Upload
others
View
14
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
RR\1111169RO.docx PE583.957v02-00
RO Unită în diversitate RO
Parlamentul European 2014-2019
Document de ședință
A8-0357/2016
30.11.2016
RAPORT
referitor la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative
(2016/2072(INI))
Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Comisia pentru cultură și educație
Raportori: Christian Ehler, Luigi Morgano
(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 55 din Regulamentul
de procedură)
PE583.957v02-00 2/32 RR\1111169RO.docx
RO
PR_INI
CUPRINS
Pagina
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN .................................. 3
EXPUNERE DE MOTIVE ...................................................................................................... 21
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE .......................................................... 28
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND .................... 32
RR\1111169RO.docx 3/32 PE583.957v02-00
RO
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative
(2016/2072(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă
pentru competențe în Europa” (COM(2016)0381/2),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014, intitulată „Către o economie de
succes bazată pe date” (COM(2014)0442),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Pentru o
renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 ianuarie 2013 intitulată „Planul de acțiune
Antreprenoriat 2020: Relansarea spiritului de întreprindere în Europa”
(COM(2012)0795),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012 privind conținutul în
cadrul pieței unice digitale (COM(2012)0789),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2012 intitulată „Promovarea
sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă
în UE” (COM(2012)0537),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 26 septembrie 2012
intitulat „Competitivitatea sectoarelor europene ale produselor de lux”
(SWD(2012)0286),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația
turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”
(COM(2010)0352),
– având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 aprilie 2010 intitulată „Eliberarea
potențialului industriilor culturale și creative” (COM(2010)0183),
– având în vedere studiul Comisiei din iunie 2016 intitulat „Promovarea competitivității
sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de
muncă” (EASME/COSME/2015/003),
- având în vedere studiul Comisiei Europene din iunie 2009 privind „Impactul culturii
asupra creativității”,
– având în vedere Comunicarea Comitetului Regiunilor din 30 mai 2013 privind
promovarea sectoarelor culturale și creative,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Sectoarele
culturale și creative — un avantaj al Europei care poate fi utilizat în concurența
PE583.957v02-00 4/32 RR\1111169RO.docx
RO
mondială”1,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al
Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice,
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de
proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr.
1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice2,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă”
(2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr.
1041/2009/CE3,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și
inovare (2014-2020) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE4,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006
al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)5,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și
dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere
economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/20066,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea
Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială
europeană7,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea
întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 – 2020) și de
abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE8,
1 JO C 13, 15.1.2016, p. 83. 2 JO L 169, 1.7.2015, p. 1. 3 JO L 347, 20.12.2013, p. 221. 4 JO L 347, 20.12.2013, p. 104. 5 JO L 347, 20.12.2013, p. 320. 6 JO L 347, 20.12.2013, p. 289. 7 JO L 347, 20.12.2013, p. 259. 8 JO L 347, 20.12.2013, p. 33.
RR\1111169RO.docx 5/32 PE583.957v02-00
RO
– având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2016 privind egalitatea de gen,
– având în vedere Concluziile din 27 mai 2015 ale Consiliului privind interacțiunile
culturale și creative pentru a stimula inovarea, sustenabilitatea economică și incluziunea
socială,
– având în vedere Concluziile Consiliului din 10 decembrie 2012 privind „Actualizarea
comunicării privind politica industrială: o industrie europeană mai puternică pentru
creșterea și redresarea economiei”,
– având în vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind rolul de catalizator
pentru creativitate și inovare jucat de cultură,
– având în vedere Comunicarea comună din 8 iunie 2016 către Parlamentul European și
Consiliu intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”
(JOIN(2016)0029),
– având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act
legislativ privind piața unică digitală1,
– având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 intitulată „Spre o abordare integrată
a patrimoniului cultural european”2,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la promovarea
sectoarelor culturale și creative europene ca surse de creștere economică și de creare de
locuri de muncă3,
– având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 referitoare la întreprinderile mici și
mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri4,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la dimensiunile culturale ale
acțiunilor externe ale UE5,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la valorificarea potențialului
industriilor culturale și creative6,
– având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind industriile culturale din
Europa7,
– având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2007 privind statutul social al artiștilor8,
– având în vedere Convenția privind protecția și promovarea diversității expresiilor
culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
1 Texte adoptate, P8_TA(2016)0009. 2 Texte adoptate, P8_TA(2015)0293. 3 JO C 93, 9.3.2016, p. 95. 4 JO C 68 E, 7.3.2014, p. 40. 5 JO C 377 E, 7.12.2012, p. 135. 6 JO C 377 E, 7.12.2012, p. 142. 7 JO C 247 E, 15.10.2009, p. 25. 8 JO C 125 E, 22.5.2008, p. 223.
PE583.957v02-00 6/32 RR\1111169RO.docx
RO
(UNESCO) la 20 octombrie 2005,
– având în vedere raportul OCDE și EUIPO din 18 aprilie 2016 intitulat „Trade in
Counterfeit and Pirated Goods – Mapping the Economic Impact” (Comerțul cu mărfuri
contrafăcute și piratate — Cartografierea impactului economic)1,
– având în vedere studiul UNESCO intitulat „Cultural times: The first global map of
cultural and creative industries” (Vremuri culturale - Prima hartă mondială a industriilor
culturale și creative) din decembrie 2015,
– având în vedere raportul Grupului de lucru al experților din statele membre ale UE din
noiembrie 2015, intitulat „Către ecosisteme financiare mai eficiente: instrumente
inovatoare pentru a facilita accesul sectoarelor culturale și creative la finanțare”,
– având în vedere articolele 167 și 173 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
și ale Comisiei pentru cultură și educație desfășurate în temeiul articolului 55 din
Regulamentul de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și al Comisiei
pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0357/2016),
A. întrucât în comunicarea sa menționată anterior intitulată „Promovarea sectoarelor
culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în UE”,
Comisia recunoaște rolul-cheie al industriilor culturale și creative (ICC)2 pentru
dezvoltarea socială și economică a UE și a statelor sale membre;
B. întrucât UE ar trebui să stimuleze noi surse de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii și să investească în ele; întrucât, în acest sens, Uniunea ar trebui să
deblocheze potențialul rămas în mare parte nevalorificat al industriilor creative și
culturale de creare de creștere economică și locuri de muncă, dat fiind impactul lor
semnificativ în domenii cum ar fi noi modele de afaceri, creativitatea și inovarea,
digitizarea și consolidarea competențelor;
C. întrucât ICC au valoare dublă și intrinsecă, deoarece, prin legăturile lor directe cu artiștii
și creatorii, mențin și promovează diversitatea culturală și lingvistică și consolidează
identitățile europene, naționale, regionale și locale, menținând totodată coeziunea
socială și contribuind în mod substanțial, cu diverse modele de creație de valoare, la
creativitate, investiții, inovare și locuri de muncă și acționând drept motor al creșterii
economice durabile în UE și în statele sale membre;
1 OCDE/EUIPO (2016), Trade in Counterfeit and Pirated Good: Mapping the Economic Impact, OECD
Publishing, Paris. 2 În Comunicarea Comisiei sunt menționate următoarele: arhitectura, arhivele și bibliotecile, artizanatul artistic,
audiovizualul (inclusiv filmele, televiziunea, jocurile video și multimedia), patrimoniul cultural, designul (inclusiv
creația de modă), festivalurile, muzica, arta spectacolului și artele vizuale, editarea și radioul.
RR\1111169RO.docx 7/32 PE583.957v02-00
RO
D. întrucât cultura și arta europeană se bazează pe 3 000 de ani de patrimoniu cultural
comun, transmit cunoștințe și valori și contribuie la salvgardarea unor dovezi tangibile
și intangibile ale lumii create de om și ale celei naturale pentru generațiile actuale și
viitoare;
E. întrucât diplomația culturală, bazată pe respectarea reciprocă a valorilor și
particularităților, consolidează relațiile bilaterale și multilaterale dintre țările europene și
țările terțe, creează punți de legătură între societăți prin contacte interpersonale și
promovează cooperarea în toate domeniile culturale și creative, contribuind totodată la o
mai bună înțelegere reciprocă și la realizarea de proiecte comune și acționând drept
motor al creșterii economice și sociale;
F. întrucât ICC contribuie la „puterea necoercitivă” a Europei prin rolul lor de
ambasadoare pe plan mondial ale valorilor europene, cum ar fi cultura, creativitatea,
calitatea, excelența, artizanatul;
G. întrucât industriile culturale și creative se află în centrul unui ecosistem dublu și delicat
între grupuri mari competitive pe plan internațional și IMM-urile inovatoare și
întreprinderi nou-înființate, care reînnoiesc în mod constant zona, conservă și
promovează diversitatea, creează locuri de muncă, dar sunt uneori fragile, în special în
ceea ce privește accesul la piețe și finanțe;
H. întrucât industriile culturale și creative din Europa asigură peste 12 milioane de locuri
de muncă cu normă întreagă, care se ridică la 7,5 % din forța de muncă a UE, creând
aproximativ 509 miliarde EUR ca valoare adăugată la PIB (5,3 % din totalul VAB);
întrucât, în anumite regiuni, ICC reprezintă un procent semnificativ mai mare din PIB și
angajează un procent mai mare din forța de muncă locală;
I. întrucât, potrivit unui studiu realizat de Oficiul European de Brevete și de Oficiul pentru
Armonizare în cadrul Pieței Interne, industriile care utilizează intens drepturi de
proprietate intelectuală generează peste un sfert din numărul locurilor de muncă și peste
o treime din activitatea economică a Uniunii;
J. întrucât aproape 39 % din PIB-ul Uniunii este generat de industriile care utilizează
intens drepturi de proprietate intelectuală, 34 % din total fiind generat de industriile care
utilizează intens mărci, 13 % de cele care utilizează intens desene sau modele, 14 % de
cele care utilizează intens brevete, iar 4,2 % de cele care utilizează drepturi de autor1;
K. întrucât ICC din UE angajează de 2,5 ori mai multe persoane decât producătorii de
autovehicule și de cinci ori mai mult decât industria chimică;
L. întrucât ICC joacă un rol important în crearea unor regiuni dinamice și distincte, care
pot contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și pot reprezenta un factor
important pentru atragerea de investiții;
M. întrucât autorii și interpreții se află la originea și însăși sursa ICC;
1 Industry-Level Analysis Report, (2013), Intellectual property rights intensive industries: contribution to
economic performance and employment in the European Union, p. 8
https://euipo.europa.eu/ohimportal/documents/11370/80606/IP+Contribution+study.
