c * t i

A n u l L X I I I

2 7 9 4 2 3 C a r a n s e b e ş , 4 I a n u a r i e 1948 g Nr. 1 - 2

oficial ai eparhiei ortodoxe române J™T

XNUSCRISELE S!C VOR TRIV1ITF. PE ADRESA O.VSILIULUI EPARHIAL, SECŢIA CULTURALĂ

EPISCOPIA. C A R A N S E B E Ş U L U I CONT C E. O. Nr. 8 9 6 7 6

Publ ica ţ i i Concurse protopopiale

„ parohii cl. I , , „II

- III Diferite publicaţii cm.n •

. 1CC0 Lei

. 600 Lei

. 500 Lei

. 400 Lei .' 4 Lei

11Û

N î . 5 2 2 4 P r è s . 1 9 4 7

VENIAMIN, din î n d u r a r e a Iui D u m n e z e u d r e p t c r e d i n c i o s u l E p i s c o p al

E p a r h i e i C a r a n s e b e ş u l u i . -

Iubitului ; Cier şi popor din această de Dumnezeu păzită Eparhie: Har, milă şi pace de!a Dumnezeu Tatăl şi delà Domnul nostru

Iisus Hristos, iar delà Noi arhiereşti binecuvântări.

vremea, căci zilele rele sunt". (Efes. 5, 1 şi ip)

Subiţii mei fii sufleteşti, După ce am serbat în pace şi sănăta te luminosul praznie a! Naşterii Domnului, cu

ajutorul lui Dumnezeu ain ajuns la sfarş tul a n u u i şi la începutul unui nou an. Folosesc acest prilej de a ma adresa către voi cu cuvintele Sf. Ap. Pavel „cu dragoste

să umblaţi" — cari sunt to tdeauna actuale şi âe adresează către toţi, rugându-Vă să Vă desch i ­deţi larg inimile voastre pentru primirea cuvântului de învăţări ră ce Vi-1 trimit, ca el să rodească spre binele şi mântu rea Voastră şi a deaproapeki i şi spre b nele şi prosperarea Neamului şi a Ţârii . .

Intre.tă sărbătoare avem astăzi, iubiţii mei. Serbăm întâi tăierea împrejur la 8 zile dela naştere a Mânt. nostru I sus Hristos, ca

să pl inească ^gţea, căci Ei a z' !s: „n'am venit sd stric legea, ci să o plinesc", dându- I cu acest prilej numele ae Iisus, adus din cer de arhanghelul Gayrtl.

Astăzi este şi ziua Sf. Pâr. V â s l e cel mi re , a ihlepiscopul Cezareei Capadochie i , care a fost unul din marii sfinţi ai ere şti n âtă ţi i, ca arh ereu, ca sq ih tor ales al ere dinţii Iui Hristos, mare dascăl al lumii şi pildă a vieţii sa 'e sfinţitoare Pentru viaţa şi virtuţile sale alese Biserica îi numără între marii Ierarhi ai ei.

Tot astăzi serbăm şi începutul unui nou an, care trebue să fie un popas de reculegere şi de înno ' re a forţelor spirituale pentru v itor.

De ob cei cei mai mulţi dau o deosebi tă impor tan ţă numai serbării lumeşti a anului nou p a care îl în tâmpină cu ospăţ şi veselie în nădejdea că el v i fi mai bun ca cel trecut, fără însă să şe pregătească serios pent iu realizarea năzuinţelor lor. c

Câte nădejdi spulberate în vânt legate de as.ul trecui şt câte alte noul nădejdi nu legăm de anul nou ?

Şi câte pregătiri şi cheltueli nu se fac pentra a p r ăz iu i această zi cu ospeţe şi petreceri? Cu acest prilej ne facem unul altuia doriri de fericire, ne în t rebându-ne în ce cons tă

ea şi cum înţelegem această fericire. Unii văd fericirea în mâncare şi beutură, alţii în petreceri şi ospeţe , alţii î n - ave re şi lux, ori putere şi s tăpânire . Puţini sunt cei ce cu adevărat se gândesc la o viaţă mai creş t inească cu bunuri , pe cari nici furii nu le fură, nici moliile nu le mănâncă , şi cari bunuri să- le asigure mântuirea sufletului şi fericirea adevărată. Numai aceşt a din urmă

grăbesc la biserică spre a mulţumi lui Dumnezeu în rugăciune smerită pentru toate darurile Sale din anul ce a trecut şi a se' ruga să- le binecuvinteze s t rădani i le bune în anul cel nou spre a putea plini voia cea sfântă a Lui.

Subiţii mei, In anul trecut am avut par te de o bună recol tă din purtarea de grije a Tată lu i c e ­

resc, care ne-au uşurat traiul şi ne-a as 'gura t pâinea cea de toate zilele, dar am avut p a r t e ^ ş i de unele greutăţi pe cari ni le-a trimis Dumnezeu pentru încercarea credinţei noastre.

Ne-am gândi t noi oare dacă âm meritat prin viaţa noas t ră prea puţin creşt inească, daruri le tr imise din îndurarea ' lui Dumnezeu şi vom scoate oare din trecut învăţătur i de mai bine pentru o viată mai bună în vi i tor?

Unii oameni , slabi de înger, şi cari văd fericirea numai în bunuri le materiale şi p lă ­cerile p roduse de ele, privesc cu îngrijorare şi chiar teamă în faţa vii torului. Aceşti oameni nu voesc să-şi pună nădejdea în ajutorul Tatălui ceresc, după a cărui voinţă şi înţelepciune se desfăşură viaţa lumii şi care dă celor ce-şi pun nădejdea în El puteri îndoi te spre a. pu tea în ­frunta greutăţile vieţii şi pentru a-şi făuri o viaţă mai bună, căci viitorul este în m â n a lui D u m ­nezeu, dar şi în strădania, hărnicia şi voinţa noastră de a învinge toate piedicile ce ne stau în cale.

De ce suntem mulţi atât de nemulţumiţi cu viaţa ce o ducem, şi de ce ne îngrijorăm atât de mult de ziua de m â ' n e ? Pent rucă nu înţelegem viaţa aşa cum trebue, pent rucă ne legăm viaţa de prea multe plăceri trecătoare pentru fericirea de o clipă, care lasă după ea numai d e s -amăgire şi amărăc iune . Nu ne dăm seama că cu fiecare ceas ce a trecut ne apropiem, ca că lă ­tori ce suntem pe acest pământ , de sfârşitul călătoriei, de ziua despărţ irei de lumea aceasta , de ziua înfricoşatei judecăţi , unii mai curând, alţii mai târziu, după voia cea sfântă a lui Dumnezeu. Atunci vom fi chemaţi să ne dăm seama de cum am chivernisit talantul primit şi cu ce fapte bune ne prezentăm în faţa judecătorului l isus Hristos. Fiecare clipă a vieţii noastre rău folosită este pierdută şi n"o mai putem câşt iga spre a putea r ă scumpăra vremea cu fapte bune .

