Embed Size (px)
Citation preview
1
Buletin Informativ
Nr. 8/2011 ISSN: 1453-8822
BULETIN INFORMATIV
CUPRINS
PROIECTUL: Programe de sprijin organizaţional şi formare profesională pentru personalul angajat din sectorul de celuloză, hârtie şi carton în vederea adaptării la dinamica pieţei interne şi internaţionale POSDRU/81/3.2/S/53449 .................................................................................................................. 2
Sesiune de comunicări ştiinţifi ce ......................................................................................................... 2
Dr.ing. Petronela Nechita
S.C. CEPROHART S.A. Brăila
HÂRTII SPECIALE: Piaţa hârtiilor speciale .................................................................................... 7
Tradus : Maricica Burlacu
S.C. CEPROHART S.A. Brăila
HÂRTII TISSUE: Hârtia tissue în China ......................................................................................... 13
Tradus: Viviana Sofronie
S.C. CEPROHART S.A. Brăila
Date statistice interne aferente industriei de celuloză şi hârtie ......................................................... 16
Ing. Cătălina Mihaela Talaşman
S.C. CEPROHART S.A. Brăila
2
Buletin Informativ
Programe de sprijin organizaţional şi formare profesională pentru personalul angajat din sectorul de celuloză, hârtie şi carton în vederea adaptării la dinamica pieţei interne şi internaţionale
POSDRU/81/3.2/S/53449
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Investeşte în oameni !
A.P.3: ”Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”
D.M.I 3.2: ”Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi prentru promovarea adaptabilităţii”
Benefi ciar: S.C.Ceprohart S.A., B-dul Al.I.Cuza nr.3, Brăila, Tel: 0239 619 741, Fax: 0239 680 280
Parteneri: Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iaşi, INCD pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabont” Bucureşti, Patronatul Industriei de Celuloză şi Hârtie din România - ROMPAP-Bucureşti
SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ORGANIZATĂ ÎN CADRUL
Simpoziounului Internaţional
“TEHNOLOGII AVANSATE PENTRU INDUSTRIA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI”
6 – 9 septembrie 2011, Brăila, Romania
În perioada 6 – 9 septembrie 2011, s-a desfăşurat la Brăila, organizată de Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru Celuloză şi Hârtie – SC CEPROHART SA Brăila şi Asociaţia Tehnică
3
Buletin Informativ
pentru Industria de Celuloză şi Hârtie din România (ATICHR), a şasea ediţie a Simpozionului Internaţional cu tema „Tehnologii avansate pentru industria de celuloză şi hârtie”.
Aşa cum reiese din titlu, tematica simpozionului cuprinde aspecte privind ştiinţa şi tehnologia celulozei şi hârtiei structurate în două secţiuni:
Secţiunea 1: Tehnologia celulozei şi hârtiei
• Procese şi materiale inovative pentru industria celulozei şi hârtiei
• Hârtii şi cartoane speciale
• Reciclarea hârtiei
• Ambalaje din hârtie şi carton
• Bio – resurse. Bio-compozite
• Energie şi protecţia mediului
Secţiunea 2: Hârtii şi cartoane securizate
• Tehnologii de securizare a hârtiei şi cartonului
• Elemente de securizare cu aplicaţii în domeniul hârtiei şi cartonului
Simpozionul s-a bucurat de participarea a 140 de persoane din care 11 au reprezentat instituţii din străinătate cum ar fi : Chemont Belgia, MFTI Republica Moldova, Flowtec Austria, Runtech Systems Oy Finlanda, Tampulping Oy Finlanda, GL&V Austria, SCA Recycling Germania, Université du Québec à Trois-Rivières (UQTR), Canada, UMV Coating AB, Suedia, Fangl Technologies, Austria, Woollard&Henry Ltd, Scoţia, furnizoare de servicii de consultanţă, cercetare şi echipamente pentru industria celulozei şi hârtiei.
Din România au participat 129 de persoane, din: 4 universităţi (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea A.I.Cuza Iaşi, Universitatea Aurel Vlaicu Arad), 5 Institute Naţionale de CD (INCD Bioresurse Alimentare Bucureşti, INCD pentru Protecţia Muncii Alexandru Darabont Bucureşti, INCD ICPE CA Bucureşti, ICPE Bistrita, Academia Română Filiala Timişoara), 20 agenţi economici din sectorul de celuloză şi hârtie şi fi rme de consultanţă pentru acest domeniu. Pe parcursul simpozionului s-a remarcat participarea reprezentativă şi interesul ridicat, manifestat de reprezentanţii fabricilor din sectorul românesc de celuloză, hârtie şi carton care s-au regăsit în număr de 65 reprezentând următoarele fabrici: SC Vrancart SA Adjud, SC Petrocart SA Piatra Neamţ, SC Ambro SA Suceava, SC Comceh SA Călăraşi, SC Dunapack Rambox SRL Sfântu Gheorghe, SC Monte Bianco SA Târgovişte, SC Rondocarton SRL Târgovişte, VPK Packaging SRL Salonta, SC Pehart Tec SA Petreşti, SC Ceprohart SA Brăila, toate membre ale Patronatului Industriei de Celuloză şi Hârtie
4
Buletin Informativ
din România – ROMPAP Bucureşti.
Pe lângă persoanele invitate cu lucrări, în deschiderea simpozionului au participat şi reprezentanţi ai administraţiei locale: Primărie, Prefectură, Organism Intermediar pentru POSDRU Regiunea Sud Est.
Pe parccursul simpozionului au fost prezentate 48 de lucrări, din care trei conferinte plenare, 34 lucrări având ca tematică, tehnologii moderne de fabricare a celulozei, hârtiei şi cartonului (Secţiunea 1) structurate pe:
• aspecte privind obţinerea celulozelor prin procedee neconvenţionale, mai puţin poluante
• ambalaje din fi bre celulozice şi carton ondulat pentru produse industriale şi alimentare
• aspecte privind utilizarea biomasei din lemn şi biorafi narea produşilor secundari de la fabricarea celulozei
• reciclarea hârtiei şi limitele utilizării fi brei reciclate în compoziţia hârtiei şi cartonului
• tehnologii moderne de sortare a maculaturii
• aspecte privind factorii de degradare a materialelor pe suport celulozic
• sisteme de cretare a hârtiei pentru diverse utilizări
• aditivi biocompatibili şi biodegradabili cu aplicaţii în fabricaţia hârtiei
• echipamente de şi utilaje moderne de deshidratare şi sortare a pastei de hârtie
• valorifi carea deşeurilor rezultate de la fabricarea hârtiei
• managementul energetic în fabricile de celuloză, hârtie şi carton
• organizarea muncii în domeniul celulozei şi hârtiei
• programe de instruire pentru angajaţii din domeniul celulozei şi hârtiei
şi 14 lucrări cu tematici specifi ce privind tehnologiile de securizare a hârtiilor şi cartoanelor şi a elementelor şi sistemeleor de securizare (Secţiunea 2)
- elemente privind fi lozofi a securizării hârtiei şi tehnici de securizare
- utilizarea microfi relor cu proprietăţi feromagnetice la securizarea documentelor de valoare
- tehnici de control şi evaluare a elementelor de securizare
5
Buletin Informativ
- elemente de securizare pe bază de pigmenţi şi nanoparticule cu proprietăţi magnetice
- rolul fi ligranului în procesul de securizare a hârtiei şi cartonului
Pentru o mai bună dezbatere a lucrărilor şi pentru concentrarea interesului mai multor participanţi, lucrările au fost prezentate sub formă de conferinţe orale.