PE583.957v02-00 8/32 RR\1111169RO.docx
RO
N. întrucât este foarte puțin probabil ca locurile de muncă din sectorul cultural să fie
delocalizate, dat fiind faptul că aceste locuri de muncă sunt asociate unor competențe
determinate de factori culturali, deseori regionali și istorici, specifici; întrucât ICC
contribuie în mod semnificativ și mai mult decât orice alt sector la ocuparea forței de
muncă în rândul tinerilor și s-au dovedit a fi cele mai rezistente în timpul crizei
economice de după 2008; întrucât ocuparea forței de muncă în ICC din UE a crescut în
perioada 2008-2014; recunoaște rolul important al Fondului social european în
promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și în dezvoltarea competențelor;
O. întrucât ICC au calități atractive dintr-o perspectivă de dezvoltare locală: ele fac uz de o
serie de competențe la o serie de niveluri diferite, tind să fie responsabile din punct de
vedere social și favorabile incluziunii și să genereze externalități pozitive în regiunile în
care sunt situate; întrucât deschiderea și interacțiunea acestora cu alte activități dau
naștere la efecte de aglomerare și grupare și tind să genereze un procent ridicat de
valoare adăugată totală la nivel local;
P. întrucât flexibilitatea și mobilitatea nu pot fi disociate în contextul activității artistice
profesionale și, prin urmare, este important ca natura imprevizibilă și uneori precară a
profesiei artistice să fie compensată de o garanție de protecție socială reală;
Q. întrucât ICC cuprind o majoritate de întreprinderi mici și microîntreprinderi și întrucât
întreprinderile din sectorul cultural și creativ (SCC) cu mai puțin de 10 angajați
reprezintă mai mult de 95 %1 din forța de muncă;
R. întrucât există o percepție greșită potrivit căreia gradul de risc în cazul investițiilor în
ICC este mai mare decât în cazul altor tipuri de afaceri și întrucât acest argument se
bazează, printre altele, pe faptul că ICC utilizează intens drepturi de proprietate
intelectuală și că există dificultăți în ceea ce privește folosirea activelor necorporale
drept garanții pentru finanțare;
S. întrucât artiștii culturali și creativi sunt din ce în ce mai rar angajați permanent; întrucât
tot mai mulți dintre aceștia desfășoară activități independente, alternează activitățile
independente cu cele în regim de angajare sau sunt implicați în activități cu jumătate de
normă sau ocazionale;
T. întrucât inițiativele și industriile bazate pe cultură au roluri multiple în dezvoltarea
locală și regională, contribuind în mod tradițional la creșterea atractivității regiunilor,
asigurând incluziunea și dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale și izolate, dar
permițând totodată o regenerare urbană durabilă integrată;
U. întrucât ICC joacă un rol esențial în reindustrializarea Europei, sunt un factor de
creștere economică și se află într-o poziție strategică pentru a declanșa efecte pozitive
inovatoare în alte sectoare industriale, cum ar fi turismul, comerțul cu amănuntul și
tehnologiile digitale;
V. întrucât ICC reprezintă o forță motrice pentru inovare și dezvoltarea TIC în Europa;
întrucât transformarea digitală a industriei oferă noi posibilități pentru dezvoltarea de
noi modele de afaceri și de extindere a pieței, dar, în egală măsură, aduce provocări
1 Studiul Comisiei Europene EASME/COSME/2015/003.
RR\1111169RO.docx 9/32 PE583.957v02-00
RO
pentru sectoarele tradiționale ale ICC;
W. întrucât industriile creative se numără printre sectoarele cele mai favorabile dezvoltării
antreprenoriatului, favorizând astfel dobândirea unor aptitudini transferabile, cum ar fi
gândirea creativă, rezolvarea de probleme, munca în echipă și ingeniozitatea;
X. întrucât turismul de patrimoniu industrial și muzeele industriale pot oferi noi
perspective culturale și economice, mai ales în regiunile postindustriale, și pot conserva
know-how-ul tradițional european;
Y. întrucât între diferitele surse de finanțare din partea UE, numai Europa Creativă și
Fondul european pentru investiții strategice menționează ICC ca prioritate specifică;
Z. întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014, anumite
măsuri din domeniul patrimoniului cultural (în special restaurarea și conservarea) și, în
unele cazuri, din domeniul activităților culturale sprijinite de fonduri ale UE și de
fonduri regionale suplimentare ar putea fi considerate drept ajutor de stat, în pofida
relevanței lor locale și a caracterului neeconomic și a organizării necomerciale a
activităților și a instituțiilor culturale în cauză, având ca rezultat obstacole considerabile
pentru autoritățile regionale relevante și întârzieri în punerea în aplicare a unor astfel de
măsuri;
AA. întrucât, pe piața globalizată și convergentă din zilele noastre, ICC europene inovatoare
și orientate spre cercetare sunt esențiale pentru asigurarea diversității lingvistice și
culturale, a pluralismului și a ofertei de servicii inovatoare și de înaltă calitate;
AB. întrucât, în ciuda faptului că în zilele noastre se accesează și se partajează conținut
cultural și creativ mai mult ca oricând, în special în servicii precum platforme de
conținut actualizate de utilizatori și servicii de agregare a conținutului, și că, în urma
evoluțiilor tehnologice s-au redus costurile de producție și de distribuție, sectorul
cultural și creativ nu a înregistrat o creștere comparabilă a veniturilor generate de
această creștere a consumului, în mare parte din cauza lipsei de transparență din cadrul
lanțului valoric și a lipsei de claritate juridică, precum și din cauza dificultăților cu care
se confruntă sectoarele tradiționale în eforturile lor de a se adapta la transformările
digitale;
AC. întrucât Comisia este îndemnată să adopte măsurile corespunzătoare pentru a facilita
apariția unor oferte juridice atractive și disponibilitatea transfrontalieră, astfel încât să se
reducă decalajele de valoare, iar autorii, creatorii, interpreții și titularii drepturilor să
beneficieze de o remunerare echitabilă de pe urma lucrărilor lor;
AD. întrucât ICC trec prin modificări considerabile ca urmare a evoluției tehnologiilor
digitale care determină schimbări în condițiile de producție artistică și influențează
dreptul de proprietate intelectuală;
AE. întrucât ICC rămân subevaluate și nerecunoscute, în special în ceea ce privește
capacitatea lor de a avea acces la capitalul de pornire și de finanțare;
PE583.957v02-00 10/32 RR\1111169RO.docx
RO
AF. întrucât cel mai recent studiu solicitat de Comisie1 ia în considerare în definiția sa a ICC
industriile de lux bazate pe creativitate; întrucât industria modei și a produselor de lux
se bazează pe un aport cultural și creativ puternic, contribuie la păstrarea priceperii
seculare europene și se bazează pe patrimoniul și tradițiile culturale care nu pot fi
reproduse de alții; întrucât cooperarea ar trebui consolidată pentru a ține cont de
schimbările în ocuparea forței de muncă, precum și de necesitatea unor competențe
specifice;
AG. întrucât estimările naționale privind ICC sunt rareori comparabile deoarece statele
membre încă folosesc definiții diferite ale ICC; constată că aceste definiții includ, de
asemenea, categorii largi de ICC, cum ar fi programele software, publicitatea și
marketingul, care sunt de mare succes atât din punct de vedere economic, cât și ca
exemple de creativitate și spirit antreprenorial european;
AH. întrucât, în 2013, comerțul internațional cu produse contrafăcute și piratate s-a ridicat la
2,5 % din comerțul mondial și până la 5 % din importurile în UE, ceea ce reprezintă 85
de miliarde EUR;
AI. întrucât, în economia industrială, investițiile se concentrau preponderent asupra
activelor corporale, acestea constituind principalii vectori de creștere, în timp ce în
economia creativă actuală activele necorporale reprezintă principalele obiecte ale
investițiilor, sursele de valoare și vectorii de creștere; întrucât finanțarea ICC ar trebui
abordată în acest context;
AJ. întrucât, chiar dacă dezvoltarea tehnologiei și a infrastructurii digitale este o prioritate
de politică europeană, răspândirea bunurilor și serviciilor culturale și creative online
prin instituțiile culturale are încă nevoie de îmbunătățiri;
AK. întrucât ICC contribuie la menținerea și îmbunătățirea patrimoniului cultural, istoric și
arhitectural imens al Europei; întrucât SCC este important pentru dezvoltarea
diplomației culturale, pentru industria turismului și pentru promovarea culturilor
naționale și locale, cu o orientare către progres, precum și pentru dezvoltarea orașelor și
a regiunilor,
Definiții și statistici
1. invită Comisia să dezvolte un cadru de politici industriale coerente, cuprinzătoare și pe
termen lung pentru SCC și invită UE să includă dezvoltarea, promovarea și protecția
efective și finanțarea adecvată a industriilor culturale și creative în obiectivele sale
strategice și în prioritățile sale generale, pentru a crește competitivitatea ICC și a le
permite să își îndeplinească potențialul în termeni de creare de locuri de muncă de calitate
și de creștere economică;
2. invită Comisia să își elaboreze viitoarele politici pe baza următoarei definiții a ICC:
„industriile culturale și creative sunt acele industrii care se bazează pe valori culturale,
diversitate culturală, creativitate individuală și/sau colectivă, competențe și talente cu
potențialul de a genera inovare, bunăstare și locuri de muncă prin crearea de valoare
1 Trimiterea la studiu de completat în momentul publicării. Vă atragem atenția asupra faptului că toate cifrele
menționate în prezentul raport se bazează pe acest studiu.
