22
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” Facultatea de T e ologie Ortodox „Du!itru St"iloae” S#eciali$area %a&ter T e ologie 'ractic i 'a&toral ( %i&io"ar ș BUNURILE BISERICEȘTI COORDONATOR: A&i&te"t Drd) E!ilia" Iu&ti"ia" Ro!a" Student: %a"olac*e A"drei + Va le"ti" Anul I, Master T eologie Practică i Pastoral - Misionară ș Ia i ș ,-./

bunurile bisericesti

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 1/21

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”

Facultatea de Teologie Ortodox „Du!itru St"iloae”

S#eciali$area %a&ter Teologie 'ractic i 'a&toral ( %i&io"arș

BUNURILE BISERICEȘTI

COORDONATOR:

A&i&te"t Drd) E!ilia" Iu&ti"ia" Ro!a"

Student:  %a"olac*e A"drei + Vale"ti" 

Anul I, Master Teologie Practică i Pastoral - Misionarăș

Ia iș

,-./

Page 2: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 2/21

Cu#ri"&

INTRODUCERE............................................................................................................................3

I. CLASIFICAREA BUNURILOR BISERICE TIȘ   ..........................................................................4

II. DOBÂNDIREA BUNURILOR BISERICE TIȘ   ...........................................................................7

III. MIJLOACELE DE AGONISIRE A PATRIMONIULUI..............................................................9

a0 Do12"direa 1u"urilor #2" la 3!#ratul Co"&ta"ti" cel %are)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))4

10 Do12"direa 1u"urilor du# 3!#ratul Co"&ta"ti" cel %are)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))41. Dona ia i!loc de agonisire a "atrioniului #isericescț ......................................................................................................1$%. Darurile &"ăra ilor ț ............................................................................................................................................................1$'. Cu"ărarea, ca i!loc de do#(ndire a "atrioniului.........................................................................................................1$). Mo tenirea, i!loc de agonisire a "atrioniului #isericescș ...............................................................................................1$  a. Mo tenirea testaentară.ș .........................................................................................................................................1$   #. Mo tenirea a# intestas.ș .............................................................................................................................................11

IV. ORGANELE COMPETENTE DE ADMINISTRARE A AVERII BISERICE TIȘ   .....................12

.) E#i&co#ul)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))).,

,) 'reotul)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))./

/) Diaco"ul))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))./

5) Eco"o!ul))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))./

V. SCHIMBAREA, GREVAREA ŞI NSTR!INAREA AVERII BISERICEŞTI N BISERICAORTODO"!.....................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

.) 'rocedura 6"&tri"rii 1u"urilor ecle$ia&tice la "i7elul 'aro*iilor))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))).5

,) 'rocedura 6"&tri"rii 1u"urilor ecle$ia&tice la "i7elul 'roto#o#iatelor 8i al %2"&tirilor)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))).9

/) 'rocedura 6"&tri"rii 1u"urilor ecle$ia&tice la "i7elul E#ar*iilor :art) 5;(59 di" Regula!e"t0))))))))))))))))))))))))))))))))).9

5) 'rocedura 6"&tri"rii 1u"urilor ecle$ia&tice la "i7elul 'atriar*iei :art) 54(<5 di" Regula!e"t0))))))))))))))))))))))))))))))))).4

CONCLU#II................................................................................................................................2$

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................21

%

Page 3: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 3/21

INTRODUCERE

Pentru a "utea su#linia i"ortan a e*ercitării unei su"ra+egeri asu"ra elului cu seț

gos"odăresc #unurile isericii, ca i rolul con tiin ei &n cinstita agonisire a acestor #unuri, tre#uie săș ș ț

su#linie că "ro#lea adinistrării #unurilor isericii este o cestiune de o "eranen ă actualitate,ț

tocai din "ricina caracterului ei s"iritual.

iserica este un a e/ă(nt de origine di+ină &nteeiată de M(ntuitorul nostru Iisus 0ristos, alșcărui sco" su"ranatural este (ntuirea credincio ilor. Sco"ul acesta &l atinge iserica "rin i!loaceleș

sale de ordin di+in: S(nta Treie i "ro"o+ăduirea +angeliei.ș

Datorită a"tului că iserica este un organis +iu &n &n elesul cu+intelor M(ntuitoruluiț „Eu sunt viţa, voi mlădiţele”1 2i &ntruc(t lădi3ele re"re/intă to3i oaenii care cred 2i care +or să se (ntuiască,M(ntuitorul nostru Iisus 0ristos a dat isericii 2i un alt &n3eles, acela de counitate alcătuită din to3icredincio2ii care se rănesc duo+nice2te din darurile isericii. Pri+ită su# as"ectul de counitate,iserica se aseaănă cu celelalte societă3i oene2ti, "osed(nd ca 2i acestea eleente caracteristiceoricărei societă3i 2i anue: un nuăr de e#ri, un sco" către care să ie condu2i e#rii, o autoritatecare să asigure &ndruarea e#rilor către ade+ăratul sco" al societă3ii 2i anuite i!loace cu a!utorulcărora să se "oată a!unge la sco"ul "entru care societatea a ost &nteeiată, &nsă &nrudirea este nuai de

su"raa ă, deoarece iserica se deose#e te undaental de celelalte ore de organi/are socială "rinț șcaracterul ei s"iritual. A2adar, dintru &nce"ut, slu!itorii isericii au ost "u2i &n situa3ia să se ocu"e 2i delatura aterială "e care le-o i"unea &nsă2i slu!#a lor de "ăstori ai unei counită3i cre2tine2ti.

Reerindu-ne &n od direct la tea care ace o#iectul "re/entei lucrări, adică unurileiserice ti, tre#uie sa su#linie/ a"tul că această lucrare este "e druul cel #un nuai c(nd ea &nseanăș

o e*"resie a gri!ii a ă de #unurile &ntregului "o"or al "atriei noastre, #a ciar a ă de #unurile aterialeț ț

i s"irituale ce constituie "atrioniul general al oenirii.ș

1 Ioan 14, 4'

Page 4: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 4/21

I) CLASIFICAREA =UNURILOR =ISERICE TIȘ

Dre"tul de e*isten ă "resu"une "entru orice "ersoană dre"tul natal de a a+ea #unuri. Prin 5#un6,ț

&n &n eles !uridic se &n elege orice lucru din natura &ncon!urătoare, care "oate i olosit oului i careț ț ș

 "oate de+eni o#iect de dre"turi i o#liga ii, care "oate a+ea deci o +aloare #ănească. unurile necesareș ț

 "entru &ntre inerea +ie ii, ce a"ar in unei "ersoane, constituie "atrioniul acelei "ersoane. Oriceț ț ț

 "ersoană are &n od necesar un "atrioniu. Patrioniul este orat din toate #unurile care a"ar in uneiț "ersoane, adică din toate dre"turile care au o +aloare "ecuniciară i din toate o#liga iile a"recia#ile &nș ț

 #ani cu care el este legat a ă de al ii. Dre"turile constituie acti+ul, iar datoriile "asi+ul "atrioniului.ț ț

Dre"turile "atrioniale re"re/intă totalitatea ra"orturilor de dre"t a"recia#ile &n #ani, care au dre"tsu#iect acti+ i "asi+ una i aceea i "ersoană. Ră(n &n aara "atrioniului, dre"turile care nu auș ș ș

caracter "ecuniar: dre"turile de ailie, "uterea "ărintească, dre"turile &nnăscute indi+idului saudre"turile "u#lice. %

Patrioniul este o uni+ersalitate !uridică inde"endentă de eleentele care-l co"un.unurile din "ers"ecti+ă ci+ilă sunt susce"ti#ile de ulti"le &"ăr iri, "ut(nd i clasiicate &nț

unc ie de dierite "uncte de +edere: dintr-o "ers"ecti+ă generală, dată de "re+ederile Codului ci+il,ț

 #unurile "ot i #unuri cor"ora#ile i incor"ora#ile, #unuri io#ile i o#ile, #unuri alate &n coer iș ș ț ș

 #unuri &n aara coer ului, #unuri "u#lice i "ri+ate, #unuri indi+idual deterinate i #unuri generice.ț ș șPri+ite din "unct de +edere al unor clasiicări "ar iale, #unurile "ot i consu"ti#ile i neconsu"ti#ile,ț ș

 #unuri ungi#ile i #unuri neungi#ile, #unuri a"ro"ria#ile i #unuri +acante, #unuri "rinci"ale i #unuriș ș ș

accesorii etc.7n alte +i/iuni, #unurile "ot ace o#iectul unor clasiicări e*austi+e8 astel, &n unc ie de naturaț

lor i de caliicarea dată de către lege, distinge #unuri io#ile 9nei cătoare i #unuri o#ileș ș ș

9i cătoare8 dacă ne ra"ortă la regiul circula iei lor !uridice, a+e #unuri scoase din circuitul ci+ilș ț

i #unuri alate &n circuitul ci+il8 du"ă odul &n care sunt deterinate, "ute disocia #unurile la douăș

categorii, i anue #unuri indi+idual deterinate 9res certa i #unuri generice 9res genera8 la el, du"ăș ș

cu "ot i &nlocuite sau nu &n e*ecutarea unei o#liga ii ci+ile, distinge #unuri consu"ti#ile i #unuriț ș

neconsu"ti#ile8 &n un ie de cu sunt sau nu "roducătoare de ructe, #unurile se &"art &n #unuriț

rugiere i #unuri nerugiere8 du"ă cu "ot i &"ăr ite ără să & i sci#e destina ia lor, deose#iș ț ș ț #unuri di+i/i#ile i indi+i/i#ile8 du"ă corela ia dintre ele, clasiică #unurile &n cor"ora#ile iș ț ș

incor"ora#ile, iar du"ă cu sunt sau nu su"use urăririi i e*ecutării silite dieren ie #unurile &nș ț

 #unuri sesi/a#ile i #unuri insesi/a#ile.ș

7n orice ca/, o clasiicare generală a #unurilor, "ri+ite at(t &n sens lag, c(t i &n sens restr(ns esteș

oarte diicilă, din oent ce accelea i reguli nu sunt a"lica#ile nedieren iat tuturor categoriilor deș ț

 #unuri, neiind unitare nici &n ce "ri+e te aniera de do#(ndire sau alienare, nici ra"ortat la acteleș

 !uridice care "ot i eectuate de "ersoana care le "osedă.'

unurile #iserice ti au ost di+i/ate, "otri+it canoni tilor i legiuirilor ortodo*e, &n concordan ăș ș ș ț

cu di+ersele laturi de ac iune ale isericii.ț

7n Sintaga Ateniană, #unurile au ost di+i/ate &n sacre, sinte i sin ite 9Sint.at. I, %';8 II, 4%8ș ț

III, 1<=, >I, %<?. @ucrurile sacre sunt cele destinate e*clusi+ cultului i sunt consacrate de e"isco" sauș

de "reot, &n această categorie intr(nd #isericile, toate +asele de cult i o#iectele &ntre#uin ate directș ț

 "entru ser+iciul di+in 9Sint.at. I>, )4$, )=$. Dar, deoarece nu toate #unurile care se utili/ea/ă "entruslu!#ele #iserice ti sunt sin ite "rin #inecu+(ntarea e"isco"ului, ele au ost di+i/ate &n #unuri consacrateș ț

i #unuri sin ite.ș ț )

Din "ria categorie ac "arte #iserica i antiisul, care sunt consacrate "rintr-o slu!#ă s"ecială iș ș

 "rin ungere cu S(ntul Mir, iar din a doua categorie, a #unurilor sin ite, ac "arte +asele i o#iectele careț ș

e*istă &n altar i &n aara lui. Aceste #unuri sunt considerate sin ite, deoarece ie &si iau &nsu irea deș ț ș

%  Ari. Pro. Dr. Ioan N. loca, Dre#t ca"o"ic ortodox> Legi&la ie i Ad!i"i&tra ie =i&ericea&cț ș ț , +ol I, ti"ărit cu

 #inecu+(ntarea Prea ericitului Părinte Teoctist Patriarul OR, ditura Institutului i#lic i de Misiune a isericiișOrtodo*e Ro(ne, ucure ti, 1==$, "ag. ))?.ș' Dr. @i+iu B Marius 0arosa, =u"urile Te!#orale ale =i&ericii> Regi!ul ?uridic al 1u"urilor a#ar i"2"d =i&ericii>ț  +ol I,ditura ni+ersul uridic, ucure ti %$11, "ag. 1%< B 1%?.ș) Ide!> Dre#t ca"o"ic, curs uni+ersitar, ditura ni+ersul uridic, ucuresti, %$1', "ag. 1%< B 1%?.

