13
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA PAMÂNTURILOR STABILIZATE LA LUCRARILE DE FUNDATII Indicativ C 196-86 Înlocuieşte C 196-79 Cuprins * GENERALITATI * DOMENIUL DE APLICARE * MATERIALE * STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI * PROIECTAREA LUCRARILOR * EXECUTAREA LUCRARILOR * VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR * MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII 1. GENERALITATI 1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la utilizarea pământului stabilizat în: - terenul de fundaţie, pentru construcţii civile, industriale şi agrozootehnice; - fundaţii pentru construcţii agrozootehnice. 1.2. Prin denumirea de pământ stabilizat în accepţiunea acestor instrucţiuni tehnice se întelege un pământ ale cărui proprietăţi fizico-chimice şi mecanice au fost îmbunătăţite prin amestecarea sa cu un liant hidraulic sau (şi) puzzolanic (ciment, var, cenuşă de centrală termoelectrică, zgură granulată). În funcţie de natura pământului, cimentul şi varul pot fi şi materiale activante. 1.3. În cazul fundării construcţiilor pe teren stabilizat se poate adopta fie soluţia executării unei perne de pământ stabilizat fie cea a coloanelor din pământ stabilizat, în funcţie de: - natura şi importanţa construcţiei; - natura terenului; - zona activă a fundaţiilor; - posibilitatea valorificării unor materiale locale; - caracteristicile de rezistenţă şi deformaţie ale pământului stabilizat. 1.4. Pentru lucrările care implică volume mari de pământ stabilizat, precum şi în toate cazurile în care se consideră necesar, proiectantul de comun acord cu 1

C 196 - 86 PAMANTURI STABILIZATE FUNDATII .doc

Embed Size (px)

Citation preview

Numele si prenumele verificatorului atestat

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA PAMNTURILOR STABILIZATE LA LUCRARILE DE FUNDATII

Indicativ C 196-86nlocuiete C 196-79

* GENERALITATI * DOMENIUL DE APLICARE* MATERIALE * STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI* PROIECTAREA LUCRARILOR* EXECUTAREA LUCRARILOR* VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR* MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