RR\1111169RO.docx 11/32 PE583.957v02-00
RO
socială și economică în special din proprietatea intelectuală; acestea includ următoarele
sectoare, care se bazează pe contribuții culturale și creative: arhitectura, arhivele și
bibliotecile, artizanatul artistic, audiovizualul (inclusiv filmele, televiziunea, programele
software și jocurile video, multimedia și muzica înregistrată), patrimoniul cultural,
designul, industriile produselor de lux și modei bazate pe creativitate, festivalurile,
muzica live, arta spectacolului, cărțile și editarea (ziare și reviste), radioul, artele vizuale
și publicitatea”;
3. invită Comisia - ținând seama de faptul că statele membre utilizează sisteme naționale
de clasificare pentru activitățile care aparțin industriilor culturale și creative - să
identifice indicatori specifici pentru a monitoriza și analiza impactul cultural, economic
și societal și dinamica politicilor și propunerilor de reglementare legate de SCC și să
definească rolul acestui sector de motor al inovării și creșterii în toate celelalte domenii
de activitate din UE și în țările terțe asociate; subliniază, prin urmare, că este nevoie ca
Comisia să identifice surse alternative de date în scopul de a completa și îmbunătăți
statisticile oficiale; subliniază că ICC au deseori modele de afaceri complexe, care pot
reprezenta o provocare pentru formele tradiționale de finanțare și că este important să se
asigure că efectele pozitive ale investițiilor publice sunt înțelese mai clar și să se
furnizeze nivelurile de analiză necesare pentru atragerea mai multor investiții private;
invită, de asemenea, Comisia să prevadă un efort de coordonare, în vederea facilitării
sinergiilor transnaționale, cum ar fi proiectele de cooperare, oportunitățile de mobilitate
și societățile mixte din domeniu;
4. subliniază că nevoia elaborării de date statistice referitoare la industriile culturale și
creative contribuie, de asemenea, la dezbaterile privind politica în domeniul culturii;
încurajează Comisia și Eurostat ca, în încercarea lor de a analiza și măsura în mod
regulat impactul politicilor culturale pentru întregul SCC, să includă SCC în statisticile
lor anuale, pe baza unei analize a valorii și a efectelor de propagare create de ICC în
epoca digitală, și să publice un raport bienal sectorial privind evoluțiile ICC din Europa;
subliniază, în acest context, nevoia de a consolida rolul Eurostat și al Centrului Comun
de Cercetare;
Condițiile-cadru și stimularea inovării
5. invită Comisia să introducă un sistem-cadru care să elimine decalajul dintre cercetare și
dezvoltare, producția europeană de conținut creativ și inovarea tehnologică în domeniul
mass-media și dincolo de acesta; remarcă faptul că un astfel de sistem-cadru ar favoriza
producerea de servicii europene creative și competitive și oportunitățile comerciale și de
ocupare a forței de muncă și ar spori accesul la piață pentru IMM-uri și întreprinderile
nou-înființate, alimentând, în același timp, un peisaj european pluralist și divers
construit pe sinergii puternice între ICC și inovarea tehnologică, consolidând astfel piața
unică digitală europeană;
6. subliniază că tehnologia digitală și infrastructura se bazează pe conținutul furnizat de
creatori; constată că accesul direct la un public global a condus la noi forme de conținut
artistic și creativ; invită, prin urmare, Comisia ca, punând în echilibru nevoile tuturor
actorilor relevanți, să stabilească un cadru juridic adecvat, inclusiv privind drepturile de
autor, pentru lanțul valoric din era digitală, care să țină seama de particularitățile
sectorului, să faciliteze noi inovări, să promoveze relațiile contractuale transparente și să
PE583.957v02-00 12/32 RR\1111169RO.docx
RO
conducă la stabilirea dreptului la o remunerare echitabilă și la protecție juridică pentru
autori, creatori și toate părțile implicate în procesul creativ și pentru lucrările lor,
asigurându-se astfel o economie digitală prosperă;
7. subliniază necesitatea de a colabora și importanța schimbului constant de cunoștințe și
de bune practici între statele membre în căutarea unor modalități de sprijinire și
stimulare a industriei creative și de promovare a creativității și productivității la toate
nivelurile;
8. consideră că protejarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe constituie nucleul
veniturilor ICC; solicită Comisiei, având în vedere reforma în curs în domeniul
drepturilor de autor, să creeze soluții juridice echilibrate, adaptate la era digitală,
inclusiv în parteneriat cu industria și cu grupurile de consumatori, care vor sprijini și
satisface în egală măsură interesele IMM-urilor, întreprinderilor foarte mici și
microîntreprinderilor, creatorilor, titularilor de drepturi, utilizatorilor de drepturi, liber-
profesioniștilor și consumatorilor, pentru a clarifica faptul că scutirea de răspundere se
poate aplica doar furnizorilor de servicii online cu adevărat neutre și pasive, așa cum
sunt definite de Directiva privind comerțul electronic și de jurisprudența CJUE, și nu
serviciilor care joacă un rol activ în distribuirea, promovarea și monetizarea conținutului
în detrimentul creatorilor; consideră că, dată fiind natura fără frontiere a mediului
digital, există nevoia de a asigura coerență între autoritățile de reglementare, agențiile de
aplicare a legii și sistemul judiciar din UE;
9. subliniază că cercetarea cu privire la titularii de drepturi și normele netransparente
privind drepturile de autor reprezintă sarcini administrative care presupun costuri
ridicate și eforturi considerabile, în special pentru IMM-urile care lucrează pe bază
transfrontalieră; recomandă, prin urmare, să se stabilească o bază de date comună
paneuropeană, cu toate informațiile disponibile cu privire la titularii de drepturi pentru
fiecare sector cu scopul de a facilita acordarea drepturilor;
10. subliniază că Directiva 2014/26/UE a condus la îmbunătățirea sistemului de acordare a
drepturilor asupra operelor muzicale în mediul online; solicită Comisiei să consolideze,
de asemenea, buna guvernanță, eficiența, transparența și responsabilitatea organizațiilor
de gestionare colectivă a drepturilor în alte sectoare;
11. subliniază că pirateria și contrafacerea rămân o preocupare serioasă pentru ICC și
cetățeni deopotrivă; subliniază că aceste activități ilicite provoacă pierderi grave de
venituri și de locuri de muncă și pot genera probleme de sănătate și siguranță care
trebuie soluționate; salută implicarea industriei în găsirea de soluții pentru combaterea
pirateriei și a contrafacerii și subliniază că este necesar să se intensifice lupta împotriva
acestor activități ilicite;
12. subliniază necesitatea de a monitoriza și consolida aplicarea normelor de punere în
aplicare existente la nivelul UE; recomandă să se analizeze posibilitatea introducerii
unor sancțiuni mai aspre și a promovării unui sistem de garanții privind trasabilitatea
pentru a descuraja falsificatorii - îndeosebi pe cei care acționează la scară largă în
scopuri comerciale -, mărind totodată nivelul despăgubirilor și compensărilor acordate
titularilor de drepturi de autor; solicită UE și statelor membre să lanseze campanii de
sensibilizare împotriva pirateriei și contrafacerii și să identifice tendințele și să le
combată într-un mod mai eficient, încurajând titularii de drepturi și prestatorii de
RR\1111169RO.docx 13/32 PE583.957v02-00
RO
servicii să se asigure că există căi simple de accesare a conținutului legal, astfel încât să
descurajeze pirateria; subliniază, în sfârșit, necesitatea de a implica toți actorii digitali în
lupta împotriva contrafacerii online;
13. solicită Comisiei să propună măsuri eficace de combatere a pirateriei online, în special
pentru a asigura că serviciile online care găzduiesc conținut aplică mijloace eficiente de
eliminare a conținutului fără licență din cadrul serviciilor lor și că iau măsuri pentru a
preveni reapariția conținutului odată ce acesta a fost eliminat;
14. consideră că este esențial să se depășească o serie de concepții bazate pe uniformizare în
domeniile tradiționale de politică și să se promoveze abundența culturală și creativă;
15. invită Comisia și statele membre ca, în cadrul domeniilor lor respective de competență,
să promoveze cooperarea intersectorială prin stabilirea de „laboratoare de învățare”,
centre creative, spații de colaborare, programe de colaborare în rețea și clustere și rețele
culturale și creative la nivel regional, național, european și internațional, în vederea
stimulării interacțiunii dintre microîntreprinderi, întreprinderile mici, mijlocii și mari și
între organizațiile non-profit și societățile comerciale în SCC, meșteșugurile
tradiționale, organizațiile de patrimoniu, sectorul turismului, centrele de cercetare,
universități, investitori și factorii de decizie; solicită, în plus, sprijinul pentru
dezvoltarea unui mediu juridic favorabil inovării și de susținere a creării și
experimentării de noi modele de afaceri, produse și servicii prin intermediul
parteneriatelor strategice între producători, distribuitori și promotori, precum și a
activităților incubatoarelor de afaceri;
16. consideră că este indispensabil ca Uniunea și statele sale membre să își mențină
posibilitatea de a păstra și a dezvolta propriile politici culturale și audiovizuale, acest
lucru realizându-se în cadrul actelor lor legislative, normative și convenționale, inclusiv
în cadrul Convenției asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale a
UNESCO; prin urmare, solicită ca excluderea serviciilor de conținut cultural și
audiovizual, inclusiv online, să fie clar prevăzută în acordurile dintre Uniune și țările
terțe; subliniază, în acest context, nevoia de a exclude serviciile culturale și
audiovizuale din mandatul de negociere privind acordurile generale de liber schimb,
reamintind că lucrările culturale și creative au o valoare dublă și intrinsecă;
17. solicită Comisiei să promoveze și să sprijine crearea, îmbunătățirea și expansiunea
infrastructurii, care este un element fundamental pentru sprijinirea industriilor creative
în Europa, mai ales asigurând expansiunea conexiunilor în bandă largă de mare viteză în
zonele rurale și îndepărtate;
18. recunoaște că multe orașe și regiuni din Europa au dezvoltat planuri substanțiale pentru
ICC locale; solicită Comisiei să valorifice cele mai bune practici ale acestor strategii;
19. solicită Comisiei și statelor membre să considere Anul european al patrimoniului
cultural 2018 drept o ocazie majoră pentru a crește excelența europeană în domeniul
ICC și pentru a sublinia necesitatea unei programări și finanțări adecvate;
20. solicită ca Serviciul European de Acțiune Externă să valorifice potențialul diplomației
culturale, promovând și îmbunătățind forța competitivă a ICC europene;
PE583.957v02-00 14/32 RR\1111169RO.docx
RO
Digitizarea industriilor culturale și creative
21. subliniază că industriile culturale și creative (ICC), reprezentate în cea mai mare parte
de IMM-uri, funcționează într-un mediu aflat în evoluție continuă și, prin urmare, sunt
puse în fața provocării de a regândi și reformula noi modele de afaceri pentru a dezvolta
soluții orientate către piață și a atrage noi segmente de public; evidențiază oportunitățile
pe care le pot oferi economiei și societății noile TIC, cum ar fi volumele mari de date,
tehnologiile de tip cloud computing, internetul obiectelor, în special dacă sunt integrate
cu alte sectoare, cum ar fi ICC și îndeosebi în ceea ce privește distribuția, exploatarea și
producția lucrărilor creative; cu toate acestea, subliniază că, pentru ca ICC să profite pe
deplin de potențialul de creștere economică și de creare de locuri de muncă al noilor
tehnologii, finalizarea pieței unice digitale trebuie să reprezinte o prioritate; subliniază,
de asemenea, nevoia de a îmbunătăți securitatea juridică și de a reduce sarcina
administrativă; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine digitizarea conținutului