)

Page 5: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 5/21

sin ite de la antiis sau de la #iserică, iind #unuri accesorii, ie "rin &nsenarea lor si#olică 9Sint.at.ț

I>, )4$.@egat de o#iectele o#ile, &n general, se consideră că toate +asele i o#iectele care seș

&ntre#uin ea/ă "entru ser+iciul di+in, ie &năuntru altarului 9"otirul, sintele aco"erăinte i toate cele deț ș

 "e s(nta asă, ie cele situate &n aară de altar 9căr ile de ritual, icoanele, +e intele "reo e ti nu auț ș ț ș

ne+oie de o consacrare s"ecială sau de o #inecu+(ntare, "entru că iau sin ire de la iserică 9Sint.at. I>,ț

)4$.Ca #unuri sinte sunt considerate i toate #unurile care se găsesc &n aară de #iserică i se olosescș ș

nuai sin ite "rin destina ia lor. Aici intră toate #unurile i cătoare i nei cătoare care stau &n directăț ț ș ș șlegătură cu #unurile sinte, "entru că "rin ele se ace a ă ne+oilor isericii.ț

Odată sin ite sau #inecu+(ntate, #unurile sunt i"regnate at(t de "round de aectarea lor ț

ser+iciului di+in, &nc(t este "osi#il să se considere că sacralitatea atinge natura &nsă i a acestor #unuri iș ș

să cree/e consecin e "(nă &n "lanul dre"tului ci+il.ț

7n +irtutea enirii #isericii, autorii de dre"t canonic ortodo*, au e*"us ai ulte ti"uri dedi+i/ări a #unurilor #iserice ti: astel, N. Mila a di+i/at #unurile &n:ș ș

- lucruri sinte ce sunt consacrate e*clusi+ "entru ser+iciul di+in, &ntre#uin ate direct la S(ntaț

uaristie i la slu!#ele #iserice ti 9sintele +ase i s(ntul antiis8ș ș ș

- lucruri sinte care deser+esc "entru &nde"linirea ser+iciului di+in, "entru &ntre inerea clerului iț ș

 "entru toate acele sco"uri care stau &n legătură directă cu enirea generală a isericii inde"endent deS(nta uaristie 9căr ile de ritual, +e intele, clo"otele etc..ț ș

O clară &"ăr ire a a+erii #iserice ti &n o#ilă i io#ilă, o ace >elerian esan, deose#indț ș ș Ș

a+erea #isericească &n:1. a+erea destinată direct i e*clusi+ cultului di+in, res sacrae, #unuri sinte, ca i s(nta #iserică,ș ș

s(ntul altar, s(ntul antiis, sintele +ase, clo"otele, sintele icoane8%. a+erea destinată indirect cultului, res #enedictae, #unuri sin ite, ca +e intele, căr ile,ț ș ț

 "ra"orii, ciitirul, ograda #isericii etc.'. a+erea destinată &ntre inerii "ersoanelor i #unurilor, res ecclesiasticae, unde se enueră casaț ș

 "aroială, terenurile agricole, terenurile "aroiei, #anii, a#rica de lu(nări etc.iserica Roano-Catolică &"arte lucrurile care sunt olosite "entru reali/area sco"ului #isericii,

&n: s"irituale, te"orale i i*te. unuri te"orale, ie cor"orale, at(t io#ile c(t i o#ile, ieș șincor"ora#ile, care a"ar in isericii ni+ersale, i scaunului a"ostolic, sau altei "ersoane orale dinț ș

 #iserică, sunt #unuri #iserice ti B #ona ecclesiastica.ș

Se nuesc sacre B sacra cele care "rin consacrare sau #inecu+(ntare sunt destinate cultului di+in8 "re ioase cele care au o &nsenată +aloare artistică i istorică, sau "rin ateria din care suntț ș

conec ionate 9can. 1)=?.ț

@ucrurile consacrate sau #inecu+(ntate cu #inecu+(ntare otăr(tă se &ngri!esc cu as"ect i nu seș

olosesc i nu li se dă altă destina ie, ciar c(nd sunt &n "ro"rietatea "articularilor. @ucrurilor sacre nu liș ț

se dă &ntre#uin are, contrară naturii lor.ț

O &"ăr ire aseănătoare a ado"tat i iserica Ortodo*ă Ro(nă, "rin Regulaentul "entruț ș

adinistrarea a+erilor #iserice ti, +otat de Adunarea Na ională isericească, &n edin a din %< e#ruarieș ț ș ț

1=4$, &ntocit &n conoritate cu dis"o/i iile art. 1<; B 1?$ din Statut i a"ro#at de Ministerul cultelor,ț ș "rin Deci/ia nr. '%.%') din %= se"te#rie 1=4$.4 

Potri+it Art. 1<= din Decretul nr. %''E1=)=, Statutul de organi/are i unc ionare al isericiiș ț

Ortodo*e Ro(ne, din "unct de +edere al destina iei sale, a+erea #isericească cu"rindea #unuri sacre iț ș

 #unuri coune.Sunt 1u"uri &acre acele #unuri care "rin sin ire sau #inecu+(ntare sunt destinate cultului di+in,ț

cu sunt: lăca urile de cult, odoarele i +e intele #iserice ti, căr ile de ritual, ciitirile etc.ș ș ș ș ț

Deaseenea, sunt asiilate cu #unuri sacre i se #ucură de accela i regi !uridic i #unurile "re ioase,ș ș ș ț

adică acelea care au o +aloare ie artistică, ie istorică, ie "rin aterialul din care sunt conec ionate,ț

cu sunt: "icturile, scul"turile, esăturile artistice, iniaturile, căr ile rare, docuentele, lucrările deț ț

ateriale scu"e etc.<

4 Ari. Pro. Dr. Ioan N. loca, Dre#t ca"o"ic ortodox> Legi&la ie i Ad!i"i&tra ie =i&ericea&cț ș ț , O#) cit), "ag. )4$.< Pr. Pro. Duitru Călugăr,  R&#u"derea #reotului 6" ad!i"i&trarea 1u"urilor #aro*iale> ex#re&ie a gri?ii @a deț

1u"urile colecti7it iiț , &n re+ita 5Mitro"olia Ardealului6, nr. 1 B %, anul 1=?', "ag )?.4

Page 6: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 6/21

=u"urile co!u"e sunt cele aectate &ntre inerii #isericii, a slu!itorilor ei, o"erelor culturale i deț ș

caritate i &nde"linirii celorlalte sco"uri ale isericii, te*t reluat i &n Art % alin. 91 al Regulaentuluiș ș

 "entru adinistrarea a+erilor #iserice ti din Patriaria Ro(nă, a"ro#at "rin Deci/ia nr. %'-ș

%')-E%=.$=.1==$ a Ministerului Cultelor.Potri+it alineatului inal al art. %, a"atenen a unui #un la o categorie sau alta din cele de ai sus,ț

+a i sta#ilită, &n ca/ de &ndoială de către Sinodul Peranent.?

Potri+it Art. 1?$ din noul Statut al OR, "atrioniul #isericesc cu"rinde #unuri sacre i #unuriș

coune.

unurile sacre, res"ecti+ cele care "rin sin ire sau #inecu+(ntare sunt destinate e*clusi+ i directț șcultului, sunt inaliena#ile, insesi/a#ile i i"rescri"ti#ile. Pro"rietatea asu"ra #unurilor sacre esteș

e*clusi+ #isericească, iar cedarea olosin ei "oate i acordată "e un teren de "(nă la ' ani, cuț

 "osi#ilitatea de re&nnoire 9art. 1?$ alin 9' din Statut.Sunt #unuri sacre cele care "rin sin ire sau #inecu+(ntare sunt destinate cultului di+in, "recu:ț

lăca urile de cult, odoarele i +e intele #iserice ti, căr ile de ritual, ciitirile etc. 9art. 1?$ alin.9%.ș ș ș ș ț

Potri+it alin. 9) al aceluia i articol, sunt asiilate cu #unurile sacre i #eneicia/ă de acela iș ș ș

regi !uridic i: casa "aroială, +atra "aroială i (năstirească, incinta Centrului e"arial, a Centruluiș ș

Patriaral, re edin ele ciriarale, ciliile (năstirilor i a sciturilor, #unurile "re ioase, cu +aloareș ț ș ț

artistică, istorică sau datorită aterialului din care sunt conec ionate, "recu: "icturile, scul"turile,ț

esăturile artistice, iniaturile, căr ile rare, docuentele, lucrările din ateriale scu"e etc.ț ț

Conor art. 1?$ alin. 94 B 9= din Statut, #unurile coune sunt cele destinate &ntre ineriiț

 #isericilor, a slu!itorilor ei, o"erelor culturale, de caritate i asisten ă socială, "recu i "entruș ț ș

&nde"linirea celorlalte sco"uri ale isericii.unurile coune aectate &ntre inerii #isericilor i a slu!itorilor #iserice ti, o"erelor culturale, deț ș ș

asisten ă socială i ilantro"ică, "recu i "entru &nde"linirea celorlalte sco"uri ale isericii sunt:ț ș ș

ediiciile colilor #iserice ti, ediiciile adinistra iilor #iserice ti, u/eele religioase, a e/ăintele iș ș ț ș ș ș

institu iile culturale, ilantro"ice i econoice, terenurile agricole, "ădurile, "ă unile, +iile, li+e/ile,ț ș ș

grădinile, dre"turile "atrioniale, crean ele, "ăr ile sociale, ac iunile, ondurile, (rtiile de +aloare,ț ț ț

a+erea in nuerar etc.Terenurile agricole i "ădurile unită ilor de cult al OR +or i olosite conor dis"o/i iilor ș ț ț

sta#ilite de organisele #iserice ti co"etente.șA+erea unită ilor adinistrati+e, a unda iilor i asocia iilor, cu "ersonalitate !uridică, esteț ț ș ț

 "ro"rietatea acestora i se adinistrea/ă de iserică &n liita i &n condi iile actelor constituti+e iș ș ț ș

conore dis"o/i iilor Statului i a Regulaentului s"ecial.ț ș ;

 Norele generale i o#ligatorii "ri+itoare la asigurarea #unurilor unită ilor #iserice ti dinș ț ș

cu"rinsul Patriariei Ro(ne se a"ro#ă de S(ntul Sinod, iar a"artenen a unui #un la categoria #unurilor ț

sacre, &n ca/ de indoială, se sta#ile te de către Sinodul itro"olitan.ș

Deoarece norele noului Statut nu ai sunt &n concordan ă cu dis"o/i iile "re+ă/ute &nț ț

Regulaent, toate caliicările #unurilor &n sacre i coune +or i su"use, &n ca/ de &ndoială Sinoduluiș

itro"olitan, nora cores"un/ătoare din Regulaent tre#uind a i considerată a#rogată i"licit.Consideră că este critica#ilă alegerea no iunii de #unuri coune "entru a desena #unurileț

care nu sunt sacre, deoarece &n dre"tul ci+il no iunea de 5#un coun6 are cu totul alt &n eles, i anue "eț ț șacela al #unurilor nea"ro"ia#ile sau a celor destinate olosin ei coune 9aerul, a"a din r(uri, (ri etc.ț

sau "e acela dat de a"artenen a la ai ulte "ersoane &n acela i ti". Mai ult, regiul acestor #unuriț ș

nu este un regi de dre"t coun 9care, ar i "utut, &ntr-o oarecare logică, atrage atri#utul de coune, dinoent ce #unurile din a+erea isericii sunt #unuri ecle/iastice i au un regi sensi#il dierit de cel alș

 #unurilor de dre"t ci+il.Conor art. 1?; alin 9' din Statutul OR, se consideră ane*e ale loca ului de cult i urea/ăș ș

regiului !uridic al acestuia urătoarele construc ii: clo"oni a, cancelaria "aroială, agea/atarul,ț ț

ca"ela ortuală, casa "aroială cu de"enden ele sale, u/eul e"arial, (năstiresc sau "aroial, incintaț

 "entru a"rins lu(nări, "angarul, troi a, aga/ia "entru de"o/itat di+erse o#iecte de cult, a e/((ntulț ș

cu caracter social B ilantro"ic, arondaricul, cilia, tra"e/a, orice incintă "entru desă urareaș

? Dr. @i+iu B Marius 0arosa, Dre#t ca"o"ic O#) cit)> "ag. 1'$ B 1'1.;  Arid. Pro. Dr. Ioan N. loca, S. oantă,  A!i"i&tra ie =i&ericea&c 'aro*ial i Legila ieț ș ț , lucrare ti"ărită cu #inecu+(ntarea 7.P.S. Acad. Dr. Antonie Plăădeală Arie"isco" al Si#iului i Mitro"olit al Ardealului, di ia a II-a, dituraș ț

ni+ersită ii 5@ucian laga6 din Si#iu, %$$%, "ag. ').ț

<

Page 7: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 7/21

acti+ită ilor cu caracter adinistrati+ #isericesc, re edin a ciriarului, "recu si altele aseenea. Prinț ș ț

a e/((nt cu caracter social B ilantro"ic se &n elege căinul de co"ii, a/ilul de #ătr(ni, cantina socialăș ț

sau orice altă incintă destinată unei acti+ită i aseănătoare.ț

Sinteti/(nd clasiicările doctrinei canonice i ale legisla iei reeritoare la iserica Ortodo*ăș ț

Ro(nă, se "oate constata că, "e l(ngă criteriul a"artenen ei #unurilor la "ersoanele !uridice "u#lice, oț

di+i/are a #unurilor este cea dată de #unurile sacre, sin ite, "re ioase i cele te"orale de dre"t coun,ț ț ș

 "riele a+(nd regi !uridic s"ecialAstel, "otri+it art. 1?$ alin. 9% din Statutul isericii Ortodo*e Ro(ne, #unurile sacre sunt

inaliena#ile, insesi/a#ile i i"rescri"ti#ile. Din inter"retarea te*telor citate ai sus, #unurile sacre,șa+(nd regi s"ecial, "ot a"ar ine nuai "ersoanelor !uridice de utilitate "u#lică, deinite &n art. )1 alinț