1. GENERALITATI1.1. Prezentele instruciuni tehnice se refer la utilizarea pmntului stabilizat n:- terenul de fundaie, pentru construcii civile, industriale i agrozootehnice;- fundaii pentru construcii agrozootehnice.1.2. Prin denumirea de pmnt stabilizat n accepiunea acestor instruciuni tehnice se ntelege un pmnt ale crui proprieti fizico-chimice i mecanice au fost mbuntite prin amestecarea sa cu un liant hidraulic sau (i) puzzolanic (ciment, var, cenu de central termoelectric, zgur granulat).n funcie de natura pmntului, cimentul i varul pot fi i materiale activante.1.3. n cazul fundrii construciilor pe teren stabilizat se poate adopta fie soluia executrii unei perne de pmnt stabilizat fie cea a coloanelor din pmnt stabilizat, n funcie de:- natura i importana construciei;- natura terenului;- zona activ a fundaiilor;- posibilitatea valorificrii unor materiale locale;- caracteristicile de rezisten i deformaie ale pmntului stabilizat.1.4. Pentru lucrrile care implic volume mari de pmnt stabilizat, precum i n toate cazurile n care se consider necesar, proiectantul de comun acord cu beneficiarul i executantul vor lua msuri pentru realizarea unui poligon experimental.1.5. Tipurile de pmnt stabilizat prezentate n aceste instruciuni tehnice nu trebuie considerate limitative. Proiectanii pot aplica i alte tipuri de pmnt stabilizat, bazate pe experimentri sau ncercri de laborator i teren, care conduc la avantaje tehnico-economice i asigur condiiile de rezisten, stabilitate i durabilitate a construciei.[top]2. DOMENIUL DE APLICARE2.1. Utilizarea pmntului stabilizat pentru fundarea construciilor este indicat n urmtoarele cazuri:- pentru terenuri slabe de fundare, avnd capaciti portante mai mici de 75 kPa;- cnd exista materiale locale avantajoase;- pentru nlocuirea umpluturilor neconsolidate.n acest sens se pot realiza dup caz:- perne din pmnt stabilizat compactat;- coloane din pmnt stabilizat pentru consolidarea de adncime;- fundaii propriu-zise din pmnt stabilizat.2.2. Pernele executate din pmnt stabilizat se pot folosi n vederea nlocuirii unor straturi de fundare slabe astfel nct s conduc la dimensiuni mai reduse a limii fundaiilor, implicit a zonei active a acestora, evitndu-se straturile compresibile de sub perna de pmnt stabilizat, care ar duce la tasri excesive.2.3. Coloanele din pmnt stabilizat se pot folosi n cazul cnd este necesar realizarea consolidrii terenurilor sensibile la umezire sau a unor terenuri slabe de fundare n vederea sporirii capacitii portante a terenului ct i reducerea tasrilor.2.4. Fundaiile executate din pmnt stabilizat se pot folosi pentru construciile agrozootehnice uoare, avnd ncrcri reduse (mai mici de 200 kPa sub soclu).[top]3. MATERIALEPentru toate lucrrile3.1. Materialele folosite pentru realizarea pmnturilor stabilizate sunt:- pmnturi necoezive, pmnturi slab coezive, avnd un coninut de argil mai mic de 30 %, alte materiale locale;- liani hidraulici (cimentul i varul);- liani puzzolanici (cenu de central termoelectric, zgur granu-lat).Prin liani puzzolanici se nteleg materialele care n amestec cu un activant i n prezena apei capt proprieti hidraulice.Amestecurile rezultate, aduse la umiditatea optim de compactare, se atern i se compacteaz.3.2. Cenua de central termoelectric trebuie s fie captat de la electrofiltre i s ndeplineasc condiiile prevzute n STAS 8819/1-80 "Cenua de centrale termoelectrice. Cenua de lignit pentru ciment, beton, mortar".3.3. Zgura granulat trebuie s ndeplinesc condiiile prevzute pentru zgura granulat clasa A n STAS 648-74, "Zgura granulat de furnal pentru industria lianilor"3.4. Cimentul trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute de STAS 1500-78. "Liani hidraulici. Cimenturi cu adaosuri". Se recomand utilizarea cimenturilor cu adaosuri de zgur sau cenu de central termoelectric F 25 sau M 30.3.5. Varul hidratat n pulbere trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute pentru var de calitate superioar sau calitatea ntia n STAS 9201-80 "Var hidratat n pulbere".3.6. Pmntul sau materialele locale folosite nu trebuie s conin materii organice n proporie mai mare de 4 %.3.7.Apa necesar reaciei liantului puzzolanic cu activanul i compactrii amestecului de pmnt trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice conform STAS 790-84 "Ap pentru mortare i betoane".Pentru fundaii3.8. Pmnturile slab coezive stabilizate cu ciment trebuie s aib un coninut de argil mai mic de 20 %.Dac coninutul de argil este mai mare de 20 % el se va reduce prin adugarea unei cantiti corespunzatoare de nisip, cantitate ce se va stabili de laborator.3.9. Indicele de plasticitate Ip, determinat conform STAS 1913/4-76 va fi mai mic de 20 %.3.10. Nisipul utilizat se va ncadra n curba granulometric din STAS 1667-76,fig.3.