În urma audierii lucrărilor şi a discuţiilor care au avut loc între specialiştii din universităţi, institute de cercetare şi cei din industria de profi l s-au conturat principalele direcţii şi politici de urmat pentru sectorul de celuloză, hârtie şi carton din România în vederea alinierii la practicile europene şi asigurării participării la satisfacerea principiilor dezvoltării durabile, după cum urmează:
- utilizarea aditivilor biocompatibili şi biodegradabili în procesul de fabricare a hârtiei şi cartonului;
- studii şi cercetări cu privire la limitele utilizării fi brelor secundare la fabricarea sortimentelor de hârtii şi cartoane
- folosirea fi brelor secundare (maculaturii) reduce poluarea şi conservarea resurselor forestiere, motiv pentru care trebuie concentrate eforturile pentru creşterea gradului de recuperare şi sortare a maculaturii
- orientarea către fabricarea ambalajelor din carton ondulat cu masă redusă şi implicit a fabricării hârtiilor componente cu gramaj redus şi rezstenţe mecanice corespunzătoare
- identifi carea şi implementarea unor elemente şi tehnologii de securizare a hârtiilor şi cartoanelor pentru documente de valoare în scopul reducerii fenomenului de falsifi care şi contrafacere a produselor.
Pe parcursul simpozionului au avut loc următoarele evenimente asociate:
- vizite în laboratoarele de cercetare, testare şi încercări şi instalaţiile experimentale de obţinere a sortimentelor papetare speciale din cadrul SC CEPROHART SA Brăila;
- sesiune de comunicări ştiinţifi ce în cadrul proiectului POSDRU 81/3.2/S/53449, „Programe de sprijin organizaţional şi formare profesională pentru personalul angajat din sectorul de celuloză, hârtie şi carton în vederea adaptării la dinamica pieţei interne şi internaţionale” cofi nanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007 – 2013.
- Masă rotundă la care au participat membrii Patronatului de Celuloză şi Hârtie din România reprezentaţi la nivel de director general, ocazie cu care s-au discutat şi identifi cat direcţiile viitoare de dezvoltare a întreprinderilor pe care le conduc, nevoia de inovare şi
6
Buletin Informativ
rolul activităţii de cercetare în dezvoltarea economică a întreprinderii;
- Miniexpoziţie cu principalele rezultate ale activităţii de cercetare desfăşurată de SC Ceprohart SA (hârtii securizate, hârtii pentru ambalaj produse alimentare, compozite fi ltrante pentru industria alimentară, suporturi nutritive biodegradabile pentru răsaduri de legume şi fl ori)
De asemenea, pe durata simpozionului, au fost amenajate spaţii pentru expunerea materialelor de publicitate şi promoţionale de către fi rmele furnizoare de echipamente pentru industria celulozei şi hârtiei: Flowtec Austria, Runtech Systems Oy Finlanda, Tampulping Oy Finlanda, GL&V Austria şi s-au purtat discuţii pe marginea acestora cu toţi factorii interesaţi.
Prin structura lucrărilor prezentate şi a participanţilor, specialişti din industrie, cercetători din institute naţionale de cercetare dezvoltare, universităţi şi fi rme de consultanţă, simpozionul a asigurat un mijloc efi cient de transfer către industrie a rezultatelor cercetării şi ultimelor noutăţi din domeniu, de dezvoltare a direcţiilor de cercetare existente şi de identifi care a unor direcţii noi, de promovare şi consolidare a unor parteneriate durabile.
7
Buletin Informativ
HÂRTII SPECIALE
PIAŢA HÂRTIILOR SPECIALE
DR. G.K. Moore
Paper 360° July/August 2011
Hârtiile speciale oferă o modalitate bună de creştere a profi tabilităţii, dar nu există nici o garanţie că un anumit sortiment de hârtii speciale va îmbunătăţi marjele de creştere.
Hârtiile speciale sunt mai profi tabile decât produsele de larg consum. Ele pot fi fabricate pe acelaşi echipament, cu posibilitatea de a extinde liniile de produse tip nişă, atât pentru obţinerea de benefi cii în zona de risc, cât şi pentru extinderea în zonele în care concurenţa este mai mică - de multe ori pe segmente mici, dar în creştere datorită noilor tehnologii.
Pentru companiile care îşi asumă riscul de a dezvolta un segment de nişă, există un potenţial ridicat pentru creşterea marjelor. Ele pot crea o propunere de vânzare unică, care este inovatoare, prea complexă pentru a fi copiată şi care are caracteristici unice. Aceste companii pot adăuga produselor proprietăţi care nu erau disponibile înainte de dezvoltare sau completează caracteristici noi care pot îmbunătăţi întregul produs.
Există, de asemenea şi factori care infl uenţează procesul de fabricaţie. Hârtiile speciale permit utilizarea continuă a echipamentelor vechi care nu mai sunt potrivite pentru execuţia producţiilor mari necesare produselor de larg consum, dar încă mai au capacitatea de a furniza valoare adăugată. Există, de asemenea, o competiţie redusă din partea unor producători care au utilaje cu productivitate mare deoarece aceştia din urmă sunt interesaţi, în principal, să maximizeze volumul de producţie şi nu vor dori să adauge noi etape necesare pentru producerea hârtiilor speciale.
PIAŢA HÂRTIILOR SPECIALE
Producţia de hârtii speciale în Europa este de aproximativ 47%, faţă de America de Nord şi Asia care produc restul până la 100%. Pieţele din Europa de Vest sunt mature, în general, cererea variază în funcţie de segmentul de piaţă, în cele mai multe segmente nu există dovezi ale saturării, iar în altele o creştere susţinută (fi g.1).