Lucraţi până este ziuă — căci vine noaptea (moartea) , când nimenea nu mai poate lucra pentru binele şi mântuirea lui. Nimeni să nu zică în s inea lui, ca bogatul din Evanghel ie , căruia i-a rodit ţarina": „suflete ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani: odihneşte-te, mănâncă, bea şi te veseleşte! Dar Dumnezeu i-a zis lui: Nebune, în aceasta noapte sufletul tău se va cere dela tine şi cele ce ai gătit ale cui vor fi"? (Luca 12, 19—20), căci nimeni nu ştie ziua sau ceasul în care va fi chemat la j i tdecată, căci zice Domnul : „fiţi gata, căci în ceasul în care nu gândiţi va veni Fiul Omului" (Luca 12, 40). Şi acolo nu vom avea să ne dăm seama ce am mânca t , cu ce ne-am îmbrăca t , ce avuţie am adunat şi ce ranguri am avut, cari toate ne pă ră ­sesc la moarte, ci cum am plinit voia lui Dumnezeu, cum am folosit bunuri le materiale spre a ajuta p e - d e a p r o a p e l e în numele lui Hristos, spre a ne câşt iga neîmpuţ inată comoară în ceruri, căci „viaţa cuiva nu stă fii prisosul avuţiilor lui". (Luca, 12, ¡5) Mântuitorul osândeş te lăcomia după- avere : „Că ce va folosi omului de va dobânfft lumea toată, iar sufletul săuşi-l'va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul lui?" (Mat., 16, 26)

Aceste c sv in te sunt mai pptrivite la început de an, când fiecare om trebue să-şi facă o socoteală a treburi lor anului trecut şi un plan de lucru pentru anul nou.' Oare gospodarul har­nic nu-şi face aceas tă socoteală , să vadă cum a lucrat, care este rodul os tenele lor lui, ce lucruri bune şi rele a făcut, t răgând învăţămintele necesare pentru viitor, spre a-şi croi o soarte mai b u n ă ?

Cu atât mai mult, noi, ca creştini cu frica lui Dumnezeu, la acest p o p a s al vieţii, tre­bue să ne retragem în chilia noastră şi să ne facem socoteală cu noi înşine, cu viaţa noastră sufletească şi să punem în cumpănă faptele bune şi rele săvârşite în «anul t r e c i P ţ i să vede'm în ce parte se va pleca cumpăna şi să căutăm în viitor a înmulţi cu dragos tea noas t ră faptele plă­cute înaintea lui Dumnezeu şi a semenilor noştri . Căci adevăra ta dragos te nu cunoaş te margini , nu face deosebi re de l imbă, rasă şi religie, nici de ranguri sociale, ea înde lung rabdă, nu pizmu-eşte, toate le sufere, toa te le crede, toate le r abdă şi nici oda tă nu piere. Prin ea să ne facem tuturor toate ca pe toţi să-i dobând im pentru viaţa rn Hris tos .

Noi privim cu încredere în virtuţile şi comori le noastre sufleteşti moşteni te din moşi strămoşi , întăriţi în credinţa noastră s t rămoşească şi în ajutorul bunului Dumnezeu, căci fără de şt irea Lui nu cade nici un «fir de păr din cap, că ne va ajuta să ne croim o viaţă mai bună, cu mai multă dreptate socială pentru toţi, ca munca să fie apreciată în adevăra ta ei valoare, ca toţi s l se bucure în mod cinstit de rodul muncii lor. pentru binele şi prosperarea lor şi a Ţăr i i . To^ţi muncitorii de orice fel, depe ogoare, din mine sau uzine şi birouri au dreptul la o viaţă umană, la cultură şi civilizaţie plină de l ibertate, la a cărei temefie să s tea principii le dragostei şi fră­ţ ietăţ i i evanghelice, fără de care nu se poate închipui o viaţă fericită şi o adevăra tă democraţ ie . Creşt inismul a p ropaga t to tdeauna depl ina libertate şi a combătu t sclavia, nedrep ta tea şi exp loa­tarea muncii omului şi a fost alături de muncitori şi de toţi desmoşteni ţ i i soartei şi a căutat să le uşureze viaţa, să înt rupeze dreptatea socială în noua organizare a soc ie tă ţ i i . 'E l a înfiinţat primele spitale şi azile de bătrâni în lume. Biserica noastră prin slujitorii e i . a ' f o s t este şi t re­bue să-fie şi în viitor m a m a împăciu i toare între clasele sociale, să ocro tească sub aripile sale

pe toţi cei oropsiţ i şi să contr ibue la ac ţ iunea de redresare morală şi economică a Ţări i în c o ­laborare cu toţi factorii cu răspundere pentru promovarea binelui obş tesc .

Pent ru înfăptuirea acestui lucru chemăm cuc. preot 1 , misionari ai lui Hris tos în lume, să ducă principiile de viaţă veşnică ale Evangheliei în toate compar t imente le vieţii, căci fără Hristos nu există dreptate , bunăta te , dragoste , nici adevărată viaţă omenească .

Este adevăra t că a : ea s t ă misiune pune pe umerii preoţimei grele sarcini, dar în ace-laş timp harul lui D u m e z e u , cerut prin meditaţ ie şi rugăciune o întăreşte , după cuvintele Sf. Ap. Pave l : „Când sunt slab atunci suit tare, căci puterea lui Dumnezeu lucrează întru slăbiciune". ' . .

Cuc. Preoţi, ca părinţi adevăraţi ai poporului staţi alături de el să nu ră tăcească , fa-ceţi-vă tu turor toa te ca pe toti să-i dobândi ţ i pentru o viaţă creşt inească. Faceţi-Vă pildă cu cu­vântul şi cu fapta întru îndeplinirea îndatoriri lor cetăţăneşt i , prin muncă şi cumpătare , prin aju­torarea celor în suferinţă şi pentru ins taurarea păcii şi frâţie/âţii, pentru naş terea unei vieţi nouă în duh şi adevăr . i

Cine are pe Dumnezeu în suflet şi de s tăpân al vieţii sale, acela e s tăpâni t de o mare încredere în viitor şi va înfrunta cu r e semnare toate greutăţi le vieţii. Dar nu numai indivizii, ci şi neamuri le cari caută mai întăi împărăţ ia lui Dumnezeu pot privi cu încredere şi pl ni de nă­dejde viitorul, pentru că Tatăl cel ceresc le poar tă de gr je.

