UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTER MANAGEMENT FINANCIAR ndashBANCAR SI COMUNICARE IN AFACERI

ANUL UNVIERSITAR2010-2011

Sisteme de finantare europeana mfbca21204

Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor

Structurale si de coeziune

Prof Coordonator

LectorunivdrMARCHIS GABRIELA

CIUSTEA (BUTNARU)

NMINTENICA-MARIANA

MASTER AN IIZI

2011

BUNE PRACTICI IN UTILIZAREA DE CATRE IMM-URI A FONDURILOR STRUCTURALE SI DE COEZIUNE

-REZUMAT-

De la data aderării la Uniunea Europeană (UE) Romacircnia participă ca membru cu drepturidepline la Politica de Coeziune a UE Icircn cadrul acestei politici Romacircnia beneficiază prinintermediul instrumentelor structurale de sprijin financiar pentru susţinerea dezvoltăriieconomice a ţării Volumul finanţărilor disponibile va fi mult mai mare decacirct cel pe careţara noastră l-a primit prin programele de pre-aderare Phare ISPA şi SAPARD

Accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune va da posibilitatea Romacircniei să dezvolteechilibrat regiunile rămase icircn urmă să modernizeze infrastructura de transport şi mediusă sprijine dezvoltarea rurală să creeze noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncămai ales icircn mediul rural să promoveze politici sociale care să ducă la creştereastandardului de viaţă

Icircn acest moment Romacircnia a finalizat practic procesul de programare a InstrumentelorStructurale şi negocierea cu Comisia Europeană a documentelor programatice relevante

Toate aceste documente au fost elaborate icircn larg parteneriat prin consultarea cuprincipalii actori implicaţi atacirct la nivel naţional cacirct şi regional

Pentru a mari rata de absorbtie a fondurilor europene in special la nivelul IMM-urilor scutirea de la plata TVA in cazul proiectelor europene sau stabilirea unui termen de 45 - 60 de zile pentru rambursarea acestei taxe poate constitui un mijloc de stimulare a investitiilor in economia Romaniei

Reprezentantul Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) Florin Jianu a propus doua variante de abordare a problemei privind TVA-ul aferent proiectelor europene scutirea beneficiarilor de proiecte de aceasta taxa sau rambursarea ei intr-o perioada prestabilita de 30 - 45 sau 60 de zile

Statul ar trebui sa inteleaga ca aceste proiecte europene inseamna investitii duc la crearea de noi locuri de munca la crearea de noi intreprinderi ceea ce inseamna venituri la bugetul de stat a precizat Jianu

Tot pe marginea subiectului fonduri europene pentru IMM-uri vicepresedintele Cartel Alfa Petru Dandea aprecia ca 2010 a fost un an in care s-a ameliorat procedura globala de implementare a fondurilor europene dar procesul de simplificare a reglementarilor existente trebuie sa continue pentru a inlesni procesul de absorbtie

Si Ministerul Finantelor ar trebui sa fie interesat de cresterea vitezei de implementare pentru ca mare parte din fondurile care finanteaza proiecte europene aduc venituri la bugetul de stat a spus Dandea

Liderul sindical a exemplificat aratand ca intr-un proiect european in cadrul caruia este manager 62 din fondurile alocate pentru acel proiect s-au dus catre bugetul de stat

De retinut Comitetul de Monitorizare al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) a suplimentat cu 300 milioane de euro fondurile europene alocate pentru combaterea somajului sprijinirea antreprenorilor si a firmelor care creeaza locuri de munca

Masura vizeaza echilibrarea alocarilor financiare intre axele POSDRU pe fondul schimbarilor survenite in contextul socio - economic si in prioritatile programului de guvernare schimbari care fac necesara o echilibrare a alocarilor financiare intre axele POSDRU a precizat directorul general al AMPOSDRU Cristina Zevedei

In primele 10 luni ale anului 2010 s-a inregistrat si o crestere semnificativa a valorii proiectelor contractate fata de anul 2009 La 2 noiembrie 2010 numarul total al proiectelor contractate a fost de 1603 cu o valoare solicitata (FSE+buget de stat) de 10241017447 de lei De asemenea numarul proiectelor contractate s-a triplat in 2010

Provocările potenţiale cu privire la accesul la fondurile structurale şi de coeziune ţin decapacitatea structurilor instituţionale şi administrative de a gestiona aceste fonduri deicircmbunătăţirea capitalului fizic şi uman necesar utilizării fondurilor de posibilităţileautorităţilor centrale şi locale şi a partenerilor regionali de a participa la co-finanţareaproiectelor care beneficiază de finanţare prin accesarea diferitelor surse de finanţarepublice şi private

Această publicaţie aflată la ce de-a treia ediţie icircşi propune să fie un instrument de lucruutil intenţionacircnd să ofere o privire de ansamblu asupra Politicii de Coeziune a UniuniiEuropene şi asupra Instrumentelor Structurale de care Romacircnia beneficiază icircn calitate deStat Membru cu drepturi depline Nu icircn ultimul racircnd această lucrare reuneşte detaliiprivind instituţiile din Romacircnia implicate şi categoriile de investiţii care ar putea fieligibile pentru a fi finanţate din aceste fonduriSperăm ca lucrarea de faţă să permită o utilizare cacirct mai eficientă a resurselor deinformare existente privind accesarea instrumentelor structurale

CUVINTE CHEIE

Cadrul Naţional Strategic de Referinţă

Capacitate de absorbţie

Coeziune economico-socială

Convergenţă economică

Convergenţă reală

Dezvoltare regională

Disparităţi regionale

Divergenţă

Echitate icircn procesul de integrare

Fondul de Coeziune

Fondul European de Dezvoltare Regională

Fondul Social European

ISPA

Instrumente de programare

Instrumente financiare

Integrare europeană

Phare

Planul Naţional de Dezvoltare

Politică regională

Prognoze regionale

Programul Operaţional Regional

SAPARD

-INTRODUCERE- Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedereeconomic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unordisparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şiicircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore La nivelul UniuniiEuropene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajuluide aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircncercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistratede aceste ţăriDisparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noistate membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelulUniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori maimulte venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia caretrăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2

FONDURILE STRUCTURALE şi de COEZIUNE sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea decalajelor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul reducerii diferenţelor dintre zonele bogate şi sărace din ţările membre ale Uniunii Europene Astfel cu ajutorul acestor resurse financiare regiuni precum Andalusia din sudul Spaniei Algavre din Portugalia Pelopones icircn Grecia au ieşit din sărăcie Icircn cazul icircn care Romacircnia intră la 1 ianuarie 2007 icircn UE aproximativ 36 mld de euro trebuie accesate Procedura de absorbţie a lor va fi diferită decacirct a fondurilor preaderare (PHARE ISPASAPARD) Care vor fi deosebirile

1 Va exista o legislaţie total diferită 2 Responsabilitatea utilizării fondurilor va fi total a Romacircniei Delegaţia Comisiei

Europene icircnchizacircnd porţile după integrare 3 Licitaţiile se vor face de către beneficiari şi nu de către ministere 4 Fondurile necheltuite timp de doi ani de zile se pierd

Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVll al Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale ldquoreducerea disparităţilor existente icircntre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămacircnerii icircn urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor inclusiv a regiunilor ruralerdquo 1

Tratatului i se adaugă Regulamentul 12601999 al Consiliului (amendat prin 14472001) prin care sunt stabilite reglementările privind funcţionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Scurt istoric

Fondurile structurale au contribuit icircncă de la icircnfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a Cărbunelui la realizarea politicilor europene icircn domeniul economic şi social

1957 Icircncă de la redactarea Tratului de la Roma documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi Europene s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice dintre regiuni

1958 S-au icircnfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare icircn Agricultură

1975 După intrarea icircn Comunitate a Danemarcei Irlandei şi a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională Este pentru prima dată cacircnd a apărut conceptul de redistribuire icircntre zonele bogate şi sărace ale Comunităţii

1986-1987 S-a introdus icircn Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice

1988 La iniţiativa lui Jacques Delors preşedintele Comisiei Europene s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani Astfel ţările sărace au primit icircn nouă ani aproximativ 154 mld Ecu

1989 S-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale prin introducerea principiului programării multi-anuale stabilirea obiectivelor prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate icircntre statele membre

1992Şefii de stat au hotăracirct dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate

1993 ldquoCoeziuneardquo a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune

1995 Prin accederea Suediei şi Findalndei regiunile puţin populate au icircnceput să primească fonduri

1999 Şefii de state şi de guvern au hotăracirct la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale punacircnd accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate

Principiile operaţionale conform variantei Agendei 2000 sunt

1 Principiul programării (pregătirea planurilor multi-anuale de dezvoltare care se fac icircn urma deciziilor luate icircn parteneriat cu alte state membre după care se pregătesc documentele cadru de programare)

2 Principiul parteneriatului (o stracircnsă colaborare icircntre Comisie autorităţile naţionale regionale şi locale partenerii economici şi sociali Aici se aplică principiul subsidiarităţii)

3 Principiul adiţionalităţii (nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene icircl realizează din surse proprii pe parcursul perioadei de programare pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale)

4 Principiul monitorizării evaluarii şi controlului (asigură coordonarea instrumentelor structurale precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare modul de utilizare şi impactul acesteia cu respectarea prevederilor comunitare icircn materie Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar şi cacircte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional precum şi pentru Fondul de coeziune)

Cele patru fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) ndash este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate prin finanţarea de investiţii icircn sectorul productiv infrastructură educaţie sănătate dezvoltare locală şi icircntreprinderi mici şi mijlocii precum şi la conversia economică şi socială pentru zone icircn declin care şi-au pierdut gradul de industrializare

Coeziunea se referă la reducerea disparităţilor socio-economice icircn interiorul UE prin favorizarea dezvoltării regionale Icircn 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) destinat cu precădere regiunilor defavorizate

Mai tacircrziu o data cu extinderea Uniunii spre sud (Portugalia Spania Grecia) si acceptarea unor ţări mai puţin bogate (Irlanda) riscul polarizarii Nord-Sud s-a accentuat Mai mult icircn interiorul unor ţări europene (Italia Germania reunificată) existau mari discrepanţe economice şi sociale icircntre regiuni astfel icircncacirct a fost nevoie de o intervenţie puternică icircn favoarea dezvoltării regionale

Ca urmare prin aplicarea Tratatului de la Maastricht (1993) cele doua ţinte (ale coeziunii si ale ajutorului comunitar pentru regiuni) sunt susţinute prin crearea Fondului de Coeziune Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006La icircnceputul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani) Uniunea Europeană decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale şi defineşte regulile de bază care se aplică icircn utilizarea lor

Bugetul este icircmpărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie zonele care pot beneficia de finanţare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie icircn acord cu StatulMembruimplicat

-STADIUL CERCETARILOR EFECTUATE IN TEMATICA INVESTIGATA-

Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membreşi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveştebull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei icircn afaceriPIB regional pe cap de locuitor ndash 2002Index UE25 = 100Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)6Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi adificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţiriifuncţionării Pieţei Unice Europene O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene vaduce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creştereaveniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene Politicade Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanseconduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii EuropeneReducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale săpoată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene Oricestat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din mediacomunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivuluide convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013PIB pe cap de locuitor - 2002Sursa Eurostat Conturi Naţionale

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

BUNE PRACTICI IN UTILIZAREA DE CATRE IMM-URI A FONDURILOR STRUCTURALE SI DE COEZIUNE

-REZUMAT-

De la data aderării la Uniunea Europeană (UE) Romacircnia participă ca membru cu drepturidepline la Politica de Coeziune a UE Icircn cadrul acestei politici Romacircnia beneficiază prinintermediul instrumentelor structurale de sprijin financiar pentru susţinerea dezvoltăriieconomice a ţării Volumul finanţărilor disponibile va fi mult mai mare decacirct cel pe careţara noastră l-a primit prin programele de pre-aderare Phare ISPA şi SAPARD

Accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune va da posibilitatea Romacircniei să dezvolteechilibrat regiunile rămase icircn urmă să modernizeze infrastructura de transport şi mediusă sprijine dezvoltarea rurală să creeze noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncămai ales icircn mediul rural să promoveze politici sociale care să ducă la creştereastandardului de viaţă

Icircn acest moment Romacircnia a finalizat practic procesul de programare a InstrumentelorStructurale şi negocierea cu Comisia Europeană a documentelor programatice relevante

