Inazo Nitob6

BUSFIIDOCodul samurailor

Traducere din limba engLezil:

C. GEORGESCU

EDTTURA d% tt"*ntoBucuresti

Cuprins

Cuvdnt inainte

Bushido ca sistem moral

Iztr o ar ele B us hido - ului

Despre sentimentul dreptnfi qi al

corectitudinii (datoriei) 29Despre curaj 9i vitejie 35Bunltatea gi simqul compasiunii 43Politelea 55Despre sinceritate sau dragoste de adevlr 65Onoarea 73Devotamentul 81Educaqia si pregitirea samuraiului 91.Stlpinirea de sine 99Obiceiul sinuciderii si al rizbunirii 707Sabia sau sufletul samuraiului 725Educagia gi situalia sociali a femeii 131.Influenfa Bushido-ului I49Bushido triieste incd? 757Viitorul Bushido-ului 1.67

7

17

79

-ffid(tdg, BusHIuo cA sIsrEM MoRAL

Cavalerismul este o floare la fel de specifici plmin-tului Japoniei precum este floarea cireguluil; se poate

afirmaci este o caracteristicl a unei virtuli antice pis-

trate in memoria istoriei noastre.

El formeazl o putere vie gi inlllitoare 9i deqi nu

se concretizeazil intr-o formi anumiti, influen4eazl'totugi atmosfera morali, amintindu-ne mereu cI sun-

tem inci sub farmecul slu covirgitor.Au dispirut de mult condigiile sociale care au

intreginut spirinrl de cavalerism gi l-au consolidat, dar

intocmai ca acele astre indepirttte,care degi s-au stins

de mult, continul inci s[-s,i impris,tie ruzeIe asupranoastri, steaua cavalerismului lumineazi in continua-

re calea noastr[ morali, supraviefuind instituliei care

i-a dat nagtere.

I Floarea de cireq constituie emblema imperiului japonez, iatcrizantema este emblema familiei imperiale.

.Fl€oFzN

z

e{F{

Este o plicere pentru mine si tratez acest su_biect in limba lui Burke2, care a publicat duioasa saelegie asupra pirisitului mormint al prototipului eu_ropean. Pe de altd pane Mriller, un erudit elev al siu,dovedegte o lipsi completi de cunoastere a OrientuluiIndepirtat cdnd afirmd,,ftrdinconjor, ci institu,tia ca_valerismului nu a existat nici la popoarele antice 9i nicila popoarele moderne orientale.

O astfel de eroare este totusi explicabili, intrucdta treia edilie a operei lui Mi.iller a apdrut in acelagi anin care comandorul Perry a bitut la portile Japoniei3.

Cu mai mult timp in urmi, pe cdnd feudalismul-nostru era in agonie, un economist renumit L Ltrasatentia cititorilor sii asupra folosului ce s_ar obgineprin studierea institugiilor feudale care supravietuiescnumai inJaponia.

Nu voi ciuta, in lucrare, si fac o comparafie intrefeudalismul si cavalerismul european 9i cel japonez,dupd cum ar fi tentat si faci orice istoric, cici scopulacestui studiu nu este altul decit de a ardta:

1. originea si izvoarele cavalerismului in Japonia;2. caracterul 9i invlldmintele sale;3. influenta sa asupra poporului;

2 Scriitor gi istoric engrez,ceiebru herardist, care a trdit ra ince-putul secolului al XIX-lea.

3 Comandantul flotei care a bombardat in anul lg53 porturile]aponiei, pentru a obliga guvernul japonez si incheie un tratat co_mercial cu Statele Unite ale Americii.

4. continuitatea 9i permanenfa inriuririi sale.Cuvintul din limba japonezd pe care eu l-am

tradus in mod impropriu cu ,,cavalerism't, este maicuprinzitor decdt traducerea de mai sus, deoareceBu-shi-do inseamnl in traducere ad literam ,,militar"

- ,cavalerism"- ,regulf', adicd normele pe care nobiliiluptdtori erau obligali sd le respecte in viaga lor zilnici,cdt gi in profesia lor; intr-un cuvdnt,preceptele saucodul clasei luptitorilor".