Facem tuturor cunoscut , că M. Sa Regele Minai I în ziua de 30 Decembr ie 1947 « renunţat la tron şi par lamentul Ţârii întrunit în acea zi a proclamat ţara n o a s t r ă r e p u b l i c ă populară .

Rugăm pe bunul Dumnezeu ca. în anul nou să ocro tească Ţ a r a şi Neamul şi con­ducătorii ei spre ă putea a s ; gura viaţa dori tă de toţi. Fiţi cu ascul tare către Stăpânire , căci după Sf, Scriptură, „stăpânir i le , câte sunf, dela Dumnezeu sunt r ându i t e " (Rom. 13, 1).

Vă urez din toa tă inima, iubiţii mei, ca anul în care am intrat să f e un an bun, care să a i u c ă bucurie şi mul ţum' re în casele voastre , ca să puteţi culege roade îndestulă toare pe urma muncii voastre. R jgaţi-Vâ celui Atotputernic s i trimită daruri le Sale bogate asupra tuturor, ca să se să lăş luiască pacea şi bunăyoirea între toţi fiii Bisericii şi ai ţării şi între toate popoarele lumii, ca să putem porni la redresarea vieţii pe care să o facem mai bună ca în trecut . Dar mai presus de toate să pliniţi voia cea sfântă a Tatălui ceresc descoperi tă de FiuL Său, Mântu i ­torul nost u Iisus Hristos şi pe ' ea să o aveţi de călăuză a vieţii voatre . Căci El, cu glasul blând şi plin de iubire, ne chiamă. la viaţa cea adevărată , la apa cea vie care se va preface în isvor de viată veşnică. Vă îndemn să cercetaţi regulat sf. b iser ică*ca să vă sfinţiţi sufletele cu darurile d u m n e ­zeieşti coborâte prin sf. Taine. Cinsti ţ i -Vâ preoţii şi urmaţi-le învăţături le mântui toare de suflet, staţi tari în credinţă şi premergeţ i cu pilda voastră plină de iubire faţă de aproapele ~Fpsit, creşteţi-vă cop ii în frica lui Dumnezeu, dacă voiţi să aveţi mângăere la bă t râne ţe .

Cu păr intească bucurie constatăm, că dra-gostea voastră faţă de biserică V-aţi a ră ta t -o prin multele jertfe pentru repararea şi înfrumuseţarea lăcaşuri lor sf nte, casa sufletelor voestre, pentru ceea ce Vă expr imăm călduroase mulţumiri . . • -

Vă doresc mai puţine vorbe şi mai multe fapte, muncă spornică, elfcgoste frăţească şi mulţumire sufletească întru împlinirea datortnţelor voastre de buni români şi buni creşt ini , spre s lava lui Dumnezeu şi binele şi prosperarea Ţări i . „Nu vă lăsaţi biruiţi de râu, ci biruiţi răul cu bine" (Rom. 12, 21), nu Vă faceţi viaţa mai grea prin ce r tu r i r bălă 1 , fărădelegi, ba chîar şi omoruri , cari se în tâmplă , s p r l ruşinea şi 'durerea noastră , destul de des în sate le noastre, „căci ajunge zilei răuta tea ei". „Trăiţi în pjice cu toţi oameni" (Rom. 12, 18), „împăcaţi-Vă întru Dom­nul nostru Iisus Hristos" (Rom. 13. 14), „bucurafi-Vă întru nădejde, întru necazuri fiţi răbdători, iar întru rugăciune fiţi stăruitori'1 (Rom. 12, 12).

Folosiţi fiecare clipă cu folos. Vremea trece uşor şi e păcat să trăim fără a o folosi pentru rea l izarea 'b ine lu i în lume. Marile răspunderi se pun la început de an şi vom fi r ă spun­zători cum am folosit vremea şi cu ce am contribuit la promovarea binelui obş tesc .

Dă-ne , Doamne, în anul nou viaţa în Hristos, care să lumineze şi încălzească cu razele binefăcătoare ale Evangheliei Sa le cărările vieţ ' i noastre pământeş t i spre l imanul mântuirei şi să aducă pe cei rătăciţi pe calea binelui. '

Anufrnou să aducă oameni noui, renăscuţi la o nouă viaţă pl ină de dragoste , care rupând cu trecutul plin de păcate să sch imbe din temelie faţa lumii.

In prag de an nou nădejdea noas t ră să fie Tatăl , scăparea noas t ră Fiul şi acoperă­mântul nost ru Duhul Sfânt „Treime sfântă, mărire T i e " Amin.

Dorindu-Vă tuturor an nou fericit — binecuvântat de Dumnezeu , am rămas ,

C a r a n s e b e ş , la 1 Ianuarie anul Domnului 1948

" Al vostru al tuturor de tot binele voitor

f VENI AMIN, EPISCOP

Textul documentului de abdicare a Regelui Mihai I

Mihai I-iu Prin graţia lui Dumnezeu şl voinţa naţională

Rege al României La toţi de faţă şi viitori, sănătate

In viaţa Statului român s'au p rodus în ulti­mii ani adânci prefaceri politice, economice şi sdciale, cari au creiat noi raporturi între pr inci­palii factori ai vieţii de Stat.

Aces te raportur i nu mai corespund astăzi condiţ iuni lor s tabi l i te de Pactu l fundamental — Constituţia Ţării — ele cerând o g rabn ică şi fundamenta lă sch imbare .

In faţa acestei si tuaţiuni, în deplină înţele­gere cu factorii de răspundere ai Ţări i , conşt ient şi de răspunderea ce-mi revine, consider c ă i n s t i -tuţia monarhică nu mai corespunde actualelor condiţ iuni ale vieţii noastre de Stat, ea reprezen­tând o p iedică ser ioasă în calea desvoltări i Românie i .

In consecinţă , p e ' d e p l i n conşt ient de impor­tanţa actului ce fac în interesul poporului român,

A B D I C ' 1

pentru mine şi pentru urmaşii mei dela Tr#n, renunţând pent ru mine şi pentru ei la toa te p re ­rogat ivele ce le-am exerci tat ca Rege al României .

Las poporului român libertatea de a-şi alege ̂ hou.a formă de S ta t .

MIHAI Dat Ia Bucureşt i , . astăzi 30 Decemvrie 1947.

