul coeficientului . Zonele critice de la baza stalpilor s-au calculat si alcatuit in conformitate cu prevederile din P100-1/2006. 6. Calculul elementelor din beton precomprimat Elementele din beton precomprimat au fost incadrate in clasa XC3. Calculele elementelor s-au efectuat in conformitate cu SR-EN 1992-1-1, avandu-se in vedere: - verificarea la starea limita de rezistenta; - starea limita de rezistenta la transfer, transport si montaj. - verificarea la transport si montaj; - starea limita de fisurare; - starea limita de deformatii; - calculul zonelor de transmitere; 7. Calculul grinzilor din beton armat Elementele din beton armat au fost calculate la starea limita ultima la actiunea momentului incovoietor si a fortei taietoare, in conformitate cu SR-EN 1992-1-1.s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 8

studio

arca

S-au verificat deschiderea fisurilor si deformatiile sub incarcari de serviciu pentru toate elementele de beton armat. 8. Tehnologia de executie Executarea lucrarilor se face de catre un antreprenor specializat si atestat pentru acest gen de lucrari, pe baza de tehnologie omologata, utilizandu-se materiale insotite de acte care atesta calitatea lor. Executantul lucrarilor are obligatia de a intocmi fise tehnologice pentru fiecare gen de lucrari. Fisele tehnologice intocmite de executant vor contine detaliile cu privire la executie, materiale, utilaje precum si la masurile de igiena i protectia muncii pe timpul executiei (scari provizorii, parapeti de protectie, etc.). Se vor face precizarile necesare pentru PSI. La executarea elementelor prefabricate, precum si la montajul acestora se vor respecta prevederile Codului de executie CP 012/2007; NE 013/2002. 9. Organizarea lucrarilor de santier Organizarea lucrarilor se face strict in incinta, nefiind admisa extinderea in zonele invecinate. Materialele se vor aproviziona din bazele proprii si se vor aduce in santier numai pe masura punerii in opera. 10. Protectia mediului inconjurator Pentru protejarea mediului inconjurator se interzice depozitarea materialelor si prefabricatelor in afara zonelor amenajate conform proiectului de organizare a lucrarilor (aprobat conform normelor in vigoare). Resturile de materiale vor fi transportate in depozite legal stabilite si pentru care s-au obtinut aprobarile legale. Dupa terminarea executiei lucrarilor terenul se va elibera de resturile materiale si se va remedia in conformitate cu prevederile proiectului de sistematizare a incintei noii investitii.

B. STRUCTURA GARAJ MOTOSTIVUITOARE, SPATIU PENTRU DESEURI 1. Date generale asupra obiectivului proiectat Obiectul proiectului "Garaj Motostivuitoare si Spatiu Deseuri" l constituie un corp de cldire avnd destinaia de gararea motostivuitoarelor si depozitarea deseurilor. Structura este amplasat n Giarmata Vii, jud. Timis, avnd un regim de nlime P. Suprastructura cldirii are o dimensiune n plan de 8x17 m. nlimea suprastructurii metalice este de 4 m. 2. Tema de proiectare Datele temei de proiectare constnd n desene generale de arhitectura i parametri dimensionali au fost furnizate de ctre arhitect. Au fost furnizate urmtoarele plane de arhitectur: Seciuni orizontale Seciuni transversale caracteristice Faade Detaliu travees.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 9

studio

arca

Obiectul contractului l-au reprezentat: stabilirea soluiei constructive, analiza global, dimensionarea elementelor structurale i soluiile tehnice de realizare a structurii metalice (elemente structurale i mbinri), caiet de sarcini. 3. Soluia constructiv Structura de rezisten este format din cadre metalice, formate din travei necontravntuite articulate i travei cu contravntuiri in X. n plan transversal cadrele sunt necontravantuite rigide. n plan longitudinal, contravntuirile sunt dispuse n cadrele exterioare. Sistemul de contravntuiri nu este aparent. Grinzile principale de cadru sunt realizate din profile laminate, prevzute cu conectori pentru mpiedicarea flambajului prin ncovoiere-rsucire. Stlpii suprastructurii sunt realizai din profile metalice laminate. 4. Evaluarea ncrcrilor Structura de rezisten a cldirii este solicitat la urmtoarele ncrcri: ncrcarea permanent ncrcarea util sarcini climatice din vnt i zpad aciunea seismic. ncrcrile permanente s-au stabilit in baza datelor furnizate de ctre arhitect i beneficiar. ncrcrile climatice corespunztoare amplasamentului construciei s-au stabilit n conformitate cu CR 1-1-3-2005 pentru zpad, respectiv NP 082-04 pentru aciunea vntului. Aciunea seismica s-a evaluat n conformitate cu normativul P100-1/2006. ncrcrile utile s- au stabilit conform STAS 10101/2A1-87. Combinaiile de ncrcri au fost alctuite conform CR 0-2005. Structura a fost ncadrat n clasa III de importan conform CR 0-2005 i P100-1/2006. 5. Dimensionarea structurii Dimensionarea structurii de rezisten s-a realizat n conformitate cu prevederile STAS 10108/0-78, NP 033-99, SR EN 1994-1-1 i P100-1/2006. Normele Eurocode au fost folosite n baza ordinului MTCT nr. 620/29.04.2005. La dimensionarea structurii s-a avut in vedere respectarea condiiei de rezisten i a condiiei de stabilitate corespunztoare strilor limit ultime, respectiv a deplasrilor admise corespunztoare strilor limit de serviciu. 6. Condiii tehnice de execuie i montaj Execuia i montajul structurii se realizeaz cu respectarea condiiilor de calitate i a toleranelor precizate n normele n vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/189, STAS 8600-79, C150-99, P100-1/2006, C56-85, P118-99, EN 1090-2). Responsabilitatea pentru urmrirea calitii execuiei conform normelor n vigoare i desenelor de execuie revine uzinei productoare i firmei care asigur montajul structurii, avnd obligaia de a semnala cu promptitudine proiectantului eventualele abateri dimensionale fa de proiect sau calitatea necorespunztoare a materialelor utilizate,s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 10

studio

arca

constatate n momentul recepiei pe antier. Proiectantul i declin orice rspundere n situaia n care elementele metalice sunt executate sau montate necorespunztor, precum i fa de orice fel de modificare adus structurii (sarcini suplimentare, goluri in elementele de rezisten) aduse ulterior realizrii construciei, dac nu au fost cuprinse n tema de proiectare iniial i nu s-au luat n considerare la proiectare. Pentru detalii suplimentare asupra condiiilor tehnice de execuie i montaj se va consulta caietul de sarcini. C. STUDIU GEOTEHNIC

Totalul de 14 (patrusprezece) puncte acumulate Conform Normativului NP 074/2002 intitulat NORMATIV PRIVIND PRINCIPIILE, EXIGENELE I METODELE CERCETRII GEOTEHNICE A TERENULUI DE FUNDARE, pentru stabilirea riscului geotehnic al lucrrii ncadreaz terenul de fundare din amplasamentul cercetat n tipul de risc MODERAT, iar din punctul de vedere al categoriei geotehnice n CATEGORIA GEOTEHNIC 2. Pentru ntocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul cercetat s-au executat 4 (patru) foraje geotehnice F 1, F 2, F 3 i F 4, cu diametrul de 5, pn la adncimea de -7,00 m de la suprafaa terenului. S-au executat de asemenea 7 (apte) penetrri dinamice uoare PDU 1 ... PDU 7, cu masa berbecului de 10,0 kg i nlimea de cdere de 50 cm, conul avnd o suprafa de 10 cm2, conduse pn la adncimi de -7,50 m ... 8,00 m. Cota de fundare minim recomandat, de la suprafaa terenului este: fundare, Df=-0,90 m pentru fundaii continue; Df=-1,70 m pentru fundaii izolate sub stlpi. clasificarea acestor pmnturi n CATEGORIA PMNTURILOR

Caracteristicile de contractilitate ale straturilor argiloase din suprafaa terenului de permit ARGILOASE ACTIVE, conform buletinelor de analiz. Fundarea direct a cldirii se va realiza cu respectarea prescripiilor tehnice NE 0001 - 96 intitulat COD DE PROIECTARE I EXECUIE PENTRU CONSTRUCII FUNDATE PE PMNTURI CU UMFLRI I CONTRACII MARI, conform CAPITOLULUI 4 i a ANEXEI 8. Umpluturile de sub trotuare i platforme betonate se vor executa pe o grosime de 30 cm din pmnt stabilizat cu var sau dintr-un amestec ct mai omogen de pmnt contractil i nisip n proporie de 60 % argil i 40 % nisip, sau n amestec de pietriuri mari i mici, sau amestec de pietriuri cu piatr spart.

s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected]

pag. 11

studio

arca

Sunt prezentate calculele referitoare la capacitatea portant a terenului de fundare la cota Df = -0,90 m, pentru o fundaie continu cu limea B = 0,50 m, ncrcat centric i urmtorii parametrii geotehnici, = 18,9 kN/m3, ppl pcr = 249,76 = 414,01 = 15o i c = 31,0 kN/m2 rezultnd urmtoarele valori ale capacitii portante, conform STAS 3300/2-85: kN/m2; kN/m2.

n cazul unor fundaii izolate sub stlpii halei de producie cu cota de fundare minim recomandat Df = -1,70 m, avnd dimensiunile n plan L = B = 2,70 m, ncrcate centric, i urmtorii parametrii geotehnici, = 18,9 kN/m 3, = 15o i c = 31,0 kN/m2, rezult urmtoarele valori ale capacitii portante conform STAS 3300/2-85: ppl pcr = 312,42 = 503,09 kN/m2; kN/m2.