9% din Statut, a a &nc(t #unurile sacre sunt o clasă a #unurilor ecle/iastice.ș

7n co"letarea acestui te*t legal, art. %= alin 91 din Regulaent "re+ede că: 5#unurile sacre iș

 "re ioase, oricăror institu ii #iserice ti ar a"ar ine, sunt inaliena#ile i ca atare nu "ot i sci#ate,ț ț ș ț ș

gre+ate, &nstrainate, urărite sau secestrate6.Deaseenea, &n art. 1?$ alin. 9) din Statul OR a"ro#at "rin 0.F. nr 4'E%$$;, "recu i &n art.ș

% alin. 9) din Regulaentul "entru adinistrarea a+erilor #iserice ti ale OR asiilea/ă #unurile sacreș

i #unurile "re ioase, adică cele care au o +aloare, ie artistică, ie istorică, ie dată de aterialul din careș ț

sunt conec ionate.ț

Dintre #unurile "re ioase, "ute ainti: o#iecte rare de cult sau cu +aloare istorică, anuscrise,ț

incuna#ile, ti"ărituri, arteacte, onede, colec ii de ta"iserii, icoane, ordine, edalii i decora iuniț ș ț

 #iserice ti, "icturi, scul"turi, resce, +estigii areologice etc.ș  = Din dis"o/i iile canonice reiese că, "entru ca un #un să de+ină "re ios &n +i/iunea dre"tuluiț ț

 #isericesc, este necesară &nde"linirea a două condi ii: o +aloare nota#ilă, ca o "riă condi ie, iar a douaț ț

cerin ă este ca acestă +aloare să "ro+ină din ra iuni artistice, istorice sau &n unc ie de aterialul din careț ț ț

este reali/at acel #un.>aloarea deri+ă din arte, istorie, dar nu nea"ărat din aterialul din care au ost reali/ate, ulte

 #unuri care "rin ele &nsele au o +aloare ică iind &n a"t considerate &n ocii legisla iei canoniceț

 "re ioase.ț

7n dre"tul ortodo*, #unurile "re ioase sunt asiilate #unurilor sacre, iind scoase din circuitulț

ci+il, &n ti" ce &n dre"tul canonic catolic calitatea de #un "re ios duce la liitări drastice ale circula ieiț țlor !uridice.

II) DO=NDIREA =UNURILOR =ISERICE TIȘ

A+(nd o natură duală, at(t di+ină c(t i uană, iserica & i desă oară acti+itatea &n societateaș ș ș

laică. Potri+it eclesiologiei ortodo*e, iserica este o institu ie de origine di+ină, orată din totalitateaț

oaenilor care cred &n 0ristos, se #otea/ă &n nule Sintei Treii, au aceea i unitate de credin ă i suntș ț ș

condu i s"re (ntuire de A"ostoli i de ura ii lor legitii "isco"ii, Ca"ul isericii iind M(ntuitorulș ș ș

0ristos.1$

Ca o consecin ă a dre"tului &nnăscut de a "oseda #unuri, iserica "oate do#(ndi #unuri te"oraleț

necesare desă urării acti+ită ii sale i atingerii sco"urilor lue ti i s"irituale urărite. Dre"tul de aș ț ș ș ș

do#(ndi #unuri este un atri#ut inerent al "ersonalită ii, at(t "entru "ersoanele i/ice, c(t i "entru celeț ș

 !uridice.At(t &n CIC 1=;' 9"entru iserica Roano-catolică i CCO 9"entru iserica nită cu Roa,ș

c(t i Statutul de unc ionare i Regulaentul de adinistrare a #unurilor #iserice ti ce unc ionea/ă &nș ț ș ș ț

cadrul isericii Ortodo*e Ro(ne "re+ăd di+erse odalită i "rin care #unurile "ot a!unge &n "atrioniulț

isericii, al "ersoanelor !uridice "u#lice i "ri+ate din iserică, "recu i, &n anuite ca/uri, &n "osesiaș ș

 "ersoanelor i/ice legate, &ntr-un el sau altul de iserică.

Potri+it can. 1%4= CIC, iserica "oate do#(ndi #unuri te"orale "rin orice i!loace "erise ișaltor "ersoane "otri+it dre"tului natural sau "o/iti+.

= I1ide!, "ag. 1'% B 1'?.1$ >elerian esan,Ș Cur& de dre#t 1i&erice&c u"i7er&al, ed. a I> B a, Ti". 5Mitro"olitul Sil+estru6, Cernău i, 1=)%, "ag. <1.ț

?

Page 8: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 8/21

Can. 1$1$ din CCO "re/intă acelea i dis"o/i ii, &nsă ult ai "recise, arăt(nd că "ersoaneleș ț

 !uridice din iserică "ot do#(ndi #unuri te"orale "rin orice i!loc !ust, "eris i altora, &n ti" ceș

Regulaentul OR "re+ede &n Art. %4 că Patriaria, "ăr ile co"onente locale i toate "ersoaneleț ș

 !uridice ale isericii Ortodo*e Ro(ne "ot do#(ndi #unuri, &n conoritate cu dis"o/i iile Coduluiț

Ci+il, ale celorlalte legi, ale Statutului "entru organi/area i unc ionarea isericii Ortodo*e Ro(ne iș ț ș

ale Regulaentului "entru adinistrarea #unurilor #iserice ti. Art. 1?< alin. 91 din actualul Statut deș

organi/are i unc ionare al OR, dis"une ca do#(ndirea, &nstrăinarea, gre+area i adinistrareaș ț ș

 "atrioniului #isericesc, controlul i +eriicarea gestionară să se desă oare &n conoritate cuș ș

 "re+ederile statutare i regulaentare &n +igoare.șAceste te*te canonice se co"letea/ă cu "re+ederile Art. 1$ alin. 91 din @egea nr. );=E%$$<

 "ri+ind li#ertatea religioasă i regiul general al cultelor, "otri+it căruia celtuielile "entru &ntre inereaș ț

cultelor i desă urarea acti+ită ilor lor se +or aco"eri, &n "riul r(nd din +eniturile "ro"rii ale cultelor,ș ș ț

create i adinistrate &n conoritate cu statutele lor .ș 11

Potri+it Art. %? alin 91 din @egea );=E%$$<: „Cultele recunoscute i unită ile lor de cult pot aveaș ț 

i dobândi, în proprietate sau administrare, bunuri mobile i imobile, asupra cărora pot dispune înș ș

conformitate cu statutele proprii”, iar Art. 1$ alin. 9% din accea i lege,ș „cultele pot stabili contribu iiț 

din partea credincio ilor lor pentru sus inrea activită ilor pe care le desfă oară”ș ț ț ș .Mai ult, Statul a!ută cultele religioase "rin di+erse inan ări i reduceri de ta*e, "recu i "rinț ș ș

a!utorul dat cultelor cu +enituri reduse.Astel, "otri+it Art. 1$ alin. 9' i 9) din @egea nr. );=E%$$<,ș „statul promovează sprijinul 

acordat de cetă eni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit i încurajează sponsorizările cătreț ș

culte, în condi iile legiiț 

!tatul, sprijină, la cerere, prin contribu ii, în raport cu număril credincio ilor cetă eni români iț ș ț ș

cu nevoile reale de subzisten ă i activitate, salarizarea personalului clerical i neclerical apar inând ț ș ș ț  

cultelor recunoscute !tatul sprijină cu contribu ii în cuantul mai mare salarizarea personalului de cult ț 

al uniă ilor de cult cu venituri reduse, în condi iile stabilite prin lege”ț ț 

Totodată, Art. 1$ alin 9< din @egea nr. );=E%$$< coneră cultelor dre"tul de a cere s"ri!inaterial din "artea statului, "entru celtuielile "ri+ind unc ioarea unită ilor de cult, "entru re"ara ii iț ț ț ș

construc ii noi, &n ra"ort cu nuărul credincio ilor, conor ultiul recensă(nt, i cu ne+oile reale.ț ș ș

iserica "oate cere doar c(t &i este suicient "entru atingerea sco"urilor sale, s"iritul de "au"eritate al isericii tre#uie să ie un "rinci"iu iua#il. Din aceste oti+e, este "reera#il cae*ercitarea acestui dre"t să se acă cu odera ie, iind "reerată calea orandei credincio ilor dec(tț ș

sisteul de i"o/itare.1%

7n doctrina canonică ortodo*ă se a"recia/ă că dre"tul isericii la #unuri ateriale necesaree*ercitării sco"ului ei de M(ntuire a tuturor oaenilor este dat de dre"tul di+in, iind un dre"t

 "ree*istent i ianent oricăror ore de organi/are ulterioară.ș

isericile cre tine du"ă legile #i/antine se #ucurau de dre"tul de a c( tiga "ro"rietă i o#iliareș ș ț

cu toate oralită ile legale "rin testaente, "rin interediul cu"ărării, "rin sci#ări, "riire &n dar ț

etc. le se #ucură de dre"tul de a o teni a+erile clerului răase ără o tenitori, a+erea "isco"ului,ș ș

agonisită de el du"ă irotonie, aară de aceea ce i-ar i +enit ca o tenire de la +re-o rudă. Du"ă legileș

lui ustinian toate "ro"rietă ile clericilor i ale onailor care ră(n tagă, tre#uie a se "reace &nț ș "ro"rietă i a acelei #iserici sau (năstiri, &n care s-au alat.ț 1'

III) %IBLOACELE DE AONISIRE A 'ATRI%ONIULUI

11

 Dr. @i+iu B Marius 0arosa,  =u"urile Te!#orale ale =i&ericii> Regi!ul ?uridic al 1u"urilor a#ar i"2"d =i&ericii>ț  O#)cit)> "ag. %4= B %<$.1% I1ide!, "ag. %<4 B %<;.1' I. S. erdniGo+, Cur& de dre#t 1i&erice&c, tradus de Sil+estru ălănescu, "isco"ul 0u ilor, ditura Ti"ograia Căr ilor ș ț

 #iserice ti, ucure ti, 1;=%, "ag. '%; B '%=.ș ș

;

Page 9: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 9/21

a0 Do12"direa 1u"urilor #2" la 3!#ratul Co"&ta"ti" cel %are

Cel ai de seaă i!loc "rin care counitatea cre tină i-a str(ns cele necesare cultului,ș ș

&ntre inerii clerului i a!utorării săracilor, l-au orat orandele credincio ilor su# două ore necesare:ț ș ș

dona ia i colecta. @a acestea "ot i adăugate i aga"ele, care au ost "ăstrate nuai at(ta +ree c(t nu liț ș ș

s-au sci#at caracterul de cu"ătare, ie din "artea celor care se oloseau de ele, "rocur(ndu- i celeș

necesarei ranei, ie din "artea celor #oga i dintre care unii aduceau acu darurile lor nuai din (ndriaț

de a i cunoscu i ca oaeni ilosti+i, "io i.ț ș 1)

Sin ii A"ostoli, au organi/at counitatea de la Ierusali "e #a/a "rinci"iului colecti+ită ii.ț ț

a"tele A"ostolilor ne relatea/ă cu această counitatea se olosea &n o# te de #unurile naturale aduseș

de credincio i, i de ondurile re/ultate din +(n/area "ro"rietă ilor "e care le a+eau unii cre tini. Nu eraș ș ț ș

o#ligatorie de"unerea &ntregii a+eri, cei ce de"uneau totul a+eau dre"tul nu la c(t de"useseră, ci nuai lac(t a+eau ne+oie.14

@a &nce"ut coleta se ăcea nuai atunci c(nd ne+oiele nu ai "uteau i satisăcute din ceea ceaduceau credincio ii, ai t(r/iu s-au introdus coletele regulate i coletele e*traordinare. Astel, c(ndș ș

Palestina a ost lo+ită &n anul )) de o grea secetă, cre tinii din Antioia, au triis "e Pa+el i arna#a,ș ș

cu ulte a!utoare destinate ra ilor din Iudeea 9a"tele A"ostolilor 11, %? B '$.ț

Tre"tat &nsă dărnicia cre tinilor a scă/ut, ceea ce a deterinat iserica să se g(ndească la oș

contri#u ie regulată din "artea credincio ilor cu a!utorul căreia să "oată +eni oric(nd &n a!utorul celor ț ș

li"si i.ț Din aceste contri#u ii "eriodice i din ceea ce da iecare credincios "otri+it con tiin ei sale, s-aț ș ș ț

orat "atrioniul &n iserică. Acest "atrioniu consta ai ult din a+ere o#ilă, căci nici iserica nua căutat să ai#ă la &nce"ut #unuri i "osesiuni io#ile, "e care le-ar i sustras cu "rea ulta greutateș

 "ersecutorilor.1< iserica, a a+ut totu i si a+ere io#ilă, &ntru c(t counită ile cre tine se alau ereu su#ș ț ș

aenin area legilor as"re, cu care erau "ede"site asocia iile neautori/ate, iserica n-a "osedat legalț ț

dec(t acest "atrioniu o#il "e carea atunci, "entru a-l ascunde "ri+irilor autorită ilor era ne+oită săț

recurgă la tot elul de i!loace.7n "riele trei secole de e*isten ă inde"endentă, iserica nu "utea să se g(ndească la dre"tul eiț

de "ro"rietate, &ntruc(t cre tinisul era 5religia ilicita6, iar counită ile lui 5colegia ilicita6. Totu i, at(tș ț ș

nuărul are al credincio ilor, c(t i organi/a ia "e care i-o dăduseră nu ai &ngăduiau isericii să seș ș ț ș

liite/e nuai la "atrioniul o#il, ci s-a dotat i cu io#ile: locuri "entru ciitire 9areae, #isericiș "entru cult i clădiri "entru adunări.ș

iserica cre tină s-a orat, s-a organi/at i a "osedat #unuri &n "riele +eacuri cre tine, ără săș ș ș

ie &ngăduită de legi, nuai ca societate religioasă. Prin atitudinea ei consec+entă ca societate religioasă,ără nici o tendin ă de aestec &n atri#u iile autorită ilor ci+ile, iserica i-a atras #ună+oin a &"ăra ilor ț ț ț ș ț ț

i a a!uns să ie tolerată, a a &nc(t a "utut str(nge, "oseda i adinistra, un "atrioniu destul de #ogat,ș ș ș

ără a "utea in+oca dre"tul legal, de al "oseda.