Proclamaţia guvernului către popor Muncitori, Ţărani, Intelectuali, 1

Soldaţi , Subofiţeri, Ofiţeri, Cetăţene şi Cetăţeni ai României ,

Regele Mihai I a abdicat astăzi dela T r o n . ' In actul de abdicare , semnat astăzi, la 30

Decembrie 1947, cons ta tă că, „în viaţa Statului Român s'au p rodus în. ultimii ani adânci prefa­ceri politice, economice şi sociale, cari au creat noui raporturi între principalii factori ai vieţii de Sta t" .

In faţa acestei Situaţiuni, în depl ină în ţe le­gere cu factorii de răspundere ai ţării, Regele consideră că, „instituţia monarhică nu mai co res ­punde actualelor coniţiuni ale-vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o p iedică ser ioasă în calea desvoltării României" ,

Astfel, poporul român a dobândi t l ibertatea de a-şi clădi o formă nouă de Stat , — Repu­blica Popula ră .

El iberat în 1944 de sub jugul cotropitori lor hUIerişti şi al slugilor lor din ţară, poporul român a în lă tura t jugul moşieri lor şi a pedepsi t t r ădă ­

torii intereselor sale, a lungând dela cârma ţării pe cei care apărau i n t ense l e jefuitorilor săi.

Astfel, poporul român a reuşit să-şi înfăp­tuiască un regim democra t pe care cont inuă sâ-1 întărească.

Monarh ' a consti tuia o piedică în calea d e s ­voltării ţării noas t re spre un regim cu democra­ţie populară , care să as 'gure tuturor celor ce muncesc bunăs tarea materială şi cul turală , să as igure independenţa şi suverani ta tea Statului Român .

Prin înlăturarea monarhiei se deschid d e m o ­craţiei noas t re populare , că i . noui de măreţe înfăptuiri.

Muncitori , ţărani şi intelectuali , ostaşi , s u b ­ofiţeri, cetăţene şi ce tă ţeni !

Să înălţăm noua formă de viaţă a Statului nostru, Republica Populară Român?, Patria tutu­ror ce muncesc cu braţele şi cu mintea, deia oraşe si dela sa te .

Dr. PETRU GROZA,. Preşedintele Consiliului de Miniştri.

GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Industriei şi Comerţului.

ANA PAUKER, Ministru Secretar de Stat la D e p a r - ' tamentul Afacerilor Străine.

VAS1LE LUCA, Ministru Secretar de Stat la Depar­tamentul Finanţelor.

TEOHARI GEORGESCU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne

ŞTEFAN VOITEC, Ministru , Secretar de Stat la Departamentul Educaţiei Naţionale.

Prof. TRAIAN SAVULESCU, Ministru Secretar de . Stat la Departamentul Agriculturii şi Domeniilor.

EM'L BODNĂRAŞ, Ministerul.Secretar de S t a ţ i a Dep?rtamentHT Apărării Naţionale. ' . . . ,

LUCRFŢ1U PATRAŞCANU, Miuistru Secretar de Stat la Departampntul Justiţiei.

LOTAR RADACEAMJ, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Muncii şi Asigurărilor Sociale. -

Dr. FLORICA BAGDASAR, Ministru Secretar de Stat, la Departamentul Sănătăţii

OCTAV LiVEZEANU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Informaţiilor.

Prof Ing. N. PROFIRI. Ministru Secretar de Stat la Departamentul Comunicaţiilor.

TUDOR IGNCSCU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Minelor şi Petrolului.

ROMULUS ZĂRONI, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Cooperaţiei."

ION PAS, Ainistru Secretar de Stat la Departamen­tul Artelor. „ . *

TEODOR IORDACHESCU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Lucrărilor Publice.

STANCIU N. STOIAN, Ministru Secretar de Stat Ia Departameniul Cultelor.

ION GH. MAURER,iSubsecretar."de Stat la Minis­terul Industriei şi Comerţului.

GHEORGHE VASILICHI, Subsecretar de Stat ia Ministerul Educaţiei Naţionale.

CONSTANTIN AGIU, Subsecretar de Stat la Minis­terul Agriculturii şi Domeniilor

Prof. CONSTANTIN DAICOVICI, Subsecretar de Stat la Aprovizionare.

Dr LUDOVIC TAKATS, Subsecretar de Stat al Naţionalităţilor.

Prof MIRON NICUlESCU, :

L Subsecre tar£de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Dr. MIHAIL MACAVESJU, Subsecre ta r 'de Stat la Ministerul Cooperaţiei.

VASILE MODORAN, Subsecretar de Stat la Minis­terul Finanţelor.

IOAN POPESCU, Subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne.

GRIGORE GEAMANU, Subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne. .

SIMION OERIU, Preşedintele Comisiei Ministeriale pentru Aplicarea Tratatului de Pace .

Din pastoralele arhiereşt i , Din pastorala I, P. S. Sale Mitropolitului

- Nicotae al Ardealului.

Din iub re s'a coborît F<ul lui Dumnezeu acum aproape două mii de ani pe pământ, făcân-d u - s e om ca noi ; din iubire se apropie azi de fteeare din noi. Dintr 'o iubire pe care o simţim şi care .ne • încălzeş te inimile, făcându-ne ca şi noi la rândul nostru să-L iubim pe El şi pe semenii n o ş t r . Iubirea lui fără de margini faţă de noi cei atât de mici l-a îndemna t să se facă mic c a r n o i , începând, ca şi noi dela pruncia care n 'are decât o fărâmă de viaţă, încât cere ocro­tirea celor mai în vârs tă ; iubirea l-a fă -ut să se nască în cele mai smerite condiţii , într'o peşteră cu dobi toace ; i u b r e a l a făcut să ia asupra-ş i lipsuri şi duşmani i mai mari dee^t a p i r t a t vreodată vreun • om şi tot iubirea l-a fâcut să pr imească cea mai înfiicoşatâ moarte p e r t m noi.