Toate aceste documente au fost elaborate icircn larg parteneriat prin consultarea cuprincipalii actori implicaţi atacirct la nivel naţional cacirct şi regional

Pentru a mari rata de absorbtie a fondurilor europene in special la nivelul IMM-urilor scutirea de la plata TVA in cazul proiectelor europene sau stabilirea unui termen de 45 - 60 de zile pentru rambursarea acestei taxe poate constitui un mijloc de stimulare a investitiilor in economia Romaniei

Reprezentantul Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) Florin Jianu a propus doua variante de abordare a problemei privind TVA-ul aferent proiectelor europene scutirea beneficiarilor de proiecte de aceasta taxa sau rambursarea ei intr-o perioada prestabilita de 30 - 45 sau 60 de zile

Statul ar trebui sa inteleaga ca aceste proiecte europene inseamna investitii duc la crearea de noi locuri de munca la crearea de noi intreprinderi ceea ce inseamna venituri la bugetul de stat a precizat Jianu

Tot pe marginea subiectului fonduri europene pentru IMM-uri vicepresedintele Cartel Alfa Petru Dandea aprecia ca 2010 a fost un an in care s-a ameliorat procedura globala de implementare a fondurilor europene dar procesul de simplificare a reglementarilor existente trebuie sa continue pentru a inlesni procesul de absorbtie

Si Ministerul Finantelor ar trebui sa fie interesat de cresterea vitezei de implementare pentru ca mare parte din fondurile care finanteaza proiecte europene aduc venituri la bugetul de stat a spus Dandea

Liderul sindical a exemplificat aratand ca intr-un proiect european in cadrul caruia este manager 62 din fondurile alocate pentru acel proiect s-au dus catre bugetul de stat

De retinut Comitetul de Monitorizare al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) a suplimentat cu 300 milioane de euro fondurile europene alocate pentru combaterea somajului sprijinirea antreprenorilor si a firmelor care creeaza locuri de munca

Masura vizeaza echilibrarea alocarilor financiare intre axele POSDRU pe fondul schimbarilor survenite in contextul socio - economic si in prioritatile programului de guvernare schimbari care fac necesara o echilibrare a alocarilor financiare intre axele POSDRU a precizat directorul general al AMPOSDRU Cristina Zevedei

In primele 10 luni ale anului 2010 s-a inregistrat si o crestere semnificativa a valorii proiectelor contractate fata de anul 2009 La 2 noiembrie 2010 numarul total al proiectelor contractate a fost de 1603 cu o valoare solicitata (FSE+buget de stat) de 10241017447 de lei De asemenea numarul proiectelor contractate s-a triplat in 2010

Provocările potenţiale cu privire la accesul la fondurile structurale şi de coeziune ţin decapacitatea structurilor instituţionale şi administrative de a gestiona aceste fonduri deicircmbunătăţirea capitalului fizic şi uman necesar utilizării fondurilor de posibilităţileautorităţilor centrale şi locale şi a partenerilor regionali de a participa la co-finanţareaproiectelor care beneficiază de finanţare prin accesarea diferitelor surse de finanţarepublice şi private

Această publicaţie aflată la ce de-a treia ediţie icircşi propune să fie un instrument de lucruutil intenţionacircnd să ofere o privire de ansamblu asupra Politicii de Coeziune a UniuniiEuropene şi asupra Instrumentelor Structurale de care Romacircnia beneficiază icircn calitate deStat Membru cu drepturi depline Nu icircn ultimul racircnd această lucrare reuneşte detaliiprivind instituţiile din Romacircnia implicate şi categoriile de investiţii care ar putea fieligibile pentru a fi finanţate din aceste fonduriSperăm ca lucrarea de faţă să permită o utilizare cacirct mai eficientă a resurselor deinformare existente privind accesarea instrumentelor structurale

CUVINTE CHEIE

Cadrul Naţional Strategic de Referinţă

Capacitate de absorbţie

Coeziune economico-socială

Convergenţă economică

Convergenţă reală

Dezvoltare regională

Disparităţi regionale

Divergenţă

Echitate icircn procesul de integrare

Fondul de Coeziune

Fondul European de Dezvoltare Regională

Fondul Social European

ISPA

Instrumente de programare

Instrumente financiare

Integrare europeană

Phare

Planul Naţional de Dezvoltare

Politică regională

Prognoze regionale

Programul Operaţional Regional

SAPARD

-INTRODUCERE- Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedereeconomic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unordisparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şiicircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore La nivelul UniuniiEuropene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajuluide aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircncercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistratede aceste ţăriDisparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noistate membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelulUniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori maimulte venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia caretrăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2

FONDURILE STRUCTURALE şi de COEZIUNE sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea decalajelor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul reducerii diferenţelor dintre zonele bogate şi sărace din ţările membre ale Uniunii Europene Astfel cu ajutorul acestor resurse financiare regiuni precum Andalusia din sudul Spaniei Algavre din Portugalia Pelopones icircn Grecia au ieşit din sărăcie Icircn cazul icircn care Romacircnia intră la 1 ianuarie 2007 icircn UE aproximativ 36 mld de euro trebuie accesate Procedura de absorbţie a lor va fi diferită decacirct a fondurilor preaderare (PHARE ISPASAPARD) Care vor fi deosebirile

1 Va exista o legislaţie total diferită 2 Responsabilitatea utilizării fondurilor va fi total a Romacircniei Delegaţia Comisiei

Europene icircnchizacircnd porţile după integrare 3 Licitaţiile se vor face de către beneficiari şi nu de către ministere 4 Fondurile necheltuite timp de doi ani de zile se pierd

Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVll al Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale ldquoreducerea disparităţilor existente icircntre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămacircnerii icircn urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor inclusiv a regiunilor ruralerdquo 1

Tratatului i se adaugă Regulamentul 12601999 al Consiliului (amendat prin 14472001) prin care sunt stabilite reglementările privind funcţionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Scurt istoric

Fondurile structurale au contribuit icircncă de la icircnfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a Cărbunelui la realizarea politicilor europene icircn domeniul economic şi social

1957 Icircncă de la redactarea Tratului de la Roma documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi Europene s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice dintre regiuni

1958 S-au icircnfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare icircn Agricultură

1975 După intrarea icircn Comunitate a Danemarcei Irlandei şi a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională Este pentru prima dată cacircnd a apărut conceptul de redistribuire icircntre zonele bogate şi sărace ale Comunităţii

1986-1987 S-a introdus icircn Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice

1988 La iniţiativa lui Jacques Delors preşedintele Comisiei Europene s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani Astfel ţările sărace au primit icircn nouă ani aproximativ 154 mld Ecu

1989 S-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale prin introducerea principiului programării multi-anuale stabilirea obiectivelor prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate icircntre statele membre

1992Şefii de stat au hotăracirct dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate

1993 ldquoCoeziuneardquo a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune

1995 Prin accederea Suediei şi Findalndei regiunile puţin populate au icircnceput să primească fonduri

1999 Şefii de state şi de guvern au hotăracirct la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale punacircnd accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate

Principiile operaţionale conform variantei Agendei 2000 sunt

1 Principiul programării (pregătirea planurilor multi-anuale de dezvoltare care se fac icircn urma deciziilor luate icircn parteneriat cu alte state membre după care se pregătesc documentele cadru de programare)

2 Principiul parteneriatului (o stracircnsă colaborare icircntre Comisie autorităţile naţionale regionale şi locale partenerii economici şi sociali Aici se aplică principiul subsidiarităţii)

3 Principiul adiţionalităţii (nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene icircl realizează din surse proprii pe parcursul perioadei de programare pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale)

4 Principiul monitorizării evaluarii şi controlului (asigură coordonarea instrumentelor structurale precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare modul de utilizare şi impactul acesteia cu respectarea prevederilor comunitare icircn materie Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar şi cacircte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional precum şi pentru Fondul de coeziune)

Cele patru fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) ndash este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate prin finanţarea de investiţii icircn sectorul productiv infrastructură educaţie sănătate dezvoltare locală şi icircntreprinderi mici şi mijlocii precum şi la conversia economică şi socială pentru zone icircn declin care şi-au pierdut gradul de industrializare

Coeziunea se referă la reducerea disparităţilor socio-economice icircn interiorul UE prin favorizarea dezvoltării regionale Icircn 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) destinat cu precădere regiunilor defavorizate

Mai tacircrziu o data cu extinderea Uniunii spre sud (Portugalia Spania Grecia) si acceptarea unor ţări mai puţin bogate (Irlanda) riscul polarizarii Nord-Sud s-a accentuat Mai mult icircn interiorul unor ţări europene (Italia Germania reunificată) existau mari discrepanţe economice şi sociale icircntre regiuni astfel icircncacirct a fost nevoie de o intervenţie puternică icircn favoarea dezvoltării regionale

Ca urmare prin aplicarea Tratatului de la Maastricht (1993) cele doua ţinte (ale coeziunii si ale ajutorului comunitar pentru regiuni) sunt susţinute prin crearea Fondului de Coeziune Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006La icircnceputul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani) Uniunea Europeană decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale şi defineşte regulile de bază care se aplică icircn utilizarea lor

Bugetul este icircmpărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie zonele care pot beneficia de finanţare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie icircn acord cu StatulMembruimplicat

-STADIUL CERCETARILOR EFECTUATE IN TEMATICA INVESTIGATA-

Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membreşi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveştebull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei icircn afaceriPIB regional pe cap de locuitor ndash 2002Index UE25 = 100Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)6Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi adificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţiriifuncţionării Pieţei Unice Europene O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene vaduce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creştereaveniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene Politicade Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanseconduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii EuropeneReducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale săpoată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene Oricestat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din mediacomunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivuluide convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013PIB pe cap de locuitor - 2002Sursa Eurostat Conturi Naţionale

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Statul ar trebui sa inteleaga ca aceste proiecte europene inseamna investitii duc la crearea de noi locuri de munca la crearea de noi intreprinderi ceea ce inseamna venituri la bugetul de stat a precizat Jianu

Tot pe marginea subiectului fonduri europene pentru IMM-uri vicepresedintele Cartel Alfa Petru Dandea aprecia ca 2010 a fost un an in care s-a ameliorat procedura globala de implementare a fondurilor europene dar procesul de simplificare a reglementarilor existente trebuie sa continue pentru a inlesni procesul de absorbtie

Si Ministerul Finantelor ar trebui sa fie interesat de cresterea vitezei de implementare pentru ca mare parte din fondurile care finanteaza proiecte europene aduc venituri la bugetul de stat a spus Dandea

Liderul sindical a exemplificat aratand ca intr-un proiect european in cadrul caruia este manager 62 din fondurile alocate pentru acel proiect s-au dus catre bugetul de stat

De retinut Comitetul de Monitorizare al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) a suplimentat cu 300 milioane de euro fondurile europene alocate pentru combaterea somajului sprijinirea antreprenorilor si a firmelor care creeaza locuri de munca

Masura vizeaza echilibrarea alocarilor financiare intre axele POSDRU pe fondul schimbarilor survenite in contextul socio - economic si in prioritatile programului de guvernare schimbari care fac necesara o echilibrare a alocarilor financiare intre axele POSDRU a precizat directorul general al AMPOSDRU Cristina Zevedei

In primele 10 luni ale anului 2010 s-a inregistrat si o crestere semnificativa a valorii proiectelor contractate fata de anul 2009 La 2 noiembrie 2010 numarul total al proiectelor contractate a fost de 1603 cu o valoare solicitata (FSE+buget de stat) de 10241017447 de lei De asemenea numarul proiectelor contractate s-a triplat in 2010

Provocările potenţiale cu privire la accesul la fondurile structurale şi de coeziune ţin decapacitatea structurilor instituţionale şi administrative de a gestiona aceste fonduri deicircmbunătăţirea capitalului fizic şi uman necesar utilizării fondurilor de posibilităţileautorităţilor centrale şi locale şi a partenerilor regionali de a participa la co-finanţareaproiectelor care beneficiază de finanţare prin accesarea diferitelor surse de finanţarepublice şi private

Această publicaţie aflată la ce de-a treia ediţie icircşi propune să fie un instrument de lucruutil intenţionacircnd să ofere o privire de ansamblu asupra Politicii de Coeziune a UniuniiEuropene şi asupra Instrumentelor Structurale de care Romacircnia beneficiază icircn calitate deStat Membru cu drepturi depline Nu icircn ultimul racircnd această lucrare reuneşte detaliiprivind instituţiile din Romacircnia implicate şi categoriile de investiţii care ar putea fieligibile pentru a fi finanţate din aceste fonduriSperăm ca lucrarea de faţă să permită o utilizare cacirct mai eficientă a resurselor deinformare existente privind accesarea instrumentelor structurale