Pieţele Americii de Nord şi Japoniei au înregistrat o stagnare ca şi cele ale Europei de
8
Buletin Informativ
Vest. Cea mai mare creştere este evidenţiată în China, urmată de India, Rusia, Brazilia, Polonia şi Turcia. În comparaţie cu Europa de Vest şi America de Nord, aceste pieţe au consumul mai mic pe cap de locuitor la majoritatea produselor din hârtii speciale, dar acest lucru este singurul care evidenţiază vastul potenţial neexploatat al cererii de consum în pieţele emergente.
Fig. 1. Ponderea hârtiilor speciale pe regiuni
Nici o companie de hârtie nu asigură mai mult de 5% din piaţa de hârtii speciale (fi g.2). 16 companii de top produc circa 39% din piaţă. În plus, cele mai multe fabrici de hârtie produc mai puţin de 50.000 tone pe an (fi g.3).
Fig.2. Ponderea hârtiilor speciale pe piaţa mondială
Pieţele Americii de Nord şi Japoniei au înregistrat o stagnare ca şi cele ale Europei de
Vest. Cea mai mare creştere este evidenţiată în China, urmată de India, Rusia, Brazilia, Polonia
şi Turcia. În comparaţie cu Europa de Vest şi America de Nord, aceste pieţe au consumul mai
mic pe cap de locuitor la majoritatea produselor din hârtii speciale, dar acest lucru este singurul
care evidenţiază vastul potenţial neexploatat al cererii de consum în pieţele emergente.
Suma în t/an a produselor fabricate
Altele ; 0%
America de Nord; 25%
America Latină; 4%
Asia Pacific; 25%
Europa; 47%
Fig. 1. Ponderea hârtiilor speciale pe regiuni
Nici o companie de hârtie nu asigură mai mult de 5% din piaţa de hârtii speciale (fig.2).
16 companii de top produc circa 39% din piaţă. În plus, cele mai multe fabrici de hârtie produc
mai puţin de 50.000 tone pe an (fig.3).
Suma în t/an a produselor fabricate2% 4%
5%2%
2%
4%
2%2%
2%2%2%
2%2%
2%2%
60%
AbiBow Ahlstrom APP AppletonDelfort Felix Schoeller Glatfelter IPKapStone Koehler Mitsubishi MunksjoThilmany UPM Wausau Altele
Fig.2. Ponderea hârtiilor speciale pe piaţa mondială
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
0 - 25
000
2500
0-5000
0
5000
0-7500
0
7500
0-1000
00
1000
00-125
000
1250
00-150
000
1500
00-175
000
2000
00-225
000
Asia Pacific Europa America de Nord
Fig.3. Producţia fabricilor de hârtii speciale - cca. 50.000 t/an
Recesiunea din economia mondială afectează industria de hârtii speciale. Ea a avut cel
mai mare impact în America de Nord în 2007 şi jumătatea anului 2008 şi a lovit Europa de Vest
9
Buletin Informativ
Fig.3. Producţia fabricilor de hârtii speciale - cca. 50.000 t/an
Recesiunea din economia mondială afectează industria de hârtii speciale. Ea a avut cel mai mare impact în America de Nord în 2007 şi jumătatea anului 2008 şi a lovit Europa de Vest la sfârşitul anului 2008. Unele pieţe, cum ar fi America de Nord, Japonia, Marea Britanie şi Spania au fost afectate mai mult.
Alte pieţe, inclusiv Franţa, Italia, Germania şi Scandinavia, s-au dovedit rezistente şi au rezistat declinului cu defi cite numai în una sau două zone. Multe din economiile în curs de dezvoltare, cum ar fi China, India, Brazilia, Rusia, Turcia şi Polonia, au fost afectate doar marginal. Hârtiile speciale sunt utilizate atât pentru bunurile de larg consum cât şi pentru produsele speciale, de lux.
Recesiunea a provocat scăderea cererii de consum, iar acest lucru îi afectează pe producătorii de hârtii speciale, segment extrem de vulnerabil la metodele de cumpărare ale consumatorilor. Fabricile care oferă o gamă largă de produse au supravieţuit, în timp ce, cele specializate într-o gamă de produse mai restrânse, au întâmpinat condiţii difi cile.
Principalele exemple de produse din hârtii speciale includ: ambalaje de protecţie, cutii de carton pliante, etichete, fi ltre industriale şi auto, hârtii electrotehnice, documente de valoare şi hârtie pergaminată. Produsele speciale includ hârtii securizate, hârtii fotografi ce, hârtii de desen, hârtii de ţigarete şi ambalaj pentru cadouri.
Odată cu o scăderea cererii de produse, a existat o perioadă de consolidare. Pieţele din Europa de Vest şi America de Nord s-au confruntat cu închideri şi falimente de fabrici, vânzări şi achiziţii. Acest proces a încetinit în anii 2009 - 2010 astfel că cererea şi oferta a devenit mai echilibrată. Creşterea preţurilor la materiile prime fi broase, produse chimice şi energie continuă
Suma în t/an a produselor fabricate2% 4%
5%2%
2%
4%
2%2%
2%2%2%
2%2%
2%2%
60%
AbiBow Ahlstrom APP AppletonDelfort Felix Schoeller Glatfelter IPKapStone Koehler Mitsubishi MunksjoThilmany UPM Wausau Altele
Fig.2. Ponderea hârtiilor speciale pe piaţa mondială
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
0 - 25
000
2500
0-5000
0
5000
0-7500
0
7500
0-1000
00
1000
00-125
000
1250
00-150
000
1500
00-175
000
2000
00-225
000
Asia Pacific Europa America de Nord
Fig.3. Producţia fabricilor de hârtii speciale - cca. 50.000 t/an
Recesiunea din economia mondială afectează industria de hârtii speciale. Ea a avut cel
mai mare impact în America de Nord în 2007 şi jumătatea anului 2008 şi a lovit Europa de Vest
10
Buletin Informativ
să afecteze producătorii de hârtii speciale prin micşorarea marjelor.
Extinderea fabricaţiei în China şi India - în primul rând pentru a satisface lanţurile de aprovizionare din Europa de Vest şi America de Nord precum şi creşterea rapidă a cererii interne a condus la importul de celuloză. Acest lucru a provocat penurie, care a contribuit la creşterea preţurilor şi mai mult.
Un alt factor care a jucat un rol important este conştientizarea crescândă a factorului de mediu. Industria de profi l a dobândit dreptul de a fi în măsură să promoveze Forest Stewardship Council - certifi carea de tip şi de utilizare a produsului reciclabil. Fabricile şi tehnologiile de reciclare de asemenea, au înţeles că pe termen lung, ambele pot salva costurile, prin câştiguri cât mai profi tabile din modifi carea de procese şi plante până la sisteme de mediu mai prietenoase, chiar dacă investiţia iniţială este mare.
