BUREBISTA

D up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`,povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri \ndep`rta]i, pelasgii(traci, ge]i, sci]i, daci - numi]i astfel, nu dup` limba

vorbit`, care era aceea[i - pelasgica sau Latina prisc`, ci dup`localizarea lor geografic`, cum [i azi, noi dacorom~nii, mai suntemnumi]i: moldoveni, reg`]eni, vlahi, b`n`]eni, dobrogeni ori macedoneni), voi \ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avutatunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi \ncepe cu BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii Traciei, care s-a n`scut cam pela \nceputul secolului I \.d.H., la mai mult de 2000-3000 de ani de lapr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci c~nd lumea antic` era dominat` de Imperiul Roman.

¥ �n 111 \.d.H., se na[te la Argedava, ca fiu al regelui burilor, unt~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitoriiacestuia din nou \n fruntea Europei pre-istorice, se na[teBurebista.

¥ 84 \.d.H.: la v~rsta de 27 de ani, pleac` \n fruntea unei armate,primit` de la tat`l s`u, [i cucere[te Coste[tii, unde se instaleaz`ca re-unificator al regatelor dacice. Cam tot atunci, la Roma,Sulla punea m~na pe putere.

¥ 80-70 \.d.H., Acornion, prietenul s`u, \n v~rst` de cca. 30 deani este trimis \n misiune diplomatic` la Argedava, la tat`l luiBurebista (pe atunci \n v~rst` de 60-70 de ani).

¥ 7 iunie-9 august 48 \.d.H., Acornion \l va \nt~lni pe Pompei. ¥ 44 \.d.H., la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de

ani Burebista va muri, se pare asasinat.

39

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.14. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa (Eu-m` gr`besc-s` curg , sanskrit`)

De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare:- la nivelul inferior, un sanctuar de 4 x 13 tambururi, av�nd incluse �ntre ele, �ntr-o pozi]ie longitudinal`

[i central`, simetric �n raport cu centrul sanctuarului �nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [isupra�n`l]ate.

- la nivelul mediu, unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo, sunt �nc` dou` sanctuare, unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6.

- la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi

Fig.15. Dup` S. Bobancu , C. Samoil`, E. Poenaru, 1 tambur=1 an dacic�n felul acesta sanctuarul de 4x13 tambururi estepurt`torul unei perioade de timp tipice dacilor, perioada de 52 de ani.

Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` \ntreBurebista [i Cezar.

¥ 100 \.d.H., se na[te Iulius Cezar. ¥ 58-51 \.d.H., cucere[te Galia [i scrie ãDe Bello GallicaÒ. ¥ 48 \.d.H., \l \nvinge pe Pompei la Pharsalas (\nchipui]i-v` cum

s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers). ¥ 44 \.d.H., preg`te[te campania \mpotriva regelui Burebista,

dar... este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani.Dar s` revenim la magnificul nostru rege, uitat de istoricii no[tri,

scos din c`r]ile de istorie alternative, aruncat \n groapa istoriei tocmaide aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria, istoricii no[tri.

Burebista \[i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice;\n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente fundamentale. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit unmijloc puternic de ne\ntrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei \ntretoate p~lcurile neamului nostru, f`r~mi]at p~n` la el; Burebista aunit neamurile \ntr-o \mp`r`]ie respectat` aici \n Centrul [i R`s`ritulEuropei, \ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi)p~n` dincolo de Nipru. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdutundeva prin veacuri, dar inteligen]a, puterea [i vitejia lui \n lupt`aveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-este-nu), ceea ce \nseamn` ãNemaipomenitulÓ, ãCum nu a maifost [i nu mai esteÓ.17

Joannes Magnus18, considera c` adev`ratul nume al s`u a fostBoroista (vezi c.XVII ) [i vorbe[te despre el: ãBOROISTA se num`r`printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i, pe bun` dreptate, a fost a[ezat laloc de cinste \n timpul s`u, \n vremea Regatului Gotic, pe vremea c~ndRoma era sub conducerea lui Sulla, care domnea mai cur~nd violentdec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla, 138-78\.d.H., n.t.). Acela, n`scut \n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurilecele mai barbare, le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care \i era proprie.Acest Get \ns`, BOROISTA, de[i crescut pe t`r~muri barbare, ademonstrat c` [i-a \nsu[it cele mai umane obiceiuri. �n timp ce Sulla

41

Noi nu suntem urma[ii Romei

42

Fig.

16.V

eder

e d

e an

sam

blu

a s

anct

uar

elor

-cal

end

ar (

reco

nst

itu

ire

pe

mac

het

` la

sca

r`)

Su

b as

pec

t co

nst

ruct

iv s

e p

ot v

edea

: Mar

ele

[i m

icu

l sa

nct

uar

cir

cula

r,

dis

cul

sola

r c�

t [i

cel

e p

atru

san

ctu

are

dre

ptu

ngh

iula

re. E

nig

ma

Sar

mi-

sege

t-u

sa-e

i, a

celu

i m

ai v

ech

i ca

len

dar

eu

rop

ean

, a m

o[te

nir

ii l

`sat

e n

ou`

de

str`

mo[

ii c

arp

ato-

dan

ubi

eni

se p

are

c` n

u m

ai e

ste

o en

igm

`.*C

alen

dar

ul

de

la S

arm

izeg

etu

sa R

egia

, S.B

oban

cu, C

. Sam

oil`

, E. P

oen

aru

. Ed

. Aca

dem

iei,

Rom

~ne,

Bu

cure

[ti,

1980

.