10 Do12"direa 1u"urilor du# 3!#ratul Co"&ta"ti" cel %are

7n ura edictului de la Milan, situa ia isericii s-a sci#at co"let &n ra"orturile ei cu Statul.ț

Acesta nu nuai că a &ncetat să &l ai "ersecute, dar s-a arătat oarte generos a ă de ea. Du"ă edictul dețla Milan din anul '1', "rin introducerea ra"orturilot de cola#orare, "e #a/e legale, &ntre iserică i Stat,ș

iserica a căutat să olosească legile Statului, &n "ri+in a agonisirii i "ăstrării a+erii ei. Mi!loacele deș ș

do#(ndire "re+ă/ute de legile Statului, au ost olosite i de iserică.ș

.) Do"a ia !i?loc de ago"i&ire a #atri!o"iului 1i&erice&cț

Darurile cre tinilor e+la+io i, au continuat să contri#uie la ărirea a+erii #iserice ti i du"ăș ș ș ș

Constantin cel Mare. Cre tinii au găsit un "uternic &nden &n e*e"lul clericilor, care odată cu irotoniaș

treceau isericii toată a+erea lor. @a el "rocedau i cei care intrau &n (năstire. iserica "oate săș

1)

 Ari. Pro. Dr. Ioan N. loca, Dre#t ca"o"ic ortodox> Legi&la ie i Ad!i"i&tra ie =i&ericea&cț ș ț , O#) cit)> "ag )4=.14 Pr. Pro. Ioan F. Coan, 3"7 tura cre ti" de&#re 1u"urile eco"o!iceț ș , &n re+ista 5Studii Teologice6, nr. ' B ), anul1=41, "ag. %%4.1< Iorgu D. I+an, =u"urile 1i&erice ti 6" #ri!ele ; &ecole + &itua ia lor ?uridic i ca"o"ic(ș ț ș Hte/ă de doctorat, Ti"ograiaActi+itatea Fraică, ucure ti, 1='?, "ag. 1=.ș

=

Page 10: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 10/21

do#(ndească toate dona iile care i se ăceau, "entru că de la Constantin cel Mare iecare #iserică &n "arteț

se #ucura de "ersonalitate !uridică, i deci "utea să stea &n !usti ie "rin re"re/entantul ei.ș ț

7"ăratul Constantin cel Mare acordă &n anul '%1, dre"tul ca oricine dore te să "oată lăsaș

li#ertă i isericii, &n eleg(ndu-se "rin aceasta că a recunoscut acesteia &n acela i ti" ca"acitateaț ț ș

 !uridică, să le acce"te. Această ca"acitate !uridică, re/ultă ai clar din @egea &"ăra ilor @eon iț ș

Anteisa, "rin care, du"ă cu se o"resc &nstrăinarea #unurilor #iserice ti ei adaugă că, di"otri+ă, dacăș

cine+a i-ar i aniestat dorin a su# oră legală: testaent, codicil, act de +an/are, dona ie etc. caș ț ț

 "atrioniul său &ntreg sau nuai o "arte să a"ar ină isericii, "ro"rietatea acestor #unuri să ră(năț

isericii, la adă"ost de orice tul#urare.Dona iile ăcute #isericilor s-au #ucurat totu i de anuite "ri+ilegii. Astel era de a!uns ca cine+aț ș

să acă o "roisiune de dona ie "entru ca "redarea o#iectului să ie o#ligatorie, "ro"rietatea asu"raț

lucrului donat neai"ut(nd i contestată isericii i lucrul neai"ut(nd i re+endicat 9Cod. ust. I, %,ș

%'.1?

,) Darurile 6!#ra ilorț

Du"ă con+ertirea &"ăra ilor la cre tinis, a+erea #isericească a crescut oarte ult, "rinț ș

 #ogatele daruri "e care &"ăra ii le ăceau isericilor, ie din a+erea lor "ersonală, ie din te/aurulț

 "u#lic. Constantin cel Mare "e l(ngă restituirea tuturor #unurilor care useseră coniscate #isericilor, a

continuat să a!ute #isericile e*istente i "e clericii lor, clădind &n acela i ti" i alte #iserici.ș ș șPentru toate dona iile "e care le "riea, ie din "artea clericilor, ie din "artea laicilor, ie dinț

 "artea &"ăra ilor, iserica & i constituia titlul legal de "ro"rietate, "rin &nde"linirea oralită ilor ț ș ț

 "re+ă/ute de dis"o/i iile dre"tului ci+il. @i#eralită ile &"ăra ilor erau constituite "e #a/a unei legi "eț ț ț

care o ace &"ăratul &nsu i. 7n "ri+in a te"lelor "ăg(ne i a #unurilor "osedate de ele, "e care &"ăra iiș ț ș ț

le treceau isericii, aceasta &nde"linea i actul consacrării, "rin care se ăcea cură irea i sin ireaș ț ș ț

necesară, dar se o"era i ie irea co"letă a acestor #unuri din "atrioniul Statului, trec(nd &n de"linaș ș

 "ro"rietate a isericii.

/) Cu!#rarea> ca !i?loc de do12"dire a #atri!o"iului

iserica a olosit i cu"ărarea de io#ile cu #ani din te/aurul ei. Acest i!loc olosit deș

iserică &n #a/a ca"acită ii !uridice, stă &n str(nsă legătură cu &nstrăinarea a+erii #iserice ti. Căci dacăț șerau &"re!urări c(nd iserica era ne+oită să +(ndă tot ceea ce ea "oseda, "entru a- i &nde"lini, isiuneaș

de a a!uta "e cei săraci &n ti" de secetă, &ndeose#i, ca i "entru răscu"ărarea ca"ti+ilor, nu se "utea săș

ie li"sită de i!locul legal "rin care să- i agonisească iară i io#ile din ale căror +enituri să acă a ăș ș ț

tre#uin elor i &ntre inerii clericilor.ț ș ț

5) %o te"irea> !i?loc de ago"i&ire a #atri!o"iului 1i&erice&cș

a) %o te"irea te&ta!e"tar)ș

7nainte de Constantin cel Mare, iserica nu "utea i instituită o tenitoare, iind o asocia ieș ț

ilicită "entru Statul Roan. De altel, "otri+it dis"o/i iilor legale &n +igoare &n acest ti", cu "ri+ire laț

dre"tul asocia iilor i colegiilor de a i instituite ca succesori testaentari, nici colegiile ilicite nu seț ș #ucurau de acest dre"t. Nuai cele cărora li se &ngăduise "rintr-un "ri+ilegiu s"ecial "uteau i instituite,căci nuai &n acest ca/ "uteau i socotite "ersona certa. Nora aceasta o &ntăresc &"ăra ii Diocle ian iț ț ș

Ma*iian, "rin legea din anul %=$ 9Cod. >I, %), ;. Acest "rinci"iu se a"lică du"ă cu s"une !urisconsultul l"ian, a ă de toate institu iile religioase i to ii /eii cultului "ăg(n, care "uteau iț ț ș ț

institui i o tenitori, nuai cu a"ro#area senatului sau "rintr-o lege &"ărătească.ț ș

Măsura &"ăratului Teodosie, luată &n anul '=$, "rin care s-a inter/is diaconi elor 9Cod. Teod.ț

>I. %, %; să ai instituie o tenitor iserica, "e clerici sau "e săraci, are &n +edere &n deose#i, "e celeș

ai tinere de <$ de ani, care a+eau co"ii, i se reeră nuai la io#ile, iar nu i la +enituri, "entru care liș ș

se lăsa toată li#ertatea ca să dis"ună ie &n ti"ul +ie ii, ie "rintr-un act de ultiă dorin ă. Acestăț ț

restric ie nu a durat dec(t nuai două luni, deoarece "rin legea din se"te#rie '=$ a ost a#rogată. Prinț

otărarea &"ăra ilor Marcian i >alentinian, din anul ))4, dis"un(nd ca oricine +rea, să "oată lăsa "rinț ș

1? Ari. Pro. Dr. Ioan N. loca, Dre#t ca"o"ic ortodox> Legi&la ie i Ad!i"i&tra ie =i&ericea&cț ș ț , O#) cit)> "ag )<' B )<).

1$

Page 11: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 11/21

testaent, codicil, sau orice altă oră &ngăduită de lege, ără nici o liită, isericii, unui artir, unuicleric, unui ona, li#eralită i, a ost &nlăturată orice restric ie "re+ă/ută &n legile anterioare. ustinian aț ț

desă+(r it această tendin ă de a a+ori/a #isericile i institu iile religioase "rin dis"o/i ii aănun ite.ș ț ș ț ț ț

Testaentele cu sco"uri "iose au orat "entru iserică un #ogat i/+or de do#(ndire a a+erii. No+elele &"ăratului ustinian con in nueroase reguli reeritoare la legatele "ioase, &n a+oareaț

a e/ăintelor cu sco"uri e+la+ioase.ș

1) %o te"irea a1 i"te&ta&)ș

iserica i-a ărit "atrioniul i "rin succesiunea a# intestas. Succesiunea aceasta are loc c(ndș ș

cine+a, ca"a#il să ai#ă un "atrioniu, oare ără o tenitor testaentar, iar #eneiciarii sunt r(ndui i deș ț

legiuitori &n ordinea de "reerin ă care ar cores"unde aec iunii celui decedat.ț ț

Dre"tul #i/antin restr(nsese ult succesiunea "e linie colaterală, rudele "ut(nd să succeadă &na+erea decedatului nuai "(nă la gradul al I>-lea. unurile celor or i i ără o tenitori erau atri#uiteț ș ș

isericii i ai ales (năstirilor, ca să ser+ească la (ntuirea suletului deunctului.ș

7"ăra ii Teodosie II i >alentinian III, "rin legea din )'), au otăr(t ca "reo ii i clericii &nț ș ț ș

general, dacă n-au o tenitori din cei "re+ă/u i de lege, să ie o teni i &n a+erea lor, de #isericile "eș ț ș ț

seaa cărora au ost destina i 9Cod. I, '%$. Din a"tul că legea aceasta n-a ăcut nici o distinc ie &ntreț ț

 #unurile care orea/ă "atrioniul clericilor, ie că sunt do#(ndite &nainte de irotonie, ie că sunt

do#(ndite du"ă irotonie, s-a tras conclu/ia că legile roane n-au ăcut nici o restric ie i că toată a+ereaț șclericilor "utea să ie r(nduită, a# intestas, du"ă norele dre"tului coun.7"ăratul ustinian a res"ectat dis"o/i iile &"ăra ilor anteriori, &n ăsura &n care nu erauț ț

contrare dis"o/i iilor canonice. 7n această "ri+in ă, can. )$ a"ostolic i can. %) Antioia, i*aseră "unctulț ț ș

de +edere al isericii. "isco"ul "ăstra de"lina li#ertate să dis"ună cu +a +oi a+erea sa "ersonală, "ecare o a+ea &nainte de "riirea irotoniei, "recu i de aceea "e care ar i "riit-o "rin dona ie sau "rinș ț

succesiune, du"ă irotonie, dar nu "utea dis"une la el de a+erea c( tigată &n ti"ul e"isco"atului. Ceeaș

ce a agonisit &n ti"ul e"isco"atului, e"isco"ul este o#ligat să lase "entru sco"uri ilantro"ice sau &na+oarea isericii unde a ost e"isco", iar nu rudelor sau altei "ersoane "articulare. Această noră a oste*tinsă i &n "ri+in a celorlal i e#ri ai clerului.ș ț ț

Potri+it No+elei 1%' ca". 1=, to i clericii, &n aară de e"isco" "uteau să ai#ă stă"(nire asu"raț

lucrurilor care le-au re+enit su# orice oră i să le "oată dona sau testa, "otri+it legilor, dar, dacășureau ără testaent i ără succesor legiti, ei erau o teni i de iserică, "e seaa căreia useserăș ș ț

institui i, &n conoritate cu dis"o/i iile No+elei 1'1, ca". 1'.ț ț

7n "ri+in a călugărilor, la &nce"ut se a"licau acelea i dis"o/i ii care se a"licau clericilor, adicăț ș ț

a+eau li#ertatea să dis"ună &n +oie de a+erea lor. ustinian "rin No+ela 4 a otăr(t că cel care se +a aceona are +oie să dis"ună &n "ri+in a a+erii sale, cu +a +oi, &nainte de a intra &n (năstire, dar du"ăț

&ntrarea &n (năstire, nu +a ai a+ea nici un dre"t asu"ra acestei a+eri 9No+. 4, ca". '.Din cele arătate ai sus re/ultă că, olosind i!loacele de do#(ndire aintite, iserica a a!uns să

ai#ă un #ogat "atrioniu.iserica a olosit deci toate i!loacele legale, &ngăduite "articularilor "entru do#(ndirea a+erii.