CUVINTE CHEIE

Cadrul Naţional Strategic de Referinţă

Capacitate de absorbţie

Coeziune economico-socială

Convergenţă economică

Convergenţă reală

Dezvoltare regională

Disparităţi regionale

Divergenţă

Echitate icircn procesul de integrare

Fondul de Coeziune

Fondul European de Dezvoltare Regională

Fondul Social European

ISPA

Instrumente de programare

Instrumente financiare

Integrare europeană

Phare

Planul Naţional de Dezvoltare

Politică regională

Prognoze regionale

Programul Operaţional Regional

SAPARD

-INTRODUCERE- Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedereeconomic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unordisparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şiicircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore La nivelul UniuniiEuropene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajuluide aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircncercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistratede aceste ţăriDisparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noistate membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelulUniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori maimulte venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia caretrăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2

FONDURILE STRUCTURALE şi de COEZIUNE sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea decalajelor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul reducerii diferenţelor dintre zonele bogate şi sărace din ţările membre ale Uniunii Europene Astfel cu ajutorul acestor resurse financiare regiuni precum Andalusia din sudul Spaniei Algavre din Portugalia Pelopones icircn Grecia au ieşit din sărăcie Icircn cazul icircn care Romacircnia intră la 1 ianuarie 2007 icircn UE aproximativ 36 mld de euro trebuie accesate Procedura de absorbţie a lor va fi diferită decacirct a fondurilor preaderare (PHARE ISPASAPARD) Care vor fi deosebirile

1 Va exista o legislaţie total diferită 2 Responsabilitatea utilizării fondurilor va fi total a Romacircniei Delegaţia Comisiei

Europene icircnchizacircnd porţile după integrare 3 Licitaţiile se vor face de către beneficiari şi nu de către ministere 4 Fondurile necheltuite timp de doi ani de zile se pierd

Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVll al Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale ldquoreducerea disparităţilor existente icircntre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămacircnerii icircn urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor inclusiv a regiunilor ruralerdquo 1

Tratatului i se adaugă Regulamentul 12601999 al Consiliului (amendat prin 14472001) prin care sunt stabilite reglementările privind funcţionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Scurt istoric

Fondurile structurale au contribuit icircncă de la icircnfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a Cărbunelui la realizarea politicilor europene icircn domeniul economic şi social

1957 Icircncă de la redactarea Tratului de la Roma documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi Europene s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice dintre regiuni

1958 S-au icircnfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare icircn Agricultură

1975 După intrarea icircn Comunitate a Danemarcei Irlandei şi a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională Este pentru prima dată cacircnd a apărut conceptul de redistribuire icircntre zonele bogate şi sărace ale Comunităţii

1986-1987 S-a introdus icircn Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice

1988 La iniţiativa lui Jacques Delors preşedintele Comisiei Europene s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani Astfel ţările sărace au primit icircn nouă ani aproximativ 154 mld Ecu

1989 S-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale prin introducerea principiului programării multi-anuale stabilirea obiectivelor prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate icircntre statele membre

1992Şefii de stat au hotăracirct dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate

1993 ldquoCoeziuneardquo a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune

1995 Prin accederea Suediei şi Findalndei regiunile puţin populate au icircnceput să primească fonduri

1999 Şefii de state şi de guvern au hotăracirct la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale punacircnd accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate

Principiile operaţionale conform variantei Agendei 2000 sunt

1 Principiul programării (pregătirea planurilor multi-anuale de dezvoltare care se fac icircn urma deciziilor luate icircn parteneriat cu alte state membre după care se pregătesc documentele cadru de programare)

2 Principiul parteneriatului (o stracircnsă colaborare icircntre Comisie autorităţile naţionale regionale şi locale partenerii economici şi sociali Aici se aplică principiul subsidiarităţii)

3 Principiul adiţionalităţii (nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene icircl realizează din surse proprii pe parcursul perioadei de programare pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale)

4 Principiul monitorizării evaluarii şi controlului (asigură coordonarea instrumentelor structurale precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare modul de utilizare şi impactul acesteia cu respectarea prevederilor comunitare icircn materie Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar şi cacircte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional precum şi pentru Fondul de coeziune)

Cele patru fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) ndash este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate prin finanţarea de investiţii icircn sectorul productiv infrastructură educaţie sănătate dezvoltare locală şi icircntreprinderi mici şi mijlocii precum şi la conversia economică şi socială pentru zone icircn declin care şi-au pierdut gradul de industrializare

Coeziunea se referă la reducerea disparităţilor socio-economice icircn interiorul UE prin favorizarea dezvoltării regionale Icircn 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) destinat cu precădere regiunilor defavorizate

Mai tacircrziu o data cu extinderea Uniunii spre sud (Portugalia Spania Grecia) si acceptarea unor ţări mai puţin bogate (Irlanda) riscul polarizarii Nord-Sud s-a accentuat Mai mult icircn interiorul unor ţări europene (Italia Germania reunificată) existau mari discrepanţe economice şi sociale icircntre regiuni astfel icircncacirct a fost nevoie de o intervenţie puternică icircn favoarea dezvoltării regionale

Ca urmare prin aplicarea Tratatului de la Maastricht (1993) cele doua ţinte (ale coeziunii si ale ajutorului comunitar pentru regiuni) sunt susţinute prin crearea Fondului de Coeziune Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006La icircnceputul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani) Uniunea Europeană decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale şi defineşte regulile de bază care se aplică icircn utilizarea lor

Bugetul este icircmpărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie zonele care pot beneficia de finanţare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie icircn acord cu StatulMembruimplicat

-STADIUL CERCETARILOR EFECTUATE IN TEMATICA INVESTIGATA-

Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membreşi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveştebull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei icircn afaceriPIB regional pe cap de locuitor ndash 2002Index UE25 = 100Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)6Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi adificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţiriifuncţionării Pieţei Unice Europene O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene vaduce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creştereaveniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene Politicade Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanseconduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii EuropeneReducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale săpoată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene Oricestat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din mediacomunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivuluide convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013PIB pe cap de locuitor - 2002Sursa Eurostat Conturi Naţionale

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Această publicaţie aflată la ce de-a treia ediţie icircşi propune să fie un instrument de lucruutil intenţionacircnd să ofere o privire de ansamblu asupra Politicii de Coeziune a UniuniiEuropene şi asupra Instrumentelor Structurale de care Romacircnia beneficiază icircn calitate deStat Membru cu drepturi depline Nu icircn ultimul racircnd această lucrare reuneşte detaliiprivind instituţiile din Romacircnia implicate şi categoriile de investiţii care ar putea fieligibile pentru a fi finanţate din aceste fonduriSperăm ca lucrarea de faţă să permită o utilizare cacirct mai eficientă a resurselor deinformare existente privind accesarea instrumentelor structurale

CUVINTE CHEIE

Cadrul Naţional Strategic de Referinţă

Capacitate de absorbţie

Coeziune economico-socială

Convergenţă economică

Convergenţă reală

Dezvoltare regională

Disparităţi regionale

Divergenţă

Echitate icircn procesul de integrare

Fondul de Coeziune

Fondul European de Dezvoltare Regională

Fondul Social European

ISPA

Instrumente de programare

Instrumente financiare

Integrare europeană

Phare

Planul Naţional de Dezvoltare

Politică regională

Prognoze regionale

Programul Operaţional Regional

SAPARD

-INTRODUCERE- Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedereeconomic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unordisparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şiicircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore La nivelul UniuniiEuropene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajuluide aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircncercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistratede aceste ţăriDisparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noistate membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelulUniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori maimulte venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia caretrăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2

FONDURILE STRUCTURALE şi de COEZIUNE sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea decalajelor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul reducerii diferenţelor dintre zonele bogate şi sărace din ţările membre ale Uniunii Europene Astfel cu ajutorul acestor resurse financiare regiuni precum Andalusia din sudul Spaniei Algavre din Portugalia Pelopones icircn Grecia au ieşit din sărăcie Icircn cazul icircn care Romacircnia intră la 1 ianuarie 2007 icircn UE aproximativ 36 mld de euro trebuie accesate Procedura de absorbţie a lor va fi diferită decacirct a fondurilor preaderare (PHARE ISPASAPARD) Care vor fi deosebirile

1 Va exista o legislaţie total diferită 2 Responsabilitatea utilizării fondurilor va fi total a Romacircniei Delegaţia Comisiei

Europene icircnchizacircnd porţile după integrare 3 Licitaţiile se vor face de către beneficiari şi nu de către ministere 4 Fondurile necheltuite timp de doi ani de zile se pierd

Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVll al Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale ldquoreducerea disparităţilor existente icircntre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămacircnerii icircn urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor inclusiv a regiunilor ruralerdquo 1

Tratatului i se adaugă Regulamentul 12601999 al Consiliului (amendat prin 14472001) prin care sunt stabilite reglementările privind funcţionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Scurt istoric

Fondurile structurale au contribuit icircncă de la icircnfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a Cărbunelui la realizarea politicilor europene icircn domeniul economic şi social

1957 Icircncă de la redactarea Tratului de la Roma documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi Europene s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice dintre regiuni

1958 S-au icircnfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare icircn Agricultură

1975 După intrarea icircn Comunitate a Danemarcei Irlandei şi a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională Este pentru prima dată cacircnd a apărut conceptul de redistribuire icircntre zonele bogate şi sărace ale Comunităţii

1986-1987 S-a introdus icircn Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice

1988 La iniţiativa lui Jacques Delors preşedintele Comisiei Europene s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani Astfel ţările sărace au primit icircn nouă ani aproximativ 154 mld Ecu

1989 S-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale prin introducerea principiului programării multi-anuale stabilirea obiectivelor prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate icircntre statele membre

1992Şefii de stat au hotăracirct dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate

1993 ldquoCoeziuneardquo a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune

1995 Prin accederea Suediei şi Findalndei regiunile puţin populate au icircnceput să primească fonduri

1999 Şefii de state şi de guvern au hotăracirct la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale punacircnd accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate

Principiile operaţionale conform variantei Agendei 2000 sunt

1 Principiul programării (pregătirea planurilor multi-anuale de dezvoltare care se fac icircn urma deciziilor luate icircn parteneriat cu alte state membre după care se pregătesc documentele cadru de programare)

2 Principiul parteneriatului (o stracircnsă colaborare icircntre Comisie autorităţile naţionale regionale şi locale partenerii economici şi sociali Aici se aplică principiul subsidiarităţii)

3 Principiul adiţionalităţii (nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene icircl realizează din surse proprii pe parcursul perioadei de programare pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale)

4 Principiul monitorizării evaluarii şi controlului (asigură coordonarea instrumentelor structurale precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare modul de utilizare şi impactul acesteia cu respectarea prevederilor comunitare icircn materie Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar şi cacircte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional precum şi pentru Fondul de coeziune)

Cele patru fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) ndash este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate prin finanţarea de investiţii icircn sectorul productiv infrastructură educaţie sănătate dezvoltare locală şi icircntreprinderi mici şi mijlocii precum şi la conversia economică şi socială pentru zone icircn declin care şi-au pierdut gradul de industrializare

Coeziunea se referă la reducerea disparităţilor socio-economice icircn interiorul UE prin favorizarea dezvoltării regionale Icircn 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) destinat cu precădere regiunilor defavorizate

Mai tacircrziu o data cu extinderea Uniunii spre sud (Portugalia Spania Grecia) si acceptarea unor ţări mai puţin bogate (Irlanda) riscul polarizarii Nord-Sud s-a accentuat Mai mult icircn interiorul unor ţări europene (Italia Germania reunificată) existau mari discrepanţe economice şi sociale icircntre regiuni astfel icircncacirct a fost nevoie de o intervenţie puternică icircn favoarea dezvoltării regionale

Ca urmare prin aplicarea Tratatului de la Maastricht (1993) cele doua ţinte (ale coeziunii si ale ajutorului comunitar pentru regiuni) sunt susţinute prin crearea Fondului de Coeziune Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006La icircnceputul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani) Uniunea Europeană decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale şi defineşte regulile de bază care se aplică icircn utilizarea lor

Bugetul este icircmpărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie zonele care pot beneficia de finanţare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie icircn acord cu StatulMembruimplicat