Limurind astfel inlelesul literal al cuvintuluijaponez Bushido, sd-mi 6e ingiduit de aici inaintesI intrebuinfez cuvdntul in original. intrebuintareaexpresiei originale se impune pentru motivul ci onoliune, care dd nagtere la nenum[iate idei gi caractere

particulare, trebuie si fie pistrati cu sfinlenie. Apoiunele cuvinte au un timbru natural a9a de cuprinzdtor

gi caracteristic limbii respective, incdt cel mai bun tra-ducitor poate si-i schimbe ingelesul.

Cine poate arita printr-o traducere, ce inseamnicuvdntul ,,Gemth" sau cine nu-gi d[ seama de dife-renla dintre cuvintele ,,Gentleman" din englezi si,gentilhomme" din frrncezil,degi aceste doui cuvintesunt atit de legate ortografic intre ele?

Bushido este prin urmare codul principiilor mo-rale pe care cavalerii erau obligagi si le urmeze in Ja-ponia. Acest cod este alcltuit din cdteva maxime siprecepte, care'circuh pe cale orah sau sunt scrise de

t!@

Uoo

a'ltt33o

t

UJ

ra

tzN

z

vreun renumit luptitor sau ingelept. De cele mai mul-te ori Bushido este un cod negriit si nescris, sanctionatinsi prin reguli severe, ca 9i legile scrise pe tableteleinimii.

Acest cod igi intemeiazl originea, nu pe o singuriinteligenti, oricdt de puternicd. ar fr fost, nu pe viafaunui singur personaj, oricdt de vestit ar fi,cis-a niscutin ristimpul deceniilor gi secolelor de rilzboi.

Busbido ocupi in istoria morali a Japoniei ace-1a9i loc pe care Constitugia il ocupi in istoria politicia Angliei. Totugi, Bushido nu poate sd se compare cuMagna Charta sau cu Habeas CorpusAct.Este adeviratci in secolul at XVII-lea au fost promulgate statutemilitare - ,,Buke Hotto" - insi cele treizeci de scurtearticole se refereau mai mult la clsitorie ,lablazoane,la clanuri, etc., in timp ce reguli de conduit[ au fostpreslrate pe ici pe colo.

De aceea nu putem preciza timpul si locul cinds-a niscut Bushido: in mod general insi timpul se poa-te fixa in epoca feudalismului.

Dup[ cum se poate spune, de exemplu in Anglia,ci institutiile politice ale feudalismului dateazd, de lacucerirea normandl, tot asa se poate spune cil apariyiafeudalismului in Japonia a fost simultand cu ascen-denta dinastiei Yoritomoa in secolul al )ilI-lea. Dardupd. cum gisim elemente sociale ale feudalismului,

vrJ a O dinastie de domnitori japonezi din secolul al XIIlea.

chiar cu mult mai inainte de perioada lui WilhelmCuceritorul, tot a9a inJaponia germenii feudalismului

au existat cu mult inaintea perioadei sus menfionate.

in Japonia, intocmai ca in Europa, cAnd a. apd-rut feudalismul, clasa luptfltorilor de profesie a ocupat

rangul cel mai inalt. Acegti luptltori militari erau cu-nosculi sub numele de Sarnuraicuvdnt ce inseamn[ ad

literam, ca gi vechiul cuvdnt englezesc kniht (Knecht,

Knight) pilzttori sau aghiotanfi, asemlnltori cu sol-

durii, a clror existenfi in Aquitania a fost confirmati

de Caesar, sau cu comitalii; care dupi Tacit, urmau

pe gefii germani din acea epocd; sau daci am face o

paraleh cu o epocl mai recentd, cu milites mediir.care

se intdlnesc in c[4i1e din Evul Mediu in Europa. Un

cuvint sino-japonez ,Bu ke" sau ,,Bu-shi" (cavaleri

luptitori), era intrebuintat in limbajul comun. Acegti

luptitori au rimas o clas[ privilegiati 9i trebuie sI fifost la origine o rasd dfuzil,a cilror ocupafie principali

erau rdzboaiele.