EVOLUŢII INOVATOARE
Evoluţiile inovatoare sunt cheia succesului şi pot fi legate de proces sau produs sau se referă la vânzări, marketing şi interacţiunile cu clienţii. O mare parte din vânzările susţinute de producătorii germani, în special, de succesul tot mai mare al furnizorilor chinezi, indieni şi turci, pot fi atribuite susţinerii bunelor servicii cu clienţii.
Producătorii din sectorul hârtiilor speciale trebuie să monitorizeze continuu şi să implementeze noile evoluţii. Într-adevăr, investiţia în procesul de dezvoltare a produselor şi în cercetarea şi dezvoltarea inovatoare continuă, este probabil mai importantă decât investiţiile în hardware. Exemple recente ilustrează caracterul amplu al acestor evoluţii şi includ:
• Apariţia de noi materiale funcţionale şi metode noi de aplicare, care pot să ofere oportunităţi pentru hârtia bazată pe produse relativ vechi, prin creşterea cotei de piaţă din alte materiale concurente. Stratul de acoperire este una dintre zonele cele mai importante şi cu o evoluţie rapidă în tehnologia de ambalare.
• Celuloza nanocristalină este un nanomaterial regenerabil, reciclabil şi în cantitate mare, obţinut din fi bre celulozice din procesul de fabricaţie a celulozei. Aplicaţiile potenţiale includ fi lme refl exiv optice, lacuri cu durabilitate mare, mase plastice biodegradabile şi inovatoare. Aceste proprietăţi pot oferi noi oportunităţi intr-o gama largă de aplicaţii pentru nenumărate sectoare, cum ar fi industria aerospaţială, auto, chimică, textilă şi silvicultură.
• Compozitul aerospaţial de carton, sub formă de coli New Ultem (CAB), dezvoltat şi fabricat de Crane & CO, oferă o alternativă superioară la armătura compozită cu fi bră aramidică termorezistentă sub formă de fagure. Colile cu termoformare rapidă, oferă o gamă largă de proprietăţi foarte performante, sunt reciclabile, şi oferă un potenţial ridicat de înnobilare cu un strat de fi lm decorativ inovator şi totodată respectă cerinţele FAA
11
Buletin Informativ
pentru a mări durata de viaţă utilă. Colile sunt în curs de testare de către o mare companie aeriană.
• Noua emblemă Coaters oferă oportunităţi de dezvoltare de produse - de exemplu, Prime Coat Curtain preluată recent de Concernul de hârtie Cham. Este mai mult decât o unitate de producţie, ea poate, de asemenea, fi utilizată pentru a dezvolta sistematic noi produse de hârtie. Aceasta poate fi uşor confi gurată pentru a produce tratări în masă sau la suprafaţă (cu sau fără margini).
• Culturile de in şi cânepă canadian sunt convertite pentru aplicaţii cu valoare ridicată, cum ar fi : textilele, compozitele de plastic, hârtia şi produsele izolatoare. Reziduurile din paie de grâu sunt reciclate în carton, armatură din beton, material de umplutură pentru compozitele de plastic şi aşternut pentru animale. Acest domeniu de pionierat canadian include Schweitzer - Mauduit care produce hârtie specială.
OPORTUNITATE
Hârtiile speciale ca un mijloc de îmbunătăţire a rentabilităţii, pot fi cadrul cheie a unei strategii de afaceri date, dar nu există nici o garanţie că, în anumite cazuri, un sortiment de hârtie specială va îmbunătăţi marjele. Deşi există bariere semnifi cative între fi rmele concurente, ele vor fi tentate să intre pe piaţă în cazul în care societatea observă o profi tabilitate ridicată. Aceasta va dilua baza de clienţi potenţiali după un timp şi va crea un mediu competitiv, în care preţurile vor scădea.
Pe termen lung, favorizarea câştigurilor din hârtii speciale, conduce la scăderea importanţei lor, devenind ca o marfă, iar rentabilitatea poate suferi. În cele din urmă, tendinţa cea mai îngrijorătoare care afectează sectorul, este că producătorii din economiile în curs de dezvoltare pot dezvolta produse de calitate, având avantajul costului scăzut al forţei de muncă. Aceste fi rme pot intra pe pieţele hârtiilor speciale pe avantajul preţului de cost, cu risc redus în cazul în care produsul nu atinge randamente bune.
Preţurile ridicate de vânzare şi productivitatea mărită nu sunt singurii factori care decid intrarea pe piaţă. În unele situaţii, producătorii cu costuri scăzute pot fi la fel de competitivi în hârtii speciale ca şi în unele pieţe de mărfuri, deoarece contribuie la fl exibilitatea operaţiunilor atunci când concurenţa creşte, sau când cererea scade.
În general, însă, pătrunderea pe piaţa hârtiilor speciale rămâne o oportunitate pentru producători, datorită creşterii performanţei fi nanciare prin profi turi mai mari, utilizarea activelor, concurenţă redusă şi / sau potenţial de creştere ridicat.
12
Buletin Informativ
BIBLIOGRAFIE
1. www.nanowerk.com/news/newsid=17202.php.
2. www.sabic-ip.com/gep/en/NewsRoom/PressRelesaeDetail/september_21_2010_sabi-cinnovativeplasticsultem.html.
3. spectrum.andritz.com/archive/archive-online/iss_20/art_2036.html.
4. investincanada.gc.ca/eng/indusrty-sectors/bioproducts.aspx.
13
Buletin Informativ
HÂRTIA TISSUE ÎN CHINA
Marco Dalle Piagge, pg.16-17
PPI,august 2011
Cu siguranţă China are nevoie de mai multa hârtie tissue, dar unde va fi produsă şi cu ce, sunt întrebări la care trebuie sa găsim răspunsurile.
CERINŢA MARE A CHINEI PENTRU HÂRTIA TISSUE
Pornind de la o cantitate limitată de hârtie tissue, de calitate inferioară, produsă de sute de instalaţii mici şi deosebit de poluante cu câţiva ani în urmă, China este acum pe punctul de a avea cea mai modernă ”fl ota” de maşini de hârtie tissue.
Anul trecut sau acum doi ani, o investiţie mare a fost stimulată de către principalii producători de hârtie tissue din China. Dacă nu fac investiţii, fabricile riscă să rămână în urmă cu posibilitatea de a nu mai fi competitive. Şi cei mai mici producători vor face eforturi pentru a face faţă concurenţei. În mod cert ei nu pot concura cu calitatea şi procesele lor, de obicei bazate pe paie, trestie de zahăr sau bambus, situându-i de partea neagreată a guvernului chinez decis să facă ordine în industrie. Câteva dintre cele 400-500 fabrici de hârtie după toate indiciile se afl ă în vizorul legiuitorilor şi procesul de închidere a acestora deja a început. Ca atare, nu toate instalaţiile noi din China sunt de capacitate „nouă”, dar înlocuirea celor depăşite cu alte instalaţii este de prisos.