De când e lumea oamenii învăţaţi şe tot frământă să afle care este temelia lumii şi a vieţii, Cei din vechime au spus că pământu l ,

psau focul, sau apa, sau a erul, sau toa te la un . l o c ; în t impurile mai noui spun că materia , sau

electricitatea, sau undele, sau lumina, p a r ade­vărata temelie a vieţii, focul care .o înclăzeşte, lumina care o luminează, pâinea care o I r ăneş t e , apa care o adaRă, este rubirea lui Dumnezeu. Din iubwe a zidit Dumnezeu' lumea şi tot Tjin iubire o susţ ine şi o păstrează. Această iubire s tăpâneş te veacuri le şi conduce soarta popoa re ­lor şi fără de «a n'ar răsări soarele şi luna, nu s'ar mişca va lun le mărilor, n 'ar cădea nici un fulg de zăpadă , nu ar înverzi nici un f ricel de iarbă, nu a r . cân ta nici o păsărică. Fără iubirea lui Dumnezeu toate s'ar usca într 'o clipă. „Lua-vei duhul Tău dela ele — s p u n e p s3 lmis tu l — şi toate se vor-sfârşi şi în ţărână se vor în toarce" ţPs . 1 0 3 , 3 0 ) Iubirea lui Dumnezeu e atât de s t a t ) rn i că încât nu părăseş te oe oameni «nici când ei nu vreau să-şi desch dă inimile ca să

. o. pr imească şi sunt cuprinşi de răceală şi d u ş ­mănie faţă de Dumnezeu şi srmeni i lor. D i m p o ­trivă, tocmai» atunci Dumnezeu face încercarea cea mai puternică de a încălzi inimile o a n e n i l r cu iubirea Sa. Atunci varsă în cuprinsul lumii suflarea cea mai arzătoare a iubirii Sale.

Din pastorala I. P. S. Sale Mitropolitului Vasile al Banatului.

Fată de ispitirile cu care avem de luptat în aces te vremuri, ca buni creş t ini -ş i membri a* împărăţ ie i Fiului lui Dumnezeu CH născut în iesle, această solie de prazn c ne întăreşte cre­dinţa, ne înaripează nădejdea de mântu i re şi ne sporeşte iubire'a fată de Pruncul Iisus, Care prin naş te rea Sa ni-a prilejuit-o Ea ne înviorează şi nutreş te mereu şi puterile în lupta cu cei ce , prin unelt rile lor, caută să zădărnicească s t ăpâ ­nirea lui Iisus în lume şi sapă la temelia împă­răţiei Lui. Căci având noi convingerea veşniciei ,

sorocită pentru împără ţ ia din care facem ^ a i t e , nimeni şi prin. nimic nu ne va putea abate dela rosturile şi îndatorir i le noastre înlăuntrul aceSfel sfinte şi sfinţitoare împărăţi i a sufletelor rioas4re\

E bine să ne însemnăm şi • să ş t î m : eă Hris tos Domnul nostr i, Cel născut în peştefă în iesle, primeşte împărăţ ia Sa vecinică nu în puterea unui drept de moştenire pământeasca ; Ci El pr imeşte împărăţ ia Sa dela Dumnezeu Tatăl Său — şi al nostru — Cel din ceruri , primind, în acelaş t imp, putere, s tăpâni r i"ş i s t ră­lucire într 'o măsură cum nrci o altă fiinţă ome­nească nu poate primi.

Iar împărăţ ia lui Lsus aici pe pământ este sfânta Lui Biserică, Biserica noastră dreptmârl -u a r e , cu m.rn rea ei de a îmbrăţ işa pe toţi o a m e ­nii de pretutindeni şi de to tdeauna. înlăuntrul Bisericii Sale şi prin ea I s u ? îşi împlineşte slujba Sa de împăra t cu multă gr-jâ, iubire ŞJ îndurare friţă de noi, supuşii Săi. El ne c o n d u c e şi ne-ap|i Jră de toate uneltiri le ş< atacurile tuturor protivnicilor. El împăr tăşeş te dreptate,- sfinţenie şi putere, p i ' r -tm a stărui noi în luj ta cu cei ce se împotrivesc Bisericii Lui şi mântuiri i noastre . , ..-

. Atacurile îndrepta te de l u m , a de azî îrtijşţo-tr va Bisericii sunt ca n şte p ! e t r i r aruncate sp re cer, cari cad* asupra celor ce le aruncă, pu^pâ cuvinte le . Scr ioturu: ' ' „Cel ce strică Biser ca Iui Dumnezeu, s t r ica- l -va pe. ace la 'Dumnezeu.". (I Cor/111,-17).. .

- Din pastorala P. S Sok> Episcopului* Andrei-al Aradului. '•.V,-i--.:-

împăraţi i când vreau să-şi facă cunoseutil voinţa supuşilor, pot să le trimită acestora poru'n-c le prin slugi, cari să - i^ inf r icoşeze , ' s a u ' j î t r n alţi trimişi, cari să le vestească puterea. D u m n e ­zeu, cel iub tor de oameni , a ales o aftâ câ1e pentru a-şi face cunoscută «voin ţa Sa. El a t r i ­mis pe pământ ceeace avea mai s c u m p : pre Ft»l Său în chip de om. Aceasta este dovada cea mai mare de iubire, pe care un .împărat: poate s'o arate supuşi lor săi. In chipul F ului, oamenii au putut cunoaşte pe Tată l (Ioan 12, 45 ; , din gura Fiu ui au ayvt cuvintele Ta tă l» ' (Ioan 7, 16), din felul de viaţă al Fiului -au- cunoscut cam trebue să i e viat^ om 'neascâ cea adevâratâ . Iis is ne-a dat ochi cereşti , cu care să • pxwim lumea cea c r e a t ă - d e Dumnn-zeu şi să. ved-ero urîciunea păcatului , ne-a dat mintea Sa (l. Cor. 2, 16), adecă felul Său de a gândi , sp re a . cunoaşte rostul vieţii, şi prin curăţirea de păca»«» n-'-a-făcut părtaşi firii dumnezeeş t i (11. Petru 1, 4) In felul acesta, deşi trăim pe pământ,- , ne facem cetăţeni ai cerului (Efes. 2, 19) şi; iiKfcşte-nitori ai v ie ţ i i ' veşn ice . j - -:•

Prin Iisus Hr ' s tos lumea a cunoscut .pe ' Dumnezeu ca un T a t ă iubitor, în faţan căruia toţi oamen ; i suntem fraţi. El ne poartă sgrijă şi ne conduce numai s p r e ' b i n e (Rom. 8; 28). Fără ştirea Lui nu se petrece n mic, nici o- 'pasăre nu cade din sbor, pentrucă înaintea Lui şt perii capului nostru sunt număraţ i ( M ' t . 10,- 20-30) . Voinţa lui Dumnezeu este unica lege ee s tăpâ­neşte şi conduce lumea. Când omuj se s u p u n s

acestei voinţe, viaţa Iui este fericită, iar când se împotr iveşte ei, merge din suferinţă în sufe-r ,n ţ3 . A cunoaş te voinţa şi porunci le lui D u m n e ­zeu nu este greu peutru nici un om, fiindcă toa tă legea ş«i poruncile se cupr ind în una sin­gură: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu tot sufletul teu, "şi cu tot cugetul tău. Iar pe aproapele să-1 iubeşti ca pe t ine însuti (Mat. 22, 37—39) . . *

Din pastorala P. S. Sale Episcopului Nicolae al Clujului.