se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin, Boroista eraindulgent [i cu du[manii \nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman;Sulla ac]iona la voia \nt~mpl`rii; Boroista, cu mare pruden]`; acela(Sulla) \[i exercita func]ia de conducere prin violen]`, acesta prin consilii, virtu]i [i reglement`ri juridice. Apoi, dac` facem o compara]ie\ntre cei doi conduc`tori, \n general, socot c` este de ajuns s` afirm`mc` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani, nici cel care este Roman c`este str`in obiceiurilor barbare. Sub acest Boroista a tr`it [i genialul [iadmirabilul profesor Deceneu, i]it din vechile [coli filosofice eline sau,dup` al]ii, din cele egiptene, ajung~nd la cel mai \nalt grad de \n]elep-ciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui, ajuns \n rangul de regela Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. Acest rege cu totul prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad`foarte limpede, c`ci judeca cu mult` \n]elepciune at~t faptele umane,c~t [i cele divine [i adunase \n jurul lui profesori care [tiau s`diferen]ieze, c~nt`rind cu dreapt` \n]elepciune, faptele trec`toare aledomniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica \n]elepciune; de ladasc`lii cei b`tr~ni a \nv`]at Deceneu ce \nseamn` cu adev`rat pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit; deaceea s-a bucurat de mult` autoritate [i \n r~ndul oamenilor simpli,precum Zamolxe de care am vorbit mai sus; de aceea ei, c~nd auzeauvocea regelui lor, socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu. A educat oamenii, i-a instruit cu mult` \n]elepciune [i i-a \mpodobitcu \n]elepciunea [i pietatea religioas`; a ales preo]i, a ierarhizat pontifi capabili s` interpreteze [i legile, dar [i faptele de religie. Pe ei\i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului.Ó

Monede descoperite din vremea lui, \n Transilvania, ni-l\nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete, simboliz~nd trecutul[i prezentul. Unele inscrip]ii de pe monede sunt \n limba tracic`, ãlatina prisc`Ò, [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL, Cel MaiMare Rege. Alt nume al lui, cu \n]elesul de st`p~n absolut al traciloreste ãPAVEL-TERÓ.

43

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig. 17. Discul solar (al lui Aplo �nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??).

44

Fig. 18. Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA (\n sanscrit` Ð Eu m` gr`besc s` curg)

Numele so]iei lui, Zina, \mp`r`teasa [i marea preoteas` atracilor, s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.17

Sf`tuitorul lui, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci s`tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca ãLegileBelagineÓ.19 Se pare c` \n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fieanul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis, 713 \.d.H.; trebuie notat c`anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]iide pe tot teritoriul pelasgic, ca ãSSSÓ (6,6,6) sau ãCCCÓ (C-grecesc)ori ãVIVIVIÓ (6-latin).20

Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare \n rug`ciuneaunei femei gete, Zamolxiene, g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis,con]in~nd [i un ... acrostih... dovedind \nc` o dat` marele rafinamentatins de geto-daci.

Fig. 19. Fragment de roat` de piatr` din]at` �n interior de la Sarmi-seget-usa Dacica.

45

Noi nu suntem urma[ii Romei

AYRELIA I STR�LUCITOARE BENERIA I CURAT� SYM FORO I M�REA´� DOAMN� SYN DIO I SUNT CREDINCIOAS� SYN ZE SASE TRI I SUNT CU TREI DE §ASE KAI TETHI GATRI I DAR AT�T TE ROG AYRIS NONAM I C�NDVA S� M� AJU´I NIASCHARIAN I S� RENASC

Citind doar primele litere \n acrostih avem forma]ia ÒABT SSSKANÓ: ãCu 666, de aniÓ acesta fiind semnul la care se \nchinau cei\ntor[i la adev`rata religie, semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pefrunte.21

Re[edin]a ini]ial` a regelui, Sargedava este localizat` pe undevape la Coste[ti (dealurile Or`[tiei). Principalul ajutor al regelui trac deatunci era DECENEU, marele preot care, dup` ce a fost pentru operioad` de timp \n Egipt, ini]iindu-i pe preo]ii egipteni \n tainele sacerdotale pelasgice, revine \n Ge]ia (Go]ia - dup` povestireaistoricului ostrogot Iordanes), devenind [eful suprem al spiritualit`]iitracice, reu[ind \mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t militar, c~t [i spiritual. Burebista \[i \ndeamn` supu[ii la ãabstinen]`,sobrietate [i ascultare de porunciÓ, noul mod de via]` fiind propagatdintr-un centru spiritual, numit de Straborn ãMuntele Sf~ntÓ, legendarulKOGAION care, dup` Adrian Bucurescu, ar fi undeva \n mun]iiBucegi, l~ng` ãSfinxul Rom~nescÓ, deoarece KOG-A-ION \nsemna [iãCapul MagnificuluiÓ; cu toate astea, azi, mul]i arheologi localizeaz`legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) \nMasivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici), laSarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul dinsanctuarele patrulatere. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii luiZamolxis, Zeul sub-p`m~ntean, ofereau credincio[ilor acea nemurirecomplet`, at~t a sufletului, c~t [i a trupului, unde ucenicii (ãrecru]iiÓ)c~ntau: ãSf~nt e Domnul Nop]iiÓ?22

46

La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia, generalulVarro Lucullus, \n cadrul celui de-al doilea ãr`zboi MithridaticÓ (74-72 \.d.H.), ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice, de la Apolloniap~n` la Delta Dun`rii, \ncheind un tratat \ntre romani [i alte cet`]ivecine, cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. Aceast` tutel`mascat` \i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti, care trimit osolie la Burebista s`-i ajute. Oastea proconsulului Macedoniei, a generalului Antonius Hybrida este \nvins` l~ng` Histria; Burebistasupune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi), Calatis(Mangalia), Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. Pe calea r`zboiuluisunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azide ru[i, sub numele de Orlovka), Tyras, Odessas (Odesa, azi ora[ucrainean ce are \n centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul...ãMoldoveancaÓ!).23

Burebista \[i \ncepe organizarea puterii monarhice cu caractermilitar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni\ns`rcina]i cu administrarea agriculturii, str~ngerea d`rilor, supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii, f`c~nd posibil` realizareasistemului de fortifica]ii \n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu \ntinspe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). Incinta militar` din centrul religiosare o suprafa]` de 3 hectare, cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri decalcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat \nEuropa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construitedin blocuri de calcar; a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate, legatecu lut, ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colinaCozla), Cet`]eni (Jud. Arge[), Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara.Armata lui num`ra, la vreme de r`zboi, mai mult de 200.000 deoameni, f`c~ndu-l de temut.