INCURAJAŢI SǍ SE STABILEASCǍ ÎN PARTEA CENTRALǍ A ŢǍRII
O altă schimbare este implementarea de noi proiecte în domeniul hârtiei tissue. Cu
HÂRTII TISSUE
14
Buletin Informativ
siguranţă, spre deosebire de Europa, există un potenţial considerabil pentru proiectele afl ate la început de drum în această ţară, dar acestea au tendinţa de a se grupa în jurul principalelor oraşe din apropierea coastei. În încercarea de a reduce tendinţa recentă a chinezilor de a migra către oraşele de coastă, unde standardul de viaţă este mai ridicat, proiectele pentru fabrici noi sunt încurajate în zonele din centrul ţării cum ar fi Chongqing şi Sichuan. Cu alte cuvinte, aceste fabrici noi duc calitatea hârtiei tissue către noi zone deci piaţa hârtiei tissue în China se va dezvolta mai mult. Există o consideraţie practică importantă în ceea ce priveşte procesarea fi brei. Maşinide hârtie de mare viteă, cu lăţime de lucru mare sunt instalate în China şi sunt alimentate cu fi bră virgină. Infrastructura pentru aprovizionarea cu fi bră reciclată de bună calitate nu există în China şi echipamentele adecvate de preparare a pastei fi broase nu sunt încă disponibile. Nici unul din marile proiecte din ultimii doi ani nu a prevăzut instalatii de descernelizare. Bineînţeles, această situaţie favorizează fabricile din zona de coastă care lucrează cu fi bra virgină. Oricum, infrastructura se extinde, iar acest lucru va fi în favoarea fabricilor din centrul ţării.
FACTORUL - GAZE NATURALE
Există un factor diferit între diferite regiuni ale Chinei care este previzibil într-un viitor apropiat. O alimentare rapidă cu gaze naturale nu este posibilă pe tot cuprinsul Chinei. Guangdong de exemplu nu are nicio posibilitate în această privinţă. Majoritatea maşinilor de hârtie tissue cu o producţie de 30 până la 50 tone/zi folosesc cărbunele pentru producerea aburului. Dacă fabricile ale căror amplasamente nu le permit accesul la alimentarea cu gaze naturale trebuie să–si planifi ce îmbunătăţirea producţiei la nivele superioare, trebuie să se ţină cont de tehnologia aplicată. Cărbunele în mod cert nu poate permite producerea aburului la un grad la fel de ridicat ca şi gazele naturale, deci o viteză de lucru de 2.000 m/min este într-adevăr indiscutabilă. Oricum se apreciază că vitezele de lucru în jur de 1.700 m/min sunt realiste la un regim de lucru la nivel internaţional, acest aspect ar putea încă să situeze o fabrică pe o poziţie deosebit de avantajoasă, prin reducerea costurilor de producţie.
Ideea este că, prin folosirea unei tehnologii corecte, o fabrică poate fi încă competitivă chiar dacă utilizează cărbunele.
În situaţia actuală, ţara deja are nevoie de câteva instalaţii noi pentru a ţine pasul cu cererea în continuă creştere. Desigur, chiar şi la un profi t anual mic al creşterii cererii de hârtie tissue în China se consideră a fi echivalentul unei mari afaceri cuacest sortiment de hârtie. Acest lucru nu va surprinde pe nimeni, deoarece circa jumătate din noile maşini de hârtie tissue din lume au fost montate în China anul trecut.
Acest rezultat, ca răspuns la cererea potenţială din China a fost investiţia în instalaţii de
15
Buletin Informativ
ultimul tip ceea ce înseamnă că, evoluţia calităţii a fost rapidă. Îmbunătăţirea progresivă a calităţii înregistrată în alte părţi ale lumii, aici nu a avut loc, şi acest lucru este posibil numai cu ajutorul unui standard foarte ridicat al noilor instalaţii destinate producerii hârtiei tissue.
Aici producătorii sunt hotărâţi să realizeze un produs de o foarte bună calitate şi să-l prezinte pe piaţă într-o manieră profesionistă.
UN PRODUS DESTINAT UTILIZǍRII ZILNICE
Amplasarea instalaţiilor de hârtie tissue în China destinate producerii de hârtii tissue pentru utilizare zilnică este pe drumul cel bun şi se extinde de asemenea dincolo de principalele oraşe de coastă. De exemplu este neobisnuit să găseşti un restaurant în oricare parte a ţării care să nu ofere şerveţele, şi întrucât fabricile apar în interiorul ţării, tendintţa se va consolida.
Din punctul de vedere al afacerilor, China este uşor de privit ca o lume diferită. Oricum nu ar trebui uitat faptul că, această ţară vastă plăteşte aceleasi preţuri ale energiei şi ale materiilor prime ca oricare altă ţară - chiar mai mult şi principalul avantaj competiţional este preţul scăzut al forţei de muncă. Dar, în vreme ce condiţiile de trai evoluează favorabil şi competenţele tehnice încep să atragă un sistem de salarizare cu prime mai mari, va creşte presiunea pe salarii. Ca urmare a creşterii presiunii costurilor salariale, producătorii se vor gândi mai mult şi la alte greutăţi fi nanciare cum ar fi costurile energetice. Constructorii de maşini care pot oferi răspunsuri mai bune întrebărilor mai dure ca niciodată pe care le vor pune clienţii chinezi, vor benefi cia cel mai mult de viitorul fără îndoială favorabil al sectorului hârtiei tissue.
Marco Dalle Piagge este director general al Toscotec în China, companie situată în districtul Zhangdian, Zibo, Shangdong. Compania furnizează instalaţii pentru producerea la cheie a hârtiei tissue inclusiv prepararea pastei fi broase fi ind în special asociată cu producerea cilindrului uscator Yankee.