Învăţătura lui Hrisfos este obârşia întregii lumini adevăra te -cu care se mândreş te veacul nostru. .

Şi totuşi , iubiţii mei f,i sufleteşti, t rebue să recunoaş tem cu durere, că după a tâ tea veacuri

-de vestire a Evangheliei lui Hristos, răul n'a pierit nici măcar cel mai mare rău care este răsboiii l . Dimpotrivă, răsboaieie de azi sunt mai înverşunate ca cele mii_ de demult. Ele a t rag în vârtejul lor mult mai numeroase neamuri şi se . poartă cu arme .mult m i i cumplite decât cele de altă dată. Fiindcă n'a pierit încă ura d ntre oameni , nici pofta de câşt g nedrept, nici p z na ucigătoare de fraţi, n i C j nestăpânitul dor de răz­bunare , nici trufia deşar tă , nici nedreap ta por ­nire a oamen lor de a se robi unii pe alţii, răp in-du-şi în c h p păgânesc slobozenia şi rodul muncii.

Prea mulţi oameni se î n c l i n a încă M a m o -ne ; . Prea mulţi îşi pun încă în slujba Iul şi i sco­dirile minţii şi pu terea braţelor. P rea mulţi i se cuceresc fără " socoteaiă înţeleaptă, duşi doar orbeşte de pornirile lor cele 'rele. Căci ia'tă, de-o pildă, în loc să ducă pe oameni dintr 'o parte în alta a lum'i., apropi ind depăr tăr i le , în loc să ducă hrană de unde es t e -de prisos în părţ i le înfometate, în loc să sboare cu leacuri în latu­rile bântui te de beteşuguri molipsitoare — pase­rile uriaşe de me'tal^poartă adeseori b c m b e uci­gă toare S/Ju de cele ce apr ind şi pus t iesc ţ<nu-turi în t r tg i .

Din pastora P. S. Sale Episcopului Nicolae al Oradiei.

Războiul cumpli t prin ca r e , am trecut a zgu­duit din temelii lumea veche şi sufletele oame­nilor. El ne-a lăsat drept moştenire dedpar te zbuciumul ur iaş din sufletele tuturor, delà cel mai ne însemnat cetăţean şi până la cel mai mare bă rba t • de stat, pe de altă parte noianul de

- lipsuri, ' necazuri şi ruin», care aş teap tă o cât *mai grabnică înlă turare a lor. O' lume nouă

se naş te acum întru dureri negrăi te şi î nde lun­gate. Ce lume va fi? Pe ce temelie se va z i d ? înţe lepciunea ne t recă taare a dumnezeieşte* Scr ip­turi ne învaţă l impede, „că altă temel ie nimeni nu poate*să pue afară de cea pusă, care este Iisus Hr i s tos" (I Cor/ 3, 11). El este piatra a leasă şi s cumpă din capul unghiului, pe care ziditorii lumii celei noi trebue să o bage în seamă (I Petru 2, 6—7), dacă voes*c ca lucrarea lor să fie trainică. Dar pe aceas tă temelie ce t rebue să zidim mai depar te? Ne spune lămuri t tot cuvân­tul lui Dumnezeu, prin graiul apostolului Pavel, care z ice: „De zideşte cineva pe aceas tă temelie

aur, argint, pietre scumpe, jemne, fân sau trestie, a] fieştecăruia lucru în ce chip va fi focul îl va lămuri. Şi . al cărui lucru va rămânea plată va lua, iar al cărui lucru va arde se va păgubi , iar el însuşi se va mântui însă aşa ca prin foc" (I C o r . ' 3 , 12—15)

—„ Oastea Domnului l 4 ' . .

Comunicat oficial pentru membrii societăţii misionare

ortodoxe „Oastea Domnului" In Regul. „Oastei Domnului" tipărit în anul

1937, Cap. II, art.* 8, aliniatul .2 dela litera h), ali­niatul 2 dela litera o) şi art, 10, litera e), se aflau oarecari nepotriviri cu timpurile noastre de astăzi. Aceste nepotriviri au.fost semnalate Sfântului Sinod din ' Bucureşti, care a-şi dispus îndreptarea lor.

Astfel in şedinţa sa din ^ 0 Noemvrie 1947 Sfântul Sinod a trecut la revizuirea Regulamentului „Oastei Domnului", aliniatul 2 dela litera h \ art. 8, i-a dat următoarea redactare : . ^

„Duşmani/ B'sericu simt duşmanii luptători­lor ei. JDe aceea părtaşii „Oastei Domnului" merg de bunăvoie în apărarea doctrinei ortodoxe fată de eresuri şi faţă de curentele ascunse care sapă la temelia Bisericii: faţă de spiritism şi vrăjitorie, faţă de superst pile din'toată viaţa creştină, faţă de idolatrie,, suboiice. formă s'ar prezenta".

Aliniatul 2 dela litera o), art.. 8. a fost supri­m a t ; la fel a fost suprimat aliniatul e) dela art. 10.

Dăm acest comunicat spre orientare 'membri­lor „Oastei Domnului" Secretariatul general

INFORMAŢII — i : - 1

U'ăm tuturor de Anul flou ca ^ r i Dumnezeu să le dea pace în suflete, \ ferire de toată întâmplarea cea rea şi $

belşug în rodul muncii lor! M Lâ^. .

Mulţumire. P. Sf. Sa Episcopul Veniamin exprimă pe această cate vii mulţumiri tuturor celor ce i-au trimis- felicitări din prilejul Sf. Săr­bători ale Naşterii Domnului şi de Anul^Nou împăr­tăşind^ le arhiereşti binecuvântări le urează mulţi ani cu pace, sănătate şi mulţumire în Domnul.

Serbarea Crăciunului şi a Anului Nou în Caransebeş. Atmosfera de rugăciune pentru prăznuirea sfintelor sărbători ale Crăciunului au pregăt i t -o serbări le şcoalelor din locali tate cu datinile s t rămoşeş t i creşt ineşti .

Aceste serbări s'au încheiat cu t radi ţ ionalul concer t de colinde ce a avut loc în biserica ca-

tedrală la 21 Decemvrie 1947 şi sub patronajul P ; S. Episcop Veniamin.