[top]4. STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI4.1. Stabilirea compoziiei amestecului de pmnt, liant hidraulic i (sau) puzzolanic se realizeaz prin ncercri de ctre un laborator de specialitate.4.2. n tabelul 1 sunt date orientativ dozajele, raportate la masa pmntului uscat, pentru materialele componente ale diverselor tipuri de pmnturi stabilizate.4.3. Caracteristicile de compactare ale pmntului stabilizat se determin prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13-83 "Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor".4.4. Caracteristicile de rezisten ale pmntului stabilizat se determin conform STAS 10473/2-86, "Straturi rutiere din pmnturi stabilizate cu ciment. Metode de ncercare".4.5. n tabelul 1 se dau orientativ caracteristicile de compactare i rezisten n funcie de natura pamntului, pentru diferite compoziii de pmnt stabilizat.[top]5. PROIECTAREA LUCRARILOR5.1. Adoptarea soluiei de utilizare a pmntului stabilizat pentru mbuntirea terenului de fundare sau pentru realizarea fundaiilor se va face de ctre proiectant prin analizarea datelor de la pct. 1.3.5.2. n cazurile de la pct. 1.4. sau cnd este necesar obinerea de date suplimentare necunoscute (indici fizici, capaciti portante etc.) se va realiza un poligon experimental, dup metodologia din Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice indicativ C 29-85, Caietul II (Anexa 2) i Caietul III (Anexa 3).5.3. La proiectarea lucrrilor din pmnt stabilizat se vor folosi amestecurile orientative din tabelul 1, dar cu prevederea dozajelor minime. Utilizarea unor dozaje mai mari dect cele minime se va face n mod temeinic justificat, pe baza rezultatelor unor ncercri de laborator sau de teren realizate pentru amplasamentul studiat.5.4. Pentru pmnturile sensibile la umezire se vor respecta prevederile din "Normativ privind proiectarea i executarea construciilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire", indicativ P 7-86, capitolul 2 (vezi anexa 3 din prezenta lucrare), iar pentru cele cu umflturi i contracii mari se vor avea n vedere prevederile date n instruciunile tehnice pentru proiectarea i executarea construciilor fundate pe pmnturi cu umflturi i contracii mari (P.U.C.M.) P 70-79, capitolul 4.5.5. Pentru terenurile cu agresivitate chimic, amestecul de pmnt stabilizat se va stabili cu concursul unui institut de specialitate.Perne de pmnt stabilizat5.6. Pentru adoptarea soluiei cu pmnt stabilizat se va face un calcul tehnico-economic comparativ cu soluia fr pmnt stabilizat din care s rezulte:- sporul de capacitate portant,- costul pe m2 de arie construit,- consumul de oel beton, ciment i energie n infrastructur.5.7. Pernele din pmnt stabilizat se vor proiecta dup metodologia din Normativul C 29-85 caietul VII.5.8. Pentru prepararea pmntului stabilizat n vederea executrii de perne se va adopta, de regul, procedeul amestecrii pe loc (cap. 6).Coloane din pmnt stabilizat5.9. Coloanele din pmnt stabilizat se vor proiecta dup metodologia din Normativul C 29-85, caietele III sau IV, dup caz.5.10. Pentru prepararea pmntului stabilizat n vederea executrii coloanelor se va adopta procedeul amestecrii n staii fixe (cap. 6).Fundaii din pmnt stabilizat5.11. La ntocmirea proiectului fundaiilor se va ine seama de datele cercetrii geotehnice i hidrogeologice urmrindu-se n mod special variaia nivelului apei subterane din zona amplasamentului fundaiilor.Folosirea fundaiilor din pmnt stabilizat este interzis atunci cnd talpa fundaiei este situat n zona de ascensiune capilar ce se dezvolt deasupra nivelului maxim al apelor subterane, precum i n terenuri mltinoase sau cele cu umpluturi slabe sau organice.5.12. Fundaiile din pmnt stabilizat se vor realiza numai prin compactarea n straturi a amestecului turnat direct n groapa de fundaie.5.13. Adoptarea fundaiilor din pmnt stabilizat se va face innd seama de resursele locale i de calculul economic comparativ ntre fundaia din pmnt stabilizat i cele de zidrie de piatr sau beton ciclopian prevazute n "Normativul privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii P 10-77" (cap. 3) (vezi anexa 2 din prezenta lucrare).Unghiul de repartiie (v. normativ P 10-77 cap. 6 i 7) se va lua mai mic de 550.