La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avutpl`cerea s` o ascult pe prof. Gianina Georgescu din New Yorkvorbindu-ne de Dacii din Spania: ãNoi dacorom~nii, direc]i descenden]iai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-ini[te barbari. �n schimb ne m~ndrim din ce \n ce mai mult cu ob~r[ia

47

Noi nu suntem urma[ii Romei

fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t, jefuit [i umilit. �n schimb,spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice, s`ge]ile [i jugul,care stau pe stema noului stat al Spaniei, noble]ea [i dreptul lasuveranitate. De asemenea, geticismul [i genealogia getic` devin stan-dard pentru noble]ea nobilimii spaniole, at~t c~t [i ideea nemuririiZamolxiene, dispre]ul fa]` de moarte.

Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris \nSpania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut \nSpania). �n schimb, g`sim o tradi]ie invers`, o tradi]ie dacic` aSpaniei. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci, iar Spania a fostfondat` - la a IV-a ei \ntemeiere, cea definitiv`, \n secolul al V-lea - depoporul de la Dun`re. Cei care \n Tracia erau numi]i Ge]i au fostnumi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i \n vremuri mai vechi fuseser`numi]i Sci]i. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse, a[a cum precizeaz` foarte clar Messenius. Respectul pentru biseric` \i\mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator dereligie [i de aceea ei \l folosesc pe Deceneu. Deceneu nu se cuveneas` fie p`g~n. De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i \nva]` pe go]iteologia [i pune preo]i [i episcopi. El ini]iaz` \n r~nduiala celordou`sprezece semne, \n astrologie [i astronomie.

Fi]i m~ndri de daci, re\nvia]i amintirea lor, [i rescrie]i istorianoastr`.Ó

Burebista ducea [i o politic` extern` activ`, intervenind chiar [i\n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectivCezar [i Pompei) \n anul 48 \.d.H. �n leg`tur` cu aceasta, o inscrip]ierecent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele luiAcronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalulPompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. Vor maitrece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar, dup` ce-l va \nvinge decisiv pePompei l~ng` Pharsalla, pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu ãmisiuni de pedepsireÓc`tre grani]ele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp \nainte de a\ncepe lupta decisiv` cu regele trac, pe 15 martie 44 \.d.H., Cezar a

48

fost asasinat \n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurttimp [i Burebista va muri \n circumstan]e asem`n`toare. Doi dintrecei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel, aproapesimultan, istoria conferindu-le destine similare.

Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regeluidefunct. Azi e dificil s` apreciem \n \ntregime cuno[tin]ele sale[tiin]ifice extrem de vaste. Numeroase inscrip]ii \n piatr` sugereaz`no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora, a[a-numitulãnum`r perfectÓ 6 sau ãnum`rul cosmicÓ 36; informa]ii de astronomiedespre ãpentagonul planetarÓ (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte,Venus [i Mercur); pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii; pozi]ia luniila cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 dezile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scenapictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei, ca [i pe olamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i. O tablet` descoperit`la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` \n]elegerea de c`tre Marele Preota celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale \ntr-o manier` ceaminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e.

Autori, istorici, arheologi, ba chiar [i juri[ti nordici, to]i str`luci]ierudi]i, printre care [i Carolus Lundius24, subliniaz` un adev`r denet`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unornume de popoare, de regi, de cet`]i, de ape etc., acesta fiind [i cazullui DROMGETHIS, OSTROGETA, BOROISTA, DECIBALUS,DICENEU...

�n contextul celor prezentate, cum putem crede c` a[a o societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`, costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc \nr`d`cinate \n mai pu]inde dou` secole de asuprire roman`, a[a cum unii ãistoriciÓ (sunt eioare ai no[tri?) caut` s` ne \nve]e?! Cum este posibil ca, \n timp cedoar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tululimperiu Roman, adic` de trupe de mercenari analfabe]i, care de-abiaputeau \nchega dou` vorbe \n latin`, ace[tia s` ne \nve]e pe noi olimb` pe care ei \n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se

49

Noi nu suntem urma[ii Romei

argumenteaz` c` ei ne-au \nv`]at latina [i mai mult, ne-au f`cut s` neuit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8cuvinte au mai r`mas \n limba noastr` rom~n` contemporan`!

Tracii ar fi putut fi, \n ceea ce ne prive[te, oameni inteligen]i, dareste absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri, tr`ind liberi [i ferici]i perestul de 86% din teritoriile trace, s` \nceap` subit un maraton prinv`i [i defilee, p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori, hot`r~]i s` \nve]e o limb` mai la mod`! �nsu[ig~ndul este absurd.

50

51

Noi nu suntem urma[ii Romei

PODUL DE PIATR` DE PESTEDUN`RE

P odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunileantichit`]ii; romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a luiApolodor din Damasc, idee preluat` [i de unii dintre

ãistoricii no[triÓ. Exist` unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul C. Iordache.25

Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un malal fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod depiatr`, al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic. Ast`zi, cutoat` tehnica modern` de care dispunem, se consider` c` un pod depiatr` peste Dun`re se poate construi \ntr-o perioad` de aproximativ5-7 ani... ori ãistoriciiÓ sus]in c` Traian l-a construit la \nceputul celuide al doilea r`zboi cu dacii \n doi ani?!... Socotim imposibil` construirea \ntr-o perioad` at~t de scurt`, de numai doi ani, a unuipod de piatr` peste Dun`re, \n special c~nd Traian se g`sea \n plin`campanie militar`, contraatacurile lui Decebal provoc~nd maripierderi invadatorilor romani. Este ciudat c` nici un itinerariu antic [inici un text epigrafic nu ne vorbe[te de ãpodul lui TraianÓ [i nu a fostg`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` \n construirea lui.

Deoarece comentariile ãDe Bello DacicoÓ ale lui Traian suntpierdute, ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian, unde sevede clar c` \n anul 101 d.H., romanii treceau Dun`rea pe un pod devase. De ce oare, m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc, c`ruia i seatribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian, a uitat s` imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare - un pod depiatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?!