Pentru alte dimensiuni ale tlpii fundaiilor, precum i n cazul unor ncrcri aplicate excentric, se va reface calculul valorilor capacitilor portante ale terenului de fundare conform paragrafului 3.3.1 i 4.2.1 din STAS 3300/2-85. Lund n considerare prescripiile NE 012-99, referitoare la clasa de expunere a construciilor n condiiile de mediu se consider c betoanele utilizate pentru realizarea elementelor de infrastructur se ncadreaz n clasa de expunere 2 a (mediu umed moderat) i 5 a (mediu chimic cu agresivitate carbonic foarte slab - FS). Ca urmare a agresivitii carbonice foarte slabe - FS a apelor subterane asupra betoanelor recomandm suplimentarea acoperirii cu beton a armturilor din fundaii cu o grosime de 1,00 cm. n cazul betonului utilizat pentru realizarea fundaiilor, recomandm o clas minim de beton C 18/22,5 cu grad de impermeabilitate P 8, corespunztoare clasei de expunere 2 a i 5 a, conform Tabelului 5.4, din Normativul NE- 012 - 99. Lucrrile de spturi, sprijiniri, umpluturi sau epuismente se vor executa cu respectarea normativului C 169 88 intitulat NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRRILOR DE TERASAMENTE PENTRU REALIZAREA FUNDAIILOR CONSTRUCIILOR CIVILE I INDUSTRIALE. Din punctul de vedere al rezistenei la spare, (Indicator de norme de Deviz TS/1981) pmnturile se pot ncadra astfel: Sptur manual - teren tare Sptur mecanic - teren categoria II. Dac cu ocazia executrii spturilor se vor constata nepotriviri fa de celes.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 12

studio

arca

menionate n prezentul referat, acestea vor fi aduse n timp util la cunotin proiectantului ct i elaboratorului studiului geotehnic. Pe timpul executrii spturilor i turnrii betonului n fundaii, se vor lua msurile necesare pentru asigurarea stabilitii pereilor spturii prin folosirea unor sprijiniri adecvate, dac este cazul. Dup executarea spturilor pentru fundaii este obligatorie solicitarea elaboratorilor prezentului studiu geotehnic pentru ntocmirea procesului verbal de verificare a naturii terenului de fundare.

Observatii: 1. In descrierea functionala se vor folosi urmatoarele prescurtari: a. Beneficiar b. Antreprenor c. Descriere functionala - BN - AN - DF

2. In executie se vor respecta in mod obligatoriu normele europene specifice diferitelor categorii de lucrari in vigoare atata timp cat aceste norme nu intra in contradictie cu normele romanesti actuale. 3. Toate materialele folosite trebuie sa aiba certificate de calitate europene (CE) si agremente tehnice. 4. Conditiile generale ale beneficiarului sunt obligatorii pentru antreprenor (AN) atata timp cat acestea nu intra in contradictie cu legislatia romaneasca.

2. SARCINI, OBLIGATII SI INDATORIRI ALEs.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 13

studio

arca

ANTREPRENORULUI2.1. Modalitate de antrepriza Lucrarea este in totalitate in antrepriza, deci cuprinde toate lucrarile necesare pentru executie, manopera, materialele si dotarile necesare pentru indeplinirea lucrarilor asa cum este prevazut in partea scrisa si desenata a proiectului, in conformitate cu legile si normele in vigoare. 2.2. Ocuparea terenului 2.2.1. Ocuparea terenului pe domeniul public Este in sarcina antreprenorului (AN) de a indeplini toate formalitatile si actele necesare autoritatilor administrative competente pentru obtinerea autorizatiilor si avizelor de ocupare a terenului situat pe domeniul public, de a prevedea prin grija si pe cheltuiala sa cele necesare pentru imprejmuirile prescrise, avand grija periodic sa le verifice eficienta. De asemenea, este sarcina antreprenorului (AN) de a achita toate taxele necesare pentru ocuparea terenului public si alte costuri ce deriva din acestea si de a reamenaja/aduce la starea initiala spatiul public ocupat dupa finalizarea lucrarilor. Este in sarcina antreprenorului (AN) redactarea intregii documentatii pentru obtinerea acordului de ocupare a domeniului public. 2.2.2. Ocuparea domeniului privat In eventualitatea in care, inainte sau in timpul executiei lucrarilor, este necesara ocuparea unor terenuri care nu sunt incluse in limita de proprietate a terenului beneficiarului (BN), atunci este sarcina antreprenorului (AN) sa obtina toate permisele din partea proprietarilor pentru ocuparea terenului. Totodata, este in grija lui imprejmuirea regulamentara, plata pentru inchirierea terenului pe toata durata ocuparii, de a reabilita locul prin a-l aduce la starea initiala si de a indeplini orice dorinta pe care proprietarii o pot avea asupra suprafetei de teren ocupata, in vederea reabilitarii. 2.2.3. Servituti Sunt excluse oricare eventuale lucrari de constructii, instalatii si lucrari de infrastructura, derivate din servituti existente fara acordul explicit al beneficiarului (BN). 2.3. Proprietati invecinate Daunele cauzate proprietatilor invecinate, a suprastructuri si infrastructuri aferente domeniului public prin executia lucrarilor, se vor remedia/despagubi pe cheltuiela antreprenorului (AN), el fiind unicul responsabil pentru integritatea acestora, pana la predarea lucrarilor.

s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected]

pag. 14

studio

arca

2.4. Executia lucrarilor In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul (AN) trebuie sa se supuna prescriptiilor exprimate in prezentul act, prescriptiilor ce vor fi exprimate pe parcursul lucrarilor de catre seful de proiect, documentatia desenata a proiectului; cat si tuturor legilor, regulamentelor si dispozitiilor in materie tehnica si de protectia muncii. Descrierea lucrarilor va avea o valoare indicativa si nu una exhaustiva, lucrarile trebuind a fi predate in stare finita, in vederea intrarii in uzul pentru care sunt destinate, imediat dupa predarea acestora beneficiarului (BN). Descrierea lucrarilor si prescriptiile tehnice au ca scop esential indicarea lucrarilor si a tipurilor de materiale care trebuie folosite si, acolo unde trebuie, vor fi determinate prin desene intocmite ulterior, detaliate, pe care antreprenorul (AN) (in lipsa de desene executive) este responsabil de a le pregati inainte de executia lucrarilor. Beneficiarul (BN) va putea alege variantele de executie pe care le considera oportune, ce nu schimba esential natura lucrarilor cuprinse in antrepriza si care sunt compatibile cu mersul si organizarea lucrarilor, fara a da drept antreprenorul (AN), ca pentru aceasta, sa ceara compensatii de orice natura. Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a renunta total sau partial la anumite categorii de lucrari prevazute sau de a pretinde executia altora suplimentare. Antreprenorul, din proprie initiativa, nu va putea aduce modificari sau alte variante de executie lucrarilor de antrepriza. 2.5. Sarcini si obligatii ale antreprenorului Pe langa cele ce sunt prevazute in descrierea lucrarilor, va fi in exclusivitate si in totalitate in sarcina antreprenorului si pe cheltuiala acestuia cele ce urmeaza: Indeplinirea si respectarea normelor derivate din legile in vigoare sau din decrete privind protectia muncii si din legile privind protectia muncii si de prevenire a accidentelor de munca, privind igiena muncii, asigurarile pentru accidentele in munca, prevederile privind somajul involuntar, invaliditatea si si imbatranirea, tuberculoza si alte boli profesionale, si orice alta dispozitie in vigoare ce ar putea interveni pe parcursul executiei lucrarilor. Antreprenorul (AN) va trebui in orice moment sa poata demonstra la simpla cerere a Beneficiarului ca a prevazut tot ceea ce este descris mai sus. Antreprenorul, fata de lucratorii angajati in lucrarile care constituie obiectul prezentului contract, trebuie sa asigure conditiile normative si atributive, care sa nu fie inferioare acelora rezultate din contractele colective de munca aplicabile la data ofertei, la categoria si in locatiile in care se desfasoara lucrarile. Antreprenorul are sarcina de a controla ca eventualii subantreprenori ai sai, sa indeplineasca fata de angajatii lor aceleasi conditii citate in paragraful de mai sus. In executia lucrarilor, antreprenorul trebuie sa adopte, din proprie initiativa, toate prevederile si precautiile necesare, pentru a evita vatamarea persoanelor si a lucrurilor, prin folosirea echipamentelor de protectie la lucrul cu instalatii si aparate, care trebuie sa corespunda normelor de prevenire a accidentelor de munca.s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 15