cultural; subliniază, în acest sens, că planul Comisiei intitulat „Digitizarea industriei” și
cadrul de aplicare al UE ar trebui să țină pe deplin cont de caracteristicile specifice ale
ICC;
22. consideră că platformele digitale sunt o modalitate de a furniza accesul mai larg la
operele culturale și creative și oferă SCC oportunități semnificative de dezvoltare a unor
noi modele de afaceri; subliniază că ar trebui avut în vedere modul în care acest proces
poate funcționa cu mai multă securitate juridică și respect pentru titularii de drepturi;
subliniază importanța transparenței și a asigurării unor condiții de concurență echitabile;
consideră, în acest sens, că este necesar ca, în cadrele referitoare la drepturile de autor și
la proprietatea intelectuală, titularii de drepturi să fie protejați pentru a se asigura
recunoașterea valorilor și stimularea inovării, creativității, investițiilor și producerii de
conținuturi;
23. subliniază că digitizarea și convergența mass-mediei creează noi oportunități pentru
accesarea, distribuirea și promovarea lucrărilor europene și evidențiază importanța
garantării finanțării pentru digitizarea, conservarea și disponibilitatea online a
patrimoniului cultural european;
Condițiile de lucru în sectorul cultural și creativ
24. subliniază că formele atipice de angajare (cu contracte cu timp parțial de lucru și pe
perioadă determinată, muncă temporară și activități independente cu dependență
economică) a lucrătorilor din sectoarele culturale și creative, în special din sectorul
media și cultural, reprezintă o realitate curentă;
subliniază că trebuie eliminate obstacolele care împiedică mobilitatea artiștilor și a
profesioniștilor din domeniul culturii și sprijină solicitarea adresată de Comitetul
Economic și Social European Comisiei privind o soluție adecvată pentru îmbunătățirea
mobilității în cadrul UE a lucrătorilor din industriile culturale și creative și facilitarea
procedurilor de acordare a vizelor pentru schimburile cu țările terțe;
25. solicită statelor membre să dezvolte sau să pună în aplicare un cadru juridic și
instituțional pentru activitatea artistică creativă, prin adoptarea sau aplicarea unui număr
de măsuri coerente și cuprinzătoare în ceea ce privește contractele, mijloacele de
reprezentare colectivă, securitatea socială, asigurările de sănătate, impozitarea directă și
indirectă și respectarea normelor europene, în vederea îmbunătățirii mobilității artiștilor
RR\1111169RO.docx 15/32 PE583.957v02-00
RO
la nivelul UE;
26. ia act de gradul ridicat de prezență a femeilor în industriile creative și, în special, de
situația mamelor care desfășoară activități independente sau revin la locul de muncă
(„mame-antreprenor” - mompreneurs);
27. subliniază diferențele medii existente la nivelul UE între bărbați și femei în ceea ce
privește remunerarea (16,1 % în 2014) și pensiile (40,2 %), precum și faptul că femeile
se confruntă în cadrul industriilor culturale și creative cu aceleași bariere ca în alte
sectoare economice, în special în ceea ce privește decalajul de remunerare și de pensii
dintre femei și bărbați, accesul la finanțare, stereotipurile, formarea și învățarea pe tot
parcursul vieții;
Educația, competențele și formarea
28. subliniază că fiecare persoană are aptitudini creative care ar trebui dezvoltate de la o
vârstă fragedă, pentru a pune bazele unei reînnoiri constante a talentelor creative;
constată, totuși, că aceste aptitudini pot fi încurajate în toate etapele vieții, în special
prin programe de învățare pe tot parcursul vieții accesibile; încurajează statele membre
să stimuleze o mai bună cunoaștere a ICC în programele de educație și formare, să
dezvolte educația în domeniul mass-mediei și predarea competențelor digitale și să
îmbunătățească sistemele de formare, de învățare și de calificare, permițându-le
persoanelor care studiază discipline artistice, indiferent de vârsta lor, să dobândească o
formare completă;
29. atrage atenția asupra lipsei de competențe transversale - și, în special, antreprenoriale -
în rândul absolvenților din domeniul disciplinelor culturale și artistice, precum și asupra
cunoașterii insuficiente de către aceștia a legilor privind drepturile de autor și a
mijloacelor de protejare a acestora; consideră important, prin urmare, ca statele membre
și instituțiile de învățământ să reducă acest decalaj, prin ajustarea programelor de
învățământ, pentru a asigura formarea profesională continuă și o mai bună integrare a
educației creative cu cea antreprenorială, consolidând astfel competențele de afaceri,
financiare, de marketing și de management ale antreprenorilor creativi;
30. invită statele membre să intensifice sprijinul acordat cadrelor didactice în dezvoltarea
capacităților creative și inovatoare ale tinerilor, prin modernizarea proceselor de predare
și prin includerea în programele de învățământ și de formare a educației în domeniul
mass-mediei, artei, muzicii, teatrului și filmului; îndeamnă statele membre să dezvolte
cunoașterea patrimoniului cultural, a practicilor și manifestărilor artistice, precum și a
competențelor non-tehnice orientate spre creativitate și inovare; invită, de asemenea,
statele membre să sprijine cooperarea între școli, în vederea schimbului de cele mai
eficiente metode și practici pentru stimularea creativității și a inovării, ajutând astfel
oamenii să aprecieze produsele și serviciile industriilor creative;
31. reamintește că parteneriatele cu sectorul învățământului pot contribui, de asemenea la
stimularea mediului de învățare și la integrarea comunităților dezavantajate și
marginalizate, oferind totodată șanse persoanelor din cartierele defavorizate;
32. subliniază potențialul ICC în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor și reindustrializarea și, în special, remarcă oportunitățile sporite în sectorul
PE583.957v02-00 16/32 RR\1111169RO.docx
RO
cultural și creativ, create de mediul digital pentru tineret; solicită Comisiei și statelor
membre să includă ICC în inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și să ofere fonduri
pentru a facilita cariera profesională, antreprenoriatul și formarea în acest sector, prin
crearea de programe de ucenicie și prin facilitarea mobilității și a schimburilor prin
programe de mentorat și de instruire; solicită, în acest context, să se utilizeze mai
eficient resursele prevăzute de garanțiile pentru tineret;
33. reamintește că una dintre principalele provocări cu care se confruntă sectorul
patrimoniului cultural este dispariția treptată a aptitudinilor și meșteșugurilor tradiționale;
invită Comisia și statele membre să garanteze conservarea diversității patrimoniale,
culturale și lingvistice, a competențelor tradiționale și a iscusințelor (savoir-faire)
naționale, regionale și locale europene și să protejeze și promoveze meseriile artizanale
legate de SCC, să încurajeze și să faciliteze transmiterea know-how-lui și să acorde o
atenție mai mare formării profesionale și forței de muncă înalt calificate pentru a atrage
talente, printre care „excelența” artizanală în sectorul construcțiilor, pentru conservare și
restaurare; subliniază, în acest scop, că trebuie cultivate legături strategice puternice între
politica culturală și resursele sociale și productive;
34. invită Comisia să sensibilizeze cu privire la oportunitățile de carieră în locuri de muncă
din sectoare artizanale și de producție legate de SCC, prin campanii de sensibilizare și
politici care să promoveze transmiterea de cunoștințe pentru a menține arta
meșteșugurilor și competențele specializate în aceste sectoare;
35. încurajează statele membre să ia măsuri de menținere a stimulentelor din cadrul
programului Erasmus+, astfel încât să promoveze abordările intersectoriale între diferite
domenii în cadrul educației, formale, non-formale și informale și al formării și învățării
pe tot parcursul vieții; încurajează instituțiile de învățământ superior și profesionale să
creeze programe transversale între arte și cultură, știință, inginerie, tehnologie, afaceri și
alte domenii pertinente; solicită, în special, adoptarea de măsuri pentru eliminarea
decalajelor dintre disciplinele STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică ) și TIC
și cele din domeniul artelor și designului, pentru a sprijini dezvoltarea carierelor tehnice
în industriile creative și a carierelor creative în sectorul STIM, acest aspect fiind vital
pentru creșterea SCC în Europa; subliniază necesitatea de a sprijini centrele de
excelență și de a promova schimburile între profesiile din acest sector, inclusiv în țările
terțe, precum și de a atrage și a dezvolta talente creative;
36. încurajează statele membre să promoveze cooperarea dintre școlile de artă, instituțiile de
învățământ profesional și tehnic, universitățile și întreprinderile din domeniul SCC,
inclusiv prin crearea unor spații pentru artiști în mediile de afaceri și în instituțiile
educaționale, pentru a asigura o mai bună corelare între oferta de competențe și cererea
de pe piața muncii, în vederea creșterii potențialului competitiv al sectorului; recomandă
dezvoltarea unor programe de instruire practică, precum sistemele de învățământ dual;
37. recomandă elaborarea și adoptarea de politici menite să crească gradul de participare
culturală a cetățenilor UE, care este încă deosebit de redus în numeroase state membre;
subliniază că aceasta ar aduce beneficii atât în ceea ce privește stimularea apariției unor
talente creative, cât și în ceea ce privește asigurarea unei baze mai largi și mai solide a
cererii de produse culturale și creative ale UE;
38. solicită crearea unui „Premiu european pentru industriile creative și culturale”, după
RR\1111169RO.docx 17/32 PE583.957v02-00
RO
modelul „Premiului franco-german pentru industriile creative și culturale”;
39. subliniază potențialul imens al femeilor inovatoare și antreprenoare și rolul important pe
care acestea îl joacă în industriile culturale și creative; încurajează statele membre să
asigure sprijinul financiar și formarea adecvate și subliniază importanța colaborării în
rețea și a schimbului de bune practici;
40. solicită explorarea posibilității unor programe pentru „tineri inovatori”, pentru a
promova schimburile și inovarea în domeniul culturii și creației;
41. ia act de comunicarea Comisiei, intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa:
să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție
profesională și a competitivității”, și împărtășește opinia potrivit căreia: „într-o
economie globală aflată în schimbare rapidă, competențele vor determina, în mare
măsură, competitivitatea și capacitatea de stimulare a inovării”; „acestea sunt factori de
atracție pentru investiții și reprezintă un catalizator în cercul virtuos al creării de locuri
de muncă și creșterii economice”; „competențele sunt cheia către coeziunea socială”;
consideră că este necesar să se acorde o atenție deosebită competențelor creative în
revizuirea cadrului privind competențele-cheie și a cadrului european al calificărilor;
42. încurajează statele membre să adopte inițiative precum cea lansată de guvernul italian
denumită „Bonusul cultural”, care implică acordarea sumei de 500 de euro tuturor
tinerilor de 18 ani care își au reședința legală pe teritoriul Italiei, pentru a fi cheltuită
doar pentru „activități de culturalizare”, cum ar fi muzeele, galeriile, siturile arheologice
și de patrimoniu, cărțile și filmele;
Finanțare
43. subliniază că industriile culturale și creative beneficiază în proporții considerabile de
finanțare din fonduri publice pentru cultură, iar aceasta, la rândul ei, contribuie
semnificativ la diversitatea culturală în Uniunea Europeană; îndeamnă, așadar, Comisia
și statele membre să continue, în domeniile lor de competență, să aloce finanțării din
fonduri publice a culturii o cotă corespunzătoare din bugetele lor;
44. subliniază necesitatea consolidării politicilor guvernamentale în sprijinul ICC și a
îmbunătățirii bugetelor pentru cultură; subliniază că finanțarea publică a suferit reduceri