52

Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fifost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului,popor condus de cel despre care Strabon scria: ãBurebista st`p~ne[tetot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii, este temut de romani,ataca, trecea fluviul c~nd voia prin MacedoniaÓ. Luat prin surprinderede invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, \ncearc` s` opreasc`\naintarea romanilor, demol~nd partea de lemn carosabil` a podului,restul fiind incendiat, dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului.Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele \n Dacia nu pe un pod depiatr` ci pe unul de vase, dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat`pe Columna lui Traian. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiulpod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de lapopula]ia dacic`, dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`sitepe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul!

�n secolul al IV-lea d.H., Constantin cel Mare, dac de originen`scut la Ni[, reconstruie[te podul de la Drobeta, adaug` un castru cupatru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri.

Men]ion`m c` \ntr-o balad` arom~n`, ãPuntea din art`Ò, sevorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re[i care au lucrat la el 6 ani.

53

Noi nu suntem urma[ii Romei

DIURAPNEUS, supranumit [i ...Decebal

Motto: ãDin Zei de-am fi scobor~tori,C-o moarte tot suntem datori;Totuna e dac-ai muritFl`c`u ori mo[ �ng~rbovit,Dar nu-i totuna Leu s` mori,Ori C~ine-nl`n]uitÓ.

(George CO§BUC: ãDecebal c`tre poporÓ)

ë n perioada secolului I d.H. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic neapare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice,care este continuu pr`dat`, furat`, \mpins`, lovit`, izbit` [i jefuit`

de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i... s`-[i creeze propriaãistorieÓ [i ãcultur`Ò, fur~nd-o de la noi. Grecii sosi]i \n patru valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 \.d.H.) s-au a[ezatlini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de... Romani... [i vor sta sub jugul acestora 500 de ani, mai mult ca noi, dacii,... dar ãminuneÓ, ei nu-[i vorãschimbaÓ limba, ci, numai noi, [i nu \n 500 de ani, ci \n 100 [i ceva! S`fie aceasta adev`rat, ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa ãlatin`priscaÒ dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu, [i, \n felul acesta, ei,dacii, nu a mai trebuit s` \nve]e ão nou` limb`Ò, [i s-o uite pe a lor ?

�n aceast` perioad`, \n vara anului 87 d.H., \mp`ratul romanDomitian trimite, sub comanda lui Cornelius Fuscus, trupe romane s`ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. Acesta trece pe un pod de vaseDun`rea, la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci, prin surprindere, [i... \nvins. Legiunea roman` a V-a Alaude este completnimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus, ucis \n lupt`. Dar cine afost conduc`torul armatei dacice?... Numele lui, numele dacului\nving`tor, a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se vainspira Orasius \n secolul V d.H. [i Iordanus, sec. VI d.H.)... numele lui

54

era... DIURAPNEUS ãCel OrfanÓ, un tarabostes din Sud-Vestul Daciei,care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de popula]ia dacic`, supranu-mindu-l DE-CEBALUS, ãNeam de CalÓ ori ãPe CalÓ, ãCavalerÓ, ori ãI NOROGULÓ (Ducipalul) [i c`ruia, regele dac de atunci, DURAS, printr-ungest nobil [i inteligent, \i va ceda tronul. Pe vasul funerar descoperit laGr`di[tea de Munte - Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg - sanscrit`) -apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO, ce sepoate traduce ãDecebalus a pl`tit \n`l]area la cerÓ... iar dac` \l citim \noglind` ãOliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucisÒ.

Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: ãDE CEBALUS PERSCORILOÓ: ãDe neamul calului va pieri du[manulÓ (Adrian Bucurescu,Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 183). Se pare c` acestblestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman.

Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu numepredestinat, ALARIC, Inorogul, n`scut \n... Dacia, care purta \n sufletul lui acest blestem, astfel c` la \nceputul secolului V d.H.,vizigo]ii, condu[i de Inorog, au p`r`sit Hemus - Peninsula Balcanic`[i au p`truns \n Italia. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d.H., distrug~nd-o p~n` \n temelii, trec~nd-o prin foc [i sabie... S` se fi\ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ?

Dacii s-au luptat sub stindardul lupului, stindard tradi]ional altracilor: capul de lup cu corpul de dragon; Romanii au avut capitala,Roma, \ntemeiat` [i ea ãsub semnul lupuluiÓ... [i dup` vechile legende, deun raman, Enea-Str`lucitorul, plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina).

Dar [i numele de Roma \nc` nu-[i are rezolvat` originea, provenien]a. Anul \nfiin]`rii Romei nu este sigur. Nici numele ei nu estede la Romulus, cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius:ÒCONDITA URBES, CONDITORIS NOMINE APPELLATAÓ - ci de lasitua]ia ora[ului, a[ezat l~ng` o ap`, ãR�UÓ sau ãRUMONÓ (cuv~nt tracori etrusc echivalent pentru r~u). Romulus nu a putut fi \ntemeietorul ei,ci doar fiu al ora[ului de pe ãR�UÓ sau ãRUMONÓ, fiul Romei.

�ntreaga legend` cu Romulus, pare a fi fost \mprumutat`, spuneTitus Livius, mai degrab`, din vechile legende ale poporului pelasgic(tracic), din care [i ei se tr`geau. A[a c` ei, dacii [i romanii, vorbeauaceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii... nu este o ironie a isto-riei c` azi ei, Romanii, se numesc italieni, iar noi tracii-pelasgi, Rom~ni?

Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal; ca rege, refaceunitatea statal` a Daciei, \nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de

55

Noi nu suntem urma[ii Romei

alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`, Dacia\ncadr~ndu-se \ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu,din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. Neamurilegetice \mpr`[tiate \n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug, iazygii [iroxalanii, se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei.

Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de laSarmisegetuza, dac` nu chiar \nainte de el, incinta sacr`, discul solar deandezit, sanctuarele patrulatere, c~t [i atelierele metalurgice de laGr`di[tea Muncelului, capabile s` produc` un fier cu o puritate de99,97%26. �n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe contemporanii s`i prin ãpolitica de grandoareÓ ce o duce: sec`tuireafinan]elor, propagarea despotismului, reprimarea crunt` a cre[tinismului.

La 18 Septembrie 96 d.H. Domitianus este asasinat de un libert iar\n ziua urm`toare armata [i conspiratorii \l vor proclama \mp`rat peb`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA, care \l va adopta ca fiu[i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d.H.

Traian, dup` \nvingerea Germanilor, sup`rat pe ãdispre]ul pecare-l aveau dacii fa]` de romaniÓ (Pliniu cel T~n`r), hot`r`[te m`rireaefectivelor militare din Moesia inferioar`, construie[te castrul de laB`rbo[i-Gala]i, consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` laTyros (Nistru), dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`riila Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). Dar adev`ratacauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe careDacia \l st`p~nea, reprezent~nd pentru Roma un ãEl DoradoÓ, o ãCalifornieÓ a antichit`]ii.

Traian ad`uga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i inferioar`, \nc` alte patru, aduse din provinciile germane [i alte dou`create special cu prilejul primului r`zboi dacic. La 25 Martie 101�mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se \n fruntea a 150.000 desolda]i, ca s` cucereasc`... ce?... o ]ar` de analfabe]i, f`r` limb` [i cultur`?... o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s`spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` erama[a de pu]ini de ce \i trebuiau lui Traian 150.000 de solda]i?!... Dac`eram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!...

�n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarcau la Lederata (Rama) [i se \ndreptau spre Acidava (V`r`di]a).Decebal \i l`s` s` p`trund` p~n` \n Banat, concentr~ndu-[i oastea \nzona de la Tapae-Bucova, unde Traian ob]ine o modest` victorie. Totu[i

Fig.20. A[a ar`ta, EL,Decebal.Portret almarelui regedac, de peColumna lui Traian.*Decebal [i Traian, Ion Miclea,Radu Florescu,ED. Meridiane1980.

56

Fig.21. Nobil dac -Tarabostes - statuiedecor�nd aticul arcului de triumf allui Constantin celMare de la Roma, el�nsu[i dac de la sudulDun`rii, satul Ni[.Figura dacului a fosttratat` cu respect,aerul lui b`rb`tesc,vigoarea trupului, atitudinea calm`,impun [i nu las`impresia unui speriat,umil captiv, ci maidegrab` a unuist`p�n care [tierosturile lumii. Dar cemi se pare misteriossunt cei trei SSS (666ori CCC ). �n anul 666 de laZalmoxis, �mp`ratulBurebista [i marelepreot Decaineus auhot`r�t s` restaureze ãadev`ratulcultÓ, dezv`luindu-lege]ilor misterele sacre.Atunci s-a decis caanul I al calendaruluis` fie anul na[teriiCelor Doi Zalmoxis.Astfel anul reformei religioase afost 666, adep]ii luiconsider�nd acestnum`r benefic(norocos), pe c�ndadversarii l-auconsiderat num`rmalefic. Complexul desanctuare de la Sarmi-Seget-Usa constituindprobabil apogeul [icentrul sacerdotic almisterelor sacre. Acest

num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de laDrobeta, placa de marmur` de la Tomis, ori cea de la Tetovo (Macedonia). Cum de a ajuns 666 s`simbolizeze ãnum`rul fiareiÓ �n ãApocalipsaÒ Sf�ntului Ioan Teologul, este un alt mister! -Vezi ãTeribilul num`r 666Ó, Adrian Bucurescu, Dacia Secreta, ARHETIP R.S., Bucure[ti 1997.

57

58

aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ´ara Ha]egului situat`\n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya - zeul soareluila vechii vedici). Datorit` diversiunii f`cute de Decebal, care se aliaz`cu burii, bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rileromane acum a[ezate \ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a), Traianeste silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia, pentru a-i respingepe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei, unde mai t~rziu, \n 109, varidica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. Al]i istoricispun c` acesta a fost ridicat de daci.

�n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva, str`bateMuntenia prin pasul Bran, \nving~ndu-l pe Decebal. �n urma p`cii\ncheiate, Decebal pierde Banatul, ´ara Ha]egului, Oltenia, SudulMunteniei [i al Moldovei. �n decembrie 102, la Roma, Traian prime[tenumele de DACICUS (\nving`tor al dacilor).

Traian \nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare. �ntre 103-105, cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria),

reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-TurnuSeverin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). Apolodordin Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului s`u; lui i s-a\ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe co-lumn` a uitat s`-[i prezinte podul!). A scris [i o carte despre construc]ia,ori mai corect spus reconstruc]ia podului, care \ns` s-a pierdut; cuprin-sul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS, care d` \n istoria sa odescriere am`nun]it` [i exact` a podului. Marile construc]ii de poduriau \ntotdeauna ceva simbolic, aproape eroic, semnific~nd tot at~team`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a \nl`tura piedicilepe care natura le a[terne adeseori \n calea noastr`; menirea lor este\nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure \ntre un ]`rm [i altul... c~tdespre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor, aceasta a \nsemnat\nlesnirea jefuirii ]`rii noastre, a subjug`rii [i sclaviei poporului dac, acotropirii \n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei, cum \nc` mai spununii dintre ãistoricii no[triÓ, \n scop ãcivilizatorÓ! Constantin cel Mare,dac n`scut \n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii, va reconstrui [i el acest podla aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. De ce\l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`maspustii, goale, a[a cum sus]in unii istorici?

§i dac` \nrobirea, \njosirea, jefuirea o numesc d~n[ii proces civilizator, de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot... ãcivilizatoriÓ pentru

59

Noi nu suntem urma[ii Romei

c` [i ei ne-au ãcivilizatÓ mai bine de 50 de ani, de am r`mas s`racidup` at~ta ãciviliza]ieÓ... ori ãbunului prieten HitlerÓ [i germanilor s`icare v`z~nd c` nu vrem s` intr`m \n r`zboi al`turi de ei ne-au ãcivilizatÓ \mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania launguri, Bucovina la ru[i, Cadrilaterul la bulgari.