7ntre aceste i!loace "oate i socotită i "rescri" iunea 9suca"io, "rescri"tio longi te"oria "rin careș ț

se &n elege do#(ndirea dre"tului de "ro"rietate asu"ra unui lucru "rin "osesiunea continuă i netul#uratăț șa lui, un anuit ti". ustinian a otăr(t "entru iserică i "entru testaentele cu sco"uri e+la+ioase, laș

&nce"ut un ti" de "rescri" iune de 1$$ de ani, care a ost redus a"oi la )$ de ani.ț

Astă/i iecare iserică autoceală se conduce &n "ri+in a odurilor legale de do#(ndire, de legileț

Statului res"ecti+, care a acordat, c(teodată, anuite "ri+ilegii #unurilor #iserice ti, sau le-a tratat ca "eș

orice #un al unui "articular.1; 

IV) ORANELE CO%'ETENTE DE AD%INISTRARE A AVERII =ISERICE TIȘ

7n "ri+in a adinistrării a+erii #iserice ti nu "ute găsi de la &nce"utul isericii noreț șdeiniti+e. Sta#ilirea norelor a ost &n unc ie de "atrioniul isericii.ț 1=

1; I1ide!, "ag. )<; B )<=.1= I1ide!, "ag. );).

11

Page 12: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 12/21

7n iserica "riară, e"isco"ul era cel care "relua toate +eniturile i le &"ăr ea a"oi celorla i.ș ț ț

Constittu iile A"ostolice 9Cartea II, ca". %4, %?, '4, nu &ngăduie să se ceară socotealăț

e"isco"ului "entru elul cu se adinistrea/ă i se &ntre#uin ea/ă a+erea #isericii, căci el +a da seaăș ț

&naintea lui Dune/eu.Du"ă ce nuărul credincio ilor a crescut i "atrioniul isericii s-a ărit cu clădiri i cuș ș ș

terenuri, e"isco"ul a ost ne+oit, sa- i ia a!utoare "entru adinistrarea acestor #unuri. urareaș ș

e"isco"ului &n adinistrarea a+erii e"ariei s-a reali/at su# două ore: "e de o "arte "rin unc ionareaț

unor organe a!utătoare ele e"isco"ilor ca e*ecutan i ai dis"o/i iilor acestora, adică diaconii, iar "e de altăț ț

 "arte "rin creare de "aroii de sine stătătoare, inde"endente, ale căror "reo i să+(r eau slu!#ele religioaseț ș "entru credincio ii res"ecti+i.ș

Odată cu &nce"utul sec. al III B lea d. 0r. s-au sta#ilit c(te+a reguli conor cărora e"isco"iitre#uiau să gestione/e cu gri!ă i cu cinste "atrioniul isericii.ș %$ Ne+oia unei c(t ai #une adinistrăria #unurilor #iserice ti a deterinat crearea unei unc ii noi "e l(ngă e"isco", aceea a econoului.ș ț

Prin sintele canoane si "rin legile roano B #i/antine, s-au sta#ilit, &n linii generale, atri#u iileț

iecărui organ &ndre"tă it să "artici"e la adinistrarea a+erii #iserice ti. >o ainti aceste organe iț ș ș

atri#u iile lor.ț

.) E#i&co#ul

A aintit că, la &nce"ut, e"isco"ul era socotit adinistratorul i &"ăr itorul su"re alș ț #unurilor #iserice ti de la #iserica sau e"aria res"ecti+ă, &n (inile lui str(ng(ndu-se toate darurileș

credincio ilor. a"tul că e"isco"ului i s-a dat &n od a#solut căruirea a+erii din #iserica res"ecti+ăș

re/ultă nu nuai din canoanele a"ostolice 9 ';, )$, )1, ci i din alte canoane. Astel, "rin canonul ? alș

Sinodului de la Fangra s-a otăr(t ca tot ceea ce se ace cu "ri+ire la rodurile aduse "entru iserică să seacă nuai cu a"ro#area e"isco"ului, cei care nu +or res"ecta această r(nduială iind aenin3a3i cu

 "edea"sa anateei. @a el dis"une 2i canonul ; al aceluia2i sinod &n "ri+in3a celor care ar da sau ar "riidin rodirile destinate isericii, ără de e"isco". Aceste canoane en3ionea/ă &nsă 2i o "ersoană r(nduită

 "entru "urtarea de gri!ă a carită3ii, adică "e econo.Canonul %) al Sinodului din Antioia, a "re+ă/ut "entru e"isco" dre"tul de adinistrare a a+erii

 #iserice ti, cu !udecata i stă"(nirea lui, ci+ernisindu-se toate lucrurile #iserice ti. Dar cu toatăș ș ș

&ncrederea că e"isco"ii +or "ăstra cu #ună gri!ă i con tiin ă lucrurile isericii, canonul en ionatș ș ț ț "re+ede totodată ca să ie se"arate lucrurile e"isco"ului de cele ale isericii, cu tirea "re/#iterilor iș ș

diaconilor, di"re!urul lui, &nc(t niic să nu ie ascuns acestora. Această cerin ă este accentuată i deț ș

canonul %4 Antioia, "reci/(ndu-se că e"isco"ul care ar ci+ernisi ără tirea "res#iterilor i diaconilor iș ș ș

ar "ăgu#i "e ascuns gestiunea isericii, acela să dea seaă &naintea sinodului e"ariei.O#liga ia "e care o "une canonul %4 Antioia ca "reo ii i diaconii să cunoască #ine ceea ceț ț ș

a"ar ine isericii, "entru ca urind e"isco"ul să nu se conunde #unurile lui "ersonale cu cele aleț

e"ariei, este o o#liga ie care nu i se "oate sustrage e"isco"ului. Autoritatea e"isco"ului nu este cu niicț

scă/ută, dacă dă socoteală de adinistrarea #unurilor e"ariei."isco"ul "utea să ai#ă a+ere "ersonală, dar tre#uia să i-o adinistre/e se"arat de a+ereaș

e"ariei "entru &nlăturarea oricăror #ănuieli. @a nuirea e"isco"ului, odată cu luarea &n "riire a

in+entarului a+erii e"isco"iei de la econo, astă/i de la consiliul e"arial, tre#uie să arate i el acestuiașin+entarul a+erii "ersonale. Nuai &n acest ca/ "utea să dis"ună de ea ai t(r/iu cu +a +oi. Dacăe"isco"ul nu &nde"line te această oralitate, toată a+erea lui, ie că o a+ea &nainte de irotonie, ie că aș

do#(ndit-o du"ă irotonie, trece ără nici o re/er+ă "atrioniului e"isco"iei.%1

Alături de e"isco", un rol deose#it, &n adinistrarea a+erii #iserice ti la a+ut "reotul.ș

,) 'reotul

7n "riele trei +eacuri, "reo ii i diaconii &n general au ost gru"a i "e l(ngă e"isco", la #isericaț ș ț

catedrală, diaconii a!ut(nd la &"ăr irea a!utoarelor, "reo ii la să+(r irea slu!#elor s"irituale. Odată ce cuț ț ș

&niin area "aroiile, "reotul are dre"tul i de a adinistra a+erea acestora. Această adinistra ie ia astelț ș ț

un caracter local, iar de"enden a a ă de e"isco", se ărgine te nuai la un control "re+enti+ i laț ț ș ș

%$ Arid. Pro. Dr. Ioan N. loca, S. oantă, Dre#t =i&erice&c, +ol. I, . ed. ti"ărită cu #inecu+(ntarea 7PS Sale dr. @auren iuț

Stre/a, Arie"isco" al Si#iului i Miro"olit al Ardealului, Si#iu, %$$<, "ag. %$=.ș%1 Ari. Pro. Dr. Ioan N. loca, Dre#t ca"o"ic ortodox> Legi&la ie i Ad!i"i&tra ie =i&ericea&c> O#) cit)>ț ș ț  "ag. );' B);).

1%

Page 13: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 13/21

su"ra+egerea "e care e"isco"ul este dator să o e*ercite asu"ra tuturor #isericilor i a e/ă(ntelor ș ș

religioase din "arie. Acest dre"t de control nu are &nsă nici o urare &n "ri+in a inde"enden ei "e careț ț

i-o "ăstrea/ă "aroia, a ă de e"isco"ie, &n adinistrarea a+erii #iserice ti. Rolul controlului iș ț ș ș

su"ra+egerii e"isco"ului nu este altul dec(t ca "reo ii i conducătorii institu iilor religioase cu sco"uriț ș ț

e+la+ioase să adinistre/e cu cinste i să &ntre#uin e/e #unurile "atrioniului #isericesc i +eniturile lor,ș ț ș

&n sco"ul "entru care au ost instituite.De"enden a "reotului "aro a ă de e"isco", se reeră nuai la ra"orturi ierarice ti, se liite/ăț ț ș

la su"ra+egerea i controlul "re+enti+, "e care e"isco"ul este o#ligat să-l e*ercite asu"ra tuturor ș

 #isericilor, (năstirilor i a e/ăintelor cu sco"uri e+la+ioase, din e"aria res"ecti+ă 9canonul ; Sin. I>ș șcuenic, ără a ic ora "rin aceasta "ersonalitatea !uridică a acestor institu ii.ș ț

/) Diaco"ul

A a+ut un rol i"ortant &n adinistrarea a+erii #iserice ti, dar nu ca adinistrator inde"endent, ciș

ca a!utor al e"isco"ului, iar din secolul al I> B lea c(nd au luat iin ă "aroiile i ca a!utor al "reotului.ț ș

Din această e"ocă, &ndeose#i, &n sec al > B lea, a"are "e l(ngă e"isco", ca a!utor la adinistrarea a+erii #iserice ti, econoul, care tre#uind să ie ales de clerici, era instituit i dintre diaconi. 7n această calitateș ș

atri#u iile lui sunt cele "re+ă/ute "entru econo.ț

5) Eco"o!ul

Du"ă e*e"lul sin ilor a"ostoli, care socotind că nu este dre"t să negli!e/e cu+(ntul luiț

Dune/eu "entru a slu!i eselor, au "us "o"orul să aleagă a"te #ăr#a i de &ncredere care să conducăș ț

cinstit acest ser+iciu, iar ei "rin "unerea (inilor i-au &n+rednicit de această sli!#ă, la el i e"isco"iiș

du"ă &nul irea a+erii #iserice ti, +ă/(nd că nu ai "ot &nde"lini singuri i &ndatoriile s"irituale iț ș ș ș

adinistrarea #unurilor te"orale, i-au ales a!utoare, care să "oarte gri!a adinistrării "atrioniuluiș

 #isericesc. Ace tia au ost econoii al căror nuăr a ost ai are sau ai ic, du"ă "atrioniul deș

care dis"unea iserica. conoul este aintit "entru "ria dată de Teoil al Ale*andriei 9)1% &ncanonul 1$, dis"un(nd a2e/area unui econo al isericii cu acordul &ntregii "reo3ii, un econos"ecial, "entru ca +eniturile #isericii să se olosească "otri+it tre#uin ei. conoii sunt en3iona3i deț

două legi ale &"ăra3ilor roano-#i/antini: "ria, dată de &"ăratul 0onoriu &n anul '=; 9Code*

Teodosianus I, )4, '8 iar a doua de Teodosie II 2i >alentinian II &n anul )') 9Code* Teodosianus >,', 1. Atri#u3iile sunt s"eciicate &n canonul %< al Sinodului I> ecuenic.

Instituirea econoului n-a urat nuai sco"ul de a crea un slu!#a "eranent i olositor "eș ș

l(ngă e"isco", ci „ca să nu fie fără de martor , în gospodărirea "isericii, i din această cauză să seș

risipească lucrurile acelei "iserici i preo imii să i se pricinuiască defăimare”ș ț    9Can. %< Sin. I>cuenic.%%

Oricine ar i econoul, cleric sau irean, el ră(ne &n de"enden ă de e"isco"ul res"ecti+, sauț

su# &ndruarea căreia +a ci+ernisi a+erea #isericească. Cel care "rin negli!en ă sau "rin &nsu ireaț ș

+eniturilor ar "roduce "agu#e a+erii #iserice ti, răs"unde cu a+erea sa "ersonală. a"tul că econoiiș

tre#uiau să dea socoteală de elul cu se ci+ernisesc +eniturile a+erii #iserice2ti "e de-o "arte

e"isco"ului, iar "e de altă "arte unc ionarului Statului &nsărcinat &n ci" s"ecial cu această atri#u ie, aț țcă"ătat caracter canonic "rin acce"tarea &n colec ia generală de canoane a dis"o/i iilor acestora.ț ț %'

Din te*tele canoanelor care se reeră la institu ia econoului, se +ede că toate e"isco"iile erauț

o#ligate să ai#ă econo. Sin ii "ărin i ai Sinodului >II ecuenic, "rin canonul 11, du"ă ce otărasc săț ț

 "ăstre/e nesci#at canonul care instituie econo la iecare e"isco"ie, dis"un că dacă un itro"olit nu "une econo la iserica sa, „episcopul Constantinopolului are dreptul să pună din propria sa putere laacea biserică”%)

Acelea i oti+e care au deterinat introducere econoului "e l(ngă e"isco", au i"us i creareaș ș

de organe a!utătoare i "e l(ngă "aroie. Acest rol l-au a+ut i-l au a a nui ii e"itro"i, care ale i dinș ș ș ț ș

r(ndurile laicilor "aroiei, adinistrea/ă a+erea "aroiei, su# directa su"ra+egere a "aroului, a a cuș

i econoul adinistrea/ă su# conducerea e"isco"ului.ș

%% Ide!> Ca"oa"ele =i&ericii Ortodoxe) Note i co!e"tariiș , . ed. Si#iu, 1==%, "ag. =%.%' Pr. Nicodi elea, 2"duri de&#re rolul co" tii" ei 6" c*i7er"i&irea 1u"urilor 1i&ercii>ș ț  &n re+ista 5Mitro"oliaArdealului, nr. ? B ;, anul 1=<4, "ag. 4;%.%)Arid. Pro. Dr. Ioan N. loca, Ca"oa"ele =i&ericii Ortodoxe) Note i co!e"tarii> O#) cit)>ș  "ag. 1<=.