bugetare grave în statele membre, ceea ce reprezintă o amenințare gravă pentru cultura
și activitatea creativă din Europa;
45. remarcă succesul sistemelor de facilități fiscale pentru sectorul cultural și creativ care
există în anumite state membre; încurajează, prin urmare, toate statele membre să
introducă astfel de sisteme, condamnând totodată regimurile fiscale speciale - cunoscute
drept „decizii fiscale” - care au permis unor întreprinderi să reducă la minimum, în mod
nejustificat, plata taxelor;
46. constată că participarea la toate programele finanțate de UE este deschisă pentru ICC, dar
că această participare trebuie considerată sub potențialul său; solicită Comisiei, ca un
prim pas, să creeze un ghișeu unic — de exemplu, un site de internet — unde diferitele
direcții generale în cauză să colaboreze îndeaproape pentru a pune în evidență diferitele
oportunități de finanțare pentru ICC, să disemineze informații prin intermediul rețelelor
PE583.957v02-00 18/32 RR\1111169RO.docx
RO
și organizațiilor naționale culturale și creative paneuropene, să colecteze și să promoveze
exemple de bune practici și să îmbunătățească cunoștințele investitorilor financiari și ale
instituțiilor financiare cu privire la caracteristicile specifice ale ICC și la diferitele
provocări cu care acestea se confruntă, întrucât acest lucru ar crește gradul de sensibilizare
și accesibilitatea fondurilor destinate ICC;
47. solicită Comisiei să depună eforturi în sensul integrării sprijinului UE pentru industriile
culturale și creative, inclusiv a finanțării, prin adoptarea unei strategii cuprinzătoare și
transversale la nivelul UE; subliniază, cu toate acestea, că este important să se cunoască
natura diversă a ICC și, în consecință, nevoile lor sectoriale specifice în ceea ce privește
mediile de finanțare și inovare și, prin urmare, subliniază importanța planurilor specifice
de punere în aplicare, precum sistemul-cadru comun între Orizont 2020 și Europa
creativă; recunoaște efectul de multiplicare pe care îl are finanțarea din partea UE
asupra ICC, în special în anumite regiuni;
48. recunoaște rolul important pe care îl joacă întreprinderile non-profit, cooperative și
sociale în cadrul ICC și, prin urmare, solicită să se evite orice diferențiere la nivelul
finanțării structurale și sociale din partea UE, care ar putea limita eligibilitatea acestor
structuri;
49. observă că revizuirea CFM la jumătatea perioadei și rapoartele privind punerea în
aplicare a programelor UE ar trebui înțelese ca două componente interconectate ale
aceluiași proces; observă că, în special în cazul programului Europa creativă, Orizont
2020 și fondurile structurale (FEDR și FSE), rolul și impactul economic al ICC asupra
creșterii, ocupării forței de muncă și coeziunii teritoriale ar trebui să fie evaluate în mod
specific și promovate în continuare; subliniază că acest proces ar trebui să ofere o bază
solidă și coerentă pentru revizuirea CFM și viitorul program al UE pentru arhitectura
post-2020;
50. invită Comisia să respecte articolul 167 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene și să stabilească ICC, ca parte a SCC, ca fiind o prioritate orizontală
în schemele și programele UE de finanțare, în special în programul Orizont 2020 și în
fondurile EaSI și ESI;
51. invită Comisia să exploateze pe deplin sinergiile potențiale existente între politicile UE,
astfel încât să utilizeze în mod eficient fondurile disponibile în cadrul programelor UE,
cum ar fi Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus +, EaSI,
Europa creativă și COSME — și fondurile structurale și de investiții europene (FEIS)
pentru a sprijini mai multe proiecte în domeniul ICC;
52. subliniază că mai sunt multe de făcut pentru o interacțiune mai bună între fondurile
structurale și de investiții europene (ESI) și alte programe europene prevăzute pentru
perioada de programare 2014-2020, în special Erasmus+ și Europa Creativă, la punctele
4.6 și 6.4 din anexa 1 la „Regulamentul privind dispozițiile comune”, pe de o parte prin
asigurarea unei mai bune informări la nivelul UE și, pe de altă parte, printr-o aplicare
mult mai fermă în statele membre și în regiunile lor;
53. solicită Comisiei să modifice și/sau să interpreteze partea din Regulamentul Comisiei
(UE) nr. 651/2014 referitoare la ajutorul de stat pentru cultură și pentru conservarea
patrimoniului cultural în lumina considerentului 72 din regulament și a Comunicării
RR\1111169RO.docx 19/32 PE583.957v02-00
RO
Comisiei Europene din 19 mai 2016, astfel încât anumite măsuri din sectorul
patrimoniului cultural (în special restaurarea și conservarea) și, în unele cazuri, al
activităților culturale sprijinite din fonduri UE și fonduri regionale suplimentare să nu
intre sub incidența noțiunii de ajutor de stat;
54. ia act de faptul că mecanismul de garantare în cadrul programului „Europa creativă”
este una dintre modalitățile de a aborda necesitatea urgentă de acces la finanțare prin
împrumuturi pentru proiectele inovatoare și durabile în SCC; reamintește amânarea
lansării mecanismului de garantare; subliniază necesitatea de a crește bugetul pentru
Europa creativă și mecanismul de garantare pentru a sprijini în mod eficient expresii
culturale și creative europene, a diversifica beneficiarii finanțării, a garanta accesul egal
al operatorilor culturali din toate statele membre la mecanismul de garantare și a
îmbunătăți participarea acestora la mecanism;
55. constată că FEIS ar trebui să ajute IMM-urile să depășească deficitul de capital și să
vizeze, de regulă, proiecte cu un profil de risc mai ridicat decât proiectele sprijinite prin
operațiunile obișnuite ale BEI1; constată că, din septembrie 2016, s-a acordat finanțare
numai pentru câteva proiecte din SCC - care constau în principal în IMM-uri cu un grad
mai mare de risc - și din sectorul educației și formării și subliniază că ar trebui să se
depună toate eforturile posibile pentru îmbunătățirea participării acestor sectoare la
FEIS;
56. invită BEI să abordeze lipsa de finanțare FEIS pentru ICC prin investigarea eventualelor
interacțiuni cu Europa creativă și mecanismul de garantare pentru a furniza credite
adecvate pentru ICC;
57. invită Comisia, statele membre și BEI să sprijine metodele mixte de finanțare, în special
sub forma parteneriatelor public-privat, pentru a soluționa și rectifica lipsa
disponibilității finanțării din capitaluri proprii pentru sprijinirea ICC;
58. solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească mediul de investiții și să extindă
gama de instrumente financiare aflate la dispoziția microîntreprinderilor și a IMM-urilor
din sectoarele culturale și creative, garantând accesul la instrumente financiare noi și
inovatoare, cum ar fi microcreditele, contribuțiile rambursabile, finanțarea participativă,
fondurile cu capital de risc, finanțarea de tip „seed” și capitalul speculativ; constată că
diferite modele de finanțare participativă și investiții participative pentru ICC pot deveni
un instrument solid pentru finanțarea proiectelor culturale și creative și, prin urmare, o
binevenită completare a surselor tradiționale de sprijin financiar pentru ICC în
ansamblu; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să continue monitorizarea
și promovarea dezvoltării pieței finanțării participative, să implice instituțiile publice, să
valorifice într-o mai mare măsură posibilitățile finanțării participative instituționale, să
coordoneze diferitele abordări în materie de reglementare, să asigure o claritate adecvată
a aplicării normelor UE, să dezvolte bune practici și să îmbunătățească cadrul de
reglementare prin eliminarea sarcinilor și/sau elaborarea unui nou instrument de
reglementare, dacă este necesar; subliniază totuși că acest instrument nu poate înlocui
finanțarea publică și privată durabilă pentru ICC;
59. consideră că este necesar să se îmbunătățească rolul pe care îl joacă băncile de investiții
1 Regulamentul (UE) 2015/1017.
PE583.957v02-00 20/32 RR\1111169RO.docx
RO
publice în SCC, acordând IMM-urilor un acces mai bun la credite și ajutând
întreprinderile să își extindă piața și activitățile de export;
60. consideră că, pentru a îmbunătăți accesul la finanțare în cadrul ICC, este necesară
dezvoltarea cunoștințelor de specialitate în identificarea și evaluarea valorii unor active
necorporale care pot fi folosite drept garanții; subliniază necesitatea extinderii
cunoștințelor în rândul investitorilor financiari și al instituțiilor financiare privind
trăsăturile specifice și diferitele provocări ale ICC, care sunt considerate drept
prezentând un grad mai mare de risc; salută, în acest sens, includerea de către Comisie a
unui program de formare pentru intermediarii financiari în cadrul mecanismului de
garantare al programului Europa creativă, dat fiind că acest lucru ar putea îmbunătăți, de
asemenea, capacitatea ICC de a aborda și de a convinge investitori străini; consideră, cu
toate acestea, că este util să se confirme succesul acestui program și, în așteptarea unei
evaluări pozitive, acesta să fie extins la diferite domenii de politică;
61. solicită, în acest scop, promovarea unor „protocoale de active sub formă de proprietate
intelectuală” care să faciliteze evaluarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) și
invită Comisia și statele membre să adopte mecanismele necesare pentru a spori
atractivitatea financiară a DPI și recunoașterea valorii totale sub formă de active;
62. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și
Comisiei.
RR\1111169RO.docx 21/32 PE583.957v02-00
RO
EXPUNERE DE MOTIVE
Introducere
Cultură, artă și creativitate: aceasta este imaginea adevărată și atuul Europei în lume!
În Europa secolului al XXI-lea, odată cu tranziția la economia digitală, ICC înlocuiesc din ce
în ce mai mult procesele de fabricație tradiționale și lanțurile valorice tradiționale. În prezent,
producția de conținut de calitate, capacitatea de a inova, de a nara, imagina sau evoca emoții, a
devenit cea mai valoroasă materia prima a noastră. Una de a cultiva, sprijini, promova, apăra.
Industriile culturale și creative sunt acele industrii bazate pe valori culturale, creativitate,
competențe și talente individuale cu potențialul de a crea bunăstare și locuri de muncă prin
generarea de valoare din proprietatea intelectuală. Coraportorii consideră că acest sector include
următoarele segmente care se bazează pe contribuții culturale și creative: arhitectura, arhivele
și bibliotecile, artizanatul artistic, audiovizualul (inclusiv filmele, televiziunea, jocurile video
și multimedia), patrimoniul cultural, designul, moda bazată pe creativitate, industriile
produselor de lux, festivalurile, muzica, arta spectacolului, cărțile și editarea, radioul și artele
vizuale.
ICC europene își au rădăcinile și își trag seva din caracterul unic al culturii și artelor europene,
consacrat în cei 3 000 de ani de moșteniri culturale comune. Spre deosebire de alte industrii,
ICC se caracterizează printr-o dublă valoare intrinsecă: acestea joacă un rol esențial în
protejarea și promovarea diversității lingvistice și culturale europene, consolidează sentimentul
de apartenență la identității europene și regionale, contribuie la transmiterea cunoașterii și a
valorilor și la salvgardarea patrimoniului european material și imaterial pentru generațiile
actuale și viitoare. În același timp, acestea sunt un instrument concret pentru coeziunea socială,
prin contribuția lor importantă la economia europeană în ceea ce privește ocuparea forței de
muncă, investițiile, creșterea și inovarea, și contribuie în mod semnificativ la competitivitatea
Europei la nivel mondial.
Prin urmare, sprijinirea ICC europene inovatoare și axate pe cercetare devine importantă din
punct de vedere strategic, întrucât acestea sunt de natură să conserve diversitatea lingvistică și
culturală, pluralismul și oferta de servicii inovatoare și de înaltă calitate, în special în contextul
unei piețe globalizate și convergente.