Al doilea r`zboi al lui Traian \mpotriva lui Decebal, \ncepe \n varaanului 105, c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin. (Reamintimc` \ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat \mpotriva lui Traian care\ns` a e[uat. Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` deazi ?... Am fi ar`tat diferit ?... Am fi vorbit o alt` limb`?... Iat` \ntreb`rice r`m~n f`r` r`spuns.) S` revenim deci la armatele romane, care, dori-toare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor, \nainteaz` \n trei coloane:

- prima coloan` \nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile undelegendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului, s`moar`, pas`rea PHOENIX; ea ]inea \n cioc cel mai vechi \nsemnpelasgic, iar \n gheare ãsmirnaÓ; din cenu[a ei, undeva \n mun]iiCernei, pas`rea Phoenix ren`[tea). A[adar prima coloan` roman`\nainteaz` prin Valea Cernei, ´ara Ha]egului, ajunge la cet`]ileCoste[ti, Blidaru [i Piatra Ro[ie, pe care le distruge.

- a doua coloan` urc` pe Valea Jiului, pe la Castrul de laBumbe[ti, p`trunz~nd \n Masivul Surianul pe la Bani]a.

- a treia coloan`, condus` de Traian, se deplaseaz` de la Drobetala Sucidava [i Romula, str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana(S~mbotin-V~lcea), ajunge la Tili[ca, apoi la C`p~lna.

Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`, trecpe la Bran, Bratocea, Oituz. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia sed` la \nceputul verii anului 106 d.H., cu participarea legiunilor a II-a ADRIUTIX, a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primulatac, dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau capitala Daciei. Cetatea este incendiat`, sunt reteza]i to]i st~lpiisanctuarelor \n incinta sacr`, se distruge \ntreaga fortifica]ie.R`zboiul, \ns`, continu`. Prin tr`darea lui Bacilis (confident alregelui dac), romanii g`sesc \n albia r~ului Sargesia, tezaurul luiDecebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i331.000 kg de argint; vezi Marcela Nica, Istoria Rom~nilor,Ed. Mondan, Bucure[ti, 1994, p. 26)27. Ultima lupt` cu oastearegelui dac are loc la Porolissum (Moigrad).

60

Fig.22. Femeie dac` cu copil.

Fig.

23.D

acii

tre

c D

un

`rea

�n

Moe

sia

[i a

tac`

un

cas

tru

rom

an.

61

62

Fig.25. Spre Sarmi-Seget-Usa

Noi nu suntem urma[ii Romei

Era ad~nc \nr`d`cinat \n firea tracilor obiceiul de a nu se teme demoarte. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t\n oricare alt` c`l`torie. �n retragerea spre mun]i, Decebal este urm`ritde cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus.Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urarepentru cei prea greu lovi]i de nenorocire, ba chiar o \nal]` [i pream`re[tecu f`g`duin]e supranaturale. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a luiDecebal, se \mpr`[tie [i se sinucid. Numai nesupusul rege, mai maredec~t zeul s`u, nu-[i caut` uitarea \n moarte, ci \ncearc` s` se sustrag`dinaintea romanilor, \n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si \nc`, \nstr`fundurile mun]ilor sau \n codrii neumbla]i, mijlocul de a preg`tire\nceperea luptei [i r`zbunarea. Dar cavaleria roman` \l urm`re[te f`r`r`gaz, este gata s` pun` m~na pe el, [i atunci marele Decebal \[i\mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. Scena m`rea]` a mor]ii salepoate fi reg`sit` pe Columna lui Traian.

Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa, la Gr`di[tea Muncelului [i ceeace mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i,s`bii, v~rfuri de l`nci etc. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas subp`m~ntul colinelor c`lcate de ãvitezeleÓ legiuni romane. Am g`sit olini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresuluiarheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf des`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte \n acea zon`.

M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ãcevaÒ mai mult despreDecebal, fiica lui Dachia (?), fratele lui Diegis, sora lui Sarmis, marelepreot VezinaÉ dar ei scriu [i scriu numai despre ãvitejiiÒ de romanicare, de fapt, au pustiit, t~lh`rit, p~rjolit, robit, satele [i c`tunele noastre dacice impun~ndu-[i ãpacea roman`Ò.

P~n` acuma, despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse:Herodot, Iordanes, Dio Cassius [i Dion din Prusa, zis [i DioChrisostomus. Acesta din urm`, din cauza lui Domitian, sufer` [i el,ca [i Ovidiu, pedeapsa surghiunului.

Aruncat afar` din Imperiul Roman, el r`t`ce[te [i prin ]`rile de laDun`re, prin anul 87 d.H., fiind martor ocular al celor mai importanteevenimente, preg`tirea r`zboiului daco-roman. Se pare c` a trecut [i pe laSarmisegetusa [i chiar c` l-a \nt~lnit pe Decebal. �nsemn`rile luiãOrationesÒ - cuv~nt`ri, par \nsemn`ri de reporter. Din p`cate au ajunsp~n` la noi doar c~teva fragmente. Chrisostomus28 a ãf`cut o c`l`torielung` pe malul Istrului [i \n ´ara ge]ilorÉÒ El este mirat de comporta-mentul deosebit de civilizat al dacilor: ãcum de m` rabd`, c~nd m-au