studio

arca

Pentru aceasta, el este responsabil, din punct de vedere civil si penal, de accidentele care pot sa apara la nerespectarea normelor de lucru, la executia lucrarilor de catre proprii angajati, angajati ai subantreprenorilor si lucrurilor pentru cauze inerente acestora. Dotarea corespunzatoare a incaperilor folosite drept birouri pentru personalul de conducere si de asistenta, respectiv a incaperilor necesare personalului muncitor, aflate in incinta santierului, conform normativelor in vigoare. Sa asigure sursele de alimentarea cu apa si energia electrica, cat si racordurile necesare pentru acestea. Paza tuturor materialelor si echipamentelor depozitate in santier. Furnizarea tuturor probelor, declaratiilor si certificarilor prevazute de lege. Inainte de punerea in lucru, furnizarea catre beneficiar a tuturor fiselor tehnice privind materialele utilizate, care fac obiectul antreprizei si care cuprind specificatiile tehnice, certificarile - daca sunt necesare, modalitatile de punere in lucru si indicatiile de depozitare si intretinere a acestora. Verificarea fiecarui dispozitiv si unealta de lucru, conform specificatiilor tehnice pentru prevenirea accidentelor, chiar daca, intre timp, se folosesc de aceastea si eventualii subantreprenori. Pastrarea pe santier a evidentei lucrarilor (rapoarte zilnice de lucru). Responsabilitatea directa fata de autoritatile competente, pentru orice dauna ce s-ar putea produce privind canalizarea, partea carosabila a drumurilor publice si alte retele tehnologice. Executia se va face dupa planurile de executie ale proiectantilor in acord cu beneficiarul (BN) sau cu reprezentantul legal al acestuia. Antreprenorul (AN) are obligativitatea ca, in decurs de 2 saptamani de la solicitare, sa puna la dispozitia beneficiarului (BN) mostre pentru materialele prevazute. In cazul in care sunt ofertate alte produse dect produsele de referinta, specificate de catre proiectant, antreprenorul (AN) trebuie sa faca dovada echivalentei acestora. Mostrele prezentate trebuie sa corespunda cel putin calitatii specificate. Hotarrea finala referitoare la echivalenta ii revine beneficiarului (BN). Antreprenorul (AN) are obligativitatea ca in decurs de 2 saptamani de la solicitare sa puna la dispozitia beneficiarului (BN) monstre pentru materialele prevazute. Pentru toate materialele specificate si prevazute trebuie sa fie aduse mostre la cererea comitentului, cel mult in decursul a doua luni dupa acordarea mandatului, respectiv dupa solicitare. Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a solicita antreprenorului (AN) mostre suplimentare, in cazul in care considera ca este necesar. Toate consturile legate de prezentarea mostrelor trebuie sa fie incluse in pretul ofertei. Se mentioneaza faptul ca pentru realizarea acestui proiect au fost prevazute dotari de inalta calitate, iar pretentiile rezultate din acest lucru trebuie luate in considerare la toate materialele folosite si la calitatea executiei. Conform listei stabilite a dotarilor, toate produsele prezentate trebuie luate in considerare in oferta cu acelasi pret. Prin aducerea de mostre specifice obiectului, se va alege unul dintres.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 16

studio

arca

produsele acestea. In cazul in care, pentru anumite materiale, nu exista garantie de la producator, care sa fie valabila macar pna la expirarea termenului de garantie, vor trebui prezentate beneficiarului (BN) alternative similare, sub forma de mostra, care vor fi puse in executie doar dupa aprobarea de catre acesta. Pentru constructia in sine sunt valabile proiectele de executie si de detaliu care sunt puse la dispozitie de catre proiectanti. Atta timp ct intentia de construire ramne aceeasi, toate modificarile intreprinse in proiectul de executie si de detaliu se vor efectua fara modificarea pretului din oferta. In cazul existentei contradictiilor in documente, comitentul are dreptul de a alege. Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a exclude partial sau complet, cu efect de reducere asupra pretului, anumite categorii de lucrari partiale sau complete; respectiv sa negocieze el insusi cu firmele de specialitate si sa le incredinteze aceste lucrari antreprenorului (AN) in conditiile negociate. In acest caz, antreprenorul (AN) trebuie sa mentioneze in oferta adausurile calculate pentru lucrari in subatrepriza. Antreprenorul (AN) este obligat sa incheie, pentru intreaga perioada de executie a lucrarilor, pna la receptia finala, o asigurare de raspundere civila si sa dovedeasca acest lucru beneficiarului, fara a astepta sa i se solicite acest lucru. Datorita marimii proiectului este necesara, permanent, prezenta unui angajat tehnic pe santier. In cazul in care vor fi desfasurate munci de catre muncitorii executantului sau de catre subfirme, in afara orelor obisnuite de munca, pe durata acestora, va trebui ca un angajat tehnic sau un maistru in constructii sa fie prezent la fata locului. Toate prestatiile si costurile pentru amenajarile de deservire, cu exceptia taxelor de racordare, cad in sfera de prestatie a executantului. Antreprenorul (AN) va pune la dispozitia beneficiarului (BN) un container dublu, amenajat corespunzator cu 2 linii telefonice si o conexiune de internet pentru intreaga durata de executie. Panoul de identificare a investitiei trebuie executat pe placa din aluminiu caserata, iluminat si montat conform indicatilor beneficiarului (BN). Mutarea, demontarea si inlaturarea acestuia intra in sarcina antreprenorului (AN). Antreprenorul (AN) este obligat sa respecte cu strictete Conditiile generale (vezi anexa) ale beneficiarului (BN). Protejarea, dupa cerinta, a constructiei la rosu impotriva apei de suprafata. Daca desfasurarea constructiilor si derularea santierului o permite, trebuie puse la dispozitia beneficiarului (BN) pe santier cel putin 4 locuri de parcare pentru autovehicule. Curatarea santierului, molozul si deseurile, indiferent de provenienta acestora, demontarea si transportarea de pe santier a tuturor amenajarilor de santier, inclusiv toate costurile ce stau in legatura cu acestea. La finalizarea constructiilor trebuie restaurate toate suprafetele afectate de desfasurareas.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 17

studio

arca

constructiilor. Antreprenorul (AN) trebuie sa mentioneze in oferta, costurile pentru suspendarea activitatii lucrative, care poate aparea din cauza comitentului, respectiv costurile pentru prelungirile perioadei de construire. Odata cu momentul inceperii receptiei, nu mai sunt permise depozitarea de materiale sau utilaje in cladire sau pe amenajarile exterioare, doar cu aceptul explicit a beneficiarului (BN). 2.6 MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR La intocmirea proiectului s-au avut in vedere urmatoarele acte normative: - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P118-1999; - Prevederi privind protectia contra incendiilor prevazute in STAS nr. 90/76; - Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor; - HG 448/2001 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii de protectie si stingere a incendiilor; - Ordin 269/2008 Modificarea regulamentului privind clasificarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc; - SRN1991-1-2/2004 Actiuni asupra structurilor expuse la foc. Este obligatoriu ca precizarile cuprinse in normele de mai sus sa fie completate de organele de resort ale antreprenorului pentru evitarea oricarei posibilitati de aparitie a incendiului. In mod obligatoriu, se va asigura accesul in zona a autovehiculelor speciale PSI in actiune.