Ca urmare a Cărții verzi a Comisiei Europene din 20101, au existat în ultimii ani o varietate de
studii sectoriale, conferințe și comunicări ale Comisiei și rezoluții ale Parlamentului European
care indică faptul că producția culturală și creativă este punctul de origine al lanțului valoric de
astăzi. Totuși, prezentul raport este primul raport comun al Comisiilor CULT și ITRE — care
reunește potențialul cultural și economic al acestui sector precizând care ar trebui să fie pilonii
unei politici industriale europene pentru ICC.
Viitorul ICC prezintă un interes deosebit pentru Comisia pentru cultură și educație (CULT),
care a elaborat în ultimii ani mai multe rapoarte pe această temă2, precum și pentru Comisia
pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), care răspunde de politica industrială a Uniunii și
de măsurile aferente, precum și de aplicarea noilor tehnologii, inclusiv măsurile privind
întreprinderile mici și mijlocii. Ceea ce unește aceste industrii este faptul că toate fac schimburi
de active creative sub forma proprietății intelectuale (PI). Având în vedere disparitatea și
1 COM(2010)0183. 2 A se vedea, de exemplu, Rezoluția din 12 mai 2011 referitoare la valorificarea potențialului industriilor culturale
și creative, precum și Rezoluția din 12 septembrie 2013 referitoare la promovarea sectoarelor culturale și creative
europene ca surse de creștere economică și de creare de locuri de muncă (T7-0368/2013).
PE583.957v02-00 22/32 RR\1111169RO.docx
RO
complexitatea sectorului, exploatarea deplină a potențialului SCC constituie o adevărată
provocare.
Coraportorii consideră că, pentru a realiza pe deplin potențialul sectorului, este nevoie de o
acțiune concertată, la nivel național, regional și local, dar și la nivelul UE. Coraportorii, pe baza
unei analize amănunțite a sectorului și a provocărilor cu care acesta se confruntă, propun o serie
de măsuri și politici care să se concentreze pe termen scurt și lung pe șapte vectori politici-
cheie, care constituie nucleul prezentului raport:
colectarea de statistici și date fiabile bazate pe o definiție cuprinzătoare, în vederea
sensibilizării cu privire la caracteristicile și nevoile sectorului,
monitorizarea dezvoltării sectorului, în vederea creării de soluții adaptate scopului
urmărit pentru ICC,
promovarea inovării și a spiritului antreprenorial în sectoarele culturale și creative prin
facilitarea cooperării cu alte sectoare și politici (interacțiuni),
îmbunătățirea accesului la finanțare, sprijinirea noilor modele de afaceri,
utilizarea setului de instrumente deja existent la nivel european și reunirea tuturor
instrumentelor și inițiativelor existente în mod coerent,
dezvoltarea de competențe, inclusiv competențe de afaceri,
abordarea evoluției nevoilor de competențe și depășirea deficitului de competențe.
Importanța economică și socială a industriilor culturale și creative (ICC)
În întreaga lume, sectorul cultural și creativ (denumit în continuare ICC) este considerat a fi o
parte importantă și în continuă evoluție a economiei globale. Importanța sa ca generator de
locuri de muncă și prosperitate este din ce în ce mai recunoscută, în special la nivelul UE: în
urma unui studiu recent comandat de Comisia Europeană, ICC (cu excepția industriilor
produselor de lux) reprezintă 11,2 % din totalul întreprinderilor private și 7,5 % din totalul
persoanelor angajate în economia totală. În total, din ICC fac parte peste trei milioane de
întreprinderi, care angajează peste 12 milioane de persoane (cu excepția industriilor produselor
de lux). În ceea ce privește valoarea adăugată, ICC (cu excepția industriilor produselor de lux)
generează 5,3 % din VAB totală la nivel european1. Pe de altă parte, în industriile produselor
de lux sunt angajate aproximativ 1,7 milioane de persoane. Valoarea lor calculată pe baza
vânzării de bunuri și servicii se ridică la 547 de miliarde de euro, respectiv aproximativ 4 % din
PIB-ul nominal al UE.
Particularitatea industriilor culturale și creative este că ele creează o punte între arte, cultură,
afaceri și tehnologie. În plus, ICC sunt caracterizate de faptul că asigură locuri de muncă care
pot fi cu greu delocalizate, deoarece sunt legate de competențe culturale și istorice specifice și
sunt caracteristice anumitor teritorii și tradiții. În special, acestea contribuie mai mult decât
orice alt sector la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și al femeilor. ICC au demonstrat
o reziliență mai mare decât alte sectoare în urma crizei din 2008 - s-a dovedit capacitatea
acestora de a determina efecte pozitive semnificative în alte sectoare industriale, cum ar fi
turismul, comerțul cu amănuntul și tehnologiile digitale.
În ciuda acestor aspecte, nu a fost încă elaborată la nivelul UE o politică industrială reală și
1 Studiu privind „Creșterea competitivității industriilor culturale și creative pentru creștere economică și locuri de
muncă”. Trimiterea la studiu de completat în momentul publicării.
RR\1111169RO.docx 23/32 PE583.957v02-00
RO
coerentă. Avem nevoie de o strategie industrială cuprinzătoare la nivel european care să țină
seama de toate caracteristicile specifice industriilor culturale și creative și să transforme
provocări precum digitizarea și revizuirea normelor privind drepturile de autor în oportunități
de stimulare a creșterii și de creare de noi de locuri de muncă prin instituirea unui cadru juridic
echilibrat. Trebuie asumat un angajament pentru dezvoltarea pe termen lung a ICC, pe baza
unei abordări integrate care să garanteze o bază politică și de reglementare solidă pentru
industriile culturale și creative din prezent și din viitor, iar dezvoltarea, promovarea și protejarea
ICC trebuie să reprezinte un obiectiv strategic și o prioritate politică în general pentru UE.
Definirea ICC și statistici pentru o politică europeană de dezvoltare autentică
Un factor care contribuie în mod cert la faptul că adevăratul potențial economic al ICC nu este
cunoscut, precum și, în consecință, la lipsa unor politici specifice care să sprijine ICC, este acela
că nu există o definiție clară a „industriilor culturale și creative”.
În timp ce majoritatea domeniilor industriilor culturale reprezintă un pilon evident al sectorului
și sunt ușor de clasificat în cadrul său (patrimoniul artistic și monumental, arhivele, bibliotecile,
cărțile și presa, editarea, artele vizuale, arhitectura, artele spectacolului, multimedia și serviciile
audiovizuale), industriile creative sunt mai greu de clasificat, deoarece, de fapt, orice activitate
inovatoare poate avea un caracter creativ și se poate baza pe contribuții creative.
Ținând seama de comunicarea din 2012 a Comisiei Europene1 care a identificat industriile
creative ca „industrii care utilizează cultura ca input și care au o dimensiune culturală, chiar
dacă producțiile lor sunt în principal funcționale. Acestea includ arhitectura și designul”2 și de
cel mai recent studiu efectuat de Comisie3, potrivit căruia, ICC cuprinde, alături de ICC
fundamentale, și industriile produselor de lux, moda și designul, coraportorii sugerează o
definiție nouă, mai amplă și mai cuprinzătoare a ICC. Raportorii consideră că o definiție
standardizată va contribui la monitorizarea mai eficientă a evoluției sectorului și poate duce
ulterior la soluții de politică adaptate pentru ICC. Definiția propusă de raportori include
sectoarele clasice menționate, precum și moda și industriile produselor de lux bazate pe
creativitate, în funcție de contribuția lor culturală specifică, de elementele creative care
caracterizează faza inițială de producție, precum și de capacitatea lor de a genera valoare.
Industria modei și a produselor de lux contribuie nu numai la promovarea și răspândirea
excelenței europene, dar, întrucât se bazează pe contribuții culturale și creative importante,
aceasta contribuie în mod semnificativ și la conservarea unui savoir faire european, o bază
unică de cunoștințe și competențe seculare care sunt dificil de reprodus și care caracterizează
cu adevărat valoarea adăugată europeană.
Industriile culturale și creative, ambasadori ai spiritului european
Dar asta nu este totul. Cultura, nu numai în formele tradiționale, ci și prin intermediul
industriilor culturale și creative, poate juca un rol esențial în consolidarea parteneriatelor
internaționale. Aceste industrii contribuie la „puterea necoercitivă” a Europei prin rolul lor de
ambasadori ai valorilor europene (cum ar fi calitatea, excelența, artizanatul, creativitatea,
cultura) la nivel mondial. Este demn de reținut faptul că, potrivit Eurostat, valoarea totală a
exporturilor UE în 2014 (toate produsele) se ridică la 1 703 miliarde EUR, ceea ce reprezintă
15,9 % din totalul schimburilor comerciale la nivel mondial. Din acestea, 27,3 miliarde EUR
1 COM(2012)0537. 2 COM(2010)0183, pagina 6. 3 Studiu privind „Creșterea competitivității industriilor culturale și creative pentru creștere economică și locuri de
muncă”. Trimiterea la studiu de completat în momentul publicării.
PE583.957v02-00 24/32 RR\1111169RO.docx
RO
(1,6 %) provin din exporturile de bunuri culturale și 209,1 miliarde EUR din exporturile din
industria modei (12,3 %). Industriile produselor de lux reprezintă 18 % din exporturile
europene, cu o valoare a exporturilor de aproximativ 308 miliarde EUR.
Din aceste motive, UE a finanțat deja multe proiecte în sectoarele culturale și creative, cum ar
fi rețelele de centre creative, programele Cultures + din țările din Africa, zona Caraibilor și
Pacific (ACP), programe care sprijină guvernanța culturală și promovează dialogul
intercultural. Se acordă asistență și prin programele Europa Creativă și Orizont 2020, care
sprijină cercetarea în domeniul diplomației culturale, activități legate de patrimoniul cultural,
și anume promovarea industriilor culturale și creative și a dialogului intercultural.
Conștientă de importanța acestui instrument, Comisia Europeană a prezentat recent o
comunicare privind „O strategie pentru relațiile culturale internaționale”, care încurajează
cooperarea culturală între UE și țările sale partenere și promovează dialogul și înțelegerea
reciprocă cu scopul de a construi relații pe termen lung cu țări din întreaga lume.
Educația și formarea
Creativitatea, inspirația și imaginația se bazează pe cultură și artă în toate formele lor și ar trebui
să fie deci o parte integrantă a educației.
Prin urmare, este esențial să li se reamintească statelor membre să includă arta, muzica, teatrul
și cinematografia în programele școlare, ca elemente-cheie ale dezvoltării cunoașterii
patrimoniului cultural, a practicilor și manifestărilor artistice, precum și a competențelor non-
tehnice orientate spre creativitate și inovare. Educația vine în primul rând din familie, dar și, în
mod special, din cadrul sistemelor școlare și este conturată și de influența mass-media. Educația
și învățarea formale și informale nu sunt prin urmare doar două condiții necesare pentru
cultivarea creativității, forța motrice a ICC, ci și pentru stimularea cererii de produse și
conținuturi creative de calitate.