-STADIUL CERCETARILOR EFECTUATE IN TEMATICA INVESTIGATA-

Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membreşi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveştebull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei icircn afaceriPIB regional pe cap de locuitor ndash 2002Index UE25 = 100Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)6Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi adificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţiriifuncţionării Pieţei Unice Europene O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene vaduce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creştereaveniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene Politicade Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanseconduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii EuropeneReducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale săpoată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene Oricestat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din mediacomunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivuluide convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013PIB pe cap de locuitor - 2002Sursa Eurostat Conturi Naţionale

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Fondul Social European

ISPA

Instrumente de programare

Instrumente financiare

Integrare europeană

Phare

Planul Naţional de Dezvoltare

Politică regională

Prognoze regionale

Programul Operaţional Regional

SAPARD

-INTRODUCERE- Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedereeconomic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unordisparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şiicircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore La nivelul UniuniiEuropene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajuluide aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircncercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistratede aceste ţăriDisparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noistate membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelulUniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori maimulte venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia caretrăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2

FONDURILE STRUCTURALE şi de COEZIUNE sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea decalajelor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul reducerii diferenţelor dintre zonele bogate şi sărace din ţările membre ale Uniunii Europene Astfel cu ajutorul acestor resurse financiare regiuni precum Andalusia din sudul Spaniei Algavre din Portugalia Pelopones icircn Grecia au ieşit din sărăcie Icircn cazul icircn care Romacircnia intră la 1 ianuarie 2007 icircn UE aproximativ 36 mld de euro trebuie accesate Procedura de absorbţie a lor va fi diferită decacirct a fondurilor preaderare (PHARE ISPASAPARD) Care vor fi deosebirile

1 Va exista o legislaţie total diferită 2 Responsabilitatea utilizării fondurilor va fi total a Romacircniei Delegaţia Comisiei

Europene icircnchizacircnd porţile după integrare 3 Licitaţiile se vor face de către beneficiari şi nu de către ministere 4 Fondurile necheltuite timp de doi ani de zile se pierd

Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVll al Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale ldquoreducerea disparităţilor existente icircntre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămacircnerii icircn urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor inclusiv a regiunilor ruralerdquo 1

Tratatului i se adaugă Regulamentul 12601999 al Consiliului (amendat prin 14472001) prin care sunt stabilite reglementările privind funcţionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Scurt istoric

Fondurile structurale au contribuit icircncă de la icircnfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a Cărbunelui la realizarea politicilor europene icircn domeniul economic şi social

1957 Icircncă de la redactarea Tratului de la Roma documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi Europene s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice dintre regiuni

1958 S-au icircnfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare icircn Agricultură

1975 După intrarea icircn Comunitate a Danemarcei Irlandei şi a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională Este pentru prima dată cacircnd a apărut conceptul de redistribuire icircntre zonele bogate şi sărace ale Comunităţii

1986-1987 S-a introdus icircn Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice

1988 La iniţiativa lui Jacques Delors preşedintele Comisiei Europene s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani Astfel ţările sărace au primit icircn nouă ani aproximativ 154 mld Ecu

1989 S-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale prin introducerea principiului programării multi-anuale stabilirea obiectivelor prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate icircntre statele membre

1992Şefii de stat au hotăracirct dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate

1993 ldquoCoeziuneardquo a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune

1995 Prin accederea Suediei şi Findalndei regiunile puţin populate au icircnceput să primească fonduri

1999 Şefii de state şi de guvern au hotăracirct la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale punacircnd accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate

Principiile operaţionale conform variantei Agendei 2000 sunt

1 Principiul programării (pregătirea planurilor multi-anuale de dezvoltare care se fac icircn urma deciziilor luate icircn parteneriat cu alte state membre după care se pregătesc documentele cadru de programare)

2 Principiul parteneriatului (o stracircnsă colaborare icircntre Comisie autorităţile naţionale regionale şi locale partenerii economici şi sociali Aici se aplică principiul subsidiarităţii)

3 Principiul adiţionalităţii (nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene icircl realizează din surse proprii pe parcursul perioadei de programare pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale)

4 Principiul monitorizării evaluarii şi controlului (asigură coordonarea instrumentelor structurale precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare modul de utilizare şi impactul acesteia cu respectarea prevederilor comunitare icircn materie Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar şi cacircte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional precum şi pentru Fondul de coeziune)

Cele patru fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) ndash este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate prin finanţarea de investiţii icircn sectorul productiv infrastructură educaţie sănătate dezvoltare locală şi icircntreprinderi mici şi mijlocii precum şi la conversia economică şi socială pentru zone icircn declin care şi-au pierdut gradul de industrializare

Coeziunea se referă la reducerea disparităţilor socio-economice icircn interiorul UE prin favorizarea dezvoltării regionale Icircn 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) destinat cu precădere regiunilor defavorizate

Mai tacircrziu o data cu extinderea Uniunii spre sud (Portugalia Spania Grecia) si acceptarea unor ţări mai puţin bogate (Irlanda) riscul polarizarii Nord-Sud s-a accentuat Mai mult icircn interiorul unor ţări europene (Italia Germania reunificată) existau mari discrepanţe economice şi sociale icircntre regiuni astfel icircncacirct a fost nevoie de o intervenţie puternică icircn favoarea dezvoltării regionale

Ca urmare prin aplicarea Tratatului de la Maastricht (1993) cele doua ţinte (ale coeziunii si ale ajutorului comunitar pentru regiuni) sunt susţinute prin crearea Fondului de Coeziune Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006La icircnceputul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani) Uniunea Europeană decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale şi defineşte regulile de bază care se aplică icircn utilizarea lor

Bugetul este icircmpărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie zonele care pot beneficia de finanţare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie icircn acord cu StatulMembruimplicat

-STADIUL CERCETARILOR EFECTUATE IN TEMATICA INVESTIGATA-

Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membreşi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveştebull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei icircn afaceriPIB regional pe cap de locuitor ndash 2002Index UE25 = 100Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)6Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi adificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţiriifuncţionării Pieţei Unice Europene O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene vaduce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creştereaveniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene Politicade Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanseconduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii EuropeneReducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale săpoată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene Oricestat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din mediacomunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivuluide convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013PIB pe cap de locuitor - 2002Sursa Eurostat Conturi Naţionale

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

-INTRODUCERE- Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedereeconomic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unordisparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şiicircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore La nivelul UniuniiEuropene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajuluide aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircncercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistratede aceste ţăriDisparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noistate membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelulUniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori maimulte venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia caretrăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2

FONDURILE STRUCTURALE şi de COEZIUNE sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea decalajelor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul reducerii diferenţelor dintre zonele bogate şi sărace din ţările membre ale Uniunii Europene Astfel cu ajutorul acestor resurse financiare regiuni precum Andalusia din sudul Spaniei Algavre din Portugalia Pelopones icircn Grecia au ieşit din sărăcie Icircn cazul icircn care Romacircnia intră la 1 ianuarie 2007 icircn UE aproximativ 36 mld de euro trebuie accesate Procedura de absorbţie a lor va fi diferită decacirct a fondurilor preaderare (PHARE ISPASAPARD) Care vor fi deosebirile

1 Va exista o legislaţie total diferită 2 Responsabilitatea utilizării fondurilor va fi total a Romacircniei Delegaţia Comisiei

Europene icircnchizacircnd porţile după integrare 3 Licitaţiile se vor face de către beneficiari şi nu de către ministere 4 Fondurile necheltuite timp de doi ani de zile se pierd

Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVll al Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale ldquoreducerea disparităţilor existente icircntre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămacircnerii icircn urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor inclusiv a regiunilor ruralerdquo 1

Tratatului i se adaugă Regulamentul 12601999 al Consiliului (amendat prin 14472001) prin care sunt stabilite reglementările privind funcţionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Scurt istoric

Fondurile structurale au contribuit icircncă de la icircnfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a Cărbunelui la realizarea politicilor europene icircn domeniul economic şi social

1957 Icircncă de la redactarea Tratului de la Roma documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi Europene s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice dintre regiuni

1958 S-au icircnfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare icircn Agricultură

1975 După intrarea icircn Comunitate a Danemarcei Irlandei şi a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională Este pentru prima dată cacircnd a apărut conceptul de redistribuire icircntre zonele bogate şi sărace ale Comunităţii

1986-1987 S-a introdus icircn Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice

1988 La iniţiativa lui Jacques Delors preşedintele Comisiei Europene s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani Astfel ţările sărace au primit icircn nouă ani aproximativ 154 mld Ecu

1989 S-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale prin introducerea principiului programării multi-anuale stabilirea obiectivelor prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate icircntre statele membre

1992Şefii de stat au hotăracirct dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate

1993 ldquoCoeziuneardquo a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune

1995 Prin accederea Suediei şi Findalndei regiunile puţin populate au icircnceput să primească fonduri

1999 Şefii de state şi de guvern au hotăracirct la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale punacircnd accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate

Principiile operaţionale conform variantei Agendei 2000 sunt

1 Principiul programării (pregătirea planurilor multi-anuale de dezvoltare care se fac icircn urma deciziilor luate icircn parteneriat cu alte state membre după care se pregătesc documentele cadru de programare)

2 Principiul parteneriatului (o stracircnsă colaborare icircntre Comisie autorităţile naţionale regionale şi locale partenerii economici şi sociali Aici se aplică principiul subsidiarităţii)

3 Principiul adiţionalităţii (nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene icircl realizează din surse proprii pe parcursul perioadei de programare pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale)

4 Principiul monitorizării evaluarii şi controlului (asigură coordonarea instrumentelor structurale precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare modul de utilizare şi impactul acesteia cu respectarea prevederilor comunitare icircn materie Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar şi cacircte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional precum şi pentru Fondul de coeziune)

Cele patru fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) ndash este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate prin finanţarea de investiţii icircn sectorul productiv infrastructură educaţie sănătate dezvoltare locală şi icircntreprinderi mici şi mijlocii precum şi la conversia economică şi socială pentru zone icircn declin care şi-au pierdut gradul de industrializare

Coeziunea se referă la reducerea disparităţilor socio-economice icircn interiorul UE prin favorizarea dezvoltării regionale Icircn 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) destinat cu precădere regiunilor defavorizate

Mai tacircrziu o data cu extinderea Uniunii spre sud (Portugalia Spania Grecia) si acceptarea unor ţări mai puţin bogate (Irlanda) riscul polarizarii Nord-Sud s-a accentuat Mai mult icircn interiorul unor ţări europene (Italia Germania reunificată) existau mari discrepanţe economice şi sociale icircntre regiuni astfel icircncacirct a fost nevoie de o intervenţie puternică icircn favoarea dezvoltării regionale

Ca urmare prin aplicarea Tratatului de la Maastricht (1993) cele doua ţinte (ale coeziunii si ale ajutorului comunitar pentru regiuni) sunt susţinute prin crearea Fondului de Coeziune Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006La icircnceputul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani) Uniunea Europeană decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale şi defineşte regulile de bază care se aplică icircn utilizarea lor

Bugetul este icircmpărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie zonele care pot beneficia de finanţare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie icircn acord cu StatulMembruimplicat

-STADIUL CERCETARILOR EFECTUATE IN TEMATICA INVESTIGATA-

Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membreşi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveştebull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei icircn afaceriPIB regional pe cap de locuitor ndash 2002Index UE25 = 100Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)6Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi adificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţiriifuncţionării Pieţei Unice Europene O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene vaduce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creştereaveniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene Politicade Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanseconduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii EuropeneReducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale săpoată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene Oricestat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din mediacomunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivuluide convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013PIB pe cap de locuitor - 2002Sursa Eurostat Conturi Naţionale

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVll al Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale ldquoreducerea disparităţilor existente icircntre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămacircnerii icircn urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor inclusiv a regiunilor ruralerdquo 1

Tratatului i se adaugă Regulamentul 12601999 al Consiliului (amendat prin 14472001) prin care sunt stabilite reglementările privind funcţionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Scurt istoric

Fondurile structurale au contribuit icircncă de la icircnfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a Cărbunelui la realizarea politicilor europene icircn domeniul economic şi social

1957 Icircncă de la redactarea Tratului de la Roma documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi Europene s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice dintre regiuni