1'

Page 14: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 14/21

"itro"ii, ca 2i econoii, sunt nuai organe de adinistrare a a+erii #iserice2ti, iar nu gestionari,re"re/entan3i de dre"t ai isericii. Adinistrarea a+erii n-o "oate a+ea dec(t autoritatea care re"re/intăsu#iectul "ro"rietă3ii #iserice2ti, adică la e"arie, e"isco"ul, iar la "aroie, "reotul "aro. 7n isericaOrtodo*ă Ro(nă, e"isco"ul e a!utat de Consiliul e"arial, ca organ e*ecuti+ al Adunării "ariale, iar 

 "reotul de Consiliul "aroial, ca organ e*ecuti+ al Adunării "ariale, care deleagă 5unu, doi sau treidintre e#rii săi ale2i s"re a &nde"lini sarcinile de e"itro" i*ate de Consiliu, cu a"ro#area

 "roto"o"ului6 9art. <4 Statut, 5e"itro"ul iind adinistratorul a+erii "aroiale cu controlul "aroului69art. << Statut.

V) SCI%=AREA> REVAREA I 3NSTRINAREA AVERII =ISERICE TI 3NȘ Ș=ISERICA ORTODOX

Canoanele isericii con in dis"o/i ii ela#orate &n sco"ul de a sigura "ăstrarea destina ieiț ț ț

 #unurilor #iserice ti i de a o"ri &nstrăinarea lor.ș ș

Cu"ărarea, gre+area sau sci#area a+erii #iserice ti se otără te &n edin a "lenară aș ș ș ț

Consiliului Central isericesc la "ro"unerea delega iei "eranente sau a oriei i se a"ro#ă deț ș

 "re edinte.ș %4

unurile sacre 2i "re3ioase, oricăror institu ii #iserice ti ar a"ar ine, sunt inaliena#ile iț ș ț și"rescri"ti#ile i ca atare nu "ot i sci#ate, gre+ate, &nstrăinate, urărite sau secestrate 9art. %=ș  alin. 91 din Regulaent. %<

unurile sacre de la #isericile desiin ate, &n ca/ul că nu sunt de o +aloare "re ioasă, se +or olosiț ț

conor dis"o/i3iunilor Ciriarului. Altel, ele +or i "ăstrate &n u/eul e"arial. unurile "re ioaseț

tre#uiesc "ăstrate &n &ncă"eri s"eciale sau săli de u/eu. 7n ca/uri cu totul e*ce" ionale i nuai "entruț ș

interesele su"erioare #iserice ti, la "ro"unerea Ciriarului res"ecti+, Sinodul Peranent "oate a"ro#aș

ca unele #unuri "re ioase să ie dăruite.ț

  Conor art. '$ din Regulaent, care unc ionea/ă cu +aloare de "rinci"iu, sci#area, gre+areaț

sau &nstrăinarea a+erii #iserice ti io#ile, cu caracter coun, sunt &ngăduite nuai c(nd interesele +italeș

ale isericii le !ustiică i dacă astel de o"era iuni aduc a+anta!e reale isericii.ș ț  

Statutul isericii Ortodo*e Ro(ne "re+ede &n art. 1?$ că #unurile sacre, res"ecti+ cele care "rinsin ire sau #inecu+(ntare sunt destinate e*clusi+ i direct cultului, sunt inaliena#ile, insesi/a#ile iț ș ș

i"rescri"ti#ile. Pro"rietatea asu"ra #unurilor sacre este e*clusi+ #isericească, iar cedarea olosin eiț

 "oate i acordată "e un teren de "(nă la ' ani, cu "osi#ilitatea de re&nnoire. 

.) 'rocedura 6"&tri"rii 1u"urilor ecle$ia&tice la "i7elul 'aro*iilor

C(nd o "aroie +rea să +(ndă un io#il, Consiliul Paroial +a i con+ocat anue &n acest sco"s"re a deli#era 2i otăr& asu"ra cestiunii cu cel "u3in %E' din nuărul e#rilor care orea/ă

Consiliul Paroial 9art. 4= 2i <% din Statut. Această otăr(re +a i su"usă a"ro#ării Adunării Paroiale,care +a i con+ocată &n acest sco". @a Adunare +or tre#ui să ie "re/en i nuărul de e#rii cerut de art.ț

4? din Statutul "entru organi/area i unc ionarea isericii Ortodo*e Ro(ne.ș ț %?

Potri+it art. 44 lit. ! din Statut, Adunarea "aroială are ca atri#u ie "ro"unerea, s"re a"ro#areaț

Consiliului e"arial, cu "ri+ire la transiterea cu orice titlu a olosin ei sau "ro"rietă ii asu"ra #unurilor ț ț

io#ile "aroiale 9+(n/are, cu"ărare, &nciriere, sci# etc., "recu i asu"ra gre+ării cu sarcini sauș

aectării de ser+itu i a #unurilor "aroiale, cu e*ce" ia #unurilor sacre, care nu "ot i &nstrăinate8ț ț

%4 Pro. >aleriu Moldo+an, Cur& ele!e"tar de Dre#t 1i&erice&c co!#arat, ditura Ti"ograia Na ională S. A. Clu!, 1='$,ț

 "ag. =;.%< Dr. @i+iu B Marius 0arosa,  =u"urile Te!#orale ale =i&ericii> Regi!ul ?uridic al 1u"urilor a#ar i"2"d =i&ericii>ț  O#)cit)> "ag. )<; B )<=.%?

 5Adunarea Paroială este +ala#il constituită &n "re/en a "reotului "aro sau a "reotului delegat de către Centrul "arial iț șa cel "u in o /ecie din totalul e#rilor &nscri i &n lista en#rilor Adunării Paroiale. Dacă la data i*ată "entru Adunareaț ș

Paroială nu se &ntrune te nuărul necesar de e#ri, Adunarea Paroială are loc, ără +reo altă con+ocare, &n duinicaș

urătoare, &n acela i loc i la aceea i oră, c(nd aceasta este +ala#il constituită cu nuărul de e#ri "re/en i, dintre care nuș ș ș ț

 "ot li"si două treii dintre e#rii Consiliului Paroial.61)

Page 15: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 15/21

0otăr(rile Adunării Paroiale &n ceea ce "ri+e te &nstrăinarea sau gre+area #unurilor #iserice tiș ș  de+in +ala#ile doar du"ă +eriicare i a"ro#area Consiliului "arial 9art. 44 alin. 9% din Statut.ș

Conor art. '$ din Regulaent, "rocesele +er#ale, con in(nd toate eleentele de ai sus, se +or ț

&nceia &n două e*e"lare, din care unul se +a "ăstra &n ari+a "aroiei, iar altul se +a &nainta Protoierieires"ecti+e a+(nd ata at un ra"ort s"ecial din "artea "aroului, &n care se +a cere triiterea lucrărilor laș

Consiliul "arial "entru a"ro#are.  Consiliul "arial, &n #a/a art. =; lit. G din Statut, "riind lucrările, le +a e*aina i +a otăr&ș

asu"ra &nstrăinării cu a!oritatea a#solută de +oturi a e#rilor care co"un Consiliul "arial, du"ă

cu "re+ede art. '% din Regulaent. 0otăr(rea tre#uie să ai#ă a+i/ul Contenciosului i a"ro#areașCiriarului.

>(n/area unui io#il #isericesc nu se "oate ace dec(t "rin licita ie "u#lică, du"ă a"ro#area datăț

de Consiliul "arial, conor art. '%, arătat ai sus i "otri+it condi iilor i*ate de Consiliul Paroialș ț

 "rin "rocesul +er#al.  Art. ') "reci/ea/ă &n aline. 91 cine +a constitui coisia de licita ie, care +a i oratăț   dine"itro"ii "aroiei, su# "re edin ia "aroului, tot această coisie a+(nd i atri#u ia de a ine licita ia.ș ț ș ț ț ț

  Art. ') alin. 9% din Regulaent consacră un drept de preemp iuneț   &n a+oarea "reo ilor dinț

 "aroie, care, 5la condi iuni egale, sunt "reera i &n "riul r(nd, iar &n al doilea r(nd ceilal i slu!itori aiț ț ț

 #isericii6.Totodată, art. 1?< alin. 9% din Statutul OR arată că &n ca/ul a"ro#ării &nstrăinării unor #unuri

 #iserice ti, unită ile #iserice ti ortodo*e au i ele dre"t de "ree" iune.ș ț ș ș ț

  7n ceea ce "ri+e te dre"tul de "ree" iune al "aroilor i al celorlal i slu!itori a isericii,ș ț ș ț   "recui acela al unită ilor #iserice ti ortodo*e, aceasta se e*ercită nuai la "re egal.ș ț ș ț

Potri+it doctrinei, dre"tul de "ree" iune este dre"tul conerit de lege unor "ersoane de aț

cu"ăra cu "rioritate un #un o#il sau io#il din categoria celor "re+ă/ute de lege atunci c(nd "ro"rietarul său s-a otăr(t să-l &nstrăine/e "rin +(n/are sau să &l +aloriice "rin contracte cu e*ecutaresuccesi+ă 9&nciriere, concesiune, i nu se conundă cu dre"tul născut dintr ș -un "act de "reerin ă.ț

Dre"tul "rioritar la cu"ărare al #eneiciarului "actului de "reerin ă se na2te din con+en ia "ăr ilor, deciț ț ț

are natură contractuală. Di"otri+ă, dre"tul de "ree"3iune se na2te direct din lege, iind "re+ă/ut &ntr-onoră i"erati+ă8 +oin a +(n/ătorului nu are nici o contri#u ie la na terea acestui dre"t, astel &nc(tț ț ș

dre"tul de "ree" iune a"are &n toate ca/urile &n care legiutorul a si it ne+oia regleentării acestuiț țdre"t.%;

  Cu o e*ce" ie nota#ilă 9dre"tul de "ree" iune "re+ă/ut de Ordonan a de rgen ă nr. )$E1===ț ț ț ț

care oeră o su#rogare ulterioară contractului &n a+oarea titularului dre"tului, cre(nd astel un ecanisde control post rem venditam dre"turile de "ree" iune regleentate actualente nu oeră un ade+ăratț

control al titularului dre"tului asu"ra &nstrăinării #unurilor o#iect ale dre"tului. Nici dre"turile de "ree" iune regleentate de art. ') alin. % din Regulaentul de adinistrare al a+erilor #iserice ti aleț ș

OR i de art.1?< alin.% din Statut nu ac e*ce" ie8 dre"turile de "ree" iune legierate &n "re/ent seș ț ț

e*ercită &n od su#stan ialț  ante rem venditam iar &n ca/ul a"licării sanc iunilor cel ai des utili/ate &nț

actele norati+e, i anue nulitatea relati+ă i nulitatea a#solută a contractelor de +(n/are &nceiate cuș ș

neres"ectarea dre"tului de "ree" iune, #unul &n discu ie se &ntoarce &n "atrioniul +(n/ătorului iar ț ț

acesta din ură nu "oate i o#ligat să +(ndă ulterior titularului dre"tului.7n ca/ul dre"tului de "ree" iune al "reo3ilor i altor slu!itori #iserice ti la #unurile &nstrăinate deț ș ș

 "aroie, Regulaentul nu "re/intă nicio sanc iune "entru &ncălcarea lui, a a &nc(t consideră căț ș

sanc iunea ar i ino"o/a#ilitatea a ă de titularii dre"tului de "ree" iune a actelor &nceiate cuț ț ț

&ncălcarea dre"tului sau cu neres"ectarea unui teren re/ona#il 9&n s"e ă c(t ine edin a de licita ie sauț ț ș ț ț

terenul "re+ă/ut de coisia de licita ie &n regulaentul de desă urare al acesteia &n care ace tia să & iț ș ș ș

reali/e/e o" iunea.ț

Pentru neres"ectarea dre"tului de "ree" iune al unită ilor #iserice ti, sanc iunea este ceaț ț ș ț

generală "re+ă/ută de Statut, &n art. 1?< alin. 9', i anue nulitatea a#solută, care lo+e2te orice act deș

&nstrăinare &nceiat cu neres"ectarea "re+ederilor Statutului.Potri+it art. '< din Regulaent, terenul de licita ie +a i adus la cuno tin a celor interesa i, cuț ș ț ț

cel "u in 14 /ile &nainte de inerea licita iei, "rin ai are la oiciile "u#lice din localitate i "rin "u#licareaț ț ț ș ș

%; I1ide!, "ag. )?1.