3. OBSERVATII PREALABILE REFERITOARE LA IZOLAREA TERMICA, IZOLAREA HIDROFUGA, ECONOMIA DE ENERGIE SI IZOLAREA FONICA3.1. Izolare termica, izolare hidrofuga si economie de energie Cerintele referitoare la izolare termica, izolare hidrofuga si economie de energie se refera la asigurarea performantelor de izolare a spatiului considerat, astfel incat consumul energetic sa poata fi limitat, in conditiile obtinerii unui confort minim admisibil.s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 18

studio

arca

Rezistentele termice medii ale fiecarui element de constructie trebuie sa fie superioare valorilor admise de legislatia romana. Criteriile si nivelurile de performanta ce trebuie asigurate sunt: a. limitarea consumului energetic pentru incalzirea cladirii pe timp de iarna; b. asigurarea confortului termic pe timp de vara, evitarea aparitiei condensului; c. asigurarea etanseitatii elementelor de inchidere, asigurarea hidroizolarii elementelor de constructie perimetrale; d. asigurarea limitarii consumului energetic. Observatie: Realizarea unor valori superioare sau egale cu valorile minime, pe langa faptul de-a conduce la reducerea consumurilor de energie, contribuie si la ridicarea nivelului de confort termic. Standarde si normative principale utilizate: MC 001-2006 Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, partile I, II, III C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri C 107/2-05 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuire C 107/3-05 Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor d constructie ale cladirilor C 107/4-05 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul C 107/6-02 Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie C 107/7-02 Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor O 2513/2010 Ordin pentru modificarea Reglementarii tehnice Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor, indicativ C 107-2005 C 112 Normativ privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii C 37 Normativ privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii STAS 6472/2 Fizica constructiilor. Higrotermice. Parametrii climatici exteriori STAS 6472/7 Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de constructii STAS 4839 Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile SR 1907/1 Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de caldura. Prescriptii de calcul

3.2. Protectia fonicas.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 19

studio

arca

Cerinta privind protectia impotriva zgomotului presupune conformarea elementelor delimitatoare ale spatiilor, astfel incat zgomotul perceput de catre ocupanti sa se pastreze la un nivel corespunzator conditiilor in care sanatatea acestora sa nu fie periclitata, asiguranduse totodata un confort minim acceptabil. Criteriile si nivelurile de performanta ce trebuie asigurate sunt: a. asigurarea izolarii acustice a spatiilor la zgomot aerian si de impact. b. asigurarea imbunatatirii izolarii pardoselilor la zgomot de impact. Standarde si normative principale utilizate: STAS 10009 Acustica in constructii. Acustica urbana. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului la constructii civile si social-culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustic P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative

C 125-2005 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri GP 001-1996 Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic

4. MASURI DE PROTECTIA MUNCIILa intocmirea proiectului s-a tinut seama de prevederile legii 90/1996, 319/2006, precum si de prevederile acte normative specifice, pe care antreprenorul (AN) le va respecta cu strictete in executarea lucrarilor de constructii. Masurile de protectia muncii indicate in prezenta documentatie nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de antreprenor (AN) cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca. Antreprenorul (AN) va respecta cu strictete prevederile legislatiei specifice si va adopta si alte masuri pe care le va considera necesare, astfel incat, orice posibilitati de accidentare, sa fie excluse cu desavarsire. Obligatia antreprenorului (AN) este executia lucrarilor in conditii de siguranta, astfel incit sa se evite producerea de accidente de munca. Antreprenorul (AN) este direct responsabil privind activitatea proprie cu privire la protectia muncii si a sanatatii si securitatii in munca, precum si a subantreprenorilor sai. Antreprenorul (AN) va aduce la cunostinta personalului propriu si a subantreprenorilor sai obligatiile pe care le au in materie de sanatate si securitate in munca, riscurile la care se supun prin nerespectarea acestora si echipamentul necesar pentru participarea la activitatiles.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 20

studio

arca

prevazute in prezentul contract. Antreprenorul (AN) va asigura controlul accesului persoanelor neautorizate in incinta santierului.

5. DESCRIEREA LUCRRILOR PE CAPITOLEVolumul 1. STRUCTURACap 1.1 INFRASTRUCTURA, SUPRASTRUCTURA A. EXECUTAREA LUCRRILOR DE SPTURI SI TERASAMENTE 1) GENERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrrile de sptura, umplutur, compactare i transport pmant. 2) STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE C169-88 - NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRRILOR DE TERASAMENTE PENTRU REALIZAREA FUNDAIILOR CONSTRUCIILOR CIVILE I INDUSTRIALE C29-85 - NORMATIV PRIVIND MBUNTIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE TS - NORME DE DEVIZ PENTRU TERASAMENTE; GE028-97 - GHID PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR DE DRENAJ ORIZONTAL I VERTICAL ST 015-97 - SPECIFICAIE TEHNIC PRIVIND REFACEREA PRIN OBTURARE I ETANARE A CONTACTULUI TEREN-INFRASTRUCTUR PENTRU CONSTRUCII DE LOCUINE, SOCIAL-CULTURALE I INDUSTRIALE P10-86 - NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA LUCRRILOR DE FUNDAII DIRECTE LA CONSTRUCII; C16-84 - NORMATIV PENTRU EXECUTAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII; NORME SI NORMATIVE SI NORMATIVE ELEBORATE DE INSTITUTUL DE CERCETARI STIINTIFICE PENTRU PROTECTIA MUNCII. 3) EXECUTAREA LUCRARILOR nainte de demararea lucrrilor de spturi, se vor scoate din functiune sau se vor lsa sub supraveghere strict si permanent toate utilitile care deservesc sau traverseaz zonele de intervenie, reele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc. Deoarece nivelul apelor freatice este ridicat sunt necesare montarea de instalatii pentru scaderea nivelului freatic. Lucrrile se vor ataca dup mprejmuirea zonei, eventual semnalizarea pe timp des.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 21

studio

arca

noapte dac deranjeaz circulaia rutier si numai dupa maontarea instalatiilor de epuismente. Lucrrile de sapatura la fundatii se vor realiza mecanizat iar sptura manual n spatii nguste i pentru corectarea taluzurilor i fundul spturii. Dupa realizarea sapaturilor se va realiza sprijinirea malurilor de pamant pentru a impiedica prabusirea lor in timpul executarii lucrarilor la fundatii. Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise, sunt, n principal, cele de defriri, demolri, amenajare a terenului i a platformei de lucru. Dac n timpul executrii spturilor se ntlnesc obiecte sau construcii de interes arheologic, lucrrile se vor opri i se vor anunta organele competente. Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei construciilor pe amplasamentele proiectate i marcarea fiecrei construcii conform proiectului. ntocmirea planului de executare a lucrrilor de trasare necesare fixrii poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate i abaterile admisibile la trasare sunt date n "ndrumtorul privind executarea trasrii de detaliu n construcii" indicativ C 83-75. Trasarea lucrrilor de terasamente pentru fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu i se efectueaz pe baza planului de trasare, dup fixarea poziiei construciei pe amplasamentul proiectat. La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere urmtoarele: - meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundaiilor existente pe o distan suficient, astfel nct s nu se pericliteze instalaiile i construciile nvecinate; - cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea spturii, n terenurile sensibile la aciunea apei, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota final pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei. Necesitatea sprijinirii pereilor spturilor de fundaie se va stabili innd seama de adncimea spturii, natura, omogenitatea, stratificaia, coeziunea, gradul de fisurare i umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, condiiile meteorologice i climatice din perioada de execuie a lucrrilor de terasamente, tehnologia de execuie adoptat etc. n cazul cnd n aceeai incint se execut mai multe construcii apropiate, atacarea lucrrilor se va face astfel inct s se asigure executarea fundaiilor ncepnd cu cele situate la adncimea cea mai mare, iar spturile s nu influeneze construciile sau instalaiile invecinate i s nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrri nvecinate . n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevzute, fundul gropii de fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor de executare a fundaiei (betonare), iar dac umezirea este puternic se va ndeprta stratul de noroi. Schimbarea cotei fundului gropii de fundaie, n timpul execuiei, se poate face numai cu acordul proiectantului, avnd n vedere urmtoarele: -Coborrea cotei fundului gropii de fundaie sub cea prevzut n proiect se face dac se constat o neconcordan a terenului cu studiul geotehnic ntocmit pe amplasament.s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 22