La acest concert ş i -au dat concursul u rmă­toarele coruri : Corul ca'tedrai; Corul Sindicatului Corpului didact ic , Corul s tudenţi lor Academiei teologice şi Corul Căminului Cultural .

In cadrul acestui concurs Păr . diac. N. Cor-neanu, prof. la Academia teologică a rostit, o mişcătoare cuvântare .

• Iar în seara de ajun au colindat la reşedinţă ' Corul fca tedra! şi cel al Căminului Cultural.

In ziua I-a de Crăciun a ^servit Prea Sf. Sa Episcopul nostru Veniamin. înconjurat de un impuiiător sobor de 'preoţi şi diaconi .

La aceas tă sf. Liturghie a hirotoni* întru diacon pe absolventul de teologie ~ P, Ciucur, numit adm. paroh. în Piugova

Pred ica praznicului plină de iubire şî ade ­văruri despre veşnicie a rosti t-o Prea Sf. Sa.

După sf. Liturghie, toate autorităţi le din loc s'au prezentat la Reşedinţa ep iscopală prezentând Prea Sf. Sale urări de bine şi manifestări de alipire fiiască. . '

In ziua II-a soborul a avut ca î aa in te -stătător pe I. P . C. Sa Arhim. Dr. L Busuioc ,

'care a pred ica t cii mult elan apologetic.

La Anul Nou a servii Prea Sf. Sa cu un mare număr de p r e o ţ h a v â n d sf/ biser ică plină până la refuz.

In .cadrul 'sf . Liturghi arhiereşti a hirotonit îhtruVJjer,omcajah_ 1pfi.„ierod.iaconul. Ălexe LJdrea dela sf. mân. Mrâcunea din clisura Dunări i .

P . C. Păr . Prot. I. Sura a cetit în faţa cre­dincioşi lor Pastorala de Anul Nou a Prea Sf. nostru Episcop Veniamin, pe care o publ icăm în acest număr .

La sfârşit s'a făcut îndăt inatul T e - D e u m după care Prea Sf. Sa, în tovărăş ia DI. Locot. col. Nicuiescu a b inecuvânta t armata şi a primit defilarea" companie i de onoare .

Colindări de copi-laşi, na tu iă învesmânta tă în albul zăpţz i i şi rugăciuni fierbinţi au învăpă­iat sufletele Şi au apr ins inimile credincioşi lor noştri pentru' Hristos la eceste praznice. '

Distincţie . "P. Sf.- Sa Episcopul nostru Veniamin a împăr tăş i t de Sf. sărbători ale N a ş ­terii Domnulu i b inecuvântarea arhierească de a pur ta brâu roşu preoţi lor Adrian Groza din Qavojdia şi Gheorghe Bihaiu din Slat ina-Mică.

Felicitările noastre.

I. P. SîTSa Patriarh Nicodim a împlinit ia 6 Decemvrie 1947 vârsta de 82 ani.

Cununie. Duminică 28 Decemvrie 1947 s'a săvârşi t în biser ica - ca tedra lă din Caransebeş cununia rel igioasă a tinerilor L o c o t - Ioan Leahu cu Dşoara Lrgia Sgăverdia, fiica Dlui D. S g ă - • verdia, cons . ep î. p. Felicităriie noas t re .

In ziua de 26 Octomvrie 1947, credincioşi i t imişoreni Dr. Ghlmigefu avocat, Codarcea c o n ­trolor I. p. şi Stoica cu Brânze i , func ţ . superiori C-F.R. au adus dela Vasiova icoana Maicii Dom­nului lucra tă de pro tos . Vichentie Mălău şi a cărei sfinţire s'a făcut de Păr . . Dure în Orşova.

De aici, împodobi tă frumos de. credinţa doamnelor orşovene a fost a d u s ă - d e marinari şi depusă la Mrăcunea .

Marinarii Dunări i , t recând prin Cazane îşi vflr ridica ochii spre dealurHe sf. mân . M r ă c u -

. nea şi în luptă cu valurile au ajutorul rugăciuni i dela" mănăs t i re şi ocrotirea A l i c i i Domnulu i , pa t roana Marinei Române.

Orice conferinţă publică nu poa te fi ţ inută fără ap roba rea prealabi lă a Prefecturii pentru judeţ şi a chesturei poliţiei pentru o raş .

Generalissimul C h i n e i C h i a n g Kai-Chek şi soţia sa ş i -au donat^BojxfietaAea de 2 0 ţ i f t i a » ' ş i o; suma mare de bani Bisericii metodis te din 'CniţCâ' pentru a se ocroti aci orfani de războiu.

Lumea cere Biblii. Sălbătăci i le războiului trecut şi necazuri le mari ce au rămas după el au trezit sufletele multora pentru Hris tos şi în număr mare cer Car tea Sfântă .

- Cea mai mare societate biblică ge rmană anunţă că dela sfârşitul războiului a tipărit, şi răspândi t trei sferturi de milion de Biblti şi în curând vor apare alte 2 milioane.. Acestea pe lâjigă al te mul te - mii de Biblii ce au fost a d u s e Î H Germania din s t ră ină ta te .

. Un comisionar pentru B.blii dm Austria d# sus a răspândi t într 'un lagăr de refugiaţi în t imp de 3 ore atâtear Biblii şi N. Tes t amen te câte răs- -

pândea mai înainte într 'o s ăp t ămână" In Franţa în anul 1946 s'au răspândi t

206.403 exemplare . In regiunea fluviului Amazoanelor din A m e -

îica un comis ionar a răspândi t în 3 s ăp t ămân i ' 92 Bibli, 165 Tes tamente Noi şi 78*băr ţ i din Bibl ie^

In China, casa bibl ică din Şanghai a t r imis 3 1/!! tone de B blii spre Siam ş i ' 2 tone s p r e Lenchew, fără a satisfaffc decât o mică parte d n cereri . '

In munţii Formosei o s ingură Biblie s t r ân ­ge în jurul ei 4000 de membri ai comunităţ i i creştine şi strigă ca şi Biserica creştină a j apo^ niei : „Axl'uceţi-ne Bibl i i !" .

Mulţumire, Ieromonahul Alexe Udrea,"ce-^i duce viaţa în rugăc iune în bordeiul subteran de lângă zidurile neterminate ale sf. mănăst i r i Mra -cunea- jud. Sev'efin, mulţumeşte Dlui. Codarcea din Timişoara pentru d a n i a de 1500' Lei şi Qn. Familii Butuş ină-Graba ţ i pen t ru a l in#n te le dona te .