14

Page 16: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 16/21

datei i a condi iilor licita iei &ntr-o ga/etă cotidiană răs"(ndită. @icita ia se +a ine &n cancelariaș ț ț ț ț

 "aroială. Procesul-+er#al de inere a licita iei +a cu"rinde toate eleentele i datele necesare uneiț ț ș

e*"uneri co"lete a odului cu a decurs licita ia i +a i senat de "aro, de e"itro"i i de doi artoriț ș ș

asisten i, ale i de "reerin ă dintre e#rii Adunării Paroiale. @a "rocesul +er#al se +or ata a toateț ș ț ș

actele &n cau/ă.@ucrările astel &nceiate se +or &nainta Proto"o"ului, s"re a i triise Consiliului "arial.

Acesta le +a e*aina &n edin ă "lenară i "e #a/a re/ultatului o# inut la licita3ie, +a decide cu +a găsiș ț ș ț

cu cale 9art. '? din Regulaent.

0otăr(rea Consiliului "arial se +a su"une a"ro#ării Ciriarului 9art. ';8 &n ca/ul &n careConsiliul "arial nu a"ro#ă licita ia, el +a "utea otăr& să se ină o nouă licita ie, iar dacă du"ă douăț ț ț

licita ii consecuti+e re/ultatul nu este a+ora#il, Consiliul "ardial +a "utea decide, cu a"ro#areaț

Ciriarului, ie +(n/area "rin #ună &n+oială, ie a(narea +(n/arii io#ilului &n cau/ă.Dacă Ciriarul 9care este Pre edintele Consiliului "arial "otri+it art. =<ș   alin. 9% din Statut

nu a"ro#ă re/ultatul +(n/ării "rin #ună &n+oială, toate orele &nde"linite ai &nainte ră(n ără eect.Conor art. '= din Regulaent, &n ca/ul c(nd re/ultatul licita iei este a"ro#at, Consiliulț

"arial dis"une &nceierea contractului, care se +a autentiica, iind senat de "aro ca "re edinte i deș ș

e"itro"i, iar art. )$ dis"une ca du"ă &nceierea contractului se +a triite o co"ie Consiliului Na ionalț

isericesc, s"re a se scoate io#ilul res"ecti+ din in+entarul general de io#ile #iserice ti "re+ă/ut deș

Regulaent.Art. )1 "re+ede că sci#area +reunui io#il "aroial cu alt io#il sau gre+area lui &n +reo

oră oarecare se +a ace "rin #ună &n+oială, cu res"ectarea dis"o/i iilor cu"rinse &n art. '1 i '% de aiț ș

sus 9adică este necesară, "entru +aliditatea actului, otăr(rea Adunării "aroiale la "ro"unereaConsiliului Paroial, a"ro#area otăr(rii de către Consiliul "arial, odată cu a+i/ul ser+iciului deContencios i ai ales cu a"ro#area Ciriarului.ș

  7n ceea ce "ri+e te ora de &nceiere a actului de +(n/are cu"ărare, arătă că discu ia seș ț

articulea/ă "e două "uncte. Dacă #unul io#il su"us &nstrăinării este un teren cu sau ără construc ii, sauț

este o clădire, cu sau ără destina ia de locuit.ț

7n ca/ul &nstrăinării unui teren "rin +(n/are cu"ărare, Titlul al @egii nr. %)?E%$$4 instituie oe*ce" ie de la "rinci"iul consensualisuluiț %= consacrat &n Codul ci+il. Astel, art. % alin. 91 din această

lege dis"une: „#erenurile cu sau fără construc ii, situate în intravilan i e$travilan, indiferent deț șdestina ia sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate i dobândite prin acte juridice între vii, înc%eiate înț ș

 formă autentică, sub sanc iunea nulită ii absolute”ț ț   De aseenea, art. % alin. 9% din aceea i legeș

 "re+ede că „&n cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real a su"ra unui teren cu sau fără construc ie, indiferent de destina ia sau întinderea acestora, dispoziţiile alin '1( se aplică înț ț 

mod corespunzător”.Tre#uie să rearcă li"sa tenicii de redactare a te*tului legal. Din inter"retarea strictă a alin.

9% reiese că doar &n ca/ul constituirii unui dre"t real este cerută ora autentică, nu i &n ca/ulș

&nstrăinării acestuia. Mai ult, nu este cerută ora autentică a constituirii unui dre"t real asu"ra uneiconstruc3ii &n ca/ul &n care terenul nu ace o#iectul acelui act !uridic.  ora &nscrisului autentic "e care tre#uie s-o &#race orice act de &nstrăinare &ntre +ii a

terenurilor este o condi ie intrinsecă de +aliditate a acestuia, deoarece este "re+ă/ută de lege ca o cerin ăț țde +ala#ilitate a consi ă(ntului "ăr ilor contractante. Neres"ectarea acestei cerin e se sanc3ionea/ă cuț ț ț

nulitatea a#solută i totală a contractului.ș

  A+(nd &n +edere că @egea nr. %)?E%$$4, "recu i celelalte acte norati+e &n +igoare, cuș

e*ce" ia dis"o/i3iilor Codului ci+il &n ateria contractului de dona ie, nu con in nici o regleentareț ț ț

s"ecială cu "ri+ire la &nstrăinarea i do#(ndirea construc iilor "rin acte &ntre +ii, este necesar să "une &nș ț

discu ie "ro#lea dacă "entru +ala#ilitatea acestor acte tre#uie sau nu tre#uie res"ectată oraț

&nscrisului autentic. 7ntre#area este "e de"lin !ustiicată, deoarece terenurile de orice el, indierent căsunt situate &n intra+ilan sau e*tra+ilan, conor art. % din Titlul al @egii nr. %)?E%$$4, "ot i&nstrăinate "rin acte &ntre +ii nuai dacă sunt &nceiate ad validitatem &n oră autentică.

7n &ncercarea de a da răs"uns la această "ro#leă este necesar, &n o"inia noastră, să deose#i

&ntre două categorii de situa ii: c(nd "aroia este i "ro"rietara terenului aerent acesteia i c(ndț ș ș%= Potri+it Codului ci+l, contractele "rin care se transite dre"tul de "ro"rietate asu"ra unui #un, cu e*ce" ia contractului deț

dona ie, sunt contracte consensuale, ără să ie necesară &nde"linirea +reunei oralită i sau solenită i. Deaseenea nu esteț ț ț

necesară o# inerea unei autori/a ii de &nstrăinare sau a unui a+i/ din "artea autorită ilor "u#lice locale sau centrale.ț ț ț

1<

Page 17: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 17/21

&nstrăinătorul construc iei 9&n s"e ă "aroia este titulara unui dre"t de su"ericie "e terenul altuia sauț ț

stă"(ne te terenul cu titlu de dre"t real de olosin ă.ș ț

Pe de altă "arte, tre#uie decelat &ntre a"tul dacă clădirea o#iect al &nstrăinării este sau nu locuin ățsau unitate indi+iduală, &n acce" iunea @egii nr.11)E1==<, legea locuin ei, re"u#licată i odiicată "rinț ț ș

O..F. nr.%1$E%$$;.Astel, dacă construc ia are destina ia de locuin ă sau aceea de unitate indi+iduală, se +or a"licaț ț ț

 "re+ederile art.1$1 din @egea nr.11)E1==<, care "re+ăd că: )ocuin eleț    i unită ile individuale pot fiș ț 

înstrăinate i dobândite prin acte juridice între vii, înc%eiate în formă autentică, sub sanc iunea nulită iiș ț ț 

absolute *reptul de proprietate comună, for atăț    i perpetuă asupra păr ilor comune ale unui imobil seș ț 

valorifică numai împreună cu dreptul de proprietate e$clusivă care poartă asupra acestuia sau a unei păr i determinate din acestaț 

 7n acce" iunea @egii nr.11)E1==<, "rin 5locuin ă6 se &n elege:ț ț ț  5Construc ie alcătuită din una sauț 

mai multe camere de locuit, cu dependin ele, dotărileț    i utilită ile necesare, care satisface cerin ele deș ț ț 

locuit ale unei persoane sau familii”9art.% lit.a, iar "rin 5unitate indi+iduală6, „+nitate functională,componentă a unui condominiu, formată din una sau mai multe camere de locuit situate la acela i nivel ș

al clădirii sau la niveluri diferite, cu dependin ele, dotărileț    i utilită ile necesare, având acces direct ș ț    iș

intrare separată, i care a fost construită sau transformată în scopul de a fi folosită, de regulă, de oș

 singură gospodărie, pentru satisfacerea cerin elor de locuit &n cazul în care accesul la locuin aț ț 

individuală sau la condominiu nu se face direct dintrun drum public, acesta se va asigura printro calede acces sau servitute de trecere, men ionate obligatoriu în actele juridiceț    i înscrise în carteaș

 funciară”'  art. % lit.! A+(nd &n +edere caracterul e*ce" ional al acestor nore, re/ultă că nuai "entruț   locuin e sauț

unită i indi+iduale este necesarăț  ad validitatem ora actului autentic. Pentru restul construc iilor careț

nu se &ncadrea/ă &n i"ote/a arătată de @egea locuin ei, se "ot diseca ai ulte i"ote/e.ț  7n "ria i"ote/ă, c(nd construc3ia este a"lasată "e terenul alat &n "ro"rietatea &nstrăinătorului,

indierent că se transite i dre"tul de "ro"rietate asu"ra acestui teren sau se transite nuai dre"tul deș

 "ro"rietate asu"ra construc iei, constituindu-se astel un dre"t de su"ericie, "entru +ala#ilitatea actuluiț

 !uridic este necesară res"ectarea cerin ei &nscrisului &n oră autentică. Solu ia se i"une deoareceț ț

terenurile "ot i do#(ndite i &nstrăinate nuaiș   "rin acte +ii &nceiate &n oră autentică. Neres"ectarea

acestei condi ii se sanc ionea/ă cu nulitatea a#solută a actului de &nstrăinare, du"ă cu "re+ede art. %ț țalin. 91 din Titlul al @egii nr. %)?E%$$4.7n cea de a doua i"ote/ă, ar "ărea că atunci c(nd "aroia nu este i "ro"rietar al terenului, ci esteș

titularul unui dre"t de su"ericie, actul &ntre +ii de &nstrăinare a construc iei se &nceie +ala#il, "otri+itț

 "rinci"iului consensualisului, adică solo consensu.'$

Cu toate acestea, a ă de "re+ederea s"ecială care i"une &nceierea oricăror contracte deț

+(n/are-cu"ărare &n oră autentică, consideră că i &n ca/ul +(n/ărilor-cu"ărărilor care nu au caș

o#iect o clădire ără terenul aerent "entru care se cere "rocedura licita iei i a autori/ării Ierarului,ț ș

ora cerută ad validitatem este ora actului autentic.

,) 'rocedura 6"&tri"rii 1u"urilor ecle$ia&tice la "i7elul'roto#o#iatelor 8i al %2"&tirilor

Conor art. )% din Regulaent, #unurile Protoieriilor se "ot &nstrăina, sci#a sau gre+a, la "ro"unerea Proto"o"ului, de către Consiliul "arial, cu res"ectarea dis"o/i3iunilor reeritoare lasci#area, &nstrăinarea sau gre+area io#ilelor e"ariale, a2a cu au ost "re/entate ai sus.

Conor art. )', &nstrăinarea #unurilor (năstire2ti se ace de către Consiliul conoic al(năstirii, cu &ncu+iin3area So#orului M(năstiresc 2i cu a"ro#area Consiliului "arial 2i a Ciriaruluires"ecti+. >(n/area se ace "rin licita ie "u#lică, res"ect(ndu-se dis"o/i iile "re+ă/ute de art. '4 2i '<ț ț

din Regulaent. Contractul se senea/ă de către stare , du"ă ce s-a o#3inut ai &nt(i a"ro#area i +i/aț ș

Ciriarului. Dacă acesta nu a"ro#ă, toate oralită ile &nde"linite ră(n ără eect.ț

'$ I1ide!, "ag. )?% B )?'.

1?

Page 18: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 18/21

 @icita ia se 3ine de către un delegat al Consiliului "arial nuit de Ciriar. Re/ultatul licita ieiț ț

se a"ro#ă de Ciriar, du"ă a+i/ul Consiliului "arial, "otri+it norelor "re+ă/ute de art. '; dinRegulaent sau se res"inge dacă licita ia nu a dat re/ultat a+ora#il 9art. )).ț

Sci#ările sau gre+ările de orice el se ac "rin #ună &n+oială de către Consiliul conoic al(năstirii, cu a"ro#area "reala#ilă a Consiliului "arial. Contractele nu sunt +ala#ile dec(t du"ăa"ro#area "re ului 2i condi iunilor de către Consiliul "arial i du"ă &ncu+iin area Ciriarului.ț ț ș ț '1

  M(năstirea care cere &nstrăinarea, sci#area sau gre+area unui io#il, tre#uie să arate oti+elecare &ndrituiesc aceasta i să dea &n "reala#il toate deslu irile necesare.ș ș

  Dis"o/i3iile art. )$ 9 *upă înc%eierea contractului se va trimite o copie Consiliului -aţional  "isericesc, spre a se scoate imobilul respectiv din inventarul general de imobile bisericesti prevăzut de .egulament  sunt o#ligatorii 2i "entru (năstiri.