studio

arca

-Orice modificari de cote fa de proiect se vor consemna n registrul de procese verbale de lucrri ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar i de geotehnician. Executantul are obligaia de a cerceta fundaiile existente i a lua imediat msuri pentru a asigura stabilitatea acestor construcii, sesiznd de ndat beneficiarul i proiectantul lucrrii n vederea stabilirii msurilor corespunztoare. Turnarea betonului n fundaii se va executa de regul imediat dup atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul i d acordul privitor la posibilitatea de fundare a construciei respective. Dupa realizarea sapaturii in zona constructiei se va chema proiectantul si geotehnicianul pentru stabilirea naturii terenului de fundare si acordarea avizului de turnare a betonului la fundatii. 4) TRANSPORTUL PAMANTULUI Pmntul rezultat din sptura se depoziteaz local i pe etape pentru umplutura i numai diferena rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare. La transportul pmntul se va ine seama de : - distana de transport, act ncheiat de beneficiar cu constructorul; - de nfoierea pmntului rezultat din sptura; - de utilajele mecanice folosite; - de ncrcarea mecanica a utilajului de transport. 5) UMPLUTURI DE PAMANT Dup execuia lucrarilor la fundatii, se execut sistematizarea pe vertical la cotele din proiect cu umplutur de pmnt ales din sptura. Pmntul ales pentru umplutur, rezultat din sptur nu trebuie s conin stratul de sol vegetal, urme de rdcini. Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal. Straturile de pmnt, de pietri, etc, se compacteaz n straturi de 20-25 cm grosime cu maiul mecanic, folosindu-se pmnt cu umiditate optim pentru compactare. Este foarte importanta compactarea pmntului cu mult contiinciozitate pentru a se evita eventualele posibile tasri ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarc pe pardoseala. Compactarea se va realiza pana la obtinerea unui grad de compactare de 95%-100%. 6) CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURI Proiectantul si geotehnicianul, prin obligaiile de proiectare sau asistenta tehnica va fi chemat pe antier pentru verificarea i consemnarea n scris a lucrrilor n fazele ascunse ca: adncimea de fundare (terenul bun de fundare), limea fundaiei. Verificarea compactrii umpluturilor se va face pe baza prevederilor fielor tehnologice, cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente" indicativ C 56-85 i a "Normativului C 29-85". Unitatea executant a lucrrilor de umpluturi va organiza verificarea compactrii acestora cu personal calificat, laboratoarele trebuind s respecte prevederiles.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 23

studio

arca

"Nomenclatorului ncercrilor de laborator" i instruciunile de aplicare a acestuia n conformitate cu ord. I.C. nr. 8 din 7 noiembrie 1981. Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp msurile necesare, n cazul n care se constat c umplutura nu este corespunztoare. 7) CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR Msurtorile lucrrilor de terasamente (spturi, umpluturi, compactri) i transport se vor face la metru cub de terasamente, respectiv tone pentru transport conform proiect, sczndu-se pentru volumul de umplutur, volumul canalelor de instalaii, dac este cazul.

B. EXECUTAREA LUCRARILOR DE COFRARE 1) GENERALITATI. Cofrajele i susinerile lor trebuie astfel alctuite nct s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s asigure obinerea formei, dimensiunile i gradul de finisare prevzute n proiect pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se abaterile limit; - s fie etane nct s nu permit pierderea laptelui de ciment; - s fie stabile i rezistente sub aciunea ncrcrilor care apar n procesul de execuie; - s asigure ordinea de montare i demontare stabilit, fr a degrada elementele de beton cofrat sau componentele cofrajelor i susinerilor; Cofrajele vor fi executate din lemn sau produse pe baz de lemn i metal. Pentru reducerea aderenei intre beton i cofraje, acestea se ung cu ageni de decofrare pe feele ce vin n contact cu betonul dup curarea prealabil (operaia se face nainte de fiecare folosire). 2) STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE C162-73 - NORMATIV PRIVIND ALCATUIREA, EXECUTAREA SI FOLOSIREA COFRAJELOR METALICE PLANE PENTRU PERETI DIN BETON MONOLIT LA CLADIRI C11-74 - INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND ALCATUIREA SI FOLOSIREA N CONSTRUCTII A PANOURILOR DIN PLACAJ PENTRU COFRAJE 3) TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA COFRAJELOR Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se vor face astfel nct s se evite deformarea i degradarea lor. Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pmnt sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. n baza analizrii proiectului i a condiiilor specifice de execuie constructorul vas.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 24

studio

arca

stabili tipul de cofraje ce se va adapta i va elabora fiele tehnologice necesare realizrii lucrrilor de cofraje. Fiele tehnologice elaborate de executant vor cuprinde precizri de detaliu privind: - lucrrile pregtitoare; - fazele de execuie; - poziia ferestrelor de curtare sau betonare; - programul de control al calitii pe faze de execuie a cofrajelor; - resursele necesare; - organizarea raional a locului de munc. 4) MONTAREA COFRAJELOR nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor se vor cura i pregti suprafeele de cofraj care vor veni n contact cu betonul ce urmeaz a fi turnat i va verifica i corecta poziia armturilor de legtur sau continuitate. Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaiuni: - trasarea poziiei cofrajelor; - asamblarea i susinerea provizorie a panourilor; - verificarea i montarea poziiei panourilor; - ncheierea, legarea i sprijinirea definitiva a cofrajelor. n cazul n care elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren se va asigura repartizarea solicitrilor, innd seama de gradul de compactare i posibilitile de nmuiere nct s se evite producerea tasrilor. 5) CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE COFRAJE n vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor se vor efectua verificri etapizate preliminare, controlndu-se lucrrile pregtitoare subansamblurilor de cofraje sau susinere. n cursul execuiei se va verifica poziionarea n raport cu terenul i modul de fixare a elementelor iar n final se face recepia cofrajelor i consemnarea constatrilor n Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrrilor ce devin ascunse privind: - alctuirea elementelor de susinere i sprijinire; - ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii acestora; - dimensiunile interioare ale cofrajelor n raport cu cele ale elementelor care urmeaz a se betona; - poziia golurilor; - poziia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situaiei la nivelele inferioare.

C. EXECUTAREA LUCRARILOR DE ARMARE SI REALIZAREA PLANSEELOR CU TABLA CUTATA 1) GENERALITATIs.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 25

studio

arca

Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate n standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oeluri cu profil neted OB 37 i profilate PC 52, PC 60 respectiv 438/2-91 i 438/4-98 pentru srme trase i plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armturi sunt precizate n STAS 10107/0-90 sau n alte reglementri specifice. Livrarea oelului beton se va face n conformitate cu reglementrile n vigoare, nsoit de un document de calitate (certificat de calitate / inspecie, declaraie de conformitate) i dup certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dup certificatul de conformitate. n cazul n care livrarea se va face de ctre o baz de aprovizionare, aceasta este obligat s transmit certificatele de garanie corespunztoare loturilor pe care le livreaz. Oelurile pentru armaturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre, n spatii amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure: - evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea; - evitarea murdririi acestora cu pmant i alte materiale; - asigurarea condiiilor de identificare usoar a fiecrui sortiment sau diametru. Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, operaia de control va consta n: - constatarea existentei certificatului de calitate sau de garanie; - verificarea dimensiunilor seciunii; - verificarea prin ndoire la rece. n cazul n care exista dubii asupra calitii oelurilor se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin ncercarea la traciune i, dup caz, la sudabilitate. 2) STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE C140-9-86 - NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI BETON ARMAT NORME SI REGLEMENTARI PRIVIND ASIGURAREA CALITATII IN CONSTRUCTII LEGEA 10/1995 C156-89 - NDRUMATOR PENTRU APLICAREA PREVEDERILOR STAS 6657/3-89 , ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT, PROCEDEE, INSTRUMENTE SI DISPOZITIVE DE VERIFICARE A CARACTERISTICILOR GEOMETRICE" Pe ntreaga perioad de executare a lucrrilor se vor respecta normele generale i normele specifice de protecia muncii n vigoare (Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betonului i executarea lucrrilor de beton armat aprobate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum i normele de paz contra incendiilor. 3) FASONAREA DEPOZITAREA SI MONTAREA ARMATURII nainte de nceperea lucrrilor, executantul este obligat s examineze amnunit proiectul i s aduc la cunotina investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri ntre diferite planuri sau dificulti de adaptare la teren i execuie a proiectului. n cazul lucrrilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84.s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 26