În consecință, o politică coerentă pentru ICC se bazează pe dezvoltarea unei cooperări strânse
între sectorul cultural și creativ și partenerii sociali în domeniul educației și formării
profesionale.
Trebuie să promovăm abordările intersectoriale între diferite domenii în cadrul educației
formale și al învățării neformale. Acest lucru necesită mai multe sinergii între instituțiile de
învățământ superior, de exemplu prin programe comune în domeniul artistic, cultural, al științei,
ingineriei și tehnologiei și prin sprijinirea centrelor de excelență care dezvoltă profiluri
profesionale care mențin acest sector în viață și sunt capabile să atragă studenți din diferite state
membre și să dezvolte proiecte internaționale. În sfârșit, bunele practici din unele state membre
arată că este important să se susțină dezvoltarea unor programe de instruire.
În ceea ce privește industriile modei și produselor de lux, ar trebui menționat faptul că acestea
nu au legături doar cu mari grupuri industriale, ci și că depind de cooperarea cu IMM-urile,
microîntreprinderile și întreprinderile tradiționale de artizanat. Există mai multe sectoare în
cadrul industriilor culturale și creative care ar avea cu siguranță nevoie de sprijin financiar și
de fonduri speciale din partea Uniunii Europene pentru a se dezvolta.
Pe de altă parte, astfel cum au evidențiat și diverse părți interesate europene, trebuie să se ia
măsuri pentru a elimina decalajul dintre nevoile industriei și forța de muncă cu un nivel înalt
de calificare disponibilă la nivelul UE1. Pentru industria modei și a produselor de lux, aceasta
înseamnă că prioritatea este de a dezvolta politici noi care să asigure protejarea și promovarea
1 ECCIA (2014) „Contribuția industriilor culturale și creative de lux la economia europeană”.
RR\1111169RO.docx 25/32 PE583.957v02-00
RO
savoir-faire-ului european tradițional și a artizanatului artistic în cadrul ICC, prin îmbunătățirea
formării profesionale și încurajarea forței de muncă înalt calificată. Scopul este de a atrage
talente și competențe noi, cum ar fi artizanatul „de excelență” sau „profilurile profesionale
intermediare” în industria construcțiilor pentru conservare și restaurare.
Cei doi raportori subliniază în continuare modul în care colaborarea dintre sectorul educației și
sectoarele culturale și creative poate contribui la regenerarea urbană și la competitivitatea
Europei în viitor. Aceasta crește atractivitatea regiunilor și orașelor și contribuie totodată la
crearea unui mediu de învățare stimulant, adecvat în special pentru a ajuta tinerii șomeri - mai
ales, dar nu numai, pe cei din comunitățile marginalizate și cartierele defavorizate - să
dobândească competențe profesionale, sporindu-le astfel posibilitățile de a-și găsi un loc de
muncă în sectoarele care au nevoie de lucrători calificați.
Sectorul în sine joacă, într-adevăr, un rol important în soluționarea problemei șomajului în
rândul tinerilor: potrivit unui studiu recent, în sectorul cultural și creativ sunt angajate mai multe
persoane cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani decât în orice alt sector economic (19,1 % din
totalul angajaților în ICC față de 18,6 % în restul economiei)1. Dat fiind exodul de creiere cu
care s-a confruntat Europa în ultimele decenii, intensificarea promovării și investițiilor în
industriile culturale și creative ar contribui la crearea de noi locuri de muncă și la reducerea
ratei șomajului în rândul tinerilor, având în vedere numărul mare de tineri ce urmează studii în
domeniu. Astfel, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și
reindustrializarea, ICC pot asigura transferul de cunoștințe și artizanat tradițional și pot menține
structura economică, socială și istorică pe care se bazează ICC.
Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui, în opinia coraportorilor, să pună un accent
special pe ICC în programele UE pentru creștere economică și locuri de muncă (cum ar fi
inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și Noua agendă pentru competențe prezentată recent)
și să furnizeze fonduri pentru a facilita parcursul profesional și formarea în acest sector.
Comisia și statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze campanii de sensibilizare cu
privire la oportunitățile de carieră în aceste sectoare în care sunt create locuri de muncă și în
care este promovată transmiterea de cunoștințe, astfel încât artizanatul să fie menținut în aceste
sectoare strategice.
Drepturile de autor și contrafacerea în sectorul cultural și creativ
Drepturile de autor sunt pentru sectorul cultural și creativ ceea ce brevetele sunt pentru industrie
și tehnologie. Protecția drepturilor de autor reprezintă un element vital pentru însăși
supraviețuirea industriei creative.
În ciuda faptului că astăzi se consumă conținut creativ mai mult ca oricând (gândindu-ne, de
exemplu, la nivelurile record atinse de muzică), datorită unor servicii precum platformele de
conținut actualizate de utilizatori și serviciile de agregare a conținutului, sectoarele creative
(printre altele, titularii de drepturi, artiștii și producătorii) nu au înregistrat o creștere
comparabilă a veniturilor în urma acestei creșteri a consumului.
Acest lucru a generat un așa-numit „decalaj de valoare”, deoarece serviciile de platformă rețin
valoarea producțiilor culturale și creative, care sunt deturnate de la creatori. Transferul de
valoare a creat o piață ineficientă și nedreaptă și amenință sănătatea pe termen lung a sectoarelor
culturale și creative ale UE și succesul pieței unice digitale.
Prin urmare, având în vedere propunerea de reformă a drepturilor de autor, coraportorii invită
Comisia să identifice soluții juridice aplicabile serviciilor online care să rezolve această
1 Cultural times - the first global map of cultural and creative industries, decembrie 2015.
PE583.957v02-00 26/32 RR\1111169RO.docx
RO
denaturare a pieței și să aducă beneficii creatorilor, titularilor de drepturi și consumatorilor
deopotrivă. Exonerarea de răspundere nu se poate aplica decât furnizorilor de servicii online cu
adevărat neutri și pasivi și nu serviciilor care joacă un rol activ în distribuirea, promovarea și
comercializarea conținutului în detrimentul creatorilor.
În plus, sectoarele modei și produselor de lux se confruntă în tot mai mare măsură cu
contrafacerea la scară largă, care a atins proporții alarmante cauzând pierderi de venituri pentru
industrie și, în consecință, pierderea de locuri de muncă, precum și problemele legate de
sănătatea și protecția consumatorilor. Pentru a înțelege gravitatea problemei, datele pentru 2013
arată că mărfurile contrafăcute și piratate reprezintă până la 2,5 % din comerțul internațional și,
numai în UE, până la 5 % din importuri, în valoare de 85 de miliarde de euro.
Pe lângă o definiție clară, care să ia în considerare toate sectoarele legate de industriile culturale
și creative, coraportorii consideră să sunt necesare, de asemenea, date statistice comparabile și
fiabile. Fiecare stat membru are, de fapt, propria clasificare a ICC. Prin urmare, este esențial să
se adopte la nivelul UE un cadru actualizat pentru acest sector și să se identifice schimbările în
timp. Obiectivul ar trebui să fie de a identifica indicatori specifici pentru a evalua rezultatele
politicilor de promovare a sectorului.
ICC: accesul la finanțare și la fonduri ale UE
Sunt necesare soluții adaptate mai ales în domeniul accesului la fonduri și la finanțare: există
mai multe sectoare în cadrul industriilor culturale și creative care ar trebui să primească și ar
avea nevoie de sprijin financiar și de fonduri speciale din partea Uniunii Europene pentru a se
dezvolta și a produce conținut inovator.
În timp ce regiunile sunt foarte bune în ceea ce privește dezvoltarea de clustere și cooperarea
regională și transfrontalieră în domeniul ICC, iar ICC sunt considerate a fi întreprinderile cele
mai inovatoare și participă la programe de cercetare și inovare, nu există date privind numărul
și tipul de proiecte finanțate. Trebuie să identificăm indicatori specifici pentru a monitoriza și
analiza impactul cultural, economic și social al politicilor sale și al propunerilor de reglementare
în ceea ce privește ICC.
Deși toate programele sunt deschise pentru depunerea candidaturilor din partea ICC, rata de
participare poate și ar trebui să crească. Sprijinirea ICC ar trebui să devină o prioritate politică
în cadrul fondurilor ESI, al programului Orizont 2020 și al CFM în ansamblul său. În cadrul
programului de cercetare Orizont 2020 și al fondurilor structurale, în special, ar trebui să
exploatăm pe deplin sinergiile potențiale existente între politicile UE. Acest lucru ar permite
utilizarea în mod eficace a fondurilor disponibile în cadrul programelor UE și realizarea
obiectivelor pentru care au fost concepute.
În acest sens, revizuirea CFM la jumătatea perioadei și rapoartele privind punerea în aplicare a
programelor UE ar trebui considerate ca două componente interconectate ale aceluiași proces.
Schemele de finanțare ar trebui să fie aliniate mai bine la prioritățile politice europene, cum ar
fi sprijinirea creșterii economice durabile și bazate pe inovare și locuri de muncă de calitate.
Evaluarea stadiului actual al programelor și a nevoilor lor bugetare oferă o bază solidă și
coerentă pentru revizuirea CFM și a viitoarei structuri a programelor UE post-2020.
Această abordare nu se limitează la programele gestionate direct de către Comisia Europeană,
ci, mai mult: FEIS a fost conceput pentru a ajuta IMM-urile să depășească deficitele de capital
și vizează, de regulă, proiecte cu un profil de risc mai ridicat decât proiectele sprijinite prin
operațiunile normale ale BEI1. Finanțarea industriilor culturale și creative se numără printre
1 Regulamentul (UE) 2015/1017.
RR\1111169RO.docx 27/32 PE583.957v02-00
RO
prioritățile Regulamentului privind FEIS. Cu toate acestea, în mai 2016, la peste un an de la
instituirea planului, nu se acordase finanțare pentru proiecte în domeniul ICC și nici în domeniul
educației sau al formării, în care activează în principal IMM-uri cu un grad mai mare de risc.
Instituțiile europene, printre care Banca Europeană de Investiții, ar trebui să analizeze
interacțiunile posibile dintre FEIS și programul Europa creativă (inclusiv mecanismul de
garantare) cu scopul de a oferi credite adecvate pentru ICC.
Importanța FEIS pentru ICC rezidă cu siguranță în capacitatea sa de a atrage investitori privați
în acest sector, precum și de a promova sisteme de capital de risc și finanțarea de risc. Cu toate
acestea, conform unui studiu realizat în 2013 de către Comisie, ICC se confruntă cu obstacole
în calea accesului la finanțare, ca urmare a caracteristicilor sale foarte specifice, precum, printre
altele, probleme legate de evaluarea riscurilor și evaluarea bunurilor necorporale, cum ar fi
drepturile de proprietate intelectuală (DPI).