To toda tă roagă din suflet pe tot c red inc io­sul neamului românesc , căruia îi t rebueş te m â n ­tuire dela Dumnezeu să-şi dea obolul său pen­tru reclădirea acestei vechi mănăs t i r i , oază de viaţă spir i tuală în Banatul grăniceresc .

Dl Emil Bodnăraş, subsecre ta r de s tat ia Preşidenţ ie a fost numit Ministru al Apărări i Naţionale în locul Dlui Gen. Lascăr Mihail.

Di Dr, Maxim Radovan . avoca t în, Gra­vita, fost membru al Adunării noastre eparhiale , a t recut la cele vecinice. , ' ^ '

Dumnezeu să-1 ierte!

îndreptare. Dintr 'o regretabi lă greşală în numărul t recut al foii noas t re Dl prof. univ. Iuliu Moldovan a fost înşirat într 'o ştire ca mort.

Cerând scuze, facem cuvenita rectificare. ^

Abdicând la tron Regele Mi hai I în ziua, de 30 Decemvrie 1947, Camera deputa ţ i lor întrunită in acea zi a proclamat ţara noas t ră r e p u b l c ă populară . In fruntea ei a fost ales un preşidiu provizor compus din cinci p e r s o a n e . ş i a n u m e : Prof. Dr. Cons tan t in Parhon, Miha41 Sa -doveanu , p r e s e i Camerei deputaţ i lor , Prof. Ş t e -fen Voitec, George C. Stere şi Ion Niculi .

PARTEA OFICIALA

Nr. 5423 Pres 1947

CIRCULARE-Aducem la cunoşt inţă Cuc. preoţi spre ştire

•sf* conformare următoarea dispozi t 'e a Sf. P a ­triarhi cu Nr. 1595/948:

In urma abdicări i Regelui Mihai I lâ toate ectennie şi rugăciuni le se va pomeni , până la a l te d ispozi ţ i i , în locul regelui: —*

înaltul Prezidiu al Repnblicei Populare Române, iar fa troparul „Mântueş te Doamne P o ­porul t ău" biruinţă bmeeredtnciaşilor creştini".

Caransebeş ! la 2 Ianuarie 19*48. . . .. Episcop:

t VENI AMIN

In u rma smunicatului telefonic al Domnului Ministru al Cultelor din ziua de 3 Ianuarie a. c.

protopopilor din

în presă

dispunem tuturor preoţilor şi eparhia noastră următoare le :

Iri' ziua d e ' 4 Ianuarie vor apare dispoziţiunile referitoare la recensământ . -. 'Toţ i C. preoţi şi P. C . Protopopi vor ceti şi

- explica în biserici articolul referitor la necesitatea recensământului . ' •

De asemenea vor rosti în biserici o cuvântare de lămurire asupra necesităţii rencensământului . •Cuvântarea va fi scrisă şi înaintată imediat oficiilor -protopopeşti , care vor aduna toate cuvântările •preoţilor din protopopiat şi le vor înainta cu prima poştă- direct Gn. Minister al Cultelor, raportând şi Consiliului dŞarlval despre executarea acestor d-s- ' poziţiuni. .•

'•• > D e întârziere, răspund IV C. Protopopi. Caransebeş la 3~Tanuarie 1948

Consiliul eparhial V W

Nr. .5018 C / 9 4 7 . • Potrivit dispoziţiilor Sf. Sinod cu adresa Nr. 1517 /1947 abonamentul la revista ^Biserica Ortodoxă Română-11 după stabili­zare este următorul:

Lei 4 5 0 — pentru parohiile achitat înainte suma de»500.000 Lei 6 0 0 — pentru parohiile cari

cari au Lei şi nu au

achitat panala 15"August 1947 nici un ban.

Aducând cele de mai sus la cunoş­tinţă of. noastre parohiale, le invităm ca să achite abonamentul restant.

Consiliul eparhial

Cuc. Preoţi sunt poftiţi ca cel mai târziu^până la 2 5 Ianuarie a ie, să înainteze preţul tuturor calendarelor primite, căci trebue să achităm hârtia şi' tiparul.

Arătând puţin zel uşor se pot desface calendarele dorite de poporul Nostru..

Acesta este ultimul termin şi nu s e admite restituirea nici unui exemplar . , -

Consiliul eparhial

Nr. £ 3 6 5 B. 1947 , • • ~ Se invita petîtru ultima dată, cuc preoţi, cari

n ' au trimis prin Of. protopopesc suma de cel puţin â00 Lei p e n t r u j acoperirea speselor cu instalarea I. P. Sf. Sale Mitropolitului* Vasile a! Banatului şi cu organizarea"^ mitropoliei, ca cel mai * târziu până la 15 Ianuarie 1948 să 'trimită direct Con­siliului eparhial, cont C. E. C. Nr. f 89676, cunoscând-câ cei ce nu o vor trimite vor fi pedepsiţi cu reţi­nerea salarului pe 10 zile.

Despre «trimiterea . banilor vor face raport Consiliului eparhial, ară tând numărul recipisei. cu

' care s 'au trimis. Caransebeş la 23 Decemvrie 1947.*

Consiliul eparhial

Ministerul Educaţiei Naţionale a înfiin­ţat pe lângă fiecare şcoală pr imara cursuri p e n ­tru analfabeţi, la cari s%vor putea înscrie neş t iu­tori de carte între Ttj—46 ani . Cuc.. Preoţ i vor da tot concursul la reuşi ta acestor cursuri şi vor î n d t m n a pe enoriaşi să ia parte in număr cât mai mare, ca astfel să nu mal f-.e nici un analfabet.

Consiliul epaţhlal .

NOTĂ OFICIALĂ .

No. 5188 .ES. 1947.. Se dispune tuturor oficiilor noastre parohia le '

că fără amânare să pregătească şi_ să aprobe~buge-tele parohiilor pe anul 1948 precum şi socoţile bisericeşti. : -

Bugetele pregătite şi aprobate de corporaţiile parohiale vor fi înaintate până la 18 Ianuarie 1948 la oficiile protopresbiterale, iar a c e ^ a le va înainta la Consiliul Eparhial până la 1" Februarie 1948.

Socoţile bisericeşti pe 1947 pregătite şi apro­bate™ vor fi înaintate până la 18 Februarie 1948 la oficiile protopresbiterale, iar, acelea le va înainta până la 1 Manie 1948 Cons . eparhial.

Caransebeş, la 2 Ianuarie 1948

Consiliul eparhial

«edictbr respoozabil Pr. IUE V. CAMPiANU revizor eparhial Tiparul Tipografiei Diecezane Caransebeş