studio

arca

Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtura se va face n conformitate cu prevederile proiectului dar tinandu-se seama de dimensiunile exacte pe santier. nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, innd seama de posibilitile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspectele tehnologice de betonare i compactare. Armaturile trebuie s fie curate i drepte nainte de fasonare. Oelul livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie ndreptat nainte de a se proceda la taiere i fasonare, fr a se deteriora profilul. La ntindere, alungirea maxim nu va depi 1mm/m. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct se va evita confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i curenia lor pana la montare. n cazul n care, datorita condiiilor locale, poate fi favorizat corodarea oelului se recomand montarea i betonarea armturilor n maxim 15 zile de la confecionare. Barele cu profil cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Montarea armturilor poate s nceap numai dup: - recepionarea calitii cofrajelor - acceptarea de ctre proiectant a fiei tehnologice de betonare a elementelor sau prilor de structur al cror volum depaseste 100 mc i este necesar s fie prevzute rosturile de turnare. La montarea armturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfurri a turnrii i compactrii betonului. Armturile vor fi montate n poziia prevzuta n proiect, lundu-se msuri care s asigure meninerea acestora, n timpul turnrii betonului (distanier, agrafe, capre). Se vor prevedea: - cel puin doi distanieri la mp de placa sau perete; - cel puin un distanier la fiecare ml de grinda sau stlp. Distanierii vor fi din mase plastice. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otelbeton. Pentru meninerea n poziie a armturilor de la partea superioara a plcilor, se vor folosi capre din otel-beton, sprijinite pe armtura inferioara sau pe distanieri i dispuse intre ele la o distanta de maxim 1.00 m (1 buc / mp) n cmp, respectiv la maxim 50 cm (4 buc/mp) n zonele de consola. Barele din planseu vor trece peste barele din grinzi. Praznurile i piesele metalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legare cu srma de armtura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel nct s se asigure meninerea poziiei lor n tot timpul turnrii betonului. La ncruciri, barele de armtur trebuie s fie legate intre ele cu sarma neagra (STAS 889-980). Cnd legtura se face cu srm, se vor utiliza doua fire de sarma de 1-1.5 mm diametru. ncrucirile armturilor din plci vor avea legate n mod obligatoriu doua rnduris.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 27

studio

arca

marginale pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor, vor fi legate din 2 n 2 n ambele sensuri (n ah). La grinzi i stlpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Abaterile maxime admisibile la fasonarea barelor i montarea armturilor, sunt pentru 3 6 de 0.1 mm si pentru 6 10 de 0,15 mm. nndirea armturilor se face prin suprapunere sau sudura, conform proiectului. Ancorarea armturilor n cazul barelor orizontale la centuri i a barelor orizontale independente din armarea de cmp se face pe o lungime de 40 pentru barele din PC 52 i OB 37. Atunci cnd din motive justificate, constructorul nu dispune de sortimentele i dimensiunile prevzute n proiectul de execuie, se poate proceda la nlocuirea acestor armaturi respectnd urmtoarele condiii : - adoptarea altor diametre de bare, de acelai tip de otel cu cel nlocuit se face astfel nct aria armturilor s rezulte egala sau cu cel mult 5% mai mare dect cea din proiect; - pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel mult 25% mai mare dect cel prevzut n proiectul lucrrii, fara a schimba tipul otelului. Inlocuirea de armatura se va face numai dupa obtinerea avizului proiectantului de structura si se menioneaz pe planurile de execuie care se depun la cartea construciei. 4) PLACI COMPUSE DIN TABLA CUTATA BETON Tabla cutat ndeplinete un dublu rol: - de cofraj, capabil s preia greutatea betonului proaspt, a armturilor precum i ncrcrile tehnologice n faza de turnare; - de armtur de rezisten, dup ntrirea betonului. Caracterul compozit al elementului n exploatare este asigurat prin realizarea unei conlucrri ntre tabla cutat i beton, capabil s mpiedice lunecrile ntre cele dou elemente, astfel nct s lucreze ca un element structural unitar. Deoarece plcile compuse oel-beton sunt componentele planeelor unor structuri antiseismice, este necesar asigurarea rolului de contravntuire orizontal a planeelor. n acest sens, prin fixarea tablei cutate pe reazemele marginale,se asigur att transmiterea ncrcrilor orizontale, ct i meninerea poziiei n timpul execuiei i mpiedicarea lunecrilor sub efectul ncovoierii. Ancorajele de capt se pot realiza prin gujoane cu cap sudate sau mpucate in placi inglobate prevazute in talpa superioar a grinzilor pe care se reazem placa. Tipurile de table cutate produse n ara noastr i caracteristicile corespunztoare ale acestora sunt cuprinse n cataloagele firmelor productoare. Tablele ce intr n alctuirea plcilor compuse vor avea o rezisten la ntindere de min. 220 N/mm2. Se menioneaz c la noi n ar se produc table cutate cu perei netezi. n vederea aplicrii soluiei de plac compus tabl cutat-beton este necesar realizarea unor table cu amprente pe pereii nclinai ai cutelor, sau prevederea altor mijloace de conlucrare mecanics.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 28

studio

arca

ntre tabl i beton. Pentru realizarea plcilor compuse tabl cutat-beton se recomand tabla cutat din oel moale, OL 37, protejat prin galvanizare, cu profile trapezoidale si prevazute cu amprente pe peretii inclinati ai cutelor (cofrastra). Suprafeele expuse ale tablei de oel trebuie protejate adecvat s reziste la condiiile atmosferice specifice. Se recomand protejarea prin zincare a ambelor fee ale tablei. Plcile compuse reazem pe grinzile de beton pe o lungime minim de 75 mm, iar tabla cutat pe min. 50 mm; n cazul reazemelor intermediare fr continuitate, lungimile de rezemare, din ambele pri, vor fi de min. 50 mm, cnd reazemele sunt din beton sau oel respectiv min. 75 mm, cnd sunt din zidrie . n cazul reazemelor intermediare cu continuitate, suprapunerea tablelor n dreptul reazemelor din oel sau beton se face pe min 100 mm . Pentru urmrirea comportrii plcilor compuse tabl cutat-beton se vor face dou tipuri de ncercri i anume: - ncercri pe epruvete, pentru testarea conlucrrii dintre tabla cutat i beton; ncercrile se fac pe epruvete compuse tabl amprentat-beton. Fiile de tabl se decupeaz din panourile de tabl cutat utilizate la realizarea plcii compuse, iar betonul va corespunde clasei de calitate a celui folosit n elementul compus.

D. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE 1) GENERALITATI In capitolul de fata sunt specificate cerinele de baz ce trebuie ndeplinite n ceea ce privete betonul (materialele componente, compoziia, proprietile betonului proaspt i ntrit, turnarea, tratarea) sunt stabilite criterii pentru satisfacerea acestor cerine n contextul sistemului de control i asigurare a calitii, n vigoare. 2) STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESPECTATE STAS 10107/0-90 - CALCULUL I ALCTUIREA ELEMENTELOR DIN BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT P 100-06 - NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMIC A CONSTRUCIILOR DE LOCUINE, SOCIAL-CULTURALE, AGROZOOTEHNICE I INDUSTRIALE C 16-84 - NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRRILOR DE CONSTRUCII I A INSTALAIILOR AFERENTE NP 007-97 - COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI I CADRE DIN BETON ARMATs.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 29

studio

arca

C 56-85

- NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR DE CONSTRUCII

3) TURNAREA BETONULUI Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai daca sunt ndeplinite urmtoarele condiii: - fia tehnologic pentru betonarea obiectivului n cauz este ntocmit i acceptat de beneficiar; - sunt aprovizionate i verificate materialele necesare; - sunt recepionate calitativ lucrrile de sapaturi, cofraje i armare; - suprafeele de beton turnate anterior i ntrite sunt curate de pojghie de lapte de ciment, nu prezint zone necompactate sau segregri i au rugozitatea necesar unei bune legaturi intre cele dou betoane; - nu se ntrevede posibilitatea apariiei unor condiii climatice nefavorabile. -sunt asigurate posibiliti de splare a utilajelor de transport i punere n oper a betonului; - sunt stabilite, dup caz, i pregtite msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonrii n cazul interveniei unor situaii accidentale (staie de betoane i mijloace de transport de rezerv, surs suplimentar de energie electric, materiale pentru protejarea betonului, condiii de creare a unui rost de lucru etc.); - n cazul fundaiilor, sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii, astfel nct acestea s nu se acumuleze n zonele ce urmeaz a se betona; - sunt asigurate condiiile necesare recoltrii probelor la locul de punere n oper i efecturii determinrilor prevzute pentru betonul proaspt, la descrcarea din mijlocul de transport; - este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ndeplinesc condiiile tehnice stabilite i sunt refuzate. n baza verificrii ndeplinirii condiiilor de mai sus, se va consemna aprobarea nceperii betonrii de ctre: responsabilul tehnic cu execuia, reprezentantul beneficiarului i n cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, n conformitate cu prevederile programului de control al calitii lucrrilor - stabilite prin conrtact. Aprobarea nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat, pe baza unor noi verificri suplimentare , n cazurile n care: - au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat la data aprobrii (intemperii, accidente, reluarea activitii la lucrri sistate i neconservate); - betonarea nu a nceput n intervalul de 7 zile, de la data aprobrii. nainte de turnarea betonului, trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor pentru transportul local i compactarea betonului. Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor i msurilor mai sus. Betonarea unei construcii va fi condusa nemijlocit de eful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea normativului P 140-86 i fisa tehnologica.s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 30