Clasa luptitorilor a fost recrutatd desigur in peri-

oada lungi de rdzboaie, cind dintre cei mai curajogi au

fost eliminali cei fricogi gi slabi, rimdndnd mrmai,,Cei

de rasl aspri, toli birba]i cu mare fo4I brutal/', dupiexpresia lui Emersons, 9i care au supravieguit rilzboa-ielor, dind apoi nagtere familiilor de samurai.

s Filozof american (1803-1882), autor al ciL4ii Schile asupra rJoamenilor celebri. ur

t!@

U

oa@

'.1

33oFri

.Hca

FzoN

z

Acegti samurai se bucurau de mari onoruri gi pri_vilegii si in consecinti aveau gi mari rispunderi. Dinaceastd, cauzd. au simtit nevoia alcituirii unui ,,cod co_mun asupra modului cum trebuie sI se poarte", maiales ci se gdseau mai totdeauna pe picior de lupte 9iaparlineau unor clanuri diferite. Dupd curn doctoriilimiteazd. concurenta dintre ei, printr-o curtenie pro-fesionali; dupi cum avocapii sunt judecati de cltreconsilii de disciplind.,in cazti. cdndvioleazii indato_ririle profesionale, tot asa luptitorii trebuiau sd aibioarecare instanfe de resort, care si-i judece in caz deincilcare a normelor.

Lupta cinstiti eralozinca samurailor. Ce germenrodnic de moralitate reitdd, in aceasti lozincd, a tim_purilor primitive de lupte silbatice!

Nu este aceasta fundamentul virtugilor militare9i civile? Surddem la dorinta copilireasci a miculuienglez Tom Brown:,,De a lLsa dupi el numele unuicamarad, care niciodatil n-a luptat cu un copil maislab decdt el, dar care n-a intors spatele fugind de unegal a7 siu". Cine nu pricepe c[ aceasti dorintX estepiatr a unghiulari pe care se intemeia zd. intr eagastruc _turi morali? Oare religia cea mai iubitoare de pacenu propor.'iduieste aceleasi precepte? Aceastl doringia lui Tom este temelia pe care sti clddit[ in mare partemilrkeaAngliei si nu este nevoie de multe cercetiri casi afirmim cd. Busltido nu se sprijind pe un piedestalmai putin trainic.

\ot-{

{'r til:t -E+s.4?$ts+? lll:ir| ;{r-' >lii ,tsi't?ti: -**y'ild*:,&$

'N'l:;,f'r:l't{.i

iigl$'i;$:i

{

p".

i:.l'l:{

tl$? 4t'+-{'4-, rttl lt/f{*l if*?*;"l{T**Y

.i*s$"rx!",{ i

{. r"

EX

IT"f\.f't I'-i

*i:,al

*.&;_&a6

*&ffid

{+sdt.wffi-x

.H

oFzN

z

Dacd, rdzboiul in sine poate fi brutal si nedrept,dupi cum afirm5. quakerii6, noi insi putem repetaodatd, cu LessingT: ,,Dupi urma rdzboaielor ri.sarvirtutile".

De aceea, copilul debuteazd.in vialI cu aceste so-lide principii morale. insi cu c|,,t via;a devine mai in-tensi si relaliile se complici, omul agteapti incurajirisi stimuldri din partea autorititilor superioare. DacIinteresele militare ar fi lucrat singure, fhri si fi avutun inalt suport moral, cdt de mult ar fi decdnttidealulcavalerismului!

in Europa crestinismul a privit cu simpatie ca-valerismul, infiltrdndu-i elemente spirituale.,,Religia,rdzbohi 9i gloria" au fost cele trei elemente sufletestice se giseau in sufletul unui cavaler crestin deslvdrsit,spune poetul francez Lamartine.

in Japonia, ca gi in Franta, elementele spiritualesi morale au fost cele care au insufletit cavalerismul.