16
Buletin Informativ
DATE STATISTICE INTERNE
AFERENTE INDUSTRIEI
CELULOZEI ŞI HÂRTIEI
DIN ROMÂNIA
17
Buletin Informativ
CO
STU
RI T
OTA
LE
LA
1 L
EU
PR
OD
UC
TIE
MA
RFA
, CIF
RA
TO
TAL
AD
E A
FAC
ER
I, VA
LO
AR
EA
INV
EST
ITII
LO
R R
EA
LIZ
ATE
7 lu
ni 2
011
SOC
IETA
TE
A C
OM
ER
CIA
LA
CO
STU
RI T
OTA
LE
LA
1 L
EU
PR
OD
UC
TIE
MA
RFA
CIF
RA
TO
TAL
A D
E A
FAC
ER
IVA
LO
AR
EA
INV
EST
IŢII
LO
R
RE
AL
IZAT
E
-lei-
- m
il.le
i- - m
il.le
i-m
ed 2
011
cum
201
1cu
m 2
011
med
ia 2
011
med
201
0cu
m 2
011
cum
201
0cu
m 2
011
cum
201
0
%
%
%
TOTA
L, d
in c
are:
0,94
20,
974
5,06
111
2,6
97,3
6836
2,8
LE
TE
A B
AC
AU
* -
-0,
017
-0,
000
-V
RA
NC
AR
T A
DJU
D0,
974
99,5
95,4
2011
3,6
2,00
731
,6C
OM
CE
H C
AL
AR
ASI
0,
841
95,5
98,3
8010
4,5
21,5
5318
0,6
SOM
ES
DE
J***
- -
6,02
020
,60,
000
-E
CO
PA
PER
ZA
RN
EST
I1,
033
103,
370
,890
137,
514
,782
445,
2PE
TR
OC
AR
T P.
NE
AM
T0,
780
101,
116
,472
98,3
0,11
026
,0PE
HA
RT
TE
C P
ET
RE
STI
0,98
399
,711
6,36
510
6,3
0,12
613
,6C
EPR
OH
AR
T B
RA
ILA
1,00
398
,83,
720
124,
858
,358
-D
UN
APA
CK
RA
MB
OX
SF.
GH
EO
RG
HE
**0,
934
99,0
51,5
0711
1,2
0,26
518
,2E
CO
PAC
K G
HIM
BAV
- - -
- -
-49
,408
138,
6 -
- - -
- -
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
- - -
- -
-80
,563
137,
1 -
-R
ON
DO
CA
RTO
N C
LU
J -
- - -
- -
113,
950
142,
2 -
- - -
- -
VIL
CA
RT
CA
LIM
AN
EST
I0,
930
98,9
12,6
4995
,70,
000
-M
ON
TE
BIA
NC
O T
AR
GO
VIS
TE
0,96
799
,79,
891
115,
50,
000
-SC
A P
AC
KA
GIN
G T
IMIS
OA
RA
- - -
- -
-19
,809
125,
30,
167
10,5
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LO
NTA
0,97
1 -
34,1
17 -
1,05
3 -
EU
RO
PA E
XPR
ESS
IASI
- -
8,80
4 -
- -
* D
atel
e su
nt p
entru
luni
le 0
1 si
02
* D
atel
e re
prez
inta
cum
ulat
ul la
5 lu
ni**
* R
epre
zint
a va
loar
ea la
6 lu
ni
18
Buletin Informativ
BA
LA
NTA
CO
ME
RC
IAL
A E
XPO
RT-
IMPO
RT
7 lu
ni 2
011
mii
Eur
o
SOC
IETA
TE
A C
OM
ER
CIA
LA
EX
POR
TIM
POR
TSO
LD
UL
BA
LA
NT
EI
TOTA
L,d
in c
are:
4026
3,1
5075
2,2
-104
89,1
LE
TE
A B
AC
AU
*0,
00,
00,
0C
OM
CE
H C
AL
AR
ASI
61
72,0
7948
,0-1
776,
0V
RA
NC
AR
T A
DJU
D61
9,7
2187
,2-1
567,
5SO
ME
S D
EJ
0,0
0,0
0,0
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
5339
,335
64,9
1774
,4PE
TR
OC
AR
T P
.NE
AM
T95
1,9
571,
138
0,8
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I17
223,
015
601,
016
22,0
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A0,
050
0,1
-500
,1D
UN
APA
CK
RA
MB
OX
SF.
GH
EO
RG
HE
561,
066
76,0
-611
5,0
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV
0,0
1365
,2-1
365,
2R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE35
25,3
2561
,796
3,6
RO
ND
OC
AR
TON
CL
UJ
- - -
- -
- - -
- -
- - -
VIL
CA
RT
CA
LIM
AN
EST
I0,
00,
00,
0SC
A P
AC
KA
GIN
G T
IMIS
OA
RA
672,
731
34,3
-246
1,7
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E23
0,0
1423
,0-1
193,
0 V
PK P
AC
KA
GIN
G S
AL
ON
TA49
68,2
552
19,7
6-2
51,5
1E
UR
OPA
EX
PRE
SS IA
SI -
- -
* D
atel
e su
nt p
entr
u lu
nile
01
si 0
2
19
Buletin Informativ
RE
AL
IZA
RI
IMPO
RT
7 lu
ni 2
011
CE
LU
LO
ZA
AG
EN
T IN
CL
EIE
RE
SOC
IETA
TE
A
-
t-
-t-
CO
ME
RC
IAL
Acu
m .2
011
cum
.201
1
cum
201
1cu
m 2
010
cum
201
1cu
m 2
010
%
%
TOTA
L, d
in c
are:
3496
687
,251
911
1,9
LE
TE
A B
AC
AU
--
--
SOM
ES
DE
J0
-0
-
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
8628
106,
7 -
-
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
- -
427
136,
1
PET
RO
CA
RT
P. N
EA
MT
515
81,6
- -
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I23
724
90,9
- -
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
- -
4612
4,3
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
- -
4210
5,0
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E20
9992
,10
-
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A0
-4
-
20
Buletin Informativ
EX
POR
T H
AR
TII
7 lu
ni 2
011
tone
TO
TAL
HA
RT
IEH
AR
TIE
HA
RT
IEH
AR
TII
IG
.H
AR
TII
TE
H.