[top]6. EXECUTAREA LUCRARILOR6.1. Materialele necesare vor fi aprovizionate n funcie de volumul lucrrilor i de perioada de realizare a acestora. La nceperea lucrrilor se vor stabili:- cantitile necesare pentru fiecare amplasament;- perioada de aprovizionare;- modul de transport i de aprovizionare;- locul de depozitare.6.2. Aprovizionarea cu cenu de central termoelectric se va face de la centrale termoelectrice care sunt prevzute cu posibiliti de captare uscat de la electrofiltre i depozitare n silozuri.6.3. Transportul cenuei de central termoelectric captat uscat se va face cu vehicule autocistern tip ciment, containere speciale adaptate pentru transport feroviar sau auto, vagoane-cisterna tip buncar cu sistem gravitaional de descrcare.6.4. Depozitarea cenuei de central termoelectric se va face n silozuri, magazii sau depozite acoperite.6.5. Depozitarea zgurei granulate se va face n depozite deschise, separate de agregate naturale sau pmnt prin perei despritori. Depozitul de zgur trebuie s aib platforma betonat pentru a feri zgura granulat de amestecarea cu pmntul din platform.Durata de depozitare a zgurei nu trebuie s depeasc 6 luni.6.6. Depozitarea varului hidratat n pulbere i a cimentului se va face n spaii nchise, magazii sau silozuri metalice, n funcie de dotarea antierului i de modul de preparare.6.7. n general amestecul pentru executarea pernelor se realizeaz prin procedeul amestecrii pe loc, iar cel pentru executarea coloanelor de pmnt i fundaiilor prin procedeul amestecrii n staii fixe. dac pe aceeai platform se execut i coloane i perne, atunci se pot folosi pentru perne staiile fixe existente.6.8. Procedeul amestecrii pe loc.Pmntul ce urmeaz a fi amestecat n vederea realizrii unei perne, se transport i se aseaz n gramezi pe amplasamentul pernei, astfel nct dup mprtierea lui s se obin pe fiecare unitate de suprafa o cantitate calculat cu relaia: (kg/m2)n care: - reprezint densitatea n stare uscat, maxim, a pmntului compactat, conform pct. 4.3 n kg/m3;h - grosimea stratului dup compactare, conform Normativ C 29-85, n m;P1- reprezint proporia de pmnt n amestecul uscat, conform pct. 4.5, n procente;W1- reprezint umiditatea pmntului, n procente.Liantul puzzolanic (cenua sau zgura granulat) necesar pe unitatea de suprafa i care trebuie s satisfac condiia de dozaj se calculeaz cu relaia: (kg/m2)n care:- densitatea maxim n stare uscat a amestecului n kg/m3;h - grosimea stratului stabilizat, dup compactare, n m;P2 - proporia de liant puzzolanic n amestec, n procente;W2 - umiditatea natural a liantului puzzolanic n procente.Cantitatea de liant hidraulic (var, ciment) necesar pe unitatea de suprafa de strat din pmnt stabilizat se determina cu relaia: (kg/m2)- i h au aceleai semnificaii ca mai sus;P3- proporia de liant hidraulic n amestec, n procente.Lianii hidraulici i puzzolanici se vor repartiza uniform pe suprafaa stratului de pmnt initial mprtiat. Aceste materiale se aseaz n grmezi la distane prestabilite prin calcul. Ele se vor mprtia i amesteca uniform cu ajutorul autogrederului prin scarificare i aducerea pmntului n sul continuu cu lama i apoi se vor remprtia; aceste operaii se repeta pn la obinerea unui aspect uniform al amestecului.Se adaug apa prin stropire cu ajutorul cisternei, n reprize, pentru a nu se pierde cantiti importante de ap i pentru a nu se produce bltirea acesteia.Cantitatea de ap necesar se stabilete n funcie de umiditatea optim de compactare, conform pct. 4.2., inndu-se seama i de pierderile de ap prin evaporare, pn la definitivarea compactrii stratului.6.9. Procedeul amestecrii n staii fixePrepararea amestecului n staii fixe este exemplificat n figura 1.Buncrele predozatorului sunt alimentate cu ajutorul cupei ncrctorului, evitndu-se amestecarea diferitelor componente.Cantitatea de ap ce se introduce n amestec se stabilete n funcie de umiditatea natural a materialelor componente, inndu-se seama de condiiile climatice existente, astfel nct la aternere s se asigure umiditatea optim de compactare a materialului stabilizat, conform 4.2.Se recomand ca la malaxare s se introduc mai nti pmntul i apoi liantul hidraulic sau puzzolanic, se execut amestecarea uscat pn la omogenizare i n continuare se introduce ap corespunzator cantitii calculate. Amestecarea umed se execut pn cnd amestecul prezint un aspect mat i o culoare uniform.Instalaia de preparare a amestecului va fi dotat cu un buncar de stocare a materialului.Transportul amestecului de la staia de preparare la locul de punere n oper se face cu autobasculante.Perne de pmnt stabilizat6.10. Compactarea stratelor succesive ale pernei se face respectnd prevederile normativului C 29-85 Caiet VII.6.11. Pentru compactare se indic compactorul cu pneuri sau compactorul vibrator. Nu se recomand utilizarea compactoarelor cu rulouri netede.6.12. Stratul alctuit din pmnt stabilizat va fi acoperit cu un alt strat ct mai repede posibil.Pe perioada dintre realizarea stratului stabilizat i acoperirea cu stratul urmor, suprafaa stratului stabilizat se va stropi cu