Astfel, pentru a îmbunătăți accesul la finanțare în cadrul ICC, este necesar să se asigure sisteme
de finanțare de risc, dar este necesară și dezvoltarea cunoștințelor de specialitate în evaluarea
valorii unor active necorporale, care ar putea fi folosite drept garanții. Aceste cunoștințe de
specialitate sunt necesare atât în cadrul microîntreprinderilor și al IMM-urilor, cât și în cadrul
instituțiilor financiare. Comisia și statele membre ar trebui să adopte mecanismele necesare
pentru a crește atractivitatea financiară a drepturilor de proprietate intelectuală și pentru a
recunoaște întreaga lor valoarea ca active.
Succesul este un lucru pozitiv și ar trebui recunoscut. În general, totuși, antreprenorii și
finanțatorii europeni ar trebui să treacă peste conotația negativă a eșecului și să își asume riscul
unui eșec, ca un important pas în procesul de dezvoltare a spiritului antreprenorial.
Concluzie
Coraportorii consideră că ICC joacă un rol esențial în reindustrializarea Europei, sunt un
vector pentru creștere economică și se află într-o poziție strategică pentru a declanșa efecte
pozitive în alte sectoare industriale inovatoare, cum ar fi turismul, comerțul cu amănuntul și
tehnologiile digitale. Coraportorii consideră că UE și-ar putea asuma un rol de lider în
promovarea impactului pozitiv important al sectoarelor creative în întreaga Europă, pentru a
promova, de asemenea, politici care susțin cel mai de preț bun al Europei: cultura sa.
PE583.957v02-00 28/32 RR\1111169RO.docx
RO
14.10.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru cultură și educație
referitor la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative
(2016/2072(INI))
Raportoare pentru aviz: Therese Comodini Cachia
SUGESTII
Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și
Comisiei pentru educație, ambele competente în fond în temeiul articolului 55 din
Regulamentul de procedură, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce
urmează a fi adoptată:
1. subliniază că industriile culturale și creative (ICC) funcționează într-un mediu aflat în
evoluție continuă, dominat de dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor digitale ale
informației și comunicării la scară globală;
2. reamintește că industriile culturale și creative sunt acele industrii care promovează și se
bazează pe creativitate individuală, valoare culturală, competențe și talent, cu potențialul
de a crea bunăstare și locuri de muncă prin generarea de valoare din proprietatea
intelectuală;
3. subliniază că ICC, care au o cifră de afaceri de 535,9 miliarde EUR și creează 7,1
milioane de locuri de muncă, sunt esențiale pentru stabilitatea și competitivitatea pe
termen lung a economiei europene;
4. subliniază că ICC nu numai că garantează diversitatea culturală, dar și pluralismul media
și vitalitatea economică a Uniunii Europene;
5. reamintește că ICC au o importanță strategică pentru dezvoltarea economică și crearea
unor locuri de muncă de calitate în UE;
6. subliniază că formularea unei definiții juridice a „industriilor culturale și creative” în
Europa ar trebui să ia în considerare noile tendințe culturale și creative existente în
societatea de azi, precum și modificările și posibilitățile continue pe care le poate oferi
tehnologia digitală, precum și faptul că orice astfel de definiție ar trebui să se refere la
opere, inclusiv bunuri și servicii, care sunt un produs al proceselor artistice, culturale sau
RR\1111169RO.docx 29/32 PE583.957v02-00
RO
creatoare și care sunt eligibile să beneficieze de protecția drepturilor de autor, fără a
restricționa procesele prin care sunt create sau produse aceste opere;
7. consideră, prin urmare, că este necesar ca, în cadrele juridice referitoare la drepturile de
autor și proprietatea intelectuală, titularii de drepturi să fie protejați într-o manieră care
recunoaște valorile și stimulează inovarea, creativitatea, investițiile și producerea de
conținuturi, adaptându-se totodată la continua evoluție tehnologică și la viitoarele
platforme digitale;
8. subliniază că UE nu ar trebui să considere cultura doar din perspectiva pieței interne, a
concurenței sau a politicii comerciale, ci și ca un element al politicii de cooperare și
dezvoltare al Europei, luând în considerare caracteristicile specifice ale spectrului cultural
al UE; invită Comisia să consolideze legătura dintre sectorul cultural, formare și ICC, să
ia în considerare definirea unui cadru juridic pentru dezvoltarea uceniciilor în industriile
culturale și creative din statele membre ale UE, precum și să valorifice la maximum
potențialul IMM-urilor în sectoarele culturale și creative;
9. consideră că mediul digital oferă noi posibilități pentru crearea și producerea de opere
culturale și creative, precum și pentru distribuirea, exploatarea și punerea la dispoziție a
acestora unui public mai larg, independent de constrângerile fizice și geografice,
câteodată, la costuri mai mici și cu obstacole mai mici la intrare; remarcă totuși că într-un
forum din ce în ce mai conectat și digitalizat, autorii și creatorii cu resurse limitate ar
putea fi dezavantajați din punct de vedere financiar atunci când funcționează într-un
context competitiv mai larg;
10. consideră că tehnologia digitală a dat naștere, de asemenea, unor posibilități de creare a
unor tipuri diferite de opere sau practici artistice, pentru care tehnologia digitală este, de
asemenea, o parte esențială a procesului creativ;
11. reamintește în acest context că ICC constau în cea mai mare parte dintr-o multitudine de
microîntreprinderi, de întreprinderi mici și mijlocii și de lucrători independenți, care au un
acces limitat la infrastructuri, resurse și finanțare și care au o putere de negociere limitată
față de distribuția digitală online sau alți intermediari dominanți de pe piață, așa cum este
cazul, în special, al artiștilor și creatorilor care provin din arii culturale și lingvistice mai
puțin cunoscute; în acest sens, susține necesitatea dezvoltării unui cadru juridic echilibrat,
care ține seama de particularitățile sectorului și oferă soluții juridice corespunzătoare
pentru a permite creatorilor să obțină o poziție de negociere mai bună;
12. subliniază că inovarea digitală continuă obligă industriile culturale și creative să
regândească și să reformuleze modelele lor de afaceri; își exprimă îngrijorarea cu privire
la faptul că în majoritatea modelelor de afaceri actuale, valoarea economică a conținutului,
care trebuie să fie redefinită, apare în diverse puncte ale lanțului valoric, dar acest lucru
poate fi deplasat spre sfârșitul lanțul valoric, complicând și mai mult sistemul prin care
comunitatea creativă atrage valoare din conținut, inclusiv o remunerație echitabilă pentru
autori și creatori; constată, în același timp, că comunitatea creativă se confruntă cu
pierderi care rezultă, de asemenea, din încălcări ale drepturilor de autor precum pirateria,
precum și de dificultăți legate de un mediu online aflat în schimbare constantă și de
provocări cu care se confruntă modelele de afaceri existente;
13. subliniază importanța noului mediu digital pentru dezvoltarea culturale și creative atunci
PE583.957v02-00 30/32 RR\1111169RO.docx
RO
când este vorba de a mări vizibilitatea creatorilor și de a le permite să fie în contact
permanent cu publicul și consumatorii lor; consideră, prin urmare, că stabilirea oricărui
cadru juridic care definește digitalizarea industriilor culturale și creative ar trebui să aibă
loc după o largă consultare a tuturor actorilor implicați în lanțul valoric;
14. consideră că platformele digitale sunt o modalitate de a furniza accesul mai larg la operele
culturale și creative și că trebuie avut în vedere modul în care acest proces poate funcționa
cu mai multă securitate juridică și respect pentru titularii de drepturi;
15. invită Comisia să abordeze problema transferului de valori în cadrul dezbaterii în curs
referitoare la drepturile de autor;
16. invită Comisia să dezvolte o strategie culturală europeană în era digitală, în concordanță
cu toate politicile UE, inclusiv cu politica fiscală;
17. invită Comisia să abordeze eficient problema difuzării de conținuturi digitale ilegale,
proporțional cu diversele drepturi în cauză, printre altele încurajând o mai bună cooperare
între autoritățile statelor membre și industrie și facilitând apariția unor oferte juridice
atractive, cu un catalog amplu și disponibilitate transfrontalieră, respectând totodată
principiul teritorialității; invită, de asemenea, Comisia să examineze diferitele opțiuni,
concentrându-se pe contractele privind drepturile de autor, pentru îmbunătățirea
remunerării echitabile a autorilor și creatorilor, recompensând astfel creativitatea și
inovarea și promovând totodată transparența în lanțul de valoare al drepturilor de autor în
mediul digital, pentru protejarea specificităților culturale și lingvistice naționale și pentru
stimularea activității economice și de cercetare; invită, în acest sens, Comisia să continue
să identifice mecanisme eficiente de combatere a încălcării drepturilor de autor și de
sensibilizare a opiniei publice în acest domeniu;
18. reamintește rezultatele consultării publice inițiate de Comisie cu privire la un mediu de
reglementare a platformelor și intermediarilor online; subliniază faptul că participanții au
recunoscut beneficiile platformelor online pentru a face conținutul creativ mai accesibil și
a facilita comunicarea, dar, în același timp, au ridicat problema lipsei de transparență și a
securității juridice în acest proces, din perspectiva respectării drepturilor de autor;
19. consideră că protejarea adecvată și eficientă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe
este esențială pentru a asigura remunerarea echitabilă a creatorilor.
RR\1111169RO.docx 31/32 PE583.957v02-00
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 13.10.2016
Rezultatul votului final +:
–:
0:
17
0
2
Membri titulari prezenți la votul final Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-
Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mady
Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut, Enrico Gasbarra, Gilles Lebreton,
António Marinho e Pinto, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda,
József Szájer, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final Pascal Durand, Evelyne Gebhardt, Constance Le Grip, Victor Negrescu,
Virginie Rozière
PE583.957v02-00 32/32 RR\1111169RO.docx
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
Data adoptării 10.11.2016
Rezultatul votului final +:
–:
0:
57
4
7
Membri titulari prezenți la votul final Isabella Adinolfi, José Blanco López, Andrea Bocskor, Louise Bours,
Jerzy Buzek, Angelo Ciocca, David Coburn, Silvia Costa, Edward
Czesak, Jakop Dalunde, Pilar del Castillo Vera, Mircea Diaconu, Angel
Dzhambazki, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam
Gierek, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Eva
Kaili, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Jaromír Kohlíček,
Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Andrew Lewer,
Svetoslav Hristov Malinov, Florent Marcellesi, Edouard Martin, Luigi
Morgano, Momchil Nekov, Angelika Niebler, Carolina Punset, Herbert
Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser,
Michaela Šojdrová, Neoklis Sylikiotis, Antonio Tajani, Helga Trüpel,
Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Bogdan Brunon Wenta, Lieve
Wierinck, Hermann Winkler, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Bogdan
Andrzej Zdrojewski, Carlos Zorrinho, Krystyna Łybacka
Membri supleanți prezenți la votul final Pilar Ayuso, Pervenche Berès, Miriam Dalli, Francesc Gambús, Gunnar
Hökmark, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Barbara Kudrycka, Olle
Ludvigsson, Monika Smolková, Hannu Takkula
Membri supleanți (articolul 200 alineatul
(2)) prezenți la votul final
Franc Bogovič, Steeve Briois, Doru-Claudian Frunzulică, Michael
Theurer, Martina Werner