63

64

v`zut, cum nu [tiam s` c`l`resc, nici arca[ priceput, nici osta[ cu armegrele, nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eramÒ. ´ara dacilor i se parelui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindenis`bii, plato[e, l`nci, toate pline de cai, arme [i oameni \narma]iÒ29. Cu oreal` admira]ie pentru daci, el, Dio Chrisostomus, continu`: ã�n mijloculat~tor oameni deosebi]i, eu singur ar`tam grozav de nep`s`tor, un spec-tator foarte pa[nic al r`zboiuluiÒ. P`cat c` cei interesa]i nu \ncearc` s`-ig`seasc` opera complet` a acestui om deosebit, contemporan cuDecebal. Sunt convins c` undeva el trebuie s`-i descrie pe daci, s` ledescrie obiceiurile, limba. Nu v` surprinde c` at~t Ovidiu c~t [i DioChrisostomus se simt confortabil printre ace[ti str`ini? Ei nu sunt deran-ja]i de diferen]ele de limb`. G~ndi]i-v` c` dumneavoastr` sunte]i surghiu-nit \n China, o ]ar` a c`rei limb`, obiceiuri v` sunt complet str`ineÉ Darace[tia doi, Ovidiu (care a scris [i versuri \n limba ge]ilor, [i asta \n numai4-5 ani de convie]uire cu ace[tia) [i Dio Chrisostomus se plimb` ca la eiacas`, f`r` s` aib` aparent nici o barier` de comunicare cu dacii. S` nu-luit`m pe Pu[kin, care fiind exilat \n Moldova/Basarabia a scris, cu patim`poezia (\n limba rus`) ãBlestemat ora[ Chi[in`uÒ, poate tocmai din cauz`c` nu putea comunica cu localnicii [i se vedea din toate punctele izolat.

Dar cum eu am reu[it s` g`sesc p~n` acum c`r]i uitate, autori ignora]i, care vorbeau acum 400-500 de ani despre noi (geto-dacii) [iistoria noastr` (m` refer la Joannes Magnus-1554, BonaventuraVulcanius-159730, Carolus Lundius-1687), c`r]i pe care unele le-amcump`rat, altele le-am copiat, reu[ind s` g`sesc traduc`tori pentru ele,m` \ntreb de ce cei care sunt pl`ti]i de poporul dacorom~n nu au f`cut[i nu fac aceast` munc`?

Am fost zdrobi]i, \nvin[i dar... nu nimici]i!Ne putem m~ndri cu Decebal! Dar cu Traian ?... Ce a avut el

comun cu noi ?!... Vom vedea!

65

Noi nu suntem urma[ii Romei

RE[EDIN]A LUI DECEBAL

Motto: ãOricine t~nje[te dup` un ST�P�N,SERVITOR se va numiÓ

I storia lumii pare uneori extrem de ciudat` [i controversat`. �n jurul anului 1574 un c`lug`r spaniol numit Alphonso CIACCONE prezint` \n premier` basorelieful lui Apolodor

din Damasc sculptat pe Columna lui Traian \n Roma, basoreliefcare \nf`]i[a, spune el, scene din cele dou` campanii militare \ncucerirea Daciei ale sus-numitului \mp`rat (101-102 d.H [i 105-106 d.H.).

Arat`, \ntr-adev`r, ciudat c`, exact ei, romanii, nu au l`satnici o m`rturie scris` despre Columna de Piatr`, o adev`rat`piatr` de hotar a culturii antice, chiar ei, care obi[nuiau s` scrieat~t de mult despre orice, oriunde. §i va fi acela[i spaniol care vafi primul s` stabileasc` faptul c` toate basoreliefurile columnei serefer` la aceste dou` dramatice r`zboaie dintre Roma Imperial` [istr`mo[ii poporului Rom~n31. Red`m aici descrierea exact` f`cut`de p`rintele Ciaccone (c`lug`r bine pus la punct cu aspectelemajore ale realit`]ii italiene ale sec. XVI) primei scene a Columneilui Traian: ãRe[edin]a lui Decebal era un palat magnific, decoratcu columne [i portrete, probabil situat pe ]`rmul nordic alDun`rii, pe care \mp`ratul Traian \l va ocupa ulterior, d~ndordine s` se p`streze toat` mobila regal`. Momentul culminanteste \n timpul ÇTratatului de PaceÈ temporar \ncheiat \n 102 d.H.\ntre Traian [i Decebal. De-a lungul esplanadelor de sus ale palatului se putea vedea o presupus` statuie a \nsu[i regelui

Fig.24. Palatul lui Decebal.Se pot vedea cei trei leri, fe]e tipice dacice [i chiar �n partea st�ng` sus, dragonul, capulde lup dacic. �n dreapta jos, un vas roman ce se apropie de ]`rm.

66

Fig,26. �n ´ara Zeilor, Daksha, pe Drumul Zeilor, terase construite de daci cu peste 2.000 de ani�n urm`, dac` nu [i mai mult. O societate de ã]`raniÓ capabil` s` taie st�nci, s` construiasc`ziduri care dup` mii de ani nu s-au surpat �nc`, terase din blocuri de andezit pe care trebuiaus` le care peste mun]i [i v`i de la mari distan]e (70 km. dac` nu [i mai mult ), temple ale c`rorruine �nc` mai st`p�nesc mun]ii, un adev`rat Machu Pichu, aici �n mun]ii Transilvaniei, aici laGr`di[tea Muncelului [i nu numai aici.

Fig.27. Cas` dacic` la construc]ia c`reia nu s-a folosit nici un cui

67

Decebal, sculptura put~nd reprezenta \n acela[i timp unul din mariis`i predecesori, \mbr`cat \n costumul na]ional dacic. Poarta principal` a palatului se vede c` era \ndreptat` spre Dun`re.Frontul ei \nf`]i[a trei tineri complet dezbr`ca]i, fiecare ]in~nd c~teo tor]`. Cel din mijloc avea ar`t`torul [i bra]ul drept ridicat,c`r~nd tor]a cu m~na st~ng`, av~nd dou` crucifixuri \n m~nadreapt`. Aceste ultime dou` sculpturi pot fi considerate ca imaginiale a[a-numi]ilor ÇLARSÈ, adic` acele divinit`]i care indicau \ncadrul vechii mitologii dacice cine avea grij` de cas` [i cine op`zea. Aparent, nimic \n`untrul unei case nu putea fi ascuns deace[ti mici ÇZei de cas`È deoarece se credea c` ei de]in focul [ilumina, fiind extrem de credincio[i locatarilor casei lorÒ.