1958 S-au icircnfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare icircn Agricultură

1975 După intrarea icircn Comunitate a Danemarcei Irlandei şi a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională Este pentru prima dată cacircnd a apărut conceptul de redistribuire icircntre zonele bogate şi sărace ale Comunităţii

1986-1987 S-a introdus icircn Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice

1988 La iniţiativa lui Jacques Delors preşedintele Comisiei Europene s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani Astfel ţările sărace au primit icircn nouă ani aproximativ 154 mld Ecu

1989 S-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale prin introducerea principiului programării multi-anuale stabilirea obiectivelor prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate icircntre statele membre

1992Şefii de stat au hotăracirct dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate

1993 ldquoCoeziuneardquo a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune

1995 Prin accederea Suediei şi Findalndei regiunile puţin populate au icircnceput să primească fonduri

1999 Şefii de state şi de guvern au hotăracirct la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale punacircnd accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate

Principiile operaţionale conform variantei Agendei 2000 sunt

1 Principiul programării (pregătirea planurilor multi-anuale de dezvoltare care se fac icircn urma deciziilor luate icircn parteneriat cu alte state membre după care se pregătesc documentele cadru de programare)

2 Principiul parteneriatului (o stracircnsă colaborare icircntre Comisie autorităţile naţionale regionale şi locale partenerii economici şi sociali Aici se aplică principiul subsidiarităţii)

3 Principiul adiţionalităţii (nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene icircl realizează din surse proprii pe parcursul perioadei de programare pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale)

4 Principiul monitorizării evaluarii şi controlului (asigură coordonarea instrumentelor structurale precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare modul de utilizare şi impactul acesteia cu respectarea prevederilor comunitare icircn materie Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar şi cacircte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional precum şi pentru Fondul de coeziune)

Cele patru fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) ndash este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate prin finanţarea de investiţii icircn sectorul productiv infrastructură educaţie sănătate dezvoltare locală şi icircntreprinderi mici şi mijlocii precum şi la conversia economică şi socială pentru zone icircn declin care şi-au pierdut gradul de industrializare

Coeziunea se referă la reducerea disparităţilor socio-economice icircn interiorul UE prin favorizarea dezvoltării regionale Icircn 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) destinat cu precădere regiunilor defavorizate

Mai tacircrziu o data cu extinderea Uniunii spre sud (Portugalia Spania Grecia) si acceptarea unor ţări mai puţin bogate (Irlanda) riscul polarizarii Nord-Sud s-a accentuat Mai mult icircn interiorul unor ţări europene (Italia Germania reunificată) existau mari discrepanţe economice şi sociale icircntre regiuni astfel icircncacirct a fost nevoie de o intervenţie puternică icircn favoarea dezvoltării regionale

Ca urmare prin aplicarea Tratatului de la Maastricht (1993) cele doua ţinte (ale coeziunii si ale ajutorului comunitar pentru regiuni) sunt susţinute prin crearea Fondului de Coeziune Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006La icircnceputul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani) Uniunea Europeană decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale şi defineşte regulile de bază care se aplică icircn utilizarea lor

Bugetul este icircmpărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie zonele care pot beneficia de finanţare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie icircn acord cu StatulMembruimplicat

-STADIUL CERCETARILOR EFECTUATE IN TEMATICA INVESTIGATA-

Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membreşi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveştebull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei icircn afaceriPIB regional pe cap de locuitor ndash 2002Index UE25 = 100Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)6Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi adificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţiriifuncţionării Pieţei Unice Europene O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene vaduce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creştereaveniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene Politicade Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanseconduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii EuropeneReducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale săpoată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene Oricestat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din mediacomunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivuluide convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013PIB pe cap de locuitor - 2002Sursa Eurostat Conturi Naţionale

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

1 Principiul programării (pregătirea planurilor multi-anuale de dezvoltare care se fac icircn urma deciziilor luate icircn parteneriat cu alte state membre după care se pregătesc documentele cadru de programare)

2 Principiul parteneriatului (o stracircnsă colaborare icircntre Comisie autorităţile naţionale regionale şi locale partenerii economici şi sociali Aici se aplică principiul subsidiarităţii)

3 Principiul adiţionalităţii (nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene icircl realizează din surse proprii pe parcursul perioadei de programare pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale)

4 Principiul monitorizării evaluarii şi controlului (asigură coordonarea instrumentelor structurale precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare modul de utilizare şi impactul acesteia cu respectarea prevederilor comunitare icircn materie Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar şi cacircte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional precum şi pentru Fondul de coeziune)

Cele patru fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) ndash este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate prin finanţarea de investiţii icircn sectorul productiv infrastructură educaţie sănătate dezvoltare locală şi icircntreprinderi mici şi mijlocii precum şi la conversia economică şi socială pentru zone icircn declin care şi-au pierdut gradul de industrializare

Coeziunea se referă la reducerea disparităţilor socio-economice icircn interiorul UE prin favorizarea dezvoltării regionale Icircn 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) destinat cu precădere regiunilor defavorizate

Mai tacircrziu o data cu extinderea Uniunii spre sud (Portugalia Spania Grecia) si acceptarea unor ţări mai puţin bogate (Irlanda) riscul polarizarii Nord-Sud s-a accentuat Mai mult icircn interiorul unor ţări europene (Italia Germania reunificată) existau mari discrepanţe economice şi sociale icircntre regiuni astfel icircncacirct a fost nevoie de o intervenţie puternică icircn favoarea dezvoltării regionale

Ca urmare prin aplicarea Tratatului de la Maastricht (1993) cele doua ţinte (ale coeziunii si ale ajutorului comunitar pentru regiuni) sunt susţinute prin crearea Fondului de Coeziune Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006La icircnceputul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani) Uniunea Europeană decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale şi defineşte regulile de bază care se aplică icircn utilizarea lor

Bugetul este icircmpărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie zonele care pot beneficia de finanţare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie icircn acord cu StatulMembruimplicat

-STADIUL CERCETARILOR EFECTUATE IN TEMATICA INVESTIGATA-

Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membreşi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveştebull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei icircn afaceriPIB regional pe cap de locuitor ndash 2002Index UE25 = 100Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)6Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi adificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţiriifuncţionării Pieţei Unice Europene O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene vaduce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creştereaveniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene Politicade Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanseconduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii EuropeneReducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale săpoată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene Oricestat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din mediacomunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivuluide convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013PIB pe cap de locuitor - 2002Sursa Eurostat Conturi Naţionale

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

-STADIUL CERCETARILOR EFECTUATE IN TEMATICA INVESTIGATA-

Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membreşi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveştebull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei icircn afaceriPIB regional pe cap de locuitor ndash 2002Index UE25 = 100Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)6Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi adificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţiriifuncţionării Pieţei Unice Europene O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene vaduce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creştereaveniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene Politicade Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanseconduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii EuropeneReducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale săpoată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene Oricestat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din mediacomunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivuluide convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013PIB pe cap de locuitor - 2002Sursa Eurostat Conturi Naţionale

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircniaavacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentrusprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrulObiectivului bdquoCooperare Teritorială EuropeanărdquoRapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din UniuneaEuropeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn specialicircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră lacreşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelulUniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3

-EXPUNEREA PROBLEMEI-

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale Icircntermeni financiari aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere icircn bugetul UniuniiEuropene destinat politicilor europeneIcircn terminologia specifică perioadei 2007-2013 bdquoInstrumentele structuralerdquo cuprindFondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)cunoscute şi sub denumirea de bdquoFonduri structuralerdquo şi Fondul de Coeziune (FC)3 Sursa ndash ldquoLucracircnd pentru Regiunirdquo (Comisia Europeană ndash 2003)

Pentru perioada 2007-2013 alocările anuale destinate Romacircniei din aceste instrumente sevor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibileprin bdquoinstrumentele de pre-aderarerdquo ale UE - Phare ISPA şi SAPARD Alocareafinanciară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 lacca 38 din PIB (icircn sumă absolută de 197 miliarde Euro)Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Icircn 1997 s-a propus (icircn cadrul bdquoAgenda 2000) reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 Icircn special se prevede o mai mare concentrare Astfel s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de acţiune a politicii regionale a) concentrarea tematică

b) concentrarea geograficămdash 51 din populaţia UE beneficiază de sprijin pentru obiectivele l şi 2 ceea ce va fi redus pacircna la 35-40 icircn anul 2006

c) concentrarea financiară mdash 23 din resursele fondurilor structurale vor fi alocate obiectivului 1

d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective

Obiectivul l vizează regiunile rămase icircn urmă (PIB inferior a 75 din media UE) regiunile icircndepărtate obiectivul l primeşte 23 din resursele fondurilor structurale astfel icircncacirct 20 din populaţia UE să beneficieze de

11

ele Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie socială şi economică (restructurare probleme structurale adaptare la un nou sistem de producţie) De exemplu zonele monoindustriale zonele dependente de agricultură sau pescuit Aproximativ 18 din populaţia UE beneficiază de acest obiectiv Fonduri FEDER FSE FEOGA IFOP

Obiectivul 3 vizează sprijinirea adaptării şi modernizării sistemelor de educaţie formare şi ocupare sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu sunt cuprinse de obiectivele l si 2 Fonduri FSE Fondurile structurale si Fondul de Coeziune sunt accesibile doar ţărilor membre Există icircnsă sprijin şi pentru noii membri sau ţările bdquocandidate sub forma unor credite nerambursabile (de exemplu PHARE)

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

-CONCEPTE SI TERMINOLOGIE-

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)FEDR sprijină investiţii icircn diferite domenii astfelbull Investiţii icircn diferite tipuri de infrastructură dezvoltarea de facilităţi de producţie şiprelucrare structuri instituţionale pentru noi afaceri dezvoltarea turismuluiregenerare urbană unităţi medicale unităţi de icircnvăţămacircnt icircmbunătăţirea calităţiimediului precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi amijloacelor de transport icircn comun etcbull Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri dezvoltarea deservicii pentru afaceri cercetare şi dezvoltare iniţiative de transfer tehnologiccrearea capacităţilor pentru comunităţile locale etcFEDR sprijină de asemenea investiţii icircn contextul iniţiativelor speciale de cooperaretransfrontalieră transnaţională şi inter-regională icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperareTeritorială EuropeanărdquoFondul Social European (FSE)FSE sprijină o gamă largă de investiţii icircn dezvoltarea resurselor umane şi formare icircnconformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă care vizeazăbull Integrarea icircn muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privindpiaţa de muncăbull Sprijinirea icircntreprinzătorilor şi măsuri de icircmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţiipersoanelor angajatebull Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor dingrupurile dezavantajatebull Icircmbunătăţirea sistemelor de icircnvăţămacircnt inclusiv a icircnvăţămacircntului profesional şitehnicFondul de Coeziune (FC)Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar ficonstrucţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şiinvestiţiile majore icircn infrastructura de mediu (apă canalizare deşeuri etc)

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

8Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai micde 90 din nivelul mediu al Uniunii Europene Icircn prezent icircn această categorie seicircncadrează atacirct Grecia Portugalia şi Spania cacirct şi cele 10 noi state membre Dupăintegrare Romacircnia şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fondFonduri complementareIcircn Romacircnia investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurilePoliticii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de PescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)FEADR are ca scop creşterea competitivităţii icircn sectorul agricol dezvoltarea mediuluirural şi icircmbunătăţirea calităţii vieţii icircn zonele rurale prin promovarea diversificăriiactivităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului icircnconjurătorDe asemenea prin proiecte de tip LEADER FEADR finanţează şi implementareastrategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilorexperimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea ruralăFondul European pentru Pescuit (FEP)FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii modernizareaambarcaţiunilor de pescuit şi icircmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselorpiscicole De asemenea FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovareadezvoltării durabile a zonelor de coastă

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A Complementaritate acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente B Parteneriat acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o stracircnsă consultare icircntre Comisie şi Statele Membre icircmpreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre cum ar fi autorităţi regionale şi locale parteneri economici şi sociali Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea finanţarea monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării C Subsidiaritate Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionaleregionale

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

icircn cooperare cu Comisia dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale D Adiţionalitate Ajutorul Comunitar nu poate icircnlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre Bugetele Programului pot include atacirct fonduri UE cacirct şi fonduri naţionale din surse publice sau private E Compatibilitate Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie icircn conformitate cu prevederile Tratatului UE precum şi cu politicile şi acţiunile UE inclusiv regulile privind concurenţa achiziţiile publice protecţia mediului eliminarea inegalităţilor promovarea egalităţii icircntre bărbaţi şi femei