ap n vederea meninerii umiditii.6.13. n cazul ploilor abundente se va ntrerupe execuia pernei de pmnt stabilizat lundu-se msuri de protejare a stratului deja executat. n caz de deteriorare (splare) a ultimului strat, acesta se va reface.6.14. n cazul n care din motive justificate, stratul din pmnt stabilizat nu poate fi acoperit cu un nou strat un timp mai ndelungat, acesta se va acoperi cu un strat de nisip, care prin stropire se va mentine umed.6.15. Pe timp friguros se vor respecta prevederile "Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente", indicativ C 16-85, respectiv msurile generale precum i cele specifice lucrrilor de pmnt.Coloane din pmnt stabilizat6.16. Pentru punerea n oper a amestecului n scopul realizrii mbuntirii de adncime a terenurilor slabe de fundare se vor adopta prevederile din Normativul C 29-85 Caietele III respectiv IV.Fundaii din pmnt stabilizat (fig. 2)6.17. Lucrrile pregtitoare pentru executarea fundaiilor de pmnt stabilizat se vor executa conform Normativului P 10-77, cap. 10.6.18. n cazul terenurilor de fundare cu porozitate ridicat (pmnturi macroporice, umpluturi recente), fundul antului de fundaie se va compacta astfel nct s se obin pe o adncime de cel puin 20 cm, poroziti sub 40 %, sau un grad de realizare a compactrii conform proiectului.Se recomand ca operaiunile de compactare s se execute cu maiuri mecanice.6.19. n cazul fundaiilor amestecul se pune n lucrare n straturi de minim 10 cm i maxim 20 cm grosime.6.20. Intervalul de timp de la prepararea amestecului pn la punerea n lucrare nu va depi 1,5 ore.6.21. Pentru evitarea pierderii prin evaporare a apei din amestec, suprafaa superioar a fundaiei se va proteja imediat dup execuie cu materiale izolante sau deeuri vegetale.[top]7. VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR7.1. Verificarea lucrrilor din pmnt stabilizat se va realiza pe parcursul execuiei lucrrilor precum i n final n vederea recepiei lucrrilor.7.2. Pentru pmnturile slab coezive se va verifica gradul de frmntare al pmntului conform STAS 10473/2-84.7.3. Verificarea i recepia pernelor din pmnt stabilizat se vor efectua dup metodologia din normativul C 29-85 Caietul VII.7.4. Verificarea i recepia lucrrilor de mbuntire a terenului cu coloane din pmnt stabilizat se vor efectua dup metodologia din Normativul C 29-85 Caietele III, respectiv IV.7.5. Verificarea i recepia fundaiilor din pmnt stabilizat se va efectua dup metodologia din Normativul P 10-77 cap.10.7.6. n plus, fa de verificrile de mai sus, se mai efectueaz i verificarea rezistenei la compresiune a epruvetelor de pmnt stabilizat recoltate direct din lucrare i dup pstrarea lor n atmosfer umed timp de 14 i 28 de zile. Frecvena recoltrii acestor epruvete i numrul lor se va stabili dup metodologia din Normativele de la pct. 7.3. ... 7.5.7.7. Rezultatele determinrilor efectuate de laboratorul de antier se nscriu zilnic ntr-un registru de laborator.7.8. La recepia lucrrilor la care s-a realizat un poligon experimental se vor avea n vedere i rezultatele obinute pe acesta comparativ cu cele din lucrare.[top]8. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII8.1. n procesul de execuie a lucrrilor de fundaii se vor respecta urmtoarele prevederi n vigoare:- "Norme republicane de protecie a muncii" aprobate de Ministrul Muncii i Ministerul Sntii cu Ordinul nr.34 i 60/1975, inclusiv modificarile aduse prin Ordinul 110/1977 al Ministrului Muncii i 39/1977 al Ministerului Sntii.- "Norme de protecie a muncii n acivitatea de construcii montaj" aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr.1233/D din 29.12.1980.- "Norme de protecia muncii specifice activitii de construcii-montaj" din 1982, aprobate de M.T.Tc. (cap.6).8.2. n vederea asigurrii proteciei muncii la utilizarea varului hidratat n pulbere se admite descrcarea i manipularea acestuia numai prin metode pneumatice. n cazul n care antierul nu dispune de instalaii adecvate manipulrii pneumatice, se admite utilizarea varului numai ambalat n saci. n acest scop se va solicita la ntreprinderea furnizoare livrarea varului ambalat n saci, iar certificatul de calitate s fie nsoit de instruciunile de protecie ce trebuie respectate la operaiile de descrcare-manipulare, n conformitate cu prevederile normelor republicane de protecie a muncii, ediie 1975.n scopul nlturrii aciunii nocive a varului, la prepararea amestecului se va folosi echipament special compus din ochelari de protecie, masca de protecie i mnui de cauciuc.8.3. n cazuri speciale proiectantul mpreun cu executantul lucrrii vor stabili de comun acord msuri speciale corespunztoare n vederea asigurrii condiiilor de protecia muncii.[top]

- 1 -