6 Membrii unei secte religioase fondatd in secolul al XV[-leain Anglia cunoscuti prin moravurile lor pure gi pacifismul lor.

7 Scriitor, filozof gi autor dramatic german (1729-17g1).ooF.l

ff'fsc, Izvoennlp BusHto o -ULUI

Primul iwor al Bushido-ului este budismul. Religiabudisti recomandi un sentiment de incredere senini

in destin, o supunere linigtitd infayz sortii, o hotirire

stoicl in fagapericolului sau nenorocirii, un dispreg deviali gi agteptare a mortii cu resemnare.

IJn renumit maestru de arme japonez i-a spus

elevului slu cind acesta a devenit stipin desivirgit pe

zrta sz: ,,in afard, de invilimintele mele trebuie s[ te

hr[negti cu preceptele Zed'.

Zen este echivalentul lui Dhyana care ,,reprezintd.

tendinla omeneascl ca prin meditagie omul si atingl'sfere de gindire ce depigesc expresiile verbale"8. Me-

toda pentru atingerea acestui scop este contemplalia.

Omul trebuie's[ se convingi c[ existi un prin-cipiu pe care se sprijin[ toate fenomenele gi daci este

8 Lafcadio Hearn, Exotics and retrospectives.

cu putinti, si priceapi absolutul insusi si si se puni inarmonie cu acest absolut. Aceasti invifiturd consti_tuie mai mult decdt dogma unei secte gi prin urmarecine reugeste sI priceapi absolutul, se ridici,,citre unnou cer;i un nou plmdnt',.

Ceea ce budismul a omis si prevadi, shintoismulea recomandat cu prisosinld. Astfel: devotamentul cd_tre suveran si dinastie, cultul amintirii strimosilor,respectul fiiial, care nu au fost propoviduite de nicio altd, religie, au fost sldite in sufletul japonezilor decitre religia shintoisti, indulcind caracterul aspru alsamurailor.

Teologia shintoisti nu cuprinde dogma ,pdca_tului origin ar", a lui Adam gi Eva. Dimpotrivi, pro_poviduiegte bunitatea inniscutl a omului gl puritateadivind a sufletului omenesc, adordndu_l ca pe aluatuldin care se inalld. divinitatea.

Oricine a putut observa ci templele shintoistesunt lipsite de obiecte de adoratie 9i ci numai o oglin_di foarte simpli atdrnd,in sanctuar.

Prezenta acestei oglinzi este usor de explicat: easimbolizeazi sufletul omenesc care, atunci cdnd esteperfect linigtit si curat, reflecti ad.evdrata imagine aDumnezeirii. Dacd cineva se inchini intr_un tem_

FzN

z

N

e Religia traditionali a japonezilor. ,,Shin_to, inseamni ,,ca_lea zeilor't Shintoismul si budismul Gitill; f;ponia in sec. alVIJea) reprezintdprincipalele..ligii;"p;;;;;.'

plu shintoist, vede imaginea sa proprie reflectati pesuprafala lucitoare a acestei oglinzi 9i actul inchinlriieste echivalent vechii prescriplii: ,,Cunoagte-te pe tine

insugi".

insi cunoasterea de sine nu implic[, in doctrinagreaci, sau in cea japonez5., cunoastereapilrllifizice aomului, adici anatomia sau fiziologia sa, ci prescripliaeste de naturi morali, anume: analiza si cunoastereanaturii noastre sufletegti. Mommsen, compardnd pegreci cu romanii, spune ci pe cdnd cei dintdi se inchi-nau ridicdnd ochii 1a cer, fiindci rugiciunea 1or constlin contemplalie, ceilalEi isi acopereau capul cu un vil,fiindci rugiciunea lor consti in meditalie.

Japonezii, intocmai ca romanii, pun pe primul

plan in religia lor nu constiinta morald propriu- zisl,cit mai ales congtiinla nalionali a individului.