F Multianualitate acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete G Concentrare Fondurile Structurale sunt concentrate pe cacircteva obiective prioritare de fapt o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi icircn toată Uniunea Europeană fără a satisface criterii geografice speciale

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

REZOLVAREA PROBLEMEI- SOLUTII IDENTIFICATE

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene nu acţionează singure Sunt co-finanţateicircn principal din resursele publice ale statului membru icircnsă icircn multe domenii este necesară şicontribuţia financiară privată care icircn aceste cazuri este icircncurajatăIcircn cadrul Obiectivului Convergenţă rata maximă a contribuţiei comunitare este la nivelul unuiprogram operaţional de 85 atacirct pentru Fondurile Structurale (FEDR FSE) cacirct şi pentruFondul de CoeziuneRatele maxime de intervenţie publică la nivel de proiect (pentru totalul contribuţiei publice ndashdin fonduri naţionale şisau comunitare) se stabilesc pentru fiecare categorie de intervenţii tipde proiecte icircn parte şi sunt mai reduse icircn cazul investiţiilor care generează venituri şi ainvestiţiilor realizate de companiile private icircn principal datorită aplicării regulilor de ajutor destat4 Venitul Naţional Brut măsurat la Paritatea Puterii de CumpărareDomenii de investiţii neeligibileFEDR - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai marede 10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect dezafectarea staţiilornucleare TVA deductibilăFSE - nu sunt eligibile dobacircnzile achiziţia de mobilă echipamente vehiculeinfrastructură imobiliare şi teren TVA deductibilăFC - nu sunt eligibile dobacircnzile la credite achiziţia de teren pentru o valoare mai mare de10 din totalul cheltuielilor eligibile la nivelul unui proiect intervenţii icircn domeniullocativ dezafectarea staţiilor nucleare TVA deductibilă9Provocarea pentru RomacircniaStatutul de stat membru va aduce Romacircniei posibilităţi de dezvoltare fără precedent Prinpolitica de coeziune a Uniunii Europene dezvoltarea economiei din Romacircnia devine oprioritate şi pentru restul Uniunii Europene

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Provocarea majoră pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene va fi stimulareapotenţialului de creştere economică menţinerea şi obţinerea unor rate mari de creşterePentru a obţine convergenţa reală cu media de dezvoltare de la nivelul Uniunii Europenestrategia Romacircniei trebuie să se axeze pe investiţiile necesare pentru a sporicompetitivitatea pe termen lung pentru a promova crearea locurilor de muncă şidezvoltarea durabilăPrin intermediul sprijinului oferit prin Fondurile Structurale şi de Coeziune vor fi createmodernizate şi extinse infrastructura şi serviciile de bază icircn special icircn sectorultransporturilor şi al protecţiei mediului pentru a spori accesibilitatea şi a oferi o mai maredeschidere economiilor de la nivel regional şi local Vor fi de asemenea sprijiniteinvestiţiile icircn capitalul uman măsurile care vizează creşterea accesului pe piaţa munciireforma sistemelor de icircnvăţămacircnt şi de formare profesională şi va fi promovatăincluziunea socialăDate privind PIB ndash UE 2710Pentru ca Romacircnia să poată beneficia de oportunităţile oferite de Piaţa Unică suntnecesare acţiuni pentru modernizarea şi restructurarea capacităţii productive prinsprijinirea achiziţionării de noi echipamente necesare activităţilor de producţie precum şiprin furnizarea de servicii către icircntreprinderi Acestea presupun acţiuni pentruicircmbunătăţirea accesului la finanţare promovarea cercetării dezvoltarea tehnologiei şiinovaţiei precum şi icircncurajarea utilizării la scară largă icircn afaceri a mijloacelor decomunicare şi tehnologia informaţiei Icircn cadrul politicii de coeziune se va acorda oatenţie deosebită tuturor acestor acţiuni cu o atenţie specială acordată sectoruluiicircntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)Există deja disparităţi semnificative atacirct icircntre regiunile din Romacircnia cacirct şi icircn interiorulacestora Pe măsură ce economia va icircncepe să se dezvolte icircn ansamblu aceste inegalităţi

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

s-ar putea intensifica icircntrucacirct se cunoaşte tendinţa generală de polarizare a dezvoltării icircnzonele cele mai prosperePrincipalele probleme care trebuie rezolvate pentru a promova o dezvoltare echilibrată icircnRomacircnia suntbull dezechilibrele de dezvoltare dintre vestul şi estul ţării datorate icircn principalapropierii zonelor din vestul Romacircniei de piaţa vest-europeană ceea ce acţioneazăca factor de creştere economicăbull nivelul foarte redus de dezvoltare al unor regiuni cum sunt cele din nord-estrespectiv la graniţa cu Republica Moldova şi cele sudice situate de-a lungulDunăriibull inegalităţile intra-regionale care se manifestă prin existenţa unor diferenţe majorede dezvoltare economică icircntre judeţe şi prezenţa unei structuri de mozaic adezvoltării economicebull declinul oraşelor mici şi mijlociibull impactul puternic negativ al restructurării industriale icircn special icircn localităţilemonoindustrialeCele 8 Regiuni de dezvoltare din Romacircnia1 Nord-Est2 Sud-Est3 Sud4 Sud-Vest5 Vest6 Nord-Vest7 Centru8 Bucureşti-Ilfov

Exemplu Polonia Moştenirea comunistă a lăsat Poloniei anumite zone destul de puternic dezvoltate Cu toate acestea la momentul aderării sale la UE atingea un nivel de performanţă de dezvoltare la limita de 31 la sută din PIB-ul mediu european Disparităţile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE 12 icircntre voevodate şi 15 icircntre sub-regiuni Icircn 1990 guvernul liberal acorda autonomie municipalităţilor (aşa numita gminas) Independenţa regiunilor era asigurată prin icircnfiinţarea Camerelor de Cliring singurele icircn măsură să controleze finanţele publice locale Icircn 1999 s-a icircnfiinţat un subcomitet naţional pentru coordonarea dezvoltării regionale şi rurale Agenţia de Dezvoltare Regională s-a icircnfiinţat icircncă din 1993 Chiar şi după 2000 exista o discrepanţă majoră icircntre partea de est şi partea de vest loc icircn care infrastructura mentalităţile industria erau mai dezvoltate Conform unui studiu 63 la sută din societăţile comerciale şi 688 la sută din companiile cu 15capital străin se află icircn patru voeivodate (Salskie Mazowieckie Dolnoslaskie Pomorskie)

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Contractele regionale se icircncheie icircntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii) şi Ministerul Dezvoltării Regionale Icircn martie 2002 Ministerul Economiei Muncii şi Protecţiei Sociale a fost desemnat ca Autoritatea de management iar Ministerul de Finanţe ca Autoritate de plată pentru toate programele şi fondurile comunitare Icircn perioada 2004-2006 Polonia a beneficiat de o asistenţă financiară de 11 mld de euro din partea UE 55 din fondurile structurale au fost alocate infrastructurii 21 pentru dezvoltarea bazei economice şi a resurse umane 24 pentru dezvolarea regională O luptă bdquosecularărdquo au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri cacirct mai mari pentru modernizarea sectorului alimentar şi dezvoltare rurală Negociatorii polonezi sprijiniţi de fermierii ieşiţi icircn stradă au reuşit să smulgă comisarilor europeni a direcţionare a fondurilor structurale către plăţile directe (80 fonduri UE 20 fonduri proprii) astfel icircncacirct fermierii să primească pacircnă la 1250 de euro pe an icircn funcţie de planul de afaceri şi de referinţe asupra pieţei

Romacircnia tacircrziu la masa bogaţilor Legea 1511998 este legea cadru privind domeniul dezvoltării regionale de la noi Se

poate spune că acea normă juridică făcacircnd abstracţie de toate minusurile sale a fundamentat principiile şi arhitectura instituţională icircn acest domeniu Cu profunde rămacircneri icircn urma statelor foste comuniste Romacircnia a adoptat acest cadru mai mult formal decacirct din nevoi imediate drept dovadă că Legea finanţelor publice locale a fost adoptată de abia icircn 1999 Mentalităţile birocratice subdezvoltarea distribuită egal gacircndirea centristă subsidiaritatea lsquocomisărsquo doar pe hacircrtie reprezintă ecuaţiile 16

profundei rămacircneri icircn urmă a ţării noastre icircn domeniul dezvoltării regionale Palidele ldquozone libererdquo ldquoparcurile industrialerdquo au apărut doar pentru a asezona vitrina unui magazin gol pe dinăuntru

Agenţia de Dezvoltare Regionale apărute cu atacircta pompă au fost practic nefuncţionale La un an de la apariţia legii Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională este desfiinţată pentru a se icircnfiinţa Ministerul Dezvoltării şi Prognozei care la racircndul său va fi desfiinţat icircn 2002 structurile fiind transferate la Ministerul Integrării

Planul Naţional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003 Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE cuprinzacircnd toate metodologiile şi acţiunile concrete pe care trebuie să le intreprindă o ţară pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune Icircn planul de buget pe 2005 au fost cuprinse şi sursele de cofinanţare pentru proiectele viitoare

PND scoate la lumină o analiză profesionistă a disparităţilor dintre regiuni Astfel documentul subliniază 1048766 dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est şi Vest 1048766 subdezvoltarea accentuată a regiunilor Nord-Est la graniţa cu Moldova şi sud la graniţa cu

Bulgaria 1048766 Dezechilibre intra-judeţene 1048766 Declin economic al oraşelor mici şi mijlocii 1048766 Decăderea zonelor mono-industriale şi lipsa de restructurare icircn domeniu 1048766 Lipsa unei reconversii profesionale

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Ponderea PIBlocuitor indicatorul cel mai urmărit de către Bruxelles care măsoară proporţia faţă de indicele similar mediu din UE este de 191 icircn cazul regiunii Nord-Est şi 353 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ceea ce indică o convergenţă redusă cu Uniunea Europeană 17Hotăracircrea de Guvern nr 497 din aprilie 2004 defineşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune) prin care Uniunea Europeană acţionează pentru evitarea disparităţilor economice şi sociale icircntre regiuni icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale HG-ul defineşte clar termenii de lucru instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare precum şi misiunile icircncredinţate fiecăreia Principalele puncte ale HG Ministerul Finanţelor Publice este stabilit ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin

comunitar avacircnd responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale

Ministerul Integrării Europene este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional regional avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Economiei şi Comerţului va fi Autoritatea de Management pentru Programul operaţionalsectorial pentru creşterea competitivităţii economice avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de transport şi energie avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu avacircnd responsabilitatea managementului implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia

Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură dezvoltare rurală şi pescuit avacircnd responsabilitatea managementului gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate pentru acest program După cum se vede din hotăracircrea de guvern aproape toate ministerele devin autorităţi de management singura Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune fiind Ministerul Finanţelor

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

ANALIZA REZULTATELOR

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 are la bază o analiză atentă a situaţiei socioeconomicea ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi surselefinanciare pentru sprijinirea acestor investiţii icircn cadrul cărora o pondere importantă(43) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune Icircn această primă etapă de sprijinire a Romacircniei prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene InstrumenteleStructurale vor interveni prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioadadin 2007 pacircnă icircn 2013Sprijinul financiar al Uniunii Europene este alocat conform strategiei stabilite prinCadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei (CSNR) pentru instrumentelestructurale Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie icircn documentestrategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector icircn parte şi pentrupromovarea dezvoltării regionale Acestea reprezintă angajamentul comun al UniuniiEuropene şi al Romacircniei pentru soluţionarea aspectelor identificate icircn Planul Naţional deDezvoltare şi icircn planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelorprioritare şi dezvoltarea teritorialăTotodată fiecare Program Operaţional integrează icircn strategie teme orizontale cheie caresă reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene icircn special cea cu privire la protecţiamediului şi promovarea egalităţii de şanseElaborarea Planului Naţional de Dezvoltare a planurilor de dezvoltare regională aCadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat curespectarea principiului parteneriatului prin consultări şi prin implicarea unei game largide actori din domeniul socio-economic Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză despecialitate pentru a icircmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate icircn implementarea programuluiConform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada de programare 2007-2013 Romacircnia a elaborat 7 Programe Operaţionale icircn cadrul ObiectivuluibdquoConvergenţărdquo (Creşterea competitivităţii economice Mediu Transport Dezvoltareregională Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capacităţii administrative şiAsistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborareaaltor 11 Programe Operaţionale icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare teritorialăeuropeanărdquoIn graficul de mai jos sunt prezentate atacirct viitoarele Programe Operaţionale ale Romacircnieicacirct şi instrumentele structurale care intervin icircn susţinerea financiară a fiecăruia dintre elebull Investiţii icircn instalaţii şi echipamente pentru icircntreprinderi dinindustrie care să conducă la economii de energiebull Investiţii icircn extinderea şi modernizarea reţelelor de transport distribuţie a energiei electrice gazelor naturale şi petrolului pentrureducerea pierderilor din reţea şi realizării icircn siguranţă aserviciului de transport şi distribuţiebull Investiţii icircn instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere arzătoarecu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere dingrupuri modernizateretehnologizatebull Investiţii icircn modernizarea şi realizarea de noi capacităţi deproducere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile(hidroenergetice solare eoliene biocombustibil resursegeotermale alte resurse)bull Investiţii pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europenebull IMM (pentru investiţiile icircninstalaţii şi echipamente doar IMMdin sectorul industrial pentruproiectele privind RES doar IMM dinmediul urban)bull Icircntreprinderi mari (doar pentruoperaţiunea privind instalaţiile mari deardere)bull Autorităţi ale administraţiei publicelocalebull Operatorul naţional de transport alenergiei electrice şi gazelor naturale(pentru operaţiunea privindinterconectarea reţelelor naţionale de