studio

arca

La turnarea betonului se va avea grija ca : - cofrajele betonului vechi care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu apa cu 2-3 ore nainte i imediat la turnare, deprtndu-se apa rmas; - din mijlocul de transport betonul se va descarc direct n lucrare; - dac betonul nu se ncadreaz n limitele de lucrabilitate sau prezint segregri va fi refuzat; - nlimea liber de cdere a betonului va fi de maxim 1.5m; - se vor lua masuri pentru evitarea deformrii sau degradrii armturilor; - se interzice scuturarea armturii n timpul betonrii i aezarea vibratorului pe armtura; - n zonele cu armaturi dese se va urmri umplerea complet a seciunii; - se va urmri comportarea cofrajelor i susinerilor; - betonarea se face continuu pn la rosturile prevzute n proiect sau fisa tehnologica; - durata maxima admis activitii de betonare nu va depi timpul de ncepere a prizei betonului, care se poate considera de 2 ore de la prepararea betonului; - n cazul cnd se produce o ntrerupere mai mare, reluarea turnrii este permisa numai dup pregtirea suprafeelor. Betonarea elementelor verticale se va face: - la elementele cu maxim 3 m inaltime, se admite cofrarea pe toata nlimea i betonarea de la partea superioara - primul strat va avea lucrabilitatea situat la limita maxim admis prin fisa tehnologic i nu va depi nlimea de 30 cm. Turnarea grinzilor i plcilor se va face respectnd urmtoarele indicaii: - grinzile i plcile care sunt legate se vor turna n acelai timp; - la turnarea plcii se vor folosi repere de grosime dispuse la maxim 2.00 m. La 2 - 4 ore de la terminarea betonrii se va proceda la protejarea suprafeei libere a betonului cu materiale care s asigure ocrotirea evaporrii apei din beton i rcirea rapid. Protecia se va ndeprta dup minim 7 zile daca diferena de temperatur nu este mai mare de 12C. Compactarea mecanica a betonului se va face i prin vibrare interioar, exterioar si de suprafa. Durata de vibraie va fi de 5-30 secunde n cazul vibrarii interioare i de 30-60 secunde n celelalte cazuri. Lucrabilitatea betonului va fi de L1-L5 n cazul vibrarii interioare, L3 n cazul vibrarii exterioare i L2 n cazul vibrarii de suprafata. n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru. n cazul n care nu se pot evita, poziia lor va fi stabilita prin fia tehnologic si va fi aprobata de proiectant. La stabilirea rosturilor se vor avea n vedere urmtoarele: - la stlpi se prevd numai la baz; - la placi vor fi la 1,5 - 1,3 din deschiderea plcii; La realizarea rosturilor de turnare se va tine cont de urmtoarele: - rosturile la stlpi vor fi perpendiculare pe axa elementului iar la placi perpendiculare pe suprafaa lor; - suprafaa rosturilor va fi bine curtat nainte de continuarea betonrii;s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 31

studio

arca

- nainte de turnarea betonului nou, suprafaa va fi splat cu ap. n cazul cnd temperatura mediului este mai mica de +5C se vor aplica masuri de protecie. Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, att timp cat exista pericolul ndeprtrii laptelui de ciment. Prile laterale ale cofrajului se vor ndeprta dup ce betonul a atins o rezisten minim de 2.5 N/mp, astfel nct muchiile i feele s nu fie deteriorate, n rest pentru decofrare se vor respecta cerinele normativului P140-86. n cursul operaiei de decofrare se vor respecta : - susinerile se vor desface ncepnd din zona centrala a deschiderii elementelor continund simetric; - decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusca a incarcarilor, ruperea muchiilor sau degradarea cofrajelor i susinerilor; n cazul deschiderilor mai mari de 3,00 m se vor lsa popi de sigurana astfel: - la grinzi pana la 6,00 m - un pop la mijloc; - la grinzi mai mari de 6,00 m - distanta intre popi trebuie sa fie maxim 3,00 m; - la placi, un pop la 12,00 mp de placa; - intre etaje popii vor fi aezai pe aceeai vertical. Abaterile maxime admise sunt: - n ceea ce privete dimensiunile sunt identice cu cele de la cofraje; - n ceea ce privete defectele de suprafaa o adncime de maxim 1.00 mm, suprafaa de maxim 300 cmp/defect, iar totalul defectelor de maxim 10% din suprafaa elementelor; Defectele care se ncadreaz n limitele de mai sus nu vor fi consemnate prin proces verbal, remedierea lor fcndu-se prin tencuire sau conform normativului C 149-87. n cazul n care loturile de materiale aprovizionate (oel-beton, ciment, agregate, adaosuri, aditivi) nu ndeplinesc condiiile de calitate se va interzice utilizarea lor i se va ntiina productorul, beneficiarul i organele Inspeciei judeene n Construcii, Lucrri Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului n termen de maximum 48 de ore. Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritate lucrri care devin ascunse, astfel nct verificarea calitii acestora trebuie s fie consemnat n Registrul de procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse ncheiate ntre reprezentantul investitorului i executant (Proces verbal de recepie calitativ). n cazul fazelor determinante este obligatorie participarea: beneficiarului, proiectantului, executantului i a inspeciei n construcii care n funcie de rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrrilor. Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns. n procesele verbale se vor preciza concret verificrile i msurtorile efectuate, abaterile constatate iar dup caz, ncadrarea n toleranele admisibile fa de proiect. E. STRUCTURA METALICA

s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected]

pag. 32

studio

arca

1. GENERALITATI 1.1. Prevederi generale Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la realizarea documentaiei DDE, execuia n uzin, peantier i montaj, la controlul i recepia confeciei metalice care face parte din investiie. Execuia, recepia, depozitarea, att n uzin ct i pe antier, transportul, ambalarea, montajul, vopsirea i finisajul construciei i a parilor de construcie metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor i instruciunilor tehnice n vigoare i prevederile prezentului Caiet de Sarcini. Prezentul Caiet de Sarcini nu suplinete prevederile normativelor n vigoare ci le completeaz i precizeaz anumite detalii i modul de interpretare. Respectarea prevederilor normativelor n vigoare, cu aplicabilitate la lucrrile de construcii n toate fazele de execuie i montaj ale investiiei, specificate sau nu n documentaie i prezentul Caiet de Sarcini, este obligatorie i constituie baza recepiei provizorii i definitive a unor pari din lucrare sau a ansamblului ei. Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu ntregul personal de execuie, n uzina i pe antier, referitor la proiect, normative, instruciuni tehnice i prezentul Caiet de Sarcini n aa fel nct fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrrii sa cunoasc perfect sarcinile ce le revin n respectarea condiiilor tehnice de calitate a lucrrii. 1.2. Normative de referin STAS 767/0 - 88 - Construcii civile, industriale i agricole. Construcii din oel. Condiii tehnice generale de calitate. EN 1090-1:2008 - Execution of steel structures and aluminium structures - Part 1: Requirements for conformity assessment of structural components EN 1090-2:2008 - Execution of steel structures and aluminium structures - Part 2: Technical requirements for steel structures. SR EN 25817/93 - mbinri sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor. STAS 767/2 - 78 - Construcii civile, industriale i agricole. mbinri nituite i mbinri cu uruburi de construcii din otel. Prescripii de execuie. SR EN 10025-1/2005 - Produse laminate la cald din oeluri de construcie nealiate. Condiii tehnice de livrare C 150 99 - Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din otel ale construciilor civile, industriale i agricole. SR EN 729-1,2,3,4-1996 - Condiii de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice SR EN 29692-1994 - Sudarea cu arc electric cu electrodul nvelit. Sudare cu arc electric n mediu protector i sudare cu gaze prin topire. SR EN 10020-94 - Definirea i clasificarea mrcilor de oel.s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 33

studio

arca

SR EN 10002-1

- Materiale metalice. ncercarea la traciune. Partea 1: Metod de ncercare la temperatura ambiant. SR EN 10021 - Oeluri i produse siderurgice. Condiii tehnice generale de livrare SR EN 10027-1 Sisteme de simbolizare pentru oeluri. Partea 1: Simbolizarea alfanumeric; simboluri principale. SR EN 10027-2 Sisteme de simbolizare pentru oeluri. Partea 2: Simbolizarea numeric. SR EN 10045-1 Materiale metalice. ncercarea la ncovoiere prin oc pe epruvete Charpy. Partea 1: Metod de ncercare. SR EN 10164 Oeluri de construcii cu caracteristici mbuntite de deformare pe direcie perpendicular pe suprafaa produsului. STAS 10166/1-77 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Pregtirea mecanic a suprafeelor. STAS 10702/1-83 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare. Condiii tehnice generale. STAS 10702/2-80 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare pentru construcii situate n medii neagresive, slab agresive i cu agresivitate medie. STAS 10128-86 Protecia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel. Clasificarea mediilor agresive GP 111-04 Ghid de proiectare privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor din oel SR ISO 9223:1996 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Clasificare SR EN ISO 12944- 2:2002 - Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire a structurilor de oel mpotriva coroziunii GE 053-04 Ghid de execuie privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor din oel GE 054-06 Ghid privind urmrirea n exploatare a proteciilor anticorozive la construcii din oel. Msuri de intervenie SR EN 1993-1-10 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oelului. SR EN ISO 13918: 2008 - Sudare. Boluri i inele ceramice pentru sudarea cu arc electric a bolturilor SR EN ISO 14555: 2007 - Sudare. Sudarea bolurilor pe materiale metalice SR EN 15048-1: 2007 - Asamblri cu uruburi nepretensionate pentru structuri metalice. Partea 1: Cerine generale