Adoragia naturii a avut ca urmare iubirea patriei,iar adoru,tia strimosilor, ce se transmite din generatiein generalie,face ca familia imperiali si constituie iz-vorul intregii nagiuni.lo

Pentru noi, japone zli, patria noastrl este maimult decit lara gi glia din care se extrage aur si pe carecresc cereale. Japonia este licagul sacru al zeilor gi alspiritelor strlmogilor nostri; pentru noi impiratul este

t0 faponezii cred ci monarhul lor se trage din Soare. De aicinumele de ,,Nippon" (Soarele) ce-l poarti |aponia. Conform uneilegende locuitorii |aponiei descind din acest monarh, care a fost pri-mul locuitor al |aponiei.

N

tFI

Itq

UI

F

N)F

mai mult decit conducitorul unui ,,Stat de drept" sauchiar 9efu1unui,,Stat cultural". El este reprezentantulincarnat al divinitilii pe pim6.nt, concentrind in per-soana sa puterile si indurarea cerului.

Dacd ceea ce M. Boutmy scrie despre regalitateaenglezd, este adevirat, gi anume cL: ,,Regele este nunumai imaginea autoritltii, ci 9i fhuritorul si simbo-lul unitdEii nationale", atunci aceasti afirmagie este dedoul sau chiar de trei ori mai adeviratd. in ceea celprivegte pe impiratul Japoniei.

Shintoismul pune in eviden!fl cele doui caracteris-tici predominante ale vielii emogionale a rasei noastre:patriotismul gi dinasticismul. Arthur May Knapp11,avind dreptate in foarte mare mlsuri, a spus:,,in lite-rztura ebraici adeseori este foarte greu si spui, dac[scriitorul vorbegte de Dumnezeu sau de lucrul public,de cer sau de Ierusalim, de Mesia sau de neamul evre-iesc insusi".

O confuzie aseminitoare se poate gisi la reli-gia noastri nationali. Shintoismul n-a avut niciodat[pretentia de a constitui un sistem fiLozofic sau o teolo-gie rationah, ci alc[tuiegte temeliape carc se sprijiniinstinctul nafional. Aceasti religie a altoit Bushido-ulcu devotamentul citre suveran si dragostea de patrie.Aceste sentimente au lucrat mai mult ca impulsuridecdt ca doctrini, pentru ci shintoismul, contrar

.Fl

oFzN

z

c.IN " Arthur Knapp, Feudal and modern lapan'l vol.I, pag.l83.

bisericii crestine din Evul Mediu, admite orice altlcredingi.

Cdt privegte doctrina strict morali, inviliturilelui Confucius12, au format cele mai bogate iztroare aleBushido-tlui. Cele cinci leglturi morale intre stipdn 9iservitor; guvernator 9i guvernali; tttd,9i copil; birbat

9i femeie; frate mai mare gi mai mic gi intre amici, au

fost o confirmare a ceea ce instinctul rasei japoneze a

descoperit, mai inainte ca scrierile lui Confucius si fifost introduse in China. Caracterul linigtit si inteleptal preceptelor sale politice si etice, au fost pe placul sa-

murailor, care alc[tuiau clasa conducitoare. Accentul

aristocratic 9i conservator al preceptelor lui Confuciuss-a potrivit perfect cu nevoile acestor lupt[tori si oa-meni de stat.

Alituri de Confucius, Menciusl3 a exercitat ouriagl influenli asupra Bushido-ului. Teoriile saleviguroase gi democratice au fost adoptate cu marecilduri de sufletele generoase ale samurailor.

Au fost insi considerate periculoase gi subversi-ve pentru ordinea sociali existenti, asa cil operele luiMencius au fost multi weme cenzvrate de guvern;insl cuvintele maestrului au prins ridicini adinci ininimile samurailor.

t2 Filozof chinez (551-479 i.C.) considerat de chinezi ca unsfAnt. Doctrina lui Confucius conste mai ales in precepte morale.

13 Succesorul qi continuatorul doctrinei lui Confucius.

N

ld-tda

UIdt.i

N)(,