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

transport) OrganismulIntermediar pentruEnergie ndashMinisterulbull Asigurarea accesului la broadband şi servicii conexebull Realizarea de către autorităţile publice locale de reţele broadbandşi puncte de acces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircnzonele de eşec al pieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizatedin punct de vedere al accesului)bull Realizarea de către IMM-uri de reţele broadband şi puncte deacces public la internet icircn bandă largă (PAPI) icircn zonele de eşec alpieţei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedereal accesului)bull Conectarea unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadbandbull Implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiuniila broadband acolo unde e necesarbull Implementarea de sisteme TIC icircn scopul creşterii interoperabilităţiisistemelor informaticebull Implementarea de aplicaţii de e-learning e-sănătate şi asigurareaconexiunii la broadband unde este necesarbull Implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţiielectronice pentru managementul afacerilor (ERP sisteme derelaţii cu clienţii implementare soluţii software etc)bull Dezvoltarea de sisteme de comerţ electronice şi a altor soluţiielectronice pentru afaceri (comerţ electronic licitaţii electronicesisteme pentru tranzacţii electronice securizate sisteme e-paymentetc)bull IMM-uri (pentru unele operaţiunidoar operatorii şi furnizorii de reţelepublice de comunicaţii electronice)bull Consorţii de IMM-uri (pentruanumite operaţiuni)bull IMM-uri ndash furnizori autorizaţi detrening (pentru componenta de elearning)bull ONG-uribull Autorităţi ale administraţiei publicelocale inclusiv forme asociative aleacestorabull Instituţii publice sanitare (pentruaplicaţii e-sănătate)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Romacircniei pentru InstrumenteleStructurale ale Uniunii EuropeneObiectivul bdquoConvergenţărdquo

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice va susţine cuprioritate consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu deafaceri favorabil pentru dezvoltarea icircntreprinderilor Vor fi stimulate activităţile decercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate icircn mediul economic şi se va urmărivalorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia icircn sectorul public (administraţie) şicel privat (cetăţeni icircntreprinderi) Totodată programul vizează creşterea eficienţeienergetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energeticProgramul Operaţional Sectorial Mediu urmăreşte icircmbunătăţirea standardelor de viaţăşi calitatea mediului luacircnd icircn considerare două scopuri pe termen lung asigurareaaccesului general la utilităţile publice de bază şi icircmbunătăţirea calităţii mediuluiPriorităţile de investiţii vizate icircn cadrul programului sunt icircmbunătăţirea standardelor deviaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitatecerute icircn sectoarele de apă şi deşeuri icircmbunătăţirea sistemelor municipale determoficare icircmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu precum şiCSNR2007-2013POS CreştereaCompetitivităţii EconomiceConvergenţăPO DezvoltareaCapacităţii AdministrativePOS TransportPOS MediuProgramul OperaţionalRegionalPOS DezvoltareaResurselor UmaneCooperare TeritorialăEuropeanăPO CBC Ungaria - RomacircniaPO CBC Romacircnia - BulgariaPO CBC Romacircnia - SerbiaPO CBC Romacircnia ndash Ucraina

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

- MoldovaPO CBC Ungaria ndash Slovacia -Romacircnia ndash UcrainaPO CBC Bazinul Mării NegrePO Spaţiul Sud-Est EuropeanPO Cooperare Interregională1048707 INTERREG IV C1048707 URBACT II1048707 EPSON 20131048707 INTERRACT IIPO Asistenţă Tehnică13implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale icircnzonele cele mai vulnerabile O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şicombaterii eroziunii icircn zonele costiere icircn vederea reducerii impactului economic şi socialal unor astfel de fenomeneInvestiţiile icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport vizeazăicircmbunătăţirea reţelelor de transport rutier feroviar aerian fluvial şi maritim acordacircndprioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T (axele prioritare 7 18 şi 22) De asemenease va icircmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeauaTEN-T Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale naţionale şiinternaţionale reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasagerişi marfă precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transportProgramul Operaţional Regional vizează diminuarea disparităţilor interregionale şiintra-regionale precum şi a celor dintre centrele urbane şi zonele rurale adiacente prinsprijinirea creării mai multor pieţe integrate ale forţei de muncă şi o utilizare mai bună asinergiilor regionale Icircn acest scop programul cuprinde intervenţii icircn cadrul următoarelordomenii icircmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (modernizarea reţelelorde drumuri regionalelocale infrastructura de sănătate infrastructura educaţională)consolidarea mediului de afaceri regionallocal (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

sprijinirea microicircntreprinderilor) dezvoltarea turismului regional şi local (reabilitareainfrastructurii turistice) dezvoltare urbană durabilă (sprijinirea regenerării urbane)Icircn cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor fisprijinite investiţiile icircn icircmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesionalăşi se vor corela oferta educaţională şi cererea efectivă de forţă de muncă Programulvizează totodată modernizarea Serviciului Public de Ocupare icircn sprijinul buneifuncţionări a pieţei muncii Adaptabilitatea forţei de muncă şi a icircntreprinderilor precumşi formarea pe tot parcursul vieţii vor reprezenta de asemenea elemente centrale aleprogramului Icircn acest sens angajatorii vor fi icircncurajaţi să investească icircn resursele umaneangajate Proiectele vizate vor contribui şi la promovarea egalităţii de şanse şi lacombaterea excluziunii sociale a femeilor minorităţii rome şi a altor grupuri vulnerabilede pe piaţa muncii icircn vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existentesau nou-createProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative vizează accelerareareformei managementului public din administraţia publică prin intervenţii icircn ciclul depolitici publice (consolidarea capacităţii managementului public a ministerelor şiimplementarea unor metode moderne icircn domeniul resurselor umane pentru icircmbunătăţireaperformanţelor individuale a funcţionarilor publici) şi susţinerea reformeimanagementului icircn sectoarele care contribuie icircn mod direct la creşterea economică şicrearea de locuri de muncăPrin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică se va asigura sprijin pentrucoordonarea şi implementarea eficientă şi transparentă a Instrumentelor Structurale icircnRomacircnia după cum urmează- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonareaprogramelor- Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

al Informaţiei- Diseminarea informaţiilor şi promovarea Instrumentele StructuraleCooperarea Teritorială EuropeanăIcircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo Programele Operaţionalepot fi grupate pe următoarele componente1048707 Cooperarea trans-frontalierăIcircn această componentă se icircncadrează Programele Operaţionale RomacircniandashUngaria RomacircniandashBulgaria RomacircniandashSerbia Romacircnia-Ucraina-Moldova şiUngaria-Slovacia-Romacircnia-Serbia Strategia acestor programe se va concentra peacţiuni care vizează dezvoltarea infrastructurii fizice consolidarea relaţiilor economicedintre regiunile vecine pentru ca icircmpreună să sprijine dezvoltarea economică durabilă azonei (dezvoltarea cooperării icircn domenii ca IMM turism şi comerţ de frontierăpromovarea integrării pieţelor locale) crearea legăturilor sociale şi culturale icircntrecomunităţile şi locuitorii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei (utilizarea comună ainfrastructurii de sănătate culturale şi educaţionale) găsirea de soluţii comune deapărare icircmpotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor a alunecărilor de teren şieroziunii solului crearea de sisteme tehnologice de avertizare şi control) De asemeneadin această componentă face parte şi Programul Operaţional Bazinul Mării Negrecare vizează cooperarea icircntre statele riverane1048707 Cooperarea trans-naţionalăIcircn această componentă se icircncadrează Programul Operaţional Spaţiul Sud-EstEuropean Acesta se va concentra asupra următoarelor acţiuni asigurarea cooperăriiintegrate icircn domeniul managementului apei (protejarea şi administrarea bazinuluiDunării a zonelor de coastă şi a resurselor maritime) dezvoltarea reţelelor de cooperareicircn sectorul IMM icircn domeniul CampD şi inovării desfăşurarea de activităţi trans-naţionalede prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice1048707 Cooperarea inter-regională

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Acest tip de cooperare este vizat de Programule Operaţionale Inter-regionaleINTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 şi INTERACT II Programul va vizaurmătoarele acţiuni sprijinirea procesului de schimb de informaţii şi bune practici cuprivire la dezvoltarea urbană modernizarea serviciilor publice incluziunea socială şiantreprenoriatul precum şi realizarea de studii şi corelarea datelor referitoare ladomenii de interes comun

Toate Programele Operaţionale vor avea o structură de management similarăAutoritatea de ManagementConform Regulamentelor Comisiei Europene (CE) statul membru nominalizează pentrufiecare Program Operaţional o Autoritate de Management responsabilă cu icircntregulproces de implementare a programului după cum urmeazăbull se va asigura că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Programşi că furnizează produsele şi serviciile prevăzutebull are responsabilitatea verificării corespondenţei dintre cheltuielile cofinanţate deprogram şi regulile comunitare şi naţionale prin monitorizarea periodică şi printr-unsistem de verificare la faţa loculuibull raportează progresele realizate icircn cadrul programului şi se asigură că au fostrespectate cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale aleUniunii Europene

CONCLUZII

Beneficiarii sunt instituţiile care aplică pentru finanţare şi implementează proiecteindividuale sau scheme de grant cofinanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune icircncadrul unui Program Operaţional Beneficiarii contractează lucrări servicii şi achiziţii debunuri pentru implementarea proiectelor lor Icircn anumite cazuri beneficiarii voradministra schemele de grant prin care organizaţiile mai mici sau IMM-urile vor aplica

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

pentru finanţare europeanăBeneficiarii pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale (ministere agenţiiconsilii judeţene sau locale etc) sau organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) sauparteneri din sectorul privat icircn funcţie de specificul domeniilor majore de intervenţie operaţiunilor finanţate prin programul respectivImplementarea fiecărui Program Operaţional este supravegheată de un Comitet deMonitorizare icircn care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante Aceastăabordare partenerială garantează transparenţa procesului de implementare şi sporeşteşansele de succes ale investiţiilor sprijinite icircn cadrul fiecărui Program Operaţional

Autoritatea centrală ca gestionară a fondurilor europene nu este pregătită pentru o distribuţie eficientă conformă nevoilor orientată spre structuri permisive şi oneste pentru cele mld de euro care vor veni icircn perioada 2007-2014 Euro-regiunile nu sunt icircncă clar definite judeţele primind icircncă fonduri pe baza apartenenţei preşedintelui consiliului judeţean la un partid sau altul Regiunile de dezvoltare sunt forme fără fond Nimeni din aceste autorităţi pe hacircrtie neavacircnd puterea de a impune un proiect icircn afara sferelor de influenţă ale grupurilor de interese Autorităţile locale nu depun suficiente proiecte pentru programele de dezvoltare locală fie din nepricepere fie din cauza neicircncrederii că au şanse de succes icircntr-un regim super centralizat Lipsa de informare la nivel local ineficienţa personalului angajat pe acest domeniu logistica limitată indiferenţa administratorilor duc la o capacitate redusă de absorbţie şi implicit la diminuarea capacităţii naţionale de a fi eficienţi icircn procesul de finanţare comunitară Lipsa unei capacităţi manageriale de previzionare din partea autorităţilor centrale sumedenia de autorităţi de management ineficienţa echipelor de redactare a proiectelor lipsa de viziune şi de adaptabilitate vor

duce la pierderi pe termen lung Toate aceste deficienţe vor putea fi remediate icircn cazul icircn care guvernanţii vor ştii să facă lecturi succesive ale planului naţional dacă vor crea unităţi de implementare a proiectelor şi nu icircn ultimul racircnd vor şti să respecte principiile subsidiarităţii Marile proiecte cu finanţare ISPA sau PHARE au demostrat o capacitate instituţională deosebită a romacircnilor de a finaliza proiectele cu maximă dificultate pe ultima sută de metri Nu de puţine ori specialiştii Delegaţiei Comisiei Europene au fost uimiţi de forţa de mobilizare pe finish a romacircnilor Nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele regionale unde performanţa s-a lăsat de multe ori aşteptată nu din cauza abilităţilor factorilor locali ci din lipsa de cooperare a centrului Icircn perspectiva accesării viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune icircngrijorătoare este supra-concentrarea investiţiilor icircn capitală şi icircn zonele dezvoltate icircn detrimentul celor sărace