/) 'rocedura 6"&tri"rii 1u"urilor ecle$ia&tice la "i7elul E#ar*iilor:art) 5;(59 di" Regula!e"t0

@a "arii, #unurile io#ile #iserice2ti se &nstăinea/ă, se sci#ă sau se gre+ea/ă du"ă norele

 "re+ă/ute "entru "aroii. 0otăr(rea se ia, la "ro"unerea Consilierului Adinistrati+ conoic, de cătreConsiliul "arial, cu a!oritatea a#solută a +oturilor e#rilor care orea/ă Consiliul "arial.Potri+it art.=; lit. l din Statut, &n ca/ul &nstrăinării 9+(n/are, dona3ie etc. #unurilor io#ile ale

Centrului e"arial 9clădiri sau terenuri, Consiliul e"arial "ro"une s"re a"ro#are Adunării e"arialesolu ii statutare. 0otăr(rile "ri+ind &nstrăinarea de+in +alide nuai du"ă a"ro#area lor de către Sinodulț

itro"olitan 9art. 11' lit. i din Statut.  Consilierul Adinistrati+ conoic +a otăr& inerea licita iei, sta#ilind condi iunile de +(n/areț ț ț

 "recu i "ersoana delegată cu conducerea licita iei. Această otăr(re se +a lua cu a"ro#areaș ț

Ciriarului. Re/ultatul licita iei se +a a"ro#a de Ciriar, du"ă a+i/ul Peranen ei 2i al Contenciosului.ț ț

7n ca/ de nea"ro#are se +a ine o nouă licita ie, iar dacă nici du"ă a doua licita ie nu se o# ine un re/ultatț ț ț ț

satisăcător, Consiliul "arial, cu &ncu+iin area Ciriarului, "oate otăr& ie +(n/area "rin #unăț

&n+oială, ie a(narea &nstrăinării #unului #isericesc "ro"us s"re +(n/are. 

@icita ia se +a ine cu &nde"linirea oralită3ilor "re+ă/ute de art. '4 2i '< din Regulaent, iar ț ț

contractul se +a &nceia, autentiica 2i sena de către un delegat al Consiliului "arial, care +a lucra &nnuele Ciriarului, &n ura cu+enitei a"ro#ări i "e teeiul unei &"uterniciri s"eciale din "arteaș

acestuia.  Modalitatea &nceierii i senării contractului, "re+ă/ută &n articolul de a ă, se a"lică at(t laș ț

contractele &nceiate "rin #ună &n+oială, c(t i la acelea ăcute "e #a/ă de licita ie "u#lică.ș ț  '%

O co"ie du"ă contractul autentiicat se +a ine triite de către "arie Consiliului Na3ionalț

isericesc, &n teren de '$ /ile de la autentiicare, s"re a se ace cu+enitele odiicări &n in+entarulgeneral al io#ilelor #iserice ti.ș

Conor art. );, sci#ările sau gre+ările de io#ile de la "arii se ac "rin #ună &n+oială,du"ă &ncu+iin area "reala#ilă a Consiliului "arial, cu a"ro#area Ciriarului.ț

5) 'rocedura 6"&tri"rii 1u"urilor ecle$ia&tice la "i7elul 'atriar*iei:art) 54(<5 di" Regula!e"t0

unurile io#ile coune ale isericii Ortodo*e Ro(ne, adinistrate de Patriarie, nu se "ot&nstrăina dec(t cu &ncu+iin area Consiliului Na ional isericesc, la "ro"unerea Peranen3ei sale.ț ț

0otăr(rile Consiliului Na ional isericesc se su"un a"ro#ării Patriarului.ț

'1 Dr. @i+iu B Marius 0arosa,  =u"urile Te!#orale ale =i&ericii> Regi!ul ?uridic al 1u"urilor a#ar i"2"d =i&ericii>ț  O#)cit)> "ag. )?< B )??.'% I1ide!, "ag. )?;.

1;

Page 19: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 19/21

Consiliul Na ional isericesc, &n +irtutea art. '$ lit. din Statut, otără te asu"ra transiterii cuț ș

orice titlu a olosin ei sau "ro"rietă ii asu"ra #unurilor io#ile ale Patriariei 9+(n/are sau sci#,ț ț

 "recu i asu"ra gre+ării cu sarcini sau aectării de ser+itu i a #unurilor Patriariei, cu e*ce" iaș ț ț

 #unurilor sacre, care sunt inaliena#ile, cu res"ectarea "re+ederilor statutare, regulaentare #iserice ti iș ș

legale8  7nstrăinarea acestor #unuri se ace "rin licita ie "u#lică, o#ser+(ndu-se dis"o/i3iunile art. '4 2i '<ț

din Regulaent. Condi3iile licita iei se i*ea/ă de către Peranen ă. Re/ultatul licita iei se su"uneț ț ț

a"ro#ării Pre edintelui Consiliului Na ional isericesc, care oric(nd "oate or(ndui o nouă licita ie, dacăș ț ț

re/ultatul celei dint(i nu e a+ora#il. De aseenea, dacă nici du"ă a doua licita ie nu se o# ine un re/ultatț ța+ora#il, "re edintele Consiliului Na ional isericesc, "e #a/a reeratului Peranen ei, "oate otăr&ș ț ț

+(n/area "rin #ună &n+oială sau a(narea &nstrăinării io#ilului &n cau/ă.7n ca/ de +(n/are "rin #ună &n+oială a io#ilului "ro"rietate a &ntregii iserici, contractul este

+ala#il nuai du"ă a"ro#area "re ului i a condi iunilor de +(n/are de către Consiliul Na3ionalț ș ț

isericesc, cu a!oritatea a#solută de +oturi i cu a"ro#area Patriarului. C(nd licita ia este a"ro#ată,ș ț

Pre edintele Consiliului Na ional isericesc autori/ea/ă "ersoana care să &nceie i să sene/eș ț ș

contractul. Contractul nu de+ine deiniti+ i nu "oate i senat i autentiicat dec(t du"ă +i/area lui deș ș

Contencios i du"ă a"ro#area lui de Patriar.ș

Sci#ările sau gre+ările io#ilelor "ro"rietatea Patriariei se ac "rin #ună &n+oială, du"ă&ncu+iin area Consiliului Na ionalț ț   isericesc, cu a"ro#area Patriarului.

7n ca/uri de sci#ări de io#ile, Consiliul "arial "entru "aroii, "rotoierii, (năstiri iș

e"arii i Consilul Na ional isericesc "entru a+erea Patriariei, "ot desena coisiuni s"eciale deș ț

e*"erti/ă care +or erge la a a locului i +or sta#ili dacă i &n ce condi iuni se "ot ace aseeneaț ș ș ț

sci#uri de io#ile #iserice2ti 9art. 4' din Regulaent. Celtuielile necesare eectuării acestor e*"erti/e se su"ortă de "ăr ile ce +or să acă sci#ul.ț

Conor art. 4), odată cu &naintarea actelor s"re a"ro#area unei +(n/ări, cu"ărări, sci#ărisau gre+ări de io#ile, "artea co"onentă res"ecti+ă tre#uie să triită autorită ii su"erioare un "lan deț

situa ie a io#ilului, o descriere a acestuia, "recu i e+aluarea sa a"ro*iati+ă, sau, dacă este ca/ul, unț ș

e*tras din cartea unciară.''

Potri+it art. 44, &nstrăinări de #unuri #iserice ti sacre sau de #unuri io#ile cu caracter coun, "eș

cale de dona iuni, nu se "ot ace dec(t &n od e*ce"3ional i nuai către #iserici sau institu ii #iserice2ti.ț ș țAceste dona iuni +or tre#ui să ie &ncu+iin3ate la "aroii, "roto"o"iate, (năstiri i e"arii, de Consiliulț ș

"arial, cu a"ro#area Ciriarului, la Patriarie de către Consiliul Na ional isericesc, cu a"ro#areaț

Patriarului.

CONCLUZII

isirica a #eneiciat i #eneicia/ă de #unuri te"orale necesare urăririi sco"urilor sale. 7nș

 "rinci"iu, aria de regleentare a acestor #unuri se circuscrie strict &n cadrul sisteului canonic, cu oco"eten ă unică. Pe de altă "arte, iserica nu are cu să nu ină seaa de legiuirile ci+ile din statele &nț ț

care & i desă oară acti+itatea.ș ș

De-a lungul +reurilor, a"oi, "e ăsură ce s-au &ncegat, #isericile i-au &ntocit &ndre"tare,ș

statute, &n care au cu"rins &n #a/a canoanelor elul de gos"odărire a #unurilor lor. Astel a "rocedat,

ire te, i iserica noastră.ș șA"reciind cele de "(nă acu, des"rinde urătoarele conclu/ii:iserica, "entru a!ungerea la sco"ul ei &ndoit, a a+ut i are #unuri ateriale strict necesare8ș

'' I1ide!, "ag. )?=.1=

Page 20: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 20/21

unurile isericii au constituit i constituie o#iect de "reocu"are a sintelor canoane i aș ș

legiuirilor #iserice ti8ș

Aceste #unuri, "rin originea lor ca i "rin destina ia lor, sunt sinte8ș ț

Clerul +eacurilor "riare i "ost "riare a a+ut &ntotdeauna o con tiin ă su"erioară &nș ș ț

adinistrarea #unurilor isericii.

=I=LIORAFIE

.) I$7oare

1. =i1lia sau S@2"ta Scri#tur, ditura Institutului i#lic i de Misiune al isericii Ortodo*e Ro(ne,ș

di ia !u#iliară a Santului Sinod, ucure ti, %$$1ț ș

II) Cr iț

%. loca, Ari. Pro. Dr. Ioan N., Dre#t ca"o"ic ortodox> Legi&la ie i Ad!i"i&tra ie =i&ericea&cț ș ț ,+ol I, ti"ărit cu #inecu+(ntarea Prea ericitului Părinte Teoctist "atriarul OR, ditura Institutuluii#lic i de Misiune a isericii Ortodo*e Ro(ne, ucure ti, 1==$.ș ș

%$

Page 21: bunurile bisericesti

8/10/2019 bunurile bisericesti

http://slidepdf.com/reader/full/bunurile-bisericesti 21/21

'. Ide, Ca"oa"ele =i&ericii Ortodoxe) Note i co!e"tariiș , . ed. Si#iu, 1==%.

). Arid. Pro. Dr. Ioan N. loca, S. oantă, Dre#t =i&erice&c, +ol. I, . ed. ti"ărită cu #inecu+(ntarea 7PSSale dr. @auren iu Stre/a, Arie"isco" al Si#iului i Miro"olit al Ardealului, Si#iu, %$$<.ț ș

4. Arid. Pro. Dr. Ioan N. loca, S. oantă, A!i"i&tra ie =i&ericea&c 'aro*ial i Legila ieț ș ț , lucrareti"ărită cu #inecu+(ntarea 7.P.S. Acad. Dr. Antonie Plăădeală Arie"isco" al Si#iului i Mitro"olit alș

Ardealului, di ia a II-a, ditura ni+ersită ii 5@ucian laga6 din Si#iu, %$$%.ț ț

<. 0arosa, Dr. @i+iu B Marius, =u"urile Te!#orale ale =i&ericii> Regi!ul ?uridic al 1u"urilora#ar i"2"d =i&ericii>ț  +ol I, ditura ni+ersul uridic, ucure ti %$11.ș

?. Ide> Dre#t ca"o"ic, curs uni+ersitar, ditura ni+ersul uridic, ucuresti, %$1'.

;. erdniGo+, I. S., Cur& de dre#t 1i&erice&c, tradus de Sil+estru ălănescu, "isco"ul 0u ilor, dituraș

Ti"ograia Căr ilor #iserice ti, ucure ti, 1;=%.ț ș ș

=. Moldo+an, Pro. >aleriu, Cur& ele!e"tar de Dre#t 1i&erice&c co!#arat, ditura Ti"ograia Na ională S. A. Clu!, 1='$.ț

1$. esan, >elerian,Ș Cur& de dre#t 1i&erice&c u"i7er&al, ed. a I> B a, Ti". 5Mitro"olitul Sil+estru6,Cernău i, 1=)%.ț

III) Studii i articoleș

11. elea, Pr. Nicodi, 2"duri de&#re rolul co" tii" ei 6" c*i7er"i&irea 1u"urilor 1i&ercii>ș ț  &n re+ista5Mitro"olia Ardealului, nr. ? B ;, anul 1=<4.

1%. Călugăr, Pr. Pro. Duitru,  R&#u"derea #reotului 6" ad!i"i&trarea 1u"urilor #aro*iale>ex#re&ie a gri?ii @a de 1u"urile colecti7it iiț ț , &n re+ita 5Mitro"olia Ardealului6, nr. 1 B %, anul 1=?'.

1'. Coan, Pr. Pro. Ioan F., 3"7 tura cre ti" de&#re 1u"urile eco"o!iceț ș , &n re+ista 5StudiiTeologice6, nr. ' B ), anul 1=41.

1). Iorgu D. I+an, =u"urile 1i&erice ti 6" #ri!ele ; &ecole + &itua ia lor ?uridic i ca"o"ic(ș ț ș Hte/ă dedoctorat, Ti"ograia Acti+itatea Fraică, ucure ti, 1='?.ș