Aceast` nou` descriere contravine, bine\n]eles, cu ceea ce amfost \nv`]a]i decenii de-a r~ndul \n [colile comuniste. Mul]i dintre noiau crezut mereu c` vechii daci ar fi fost un fel de s`lbatici [i ]`raniprimitivi, locuind \n bordeie sub p`m~nt, \n timp ce aveau mari [i

68

Fig.28. Ziduri dacice, contemporanecu cele ale cet`]ii Troiei [i care dup`mii de ani, f`r` s` se fi folosit vreun

beton, nu las` �ntre pietrele lor s`p`trund` nici o lam` de ras!

69

Noi nu suntem urma[ii Romei

numeroase mine de aur \mprejur; [i care, a[a cum sus]in aceia[i istorici, au trebuit s` a[tepte venirea ãromanilor civilizatoriÓ condu[ide ãstr`mo[ul nostruÓ Traian \nsu[i, pentru a putea ajunge la ãsociet`]ile de elit`Ò ale lumii antice. ãCivilizatoriiÓ au fost \n realitatetrupe mercenare romane care pe durata primului an de [edere pebuc`]ile de teritoriu cucerite, aveau s` devin` ãfaimoaseÓ nu numaipentru c` au furat tezaurul regelui Decebal (dup` ce l-au for]at peviteazul rege s` se sinucid`) dar [i prin ulterioara lor considerare dec`tre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresuluisocial. El, \mp`ratul Traian, avea s` ia credit postum pentru ãcivilizareaÓ noastr` \ntr-un mod similar \n care, secole mai t~rziu, l-au aplicat conduc`torii fanario]i str`ini de neamul nostru, fasci[tiisau ru[ii. Fiecare dintre ace[tia [i-a dat osteneala s` ne ãcivilizezeÓmai bine dec~t predecesorii s`i, nel`s~nd \n urm` dec~t numais`r`cie [i suferin]` nefericitei popula]ii autohtone daco-rom~ne.

S` fi devenit ace[ti a[a-numi]i ãcreatori de istorieÓ orbi, [i s` nuvad` frumoasa [i totodat` reala interpretare de mai sus a primelorscene ale Columnei lui Traian? Bine\n]eles, foarte posibil caipotezele c`lug`rului spaniol s` se dovedeasc` gre[ite dar totu[i, pentru a \nl`tura orice presupunere gre[it`, se cere \nt~i \ncercat s`se fac` cunoscut`, ca apoi, efectiv s` se dovedeasc` c` este eronat`.Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este\nregistrat` la num`rul 231 \n albumul lui Ciaccone, \n timp ce eaapare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului f`cut` decuplul de istorici Miclea-Florescu. Ace[ti doi istorici, reputa]i profesioni[ti, sus]in cu t`rie c` scena descrie prima campanie a\mp`ratului Traian, \mbarcarea la portul Ancona \n drumul s`u c`treDacia, al`turi de el fiind sora sa Maria [i so]ia Plotina (fapt pu]inverosimil deoarece este pu]in probabil ca \mp`ratul Traian s`-[i fireprezentat pe column` mama [i sora dezbr`cate; p`rerea noastr`este c` cele trei figuri reprezint` pe cei trei Lars, zeit`]ile dacice alecasei).

Au existat mai multe ipoteze privind semnifica]ia scenelorcolumnei [i multe altele vor ap`rea \n viitor, dar un singur lucru

70

Fig,29. Statuia unuiTarabostes, dinmarmur` [i porfirde la Roma, dinMuseo Nazionale

Roman. §i aceast`monumental` figur`,

de dimensiuni colosale,face parte din aceea[i

bogat` plastic` prezent�ndMitul Dacic. Trebuie s`

recunoa[tem c` romanii trebuie s`fi fost cu adev`rat impresiona]i deace[ti daci, pentru care , ca s` lecucereasc` c�]iva kilometri de ]ar`,au venit cu zecile [i sutele de mii......ca s` cucereasc` ce? o societate de ]`rani care a trebuits`-i a[tepte pe ei, romanii, s`-i�nve]e latina (limba pe care ovorbeau cu mii de ani �nainte s`apar` Imperiul Roman). Aucucerit ei, romanii, �n urma unuir`zboi fratricid, 14% din teritoriulDaciei [i... minune , TO´I dacii dinteritoriul ocupat dar [i din celneocupat, 86%, a[a peste noapte au�nceput s` vorbeasc`... latina, [iasta �n 165 de ani, uit~ndu-[icomplet limba? Au inv`]at-o eidacii din mun]i [i v`i, p`duri [imla[tini, a[a de pl`cere; [i de lacine? de la ni[te legionarianalfabe]i veni]i din toate col]urilelumii [i care abia b�lb�iau c�tevacuvinte latine!*Museo Nazionale Romano, inv.124482, Salvatore Aurigemma, eterme di Diocleziano e il MuseoNazionale Romano, Roma, 1963, nr.500.

71

Fig.

30.P

rin

der

ea c

opii

lor

lui D

eceb

al. C

aval

eri[

tii r

oman

i �i p

rin

d p

e d

oi a

dol

esce

n]i

, ap

aren

t co

pii

i lu

i Dec

ebal

.D

intr

e lu

pt`

tori

i d

in e

scor

t` u

n t

arab

oste

s za

ce l

a p

`m�n

t m

ort;

un

com

atu

s a

fost

pri

ns,

iar

cop

iii

sun

t lu

a]i

de

doi

sol

da]

i ro

man

i p

entr

u a

fi

du

[i l

ui

Tra

ian

.*F

ig.2

0,21

,22,

23,2

4,29

,30,

ãD

eceb

al [

i T

raia

nÓ,

Ion

Mic

lea

[i R

adu

Flo

resc

u,E

d. M

erid

ian

e, B

ucu

re[t

i, R

oman

ia, 1

980.

72

poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: \n`untrul grani]elor uneisuper-bogate ]`ri, \n mod special prin terenurile aurifere, pare foarteplauzibil ca cei mai de seam` conduc`tori locali s` se fi bucurat devia]` [i palate capabile s`-i fac` invidio[i chiar [i pe ãciviliza]iiÓ regi[i \mp`ra]i ai Europei de mai t~rziu!