H. M
IEZ
SOC
IETA
TE
AH
AR
TIE
ZIA
R S
CR
ISA
MB
AL
AJ
SA
NIT
AR
E S
PEC
IAL
EC
APA
C
CO
ME
RC
IAL
Acu
m
2011
cum
20
11cu
m
2011
cum
20
11cu
m
2011
cum
20
11cu
m
2011
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
%
%
%
%
%
%
%
TOTA
L,d
in c
are:
4256
883
,70
- -
-0
-24
146
95,5
- -
1842
286
,2
LE
TE
A B
AC
AU
0 -
0 -
- -
- -
- -
--
- -
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
6270
95,8
- -
- -
- -
6270
95,8
- -
- -
SOM
ES
DE
J0
--
--
-0
--
--
--
-
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
4976
163,
4-
--
- -
--
--
-49
7616
3,4
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I17
624
0,0
- -
- -
- -
1762
494
,3 -
- -
-
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
1256
781
,2 -
- -
- -
- -
- -
-12
567
81,2
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
902
31,3
--
--
--
2469
,4-
-87
930
,8
PET
RO
CA
RT
P N
EA
MT
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E22
8 -
- -
- -
- -
228
- -
- -
-
21
Buletin Informativ
EX
POR
T C
AR
TOA
NE
SI C
ON
FEC
TII
PA
PETA
RE
7 lu
ni 2
011
TOTA
L C
AR
TOA
NE
MU
CAV
AL
EC
AR
TON
DU
PLE
X T
RIP
LE
XC
AR
TOA
NE
TE
HN
ICE
SI
SPE
CIA
LE
SOC
IETA
TE
A C
OM
ER
CIA
LA
cum
201
1cu
m 2
011
cum
201
1
cu
m 2
011
cum
201
0cu
m 2
011
cum
201
0cu
m 2
011
cum
201
0
%
%
%
TOTA
L, d
in c
are:
428
92,0
2016
6,7
408
90,1
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
428
92,0
2016
6,7
408
90,1
C
ON
F.C
.ON
DU
LAT
, tSO
CIE
TAT
EA
cum
201
1C
OM
ER
CIA
LA
cum
201
1cu
m 2
010
%
TOTA
L,d
in c
are:
3931
83,6
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
0 -
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X38
925
5,9
SF. G
HE
OR
GH
EE
CO
PAC
K G
HIM
BAV
0
-R
OSS
MA
NN
BU
CU
RE
STI
0 -
RO
ND
OC
AR
TON
CL
UJ
2393
68,1
VIL
CA
RT
CA
LIM
AN
EST
I0
-SC
A P
AC
KA
GIN
G T
IMIS
OA
RA
512
71,4
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LO
NTA
637
-E
UR
OPA
EX
PRE
SS IA
SI0
-
22
Buletin Informativ
PRO
DU
CŢ
II R
EA
LIZ
ATE
LA
PR
INC
IPA
LE
LE
SO
RT
IME
NT
E D
E H
ÂR
TII
cum
ulat
8 lu
ni 2
011
-ton
e-
SOC
IETA
TE
A C
OM
ER
CIA
LA
TOTA
L H
AR
TII
HA
RT
IE
ZIA
RH
AR
TIE
SC
RIS
HA
RT
IE
AM
BA
LA
JH
AR
TII
IG.
SAN
ITA
RE
HA
RT
II T
EH
. SP
EC
IAL
EH
AR
TIE
MIE
Z
CA
PAC
cum
11
cum
11
cum
11
cum
11
cum
11
cum
11
cum
11
cum
11
cum
10
cum
11
cum
10
cum
11
cum
10
cum
11
cum
10
cum
11
cum
10
cum
11
cum
10
cum
11
cum
10
%
%
%
%
%
%
%
TOTA
L, d
in c
are:
1884
8890
,60
-16
-0
-66
161
80,2
163
75,9
1221
4410
8,5
LE
TE
A B
AC
AU
0 -
0 -
- -
- -
- -
- -
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
3453
971
,2 -
--
- -
-13
808
95,0
- -
2073
161
,0
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
1796
762
,3 -
- -
- -
-17
967
62,3
- -
- -
SOM
ES
DE
J 0
--
--
-0
- -
--
-
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
5280
514
6,2
- -
- -
- -
--
-52
805
146,
2
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
4860
811
4,4
- -
- -
- -
- -
-48
608
114,
4
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I27
673
88,7
- -
- -
- -
2767
388
,7 -
- -
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
4080
73,9
- -
- -
- -
4080
73,9
- -
- -
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E26
3310
8,9
- -
- -
- -
2633
108,
9 -
- -
-
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A18
380
,7-
-16
-4
--
16
375
,9-
-
TOTA
L, d
in c
are:
1884
8890
,60
-16
-0
-66
161
80,2
163
75,9
1221
4410
8,5
23
Buletin Informativ
PR
OD
UC
TII
RE
AL
IZAT
E L
A P
RIN
CIP
AL
EL
E S
OR
TIM
EN
TE
DE
CA
RTO
AN
E
cum
ulat
8 lu
ni 2
011
tone
SO
CIE
TAT
EA
CO
ME
RC
IAL
A
TOTA
L C
AR
TOA
NE
CA
RTO
N D
UPL
EX
T
RIP
LE
XC
AR
TOA
NE
TE
H.
ŞI S
PEC
IAL
E
cum
11
cum
11
cum
11
cum
11
cum
10
cum
11
cum
10
cum
11
cum
10
%
%
%
TOTA
L,d
in c
are:
3725
88,9
2748
117,
297
753
,0
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
3462
112,
027
4811
7,2
714
95,8
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A12
52,5
- -
1252
,5
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I25
123
,3 -
-25
123
,3
24
Buletin Informativ
PRO
DU
CT
II R
EA
LIZ
ATE
LA
CA
RTO
N O
ND
UL
AT
Cum
ulat
8 lu
ni 2
011
-
tone
-
TO
TAL
CA
RTO
NC
ON
FEC
TII
CA
RTO
N
ON
DU
LAT
ON
DU
LAT
SOC
IETA
TE
A C
OM
ER
CIA
LA
cum
11
cum
11
cum
11
cum
10
cum
11
cum
10
%
%
TOTA
L,d
in c
are:
1587
9811
9,51
9634
814
64,5
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV
1824
011
2,0
1440
011
4,1
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
2535
098
,826
2110
0,4
RO
ND
OC
AR
TON
CL
UJ
35
569
116,
127
050
124,
9
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
3133
111
2,7
2589
011
3,4
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X20
101
91,9
1184
199
,3
SF. G
HE
OR
GH
E
VIL
CA
RT
CA
LIM
AN
EST
I 52
3185
,429
1169
,4
SCA
PA
CK
AG
ING
TIM
ISO
AR
A59
7711
4,2
5374
127,
5
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LO
NTA
1363
7 -
3073
-
EU
RO
PA E
XPR
ESS
IASI
3362
-31
88 -
25
Buletin Informativ
CO
NSU
M D
E M
AC
UL
ATU
RA
cum
ulat
8 lu
ni 2
011
-t
one-
SOC
IETA
TE
A C
OM
ER
CIA
LA
TOTA
LD
IN T
AR
AD
IN IM
POR
T
TOTA
L, d
in c
are:
1821
7918
0887
1292
LE
TE
A B
AC
AU
00
0V
RA
NC
AR
T A
DJU
D43
866
4386
60
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
1626
415
282
982
AM
BR
O S
UC
EAV
A57
830
5752
031
0E
CO
PA
PER
ZA
RN
EST
I54
385
5438
50
PET
RO
CA
RT
P. N
EA
MT
6069
6069
0PE
HA
RT
TE
C P
ET
RE
STI
3765
3765
0
26
Buletin Informativ
SIT
UAT
IE P
RIV
IND
NU
MA
RU
L D
E S
AL
AR
IAT
I SI
RE
PAR
TIT
IA A
CE
STO
RA
PE
AC
TIV
ITAT
EA
PR
OD
UC
TIV
A S
I A
UX
ILIA
RA
iulie
201
1
SOC
IETA
TE
A C
OM
ER
CIA
LA
NR
. TO
TAL
SAL
AR
IAT
I
IN P
RO
DU
CT
IA D
E
PAST
EFI
BR
OA
SE
IN P
RO
DU
CT
IA D
E
HA
RT
IE S
I CA
RTO
NIN
INT
RE
TIN
ER
EM
EC
. EL
. AM
CA
LTE
SEC
TII
PER
S.T
EH
.AD
-TIV
SI
DE
CO
ND
UC
ER
E
iuni
e 11
iuni
e 11
iuni
e 11
iuni
e 11
iuni
e 11
iuni
e 11
iuni
e 11
iuni
e 10
iuni
e 11
iuni
e 10
iuni
e 11
iuni
e 10
iuni
e 11
iuni
e 10
iuni
e 11
iuni
e 10
iuni
e 11
iuni
e 10
%
%
%
%
%
%TO
TAL
,din
car
e:41
4610
3,8
6365
,617
5493
,954
693
,372
498
,654
010
3,4
LE
TE
A B
AC
AU
*23
8,5
- -
- -
3 -
16 -
4-
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
1111
100,
4 -
-55
991
,015
511
6,5
301
105,
696
128,
0C
OM
CE
H C
AL
AR
ASI
25
810
0,0
- -
101
100,
040
97,6
7810
0,0
3910
2,6
SOM
ES
DE
J **
*15
253
,9 -
-19
11,1
5212
0,9
4017
3,9
4191
,1E
CO
PA
PER
ZA
RN
EST
I14
110
6,0
- -
6610
3,1
3512
5,0
2910
3,6
1184
,6PE
TR
OC
AR
T P.