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

General Romania este localizata la periferia Europei largite cu un bun potential pentru noile legaturi rutiere si feroviare la statele membre si Marea Neagra Potential de crestere industriala agricola si de productie ridicat Cost scazut al fortei de munca cu buna educatie de baza si bine pregatita Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri opereaza multe locatii principale General Infrastructura nu a fost bine construita de la inceput si datorita slabei intretineri necesita investitii semnificative pentru reconditionare Lipsesc initiativele privind intermodalitatea Dezvoltare neuniforma a infrastructurii rutiere si feroviare la nivel judetean (capacitatea insuficienta de absorbtie si de administrare a fondurilor comunitare) Rutier Bine stabilite si competitive serviciile private rutiere de marfuri si pasageri nu opereaza multe locatii rurale Retea rutiera subdezvoltata cu Feroviar Retea feroviara extinsa Maritim Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si are 1312 ha 19 m adancime densitate scazuta la nivel judetean si slaba intretinere generand potentialul accidentelor (exista multe sectiuni rutiere cu puncte periculoase) Densitate scazuta a retelei de autostrazi fara legaturi la UE regiuni de dezvoltare sau state vecine Slaba aplicare si consolidare a legislatiei guvernamentale in vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere masa de incarcare si greutatea pe axa control al parametrii tehnici ai autovehiculelor si controlul marfurilor periculoase) conduc la o scazuta siguranta rutiera Feroviar Insuficienta intretinere e retelei feroviare extinse Trecerile la nivel cu calea ferata sunt in proasta stare (Programul Operational Sectorial Transport POST) Electrificarea cailor ferate este limitata Investitiile scazute de intretinere a infrastructurii feroviare au condus la restrictionari de viteza Modalitatea de cuplare a vagoanelor si locomotivelor care formeaza materialul rulant trebuie revizuita din consideratii ce tin de cererea actuala si potentiala de trafic Transportul de pasageri si marfuri este in declin Porturi si cai navigabile interioare Investitii si intretinere scazute a infrastructurii portuare maritime si fluviale 33 Dunarea si cai navigabile interioare furnizeaza potentialul pentru costul scazut al marfurilor dezvoltarea traficului intermodal de containere si petrecerea timpului liber Navigare pe Dunare limitata de adancime si largime creand o bariera naturala in calea miscarii O T Dupa aderarea la UE vor aparea noi oportunitati pentru folosirea fondurilor aditionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Situarea pe TEN-T si pe Coridorul IX Potential de dezvoltare al transportului de marfuri si de agrement pe Dunare Potential de dezvoltare pentru transportul rutier feroviar si aerian de marfuri si de calatori Potential de dezvoltare transportului multimodal si combinat pentru tranzit trafic international si intern Dezvoltarea calatoriilor de afaceri si turism in toate orasele si judetele Potential de crestere economica in toate regiunile Eventualitatea unei alinieri lente la cerintele aderarii conducand la pierderea oportunitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene Insuficiente fonduri nationale pentru asigurarea co-finantarii Daca infrastructura de transport din Romania nu este semnificativ imbunatatita din punctul de vedere al nivelului de servicii si costurilor atractive exista riscul ca tranzitul sa fie directionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie Bulgaria si Ungaria Daca serviciile feroviare nu se imbunatatesc precum si costurile si eficienta se va accentua declinul transportului feroviar in favoarea celui rutier

Concluziile analizei SWOT Programul Operational Sectorial Transport POST bull Transportul intern are nu are o capacitate insuficienta pentru marfuri si pasageri in special in unele si in anumite intervale de timp bull Infrastructura de transport din Romania nu este suficient de dezvoltata si necesita investitii importante pentru atingerea standardelor europene bull Accesul la TEN-T precum si rutele Est si Sud Est Europene este limitat si dificil datorita capacitatii reduse de transport si calitatii infrastructurii cu doar 21060 km de autostrazi si o veche structura de

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

drumuri nationale bull Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia accentueaza importanta unei infrastructuri dezvoltate bull Accesul nou nerestrictionat la Marea Neagra si Fluviul Dunarea reprezinta o oportunitate si un motiv de a creste traficul pe apa de marfuri si de agrement

PROPUNERI

Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilităţi unuia sau mai multorOrganisme Intermediare Aria de cuprindere a acestor responsabilităţi va varia de la unprogram la altul dar icircn general acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cubeneficiarii Responsabilităţile Organismelor Intermediare vor acoperi icircn cea mai mareparte aspecte precum evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale

Investiţii substanţiale pentru infrastructura după 2013Mizacircnd pe faptul că Romacircnia alături de alte noi state membre au infrastructuri deficitare raportul menţionează nevoia de dezvoltarea a infrastructurilor de orice tip şi necesitatea continuării sprijinului UE acordat investiţiilor icircn acest domeniu după anul 2013 Dacă icircn prezent ţară noastră beneficiază de aproximativ 45 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii icircn principal cea de transport icircn următoarea perioadă de programare 2014-2020 se prevăd investiţii cel puţin la fel de consistente

Se menţionează icircn raport necesitatea elaborării de proiecte mari cu impact major asupra dezvoltării regiunilor Un exemplu pentru ţara noastră icircl constituie dezvoltarea infrastructurii de transport icircn special a autostrăzilor Acest lucru va oferi un grad ridicat de accesibilitate regiunii respective va atrage investiţii directe va crea locuri de munca şi va duce la prosperitate

ldquoO importanţă deosebită trebuie acordată continuării investiţiilor cel puţin la nivelul valoric actual icircn infrastructura de orice tip respectiv de transport ITampC socială educaţională de cercetare-dezvoltare de mediu care vor permite realizarea unui nivel adecvat de accesibilitate pentru toţi cetăţenii europeni şi le vor oferi acestora şanse egale de dezvoltare Trebuie să sprijinim proiectele mari cu impact major la nivel naţional şi european care vor genera creştere economică vor crea locuri de muncă şi vor asigura o dezvoltare durabilă a regiunilorrdquo a declarat Petru Luhan

Alocarea fondurilor icircn funcţie de specificitatea regiunilorRaportul mai prevede ca banii să fie alocaţi icircn funcţie de specificitatea zonelor Dacă ţara noastră are posibilitatea să se dezvolte icircn anumite sectoare specifice atunci politicile vor fi structurate icircn aşa fel icircncacirct nevoile regiunilor să fie satisfăcute şi astfel să se genereze valoare adăugată imediată Raportul recomandă icircncurajarea aplicării principiului descentralizării pacircnă la nivelul autorităţilor locale icircn vederea icircmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

Reducerea decalajelor economice icircntre statele membre ale UEUniunea Europeană nu va putea fi cu adevărat competitivă la nivel global dacă nu sunt eliminate aceste diferenţe dintre ţările sau regiunile dezvoltate şi cele mai sărace Astfel dacă icircn cea mai dezvoltată regiune (Londra UK) PIB-ul pe cap de locuitor este de 3342 din media UE-27 icircn cea mai săracă regiune (Severozapaden Bulgaria) acest indicator este de numai 26 adică de aproximativ 13 ori mai mic Romania nu stă deloc bine la acest capitol regiunea Nord-est din Romacircnia ocupacircnd locul 270 din 271 cu 27 din media UE-27

Am menţionat icircn raport şi alte modalităţi de maximizare a rezultatelor politicii de coeziune icircn vederea creşterii competitivităţii economice cum ar fi necesitatea continuării simplificării procedurilor de utilizare a fondurilor europene asigurarea flexibilităţii acestora necesitatea formulării unei propuneri concrete din partea Comisiei in ceea ce priveşte utilizarea parteneriatului public privat şi acordarea unei atenţii deosebite rolului important pe care icircl au IMM-urile icircn promovarea creşterii economice crearea de locuri de munca şi prosperitatea regiunilorrdquo a mai declarat europarlamentarul romacircn

Acest raport se icircnscrie icircn seria eforturilor depuse de către Parlamentul European pentru conturarea viitoarei politici de coeziune şi regionale a Uniunii Europene după 2013 şi s-a bucurat de larga susţinere şi apreciere a deputaţilor europeni şi a domnului Johannes Hahn comisarul icircnsărcinat cu politica regională ce a luat parte la dezbaterea din plenul Parlamentului European

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-

BIBLIOGRAFIE

1 Marchis Gabriela Analiza fondurilor europene pre şi post aderare icircn Romacircnia edituraDidactică şi Pedagogică Bucureşti 20092 Marchis Gabriela Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilorregionale editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20093 Albu L L (2008) bdquoTrends in Structural Changes and Convergence in EUrdquo icircn RomanianJournal of Economic Forecasting vol9 nr1 Institutul Naţional de Prognoză Economică4 Bahr C (2006) bdquoHow does sub-national autonomy affect the effectiveness of StructuralFundsrdquo 46th Congress of the European Regional Science Association Volos Greece August30 ndash September 35 Bal A Luţas M Jora O Topan V (2007) bdquoScenarii privind evoluţiile comunitare icircndomeniul competitivităţii politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regionalărdquo Studiul nr1din Colecţia Studii de strategie şi politici (SPOS 2007) Institutul European din RomacircniaBucureşti6 Bayar A (2007) Economic Impacts of Convergence Interventions (2007 ndash 2013) EuropeanWeek of Regions and Cities October 8-117 Băleanu A (2007) Impactul fondurilor structurale Working Paper no20 InstitutulEuropean din Romacircnia Bucureşti8 Bradley J Untiedt G Mitze T (2007) Analysis of the Impact of Cohesion Policy A NoteExplaining the Hermin-based Simulations articol disponibil on-line la adresa9 Boldrin M Canova F (2001) bdquoInequality and Convergence in Europersquos Regionsreconsidering European Regional Policiesrdquo in Economic Policy 3210 Cojanu Valentin (coord) Integrare si competitivitate modele de dezvoltare economica icircnEuropa de Sud ndashEst Editura ASE Bucureşti 200711 European Commission Economic Forecast Spring 2009 European Economy 3 200912 European Communities (2009) A European Economic Recovery Plan Annual countryassessments Lisbon Strategy for growth and jobs Luxembourg Office for Official Publicationsof the European Communities ISBN 978-92-79-10479-413 De la Fuente A (2002) bdquoDoes cohesion policy work Some general considerations andevidence from Spainrdquo UFAE and IAE Working Papers 56314 Drăgan G (2003) Romacircnia şi managementul Instrumentelor Structurale Colecţia de studiiIER nr5 Bucureşti15 Gripaios P (2007) bdquoGrowth in European Countries and Regions 1995 ndash 2003 Somelessons to be learned for the Lisbon Agendardquo paper presented at European Regional StudiesConference Lisbon 1st ndash 6th Aprilie16 Horvat A Maier G (2005) Regional development Absorption problems and the EUStructural Funds Some aspects regarding administrative absorbtion capacity in the CzechRepublic Estonia Hungary Slovakia and Slovenia Winter seminar of the German Section ofthe ERSA 21-28 februarie Austria17 Huumlbner Danuta EU regional policy in 2008 Achievements next steps and aspects of thefuture debate Speech to staff of DG REGIO 3 March 2008 Charlemagne building salle GASP

• UNIVERSITATEA bdquoDANUBIUSrdquo DIN GALAŢI
• Sisteme de finantare europeana mfbca21204
• Bune practici in utilizarea de catre imm-uri a fondurilor
• Structurale si de coeziune
• Prof Coordonator
• LectorunivdrMARCHIS GABRIELA
• -INTRODUCERE-