1.3. Clasa de importan a construciei Structura se ncadreaz n clasa III de importan conform CR 0-2005 i P1001/2006. 1.4. Materiale n conformitate cu documentaia PT, n elementele structurii de rezisten a cldirii se folosesc urmtoarele materiale i organe de asamblare: - oel S355 J2 Z15 (HEB200, IPE200, Teava 100, plci de capt t=20mm) conforms.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 34

studio

arca

SR EN 10025-1 - otel S355 J2 (celelalte elemente)oel, conform SR EN 10025-1 - organe de asamblare (urub+piuli+aib) pentru mbinri nepretensionate, conform SR EN 15048-1: 2007 Toate materialele utilizate la construcia lucrrii vor fi vor fi nsoite de certificate de calitate i specificaii tehnice n conformitate cu normele naionale i europene n vigoare, corespunztor cerinelor specificate n proiect. Certificatele de calitate vor fi prezentate la recepie n uzin a produselor laminate, respectiv la recepia pe antier, dup care vor fi pstrate la executant i beneficiar timp de 10 ani. Furnizorul lucrrilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200- 500 tone livrate. Defectele de suprafaa i interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88. 1.5. Categoria de execuie a lucrrilor de construcii metalice Elementele structurii metalice se clasific conform STAS 767/0-88 n categoria de execuie B. Pentru elementele sudate, nivelul de acceptare al defectelor n conformitate cu SR EN 25817- 1993 i C150-1999 este marcat pe planele cu detaliile de mbinri.

2. DOCUMENTATIA TEHNICA DE EXEECUTIE SI MONTAJ 2.1. Documentaia DDE Documentaia DDE se elaboreaz de ctre proiectantul de specialitate, pe baza PT, prezentului caiet de sarcini i a normelor tehnice n vigoare; se supune verificrii de ctre verificatorul atestat MLPTL, atestat de ctre beneficiar. Documentaia DDE va conine piesele scrise i desenate specificate n STAS 767/0-88. Documentaia DDE va conine urmtoarele informaii: Pentru zonele i barele disipative, valoarea limitei de curgere fy,max care nu poate fi depit de materialul folosit efectiv la realizarea structurii, trebuie specificat i notat n planurile de execuie. Categoria de execuie pentru fiecare element n parte conform articolului 1.3. din STAS 767/0 - 88; Pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare custur sudat n parte, nivelul de acceptare al sudurilor conform Instruciunilor tehnice C 150 - 99; Reprezentarea i cotarea mbinrilor sudate se va face n conformitate cu SR-EN 22553 1995 "mbinri sudate i lipite. Reprezentri simbolice pe desene" i STAS 735/2-87 "Notarea pe desen a procedeelor de examinare nedistructiv a mbinrilor sudate". Proiectantul DDE nu poate modifica soluiile tehnice i specificaiile din PT dect cu acordul proiectantului PT i a verificatorului atestat. 2.2. Documentaia tehnologic de execuie n uzin Documentaia tehnologic de execuie n uzin, se realizeaz pe baza proiectelor PT i DDE n conformitate cu prevederile din prezentul caiet de sarcini i cu normele tehnice n vigoare. Furnizorul are obligaia sa ntocmeasc o documentaie a tehnologiei de confecionare, care s cuprind operaiile de debitare i prelucrare a pieselor i preasamblare n uzin.s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 35

studio

arca

Modificri ntreprinderea care uzineaz piesele metalice are obligaia ca nainte de nceperea uzinrii s verifice planurile de execuie. O atenie deosebit se va da verificrii tipurilor i formelor custurilor sudate prevzute n proiect. n cazul constatrii unor deficiene sau n vederea uurrii uzinrii (de exemplu alte forme ale rosturilor, mbinrilor sudate precum i poziia mbinrilor), se va proceda dup cum urmeaz : -pentru deficiene care nu afecteaz structura metalic din punct de vedere al rezistenei sau montajului (neconcordana unor cote, diferene n extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaz modificrile respective, comunicndu-le n mod obligatoriu i proiectantului; -pentru unele modificri care ar putea afecta structura din punct de vedere al rezistenei sau al montajului, va comunica proiectantului propunerile de modificri pentru avizul acestuia. Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabil scris a proiectantului. Modificrile mai importante se introduc n planurile de execuie de ctre proiectant; pentru unele modificri mici acestea se pot face de ctre uzina executant, dup ce primete avizul n scris al proiectantului. Coninutul documentaiei Dup verificarea proiectului i introducerea eventualelor modificri, uzina constructoare ntocmete documentaia de execuie care trebuie sa cuprind : -Toate operaiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor ncepnd de la debitare i terminnd cu expedierea lor. -Tehnologia de debitare i tiere. -Procesul tehnologic de execuie pentru fiecare subansamblu n parte, care trebuie s asigure mbinrilor sudate cel puin aceleai caracteristici mecanice ca i cele ale metalului de baz care se sudeaz, precum i clasele de calitate prevzute n proiect pentru custurile sudate. -Preasamblarea n uzin, metodologia de msurare a tolerantelor la premontaj. Procesul tehnologic de execuie pentru fiecare pies trebuie sa cuprind: -piese desenate cu cote, pentru fiecare reper; -procedeele de debitare ale pieselor i de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei de calitate a tieturilor; -mrcile i clasele de calitate ale oelurilor care se sudeaz; -tipurile i dimensiunile custurilor sudate; -forma i dimensiunile muchiilor care urmeaz a se suda conform datelor din proiect sau, n lipsa acestora, conform SR EN 29692/94 i SR EN ISO 9692-2 :2000; -marca, caracteristicile i calitatea materialelor de adaos: electrozi, srme i flexuri; -modul i ordinea de asamblare a pieselor n subansamble; -procedeele de sudare; -regimul de sudare; -ordinea de execuie a custurilor sudate; -ordinea de aplicare a straturilor de sudura i numrul trecerilor; -modul de prelucrare a custurilor sudate; -tratamentele termice dac se consider necesare; -ordinea de asamblare a subansamblelor;s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail [email protected] pag. 36

studio

arca

-planul de control nedistructiv (Roentgen, gamma sau ultrasonic) al mbinrilor; -planul de prelevare a epruvetelor pentru ncercri distructive; -regulile i metodele de verificare a calitii pe faze de execuie, cf. cap. 4 din STAS 767/0- 88 i prevederile prezentului caiet de sarcini. Regimurile de sudare se stabilesc de ctre ntreprinderea de uzinare, pe mbinri de prob, acestea se consider corespunztoare numai dac rezultatele ncercrilor distructive i analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv. Furnizorul este direct si singur rspunztor pentru ntocmirea proceselor tehnologice de execuie si sudare ale subansamblelor (care se executa n uzin), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca i calitatea lucrrilor executate, n conformitate cu planurile de execuie si prezentul Caiet de Sarcini. Procedura de sudare: Fie tehnologice n vederea realizrii n bune condiiuni a subansamblelor realizate n serie, ntreprinderea executant va ntocmi fie tehnologice pentru toate tipurile de procedee de sudare utilizate la lucrare i pentru toate subansamblele sudate conform procedurilor respective. La ntocmirea fielor i procedeelor tehnologice se va avea n vedere respectarea dimensiunilor i cotelor din proiecte, precum i calitatea lucrrilor, n limita toleranelor admise prin STAS 767/0 - 88 i prin prezentul caiet de sarcini. Dimensiunile i cotele din planurile de execuie reprezint cotele dup sudarea subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevzute ca atare n proiect, dimensiunile sunt date pentru o temperatur de + 20 C. La ntocmirea fielor tehnologice se vor avea n vedere urmtoarele: - Unitile care execut mbinri sudate de nivel B i C trebuie s utilizeze proceduri de sudare calificate, conform SR EN 288-1,2,3-1995, SR EN 288-5,6-1996 i SR EN 2887,8-1997. - Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu sudura al unitii de execuie