NE
AM
T25
791
,523
109,
590
86,5
6688
,046
95,8
3297
,0PE
HA
RT
TE
C P
ET
RE
STI
373
100,
5 -
,16
094
,146
92,0
113
116,
554
100,
0C
EPR
OH
AR
T B
RA
ILA
109
100,
9-
-44
95,7
1111
0,0
4010
8,1
1493
,3D
UN
APA
CK
RA
MB
OX
**SF
. GH
EO
RG
HE
168
92,3
- -
9798
,08
72,7
2278
,641
93,2
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV
199
105,
9 -
- -
- -
- -
- -
-R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE62
411
0,2
4010
2,6
334
126,
511
097
,316
48,5
124
106,
0R
ON
DO
CA
RTO
N C
LU
J 26
0 -
- -
- - -
- -
- -
- -
- -
VIL
CA
RT
CA
LIM
AN
EST
I10
810
8,0
- -
9211
3,6
375
,03
60,0
1010
0,0
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E30
100,
0 -
2510
0,0
310
0,0
0 -
210
0,0
SCA
PA
CK
AG
ING
TIM
ISO
AR
A13
511
6,4
- -
9411
6,0
480
,0 -
-37
123,
3V
PK P
AC
KA
GIN
G S
AL
ON
TA13
8 -
73 -
10 -
20 -
35 -
EU
RO
PA E
XPR
ESS
IASI
60 -
- -
- -
- -
- -
- -
* da
tele
sunt
afe
rent
e lu
nii f
ebru
arie
201
1**
dat
ele
sunt
afe
rent
e lu
nii m
ai 2
011
***
repr
ezin
ta v
aloa
rea
afer
enta
luni
i iun
ie
27
Buletin Informativ
CO
NSU
MU
RI E
NE
RG
ET
ICE
7 lu
ni 2
011
SOC
IETA
TE
AC
OM
ER
CIA
LA
TOTA
L C
OM
B.
CO
NV
EN
TIO
NA
LPA
CU
RA
GA
ZE
NAT
UR
AL
ETO
TAL
CO
NSU
M
EN
.EL
EC
TR
ICA
EN
.EL
EC
TR
ICA
PRO
D.P
RO
PRIE
EN
. EL
EC
TR
ICA
DIN
SE
N
-mii
tcc-
-mii
t--m
il.N
mc-
-mil.
Kw
h--m
il.K
wh-
-mil.
Kw
h-
cum
201
1cu
m 2
011
cum
201
1cu
m 2
011
cum
201
1cu
m 2
011
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
cum
20
11cu
m
2010
%%
%%
%%
TOTA
L,d
in c
are:
42,8
83,7
- -
35,1
94,9
137,
890
,79,
591
,512
8,3
90,3
LE
TE
A B
AC
AU
***
0,0
-0,
0 -
0,0
- -
-0,
0 -
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
7,9
78,2
- -
5,8
78,2
24,7
79,9
- -
24,7
79,9
*C
OM
CE
H C
AL
AR
ASI
4,
795
,8 -
-4,
197
,222
,495
,0 -
-22
,495
,0
SOM
ES
DE
J0,
0 -
- -
0,0
- 2,
321
,8 -
-2,
321
,8
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
11,2
127,
3 -
-7,
913
3,4
19,8
128,
6 -
-19
,812
8,6
PET
RO
CA
RT
P. N
EA
MT
3,8
98,8
-3,
399
,68,
386
,06,
892
,01,
566
,1
**PE
HA
RT
TE
C P
ET
RE
STI
5,4
63,2
- -
6,3
89,3
29,6
99,9
- -
29,6
99,9
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X
SF. G
HE
OR
GH
E0,
680
,2 -
-0,
597
,61,
1 -
-1,
170
,6
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
-
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
6,5
86,5
- -
4,9
102,
025
,313
0,5
2,7
93,3
22,6
133,
8
RO
ND
OC
AR
TON
CL
UJ
- - -
-
- -
- - -
- -
- -
- -
- -
- -
-
VIL
CA
RT
CA
LIM
AN
EST
I -
- -
- -
-0,
486
,6 -
-0,
486
,6
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E0,
694
,1 -
0,
598
,23,
110
6,2
3,1
106,
2
SCA
PA
CK
AG
ING
TIM
ISO
AR
A2,
211
2,2
- -
2,0
108,
40,
914
4,5
- -
0,9
144,
5
V
PK P
AC
KA
GIN
G S
AL
ON
TA -
- -
- -
-1,
2 -
1,2
-
*Dife
rent
a de
con
sum
din
resu
rse
secu
ndar
e, re
prez
inta
val
oare
a la
6 lu
ni**
Util
izea
za c
ombu
stib
il lic
hid
usor
, dat
ele
repr
ezin
ta c
umul
atul
la 5
luni
***
Dat
ele
sunt
pen
tru lu
nile
01
si 0
2
28
Buletin Informativ
